\id ACT \h HECHOS \toc1 A BA' TU BETAJOB A MAC A TETA'B QUIR U TSEC'TOB U T'ɅN C'UJ \toc2 HECHOS \toc3 Hch. \mt1 A BA' TU BETAJOB A MAC A TETA'B QUIR U TSEC'TOB U T'ɅN C'UJ \mt2 HECHOS \c 1 \s1 Tu toc araj Jesús je' u tar u Taj'or u Pixam C'uj \p \v 1 Uche' tin yʌn ts'ibtaj u ju'unin tech Teófilo, a mac in jach yaje'. Caj in wa'araj tech tu cotor a ba' caj u betaj Jesúse'. Bayiri' xan, tu cotor a ba' caj u camsaj a ra' u q'uinin tu yʌnxchun u beyaj Jesúse'. \v 2 Tin toc ts'ibtaj tech Teófilo a ba' caj u betaj Jesús hasta caj bin ca'anan. Chen mʌ' toy xic Jesús ca'anani', caj u tetaj u camsʌwinicob. Mʌ' ja wirej, ts'a'b u t'ʌnin ti'ob ten u Taj'or u Pixam C'uj soc yerob a ba' cu bin u beticob. \v 3 Caj ts'oc u muc'yaj Jesús, caj riq'uij caj u yesaj u bʌj ti' u camsʌwinicob cuxa'an. Jach jaj caj u yesaj u bʌj ti'ob. Ya'ab u beyaj caj u yesaj ti'ob soc yerob cuxa'an. Cuarenta q'uin ti' yʌn yejer u camsʌwinicob cu tsicbar ti'ob bic cu bin u reyinticob C'uj. \p \v 4 Ti' toy yʌn Jesús yejer u camsʌwinicob caj u ya'araj ti'ob: \p ―Mʌ' a yʌn p'ʌtiquex ich u cajar Jerusalén. Ti' a yʌn toc pajiquex a ba' tu toc araj in Tet C'uj u ts'ic techex ―quij―. Baxuc caj in wa'araj techex. \v 5 Mʌ' ja wirej, a Juano' caj u yacsaj ja' tu jo'r mac yejer ja'. Chen mʌ' ya'ab q'uin je' u tar ta wicnʌnex u Taj'or u Pixam C'uj. Raji' bin u ca' c'asiquex techex in t'ʌn. \s1 Jesús caj ca' binij ca'anan \p \v 6 Ti' u rʌc much'a'anob u camsʌwinicob ich Jesús barej caj c'ata'b ti' ten u camsʌwinicob: \p ―Ber u q'uinin cu bin u reyinticob u ru'umin u winiquirob israel? Baje'rer wa? ―quij. \p \v 7 Caj u nuncaj ti'ob Jesús tan ya'aric ti'ob: \p ―Mʌ' ts'aja'an techex quir a wetiquex tu q'uinin u tar. Mʌ' chumuc yaxq'uin, wa ju q'uinin cu tar ja'. Chen C'uj u ricsmʌn ti', u bʌjiri' yer. \v 8 Barej ca' bin tac u Taj'or u Pixam C'uj, je' a c'ʌmiquex u muc' ich a worex. Taj je' a bin a wa'ariquenex ich u cajar Jerusalén, cax ich u ru'umin Judea, cax ich u ru'umin Samaria hasta tu cu xur tu cotor u cajarob ich yoc'ocab. \p \v 9 Caj ts'oc u ya'aric a jeroj ti'ob, jeroj ti' toy cu pʌcticob Jesús. Seb caj binij ca'anan. Robob caj u yirajob u bin ca'anan, jeroj caj tar u muyarir. Jeroj, mʌ' chʌca'an u bin Jesúsi'. \v 10 Cu qui'qui' chanticob ca'anan u camsʌwinicob Jesús, caj tarob tu yʌnob ca'tur xib. Robob u buquimʌnob jach sʌc u noc'. \v 11 Tu ya'arajob ti' u camsʌwinicob Jesús: \p ―Mʌ' a yʌn pʌctiquex ca'anan, a techex u xibirechex u ru'umin Galilea. Je' u ca' tare' Jesús an bic caj a wirajex u bin ca'anan ―baxuc ara'b ti'ob ten a ca'tur xibo'. \s1 Teta'b Matías quir u yocar tu beyaj Judas \p \v 12 Ti' u witsir u c'aba' Olivo, caj sutpʌjob ich u cajar Jerusalén. A ray witso', nʌts'a'an ti' u cajar Jerusalén, bay u nachir u bin mac u q'uinin tu cu jesicob u bʌj u winiquirob judío. Ca'tur kilómetro. \v 13 Caj wʌc'ʌs sutnʌjob u camsʌwinicob ich u cajar Jerusalén. Ti' nacob ca'anan tu jun c'as naj tu jamach ocob. Rʌc ti' yʌnob Pedro, Jacobo, Juan, Andrés, Felipe, Tomás, Bartalomé, Mateo, Jacobo, ra' u parar Alfeo. Simón, a cu sayʌr tu pach cananistaje' yejer Judas u sucu'un Jacobo. \v 14 Tu cotor a jeroj quet yorob cu t'ʌnicob C'uj quet yejer a xquico'. Mʌ' ja wirej, ti' yʌn u nʌ' Jesús cu t'ʌnic C'uj xan. Ti' yʌn u jach its'inob Jesús xan. \p \v 15 Ra'iri' u q'uinin tu cu t'ʌnicob C'uj, caj riq'uij u ch'ictar Pedro ich chumuc tu yʌn a mac a yacsmʌnob tu yorob. Ti' yʌn ciento veinte a mac a yacsmʌnob tu yorobe'. Caj ya'araj Pedro ti'ob: \p \v 16 ―In wet acsa'orirex, yʌn u ts'ocsic a tu ts'iba'an u t'ʌn C'uj a tu ara'b ten u Taj'or u Pixam C'uj uch. Mʌ' ja wirej ―quij―, David ic nunquirex caj u ts'ibtaj ti' ixba' Judas uch, a ra' caj u c'ubaj Jesús ca' quinsac. \v 17 Mʌ' ja wirej, ber caj teta'b Judas ten Jesús, p'eri' ic beyajex yejer Judas. A Judaso' raji' ic nupex. \v 18 Chen raji' Judas yejer u taq'uin a ju bo'orir tu tu c'ubaj Jesús caj u mʌnaj u ru'umin. Tiri' tu jich'aj u c'o'och, caj u quinsaj u bʌj. Caj rub Judas bʌja'an binquij u jo'r. Jeroj caj buj u nʌc', caj joc' u chocher, caj joc' u q'uiq'uer Judas. \v 19 Rajen a mac a cʌja'an ich u cajar Jerusalén caj yubob bic caj u quinsaj u bʌj Judas, jeroj robob tu pʌchajob u c'aba' u ru'umin a tu mʌnaje', Acéldama, ra' u c'at ya'aric, u ru'umin tu joc' u q'uiq'uer Judas. \v 20 Mʌ' ja wirej ―quij Pedro―, toc ts'iba'an ich u ju'unin salmos tu cu ya'aric: “Mʌ' a cha'ic u cajʌr mac soc chen saj nʌj.” Tu ca' araj ich u jer ich u ju'unin salmos, tu cu ya'aric: “Arej u ch'aj u yet beyaj soc u jer quir u c'ʌnic beyaj”, baxuc caj ya'araj ich u t'ʌn C'uj a salmoso'. \p \v 21 ’Rajen ―quij Pedro―, in wet acsa'orirex ca' ic tetex baje'rer a mac ij quet manex yejero'onex u burur q'uin ti' yʌno'onex yejer Jesús uch. \v 22 Raji' ca' ic tetex a mac a caj u yiraj Juan tu yacsaj ja' tu jo'r mac hasta caj u yiraj tu wich u bin Jesús ca'anan, quire' raji' yʌn u man u jumintej wa riq'uij Jesús. Taj cu bin u jumintej Jesús. \p \v 23 Jeroj ca'turob caj u tetajob ich u rac'ob. Jeroj José, ca'p'er u c'aba' José, Barsabás, raji' u yo'nen Justo. Jeroj u jer turiri' teta'b xan, Matías u c'aba'. \v 24 Jeroj tune', caj u rʌc t'ʌnajob C'uj caj ya'arob: \p ―Tech, Jaj Ts'urir ―quij ya'aric―. A werob u pixam tu cotor mac, ese to'onex mac a c'at tech ich a je' ca'turob. \v 25 Soc raji' cu ca' tsec'tic a t'ʌn soc raji' cu bin quir u yamtico'onex. Mʌ' ja wirej, caj u p'ʌtaj u beyaj Judas caj u c'ubaj Jesús, jeroj caj bin erar Judas. \p \v 26 Jeroj caj yʌrʌc'tajob u chan tunich quir yiric mac cu yocar beyaj yejer u camsʌwinicob Jesús. Caj ts'oc u puric a chan tunicho', jeroj caj u tetaj Matías. Caj oc u beyaj yejer u camsʌwinicob Jesús, yejer a oncejo'. \c 2 \s1 Caj tarij u Taj'or u Pixam C'uj \p \v 1 Caj c'uchij tu q'uinin Pentecostés, p'eri' much'ricob ich naj a caj u yacsaj tu yorob u t'ʌn C'uj. U q'uinin Pentecostés, ra' u q'uinin u qui'qui' janʌnob u winiquirob judío. \v 2 Jeroj tune', caj u yubob u tar u jum ic', seb caj yubob u tar. Tar u tar u jum ic' ich ca'anan. C'am u jum ic' oc ich naj tu much'a'anob tu curucbarob a yacsmʌnob tu yorob. \v 3 Caj tar ti'ob irej u job c'ac'. Caj u rʌc jʌsaj ti'ob jujuntur, bajen u job c'ac' tu jo'rob. Chichin u job tu jo'rob a mac a yacsmʌnob tu yorob u t'ʌn C'uj. \v 4 Caj tarij u Taj'or u Pixam C'uj yicnʌob quir u tar u muc' C'uj tu yʌnob. \p \v 5 Ra'iri' u q'uinin, caj tarob u winiquirob judío quir u c'ujinticob C'uj. Tarob ich u jer u cajarob tarob quir u c'ujinticob C'uj ich u cajar Jerusalén. Ti' cʌja'anob ich u cajar Jerusalén. \v 6 Robob xan, caj yubob u jum bajen u tar u jum ic', robob xan, caj binob u yiricob a ba' u ber ich a yacsmʌnob tu yorob. Caj c'uchob a pimo' tu much'a'anob ich naj. Jeroj, caj jaq'uij u yorob quire' yuba'b bajen u wʌc'ʌs t'ʌnob a tub u tarob. Robob cu t'ʌnob a mac a yacsmʌnob tu yorob u t'ʌn C'uj. \v 7 Jaq'uij yorob a pimo', sajacob, mʌ' cu joc'arob u t'ʌnob. Chen sasame' caj joc' u t'ʌnob, caj ya'arajob: \p ―Ir a wirej ―quij ya'aric―. A mac a cu t'ʌnob tar u tarob ich u ru'umin Galilea. \v 8 Ba' u ber, quire' quij cuyiquex u t'ʌnob ich ic t'ʌnex? \v 9 Te' yʌna' tu yʌno'onex a mac a cu tarob ich u cajar Partia. U jer a tar u tarob ich u cajar Media. Ti' yʌn xan, a tar u tarob ich u cajar Elam. Ti' yʌn xan, a cu tarob ich u cajar Mesopotamia. Ti' yʌn xan, a cu tarob ich u cajar Judea. Ti' yʌn xan, a cu tarob ich u cajar Ponto. Ti' yʌn xan, a cu tarob ich u ru'umin Asia. \v 10 Te' yʌna' tu yʌno'onex a mac a tar u tarob ich u cajar Panfilia. Ti' yʌn xan, a cu tarob ich u ru'umin Egipto. Ti' yʌn xan a cu tarob ich u cajar Libia tu nʌts'a'an Cirene. Ti' yʌn xan, a mac u winiquirob romano, quire' ra' u cajar Roma, Tar binob yirej ich u cajar Jerusalén, u winiquirob romanojo'. A je' pima' u winiquirob judío. Chen yʌn mac te' yʌna' tu yʌno'onex caj tarob u c'ujinticob C'uj irej u winiquirob judío cu beticob. \v 11 Te' yʌna' tu yʌno'onex a mac a tar u tarob ich u cajar Arabia, cax mʌ' u winiquirob judío, tar u c'ujinticob C'uj an ten bic u winiquirob judío, cax ti' u ru'umin Creta caj tarob xan. Chen biquinin quij cuyiquex u tsicbarob to'onex ich ic wʌc'ʌs t'ʌnobex tan u ya'aricob a ba' jach manan u beyaj C'uj a tu betaj? ―baxuc caj ya'arajob a pimo' a caj tarob tu yʌn a yacsmʌnob tu yorobe'. \p \v 12 Tu yʌnob a pimo', tu cotor jach jac'a'an yorob quire' mʌ' yerob ba' quiri'. Caj u c'atajob ich u bʌjob: \p ―A ba' u c'at ya'aric tu cotor a jera', a quij cuyiquexe'? \p \v 13 U jerob a tu yubob u t'ʌnob a tu yacsaj tu yorob u t'ʌn C'uj, robob caj u che'tajob caj ya'arob: \p ―Cʌra'anob, rajen cu tsicbarob ich ic t'ʌnobex. \s1 A ba' ara'b ten Pedro ti' a pimo' \p \v 14 Rajen caj riq'uij Pedro yejer u yet camsʌwinicob a mac tuchita'b ten Jesús. Caj ric'ob u ch'ictarob, chen Pedro, c'am caj u t'ʌnaj a mac a caj u che'tob, caj u ya'araj ti'ob: \p ―U'yex u xibirex Judea, bayiri' xan a techo' a mac a cʌja'anob ich u cajar Jerusalén. Qui'qui' u'yex in t'ʌn soc a najtiquex. \v 15 Ca tucriquex cʌra'anenob a tenob, chen mʌ' cʌra'anenobi'. Mʌ' ja wirej ―quij Pedro―, mʌ' nacʌc a q'uino' baje'rer, quire' mʌ' u carchʌjʌr a mac u winiquirob judío a bay q'uino'. \v 16 A ba' ca wiriquex baje'rer tu yʌn ts'ibtaj Joel uch. Mʌ' ja wirej, raji' Joel ts'ab u tucur ten C'uj quir u tsicbar a ba' u c'at C'uj. Rajen caj u ya'araj Joel ti' C'uj a ba' tu toc araj C'uj. U'yex ba' tu toc araj: \q1 \v 17 Je' u c'uchur tu q'uinin a tabar u xur t'ʌn ich yoc'ocab, quij ya'aric C'uj. Je' in tuchitic u Taj'or u Pixam C'uj soc raji' ti' yʌn tu' yʌnechex, a mac a ti' yʌn ich yoc'ocabe'. A pararex je' u tsec'ticob in t'ʌnob, cax xquic xan. A mʌ' xura'an xibo', quij ya'aric C'uj, je' u yiricob a ba' cu yesa' ten C'uj a bajen u wʌyʌc'. Je' u wʌyʌc'tiquenob a mac nuxibo', quij ya'aric C'uj. \v 18 A ra'iri' u q'uinin a tabar u xur t'ʌno', quij ya'aric C'uj, a mac a cu yamtiquenob, cax wa xib, cax wa xquic, Je' in tuchi'tic u Taj'or in Pixam C'uj soc ti' yʌn tu yʌnob. Robob je' u tsec'ticob in t'ʌnob a je' xiba', bayiri', a je' xquica' xan. \v 19 Je' in wesic techex, quij ya'aric C'uj, ra' cu bin u jac'ar a worex ich ca'anan. Bayiri' xan, ich yoc'ocab bin in ca' in wesic techex carem beyaj soc a werex u chichir in muc'. Je' a wiriquex, quij ya'aric C'uj, q'uic'. Je' a wiriquex c'ac', quij ya'aric C'uj, a bay u pimin muyar u buts'ir. \v 20 A ra'iri' u q'uinino', quij ya'aric C'uj, bin in ca' in wesic techex u chichir in muc', a teno' u Jaj Ts'uriren tu cotor mac. Tabar in tar u Jaj Ts'uriren tu cotor mac. Bin u ca' ac'birchʌjʌr q'uin. \v 21 Tu cotor mac, quij ya'aric C'uj, a mac a cu t'ʌniquen quir in taquique', je' in taquique'. Baxuc caj u ts'ibtaj to'on Joel, a mac ts'a'b u tucur ten C'uj quir u ts'ibtic a ba' u c'at C'ujo'. \p \v 22 Pedro caj u ya'araj ti'ob: \p ―U'yex in wac, u xibirechex Israel. A werex Jesús, a cʌja'an ich u cajar Nazaret uch. Raji' caj u yesaj to'onex carem u beyaj, rajen ij querex wa teta'b Jesús ten C'uj. A techexo', caj a wirajex a ba' beta'b ten C'uj ti' Jesús, wa ber ti' yʌn Jesús ti' yʌn yejero'onex uch. \v 23 A C'ujo', yer je' a c'ubiquex quinsbir Jesús quire' sasir u wich C'ujo'. A C'ujo' yer xan bin a quinsiquex Jesús, chen raji' tu cha'jex. A techexo', caj a c'ubex Jesús ti' a mac jach c'aso' ca' u sinejob ich cruz quir u quimin. \v 24 Chen raji' caj ric'sa'b ten C'uj ich u quimirir. Mʌ' tu cha'j u p'atʌr Jesús ich u quimirir rajen ric'sa'b. \v 25 Mʌ' ja wirej, David caj u toc ts'ibtaj uch wa yʌn u riq'uir Cristo. Rajen caj u ya'araj David a ucho': \q1 U burur q'uin quin quibic u t'ʌn Jaj Ts'ur, rajra' ti' yʌn Jaj Ts'ur tin wicnʌn soc mʌna' ba' cu tar ten. \v 26 Rajen qui' in wor in c'ay, quij David. Mʌna' ba' quin tucric quire' tech ca cʌnantiquen. Cax quimic in winquirir, mʌ' in tucric quire' qui' in wor, quij. \v 27 In wer, quij David. Mʌ' ja p'ʌtic in pixam ich in quimirir ca' bin quimiquen. Mʌ' ja cha'j u tu'tar in winquirir tu t'aja'anen. In wer a jach yajen. \v 28 A techo', quij David, caj a wesaj in ber quir in bin ca'anan quir in cuxtar munt q'uin. Je' a qui'quintic in wor quire' p'eri' quij cuxtarex. \m Baxuc caj u ya'araj David a ucho'. \p \v 29 Pedro caj u ya'araj: \p ―In wet winiquirob israel ―quij Pedro―. Taj yʌn in wa'aric techex. Uch quimic ic nunquirex David. Ti' t'aja'an u baquer ich u japnin tunich, chʌca'an tu t'aja'an u baquer baje'rer. \v 30 David u toc er aro' quire' raji' ts'a'b u tucur ten C'uj quir u ya'aric a ba' u c'at C'uj. Jach ara'b ti' ten C'uj tan u ya'aric ti': \q1 Je' u tar a Cristojo'. Je' u yʌn tar baxuc u parare'. Raji' bin u ca' reyintic irej David. \m \v 31 A ucho' yer David je' u riq'uir Cristoje' tu quimen, rajen caj u ts'ibtaj David mʌ' u tu'tar u winquirir Cristo, mʌ' ju p'atʌr tu t'aja'an u baquer. \v 32 Taj quin wa'aric techex ―quij Pedro―. Ra'iri' Jesús caj ric'sa'b ten C'uj, in bʌjiriro' caj in wirajob rajen quin wa'aricob techex. \v 33 Mʌ' ja wirej, caj ric'sa'b Jesús ten C'uj ich u noj C'uj soc u sʌjta' ten tu cotor mac. Caj u c'ʌmaj u Taj'or u Pixam C'uj Jesús, quire' toc ara'b ti' ten C'uj uch. A ba' caj a toc irajex baje'rer, baxuc a ba' caj a toc u'yajex, ra' cu tar ich Cristo. Mʌ' ja wirej, Cristo caj u tuchi'taj u Taj'or u Pixam C'uj. \v 34 Chen David u bʌjiri' mʌ' bin ca'anani' quire' tu yʌn araj David tan ya'aric: \q1 In Jaj Ts'urir caj u ya'araj ti' in Jaj Ts'urir: “Yʌn curen, quij C'uj, tin noj, \v 35 hasta quin ts'ic tech u mosatiquech a mac u p'ec yiriquecho'.” \m Baxuc caj ara'b ti' David a ucho'. \p \v 36 Caj u ya'araj Pedro: \p ―Yʌn c'ʌ'otiquex quire' u winiquechex israel soc mʌ' a tucriquex wa mʌ' Cristo. Quire' raji' teta'b ten C'uj Cristo quir u reyinta'r ten tu cotor mac. Ra'iri' Jaj Ts'ur xan. Chen techex a ta bʌjex ich cruz soc u quimin. Quin wa'aric techex quen, raji' u jach tajir Cristo. \p \v 37 Caj ts'oc u tsicbar Pedro, a mac a caj u yubob u t'ʌn Pedro jach choc yorob caj yubob u yet winiquirob judío. Robob caj u c'atajob ti' Pedro yejer u yet camsʌwinicob a mac tuchi'ta'b ten Jesús. Tan u c'ata' ti'ob: \p ―Ba' quic bin ic betex quire' ic bʌjobechex? ―baxuc caj u c'atajob ti' Pedro. \p \v 38 Pedro caj u nuncaj, cu ya'aric ti'ob: \p ―Ca' a c'axex a worex tan a p'ʌtiquex a c'asirex. Ca' a t'ʌnex Jesús yʌn c'atiquex ti' ca' u jawsej a si'pirex. Bayiri' ca' yʌn acsac ja' ta jo'rex, jujuntur techex. Jeroj tune', C'uj je' u tuchi'tiquechex u Taj'or u Pixam C'uj quir u tar tu yʌnechex. \v 39 Quire' C'uj caj u toc araj, je' u ts'ic techex u Taj'or u Pixam C'uj ti' a pararex xan, an ten bic techex. Je' u ts'ic ti' a mac a nach xan. Bayiri', je' u ts'ic u Taj'or u Pixam C'uj ti' a mac teta'b ten C'uj xan. \p \v 40 Pedro taj caj u ya'araj ti' u yet winiquirob judío yejer u jer ya'ab t'ʌn, cu chich aric ti'ob: \p ―Ca' a acsex ta worex, yʌn p'ʌtiquex a mac a cu beticob c'as soc mʌ' quet a werarex ich c'ac' ―baxuc tu ya'araj Pedro ti' a pimo'. \p \v 41 Tsoy caj yubob u t'ʌn Pedro a ju yet winiquirob judío, rajen caj u yacsajob tu yorob u t'ʌn Jesús bayiri' xan, caj acsa'b ja' tu jo'rob. Ra'iri' u q'uinin caj u yacsajob tu yorob tres mil winic. \v 42 Robob xan, caj u ts'aj u tucurob ti' a ba' camsa'b ten a mac a tuchi'ta'b ten Jesús quir u cʌnicob u t'ʌn. Rajen p'eri' yorob bayiri' qui' yorob. Robob xan caj u t'ʌnajob C'uj. Bayiri' p'eri' u janʌnob quir u c'ʌ'oticob wa ber caj quimij Cristo ti'ob. \s1 Ra' tu yʌn acsajob tu yorob ti' u t'ʌn C'uj \p \v 43 A pimo', caj u yirajob bic jach chich u muc' C'uj caj jaq'uij u yorob a pimo'. Mʌ' ja wirej, caj u yirajob u jach carem beyaj a ju camsʌwinicob a tuchi'ta'b ten Jesús quir u tsec'ticob u t'ʌn. C'uj caj u yamtaj ti'ob tu beyajob a ju camsʌwinicob a tuchi'ta'b ten Jesús quir u tsec'ticob u t'ʌn. \v 44 A mac a caj u yacsajob tu yorob, p'eri' u tucurob, bayiri' xan, p'eri' u ba'tacob. \v 45 Robob caj u canajob u ba'tac, caj u rʌc jʌsajob u taq'uin ti' a mac a ju c'at u jʌsicob ti'e'. \v 46 Rajra' samane' ti' yʌnob tu cu c'ujinticob u winiquirob judío ich a carem najo'. Bayiri' xan, ti' cu janʌnob ich yatochob, p'eri' u janticob yo'och pan quire' qui' yorob. Mʌ' ja wirej, p'eri'ob yorob a caj u yacsajob tu yorob. \v 47 Robob, cu c'ujinticob C'uj a caj u yacsajob tu yorob u t'ʌn C'uj tan ya'aricob: \p ―A C'ujo', jach tsoy. \p A ju yet cajarob cu sʌjticob a caj u yacsajob tu yorob u t'ʌn C'uje'. A C'ujo' cu pimquintic u yacsicob tu yorob. Mʌ' ja wirej, u jer u q'uinin cu jach pimtarob. \c 3 \s1 Jawsa'b a mech yoque' \p \v 1 Tan u bin q'uin, ra' u q'uinin cu naj t'ʌnicob C'uj u winiquirob judío tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío ich a carem najo'. Ti' cu binob xan Pedro yejer Juan, quir u t'ʌnicob C'uj. Ra' u c'at ya'aric las tres cu binob. \v 2 Caj c'uchob tu yʌn ich u jor carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío, ra' u c'aba' u jor naj, A Jach Tsoyo'. Ti' yʌn ich a ray u jor najo' a mac mech u yoque'. Toc beri' caj rocha'b ten u nʌ' uch. Rajra' cu tarob saman cu tar purbir ten u rac'ob, quir u c'atic u taq'uin ti' a mac a cu yocar ich a carem najo'. Tan tu c'uchur a mech yoque' caj tarob Pedro yejer Juan. \v 3 Jeroj caj c'ata'b u taq'uinob ten a mac mech u yoque' ti' Pedro yejer Juan. Cu yocarob Pedro yejer Juan, caj c'ata'b u taq'uinob ti'ob. \v 4 Caj xurob Pedro yejer Juan, caj qui' pʌcta'b u wich, a mech u yoque', ten Pedro yejer Juan, chen Pedro caj u ya'araj: \p ―Pʌctenob ―quij Pedro. \p \v 5 Pʌcta'b Pedro ten a mac mech u yoque'. Mʌ' ja wirej, cu tucrique', je' u ts'abʌr u taq'uine'. \v 6 Chen Pedro caj u ya'araj ti': \p ―Cax mʌna' in taq'uino', a teno' je' in yamtiqueche' yejer u muc' Jesucristo a caj u ts'aj tene'. A cu tar tu cajar Nazaret uche'. \p Pedro caj u t'ʌnaj caj u ya'araj ti': \p ―Riq'uen, ch'icren ―quij Pedro. \p \v 7 Jeroj, caj mach u c'ʌb ten Pedro caj u ric'saj, caj ch'icrʌj, quire' seb caj chichnʌjij u jo'r u baquer, rʌc yejer u yoc, jeroj caj ch'icrʌj. \v 8 Jeroj, a mac mech u yoque', caj sit'nʌjij quir u ch'ictar, caj ximbanʌjij. Jach qui' yor cu man cu qui' t'ʌntic C'uj, cu ya'aric: “Bayo' C'uj.” Cu sit' xan, jeroj quet yejer Pedro yejer Juan caj oquij ich carem naj. \v 9 Tu cotor mac cu yiricob u man u ximbar cu qui' t'ʌntic C'uj. \v 10 A mac a caj u yirajob tu c'ʌ'otajob ti' a cu naj cutar ich u jor carem naj. Ti' cu naj c'atic u taq'uin ich u jor naj a ju c'aba' A Jach Tsoyo'. Rʌc jaq'uij yorob caj u yirajob jach seb caj rʌc jaw a mech yoque'. \s1 Pedro cu tsec'tic u t'ʌn C'uj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío \p \v 11 Ti' yʌn Pedro yejer Juan tu re'a'an u jor naj a pach u c'aba' U Jor Naj a Salomóno'. A mac mech u yoc uche', caj u mʌchaj u c'ʌb Pedro yejer Juan. Mʌ' u c'at u cha'bʌr. A mac a caj u yirajobi' caj u c'ʌnajob yacab quir u much'quinticob u bʌj ich Pedro yejer Juan. Jach jac'a'an u yorob. \v 12 Pedro caj u yiraj cu much'quinticob u bʌj tu yʌnob, jeroj tune', Pedro caj u t'ʌnaj ti'ob, tan ya'aric: \p ―U'yex u xibirechex Israel, biquinin ca pʌctiquenex a tenobo'? Biquinin cu jac'ʌr a worex an ten bic a tenob caj in jawsajob a mech yoque' yejer in muc'ob? Quire' chen C'uj caj u jawsaj ti'. A techexo', ca tucriquex a tenob caj in jawsajobi', quire' taj quin c'ujinticob C'uj. \v 13 Mʌ' ja wirej, ij c'ujirex, baxuc u c'ujir ic nunquirex Abraham, baxuc u c'ujir ic nunquirex Isaac, baxuc u c'ujir ic nunquirex Jacob, raji' caj u yesaj to'onex bic jach carem u parar C'uj, a Jesúso', quire' ricsa'b Jesús ten C'uj ich u quimirir. Raji' caj pay ca'anan ten C'uj quir u sʌjta' ten tu cotor mac. A techexo' ―quij Pedro―, caj a c'ubajex quinsbir Jesús ten Pilato, cax u c'at u cha'bʌr ten Pilato uch. Chen a techexo' ―quij Pedro―, mʌ' a c'atex u cha'bʌr. A techex, a c'atex a wiriquex u quimin. \v 14 Jesús ―quij Pedro―, jach taj yor, raji' caj u betaj a ba' tsoy tu t'ʌn C'uj. Chen a techexo', mʌ' ja c'atex u cha'bʌri'. Ra' caj a c'atajex u cha'bʌr yʌjquinsir mac. \v 15 A techexo' ―quij Pedro―, caj a wa'arajex u quinsa' a mac a cu ts'ic ij cuxtarex munt q'uin. Chen a C'ujo' caj u ricsaji' ich u quimirir. A tenob in werob taj quire' caj in wirajob cuxa'an a Jesúso'. \v 16 A techexo', caj a c'ʌ'otajex ―quij Pedro―, a rʌc jaw a mech u yoque', quire' caj in wacsajob tin worob u c'aba' Jesús. Mʌ' ja wirej, quire' caj in wacsajob tin worob u t'ʌn Jesús rajen jaw a je' maca' a mech u yoc uche'. Ʌcʌtan ta cotorechex caj a wirajex ts'oc u jawʌr a mech u yoque'. \p \v 17 Pedro caj u ya'araj ti'ob tan ya'aric: \p ―U'yex in wet winiquirob judío. Techex mʌ' ja werex a ba' caj a betajex caj a wa'arajex u quinsa' Jesús. Mʌ' yerob xan ic jach ts'urirex a ba' caj u betajob ti' Jesús. A teno' in wer mʌ' ja najtexi'. \v 18 Mʌ' ja wirej, a C'ujo' caj u ts'aj u tucur ti' mac ca' u tsicbʌtob a ba' u c'at C'uj rajen robob caj u tsec'tajob wa yʌn u muc'yaj Cristo, yʌn u quinsa' xan. Toc nup'sa'b a ba' ara'b ten C'uj baje'rer. \v 19 Rajen ca' a c'axex a worex. Ca' a p'ʌtex a c'asirex. Ca' a t'ʌnex C'uj quir u jawsic a si'pirex soc qui' a worex ti' C'uj. \v 20 Soc jaj ix tʌcoj wa C'uj, je' u ca' tuchi'tic Jesús quir u ca' tar tera'. Mʌ' ja wirej, uch teta'b Cristo ten C'uj quir u taquic tu cotor mac. \v 21 Chen Jesús ti' cu yʌn p'atʌr ich ca'anan baje'rer hasta ca' bin c'uchuc tu q'uinin quir u tar. Yʌn u ts'ocar u tajquintic tera' ich yoc'ocab, a ba' toc ara'b ten C'uj, ti' a mac a ts'a'b u tucur ten C'uj quir u tsicbar a ba' u c'at C'uj. \v 22 Mʌ' ja wirej ―quij Pedro―, ic nunquirex Moisés caj u ya'araj: “A Jaj Ts'uro', a C'ujir techex, je' u tetic ca' tac ich a wet winiquirob judíojo' turiri' mac, a je' u ts'abʌr u tucur ten C'uj, quir u tsicbar a ba' u c'at C'uj an ten bic C'uj caj u tetaj a teno'. Ca' u'yex a ba' cu bin u tsec'tic techex. \v 23 Chen tu cotor mac a mʌ' u yubicob u t'ʌn a cu bin u tsec'tico', je' u joc'sa' ten C'uj ich u yet winiquirob judío quir u bin erar.” A baxuco' caj u ya'araj Moisés uch ―quij Pedro. \p \v 24 Ra'iri' xan, caj u tsec'tajob uch tu cotor mac a ts'a'b u tucur ten C'uj a ba' ca wiriquex baje'rer. A Samuelo', a mac ts'a'b u tucur ten C'uj quir u tsicbar a ba' u c'at C'uj, raji' caj u tsec'taj a ba' ca wiriquex baje'rer, bayiri' xan, a ju jerob, a mac a ts'a'b u tucur ten C'uj a caj tarob tu pach Samuelo' caj u tsec'tajob a ba' ca wiriquex baje'rer xan. \v 25 A techexo' ―quij Pedro―, u pararechex a mac a ts'a'b u tucurob ten C'uj uch, quir u tsicbarob a ba' u c'at C'uj, quire' robob a nunquirex a mac a ts'a'b u tucurob ten C'uj quir u tsicbarob a ba' u c'at C'uj. Mʌ' ja wirej, a techexo' bin a c'ʌmex a quet yor t'ʌno', a caj u betaj C'uj yejer a nunquirex a ba' tu toc araj ti'ob uch. Quire' baxuc caj ya'araj C'uj ti' ic nunquirex C'uj uch. U'yex ba' caj u ya'araj C'uj ti' ic nunquirex Abraham uch: “Barer ca' bin pimac u parar a parar, quij ya'aric C'uj, je' u tar turiri' mac ich u parar a ca' parar quir u yamtic tu cotor mac a ti' yʌn ich yoc'ocab.” \v 26 Rajen, a C'ujo' caj u tetaj u parar C'uj ca' u tuchi'tej ich yoc'ocab tu yʌnechex u winiquirob judío. Pʌyber caj u tuchi'taj ich techex soc a c'axiquex a worex soc a p'ʌtiquex a si'pirex ―baxuco' caj u tsec'taj Pedro ti' u yet winiquirob judío. \c 4 \s1 Pedro yejer Juan ʌcʌtan ch'iric ich u jach ts'urirob a carem najo' tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío \p \v 1 Ti' toy cu tsicbar Pedro yejer u yet winiquirob judío a tu much'quintajob u bʌj ich Pedro yejer Juan, quire' jawsa'b a mech u yoque'. Jeroj caj c'uchob u jach ts'urirob a sacerdote ti' u winiquirob judío yejer u ts'urirob u policía a ti' yʌn ich a carem najo' tu cu naj c'ujinticob u winiquirob judío. Yet taracob saduceo, a cu ya'aricob: “Mʌ' u riq'uir mac ich u quimirir.” \v 2 Ra' u jach ts'uririrob caj p'ujob ti' Pedro yejer Juan quire' cu camsicob u yet winiquirob judío ich a carem najo'. Mʌ' ja'riri', p'ujob quire' cu tsec'ticob wa je' u riq'uir mac ich u quimirir an ten bic Jesús riq'uij ich u quimirir. \v 3 Jeroj tune', chuc Pedro yejer Juan ten u policía a ti' yʌnob ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Quire' caj u chucajob oq'uin caj bin purbir mʌcbir tu cu naj mʌquic mac soc samane' cu joc'sicob u tocar u jo'r Pedro yejer Juan. \v 4 Yʌn ya'ab mac a caj u yacsajob tu yorob tu tu yubob u tsec'tic u t'ʌn C'uj Pedro. Yʌn cinco mil xib caj u yacsajob tu yorob, ja'ri' xaca'an a xibo', mʌ' xaca'an a xquico'. \p \v 5 Caj sasij caj u much'quintajob u bʌj ich u cajar Jerusalén quir u tocar u jo'r Pedro yejer Juan. Caj tarob u jach ts'urirob u winiquirob judío, yet taracob yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés, yet taracob u ts'urir u cajar a cu ya'ara' a nuxibo'. \v 6 Yet tarac Anás, raji' u jach ts'urir tu cotor u sacerdote u winiquirob judío. Yet tarac Caifás, yet tarac Juan, yet tarac Alejandro u bʌjob Anás. \v 7 Jeroj tune', caj tuchi'ta'b mac ca' xic pʌybir Pedro yejer Juan tu mʌca'anob. Caj c'uchob caj ch'icrʌj Pedro yejer Juan ich ʌcʌtan tu cotor u ts'urirob u winiquirob judío. Caj c'ata'b ten u ts'urirob u winiquirob judío ti' Pedro yejer Juan: \p ―Ba'quir a muq'uexi' quir a jawsiquex a mac mech u yoque'? Mac caj u ts'aja techex a beyajex quir a betiquex a baxuco'? \p \v 8 Caj u nuncaj ti'ob Pedro, chen Pedro mʌ' cu nunquiqui', u Taj'or u Pixam C'uj, rajen raji' caj u ya'araj ti'ob: \p ―Ca c'atiquex tenob an ten bic caj in jawsajob a mech u yoque'. \v 9 U'yex ―quij Pedro―, in jach ts'urir ij quet winiquirob judío yejer in ts'urir a nuxibo'. Bayiri' xan, u'yex tu cotorechex u winiquirob judío. \v 10 U'yex a ba' quin wac techex ca' a najtex bic tabar caj in jawsajob a mech yoque'. Mʌ' ja wirej, yejer u muc' Jesús caj in jawsajob a mech yoque'. A Jesúso', a cʌja'an ich u cajar Nazaret uche'. A caj a sinajex ich cruze', chen ric'sa'b Jesús ich u quimirir ten C'uj. Rajen ti' yʌn ʌcʌtan techex ch'icric tu yʌnechex a mech yoc uche' baje'rer. \v 11 U'yex tu cotorechex u winiquirob judíojo', rajen ts'ibta'b ich u t'ʌn C'uj ti' Jesús tu cu ya'aric wa raji' u tunichir a pur ten a mac a tu ts'ʌpquintajob tunich quir u beticob a carem najo'. Chen baje'rer ra' u tunichir a cu chichquintic u yoc naje'. Mʌna' u jer u tunichir an ten bic raji'. Mʌ' ja wirej, a techexo', caj a cʌnajex a mac a caj u pich'tajob a ray u tunichiro', quire' techex mʌ' ja c'ʌmex Jesús. \v 12 Mʌ' ja wirej ―quij Pedro―, mʌna' u jer mac cu bin u taquico'onex, quire' mʌna' u jer tuchi'ta'b ten C'uj quir u taquico'onex tera' ich yoc'ocab ―baxuc tu ya'araj Pedro ti'ob. \p \v 13 U jach ts'urirob u winiquir judio caj ts'oc u yubicob a ba' ara'b ti'ob ten Pedro yejer Juan caj u ya'arajob: \p ―A biquinin jach chich yorob yubicob, robob mʌ' yerob ju'uni', tin t'ʌnob robob yubicob gente? \p Chen caj u c'ʌ'otob yet manacob yejer Jesús rajen jac'a'an u yorob u jach ts'urirob u winiquirob judío. \v 14 Bayiri' xan, caj u yirob ti' ch'ica'an a mac a jaw u yoque' tu yʌnob rajen mʌ' yerob bic tabar u nuquicob. \v 15 Jeroj caj u jamach joc'sajob Pedro yejer Juan ich tancab soc u tsicbarob ich u wʌc'ʌs jach ts'urirob. \v 16 Caj u tsicbʌjtajob tan ya'aricob: \p ―Bic quic bin ic betex ti' a ray xibo' a ti' yʌn ich tancabo'? Mʌ' ja wirej, caj u yubob ij quet winiquir judío u juminta' u jawʌr a mech u yoque' rajen yerob tu cotor mac ich u cajar Jerusalén. Mʌ' bic tabar ij cariquex: “Mʌ' taji'” wa quij cariquex mʌ' carem u beyaj aro'. \v 17 Soc mʌ' u manob u tsec'ticob Pedro yejer Juan, ca' ic jac'sex u yorob soc u p'ʌticob u tsec'ticob u t'ʌn ti' Jesús ―baxuc caj u ya'arajob u jach ts'urirob u winiquirob judío. \p \v 18 U jach ts'urirob u winiquirob judío caj u wʌc'ʌs pʌyajob Pedro yejer Juan ich tu yʌn a jach ts'urirob u winiquirob judío. Jeroj acsa'b Pedro yejer Juan tu yʌnob. Jeroj tune', caj q'ueya'b Pedro yejer Juan ten u jach ts'urirob cu ya'aricob wa mʌ' u yʌn camsicob ti' Jesús mʌ' u yʌn tsec'ticob ti' xan. \v 19 Pedro caj u nuncaj ti'ob, tan ya'aric: \p ―Tucrex wa ba' tsoy tu t'ʌn C'uj, wa quin chen u'yicob a t'ʌnex, wa yʌn in wu'yicob a ba' cu ya'aric C'uj? \v 20 Tin t'ʌn, mʌ' in wu'yicob a t'ʌnex, yʌn in wu'yicob a ba' cu ya'aric C'uj. Yʌn in man in wa'aricob a ba' caj in wirajob yejer a ba' caj in wu'yajob ―baxuc tu ya'araj Pedro ti' u jach ts'urirob. \p \v 21 Jeroj tune', chich t'ʌn Pedro yejer Juan ten u jach ts'urirob u winiquirob judío, caj ts'oquij caj cha'b u binob ten u jach ts'urirob. Mʌ' ja wirej, u jach ts'urirob mʌ' yerob bic cu bin u beticob ti'ob quire' cu sʌjta'r u yet winiquirob judío quire' robob cu jach t'ʌnicob C'uj cu ya'aricob bic jach carem C'uj, quire' a ba' u ber ti' a mech u yoque'. \v 22 Bayiri' xan, a mac jawsa'b ti' a mech yoque' manij cuarenta yaxq'uin. \s1 A mac a yacsmʌnob tu yorob cu t'ʌnicob C'uj quir u chichquintic u yorob \p \v 23 Caj ts'oc u cha'bʌr Pedro yejer Juan ten u jach ts'urirob u winiquirob judío, caj binob tu yʌn a yacsmʌnob tu yorob u t'ʌn C'uj. Caj c'uchob caj tsicbanʌjij Pedro a ba' ara'b ti'ob ten u jach ts'urirob u winiquirob judío a nuxibo', yejer u jach ts'urirob u sacerdote u winiquirob judío. \v 24 Caj ts'oc u yubicob a ba' caj u ya'araj Pedro ti'ob jeroj caj u t'ʌnajob C'uj. P'eri'ob cu tsicbarob yejer C'uj tu cu t'ʌnicob, tan ya'aricob: \p ―Jach caremech C'uj ―quij ya'aricob―, c'ucha'an a wor a betej tu cotor ba'. Tech C'uj caj a betaj ru'um, tech caj a betaj c'ac'nab yejer tu cotor a ba' yʌn ich c'ac'nab. Tech caj a betaj ca'anan yejer tu cotor a ba' ti' yʌn ich ca'anan. \v 25 Ic nunquirex David caj u quibaj a ba' ara'b ti' ten u Taj'or u Pixam C'uj rajen baxuc a jera' caj u ts'ibtaj uch: \q1 An biquinin caj p'ujob tu cotor u cajar a tu yʌn a mʌ' u winiquirob judío? An biquinin cu tucricob c'as a pimo'? quij David. \v 26 Mʌ' ja wirej, cu ts'iquinta' C'uj ten u jach ts'urirob u cajarob. Bayiri' xan, cu ts'iquinta' C'uj ten a reyo' a cu reyinticob u cajarob. Cu rʌc much'quinticob u bʌj quir u ts'ictarob yejer C'uj, bayiri' yejer a mac a teta'b ten C'uj. \m Baxuc caj u ts'ibtaj David caj ts'a'b u tucur ten C'uj uch. \p \v 27 A mac a ti' toy cu t'ʌnicob C'uj caj u ya'arajob ti' C'uj: \p ―Jach jaj C'uj, toc nup' a t'ʌn tech baje'rer, quire' ich a je' cajara', u cajar Jerusaléna', cu much'quintob u bʌj. Mʌ' ja wirej, cu much'quintob u bʌj Pilato yejer u rey a Herodes yejer a mac a mʌ' u winiquirob judío, cax yejer u winiquirob judío quire' u p'ec yiricob Jesús. Tan u ts'iquinta'r a parar Jesús, C'uj, a mac a tech caj a tetaj. \v 28 Jeroj, caj ts'oc u p'acticob caj u quinsajob a parar C'uj an ten bic tech caj a toc araj uch, quire' baxuc caj a toc tucraj tu ch'ic chunin. \v 29 Ir a wirej C'uj, ―quij ya'aric a yacsmʌnob tu yorob―, baje'rer robob cu p'acticob a tenob a mac a tech caj a tetaj. Rajen chichquintej in worob a tenobo' C'uj baje'rer, soc mʌ' in ch'ic sajaquirob ti'ob, soc in bin in tsec'ticob a t'ʌn C'uj. \v 30 Chuquej tenob a muc' C'uj, soc c'ucha'an in worob in jawsicob a mac a yʌn u yajiriro'. Chuquej tenob a muc' C'uj, quir in beticob carem beyajob, soc in wesicob ti'ob u muc' a parar Jesús, C'uj. ―baxuc caj u t'ʌnajob C'uj a yacsmʌnob tu yorob. \p \v 31 Jeroj caj ts'oc u tsicbarob ti' C'uj, tu cura'anob ich naj caj pecnʌjij u nʌjir, jeroj tune', caj tar u Taj'or u Pixam C'uj tu yʌnob a yacsmʌnob tu yorob, jeroj caj ruc'ob, caj binob u tsec'ticob u t'ʌn C'uj. Jach chichij u yorob tu tu tsec'tajob u t'ʌn C'uj. \s1 Ra' u ba'tac tu cotor mac \p \v 32 A mac a yacsmʌnob tu yorob u t'ʌn C'uj caj u p'eriquintob u tucurob soc p'eri' u yorob. Rajen mʌna' mac cu yaricob: “A teno' ten yʌnino'.” Quire' tu cotor mac yʌnin. \v 33 Mʌ' ja wirej, a mac a tuchi'ta'b ten Cristo cu man u tsicbʌticob riq'uij Cristo. Jach manan yʌn u muc'ob tu cu tsicbʌticob ti' Cristo ich mac. Mʌ' ja wirej, a C'uj jach manan caj u yamtaj ti'ob. \v 34 Quire' tʌcʌ yʌn u noc'ob. Wa cu yiricob mʌna' u ba'tac cu jasʌr ti'. Baxuc wa mʌna' u yo'ochob cu jasʌr ti'. Wa mʌna' u noc'ob cu ts'abʌr ti'. Quire' a mac a yʌnin ru'um cu cʌnic quir u jaricob u taq'uin, bayiri' xan, a mac a yʌnin yatocho' cu canic quir u jaric u taq'uin. \v 35 Tu cu jaricob u taq'uinob ti' cu binob u p'ʌticob u taq'uinob ich a mac a tuchta'bob ten Jesús quir u tsec'ticob u t'ʌn. Robob tune', cu rʌc jʌsicob ti' a mac mʌna' ti'e'. \v 36 A baywo', José ti' yʌn tu yʌnob a yacsmʌnob tu yorob u t'ʌn C'uj. Raji' cʌja'an ich u petenin Chipre uch. Ra' pachij u jer u c'aba', Bernabé u c'aba'. Raji' pʌcha'an ten a mac a tuchi'ta'b ten Jesús quir u tsec'ticob u t'ʌn, quire' raji' u c'at u ya'aric: Ra' cu chichquintic u yor mac. Ra' u yo'nen Leví xan, a Bernabéjo'. \v 37 Bernabé xan, caj u canaj u ru'um caj ts'oc u canic caj tar p'ʌtbir u taq'uin u bo'orir u ru'um ich a mac a tuchi'ta'b ten Jesús quir u tsec'ticob u t'ʌn. \c 5 \s1 U si'pir Ananías yejer u si'pir Safira \p \v 1 Chen ti' yʌn u jer xib caj t'ʌnij Ananías. Yʌn u rac' a t'ʌnij Safira. Bayiri' xan, tu canajob u ru'um. Jun xot' caj u canajob, p'eri' u ru'umobe'. \v 2 U rac' Ananías u c'aba' Safira yer mun tu jaraj caj u canaj u ru'umob. Mʌ' ja wirej, tu mucu ch'aj jun xot' u taq'uin tu tu canajob u ru'um, jeroj tune', Ananías caj bin u p'ʌtej a jun xot' u taq'uino' ich a mac a tuchi'ta'b ten Jesús quir u tsec'ta'r u t'ʌn. \v 3 Pedro caj ya'araj ti' Ananías: \p ―An biquinin caj a wu'yaj u t'ʌn quisin quire' a techo' caj a chen p'ʌtaj jun xot' a taq'uinex ich a tenob? Je' wa ju c'uchur a wor a tusic ti' u Taj'or u Pixam C'uj Ananías. Mʌ' ja wirej, caj a mucu ch'aj jun xot' a taq'uinex tu caj a canaj a ru'umex soc yʌn taq'uin ti' a nojnoj bʌjiri'ex. \v 4 Mʌ' ja wirej, Ananías quen, wa mʌ' ta cʌnajex a ru'umex ca'ch, toc techex yʌnin, bayiri' xan, caj ts'oc a caniquex a ru'umex toc techex yʌnin a taq'uino'. An biquinin techex caj a tucrajex a mucu ch'iquex jun xot' a taq'uino'? Mʌ' ta tusa xibi' an bic ten caj a tusen, ta tusex C'uj. \p \v 5 Caj ts'oc u yubic u t'ʌn Pedro, Ananías seb caj quimij. Tu cotor mac a tu yubob bic tabar quimij Ananías caj jaq'uij u yorob. \v 6 Jeroj tune', caj tarob ca'tur xib, a mʌ' uch xuruc u baquero' caj ric'ob quir u pixicob u baquer Ananías. Jeroj caj c'ocha'b u baquer caj binob u muquejob u baquer. \p \v 7 Caj ts'oc u man tres hora caj c'uchij u rac' a Safirajo', caj c'uchij ich tu yʌnob a yacsmʌnob tu yorob. Chen mʌ' yer wa quimij u mami'. \v 8 Caj c'ata'b ti' Safira ten Pedro: \p ―Arej ten wa baxuc u bo'orir caj a canaj a ru'umex? \p Safira caj u nuncaj: \p ―Jach baxuco' u bo'orir caj u canaj. \p \v 9 Pedro caj u ya'araj ti': \p ―An biquinin peri' caj a tumtajex u yor u Taj'or u Pixam C'uj quir a wiriquex wa sasir u wich? A ra ch'ica'anob tu jor naj a yʌjc'ochirob u baquer a mamo'. Baxuc tech ca' bin u c'ochob a baquer tech xan ―baxuc caj u ya'araj Pedro. \p \v 10 Seb caj quimij Safira ʌcʌtan ich Pedro. Jeroj tune', caj tarob yʌjc'ochirob u baquer u mam. Caj irir quimen Safira caj u c'ochob u baquer caj muquij. Ca'rac caj mucob. \v 11 Caj rʌc jaq'uij yorob a yacsmʌnob tu yorob u t'ʌn C'uj tu much'a'anob ich Pedro. Baxuc a mac yubmʌnob an bic tabar quimob Ananías yejer Safira, jaq'uij u yorob xan. \s1 U carem beyajob a mac a tuchi't'b ten Jesús quir u tsec'ticob u t'ʌn \p \v 12 A mac tuchi'ta'b ten Jesús quir u tsec'ticob u t'ʌn caj u yesajob u muc' C'uj ya'ab, ich tu cotor mac a ti' yʌn ich u cajar Jerusalén. Mʌ' ja wirej, robob ich u cajar Jerusalén caj u yirajob a carem beyajob a tu betajob. A mac a yacsmʌnob tu yorob u t'ʌn C'uj tu much'quintajob u bʌj tu re'a'an u jor naj u c'aba' Salomón. \v 13 Cu chen iricob tsoy a yacsmʌnob tu yorob u t'ʌn C'uj ten a mac cʌja'anob ich u cajar Jerusalén. Chen cu sʌjticob. Cu ch'ic sajquirob ti' u yet winiquirob judío ten a mʌ' u yacsmʌnob tu yorob ti' u t'ʌn C'uj. Mʌ' ju binob tu yʌn a yacsmʌnob tu yor u t'ʌn C'uj. \v 14 Cax yʌn ya'ab mac a mʌ' yacsmʌnob tu yorob, a yacsmʌnob tu yorob tan u jach pimtarob cax xib, cax xquic tan u rʌc pimtarob. \v 15 Tu cu man Pedro ti' cu tar purbir u yajirob soc u jawʌrob. Cax ti' cu chaquinticob ich u bo'oy Pedro, yerob je' u jaware'. Cu tarob purbir yejer ch'ac bayiri' xan, yejer yorxa'an cu tarob purbir ich Pedro. \v 16 Bayiri' xan, a mac cʌja'anob bʌytʌc tu cajar Jerusalén cu tarob purbir a mac aca'an u quisinin ti'ob. Cu tarob purbir ich Pedro quir u joc'sa'r u quisinin. Baxuc a mac a yajo', cu tarob purbir ich Pedro ca' jawʌcob u yajirob. Pedro caj u rʌc jawsaj u yajirob. \s1 Chuc Pedro yejer Juan \p \v 17 Mʌ' ja wirej, jach choquij yorob u sacerdote u winiquirob judío yejer u nupob u winiquirob a saduceojo', quire' cu yiricob a mac tuchi'ta'b ten Jesús quir u tsec'ta'r u t'ʌn, a ba' tsoyir cu beticob. \v 18 Rajen tuchi'ta'b policía ten u jach ts'urirob, ca' u chuquejob a mac a tuchi'ta'b ten Jesús quir u tsec'ta'r u t'ʌn. Caj ts'oc u chuquicob caj binob u purob tu cuch tu cu naj mʌquicob mac. \v 19 Chen ac'bir, caj tarij yʌjmasir u t'ʌn C'uj tu mʌca'anob a mac tuchi'ta'b ten Jesús quir u tsec'ta'r u t'ʌn. Raji' caj u q'ue'aj u jor tu mʌca'anob, caj joc'sa'ob. Ac'bir caj joc'sa'bob, jeroj tune', raji' caj u ya'araj ti'ob: \p \v 20 ―Joq'uenex, ca' xiquechex, arex yubob ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Toc arej ti'ob u t'ʌn C'uj, soc yerob bic tabar u cuxtarob mac munt q'uin, ca' jawʌc u si'pirob. \p \v 21 Barej caj ts'oc u yubicob a ba' ara'b ti'ob ten yʌjmasir u t'ʌn C'uj, a mac mʌca'anob ca'ch caj binob tu carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Jeroj tune', caj ocob u camsicob u t'ʌn C'uj. Tabar u sastar caj c'uchob. \p Jeroj tune', u jach ts'urir sacerdote caj c'uchij yejer a mac u yet binacob, robob caj u pʌyob ca' tac u much'quinticob u bʌj tu cotor u jach ts'urirob u winiquirob judío, quet yejer u jach ts'urirob u winiquirob judío a cu ya'aric, a nuxibo'. Barej caj rʌc c'uchob tu cotor u jach ts'urirob, jeroj tune', caj tuchi'ta'b pʌybir tu mʌca'anob a mac a tuchi'ta'b ten Jesús quir u tsec'ta'r u t'ʌn. \v 22 Chen caj c'uchob a policíajo' tu mʌca'anob ca'ch, a mac a tuchi'ta'b ten Jesús quir u tsec'ta'r u t'ʌn, caj u yirob mʌna'. A policíajo', caj wʌc'ʌs urob ich u jach ts'urirob u winiquirob judío. \v 23 Caj u ya'arajob: \p ―Mʌna', qui' toy c'ʌra'an u jor, bayiri' xan, ti' yʌnob yʌjcʌnʌnyʌjirob tu mʌca'anob ca'ch. Caj in q'ue'ajob, mʌna' tu cuch, chen naj ―baxuc tu ya'araj a policíajo' ti' u jach ts'urirob. \p \v 24 Caj yubob u jach ts'urirob u sacerdote u winiquirob judío yejer u capitán a policíajo', jaq'uij yorob. Mʌ' ja wirej, robob mʌ' yerob bic tabar caj joc'ob, quire' qui' c'ʌra'an u jor tu mʌca'an a mac tuchi'ta'b ten Jesús quir u tsec'ta'r u t'ʌn. \v 25 Ra'iri' u q'uinin caj tarij mac caj u ya'araj ti'ob: \p ―A caj a mʌcajex jo'oraj ti' yʌnob ich carem naj tu quic naj c'ujinticob C'uj. Ti' ch'ica'anob, cu camsicob u yet winiquirob judío. \p \v 26 Caj ts'oc u rʌc u'yicob ya'araj, caj binob pʌybirob ten u capitáno' policía yejer u rac'ob u yet policía. Caj binob u pʌyej a mac a tuchi'ta'b ten Jesús quir u tsec'ta'r u t'ʌn. Caj c'uchob tu yʌnob a mac a tuchi'ta'b ten Jesús quir u tsec'ta'r u t'ʌn, caj u qui' pʌyajob, quire' wa mʌ' ju qui' pʌyob, cu ch'ic sajquirob u ch'ininob u jo'r ten u yet winiquirob judío, a ti' much'a'anob ich a mac a tuchi'ta'b ten Jesús quir u tsec'ta'r u t'ʌn. \v 27 Jeroj caj tarob purbir ich u jach ts'urirob sacerdote u winiquirob judío yejer u yet ts'urirob u winiquirob judío, ts'ar u pachob u ch'ictarob ich ʌcʌtan u jach ts'urirob u winiquirob judío. Chen a mac u jach ts'urir u sacerdote u winiquirob judío, caj u c'ataj ti'ob tan ya'aric: \p \v 28 ―Mʌ' wa caj in wa'arob techex, mʌ' a yʌn camsiquex u t'ʌn Jesús? Chen mʌ' ja quibex in t'ʌnob. Ra' a mac cʌja'an ich u cajar Jerusalén caj u yubob ba' caj a camsajex. Mʌ' jari', ca pʌq'uiquex in pachob an ten bic caj in quinsob ti'. \p \v 29 Pedro caj u nuncaj ti' u jach ts'urir u sacerdote u winiquirob judío. Bayiri' a ju yet tuchi'tacob ten Jesús quir u tsec'ta'r u t'ʌn, caj u nuncajob u t'ʌn xan, caj u ya'arajob: \p ―Yʌn u'yibir a ba' cu ya'aric C'uj ca' in quibejob, cax mʌ' in wu'yicob u t'ʌn mac, a ba' cu yaque'. \v 30 A techexo', caj a quinsajex Jesús caj a wa'arajex ca' sinic ich cruz, chen ij C'ujirex ra' u C'ujir ic nunquirex caj u ric'saj Jesús ti' u quimirir. \v 31 A Jesúso', caj payij ca'anan ich u noj C'uj quir u ts'urintic tu cotor mac, bayiri' xan, quir u taquic tu cotor mac. Mʌ' ja wirej, a C'ujo' u c'at u yiric u c'axicob u yorob soc u p'ʌticob u c'asirob tu cotor u winiquirob israel, quir u jawsic u si'pirob. \v 32 A je' quin wa'aricob techex, taj quire' caj ts'oc u riq'uir ich u quimirir caj in wirajob tin wich, bayiri' xan, u Taj'or u Pixam C'uj yer a ba' quin tsicbʌticob techex jach taj. Mʌ' ja wirej, jari' ts'a'b u Taj'or u Pixam C'uj ti' a mac a cu quibicob u t'ʌn ―baxuc caj u nuncajob a mac a tuchi'ta'b ten Jesús quir u tsec'ta'r u t'ʌn. \p \v 33 Caj yubob ya'ara'r ten a mac a tuchi'ta'b ten Jesús quir u tsec'ta'r u t'ʌn, jeroj u jach ts'urirob, u winiquirob judío jach p'ujob yorob rajen u jach ts'urirob u jach c'at u quinsicob a mac a tuchi'ta'b ten Jesús quir u tsec'ta'r u t'ʌn. \v 34 Chen turiri' a ti' yʌni' ich u jach ts'urirob u winiquirob judío, a mac a fariseojo', Gamaliel u c'aba', raji' xan, yʌjcamsʌyʌjir u t'ʌn Moisés. Tsoy yiricob Gamaliel tu cotor mac. Caj riq'uij ch'ictar Gamaliel quir u tsicbar yejer u yet ts'urirob u winiquirob judío. Chen caj u yʌn araj ca' joc'sacob ich tancab a mac a tuchi'ta'b ten Jesús quir u tsec'ta'r u t'ʌn. Jamach joc'sa'b tu much'a'anob u jach ts'urirob u winiquirob judío. \v 35 Caj joc'sa'b, jeroj caj u t'ʌnaj u yet jach ts'urirob u winiquirob judío Gamaliel, caj u ya'araj ti'ob: \p ―In wet jach ts'urirobex u winiquirob judío, a techexo', u xibirechob Israel qui' qui' cʌnantej a bʌjex ti' a je' xibo' a ca pʌq'uiquex u pachob, a mac a ti' yʌn ich tancab baje'rer. \v 36 Mʌ' wa c'aj techex a ray u q'uinino' caj ts'iquij Teudas, quire' u jach ts'urir u cajar. C'aj wa techex a ba' caj u ya'araj Teudas? Mʌ' wa caj u ya'araj: “A teno' u jach ts'uriren tu cotor mac.” Yʌn mac tu quibajob u t'ʌn, rajen caj sayob tu pach Teudas. Yʌn cuatrocientos xib caj sayob tu pach Teudas uche'. Chen caj quinsa'b Teudas jeroj a mac a sayob tu pach uche' caj rʌc binob tu yatochob. A baywo' ts'oc u binob. \p \v 37 Caj u wʌc'ʌs araj Gamaliel ti' u yet ts'urirob u winiquirob judío, tan ya'aric: \p ―Mʌ' wa ja c'ʌ'otex u q'uinin caj ic ts'ibtajex ij c'aba'ex quet yejer tu cotor mac soc yerob mun u pimino'onex? Jeroj tune', caj ts'iquij a mac u c'aba' Judas yejer u jach ts'urirob tu cajar. A Judaso' ra' cʌja'an ich u ru'umin Galilea. Ra'iri' xan, caj u pʌyaj ca' xicob tu pach a pimo'. Jeroj caj quimij Judas xan. A mac a cu sayʌrob tu pach uche' caj binob ich yatochob. \v 38 Rajen quin wa'aric techex ―quij Gamaliel―. Yʌn tsire'ej, p'ʌtej tu junanob. Je' u ts'ocare' ―quij―, wa chen yejer u muc' xib cu camsicob. \v 39 Chen wa cu tar ich C'uj a ba' cu camsicobe'. Mʌ' u c'uchur a worex a su'siquex a ba' cu camsicobe'. Mʌ' ja wirej, je' a ts'iquintiquex C'uj ―baxuc caj ya'araj Gamaliel ti' u yet ts'urirob u winiquirob judío. \p \v 40 U jach ts'urirob u winiquirob judío caj u quibajob a ba' caj u yubob ya'ara' ti'ob ten Gamaliel. Jeroj, tu ca' acsajob a mac tuchi'ta'b ten Jesús quir u tsec'ta'r u t'ʌn ich tu yʌn u jach ts'urirob u winiquirob judío. Robob caj u c'am t'ʌnajob ti'ob, caj ts'oc u jʌts'icob u pachob, caj ya'arob ti' a mac a tuchi'ta'b ten Jesús quir u tsec'ta'r u t'ʌn: \p ―Mʌ' a yʌn manex a camsiquex u t'ʌn Jesús, mʌ' biq'uin ca camsiquex u t'ʌn. Jeroj tune'. \p Caj cha'bob ca' xicob a mac a tuchi'ta'b ten Jesús quir u tsec'ta'r u t'ʌn. \v 41 Robob caj joc'ob ti' u jach ts'urirob u winiquirob judío jach manan qui' yorob a mac a tuchi'ta'b ten Jesús quir u tsec'ta'r u t'ʌn. Mʌ' ja wirej, qui' yorob quire' C'uj caj u cha'j u muc'yajob quire' caj u yacsajob tu yorob u t'ʌn Jesús. \v 42 Jeroj tune', a mac a tuchi'ta'b ten Jesús quir u tsec'ta'r u t'ʌn mʌ' ju p'ʌtob u camsicob u t'ʌn Jesús, mʌ' ju p'ʌtob u tsec'ticob wa Jesús raji' a Mesíaso', cax ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío, cax ich yatoch mac. \c 6 \s1 A siete yʌjyaminob u beyaj \p \v 1 A ray u q'uinino', cu pimtarob a yacsmʌnob tu yorob u t'ʌn C'uj. Seb caj pimjijob a caj u yacsob tu yorob. Chen a mac a yacsmʌnob tu yorob u t'ʌn C'uj a ju t'ʌnob griego, cax u winiquirob judío, robob mʌ' quet yorob yejer u yet winiquirob judío a ju t'ʌnob hebreo. Rajen caj u ya'arob a mac u t'ʌnob griego ti' a mac a ju t'ʌnob hebreo: \p ―Iric, mʌ' tsoy a jʌsiquex, quire' coy a jʌsiquex yo'och ti' a xquico' a quimenob u mame', a mac a cu t'ʌnob griego, quire' rajra' coy a jʌsiquex yo'och. \p \v 2 Rajen a mac a teta'b ten Jesús quir u tsec'ta'r u t'ʌn, caj u t'ʌnajob u yet acsa'orirob quir u much'quinticob u bʌj ich a doce xib a teta'b ten Jesús quir u tsec'ta'r u t'ʌn. Robob caj u ya'arajob ti' u yet acsa'orirob: \p ―Mʌ' tsoy in chen p'ʌticob in tsec'ticob u t'ʌn C'uj soc tsoy in jʌsicob a ba' u c'at a xquico' a quimenob u mame'. \v 3 Rajen in wet acsa'orirex ca' ic tetejex ich ij quet acsa'orirex siete xib a mac tsoy ta t'ʌnex, a ra' cu ts'urinticob u Taj'or u Pixam C'uj, a ju jach erob ba'. A ray xibob, je' ic tetiquex soc robob cu jasʌrob a ba' u c'at ti' a xquico' a quimenob u mame'. \v 4 Chen a tenob, a mac a teta'b ten C'uj quir in tsec'ticob u t'ʌn, chen rajra' quin tsec'ticob u t'ʌn C'uj quet rajra' quin t'ʌnicob C'uj quire' ra' in beyajob ―baxuc caj u ya'araj ij cʌjtuchiyʌjir Jesús. \p \v 5 Caj qui'jij yorob a ju yet acsʌ'orirob caj ts'oc u yubicob a ba' ara'b ti'ob ten a xibo' a teta'b ten Jesús quir u tsec'ta'r u t'ʌn, rajen p'eri'ob caj u tetajob Esteban, quire' taj caj u yacsaj tu yor u t'ʌn Jesús, bayiri' xan, quire' u Taj'or u Pixam C'uj cu jach ts'urintic Esteban. Caj teta'b xan, Felipe. Caj teta'b Prócoro. Caj teta'b Nicanor. Caj teta'b Timón. Caj teta'b Parmenas. Caj teta'b Nicolás a ra' cu tar ich u cajar Antioquía. Mʌ' ja wirej, raji' a ucho', caj u c'ujintaj C'uj an ten bic u winiquirob judío, chen a baje'rero' caj u yacsaj tu yor u t'ʌn Jesús. \v 6 Jeroj caj ts'oc u teticob a siete xibo', a cu bin u yamticob u beyaj a mac a teta'b ten Jesús quir u tsec'ta'r u t'ʌn, caj pʌyob ich ʌcʌtan a ray doce xibo'. Jeroj caj tsicbanjʌjob C'uj a mac a teta'b ten C'uj quir u tsec'ta'r u t'ʌn, u yʌjyaminob u beyaj. Caj ts'oc u t'ʌnicob C'uj caj u ts'anc'ʌbtajob ti'ob, a teta'anobe', quir u c'ʌmicob u beyajob a teta'ane'. \p \v 7 A baywo', ya'ab mac caj u yʌnxchun u c'ʌmicob u t'ʌn C'uj. Mʌ' ja wirej, cu jach pimtarob a yacsmʌnob tu yorob ich u cajar Jerusalén. Cax ya'ab u sacerdote u winiquirob judío tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío caj u c'ʌmajob u t'ʌn C'uj, caj sayob tu pach Jesús. \s1 Chuc Esteban \p \v 8 Mʌ' ja wirej, a Estebano' quire' tan u yamta' ten C'uj, rajen jach chich u muc'. Jeroj tune', caj u yesaj ya'ab u carem beyajob, cax a ba' cu jac'sic yorob mac xan. Baxuc caj esa'b ten Esteban ti' u yet winiquirob judío soc yeticob ti' yʌn C'uj yejer Esteban. \v 9 Chen a ray u q'uinino', ti' yʌn mac a cu tarob ti' u chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. A ju chan najir tu cu naj c'ujinticob C'ujo', a rayo', pʌcha'an u c'aba' ten mac uch: “A c'urewo'.” Mʌ' ja wirej, ti' cu tarob u c'urewob mac a ucho', chen baje'rer toc cha'b u binob. Ich a ray xibo' tar u tarob ich u cajar Cirene. Ti' cu tarob ich u cajar Alejandría. Ti' cu tarob ich u cajar Cilicia. Bayiri' xan, ti' cu tarob jun yar ich u ru'umin Asia. Robob caj rʌc binob tu yʌn Esteban quir u nunca'rob u t'ʌn Esteban. \v 10 Je' wa ju c'uchur yorob u nuncbir u t'ʌn Esteban ten a ray xibo'? Mʌ' c'ucha'an yorob u nunca'rob u t'ʌn Esteban, quire' u ne'er ba', quire' tan u yamta'r u nunca'r u t'ʌn Esteban ten u Taj'or u Pixam C'uj. \v 11 Quire' caj u yirajob mʌ' c'ucha'an yorob ti' Esteban, a ray xibo' caj u mucu bo'tajob a cu nunca'rob u t'ʌn Estebane'. Caj bo'ota'bob mac soc u tus pac'ʌr u pach Esteban. Caj u tusarajob: \p ―Mʌ' ja wirej ―quij―, tij cu'yajex tan u p'astic Moisés, Esteban. Bayiri' xan, tij cu'yajex tan u p'astic C'uj. \p \v 12 Baxuc a jera' a mac a cu nunca'ob u t'ʌn Esteban ca'ch, caj u p'usajob u yorob a nuxibo' a mac u ts'urirob u cajar. Baxuc xan, caj u p'usajob u yorob a yʌjcamsʌjʌjirob u t'ʌn Moisés, quet bayiri' caj u p'usajob u yorob a pimo' soc u tarob chucbir Esteban quir u pʌyic ich tu much'a'anob u jach ts'urirob u winiquirob judío. \v 13 A mac a bo'ota'b ten a mac a cu nunca'ob u t'ʌn Esteban ca'ch, robob cu pac'arob u pach Esteban ich ʌcʌtan u jach ts'urirob u winiquirob judío. Caj ya'arajob ti'ob: \p ―A je' Estebana', mʌ' u xur u p'astic u t'ʌn C'uj a tu ya'araj Moisés uche'. Mʌ' ju xur u p'astic a je' carem naja'. \v 14 Tij cu'yajex ya'aric, Jesús, a cu tar ich u cajar Nazarete', je' u rʌc jubsic a je' carem naja'. Bayiri', tij cu'yajex ya'aric bin u rʌc ts'ocsej Jesús u t'ʌn Moisés yejer a ba' nanij tic rʌc betajex ―baxuc caj u ya'araj a mac a tan u pʌq'uicob u pach Esteban. \p \v 15 Ti' cura'anob u jach ts'urirob u winiquirob judío caj u pʌctajob u ts'urirob u winiquirob judío. Cu pʌcticob Esteban. Robob caj u yirob u sasir u wich Esteban irej sasir u wich yʌjmasirob u t'ʌn C'uj. \c 7 \s1 Tu nunca Esteban ti'ob \p \v 1 Caj c'ata'b ti' Esteban ten u jach ts'urir sacerdote u winiquirob judío: \p ―Jach taj wa tu pʌq'uicob a pach? ―quij. \p \v 2 Esteban caj u nuncaj ti' caj u ya'araj: \p ―U'yex a ba' quin wac techex in jach ts'urirechex ij quet winiquirob judío, bayriri' xan, u'yex in wet winiquirob judío. U C'ujir, a mac jach manan chichir u muq'ue', caj u t'ʌnaj ic nunquirex Abraham uch, wa ber ti' toy yʌn uch ich u ru'umin Mesopotamia, cax mʌ' toy xic cʌjtari' ich u cajar Harán. \v 3 Mʌ' ja wirej, a C'ujo' caj u ya'araj ti' ic nunquirex Abraham uch: “Toc p'ʌt a bʌjob ―quij C'uj. Toc p'ʌt a cajar ca' xiquech tu quin pʌyic a ber. Ti' ca bin cʌjtar.” Baxuc caj ara'b ten C'uj ti' ic nunquirex Abraham ―quij Esteban. \v 4 Ic nunquirex Abraham caj joq'uij caj u p'ʌtaj tu cʌja'anob u winiquirob Caldea. Jeroj tune', bin u cʌjtar ich u cajar Harán. Caj quimij u tet Abraham, caj pʌyij ten C'uj, caj u p'ʌtaj u cajar Harán, caj bin cajʌr ich u cajar tu cʌjo'onex baje'rer. \v 5 Chen a C'ujo' mʌ' ju ts'ajaj a je' ru'uma' ti' ic nunquirex, mʌ' ts'a'b ti' chichin ru'umi'. Taj toc ara'b ti' ten C'uj: “Je' in ts'ic tech a je' ru'uma' soc u cajʌrob u parar a pararob.” Mʌ' wa c'aj techex, mʌna' u pararob ic nunquirex Abraham caj toc ara'b ti' ten C'uj aro' ―quij. \p \v 6 A Estebano', ti' toy cu tsicbar ich u jach ts'urirob u winiquirob judío: \p ―Mʌ' jarari'o', quij ya'aric C'uj ti' ic nunquirex Abraham uch. Caj u toc araj C'uj wa je' u binob u parar u pararob ich u jer ru'um. Tiri' cu bin c'ʌnbir beyajob u parar u pararob Abraham. Tiri' cu bin jʌts'bir soc u beyajob xan hasta ca' bin manʌc cuatrocientos yaxq'uin. \v 7 Chen a C'ujo' caj u toc araj ti' ic nunquirex Abraham: “Je' in ts'ic u si'pirob, quij C'uj, ti' a mac a cu c'ʌnicob tu beyajob u parar a pararob. Mʌ' ja wirej, quij C'uj, a mac a tu jʌts'ajob u pachob u parar a pararob soc u beyajob, je' in ts'ic u si'pirobe'. Ca' bin ts'ocac aro', quij C'uj, quin bin in pʌyic u parar a pararob quir u c'ujintiquenob a teno' a tera'.” \v 8 Rajen C'uj, soc quet u yor yejer ic nunquirex Abraham caj u ts'ajaj u t'ʌn ti', rajen ic nunquirex Abraham soc u yesa'r quet u yor yejer a ba' ara'b ti' ten C'uj, jeroj u yʌnxchun u ts'iric u chan parar a xibo', caj ts'oc u man turiri' semana. Rajen caj rocha'b ten u nʌ' Isaac caj u ch'uctaj turiri' semana, jeroj tune', caj ts'ira'b Isaac ten u tet Abraham. Caj c'uchij tu q'uinin caj pararnʌjij u rac' Isaac, bayiri' caj u ch'uctaj turiri' semana caj ts'ira'b u parar ten u tet. Jacob u parar. Baxuc caj pararnʌjij u rac'ob, Jacob caj ts'ira'b u parar. Mʌ' ja wirej, a doce u pararob Jacob ra' u yo'nenob ic nunquirob uch. \p \v 9 Caj u ya'araj Esteban ti' u jach ts'urir u winiquirob judío: \p ―A doce u pararob Jacob, ra' u yo'nenob ic nunquirob uch. Chen ti' yʌn ich a docejo' a mac pʌch'a'an u c'aba' José. Jeroj caj con José ten u sucu'unob quire' choc yorob ti' u yits'ino'. Caj conij ti' a mac a cu binob ich u ru'umin Egipto. Chen C'uj ti' yʌn yejer ic nunquirex José. \v 10 Mʌ' ja wirej, C'uj caj u ts'aj u t'ʌnin ti' rey, a Faraóno'. Rajen caj u joc'saj José quire' yirir jach t'oj a Joséjo'. Rajen ts'a'b u t'ʌnin ten Faraón quir u yocar u ts'urintic u ru'umin Egipto. Cax a mac a ti' yʌnob ich yatoch Faraón. \p \v 11 Jeroj tune', caj c'uchij tu q'uinin mʌ' ju ch'ijir u yo'ochob ich u ru'umin Egipto, quire' mʌna' ja'. Mʌ' ju ch'ijir ich u ru'umin Canaán. Caj u masajob wi'ij, quire' mʌ' ju ch'ijir yo'och ic nunquirex. \v 12 Jeroj caj u yubaj Jacob ti' yʌn yo'och ich u ru'umin Egipto, rajen caj u yʌn ch'ic tuchi'taj u mʌnejob yo'och ic nunquirex uch, robob ic nunquirex u pararob Jacob. \v 13 Caj wʌc'ʌs binob ic nunquirex ich u ru'umin Egipto, jeroj, caj u t'ʌnaj u sucu'unob soc u c'ʌ'ota' ten u sucu'unob, a ray u q'uinino', caj c'ʌ'ota'b José ten u sucu'unob, caj ts'oc u t'ʌnʌnob. Bayiri' xan, caj c'ʌ'ota'b José ten a rey Faraón tu cu tar u yo'nen José. \v 14 Jeroj tune', José, caj u tuchi'taj u sucu'unob pʌybir u tet Jacob. Caj pay u tet yejer tu cotor u bʌjob. Rajen caj ruc'ob ich u ru'umin tu yʌno'onex ―quij Esteban―, caj rʌc binob ich u ru'umin Egipto tu yʌn José, caj c'uchob ich José ti' yʌn setenta y cinco u bʌjob José. \v 15 A baywo', caj c'uchij u tet José ich u ru'umin Egipto. Jacob u tet José. Jeroj tiri' quim Jacob yejer tu cotor ic nunquirex ich u ru'umin Egipto. \v 16 Caj manij ya'ab yaxq'uin, caj cuchob purbir u baquer Jacob yejer u baquerob ic nunquirex ich u japnin tunich. A je' u japnin tunicho' u toc mʌnmʌn ic nunquirex Abraham uch ich u ru'umin Siquem. Mʌ' ja wirej, raji' caj u mʌnaj u ru'umin tu yʌn u japnin tunich ti' u parar Hamor yejer u bʌjiri' u taq'uin. \p \v 17 Ti' toy cu tsicbar Esteban ich u jach ts'urirob u winiquirob judío. Raji' caj u ya'araj ti'ob: \p ―Jeroj, jach tabar u c'uchur tu q'uinin a baxuc caj toc ara'b ten C'uj ti' ic nunquirex Abraham uch, jach pimij u pararob ic nunquirex ich u ru'umin Egipto uch. Mʌ' ja wirej, C'uj yʌn u ts'ic u ru'umin an ten bic caj u toc araj. \v 18 Jeroj tune', caj oc u jer rey quir u reyinticob u ru'umin Egipto. Raji' mʌ' ira'an José, mʌ' c'ʌ'ota'an ten reyi' José. \v 19 A je' reyo', caj u ts'ʌraj u pach ic nunquirex tan u jats'ʌrob soc u beyajob. Mʌ' ja wirej, raji' caj u ya'araj ca' joc'acob u chan och a xibo' ic nunquirex soc u quinsa'. \v 20 Ra'iri' u q'uinino' a ray reyo', tan u reyinticob u ru'umin Egipto, baxuc ra'iri' u q'uinin caj rocha'b Moisés ten u nʌ'. A chan Moiséso' jach tsoy tu wich C'uj. Caj tsemta'b ten u nʌ' ich yatoch u tet hasta tres ic nʌ'. \v 21 Wa ber caj joc'sa'b Moisés ten u nʌ' ich chi' ja', jeroj caj irir ten u parar rey Faraón. Xquic u parar rey Faraón. Raji' u parar Faraón caj u ch'aj u tsemtej chan Moisés an ten bic u wʌc'ʌs bʌjiri' u parar. \v 22 Rajen caj camsa'b Moisés ti' tu cotor ba' yerob ich u ru'umin Egipto. Jach t'oj Moisés tsicbar, bayiri' t'oj a ba' cu betic xan. \p \v 23 ’Caj c'uchij tu q'uinin yʌn cuarenta yaxq'uin a Moiséso', u c'at u bin u yiric u yet winiquirob judío, ra' u pararob u nunquir israel. \v 24 Caj c'uchij Moisés, caj u yiraj tan u jats'ʌr ten u winiquir egipto u yet winiquir israel, rajen Moisés tu yamtaj u yet winiquir israel. Mʌ' ja wirej, caj u tacaj u rac'ob ti' a winiquir egipto caj u quinsa Moisés u winiquir egipto. \v 25 Mʌ' ja wirej, caj u tucraj je' u c'ʌ'ota'r Moisés ten u yet winiquir israel wa tuchi'ta'b ten C'uj a Moiséso'. Chen robob mʌ' tu najtajobi' wa tuchi'ta'b Moisés ten C'uj soc u taquicob tu cu c'anan beyajob ten u jach ts'urir u beyajob. \v 26 Wʌc'ʌs bin Moisés saman ―quij Esteban―, ich u rac'ob. Caj c'uchij caj u yiraj Moisés tan u ts'ictarob ca'tur u rac'ob. A Moiséso', u c'at u sisquintic u yorob, rajen Moisés caj u t'ʌnob u rac'ob: “In rac'ob, quij Moisés, biquinin ca ts'ictarex yejer a bʌj? Mʌ' tsoy wa ja ts'ictarex yejer a bʌj”, quij. \v 27 Chen a mac a yʌn u si'pir ti', caj p'ujij yor caj u tench'intaj Moisés. Jeroj caj u ya'araj ti': “Mʌ' ju tetech C'uj quir in ts'uritiquechob. Mʌ' a yʌn aric ca' tsoyac in worob. \v 28 Je' wa ja quinsiquen an ten bic caj a quinsaj u winiquir egipto jo'oraj?” \v 29 Caj yubaj Moisés a ba' caj u ya'araj caj jaq'uij yor Moisés caj puts'ij. Ti bin u cajar ich u jer u cajar ich u ru'umin Madián, tu' mʌna' mac yeri'. Tiri' caj u ch'aj u rac' Moisés caj yʌnjijo' u parar. Ca' tur xib u pararob. \p \v 30 Ti' toy cu tsicbar Esteban ich u jach ts'urirob u winiquirob judío, jeroj caj u ya'araj ti'ob: \p ―Wa ber caj wʌc'ʌs manij u jer cuarenta yaxq'uin, tiri' yʌn Moisés ich tʌcay ru'um baytʌc tu yʌn u p'uc witsir u c'aba' Sinaí. Caj u yiraj yerar c'ac' ich u chan che'er. A Moiséso' caj bin u yirej yerar c'ac' ich u chan che'er quire' mʌ' ju tupur u c'aq'uir. Jeroj seb, caj u yiraj yʌjmasir u t'ʌn C'uj tu cu yerar c'ac'. \v 31 A ba' caj u yiraje' jac' yor Moisés. Tu c'ʌs nʌts'aj u bʌj u yirej Moisés caj u yubaj u t'ʌn Jaj Ts'ur. Caj t'ʌn Moisés ten Jaj Ts'ur. \v 32 Moisés caj u yubaj ya'ara': “A teno' C'ujen. Tu c'ujintajen a nunquir Abraham. Tu c'ujintajen a nunquir Isaac. Tu c'ujintajen a nunquir Jacob.” Jach jaq'uij yor Moisés rajen caj babacnʌjij. Mʌ' u c'at u pʌctic biq'uini'. \v 33 Ara'b ti' Moisés ten Jaj Ts'ur: “Yʌn pit a pech xʌnʌb ca' ocaquech tera' tu jach tsoy u ru'umin, quij C'uj, quire' ten yʌnin u ru'umin, quij C'uj. \v 34 A teno', quij C'uj, jach taj caj in wiraj u jats'ʌrob tu cu ts'arʌr u pachob beyajob. Caj in wu'yaj tu cu c'anan tu cu ts'ara'r u pachob u beyajob ten u winiquirob egipto. Taren in taquicob, quij ya'aric ti', ca' xiquech baje'rer ich u ru'umin Egipto.” \p \v 35 Esteban caj u ya'araj ti' u jach ts'urirob u winiquirob judío: \p ―A je' Moiséso', a mac tench'inta'b ten u wʌc'ʌs rac'ob, a je' Moiséso', a mac ara'b ti': “Mʌ' ju tetech C'uj quir in ts'urintiquechob'. Mʌ' a yʌn aric tenob ca' tsoyac in worob.” A je' Moiséso' tuchi'ta'b ten C'uj quir u yocar u ts'urinbir ten u rac'ob. Raji' tuchi'ta'b ten C'uj quir u tocar ic nunquirex ich u ru'umin Egipto. Mʌ' ja wirej, a ray u q'uinino', caj tuchi'ta'b Moisés ten C'uj, a ray u q'uinino', caj u masaj u t'ʌn C'uj yʌjmasir u t'ʌn C'uj tu tu yiraj Moiséso' yerar c'ac' ich u chan che'er. \v 36 A je' Moiséso' caj u joc'saj ic nunquirex ti' u ru'umin Egipto tan u pʌyir u berob. Raji' caj u yesaj carem beyajob yejer u jer ya'ab ba' a cu jac'ʌr u yor mac te' ich u ru'umin a Egiptojo', bayiri' xan, tiri' ich u chi' c'ac'nab u c'aba' Chʌc C'ac'nab bayiri' xan, tiri' ich tʌcay ru'um tu cu pʌyic u berob cuarenta yaxq'uin. \v 37 A je'ra' ra'iri' a Moiséso' a tu ya'araj ti' u yet winiquirob israel: “Je' u tetic C'uj u jer a mac a cu bin ts'a'bir u tucur ten C'uj quir u tsicbar a ba' u c'at C'uj an ten bic caj tu tetaj ten, quij Moisés. Tiri' cu bin u tetic ich in wet winiquirob israel. A ray maco', a cu bin taro' yʌn qui' u'wiquex a ba' cu ya'aric techex.” \v 38 A je' Moisésa' uch ―quij Esteban―. Tiri' ti' yʌn ich tʌcay ru'um yejer ic nunquirex wa ber caj tarob tu tu much'quintajob u bʌj ich u p'uc witsir Sinaí. Tiri' yʌn Moisés caj t'ʌnij ten yʌjmasir u t'ʌn C'uj caj c'uchij ich u jach jo'r u p'uc witsir Sinaí. Bayiri' xan, tiri' yʌn Moisés, caj ts'oc u tsicbar yejer u yʌjmasir u t'ʌn C'uj, caj bin u masej u t'ʌnob ti' ic nunquirex tu yʌnob cabar ich u nʌc' u witsir Sinaí. Mʌ' ja wirej, a je' Moiséso', raji' caj u c'ʌmaj u t'ʌn C'uj, a cuxa'ano', quir u masic to'onex. \p \v 39 ’Chen ic nunquirex ―quij Esteban―, tu mʌ'quintob u quibicob u t'an Moisés. Mʌ' tu c'ʌmajob u t'ʌn Moisés, quire' ic nunquirex tu wʌc'ʌs pachtajob u sutob tu pach ich u yorob tu tarob ich u ru'umin Egipto. \v 40 Mʌ' ja wirej, ti' yʌn Moisés ich u jo'r u p'uc witsir cuarenta q'uin, jeroj caj c'uchob ic nunquirex ich u sucu'un Moisés, Aarón. Caj u ya'arajob ti': “Mʌ' ij querex ba' u ber Moisés a wits'ino', a cu pʌyico'onex ich u ru'umin Egipto. Aarón cu ya'ara' ten u yet winiquirob israel: Betej c'ujob to'onex soc ca' manʌc ʌcʌtan to'onex quir u pʌyic ic berex.” \v 41 A ray u q'uinino', caj u betajob chan wacʌx u tus c'uj. Ra' beta'b u taq'uin oro. Jeroj caj u quinsajob ya'ab u yʌrʌc' wacʌx quir u ts'ic ti' u tus c'uj. Tiri' tu ts'ʌpquintajob u bʌq'uer wacʌx ich u tus c'uj quir u c'ujinticob. U winiquir israel caj u qui'quintaj yorob quire' u tus c'uj caj u betajob. \v 42 Rajen p'at ic nunquirex ten C'uj quir u cha'ic u c'ujinticob u tus c'uj, caj u cha'aj u c'ujinticob, a sabo' a ti' yʌn ich ca'anano'. Baxuc tu ts'ibtaj a mac a ts'a'b u tucur ten C'uj uch tu cu ya'aric: \q1 A techexo', u winiquirechex israel wa ber caj a quinsajex a wʌrʌc' wacʌx quir a toquiquex ten wa ber ti' yʌnechex cuarenta yaxq'uin ich tʌcay ru'um? \v 43 A mʌ' ta chen cuchajex u yatoch a tus c'ujex, a ra' u yatoch a tus c'uj Moloc, a yʌn yochir sab, a tus c'uj Renfán caj a cuchajex quir a c'ujintiquex cax a bʌjiri'ex ta betajexi'. Rajen, quij C'uj, je' in joc'siquechex ca' xiquechex pichir tu yʌn u cajar Babilonia. \m Baxuc caj u ts'ibtaj a mac ts'a'b u tucur ten C'uj quir u ts'ibtic a ba' u c'at C'uj. \p \v 44 Ti' toy cu tsicbar Esteban ich u jach ts'urirob u winiquirob judío, barej caj u ya'araj ti'ob: \p ―Wa ber ti' yʌnob ic nunquirex ich tʌcay ru'um a ucho', caj u cuchajob u najir ot' quir u c'ujinticob C'uj tu yʌnob ich tʌcay ru'um. A ray u najiro', a beta'b ten ic nunquirex caj beta'b an ten bic esa'b ti' yʌjmasir u t'ʌn C'uj. Mʌ' ja wirej, toc ara'b ti' Moisés ca' u betej an ten bic esa'b ich u jo'r u p'uc witsir uch. \v 45 Ti' toy yʌn Moisés caj teta'b Josué ten C'uj. A Josuéjo', caj u pʌyaj u ber ic nunquirex caj ts'oc u quimin Moisés. Mʌ' ja wirej, ic nunquirex caj u c'ʌmajob a ray u najir ot', rajen p'eri'ob caj u cuchajob yejer Josué ich u ru'umin tu cʌja'ano'onex baje'rer ―quij Esteban―. Ti' binob ich u ru'umin a tera' ―quij Esteban―, a toc ara'b ten C'uj uch. C'uj caj u joc'saj ca' xicob a mac yʌnin u ru'umin uch. U berer caj u c'ujintajob C'uj ic nunquirex ich u najir ot' hasta caj c'uchij tu q'uinin u tar ic nunquirex David u reyinticob ic nunquirex. \v 46 Jach yajbir David ten C'uj rajen cu ya'aric ic nunquirex David ti' C'uj: “Arej in betej tech carem naj soc tiri' cu tarob u c'ujinticob tech tu cotor mac, a techo', u c'ujirech Jacob.” \v 47 Chen mʌ' cha'b u betic a carem najo' ten C'uj. Chen u parar ic nunquirex cha'b u betic a carem najo' ten C'uj. U c'aba' Salomón. \v 48 Chen ―quij Esteban―, U c'ujir ca'anan jach carem. Mʌ' u cʌjtar ich carem naj tu cu c'axʌr ten mac, quire' quet bayiri' caj u ya'araj a mac a ts'a'b u tucur ten C'uj caj u ts'ibtaj a ba' u c'at C'uj uch: \q1 \v 49 A teno', quij C'uj, cu chen ts'urintiquen mac ich ca'anan a mac, a ti' yʌn ich yoc'ocab. A teno', quij C'uj, ti' yʌnen ich ca'anan, bayiri' xan, ti' yʌnen ich yoc'ocab. Rajen mʌ' in watochintej a mac a cu c'ʌxic yatoch, quire' ti' yʌnen, quij C'uj, ich tu cotor mac. \v 50 Mʌ' ja wirej, quij C'uj, mʌ' wa ten caj in rʌc betaj tu cotor ba'? \m \v 51 Esteban caj u ya'araj ti' u jach ts'urirob a ti' yʌnob: \p ―Jach chich a jo'rex, quen. Jach tam a pixamex. Jach tam a xiquinex, an ten bic a mac a mʌ' yerob C'uj. Rajra' tan a mʌquiquex u ber u Taj'or u Pixam C'uj, caj a jach cʌnajex a nunquirex. \v 52 Arex ten ba' u c'aba' a mac a ts'a'b u tucur ten C'uj quir u tsicbar a ba' u c'at C'uj a mʌ' tu chucob u pachob ic nunquirex? Mʌ' wa robob caj u quinsajob uch a mac a tarob tan u tsec'ticob uch je' u tar a mac a jach taj u yoro'? A mac tsec'ta'b ten a mac ts'ab u tucur ten C'uj quir u tsicbar a ba' u c'at C'uj jeroj c'uchij, chen a techexo' caj a c'ubajex soc u quinsa'r. \v 53 Jin, techex ―quij Esteban―, a ta c'ʌmajex u t'ʌn C'uj a tu masaj techex Moisés uch. Mʌ' wa ra' tu yʌn masaj u yʌjmasir u t'ʌn C'uj ti' Moisés. Cax caj a c'ʌmajex u t'ʌn C'uj, mʌ' ta quibajexi'. \s1 Ch'in u jo'r Esteban \p \v 54 A mac a ti' yʌnob ich Esteban an ber caj u yubajob caj jach ts'iquijob. Caj u jʌts'ajob u cojob an ten bic cu ts'ictarob jach q'uec'ʌn. \v 55 A Estebano', caj u jach ts'urintaj u Taj'or u Pixam C'uj, caj u qui' pʌctaj ca'anan, a ray u q'uinino', caj u yiraj u sasirir C'uj. Bayiri' xan, caj u yiraj ch'iric Jesús ich u no'j C'uj, ra'iri' Jesús a tuchi'ta'b ten C'uj ich yoc'ocab uch. \v 56 Jeroj caj u ya'araj Esteban quire' cu yiric ich ca'anan: \p ―Ir a wirej ―quij―. Quin wiric ch'iric Jesús ich u no'j C'uj, ra'iri' ti' a mac a tuchi'ta'b ten C'uj ich yoc'ocab uch. \p \v 57 U winiquirob judío, a mac a ti' yʌnob ich Esteban, caj u mʌcob u xiquinob, quire' mʌ' u c'at yubob u t'ʌn Esteban. Jach c'am awʌtnʌjob, jeroj tune', tu cotorob caj u c'ʌnajob yacabob chubir Esteban. \v 58 Robob u winiquirob judío, caj ts'oc u chuquicob Esteban, caj joc'sa'b ti' ich tancab u cajarob. Tiri' caj u purobi'. Jeroj caj u pitob u ca' ya'arir u noc' soc tsoy u ch'inicob u jo'r Esteban. Caj u p'ʌtob u noc'ob u cʌnantej Saulo, soc tsoy u ch'inicob Esteban. Caj ch'in u jo'r Esteban a caj u tacajob u jo'r uche'. \v 59 Barej caj u ch'inob u jo'r Esteban a ray u q'uinino', caj u t'ʌnaj C'uj Esteban, tan ya'aric: \p ―C'ʌmej in pixam, in Jaj Ts'urech Jesús ―quij. \p \v 60 Caj xonrʌj Esteban c'am cu puraj u t'ʌn ti' C'uj: \p ―Jawsej u si'pirob Jaj Ts'ur, quire' caj u ch'inob in jo'r. \p Caj ts'oc u ya'aric, jeroj caj quimij Esteban. \c 8 \s1 Saulo cu chuquic u pachob a mac a yacsmʌnob tu yorob \p \v 1 A Saulojo', caj u quetquint u yor soc u quinsa' Esteban uch. \p Ra'iri' u q'uinin caj ch'inij Esteban caj u yʌnxchun u chuquicob u pachob a yacsmʌnob tu yorob ten a mac a mʌ' yacsmʌnob tu yorob. Jach joc' u yorob a mac a mʌ' ju yacsob tu yorob quire' a yacsmʌnob tu yorob a ti' yʌnob ich u cajar Jerusalén. Rajen puts'ob a yacsmʌnob tu yorobe'. Ti' puts'ob ich u ru'umin Judea. Ti' puts'ob ich u ru'umin Samaria, chen robob a mac teta'b ten Jesús quir u tsec'ta'r u t'ʌn, tiri' p'atob ich u cajar Jerusalén. \v 2 Chen a mac a cu sʌjticob C'uj, caj u yirajob quimij Esteban caj u ch'ajob u mucob u baquer Esteban. Jach ac'ta'b Esteban ten a yacsmʌnob tu yorob. \v 3 Chen a Saulo uche', caj u pachtaj u ch'esic a mac a caj u yacsajob tu yorob u t'ʌn Jesús. A Saulo', cu rʌc joc'sic ich yatoch tu yʌn a mac a caj u yacsajob tu yorob ca' xic mʌcbir, cax xquic, cax xib cu chuquic. Raji' caj manij cʌxta'bir tu cʌja'anob a mac a tu yacsajob tu yorob ca' u chuquej, ca' u chopʌytejob u purej tu cu naj mʌquicob mac. \s1 Caj u tsec'taj u t'ʌn C'uj ich u cajar Samaria \p \v 4 A yacsmʌnob tu yorob, a puts'ob ti' u cajar Jerusalén, quire' chucob u pachob, cax tu binob ich u jerob u cajarob, caj u tsec'tajob u jach tsoyir u t'ʌn C'uj. \v 5 A Felipejo', turiri' a mac a puts'o', caj bin ich u cajar Samaria, jeroj tune', caj u yʌnxchun u tsec'tic ti'ob, caj ya'araj wa Jesús, raji' a Mesíaso'. \v 6 A mac a ti' cʌja'anob ich u cajar Samaria, caj u qui' sarob u xiquin ti' a ba' ara'b ti'ob ten Felipe. Mʌ' ja wirej, tu qui' sarob u xiquin, quire' a ba' caj u ya'araj ti'ob quet bayiri', quire' caj u yirajob u carem beyaj a caj u betaj. \v 7 A Felipejo', caj u joc'saj quisin, a mac aca'an quisin ti'. Caj joc'sa'b u quisinin barej awatnʌjob, caj joc'ob u quisinin ich u winquirir. Cax a mech yoc caj u jawsaj Felipe, cax a mac a characbarob, a mʌ' u peque', caj u jawsaj Felipe. \v 8 Rajen tu cotor mac caj qui'jij yorob ich u cajar Samaria. \p \v 9 Tiri' yʌn ich u cajar Samaria, turiri' xib, u c'aba' Simón. Raji' cu man u tus c'ʌyic u yet cajarob, rajen jac'a'an u yorob. Raji' caj u ya'araj tu cu man: \p ―A teno' ―quij Simón―, jach manan caremen a teno'. \p \v 10 Tu cotor mac a ti' cʌja'anob tu cajar Samaria caj u qui' sarob u xiquin ti' Simón, quire' cu tus sʌjta' ten u rac'ob, cax a chichano', cax u jach ts'urirob tu cajar Samaria. Mʌ' ja wirej, caj u ya'arajob: \p ―A je' Simóna', yʌn u muc' C'uj ti', a cu ya'arique': A Jach Manan Muc'o' ―baxuc cu ya'aricob. \p \v 11 A mac cʌja'an ich u cajar Samaria caj u yirajob an bic caj u c'ʌyaj mac, jeroj caj u qui'qui' sarob u xiquin ti', quire' jac'a'an u yorob ti' uch. \v 12 Chen a Felipejo' caj u tsec'taj ti'ob u jach tsoyir u t'ʌn an bic cu bin u reyinticob C'uj, bayiri' caj u tsec'taj ti'ob u c'aba' Jesucristo. Jeroj tune', robob a mac a ti' yʌnob ich u cajar Samaria caj u yacsjob tu yorob, bayiri' xan, acsa'bob ja' tu jo'rob, cax xquic, cax xib. \v 13 Cax u bʌjiri' yʌjc'ʌyir mac Simón caj u yacsaj tu yor u t'ʌn Jesús, bayiri' acsa'b ja' tu jo'r xan. Caj u p'eri'quint u bʌj soc u yet man Felipe, Simón. Jach jaq'uij yor Simón caj u yiraj carem beyaj caj u betaj Felipe, bayiri' xan, barej u yiraj a ba' cu jac'sic u yor mac a caj u betaj Felipe xan. \p \v 14 Barej caj u yubajob a mac a teta'b ten Jesús quir u tsec'ta'r u t'ʌn a p'atob ich u cajar Jerusalén. Mʌ' ja wirej, caj u yubajob cu yacsicob tu yorob a mac a cʌja'anob ich u cajar Samaria. Rajen tuchi'ta'bob Pedro yejer Juan ten a mac a teta'b ten Jesús quir u tsec'ta'r u t'ʌn. \v 15 Caj c'uchob Pedro yejer Juan ich u cajar Samaria tu much'a'anob a mac a yacsmʌnob tu yorob u t'ʌn Jesús. Robob caj u t'ʌnajob C'uj soc u c'ʌmbicob u Taj'or u Pixam C'uj ten a mac a yacsmʌnob tu yor u t'ʌn Jesús. \v 16 Quire' u Taj'or u Pixam C'uj mʌ' toy tac tu yicnʌnobi'. Jarari' chen acsa'bob ja' tu jo'rob ich u c'aba' Jaj Ts'ur Jesús, quire' caj u c'ʌmajob u t'ʌn Jesús. \v 17 Jeroj tune', ts'anc'ʌbta'b a yacsmʌnob tu yorob ten Pedro quet yejer Juan, jeroj caj tar u Taj'or u Pixam C'uj ich yicnʌnob a mac a yacsmʌnob tu yorob ich u cajar Samaria. \p \v 18 Barej u yiraj Simón bic caj tar u Taj'or u Pixam C'uj caj ts'a'b ti'ob tu ju chen ts'anc'ʌbtajob Pedro quet yejer Juan. A Simóno', u c'at u ts'ic u taq'uin ti'ob, Pedro yejer Juan. \v 19 Caj u ya'araj Simón: \p ―Je' a taq'uinexa', ca' a chan chuquex ten u muc' C'uj soc in ts'anc'ʌbtic mac xan, soc u tar u Taj'or u Pixam C'uj tu yicnʌnob xan. \p \v 20 Caj u nuncaj Pedro ti' Simón tan ya'aric ti': \p ―Ca' xiquech yejer a taq'uin tu ca bin erar, quire' caj a tucraj a mʌnej u Taj'or u Pixam C'uj yejer a taq'uin. Mʌ' ja wirej, raji' sijbir ti' mac ten C'uj. \v 21 C'uj yer ―quij Pedro―, mʌ' taj caj a wacsaj ta wor u t'ʌn Jesús, Simón. Rajen mʌ' quet a beyaj yejer C'uj, baxuc a tenob, mʌ' in beyajob yejerech xan. \v 22 Toc c'axej a wor Simón ti' a je' c'asir caj a tucraj sam. Ca' a t'ʌnej C'uj soc ix ti' u ruc'sic tech a ba' c'asir caj a tucraj. \v 23 Quin wiric choc a wor ―quij Pedro―, bayiri' xan toc yʌn tech a si'pir. \p \v 24 Caj u nuncaj Simón, caj u ya'araj ti'ob: \p ―T'ʌnex Jaj Ts'ur ten soc mʌ' u tar tin woc'or a ba' caj a wa'ara sam. \p \v 25 Caj ts'oc u tsec'ticob u t'ʌn Jesús a ba' caj u yirob, Pedro yejer Juan u betic Jesús, quet bayiri' a ba' caj u yirob tu tsicbataj Jesús tu cu tsec'taj u jach tsoyir u t'ʌn C'uj uch. Jeroj caj joc'ob Pedro yejer Juan caj u wʌc'ʌs sutnʌjob tu pach ich u cajar Jerusalén caj u tsec'tajob u jach tsoyir u t'ʌn ich ya'ab u cajarob a ti' yʌn ich u ru'umin Samaria. \s1 Ti' tu nup'aj Felipe a mac a cu tar tu ru'umin Etiopía \p \v 26 Caj ts'oc aro', caj c'uchij u yʌjmasir u t'ʌn Jaj Ts'ur ich Felipe, caj t'an Felipe ten yʌjmasir u t'ʌn Jaj Ts'ur, caj ara'b ti': \p ―Joq'uen ich u cajar Samaria ca' xiquech tu berir a cu bin ich u cajar Jerusalén a ra' u berir cu bin ich nojar a tar u wich u bin ich u cajar Gaza ―baxuc ara'b ti'. \p Ra' u wich u berir a cu bin ich tʌcay ru'um. \v 27 Jeroj tune', Felipe caj riq'uij caj binij. Tar binij ich nojar ich u berir Gaza. Jeroj ti' yʌn xib a cu tar ich u ru'umin Etiopía, toc p'esa'an soc mʌ' u pararʌncʌr uch. A je' xiba' acsa'b tu ts'urir ten a mac a cu reyinticob u ru'umin Etiopía, xquic a cu reyinticob u winiquirob etiopía, u c'aba' Candace. A xibo' cu cʌnantic u taq'uin a Candacejo'. A je' xiba' caj c'uchij ich u cajar Jerusalén quir u c'ujintic C'uj. \v 28 Baje'rer cu sut tu pach quir u wʌc'ʌs ur ich u ru'umin Etiopía. Raji' curucbar ich u carro a cu jita'r ten tsimine'. Tu cura'an cu xaquic t'ʌn a tu ts'ibtaj uch a Isaíaso', raji' a ts'a'b u tucur ten C'uj quir u ts'ibtic a ba' u c'at C'uj. \v 29 A ray u q'uinino', caj ara'b ti' Felipe ten u Taj'or u Pixam C'uj: \p ―C'ʌnej a wacab ca' a nup'ej u carro u winiquir etiopía. \p \v 30 Caj ts'oc u ya'ara' ten u Taj'or u Pixam C'uj, caj u c'ʌnaj u yacab Felipe quir u nup'ic a carrojo' a cu cuchic u winiquir etiopía. Caj c'uchij ich yicnʌn caj u yubaj cu xaquic u ju'unin a ts'iba'an ten Isaías quire' ts'a'b u tucur ten C'uj quir u ts'ibtic uch. Caj c'ata'b ti' ten Felipe: \p ―Ca qui' najtic wa ca xaquic? \p \v 31 U winiquir etiopía caj u ya'araj ti': \p ―Bic tabar quin najtic wa mʌna' mac cu camsiquen? \p Caj t'ʌn Felipe ca' tac nacʌr ich u carro soc p'eri' ca' curacob. \p \v 32 A tu xaquic Isaías, ra' jun xot' ts'iba'an u t'ʌn C'uj. Baxuc a jera', cu ya'aric Isaías ich a ba' tu ts'ibtaj uch: \q1 Baxuc tʌmʌn yuc cu cha'bʌr u quinsa'r ten mac, bayiri' xan, irej a mac a teta'b ten C'uj ca' xic quinsbir. Baxuc cu joch'ta'r u tso'tser a tʌmʌn yuco', mʌ' u joc'ar yawʌt, bayiri' xan, irej a mac a teta'b ten C'uje', mʌ' u joc'ar yawʌt cax jats'ʌc ten mac. \v 33 Mʌ' ja wirej, p'asta'b a mac a teta'b ten C'uj, cax mʌna' u si'pir toc quinsa'b an ten bic mac a yʌn u si'pir caj quinsa'b. Mʌna' mac c'ucha'an yor ya'aric u si'pirob a ray u q'uinin cuxa'an a mac a teta'b ten C'uj quire' tu quinsajob. \m Baxuc caj u ya'araj a mac a ts'a'b u tucur quir u ts'ibtic a ba' u c'at C'uj. \p \v 34 Jeroj tune', u winiquir etiopía tan u c'ata' ti' Felipe: \p ―Chan arej ten soc quin najtic. U bʌjiri' wa Isaías wʌc'ʌs aric, wa C'uj ts'aj u tucur Isaías quir ya'aric a mac cu bin tar biq'uin? \p \v 35 Caj t'an Felipe, caj u yʌnxchun u tsicbʌtic tub u ts'ibmʌn Isaías, caj u tsibʌtaj ti' u jach tsoyir u t'ʌn C'uj a cu tsicbʌtic Jesús u tar. \v 36 Caj u manob ich bej, u berir a cu bin Gaza, caj c'uchob tu yʌn ja'. Caj ara'b ti' ten a ju winiquir etiopía: \p ―A je' ja' ―quij ya'aric ti'―. Tsoy wa ca wacsic ja' tin jo'r? ―quij. \p \v 37 Caj u nuncaj Felipe: \p ―Wa jach taj caj ta wacsaj ta wor, tu cotor wa ta wor ca wacsic u t'ʌn Jesús. Je' in wacsic ja' ta jo'r. \p Raji' caj u nuncaj tan ya'aric: \p ―In wacsmʌn tin wor u t'ʌn Jesús, quire' in wer raji' u parar C'uj. \p \v 38 U winiquir etiopía caj u ya'araj ca' xuruc u carro, jeroj tune', robob a ca'turo' caj emob ich ja'. Jeroj Felipe caj u yacsaj ja' tu jo'r u winiquir etiopía. \v 39 Cu nacʌticob u chi' ja' caj pʌyij Felipe ten u Taj'or u Pixam C'uj. Mʌ' ca' irij Felipe ten u winiquir etiopía. Raji' caj sutnʌjij tu cajar jach qui' yor. \v 40 Chen Felipe seb caj c'uchij ich u cajar Azoto. Caj u man u tsec'tic u jach tsoyir u t'ʌn C'uj. Caj u man tu cotor u cajarob ich u ru'umin aro' hasta c'uchij ich u cajar Cesarea. \c 9 \s1 Caj u yacsaj tu yor u t'ʌn Jesús, Saulo \r (Hch. 22.6‑16; 26.12‑18) \p \v 1 Mʌ' ja wirej, a Saulo' mʌ' ju p'ʌtic u chuquic u pachob a yacsmʌnob tu yorob, quire' u c'at u rʌc ch'esicob. Rajen caj binij ich yicnʌn u jach ts'urir sacerdote u winiquirob judío. \v 2 Raji' bin u c'atej u ju'unin quir u bin u chuquej a je' mac a cu sayʌrob tu pach Jesúse', a mac a ti' yʌnob ich u cajar Damasco. Caj bin u c'atej ca' ts'ibtac ju'un ten u jach ts'urir sacerdote ti' u jach ts'urirob ich jujuntur u chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío ich u cajar Damasco. Ich a je' ju'una' caj c'ata'bir ten u jach ts'urir sacerdote ca' yamtacob Saulo quir u chuquicob, cax xquic, cax xib ca' u chuquejob ca' xic u purej ich u cajar Jerusalén. Cax a mun cu yiricob cu chuquicob cu bin u purob. \v 3 Jeroj, caj bin Saulo, cu tar ich bej caj c'uchij bʌytʌc tu yʌn u cajar Damasco. Seb caj sasichʌjij ca'anan. Caj tar u sasir ca'anan ich Saulo, rʌc bʌcrista'b Saulo ten u sasir ca'anan. \v 4 Caj rub Saulo ich ru'um jeroj, caj yubaj u t'ʌn Jaj Ts'urir: \p ―Biquinin tech Saulo, ca man a chuquic u pachob a mac a cu sayʌrob tin pache'? Mʌ' ja wirej ―quij―, ten tan a man a chuc quin pach ―quij Jesús. \p \v 5 Caj u c'ataj Saulo: \p ―Maquechi', Jaj Ts'urir? \p Caj yubaj u nunca' ti' Saulo: \p ―A teno' ―quij―, Jesúsen, a maca' ca man a chuquicob ten ―quij Jesús. A wʌc'ʌs bʌjiri' ca p'actic a bʌj Saulo. Mʌ' ja wirej, baxuquech a wacʌxo', a tan u conconch'ʌctic a qui' yej u ni'e'. \p \v 6 Caj jaq'uij yor Saulo cu babacancʌr tu cotor u winquirir Saulo. Caj u ya'araj Saulo: \p ―Ba' a jach c'at in betech, Jaj Ts'urir? \p Caj ya'araj Jesús: \p ―Riq'uen, Saulo ch'icren, ca' ocaquech ich u cajar Damasco. Je' u yac tech a ba' ca bin a betej. \p \v 7 A mac a yet binacob Saulo, robob xib, mʌ' u joc'arob u t'ʌn, quire' jach jac'a'an yorob. Mʌ' ja wirej, a yet tarob Saulo, cu chen u'ya'r u jum u t'ʌn Jesús, chen mʌ' u yuba'r ba' cu ya'aric Jesús, quire' mʌ' ju yirajob maqui'. \v 8 Barej caj ch'icraj Saulo caj p'ir u wich, chen mʌ' u yir u ber, quire' ac'bichʌj u wich. Caj mach u c'ʌb Saulo ca' xic purbir ich u cajar Damasco. \v 9 Ti' yʌn Saulo ich u cajar Damasco mʌna' u nup u q'uinin, ac'bir u wich, mʌ' ju janan, mʌ' ju yuc'ur. \p \v 10 Chen ti' cʌja'an ich u cajar Damasco turiri xib a yacsmʌn tu yor ti' u t'ʌn Jesús. U c'aba' Ananías. Jeroj caj u wʌyʌc'taj Jaj Ts'ur, Ananías caj ara'b ti' ten Jaj Ts'ur: \p ―Ananías ―quij. \p Raji' caj u nuncaj ti': \p ―Te' yʌnena', Jaj Ts'urir. \p \v 11 Jeroj tune', caj ara'b ti' ten Jaj Ts'ur: \p ―Riq'uen ca' xiquech ich u berir a cu ya'ara' Taj. Mʌ' ja wirej, ra' u c'aba' u berir taj. Ca' bin c'uchuquech, c'atej ich yatoch Judas, quire' ti' yʌn turiri' xib, u c'aba' Saulo, a cu tar ich u cajar Tarso uche'. Tiri' yʌn Saulo cu t'ʌniquen ―quij Jesús. \v 12 A Saulo', caj u wʌyʌc'taj a tar Ananías. Caj u wʌyʌc'taj a wocar a ts'anc'ʌbtej ca' jawʌc u yac'birir u wich ―quij Jesús. \p \v 13 Ananías caj ts'oc u yubic a ba' ara'b ten Jaj Ts'ur, caj u nuncaj, tan ya'aric: \p ―Jaj Ts'urir ―quij―, caj in wu'yob u juminta' u bʌjiri' Saulo cu man u chuquic u pachob a mac a tu yacsajob tu yorob a t'ʌn ich u cajar Jerusalén uche'. \v 14 Caj in wu'yob u bʌjiri' tarij Saulo quir u chuquic u c'ʌxenob, ca' u pur u maquenob ich u cajar Jerusalén. Caj in wu'yob baxuc caj u ts'ibtaj u jach ts'urir sacerdote u winiquirob judío. \p \v 15 Chen Ananías tan u nunca' ten u Jaj Ts'urir. \p ―A teno', in tetmʌn Saulo quir u beyaj ten baje'rer. Ca' manʌc u tsec't in t'ʌn ich tu mʌ' u winiquirob judío, bayiri' xan, ca' manʌc u tsec't in t'ʌn ich u yet winiquirob israel, bayiri' xan, ca' manʌc u tsec't in t'ʌn ich a reyob tu cu reyinticob mac, rajen ca' xiquech ich Saulo. \v 16 A teno', in bʌjiri' je' in wesic ti' mun cu bin muc'yaj tu cu tsec'tic in t'ʌn ―quij Jesús. \p \v 17 Jeroj caj ts'oc yubic ich u wʌyac' a ba' ara'b ten Jaj Ts'ur, caj riq'uij caj binij, caj c'uchij yatoch Judas tu yʌn Saulo. Caj oquij Ananías caj u ts'anc'ʌbta Saulo. Caj ara'b ten Ananías: \p ―In wet acsa'orirech Saulo ―quij―. Ic Jaj Ts'urir Jesús a ta wiraj caj tarech ich bej, raji' caj u tuchi'ten ca' tac in ts'anc'ʌbtech ca' jawʌc a wich. Ca' a ts'urintej u Taj'or u Pixam C'uj, Saulo. \p \v 18 Barej caj ts'oc u tsicbar Ananías, seb caj ruc' u pix u wich, jeroj caj sasichʌjij u wich Saulo, jeroj tune', caj riq'uij caj acsa'b ja' tu jo'r. \v 19 Jeroj, barej caj janij, caj tar u muc' xan tu ca' ten. \s1 Saulo cu tsec'tic u t'ʌn Jesús ich u cajar Damasco \p Jeroj tune, Saulo tiri' p'atij mʌ' ya'ab u q'uinin ich u yet acsa'orirob. \v 20 Seb Saulo caj bin u tsec'tic u t'ʌn Jesús ich u chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Tan ya'aric uch Saulo: “Jach jaj u parar C'uj Jesús.” \v 21 A mac a yubmʌnob cu tsec'tic u t'ʌn Jesús, jach jaq'uij yorob caj u ya'arajob: \p ―A ray maco', mʌ' wa ra' cu chuquic a mac a yacsmʌnob tu yorob u t'ʌn Jesús ich u cajar Jerusalén quir u ch'esicob uch? Mʌ' wa tij cu'yajex tarij a ray maco', quir u chuquic a yacsmʌnob tu yorob u t'ʌn Jesús te' ich ij cajarex Damasco, quir u puricob mʌcbir ich u cajar Jerusalén, tu yʌn u jach ts'urirob sacerdote? \p \v 22 Chen a Saulojo', chich caj u tsec'taj u t'ʌn Jesús, mʌ' u jac'ʌr yor u tsec'tic u t'ʌn Jesús. A mac a cu yubicob tu cu tsec'tic u t'ʌn Jesús, mʌ' c'ucha'an yorob u nunquicob ti' Saulo. Mʌ' ja wirej, tu cu tsec'tic u t'ʌn Jesús ti' a mac cʌja'anob ich u cajar Damasco, cu ya'aric ti'ob: \p ―Jach jaj, a Cristojo' a mac teta'an ten C'uj tarij ich yoc'ocab uch, raji' Jesús. \s1 U winiquirob judío cu puts'icob Saulo \p \v 23 Caj ts'oc u man mʌ' ya'ab u q'uinin, caj u much'quintajob u bʌj u winiquirob judío. Tiri' caj u tucrajob bic tabar cu bin u chuquicob Saulo quir u quinsa'. \v 24 Chen a ba' c'asir caj u tucrajobe', caj nup u t'ʌnob ten mac, jeroj caj u masaj ti' Saulo. U winiquirob judío caj u cʌnantob u jor u pa'te' ich u cajar Damasco. U burur q'uin u burur ac'bir cu pajicob ich u jor pa'te' quir u chuquicob u quinsej Saulo. \v 25 Chen a mac a tu yacsajob tu yorob u t'ʌn Jesús, caj u yacsajob Saulo, caj emsa'b yejer carem xac pichir bʌcris pa'te' u cajar Damasco. Ac'bir caj puts'ij Saulo. \s1 Saulo tar u tar ich u cajar Jerusalén \p \v 26 Barej caj c'uchij Saulo ich u cajar Jerusalén, cu chen c'at u pʌcte'quintic u bʌjob yejer a yacsmʌnob tu yorobe'. Chen a yacsmʌnob tu yorob cu sʌjta'rob Saulo quire' mʌ' yerob wa yacsmʌn tu yor Saulo u t'ʌn Jesús uche'. \v 27 Caj tar irbir Saulo ten Bernabé, caj payij Saulo ten Bernabé ich tu yʌn a xibo' a teta'b ten Jesús quir u tsec'ta'r u t'ʌn. Caj tsicbanʌjij Bernabé ʌcʌtan a ray xibo', caj u toc araj ti'ob ba' u ber Saulo ich u berir Damasco an bic caj u yiraj Jaj Ts'ur, an bic caj u tsicbʌtaj ti' Jaj Ts'ur. Bayiri' xan, caj u tsicbʌtaj ti'ob bic Saulo caj u chich tsec'taj u t'ʌn Jesús ich u cajar Damasco. \v 28 A baje'rer caj u quibob u yacsmʌn tu yor Saulo. Jeroj yet manob, quire' caj u quibob a ba' ara'b ti'ob ten Bernabé. Tiri' p'atij Saulo ich u cajar Jerusalén yejer a mac a yacsmʌnob tu yorob u t'ʌn Jesús. \v 29 Saulo chich caj u tsec'taj u t'ʌn Jesús. Su'su' cu tsicbar Saulo ti' u winiquirob judío. C'am u nunquirob u t'ʌn Saulo u winiquirob judío a ju t'ʌn griego. Rajen caj u tumtob yirej wa je' u quinsicob Saulo. \v 30 Barej a yacsmʌnob caj u yorob tu yubob ya'ara' u quinsa' Saulo, rajen ti' bin purbir Saulo ich u cajar Cesarea, pachir caj tuchi'ta'b Saulo ich u jach cajar Tarso. \p \v 31 Caj ts'oc u yacsic tu yor u t'ʌn Jesús, Saulo, a mac a yacsmʌnob tu yorob ich u ru'umin Judea, bayiri' xan, a mac a yacsmʌnob tu yorob ich u ru'umin Galilea, bayiri' xan, a mac a yacsmʌnob tu yorob ich u cajar Samaria, rʌc sisij yorob a mac a caj u chucob u pachob uche', mʌna' mac cu man u chuquicob u pachob. Jeroj, caj jach qui' tajijo' u qui' acsicob tu yorob a yacsmʌnob tu yorobe'. A ba' ara'an ti'ob ten C'uj cu qui'qui'quibicob. Tan u chichquinta'r u yorob ten u Taj'or u Pixam C'uj, rajen cu jach pimtar a yacsmʌnob tu yorob. \s1 Jawsa'b Eneas ten Pedro \p \v 32 C'uchij tu q'uinin caj manij Pedro yirej tu cotor u ru'umin tu cʌja'anob mac a yacsmʌnob tu yorob, caj u nupaj xan, a mac a yacsmʌnob tu yorob ich u cajar Lida. \v 33 Barej caj c'uchij ich u cajar Lida caj u yiraj turiri' xib. U c'aba' Eneas. Jach yaj, ocho yaxq'uin u cʌnmʌn u yajir, mʌ' ju pec, u burur q'uin characbar Eneas. \v 34 Pedro caj u t'ʌnaj, caj u ya'araj: \p ―Jesucristo je' u jawsiquech baje'rer, Eneas. Riq'uen, quen Eneas. Jʌyej a tas. \p Seb caj riq'uij Eneas caj u jʌyaj u tas. \v 35 Caj irir ten u rac'ob, a mac cʌja'an ich u cajar Lida bic jawsa'b Eneas, bayiri' xan, a mac a cʌja'anob ich u cajar Sarón, rajen caj u rʌc p'ʌtajob a ba' camsa'b ti'ob ten u nunquirob uch, caj u yacsajob tu yorob u t'ʌn Jaj Ts'ur. \s1 Ricsa'b tu quimirir Dorcas \p \v 36 Ti' yʌn ich u cajar Jope turiri' xquic u c'aba' Tabita. Raji' u yacsmʌn tu yor. U c'aba' Tabita chen wa t'ʌnbir ich u t'ʌn griego cu ya'aric Dorcas. A je' xquica' Dorcas cu naj jʌsic u yo'och ti' a mac a jach otsir, cu naj yamtic mac wa ba' u c'at. \v 37 A ray u q'uinino', barej ti' yʌn Pedro ich u cajar Jope, caj yajij Dorcas, jeroj caj quimij. Caj ts'oc u p'obar u baquer ten u rac'ob, an ten bic cu naj p'o'icob u winiquirob judío a mac a cu quimino'. Jeroj tune', caj acsa'b u baquer ich jun c'as naj. \v 38 A mac a yacsmʌnob tu yorob ich u cajar Lida yubmʌnob ti' yʌn Pedro ich u cajar Jope, quire' ti' yʌn bʌytʌc tu cajar Lida, rajen tuchi'ta'b ca'tur xib pʌybir Pedro. Ara'b ti': \p ―Chich pʌyex Pedro, chan arex ti' ca' tac seb tu yʌno'onex te' ich u cajar Lida. \p \v 39 Caj ts'oc u yubic a ba' ara'b ti' ten a ca'tur yʌjpʌyirob Pedro, caj bin yejerob. Caj c'uchij, caj bin purbir tu yʌn a quimene'. Caj oc Pedro ich jun c'as naj ca'anan tu yʌn u baquer a quimeno'. Jeroj, caj u yesob u noc'ob ti' Pedro a chu'y u noc'ob ten Dorcas, a cuxa'an toy Dorcas uche'. Ra' a quiminob u mame', robob caj u yesajob u noc'ob ti' Pedro. Tan yac'ata'r Dorcas ten a xquico' a quimen u mamo'. \v 40 Pedro caj u rʌc joc'saj tu cotor mac tancab, chen Pedro p'at tu junan tu yʌn u baquer Dorcas. Jeroj tune', caj xonrʌj Pedro quir u t'ʌnic C'uj. Caj ts'oc u t'ʌnic C'uj, caj riq'uij Pedro. Caj u sut u bʌj caj u pʌctaj u baquer Dorcas. Tu t'ʌn Pedro: \p ―Riq'uen, Tabita, quen. \p Jeroj tune', Dorcas caj u p'ir u wich, caj u yiraj Pedro, caj ric' cutar. \v 41 Pedro caj u ts'aj u c'ʌb ti', caj mach u c'ʌb ten Dorcas, caj u ric'saj ca' ch'icrar. Jeroj tune', caj t'an a yacsmʌnob tu yorob ten Pedro. Caj t'an xan a xquico' a quimen u mame' ca' rʌc tacob. Caj esa'bob ti', cuxa'an Dorcas. \v 42 Tu yubob ric'sa'b ti' u quimirir Tabita ten Pedro, rajen ya'ab mac caj u yacsob tu yorob u t'ʌn Jaj Ts'ur. \v 43 Tiri' p'at ya'ab u q'uinin Pedro ich u cajar Jope. Acsa'b Pedro ten Simón. A je' Simóno' cu banic u yot'er wacʌx. \c 10 \s1 Pedro yejer Cornelio \p \v 1 Ti' yʌn turiri' xib uch ich u cajar Cesarea, Cornelio u c'aba'. A je' xiba' u jach ts'urir quinientos soldados. Aro' pʌcha'an ich u t'ʌn a mac u t'ʌn Italiano u c'at ya'aric: Jun much' quinientos soldados. \v 2 A Corneliojo', yejer tu cotor mac a ti' yʌn ich yatocho', cu naj c'ujinticob C'uj, bayiri' xan, cu rʌc sʌjticob C'uj. A Corneliojo', cu naj jʌsic u taq'uin quir u yamtic u winiquirob judío. Raji' xan, su'su' cu t'ʌnic C'uj. \v 3 Turiri' u q'uinin caj c'uchij tu q'uinin las mʌna' u nup caj u yiraj irej wa wʌyac' u ca' turiri' yʌjmasir u t'ʌn C'uj. Jach chʌca'an caj u yiraj. Yʌjmasir u t'ʌn C'uj caj oquij tu yʌn Cornelio. Caj t'ʌnij ten yʌjmasir u t'ʌn C'uj Cornelio. Tan ya'ara' ti': \p ―Cornelio ―quij. \p \v 4 Caj u qui' pʌctaj yʌjmasir u t'ʌn C'uj, Cornelio. Jeroj tune', jach jac'a'an yor, raji' caj u ya'araj ti': \p ―Ba' quiri', Jaj Ts'urir? ―quij. \p Caj nunca'b u t'ʌn Cornelio ten yʌjmasir u t'ʌn C'uj. Tan ya'ara' ti': \p ―Cu yubic a t'ʌnic, a C'ujo', bayiri' xan, C'uj yer ca jʌsic a taq'uin quir a yamtic u winiquirob judío. Rajen u c'ʌ'otech C'uj. \v 5 Baje'rer, tuchi'tej xib ich u cajar Jope quir u bin pʌybir Simón Pedro tera' tu yʌnech. \v 6 A Simón Pedrojo', jamach acsa'b ten Simón a cu banic u yot'er wacʌxo'. A yatoch Simóno', ti' yʌn ich chi' c'ac'nab je' u ya'aric tech ba' ca bin a betej ―baxuc ara'b ti' Cornelio ten u yʌjmasir u t'ʌn C'uj. \p \v 7 Barej caj binij yʌjmasir u t'ʌn C'uj, a mac a tu t'ʌnaj Cornelio ca'che'. Cornelio caj u pʌyaj ca'tur u c'urew a ti' yʌnob ich yatoch. Bayiri' xan, caj u pʌyaj turiri' u winiquirob soldado, a cu sʌjtic C'uj xan. Ra' cu naj beyaj ich Cornelio. \v 8 Cornelio caj u toc araj ti'ob a caj u yubaj ya'ara' ten yʌjmasir u t'ʌn C'uj, Cornelio. Caj ts'oc u toc aric ti'ob a ba' u ber, caj u tuchi'taj a mʌna' u nup a xibo' ca' xicob pʌbir Pedro ich u cajar Jope. \p \v 9 Caj sasij a mʌna' u nup xibo', caj binob ich u berir Jope. Caj c'uchij c'ac'chunq'uin jach bʌytʌc u c'uchurob a mac a tuchi'ta'b ten Cornelio ich u cajar Jope. Ra'iri' u q'uinin xan, Pedro naquij ca'anan tu ca'ts'ab u jo'r yatoch a pac'a'an najo'. Ti' naquij quir u t'ʌnic C'uj. \v 10 Caj yubaj wi'ij Pedro u c'at u janʌn Pedro uch. Mʌ' ts'ocac u beta'r yo'och, caj u yiraj irej wʌyac' u ca'. \v 11 A ray u q'uinino' caj wʌyac'nʌjij Pedro, caj u yiraj ich ca'anan. Jeroj caj u yiraj yeman ba' irej noc'. Jach coch u noq'uir caj u yiraj Pedro. Caj u yiraj c'axa'an u xax u noq'uir. Caj u yiraj u yemen ich yicnʌn Pedro ich ru'um. \v 12 Pedro caj u yiraj bʌc' ich u noq'uir. Ti' yʌn tu cotor ba' bʌq'uir. Caj u yiraj u bʌq'uir c'ax, caj u yiraj u bʌq'uir a ʌrʌc'a'ano'. Caj u yiraj can, caj u yiraj juj yejer tu cotor u rac'ob bʌc', caj u rʌc iraj tu cotor ch'ich' xan. \v 13 Jeroj, caj ara'b ti' Pedro, caj u yubaj u t'ʌn mac tan ya'ara' ti': \p ―Riq'uen, chuquej a quinsej a chi'ej a wo'och bʌc', Pedro. \p \v 14 Pedro caj u nuncaj ti', caj u ya'araj ti': \p ―Mʌ' jin chi'ej Jaj Ts'urir ―quij―. Mʌ' in chi'mʌni' ―quij Pedro―. Jarari' quin chi'ic a ba' u toc armʌn Moisés uch, a tsoy in chi'icobo'. Mʌ' tsoy in chi'ic aro', Jaj Ts'urir ―quij. \p \v 15 Ca'ten caj u yubaj u t'ʌnʌn Pedro, caj ara'b ti': \p ―Tsoy a chi'ic a ba' cu ya'aric C'uj, tsoy u chibir. Rajen mʌ' a yʌn aric, mʌ' tsoy in chi'ic a teno'. \p \v 16 Mʌna' u nup, u tenin u ca' iric Pedro aro', caj u wʌc'ʌs ir u bin ich ca'anan, a irej noq'ue'. \v 17 A ba' caj u yiraj sam Pedro mʌ' yer ba' u c'at ya'aric, rajen xac'a'an u tucur Pedro, jeroj tune', caj c'uchob a mʌna' u nup xibo', a tuchi'ta'b ten Cornelio. Cu manob cʌxta'bir yatoch Simón, a cu banic yot'er wacʌx. \v 18 Jeroj caj c'uchob tu jor naj, caj u purajob u t'ʌn ti', caj ya'arob: \p ―Te' wa jamach cʌja'an Simón Pedro? ―quij. \p \v 19 Ti' toy yʌn Pedro ich jun c'as naj ich u jor naj ca'anan cu tucric a ba' caj u wʌyac'taj sam, jeroj caj t'ʌnbij ten u Taj'or u Pixam C'uj Pedro: \p ―C'uchob mʌna' u nup xib tera'. Cu cʌxtiquechob, Pedro. \v 20 Joq'uen emen irej a ray xibo'. Ca' xiquech yejerob. Mʌ' a c'ʌs tucric chichin wa mʌ' ja bin yejerob. Quire' ten tuchi'tob ca' tacob u pʌyechex ―baxuc caj u ya'araj u Taj'or u Pixam C'uj ti' Pedro. \p \v 21 Caj emij Pedro ich jor naj ca'anan, caj oquij tu yʌnob a mac a tuchi'ta'b ten Cornelio. Caj u t'ʌnob Pedro, caj u ya'araj ti'ob xan: \p ―Je'rena', tan wa ja cʌxtiquenex, ba' tar a wirex? \p \v 22 A mac a tuchi'ta'b ten Cornelio caj u ya'arajob ti' Pedro: \p ―Caj u tuchi'tajenob tu yʌnech, in Jach Ts'urirob, u c'aba' Cornelio. Raji' u jach ts'urir xan, quinientos soldado. Raji' jach sʌjta'b ten tu cotor mac. Raji' cu jach sʌjtic C'uj xan. Raji' jach tsoy tu t'ʌn tu cotor u winiquirob judío quire' a ba' cu betic. Yʌjmasir u t'ʌn C'uj arej ti' Cornelio: “Arej u bin pʌybir Pedro quij yʌjmasir u t'ʌn C'uj, soc a wu'yic ba' cu bin ya'aric tech Pedro.” \p \v 23 Pedro caj u yacsaj a xibo' quir u wenʌnob ac'bir. Jeroj caj sasij caj bin yejerob Pedro. A mac a yacsmʌnob tu yorob a ti' cʌja'anob ich u cajar Jope yet binacob Pedro. Chen jun yar a yacsmʌnob tu yorob caj binob yejer Pedro. \p \v 24 U jer u q'uinin caj c'uchob ich u cajar Cesarea ti' cu pajarob u c'uchurob Pedro ten Cornelio. Rajen caj u rʌc pay u bʌjob ich yatoch. Baxuc u yajob u bʌj caj u rʌc pʌyaj tu yatoch Cornelio. \v 25 Caj c'uchij Pedro ich Cornelio, tabar u yocar Pedro ich yatoch Cornelio joq'uij Cornelio ich yicnʌn Pedro. Caj u t'ʌnaj Pedro caj xonraj Cornelio ich Pedro quir u c'ujintic. \v 26 Chen Pedro caj u ric'saj Cornelio, caj ara'b ten Pedro: \p ―Mʌ' c'ujeni' ca' a c'ujinteni', quire' baxuc xibech, baxuc ten xan. Rajen chan riq'uen, Cornelio ―quij. \p \v 27 Cu tsicbar Pedro yejer Cornelio caj ocob ich yatoch Cornelio. Tiri' caj u yiraj Pedro jach pim much'a'an. \v 28 Jeroj, Pedro caj u ya'araj ti'ob. Tan u tsicbar ti' a mac much'a'anob: \p ―A techexo', a werex u nunquirob u winiquirob judío uch, caj u toc arajob mʌ' tsoy in wocarob a tenob tu yʌn a mʌ' u winiquirob judío. Mʌ' tsoy xan in pʌcte'quinticob in bʌj yejer a mʌ' u winiquirob judío. Chen C'uj caj u camsajen mʌ' jin wa'aric ti' mac mʌ' jin c'ʌmej ―quij. \v 29 Rajen caj in wu'yaj a pʌyiquenex caj taren. Mʌ' jin wa'araj mʌ' jin tari'. Seb caj taren. Baje'rer, quin c'atic techex ba'wir caj a pʌyajenex? \p \v 30 Caj u nuncaj Cornelio, caj u ya'ara ti' Pedro: \p ―Baje'rer, ts'oc u man ca'tur u q'uinin caj in t'ʌnaj C'uj. Caj in jamach p'ʌt tin janʌn quir in t'ʌnic C'uj. Jeroj, c'uchij tu q'uinin a mʌna' u nup tu quin t'ʌnic C'uj. Seb caj tarij u yʌjmasir u t'ʌn C'uj tu yʌnen tin watoch. Jach sasir u noc' u buquimʌn. \v 31 Raji' caj u ya'araj ten: “Cornelio, C'uj tu yubaj a t'ʌnic, quij ya'aric ti'. A C'ujo', tu c'ʌ'otaj tech ca jʌsic a taq'uin quir a yamtic u winiquirob judío. \v 32 Tuchi'tej baje'rer ca' xic u pʌyej Simón Pedro ich u cajar Jope. Raji' ti' yʌn ich yatoch u jer Simón a cu banic u yot'er wacʌx. Ra' ti' yʌn yatoch ich u chi'c'ac'nab. Ti' a bin a c'atej Simón Pedro. Ca' bin c'uchuc Pedro ich a watoch je' u ya'aric tech a ba' ca bin a betej.” \v 33 Rajen, seb caj in tuchi'taj pʌybirech, wa tsoy ta t'ʌn ca' taquech. Jach tsoy in wiric caj tarech. Baje'rer, C'uj cu yiric ti' rʌc much'a'anenob tera' quir in wu'yicob a ba' tu cotor a caj u ya'araj tech Jaj Ts'ur ―baxuc tu ya'araj Cornelio. \s1 Caj u tsec'taj ti'ob Pedro a mac a ti' much'a'an ich yatoch Cornelio \p \v 34 Jeroj, caj u yʌnxchun u tsec'tic ti'ob. Tan ya'ara' ti' ten Pedro: \p ―Jach taj, quin wiric mʌ' chen u winiquirob judío tsoy yiric C'uj, tu cotor tsoy yiric C'uj. \v 35 A mac a cu sʌjticob C'uj ra' cu qui'quintic yor C'uj, bayiri' xan, a mac a cu quibicob a ba' cu ya'aric C'uj ra' cu qui'quintic yor C'uj, cax a tu cʌja'anob a mʌ' u winiquirob judío. \v 36 Mʌ' ja wirej, a C'ujo' caj u tuchi'taj Jesucristo, ra' cu jach ts'urinticob tu cotor a ti' yʌn ich yoc'ocab. Tuchi'ta'b ten C'uj ca' u tsec'tej a je' t'ʌna' ich u yet winiquirob judío quir u tar yorob quire' Jesucristo soc mʌna' ba' cu tucricob. \v 37 A techexo', a werex a ba' u ber ich tu cotor u ru'umin Judea uch caj ts'oc yacsa' ja' tu jo'r Jesús ten Juan a cu tsec'tic a Juano'. A Jesúso', caj u yʌnxchun u tsec'tic u t'ʌn C'uj ich u ru'umin Galilea. \v 38 A techexo', a werex a Jesúso', chen winiquir nazaret, raji' tuchi'ta'b ten C'uj. Raji' jach manan u muc' u Taj'or u Pixam C'uj caj ts'a'b ten C'uj. A werex xan, caj man u betej tsoy Jesús tu cotor mac, bayiri' xan, caj man u tacaj tu cotor mac Jesús tu cu muc'yaj ti' quisin. Rajen tu betaj, quire' ti' yʌn yejer C'uj. \v 39 A tenob ―quij Pedro―, teta'b ten Jesús quir in tsec'ticob u t'ʌn tu tajir caj in wirob a ba' caj u betaj Jesús ich u ru'umin Judea tu cʌja'anob u winiquirob judío. Bayiri' xan, caj in wirob a ba' caj u betaj Jesús ich u cajar Jerusalén. Tiri' caj u quinsajob Jesús caj u sinob ich cruz quir u quinsa'. \v 40 Chen caj manij tres u q'uinin caj ric'sa'b ich u quimirir ten C'uj. Caj ts'oc u riq'uir ich u quimirir caj u cha'j in wiricob Jesús caj riq'uir. \v 41 Jesús mʌ' ju yesaj u bʌj ti' tu cotor mac chen tenob caj in wirob. Tu yes u bʌj tenob quire' caj u toc tetenob C'uj soc taj quin tsec'ticob u t'ʌn. Mʌ' ja wirej, caj cuxrʌj Jesús caj janʌnenob yejer caj uc'urnʌjenob yejer xan. \v 42 Jesús tuchi'tenob ca' in tsec'tejob u t'ʌn ich tu cotor mac. Raji' u c'at taj ca' in tsec'tejob u t'ʌn soc yerob tuchi'ta'b Jesús ten C'uj quir u yocar Juez a Jesúso'. Je' u tocar u jo'r a mac a cuxa'ano' ca' bin uruc, bayiri' xan je' u tocar u jo'r a mac a quimeno' ca' bin uruc xan. \v 43 Mʌ' ja wirej, ti' ts'iba'an ich tu cotor u ju'unin C'uj ten a mac a ts'ab u tucur ten C'uj quir u tsec'ticob a ba' u c'at C'uj. Caj u ya'arajob to'onex bic tabar ic jawsiquex ic si'pirex wa quic chen acsiquex tij corex u t'ʌn Jesús ―baxuc caj u ya'araj Pedro ti' a mac a ti' much'a'anob ich yatoch Cornelio. \s1 A mac mʌ' u winiquirob judío caj u c'ʌmajob u Taj'or u Pixam C'uj \p \v 44 Ti' toy cu tsicbar Pedro ich yatoch Cornelio, caj tar u Taj'or u Pixam C'uj ti' a mac a caj u yubob u t'ʌn Pedro. \v 45 A yacsmʌnob tu yorob a yet taracob Pedro u winiquirob judío caj jaq'uij yorob quire' caj u yirob tar xan u Taj'or u Pixam C'uj ti' a mac a mʌ' u winiquirob judío. \v 46 Yerob jach tar u Taj'or u Pixam C'uj ti' a mʌ' u winiquirob judío, quire' cu t'ʌnob yejer u jer t'ʌn a mac a mʌ' ju najtobi', bayiri' xan, cu qui' t'ʌnicob C'uj tan u ya'aricob: \p ―Jach caremech C'uj. \p Rajen Pedro caj u ya'araj ti' u yet winiquirob judío a mac a yet taracob uche': \p \v 47 ―Ti' wa yʌn mac a tera' a cu ya'aric, mʌ' a yʌn acsic ja' tu jo'rob? Mʌ' wa caj u c'ʌmob u Taj'or u Pixam C'uj an ten bic a tenobo'? \p \v 48 Jeroj, Pedro caj u tuchi'tajob ca' acsac ja' tu jo'rob. Caj ts'oc u yacsic ja' tu jo'rob robob a ti' yʌn ich yatoch Cornelio caj u chich c'atajob ti' Pedro ca' p'atʌc yejerob. U c'at u p'atʌr ya'ab u q'uinin yejerob. \c 11 \s1 Pedro cu tsicbatic ti' u yet acsa'orirob ich u cajar Jerusalén \p \v 1 Raji' caj u yubaj ya'ara' tan yacsicob tu yorob a mʌ' u winiquirob judío. A xibo', a teta'b ten Jesús uch quir u tsec'ta'r u t'ʌn a ti' cʌja'anob ich u cajar Jerusalén, robob caj u yubob. A yacsmʌnob tu yorob a ti' cʌja'anob ich u ru'umin Judea caj u yubob xan. \v 2 Barej, caj urij Pedro ich u cajar Jerusalén. U winiquirob judío a cu ya'arique', ca' u ts'irej mac a mʌ' u winiquirob judío, yacsmʌnob tu yorob. Robob caj u sʌjʌt'ʌnob, tan ya'aricob: “Mʌ' tsoy a ba' cu man u betic Pedro, quij.” \v 3 A ra'iri' xibob a cu sʌjʌt'ʌnob, caj ya'arajob ti' Pedro: \p ―Biquinin caj binech a wirej mʌ' u winiquirob judío? Biquinin caj janech yejerob a mʌ' u winiquirob judío? \p \v 4 Rajen Pedro caj u yʌnxchun u nunquic, caj u toc rʌc araj ti'ob bic tabar caj bin ich a mʌ' u winiquirob judío. Rajen caj u ya'araj ti'ob; \p \v 5 ―Ti' yʌnen ich u cajar Jope tu quin t'ʌnic C'uj, jeroj, seb caj in wiraj ba' irej wa wʌyac' in ca'. Caj in wiraj emen u ca' ba' irej noc' a jach caremo'. Toc c'axa'an u xax u noq'uir. Yʌn cuatro u xax u noq'uir. Aro' caj emij tu yʌnen a teno' ―quij―. Tar u tar ich ca'anan caj emij toc ʌcʌcbar caj emij. \v 6 A teno', caj in qui'qui' pʌctaj a ba' ti' yʌn tu japnin noc', bayiri' xan, caj in c'ʌ'otaj a ba' ti' yʌn ich u noq'uir. Caj in wiraj u bʌq'uir c'ax. Caj in wiraj u bʌq'ir a ʌrʌc'a'an. Caj in wiraj can, caj in wiraj juj yejer u rac'ob bʌc'. Caj in rʌc iraj ch'ich' xan. \v 7 A ray a q'uinino' caj in wu'yaj u t'ʌn mac caj u ya'araj: “Riq'uen, Pedro, quij. Chuquej a quinsej, a ch'i'ej, quij ya'aric.” \v 8 Chen a teno', caj in wa'araj: “Mʌ' in chi'ic Jaj Ts'urir. Mʌ' in chi'mʌni'. Jariri' quin naj chi'ic a ba' caj u toc araj Moisés uch, a tsoy in chi'icob. Mʌ' tsoy in ch'i'ic aro', Jaj Ts'urir.” \v 9 Ca'ten caj in wu'y u t'ʌn ca'anan: “Tsoy a chi'ic a ba' cu ya'aric C'uj, tsoy u chibir. Rajen mʌ' a yan aric mʌ' tsoy in chi'ic a teno'.” \v 10 Ca'ten caj in wu'yaj u t'ʌn ca'anan: “Riq'uen, Pedro. Chuquej a quinsej, a chi'ej. Tsoy a chi'ic a ba' cu ya'aric C'uj, tsoy u chibir. Rajen mʌ' a yʌn aric mʌ' tsoy in chi'ic a teno'.” Caj ts'oquij caj wʌc'ʌs binij ca'anan. \v 11 A ray u q'uinino', caj bin ca'anan a noc'o', caj c'uchob a mʌna' u nup xibob ich u jor naj tu yʌnen. Tuchi'ta'bob caj u pʌyen. Tar u tarob ich u cajar Cesarea. Cu cʌxtiquenob. \v 12 Caj u ya'araj ten u Taj'or u Pixam C'uj: “Ca' xiquech Pedro yejerob. Mʌ' a c'ʌs tucric chichin wa mʌ' ja bin yejerob. Quire' caj in tuch'itob ca' tacob u pʌyiquechob.” In wet binacob a je' seis xib a yacsʌmʌnob tu yorob, in wet winiquirob judío xan. Caj c'uchenob jeroj caj oquenob ich yatoch Cornelio u winiquir romano, quire' raji' caj u pʌyen. \v 13 A ray xibo' caj u ya'araj caj u yiraj u yʌjmasir u t'ʌn C'uj ich u yatoch ch'iquicbar. Jeroj caj ara'b ten yʌjmasir u t'ʌn C'uj: “Tuchi'tej xibob ca' xicob pʌybir Simón Pedro a ti' yʌn ich u cajar Jope. \v 14 Je' u tsec'tic tech yejer tu cotor a bʌjob bic a taquicquex a bʌjex.” \v 15 Barej caj in yʌnxchun in tsec'tic ti'ob caj tar u Taj'or u Pixam C'uj tu much'a'anob a mʌ' u winiquirob judío. Caj tar tu yicnʌnob an ten bic to'onex caj tar u Taj'or u Pixam C'uj tu q'uininin Pentecostés. \v 16 A ray u q'uinino', c'aj ten u t'ʌn Jaj Ts'ur barej caj u ya'araj a tenob: “Jach taj, quij Jesús. A Juano' caj u yacsaj ja' tu jo'r mac caj c'am u t'ʌn Juan. A mac a cu c'ʌmic u t'ʌn C'uj, raji' cu bin ts'a'bir u Taj'or u Pixam C'uj ti'.” \v 17 Mʌ' ja wirej, C'uj caj u tuchi'taj u Taj'or u Pixam C'uj ti' a mʌ' u winiquirob judío, baxuc caj u tuchi'taj to'onex quire' tij cacsajex tij corex u t'ʌn Jaj Ts'ur Jesucristo. A teno' mʌ' c'ucha'an in wor in su'sic C'uj. \p \v 18 Caj ts'oc u yubicob u t'ʌn Pedro a yacsmʌnob tu yorob tu yʌn Pedro mʌ' yʌn t'ʌnajobi', jeroj tune' caj u jach t'ʌnajob C'uj, tan ya'aricob: \p ―Jach caremech C'uj. Cax mʌ' u winiquirob judío tsoy a wiric a techo' C'uj. Caj a cha' u c'axob u yorob quir u p'ʌticob u c'asirob quir u cuxtarob munt q'uin. \s1 A yacsmʌnob tu yorob ich u cajar Antioquía \p \v 19 Caj ts'oc u quinsa'r Esteban, barej caj u yʌnxchun u chuquicob u pachob a yacsmʌnob tu yorob u t'ʌn Jesús rajen a yacsmʌnob tu yorob caj u p'ʌtob tu yʌnob caj binob ich u jer ru'um, baxuc caj u betaj ya'ab a yacsmʌnob tu yorob uch. Yʌn jun yarob, caj binob nach ich u ru'umin Fenicia, u jer jun yarob, tar binob ich u petenin u c'aba' Chipre, u jer jun yarob caj binob ich u cajar Antioquía. \v 20 A mac a cu tarob ti' u petenin c'ac'nab Chipre yejer a mac a cu tarob ti' u cajar Cirene, a yacsmʌnob tu yorob. Robob caj c'uchob uch ich u cajar Antioquía. Ti' caj u tsicbʌtajob ti' a mʌ' u winiquirob judío, bayiri' xan, caj u tsec'tajob u jach tsoyir u t'ʌn Jaj Ts'ur Jesús. \v 21 Quire' C'uj ts'aj u muc'ob quir u tsec'ta'rob u t'ʌn C'uj, rajen ya'ab mac caj u yacsajob tu yorob u t'ʌn Jesús caj u p'ʌtajob a ba' caj u quibajob uch. \p \v 22 Barej a mac a yacsmʌnob tu yorob ich u cajar Jerusalén caj u yubajob cu yacsicob tu yorob ra' a mʌ' u winiquirob judío ich u cajar Antioquía, jeroj tune', caj tuchi'ta'b Bernabé ten a yacsmʌnob tu yorob ca' xic ich u cajar Antioquía. \v 23 Barej, caj c'uchij Bernabé ich u cajar Antioquía, caj u yiraj tan u qui' yamta'rob ten C'uj, caj qui'jij yor Bernabé. Caj u yiraj aro', caj u chichquintaj yorob tu cotor soc mʌ' u p'ʌticob u yacsicob tu yorob u t'ʌn Jaj Ts'ur, soc u rajra' cu quibicob u t'ʌn Jaj Ts'ur. \v 24 Mʌ' ja wirej, jach tsoy yor Bernabé. Tu jachts'urinta' u Taj'or u Pixam C'uj Bernabé, rajen ya'ab caj u yacsajob tu yorob tu cajar Antioquía. \p \v 25 Caj ts'oc aro', pachir caj bin Bernabé, tu jamach p'ʌtaj u cajar Antioquía quir u bin ich u cajar Tarso. Bin cʌxta'bir Saulo. \v 26 Caj u yiraj caj u pʌyaj ca' xic yejer ich u cajar Antioquía. Yet c'uchac Saulo yejer Bernabé ich u cajar Antioquía. Ti' p'atob ich u cajar Antioquía turiri' yaxq'uin quire' acsa'bob ten a yacsmʌnob tu yorob. Robob caj u camsajob ya'ab mac. Ra' u yacsmʌnob tu yorob pa'ch ten u rac'ob, a ju yet cajar: Raji' a cu sayʌrob tu pach Cristo, 'raji' yʌn ch'ic arej cu sayʌrob tu pach Cristo ich u cajar Antioquía. \p \v 27 Ti' yʌn Bernabé yejer Saulo ich u cajar Antioquía barej caj tarob ich u cajar Antioquía a mac a ts'ab u tucur ten C'uj quir u tsicbar a ba' u c'at C'uj. Robob ruc'ob ich u cajar Jerusalén caj binob ich u cajar Antioquía. \v 28 Jeroj, caj tarob u much'quinticob u bʌj a mac a yacsmʌnob tu yorob quir u yubicob u t'ʌn C'uj. A ray u q'uinino', turiri' a mac a ts'a'b u tucur ten C'uj quir u tsicbar a ba' u c'at C'uj, raji' u c'aba' Agabo. Raji' caj riq'uir u tsec'tic u t'ʌn C'uj. U Taj'or u Pixam C'uj caj ts'aj u t'ʌnin u tucric Agabo, a ba' cu bin tar biq'uin. Raji' caj u ya'araj: \p ―Bin u caj tar u ch'ic yum wi'ij ich tu cotor u cajarob ich yoc'ocab. \p Ca' bin c'uchuc tu q'uinin u reyinticob Claudio ich u cajar Roma je' u tar wi'ij. \p \v 29 A yacsmʌnob tu yorob a ti' yʌn ich u cajar Antioquía caj u ya'arajob: \p ―Ca' ic much'quintex ic taq'uinex ca' ic purex ich ij quet acsa'orirex ich u ru'umin Judea. A mun c'ucha'an ij corex ic ts'iquex ti', chuquex ti'ob. \p \v 30 Caj ts'oc u much'quinticob u taq'uinob caj bin purbirob ti' u yet acsa'orirob a mac cʌja'an ich u ru'umin Judea. Bernabé yejer Saulo bin u puric u taq'uinob. Caj c'uchob caj u p'ʌtajob u taq'uinob ich u jach ts'urirob a yacsmʌnob tu yorob a cu ya'aricob a Nuxibo'. \c 12 \s1 Quinsa'b Jacobo a Pedrojo' c'ʌra'an \p \v 1 Ra'iri' u q'uinin, caj u ya'araj u rey Herodes: \p ―Ca' ic chuquex a mac a yacsmʌnob tu yorob. \p Jeroj tune', caj u yʌnxchun u chuquicob a yacsmʌnob tu yorob. Jun yarob caj u chucajob. \v 2 Rajen caj u quinsaj Jacobo u sucu'un Juan. Quinsa'b Jacobo yejer mascab. \v 3 Caj qui'jij yorob u winiquirob judío, caj irir u quinsa' Jacobo. Rajen Herodes caj u yiraj caj u qui'quintaj u yorob u winiquirob judío. Caj u ya'araj u chucur Pedro, xan. Caj u ya'araj u chucur Pedro ra' u q'uinin u qui'qui' janʌnob u winiquirob judío. Ra' cu janticob a mʌ' u sip u yoch pane'. \v 4 Caj ts'oc u chucur u mʌcbir Pedro. Caj ara'b u cʌnanta'r Pedro ten soldado. Caj u ya'araj u rey Herodes: \p ―Ca' a qui' cʌnantex tu mʌca'an Pedro. \p Rajen ts'a'b cʌnabir Pedro ten diez y seis soldado tu cu naj mʌquic mac. Ca' bin ts'ocac u q'uinin u qui'qui' janʌnob u winiquirob judío a cu ya'aricob Pascua, cu tucric Herodes ca' joc'sej u quinsej Pedro ʌcʌtan tu cotor u winiquirob judío. \v 5 Rajen ti' mʌca'ano' Pedro. Jach qui' cʌnanta'b Pedro. A tu much'a'anob a yacsmʌnob tu yorob tu t'ʌnicob C'uj ti' Pedro. Rajra' cu t'ʌnicob C'uj ti' Pedro. \s1 Pedro joc'sa'b ten C'uj tu mʌca'an \p \v 6 Ra' u q'uinin ac'bir tu mʌca'an Pedro. Ra' u q'uinin xan, ca' bin sasac a rey Herodeso' u c'at u joc'sej u quinsej Pedro ich ʌcʌtan u winiquirob judío. C'ʌra'an Pedro. C'ʌra'an u c'ʌb yejer ca'tur u mascabir, chen wenʌn u ca' Pedro. Chumuc yʌn Pedro ich ca'tur soldado a cu cʌnanta'rob Pedro. Bayiri' xan ti' yʌn u jer jun yarob ich tancab u jor naj u cuchir tu mʌca'an Pedro tan u cʌnanticob. \v 7 Seb caj tar yʌjmasir u t'ʌn Jaj Ts'ur tu mʌca'an Pedro. Jach pot sasij tu mʌca'an Pedro. Caj pecsa'b Pedro ten yʌjmasir u t'ʌn Jaj Ts'ur quir yasʌr Pedro. Caj t'ʌnij Pedro: \p ―Seb a riq'uir, Pedro ―quij. \p U bʌjiri' tiquin pit u mascabir u c'ʌb Pedro. \v 8 Caj ara'b ti' Pedro ten u yʌjmasir u t'ʌn Jaj Ts'ur: \p ―C'ʌxej a noc', Pedro. Jupej a pech xʌnʌb, Pedro. \p Barej, caj ts'oc u c'ʌxic u noc' caj u jupaj u pech xʌnʌb. Jeroj tune', ara'b ti' ten u yʌjmasir u t'ʌn Jaj Ts'ur: \p ―Qui' buquintej u ca' yarir a noc', Pedro, ca' taquech. \p \v 9 Caj yʌn joq'uij yʌjmasir u t'ʌn Jaj Ts'ur, caj say Pedro tu pach yʌjmasir u t'ʌn Jaj Ts'ur. Cu tucric Pedro wʌyac' u ca'. Mʌ' yer Pedro ba' cu beta'r ten C'uj, cax jach raji' u yʌjmasir u t'ʌn C'uj, rajen cu tucric Pedro wʌyac'. \v 10 Caj u ca' u yʌn bat'an masajob ʌcʌtan u soldado a tu yʌn irajob a cu cʌnanta'rob Pedro tu cu macʌrob Pedro. Jeroj caj u masajob u jer soldado a ti' yʌnob quir u cʌnanticob Pedro, jeroj caj c'uchob tu carem u jo'r quir u joc'ar mac quir u bin ich u cajar Jerusalén. Mascab u jor naj. U bʌjiri' tiquin q'uepʌjij u mac u jor naj tu cu macar mac. Caj joc'ob Pedro yejer u yʌjmasir u t'ʌn Jaj Ts'ur. C'ʌs nanach tu binob ich bej jeroj seb p'at Pedro tu junan. \v 11 C'aj ti' Pedro tu yor tu jach iraj u yʌjmasir u t'ʌn Jaj Ts'ur. Caj u ya'araj: \p ―Baje'rer, in wer in Jaj Ts'urir caj u tuchi'taj u yʌjmasir u t'ʌn quir u taquiquen ti' u muc' a rey Herodeso' soc mʌ' in quinsa'. Bayiri' xan, caj u tacajen ti' tu cotor a ba' u c'atob u beticob tenob u winiquirob judío. \p \v 12 Caj ts'oc u tucric a jera' caj bin ich yatoch u nʌ' Juan, u c'aba' María. Pach u jer u c'aba' Juan xan, Marcos a ca'tur u c'aba'. Tiri' caj u much'quintajob u bʌj a yacsmʌnob tu yorob quir u t'ʌnicob C'uj ti' Pedro. Ya'ab ti' yʌnob. \v 13 Caj c'uchij Pedro ich yatoch u nʌ' Juan caj p'irista'b u mac u jor u pa'te' ich tancab. Caj u t'ʌnaj yubej c'urew xquic. Caj u yubaj tan u p'irista'r ten Pedro, caj joq'uij yirej maqui'. Rode u c'aba' c'urew xquic. \v 14 Caj u t'ʌnaj c'urew xquic, Pedro, jeroj c'ʌ'ota'b u t'ʌn Pedro ten Rode, caj u c'ʌnaj yacab ya'arej ti' u rac'ob ti' yʌn Pedro. Jach qui' yor, rajen tubij ti' u q'uebar u jor Pedro. \v 15 Robob a tu yubajob u t'ʌn Rode caj u ya'arajob ti': \p ―Mʌ' taj ca wa'aric. \p Chen Rode caj u chich araj ti'ob: \p ―Jach taj ―quij―, ti' yʌn Pedro. \p Robob caj u ya'arajob ti': \p ―Tin t'ʌnob u yʌjmasir u t'ʌn Pedro a ta wu'yaj a cu cʌnanta'r Pedro. \p \v 16 A Pedrojo' ti' toy cu p'iristic u jor naj ich u pa'te'. Rʌc bin yiricob caj q'ueb u jor naj quir u yocar Pedro. Caj irir ten u yet acsa'orirob, caj jaq'uij yorob. \v 17 Pedro caj u yesaj u c'ʌb soc ca' ts'ocac u t'ʌnob u rac'ob. Jeroj tune', caj u toc araj ti'ob bic a Jaj Ts'uro', caj u joc'saj tu mʌca'an uch. Caj u ya'araj Pedro: \p ―Joq'uen, arex ti' Jacobo yejer ij quet acsa'orirex bic caj joq'uen a teno' ―quij Pedro. \p Jeroj tune', caj joq'uij ich yatoch u nʌ' Juan, caj bin ich u jer naj. \p \v 18 Caj sasij caj jaq'uij u yorob u soldado a caj u cʌnantob Pedro uche', quire' mʌ' yerob tu bin Pedro. \v 19 A rey Herodes tuchi'ta'b cʌxta'birob Pedro quire' mʌna' Pedro. Caj qui'qui' cʌxta'bob, chen mʌ' irir Pedro. Caj c'ata'b ti' a soldadojo' a caj u cʌnantob Pedro uche' tu bin Pedro, bayiri' xan, bic caj joq'uij Pedro. Caj ts'oc u c'ata' ti'ob, a soldado a caj u cʌnantob Pedro uche' caj tuchi'ta'bob rʌc ch'ʌcbir u car u soldado a caj u cʌnantob Pedro uche'. Caj ts'oc u tuchi'ticob caj ruc' a rey Herodes ich u ru'umin Judea, caj bin cʌjtar ich u cajar Cesarea. Tiri' p'at ti taro'. \s1 Quimij a rey Herodeso' \p \v 20 A mac a ti' cʌja'anob ich u cajar Tiro, quet yejer a mac a cʌja'anob ich u cajar Sidón tu chen ts'iquinta'r Herodes. A ucho', cu bin purbir yo'och ich u cajarob Tiro yejer Sidón. Caj ts'iquij a rey Herodeso', rajen mʌ' ju ya'ara' u bin purbirob yo'ocho'. Rajen caj u much'quintajob u bʌj a mac a ti' cʌja'anob ich u cajar Tiro yejer a mac a ti' cʌja'anob ich u cajar Sidón. Robob caj u ya'arajob: \p ―Ca' tsicbanʌco'onex yejer u jach ts'urir a rey Herodes a cu beyaj ti' Herodes, u c'aba' Blasto. Ca' ic bo'otex yejer taq'uin Blasto soc raji' cu bin sisquinbir yor a rey Herodeso'. \p A baywo', caj sisij yor Herodes. \v 21 Caj rʌc binob ich u rey Herodes, a mac cʌja'anob ich u cajar Tiro, yejer a mac a cʌja'anob ich u cajar Sidón. Robob, caj rʌc binob ich u rey Herodes, quire' pay ten Herodes. A ray u q'uinino', caj u buquintaj u noc' rey, jach tsoy u noc' a rey Herodeso'. Caj curʌj tu carem u cutan tu cu naj reyinticob, caj u yʌnxchun u t'ʌnic a pimo'. \v 22 A pimo', caj yubajob u t'ʌn Herodes. Caj c'am t'ʌnajob a pimo', tan ya'aricob: \p ―A ra' cu t'ʌn to'onexo', c'uj. Raji' c'uj cu t'ʌnico'onex, mʌ' xib cu t'ʌni'. \p \v 23 Ra'iri' u q'uinin caj tuchi'ta'b turiri' u yʌjmasir u t'ʌn Jaj Ts'ur ich a rey Herodeso' quir u yajtar Herodes. Caj jach yajij, caj oc noc' ti', caj quimij Herodes. Mʌ' ja wirej, a Herodeso', caj u cha'j u c'ujinta'r ten a pimo', quire' mʌ' ju ya'araj: \p ―Jach carem C'uji'. \p \v 24 Chen tantanxer, caj bin u rʌc tsec't u t'ʌn Jaj Ts'ur. Bayiri' xan, cu jach pimtar a yacsmʌnob tu yorob ti' Jaj Ts'ur. \p \v 25 Caj ts'oc u p'ʌticob u taq'uinob Bernabé yejer Saulo, caj ruc'ob ich u cajar Jerusalén. Yet binacob Juan Marcos. \c 13 \s1 Bernabé yejer Saulo cu yʌnxchun u tsec'ticob u t'ʌn C'uj ich tantanxer ru'um \p \v 1 Bernabé ti' yʌn ich u cajar Antioquía uch tu cu naj much'quinticob u bʌj a yacsmʌnob tu yorob quir u c'ujinticob C'uj. Ti' yʌn u jer xib Simón a boxe' yejer Bernabe. Ti' yʌn Lucio yejer Bernabé, ra' u cajar Cirene uch. Ti' yʌn Manaén yejer Bernabé, ra' tsemta'b ten u tet Manaén uch. Raji' gobernador Herodes u ru'umin Galilea. Ti' yʌn Saulo yejer Bernabé. Robob tʌcʌj yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj, bayiri' xan, yʌjcamsʌyʌjirirob u t'ʌn C'uj. \v 2 U q'uinin caj u c'ujintob Jaj Ts'ur, mʌ' ju janʌnob, quire' caj u sʌjtob C'uj tu cu t'ʌnicob C'uj a yacsmʌnob tu yorob u t'ʌn Jesús. A ray u q'uinino', u Taj'or u Pixam C'uj caj u ya'araj ti'ob: \p ―Tetenex ―quij u Taj'or u Pixam C'uj―, ca' xicob u tsec'tob ra' in warmʌnob u beyajob uch. \p \v 3 Caj ts'oc mʌ' ju janʌnob, quire' cu sʌjticob C'uj bayiri' xan, barej caj ts'oc u t'ʌnicob C'uj, a ti' much'a'anob a yacsmʌnob tu yorob, caj u ts'anc'ʌbtajob Bernabé yejer Saulo soc u c'ʌmicob u beyajob Saulo yejer Bernabé. Jeroj tune', caj u tuchi'tajob ca' xicob tu beyajob. \s1 Bernabé yejer Saulo cu binob ich u petenin Chipre \p \v 4 Baxuc toc ara'b ti'ob ten u Taj'or u Pixam C'uj, rajen ti' binob Bernabé yejer Saulo. Ti' binob ich u cajar Seleucia, u jor chem Seleucia. Caj u yirajob chem caj ocob quir u binob ich u petenin c'ac'nab Chipre. \v 5 Caj c'uchob tu jor chem, a pach u c'aba' Salamina. Tiri' joc'obi' ich u cajar Salamina. Ti' caj u yʌnxchun u tsec'tob u t'ʌn C'uj ich u chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Yet taracob Juan Marcos quir u yamta'ob tu cu tsec'ticob u t'ʌn C'uj. \v 6 Caj manob u rʌc ch'ʌctob u petenin Chipre. Tiri' cu manob u tsec'ticob u t'ʌn C'uj hasta c'uchijob ich u cajar Pafos. Tiri' caj u nupob turiri' u winiquir judío, u c'aba' Barjesús. Raji' cu c'ʌyic mac, a Barjesúso'. U bʌjiri' tus a'aric yʌjtseq'uiren u t'ʌn C'uj, u chen tusarbar. \v 7 A je' Barjesúsa', ti' yʌn yejer Sergio Paulo. Raji' gobernador, mʌ' jach chich u jo'r quir u cʌnic. T'ʌnij Bernabé yejer Saulo ca' tacob tsec'bir yubej u t'ʌn C'uj, quire' u c'at yubic u t'ʌn C'uj Sergio Paulo. \v 8 A Barjesúso', a cu c'ʌyic mac, pach u jer u c'aba' xan, Elimas u jer u c'aba'. Raji' caj u ma'quintaj soc mʌ' u tsec'tob u t'ʌn C'uj ich Sergio Paulo soc mʌ' u yacsic tu yor. Elimas u c'at ya'aric yʌjc'ʌyir mac. \v 9 Chen Saulo a mac yʌn u jer u c'aba' xan. Pablo u jer u c'aba'. Pablo caj u qui' pʌctaj u wich yʌjc'ʌyir mac. Raji' caj u jach ts'urintaj u Taj'or u Pixam C'uj, Pablo, rajen caj u t'ʌnaj yʌjc'ʌyir mac. \v 10 Caj u ya'araj ti': \p ―U pararech quisin. Yʌjtusarirech ti' mac a techo'. Ca betic a ba' cu ya'aric tech quisin. Ca ma'quintic tu cotor a ba' jach tsoye'. Tech ca jer mastic u t'ʌn C'uj soc mʌ' u c'ʌmic u t'ʌn C'uj, ta t'ʌn. Biquinin mʌ' a p'ʌtic a camsic a baxuco'? \v 11 Baje'rer, Jaj Ts'ur cu bin u ts'ic tech a si'pir. Je' u yac'birchʌjʌr a wich soc ya'ab q'uin mʌ' ja wir a ber, mʌ' ja bin a wirej chunq'uin. \p Seb caj ac'birchʌjij u wich. Mʌ' ju yir u ber, rajen caj u cʌxtaj mac yʌjmʌchir u c'ʌb quir u payʌr u ber. \v 12 Barej, gobernador caj u yiraj bic ac'birchʌjij u wich Barjesús, jeroj caj u yacsaj tu yor gobernador, quire' jach jaq'uij yor caj yubaj u camsa'ob u t'ʌn C'uj. \s1 Pablo yejer Bernabé ich u cajar Antioquía a ti' yʌn ich u ru'umin Pisidia \p \v 13 Pablo caj u cʌxtaj chem quir u bin Pablo yejer u yet beyajob, jeroj caj ruc'ob ich u cajar Pafos caj c'uchob ich u jor chem Perge. Ra' ti' yʌn ich u ru'umin Panfilia. Barej, caj c'uchob ich u cajar Perge, caj u p'ʌtaj u beyaj caj sutnʌj tu pach Juan Marcos. Tar bin ich u cajar Jerusalén. \v 14 U bʌjiri'ob Pablo yejer Bernabé caj u p'ʌtajob u cajar Perge. Caj binob, tar u wich u binob ich u cajar Antioquía, a ra cajaro' ti' yʌn ich u ru'umin Pisidia. Caj c'uchij tu q'uinin cu je'rar u winiquirob judío, jeroj caj ocob ich u chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Caj ocob, caj curʌjob. Mʌ' ja wirej, caj u much'quintob u bʌj u winiquirob judío. \v 15 Caj ts'oc u xaquic u t'ʌn C'uj quir u yubicob tu cotor mac a ti' yʌn ich u chan najir. Mʌ' ja wirej, caj u xacaj a ba' caj u ts'ibtaj u nunquirob Moisés, yejer a ba' caj u ts'ibtajob a mac a ts'a'b u tucur ten C'uj quir u ts'ibticob a ba' u c'at C'uj uch. Caj u t'ʌnajob Pablo yejer Bernabé. Caj t'ʌnij u jach ts'urirob u chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Caj u ya'araj ti': \p ―Toc arej tenob, in wet winiquirob judío ―quij―, a cu chichquintic ij corex. Arej to'onex, baje'rer quen. \p \v 16 Rajen Pablo caj ric' ch'ictar quir u tsec'tic u t'ʌn C'uj ti'ob. Caj u yes u c'ʌb soc mʌ' u t'ʌnob, jeroj caj u ya'araj: \p ―U'yex a ba' quin wa'aric techex u xibirechex u winiquirechex israel, baxuc a techexe' a mac a cu sʌjticob C'uj. U'yex a ba' quin wa'aric. \v 17 Raji' quij c'ujintiquex u c'ujir u winiquirob israel, a ra' tu tetaj ic nunquirex uch. Raji', tun, caj u cha'j u pimtarob uch ti' toy yʌnob ich u ru'umin Egipto. Mʌ' wa caj u yesaj u muc' C'uj, ra' u q'uinin caj u joc'saj ic nunquirex ich u ru'umin Egipto, caj u pʌyaj u berob uch. \v 18 A C'ujo', caj u cʌnantaj ic nunquirex cuarenta yaxq'uin ich tacay ru'um an ten bic u cʌnanta'r chan ochir ten u nʌ'. \v 19 Mʌ' wa C'uj caj u ch'esajo' u winiquirob canaán? Caj u rʌc ch'esaj u cajarob a mac a cʌja'anob ich u ru'umin Canaán. Caj u toc rʌc ch'esaj siete u cajarob a ti' yʌnob ich u ru'umin Canaán uch, quir u rʌc sijir ti' ic nunquirex uch, soc robob yʌnin u ru'umob. \v 20 Caj ts'oc u jʌsic ti'ob u ru'umin, caj manij cuatrocientos yaxq'uin, pachir a C'ujo', caj u tetaj u jach ts'urirob u winiquirob israel quir u ts'urinta'r tenob u winiquirob israel. A ray u winiquirob israel quir yiricob wa qui' yorob, wa yʌn c'as ti'ob. Caj jach ts'urinta'bob u winiquirob israel hasta c'uchij tu q'uinin u tar Samuel, a mac a ts'a'b u tucur ten C'uj quir u tsicbar a ba' u c'at C'uj. \p \v 21 Caj u ya'araj Pablo ti' a mac a ti' yʌnob ich u chan najir, tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío: \p ―Ic nunquirex caj u c'ataj ti' C'uj uch, quir u teticob u rey quir u reyinticob ic nunquirex. Rajen tuchi'ta'b Saúl ten C'uj quir u reyinta'r ten ic nunquirex. Ra' u tet Saúl u c'aba' Cis. Ra' u yo'nen Saúl, Benjamín. Saúl caj u reyintaj ic nunquirex cuarenta yaxq'uin. \v 22 Tu cu reyinta'r caj ruc'sa'b ten C'uj, caj oc u ts'aj ti' David reyir. Mʌ' ja wirej, u tet David Isaí uch. C'uj caj u ya'araj ti' David: “In wer a David cu jach qui'quintic in wor. Raji' cu quibic tu cotor ba' quin wa'aric ti'.” \v 23 Mʌ' ja wirej, turiri' u ca' parar u ca' parar u nunquir David, raji' Jesús. Quire' caj u toc araj C'uj uch: “Je' u tar u ca' parar u ca' parar ti' u nunquir David ca' bin tac tu q'uinin, a cu bin u taquic u winiquirob israel.” Rajen tarij Jesús. \v 24 Mʌ' toy yʌnxchunac u camsic Jesús, ti' yʌn Juan a cu yacsic ja' tu jo'r mac, caj u tsec't u t'ʌn C'uj ich tu cotor u winiquirob judío. A Juano', caj ya'araj ti'ob: “Ca' a c'axex a worex, ca' a p'ʌtex a c'aso', soc ca' acsaquex ja' ta jo'rex.” Ra' quir u yesicob caj c'axob tu yorob. \v 25 Jach tabar u ts'ocar u tsec'tic u t'ʌn C'uj Juan, caj u ya'araj Juan: “A techexo', ca tucriquex Cristojen, a ca pajiquex u tar. Mʌ' teni'. Pachir u tar tin pach. A teno', tin t'ʌn mʌ' jach patareni' quir in pitic u c'anir u pech' xʌnʌb. Quire' jach carem a cu tar tin pacho'.” \p \v 26 A teno', quin t'ʌniquechex in wet winiquirob judío, quire' a to'onexo', u pararo'onex ic nunquirex Abraham. Ra' quin t'ʌnicobo' a mac a cu sʌjticob C'uj, a mac a ti' yʌnob tera' baje'rer. C'uj u c'at ca' ij cu'yex u t'ʌn quir u taquico'onex tu cotor, rajen tuchi'ta'b u t'ʌn quir ij cu'yex u t'ʌn C'uj. \v 27 A mac a ti' cʌja'anob ich u cajar Jerusalén, quet yejer u jach ts'urirob u winiquirob judío a ti' yʌn ich u cajar Jerusalén, mʌ' ju c'ʌ'otajob Jesús. Mʌ' yerob maqui' uch, mʌ' ju najtajob tu ts'iba'an ten a xibo', a ts'a'b u tucurob ten C'uj quir u ts'ibticob a ba' u c'at C'uj. Mʌ' ja wirej, quire' caj u c'atajob ti' u winiquirob romano ca' quinsacob ti' Jesús. Jeroj caj u nup'sajob a ba' caj u toc araj a mac a ts'a'b u tucurob ten C'uj quir u ts'ibticob a ba' u c'at C'uj uch, cax rajra' cu xaquicob aro' ich u chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío, ca' bin c'uchuc tu q'uinin u je'rar u winiquirob judío. \v 28 Cax mʌna' u si'pir Jesús, caj u c'atajob a mac a cʌja'anob ich u cajar Jerusalén, caj u c'atajob ti' Pilato ca' quinsacob ti' Jesús. \v 29 Barej caj ts'oc u nup'sicob a ba' ts'ibta'bob ti' a xibob, a ts'a'b u tucur ti'ob ten C'uj, quir u ts'ibticob a ba' u c'at C'uj ti' Jesús. Jeroj tune', caj ensa'b Jesús tu bʌja'an ich u cruz, caj binob t'ajbir u baquer ich u japnin tunich. \v 30 Chen C'uj caj u ric'saj ti' u quimirir ca' wʌc'ʌs cuxrac Jesús. \v 31 A mac a yet taracob Jesús uch, caj ruq'uij ich u ru'umin Galilea tu cu bin ich u cajar Jerusalén. A je' yet taracob caj u yesaj u bʌj ti'ob. Ya'ab u q'uinin caj u yesaj u bʌj Jesús ti' a yet manacob uch caj ric'sa'b ich u quimirir ten C'uj. Rajen a ju yet manacob uch caj u manob u tsicbʌticob u t'ʌn Jesús. A ba' caj u yirajob u betic Jesús uch, ra' cu manob u tsicbʌtob ti' tu cotor mac. \p \v 32-33 Rajen ti' yʌnenob baje'rer soc in tsicbarob techex u jach tsoyir u t'ʌn C'uj. Soc a werex a ba' caj u toc araj C'uj ti' ic nunquirex uch, toc nup'sa'an to'onex a mac a u ca' pararob ic nunquirex. Mʌ' ja wirej, caj ric'sa'b Jesús ten C'uj caj u nup's u t'ʌn C'uj to'onex. Mʌ' ja wirej, ti' ts'iba'an jun xot' u t'ʌn C'uj, cu ya'aric salmo ca'tur: “A techo', in pararech, baje'rer quin wesic tech ʌcʌtan tu cotor mac soc yerob tu cotor mac in pararech.” \v 34 A ucho', caj u ya'araj C'uj xan: “Je' u riq'uir ti' u quimirir soc mʌ' u tu'tar u winiquirir.” Rajen ara'b ten C'uj ti' a mac a cu bin tar: “Je' in betic tech an ten bic caj in wa'araj ti' David. Jach taj je' in betic an ten bic caj in toc araj uch, quij.” \v 35 Rajen C'uj arej ich u jer salmo a cu t'ʌno' irej wa Jesús cu t'ʌn uch caj u ya'araj: “In wer mʌ' ja cha' u tu'tar in winquirir quire' a pararen.” \v 36 Mʌ' ja wirej, ti' toy cuxa'an ic nunquirex David uch, raji' caj u toc betaj a ba' ara'b ti' ten C'uj. Barej caj ts'oc u yamtic u yet winiquirob judío caj quimij David. Caj mucob ic nunquirex David uch, caj tu'jij u winquirir David. \v 37 Chen u winquirir Jesús mʌ' tu'jiji'. Mʌ' ja wirej, u winquirir Jesús ric'sa'b ten C'uj ti' u quimirir. \v 38 Mʌ' wa a werex, in wet winiquirob judío quire' a ba' caj u betaj Jesús, jeroj, tan u tsec'ta'r techex bic cu jawʌr a si'pirex. \v 39 A ucho', a c'atex quir u jawʌr a si'pirex, chen mʌ' c'ucha'an a worex quir a jawsiquex a si'pirex ti' u t'ʌn Moisés. Baje'rer, c'ucha'an a worex a jawsiquex a si'pirex wa ca chen acsiquex ta worex u t'ʌn Jesús. Cax wa techex cax tu cotor mac. \v 40 Rajen, qui' irej techex, soc mʌ' u tar techex a baxuc caj u ts'ibtaj a mac a ts'a'b u tucur ten C'uj quir u ts'ibtic a ba' u c'at C'uj uch, barej caj u ya'araj: \q1 \v 41 Qui' irej a techexo' a mac a cu p'astic a ba' cu ya'aric C'uj. Ca' jacac a worex. Ca' quimiquechex. Quin bin betic, quij C'uj, a ba' mʌ' yirmʌn mac mʌ' biq'uin yirmʌn a ray u q'uinin ti toy cuxa'anechex. Cax cu tar ya'aric techex mʌ' ja bin a quibiquex, quire' chich a jo'rex. \m A baxuc caj ts'oc u t'ʌn Pablo ti' a mac a ti' yʌnob ich u chan najir. \p \v 42 Barej caj joc'ob Pablo yejer Bernabé ti' u chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Caj tarob u c'atej a mʌ' u winiquirob judío ca' wʌc'ʌs tarob u tsec'tejob u t'ʌn Jesús tu q'uinin quir u je'rar u winiquirob judío. Ca' bin tac u jer u q'uinin quir u je'rar, ra' u q'uinin quir u tsec'tic ti'ob. \v 43 Barej caj ts'oc u tsec'tic u t'ʌn Jesús ich u chan najir, caj rʌc joc'ob. Ya'ab u winiquirob judío, yejer ya'ab a mac a cu c'ujinticob C'uj an ten bic u winiquirob judío, ich a ray chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío, caj sayob tu pach Pablo yejer Bernabé. Pablo yejer Bernabé caj tsicbanʌjob yejer a cu sayʌrob tu pachob, caj u chich arajob ti'ob wa ju qui' acsiquicob tu yorob u t'ʌn Jesús, soc mʌ' u p'ʌticob u t'ʌn C'uj. \p \v 44 Caj c'uchij tu q'uinin, u jer u q'uinin quir u je'rar u winiquirob judío, orac tu cotor mac tarob u much'quinticob u bʌj a mac a cʌja'anob ich u cajar Antioquía, caj tarob yubicob u t'ʌn C'uj. \v 45 Caj u yirajob u winiquirob judío caj u rʌc tarob yubob u t'ʌn C'uj, caj choquij yorob u winiquirob judío. Rajen caj u yʌnxchun u c'amquinticob u t'ʌn, rajra' yaricob: \p ―Mʌ' taji' a ba' cu camsic Pablo. \p Caj p'asta'b Pablo ten u winiquirob judío. \v 46 Rajen caj u t'ʌnajob u winiquirob judío, Pablo yejer Bernabé. Mʌ' u jac'ar u yorob Pablo yejer Bernabé. Caj u ya'arajob ti'ob: \p ―Caj u ya'araj ten C'uj ca' in yʌn tsec'tej u t'ʌn ich u winiquirob judío. Pachir bin xiquenob in tsec'ticob ich a mʌ' u winiquirob judío. Mʌ' ja wirej, mʌ' ja sʌjtiquex u t'ʌn C'uj, mʌ' a c'atex a c'ʌmiquex u t'ʌn C'uj quir a cuxtarex munt q'uin. Rajen, baje'rer bin in ca' in p'ʌtechex. Bin in ca' in tsec'tejob u t'ʌn C'uj ti' a mʌ' u winiquirob judío. \v 47 Mʌ' ja wirej, caj u toc araj tenob Jaj Ts'ur uch: \q1 Tin tetech Pablo quir a bin a tsec'tic in t'ʌn ti' a mʌ' u winiquirob judío cax tu cʌja'anob ich yoc'ocab soc yerob u cuxtarob munt q'uin. \p \v 48 Barej caj yubob ya'aric Pablo a mʌ' u winiquirob judío ajera', caj qui'jij yorob. Jeroj tune', caj u ya'arajob: \p ―Jach tsoy u t'ʌn C'uj. \p Caj u yacsajob tu yorob u jach tsoyir u t'ʌn Jaj Ts'ur. Rajen tu cotor a mac a teta'an ten C'uj quir u cuxtar munt q'uin caj u yacsob tu yorob. \v 49 Rajen a yacsmʌnob tu yorob caj manob u tsec'tob u t'ʌn C'uj ich tu cotor mac ich u ru'umin Pisidia. \v 50 Chen u winiquirob judío a mʌ' ju yacsob tu yorob caj tsicbanʌjob yejer xquic ca' p'usacob u yorob. A je' xquica', jach sʌjta'b ten tu cotor mac ich u cajar Antioquía. A je' xquica', cu c'ujinticob C'uj an ten bic cu naj beticob u winiquirob judío. Bayiri' robob u winiquirob judío caj u tsicbʌtajob ti' u jach ts'urirob u cajar quir u p'usa'r u yorob soc u ts'ictarob yejer Pablo yejer Bernabé, rajen jach ts'iquijob, rajen caj u chucajob u pachob Pablo yejer Bernabé ten u jach ts'urirob u cajar Antioquía. Jeroj tune', joc'sa'b Pablo yejer Bernabé ich u ru'umin Pisidia. \v 51 Tu yʌn jitajob u pech' xʌnʌb Pablo yejer Bernabe, caj u titajob u noy u ru'umin u pech' xʌnʌb. Caj u titajob soc yesicob ti'ob bin u ca' p'ʌtejob u tsec'tic u t'ʌn C'uj ti' a mac ich u cajar Antioquía. Jeroj tune', caj ruc'ob caj binob ich u cajar Iconio. \v 52 Chen a mac a yacsmʌnob tu yorob ich u cajar Antioquía jach qui' yorob. Caj u jach ts'urintaj u Taj'or u Pixam C'uj a yacsmʌnob tu yorob. \c 14 \s1 Pablo yejer Bernabé ich u cajar Iconio \p \v 1 Caj c'uchob Pablo yejer Bernabé ich u cajar Iconio, caj binob tu cu much'quinticob u bʌj u winiquirob judío ich u chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj. Pablo yejer Bernabé caj u tsec'tajob u t'ʌn C'uj. Caj u rʌc u'yajob bic tabar caj u tsec'tajob Pablo yejer Bernabé rajen ya'ab caj u yacsajob tu yorob cax u winiquirob judío cax a mʌ' u winiquirob judío. \v 2 Chen ra' mʌ' u winiquirob judío caj p'usa'b yor ten u winiquirob judío a mʌ' yacsmʌnob tu yorob caj u tucrajob c'as ti' a yacsmʌnob tu yorob u t'ʌn Jesús. \v 3 Rajen tiri' p'atob ya'ab u q'uinin caj u camsob u t'ʌn Jesús. Cax p'usa'bob u yorob a mʌ' u winiquirob judío ten u winiquirob judío, Pablo yejer Bernabé mʌ' u jac'ʌr u yorob u tsec'ticob u t'ʌn Jesús. C'uj caj u ts'ajaj u muc' quir u yesic ti'ob carem beyaj, bayiri' xan, a cu jac'ʌr u yorob mac, soc yerob jach taj C'uj cu tsec'ticob u t'ʌn, bayiri' xan, soc yerob C'uj cu jach tucric mac. \v 4 Chen mʌ' p'eri'ob u yorob ich a ray cajaro'. Mʌ' ja wirej, junbuj u cajar tsoy yiricob Pablo yejer Bernabé, chen u jer junbuj u cajar quet yorob yejer u winiquirob judío, mʌ' tsoy yirir Pablo yejer Bernabé. \v 5 Caj u p'eriquintajob u bʌj yejer a mʌ' u winiquirob judío yejer u winiquirob judío quet yejer u jach ts'urirob u cajar, caj u p'eri'quintob u bʌj quir u chuquicob u pachob Pablo yejer Bernabé. U c'atob u ch'inic u jo'rob Pablo yejer Bernabé. \v 6 Caj u yubob bin u ca'ob ch'inbir u jo'rob, caj puts'ob Pablo yejer Bernabé. Caj ruc'ob ich u cajar Iconio caj c'uchob ich u cajar Listra tu ru'umin Licaonia. Ti' binob xan, tu nʌts'a'an u chan cajarob bʌytʌc ti' u cajar Licaonia. \v 7 Tiri' caj u tsec'tob u jach tsoyir u t'ʌn C'uj. \s1 Ti' ch'inij u jo'r Pablo ich u cajar Listra \p \v 8 Ti' yʌn turiri' xib ich u cajar Listra, mʌ' ju ximbar, cajʌn mech yoc. U toc berer caj rocha'b ten u nʌ' uch. Mʌ' ju ximbar ti' cura'ani'. \v 9 A cajʌn mech yoco', caj u yubaj tu cotor a ba' cu ya'aric Pablo, caj pʌcta'b u wich ten Pablo a cajʌn mech yoco', quire' caj u yiraj caj u yacsaj tu yor a cajʌn mech yoco'. Rajen bin u ca' jawsa'bir yoc ten C'uj. \v 10 C'am caj ara'b ti' ten Pablo: \p ―Riq'uen, taj ca ch'ictar yejer a woc. \p Jeroj seb caj sit'nʌj caj ch'icrʌj, caj u yʌnxchun u ximbar. \v 11 Barej caj u yirajob a pimo' u riq'uir a cajʌn mech yoc uch. Caj u yirajob jawsa'b ten Pablo, jeroj tune', c'am awʌtnʌjob a pimo' ich u t'ʌn u winiquirob licaonia caj u ya'arajob: \p ―Ca'tur c'uj caj tarob tera'. Tar u tarob ca'anan irej to'onex ic winquirirex. \p \v 12 Caj pach u c'aba' Bernabé, Júpiter an bic u c'aba' a cu tus c'ujinticob. Caj pach u c'aba' Pablo xan, Mercurio u c'aba' a cu tus c'ujinticob xan ich u cajar Listra. Caj pach ten a mac a cʌja'anob ich u cajar Listra. Caj pach Pablo Mercurio quire' Pablo ra' yʌjt'ʌnir mac ir u c'aba'ob u tus cuj Mercurio. \v 13 A mac a ti' cʌja'anob ich u cajar Listra ti' c'ʌxa'an u najir tu cu c'ujinticob u tus c'ujob Júpiter tu cu yocarob tu cajar. Jeroj caj tarob u purejob wacʌx, yajaj ton, caj tar u puraj sacerdote u winiquirob licaonia tu cu naj c'ujinticob u tus c'uj Júpiter. Jeroj caj u ts'ajaj u yujintej u top'che' ich u car wacʌx a yajaj tone'. Tabar u quinsa'r wacʌx quir u toquic quir u quinsa' ti' Pablo yejer Bernabé quir u c'ujinta'rob. \v 14 Caj u najtajob caj tarob c'ujinbir Pablo yejer Bernabé, caj u jʌtajob u noc' Pablo yejer Bernabé soc yer mʌ' tsoy u c'ujinta'rob ten mac. Pablo yejer Bernabé, caj u c'ʌnajob yacab tu yʌn a pimo', c'am awatʌnʌjob Pablo yejer Bernabé caj u ya'arajob: \p \v 15 ―Ba'wir techex ca betiquex aro' in wet xibirechex? Mʌ' c'ujenobi', xibenob baxuc a techexo'. Rajen caj tarenob in tsec'ticob u t'ʌn C'uj techex soc a p'ʌtiquex a ba' ca betiquex baje'rer. Mʌ' ba'wir techex ca c'ujintiquex a tus c'uj, quire' mʌ' c'uji' quire' mʌ' cuxa'ani'. Ca' a c'ujintex a cuxa'ano'. Mʌ' ja wirej, C'uj caj u betaj ca'anan, C'uj caj u betaj c'ac'nab yejer tu cotor ba' ti' yʌn. A C'ujo', caj u betaj ru'um ich yoc'ocab yejer tu cotor ba' yʌn. Tu cotor sab C'uj caj u betaj xan. \v 16 An ten bic u naj cuxtarob mac uch C'uj tu cha'j u cuxtarob a mac a mʌ' u winiquirob judío. \v 17 Mʌ' ja wirej, tsoy caj u betaj C'uj ti' tu cotor mac, rajen yerob tu cotor mac ti' yʌn C'uj ich ca'anan. Mʌ' wa taj a C'ujo' cu cha'ic u tar ja' quir u ch'isic u pʌc'ar mac tu cotor, soc u ne ts'ajic u wich u pʌc'ar soc ti'ti' yo'ocho', a ts'a'b ten C'uj soc u qui'tarob u yorob tu cotor mac? \p \v 18 Cax yubej ya'ara' ti'ob ten Pablo a je' t'ʌna', yaj yubob ya'ara' ti'ob ten Pablo. Orac mʌ' ju yubicob, quire' orac u quinsob yajaj ton wacʌx quir u toquicob u sijej ti'ob quir u qui'qui' c'ujinta'rob Pablo yejer Bernabé. \p \v 19 Chen caj c'uchob u winiquirob judío a mʌ' ju yacsob tu yorob u t'ʌn Jesús. Tar c'uchob ich u cajar Listra. Jun yarob ti' u tarob ich u cajar Antioquía, u jer jun yarob ti' u tarob ich u cajar Iconio. Caj tarob u p'usicob u yorob u winiquirob listra quir u ch'ininob u jo'r Pablo. U winiquirob listra caj u quibajob u t'ʌnob rajen caj u ch'inajob u jo'r Pablo. Caj ts'oc u ch'ininob u jo'r Pablo, yerob quimij, jeroj caj u chopʌytob u purej ich tancab u cajar. \v 20 Chen barej, caj u much'quintob u bʌj a mac a yacsmʌnob tu yorob tu chara'an u baquer Pablo, jeroj caj riq'uij, caj wʌc'ʌs binij ich u cajar Listra. \p Caj sasij Pablo yejer Bernabé caj ruc'ob quir u binob ich u cajar Derbe. \v 21 Caj c'uchob ich u cajar Derbe caj u tsec'tajob u jach tsoyir u t'ʌn C'uj soc yerob bic tabarob u ruc'sa'ob u si'pirob ten Jesús. Ya'ab mac tu yacsajob tu yorob u t'ʌn Jesús ich u cajar Derbe. Barej caj ts'oc aro' caj sutnʌjob tu pachob. Caj wʌc'ʌs binob ich u cajar Listra, bayiri' xan ich u cajar Iconio, bayiri' xan ich u cajar Antioquía. \v 22 A Pablojo' yejer Bernabé caj u chichquintajob u yorob a yacsmʌnob tu yorob. Caj u chich t'ʌnajob soc rajra' cu yacsicob tu yorob. Rajen caj u ya'araj ti'ob: \p ―Ya'ab ca' bin muc'yajnʌco'onex ti' u t'ʌn C'uj quire' tu ca' ij cocarex tu cu reyintic C'uj. \p \v 23 Jujuntur caj u tetajob u jach ts'urirob tub u muchquinmʌnob u bʌj a yacsmʌnob tu yorob, chen jun yarob teta'b ten Pablo yejer Bernabé. Jeroj tune', caj u yʌn p'ʌtajob u janʌnob quir u sʌjticob C'uj, bayiri' xan, caj u t'ʌnajob C'uj. Caj ts'oc a jera', caj u ya'araj ti' a yacsmʌnob tu yorob Bernabé yejer Pablo: \p ―Ca' u cʌnantejtechex Jaj Ts'ur quire' caj a wacsajex ta worex u t'ʌn. \s1 Pablo yejer Bernabé caj urob ich u cajar Antioquía a ti' yʌn ich u ru'umin Siria \p \v 24 Barej caj ts'oc u ch'ʌcticob u ru'umin Pisidia caj c'uchob ich u cajar Perge a ti' yʌn ich u ru'umin Panfilia. \v 25 Caj c'uchob ich u cajar Perge ti' caj u tsec'tob u t'ʌn C'uj. Caj ts'oc u tsec'ticob u t'ʌn C'uj caj binob ich u cajar Atalia. \v 26 Caj ocob ich chem quir u bin ich u cajar Antioquía. Mʌ' ja wirej, ti' ich u cajar Antioquía caj u c'ʌmob u beyajob. Tiri' xan teta'bob ten a yacsmʌnob tu yorob caj ts'oc u t'ʌnicob C'uj uch. Baje'rer, ts'oc u beyajob rajen caj u sutob tu pachob. \v 27 Barej caj urob caj u much'quintajob u bʌj a yacsmʌnob tu yorob tu cu naj c'ujinticob C'uj quire' u c'atob yubicob u t'ʌn Pablo yejer Bernabé. Robob caj u toc arajob ti'ob bic C'uj caj c'anob Pablo yejer Bernabé quir u beticob a ba' u c'at C'uj. Caj u toc arob ti'ob bic C'uj caj u cha'j u yacsicob tu yorob a jach pim mac a mʌ' u winiquirob judío. \v 28 Ya'ab u q'uinin ti' p'atob Pablo yejer Bernabé ich yicnʌn a yacsmʌnob tu yorob. \c 15 \s1 Caj u much'quintajob u bʌj ich u cajar Jerusalén \p \v 1 Jun yarob xib caj ruc'ob ich u ru'umin Judea caj ruc'ob tu ru'umin quir u binob ich u cajar Antioquía. Caj c'uchob caj ocob u camsicob a mac a yacsmʌnob tu yorob. Robob caj u ya'araj: \p ―Wa mʌ' ja quibex a ts'iriquex a bʌq'uerex an ten bic u naj beticob u winiquirob judío, quire' a ba' caj u ya'araj Moisés uch, jeroj mʌ' ju taquiquechex C'uj. \p \v 2 A Pablojo' yejer Bernabéjo' mʌ' quet yorob yejer a ba' caj u ya'arajob, rajen c'am u t'ʌnob yejerob, chen mʌ' c'ucha'an yor u quetquinticob u yorobi'. A yacsmʌnob tu yorob caj u yirajob mʌ' u quetquintajob u yorob, rajen caj u tucrajob ca' xicob ich u cajar Jerusalén Pablo yejer Bernabé quet yejer u jer jun yarob a yacsmʌnob tu yorob. Caj tuchi'tajob ca' xicob tu yʌnob a xibo' a teta'b ten Jesús quir u tsec'ta'r u t'ʌn, bayiri' xan, yejer u jach ts'urirob a yacsmʌnob tu yorob tu cu much'quinticob u bʌj quir u c'ujinticob C'uj. \p \v 3 Ara'bob u binob tu berir tenob a yacsmʌnob tu yorob ich u cajar Antioquía. Ara'bob u binob Pablo yejer Bernabé. Jeroj caj ruc'ob Bernabé yejer Pablo, caj manob yiricob u yet acsa'orirob ich u ru'umin Fenicia yejer u yet acsʌ'orirob ich u ru'umin Samaria. Tuj ocob tu cu much'quinticob u bʌj a yacsmʌnob tu yorob, jeroj caj u tsicbʌtajob ti' bic a mʌ' u winiquirob judío caj u p'ʌtajob a ba' camsa'bob ten u nunquirob quir u sayʌrob tu pach C'uj. Barej caj yubob ya'ara' ten Pablo yejer Bernabé ti' a yacsmʌnob tu yorob jeroj jach qui'jij u yorob. \p \v 4 Barej caj c'uchob Pablo yejer Bernabé ich u cajar Jerusalén, caj acsa'bob ten a yacsmʌnob u yorob yejer a mac a tuchi'ta'b ten Jesús quir u tsec'ta'r u t'ʌn Jesús yejer u jach ts'uriob a yacsmʌnob tu yorob, a nuxibe'. Bayiri' xan, Pablo yejer Bernabé caj u tsicbʌtajob tu cotor bic tabar caj yamta'bob Pablo yejer Bernabé ten C'uj. \v 5 Chen jun yarob fariseos pʌcha'an ten u yet winiquirob judío, robob u yacsmʌnob tu yorob caj ric'ob quir u tsicbarob, jeroj caj u ya'arajob: \p ―Mʌ' ja wirej, a je' winiquirob a mʌ' u winiquirob judío a caj u yacsob tu yorob u t'ʌn Jaj Ts'ur ca' u yʌn ts'irob u bʌq'uer an ten bic cu naj beticob u winiquirob judío ti' u chan och a xibe'. Bayiri' xan, ca' ic chich arex ti'ob ca' u quibob tu cotor a ba' u ts'ibmʌn ic nunquirex Moisés. \p \v 6 Rajen a xibo', a ju tetmʌn Jesús quir u tsec'ta'r u t'ʌn yejer u jach ts'urirob a yacsmʌnob tu yorob a nuxibo', caj u much'quintob u bʌj soc u p'eri'quinticob u tucurob. \v 7 Caj ts'oc ya'ab u tsicbarob, caj riq'uij Pedro quir u tsicbar xan yejer u yet acsʌ'orirob, a ti', much'a'anobi' caj u ya'araj ti'ob: \p ―U'yex ba' quin wa'aric techex in wet acsʌ'orirechex. A techexo', a werex bic caj u teteno' C'uj uch ichechex quir u yʌnxchun in tsec'tic u t'ʌn ich a mac a mʌ' u winiquirob judío soc robob ca' u yubejob u jach tsoyir u t'ʌn C'uj soc u yacsicob tu yorob u t'ʌn Jesús. \v 8 A C'ujo', u c'ʌ'or u pixam mac biquira' caj u ts'ajaj ic najtex caj u c'ʌmaj a mac a mʌ' u winiquirob judío. Mʌ' ja wirej, C'uj caj u ts'ajaj ti'ob u Taj'or u Pixam C'uj an ten bic caj u ts'ajaj to'onex xan. \v 9 Mʌ' ja wirej, C'uj caj u yajquintaj a mac a mʌ' u winiquirob judío an ten bic caj u yajquinto'onex xan, quire' quet caj u ruc'saj u si'pirob, caj u p'o'aj u pixamob a caj u yacsajob tu yorob. \v 10 Biquinin baje'rer ca ts'iquintiquex C'uj, quire' a mac a mʌ' u winiquirob judío tu ca ts'ʌriquex u pachob ij quet acsa'orirex soc yaj yubicob tu yorob, quire' u t'ʌn Moisés. Mʌ' ja wirej, mʌ' c'ucha'an u yorob ic nunquirex ti' u t'ʌn Moisés, baxuc to'onex xan. \v 11 Rajen toc p'ʌtex a waquex u ts'irob u bʌq'uer a mʌ' u winiquirob judío bayiri' tu ca wa'ariquex ca' u quibob a ba' cu ya'aric ich u t'ʌn Moisés. Mʌ' ja wirej, ic Jaj Ts'urirex Jesucristo caj u ruc'saj to'onex ic si'pirex wa ber caj tij cacsajex tij corex u t'ʌn C'uj, quire' C'uj cu betic tsoy ti' tu cotor mac. Bayiri' xan, C'uj caj u ruc'saj ti'ob u si'pirob, ber caj u yacsajob tu yorob u t'ʌn C'uj, a mʌ' u winiquirob judío ―baxuc caj u ya'araj Pedro ti' a mac much'a'anob. \p \v 12 Rajen tu cotor mac caj ts'oc u yubicob a ba' caj u ya'araj Pedro mʌ' ju joc'ar u t'ʌnob, caj u mʌcaj u chi'ob. Jeroj caj ric'ob Pablo yejer Bernabé quir u tsicbarob ti' u yet acsa'orirob, a ti' much'a'anob. Jeroj tune', robob caj u yubajob Pablo yejer Bernabé a ba' caj u tsicbatajob bic caj ts'a'b u muc'ob ten C'uj soc u yesicob carem beyaj, bayiri' soc u yesicob a ba' cu jac'ʌr u yorob ti' a mʌ' u winiquirob judío. \v 13 Wa ber caj ts'oc u tsicbarob Pablo yejer Bernabé, jeroj caj riq'uij Jacobo u tsicbar ti' a mac a ti' much'a'anob. Raji', caj u ya'araj ti'ob: \p ―U'yex ba' quin wa'aric techex in wet acsa'orirex. \v 14 A Simón Pedroje' ts'oc u tsicbatic an bic caj teta'b a mʌ' u winiquirob judío ten C'uj quir u c'ujinticob jach C'uj, soc ya'ab cu sayʌrob tu pach C'uj. Mʌ' ja wirej, Pedro caj u yʌnxchun u tsec'ticob u t'ʌn C'uj ich a mʌ' u winiquirob judío. \v 15 A ba' caj u betaj Pedro uch ra' a quet yejer a ba' ara'b ten a mac a ts'a'b u tucur ten C'uj quir u ts'ibtic a ba' u c'at C'uj. U'yex ba' cu yac: \q1 \v 16 Ca' bin ts'ocac a ray u q'uinino', je' in wʌc'ʌs ure', quij Jaj Ts'ur. Irej a mac cu wʌc'ʌs ts'ʌpquintic yatoch a rʌc jupc'ʌjo'. Je' in wʌc'ʌs ts'ʌpquintic a rʌc jupc'ʌjo' soc tsoy. Baxuc a teno', a baywo' je' in wʌc'ʌs pʌyicob ca' u c'ujintenob an ten bic caj u c'ujintenob uch tu q'uinin cuxa'an David uch, quij. A baywo' je' in wʌc'ʌs pʌyic quir u c'ujintiquenob soc u beyajob tenob xan, quij. \v 17 Baxuc je' in bin in pʌyej tu cotor mac tu cʌja'anob, a mac a mʌ' u winiquirob judío ca' u pachtejob u sʌyʌrob tin pachob, soc tenob yʌninob. \v 18 Baxuc caj u ya'arej ten a mac a cu ts'ic ic najtiquex ba' a cu bin tar tu ch'ic chunin uch. \p \v 19 ’Rajen a teno' ―quij Jacobo―, quin tucric mʌ' a naj xaxaq'uiquex u tucurob a mac a mʌ' u winiquirob judío. Mʌ' ba'wir ca' ij carex u ts'irob u bʌjob an ten bic u winiquirob judío quire' caj u yacsajob tu yorob. Mʌ' ja wirej, caj u p'ʌtob a ba' camsa'b ten u nunquirob quir u sayʌrob tu pach C'uj. \v 20 A teno', tin t'ʌn ti'ti' ca' ic ts'ibtex ti'ob, ca' ij ca'ariquex ti'ob, mʌ' tsoy u janticob ba' esa'an ti' u yochir tus c'uj. Ca' ij ca'arex ti'ob, mʌ' tsoy u wenʌn yejer mac a mʌ' u mamo', wa mʌ' u rac' xan. Ca' ij ca'arex ti'ob, mʌ' u yʌn chi'icob bʌc', a ti' toy yʌn u q'uiq'uero'. Arej u sisbʌstob u q'uiq'uer soc u chi'icob. \v 21 Mʌ' ja wirej, baxuc baje'rer, ca' ic betex, quire' ra'iri' u q'uinino' a ucho', a tenobo' u winiquirenob judío caj in tsec'tob u t'ʌn Moisés, quire' jujuntur ich u cajarob u winiquirob judío tu cu naj much'quinticob u bʌj soc u c'ujinticob C'uj tiri' cu xaquicob u t'ʌn Moisés tu q'uinin u jesicob u bʌj u winiquirob judío. \p \v 22 Caj u p'eri'quintaj yorob yejer u yet acsa'orirob, caj u tetob u yet acsa'orirob quir u tuchi'ta'rob ich u cajar Antioquía. A ju jach ts'uriro' ca' tur caj u tetaj, a ju c'aba'o' Judas. Chen ca' tur u c'aba', Barsabás. A junturo', Silas u c'aba'. A mac teta'bob ten Jesús uche', raji'ob p'eri'quintej yorob. Raji'ob p'eri'quintej yorob u jach ts'urirob a yacsmʌnob tu yorob ich u cajar Jerusalén. Yet acsa'orirob tu much'a'anob raji'ob p'eri'quintej yorob xan, caj teta'b Judas yejer Silas soc u binob u nupintejob Pablo yejer Bernabé. \v 23 Caj binob yet binac a je' ju'una' a cu ya'aric: \p “A tenob, tu tetenob Jesús quir in tsec'ticob u t'ʌn, quet yejer u jach ts'urirob a yacsmʌnob tu yorob, a ti' yʌnob ich u cajar Jerusalén quin t'ʌnicob techex tu cotorechex ich u cajar Antioquía a mʌ' u winiquirob judío a yacsmʌnob tu yorob. Baxuc a ti' cʌja'anob ich u ru'umin Siria quin t'ʌnicob techex xan. Baxuc a ti' cʌja'anob ich u ru'umin Cilicia quin t'ʌnicob techex. \v 24 Caj in wu'yajob ya'ara' ti' tar tarob tu yʌnechex jun yarob xibo'. Caj in wu'yajob ruc'ob ich u cajar Jerusalén, cax chen tacob tu yʌnechex, mʌ' tenob tuchi'tobi'. Quire' a ray a xibo', cu ya'aricob techex, quire' cu xaxaq'uicob a tucurex. Mʌ' ja wirej, caj ya'araj techex a mac a yacsmʌnob tu yorob yʌn ts'irex a wot'erex an ten bic cu naj beticob u winiquirob judío. Bayiri' xan, caj u tus arajob qui' cʌnantex u t'ʌn Moisés. \v 25 Rajen a tenobo', caj in quetquintajob in worob ca' in tuchi'tob ca'tur xib ca' xicob yejer Pablo, yejer Bernabé ca' tsicbanʌcob techex. Jach yajbir Pablo yejer Bernabé ten tu cotoro'onex a tera' a yacsmʌnob tu yorob u t'ʌn Jesús. \v 26 Mʌ' ja wirej, ya'ab u tenin orac u quinsa'b Pablo yejer Bernabé, quire' ra' u beyajob a cu beticob ti' ic Jaj Ts'urirex Jesucristo. \v 27 Rajen caj in tuchi'tajob Judas yejer Silas quir u toc aric techex a ba' tsicbʌjenob a tera' ich u cajar Jerusalén. \v 28 Mʌ' ja wirej, u Taj'or u Pixam C'uj caj u yam tenob a ba' quin tucricob, rajen jach tsoy quir in wa'aricob techex a jera'. Mʌ' in ts'ʌrob a pachex soc wa yaj a wu'yiquex u t'ʌn Moisés. Jarari' ca' a quibex a ba' quin ts'ibticob techex baje'rer: \v 29 Mʌ' a yan jantiquex a ba' cu yesicob ti' u yochir u tus C'uj. Mʌ' a yʌn chi'iquex bʌc' a ti' toy yʌn u q'uiq'uero'. Yʌn rʌc sisbʌstex u q'uiq'uer soc a chi'iquex. Mʌ' a yan uq'iquex u q'uiq'uer bʌc'. Mʌ' a yʌn wenʌnex yejer a mac a mʌna' u mamo', bayiri' xan, a mʌna' u rac', bayiri' xan a mʌ' u ch'amʌno'. Wa ca quibiquex a je' tin ts'ibtajob techex jach tsoy tan a betiquex.” Jeroj ts'oc in ts'ibticob techex. \p \v 30 Caj ts'oc u ts'ibticob u ju'unin caj tuchi'ta'b Pablo yejer Bernabé. Yet binacob Judas yejer Silas. Caj rʌc binob ich u cajar Antioquía. Caj c'uchob caj u t'ʌnajob ca' tacob u rʌc much'quinticob u bʌj a yacsmʌnob tu yorob quir u ts'abʌr ti' u ju'unin a ts'ibta'b ten a yacsmʌnob tu yorob ich u cajar Jerusalén. \v 31 A yacsmʌnob tu yorob caj u yubajob a ba' ts'iba'an tu ju'unin, caj jach ne qui'jij yorob, rajen caj u chichquintaj yorob caj u yubobi'. \v 32 Bayiri' xan, Judas yejer Silas ts'a'b u tucurob ten C'uj quir u tsec'ticob a ba' u c'at C'uj, jeroj tune', ya'ab u tenin caj u tsec'tob u t'ʌn ti' u yet acsa'orirob soc u chichquinta'r u yorob. Bayiri' xan, tan u yamta'ob ten Silas yejer Judas soc taj cu yacsicob tu yorob. \v 33 Judas yejer Silas ti' yʌnob uch ya'ab u q'uinin ich u cajar Antioquía. Caj ca' sutnʌjob tu pach quir u wʌc'ʌs bin ich u cajar Jerusalén ich yʌjtuchi'yʌjirob. Cha'b u bin Judas ten a yacsmʌnob tu yorob ich u cajar Antioquía. Robob caj u ya'arajob ti': \p ―Ca' u qui' cʌnantech C'uj. \p \v 34 Chen Silas ti' p'atij ich u cajar Antioquía, caj u tucraj jach tsoy u p'atʌr. \v 35 Bayiri' xan, tiri' p'atob Pablo yejer Bernabé ich u cajar Antioquía. Robob caj u p'eriquintajob u bʌj yejer u jer ya'ab caj u camsob u t'ʌn Jaj Ts'ur, bayiri' caj u tsec'tob u jach tsoyir u t'ʌn Jaj Ts'ur. \s1 Pablo cu bin u tsec'tic u t'ʌn Jaj Ts'ur ich u jer ru'um \p \v 36 Caj ts'oc u man ya'ab u q'uinin Pablo caj u ya'araj ti' Bernabé: \p ―Jeroj cux ―quij Pablo―, ca' ij quirej tu cotor u cajarob tub ic tsec'mʌn u t'ʌn Jaj Ts'ur uch. Ca' ij t'ʌnej, ca' ij quirej bic yira' ij quet acsa'orirex. \p \v 37 A Bernabéje', u c'at u pʌyic u yet bin u beyaj a Juan Marcos. \v 38 Chen a Pablojo', caj u ya'araj: \p ―Mʌ' tsoy a pʌyiqui'. Mʌ' ja wirej, caj u p'ato'on ich u cajar Panfilia. Mʌ' ja wirej, mʌ' tarij ic tsec'tej u t'ʌn C'uj yejero'on uchi'. \p \v 39 Jeroj tune', mʌ' ju quetquintajob u yorob rajen caj u jʌsob u bʌj quire' mʌ' peri'ob u tucurob. Bernabé caj u pʌyaj Juan Marcos caj oc ich u chemin c'ac'nab quir u binob ich u petenin Chipre. \v 40 Chen Pablo caj u tetaj Silas quir u bin yejer. Jeroj tune, a yacsmʌnob tu yorob, caj ts'oc u t'ʌnicob C'uj caj u c'ubajob ca' cʌnanta'c Pablo yejer Bernabé ten C'uj tu cu binob. \v 41 Jeroj tun, caj ruc'ob Pablo yejer Silas quir u manob tu ru'umin Siria yejer u ru'umin Cilicia. Caj c'uchob tu cu naj much'quinticob u bʌj a yacsmʌnob tu yorob Pablo yejer Silas caj u chichquintajob u yorob u yet acsa'orirob. \c 16 \s1 Timoteo u yet binacob yejer Pablo yejer Silas \p \v 1 Pablo yejer Silas caj c'uchob ich u cajar Derbe yejer u cajar Listra. Ti taro' caj u nup'ajob Timoteo a yacsmʌn tu yori'. U nʌ' Timoteo u winiquir judío a mac a yacsmʌn tu yor xan, chen u tet Timoteo u winiquir griego. \v 2 A mac a yacsmʌnob tu yorob ich u cajarob Listra yejer u cajar Iconio cu ya'aricob: “Jach tsoy a Timoteojo'.” \v 3 Pablo u c'at u pʌyic ca' xic beyaj yejer Timoteo. Chen caj yʌn ts'ira'b u yot'er Timoteo an ten bic cu naj beticob u winiquirob judío soc ca' xic yejer Pablo. Mʌ' ja wirej, tar cu bin ich u winiquirob judío quire' robob u toc erob u tet Timoteo u winiquir griego. Mʌ' u c'at u ts'iquinta'r Timoteo ten Pablo u winiquirob judío, rajen ts'ira'b Timoteo. \v 4 Caj u rʌc tsicbʌtob ti' yacsmʌnob tu yorob a ba' ara'an ten a mac a teta'b ten Jesús quir u tsec'ta'r u t'ʌn yejer a ba' ara'an ten u jach ts'urirob a yacsmʌnob tu yorob a nuxibo' a ti' yʌnob ich u cajar Jerusalén. Mʌ' ja wirej, caj u tsicbʌtajob a ba' ara'an ti'ob a ba' ca' u quibob a mʌ' u winiquirob judío. \v 5 Rajra' cu chichquinticob yorob a yacsmʌnob tu yorob tu cu manob Pablo yejer Silas. Ts'aja'an yor jach pimtarob jujuntur u q'uinin. \s1 Pablo caj u wʌyʌc'taj xib a ti' yʌno' ich u ru'umin Macedonia \p \v 6 Barej caj u ch'ʌctajob u ru'umin Frigia yejer u ru'umin Galacia, mʌ' cha'b u bin Pablo yejer u yet beyaj ten u Taj'or u Pixam C'uj ich u ru'umin Asia. Mʌ' cha'b u tsec'ticob u t'ʌn Jaj Ts'ur ti taro'. \v 7 Barej caj c'uchob tu xur u ru'umin Misia, caj u tucrajob u binob ich u ru'umin Bitinia. Chen mʌ' cha'b u binob ten u Taj'or u Pixam C'uj Jesús. \v 8 Jeroj caj u potmastajob tu xur u ru'umin Misia hasta caj c'uchob ich u jor u chemin c'ac'nab u c'aba' Troas. \v 9 A ray ac'biro', Pablo caj u wʌyʌc'taj xib. Caj u yiraj ch'iquicbar u xibir u ru'umin Macedonia. Chich caj u ya'araj ti': “Cojen ich u ru'umin Macedonia Pablo ca' a yam tenob.” \v 10 Barej caj ts'oc u wʌyʌc'tic xib, a ju xibir u ru'umin Macedonia. Caj u sebquintaj u bin Pablo yejer u yet beyajob. Caj u ts'aj u bʌj, quij Lucas, ich u ru'umin Macedonia. Caj binob u cʌxtej chem soc u binob. Yerob jach taj xan, tan u pʌya'r u berob ten C'uj quir u tsec'ta'r u jach tsoyir u t'ʌn C'uj ich u ru'umin Macedonia. \s1 Pablo yejer Silas ich u cajar Filipos \p \v 11 Caj ruc'o'onex ich u jor u chemin Troas, caj bino'onex, quij Lucas, yejer u chemin c'ac'nab. Jach taj caj bino'onex ich u petenin c'ac'nab u c'aba' Samotracia. Caj sasij caj bino'onex yejer chem quir ij c'uchurex ich u cajar Neápolis. \v 12 Caj joc'o'onex, quij Lucas, ich chem, caj bino'onex ich u cajar Filipos. Ti cʌja'an gobernador tu ru'umin Macedonia. Jach co'och u cajar Filipos, mʌna' u jer jach co'och ich u ru'umin Macedonia. Caj bin u winiquirob romano ich u cajar Filipos quir u ts'urinticob u winiquirob filipos. Tiri' p'ato'onex ya'ab u q'uinin ich u cajar Filipos. \v 13 Caj c'uchij tu q'uinin u je'rar u winiquirob judío caj joc'o'onex, quij Lucas, tu cajar Filipos. Caj bino'onex tu cu much'quinticob u bʌjob u winiquirob judío quir u c'ujinticob C'uj. Aro' ti' yʌn ich chi' sʌyab. U winiquirob judío ix ti' cu naj t'ʌnicob C'uj ich u chi' chan sʌyab. Jeroj caj curʌjo'onex ca' ic tsicbʌtex ti' u t'ʌn C'uj. Ti' yʌn xquic a ti' much'a'anobe'. \v 14 Ti' yʌn turiri' xquic tub much'a'anob a mac cu jach c'ujintic C'uj. Raji' yubaj a ba' caj u tsicbʌtaj Pablo. U c'aba' a xquico', Lidia. Yʌjcanin bara'an chʌc noc'. Ra' cʌja'an uch ich u cajar Tiatira. C'uj yamtej Lidia quir u c'ʌmic a ba' ara'b ten Pablo. \v 15 Barej caj acsa'b ja' tu jo'r Lidia yejer tu cotor mac a ti' yʌn tu yatoch Lidia. Ra' tu t'ʌnajo'onex: \p ―Wa ca wiric jach taj caj in wacsaj tin wor u t'ʌn Jesús, arej in wacsechex tin watoch ―quij Lidia. \p Chich caj u pʌyajo'onex rajen bino'onex. \p \v 16 Turiri' u q'uinin tan ic binex ich ber, quij Lucas, quir ic t'ʌniquex C'uj ich chi' chan sʌyab. Jeroj tic nupajex turiri' xquic a ju c'urew mac. A je' xquic aca'an u quisinin, rajen a ba' ca' bin taque' raji' yer. Rajen a je' xiquica' cu nejaric u taq'uin ti' u jach ts'urirob. Quire' cu ya'aric a ba' ca' bin taque', rajen cu nejaric u taq'uin quir u ts'ic ti' u jach ts'urirob. \v 17 Caj say a je' xquica' tu pach Pablo yejer a tenobo'. C'am caj u ya'araj ti' mac soc u yubicob: \p ―A je' xibob cu yamticob C'uj a mac jach carem. Je' u tsec'ticob techex bic tabar ca ruc'siquex a si'pirex. \p \v 18 Ya'ab u q'uinin cu ya'aric a ray xquico' ich u pach Pablo, rajen choquij yor Pablo. Caj u sut u bʌj caj u pʌctaj a ray xquico'. Caj u t'ʌnaj quisin, a aca'an ti' xquico'. Chich caj u t'ʌnaj Pablo: \p ―Joq'uen quisin ich u c'aba' Jesucristo, ca' a p'ʌtej a xquico'. \p Ra'iri' u q'uinin seb caj joq'uij u quisinin. \p \v 19 Barej u jach ts'urirob a ray xquico', caj u yirajob mʌ' tu cu jaricob u taq'uinob, quire' caj u yirajob mʌna' u quisinin. Robob caj u chucajob Pablo yejer Silas caj binob purbir Pablo yejer Silas ti' u jach ts'urirob u cajar Filipos, ti' yʌnob tu cu naj canicob u ba'tac. \v 20 Caj c'uchob caj u ya'arajob u jach ts'urirob a xquico': \p ―A je' xibob u winiquirob judío, cu p'usic yorob mac a ti' yʌn ich u cajar Filipos. \v 21 Robob cu camsicob to'onex u t'ʌn u nunquirob u winiquirob judío cax u winiquiro'onex romano. Mʌ' ja wirej, mʌ' tsoy ij cʌniquex u t'ʌn u nunquirob u winiquirob judío, quire' baxuc caj u ya'araj to'onex ic reyex César. \p \v 22 Caj ts'iquinta'b Pablo yejer Silas ten a pimo' tu much'a'anob ich u jach ts'urirob u cajar Filipos. A juezob caj ts'a'b t'ʌn ti'ob quir u jʌtʌr u noc'ob quir u jats'ʌrob u pachob. Quir u jats'ʌrob u pachob yejer che'. \v 23 Caj ts'oc ya'ab u teninob caj jats' u pachob, caj binob purbirob tu cu naj mʌ'carob mac. Ara'b ti' a yʌjcʌnanyʌjir tu cu mʌ'car mac: \p ―Ca' qui' cʌnantej Pablo yejer Silas soc mʌ' u joc'arob. \p \v 24 A yʌjcʌnanyʌjiro', caj ts'oc yubic ya'ara' ti', caj u yacsaj Pablo yejer Silas tu cuch c'arʌro' yoc. Ti c'arij u yocob ich che' quir u c'arʌr yocob. Caj u yacsaj jun c'as tu cu mʌ'car mac, a jach ch'ic tam u japnino'. \p \v 25 Caj c'uchij chumuc ac'bir cu c'ayob Pablo yejer Silas, bayiri' xan, cu t'ʌnicob C'uj. Tan u'yabar u c'ayob Pablo yejer Silas ten a ti' yʌn u yet mʌ'ca'anob winiquirob xan. \v 26 Jach seb caj tarij u ch'ic yum u pec ru'um, rajen caj pecnʌjij, cax u yoc naj tu cu mʌ'ca'anob. Jeroj caj q'uepʌjij u jor tu mʌ'c'a'anob. Rʌc pitij u mascabir u c'ʌbob tu cotor mac tu mʌ'ca'anob, caj rʌc quib yocob ich che'. \v 27 Caj ajij yʌjcʌnanyʌjir tu cu naj mʌ'car mac caj u yiraj jepʌja'an u jor tu mʌ'ca'anob. Jeroj tune', caj u jaraj u mascab quir u wʌc'ʌs ramic u bʌj soc u quimin, yer puts'ob u cʌnanwinicob. \v 28 Pablo c'am caj u puraj u t'ʌn ti': \p ―Mʌ' a quinsic a bʌj, rʌc ti' yʌnenobi'. \p \v 29 Yʌjcʌnanyʌjir caj u t'ʌnaj ca' tac u purej quib quir u yerc'ac'ta'r u ber. Ca' ocac tu cu mʌ'car mac, caj u c'ʌnaj yacab caj oquij. Cu quiquinrʌncʌr u c'ʌbob yejer tu cotor u winiquirir quire' jaq'uij yor. Caj c'uchij ich Pablo yejer Silas caj u puraj u bʌj ʌcʌtanob Pablo yejer Silas quir u sʌjta'. \v 30 Seb caj joc'sa'b Pablo yejer Silas ten yʌjcʌnanyʌjir tu cu mʌ'car mac, caj ara'b ti' Pablo yejer Silas: \p ―In yajechex ―quij―, ba' quin bin in betej quir u jawarob in si'pirob? ―quij. \p \v 31 Robob caj u ya'arajob ti': \p ―Acsej ta wor u t'ʌn in Jaj Ts'urob Jesucristo. Je' u taquiquech yejer tu cotor mac a ti' yʌn ta watoch. \p \v 32 Caj u tsec'tajob u t'ʌn Jaj Ts'ur ich yatoch yʌjcʌnanyʌjir tu cu mʌ'car mac. Caj u rʌc u'yajob tu cotor mac a ti' yʌn ich yatoch. \v 33 Cax ac'bir caj u p'o'aj tu jats' yejer che' uch. Caj u p'o'aj u q'uiq'uer tu jats'ob. Seb caj acsa'b ja' tu jo'r a yʌjcʌnanyʌjir tu cu ma'cʌr mac ten Pablo yejer tu cotor mac a ti' yʌn tu yatoch yʌjcʌnanyʌnir tu cu ma'cʌr mac. \v 34 Caj ts'oc yacsa'b ja' tu jo'rob caj jansa'b Pablo yejer Bernabé tu yatoch. Raji' jach qui' yor quire' caj u yacsaj tu yor u t'ʌn Jaj Ts'ur. Bayiri' xan, tu cotor mac tu yatoch qui' yorob xan quire' tu yacsajob tu yorob xan. \p \v 35 Caj sasij caj tuchi'ta'b policía ten a juezob u ts'urirob u cajar Filipos quir u cha'bʌr u binob Pablo yejer Silas. \v 36 Caj c'uchij yʌjcʌnanyʌjir tu cu ma'cʌr mac ich Pablo yejer Silas. Raji' caj u ya'araj: \p ―A juezob u ts'urirob u cajar Filipos caj u ya'arajob ca' xiquechex quire' cu cha'bʌr a binex. Rajen ca' u cʌnantechex C'uj, ca' xiquechex. \p \v 37 Chen Pablo mʌ' ju quibaj u bin, rajen caj u ya'araj ti' a policía: \p ―A teno' u winiquireno' romano, chich u jʌts'eno' ich ʌcʌtan tu cotor mac. Mʌ' ju cʌxtajob wa c'as tin betajo' wa mʌna' c'as caj in betajo'. Caj u chen mʌqueno' tu cu naj ma'cʌr mac. Baje'rer u c'atob u mucu joc'siquenob, rajen mʌ' jin binob hasta u bʌjiri' a juezob cu tarob u joc'siquenob. \p \v 38 A policíajo', caj bin ya'arej ti' a juezob. Caj u yubob ya'ara' ten policía wa ju winiquir romano, caj u ch'ajob sajquirob a juezobo'. \v 39 Caj binob a juezobo' ich Pablo yejer Silas, jeroj, caj u ya'arajob ti'ob: \p ―Jawsenob, quire' tin mʌquechexob. \p Caj joc'sa'bob Pablo yejer Silas ten a juezobo' tu cu ma'cʌr winiquirob. Caj u ya'arajob ti'ob: \p ―Xenex wa tsoy ta t'ʌnex, ca' xiquechex ich u jer cajar. \p \v 40 Ti' binob Pablo yejer Silas ich yatoch Lidia, caj ts'oc u joc'sicob tu cu ma'cʌr mac uch. Jeroj caj rʌc manob yirej u yet acsa'orirob quir u chichquinticob u yorob. Caj ts'oc u yiricob u yet acsa'orirob, caj bin Pablo yejer Silas. \c 17 \s1 Caj c'uchob Pablo yejer Silas ich u cajar Tesalónica \p \v 1 Caj binob ich u berir quir u ch'ʌticob u cajar Anfípolis bayiri' xan, yejer u cajar Apolonia, jeroj caj c'uchob ich u cajar Tesalónica tu yʌn uch turiri' u chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. \v 2 A Pablojo', an ten bic cu naj betic caj oquij ich u chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Rajra' u q'uinin u je'rar u winiquirob judío caj u tsec'taj ti'ob u t'ʌn C'uj, hasta manij tres semanas. \v 3 Pablo caj u ya'araj ti'ob: \p ―A Cristojo', a cu naj pajicob u winiquirob judío, ca' bin tac bin u caj muc'yaj, bayiri' xan, bin u caj quimin, bayiri' xan, bin u caj riq'uir ich u quimirir, quire' ts'iba'an ich u t'an C'uj uch. Ra'iri' a Jesúso', a quin wa'aric techex, raji' Cristo. \p \v 4 Yʌn jun yarob a caj u yubajob ya'ara' ten Pablo jeroj caj u yacsajob tu yorob, rajen caj u p'eri'quintob u bʌj yejer Pablo yejer Silas. Bayiri' xan, caj u betajob u winiquirob griego a cu c'ujinticob C'uj. Ya'ab a ti'ob caj u yacsajob tu yorob. Bayiri' xan, ti' yʌn jun yarob xquic a ju winiquirob griego a sʌjta'b ten tu cotor mac caj u yacsajob tu yorob xan. \v 5 Caj choquij yorob u winiquirob judío ti' Pablo yejer Bernabé. Rajen p'usa'b yorob ra' mʌ' yacsmʌnob tu yorob u t'ʌn Jesús. Rajen caj u much'quintajob u bʌj, a mac a mʌ' u beyajobe' ich u winiquirob judío, quir u p'usicob yorob a mac a cʌja'anob ich u cajar Tesalónica. Caj ts'oc u p'usicob u yorob caj bin cʌxta'birob Pablo yejer Silas. Ti' ocob cʌxta'bir Pablo yejer Silas cax caj u yubajob ya'ara' ti'ob: “Cax mʌ' a yʌn ocarex.” Mʌ' ju yubaj a ba' ara'b ti'ob, ocob ich yatoch Jasón. Chen mʌ' irir Pablo yejer Silas quir u chucurob. \v 6 Barej mʌ' irir Pablo yejer Silas caj u chich chucajob Jasón yejer u jerob a yacsmʌnob tu yorob. Robob caj u chopʌytajob Jasón ich ʌcʌtan u jach ts'urirob u cajar Tesalónica. Caj c'uchob purbirob, c'am caj awʌtnʌjob caj u ya'arajob: \p ―A je' xiba' cu p'usicob u yorob tu cotor u cajarob tu cu binob. Baje'rer caj c'uchob tu yʌno'onex tij cajarex. \v 7 A je' Jasóna', caj u yacsaj a ra xibo' tu yatoch. Mʌ' ja wirej ―quij―, mʌ' u sʌjticob a ba' ara'b ten ic reyex César, quire' cu camsicob, tan ya'aricob ti' yʌn u jer rey, Jesús u c'aba'. Raji' ic reyex. \p \v 8 Quire', a baxuc u t'ʌnob, caj u joc'sajob u yorob a pimo' yejer u jach ts'urirob u cajar, quire' a ba' caj u yubob ya'ara' ti'. \v 9 U jach ts'urirob u cajar Tesalónica, caj u c'atajob u taq'uin ti' Jasón, baxuc ti' a yacsmʌnob tu yorob xan. Barej ca' bin xicob Pablo yejer Silas, je' u ca' ts'abʌr u taq'uin ti'ob ten u jach ts'urirob u cajar. Caj ts'oc u bo'oticob yejer u taq'uin, caj cha'b u bin Jasón yejer u jerob a yacsmʌnob tu yorob. \s1 Pablo yejer Silas ich u cajar Berea \p \v 10 A yacsmʌnob tu yorob ich u cajar Tesalónica seb caj u tuchi'tob Pablo yejer Silas ca' xicob ich u cajar Berea. Cax ac'bir caj u tuchi'tajob ca' xicob. Barej caj c'uchob ich u cajar Berea caj binob ich u chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. \v 11 U winiquirob judío ich u cajar Berea jach tsoy u tucurob, quire' caj u qui' sarob u xiquinob caj u yubob u t'ʌn C'uj, quire' rajra' caj u xacajob u t'ʌn C'uj, soc chʌca'an yiricob wa taj a cu ya'aricob Pablo yejer Silas. A robob ich u cajar Tesalónica mʌ' baxuc u tucurob. \v 12 Rajen ya'ab u winiquirob judío caj u yacsajob tu yorob. Bayiri' xan, ya'ab a xquicob, a ju winiquirob griego, caj u yacsajob tu yorob xan, bayiri' xan, robob xib caj u yacsajob tu yorob. Robob u winiquirob griego a sʌjta' ten tu cotor mac. \v 13 Barej u winiquirob judío, a ti' cʌja'an ich u cajar Tesalónica, caj u yubob ti' yʌn Pablo yejer Silas ich u cajar Berea cu tsec'ticob u t'ʌn C'uj. Caj bin p'usa'bir yorob a pimo' a ti' cʌja'anob ich u cajar Berea. Caj u p'usajob u yorob ca' ts'icacob yejer Palo yejer Silas. \v 14 Seb caj tuchi'ta'b Pablo ten a yacsmʌnob tu yorob ca' xic ich chi'c'ac'nab, chen ti' p'atob Silas yejer Timoteo ich u cajar Berea. \v 15 A mac yet binac Pablo caj bin purbirob Pablo hasta c'uchob purbir ich u cajar Atenas. Caj ts'oc u p'ʌticob Pablo ich u cajar Atenas a yacsmʌnob tu yorob caj sutnʌjob tu pach. Yʌn ara'b ti'ob ten Pablo: \p ―Arej ti'ob Silas yejer Timoteo, seb u tarob te' yʌnena'. \s1 Pablo ich u cajar Atenas \p \v 16 Quire' Pablo cu pajic Silas yejer Timoteo ich u cajar Atenas. Pablo caj yajij yor caj u yiraj p'encʌch yochir u tus c'uj ich u cajar Atenas. \v 17 Rajen ya'ab u tenin tsicbʌnʌjij Pablo ich u chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío, bayiri' xan, yejer u jer ya'ab mac a tu c'ujintajob C'uj. Bayiri' xan, rajra' cu sastar ti' cu bin Pablo tu cu naj mʌnicob yo'och quir u tsicbar yejer a mac a ti' yʌno'. \v 18 Yʌn mac caj tarob u tsicbarob yejer Pablo. A cu bino', tan u cʌnicob a ba' cu camsa'r ten yʌjcamsʌyʌjir u c'aba' Zenón. U jerob, a tan u bino' ich Pablo, cu cʌnicob a ba' cu camsa'r ten yʌjcamsʌyir Epicuro. Jun yarob a binob ich Pablo caj u c'atajob ich u rac'ob: \p ―Ba' u c'at ya'aric to'onex a ray xibo' a mʌ' u ts'ocar u t'ʌnob? \p U jerob a ts'oc u yubicob a ba' caj u ya'araj Pablo, caj u ya'arajob: \p ―Tan ix ti' u tsec'tic to'onex u jerob c'uj. \p Quire' tan u tsec'tic Jesús tan ya'aric riq'uij ich u quimirir xan. \p \v 19 Jeroj caj u pʌyajob Pablo, caj bin u purbob soc u yuba'r u t'ʌn Pablo ich tanxer u cajar tu yʌn u chan witsir u c'aba' Areópago. Tiri' cu naj tsicbarob u jach ts'urirob u cajar Atenas quir u quetquinticob u yorob ti' u beyajob. Tiri' bin purbirob Pablo xan. Caj c'uchob caj c'ata'b ti': \p ―Arej to'onex ca' ij cʌnex a ba' ca camsic, quire' ric'ben t'ʌn ca camsico'onex te' ich u cajar Atenas. \v 20 Mʌ' ja wirej, mʌ' ij cu'ymʌnex uch a ba' ca camsico'onex. Ij c'atex ic najtex a ba' u c'at ya'aric aro'. \p \v 21 A mac a ti' cʌja'anob ich u cajar Atenas, cax a mac a nach cu tar cʌjtarob, cu naj man cʌxta'birob quir u tsicbarob yejer u jer mac, soc yerob ba' cu tsicbʌticob a ric'beno'. Bayiri' xan, u c'at u tsicbʌticob a ba' ric'ben xan, ich u yet cajarob. \p \v 22 Jeroj Pablo caj ch'icraj quir u tsicbʌtic ʌcʌtan tu cotor mac ich a Areópago caj u ya'araj: \p ―U xibirechex a cajarex Atenas, quin wiric a sʌjmʌnex ya'ab u yochir tus c'ujob. \v 23 Quire' tu quin man ich a cajarex caj in wiraj ya'ab ba' a ca c'ujintiquex. Jeroj, caj in wiraj u naj cuchir tu ca naj c'ujintiquex yochir tus c'uj. Jeroj, caj in wiraj ti' ts'iba'an ich a ray u naj cuchir tu ca naj c'ujintiquex yochir tus c'uj, a tan ya'aric: “A je'ra' u naj cuchir a mʌ' ij quiramʌnex c'uj.” Tan ya'ara' ti' ten Pablo. A jera' a ca c'ujintiquex jujuntur c'uj, a mʌ' a wiramʌnex, a C'ujo' raji' tar in tsec'tej techex, a C'ujo' a ca wa'ariquex a mʌ' a wiramʌnexe'. \p \v 24 ’A je' C'uja', a ra' caj u betaj a yoc'ocabo' yejer tu cotor ba' a ti' yʌn te'ra'. A je' C'uja', a cu ts'urintic tu cotor mac a ti' yʌn yoc'ocab, bayiri' xan, cu ts'urintic tu cotor ba' a ti' yʌn ca'anano'. A je' C'uja', a mʌ' u cʌjtar tu cu c'axʌr yatoch ten mac quir u c'ujinticob C'uj. \v 25 A ba' cu ts'abʌr ten xib ti' C'uj mʌ' ba'wir ti' C'uj. Mʌ' ja wirej, a C'ujo', cu ts'ajic u cuxtar tu cotor mac. C'uj cu ts'ajic quir ic ch'ic ij q'uiq'uerex quir ij cuxtarex u burur q'uin. A ba' cu manob u cʌxtej mac ra' cu ts'abʌr ten C'uj. \p \v 26 Ti' toy cu tsicbar Pablo ti' a mac a ti' yʌnob ich a Areópago: \p ―Tiri' ic tarex ich ic nunquirex a tantanxer a cajarob ich yoc'ocab, quire' toc p'eri' ic nunquirirex caj beta'b ten C'uj uch, rajen caj pimijo'onex ich yoc'ocab. C'uj caj u toc araj tu cu yʌn bin u cʌjtar mac ich yoc'ocab, cax mʌ' toy beta'b a yoc'ocab ten C'uj uch. Bayiri' xan, caj u toc tetaj u q'uinin quir ij cuxtarex ich yoc'ocab. \v 27 C'uj caj u cha'j ij cuxtarex ich yoc'ocab quir ij cʌxtiquex C'uj soc ij cacsic tij corex. Mʌ' ja wirej, mʌ' nach yʌn C'uj, tiri' yʌn tu yʌnechex, quire' tiri' yʌn C'uj ich tu cotor mac. \v 28 Quire' C'uj cu ts'ic ic cuxtarex. C'uj cu ts'ic ic ximbarex, cax a ba' quic betiquex C'uj, caj u ts'ajaj to'onex. Mʌ' wa baxuc caj u ts'ibtaj techex turiri' yʌjts'ibirju'un u winiquirob griego? Mʌ' wa raji' caj u ya'araj: “Raji' u pararo'onex C'uj quire' raji' caj u beto'onex uch, quij.” \v 29 Wa C'uj caj u beto'onex biquinin ca wa'aric a c'ujex a sʌc taq'uinexo'? Biquinin ca wa'ariquex a C'ujex a c'ʌn c'ʌn taq'uinex wa ca wa'ariquex a C'ujex a ba' jo't'ʌn tunich? Biquinin ca c'ujintiquex ―quij ya'araj ti'―, a ba' a bʌjiri'ex caj a betajex? Rajen mʌ' tsoy ij c'ujintiquex a caj u tucraj u betic mac. \v 30 A C'uj ucho', mʌ' ju ya'ar u bo'otic ic si'pirex, quire' a ucho' a maco' mʌ' u jach erob C'uj a ucho'. Chen baje'rer, C'uj cu chich aric ti' tu cotor mac ca' u c'axej yorob, ca' u p'ʌtob a ba' c'asir yʌn ti'ob uch, u si'pirob. \v 31 Mʌ' ja wirej, C'uj u c'at ca' ij c'axiquex ij corex soc ic p'ʌtiquex a c'aso', quire' caj u toc tetaj u q'uinin quir ic binex ʌcʌtan C'uj. Mʌ' ja wirej, C'uj caj u tetaj Jesús a mac iro'onex soc u joc'ar u tajir tu cotor ba'. Caj teta'b Jesús ten C'uj, quire' ra' u beyaj quir u joc'ar u tajir ba' tu cotor. Mʌ' ja wirej, jari' Jesús cu ya'aric a ba' u tajir quire' ric'sa'b Jesús ti' u quimirir ten C'uj. Baxuc a jera' C'uj caj u yesaj caj u tetaj Jesús. Ra' u beyaj ―a baywo' ts'oc u tsicbar Pablo ich a Areópago. \p \v 32 Barej caj u yubob t'ʌn Pablo caj u ya'araj u riq'uir ti' u quimirir Jesús yʌn jun yarob caj u p'astajob, yʌn u jer jun yarob a tu ya'arajob: \p ―Je' in ca' u'yicobe' a ba' ca wa'aric u jer u q'uinin. \p \v 33 Baxuco', caj ruq'uij Pablo ich a Areópago caj bin. \v 34 Chen yʌn jun yarob xib, caj u p'eri'quintajob u bʌj yejer Pablo, quire' caj u yacsajob tu yorob u t'ʌn Jesús. Tiri' ich a jun yarob, a caj u yacsajob tu yorob ti' yʌn turiri' xib u c'aba' Dionisio. Raji' u jach ts'urir tu cu much'quinticob u bʌj ich Areópago. Turiri' xquic xan, caj u yacsaj tu yor u t'ʌn Jesús, u c'aba' Dámaris. Ti' yʌn u jer jun yarob caj u yacsaj tu yor. \c 18 \s1 Pablo ich u cajar Corinto \p \v 1 Caj ts'oc u tsec'tic u t'ʌn C'uj ich a mac a ti' yʌnob ich Areópago, caj ruq'uij Pablo ich u cajar Atenas caj bin ich u cajar Corinto. \v 2 Tiri' Pablo caj u nup'aj u yet winiquirob judío Aquila, yejer u rac' Priscila. Tar u tarob ich u ru'umin Ponto. Tan tu c'uchurob ich u cajar Corinto ti' u ru'umin Italia, quire' rʌc joc'sa'b tu cotor u winiquirob judío ten a reyo', u c'aba' Claudio. Raji' caj u ya'araj ca' rʌc joc'acob ti' u cajar Roma. A Pablojo', bin yirej Aquila yejer u rac' Priscila. \v 3 Quire' yʌjchuyirob u noq'uir naj. Mʌ' ja wirej, ra' u beyaj Pablo xan. Rajen tiri' p'atij Pablo soc p'eri'ob u beyajob. Robob cu canicob u noq'uir naj quir u jaricob u taq'uinob. \v 4 Rajra' cu c'uchur tu q'uinin cu jesicob u bʌj u winiquirob judío cu bin Pablo ich u chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Tiri' tsicbanʌjij Pablo yejer u winiquirob judío, bayiri' yejer a mac u winiquirob griego, caj u ya'araj ti'ob ca' yacsej yorob u t'ʌn Jesús. Mʌ' ja wirej, raji' u c'at u yesic a ba' taji', a ba' raji' cu tsicbʌtic Jesucristo. \p \v 5 Barej caj c'uchob Silas yejer Timoteo. Mʌ' ja wirej, ti' p'atob ich u ru'umin Macedonia uch, rajen ti' u tarob ich u ru'umin Macedonia. Robob caj u yirajob bic a Pablojo' ts'ajan yor u tsec'tic u t'ʌn Jesús ich u winiquirob judío. Mʌ' ja wirej, caj u camsaj u winiquirob judío wa Jesús, raji' jach taj Cristo a cu pajicob u winiquirob israel. \v 6 Chen ts'iquinta'b Pablo ten u yet winiquirob judío, caj c'am nunca'b u t'ʌnob Pablo. Rajen Pablo u bʌjiri' u noc' caj u titaj, soc u najticob u yet winiquirob judío soc yerob bin u ca' p'ʌtbirob tu junan. Mʌ' ja wirej, mʌ' ju c'ʌmajob u t'ʌn C'uj, rajen Pablo caj u ya'araj: \p ―Wa cu satʌr a pixamex a bʌjiri'ex a si'pirexe'. Mʌ' a yʌn pʌq'uiquex in pach ―quij Pablo―. Baje'rer bin in ca' in tsec'tej u t'ʌn C'uj ich a mʌ' u winiquirob judío. \p \v 7 Caj ruq'uij tu chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj a ray u winiquirob judío, caj bin ich yatoch Justo. Raji' cu c'ujintic C'uj. Ti' yʌn yatoch Justo ca'rac' yejer u chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. \v 8 U jach ts'urir u chan naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Raji' caj u yacsaj tu yor u t'ʌn Jesús. Crispo u c'aba'. Bayiri' xan, tu cotor mac tu yatoch Crispo caj u yacsajob tu yorob u t'ʌn Jesús xan. Bayiri' xan, ya'ab u winiquirob corintio caj ts'oc u yubicob u t'ʌn Jaj Ts'ur caj u yacsajob tu yorob, jeroj caj acsa'b ja' tu jo'rob xan. \v 9 Caj ara'b ti' Pablo ten Jaj Ts'ur ich u wʌyac': \p ―Mʌ' u jac'ʌr a wor a tsec'tej. Mʌ' u xur a bin a tsec'tej. \v 10 Quire' ti' yʌnen yejerech quir in cʌnantiquech. Mʌna' mac cu bin u chuquiquech u quinsech quire' ya'ab cʌja'an ich u cajar Corinto bin u ca' u yacsob tu yorob in t'ʌn ―baxuc ara'b ti' Pablo ten Jaj Ts'ur. \p \v 11 Rajen tiri' p'atij Pablo ich u cajar Corinto. Ti' p'atij turiri' yaxq'uin caj tar u jer chumuc yaxq'uin. Raji' caj u camsaj ti'ob a ba' ara'b ten C'uj. \p \v 12 Ra' u q'uinin ti' toy yʌn u gobernador Galión u ru'umin Acaya. Yʌn jun yarob u winiquirob judío, caj u much'quintob u bʌj quir u chuquicob Pablo. Robob caj u chucajob Pablo, caj bin purbirob ich juez quir u tocar u jo'r Pablo. \v 13 Caj ara'b ten u winiquirob judío ti' a juezo': \p ―A je' xiba', cu camsic ca' ij c'ujintex C'uj chen mʌ' baxuc caj camsa'bo'onex ten u rey César. \p \v 14 Pablo u c'at u nunquic, chen tu yʌn araj a juezo' ti' u winiquirob judío: \p ―U'yex ba' quin wa'aric techex u winiquirechex judío. Wa yʌn u si'pir wa jach c'as caj u betaj, jeroj je' in wu'yiquex a t'ʌnexe' u winiquirechex judío. \v 15 Chen mʌ' baxuco', jach ts'iquechex, quire' a ba' camsa'bechex a je' xiba'. Rajen jach ts'iquechex quire' a ba' camsa'bechex ten a nunquirex yejer a ba' ara'b ten ich u t'ʌn a nunquirex xan. A teno' ―quij juez―, mʌ' jin wa'araj wa yʌn u si'pir wa mʌna' u si'pir. A bʌjiri'ex ca bin a sisquintex a worex. Jot. \p \v 16 Caj tuchi'ta'b ca' xicob u winiquirob judío. Caj joc'sa'bob tancab ca' xicob. \v 17 Barej caj joc'sa'bob ten juez tu yʌnob uch, u winiquirob judío caj u chucajob Sóstenes. Ra' u c'aba' u jach ts'urir u chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Jeroj tune', caj u raxajob Sóstenes, cax ʌcʌtan juez caj rox. Mʌ' t'ʌnob ten a juezo' cax iric cu roxa'r Sóstenes. \s1 Pablo u ca' bin ich u cajar Antioquía bayiri' xan, cu ca' chun u tsec'tic u t'ʌn C'uj ich u jer ru'um \p \v 18 Caj ts'oc u roxa'r u jach ts'urir u chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío, ti' p'at Pablo ya'ab u q'uinin ich u cajar Corinto. Jeroj tune', caj u t'ʌnaj u yet acsa'rirob tan ya'aric bin u ca'. Yet binacob Aquila yejer u rac' Priscila, caj ocob ich chem quir u binob tu ru'umin Siria. Barej caj c'uchij ich u jor u chemir u c'aba' Cencrea, caj c'os u jo'r Pablo soc u yesic nup'ij a ba' caj u toc araj Pablo ti' C'uj uch soc C'uj cu yiric. \v 19 Barej caj c'uchob ich u cajar Efeso, caj p'at Aquila yejer u rac' Priscila, jeroj tune', caj bin Pablo tu yʌn u chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío, quire' ti' yʌn much'a'anob u winiquirob judío. Tiri' tsicbanʌjij Pablo yejerob. \v 20 U yet acsa'orirob, a ti' yʌnob caj u chich c'atajob ca' p'atʌc Pablo yejerob ya'ab u q'uinin. Chen Pablo caj u ma'quintaj mʌ' ju p'atar. \v 21 Tabar u bin Pablo caj u ya'araj: \p ―Bin in ca' ich u cajar Jerusalén soc ti' yʌnen tu q'uinin u qui'qui' janʌnob u winiquirob judío. Wa tsoy tu t'ʌn C'uj ―quij―, je' in wʌc'ʌs tar in wirechex ―quij. \p Jeroj oquij ich chem caj u p'ʌtaj u cajar Efeso. \v 22 Barej caj c'uchij ich u cajar Cesarea, caj bin ich u cajar Jerusalén, caj c'uchij caj oquij tu cu much'quinticob u bʌj a yacsmʌnob tu yorob caj t'ʌnob. Caj ts'oc u t'ʌnanob caj bin Pablo ich u cajar Antioquía. \v 23 Caj ts'oc u p'atʌr ya'ab u q'uinin ich u cajar Antioquía, caj joq'uij Pablo quir u bin ich tu cotor u cajarob ich u ru'umin Galacia yejer u ru'umin Frigia cu chichquintic u yorob a mac a yacsmʌnob tu yorob u t'ʌn Jesús. \s1 Apolos cu tsec'tic u t'ʌn C'uj ich u cajar Efeso \p \v 24 Ti' yʌn turiri' u winiquir judío u c'aba' Apolos. Tar u tar uch ich u cajar Alejandría, quire' tiri' rocha'b ten u nʌ' Apolos. Turiri' u q'uinin caj c'uchij Apolos ich u cajar Efeso. Apolos u jach er u tsec'ta'r u t'ʌn C'uj, bayiri' xan, u jach qui' er tu ts'iba'an u t'ʌn C'uj. \v 25 Toc camsa'b Apolos ti' u t'ʌn Jesús. Cu man u tsicbʌtic u t'ʌn Jesús, caj u tsec'taj u t'ʌn C'uj, quire' raji' cu tsicbar an ten bic mac yer tsicbar, jach qui' yor u tsicbar quire' u jach er tsicbar. Chen Apoloso', jari' yer bic acsa'b ja' tu jo'r mac ten Juan, yejer a ba' camsa'b ten Juan uch. \v 26 Apolos caj u chich tsec'taj u t'ʌn C'uj ich u chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Mʌ' ju jac'ʌr u yor Apolos u tsec'tej. Caj ts'oc u yubicob u ts'ectic u t'ʌn C'uj Apolos. Aquila yejer Priscila caj u pʌyajob Apolos, quir u tsicbarob tu junanob, quir u qui' camsicob Apolos u t'ʌn C'uj quire' yʌn ba' mʌ' toy yubej Apolos. \v 27 Apolos u c'at u bin ich u ru'umin Acaya, rajen u yet acsa'orirob caj u ya'araj u bin. Caj yamta'b Apolos ten u yet acsa'orirob ich u cajar Efeso. Robob caj u ts'ibtajob u ju'unin ti' u yet acsa'orirob ich u ru'umin Acaya soc u qui' acsa' Apolos. Caj c'uchij ich u ru'umin Acaya caj qui' yamta'b a yacsmʌnob tu yorob ten Apolos. Quire' robob caj u yacsajob tu yorob quire' jach tsoy caj beta'bob ten C'uj. \v 28 Caj nunca'b u t'ʌn Apolos ten u winiquirob judío, chen mʌ' c'ucha'an u yorob u nunquicob u t'ʌn Apolos. Quire' cu tsicbʌtic ti'ob yejer u muc' C'uj, bayiri' xan, quire' u necʌnmʌn u t'ʌn C'uj, Apolos. Caj u ya'araj ti'ob a ba' ti' yʌn ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj, soc yerob taj wa Jesús raji' teta'b ten C'uj, quir u tar ich yoc'ocab, rajen raji' Cristo a mac u winiquirob judío cu ya'aric Mesías. \c 19 \s1 Pablo ich u cajar Efeso \p \v 1 U q'uinin ti' toy yʌn Apolos ich u cajar Corinto, a Pablojo' cu man ich tu cotor u ru'umin tu ch'ench'en u ru'umin, tu manij uch hasta c'uchij tu cajar Efeso. Tiri' caj u yiraj jun yarob mac a yacsmʌnob tu yorob u t'ʌn C'uj jari' yerob a ba' caj u ya'araj uch a Juano' a cu yacsic ja' tu jo'r mac. \v 2 Pablo caj u c'ataj ti'ob: \p ―Caj a wacsajex waj a worex u t'ʌn C'uj ta c'ʌmajex wa ju Taj'or u Pixam C'uj? \p Robob caj u ya'arajob: \p ―Mʌ' ij cu'yajex wa ti' yʌn u Taj'or u Pixam C'uj. \p \v 3 Caj u c'ataj ti'ob: \p ―Bic tabar acsa'b ja' ta jo'rex uch? \p Robob caj u nuncajob ti': \p ―Acsa'b ja' tij co'rex an ten bic Juan caj u camsaj mac uch. \p \v 4 Caj u ya'araj Pablo: \p ―Mʌ' ja wirej, Juan caj u yacsaj ja' tu jo'r mac quir yesic mac caj u c'axaj u yor, quire' yʌn u si'pirob uch. Bayiri' xan, caj ara'b ten Juan ti' u winiquirob judío: “Ca' a wacsex ta worex ti' a mac a cu tar tin pach.” Ra' u c'at ya'aric: “Acsex a worex ti' Jesús, a mac a Cristojo'.” \p \v 5 Barej, a je' mac a yacsmʌnob tu yorob a mac nup' ten Pablo ich u cajar Efeso caj ts'oc u yubicob ya'ara' ten Pablo, caj acsa'b ja' tu jo'rob tu c'aba' Jaj Ts'ur Jesús, quir yesicob u jach ts'urinticob Jesús. \v 6 Barej caj ts'oc u ts'anc'abʌ'rob ten Pablo, jeroj tune' caj tar u Taj'or u Pixam C'uj soc ti' yʌn tu yicnʌnob. Ra'iri' u q'uinin caj u yʌnxchun u tsicbʌticob ich u jer u t'ʌnob a mʌna' mac cu najticob, Bayiri' xan, caj u tsec'tajob u t'ʌn C'uj quire' ts'a'b u tucur ten C'uj quir u tsicbʌticob a ba' u c'at C'uj. \v 7 Raji'ob mac a caj u yacsjob tu yorob a ti' yʌn doce xibo'. \p \v 8 Pablo ti' yʌn mʌna' u nup ic nʌ' ich a ray cajaro', tan u yocar ich u chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Mʌ' ju jac'ʌr yor u tsec'tic u t'ʌn C'uj. Rajra' cu tsicbʌtic ti'ob bic tabar cu reyinticob C'uj, soc ix ti' cu yacsicob tu yor ti' C'uj wa taj. \v 9 Yʌn jun yarob u winiquirob judío caj chichnʌjij u jo'rob. Mʌ' u c'at u c'ʌmicob u t'ʌn C'uj, caj u p'astajob u jach tsoyir u t'ʌn C'uj ʌcʌtan a mac a much'a'anob ich u chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Pablo caj joq'uij tu yʌnob a chichnʌjij u jo'rob caj binij Pablo. Tar bin tu najir tu cu cʌnicob ju'un, tiri' oquij Pablo. Yet taracob a mac a yacsmʌnob tu yorob. U najir tu cu cʌnicob ju'un pach u c'aba' Tiranno. Tiri' caj u tsec'taj u t'ʌn C'uj ya'ab u q'uinin ich u najir tu cu cʌnicob ju'un. \v 10 Baxuc caj u betaj Pablo ich u najir tu cu cʌnicob ju'un hasta manij ca'tur yaxq'uin. Rajen caj u yubajob u t'ʌn Jaj Ts'ur ich tu cotor mac ich u ru'umin Asia, cax u winiquirob judío, cax mʌ' u winiquirob judío caj u rʌc u'yajob u t'ʌn Jaj Ts'ur. \v 11 Quire' ts'a'b u muc' ten C'uj Pablo soc jach manan carem u beyaj. \v 12 Mʌ' ja wirej, jach carem u beyaj Pablo, cax cu ts'abʌr panyuj a caj u tʌraj u yot'er Pablo, cax cabachaj cu ch'ic a caj u tʌraj u yot'er Pablo caj c'uchob ich Pablo. Caj u ch'ajob u noq'uir cu ts'abʌr u tʌrej Pablo, ca' u jenquintaj yoc'orob a mac yajo' ca' jawʌcob u yajirob, jeroj tune', caj jawij. Bayiri' xan, a mac aca'an quisin ti', caj joq'uij a quisinini'. \p \v 13 Ti' yʌn jun yarob u winiquirob judío. Mʌ' ju cutarob quire' man u ca'ob. A je' u winiquirob judío cu manob tan u joc'sicob ti' a mac aca'an quisin ti'e'. Caj c'uchij tu q'uinin u c'atob u joc'sicob u quisin a aca'an ti' mac, chen caj u c'ʌnob u c'aba' Jaj Ts'ur quir u joc'sic. Chen a ray xibob, mʌ' yacsmʌnob tu yorob u t'ʌn Jesús, rajen caj u t'ʌnajob a mac a aca'an quisin ti'e', caj u ya'arajob ti': \p ―Joq'uen quisin ich u c'aba' Jaj Ts'ur Jesús a cu tsec'tic Pablo. \p \v 14 Robob a mac a cu joc'sicob u quisin, robob u siete u parar a turiri' u winiquirob judío, Esceva u c'aba'. A Escevajo', turiri' u jach ts'urir ich a sacerdote u winiquirob judío. \v 15 Jeroj tune', nunca'b ten a quisino' ti' a siete u parar Esceva. A quisino', caj u ya'araj: \p ―A teno' in c'ʌ'o u muc' Jesús, bayiri' xan, in c'ʌ'o u muc' Pablo. Chen a maquechex, quire' mʌ' u winiquechex Jesús? \p \v 16 Chen a mac a aca'an quisin ti'e', caj u puraj u bʌj ich yoc'or a siete u parar Esceva, caj rʌc roxij u parar Esceva hasta mʌ' u riq'uirob u parar Esceva. Jeroj tune', caj chʌc puts'ob u parar Esceva ti' a mac a aca'an quisin ti'e', cax jach yaj chʌc puts'ob a siete u parar Esceva, caj joc'ob ich naj caj u c'ʌnajob yacab tan u joc'ar u q'uiq'uer. \v 17 A ba' u ber ti' u parar Esceva caj yub u juminta'r ten tu cotor mac, cax u winiquirob judío, cax mʌ' u winiquirob judío ich u cajar Efeso. Caj u rʌc ch'ajob ch'ic yum sajaquir ten tu cotor mac, caj u caremquintob u c'aba' Jaj Ts'ur Jesús. \p \v 18 Rajen ya'ab mac a caj u ya'arajob caj u yacsajob tu yorob caj tarob ya'arej bic tabar caj cuxrajob uch caj u toc arob jach c'as caj u betajob uch, tan u c'ʌyicob mac. \v 19 Ya'ab mac a cu xaquicob ju'un a yʌnin a quisino' uch, caj u much'quintajob u ju'unin quir u toquicob ich ʌcʌtan tu cotor mac. Caj u xacajob mun u bo'orir u ju'unin a caj u tocajobe', caj u yirajob cincuenta mil sʌc taq'uin u bo'orir u ju'unin. \v 20 Tu cotor a ba' u ber ra' cu yesic jach manan u muc' u t'ʌn C'uj. Rajen ya'ab mac, yejer u jer ya'ab mac, rajra' cu yubicob u t'ʌn Jaj Ts'ur. Bayiri' xan, ya'ab mac, yejer u jer ya'ab mac, cu yacsob tu yorob u t'ʌn Jesús. \p \v 21 Caj ts'oc u man a je' tu cotora', Pablo caj u tucraj tu yor u bin ich u ru'umin Macedonia, bayiri' xan, ich u ru'umin Acaya quir u yiric u yet acsa'orirob. Ca' bin ts'ocac aro', caj u tucraj u ca' bin ich u cajar Jerusalén. Jeroj pachir cu bin ich u cajar Roma. \v 22 Pablo caj u tuchi'taj ich u ru'umin Macedonia ca' tur yʌjyaminob u beyaj. Robob Timoteo yejer Erasto. Chen u bʌjiri' Pablo ti' toy p'at ya'ab u q'uinin ich u ru'umin Asia. \s1 Jach p'usa'b yorob mac ich u cajar Efeso \p \v 23 A ray u q'uinino', caj u p'usajob u yorob mac quire' yubob bic tabar u jach tsoyir u t'ʌn C'uj cu man ich tu cotor mac. \v 24 Caj p'usa'b u yorob mac, quire' ti' yʌn turiri' xib u c'aba' Demetrio, ra' u beyaj cu jo't'ic sʌc taq'uin. Raji' cu betic u chan najir tu cu jo't'ic sʌc taq'uin soc irej a cu c'ujinticob u winiquirob efesio. Robob cu c'ujinticob u tus c'uj xquic Diana. Tu cu jo't'icob u chan najir Diana Demetrio cu nejaric u taq'uin, mʌ' chen raji' baxuc tu cotor mac a cu jo't'icob sʌc taq'uin. \v 25 Demetrio caj u much'quintaj u rac'ob a ju yet beyajob, bayiri' xan, a mac a quet cu jo't'icob sʌc taq'uin an ten bic Demetrio cu betic. Caj ts'oc u much'quinticob u bʌj caj u ya'araj Demetrio: \p ―U xibirechex u cajar Efeso, a techexo', a werex quic nejariquex ic taq'uinex tu quic jo't'iquex a sʌc taq'uino'. \v 26 Chen a techexo', a wiramʌnex Pablo baxuc a wu'ymʌnex bic tabar u man u tsicbʌtic Pablo, quire' raji' cu ya'aric u yochir c'uj a ba' cu beticob xib mʌ' jach C'uj. Rajen ya'ab mac caj u quibob a ba' cu ya'aric. Chen mʌ' jari' ij quet cajarob Efeso caj u quibicob, bayiri' xan, tu cotor mac a cʌja'anob ich u ru'umin Asia caj u quibob. \v 27 A jera' ―quij Demetrio―, jach c'as wa cu rʌc c'ʌmicob a ba' tan u camsa'r ten Pablo, mʌ' chen ic rʌc sʌtiquex ic beyajex, mʌna' mac cu bin u sʌjticob tu quij c'ujintiquex ij c'ujex Diana. Mʌ' ja wirej, jach carem ij c'ujex Diana, tu cotor mac baje'rer cu c'ujinticob ij c'ujex Diana cax ich u ru'umin Asia cax ich yoc'ocab. Wa cu rʌc quibicob a ba' ara'b ten Pablo mʌ' ju c'ujintob ij c'ujex Diana, bayiri' xan tu cotor mac ich yoc'ocab a cu c'ujinticob ij c'ujex Diana, mʌ' ju c'ujintob xan, ij c'ujex Diana ―baxuc caj u ya'araj Demetrio. \p \v 28 Barej caj ts'oc u yubicob a ba' ara'b ti'ob ten Demetrio caj jach p'ujob, jach c'am awʌtnʌjob caj u ya'arob: \p ―Jach carem ij c'ujex u c'ujir u winiquirob efesio. Jach chich u muc' ij c'ujex u c'ujir u winiquirob efesio. \p \v 29 Caj mac u xiquinob tu cu yawatob. Mʌ' ja wirej, u jer u jer mac ich tu cotor u cajar caj u yʌnxchun u yawatob. Jeroj tune', caj chucajob Gayo yejer Aristarco caj chopʌyta'b. A ray xibo', caj tarob ich u ru'umin Macedonia yejer Pablo uch, quire' p'eri'ob u manob yejer Pablo. Jeroj caj u rʌc c'ʌnajob yacab ich tu cuch tu cu naj much'quinticob u bʌj u winiquirob efesio. \v 30 Pablo u c'at yocar tu much'a'anob a jach p'ujob quir u tsicbar yejerob. Chen a yacsmʌnob tu yorob, mʌ' ju cha'bʌr u yocar Pablo. \v 31 Bayiri' xan, yʌn jun yarob u jach ts'urirob u ru'umin Asia u jach yajob Pablo, rajen tuchi'ta'bob t'ʌnbir Pablo soc mʌ' ju yocar tu much'a'anob a jach p'ujobo'. \v 32 Ti' toy cu macʌrob u xiquinob tu cu jach awʌtob a pimo' tu much'a'anob. U jer u jer cu yawʌt, u jer u jer cu nunquicob awat. Ya'ab mac mʌ' yerob biquinin caj u much'quintajob u bʌj. \v 33 Caj tench'inta'b Alejandro ten jun yarob u winiquirob judío. Tench'inta'b ca' xic tsicbar yejer a pimo', a ti' much'a'anob. Mʌ' ja wirej, ara'b ti' Alejandro ten jun yarob mac biquinin caj tarob u much'quintob u bʌj u winiquirob efesio. Alejandro caj u nacsaj u c'ʌb soc ca' macʌc u chi'ob a pimo'. Mʌ' ja wirej, u c'at u tsicbar yejer pimo' soc taquicob u bʌj u winiquirob judío, quire' mʌna' u si'pirob u winiquirob judío, quire' a ba' u berob u winiquirob efesio sam. \v 34 Barej caj u yirajob a pimo' Alejandro caj c'ʌ'ota'b Alejandro raji' u winiquir judío ten a pimo'. Rajen p'eri'ob caj u jach c'amquintajob u t'ʌnob caj ya'arob: \p ―Jach carem ij c'ujex Diana u c'ujir u winiquirob efesio ―baxuc caj awʌtnʌjob orac u chucpʌjʌr ca'tur hora. \p \v 35 Barej ra' u q'uinin c'ucha'an yor yʌjts'ibir ju'un ich u cajar Efeso caj sisquinta'b yorob a pimo' u winiquirob efesio, caj rʌc ts'oc yawʌtob caj u ya'araj ti'ob: \p ―U'yex ba' quin wa'aric techex u xibirechex u cajar Efeso. Tu cotor mac ich yoc'ocab toc yerob quij cʌnantiquex yatoch ij c'ujex Diana. Jach carem ij c'ujex Diana. Tu cotor mac yerob quij cʌnantiquex u tunichir a jach taj rubij yochir ij c'ujex Diana ca'anan. \v 36 Mʌna' mac c'ucha'an yor u ma'quinticob aro' quire' taj quen. Rajen toc xur a t'ʌnex baje'rer. Mʌ' a yʌn betiquex ba', wa mʌ' ta yʌn qui'qui' tucrexi'. \v 37 Mʌ' ja wirej, a je' xiba', a caj a chucajex caj a purex tera'. Mʌna' c'as caj u betajob ti' ij c'ujex Diana. Mʌ' ju p'astajobi'. Mʌ' ju ya'crajob ba' a ti' yʌn ich u yatoch ij c'ujex Diana. \v 38 Rajen wa Demetrio yejer u yet jo't' sʌc taq'uinob yʌn ba' quir u taquicob u jo'r mac, arej u binob ich ʌcʌtan jach juez u cajar tu cu naj tocar u jo'r mac. Ti' a ray carmen najo', ti' yʌn tu cu pacran tocar u jo'rob mac. \v 39 Cax wa yʌn u jer ba' a ca wa'ariquex baje'rer, soc a quetquintic a tucurex ca' a muchq'uintiquex a bʌjex tu cu naj muchquinticob u bʌj u jach ts'urirob quir u tsicbʌticob a ba' a c'atex. Quire' baxuc ti' ts'iba'an u ju'unin ic cajarex. \v 40 Mʌ' ja wirej, toc peca'an in worob quir u tocar in jo'rob ten gobierno ich u cajar Roma wa cu c'atic tenob ba'wir p'ujechex baje'rer, quire' mʌna' ba' c'ucha'an in worob in wa'aricob ti' ―baxuc caj u ya'araj yʌjts'ibir ju'unin ich u cajar Efeso. \p \v 41 Caj ts'oc u ya'aric baxuco', caj u tuchi'taj ca' xicob tu yatochob a pimo' u winiquirob efesio. \c 20 \s1 Pablo cu bin ich u ru'umin Macedonia bayiri' ich u ru'umin Grecia \p \v 1 Barej caj ts'oc u p'ujurob u winiquirob efesio. Pablo caj u pʌyaj ca' tac u much'quinticob u bʌj a yacsmʌnob tu yorob. Caj ts'oc u chichquintic u yorob caj u ya'araj bin u ca' tan u rʌc t'ʌnanob, caj joq'uij Pablo quir u bin ich u ru'umin Macedonia. \v 2 Pablo caj man yirej a yacsmʌnob tu yorob ich tu cotor a ray ru'umo'. Caj oquij Pablo tu yʌnob su' caj u chichquintaj u yorob yejer u t'ʌnob. Caj ts'oc u man ti taro' caj ruq'uij quir u bin ich u ru'umin Grecia. \v 3 Tiri' p'at Pablo ich u ru'umin Grecia mʌna' u nup ic nʌ'. Jach tabar u bin ich chem quir u bin ich u ru'umin Siria. Pablo caj u yubaj ya'ara' ten mac tan u pajarob u mucu chucbirob ten u winiquirob judío quir u quinsa', rajen caj u tucraj u wʌc'ʌs bin tu yoc ich u ru'umin Macedonia. \v 4 Caj bin Pablo yet binac Sópater a cʌja'an ich u cajar Berea. Yet binac Aristarco yejer Segundo, robob cʌja'anob ich u cajar Tesalónica. Yet binac Gayo yejer Timoteo a cʌja'an tu cajar Derbe. Yet binacob Tíquico yejer Trófimo, robob cʌja'anob tu ru'umin Asia. \v 5 Robob yʌn binob quir u pajico'on ich u cajar Troas. \v 6 Pablo caj c'uchij tu yʌnenob, quij Lucas. Ti' c'uchij Pablo ich u cajar Filipos. Tiri' p'atenob hasta manij u q'uinin u qui'qui' janʌnob u winiquirob judío, ra' cu janticob yo'och pan a mʌ' u sip'e'. Caj manij cinco u q'uinin jeroj, caj c'uchenob ich u cajar Troas tiri' tin nup'ajob ij quet acsa'orirex a tan u pajiquenob, a robob a yʌn binob uche'. Tiri' xan caj in masajob turi semana, quij Lucas. \s1 Pablo cu yiric u cajar Troas \p \v 7 Caj c'uchij tu q'uinin domingo ra' u q'uinin cu yʌnxchun semana caj u rʌc much'quintajob u bʌj a yacsmʌnob tu yorobe'. Mʌ' ja wirej, tar u much'quinticob u bʌj quir u janʌnob an ten bic caj janʌnob u camsʌwinicob Jesús yejer Jesús quire' yer saman bin u ca' quinsbir Jesús. Caj ts'oc u janʌnob a yacsmʌnob tu yorob Pablo caj u camsaj ti'ob quire' yer saman bin u ca' Pablo. Jach ama'an caj u camsaj ti'ob Pablo hasta chumuc ac'bir caj u camsaj ti'ob. \v 8 Tu much'a'anob a yacsmʌnob tu yorob u t'ʌn Jesús taj much'a'an ca'anan tu mʌna' u nup u ts'ʌpquinmʌnob naj. Tiri' t'ʌba'an ya'ab quib quir u ye'c'ac'ticob tu yʌnob. \v 9 Ti' yʌn turiri' chan xib curucbar ich u nʌc' naj tu cu yocar u sasir chunq'uin. U c'aba' chan xib Eutico. Tac u wenʌn, a chan xibo', quire' ama'an tu camsic u t'ʌn C'uj Pablo. Jeroj wenij, qui' wenij, jeroj caj pitc'ʌjij ich ca'anan mʌna' u nup u ts'ʌpquinmʌnob naj. Caj rubij ich ru'um, caj ric'sa'b caj u yirob mʌna', quimij. \v 10 Chen Pablo caj emij yirej. Caj u yiraj quimij. Jeroj Pablo caj xonrʌj, caj u ch'aj u mec'aj Pablo a chan xibo'. Pablo caj u ya'araj ti' a yacsmʌnob tu yorob: \p ―Mʌ' u jac'ʌr a worex, quire' cuxa'an baje'rer, C'uj caj u ric'saj tu quimirir. \p \v 11 Jeroj tune', Pablo wʌc'ʌs naquij ca'anan ich a najo' caj janij yejer u yet acsa'orirob. Caj ts'oc u janʌn, jach ama'an tsicbanʌjij Pablo hasta sasij, jeroj binij. \v 12 Barej caj ric'sa'b a chan xibo' ten Pablo robob caj u yacsajob ich naj, jach qui' yorob. \s1 Cu tsec'tic u t'ʌn C'uj Pablo tu cajar Mileto \p \v 13 Pablo caj u ya'araj bin u caj u yoc ich u cajar Asón. A tenobo', quij Lucas, caj oquenob ich chem quir in binob Asón. Ti' cu bin ocar Pablo ich chem yejerenob, ich u cajar Asón quire' baxuc caj u ya'araj Pablo uch. A tenobo', quij Lucas, pʌyber quin binob, jeroj caj oquenob caj binenob. \v 14 Caj c'uchenob ich u cajar Asón. Tiri' caj in nup'ajob Pablo caj oquij Pablo ich chem tu yʌnenob, jeroj caj binenob, quij Lucas, tu cajar Mitilene. \v 15 Caj ruq'uenob, ich u cajar Mitilene caj oquenob ich chem caj binenob. Caj sasij caj c'uchenob ich ʌcʌtan u ru'umin Quío. U jer u q'uinin caj sasij caj c'uchenob ich u jor chem u cajar Samos. Jeroj caj wʌc'ʌs ru'q'uenob ich chem. Caj ic je'saj ic bʌjex ich u cajar Trogilio, jeroj, caj sasij caj c'uchenob tu cajar Mileto. \v 16 Mʌ' oquenob ich u cajar Efeso, quij Lucas, quire' mʌ' u c'at Pablo u p'atʌr ya'ab u q'uinin ich u ru'umin Asia. Mʌ' ja wirej, raji' u c'at seb u c'uchur ich u cajar Jerusalén ca' bin tac tu q'uinin Pentecostés, jaj ix ti' wa cu c'uchur. \s1 Pablo cu tsicbʌtic ti' u jach ts'urirob a yacsmʌnob tu yorob u t'ʌn Jesús tu cajar Efeso \p \v 17 Quire' ti' toy yʌn ich u cajar Mileto, Pablo caj u tuchi'taj t'ʌnbir a nuxibobo' u jach ts'urirob a yacsmʌnob tu yorob tu cajar Efeso ca' tacob tu cajar Mileto. \v 18 Barej caj c'uchob u jach ts'urir a nuxibobo' ich yicnʌn Pablo, caj ara'b ti'ob ten Pablo caj ya'araj ti'ob: \p ―A ray u q'uinino' caj yʌn bat'an c'uchen ich u ru'umin Asia, a teno' caj cuxrajen bayiri' caj beyanʌjen an ten bic in naj betic tac tu q'uinin ruq'uen ich techex. \v 19 Techex a wirmʌnenex ti' yʌnen tu yʌnechex u burur q'uin caj in betaj u beyaj Jaj Ts'ur tu cotor in wor. Mʌ' jin tucraj wa jach caremen, quire' caj beyanʌjen ti' in Jaj Ts'urir. Susu' oc'nʌjen quire' a ba' tar tene'. Mʌ' ja wirej, a ba' caj u tucrajob u winiquirob judío caj u ts'aj in muc'yajob. \v 20 A techexo' ―quij Pablo―, caj a wirajex bic mʌ' jin xur in tsec'techex tu cotor a ba' ya'armʌn ten C'uj. Mʌ' ja wirej, caj in camsaj techex tu ca naj much'quintiquex a bʌj quir a wu'yiquex u t'ʌn C'uj, bayiri' xan, caj in camsaj techex ich jujuntur a watochex. \v 21 Ʌcʌtan tu wich C'uj, caj in toc araj ti' u winiquirob judío bayiri' xan, ti' a mʌ' u winiquirob judío. Caj in toc araj ti'ob ca' u c'axob tu yorob ca' u p'ʌtob u c'asir tu cu manob soc u yacsicob tu yorob u t'ʌn Jaj Ts'ur Jesús. \v 22 Baje'rer quin man ich u cajar Mileto. Bin in ca' ich u cajar Jerusalén. Baje'rer cu tuchi'tiquen u Taj'or u Pixam C'uj, quire' quin quibic u t'ʌn u Taj'or u Pixam C'uj. Mʌ' in wer ba' in ber a teno' ca' bin c'uchuquen ich u cajar Jerusalén. \v 23 Chen jari' in wer tu quin bin ich tu cotor u cajarob caj in wu'yaj ya'ara' ten u Taj'or u Pixam C'uj: Bin u ca'ob u chuquechob ca' u puriquechob tu cu naj ma'cʌr mac. Bayiri' xan, caj u ya'araj: Bin a ca' muc'yaj ya'ab, quij. \v 24 Mʌ' jin chen tucrej wa quinsa'ben a teno'. Mʌ' jin chen tucrej in cuxtar a teno'. Chen a ba' quin jach tucrique', ca' in ts'ocs in beyaj a caj u ts'aj in beyaj Jesús soc jach qui' in wor wa cu ts'ocar in beyaj soc mʌna' in tucric in beyaji'. Mʌ' ja wirej, ts'a'b in beyaj quir in tsicbʌtic ti' mac, ca' yubej u jach tsoyir u t'ʌn Jesús. A je' t'ʌna' cu ya'aric ti' mac bic C'uj otsir yiric mac. \p \v 25 ’Taj quin man ich tu yʌnechex uch caj in toc tsec'taj techex bic tabar cu bin u reyinticob C'uj. Baje'rer ts'oc in tsec'tic techex, quire' in toc er mʌ' ja ca' irenex tu ca'ten ich yoc'ocab. \v 26 Baje'rer ―quij Pablo―, jach taj quin wa'aric techex wa mac tu cotor ich techex cu satʌr u pixam, mʌna' in si'pir a teno'. \v 27 Mʌ' ja wirej, caj in toc araj techex tu cotor a ba' cu tucric C'uj cu betic. \v 28 Rajen qui' cʌnantex a bʌjex. Bayiri' xan, ca' a cʌnantex tu cotor a mac a caj u yacsajob tu yorob u t'ʌn Jaj Ts'ur an ten bic u yʌjcʌnanyʌjir tʌmʌn yuc cu cʌnantic u yʌrʌc' tʌmʌn yuc. Quire' caj u tetajechex u Taj'or u Pixam C'uj soc a beyajex. Mʌ' ja wirej, Jesús caj u rʌc bo'otaj u bo'orir u si'pirob a yacsmʌnob tu yorob caj quimij ich cruz, soc raji' yʌninob. \v 29 In wer ca' bin xiqueno' je' u tar mac quir u tusiquechexob soc a p'ʌtiquex a wacsiquex ta worex u t'ʌn Jesús. A ray maco', irob a barum, a jach ts'ico', ra' cu chen tar u rʌc chi'ic a wʌrʌc' cax. \v 30 Jin, quen, cax a yacsmʌnob tu yor u t'ʌn Jesús tu yʌnechex, je' u riq'uirob yirej wa cu tusiquechexob. Quir u camsiquechexob a ba' quiri' mʌ' taji' soc a sayʌrex tu pachob quir a cʌniquex u t'ʌnob. \v 31 Rajen qui' cʌnantex a bʌjex ti' a mac a baxuco'. A rajra' qui' tucrex an ten bic ca c'ʌ'otiquenex u burur q'uin, bayiri' xan, u burur ac'bir tac mʌna' u nup yaxq'uin caj in chichquint a worex tu quin muc'yaj ta wicnʌnex uch. \p \v 32 ’A baje'rer, in wet acsa'orirex, in c'at C'uj ca' u qui' cʌnan techex. In wer u t'ʌn C'uj ti' u jach tsoyir u pixam C'uj je' u cʌnantiquechex xan. U t'ʌn C'uj je' u cʌnantic a worex quire' cu ya'aric bic tabar jach tsoy a C'ujo'. Mʌ' ja wirej, u t'ʌn C'uj c'ucha'an yor u chichquintic a worex, soc mʌ' a p'ʌtiquex a wacsiquex ta worex hasta ca' bin a c'ʌmiquex a ba' caj u toc araj C'uj ca' bin c'uchuc tu q'uinin. Ra' ca bin a c'ʌmiquex quet yejer tu cotor a mac a yacsmʌnob tu yorob u t'ʌn Jesús. Mʌ' ja wirej, C'uj je' u much'quintic a tu tetaje' soc raji' yʌnin C'uj, ca' bin c'uchuc tu q'uinin. \v 33 A teno', mʌ' jin pachtaj a noq'uexi', mʌ' jin pachtaj a taq'uinex xan ―quij Pablo―. \v 34 A bʌjiri'ex a werex caj in jaraj in taq'uin yejer u bʌjiri' in beyaj soc wa ba' in c'at quin mʌnic. Bayiri' xan, a mac in wet tsicbarob u t'ʌn C'uj, caj in jʌsaj ti'ob a ba' u c'at xan. \v 35 Mʌ' ja wirej, a teno' rajra' caj in wesaj techex wa ca chich beyajex an ten bic ten caj in betaj, jeroj, yʌn a bat'an yamtiquex a mac a yʌn u yajir. C'ʌ'otej techex u t'ʌn ic Jaj Ts'urirex. Raji' caj u ya'araj: “Ba' cu jach qui'quintic yor mac, a ba' ca ts'ic ti' mac, mʌ' chen a ba' cu c'ʌmique'.” \p \v 36 Barej caj ts'oc u tsicbar aro' an ten bic nanij cu beticob, caj xonrʌj Pablo yejer tu cotorob quir u t'ʌnic C'uj. \v 37 Caj ac'ta'b Pablo ten tu cotor a nuxibob u jach ts'urirob a yacsmʌnob tu yorob, caj rʌc oc'nʌjob tu cotor. Jeroj caj u pʌtʌxmec'ta'b Pablo u jach ts'urirob a yacsmʌnob tu yorob tu cajar Efeso. Caj ts'uts'a'b u p'uc Pablo, quire' bin u ca'. \v 38 Jach yaj cu yac'ticob, quire' yubob ya'aric Pablo. Mʌ' u yʌnyʌn bin irbir u wich. Hasta yet binacob tu cu yocar ich chem Pablo. \c 21 \s1 Pablo cu bin tu cajar Jerusalén \p \v 1 Caj ts'oc in t'ʌnic'ob. In wet acsa'orirob caj in p'ʌtajob, quij Lucas, caj oquenob ich chem quir in binob ich u petenin c'ac'nab u c'aba' Cos. Jach taj binenob. Jeroj caj sasij caj c'uchenob ich u cajar Rodas. Ti' u cajar Rodas caj wʌc'ʌs binenob, quij Lucas, ich u cajar Pátara. \v 2 Caj c'uchenob ich u cajar Pátara caj in wirajob u jer u chemin c'ac'nab quir in binob tu ru'umin Fenicia, Jeroj caj oquenob ich chem caj binenob. \v 3 Tan in tarob ich chem, caj in wirajob u ru'umin u petenin Chipre. Taj yʌn tin ts'icob, caj in potmastajobi'. Jeroj, quij Lucas, caj c'uchenob tu ru'umin Siria. Mʌ' ja wirej, caj u joc'sob u cuch u chem quire' ti' yʌn u jor chem, u c'aba' Tiro. Rajen joq'uenob. \v 4 Tiri' caj in nup'ajob jun yarob ij quet acsa'orirob ich u cajar Tiro. Ti' p'atenob yejerob siete u q'uinin tu yatocho'. Robob caj u ya'arajob ti' Pablo: \p ―Mʌ' a yʌn bin Pablo tu cajar Jerusalén. Quire' baxuc caj ya'araj tenob u Taj'or u Pixam C'uj. \p \v 5 Barej caj ts'oc a ray siete u q'uinino', caj joq'uenob quir in binob. A yacsmʌnob tu yorob caj rʌc joc'ob yirob in binob. Caj rʌc joc'ob yejer u rac' baxuc xan, yejer u pararob. Peri' caj bino'onex chi' c'ac'nab quir ic t'ʌniquex C'uj. Jeroj caj xonrʌjo'onex ich chi'c'ac'nab quir ic t'ʌniquex C'uj. Caj ts'oc ic t'ʌniquex C'uj caj ic rʌc pacran pʌtʌxmec'taj ic bʌjex yejer ij quet acsa'orirex. \v 6 Caj ts'oc ic rʌc pʌtʌxmec'tic ij quet acsa'orirex, caj oquenob ich chem quir in binob. Chen robob caj sutnʌjob tu pachob quir u binob tu yatochob. \p \v 7 A baywo', quij Lucas, caj in p'ʌtajob u cajar Tiro, jeroj caj c'uchenob yejer chem ich u cajar Tolemaida. Tiri' caj joq'uenob ich chem caj binenob in wirob ij quet acsa'orirex. Ti' p'atenob turiri' u q'uinin yejerob. \v 8 Barej caj sasij caj joq'uenob quir in binob, caj c'uchenob tu cajar Cesarea. Jeroj, caj u yacsajenob Felipe tu yatoch. A je' Felipeja', ra' turiri' ich a siete xibo', a teta'b quir u yamticob a mac a teta'b ten Jesús uch quir u tsec'ta'r u t'ʌn. A ray sietejo', ra' cu jʌ'sʌr yo'och xquic a quimen u mame'. A Felipeje', cu tsicbʌtic u jach tsoyir u t'ʌn C'uj tu cotor mac. Ti' p'atenob yejer Felipe, quij Lucas. \v 9 Ti' yʌn u parar xquic Felipe, rʌc yʌn u nup u parar xquic. Mʌ' ch'a'ani' u parar xquic Felipe. Robob cu tsicbʌticob u t'ʌn C'uj quire' ts'a'b u tucurob ten C'uj quir u tsicbarob a ba' u c'at C'uj. \v 10 Quire' ti' toy yʌnenob ich yatoch Felipe, quij Lucas, jeroj tune' caj c'uchij ich yatoch Felipe, a mac a ts'a'b u tucur ten C'uj quir u tsicbar a ba' u c'at C'uj. U c'aba' Agabo. Raji' tar u tar tu ru'umin Judea. \v 11 Raji' tar u yiriquenob. Caj c'uchij, jeroj, caj c'uchij Agabo, caj pit u c'ax u nʌc' Pablo ten Agabo a ti' yʌn u nʌc' Pablo. Agabo caj u c'axaj u wʌc'ʌs bʌjiri' u c'ʌb yejer u c'ax u nʌc' Pablo, caj u wʌc'ʌs c'ʌxaj yoc xan. Jeroj, caj u ya'araj: \p ―Baxuc cu bin u c'ʌx a c'ʌb yejer a woc u winiquirob judío ich u cajar Jerusalén. Ca' bin ts'ocac u c'ʌriquechob cu bin u puriquech tu mʌ' u winiquirob judío ―baxuc caj ya'araj ten u Taj'or u Pixam C'uj uch. \p \v 12 Caj ts'oc ij cu'yiquex, quij Lucas, ya'aric Agabo caj tic chich arajex ti' Pablo mʌ' u yʌn bin tu cajar Jerusalén. Bayiri' xan, caj u ya'arajob a yacsmʌnob tu yorob a cʌja'anob tu cajar Cesarea. \v 13 Caj u nuncaj Pablo ti'ob: \p ―Yaj in wiric a woc'arex. Mʌ' ja wirej, tan a tupsiquex in wor cax cu chuquenob u c'ʌxenob tu cajar Jerusalén quir in quinsa'. Cax quimiquen ti' Jesús, in Jaj Ts'urir ―quij. \p \v 14 Barej caj ij quirajex mʌ' c'ucha'an ij corex ij c'ax u tucur Pablo, soc mʌ' u bin tu cajar Jerusalén. Caj ts'oc ic tsibarex caj ij carajex: \p ―Ca' u betej a ba' u c'at Jaj Ts'ur. \p \v 15 Caj ts'oc u q'uinin caj in wirajob Felipe, caj in marajob in ba'tacob quir in binob tu cajar Jerusalén. Caj ts'oc in maricob caj binenob. \v 16 Yet binacob jun yarob a yacsmʌnob tu yorob u t'ʌn Jesús a cʌja'anob tu cajar Cesarea. Robob caj u purenob tu yʌn turiri' xib a caj tarij uch ti' u petenin Chipre. U c'aba' a ray xibo', Mnasón. Raji' caj u yʌn acsaj tu yor uch. Mnasón caj u yacsajenob tu yatoch. \s1 Pablo caj bin yirej Jacobo \p \v 17 Barej caj c'ucho'onex tu cajar Jerusalén, quij Lucas, caj u qui' acsajo'onex ij quet acsa'orirex. Jach qui' yor a yacsmʌnob tu yorob caj yiro'onex. \v 18 Caj sasij caj bino'onex yejer Pablo ich Jacobo. Tiri' much'a'anob a nuxibob u jach ts'urirob a yacsmʌnob tu yorob tu cajar Jerusalén. \v 19 Caj ts'oc u rʌc t'ʌnanobe' caj u tsicbʌtaj ti'ob a ba' caj u betaj C'uj ich a mʌ' u winiquirob judío quire' tsec'ta'b u t'ʌn C'uj ten Pablo ti' a mʌ' u winiquirob judío. A ba' caj u betaj C'uj Pablo caj u ya'araj jujuntur. \v 20 Caj ts'oc u yubicob a ba' tsicbanʌjij Pablo caj u qui' t'ʌnajob C'uj caj ya'arob: \p ―Jach caremech C'uj. \p Jeroj tune', turiri' mac ich u yet acsa'orirob a teta'b quir u t'ʌnic Pablo yʌjt'ʌnir tu cotor u yet acsa'orirob, caj u ya'arajob ti' Pablo: \p ―Iric, ij quet acsa'orirech. A techo', a wer yʌn ya'ab a yacsmʌnob tu yorob u t'ʌn Jesús ich ij quet winiquirob judío. Robob tu cotor tan u chich aricob ca' u qui' cʌnantej tu cotor mac a ba' ara'b ich u t'ʌn Moisés, baxuc to'onex. \v 21 Mʌ' ja wirej, robob caj u yubajob u juminta'r cu ya'aricob tan a man a camsic tu cotor a wet winiquirob judío tu cʌja'anob a wet winiquirob judío tantanxer ru'um, wa ca' u p'ʌtob u quibicob a ba' ts'ibta'b ten Moisés uche'. Baxuc caj u yubob u juminta'r tan a camsicob xan mʌ' ju ts'ir u chan ochir a xibo', an ten bic quic naj betiquex ti' a chan ocho', soc u cʌnanticob a ba' cu naj betic ij quet winiquirob judío. \v 22 Ba' quic bin ic betex ca' bin yubob c'uchech tera'? Quire' jach taj, je' yubicob ti' yʌnech te'ra'. Je' u much'quinticob u bʌj ca' bin yubob aro'. \v 23 Ca' a wu'yej a ba' quin wa'aricob tech Pablo. A tenobo', yʌn in rʌc nupo' xib a tera', a yacsmʌnob tu yorob. Robob tabar u nup'sicob a ba' tu toc arob ti' C'uj yʌn u nup xibo'. \v 24 Pʌyej a je' rʌc yʌn u nup xiba', ca' xiquech yejerob ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. An ten bic caj u betajob a rʌc yʌn u nup xibo' quet bayiri' xan, ca' a betic xan an ten bic cu naj beticob u winiquirob judío. A techo', bo'otej u bo'orir u c'osar u jo'r a wet binacob. Toc betej aro' soc yerob a wet winiquirob judío a ba' caj u pʌc'ajob a pachob mʌ' taji' quire' a ba' caj u yubob u juminta'r. Ca' a yʌn a bet aro' soc yerob ca quibic u t'ʌn Moisés ra' cu ya'aric to'on quir ij cuxtar. \p \v 25 Chen ara'b ti' Pablo ten u jach ts'urirob a yacsmʌnob tu yorob: \p ―A tenob, caj in ts'ibtob ju'un ti' a mʌ' u winiquirob judío, a yacsmʌnob tu yorob u t'ʌn Jesús. Caj in toc arajob ti'ob a ba' quin tucricob. Caj in wa'arajob ca' a chen u'yex a je' t'ʌna': “Mʌ' a yʌn jantiquex a ba' cu yesic mac ti' yochir u tus c'uj. Mʌ' a chi'iquex bʌc', a yʌn u q'uiq'uero', yʌn sisbʌstex. Baxuc xan, mʌ' a yʌn wenʌnex yejer mac a mʌ' a mamexo' mʌ' a yʌn wenʌnex yejer a mac a mʌ' a raq'uexo'.” \s1 Chuc Pablo tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío \p \v 26 Jeroj, caj sasij caj bin Pablo yejer a rʌc yʌn u nup xibo' caj u yʌn p'ojob u bʌjob an ten bic u winiquirob judío nazarite cu p'o'ic u bʌj tu ts'iba'an ich u t'ʌn Moisés. Caj ts'oc aro', caj oquij Pablo yejer a rʌc yʌn u nup xibob ich carem naj tu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Jeroj, caj u p'isaj u q'uinin ti' u jach ts'urirob sacerdote soc yerob nup' u p'o'icob u bʌjob. Soc yerob u jach ts'urirob sacerdote cu bin u purob u sijejob ti' C'uj, ti' jujuntur cu binob an ten bic caj ya'araj ten Moisés uch u t'ʌn ca' bin c'uchuc tu q'uinin. \p \v 27 Barej orac manij a siete q'uin, ti' irij Pablo ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Caj irij Pablo ten u winiquirob judío a cu tarob ich u ru'umin Asia. Robob caj u p'usajob u yorob soc ts'ictarob u yet winiquirob judío, a ti' yʌnob soc u tarob chucbirob Pablo. Jeroj caj u purajob u bʌj ich yoc'or Pablo. \v 28 C'am awʌtnʌjob, tan ya'aricob: \p ―Cojenex, yam tenob u xibirechex u winiquirob israel quir in chuquicob a je' xiba'. Mʌ' ja wirej. raji' tan u camsic tu cotor mac, mʌ' ba'wir ca' u quibej a ba' cu ya'aric u t'ʌn ic nunquirex Moisés. Rajen tan u camsic mʌ' patar a to'onex u winiquirob judío. Baxuc cu ya'aric xan, mʌ' ba'wir ti' a je' carem najo' tu quic naj c'ujintiquex C'uj. Mʌ' jariri', caj u yacsaj a mʌ' u winiquirob judío ich a je' carem najo', tu quic naj c'ujintiquex C'uj. Baje'rer, caj u c'asquintaj a je' carem naj xan a tu quij c'ujintiquex C'uj. \p \v 29 Mʌ' ja wirej, Pablo irir ten mac uch tan u man ich u cajar Jerusalén yejer u nup Trófimo. A Trófimojo', ti' cu tar tu cajar Efeso. Rajen caj u tus tucrajob acsa'bo' ten Pablo ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. \p \v 30 Seb caj u much'quintajob u bʌj quir u chucurob Pablo. Orac tu cotor mac tu cajar Jerusalén caj oc u chuquej Pablo ich carem naj. Caj chopʌta'b Pablo ich tancab carem naj. Seb caj u mʌcajob u jor a carem naj. Caj rʌc p'ujob yorob tu cotor mac tu cajar. \p \v 31 Quire' caj u tumtob u quinsej Pablo, caj bin t'ʌnbir u jach ts'urirob soldado. Ara'b ti' tan u rʌc p'ujur yorob tu cotor mac tu cajar Jerusalén. \v 32 Caj joc' u t'ʌn u soldados yejer u capitánob. Caj t'ʌnob ten u jach ts'urir soldado. Seb caj binob tu cu chucur Pablo. Caj yirob cu tar u jach ts'urirob soldado caj p'at u jats'ʌr Pablo ten a pimo'. \v 33 Caj c'uchij u jach ts'urir soldado yicnʌn Pablo caj ara'b ten u jach ts'urir ca' u chucob Pablo quir u ma'cʌr. Caj ts'oc u chucur Pablo caj c'arij yejer ca'tur mascab. Jeroj tune, caj c'ata'b ti' a pimo' maqui', bayiri' caj c'ata'b ti' ba' u ber ca jʌts'iquex. \v 34 C'am caj u nuncajob ti' a pimo'. U jer u jer cu nunquic. Rajen u jach ts'urir soldado mʌ' yer biquinin caj p'usa'b yorob a pimo', rajen caj ara'b u bin purbir Pablo ten u jach ts'urirob soldado tu cu naj wenʌnob soldado. \v 35 Chen barej, caj c'uchob a soldadojo' yejer Pablo tu cu nacʌre'. Yʌn c'ochbir Pablo ten a soldadojo' quire' jach ts'ic a pimo'. U c'atob u ca' chuquicob Pablo. \v 36 Quire' a mac a cu tar tu pach c'am awʌtnʌjob: \p ―Ca' ij quinsej a rayo' ―baxuc caj ya'arajob a pimo'. \s1 Pablo caj u nuncaj a mac a tan u pʌq'uicob u pach ʌcʌtan tu much'a'an a pimo' \p \v 37 Barej orac acsa'b Pablo tu cu naj wenʌnob soldado caj u t'ʌnaj u jach ts'urir soldado Pablo: \p ―Cax tsicbanʌquenob? ―quij Pablo. \p Caj u ya'araj u jach ts'urir soldado: \p ―Quin wiric tech a wer u t'ʌn griego. \v 38 Mʌ' wa tech u winiquirech egipto, a tu much'quintaj a pimo' quir u ts'iquinta'r gobierno romano? Mʌ' wa tech caj a pʌyaj u berob a pimo' quir u bin u quinsob u winiquirob gobierno. Mʌ' wa tech caj a much'quintaj cuatro mil xib ich tʌcay ru'um uch? \p \v 39 Jeroj Pablo, caj u nuncaj caj u ya'araj: \p ―A teno', u winiquireno' judío. Tar in tar ich u cajar Tarso uch. A ray cajaro' jach manan no'j, ra' ti' yʌn ich u ru'umin Cilicia. Quin chan c'atic tech ca' a cha'j in tsicbar ti' a ray pimo'. \p \v 40 U jach ts'urir soldado caj u cha'j u tsicbar Pablo. Ti' cu ch'ictar tu cu nacʌr mac a cu bin tu cu naj wenʌnob u soldado romano. Pablo caj u pecsaj u c'ʌb ca' ts'ocac u t'ʌn a pimo'. Jeroj Pablo caj u yʌnxchun u tsicbar ti'ob ich u t'ʌn u winiquirob judío. \c 22 \p \v 1 ―U'yex ba' quin wa'aric techex in wet winiquirob judío a in wet ch'ibarob. U'yex ba' quin wa'aric techex u winiquirob judío a nuxibo'. U'yex ba' quin bin in wa'aric techex soc ʌcʌtan techex tu cotor soc a werex mʌna' in si'pir a teno' ―quij Pablo. \p \v 2 Caj yubob tan u t'ʌn ich u t'ʌnob u winiquirob judío, mʌ' c'ʌs ba' cu tsicbarob u winiquirob judío. Jeroj caj u ya'araj ti'ob: \p \v 3 ―A teno' ―quij Pablo―, u winiquiren judío, caj u rochen in nʌ' tu cajar Tarso tar ich u ru'umin Cilicia. Chen te' ch'ijen ich u cajar Jerusalén. A tera' caj u camsajen Gamaliel uch. A ba' nanij u camsic ti' ic nunquirex ra' caj in cʌnaj. Gamaliel tu qui' camsajen. Jach manan in c'at in betej an ten bic a teno' caj in tucraj a C'ujo' u c'at. Rajen ts'ajan in wor in betej an ten bic tu cotorechex baje'rer. \v 4 A ucho' ―quij Pablo―, caj binen in cʌxtej a yacsmʌnob tu yorob u t'ʌn Jesús, quir in chuquic in c'ʌxej quir in bin in purej quinsbir, cax wa xib, cax wa xquic caj in c'ubajob c'ʌrbirob. \v 5 U jach ts'uirob u sacerdote u winiquirob judío yejer u jach ts'urirob u winiquirob judío, a nuxibo', c'ucha'an yorob ya'aricob techex bic tabar caj u chucajob ju'un ten soc in puric ti' in wet winiquirob judío ich u cajar Damasco. Mʌ' ja wirej, ti' binen uch quir in chuquic u pach a mac a yacsmʌnob tu yorob u t'ʌn Jesús, soc toc c'ʌxa'an ca' taquen in purej mʌcbir ich u cajar Jerusalén, soc u ts'abʌr u muc'yajob ten u ts'urirob u winiquirob judío. \s1 Pablo cu tsicbar bic tabar caj u yacsaj tu yor u t'ʌn Jesús \p \v 6 Caj ya'araj Pablo: \p ―Quire' tan in bin ich u berir u cajar Damasco. Seb caj tar u ch'ic yum u sasirir ca'anan tu yʌnen an ten bic u sasirir a cu c'uchur c'ac'chunq'uino', jach manan u sasirir. Caj tar u sasir c'ac'chunq'uin tu yʌnen. \v 7 A teno', caj ruben ich bej, a ra'iri' u q'uinin, caj in wu'yaj u t'ʌn mac, raji' caj u ya'araj ten: “Saulo, Saulo, quire' ra' in c'aba' a ucho'? Biquinin, ca man a chuc quin pach. Mʌ' ja wirej, a mac a cu chuquic u pach a mac a cu sayʌrob tin pach, tan u chuquic in pach xan.” \v 8 A teno' tune', caj in nuncaj: “An maquech, Jaj Ts'ur?” ―quen. Raji' caj u ya'araj ten: “A teno' Jesúsen a cʌja'anen tu cajar Nazaret uch. Tan a chuquic in pach a teno'.” \v 9 A mac a ti' yʌnob, a jin wet taracob, cax caj u yirob u sasirir ca'anan, caj jaq'uij yorob. Chen mʌ' ju yubob u t'ʌn a cu t'ʌniqueno'. \v 10 Caj in wa'araj tune': “Ba' ca bin a wa'are ten in Jaj Ts'urir.” Caj u ya'araj ten Jaj Ts'ur: “Riq'uen, joq'uen xen ich u cajar Damasco. A rayo' ti' yʌn mac a cu bin ya'aric tech tu cotor ba' a C'ujo' u c'at tech ca' a betej.” \v 11 Caj riq'uen ―quij Pablo―, mʌ' jin wiraj in ber, quire' ac'birchʌjij in wich ten u ch'ic yum sasirir C'uj. Caj mach in c'ʌb quir u pʌyicob in ber. U pʌybarob in ber in wet binob, jeroj caj oquen ich u cajar Damasco. \p \v 12 ’Tiri' ich u cajar Damasco ti' yʌn turiri' xib, Ananías u c'aba'. A ray xibo', cu jach c'ujintic C'uj. Cu naj betic tu cotor a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn Moisés uch. Bayiri' xan, tu cotor u winiquirob judío cu tucricob wa tsoy cu betic Ananías. \v 13 Caj c'uchij Ananías tu yʌnen, ti' ch'ica'an tin wicnʌn uch caj u ya'araj ten: “Baje'rer in wet acsa'orirech Saulo bin a ca' irej a ber.” Seb caj ca' sasichʌjij in wich, jeroj caj in wiraj Ananías. \v 14 Caj ya'ara ten Ananías ―quij Pablo―: “U c'ujir ic nunquirex a tu c'ujintajob uch, caj u tetech ca' a najtej a ba' u c'at tech. Caj u tetech soc a wu'yic u t'ʌn tu chi' Jesús. Caj u tetech C'uj soc a wiric u parar a mac taj yore'. \v 15 Mʌ' ja wirej, a C'ujo' caj u tetech quir a toc aric u t'ʌn ʌcʌtan tu cotor mac cax a ba' a wirmʌn yejer a ba' a wu'ymʌn. \v 16 Baje'rer, quij ya'araj Ananías, ba'wir ca pajic, riq'uen ca' xico'on soc in wacsic ja' ta jo'r. Ca' a t'ʌnej Jaj Ts'ur soc u jawsic a si'pir C'uj.” \s1 Teta'b Pablo ten Jaj Ts'ur quir u tsec'ta'r u t'ʌn tu mʌ' u winiquirob judío \p \v 17 Caj ya'araj Pablo ti' a pim u winiquirob judío: \p ―Barej, caj sutnʌjen tin pach tu cajar Jerusalén caj binen ich carem naj tu quic naj binex quir ij c'ujintiquex C'uj. A teno', caj oquen quir in t'ʌnic C'uj. Tu jin t'ʌnaj C'uj uch, caj in wʌyʌc'taj C'uj. \v 18 Caj in wiraj in Jaj Ts'urir, raji' caj u ya'araj ten: “Joq'uen p'ʌtej u cajar Jerusalén. Sebquint a bin quire' u winiquirob judío a mʌ' ju yacsajob tu yorob a ba' ca tsec'tiquenob ti' mʌ' ju bin u c'ʌmob.” \v 19 Chen a teno', caj in wa'araj: “Jaj Ts'ur, quen, robob u toc erob a teno' caj in chucaj caj in puraj mʌcbir a mac a yacsmʌnob tu yorob a t'ʌn tech. Robob u toc yerob a teno' caj oquen ich jujuntur u chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío, caj in cʌxtaj a mac a yacsmʌnob tu yorob a t'ʌn quir in chuquicob in mʌquej tu cu ma'cʌr mac, caj in chich jʌts'ajob xan. \v 20 Caj ch'in Esteban ten u winiquirob judío soc ca' quimic. Ra'iri' u q'uinin caj quimij Esteban, jach tsoy caj in tucraj. Mʌ' ja wirej, a teno' caj in cʌnantic u noc'ob a cu ch'ininob Esteban uch.” Aro' caj tsicbʌnʌjen yejer Jaj Ts'ur. \v 21 Caj ya'araj ten Jaj Ts'ur: “Joq'uen xen ich a mʌ' u winiquirob judío.” Jeroj tune', caj u tuchi'ten C'uj ich tantanxer ru'um nachir. \s1 Chuc Pablo ten u jach ts'urir u soldados romano \p \v 22 A pim u winiquirob judío caj yubob u t'ʌn Pablo hasta yubob ya'aric: “A mʌ' u winiquirob judío.” Jeroj tune', c'am caj awatnʌjob u winiquirob judío, tan ya'aricob: \p ―A je' xibo' ca' quimic. Joc'sej cax quimic soc mʌ' u cuxtar. \p \v 23 Mʌ' ja wirej, caj c'am awʌtob soc yesicob jach p'ujob. U bʌjiri'ob caj u jʌtajob u noc'ob u winiquirob judío, caj u purajob u noy ru'um ich ca'anan soc yer jach p'ujob. \v 24 Caj irir ten u jach ts'urir u soldados romano bic caj p'ujob. Caj u t'ʌnaj u soldados soc u pururob Pablo ich yatoch tu cu naj wenʌnob a soldadojo'. Caj ara'b ten u jach ts'urir soldados ti' u soldados ca' chich jats' Pablo: \p ―Ca' ij quirex wa Pablo cu ya'aric tenob a ba' u si'pir ti'e'. Je' in wirob biquinin caj u p'usaj yobob u winiquirob judío quir u yawatob. \p \v 25 Barej caj ts'oc u c'ʌxic Pablo yejer ot' quir u jʌts'ic u pach, caj u ya'araj Pablo: \p ―A teno' u winiquirenob romano. Tsoy wa ca jats'iquenex cax wa mʌ' ja wiraj wa yʌn in si'pir? ―baxuc caj ya'araj Pablo ti' a capitáno'. \p \v 26 Barej caj u yubaj ya'ara' ten Pablo aro', a yʌjt'ʌnir cien soldados caj joc'. Caj bin ich u jach ts'urir quir ya'aric ti' a ba' ara'b ti' ten Pablo. Caj c'uchij, caj u ya'araj ti': \p ―Qui' irej a ba' ca bin a betic. Mʌ' ja wirej, a ray xibo' u winiquirob romano. \p \v 27 Rajen u jach ts'urir tu cotor soldados, caj bin ich Pablo. Caj u ya'araj ti': \p ―Arej ten wa ju winiquirech romano? \p Caj u ya'araj Pablo: \p ―A teno' u winiquirenob romano. \p \v 28 Caj u nuncaj u jach ts'urir tu cotor soldados: \p ―A teno', caj in bo'otaj jach ya'ab taq'uin soc u winiquirenob romano. \p Pablo caj u ya'araj: \p ―A teno', u winiquirenob romano, quire' in tet u winiquirob romano quet yejer in nʌ', u winiquirob romano. \p \v 29 Seb caj p'at Pablo ten a soldadojo' a cu bin jʌts'bir u pach Pablo uche'. Yet binac u jach ts'urir tu cotor soldados, quire' jach sajʌc caj u yubajob u winiquir romano Pablo. Caj u ch'aj sajquir xan, quire' caj u c'ʌraj yejer mascab. \s1 Pablo ʌcʌtan tu cotor u jach ts'urirob u winiquirob judío \p \v 30 Caj sasij soc yer jach taj mʌ' ba'wir cu taquicob u jo'r Pablo, u jach ts'urir tu cotor soldados caj u tuchi'taj t'ʌnbir tu cotor u jach ts'urirob sacerdote u winiquirob judío, yet taracob u jach ts'urir u winiquirob judío, a nuxibo'. Caj u tuchi'taj t'ʌnbir ca' rʌc tarob u much'quinticob u bʌj. Caj pit tu c'ʌxa'an Pablo caj bin purbir ʌcʌtan tu cotor u jach ts'urirob u winiquirob judío. Ʌcʌtan ch'icric Pablo. \c 23 \p \v 1 A Pabloje', tan u susu'tic u bʌj quir u qui' pʌctic u jach ts'urirob u winiquirob judío. Caj u ya'araj: \p ―U xibirechex u winiquirechex judío. A teno' ―quij Pablo―, in wer ich in tucuro', in wʌc'ʌs pixamo' ―quij―, mʌ' u ya'arej ten biquinin caj a betaj ba', quire' C'uj cu yiric jach tsoy in tucur, quire' a ba' caj in betaj tu cotor u q'uinin cuxa'anen cax u q'uinin baje'rer. \p \v 2 Jeroj tune', caj ara'b ten u jach ts'urir sacerdote u winiquirob judío, u c'aba' Ananías: \p ―Rax u chi'. \p Rox u chi' Pablo ten a mac a ti' yʌn yicnʌn Pablo. \p \v 3 Pablo tune', caj u ya'araj: \p ―A techo', ca'tur a tucur, je' u pʌquic u bʌj tech C'uj. Mʌ' ja wirej, a techo', ti' cura'anech soc u joc'ar tu tajir ba', quire' baxuc caj u ya'araj u t'ʌn Moisés. Chen a techo', caj a wa'araj u roxar in chi'. A techo', caj a rʌc p'act u t'ʌn Moisés ―quij Pablo. \p \v 4 A mac a ti' yʌn ich yicnʌn Pablo caj u ya'araj ti': \p ―Mʌ' ja wirej, caj a wa'araj jach manan c'as u jach ts'urir sacerdote. \p \v 5 Caj u ya'araj Pablo: \p ―Mʌ' in wero', wa jin rac'ob wa raji' u jach ts'urir a sacerdote u winiquirob judío. Mʌ' ja wirej, tu ts'iba'an u t'ʌn C'uj cu ya'aric: “Mʌ' tsoy a wa'aric jach manan c'as u jach ts'urirob a cajarex.” \p \v 6 Pablo caj u yiraj jun yarob a much'a'anob u jach ts'urirob tu cotor u winiquirob judío. Yerob a caj u cʌnajob a ba' camsa'b ten u winiquirob judío a cu ya'aricob fariseo. U jer jun yarob yerob a ba' camsa'b ten u winiquirob judío a cu ya'aricob saduceo. Rajen c'am caj u t'ʌnaj: \p ―U'yex ba' quin wa'aric techex in rac'ob. A teno', u winiquiren a fariseojo', bayiri' xan, u pararen fariseo. Jari' quin pajic wa bin u ca' riq'uir tu cotor mac tu quimirir. Je' u rʌc cuxtarob tu ca'ten, rajen cu taquicob in jo'r. \p \v 7 Caj ts'oc u ya'aric aro', caj u yʌnxchun u c'amquinticob u t'ʌn u winiquirob judío a fariseojo' yejer u winiquirob saduceo. Mʌ' ja wirej, mʌ' quet yorob a ba' uya'b yac Pablo. \v 8 Mʌ' ja wirej, u winiquirob saduceo cu camsicob, mʌna' mac cu bin riq'uir tu quimirir, mʌna' u yʌjmasirob u t'ʌn C'uj, cu camsicob xan, mʌna' xan quisin. Barej u winiquirob judío a fariseojo', cu camsicob bin u ca' riq'uir mac tu quimirir. Cu yacob xan, yʌn yʌjmasirob u t'ʌn C'uj, bayiri' xan, cu yacob yʌn quisin. \v 9 Caj c'am awʌtnʌjob, tan u jach c'amtar yawʌtob. Caj ya'arajob jun yarob yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés, caj ts'oc u ch'ictar. Mʌ' ja wirej, jujuntur caj ch'icrʌjob ich u winiquirob judío a fariseojo', quire' jun xot' yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés, robob u winiquirob judío a fariseojo' xan. Robob caj u chich arajob: \p ―A je' xiba', mʌna' u si'pir ij quirexi' wa ix tʌcoj t'ʌnbir ten yʌjmasir u t'ʌn C'uj uch. Wa tu wʌyʌc't ix tʌc C'uj. Ba'wir quic ts'iquintiquex C'uj. \p \v 10 Caj u yiraj u jach ts'urir tu cotor soldados caj jach p'ujob tu cotor u jach ts'urirob u winiquirob judío, caj u ch'aj sajquir uch, quire' yer bin u ca' quinsbir Pablo uch. Rajen caj u tuchi'taj u soldados ca' u joc'sej Pablo ich u winiquirob judío. Tar yʌn binob u purob ich yatoch tu cu naj wenʌnob a soldadojo'. \p \v 11 Caj ca' ac'bichʌjij, a ra' u q'uinino', barej Pablo caj ts'oc u bin ich ʌcʌtan tu cotor u jach ts'urirob u winiquirob judío caj tar Jaj Ts'ur Jesús ich Pablo. Caj ara'b ti' Pablo: \p ―Ca' qui'ac a wor Pablo. Baxuc caj a tsec'taj in t'ʌn tera' ich u cajar Jerusalén, bayiri' xan, je' a bin a tsec'tej ich u cajar Roma. \s1 Cu p'eri'quinticob u tucurob u winiquirob judío quir u quinsicob Pablo \p \v 12 Barej caj sasij jun yarob u winiquirob judío, caj u much'quintajob u bʌj soc u p'eri'quinticob u tucurob quir u quinsicob Pablo. Caj u ya'arajob: \p ―Mʌ' ic yʌnyʌn janʌnex mʌ' jic yʌn uc'urex hasta quic toc quinsex Pablo. Bin u ca' u quinso'onex C'uj wa mʌ' ic quinsejex Pablo ―baxuc caj u ya'arajob. \p \v 13 A mac a caj u p'eri'quintajob u tucurob quir u quinsicob Pablo manij cuarenta xib. \v 14 Mʌ' ra' binob ich u jach ts'urirob sacerdote yejer u jach ts'urirob u cajarob u winiquirob judío, a nuxibo', a xibo', a caj u toc chich arajob u t'ʌn ti' C'uj. Caj c'uchob ich yicnʌnob caj u ya'arajob: \p ―A tenob, caj in wa'arobechex a ba' jach taj, quire' caj in chuquicob C'uj. Mʌ' jin yʌn janʌnob hasta quin quinsicob Pablo. \v 15 Rajen u'yex ba' quin wacob. Biquinin a techexo', yejer tu cotor u jach ts'urirob u winiquirob judío mʌ' ja bin a tus t'ʌnex u jach ts'urir tu cotor u soldados romano ca' u joc'sej ʌcʌtan techex Pablo. Arex ti' wa ja werex u jer ba' soc taj ca taquiquex u jo'r Pablo. Cax mʌ' toy c'uchuc Pablo a ca' bin in toc quinsob Pablo ich ber tu cu tar. \p \v 16 Chen nup'ob u t'ʌnob ten u parar u quic Pablo. Caj ts'oc yubique', caj bin ich Pablo tu mʌca'ani' ich tu cu naj wenʌnob u soldado romano. Caj u ya'araj taj a yubaj ya'ara' u quinsa'r Pablo. \v 17 Rajen Pablo caj u t'ʌnaj turiri' yʌjt'ʌnir cien soldados caj u ya'araj: \p ―Joq'uen purej a je' chan xib ich a jach ts'urir tu cotor soldados, quire' yubaj ya'ara' ba'. \p \v 18 Jeroj tune', caj bin purbir ich yicnʌn u jach ts'urir tu cotor u soldados romano. Raji' caj u ya'araj: \p ―A ta mʌcaje' Pablo, caj u t'ʌnen ca' tac in pure tech a je' chan xiba'. Yʌn ba' cu bin ya'arej. \p \v 19 U jach ts'urir tu cotor u soldados romano, caj mach u c'ʌb a chan xibo'. U tirir ti' caj u pay u ber. Caj c'ata'b ti': \p ―Yʌn wa ba' ca wac ten? ―quij. \p \v 20 Raji' caj u ya'araj: \p ―U winiquirob judío caj u p'eri'quintajob u tucurob quir u c'atic tech wa ja joc'sej Pablo saman ich ʌcʌtan tu cotor u jach ts'urirob u winiquirob judío. Bin u ca' u tusech quire' bin u ca' ya'arob tech: “Je' in ca' u'yicob ba' soc taj quin taquicob u jo'r Pablo.” \v 21 Mʌ' ja wirej, ti' yʌn cuarenta u xibir u winiquirob judío ti' cu bin u ch'uctob ich nʌc' ber quir u quinsa'r in wʌcʌn. Rajen mʌ' a yʌn quibic a ba' cu ya'aric tech, quire' a ray xibob, caj u chucajob c'uj caj ya'arob mʌ' ju yʌn janʌnob, mʌ' u yʌn yuc'urob xan, hasta cu toc quinsicob in wʌcan. Cu chen ch'ucticob a ba' ca wac ti'ob saman. \p \v 22 Jeroj tune', u jach ts'urir tu cotor u soldados roman caj u tuchi'taj ca' xic a chan xibo', caj u ya'araj: \p ―Mʌ' a yʌn aric ti' mac in wer a ba' caj a wa'araj ten. \s1 Tuchi'ta'b Pablo ich gobernador Félix \p \v 23 U jach ts'urir tu cotor soldados caj u t'ʌnaj tu yicnʌn ca'tur u yʌjt'ʌnirob cien soldados romano. Caj c'uchob caj u ya'araj ti'ob: \p ―Toc t'ʌnex ca' u marob u ba'tac a wʌj doscientos soldados, quir u binob ich u cajar Cesarea. Cʌxtex doscientos u jer soldados yejer u ranzas, bayiri' xan cʌxtex u jer setenta soldados yejer u tsimin. Quire' ca' xiquechex yejerob baje'rer ac'bir a las nueve. \v 24 Cʌxtex xan tsiminob, quir u cʌptar tu pach a Pablojo'. Ca' a qui' cʌnantex Pablo soc u jach c'uchur ich gobernador Félix. \p \v 25 Barej caj binob u yʌjt'ʌnirob cien soldados yet binac ju'un a caj u ts'ibtaj u jach ts'urir tu cotor u soldados romanos. Baxuc a je' t'ʌna', caj u ts'ibtaj: \p \v 26 “Ti' gobernador Félix, a mac a quin jach sʌjtic. A teno', quin t'ʌniquech yejer a je' ts'iba'an u ju'unin. A teno', Claudio Lisias in c'aba'. \v 27 A je' xiba', Pablo u c'aba'. Caj u chucob Pablo uch orac quinsa'cob ten u winiquirob judío. Chen binen in taquic yejer in soldados uch, quire' in wer raji' turiri' u winiquir romano. \v 28 Quire' a teno', in c'at in wer ba'wir caj u chucajob Pablo, rajen caj in puraj Pablo ich tu cu naj much'quinticob u bʌj tu cotor u jach ts'urirob u winiquirob judío. \v 29 Caj in wiraj mʌ' ba'wir quir u quinsa', mʌ' tsoy in c'ʌric tu cu naj mʌ'car mac. Cu chen taquicob u jo'r Pablo quire' a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn u nunquirob Moisés. \v 30 Caj ts'oc u ts'abʌr ten u t'ʌn mac tu tan u ch'ucticob u quinsa'r ten u winiquirob judío, jeroj seb caj in tuchi'taj tech. A teno', caj in toc araj ti' a mac a cu taquicob u jo'r Pablo ca' xicob ʌcʌtan tech quir u to'car u jo'r Pablo. Ts'oc in ts'ibtic tech. Ca' xiquech yejer C'uj.” Baxuc a jera' caj u ya'araj a ba' caj u ts'ibtaj Claudio Lisias. \p \v 31 Caj ts'oc yubicob ya'ara' yʌjt'ʌninob cien soldados ten u jach ts'urir tu cotor u soldados romano caj pay Pablo ca' xic u purob an ten bic caj ara'b ti'ob, ra'iri' ac'bir caj c'uchob ich u cajar Antípatris. \v 32 Caj sasij a soldadojo', a binob tu yoc yejer Pablo caj urob tu cu naj wenʌnob ich u cajar Jerusalén. A soldadojo', a cu cʌptarob tu pach tsimin tar p'atob ich u cajar Antípatris soc yet binacob Pablo. \v 33 Barej, caj c'uchob tu cajar Cesarea caj u c'ubajob u ju'unin ti' gobernador, bayiri' xan, caj u c'ubajob Pablo ʌcʌtan ti' gobernador. \v 34 Caj ts'oc u xaquic u ju'unin, a ts'ibta'b ten u jach ts'urir tu cotor u soldados, jeroj u gobernador caj u c'ataj ti': “Tu cʌja'anech uch?” Caj u yubaj ya'ara' Pablo tar u tar ich u ru'umin Cilicia. \v 35 Caj u ya'araj: \p ―Ca' in wu'yej a ba' ca wac tech, ca' bin c'uchuc a mac a cu ta'quic a jo'r. \p Caj u tuchi'taj ca' cʌnantac tu yʌn palacio nacional, tu cu cutar u rey Herodes soc u joc'ar u jach taj ba'. \c 24 \s1 Toc u jo'r Pablo ten u winiquirob judío ʌctan Félix \p \v 1 Caj ts'oc u man cinco u q'uinin, caj c'uchij Ananías u jach ts'urir tu cotor sacerdote u winiquirob judío, yet binacob jun yarob u jach ts'urirob u winiquirob judío, a nuxibo', yet binac xan, turiri' xib yʌjtaquir u jo'r mac, u c'aba' Tértulo. Mʌ' ja wirej, rʌc c'uchob ʌcʌtan u gobernador Félix quir u to'car u jo'r Pablo. \v 2 Barej, caj pa'y Pablo ʌcʌtan gobernador a Tértulo caj u yʌnxchun u ta'quic u jo'r Pablo caj u ya'araj: \p ―Jach qui' in wor tech in gobernadorech. Mʌ' ja wirej, mʌna' mac cu tar u quinsiquenob mʌna' mac cu chuquiquenob xan. Jach manan u tsoyir bic in cuxtarob tu ru'umin Fenicia quire' quin qui' ts'urintiquech. A techo' a ne'er quire' a ts'urech tu cotor mac. \v 3 Quin jach aric tech: “Bayo', in gobernadorech Félix.” Tu cotor mac a cu jach ts'urintiquech cu jach sʌjtic tech quire' rajra' ca betic tsoy tenob. \v 4 Quire' mʌ' in c'at in na'sic a wor tech, quin chich c'atic tech ca' a jamach pajen, soc ca' a wu'yej a ba' quin wac tech. \v 5 Mʌ' ja wirej, a je' xiba', a ca wirique', a tenob caj in wirajob tan u betic c'as tenob, ja' ix tʌcoj je' u betic c'as ti' ic ru'umex xan. Raji' caj u p'usaj yor tu cotor u winiquirob judío cax tu cu bin ich yoc'ocab. A je' xiba', tan u jach ts'urinta'r tu cotor mac a cu camsa' a ba' cu yac a mac cʌja'an tu cajar Nazaret uch. \v 6 Biquinin a je' xiba' ―quij Tértulo―, caj u jach tumtaj u yacsic a mʌ' u winiquirob judío ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío, aro' jach c'as, rajen chuc ten u winiquirob judío. Caj binenob in wirob wa cu joc'ar u jach tajir an ten bic cu ya'aric in nunquirob Moisés uch. \v 7 Chen tiri' c'uchij Lisias u jach ts'urir tu cotor u soldados romano, caj c'uchij yejer u soldados caj u tacob Pablo tenob yejer u jach chichir u muc'. \v 8 Ya'araj tenob Lisias: “Ca' xiquechex ich gobernador Félix quir a taquiquex u jo'r Pablo.” Biquinin mʌ' a wʌc'ʌs bʌjiri' c'atic ti' Pablo? Je' a wirique' tu cotor a tan in taquicob u jo'r, jach tu taje'. \p \v 9 U yet tarob Tértulo, u winiquirob judío, a ti' yʌnob ʌcʌtan gobernador, caj u rʌc arajob taj a ba' cu ya'aric Tértulo. \v 10 A gobernadoro', caj u ric'saj u c'ʌb soc yer Pablo tsoy u tsicbar. Pablo caj u nuncaj, caj u ya'araj: \p ―Jach qui' in wor in nunquic a ba' cu pʌq'uicob in pach soc a wu'yic. Mʌ' ja wirej, in wer ya'ab yaxq'uin ca wa'aric a ba' cu joc'ar u tajir ti' u cajarob in wet winiquirob judío. \v 11 Joq'uen, cʌxtej a wirej wa jach taj a ba' cu yacobe'. Yʌn doce u q'uinin caj uren ich u cajar Jerusalén quir in c'ujintic C'uj. \v 12 Barej caj u yirenob a tenobo', mʌ' jin c'amquintic in t'ʌn ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío mʌ' ju yirenob in joc'sic yor ya'ab mac, cax ich carem naj, cax chan naj tu cu naj c'ujinticob C'uj in wet winiquirob judío baxuc ich u cajar Jerusalén xan. \v 13 A je' u winiquirob judíojo' mʌ' c'ucha'an yorob yesicob wa taj a cu taquicob in jo'r baje'rer, quire' mʌna' in si'pir. \v 14 Chen yʌn ba' jach taj quin wac tech. A C'ujo', a caj u c'ujintajob in nunquirob Moisés uch, ra'iri' quin c'ujinticob xan. Barej robob cu ya'aricob u jer bej. Cu ya'aricob mʌ' taj a ba' quin cʌnique'. Chen a teno', quin quibic tu cotor a ba' ts'ibta'b ten in nunquirob, yejer a ba' caj u ts'ibtajob uch tu cotor mac a ts'a'b u tucurob ten C'uj quir u ts'ibticob a ba' u c'at C'uj. \v 15 Baxuc a ba' cu pajicob in wet winiquirob judío, a baywo' a teno' quin pajic. Chen a teno', quin pajic u q'uinin ca' bin ric'sac mac tu quimirir ten C'uj, cax a mac a tsoyo', je' u riq'uire', cax a mac a mʌ' tsoyo', je' u riq'uir xane'. \v 16 Rajen a ten xano', jach manan quin p'isic in bʌj soc rajra' jach manan tsoy in tucur ʌcʌtan ti' C'uj, bayiri' xan, ʌcʌtan ti' mac tu cotor. \p \v 17 Barej caj ts'oc in man ya'ab yaxq'uin ich u jer ru'um, caj uren yejer in taq'uin soc ca' in jʌsej ich jun yarob in wet winiquirob judío a mac jach otsirchʌjij, bayiri' xan, quir in sijic ba' ti' C'uj. \v 18 Quire' tan in betic aro', robob caj u yirenob ich carem naj a rey u q'uinino', caj ts'oc in p'o'ic in bʌj an ten bic cu naj beticob u winiquirob judío ich carem naj tu quin c'ujinticob C'uj yejer in wet winiquirob judío. Tiri' quin p'ʌtic in taq'uin u tiri' in wet winiquirob judío a mac jach otsichʌjij. Quin t'ʌnic C'uj, mʌna' mac ti' yʌn yejeren. Mʌ' jin p'usaj yorob maqui'. Chen ti' yʌnob u winiquirob judío, a ray u q'uino' u winiquirob judío caj u yirajenob. \v 19 A ray u winiquirob judío, a cu tarob tu ru'umin Asia, ar u tarob u tac in jo'r, wa mʌ' tsoy caj in betaj. \v 20 Cax a je' xiba', a ti' ch'ica'anob tu yʌno'onex baje'rer, arej ti'ob ca' ya'arob tech ba' in si'pir caj u yirob, barej u q'uinin caj binen ʌcʌtan tu cotor u ts'urirob tu cotor u winiquirob judío ich u cajar Jerusalén uch. \v 21 Jari' cu chen aricob c'as caj in wa'araj u q'uinin ti' yʌnen tu much'a'anob tu cotor u jach ts'urirob u winiquirob judío. Mʌ' ja wirej, c'am caj in wa'araj: “Jari' quin pajic wa bin u ca' riq'uir tu cotor mac tu quimirir. Je' u rʌc cuxtar tu ca'ten, rajen caj u tacob in jo'r.” Baxuc caj in wa'araj ti'ob. \p \v 22 Félix tune', caj ts'oc yubic a ba' ara'b ti'e'. U toc er a ba' camsa'b ten a mac a cu sayʌrob tu pach Jesús. \p Caj u ya'araj: \p ―Jot ―quij―, ts'oquij baje'rer. \p Caj u p'isaj u jer u q'uinin quir u ca' u'wic, rajen caj u ya'araj: \p ―Barej, ca' bin c'uchuc Lisias u jach ts'urir tu cotor u soldados, je' in wac techex soc u joc'ar u jach tajir. \p \v 23 Jeroj, caj u tuchi'taj u yʌjt'ʌnir cien soldados ca' cʌnanta'c Pablo tu cu naj cʌnantic mac. Caj u ya'araj ca' jamach cha' u man. Cax tsoy u tarob a mac tsoy yiric Pablo quir u ch'enapticob, cax tacob purbir ba' ti' Pablo, a ba' u c'at. \p \v 24 Mʌ' manʌc ya'ab u q'uinin caj ca' t'an Pablo ten Félix. Caj u pʌyaj u rac' Félix ca' tsicbanʌc Drusila yejer Pablo. U rac' Félix u winiquir judío. Caj u pʌyaj Félix soc yuba' u tsicbar bic tabar cu yacsic tu yor u t'ʌn Jesucristo. \v 25 Chen barej, caj pacran tsicbanʌjob ti', a ba' u c'at ya'aric ca' u betej a tsoyo', bayiri' xan, ca' u ma'quintej u betej a c'aso' a cu pachtic mac tu yor. Caj pacraj tsicbanʌjob ti' u q'uinin wa ber C'uj cu yocar juez soc yiric tu cotor tsoy u beyaj mac, wa c'as u beyaj mac. \p Rajen caj u ch'aj ch'ic yum sajaquir Félix, quire' yʌn u si'pir, caj u ya'araj: \p ―Joq'uen, xen ca' bin tac u q'uinin je' in ca' pʌyiquech soc in wu'yic ba' ca wac ―quij. \p \v 26 Bayiri' xan, Félix cu pajic ca' ts'abac u taq'uin ti' ten Pablo soc u cha'bar. Rajen ya'ab u tenin caj u t'ʌnaj ca' tac yicnʌn quir u tsicbar. \v 27 Baxuc caj manij ca'tur u yaxq'uinin caj oquij u jer quir u ts'urintic u ru'umin Fenicia. A mac oquij u c'aba' Porcio Festo u ts'urir. Joq'uij Félix. A Festojo', mʌ' u cha'bʌr Pablo soc u qui'quinta'r yor u winiquirob judío. P'at tu cu ma'cʌr mac. \c 25 \s1 Pablo caj u tsicbʌtaj ʌcʌtan gobernador Festo \p \v 1 Jeroj, caj c'uchij Festo quir u yocar beyaj bic gobernador. Barej caj ts'oc u man mʌna' u nup u q'uinin, seb Festo caj u p'ʌtaj u cajar Cesarea caj binij ich u cajar Jerusalén. \v 2 Barej caj c'uchij Festo tu cajar Jerusalén caj tarob tu yicnʌn u jach ts'urirob u sacerdote u winiquirob judío, quet tarob u jach ts'urirob u winiquirob judío, a mac a jach nojo'. Rʌc tarob quir u tocarob u jo'r Pablo. Robob caj u ya'arajob ti' Festo: \p ―A je' xiba' Pablo, caj u yacsaj ya'ab u c'asir ―quij. \p \v 3 Rajen caj u ya'arajob: \p ―Tsoy ca' a betej a tenobo', wa je' a pʌyic Pablo ich u cajar Jerusalén. \p Mʌ' ja wirej, caj u tucrob wa ju mucu ch'ucticob u mucu quinsob Pablo ich bej. \v 4 Barej Festo, caj u nuncaj: \p ―Ti' toy yʌn Pablo ich u cajar Cesarea tu mʌca'an, cu cʌnanta'r ten soldados. Tabar in bin a teno' ―quij―. \v 5 Barej, arex u bin a jach ts'urirex ca' xiquenob yejer a jach ts'urirex ca' ij quirex wa ba' c'as caj u betaj. Arej ca' tacob u tacob u jo'r Pablo ʌcʌtan ten ich u cajar Cesarea. \p \v 6 A Festojo', caj p'at ich u cajar Jerusalén ocho wa diez u q'uinin, jeroj, caj joq'uij quir u bin tu cajar Cesarea. Caj sasij caj curaj tu c'anche'ir tu cu naj cutar a gobernadoro', tu cu joc'ar u tajir ba', jeroj, caj u tuchi'taj pʌybir Pablo soc u tar yicnʌn. \v 7 Barej caj c'uchij Pablo ich Festo, u winiquirob judío a tarob tu cajar Jerusalén, caj u bʌc'ristajob Pablo. Jeroj, caj u yʌnxchun u taquicob u jo'r Pablo. Robob caj u ya'arajob: \p ―A je' xiba', caj u betaj jach ya'ab c'as. Cax ya'ab caj u tacob u jo'r, chen mʌ' c'ucha'an yorob u yesicob wa taji'. \p \v 8 Caj ya'araj Pablo quir u taquic u bʌj: \p ―A teno', ―quij―, mʌna' in si'pir. A teno' mʌ' jin betaj c'as, a ba' cu c'asquintic u t'ʌn a cu naj cʌnanticob u winiquirob judío. Mʌ' jin betaj a ba' cu c'asquintic a carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Mʌ' jin wa'ara ba'quiri' c'as ti' u rey César a cʌja'an tu cajar Roma. \p \v 9 Barej Festo, mʌ' u c'at u ts'iquintic u winiquirob judío, caj u ya'araj ti' Pablo: \p ―Tsoy wa ta t'ʌn tech ca' xiquech tu cajar Jerusalén? Tar yʌno' c'ucha'an a wor a taquic a bʌj ten a ba' cu taquicob a jo'r. \p A baywo', u c'at u qui'quintic u yorob u winiquirob judío. \p \v 10 Pablo tune', caj u ya'araj: \p ―Baje'rer ti' yʌnen ich ʌcʌtan u jach ts'urir u cajar, a caj u cha'j u ts'urinta' ten u rey César. A tera' tech ca' a wa'arej wa c'as caj in betaj wa mʌna' c'as caj in betaj. Mʌna' c'as caj in betaj ti' an ten bic a jach er. \v 11 Wa yʌn in si'pir quir in quinsa'. A teno', mʌ' in warej wa mʌ' in quimin. Chen mʌ' taj caj u ya'arob a cu taquicob in jo'r, rajen mʌ' c'ucha'an a wor a c'ubiquenob ti' u winiquirob judío. Rajen a teno', in c'at ca' a tuchi'ten ich rey César tu cajar Roma. In c'at ca' yubej u tocarob in jo'r ʌcʌtan a ti'o'. \p \v 12 Festo tune', caj ts'oc u tsicbar yejer u yet ts'urirob u cajarob, caj u ya'araj ti' Pablo: \p ―A c'at a taquic a bʌj ti' u rey César, je' in tuchi'tiquech ich u rey César. \s1 Pablo ʌcʌtan ich rey Agripa \p \v 13 Caj ts'oc u man mʌ' ya'ab u q'uinin, caj tar u jer rey ich u cajar Cesarea quir u ch'enapta'r Festo quir ya'aric ti': \p ―A tenob, qui' in worob in wiricob a tar. Agripa u c'aba' a reyo'. \p Yet tarac u rac' Berenice. \v 14 Caj ts'oc u p'atʌrob ya'ab u q'uinin, Festo caj tsicbanʌjij yejer a rey Agripa ti' Pablo. Jeroj, caj u ya'araj: \p ―Caj joq'uij Félix, caj u p'ʌtaj mʌca'an tu cu naj ma'cʌr mac turiri' xib. Pablo u c'aba'. \v 15 Barej caj binen tu cajar Jerusalén uch, caj rʌc tarob u jach ts'urirob u sacerdote u winiquirob judío yejer u jach ts'urirob u winiquirob judío, a jach manan no'jo'. Caj rʌc tarob ʌcʌtan ten quir u tocor u jo'r Pablo. Caj u c'atajob ca' in c'ubej ca' quinsac. \v 16 Caj in nuncaj ti'ob, u winiquirob romano mʌ' u naj c'ubic ca' quinsac mac wa mʌ' tu nuncaj a cu tocor u jo'r. Ca' u nuncob ʌcʌtan tin wich a cu tocarob u jo'r. \v 17 Rajen caj rʌc tarob u winiquirob judío, tin wicnʌn tera'. Barej caj rʌc tarob, tera' tune', caj sasij, seb caj curʌjen tu c'anche'ir gobernador. Caj rʌc tarob u much'quinticob u bʌj tu quin wiric wa yʌn u si'pir mac wa mʌna' u si'pir. Caj in tuchi'taj t'ʌnbir Pablo xan. \v 18 In wer ―quij Festo―, a Pablojo', neyʌn u si'pir caj in tus tucrej, neyʌn u si'pir. Barej a mac a cu taquicob u jo'r, mʌ' ju ya'araj ba' c'asir caj u betaj. \v 19 Robob caj tsicbanʌjob bic tabar robob cu c'ujinticob C'uj. Caj u tsicbʌtajob Jesús a mac quimij baje'rer. Chen a Pablojo', cu chen aric cuxa'an bin Jesús. \v 20 A teno', quire' xaca'an in tucur, quire' a ba' u rʌc xactob u bʌj a ba' caj in wu'yaj. Rajen caj in c'ataj ti' Pablo wa tsoy tu t'ʌn Pablo, ca' xic tu cajar Jerusalén, wa tsoy tu t'ʌn Pablo, ti' quin bin in wu'y u tocor u jo'r ―quij Festo―. \v 21 Barej Pablo, caj u c'ataj ten ―quij Festo―, ca' xic ich u rey César ich u cajar Roma. Mʌ' ja wirej, a rey Césaro', je' u yubique' a cu tocarob u jo'r Pablo. Rajen caj in wa'araj, ca' u c'ʌrej yoc Pablo tu cu naj ma'cʌr mac hasta c'ucha'an in wor in tuchi'tic tu cajar Roma tu yʌn u rey César ―baxuc caj u ya'araj Festo. \p \v 22 Caj ara'b ten Agripa ti' Festo: \p ―Baxuc xan, a teno', in c'at in wu'yej Pablo. \p Festo caj ya'araj ti' rey Agripa: \p ―Jach tsoy, saman je' a wu'yique'. \p \v 23 Caj sasij, caj tarij rey Agripa yejer u rac' Berenice. Robob u buquinmʌnob u jach tsoyir u noc', u noc' rey, quir u sʌjta' ten tu cotor mac jach manan, quire' a ba' robob caj u betajob. Yet taracob a mac a cu yamtic a reyo' tu cu reyinticob. Ti' yʌnob u jach ts'urirob mil u soldados. Ti' yʌn xan u jach ts'urirob u cajar Cesarea. Ca rʌc ocob ich junxot' naj tu cu naj much'quinticob u bʌj soc yubic ba' quiri' ya'ara'. Jeroj tune', Festo caj u tuchi'taj t'ʌnbir Pablo. Caj c'uchij tun. \v 24 Festo tun, caj u ya'araj: \p ―U'yex ba' quin wac reyech Agripa, yejer tu cotor mac a much'a'anob tera' baje'rer. A je' xiba', ca wiriquex ta wichex, tu cotor u winiquirob judío, bayiri' xan u winiquirob judío tu cajar Cesarea, cax tu cajar Jerusalén u tacmʌnob u jo'r Pablo ten. Cu naj aricob ten ca' quimic Pablo. \v 25 Barej a teno', mʌna' ba' caj in wiraj u betmʌn soc u quinsa', chen u bʌjiri' Pablo caj ya'araj ten, ca' in tuchi'tej soc yubic u rey César. Ti' cu bin soc yubic u rey César a cu tocarob u jo'r, rajen caj in tucuraj caj in tuchi'taj Pablo. \v 26 Mʌ' ja wirej, mʌ' in wer ba' si'pir yʌn ti', rajen a ba' quin bin in ts'ibtic ti' u rey César? Rajen, caj in joc'saj ʌcʌtan techex. Jach qui' in wor in joc'sic ʌcʌtan tech reyech Agripa soc ca' bin ts'ocac a wu'yic je' a yamtiquen in ts'ibtej a Pablo ba' yʌn u si'pir ―quij―. \v 27 Quire' quin wiric mʌ' ba'wir cu tuchi'ta'r mac a c'ʌra'ano' wa mʌ' ju ya'ara'r u si'pir. \c 26 \s1 Cu taquic u bʌj Pablo ʌcʌtan rey Agripa \p \v 1 Agripa tun, caj u ya'araj ti' Pablo: \p ―Wa a c'at a taquic a bʌj, arej tenob baje'rer Pablo. \p Pablo tune', caj u nacsaj u c'ʌb quir u t'ʌnic a reyo'. Caj u yʌnx chun u t'ʌn quir u taquic u bʌj: \p \v 2 ―Jach qui' in wor quir in taquic in bʌj baje'rer ʌcʌtan a techo' reyech Agripa. Qui' in wor in taquic in bʌj tu cotor ba' a cu taquicob in jo're' u winiquirob judío. \v 3 Quire' a techo', a ne'er tu cotor bic tabar u cuxtarob u winiquirob judío bayiri' xan, bic tabar mʌ' p'eri' yorob ich u yet winiquirob judíojo'. Rajen quin chich c'atic tech, ca' a qui' u'yej a quin wac techo'. \s1 Cu ya'aric bic u cuxtar Pablo hasta tu q'uinin caj u yacsaj tu yor \p \v 4 Mʌ' ja wirej, tu cotor in wet winiquirob judío yerob bic in cuxtar tin chichinin. Yerob tu yʌnxchun u beri' ti' yʌnen uch, tin ru'um Cilicia, hasta caj in p'ʌtaje' caj taren ich u cajar Jerusalén. \v 5 Wa ju c'atob a cu taquicob in jo'r, c'ucha'an yorob ya'aricob jach taj u winiquiren fariseo uch wa ju c'at, quire' yerob u winiquiren fariseo uch ya'ab u yaxq'uinin. Mʌ' ja wirej, u winiquirob judío a fariseojo' cu jach qui' u'yicob tu cotor ba' ts'ibta'b ten in nunquirob uch. U jer ich u winiquirob judío mʌ' ju nequi' quibob. \v 6 Baje'rer, ti' yʌnen ʌcʌtan tech rey Agripa quir u joc'ar u tajir a cu taquicob in jo'r ten in wet winiquirob judío. Mʌ' ja wirej, cu chen taquicob in jo'r, quire' caj in wacsaj tin wor u t'ʌn C'uj tu cu ya'aric ti' in nunquirob judío, je' u ric'sa' ten C'uj tu cotor mac tu quimen. \v 7 Mʌ' ja wirej, tu cotor u winiquirob judío, a doce yo'neno', caj u toc pajajob je' u riq'uir tu cotor mac tu quimen, quire' caj u toc araj C'uj je' u ric'sique' rajen u winiquirob judío cu naj c'ujinticob C'uj. Mʌ' ja wirej, Rajra' u naj pajicob u q'uinin ca' u nup'sej u q'uinin a ba' cu ya'aric C'uj uch. Rajen cu taquicob in jo'r baje'rer, quire' caj in chen quibaj a ba' cu ya'aric C'uj: “Je' u riq'uir mac tu quimene'.” Baxuc quin wa'aric tech in reyech Agripa. \v 8 Arej ba' ca tucriquex u winiquirex judío. Mʌ' wa c'ucha'an yor C'uj ca' u ric'sej mac tu quimen? \s1 Caj u ya'araj Pablo: Tin chucajo' u pachob a yacsmʌnob tu yorob uch \p \v 9 A ucho', in bʌjiri' caj in tucraj tsoy ca' in chuc u pachob tu cotor a yacsmʌnob tu yorob u t'ʌn Jesús, a cʌja'an ich u cajar Nazaret uch. \v 10 Baxuc caj in betaj ich u cajar Jerusalén uch. Mʌ' ja wirej, u jach ts'urirob u sacerdote u winiquirob judío, caj u chucajob ju'un ten soc c'ucha'an in woro' in chucob u pachob. Mʌ' jariri', barej caj u c'atajob ten: “Tsoy wa ju quinsa' a yacsmʌnob tu yorob?” A teno', caj in wa'araj: “Tsoy u quinsa'.” \v 11 Ya'ab u tenin caj in chuc u pachob ich tu cotor u chan naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Mʌ' ja wirej, caj in ts'aj u muc'yaj, in wirej wa cu p'ʌticob u yacsicob tu yorob ti' u t'ʌn Jesús. Quire' jach manan ts'iquen, rajen cax u jer ru'um jach nach, caj in cʌxtob quir in chuquic u pachob. \s1 Cu wʌc'ʌs tsicbar Pablo bic caj u yacsaj tu yor u t'ʌn Jesús \p \v 12 Caj u ya'araj Pablo: \p ―Rajen quin bin ich u cajar Damasco uch quir in chuquic u pachob a mac a yacsmʌnob tu yorob u t'ʌn Jesús. Mʌ' ja wirej, caj u cha'j in bin u jach ts'urirob u sacerdote u winiquirob judío, robob caj u ts'aj ten u muc', bayiri' xan, yejer u ju'unin a caj u ts'a ten u jach ts'urir sacerdote ti' ten quir in bin in chucob. \v 13 In reyech Agripa, caj binen ich u berir Damasco. A wer ba' in ber a teno'? Caj c'uchij c'ac'chunq'uin, caj binen caj in wiraj ch'ic yum sasir ca'anan. A q'uino', mʌ' nejach sasiri', a ju sasir ca'anano' jach manan. Caj rʌc bʌc'rista'ben a teno' yejer in wet binacob. \v 14 Jeroj tune', caj rʌc rubenob ich ru'um, caj in wu'yaj u t'ʌn mac caj u ya'araj ten ich u t'ʌn hebreo. Caj ya'araj ten: “Saulo, Saulo, biquinin ca man a chuc u pach a yacsicob tu yorob in t'ʌn? Mʌ' ja wirej, ca chuquic in pach xan? Mʌ' ja wirej, a bʌjiri' ca man a p'act a bʌj Saulo. A techo', irech a wacʌxo' a cu conconche'tic u che' yejer u ni' a qui' yeje'.” Baxuc caj u ya'araj ten. \p \v 15 ’A teno', caj in wa'araj: “Maquechi' Jaj Ts'ur?” A Jaj Ts'uro', caj u ya'araj ten: “A teno' Jaj Ts'uren, Jesúsen, a mac ca man a chuc u pachobo', ten ca man a chuc in pach, quij Jesús. in pach. \v 16 Chen riq'uen ta ch'ictar. Taren in wesic in bʌj tech soc a beyaj ten. Caj in toc tetech soc a man a tsec'tej in t'ʌn, bic caj a wirajen baje'rer. Barej ca' bin c'uchuc tu q'uinin, je' in ca' esic in bʌj tech. Bayriri' xan, ca' a wa'arej a ba' ca' bin a wirej biq'uinin. \v 17 A teno', quij Jaj Ts'ur, bin in ca' in taquech tu ca bin a tsec't in t'ʌn, cax ich u winiquirob judío, cax mʌ' ich u winiquirob judío. Baje'rer, quin tuchi'tiquech ich a mac a mʌ' u winiquirob judío. \v 18 Quin tuchi'tiquech ich a mʌ' u winiquirob judío soc a camsicob. Ca' a camsej ca' u p'ʌtob a ba' c'asir cu ya'aricob. Ca' a camsob, soc u joc'arob tu yac'birir ca' ocacob tu sasirir. Ca' a camsob soc u joc'arob tu cu ts'urinticob a quisino', soc ca' tacob tu cu ts'urinticob a C'ujo', quire' caj u yacsob tu yorob ten, quij Jesús. Soc u jawʌrob u si'pir ten C'uj, soc robob cu bin acsa'bir ten C'uj tu cuchir an ten bic u winiquirob C'uj.” Baxuc caj u ya'araj Jesús caj u tetaj ten. \s1 Pablo caj u quibaj a ba' ara'b ten Jaj Ts'ur \p \v 19 Rajen in reyech Agripa, caj in quibaj tu cotor a ba' caj ya'araj ten Jaj Ts'ur caj u t'ʌnen ca'anan. \v 20 Chen a teno', caj in yʌnxchun in tsec'tic u t'ʌn C'uj tu cajar Damasco, pachir tu cajar Jerusalén jach pachir ich tu cotor tu ru'umin Judea. Ti' toy jach pachir caj in tsec'taj tu yʌn a mʌ' u winiquirob judío. Mʌ' ja wirej, caj in tsec'taj ca' u c'axej u yorob, soc u p'ʌticob u c'asirob tu cu manob soc u yocarob tu berir C'uj. Caj in toc araj, ca' qui' manacob tu tsoyir soc tu cotor mac cu yiric wa jach taj ca' c'axaj yorob, soc u p'ʌticob u c'asirob. \v 21 Quire' a baywo', caj in tsec'taj u t'ʌn C'uj a winiquirob judiójo', caj u chucajenob tu carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío. Caj u tumtajob or u jach quinsenob, a ray u q'uinino'. \v 22 Quire' caj u yamten C'uj, rajen cuxa'anen tac baje'rer. Rajen u beri' baje'rer quin tsec'tic u t'ʌn C'uj, cax a tera' quin ch'ictar quir in tsicbar u tajir t'ʌn ti' tu cotor mac. Cax a tera', tu yʌn mac a jach no'jo', cax ich a mac' a mʌ' jach no'jo'. Mʌ' ba' caj in wa'araj, jari' a ba' caj u ts'ibtaj mac a ts'a'b u tucurob ten C'uj soc u ts'ibticob a ba' u c'at C'uj, quet yejer a ba' ts'ibta'b ten Moisés uch. A ba' caj u ya'arajob bin u ca' tar ca' bin c'uchuc tu q'uinin ra' caj in tsec'taj. \v 23 Mʌ' ja wirej, robob caj u ya'arajob bin u ca' tar Mesías ich C'uj ca' muc'yajnʌc, cu ts'ocare', cu quimin soc u taquic tu cotor mac. Aro' tune', raji' u yʌnxchun mac u ri'quir tu quimirir quir u tsec'tic ti'ob u winiquirob judío, yejer a mʌ' u winiquirob judío wa c'ucha'an yor u tacbir ten C'uj a jera' sasirir C'uj ti'ob. \s1 Pablo caj u tumtaj yirej wa Agripa cu yacsic tu yor \p \v 24 Quire' cu tsicbʌtic Pablo a je' t'ʌna', jaj ix ti' wa cu taquic u bʌj ti' Festo. Raji' Festo c'am caj t'ʌnʌj, caj u ya'araj: \p ―A techo' Pablo ―quij ya'araj ti'―, mʌ' c'ucha'an a wor a tucric taj, quire' jach manan a xacmʌn ju'un a techo' ―quij Festo. \p \v 25 Barej Pablo caj u ya'araj ti' Festo: \p ―In gobernadorech, a mac quin sʌjtic, a ba' quin wa'aric tech raji' taj. Mʌ' ja wirej, quin tsicbar an ten bic mac a jach manan taj a ba' cu tucrico'. \v 26 Te' yʌnecha' reyech Agripa, a techo', a jach er tu cotor ba' a caj in wa'araj, rajen mʌ' u jac'ʌr in wor in tsicbar ʌcʌtan tech. A teno', quin tucric a wer tu cotor a ba' quin tsicbar raji' t'ʌn jach taj, quire' mʌ' mucu ara'ani', tu cotor mac yubmʌnob. \v 27 A techo' in reyech Agripa, a wacsmʌn wa ta wor a ba' ts'ibta'b ten a mac a ts'a'b u tucurob ten C'uj quir u ts'ibticob a ba' u c'at C'uj? A teno', in wer ca wacsic ta wor. \p \v 28 Caj u nuncaj Agripa ti' Pablo tun, caj ya'araj: \p ―A techo', ca tus tucric seb in c'axic in wor soc in wacsic tin wor u t'ʌn Cristo. \p \v 29 Caj u nuncaj Pablo: \p ―Cax qui' ts'abir a wacsic ta wor, cax seb ca wacsic ta wor u t'ʌn Cristo. Mʌ' ja wirej, a teno', in t'ʌnic C'uj soc tech yejer tu cotor mac a tan a wu'iquex in t'ʌn baje'rer ca' a wacsaquex ta worex ti' Jesús an ten bic ten caj in wacsaj tin wor ―quij Pablo―. Chen wa tsoy tu t'ʌn C'uj mʌ' in c'at in wiric c'ʌra'anechex an ten bic ten baje'rer. \p \v 30 Caj ts'oc ya'aric Pablo a jera', caj riq'uij a reyo' yejer a Berenice yejer gobernador yejer tu cotor mac tu cura'anob. \v 31 Barej caj joc'ob mʌ' nenachi', caj u pacran a'arajob ich u rac'ob: \p ―A je' xiba', mʌna' u c'asir ti'. Mʌ' ba'wir ti' quir u quimin, mʌ' quir in c'ʌricob tu cu naj ma'cʌr mac. \p \v 32 Caj u ya'araj Agripa ti' Festo: \p ―A je' xiba' wa mʌ' u c'at u bin ich u rey César uch quir u taquic u bʌj, c'ucha'an ij cor ij cha'ic u bin Pablo. \c 27 \s1 Pablo tuchi'ta'b tu cajar Roma \p \v 1 Barej caj u tucrajob caj binob purbir Pablo ich chem tu ru'umin Italia, a tenob in wet binacob, quij Lucas. Caj c'ubij Pablo caj bin purbir yejer yet c'ʌra'anob winiquirob caj c'ubij ti' u yʌjt'ʌnir cien soldados. Julio u c'aba' yʌjt'ʌnir cien soldados. A Juliojo', cu ts'urinta'r ten jun much' soldado pʌcha'an u c'aba' Augusto, quire' Augusto u rey yʌnin. \v 2 Ti' yʌn u jer yet binac xan, Aristarco u c'aba'. Tar u tar tu ru'umin Macedonia, chen u jach cajaro' Tesalónica. Jeroj tune', caj oquenob ich u chemir c'ac'nab a cu tar tu cajar Adramitio. Tabar u bin chem, bin u ca' ocar tu ya'ab u jor u chemin ich tu cotor u chi'c'ac'nab tu ru'umin Asia. \v 3 Caj sasij caj c'uchenob ich u jor u chemin tu cajar Sidón. Julio caj u betaj tsoy ti' Pablo, rajen cha'b u bin yirir u yet acsa'orirob. Caj acsa'b Pablo ten u yet acsa'orirob ich yatochob. \v 4 Jeroj tune', caj ruq'uenob tu jor chem Sidón. Quire' ich c'ac'nab, caj in nupajob ic', rajen caj in masajob tu noj tu petenin c'ac'nab Chipre, tu mʌ' nec'am yic'ari'. \v 5 Jeroj tune', caj in p'ʌtajob u chi' c'ac'nab tu quin manob ich u chemic'ac'nab quir in ch'ʌcticob a c'ac'nabo'. Ra' u c'ac'nabir ti' yʌn tu yʌn u ru'umin Cilicia yejer u ru'umin Panfilia. Jeroj tune', caj c'uchenob tu cajar Mira, a ti' yʌn tu ru'umin Licia. \p \v 6 Caj c'uchenob ich u chemin c'ac'nab tu cajar Mira a ti' yʌno' ich u ru'umin Licia. Tiri' Julio yʌjt'ʌnir cien soldados caj u cʌxtaj u jer chem quir in binob. Caj u yiraj u jer chem a tar u tar tu cajar Alejandría. Jeroj tune', caj acsa'benob ten Julio quir in binob tu ru'umin Italia. \v 7 Jach ya'ab u q'uinin ama'an binenob tu quin binob ich chem. Chan ber caj binenob, quire' c'am yic'ar caj in nupob. Jach yaj caj c'uchenob ʌcʌtan tu cajar Gnido, quire' a yic'aro'. Caj binenob tu noj u petenin c'ac'nabir Creta, jach baytʌc tu cajar Salmón. \v 8 U chemin c'ac'nab, caj bin chan ber ich tu cotor u chi'c'ac'nab hasta tac c'uchenob tu jor chem u cajar Buenos Puertos, jach baytʌc ti' u cajar Lasea. \p \v 9 Quire' jach chan ber caj binenob ich u chemin c'ac'nab. Rajen caj u ch'aj sajquirob u binob ich c'ac'nab, quire' ra' u q'uinin tan ja' yejer yic'ar. Mʌ' ja wirej, toc manij u q'uinin cu wa'quic u q'uiq'uer yʌrʌc' soc u ruc'sic u si'pirob. Rajen tsibanʌjij Pablo a ba' cu tucrique'. \v 10 Caj u ya'araj: \p ―U'yex ba' quin wac techex in wet xibirechex. A teno', quin tucric bin u caj tar to'onex ya'ab u yajirir, wa quic binex ich yoc'or c'ac'nab baje'rer. Je' ix ti' ic jururex xan yejer tu cotor u ba'tacob. Baje'rer ix ti' ic binex ja' to'onex xan. \p \v 11 Chen yʌjt'ʌnir cien soldados caj u chen quibaj a ba' ara'b ti' ten a mac yʌnin chem yejer a mac a cu ts'ur chem, mʌ' ju quibaj a ba' ara'b ti' ten Pablo. \v 12 U jor u chemin tu yʌnenob mʌ' tsoyi', ca' bin c'uchuc tu q'uinin tan ja' yejer u ch'ic yum yic'ar, rajen orac tu cotor caj u tucrajob tsoy caj cʌxtajob u jer u jor u chemin tu tsoy u masicob u q'uinin tan ja' yejer c'am yic'ar. Rajen caj u tucrajob u binob ich u jor u chemin tu cajar Fenice. A ray u jor u chemin ti' yʌn ich u petenin c'ac'nab Creta. Bayiri' xan, yʌn u wich xʌman ca'an yejer quir u tar q'uin, rajen mʌ' c'am yic'ar cu tar tu jor u chemin Fenice. \s1 U ch'ic yum ic' ich c'ac'nab \p \v 13 Barej caj u yirob cu tar ic' ich nojar chan ber yusta'r, jeroj caj u tucrajob jach tsoy in binob ich chem, quire' mʌ' xʌman ca'an. Rajen caj u ric'sajob u mascab a ti' yʌn ich yit' ja'. A je' mascaba', cu su'sic chem soc mʌ' u picta'r ten ic'. Caj joc'ob caj binob ich u chemin c'ac'nab caj u manob tu chi' u c'acnabir u petenin Creta. Jach bʌytʌc u petenin caj binob. \v 14 Jach tabar caj tar u ch'ic yum ic'. Tar u tar u wich ich u ru'umin u petenin Creta. Jeroj tune' in cheminob caj u nup'aj yic'ar. A je' yic'ara', pʌcha'an u c'aba' Yic'ar Xʌman Ca'an, c'ʌs quir u tar q'uin. \v 15 Caj cuch u chemin c'ac'nab ten yic'ar, quire' mʌ' c'ucha'an in worob in binob ich yic'ar, rajen caj in cha'ajob u cuchiquenob, quij Lucas. \v 16 Tu manenob caj in masajob u petenin Clauda. Caj manenob Clauda, mʌ' ne c'am yic'ar tarij, quire' bʌra'an ten u ru'umin, nojar. Jeroj caj in chopʌtajob u chan chemin a cu jita'r ten u chemin c'ac'nab. Jach chich ic beyajob, quij Lucas, hasta caj in wacsajob u chan chem ich u chemin c'ac'nab. \v 17 Caj ts'oc in nacsicob u chan chem ich u chemin c'ac'nab, jeroj caj u c'ʌxajob u chemin c'ac'nab yejer sum. Mʌ' ja wirej, caj u masaj a sumo' yaran chem quir u nup c'ʌxtic, soc u qui' nup'ur u chemin tu bʌja'an, quire' jewer u chemin c'ac'nab. Caj u jach ch'aj sajquirob, quire' ti' yʌn ch'ic ya'ab sa'am jach baytʌc tu yʌnob. A ra' sa'amo', pach u c'aba' Sirte. Mʌ' ja wirej, cu sʌjta'r wa cu nich'ir chem ich yoc'or a sa'amo', quire' c'ʌs yaram c'ac'nab ti' yʌn u sa'amin. Rajen caj u yensajob u noquirob u chem tu t'ina'an, soc mʌ' u picta'r ten ic' soc u bʌjiri' cu ts'ich'inta'r u chemin c'ac'nab ten yic'ar c'ac'nab. \v 18 Caj sasij mʌ' toy ch'enac u ch'ic yum ic'. Mʌ' ja wirej, quire' a ic'o', caj u yʌnchun u puricob u cuch chem soc c'ʌs mʌna' u cuch chem. \v 19 Caj c'uchij mʌna' u nup u q'uinin, tu cotorenob yejer in c'ʌbob caj in rʌc jarob a ju cuch chem a p'at tu japnin chem, caj in rʌc purajob ich c'ac'nab. \v 20 Quire' mʌ' jin wirajob a q'uino', mʌna' sab caj manij ya'ab u q'uinin. Mʌ' ja wirej, ti' yʌn u ch'ic yum ic' yejer ja' ich c'ac'nab, rajen caj in tucrajob bin in ca'ob quimin tu cotorenob. \p \v 21 Quire' caj man ya'ab u q'uinin mʌ' jin jantajobi' waj, rajen caj bin Pablo u t'ʌnic a mac a ti' yʌn ich chem: \p ―U'yex, ba' quin wac techex, in wet xibirechex. Wa caj a quibajex in t'ʌn uche' ti' toy yʌno'onex ich u petenin Creta. Chen ra'iri' u q'uinin, caj joco'onex yejer chem ich c'ac'nab ij cʌnmʌnex a je' yajirira' tu jaq'uex ij corex. \v 22 Chen baje'rer, chichquintex a worex, mʌna' mac ich a je' chema' cu bint ja'. Jari' a chemo', cu bint yit' c'ac'nab. \v 23 Jo'oraj ac'bir, caj u tuchi'taten C'uj turiri' yʌjmasir u t'ʌn C'uj tu yʌnen, ―quij Pablo―. Caj u tuchi'taten C'uj, quire' raji' quin jach ts'urintic C'uj xan, bayiri' xan, quin beyaj ti'. \v 24 Caj u ya'araj ten yʌjmasir u t'ʌn C'uj: “Mʌ' a ch'ic sajquir Pablo. Ca' a ch'icraquech ʌcʌtan ich u rey César. Mʌ' jarari', quire' a techo', caj a t'ʌnaj C'uj ti' a mac a ti' yʌn ich chem, a C'ujo', quire' jach manan tsoy je' u tocar tu cotor mac yejerech.” \v 25 Rajen, quen, chichquintex a worex in wet xibirechex, mʌ' ja wirej, a teno' quin wacsic tin wor a ba' caj u toc araj C'uj, quire' in jach wer a ba' cu ya'aric C'uj cu chen betic. \v 26 Jari' bin u ca' u puro'onex a ic'o' ich turiri' u petenin ich c'ac'nab. \p \v 27 Mʌ' ja wirej, quin binob ich u chemin c'ac'nab ca'tur semana. Jeroj, caj ac'birchʌjij a yic'aro' caj u purenob ich u c'ac'nabir u c'aba' Adria. Caj c'uchij chumuc ac'bir a mac a cu naj beyajob ich chem caj tucrajob tan in nats'arob ich ru'um. \v 28 Rajen caj u ch'aj u p'is u yirob mun u tamin yʌn u yit' c'ac'nab. Caj ts'oc u puricob u sumin quir yiricob caj u yiraj treinta y seis metros. Sasam caj u ca' ch'u p'is caj u yirob veintisiete metros u tamin. \v 29 Jeroj, caj u ch'aj sajquirob u c'uchurob tu yʌn a tunicho', rajen caj u jurquintajob u mascabir ich yach chem ca' xuruc u bin. Rʌc yʌn u nup u mascabir caj u jurquintajob. Caj ts'oc u jurquinticob u mascabir cu jach pachticob u sastarob. Jach yaj yorob cu yubicob u pajicob u sastar. \v 30 A mac a cu naj beyajob ich chem u c'at u puts'urob ti' a chemo', rajen caj u yemsajob ich ja' a chan chemo', a c'ʌxa'an tu japnin u chemir c'ac'nab, soc u puts'urob rajen caj u ya'arajob: \p ―Atenob, bin in ca' in purob u jer u mascabir quir u su'sic ic chemex a ti' yʌn tu jor chem. \p \v 31 Rajen Pablo caj u ya'araj ti' yʌjt'ʌnir cien soldados: \p ―Wa robob mʌ' u p'atʌrob ich chem, je' a rʌc bint ja'ex. \p \v 32 Rajen u soldados caj u xonch'ʌctajob u sumin chan chem, caj u chaj u bʌjiri' cu bin chan chem ich c'ac'nab. \v 33 Ac'ab caj sasij caj ara'b ti'ob ten Pablo cu chich aric ti'ob: \p ―Joq'uenex ta janʌnex quire' yʌn ca'tur semana mʌ' janʌnechex mʌ' ja wenenex quire' ca pajiquex ca' manac ja'. \v 34 Rajen janʌnex ca' tac a muq'uex quin chich aric techex quire' mʌna' mac cu bint ja'. Mʌ' ja bin yajtarex xan. \p \v 35 Caj ts'oc u ya'aric aro', Pablo caj u chucaj u yo'och waj caj u ya'araj: “Bayo' C'uj”, quire' yo'och. Baxuc caj u betaj ʌcʌtan tu cotor mac ich chem, caj u yʌnxchun u janʌn. \v 36 Tu cotor mac caj u ch'aj u yorob caj u jantajob yo'och xan. \v 37 Tu cotor mac a ti' yʌnob yejerenob, quij Lucas, yʌn doscientos setenta. \v 38 Caj ts'oc u nachʌjʌrenob caj u purajob a yo'och trigojo' ich c'ac'nab soc satar u chemin. \s1 Cu jurur u chemin c'ac'nab \p \v 39 Barej caj ts'oc u sastare', a mac a cu naj beyajob ich chem, mʌ' ju c'ʌ'otajob u ru'umin tu c'uchenob. Chen caj u yirob u c'ʌbir c'ac'nab. Caj u yirob yʌn sa'am. Caj u tucrajob wa c'ucha'an yorob ti' ca' u nacsejob u chemin c'ac'nab ich yoc'or a sa'amo'. \v 40 Jeroj tune', caj u rʌc xat'ajob u sumin, a ti' c'ʌxa'an ti' u mascabir soc u xur chem. Caj rub u mascabir chem ich c'ac'nab. Bayiri' xan, caj u c'ʌs siptajob u sumin, a ti' c'ʌxa'an tu cu bab, aro' soc u tajquinticob u ber tu cu bin ich c'ac'nab. Jeroj tune', caj u t'inajob u noquir chem quir u bin, aro' ti' yʌn tu jor chem. Caj ts'oc u t'inicob u noq'uir chem quir u cuchur ten ic', caj bin u chemin tu yʌn u chi' c'ac'nab. \v 41 Chen caj cuchob ten ic' tu yʌn ca'tur u yoc c'ac'nab, tiri' pac' a chemo' ich sa'am. U jor chem chich caj pac' ich sa'am. Rajen, mʌ' c'ucha'an yorob u nats'ar ich chi' c'ac'nab a chemo'. U yamin c'ac'nab, caj u yʌnxchun u rʌc xet'ar u yach a chemo', quire' jach chich u yamin. \v 42 U soldado, caj u tucrajob u rʌc quinsicob u c'ʌr winiquirob uch. Mʌ' ja wirej, sajʌcob u puts'urob wa cu puricob u bʌj ich c'ac'nab. \v 43 Chen a yʌjt'ʌnir cien soldados u c'at u taquic Pablo, rajen mʌ' ju cha'j u quinsicob a ju c'ʌr winicobe'. Raji' caj u ya'araj: \p ―A mac a yer ʌrʌc' ja', ca' u purob u bʌj soc u c'uchur ich u chi' c'ac'nab. \v 44 A mac a mʌ' yer ʌrʌc' ja'o', ca' u cʌxtej che' soc u c'uchob ich u chi' c'ac'nab. \p Mʌ' ja wirej, soc u bosarob yejer che'. Tu pajar che', caj u cʌxtajob quir u puricob u bʌj ich c'ac'nab. A baywo', caj rʌc c'uchob ich chi' c'ac'nab, mʌna' mac bint ja' rʌc joc'ob. \c 28 \s1 Pablo ich u petenin c'ac'nab u c'aba' Malta \p \v 1 Barej caj c'uchenob, quij Lucas, ich ru'um, a mac ti' cʌja'anob ich ru'um caj u ya'arob tenob u c'aba' u peten. Malta u c'aba', quij. \v 2 A mac cʌja'an ich u petenin Malta caj u yacsajenob. Caj u t'ʌbajob c'ac' quir in q'uichob. Mʌ' ja wirej, u yʌnx chun u tar ya'arir, rajen jach que'er. \v 3 Pablo tune', caj ts'oc u cuchic si', caj u nuts'ob q'uich. Caj puts'ij can ti' c'ac', a ti' yʌn ich si' ca' bʌc'ʌc'ʌxta'b u c'ʌb Pablo, ti' chi'bir. \v 4 Caj ir ten a mac a cʌja'an ich u petenin Malta ba' u ber ti' Pablo. Robob caj u pacran a'arajob ich u rac'ob: \p ―A je' xiba', jach taj caj u quinsaj mac, cax mʌ' bint ja' chen in c'ujob u c'ujir quin wa'aricob, Justicia, bin u ca' u quinsic. \p \v 5 Barej, caj u titaj u c'ʌb soc u rubur ich c'ac'. Ti' erij ich c'ac'. Mʌna' ba' u ber Pablo. \v 6 Robob a ti' cʌja'an ich u petenin Malta, caj u pajajob yirej wa je' u quimin. Caj u pajajob yirej wa je' u chupur tu chi'bir ten can. Sasam caj u yirajob mʌna' ba' u ber, caj u rʌc c'axajob u tucur, caj u ya'arajob: \p ―Jaj ix tʌcoj, raji' tsoy yirir ten c'uj. \p \v 7 Ti' a ray u cuchir q'uicho' tu yʌnenob uch ti' yʌn mac u jach ts'urir u petenin Malta. Publio u c'aba'. Raji' mʌ' nenach tu quin q'uichob, quij Lucas, yʌn u cor. Caj u pʌyenob tu yatoch caj u qui' acsajenob mʌna' u nup u q'uinin. \v 8 A werex ba' u ber? Caj u cʌnaj u yajir u tet Publio. Raji' characbar, quire' yʌn chʌcwirir yejer q'uic' u ta'. Pablo caj bin yirej, caj ts'oc u t'ʌnic C'uj caj u ts'anc'ʌbtaj tu jo'r, jeroj caj jawij. \v 9 Rajen rʌc tarob a mac yajo' tu petenin Malta, tarob ich Pablo. Rʌc tarob, quire' yubob ya'ara' jawsa'b u tet Publio ten Pablo. Caj rʌc jawsa'b a mac yaj ten Pablo. \v 10 Robob caj u sijaj tenob ya'ab u ba'tac. Wa ber caj wʌc'ʌs oquenob ich u jer u chemin c'ac'nab quir in binob, a mac a cʌja'an ich u petenin Malta, caj u chucaj tenob a mun yo'och in c'atob caj binenob ich chem. \s1 Pablo cu c'uchur tu cajar Roma \p \v 11 A je' chema', caj u masaj u q'uinin tan ja' yejer ic' ich u petenin Malta. Tar u tar tu cajar Alejandría. Ich u jor u chemin, ti' beta'an ten mac ca'tur yochir winic. Turiri' u c'aba' Cástor, u jer turiri' u c'aba' Pólux. Mʌ' ja wirej, caj in masajob mʌna' u nup ic nʌ' ich u petenin Malta, rajen caj oquenob ich chem quir in binob. \v 12 Caj in p'ʌtajob u petenin Malta, caj binenob ich chem. Caj c'uchenob tu jor chem tu cajar Siracusa. Jach oma'an caj ruq'uenob, mʌna' u nup u q'uinin caj ruq'uenob. \v 13 Caj ruq'uenob ich u jor chem Siracusa. Tu chi' c'ac'nab caj binenob ich chem tac tu jor chem u cajar Regio. Caj sasij nojar u wich ic' caj joq'uenob quir in binob ich chem. Caj in masajob ca'tur u q'uinin quir in c'uchurob tu jor chem tu cajar Puteoli. \v 14 Caj c'ucho'onex tu cajar tu jor chem Puteoli, caj in wirajob ij quet acsa'orirex. Tu c'aten, caj p'atenob turiri semana. Caj ts'oc u man turiri' semana, caj binenob caj oquenob tu cajar Roma. \v 15 A mac a yacsmʌnob tu yorob tu cajar Roma, yubmʌnob tabar in c'uchurob tu cajar Roma, caj joc'ob quir u nup'iquenob ich bej. Caj u nup'ajenob tu cajar Foro de Apio. U jerob, caj in nup'ajob caj c'uchenob tu cajar Tres Tabernas. Caj irir a yacsmʌnob tu yorob ten Pablo, caj u chichquintajob yor Pablo caj u ya'araj: “Bayo' C'uj”, quij Pablo. \v 16 Caj c'uchenob tu cajar Roma u yʌjt'ʌnir cien soldados caj u c'ubaj Pablo yejer tu cotor a mac c'ʌra'anob ti' u jach ts'urir, a mac a cu cʌnantic tu cotor u c'ʌr winiquirob. Barej cha'b Pablo u cʌjtar tu junan. Jari' cʌnanta'b ten turiri' soldado soc mʌ' u puts'ur. \s1 Pablo cu tsec'tic u t'ʌn C'uj tu cajar Roma \p \v 17 Pachir caj manij mʌna' u nup u q'uinin Pablo, caj u tuchi'taj t'ʌnbir u jach ts'urirob u winiquirob judío. Barej, caj u rʌc much'quintajob u bʌj ich Pablo, raji' caj u ya'araj ti'ob: \p ―U'yex ba' quin wac techex in wet winiquirechex judío. A teno', caj u c'uben in wet winiquirob judío tu cajar Jerusalén ti' u winiquirob romano, cax mʌna' in si'pir. Mʌ' jin p'astaj a ba' ara'b to'onex ten ic nunquirex, mʌna' ba' caj in betaj ti' in wet winiquirob judío tu cajar Jerusalén xan. \v 18 U winiquirob romano, caj ts'oc u cʌxticob yirej wa yʌn in si'pir, u c'at u cha'iquen. Mʌ' ja wirej, mʌ' ju yiraj wa yʌn in si'pir quir in quinsa'. \v 19 In wet winiquirob judío, mʌ' u c'at u cha'iquenob. Rajen caj in c'ataj, ca' u tuchi'tenob ich u rey César soc in tsicbʌtic ti' soc in taquic in bʌj. A teno', mʌ' ba'wir quin pʌq'uic u pachob in wet winiquirob judío. \v 20 Rajen caj in t'ʌnajechex soc a tarex ca' tsicbanʌco'onex. Mʌ' ja wirej, a teno', quin wacsic tin wor u t'ʌn ti' a mac a cu pajicob u tarej u winiquirob judío, rajen caj u chuquenob quir u mʌquiquenob. \p \v 21 Robob tune', caj u ya'arajob: \p ―A tenob, mʌ' jin wirob u ju'unirob tu tuchi'ta'b ten in wet winiquirob judío tu ru'umin Judea. Mʌ' c'uchij turiri' mac quir u ta'quic a jo'r. \v 22 Chen cu juminta'r ten tu cotor mac ich yoc'ocab, jach c'as a mac a tu yacsob tu yorobe'. Rajen arej tenob ba' ca tucric quire' in c'at in najticob. \p \v 23 Robob caj u p'isajob u q'uinin soc u tarob u much'quintob u bʌj ich Pablo. Caj c'uchij tu q'uinin caj rʌc tarob tu cʌja'an Pablo. U burur q'uin, tac u bin u q'uinin, Pablo caj tsicbanʌjij u t'ʌn C'uj ti'ob soc u yacsicob tu yorob u t'ʌn Jesús, caj u yesaj ti'ob ich u t'ʌn Moisés, bayiri' xan, ich u t'ʌnob, a ts'ibta'b ten a mac ts'a'b u tucurob ten C'uj, quir u ts'ibticob a ba' u c'at C'uj uch. \v 24 Yʌn jun yarob u winiquirob judío, tsoy yubicob a ba' ara'b ti'ob ten Pablo rajen caj u yacsajob tu yorob u t'ʌn Jesús, chen ti' yʌn u jerob, mʌ' tsoy caj yubajob, rajen mʌ' ju yacsajob tu yorob. \v 25 A mun mʌ' ju yacsajob tu yorob u t'ʌn Jesús, mʌ' quet yorob ich u yet winiquirob judío, mʌ' ja wirej, u c'at u binob ich yatochob, quire' yubob ya'ara' ten Pablo: \p ―Mʌ' wa jach taj u t'ʌnob a mac ts'a'b u tucur ten C'uj quir u tsicbar a ba' u c'at C'uj? Raji' Isaías, a mac ts'a'b u t'ʌnin ten u Taj'or u Pixam C'uj, rajen caj u ya'araj: \q1 \v 26 Joq'uen arej ti' a je' u winiquirob judíojo', cax tu yʌnob. Ca' a wa'arej ti'ob: Cax u burur q'uin ca wu'yiquex in t'ʌn mʌ' a yʌnyʌn najtiquexi'. Cax u burur q'uin ca wiriquex ta wichex mʌ' a yʌnyʌn najtechex a ba' ca wiriquex ta wichex. \v 27 Chich a jo'rex, rajen mʌ' a quibiquexi', mʌ' ja najtiquexi'. Mʌ' a cʌxtex a wirex soc a c'axiquex ta worex ca' a p'ʌtex u c'asir tu ca manex. Rajen C'uj, mʌ' u ruc's a si'pirex. Baxuc caj u ya'araj Isaías uch. \m \v 28 Rajen u'yex ba' quin wac techex. Naj techex a jera', baje'rer, u t'ʌn C'uj bin u ca' u tsec'tej ich a mʌ' u winiquirob judío. Bin u ca' u yubob bic C'uj caj u jawsaj u si'pirob. Jach taj, a mʌ' u winiquirob judíojo' bin u ca' u c'ʌmicob u t'ʌn C'uj. Baxuc caj u ya'araj Pablo ti' u winiquirob judío a tarob tu yatoch. \p \v 29 Caj ts'oc ya'aric Pablo aro'. C'am caj pacran t'ʌnajob u winiquirob judío, c'am caj u nunquob u t'ʌn ich u yet winiquirob judío, barej caj rʌc joc'ob. \p \v 30 Tiri' p'atij Pablo ich u cajar Roma, toc nupa'an ca'tur yaxq'uin. Caj u mʌjantaj yatoch quir u cʌjtar, u bʌjiri' caj u bo'otaj yejer u taq'uin a caj u jaraj tu cu beyaj. A mun caj u c'uchur tu yatoch cu rʌc acsaj tu yatoch. \v 31 Mʌna' mac caj u ma'quintaj Pablo, rajen Pablo caj u tsicbʌtaj bic C'uj cu bin u reyinticob. Chich yor Pablo caj u camsaj u t'ʌn u Jaj Ts'ur Jesucristo.