\id ROM - Komba NT [kpf] -Papua New Guinea 1980 (DBL 2014) 
\h ROMA 
\toc1 Roma zeŋgât ekap Pauloŋâ kulemguip 
\toc2 Roma 
\toc3 Rom 
\mt1 Roma zeŋgât ekap Pauloŋâ kulemguip.  
\c 1  
\s1 Paulo nepŋaŋgât topŋâ.  
\p
\v 1 Paulo nâ, Yesu Kristoŋâ kore a gâsunim Aposolo sâm nim Anutugât siŋgi âlip den sa laŋ kârâbapkât gâsum sâlâpnogip.   
\p
\v 2 Den siŋgi zo muyagibapkât Anutuŋâ sâm kâtigemŋâ mârumŋan Propete a sâm muyagemziŋgi Kembugât ekabân kulemguwe.  
\v 3 Kulemgune nanŋâ Yesugâren âi sugip. Nanŋâ Yesu, zâk a kutâ Dawidigât kiurâp zeŋgâren gâbâ muyageip.  
\v 4 Yesu zâk Anutugât nanŋâ op um salek sot hâlâlu oi Anutuŋâ nanŋaŋgât topŋâ imbaŋâŋoot itâ muyageip. Mumuŋan gâbâ mâŋgei zaarip. Mâŋgei zaatŋâ kembu patâniŋâ ândiap.  
\v 5 Yesu Kristo, zâk kembuniŋandâ tânnomŋâ aposolo nep sâm nigip. Oi hân dâp a siŋgi âlip dâzâŋgua nâŋgâm lum Kembu Yesugât kâmut upigât nâŋgâm sâip.  
\v 6 Oi a nâmbutŋâ zen ziiŋik buŋâ. Zen sot ârândâŋ Roma a ziŋ Yesu Kristogât arâp upigât diiziŋgip. Zorat nep zo zeŋgâren yatâ tuubatkât sâm nigip. Roma kamânân ândie, zen Anutugât siŋgi op ândibigât sot um târârak ândibigât gâsuziŋgip.  
\v 7 Anutu umŋandâ gâsuziŋgi ândie, zeŋgât ekap zi kulemguan.  
\p Ibâniŋ Anutu sot Kembu Yesu Kristo, zekâren gâbâ tânzâŋgozâŋgoŋ sot um lumbe, zo zeŋgâren zimbap.   
\s1 Pauloŋâ Roma kamânân âi Kembugât siŋgi a ziŋgitpatkât sâip.  
\p
\v 8 Roma a zen Kembugâren nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâm ândime, zorat siŋgi hân dâp ari nâŋgâne âlip opmapkât zeŋgât op sâiwap sâman. Yesu Kristoŋâ tânzâŋgoipkât sâiwap sa Anutugâren zâimap.  
\v 9 Nanŋaŋgât siŋgi âlip sâm umnandâ Anutu kore okŋaŋga topŋâ nâŋgâmap, zâkkât mâteŋan den zi sa nâŋgânek. Nâ ninâu sâman dâp zeŋgât op sâman.  
\v 10-11 Nâ zen ziŋgitpatkât otnimap. Zo yatâ zei ândim gâwan. Narâk zi ko kut ŋâi ŋâiŋâ saanigi tâpman. Anutuŋâ nâŋgi dâp oi mâtâp muyagem nigi zeŋgâren gâbatkât dukuman. Nâ gamŋâ tânzâŋgua Kaapumŋâ imbaŋâ ŋâi ziŋgi kâtigem ândibigât sâman.  
\v 12 Nâ itâ sâbâ. Zeŋgâren ga nâŋgâm pâlâtâŋgât bonŋâ tirâpagom tânagonat.   
\p
\v 13 Oi bukurâpnâ, topnâ kârubegât itâ dâzâŋgobâ. Nâ a kâmut nâmbutŋâ zeŋgâren opman, zo yatik Roma zeŋgâren gamŋâ nep tuum bonŋâ muyagibatkât sâman. Oi gabâ sandâ kut ŋâi ŋâi nâmbutŋandâ saanigi tâpman.  
\v 14 Nâŋâ saru a sot barâ a, a nâŋgânâŋgâziŋoot sot kwakmak ârândâŋ siŋgi âlip dâzâŋgobatkât sâm nigip.  
\v 15 Zorat Roma kamânân a zen siŋgi âlip dâzâŋgobatkât umnandâ bâbâlaŋ opmap.   
\s1 Nâŋgâm pâlâtâŋgât op ândiândi mimbi.  
\p
\v 16 Nâ siŋgi âlipkât nâŋga aŋunŋoot mân opmap. Wangât, zo Anutugât imbaŋâŋoot, zorat. Siŋgi âlip zo nâŋgâm Kembugâren nâŋgâm pâlâtâŋ kwapi dâp tânzâŋgom bâliŋan gâbâ mâkâziŋgâbap. Yuda a sot hân ŋâin gok zen ârândâŋ.  
\v 17 Siŋgi âlibân Anutugât mâteŋan târârakŋâ utnatkât mâtâp ziap. Zâkŋâ nâŋgâm pâlâtâŋziŋoot zo mâtâp zoren diiziŋgâbap. Oi zorat Kembugât ekabân den kulem ŋâi itâ ziap,  
\q1 “Nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâm tosaziŋ buŋ urâwe zo, ziŋâ ândiândi mimbi.”   
\s1 A ziŋâ Anutu birâm ŋâtâtigân bagiwe.  
\p
\v 18 A Kembu kândâtkom bâliŋ upme, zen bâliŋ utne zorâŋâ den bonŋaŋgât mâtâp zo dooŋgumap. Bâliŋ mâme a ziŋ yatâ upmegât Anutu kukŋaŋgât bonŋâ sumbemân gâbâ zeŋgâren muyagem zemap.  
\v 19 Anutuŋâ hâuŋâ ziŋgâmap, zorat topŋâ itâ. Anutugât topŋâ zo muyap zei nâŋgâme. Anutu zikŋak topŋâ muyagem ziŋgâmap. Hân muyageibân gâbâ a ziŋ Anutugât topŋâ itâ ek nâŋgâm gawe. Anutu zâk aŋâ mân igikŋâ.  
\v 20 Oi zâk imbaŋâŋoot kembu patâ op ândiap. Hân muyagem kut ŋâi ŋâi top top muyagem pâip, zorâŋ topŋâ muyagei âlip ek nâŋgâme. Zorat a zen Anutu kândâtkomŋâ bâliŋ utne hâuŋâ ziŋgi ko dap op den hâuŋâ sâbi?   
\p
\v 21 A zen Anutu ândiap nâŋgâm, mân ândiap tobat oi hurat mân kwâkŋaŋgâwe. Oi mân sâm âlip kwâkŋaŋgâwe. Oi zen nâŋgânâŋgâziŋan bâliŋâ top top muyagem um kâtik utne ŋâtâtikŋâ kâpizâŋgoip.  
\v 22 Oi a ziŋ nen nâŋgânâŋgâniŋoot ândien sâweŋâ kwakmak op ândiwe.  
\v 23 Yatâ otziŋgi zen Anutu ândiândiŋ kâtik, âsakŋâ mariŋâ, zâk mân hurat kwâkŋaŋgâm a sot nii, zuu, mulum, kut ŋâi ŋâi buŋ orotŋâ zorat lopio sobem hurat kwatziŋgâwe. Zen yatâ urâwe. Oi narâk ziren zo yatik op ândie.   
\p
\v 24 A zen yatâ utne Anutuŋâ ziŋgit birâziŋgi umŋâ sâkkât âkŋâle top top nâŋgâm bâliŋâ op um sâkziŋ mem bâliŋ kwap piuriyâunzabân bagiwe.  
\v 25 Zen Anutugât topŋâ nâŋgâm kândâtokom sarâ mâte okŋaŋgâwe. Oi mariziŋâ birâm kut ŋâi ŋâi muyageip, zo hurat kwâkŋaŋgâm kore okŋaŋgâwe. Nen ko itâ nâŋgen. Kut ŋâi ŋâi muyageziŋgip zorat Anutu, zâk sâm âlip kwâkŋaŋgâm ândeindâ dâp upap. Perâkŋak.   
\p
\v 26 A zen Anutu kândâtkuwegât birâziŋgi âkŋâle bâliŋâ muyageziŋgip. Oi ambân zen Anutuŋâ ap ambin ândiândi mâtâp sâip zo birâm ambân torenŋâ ândiândi bâliŋan bagiwe.  
\v 27 Oi a zen yatigâk ap ambin ândiândiŋ birâmŋâ umziŋan âkŋâle bâliŋaŋgât kârâpŋâ sei a torenŋâ sot bâliŋ top top muyagiwe. Oi bâliŋâziŋaŋgât hâuŋâ um sâkziŋ tâmbetagowe.   
\p
\v 28 Zen Anutugât topŋâ nâŋgâm mân hurat kwâkŋaŋgânam utne zâkŋâ birâziŋgi umziŋ gulip oip.  
\v 29-30 Oi kut ŋâi ŋâi bâliŋâ top topŋâ doŋbep urâwe. Bâliŋâ sot laŋ orotŋâ, ziiŋâ umziŋan siksâuk oi sikumgât âkŋâle, kâmbam, kâsa, sarâ, um kâlak, zo yatâ op ândiwe. A umân pâpan, sarân sâsâ, Anutu kâsa okŋaŋgâme, zâizâiŋ, sâk mâme, bâliŋaŋgât mâtâp muyagime. Ibâ mam zeŋgât den kwâkâme.  
\v 31 Um nâŋgânâŋgâziŋ buŋ ândime. Um lâklâk buŋ ândime. A lumbeŋâ buŋâ, buku orot buŋâ ândime.  
\v 32 Kut ŋâi ŋâi yatâ opŋâ tâmbetagobi. Anutugât den yatâ ziap, zo nâŋgâm tâtâlim laŋ upme. Oi zorik buŋâ. A nâmbutŋâ utnetâ tânzâŋgome. Zen yatâ urâwe. Oi narâk ziren yatik op ândie.   
\c 2  
\s1 Gâtâm âlipŋâ sot bâliŋâ zorat sâŋgân minat.  
\p
\v 1 Zorat a, gâ dap op topkâ sapsuban? A nâmbutŋandâ tosa muyagine hâuŋaŋgât den sâm gikâ sâm muyagemat. A nâŋgâm bâliŋ kwatziŋgâmat, zo yatigâk gâ opmat.  
\v 2 Oi Anutuŋâ a yatâ upme, zen hâuŋâ ziŋgi dâp uap. Zo yatâ nâŋgâmen.  
\v 3 A, gâ nâmbutŋâ zeŋgât tosa sâm muyagem yatik opmat. Gâ dap nâŋgat? Nâ Anutuŋâ hâuŋâ mân nibap, yatâ sâm opmat?  
\v 4 Kembuŋâ lumbeŋâ patâ otgimŋâ hâuŋaŋgât den kek mân sâi gâ wangât zorat nâŋgâna yenŋâ opmap. Gâ umgâ melâŋbangât Anutuŋâ lumbeŋâ otgimap, zo âkon opmat?  
\v 5 Gâ umgâ kâtikŋâ. Umgâ mân melâŋna tosagâ kârâp yatâ kwâkŋan kwâkŋan pam zari kârâp simbap narâkŋan, narâk patin, Anutuŋâ sâi simbap. Narâk zoren Anutu kukŋaŋgât bonŋâ âsagegibap.  
\v 6 Anutuŋâ a orot mâmeniŋaŋgât dâp hâuŋâ niŋgâbap.  
\v 7 A nâmbutŋâ kut ŋâi ŋâi âlipŋâ tuume, zen sumbemân neule âsakŋâ sot ândiândi kâtik muyaginam kâtigime. Zen hurat kwatziŋgâm ândiândi kâtik ziŋgâbap.  
\v 8 A nâmbutŋâ zinŋâ op, zâizâiŋ opŋâ den bonŋâ kwâkâm kut ŋâi bâliŋâ mem ândime, zeŋgâren Anutu kukŋaŋgât bonŋâ muyageziŋgâbap.  
\v 9 Bâliŋ mâme a Yuda a sot hân ŋâin gok, zen aksik sâknam yâmbât muyageziŋgâbap. Yuda a kândom muyageziŋgâbap. Bet ko hân ŋâin gokŋâ muyageziŋgâbap. Wangât, Yuda zen Kembugât den kândom nâŋgâwe, zorat. Hân ŋâin gok zen bet nâŋgâwe.  
\v 10 Târârak ândibi, zen aksik Yuda a sot hân ŋâin gok zen neule âsakŋâ sot lumbeŋâ muyageziŋgâbap. Yuda a zen kândom. Hân ŋâin gok zen bet. Yuda a sot hân ŋâin gok zen âlipŋâ sot bâliŋâ utne hâuŋâ dâbâk otziŋgâbap.  
\v 11 Kembuŋâ hâtubâtu mân otniŋgâbap.   
\s1 Anutuŋâ a hân ŋâin gokŋâ zeŋgât umziŋan gurumin den pâip.  
\p
\v 12 A Mosegât gurumin den mân nâŋgâm bâliŋ upme, zen aksik gurumin den mân nâŋgâm tâmbetagobi. A gurumin den nâŋgâm ândim bâliŋ upme, zen aksik Anutuŋâ gurumin dengât dâp hâuŋaŋgât den sâbap.  
\v 13 A gurumin den kindapŋâ yen nâŋgâme, zen Anutuŋâ ziŋgiri târârak mân upme. Ka a nâŋgâmŋâ lum kwâtâtime, zeŋgât târârakŋâ sâm ziŋgâbap.  
\v 14 Hân ŋâin gokŋâ Mosegât gurumin den mân nâŋgâwe, zen umziŋaŋgât gurumin den lum Mosegât gurumin den mân nâŋgâweŋâ gurumin denziŋoot upme.  
\v 15 Yatâ utnetâ gurumin den umziŋan pâip, zorat top muyagemap. Gurumin den umziŋan pâip, zorâŋâ um nâŋgânâŋgâziŋâ purikgurik op tosaziŋaŋgât den sâm kwâkâziŋgâmap mo lumbeŋâ den âlip sâmap.  
\v 16 Zo narâk patâgât siŋgi yatâ opmap. Narâk zoren Anutuŋâ sâi Yesu Kristoŋâ umniŋan kut ŋâi ŋâi ziap, zorat topŋâ sâm muyagibap. Nâ siŋgi âlipkât den sâm muyagem yatik sâman. Oi Yesu Kristo, zâk sâman dâp yâtik topziŋ sâm muyagibap.   
\s1 Yuda a nâmbutŋâ, ziŋ Kembugât den zo sâkŋak mem ândiwe.  
\p
\v 17 Gâ gikaŋgât nâ Yuda a sâm Mosegât a op ândina gurumin denŋâ koremgâ oi pam zemat. Oi itâ sâm sâk mâme opmat, “Nâ Anutugât târotâroyân ândian. Oi Anutugât den nâŋgâman.  
\v 18 Oi gurumin den kwâkâm niwe, zo nâŋgâm kwâtâtiman.” Gikaŋgât yatâ nâŋgâm zâizâiŋ opmat. Zi upan, zo mân upan, zo nâŋgâm sâlâpkumat.  
\v 19 Oi gikaŋgât itâ sâmat, “Nâ sen bâp âlipŋaŋgât mâtâbân diiziŋgâbat. Oi ŋâtâtigân ândie, zen âlip âsakŋâ ziŋgâbat.  
\v 20 Oi kwakmak a zo âlip kubikziŋgâbat. Oi katep umâlep den sâm kwâkâm ziŋgâbat. Wangât, nâ den kâtik sot den bonŋâ zorat topŋâ nâŋgâman, zorat.”  
\v 21 Gâ gikaŋgât yatâ nâŋgâm ândimatkât den ŋâi mâsikâgibâ. Gâ a nâmbutŋâ kwâkâm ziŋgâmatŋâ gikâ umgâ mân kubikmat, zo wangât yatâ opmat? Gâ a nâmbutŋâ kâmbu mân upi sâm dâzâŋgomŋâ gikâ kâmbu opmat. Kâmbu zo wangât opmat?  
\v 22 Ap ambin mân birâyaŋgâbabot dâzâŋgom gikâ ambingâ yatik birâmat, zo ka. Gâ Yuda a opŋâ itâ nâŋgâmat, “Nen lopio gootŋan arindâ Anutuŋâ niŋgiri mân dâp upap.” Yatâ nâŋgâm a nâmbut zen lopio mân hurat kwapigât sâm dâzâŋgom gikâ lopio namin gâbâ kut ŋâi ŋâi kâmbu memat, zo ka.  
\v 23 Gâ Anutugât gurumin den nâŋgâm zâizâiŋ opmatŋâ den kâtik kona a nâmbutŋâ ziŋâ gekŋâ Anutu sâm bâliŋ kwapme, zo ka.  
\v 24 Zorat ko Kembugât ekabân zeŋgât den ŋâi itâ kulemguwe.  
\q1 “Zen bâliŋ utne hân ŋâin gokŋâ zen ziŋgitŋâ yatik Anutu sâm bâliŋ kwâkŋaŋgâme.”   
\s1 Kaapumgât tobatŋâ umân zei bonŋâ sâsâŋ.  
\p
\v 25 Gâ sâkkan Anutugât den kâtik lum kwabâ kwatgiwe oi ko den kâtik zo luna bon upap. Den kâtik zo kona kwabâ kwatgiwe, zo yenŋâ uap.  
\v 26 Oi zorat torenŋâ ziap. A hân ŋâin gok ŋâi kwabâ mân kwâkŋaŋgâwe, zâk den kâtikŋâ lugi kwabâ kwâkŋaŋgâwe, zo yatâ âlip upap.  
\v 27 Oi kwabâ mân kwâkŋaŋgâne ândimŋâ den kâtikkât nep tuubapŋâ nepŋâ zâkkât topŋâ sapsubap. Oi Yuda a den kâtikŋâ nâŋgâmŋâ mân lume, zeŋgât topziŋ yatik sapsubap.  
\v 28 Ŋâi zâk kwabâ kwâkŋaŋgâne gurumin den mân lumap, zâkkât dap dap sânat? Zâk Yuda a bonŋâ? Buŋâ.  
\v 29 Sâgân den kâtikkât tobat mem ândiândiŋ, zo bonŋâ buŋâ. A ŋâi umŋandâ bâliŋâ birâm Kembugât siŋgi ândimap, zâkkât Yuda a bonŋâ sânat. Umân Kaapumŋâ nep tuumap, zo bonŋâ. A yatâ zorat a ziŋâ buŋâ, Anutuŋâ nâŋgi âlip oi sâm âlip kwâkŋaŋgâbap.   
\c 3  
\s1 Bâliŋâniŋandâ Anutugât den mân mem gei kwâpap.  
\p
\v 1 Yuda a nen hân ŋâin gok zen sot dâbâk upmen mo? Kwabâ kwatniŋgâwe, zo yenŋâ?  
\v 2 Yatâ buŋâ. Yuda a, nen Anutuŋâ diŋâ niŋgip. Nen Anutuŋâ siŋgi den top top dâtnâŋgoi zorat mariŋ urâwen.  
\v 3 Oi dap yatâ? Yuda a nâmbutŋâ zen Anutugât den nâŋgâm kândâtkume, zorat itâ sânat? “Lolotziŋandâ Anutuŋâ sâi kâtigemap, zo koi gibap?”  
\v 4 Buŋ kâtikŋâ. Anutu zâk sâi kâtigemap. Ka a nen dinniŋâ sarâ sot bon buŋ sâmen. Neŋgât yatâ sâsâŋ. Zorat Kembugât ekabân den kulem ŋâi itâ ziap,  
\q1 “Kembu, gâ sâm kubikna a ziŋ nâŋgâne âlip upap. Gâ sâm kwâkâna a zen diŋgâ mân kwâkâbi.”   
\p
\v 5 Bâliŋ oindâ Anutuŋâ târârakŋaŋgât topŋâ sâm muyagemapkât dap sânat? Itâ sânat? “Top yatâ ziapkât Anutuŋâ zobâ hâuŋâ niŋgi mân dâp upap.” Yatâ buŋâ.  
\v 6 Zo agât den. Anutuŋâ târârak mariŋâ ândiap, zorat Anutuŋâ a bâliŋâniŋaŋgât hâuŋâ niŋgi dâp upap.  
\v 7 Oi den toren ko den sarânandâ Anutugât den bonŋâ tângoi kutsiŋgiŋaŋgât wangât nâ bâliŋ mâme a sâm hâuŋâ nibap?”  
\v 8 Oi wangât itâ mân sâmen? “Nen bâliŋ oindâ Anutuŋâ bonŋâ muyagibap.” A nâmbutŋâ ziŋ neŋgât yatâ sâme. Sâm sâtniŋan sâme. Den bâliŋâ yatâ zo sâm mâtâp zo lâŋme zo, zen ko hâuŋâ ziŋgi dâp upap.   
\s1 A aksik gulip urâwe.  
\p
\v 9 Yuda a nen a nâmbutŋâ walâziŋgâm tobat ŋâi ândien mo? Yatâ buŋâ. Yuda a sot hân ŋâin gok nen aksik bâliŋaŋgât kore upmen.  
\v 10 Zorat Kembugât ekabân den kulem ŋâi itâ ziap,  
\q1 “A zeŋgâren gâbâ ŋâi târârakŋâ mân ândiap.  
\v 11 Ŋâiŋâ itâ mân sâmap, ‘Nâ Anutugât topŋâ nâŋgâbâ.’  
\v 12 A zen pisuk Kembugât mâtâp birâm bâliŋan âiwe. Zeŋgâren gâbâ ŋâiŋâ âlip mân opmap.  
\v 13 Gânduziŋan gâbâ kuk kalâm âsagem takâmap. Nâmbâlamziŋâ puriksâi sarâ den kopgâmap. Lâuziŋâ mulum kâtikŋâ yatâ.  
\v 14 Lâuziŋan den bâliŋâ sot um kâlak den piksâm ziap.  
\v 15 Kâmbamgât bâbâlaŋ op âime.  
\v 16 A tâmbetzâŋgom âim tâmbetagome.  
\v 17 Lumbeŋaŋgât mâtâp zorat kwakme.  
\v 18 Zen Anutugât keŋgât mân op ândime.”   
\p
\v 19-20 Den zo gurumin den ekabân ziap. Oi nen itâ nâŋgâmen. Gurumin den zo a ambân aksik neŋgât op sâi umŋan ândien. Nen dap op gurumin den lum ândim Anutu mâteŋan târârak utnat? Gurumin den, zorâŋ tosaniŋ sâm muyagemap. Zo a aksik neŋgât topniŋ sâm muyagei dap op hâuŋâ sânat? A aksik neŋgât tosaniŋ Anutugâren ziap.   
\s1 Yesuŋâ suupniŋ meip, zorat nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâm tosaniŋâ buŋâ upap.  
\p
\v 21 Mosegât gurumin denŋâ mân tânnâŋgomap. Ka narâk ziren gurumin den yen zei Anutugât mâteŋan tosa buŋ utnatkât Anutuŋâ mâtâp muyageip. Mâtâp zo gurumin den sot Propete zeŋgât ekabân siŋgiŋâ kânŋan sâm kulemguwe.  
\v 22 Yesu Kristo nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgindâ tosaniŋ buŋ oi ândiândiŋâ mâtâp zo neŋgât siŋgi uap. Zo a topŋâ topŋâ neŋgât matâp kânok. Mâtâp ŋâi mân ziap.  
\v 23 Nen aksik patâ bâliŋ urâwengât Anutuŋâ niŋgiri mân dâp oip. Anutugât âsakŋâ neuleŋan takânatkât mân uen.  
\v 24 Ka Yesu Kristo zâk sâŋgânniŋ mem suupniŋ meipkât Anutuŋâ sâŋgân buŋ tânnâŋgom hâlâlu minniŋgip.  
\v 25 Zâkŋâ nanŋâ sâŋgongoi gem gâi a ambân mâteziŋan kune moi gilâmŋandâ bâliŋâniŋ saŋgorip. Oi zen zâkkâren nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâm ândibiŋâ tosaziŋ buŋ ândibi. Bâliŋâ op gawe, zorat tosaziŋ Anutuŋâ umâlipŋaŋgât pâi zeipkât Yesu mumuŋan bagei Anutugât mâteŋan tosaniŋ buŋ orotŋaŋgât mâtâp muyageip.  
\v 26 Yesu nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâme, zen tosaziŋ buŋ upme. Zorat topŋâ narâk ziren muyagibapkât Anutuŋâ yatâ oip. Anutu, zâk hâlâlu mariŋâ ândiap. Oi zorat topŋâ zo muyap pâi ziap.   
\s1 Nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâmengât op tosaniŋ buŋ op ândinat.  
\p
\v 27 Oi âlip zâizâiŋ utnat? Buŋâ. Zâizâiŋâ zo kândaŋip. Wangât kândaŋgip? Nen orot mâme âlip op ândim tosa buŋ uen? Buŋ kâtikŋâ. Nen yen nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgindâ tosâniŋ buŋ kwatniŋgip, zorat.  
\v 28 Nen itâ nâŋgen. A nen gurumin den luluniŋaŋgât buŋâ. Nâŋgâm pâlâtâŋgât op tosaniŋ buŋ upmen.   
\p
\v 29 Zen dap nâŋge? Anutu zâk Yuda a neŋgât Anutuyâk? Buŋâ, Zâk hânŋâ hânŋâ neŋgât Anutu.  
\v 30 Zâk Anutuniŋ kânok ândiapkât Yuda a sot hân ŋâin gokŋâ ârândâŋ nâŋgâm pâlâtâŋgât op tosaniŋ buŋ minniŋgâmap.  
\v 31 Oi yatâ sâm nâŋgâm pâlâtâŋgât op gurumin den kândaŋmen? Buŋâ. Gurumin den zo tângumen.   
\c 4  
\s1 Abaram sot Dawidi, zet Anutu nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgitâ tosazik birip.  
\p
\v 1 Gurumin den zorat nâŋgâm sâkunniŋ Abaram, zâkkât dap sânat?  
\v 2 Zikŋâ orot mâmeŋaŋgât op tosaŋâ buŋ oip? Zo yatâ oip sâi Anutugât mâteŋan sâkŋâ mem zâi pâmbap.  
\v 3 Ka Kembugât den ŋâi itâ ziap,  
\q1 “Abaramŋâ Anutu nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgip, zorat opŋâ Anutuŋâ zâkkât nâŋgi tosaŋâ buŋ oip.”   
\p
\v 4 Zorat itâ sa nâŋgânek. Ŋâi zâk nep tuum sâŋgân mei, zorâŋ yen pindâpindâŋ zo yatâ buŋâ. Nepkât sâŋgân uap.  
\v 5 Oi ŋâi ko ândiândi târârakŋaŋgât nep mân tuumŋâ bâliŋ mâme zeŋgât tosa birâmap, Anutu, zâkkâren nâŋgâm pâlâtâŋ kwâpap zo ko Anutuŋâ nâŋgâm pâlâtâŋaŋgât op nâŋgi tosaŋâ buŋ upap.  
\v 6 Marumŋan a kutâ Dawidi, zâk yatik Anutuŋâ a ŋâi orot mâme âlip nep mân tuugi tosaŋâ birâbap, zâk sâm âlip kwâkŋaŋgâm itâ kulemgoip,   
\q1
\v 7 “Kembuŋâ tosaziŋ birip sot bâliŋâziŋ gulipkoip, zen sâtâre upi.  
\v 8 A ŋâi zâk Kembuŋâ zâkkât nâŋgi tosaŋâ buŋ opmap, zâk sâtâreŋoot upap.”   
\s1 Abaramŋâ nâŋgâm pâlâtâŋŋaŋgât opŋâ hân aŋâ aŋâ kândom otniŋgip.  
\p
\v 9 Sâtâre den zi kwabâ kwatniŋgâwe, Yuda a neŋgârâk? Mo a hân ŋâin ŋâin gokŋâ zeŋgât sot ârândâŋ uap? Kembugât ekabân Abaramgât den ŋâi ziap. Zo sâlâpkum nâŋgâmen. Zâk Anutuŋâ nâŋgâm pâlâtâŋŋaŋgât op tosaŋâ birip.  
\v 10 Narâk ikâ zoren tosaŋâ buŋ miŋaŋgip? Kwabâ kwatne ândeibân mo yen ândeibân tosaŋâ buŋ miŋaŋgip? Zo yen ândeip, narâk zoren tosaŋâ buŋ miŋaŋgip.  
\v 11 Zâk kwabâ mân kwâkŋaŋgâne ândim Anutu nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgi tosaŋâ birip. Nâŋgâm pâlâtâŋgât undip zo bet sâkŋan pindip. Abaram zâk yatâ opŋâ kwabâ mân kwâtziŋgâne ândim Anutu nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâne tosaziŋ buŋ oip, zeŋgât kâukŋâziŋ op ândeip.  
\v 12 Oi kwabâ kwâtniŋgâne ândim nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâm ândiwen, neŋgât kâukŋâ oip. Zâk nâŋgâm pâlâtâŋgât mâtâp lâŋip. Mâtâp zorik kiunŋâ kiunŋâ Abaram zâk kâukniŋâ sâindâ dâp upap.   
\p
\v 13 Anutuŋâ Abaram sot kiurâpŋâ hân patâ siŋgi kwâtziŋgip, zo gurumin den luluŋaŋgât buŋâ. Nâŋgâm pâlâtâŋaŋgât op tosaŋâ birâm yatik oip.  
\v 14 Oi siŋgi kwatziŋgip, zo gurumin den lume, zeŋgât oi sâi nâŋgâm pâlâtâŋgât mâtâp sot Anutuŋâ Abaram den dukuip, zo bon buŋ opap.  
\v 15 Gurumin den buŋâ oi sâi ko tosagât hâuŋaŋgât den mân muyagebap. Gurumin denŋâ tosagât hâuŋaŋgât den muyagemap. Zorat a gurumin den luluŋaŋgât mâtâbân lâŋ ândimŋâ tosaziŋ buŋ mân upi. Buŋâ. Kembu kukŋaŋgât bonŋâ zeŋgâren muyagibap.   
\p
\v 16 Anutuŋâ sâm kâtigem kut ŋâi ŋâi siŋgi kwatniŋgip, zo nâŋgâm pâlâtâŋniŋaŋgât op muyagibap. Zo bon buŋ mân upap. Zinziŋ kâtik zem zâimâmbap. Wangât, zo umâlipŋaŋgât op tânzâŋgozâŋgoŋ, zo pindi Abaramgât kiurâp neŋgâren bon oip. Gurumin den lume, zenâk buŋâ. Abaramŋâ nâŋgâm pâlâtâŋgât mâtâp lâŋmen, nen aksik Abaramŋâ Anutugât mâteŋan sâkunniŋâ uap.  
\v 17 Anutuŋâ Abaram den ŋâi dukumŋâ sâm kâtigeip. Den zo Kembugât ekabân kulemguwe. Zo itâ ziap,  
\q1 “Nâŋâ gâ a kâmutŋâ kâmutŋâ zeŋgât ibâziŋ upangât sâm giwan.”  
\p Abaram zâk den zo nâŋgâm Anutu nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâm itâ nâŋgip, “Anutu zâk mumuŋan gâbâ mâŋginiŋgâbâ sâm mâŋginiŋgâbap. Oi kut ŋâi ŋâi mân ziap, zo sâi muyagibap.” Abaram zâk yatâ nâŋgip.   
\s1 Abaram nâŋgâm pâlâtâŋâ zâizâiŋ zemŋaŋgip.  
\p
\v 18 Abaram zâk a kâmut doŋbep zeŋgât ibâ upap. Den zo nâŋgâm itâ mân sâip, “Nâ sombâ op kiunnâ buŋ ândiangât dap yatâ kiurâpnâ âsagibi?” Buŋâ. Yatâ mân sâip. Kembugât den zorat bonŋâ âsagibapkât mambât ândeip. Den itâ sâm dukuipkât, “Kiurâpkâ doŋbep patâ yatâ muyagibi.”  
\v 19 Oi zâk kendonŋâ 1 handeret oip. Sâkŋâ patkip oi Sera zâk kâpin ândim sâkŋâ âron oip, zo ekŋâ nâŋgâm pâlâtâŋŋaŋgât um zagât mân oip.  
\v 20 Anutuŋâ siŋgi den dukuip, zo nâŋgi mân bon buŋ oip. Nâŋgâm pâlâtâŋgât kâtigem Anutugât nâŋgi zari sâtâre okŋaŋgip. Zâk itâ nâŋgâm ândeip.  
\v 21 “Anutuŋâ kut ŋâi muyagibapkât sâip, zorat bonŋâ âlip muyagibap.”  
\v 22 Abaram zâk nâŋgâm pâlâtâŋ zemŋaŋgipkât Anutuŋâ nâŋgi tosaŋâ buŋ oip.   
\p
\v 23 Anutuŋâ nâŋgi tosaŋâ buŋ oip, den zo Abaram zikŋaŋgârâk mân kulemgoip. Neŋgât ârândâŋ kulemgoip.  
\v 24 Kembuniŋâ Yesu mumuŋan gâbâ mâŋgeip, Anutu, zâk nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgindâ neŋgât yatik nâŋgi tosaniŋ buŋ utnat.  
\v 25 Anutuŋâ sâi Yesu kune tosaniŋaŋgât op moip. Oi tosaniŋ buŋ upapkât mumuŋan gâbâ zaarip.   
\c 5  
\s1 Yesuŋâ lumbeŋâ muyageipkât sâtâre utnat.  
\p
\v 1 Yesu Kristoŋâ suupniŋ mem moipkât nen nâŋgâm pâlâtâŋgât op tosaniŋ buŋ urâwengât Yesu Kristogâren pâlâtâŋ op Anutu sot lumbeŋ op ândimen.  
\v 2 Yesuŋak mâtâp mem niŋgipkât Anutuŋâ tânnâŋgoi ândien. Oi gâtâm zâk sot ândeindâ Anutugât imbaŋaŋgât âsakŋâ âsagei mem ândinat, zorat nâŋgâm ândim sâtâre upmen.  
\v 3 Oi zorik buŋâ. Sâknam ândiândiniŋaŋgât sâtâre upmen. Oi itâ nâŋgâmen. Sâknamân ândimŋâ umniŋ mân loribap.  
\v 4 Oi yatâ ândeindâ Anutuŋâ niŋgiri âlip upap. Nen nâŋgâm pâlâtâŋ sot ândim Anutuŋâ kut ŋâi ŋâi neŋgât siŋgi sâip, zorat nâŋgâm um bâbâlaŋ op mambât ândinat.  
\v 5 Nen zo yatâ ândimŋâ bonŋâ minat. Anutuŋâ Tirik Kaapumŋâ umniŋan pâip. Kaapum zâk den itâ sâm muyageniŋgâmap, “Anutugât umŋandâ doŋbep gâsuniŋgâm tânnâŋgomap.”   
\p
\v 6 Mârum nen imbaŋâ buŋ ândiwengât târârak mân ândiwen. Oi narâkŋâ mâte oi Kristo zâk bâliŋ mâme a neŋgât op moip.  
\v 7 Nen itâ nâŋgâmen. A târârak ŋâigât hâuŋâ op mumuŋâ, zo a neŋgâren mân taap. A âlipŋâ ŋâigât op mumuŋâ, zo ko muyagibap mo dap?  
\v 8 Nen bâliŋ op ândeindâ Anutu nen umŋandâ doŋbep gâsuniŋgip. Anutuŋâ umâlipŋaŋgât opŋâ Kristo sâŋgongoi gem hâuniŋâ moip.  
\v 9 Zâk neŋgât op moipkât itâ nâŋgâm kwâtâtimen, “Tosaniŋ buŋ urâwen. Anutu kukŋaŋgât bonŋâ muyamuyagiŋ narâkŋan Anutuŋâ tosaniŋaŋgât hâuŋâ mân niŋgâbap.”   
\p
\v 10 A nen mârum Anutu kâsa okŋaŋgâm ândiwen. Oi nârâk zoren nanŋandâ neŋgât op moip. Oi zorik buŋâ. Neŋgât op moipkât diiniŋgi nen Anutu sot buku urâwen. Oi zorik buŋâ. Zâkŋâ walâm otniŋgâbap. Zâk sot buku op ândeindâ nanŋandâ ândim bâliŋan bagibemgât tânnâŋgobap.  
\v 11 Oi zorik buŋâ. Kembuniŋâ Yesu Kristo, zâkŋâ lumbeŋâ muyagem Anutu sot târokwatniŋgi buku buku ândien. Zorat nen Anutu sâm âlip kwâkŋaŋgâmen.   
\s1 Adamŋâ mumuŋ muyageip. Yesuŋâ ândiândi muyageip.  
\p
\v 12 Zorat itâ nâŋgânâ. A kânok Adam, zâkkât opŋâ bâliŋâ hânân muyageip. Oi bâliŋaŋgât op mumuŋâ muyageip. Oi a aksik zeŋgâren zarip. Wangât, a aksik zen bâliŋ urâwe, zorat zeŋgâren arip.  
\v 13 Mârum Mosegât gurumin den mân muyagei bâliŋandâ kândom muyagem zeip. Oi narâk zoren Mosegât gurumin den mân muyageipkât bâliŋâ yen zem gâip. Anutuŋâ tosaziŋ mân sâlâpkoip.  
\v 14 Ka bet gurumin denŋâ muyagei a ziŋ tosaziŋ ek nâŋgâwe. Adam zâk bâliŋ oi mumuŋandâ topkwap a ândim gawe, zen a kutâ otziŋgâm ândim gâi Mose muyageip. Adamgât tobat mân urâwe, zeŋgâren laŋ ârip. Adam zâk mumuŋaŋgât kâukŋâ oipŋâ bet ŋâi ândiândigât kâukŋâ muyagibapkât sâsâŋ, Yesu, zâkkât dâp oip. Ka topzik ŋâi ŋâi.   
\p
\v 15 Anutu umâlipŋaŋgât tânzâŋgozâŋgoŋ, zorâŋ den ku zorat dâp buŋâ. Zorâŋ wâlap. A aksik patâŋâ Adamgât den kuŋaŋgât opŋâ mom naŋgâwe. Oi Anutugât tânzâŋgozâŋgoŋ, zo a kânok Yesu Kristogât tânzâŋgozâŋgoŋaŋgât op Adamgât den ku walâmŋâ a doŋbep tânnâŋgoip.  
\v 16 Kembugâren gâbâ tânzâŋgozâŋgoŋ sot toren Adam den kuŋaŋgât bonŋâ, zet topzik ŋâi ŋâi. A kânokkât tosaŋâ simgât sâm kwâkâkwâkâŋ muyageip. Ka Kembugâren gâbâ tânzâŋgozâŋgoŋandâ tosa doŋbep birâm tosaniŋ buŋ muyageip.  
\v 17 A kânok Adam den kuŋaŋgât op mumuŋâ muyagemŋâ imbaŋâ mem a kutâ otziŋgip. Ka Kembugâren gâbâ tânzâŋgozâŋgoŋandâ walâm tâtalek oi a doŋbep nen tosaniŋ buŋ orot, zo mem umniŋan mem gimenŋâ a kânok Yesu Kristo, zâkkât opŋâ ândiândiyân a kutâ op ândinat.   
\p
\v 18 Zorat itâ. Mârum a kânok Adam, zâkŋâ bâliŋ oi a aksik simgât siŋgi urâwen. Oi bet zo yatik a kânokŋâ târârak ândei Yesugât siŋgi a nen doŋbep tosaniŋ buŋ oi ândiândi muyagiwen.  
\v 19 Akânok Adam, zâkŋâ bâliŋ oi a doŋbep niŋâ bâliŋ mâme a ambân urâwen. Zo yatik a kânok Kristo, zâk sât lulu ândeipkât a doŋbep nen Anutugât mâteŋan târârak op kinat.  
\v 20 Adamŋâ bâliŋ oi bâliŋâ hânân muyageip. Bâliŋâ gwâlânteŋsâbapkât sot bâliŋaŋgât topŋâ muyagibapkât Mosegât gurumin den muyageip. Oi bâliŋâ muyagem zari Anutugât siŋgi tânzâŋgozâŋgoŋandâ walâm zarip.  
\v 21 Den san, zo itâ. Bâliŋandâ mumuŋâ muyageip. Muyagemŋâ a ambân a kutâ otziŋgâm ândim gâip, zo yatik tânzâŋgozâŋgoŋandâ a kutâ op tosa buŋ minniŋgâm ândiândi kâtigân nâmbanbap. Kembuniŋâ Yesu Kristo neŋgât op moipkât yatâ muyagibap.   
\c 6  
\s1 Yesugât mumuŋan târokwatniŋgip.  
\p
\v 1 Bâliŋâ hânân muyagei Kembugâren gâbâ tânzâŋgozâŋgoŋandâ walâm tâtalek oip, zorat dap sânat? “Anutugât tânzâŋgozâŋgoŋandâ laŋ kârâbapkât bâliŋ doŋbep op ândinat.”  
\v 2 Yatâ sânat? Kutsiŋgiŋâ laŋ kârâbapkât yatâ utnat?  
\v 3 Yatâ buŋâ. Kristo sot muwen. Too saŋgonniŋgâwe, narâk zoren Yesu Kristogâren târokwarâwen. Nen Yesugât mumuŋan târokwarâwen. Zo nâŋgâme mo? Zo yatâ oi dap op bâliŋan târokwap ândinat?  
\v 4 Zo yatâ nen too saŋgonniŋgâne Kristo sot ârândâŋ mom hanagowen yatâ uap. Oi Kristogât ibâ, Anutu, zâk imbaŋandâ Kristo mumuŋan gâbâ mâŋgei zaarip, ândiap. Nen yatik wâgân op ândiândi uŋakŋâ ŋâi muyageniŋgi ândinat.   
\p
\v 5 Nen mumuŋaŋgât tobat op târokwarâwengât zaatzaatŋaŋgât, zo yatik op târokwâtnat.  
\v 6 Niiŋaŋgât itâ nâŋgâmen. Um sâŋgiŋâ Yesu sot ârândâŋ poru nagân kuwe. Zo um sâkniŋan bâliŋaŋgât imbaŋâ koi gibapkât sot bâliŋaŋgât kore mân op ândinatkât.  
\v 7 Ŋâi zâk moi bâliŋaŋgât tâkŋâ olaŋbap. Oi nen yatik Kristogât mumuŋan târokwarâwengât bâliŋaŋgât tâkŋâ mân saaniŋgi ândinat.   
\p
\v 8 Itâ nâŋgâmen. Kristo sot muwenŋâ hânân sot sumbemân zâk sot ândinat.  
\v 9 Kristogât itâ nâŋgâmen. Anutuŋâ zâk mumuŋan gâbâ mem zaaripkât dum zagâtŋâ mân mumbap. Mumuŋandâ Kristogât a kutâ dum zagâtŋâ mân upap.  
\v 10 Yesu moip, zâk bâliŋâniŋaŋgât op sâp kânok moi âkip. Oi Anutuŋâ Yesu mumuŋan gâbâ mâŋgei zaatŋâ Anutugât kutsiŋgi laŋ kârâbapkât nep tuum ândiap.  
\v 11 Oi zeŋgât yatik. Ziiŋaŋgât nâŋgânetâ bâliŋâziŋaŋgât zâk sot muwe yatâ uap. Oi Yesu Kristo, zâk sot pâlâtâŋ op zaat Anutugât arâp ândie. Yatâ nâŋgâbi.   
\s1 Bâliŋaŋgât kore mân utnat.  
\p
\v 12 Bâliŋandâ sâkziŋan a kutâ upâ sâi mân nâŋgâbi. Oi sâkziŋandâ âkŋâle bâliŋaŋgât aleziŋgi zo yatik mân nâŋgâbi.  
\v 13 Oi um sâkziŋâ zo bâliŋaŋgât kore opapkât um sâkkât kendon ândibi. Zen mumuŋan gâbâ mâŋgiziŋgipkât um sâkziŋâ Anutugâren pane zimbap. Târârak ândibigât yatâ upi.  
\v 14 Zen Mosegât gurumin dengât mâtâbân mân ândie. Buŋâ. Gurumin denŋâ mân tânzâŋgomap. Yesu Kristogât op Anutugât tânzâŋgozâŋgoŋ mâtâbân ândime. Zorat op ko bâliŋandâ a kutâ mân otziŋgâbap.   
\s1 Siŋgi âlipkât nep a op ândinat.  
\p
\v 15 Oi zi dap orot? Anutugât tânzâŋgozâŋgoŋan bageindâ gurumin dengât pâkeŋâ siriksâipkât bâliŋ utnat? Yatâ buŋâ.  
\v 16 Zen itâ nâŋge mo? A kutâ um sâkziŋâ zâkkâren pam kore okŋaŋgâbiŋâ, zâkkât kore a op nepŋâ tuubi. Bâliŋandâ a kutâziŋ oi zâkkât kore a op ândim mom tâmbetagobi. Mo Kembu zâk a kutâziŋ oi sât luluŋ op, zâkkât kore a op ândim âlip upi.  
\v 17 Zen bâliŋaŋgât kore op ândiwe, zo âkip. Oi zi siŋgi âlip kwâkâm ziŋgâwe dâp umziŋ nâŋgâmŋâ lume, zorat Anutu sâm âlip kwapi.  
\v 18 Zen bâliŋan gâbâ mâkâziŋgâm olaŋziŋgi târârak ândiândiŋaŋgât kore a op ândie.  
\v 19 Um nâŋgânâŋgâziŋ lotŋaŋgât ayân kut ŋâi ziap, zoren dâpkwap den zi dâzâŋguan. Zen mârumŋan um sâkziŋâ pane âkŋâle bâliŋâ sot bâliŋâ zorat kore oi laŋ ândiwe. Oi narâk ziren um sâkziŋ Kembugâren pane ândiândi târârakkât kore oi um hâlâlu op ândibi.   
\p
\v 20 Zen bâliŋaŋgât kore op ândiwe, narâk zoren târârakkât kore mân ândiwe.  
\v 21 Oi narâk zoren wan bonŋâ muyagiwe? Kut ŋâi ŋâi urâwe, zorat narâk ziren nâŋgâne aŋunŋoot opmap. Oi itâ nâŋgâmen. A kut ŋâi ŋâi yatâ zo upme, zen zorat sâŋgân mem mom tâmbetagobi.  
\v 22 Zen ko Kembuŋâ bâliŋaŋgât dumun olaŋi Anutugât kore a op ândie. Oi bonŋâ, um hâlâlu mie. Oi bet ândiândi kâtik muyagibi.  
\v 23 Bâliŋaŋgât kore upme, zen bâliŋaŋgât hâuŋâ tâmbetagoagoŋ zo mimbi. Ka Anutu um âlipŋaŋgât ziŋgâziŋgâŋ zo ândiândi kâtik. Oi nen Kembuniŋâ Yesu Kristo, zâkkâren târokwap ko ândiândi kâtik zo miwen.   
\c 7  
\s1 Kaapumgât mâtâp uŋakŋan ândinat.  
\p
\v 1 Bukurâpnâ, Mosegât gurumin den nâŋgâme, zeŋgât op san. Zen itâ nâŋgâme? “Gurumin den luluŋâ zo mumuŋan âkâmap.”  
\v 2 Zorat ambân ŋâi apŋâ wâgân ândei birâbirâŋ, zo mân taap. Gurumin denân den ŋâi yatâ ziap. Apŋâ moi ko ap ambin zekât sâm zikâzikâŋ, zo âkâbap.  
\v 3 Ambân ŋâi, zâk apŋâ wâgân ândei birâm ŋâi sot ândei laŋ mâman ambân sâbi. Ka ap ambin ândeitâ apŋâ moi ko gurumin denŋâ saazikip, zo ânâŋgâtpap. Oi ambân zo a ŋâi mimbap, zo ko laŋ mâman yatâ mân upap.   
\p
\v 4 Bukurâp, zeŋgât topziŋâ yatigâk ziap. Kristo zâk moip. Oi zen mumuŋan târokwap mune gurumin dengât tâkŋâ ânâŋgârip. Oi mumuŋan gâbâ kândom zaarip, zâkkât siŋgi urâwe. Nen Anutu kore okŋaŋgâm ândim kwâtâtinatkât yatâ muyageip.  
\v 5 Ândiândi sâŋgiŋâ ândiwen, narâk zoren gurumin denŋâ bâliŋaŋgât âkŋâlegât kârâp waari sâkniŋan nep tuugip. Yatâ otniŋgi tâmbetagoagoŋaŋgât mâtâbân ândiwen.  
\v 6 Zi ko Yesu sot moindâ gurumin sâŋgiŋaŋgât tâkŋâ zo ânâŋgârip. Oi gurumin dengât mâtâp sâŋgiŋâ mân lâŋ, Kaapumgât mâtâp uŋakŋâ lâŋ Anutu kore okŋaŋgâmen.   
\s1 Bâliŋandâ kâitnâŋgomap.  
\p
\v 7 Oi zi dap sânat? Mosegât gurumin den zo bâliŋâ? Zo buŋâ. Gurumin den buŋâ sâi ko nâ bâliŋaŋgât topŋâ mân nâŋgâbam. Gurumin denân den ŋâi itâ sapsum niŋgâmap, “A ŋâigât kut ŋâi ŋâi laŋ mimbat sâm mân ek âkŋâliban.”  
\v 8 Bâliŋandâ tâmbetnobam gurumin denân mâtâp itâ muyageip. Umnâ kâitkui a nâmbutŋâ zeŋgât kut ŋâi ŋâi laŋ mimbat sâm ek âkŋâlem ândiwan. Den kâtik zo mân zei sâi bâliŋâ yen zembap.  
\v 9 Nâ mârumŋan gurumin den mân nâŋgâwan, narâk zoren tosanaŋgât topŋâ mân nâŋgâm laŋ ândia bâliŋandâ mân nogip. Ka bet gurumin den muyagenigi bâliŋandâ umnan laŋ kâri topŋâ itâ nâŋgâwan, “Um mumuŋ yatâ op ândian.”  
\v 10 Gurumin denŋâ otnigi ândim zâibatkât sâsâŋ, zorâŋak mâburei kâmbamnâ oip.  
\v 11 Bâliŋandâ gurumin denân mâtâp muyagemŋâ kâitnogi gurumin denŋâ nogi mowan.  
\v 12 Oi zo itâ. Gurumin den zo âlipŋâ sot tosaŋâ buŋâ. Mâbâŋgum ŋâi ŋâi sâwe, zo tosa buŋ sot târârak âlipŋâ.   
\p
\v 13 Gurumin den âlipŋandâ nogi mowan? Yatâ buŋâ. Bâliŋandâ nogip. Bâliŋandâ gurumin denân mâtâp muyagem nogi mowan. Bâliŋaŋgât topŋâ muyagibapkât bâliŋandâ nogi mowan. Bâliŋaŋgât nâŋgindâ sumunŋâ uap. Nen bâliŋaŋgât topŋâ yatâ nâŋgânatkât gurumin denŋâ sâi mowan.   
\s1 Um sâkniŋan bâliŋandâ nep tuumap.  
\p
\v 14 Nen itâ nâŋgâmen. Gurumin den zo Anutugâren gokŋâ. Nâ ko hânân gokŋâ. Bâliŋandâ sâŋgânnâ mei zâkkât kore op ândian.  
\v 15 Orot mâmenaŋgât nâŋga kwakmak opmap. Nâ kut ŋâi upam, zo birâm mân opman. Oi kut ŋâi âkon opman, zo opman.  
\v 16 Gurumin denân pâke den ziap, zorat nâŋga âlip opmap. Kut ŋâi âkon opman, zo opŋâ gurumin den âlipŋâ zorat topŋâ muyageman.  
\v 17 Yatâ opman, zo ninâ umgât buŋâ. Bâliŋandâ um sâknan zem kâitnogi opman.  
\v 18 Nâ topnâ itâ nâŋgan. Sâk sunumnaŋgât umŋan âlipŋandâ mirâ kamân mân meip. Kut ŋâi âlipŋaŋgât zo sâman. Ka bonŋâ mân muyageman.  
\v 19 Kut ŋâi âlipŋâ upat sâmŋâ mân opman. Nâ kut ŋâi bâliŋâ zo mân upat sâm zorâŋak opman.  
\v 20 Nâ bâliŋâ mân upat sâm zorâŋak opman. Zo itâgât. Zo ninak buŋâ. Bâliŋandâ um sâknan mirâ kamân meipkât yatâ opman.   
\p
\v 21 Den san, zo itâ. Nâgâren itâ muyagemap. Kut ŋâi âlip upâ sa bâliŋandâ mâte otnimap.  
\v 22 Nâ umnandâ Anutugât den nâŋgâm âkŋâleman.  
\v 23 Oi sâknan ko bâliŋandâ ziap, zo um nâŋgânâŋgânâ den ziap, zâk sot kâsa opmabot. Bâliŋandâ um sâknan ziap, zorâŋâ kâtigem saanigi zâkkât tâk namâŋaŋgât a opman. Bâliŋandâ tâmbetnobam sâknanâk ândimap.   
\p
\v 24 Yei, a umbumamburuk. Ŋâiŋâ tânnâŋgom um sâknan bâliŋaŋgât imbaŋâ koi gibap?  
\v 25 Anutugât sâtkât Yesu Kristoŋâ tânnobap. Zorat Anutu sâm âlip kwâkŋaŋgâbat.   
\c 8  
\s1 Kaapumgât den lum mâtâp uŋak lâŋnat.  
\p Nâgâren itâ muyagemap. Nâ ninak um nâŋgânâŋgânandâ Anutugât gurumin den zo kore okŋaŋgâman. Sâknandâ ko bâliŋaŋgât kore okŋaŋgâman.  
\p
\v 1 Ka Yesu Kristo sot pâlâtâŋ op ândimen, neŋgâren bâliŋaŋgât hâuŋâ sâm kwâkâkwâkâŋ mân muyagibap.  
\v 2 Nen Yesu Kristo sot pâlâtâŋ oindâ Kaapumŋâ ândiândi muyagem niŋgâmap. Kaapum zâkŋâ bâliŋan sot mumuŋan gâbâ mâkâniŋgip.  
\v 3 Mârum um sâŋgiŋniŋandâ gurumin den zorat imbaŋâ mem gei neŋgâren kubikkubik nep tuum oseip. Zorat Anutuŋâ itâ op um sâŋgiŋniŋaŋgât imbaŋâ koi geip. Nanŋâ sâŋgongoi bâliŋ mâme neŋgât sâk yatâ opŋâ neŋgât bâliŋaŋgât suup meip.  
\v 4 Gurumin den lum târârak ândiândiŋ, zorat Kembuŋâ nâŋgi âlip opmap. Oi um sâŋgiŋaŋgât mâtâp buŋ, Tirik Kaapumgât mâtâp lâŋmen, nen Kaapumgât imbaŋan den siŋgi âlip zo lum ândinatkât Kristoŋâ um sâŋgiŋaŋgât imbaŋâ koi geip.   
\p
\v 5 A ândiândi sâŋgiŋaŋgât mâtâp lâŋme, zen um nâŋgânâŋgâziŋ hângât kut ŋâi ŋâi zoren pane zemap. Kaapumgât mâtâp lâŋme, zen ko um nâŋgânâŋgâziŋ Kaapumgâren pane zemap.  
\v 6 Um sâŋgiŋaŋgât nâŋgâm ândime, zen tâmbetagobi. Ka Kaapumgât nâŋgâm ândimen, nen ândiândi sot lumbeŋâ muyaginat.  
\v 7 Um sâŋgiŋâ nâŋgânâŋgâŋ, zorâŋ Anutu kâsa okŋaŋgâmap. Oi Anutugât gurumin den komap. Zo dap op lubap?  
\v 8 Oi um sâŋgiŋ ândime, Kembuŋâ zeŋgât orot mâmeziŋâ zorat nâŋgi mân dâp opmap.   
\p
\v 9 Zen ko Anutugât Kaapumŋâ umziŋan ziap, zo ko mâtâp sâŋgiŋan buŋâ, Kaapum sot ândim mâtâp uŋakŋan uruŋsâm ândime. Zen Kaapumgât mâtâbân ândime. Oi zen Kaapumgât a ambân sâsâŋ. Ŋâi zâk Kristogât Kaapumŋâ zâkkât umŋan mân zimbap oi ko Kristogât siŋgi mân upap.  
\v 10 Zen ko mârum umziŋandâ bâliŋaŋgât mumuŋ yatâ op ândiwe. Ka Kristo sot pâlâtâŋ utne um dâpziŋâ tosa buŋ minziŋgipkât ândiândi kâtik muyagem ândie. Kristogât Kaapum umziŋan ândiap.  
\v 11 Zen dap nâŋge? Tirik Kaapumŋâ umziŋan tâtât mâme opmap mo buŋâ? Tirik Kaapumŋâ umziŋan tâtat mâme opmap oi ko Anutuŋâ Yesu mumuŋan gâbâ mâŋgeip, zo yatik Kaapumŋâ um dâpziŋ mumuŋan gâbâ mâŋgiziŋgâm ândiândi ziŋgâm ândibap.   
\s1 Kaapum sot op Anutugât nan bârarâp utnat.  
\p
\v 12 Bukurâpnâ, Nen um sâŋgiŋaŋgât kore a mân utnat. Um sâŋgiŋandâ wan niŋgâmapkât hâuŋâ mâkâm zâkkât mâtâbân âinat?  
\v 13 Zen um sâŋgiŋaŋgât mâtâp ândibi zo ko tâmbetagobi. Ka Kaapumgât imbaŋâyân sâkkât den kumbi, zo ko ândim ândiândi âlip ândibi.   
\p
\v 14 Anutugât Kaapumŋâ âkom diiniŋgi ândimen, nen Anutugât nan bârarâp ândien.  
\v 15 Anutuŋâ Kaapum niŋgip, zo kore arâp op keŋgât utnatkât buŋâ. Nen Anutugât nan bârarâp op ândinatkât niŋgip. Kaapumŋâ um bâbâlaŋ kwatniŋgi Anutu itâ sâm konsâm mâpâsimen, “Aboŋ.” (Yuda denan Abba sâme. Niiŋ denân ko Aboŋ sâmen.) Nen umniŋandâ itâ nâŋgâm kwâtâtimen, “Nen Anutugât nan bârarâp op ândien.”  
\v 16 Yatâ nâŋgindâ Kaapumŋâ umniŋan tâtat mâme op den zo yatik sâm muyageniŋgâmap.  
\v 17 Oi itâ nâŋgâmen, “Zâkkât nan bârarâp ândienŋâ Anutugât kut ŋâi ŋâi galem utnat. Nen Kristo sot ârândâŋ galem utnat. Hânân ziren zâkŋâ sâknam nâŋgip, zo yatik sâknam kwâkŋan ândinat oi ko zâk sot âsak âlipŋan bagim ândinat.”   
\s1 A umniŋ âlip oi kut ŋâi ŋâi yenŋâ zo yatik âlip upap.  
\p
\v 18 Sumbemân Anutugâren gâbâ kut ŋâi ŋâi âsakŋâ neuleŋoot walâwalâŋ muyageniŋgâbap. Oi narâk ziren sâknam sot umbâlâ ândien, zo dâpkua mân dâp upap. Sâknam zirat nâŋga yenŋâ yatâ uap. Wangât, sumbemân kut ŋâi âsakŋâ neuleŋoot doŋbep muyaginat, zorat.  
\v 19 Anutuŋâ gâsuniŋgâm nan bârarâp sâm âsakŋâ neuleniŋ muyagibapkât a sot kut ŋâi ŋâi Anutuŋâ muyageniŋgip, nen zorat mambât ândien.  
\v 20 Kut ŋâi ŋâi yenŋâ hânân ziap, zo gukupitŋâ yen zimbapkât sâm ziŋgip. Ziiŋâ umgât buŋâ. Anutuŋâ yatâ sâi muyageip. Ka zo zinziŋ kâtik zimbigât mân sâm ziŋgip.  
\v 21 Zorat kut ŋâi ŋâi yenŋâ hânân zen mumuŋaŋgât dumun zo olaŋ Anutugât nan bârarâp nen sot târokwap neule âsakŋâ mimbi.   
\p
\v 22 Nen nâŋgâmen. Kut ŋâi ŋâi zo zen mârumŋan gâbâ narâk zo mâte upapkât mambât ândim sâknam nâŋgâm ândim gawe.  
\v 23 Oi zenâk buŋâ, nen ârândâŋ yatik mambât ândim sâknam nâŋgâm ândimen. Anutugât nan bârarâp nen um sâkniŋ kubikŋâ minniŋgâbapkât mambât ândimen. Nen sumbemân gâbâ Kaapumŋâ niŋgip. Kândom Kaapumŋâ niŋgip. Bet ko kut ŋâi ŋâi niŋgâbap.  
\v 24 Nen Anutuŋâ um sâkniŋ kubikŋâ minniŋgâbapkât um bâbâlaŋ op mambât ândinatkât diiniŋgip. Bonŋâ muyagei sâi zorat mân mambâtpem.  
\v 25 Bonŋâ muyagiap oi ko dap yatâ zorat mambât ândinat? Bonŋâ mân muyagei ikmengât umŋâ nâŋgâm mambât ândimen.  
\v 26 Kaapum zâk lolotniŋaŋgât op betniŋan memap. Nen yatâ mo yatâgât ninâu sâindâ dâp upap, zo mân nâŋgâmengât Kaapumŋâ betniŋan mem, yaak mem, aŋâ mân sâsâŋâ, den zo yatâ neŋgât op Anutugâren sapsumap.  
\v 27 Anutugât Kaapumŋâ neŋgâren nep zo yatâ tuubapkât op sâm pindip. Oi Kaapumŋâ Anutugât umŋan den ziap, zo nâŋgâm Anutuŋâ tânnâŋgobapkât den dukumap. Oi Anutu zâk um igikŋâ Kaapumgât umŋan den ziap, zo nâŋgâmap.   
\s1 Anutu zâk neŋgâren nep topkwâip, zo tuum ma tuum naŋgâbap.  
\p
\v 28 Nen itâ nâŋgâmen. Wan mo wanŋâ muyageniŋgâmap, zo Anutuŋâ kubigi tânnâŋgomap. A umniŋandâ Anutu gâsum ândimen, neŋgâren yatâ otniŋgâmap. Nen zâkŋâ diiniŋgâbam nâŋgi zeipkât diiniŋgip, neŋgâren yatâ otniŋgâmap.  
\v 29 A mârum diiniŋgâbam nâŋgip, nen nanŋaŋgât tobat utnatkât sâip. Oi a doŋbepŋâ nanŋaŋgât murâp op ândeindâ Yesuŋâ âtâniŋ upap. Oi nen zâkkât tobat op ândinatkât sâip.  
\v 30 Anutuŋâ a kânŋan nâŋgâniŋgip dâp, nen diiniŋgâm tosaniŋ buŋ minniŋgip. Tosaniŋ buŋ minniŋgip dâp, nen âsakŋâ neule zo nen niŋgip.   
\s1 Kut ŋâi ŋâiŋâ Anutugât bikŋan gâbâ mân mâkâniŋgâbap.  
\p
\v 31 Den zorat topŋâ dap dap ziap? Anutuŋâ buku otniŋgâm galem otniŋgâm ândei kâsaniŋandâ dap op tâmbetnâŋgobap?  
\v 32 Anutuŋâ nanŋâ mân aŋgân kârip. Neŋgât op sâŋgongoi gem moip. Zorat dap naŋge? Yatâ oipŋâ kut ŋâi ŋâi torenŋâ niŋgâbap mo mân niŋgâbap? Niŋgâbap.   
\p
\v 33 Anutuŋâ buku otniŋgâm tânnâŋgoip, zorat a ikâ zorâŋ Anutugât a ambân gâkârâpŋâ denân nâmbanbap? Anutu zikŋak tosaniŋ buŋ minniŋgip, zorat a ikâ zorâŋ nen tosaniŋaŋgât hâuŋâ minatkât sâbap.  
\v 34 Yesu Kristoŋâ neŋgât op moip. Oi moibâk buŋâ. Zâk mumuŋan gâbâ zaat Anutu âsan bongen zâi tap neŋgât op Anutu den dukumap.   
\p
\v 35 Kut ŋâi ikâ zorâŋ Kristogât bikŋan gâbâ mâkâniŋgâbap? Sâknam mo umbâlâ, kâmbam mo pu mo kanpitâ? Kut ŋâi yatâ zo dap op Kristogât bikŋan gâbâ mâkâniŋgâbap.  
\v 36 Kembugât ekabân den ŋâi itâ ziap, zorat dâp otniŋgâme. Den zo itâ,  
\q1 “Kembu, gâgât op sirâmŋâ sirâmŋâ nâŋgome. Râma kom gaame, zeŋgât tobat yatâ otniŋgâme.”   
\p
\v 37 Oi kut ŋâi yatâ zorâŋ mân mem lot kwatniŋgâbap. Buŋâ. Yesuŋâ umŋandâ gâsânâŋgomapkât imbaŋâ niŋgi zâkkâren kâtigem ândim walâmen.  
\v 38 Zorat nâ itâ nâŋgan. Mumuŋâ mo ândiândiŋâ, sumbem a mo bâliŋaŋgât a kâukŋâ, narâk ziren ziap mo bet muyagibap, zorâŋ mo kut ŋâi ŋâi imbaŋoot, zorâŋ Yesu Kristo zâkkât bikŋan gâbâ mânâk mâkâniŋgâbap.  
\v 39 Anutu umŋandâ gâsuniŋgapkât kut ŋâi ubâ gâip mo âmbibâ kopgâipŋâ, kut ŋâi zorâŋ mo zorâŋ Kembuniŋâ Yesu Kristo, zâkkât bikŋan gâbâ mân mâkâniŋgâbap.   
\c 9  
\s1 Paulo zâk Yuda a bukurâpŋâ, zeŋgât op sâknam nâŋgip.  
\p
\v 1 Nâ Kristogât a op sarâ mân sâm den bonŋâ sa nâŋgânek. Kaapumŋâ umnan den ziap, zorat nâŋgi bon uap.  
\v 2 Yuda a torerâpnâ zeŋgât op umbâlâ op sâknam nâŋgâm ândiman.  
\v 3 Yuda a bukurâpnâ, sâk torerâpnâ, zen Kembugât siŋgi upigât opŋâ ninak Kristogât dâmân kâligen gâbâ gigiŋaŋgât nâŋga âlip bâbâlaŋ opap.  
\v 4 Zen itâ sâme, “Nen Isirae. Anutuŋâ narâpŋâ gâsuniŋgip. Oi imbaŋâ âsakŋâ tirâpnâŋgoip. Anutuŋâ nen sot târotâro op gurumin den sapsum niŋgip. Oi mâte okŋaŋgânatkât mâtâp tirâpnâŋgoip. Oi kut ŋâi niŋgâbap, zorat siŋgi den kânŋan kesap pâroŋ den dâtnâŋgoip.  
\v 5 Nen Abaram, Isaka sot Yakobo, zeŋgât kiurâpziŋâ.” Yuda a bukurâpnâ zen ziiŋaŋgât yatâ nâŋgâm sâme. Oi nen nâŋgen. A bâliŋan gâbâ mâkâniŋgâbapkât mârum sâsâŋ, Kristo, zâk a sâk mem muyageip. Zo Yuda a zeŋgât kâmurân muyageip. Zorat a sot kut ŋâi ŋâi neŋgât Kembu, Anutu, zâk sâm âlip kwâkŋaŋgindâ ândim zâimâmbap. Zo perâkŋak.   
\s1 Siŋgi âlip mem ândie, zen Anutugât arâp bonŋâ.  
\p
\v 6 Isirae a nâmbutŋâ Kembugât mâtâp walâm um kâtik ândinetâ ziŋgit nâŋgi Anutugât den zo loreip mân sânat. Isiraegâren gâbâ muyagiwe, zeŋgâren gâbâ nâmbutŋâ zeŋgât Isirae a bonŋâ mân sâsâŋ.  
\v 7 Oi yatigâk Abaramgât kiurâp torenŋâ zen kiurâp bonŋâ mân urâwe. Oi zorat Kembugât ekabân den ŋâi itâ ziap,  
\q1 “Isakagât kiurâp zeŋak Abaramgât siŋgi upi.”   
\p
\v 8 Den zorat topŋâ itâ ziap. Sâkŋâ Abaramgâren gâbâ muyagiwe, zen aksik patâŋâ Anutugât nan bârarâp urâwe? Buŋâ. Siŋgi den umŋan muyagiwe, zeŋak Abaramgât kiurâp bonŋâ sâsâŋ.  
\v 9 Kembuŋâ siŋgi den Abaram itâ sâm dukuip,  
\q1 “Kendon ŋâi âki âburem ga ambingâ Sera zâkŋâ nanŋâ mimbap.”   
\p
\v 10 Oi zorik buŋâ, Rebekagâren yatik muyageip. Rebekaŋâ sâkunniŋâ Isaka, zâk sot ândim katep zagât kâmbokoip.  
\v 11-12 Oi katep zagât mân muyagem âlip mo bâliŋâ zo mân oitâ Anutuŋâ zekât op mamzikŋâ itâ sâm dukuip,  
\q1 “Âtâŋandâ munŋaŋgât kore a op ândibap.”  
\p Zo ko Anutugât den kâtigibapkât nâŋgâm zikŋak mem kâsâpzâkom den zo sâip.  
\v 13 Katep zagât zet orot mâmezikŋâ ekŋâ mân sâip. Kânŋan nâŋgâzikâm yatâ sâip. Zorat den ŋâi Kembugât ekabân itâ ziap,  
\q1 “Na Yakobogât otnigap. Ka Esau ko âkonnigap.”   
\s1 Anutu zâk ândiândiniŋaŋgât buŋâ, um lâklâkŋaŋgât op galem otniŋgâmap.  
\p
\v 14 Anutuŋâ ŋâi kâsa okŋaŋgâm ŋâi buku okŋaŋgip, zorat dap sânat?  
\v 15 “Zo bâliŋâ.” Yatâ sânat? Buŋ kâtikŋâ. Zâkŋâ den ŋâi Mose itâ sâm dukuip,  
\q1 “A ŋâi birâŋaŋgâbâ sâm âlip birâŋaŋgâbat. Ka a ŋâi tângubâ sâm âlip tângubat. Lumbe okŋaŋgâbâ sâm âlip okŋaŋgâbat.”   
\p
\v 16 Zorat a umgât mo a orot mâmegât mân sâsâŋ. Anutu um lâklâkŋaŋgât tânzâŋgozâŋgoŋ sânat.  
\v 17 Anutuŋâ a kutâ Parao den dukuip, zo Kembugât ekabân itâ kulemguwe,  
\q1 “Nâ gâgâren imbaŋânâ sâm muyagia kutsiŋginâ hân dâp âibapkât sâm kwânâŋgâgiwan.”   
\p
\v 18 Oi zorat Anutugât itâ nâŋgânat, “Zâk a ŋâi tângubâ sâm tângubap. A ŋâi um kâtik oik sâi kâtigibap.”   
\p
\v 19 Nâ yatâ sa itâ sâm mâsikâniban? “Yatâ op ko Anutu zâk wangât a neŋgât nâŋgi bâliŋ uap. Anutuŋâ den ŋâi sâi aŋâ kwâkâbapkât dâp buŋâ.”  
\v 20 Den yatâ zo sânandâ itâ mâsikâgibat, “Gâ wangandâ Anutu den dukuban. Âmaŋâ dap op âmaŋ tuutuuŋ a itâ dukubap, ‘Gâ wangât yatâ zo muyagenigin.’”  
\v 21 Âmaŋ tuutuuŋ a, zâk deŋgop mem toren a zeŋgât âmaŋ tuubap. Oi torenŋâ mem wâu, bâu zeŋgât tuugi nâŋgindâ bâliŋ upap?   
\p
\v 22 Oi Anutu zâk âmaŋ kukŋaŋgât bonŋâ zorat siŋgi, zo bet kunzit birâbapkât nâŋgi ziap. Âmaŋ zo zeŋgâren kâmbam muyagem kukŋaŋgât bonŋâ sot imbaŋâŋâ muyagei a ambân ikpigât tuubap. Nen zorat dap sânat?  
\v 23 Oi âmaŋ nâmbutŋâ tânzâŋgobapkât siŋgi, zen kubikziŋgâm sumbemân âsak neuleŋan teŋgâ kwatziŋgâbapkât kânŋan nâŋgi ziap. Âmaŋ zo zeŋgâren neule âlipŋâ gom sâmbe ziŋgâbapkât diiziŋgâm ândiap.  
\v 24 Yuda ayâk buŋâ. Hân ŋâin gokŋâ ârândâŋ âmaŋ um lâklâkŋaŋgât op zâkkât siŋgi utnatkât diiniŋgâmap.  
\v 25 Zorat Propete Hoseagât ekabân diŋâ itâ ziap,  
\q1 “Kembuŋâ itâ sap, ‘A kâmut mariziŋ mân orâwan, zen nâgât siŋgi sâbat. Oi umnandâ mân gâsâzâŋgowan, zo umnandâ gâsâzâŋgobat.  
\v 26 Oi a zeŋgât nâgât arâpnâ buŋâ dâzâŋgowan, zeŋgât itâ sâbi, ‘Zen Anutu ândiândiŋaŋgât nan bârarâp op ândie.’”   
\p
\v 27 Oi Propete Yesaiaŋâ den kâtik sâm Isirae a zeŋgât itâ sâip,  
\q1 “Isiraegât kiurâp zen saruyân sak ziap, zo yatâ doŋbep muyagibi. Ka zeŋgâren gâbâ bituktâŋâ Kembugât siŋgi upi.”   
\p
\v 28 Kembugât itâ nâŋgâmen. Kembu zâk a zeŋgât sâm kwâkâmŋâ kegâk hâuŋâ ziŋgâm naŋgâbap.  
\v 29 Zorat Propete Yesaiaŋâ den ŋâi itâ sâip,  
\q1 “Sumbem kâwali a zeŋgât Kembu, zâk mân nâŋgâniŋgi sâi ko kiurâpniŋ buŋ upe. Mirâ kamânziŋ zo Sodom sot Gomora zeŋgât tobat yatâ upe.”  
\p (Anutuŋâ kamân zagât zo zikiri bâliŋ oitâ sâi kârâpŋâ zikesem naŋgip.)   
\s1 Yuda a ziŋ târârak utnâ sâm osiwe.  
\p
\v 30 Oi zi dap sânat? Zitâ sânat. Hân ŋâin gokŋâ, ziŋ târârak mân ândimŋâ tosaniŋ buŋ utnâ sâm tosaziŋ buŋ urâwe. Kembugâren nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâm tosaziŋ buŋ urâwe.  
\v 31 Yuda a zen ko Mosegât gurumin den lum târârak utnat sâweŋâ gurumin den zo lum osiwe.  
\v 32 Zen târârak mân urâwe, zo itâgât. Zen nâŋgâm pâlâtâŋziŋ buŋâ. Zen yen ândim mâmanziŋaŋgât târârak utnatkât sâwe. Oi mâtâbân kât zeip, zoren kinziŋ luakŋime.  
\v 33 Kembugât ekabân diŋâ zitâ kulemgune ziap,  
\q1 “Nâŋgâ. Nâ Sioŋ bâkŋan, Yerusalem kamânân zeŋgâren kât ŋâi paan. Zoren kinziŋ luakŋibi. Oi kât kâtik ŋâi paan. Zoren a doŋbep patâŋâ zâŋgobap. Ka ŋâi zâk nâŋgâm pâlâtâŋ kwatnibapŋâ mân kwakpap.”   
\c 10  
\s1 Anutuŋâ Yuda a tosaziŋ buŋ upigât mâtâp muyagei Yuda a doŋbep ziŋ kândâtkuwe.  
\p
\v 1 Bukurâpnâ, Yuda a bukurâpnâ âlip upigât umnandâ otnigi zeŋgât op Anutugâren ninâu sâman.  
\v 2 Zen Anutu kore okŋaŋgânam um bâbâlaŋ ândime. Zo ziŋgitmanŋâ san. Ka zen mâtâp mân ek nâŋgâm upme.  
\v 3 Zen Anutugâren gâbâ târârak orotŋâ mâtâp ziap, zo kwakmegât ziiŋak târârak utnatkât nepŋâ tuume. Anutugât mâteŋan tosa buŋ orotŋaŋgât mâtâp, zo mân ek nâŋgâm Kristo kândâtkuwe.  
\v 4 Nen ko itâ nâŋgen. Aŋâ nâŋgâm pâlâtâŋgât opŋâ tosaniŋ buŋ muyaginatkât Kristoŋâ gurumin dengât mâtâp dooŋgoip.   
\p
\v 5 Moseŋâ gurumin denân den ŋâi itâ kulemgoip,  
\q1 “A zen gurumin den lum naŋgâm târârak op ândiândi muyagibi.”   
\p
\v 6 Nâŋgâm pâlâtâŋgât tosa buŋ orotŋaŋgât den ko itâ ziap,  
\q1 “Gâ umgandâ itâ mân sâban, ‘Ŋâiŋâ sumbemân zâimŋâ Kristo diim gibap?  
\v 7 Mo ŋâiŋâ âmbi geimŋâ Kristo mumuŋâ zeŋgâren gâbâ diim kopgâbap.’  
\v 8 Yatâ buŋâ.”  
\p Kembugât ekabân den ŋâi itâ ziap,  
\q1 “Den zo kârebân mân ziap. Lâugan sot nâŋgânâŋgâgan ziap.”  
\p (Zo nâŋgâm pâlâtâŋgât den kwâkâm ziŋgâmen, zorat sâsâŋ.)  
\v 9 Yesu, zâk Kembuŋâ. Den zo lâugan zimbap oi Anutuŋâ Yesu mumuŋan gâbâ mâŋgeip, zorat umgandâ nâŋgi bon opmap oi ko âlip op sumbemgât siŋgi upan.  
\v 10 Nen itâ nâŋgâmen, “Umŋâ Yesu nâŋgâm pâlâtâŋ kwap tosaniŋ buŋ utnat. Oi lâuniŋandâ Yesu Kembuniŋâ sâmŋâ sumbemgât siŋgi utnat.”   
\p
\v 11 Zorat Kembugât ekabân den ŋâi itâ kulemguwe,  
\q1 “Ŋâi zâk Kembu ŋâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâbapŋâ kwakmak mân upap.”   
\p
\v 12 Âlip nâŋgen. Yuda a sot hân ŋâin gok nen kânok uen. Kembu, zâk kânok kembu otniŋgâm ândimap. Kembu zâk hâtubâtu mân otniŋgâmap. Oi zâk konsâmen dâp, nen umgât gom sambe zo niŋgâmap.  
\v 13 Zorat Kembugât ekabân itâ sâsâŋ,  
\q1 “Kembu konsâm ândibi, zen Kembuŋâ bâliŋan gâbâ mâkâziŋgâbap.”   
\p
\v 14 Ka a zen ko zâk mân nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâmŋâ dap yatâ konsâm ândibi? Oi a zen topŋâ mân nâŋgâmŋâ dap op nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâbi? A ŋâiŋâ Anutugât siŋgi den mân dâzâŋgoi ko dap topŋâ nâŋgâbi?  
\v 15 Oi Anutuŋâ a mân sâŋgonzâŋgoi dap op âi siŋgi dâzâŋgobi. Zorat Kembugât ekabân den kulem ŋâi itâ ziap,  
\q1 “Siŋgi âlip sâsâŋ a, zeŋgât kinziŋ kwamitŋâ nâŋgâm ko nâŋgâne âlip upap.”   
\s1 Anutuŋâ Yuda a sâm osiziŋgip.  
\p
\v 16 Siŋgi âlip zo Yuda a nâmbutŋandâ nâŋgâm mân luwe. Zorat Propete Yesaiaŋâ itâ sâip,  
\q1 “Kembu, siŋgi den sâindâ mân nâŋgâme.”   
\p
\v 17 Zorat op itâ nâŋgâbi. Nâŋgâm pâlâtâŋ, zo den siŋgi sâsâŋaŋgât bonŋâ. Oi den siŋgi âragumen, zo Kristogât siŋgi âlip den.   
\p
\v 18 Itâ sâm mâsikâziŋgan. Zen siŋgi âlip den zo nâŋgâwe mo buŋâ? Zen nâŋgâwe. Den ŋâi itâ ziap,  
\q1 “Kembugât denŋâ hân dâp âim naŋgip. Oi diŋandâ hân muruk toren toren âim naŋgip.”   
\p
\v 19 Dum mâsikâziŋgâm san. Isirae a zen dâŋ nâŋgâm kwâtâtiwe mo buŋâ? Kândom Moseŋâ den ŋâi itâ kulemgoi nâŋgâwe,  
\q1 “Kembuŋâ itâ sap, ‘A yenŋâ, hân ŋâin gokŋâ kâmut ŋâi diiziŋga Isirae zen nâŋgâne bâliŋ oi um kâlak otziŋgâbi. A kwakmak kâmut zo diiziŋga zen ek kuk upi.’”   
\p
\v 20 Bet Propete Yesaiaŋâ keŋgât buŋ den yâmbât itâ sâip,  
\q1 “Kembuŋâ itâ sap, ‘Mân kârunim ândiweŋâ muyaginiwe. Topnâ mân sâm kârum ândiwe, zen mâte otziŋgâwan.’”   
\p
\v 21 Ka Isirae a zeŋgât Kembuŋâ den ŋâi itâ sâi kulemguwe,  
\q1 “Nâ a kâmut zâizâiŋ sot den kukuŋ zi, zen hârâŋsâm narâk kârep ândinetâ nâgâren gabigât kwâbâlap tuum ândiwan.”   
\c 11  
\s1 Isirae a nâmbutŋandâ um kâtik utnetâ Anutuŋâ nâmbutŋik gâsuziŋgip.  
\p
\v 1 Oi zi den ŋâi mâsikâziŋgan. Anutuŋâ Isirae arâpŋâ birâziŋgip? Buŋâ. Yatâ mân oip. Nâ Isirae a, Abaramgât kiun, Benyamingât kâmurân gokŋâ.  
\v 2-3 Anutuŋâ kânŋan nâŋgâniŋgip, nen mân birâniŋgip. Zen Propete Eliagât den siŋgi ŋâi Kembugât ekabân ziap, zo sâlâpkume mo buŋâ? Propete Elia, zâk Isirae a zeŋgât tosaziŋaŋgât den sâm Anutu itâ sâm dukuip, “Kembu, zen Propete arâpkâ zâŋgom naŋge. Gâgât siŋgi sâm nalem pâpanŋâ zo kom kândaŋâwe. Oi zi nâ ninik ândia nonam se.”  
\v 4 Propete Eliaŋâ yatâ sâi Anutuŋâ den dap mâburem pindip? Zo itâ, “Nâ a 7 tausen yatâ aŋgân kârâziŋga lopio kutŋâ Baali, zâkkâren mân âi pindiŋsâwe.”   
\p
\v 5 Oi narâk zi yatigâk Anutuŋâ um lâklâkŋaŋgât opŋâ Isirae zeŋgâren gâbâ a bituktâ mem sâlâpzâŋgoi arâpŋâ op ândie.  
\v 6 Zen orot mâmeziŋaŋgât buŋâ. Zikŋâ um lâklâkŋaŋgât op gâsuziŋgâm tânzâŋgoip. Yatâ mân oi sâi tânzâŋgozâŋgoŋaŋgât bonŋâ mân âsagebap.   
\p
\v 7 Oi dap dap? Isirae a kut ŋâi zo muyaginat sâwe, zo mân muyagiwe. Anutu zikŋak nâŋgâm gâsum sâlâpzâŋgoip, zeŋak kut zo muyagiwe. A nâmbutŋâ umziŋ kâtigeip.  
\v 8 Zorat op Kembugât ekabân itâ kulemgune ziap,  
\q1 “Anutu zâk umziŋ mem gulipkoip. Sinziŋ kwâtepkuip. Kindapziŋ mem dooŋgoip. Yatâ otziŋgi ândiweŋak ândim ge.”   
\p
\v 9 A kutâ Dawidiŋâ itâ sâm kulemgoip,  
\q1 “Zen Kembugât den sâtŋak lum sii nalem nime, ka umziŋandâ Kembu kândâtkume. Zorat op ko zen sii nalem ninetâ kâsaziŋ ganetâ parâtâk pambi. Hânân gei zâŋgoi hâuŋâ takâziŋgâbap.  
\v 10 Gâ sinziŋâ kwâtepkuna kwakpi. Oi kândâtziŋ mem namuŋna kâriŋgoŋ ândibi.”   
\s1 Oliwa nagân bâranŋâ ŋâi mem ga târokwâip.  
\p
\v 11 Oi den ŋâi mâsikâziŋgan. Isirae a zen kârân kinziŋ luakŋem hânân gei tâmbetagowe? Yatâ buŋâ. Zen kubikkubik kândâtkune a hân ŋâin gokŋâ zeŋgât siŋgi oip. Oi hân ŋâin gokŋâ zen nâŋgâne Isirae a ziŋâ ziŋgit umbâlâ upi.  
\v 12 Isirae a zen Kembugât den kândâtkune a hân ŋâin gokŋâ zen nâŋgâm lum âlip urâwe. Yatâ utne Isirae a kâmut zen bet umziŋ melâŋ Kembu sot pâlâtâŋ utne bonŋâ doŋbep walâwalâŋ muyageziŋgâbap.   
\p
\v 13 Hân ŋâi gokŋâ zen den zi dâzâŋgua nâŋgânek. Nâ hân ŋâin gokŋâ zeŋgât Aposolo ândimanŋâ nepnâ tuum kwâtâteman.  
\v 14 Oi nâ yatâ op ândim Isirae a torerâpnâ aleziŋga nâmbutŋandâ umziŋ melâŋ âlip upi. Hân ŋâin gok zen siŋgi âlipkât bonŋâ muyagine Isirae a nâmbutŋâ ziŋ ek nâŋgâm zo yatik minâ sâm umziŋ melâŋbi.  
\v 15 Anutuŋâ Isirae a birâziŋgi hân ŋâin gokŋâ zen Anutu sot buku ue. Oi bet Anutuŋâ Isirae a dum gâsuziŋgi ko mumuŋan gâbâ zaatzaatŋâ yatâ upi.  
\v 16 Kândom Kembugât siŋgi pâpanŋâ oi ko du ombeŋan âsagine zo yatik zâkkât siŋgiyak pâpanŋâ. Oi nak topŋandâ hâlâlu zei nak bâranŋâ sot bonŋâ zet yatik hâlâlu zimbabot.   
\p
\v 17 Oi Anutuŋâ kamân Oliwa nagân bâranŋâ nâmbutŋâ mânâŋgât birâm zorat gebâgân ulinŋâ barin gâbâ gâ târokwatgigip. Oi Oliwa ândâŋâ kelâk tooŋandâ tângogip.  
\v 18 Gâ bâranŋâ sâŋgiŋâ zeŋgât nâŋgâna gigiŋ oi sâkkâ mân mem zâiban. Yatâ opapkât itâ nâŋgâ. Gâŋâ ândâŋâ mân tângum nalem pindâmat. Zâkŋâ tângom nalem gimap.   
\p
\v 19 Nâ yatâ dâgoga zorat toren itâ sâban? “Anutuŋâ nâ târokwatnibapkât bâran sâŋgiŋâ mânâŋgâtziŋgâm birâziŋgip.”  
\v 20 Den zo bonŋâ. Zo siŋgi âlip birâm ândiwegât mânâŋgât birâziŋgip. Gâ ko nâŋgâm pâlâtâŋgaŋgât op zâk zeŋgât kinkin gebâgân kinzat. Zorat gâ sâkkâ mân mem zâim diim gem ândiban.  
\v 21 Anutuŋâ Oliwa bâranŋâ sâŋgiŋâ zâizâiŋâ, zo mânâŋgât birip. Oi zo yatik gâ zâizâiŋ op ândina mânâŋgât birâgibap.  
\v 22 Zorat gâ Anutu um lâklâkŋaŋgât op tângogip sot um kâtik urâwe, zen hâuŋâ ziŋgip. Zorat mân nelâmgobap. Um kârâpŋaŋgât bonŋâ, zo siŋgi âlip kândâtkuwe, zeŋgâren muyagemap. Oi um lâklâkŋaŋgât bonŋâ gâgâren muyagiap. Oi gâ zâk sot pâlâtâŋ op ândina bonŋâ âlip zemgibap. Yatâ mân upan zo ko mânâŋgâtŋâ birâgibap.  
\v 23 Oi bâranŋâ sâŋgiŋâ zen um kâtikziŋâ birâne Anutuŋâ dum zagâtŋâ târokwatziŋgâbâ sâm âlip upap.  
\v 24 Oi barin gâbâ Oliwa nak bâranŋâ kamângât Oliwa nagân târokwâkwatŋâ, zo mân orotŋâ. Ka Kembuŋâ barin gâbâ Oliwa bâranŋâ mingimŋâ kamângât Oliwa nagân târokwatgigip. Kamân Oliwa zikŋâ bâranŋâ mânâŋgârip, zo târokwatziŋgâbâ sâm mân kwakpap. Zo kegâk târokwatziŋgâbap.   
\s1 Anutuŋâ a topŋâ topŋâ tânzâŋgobapkât nâŋgâmap.  
\p
\v 25 Bukurâpnâ, zen kwakŋâ ziiŋâ nâŋgânâŋgâyân siŋgi âlibân bagim nâŋgâm gulipkubegât den tikŋâ zi sapsum ziŋgâbâ. Isirae a nâmbutŋâ zen um kâtik op ândine hân ŋâin gokŋâ zen siŋgi âlipkât bagine teŋgâziŋ mârumŋan sâip, zo dâpŋan op naŋgâbap.  
\v 26 Bagine Isirae a kâmut bagim âlip op naŋgâbi. Kembugât ekabân diŋâ itâ kulemgune ziap.  
\q1 “Sioŋ bâkŋan, Yerusalem kamânân gâbâ kubikkubikniŋâ muyagem Isiraegât kiurâp zeŋgâren bâliŋâ ziap, zo gâbarei âibap.  
\v 27 Yatâ oi nâ bâliŋâziŋ saŋgonŋâ zen sot târotâro upat.”   
\p
\v 28 Hân ŋâin gokŋâ, zen siŋgi âlibân bâgibigât Yuda a ziŋ narâk ziren Anutugât kâsa yatâ op ândie. Ka Anutuŋâ Yuda a sâkurâpziŋ mem sâlâpzâŋgoipkât Anutugât umŋandâ zeŋgâren patâ oi ândie.  
\v 29 Anutu zâk buku orotŋaŋgât den sot diiziŋgâziŋgâŋaŋgât sâi den zo mân loribap.   
\p
\v 30 Hân ŋâin gok, zen mârumŋan um kâtik op ândiwe. Bet, nârâk zi Isirae a zen um kâtik utne ko hân ŋâin gokŋâ zen Anutuŋâ tânzâŋguap.  
\v 31 Zo yatik Yuda a zen um kâtik op ândimŋâ birânetâ ko Anutuŋâ tânzâŋgobap.  
\v 32 Anutu zâk a aksik patâ bet tânzâŋgobapkât op nâŋgâmŋâ nâŋgâziŋgi bâliŋandâ saaziŋgi den ku a op ândie.   
\s1 Anutu mâpâsem sâm âlip kwâkŋaŋgânat.  
\p
\v 33 Opoŋ, Anutu zâk siŋgi âlipkât gom sambe tâtalek zemŋâŋgap. Zâkkât nâŋgânâŋgâŋ, zo dap yatâ nâŋgâm kwâtâtinat? Zâkŋâ walâniŋgâm nâŋgap. Den sâm kwâkâmap, zorat dap yatâ nâŋgâm kwâtâtinat? Nep tuutuuŋaŋgât mâtâp, zo dap yatâ nâŋgâm naŋgânat?  
\v 34 Kembugât ekabân den ŋâi itâ ziap,  
\q1 “Kembugât umŋan den ziap, zo a neŋgâren gâbâ ŋâiŋâ mân nâŋgâm kwâtâtimap. Zâkŋâ den ŋâi sâi ko dap op bekŋan mem sânat?  
\v 35 Ŋâiŋâ Kembuŋâ kut ŋâi pindip, zorat tosaŋâ zei ma ko mâkâbap?”   
\p
\v 36 Zâkŋâ a sot kut ŋâi ŋâi aksik patâ muygeniŋgip. Zâkŋâ imbaŋâ niŋgi ândimen. Oi zâkkât siŋgi op ândimen. Zâk mariniŋâ sot kembu patâniŋâ ândiap. Zorat Anutu sâm âlip kwâkŋaŋgindâ târokwâi zem zâimâmbap. Zo perâkŋak.   
\c 12  
\s1 Um sâkniŋâ Anutugâren pâindâ zimbap.  
\p
\v 1 Bukurâpnâ, Anutuŋâ umâlipŋaŋgât op tânnâŋgoipkât kindap pâroŋ den dâzâŋgua nâŋgânek. Mârumŋan sii nalem mo zuu bâu Kembugât siŋgi sâm om pâmarâwe, zo yatik zen um sâkziŋ Anutugâren panetâ zei egi âlip ŋâi upap. Yatâ utnetâ dâp upap. Zen yatâ op Anutu kore bonŋâ okŋaŋgâm ândibi.  
\v 2 Oi ândi mâmanziŋandâ um kâtik zeŋgât tobat yatâ mân upap. Zen um nâŋgânâŋgâziŋ Anutugâren pane zei kubikziŋgi tobat ŋâi upi. Zen yatâ utne Anutu diŋaŋgât dâp mâtâp âlipŋâ sot târârakŋâ zo ek nâŋgâbi.   
\s1 Nep sâm niŋgip, zo yatik tuum ândinat.  
\p
\v 3 Kembuŋâ tânnogipkât nâ den sa zen aksik nâŋgânek. Gâ Kembugât siŋgi ândiat. Ka gâ gikaŋgât nâŋgâna zâizâiŋ mân upap. Anutuŋâ nepkât imbaŋâ gigip, zorarâk nâŋgâm tuum ândiban.  
\v 4 Itâ nâŋgâmen. Sâk bonniŋâ kânok. Ka kore orotŋâ doŋbepŋâ nep top topŋâ tuume.  
\v 5 Oi torenŋâ Kristogât kâmurân yatigâk târokwâindâ bonniŋâ kânok uap. Kristo zâk kâukniŋâ uap. Oi nen kiŋ bik op ândim tânagomen.  
\v 6 Siŋgi âlipkât imbaŋâ top topŋâ niŋgip, zo tânnâŋgom niŋgip dâp zem ariap. Oi zo wâratkum nepŋâ tuunat. Zorat a ŋâi, zâk Kembugât den sâm muyagibapkât imbaŋâ zemŋâŋgap oi ko nâŋgâm pâlâtâŋâ tâkŋaŋgap dâp Kembugât den sâbap.  
\v 7 Ŋâi zâk kore orotŋaŋgât nep tuubapkât imbaŋâ zemŋâŋgap oi ko nep zo tuum ândibap. Oi ŋâi zâk den kwâkâm ziŋgâ nep tuubapkât imbaŋâ zemŋâŋgap oi ko zo yatik tuubap.  
\v 8 Um bâbâlaŋ kwatziŋgâziŋgâŋ den sâmap, zâk zorat imbaŋâ zemŋaŋgâbabân sâbap. Ŋâi zâk kât sikum ziŋgâziŋgâŋaŋgât imbaŋâ zemŋâŋgap, zâk umŋâ diim gem umâlip op tuubap. Ŋâi zâk a sâtŋâ ândibapkât sâm pindâpindâŋ, zâk zo kâtigem tuum ândibap. Ŋâi zâk tânzâŋgobapkât imbaŋâ zemŋâŋgap, zâk umbâbâlaŋâk upap.   
\s1 Lumbeŋaŋgât den.  
\p
\v 9 Buku orot zo sâkŋandik mân upi. Umŋâ gâsâyagom upi. Orot mâme bâliŋâ, zorat âkon op ândibi. Oi orot mâme âlipŋâ, zorik upi.  
\v 10 Zen buku bonŋâ op ândibi. Oi tânagonam walâgilâ op kâtigibi. Bukurâpgaŋgât nâŋgâna mân gigiŋ upap.  
\v 11 Zo um bâbâ lolot buŋâ. Kâtigem ândibi. Kaapumgât op umziŋâ zaatpap. Yatâ op um bâbâlaŋ op Kembu kore okŋaŋgâbi.   
\p
\v 12 Kembuŋâ sumbemgât siŋgi kwatziŋgip, zorat sâtâre op ândibi. Sâknam muyageziŋgi zorat sâm âkon mân upi. Um bâbâlaŋ op âsâbâŋ ninâu sâm ândibi.   
\p
\v 13 Kembugât kâmurân gokŋâ nâmbutŋâ zen kut ŋâi ŋâi kârum ândine betziŋan mimbi. A lombaŋâ zeŋgâren gane kiaŋ kubik zâmbanbi.   
\p
\v 14 Kâsaziŋ sâm bâliŋ kwatziŋgâne zeŋgoot mâsop den sâm dâzâŋgobi. Lâuziŋan gâbâ sâit den buŋâ, mâsop denâk gibap.   
\p
\v 15 A nâmbutŋandâ sâtâre utne zen yatik târokwatziŋgâm upi. Umbâlâ op isene zen yatik târokwatziŋgâm isebi.   
\p
\v 16 Umziŋ mâpotne kânogâk zei ândibi. Ziiŋaŋgât nâŋgane zâizâiŋ mân upap. Nâŋgânâŋgâziŋaŋgât nâŋgâne zâizâiŋ mân upap. Oi zen a gigiŋâ buku otziŋgâbi.   
\p
\v 17 Ŋâi zâk kut bâliŋ otgigi hâuŋâ mân okŋaŋgâban. A ziŋ mân orotŋâ otziŋgâne buku otziŋgâbi. Zen yatâ op ândim a ziŋ zeŋgât nâŋgâne âlip ŋâi upapkât nâŋgâmŋik upi,  
\v 18 Zen a pisuk patâ zen sot lumbeŋâ op ândibigât kâtigibi. A ziŋ kâsa otziŋgâne lumbeŋâ den sâm dâzâŋgobi.  
\v 19 Bukurâpnâ, a ziŋ kut ŋâi mân orotŋâ otziŋgâne hâuŋâ mân otziŋgâbi. Hâukâu mân upi. Tosa zo Kembugât kukŋaŋgât siŋgi pane zimbap. Zorat Kembugât ekabân den ŋâi itâ ziap,  
\q1 “Kembuŋâ itâ sap, ‘Tosa mâkâmâkâŋ, zo nâgât nep. Hâuŋâ ziŋgâziŋgâŋ, zo ninak ziŋgâbat.’ Kembu zâk yatâ sap.”   
\p
\v 20 Zen ko itâ upi. Kâsagâ nalemgât moi nalem pindâban. Toogât nâŋgi too pindâban. Gâ yatâ otnandâ kârâp kâukŋâ kwâkŋan pâna simbap yatâ upap.  
\v 21 Bâliŋandâ mân mem gei kwatgibap. Buŋâ. Gâ âlip op bâliŋâ mem gei kwâpan.   
\c 13  
\s1 Hân a kutâ, zeŋgât den.  
\p
\v 1 A aksik patâ, zen hân a kutâ sot a sâtŋâ zeŋgât den lum ândibi. A kutâ nep, zo Anutugâren gokŋâ. Hân a kuta sot a sâtŋâ zen Anutugât sâtkât ândie.  
\v 2 Zorat ŋâi zâk a kutâ zeŋgât den birâm Anutugât den yatik birâbap. Oi den birâbi, zen yatik hâuŋâ mimbi.  
\v 3 Orot mâmeziŋ âlipŋâ zen a kutâ zeŋgât keŋgât mân upme. Bâliŋâ upme, zen ko a kutâ zeŋgât keŋgât upme. Zorat gâ keŋgât buŋ ândibâ sâm ândi mâmangâ kubikŋâ âlipŋâ op ândiban. Gâ yatâ otna a kutâŋâ gâgât nâŋgâgigi âlip upap.  
\v 4 Hân a kutâ, zen Anutugât kore a. Ziŋâ gâlem otginetâ âlip ândibangât sâm ziŋgip. Zen kâmbam hâuŋâ laŋ mân gâ gobi. A kutâ zen Anutugât kore a. Bâliŋ mâme zeŋgâren nep tuum hâuŋâ ziŋgâbi. Zorat gâ bâliŋ upan zo ko keŋgât upan.  
\v 5 A kutâ zeŋgât dinziŋâ lum kwâtâtibi. Zo Anutu zâkkât keŋgârâk buŋâ. A kutâ dinziŋ luluŋaŋgât nâŋgindâ mâtâp âlip ŋâi opmap. Zorat op ko mâtâp zo lâŋ ândinat.  
\v 6 Anutuŋâ galem a sot a kutâ nep sâm ziŋgip, zen nep zo tumegât op kât zeŋgâren pame.  
\v 7 Zen kut ŋâi ŋâi sâsâŋ dâp otziŋgâbi. Kât sikumgât sâsâŋ, zo kât ziŋgâbi. Kore otziŋgâbigât sâsâŋ, zen kore otziŋgâbi. Hurat kwatziŋgâbigât sâsâŋ, zen hurat kwatziŋgâbi. Dinziŋ lubigât sâsâŋ, zen dinziŋâ lubi.   
\s1 Kembugât den lum buku op tânagonat.  
\p
\v 8 Kut ŋâi yenŋaŋgât tosa mâkâne âkâbap. Buku oraŋgâm ândibigât sâm ziŋgip, zorat buku orot zo mân birâne geibap. Ŋâi zâk a toren buku otziŋgâm ândimap, zâk gurumin den lum ândimap sâsâŋ.  
\v 9 Gurumin denân den itâ ziap, “Ap ambin zet mân birâyaŋgâm âbânaŋgâbabot. Gâ kâmbam mân kumban. Gâ kâmbu mân upan. A ŋâigât kut ŋâi laŋ mân mimban.” Zo sot den kâtik nâmbutŋâ mâpotŋâ kâukŋâ itâ sâsâŋ, “Gikaŋgât otgimap, zo yatik a torenŋâ zeŋgât otgibap.”  
\v 10 Buku op ândibapŋâ a ŋâi bâliŋâ mân oŋaŋgâbap. Zorat ŋâi zâk buku otziŋgâm ândibapŋâ gurumin den lum naŋgâbap sâsâŋ.   
\s1 Nen târâragâk ândinat.  
\p
\v 11 Zen narâk zirat topŋâ nâŋgâm ândie. Umanân gâbâ zaatpigât narâk mâte uap. Mârum siŋgi âlip topkwap nâŋgâwen, narâk zoren sumbemân zâinatkât narâk kârep zeip. Zi ko narâk pâŋkânok uap.  
\v 12 Mârum haŋsâbâmap, zorat ŋâtâtikkât orot mâme bâliŋâ zo birâm âsakŋaŋgât hâmbâ âmbum kâsaniŋ Sataŋ, zâkkât kâmut zen sot agom kinat.  
\v 13 Sirâmgât siŋgi op ŋâtâtikkât orot mâme bâliŋâ zo birâm târârak ândinat. Too kâtik nem umgulip orot sot laŋ ândiândiŋ sot um kâlak sot kuk sârek zo mân upi.  
\v 14 Kembu Yesu Kristo, zâk sot pâlâtâŋ op ândibi. Oi um sâkziŋan âkŋâle bâliŋâ muyagem bâliŋan diiziŋgâbâ sâi mân nâŋgâm kândâtkubi.   
\c 14  
\s1 Siŋgi âlip doŋbep mo bituk zemniŋgap, nen ârândâŋ Kembugât siŋgi ândinat.  
\p
\v 1 Siŋgi âlibân bâbâ lolot ândime, zen buku otziŋgâbi. Den topŋaŋgât sânetâ zen sot den sârek mân âragum um kânok ândibi.  
\v 2 A nâmbutŋâ ziŋâ nâŋgâ kwâkâ buŋâ nalem top top nime. Oi a nâmbutŋandâ nalem nâmbutŋâ mân nime. Zen zuu bâu sunum mân nime.  
\v 3 Ŋâi zâk nalem top top nemapŋâ bukuŋâ nalem toren mân nemap, zâkkât nâŋgi gigiŋâ mân upap. Oi ŋâi zâk nalem nâmbutŋâ mân nemapŋâ bukuŋâ nalem top top nemap, zâkkât nâŋgi mân bâliŋ upap. Wangât, zen Anutugât ayâk, zorat.  
\v 4 Zorat itâ sa nâŋgânek. Gâ wangandâ a ŋâigât kore a den dukunandâ dâp upap? Kore a zâk kâtigibap mo loribap, zo patâŋaŋgât mâteŋan upap. Oi zâk mân loribap. Patâŋâ Anutu, zâkŋâ tângoi kâtigem kinbap.   
\p
\v 5 Oi sirâmgât zo yatik a nâmbutŋandâ itâ nâŋgâme, “Sirâm kânok, zo Kembugât siŋgi.” Yatâ nâŋgâm kendon tapme. A nâmbutŋâ, ziŋ ko sirâmgât itâ sâme, “Sirâm zo tirik buŋâ. Sirâm aksik zen dâbâk.” Zorat nâ itâ sa nâŋgânek. Sirâm ŋâiŋâ mo ŋâiŋâ, yatâ mo yatâ upâ sâm, nâŋgâm kâtigem ândiban. Ka bukugoot den sârek mân âragubabot.  
\v 6 Ŋâi zâk sirâm kânokkât nâŋgi zâizâiŋ oi kendon tâpmap, zo Kembugât op opmap. Oi a ŋâi zâk nalem top top nemap, zo Kembugât op nemap. Zâk Anutugâren sâiwap sâmŋâ nemap. Oi a ŋâi zâk nalem toren mân nemap, zâk Kembugât op opmap. Zâk Kembugâren sâiwap sâm dukumap.   
\p
\v 7 Âlip nâŋgen. Neŋgâren gâbâ ŋâiŋâ dap yatâ Kembu sot bukurâp, zeŋgât mân nâŋgânâŋgâ op zikŋaŋgârâk nâŋgâm ândibap? Oi dap op zikŋaŋgârâk nâŋgâm mumbap? Nen Anutugât siŋgi op ândimen sot mumen.  
\v 8 Ândiândi, zo Kembugât op ândimen. Mumu, zo Kembugât op mumen. Zorat ândinat mo munat, zo Kembugât siŋgi op utnat.  
\v 9 Zorat op Kristoŋâ mumuŋâ sot gwâlâ ârândâŋ kembu otniŋgâbapkât momŋâ mumuŋan gâbâ zaarip.   
\p
\v 10 Kristo zâk Kembu patâniŋ ândiap. Zorat den ŋâi mâsikâziŋga dâtnonek, “Gâ wangandâ bukugaŋgât den sâm kwâkâban? Mo gâ wangandâ bukugaŋgât nâŋgâna gigiŋ upap?” Nen aksik patâ Kembugât mâteŋan kirindâ neŋgât den sâm kwâkâbap.  
\v 11 Kembugât ekabân den ŋâi itâ kulemgune ziap,  
\q1 “Kembuŋâ itâ sap, ‘Nâ ândim kwâtâtemangât a aksik patâ kinnâ topŋan gam siminiziŋ lim kwap pindiŋsânibi. Oi aksik patâ zen lâuziŋandâ sâm âlip kwatnibi.’”   
\p
\v 12 Zorat nen nâŋgen. Ŋâran nen aksik patâŋâ Anutugâren pindiŋsâm topniŋ sânatkât sâm niŋgip.  
\v 13 Zorat op ko nen buku zeŋgât den hâuŋâ mân sâm kwâkânat. Buŋâ. Nen itâ utnat. Nen buku nâmbutŋâ umgulip kwatziŋgindâ Kembugât mâtâp walâbegât op nâŋgâmŋik ândinat.  
\v 14 Nâ Kembu Yesu sot pâlâtâŋ op ândimanŋâ itâ nâŋgâm kwâtâtian. Nalem ŋâi mo ŋâi neindâ sumun upap, zo mân ziap. Ka ŋâi zâk nalem laŋ nem sumunkubat sâm laŋ nimbap, zâk perâkŋak um sumun upap.  
\v 15 Oi itâ nâŋgan. Gâ nalem ŋâi nena bukugandâ gekŋâ nâŋgi mân dâp upap zo ko bukugoot buku mân op ândiban. Buŋâ. Gâ yatâ op bukugâ tâmbetkuban yatâ upap. Bukugâ âlip upapkât Kristoŋâ zâkkât op moip. Gâ zorat nâŋgâm bukugâ nalemgât op mân tâmbetkuban.  
\v 16 Zen kut ŋâi orotŋaŋgât nâŋgâne âlip oi zo op ândibi. Ka a nâmbutŋandâ sâm bâliŋ kwatziŋgâbegât galem oraŋgâm ândibi.   
\p
\v 17 Anutugât um topŋan ândiândiŋ, zo dap yatâ? Zo sii nalem nemŋik ândiândiŋ? Buŋâ. Um hâlâlu sot um lumbeŋâ sot Tirik Kaapumgâren gâbâ gâi sâtâre op ândiândiŋ, zorâŋâ bonŋâ.  
\v 18 A zen yatâ zo ândim Kristo kore okŋaŋgânetâ Anutuŋâ ziŋgiri âlip upap. Oi a ziŋâ zeŋgât nâŋgâne dâp upap.  
\v 19 Oi zorat nen um kânok op tânagom ândinatkât kâtiginat.  
\v 20 Gâ nalemgât opŋâ Anutugât nep mân tâmbetkuban. Sii nalem aksik zo âlipŋik. Ka ŋâi zâk nemŋâ nâmbut tâmbetzâŋgobapkât nep tuubap, yatâ nâŋgâm nei bâliŋ upap.  
\v 21 Gâ bukugâ kâsa okŋaŋgâbatkât zâkkât op nalem, waiŋ too mo wan wan zo birâna dâp upap.  
\v 22 Gâ kut yatâ zo orotŋaŋgât um salek ziap, zo Anutu mâteŋan mem ândina gikanâk zimbap. Zorat ŋâi zâk nalem nemap mo kut ŋâi ŋâi opmap, zorat um zâgât mân upap. Sâtâreŋoot upap.  
\v 23 Ŋâi zâk um zâgât op nalem nei bâliŋ upap. Zâk nâŋgâ kwâkâ op laŋ nei bâliŋ upap. Wangât, zâk nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋan mân uap, zorat. Kut ŋâi zo mo zo nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋan mân oindâ tosaŋoot upap.   
\c 15  
\s1 Yesugât tobat op niiŋ nâŋgânâŋgâyân mân ândinat.  
\p
\v 1 Kâtigem kin bâbâ lolot zo âkom diiziŋgânat. Oi nen niiŋaŋgârâk nâŋgânâŋgâyân mân ândinat.  
\v 2 Nen bukurâpniŋ zeŋgât nâŋgâm ândim âlip upi sot siŋgi âlibân kâtigibigât betziŋan minat.  
\v 3 Kristo zâk yatik zikŋaŋgât nâŋgânâŋgâ mân ândeip. Zorat Kembugât ekabân den kulem ŋâi itâ ziap,  
\q1 “Kembu, gâ sâm bâliŋ kwatgiwe. Zeŋgât sâm bâliŋâ zo nâgâren zariap.”   
\p
\v 4 Mârumŋan den sâm Kembugât ekabân kulemguwe, zo nen siŋgi âlip top nâŋgânatkât urâwe. Den zorâŋ mem kâtikŋan kwatniŋgi kut ŋâi siŋgi kwatniŋgip, zorat um bâbâlaŋ op nâŋgânâŋgâ ândinatkât kulemguwe.   
\p
\v 5 Zeŋgât op Kembugâren itâ sâm ninâu sâman, “Mem kâtikŋan kwatniŋgâmap, um bâbâlaŋ orotŋaŋgât mariŋâ, zâkŋâ diiziŋgi Yesu Kristogât op um kânok op ândibi.  
\v 6 Oi umziŋ sot lâuziŋ mindui Kembuniŋâ Yesu Kristo, zâkkât Ibâŋâ Anutu mâpâsem sâm âlip kwâkŋaŋgâbi.” Zen yatâ upigât Kembugâren ninâu sâman.   
\s1 Umŋâ gâsâyagom ândibi.  
\p
\v 7 Zorat op Anutu sâm âlip kwâkŋaŋgâbigât Kristoŋâ umŋandâ gâsuziŋgip. Oi zen yatigâk umŋâ gâsâyagom ândibi.  
\v 8 Nâ itâgât dâzâŋguan. Anutuŋâ sâkurâpniŋâ kut ŋâi ŋâi ziŋgâbapkât siŋgi den dâzâŋgoip, zo bon upapkât Kristo zâk Yuda a neŋgât kore a op ândeip.  
\v 9 Oi Anutuŋâ hân ŋâin gok zen tânzâŋgoi sâm âlip kwâkŋaŋgâbigât yatâ oip. Zorat Kembugât ekabân den kulem ŋâi itâ ziap,  
\q1 “O Kembu, nâ hân ŋâin gok zeŋgâren sâm âlip kwatgim kep mimbat.”   
\p
\v 10 Oi den ŋâi itâ ziap, “Hân ŋâin gokŋâ, zen Anutugât kâmut zen sot sâtâre upi.”   
\p
\v 11 Oi den ŋâi itâ ziap,  
\q1 “Hân ŋâin gok, zen aksik Kembu sâm âlip kwâkŋaŋgâbi. A hânŋâ hânŋâ, zen zâk sâm âlip kwâkŋaŋgâbi.”   
\p
\v 12 Oi Propete Yesaiaŋâ den ŋâi itâ kulemgoip,  
\q1 “Nak tâtopŋan kâmŋâ, Yesegât kiun, zo takâm, zâk a hânŋâ hânŋâ zeŋgât kembu patâ op kembu otziŋgâbap. Oi hân ŋâin gokŋâ zen zâkkâren nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâbi.”   
\p
\v 13 Nâ zeŋgât op ninau sâm itâ sâman. “Nâŋgâm pâlâtâŋgât mariŋâ, Anutu, zâkŋâ diiziŋgi nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâm lummbeŋâ op sâtâre kwâkŋan ândibi. Yatâ op ândine Tirik Kaapumŋâ imbaŋâ ziŋgi bet muyagibap, zorat nâŋgâm um bâbâlaŋ op ândibi.” Zeŋgât nâŋgâm yatâ ninâu sâman.   
\s1 Paulo nepŋaŋgât den.  
\p
\v 14 Bukurâpnâ, zeŋgât nâŋga âlip uap. Zen âlip ândim siŋgi âlipkât topŋâ nâŋgâme. Oi siŋgi âlip ziiŋak âragunâ sâm mân kwakpi.  
\v 15 Oi nâ Anutuŋâ nep sâm nigipkât den nâmbutŋâ keŋgât buŋ dâzâŋgom kulemgum ziŋgan. Zen siŋgi âlip nelâmzâŋgobapkât kulemgum ziŋgan.  
\v 16 Yesu Kristo, zâkŋâ nâ um kâtik siŋgi âlip dâzâŋgobatkât kore a nâbarip. Kembugât tirik namâ gâlem a ziŋ Kembu kore okŋaŋgâme. Oi nâ zo yatik Kembu kore okŋaŋgâm siŋgi âlip a um kâtik dâzâŋgoman. Nâ Anutugât siŋgi âlip nep tuuga Tirik Kaapumŋâ um hâlâlu kwatziŋgi Kembugât siŋgi op ândibi.  
\v 17 Nâ Yesu Kristo sot pâlâtâŋ op Anutu kore okŋaŋgâm nep zo tuuman, zorat nâŋgâm sâtâre opman.  
\v 18 Nep zo ninak mân tuubam yatâ. Yesu Kristoŋâ mam otnigi a hân ŋâin gokŋâ zen siŋgi âlip nâŋgâm lubigât lâunandâ sot bitnandâ nep tuuwan. Yesu Kristoŋâ mân mam otnigi nep tuuwan sâi ko dap yatâ sâm sâtâre sâbam?  
\v 19 Nâ Tirik Kaapumgâren gâbâ imbaŋâ mem Yerusalem kamânân gâbâ topkwap kulem sot sen mârât tuum âim Kristogât siŋgi âlip pisuk, zo a hân dâp dâzâŋgom aria Ilurikoŋ hânân âi âkip.  
\v 20 Oi a nâmbut ziŋ tuuweyân tuubamgât Kristogât kut siŋgi mân arip, zoren uŋakŋan âibatkât otnigip.  
\v 21 Kembugât ekabân den kulem ŋâi itâ ziap, zorat dâp opman,  
\q1 “Kembugât den siŋgiŋâ mân dâzâŋgowe, zen zo nâŋgâbi. Oi siŋgiŋâ mân nâŋgâwe, zen topŋâ nâŋgâbi.”   
\s1 Paulo zâk Roma kamân walâm Sipen hânân âibam sâip.  
\p
\v 22 Nâ yatâgât Roma kamânân gokŋâ zeŋgâren gâbam narâk dâp kwakman.  
\v 23 Ândim gâwan, zo zeŋgâren gâbat sâm umnandâ nâŋgâm ândiwan. Zi ko hân torengen zi nep tuuman, zo âkap.  
\v 24 Zorat Sipen hânân âibam zeŋgâren gâbatkât nâŋgan. Ga zen sot tâtat mâme op ko umâlip op a nâmbutŋandâ zeŋgâren gâbâ betnan sâne Sipen hânân âinat.   
\p
\v 25 Kândom nârâk ziren ko Anutugât siŋgi a kât betziŋan mimbam Yerusalem kamânân âibâman.  
\v 26 Makedonia sot Grik hânân Kembugât kâmut ziŋ Yerusalem kamânân Kembugât siŋgi a nâmbutŋâ kanpitâ ândie, zen kât betziŋan minam sâm kâtigiwe.  
\v 27 Zen um bâlâlaŋ op kât mindunetâ dâp oip. Wangât, hân ŋâin gokŋâ zen Yuda a zeŋgâren gâbâ siŋgi âlip miwe, zorat tosa zeŋgâren ziap. Oi tosa zo mâkâbigât sâkkât kut ŋâi ŋâi ziŋgâne dâp upap.  
\v 28 Den zo bon oi ninak mem âim Yerusalem kamânân ziŋgâmŋâ âburem Roma kamân mâirâp zeŋgâren gâbat. Zeŋgâren ga tapŋâ Sipen hânân âibat.  
\v 29 Nâ it nâŋgan. Nâ zeŋgâren gâbam bet bâsaŋ mân gâbat. Kristogâren gâbâ mâsop den yâmbâtŋâ mem ga ziŋgâbat.   
\s1 Paulo zâkkât op ninâu sâbigât kulemgum ziŋgip.  
\p
\v 30 Bukurâpnâ, nâ Kembuniŋâ Yesu Kristo, zâkkât op sot Kaapumŋâ buku orotŋaŋgât den umniŋan pâmapkât kindap pâroŋ den dâzâŋgobâ. Zen nâgât op Anutugâren doŋbep ninâu sâbi.  
\v 31 Betnan mine Yudaia hânân Yuda a bitziŋan gâbâ mâkânibap. Oi Yerusalem kamânân Kembugât siŋgi a kut zo ziŋga umâlep upi.  
\v 32 Zorâŋâ bet Anutuŋâ nâŋgi umâlibân zeŋgâren gam zen sot tap umnâ sânduksâbap.  
\v 33 Um lumbe mariŋâ, Anutu, zâk aksik patâ zen sot ândibap. Zo perâkŋak.   
\c 16  
\s1 Paulo zâk Roma kamânân buku zeŋgât nâŋgâm ândeip.  
\p
\v 1 Ambân bukuniŋâ Poibe, zen zâkkât topŋâ mân nâŋge, zorat nâ zâkkât itâ sa nâŋgânek. Zâk Keŋkereai kamânân kâmut betziŋan mem ândimap. Zorat zâk zeŋgâren gâi buku okŋaŋgâbi.  
\v 2 Zen Kembugât siŋgi ândieŋâ Kembugât op buku op bekŋan mimbi. Zen yatâ utne dâp upap. Ambân zo zâk wan mo wangât okŋaŋgi nâŋgâŋaŋgâbi. Ambân zâk nâ sot nâmbutŋâ doŋbep kore otniŋgâm ândeip.   
\p
\v 3 Oi Pirisila sot Akwila, Yesu Kristo nepŋaŋgât berân mâme a ambân, zet betnan miwet. Zet itâ dâzâkonek. Nâŋgânâŋgânâ zekâren ziap.  
\v 4 Zet nâgât op sâkzikŋaŋgât keŋgât mân urâwet. Zorat nâyâk buŋâ, kamân dâp Kembugât siŋgi a zen sot zekât op umâlip nâŋgâm ândien.  
\v 5 Zekât mirin Yesugât kâmut mindume, a ambân zen zo sâm sâtâre otziŋgan.  
\p Bukunâ Epaeneto, zâk Asia hân murukŋan kândom op Kristogât a oip. Zâk dukunek. Nâ zâkkât op nâŋgâmŋik ândian.   
\p
\v 6 Maria zâk yatik sâtâre okŋâŋgan. Zâk zeŋgâren nep doŋbep patâ tuugip.   
\p
\v 7 Yuda a bukuzatnâ Androniko sot Yunia tâk namin ârândâŋ nâmbarâwe, zekât nâŋgâman. Zet zo dâzâkonek. Zet a kot patâ, Aposolo a zeŋgât kâmurân ândiwet. Nâ mârum Kristo buŋ ândiwanân zet Kristogât a urâwet.   
\p
\v 8 Bukunâ Ampiliato, zâkkât nâŋga âlip opmap. Kembugât op zâkkât nâŋgâman.   
\p
\v 9 Urbano, Kristogât nebân berân miaŋgâwet sot bukunâ Sitaki, zet sâm âlip kwatzikan. Zo dâzâkonek,   
\p
\v 10 Apele, Kristogât a bonŋâ sot Aristobulo zâkkât kâmut zo, zeŋgât sâm âlip kwatziŋgan.   
\p
\v 11 Yuda a bukunâ Herodioŋ sot Nakiso zâkkât kâmurân gok nâmbutŋâ Kristogât siŋgi ândie, zeŋgâren umnâ kinzap.   
\p
\v 12 Ambân zagât Tiripaina sot Tiriposa Kembugât op nep patâ tuuwet sot Peasi zâk Kembugât op nep yatik tuugip. Zen sâm âlip kwatziŋgan.   
\p
\v 13 Kembugât a âlipŋâ Rupu sot mamŋâ, zekâren umnâ kinzap. Rupu mamŋâ zâkŋa mam otnigip.   
\p
\v 14 Asiŋkirito, Philegoŋ, Hemesi, Patroba, Herema sot bukurâpziŋ sâm âlip kwatziŋgan.   
\p
\v 15 Pilogo sot ambân Yulia, Nereo sot ponâŋâ Olimpa sot Kembugât siŋgi a ambân zen sot ândime, zeŋgât âksik nâŋga âlip uap.   
\p
\v 16 Kembugât op ziiŋâ mindumŋâ luyaŋgâm ândibi. Kristogât kâmut kamân dâp ândie, zen Roma zeŋgât op nâŋgâm ândime.   
\s1 Kembugât den sâsâŋ a sarâ, zeŋgât girem sâip.  
\p
\v 17 Bukurâp, zeŋgâren kâsâp ziap, zorâŋ siŋgi âlip kwâkâm ziŋgâwe, zo gulipkunam ue. A kâsâp muyagime, zeŋgât galem oraŋgâm ândibi.  
\v 18 A yatâ zo, zen sot pâlâtâŋ mân upi. A yatâ zo, zen Kembu Kristogât kore a buŋâ. Zen tep kâmboziŋaŋgât kore op ândime. Oi den kelâk sâm a ambân nâŋgânâŋgâziŋ gigiŋâ nâmbutŋâ kâitzâŋgom um gulip kwatziŋgâme.  
\v 19 Zen ko Kembugât sât lume, zorat siŋgi sâne kamân dâp âim naŋgip. Oi nâ zorat umâlip opŋâ itâ upigât dâzâŋgobâ. Kut ŋâi ŋâi âlipŋâ, zo ko nâŋgâm kwâtâtem mem ândibi. Oi kut ŋâi ŋâi bâliŋâ, zo kândâtkom birâbigât otnigap.   
\p
\v 20 Narâk mân kârep oi lumbeŋ mariŋâ, Anutu, zâkŋâ sâi Sataŋ mem ge kinziŋandâ lâŋ kwândâlibi.  
\p Kembu Yesu Kristo, zâkkâren gâbâ tânzâŋgozâŋgoŋandâ zeŋgâren zimbap.   
\s1 Buku den sot mâsop den.  
\p
\v 21 Berân mâmenâ Timoteo sot Yuda bukurâpnâ Lukio sot Yasoŋ sot Sosipate, zen zeŋgât nâŋgânâŋgâ ândime.   
\p
\v 22 Teatio, nâŋâ den zi Paulogât lâuŋan gâbâ mem ekap ziren kulemguan. Oi nâ zo yatik Kembugât mâteŋan zeŋgât nâŋgâman.   
\p
\v 23 Gaio zâkŋâ nâ sot Kembugât kâmut zi galem otniŋgâmapŋâ zo yatik zeŋgât nâŋgap. Erasto, kamân zirât kât galem a sot bukuniŋâ ŋâi Kwato, zet yatik zeŋgât nâŋgabot.   
\p
\v 24 (Kembuniŋâ Yesu Kristo, zâkkâren gâbâ tânzâŋgozâŋgoŋandâ zeŋgâren zimbap.)   
\p
\v 25-26 Anutu zâkkât siŋgi âlip sâman sot Yesu Kristogât den sâm muyageman, zorat dâp nâŋgâm pâlâtâŋziŋ tânzâŋgobapkât imbaŋâ zemŋâŋgap, Anutu, zâk sâm sâtâre okŋaŋgânat. Anutu zâk ândeipŋak ândiap. Oi ândim zâibap. Anutugât diŋâ tik zem gâip. Narâk ziren ko zâkkât sâtkât yatâ sâm muyagime. Zo a hân dâp ziŋâ nâŋgâm lubigât kânŋan Kembugât ekabân sâm muyagem parâwe.   
\p
\v 27 Oi Anutu kânok zâk nâŋgânâŋgâŋâ patâ ândimap, zâk sâm âlip kwâkŋaŋgâm ândinat. Yesu Kristogât opŋâ nen sâtâre okŋaŋgindâ sâtâre patâ zo âsagem zem zâimâmbap. Zo perâkŋak.  
\p Zo yatik.