\id REV - Komba NT [kpf] -Papua New Guinea 1980 (DBL 2014) 
\h DEN TIKŊÂ 
\toc1 Yohaneŋâ den tikŋâ zo sâm muyageip 
\toc2 Yohaneŋâ den tikŋâ 
\toc3 Tikŋâ 
\mt1 Yohaneŋâ den tikŋâ zo sâm muyageip.  
\c 1  
\s1 Sâm muyage den.  
\p
\v 1 Narâk mân kârep oi kut ŋâi ŋâi muyagibap sâsâŋ, zo Yesuŋâ kore arâpŋâ sâm muyagem dâtnâŋgobapkât Anutuŋâ Yesu dukuip. Yesu zâk sumbem aŋâ ŋâi sâŋgongoi mem gem Yohane nâgâren gam dâtnom tirâpnogip.  
\v 2 Oi Yohane nâŋâ Anutugât den sot Yesu Kristogât topŋâ ek nâŋgâwan, zo sot kut ŋâi ŋâi nâmbutŋâ egâwan, zo sâm muyagiwan.   
\p
\v 3 Oi den kânŋan âsageip, zi ŋâi zâk a mâteziŋan sâlâpkum ziŋgâbap, zikŋâ sot den sâlâpkoi nâŋgâm mem ândibi, zeŋgât nâŋga sâtâreŋoot uap. Wangât, kut ŋâi ŋâi ekap ziren kulemguan, zi âsagibapkât narâkŋâ pâŋkânok uap, zorat.   
\s1 Kâmut nâmburân zagât, zeŋgât mâsop den.  
\p
\v 4-5 Yohane nâ Asia hânân Kristogât kâmut nâmburân zagât ândie, zeŋgât ekap zi kulemguan.  
\p Anutu zâk ândeipŋâ ândiap sot gâbap, zâkkâren gâbâ sot Kaapum imbaŋâ nâmburân zagât zâkkâren tâkŋaŋgâmap, zâkkâren gâbâ sot Yesu Kristo zâkkâren gâbâ um lumbeŋâ sot tânzâŋgozâŋgoŋ zeŋgâren zimbap.  
\p Yesu Kristo zâk sâi bonŋâ opmap, zâkŋâ kândom otniŋgâm mumuŋan gâbâ zarip. Oi hân dâp a kutâ, zeŋgât Kembu patâ op ândiap. Zâkŋâ umŋandâ gâsuniŋgi gilâmŋandâ tosaniŋâ gulipkoip.  
\v 6 Zâkŋâ nen um topŋan nâmban Ibâŋâ Anutu kore okŋaŋgâm ândinatkât gâsum sâlâpnâŋgoi kâmut gakârâpŋâ urâwen. Zâkkâren neule âsakŋâ sot imbaŋâ zemŋâŋgapŋâ zem zâimâmbap. Zâkŋâ kembu otniŋgâm ândim zâimâmbap. Zo perâkŋak.   
\p
\v 7 Nâŋgânek. Zâk unumunum kwâkŋan gâi a aksik patâŋâ sinziŋandâ ikpi. Oi a sum pâroŋ parâwe, zen ârândâŋ ikpi. Oi hân dâp a kâmutŋâ kâmutŋâ, ziŋâ zâkkât umbâlâ op isebi. Den zo perâkŋak.   
\p
\v 8 Kembu Anutu, zâk itâ sap, “Nâŋak kândom sot bet. Nâ ândiwanŋâ ândian. Oi nâ gâbat. Nâ imbaŋâ mariŋâ.”   
\s1 Yohane Patimo tâunanân tâk namin tap sen pup egip.  
\p
\v 9 Nâ zeŋgât buku Yohane. Nen ârândâŋ Yesu sot pâlâtâŋ ândimŋâ sâknam ândim kâtigem Anutu um topŋan ândimen. Nâ Anutugât den sot Yesugât siŋgi sâm muyagewan, zorat Patimo tâunanân tâk namin nâbanetâ tarâwan.  
\v 10 Oi tap nâŋgâ kendon oi Tirik Kaapumŋâ umnan mâtâp meip. Oi kândâtnan den patâ lâmun yatâ muyagei itâ nâŋgâwan.  
\v 11 “Kut ŋâi ŋâi ikpan, zo ekabân kulemgumŋâ Yesugât kâmut nâmburân zagât ândie, zeŋgâren pâna âibap. Kâmut zo kamânziŋâ itâ, Epeso, Simirina, Peagamoŋ, Tiatira, Sarde, Piladelpia sot Laodikea kamân.”   
\s1 Yohaneŋâ Yesugât holi tobat egip.  
\p
\v 12 Oi nâ a den dâtnogip, zo ikpam puriksâwan. Puriksâm itâ egâwan. Kârâp âsakŋâ nâmburân zagât goide kâtŋâ tuutuuŋ egâwan.  
\v 13 Kârâp âsakŋâ osetziŋan ŋâi kiri egâwan. Zâk tobatŋâ a yatâ. Hâmbâŋâ kârep gei kirip. Oi dimâŋan mâpaŋ goide kâtŋâ tuutuuŋ zo zeip.  
\v 14 Kâuk sâmotŋâ zo kâukâu, kâu pula yatâ. Siŋâ tobatŋâ kârâp bâlam semap yatâ.  
\v 15 Kiŋâ ko âin kât kâtikŋâ kârâpŋâ sem kuriŋkomap yatâ. Oi diŋâ too sâmbon kwamit yatâ.  
\v 16 Oi bik bongen sâŋgelak nâmburân zâgât mem kirip. Lâuŋan gâbâ sâu patâ ŋâi sâtŋâ toren toren ga kirip. Oi si sâŋgânŋâ mirâsiŋ takâ zeri âsagemap, zo yatâ âsagem zeip.   
\s1 Yesuŋâ Yohane lumbeŋâ den dukuip.  
\p
\v 17 Nâ tobatŋâ yatâ ekŋâ kiŋ topŋân gem mumuŋ yatâ op zewan. Ziandâ bik bonŋandâ kwâknan pam itâ sâm dâtnogip, “Gâ mân keŋgât ot. Nâ kândom sot bet.  
\v 18 Oi ândiândi mâriŋâ, nâ. Nâ momŋâ zaarâwanŋâ ândim zâimâmbat. Oi mumuŋâ sot sim mâtâp doodooŋguŋ, zo nâŋâ mem ândian.  
\v 19 Kut ŋâi ŋâi eksat, zo sot kut ŋâi zo itârâŋ muyagibap sot bet muyagibap, zorat siŋgi ârândâŋ kulemguban.  
\v 20 Oi bitnâ bongen sâŋgelak nâmburân zagât sot âsakŋâ nâmburân zâgât goide kâtŋâ tuutuuŋ, zo aksik ek nâŋgat, zorat topŋâ dâgoga nâŋgâ. Sâŋgelak nâmburân zagât, zo Yesugât kâmut nâmburân zagât zeŋgât galem a. Oi kârâp âsakŋâ nâmburân zagât, zo kâmut nâmburân zagât.”   
\c 2  
\s1 Buku orotŋandâ mân buŋ upap.  
\p
\v 1 “Epeso kamânân a kâmut ziŋâ galem a, ziŋaŋgât den itâ kulemgu, ‘Sâŋgelak nâmburân zagât bik bongen mem kinŋâ kârâp âsakŋâ nâmburân zagât goide kâtŋâ tuutuuŋ zorat osetziŋan âim gâmap, zâkŋâ gâgât den itâ sap,  
\v 2 “Zen narâk dâp âkon buŋ nepziŋâ tuum kâtigime, zo sot orot mâmeziŋâ zorat den siŋgi gâi nâŋgan. Zen bâliŋ mâme a zeŋgât âkonziŋgâmap. Oi zorat a nâmbutŋâ zen nen Aposolo sâme, sarâziŋaŋgât topŋâ muyagiwe.  
\v 3 Epeso a zen nâgât op kâtigem âkon mân upme. Oi zen mân lorime, zo ek nâŋgâm ândian.   
\p
\v 4 Oi nâ itâ zorat zeŋgât nâŋga bâliŋ opmap. Zen mârumŋan umziŋandâ gâsânowe, zo yatik narâk ziren mân ziap. Zo birâwe.  
\v 5 Mârum op ândiwe, zo nâŋgâm umziŋâ melâŋbi. Oi ândiwe yatigâk dum op ândibi. Zen umziŋ mân melâŋne zeŋgâren gam kârâp âsakŋâziŋâ, zo lum pâmbat.   
\p
\v 6 Nâi ko kut ŋâi âlipŋâ utne nâŋga âlip opmap. Mem gulip kwâkwat a, Nikolau, zâkkât arâpŋâ kut ŋâi utne ekŋâ âkon upme. Zo nâ yatik âkonimap.   
\p
\v 7 Kaapumŋâ Yesugât kâmut den dâzâŋguap, zo kindapziŋootŋâ nâŋgâm kwâtâtibi. Ŋâi zâk Sataŋ sot agom kâtigem walâbap, zâk sumbemân Anutugât kâlam kutŋâ Paradisi, zoren ândiândi nakkât bonŋâ zemap, zo pinda nimbap.” ’”   
\s1 Kembugât den mem ândim mumuŋâ.  
\p
\v 8 Yatâ sâmŋâ itâ sâip, “Simirina kamânân a ambân kâmut ziŋâ galem a, ziŋaŋgât den itâ kulemgu, ‘Bet sot kândom, momŋâ zaaripŋâ gâgât den itâ sap.  
\v 9 “Zen sâknam kwâkŋan hânân a gigiŋâ ândime, zo nâŋgan. (Oi zen umgât gom sambe imbaŋâ zemziŋgap.) Oi Yuda a nâmbutŋandâ den bâliŋ dâzâŋgome, zo yatik nâŋgan. Oi a zo, zen Yuda a bonŋâ buŋâ. Zen Sataŋgât kâmurân gokŋâ.   
\p
\v 10 Zen sâknam dum nâŋgâbi, zorat mân keŋgât upi. Nâŋgânek. Sataŋ zâk mâsimâsikâyân zâmbanbap. Zeŋgâren a nâmbutŋâ tâk namin zâmbanbap. Oi zeŋgâren sâknam patâ sirâm bâzagât yatâ zimbap. Oi ziŋâ Kembugât den mem kâtigem ândine zâŋgone munetâ zorat sâŋgânŋâ ziŋgâbat.   
\p
\v 11 Kaapumŋâ Yesugât kâmut den dâzâŋguap, zo kindapziŋootŋâ nâŋgâm kwâtâtibi. Ŋâi zâk Sataŋ sot agom kâtigem walâbap, zo ko mumuŋâ zagât, sim, zorâŋ mân tâmbetkubap.” ’”   
\s1 Bâliŋaŋgât mâtâp mân lâŋbi.  
\p
\v 12 Yatâ sâmŋâ itâ sâip, “Peagamoŋ kamânân kâmut zeŋgât galem a, ziŋaŋgât den itâ kulemgu, ‘Sâu sâtŋâ toren toren mem ândimapŋâ gâgât itâ sap,  
\v 13 “Zen kamân ândie, zo âlip nâŋgan. Zoren Sataŋŋâ nep kâtikŋâ tuumap. Zen kutsiŋginâ târârak mem ândime. Oi den sâwan, zo lume. Um kâtik ziŋâ kore anâ Antipa kuwe, narâk zoren nâgât den mem ândim mân loriwe.   
\p
\v 14 Oi nâ zeŋgât nâŋga mâik ŋâi bâliŋ uap. Zeŋgât kamânân a nâmbutŋâ ândie, zen Bileamgât mâtâp lâŋme. Propete Bileam, zâk a kutâ Balakŋâ Isirae a kâitzâŋgoi bâliŋ upigât dukuip. Oi zen lopiogât siŋgi nalem nem kâmbu konda sot piuriyâunzabân bagiwe.  
\v 15 Oi zeŋgât kâmurân a nâmbutŋâ zen mem gulip kwâkwat a Nikolau, zâkkât arâpŋâ zeŋgât mâtâp lâŋ yatik urâwe.  
\v 16 Zorat zen umziŋ melâŋbi. Zen yatâ mân utne nâ zeŋgâren kek gamŋâ a yatâ zo kâsa otziŋgâm lâunaŋgât sâuŋandâ kârâziŋgâbat.   
\p
\v 17 Kaapumŋâ Yesugât kâmut den dâzâŋguap, zo kindapziŋootŋâ nâŋgâm kwâtâtibi. Ŋâi zâk Sataŋ sot agom kâtigem walâbap, zâk sumbemgât nalem kutŋâ Mana, tik zeip, zo pindâbat. Oi kât kâukâu ŋâi pindâbat. Kât zoren kot unakŋâ ŋâi zei mâriŋandâ zikŋik ek nâŋgâbap.” ’”   
\s1 Isebegât mâtâp mân lâŋbi.  
\p
\v 18 Yatâ sâmŋâ itâ sâip, “Tiatira kamânân kâmut zeŋgât galem a, ziŋaŋgât den itâ kulemgu, ‘Anutu nanŋâ siŋâ tobat kârâp bâlam yatâ. Oi kiŋâ kât âin kârâpŋâ sei kuriŋkomap, zo yatâ, zâkŋâ gâgât itâ sap,  
\v 19 “Nâ orot mâmeziŋâ nâŋgan. Zen a buku otziŋgâme. Zen nâŋgâm pâlâtâŋ kwatnim nepkât kâtigime, zorat topŋâ ek nâŋgan. Mârum nep tuum loriwe. Ka narâk zi ko nep tuum kâtigie, zo nâŋgan.   
\p
\v 20 Oi nâ itâgât op zeŋgât nâŋga mâik ŋâi bâliŋ uap. Zen ambân ŋâi ambân kutâ Iseba mârum ândeip, zo yatâ zeŋgâren ândei mân nâŋgânâŋgâ urâwe. Zâk sarâ ambân. Zâk nâ Propete ambân sâm arâpnâ den dâzâŋgoi laŋ mâman op lopiogât siŋgi sâm nalem nemarâwe.  
\v 21 Zâkŋâ umŋâ melâŋbapkât mambât ândiwan. Kâ zâk umŋâ mân melâŋâ bâliŋâ mân birâmap.   
\p
\v 22 Nâŋgânek. Zorat sa sisi mâsek okŋaŋgi zimbap. Oi a zâk sot laŋ ândime, zen umziŋ mân melâŋne ârândâŋ sâknam ziŋgâbat.  
\v 23 Oi ambân zorat nan bârarâpŋâ zo zâŋgua mom naŋgâbi. Yatâ ua kamân dâp Kembugât kâmut zen nâgât itâ nâŋgâbi. Nâŋâ um nâŋgânâŋgâziŋ ek nâŋgâman. Oi nâ aksik patâ ândi mâmanziŋaŋgât topŋâ ekŋâ hâuŋâ melâŋ ziŋgâbat. Nâgât yatâ nâŋgâbi.   
\p
\v 24 Tiatira kamânân a nâmbutŋâ zen sarâ den zo birâme. Zen Sataŋgât den mân nâŋgâme. Zeŋgât den sa nâŋgânek.  
\v 25 Kut ŋâi ŋâi mem ândie, zo dâŋ mem ândine gâbat. Nep ŋâi yâmbâtŋâ kwâkziŋan mân paan.   
\p
\v 26 Ŋâi zâk Sataŋ sot agom kâtigem nâgât orot mâme zo op ândim zari narâk âki nâŋâ imbaŋâ pinda a hân ŋâin ŋâin gokŋâ zeŋgât a sâtŋâ upap.  
\v 27 Zâk tân kâtikŋâ zo bikŋan mem a kutâziŋ upap. Oi âmaŋ kunzirindâ âbâŋgumap, zo yatâ zâŋgobap. Nâ Ibânandâ imbaŋâ nigip, zo yatik zâk pindâbat.  
\v 28 Oi sâŋgelak patâ zâkkât haŋsâbâ sâi tâkap sâme, zo pindâbat.   
\p
\v 29 Kaapumŋâ Yesugât kâmut den dâzâŋguap, zo kindapziŋootŋâ nâŋgâm kwâtâtibi.” ’”   
\c 3  
\s1 Um mumuŋâ mân ândibi.  
\p
\v 1 Yatâ samŋâ itâ sâip, “Sarde kamânân kâmut zeŋgât galem a, ziŋaŋgât den itâ kulemgu, ‘Anutugât Kaapum imbaŋâ nâmburân zagât zâkkâren tâkŋaŋgap sot sâŋgelak nâmburân zagât zo mem ândiap, zâkŋâ gâgât itâ sap, “Nâ orot mâmegaŋgât top nâŋgan. A ziŋgitnetâ wâgân ândie yatâ uap. Umziŋâ ko mumuŋâ ziap.  
\v 2 Zorat zen zaatŋâ zeŋgâren a torenŋâ munam ue, zo umziŋâ kom mâŋgibi. Nâŋgânek. Anutu mâteŋan orot mâmeziŋâ eksa mân dâp uap.  
\v 3 Zen umziŋ melâŋ den dâzâŋgowan, zo dâŋ mem ândibi. Yatâ mân utne kâsa ziŋ game yatâ nâ zeŋgâren gâbat. Oi zorat narâkŋâ mân nâŋgâbi.   
\p
\v 4 Zeŋgâren a nâmbutŋâ ândie, zen hâmbâziŋ baŋerân mân saŋgonme. Zen bâliŋ mân upme. Oi a yatâ zorâŋ hâmbâ kâukâu mem ândim nâ sot tâtat mâme upi. Zen yatâ upigât nâŋgâziŋga dâp uap.   
\p
\v 5 Ŋâi zâk Sataŋ sot agom kâtigem walâm ândei hâmbâ kâukâu pinda mem ândibap. Oi kutŋâ ândiândigât ekabân ziap, zo mân gulipkubat. Buŋâ. Nâ kutŋâ Ibânaŋgât mâteŋan sot sumbem arâpŋâ, zeŋgât mâteziŋan sâm muyagibat.   
\p
\v 6 Kaapumŋâ Yesugât kâmut den dâzâŋguap, zo kindapziŋootŋâ nâŋgâm kwâtâtibi.” ’”   
\s1 Kembugât den mem târârakŋâ op ândibi.  
\p
\v 7 Yatâ sâmŋâ itâ sâip. “Piladelpia kamânân kâmut zeŋgât galem a, ziŋaŋgât den itâ kulemgu, ‘Dawidi zâk Yerusalem kamân mariŋâ ândeip, zo yatik Kembuŋâ Yerusalem uŋakŋaŋgât mariŋâ ândiap. Zâkŋâ hâŋgi mem pâi ŋâiŋâ mân dooŋgubap. Oi zâkŋâ mâtâp zo dooŋgoi ŋâiŋâ mân mem pâmbap. Tirik a sot sâi bon opmap, zâkŋâ gâgât itâ sap.  
\v 8 “Nâ orot mâmeziŋaŋgât topŋâ nâŋgan. Nâŋgânek. Nâ mâteziŋan mâtâp mem parâwan, zo a ŋâiŋâ dooŋgubapkât imbaŋâ mân tâkŋaŋgap. Zen imbaŋâziŋ bituktâ zemziŋgap, zo nâŋgan. Oi dinnâ lum mem ândim kutsiŋginâ mân birâwe.   
\p
\v 9 Nâŋgânek. Sataŋgât kâmurân gokŋâ a nâmbutŋâ, zen Yuda a bonŋâ buŋâ. Zen sarâ a ândime. Zen otziŋga gâgâren gam umziŋ topŋan pindiŋsâm itâ nâŋgâbi, ‘Nâ umnandâ gâsuziŋgâm ândiman.’ Zo nâŋgâm biraŋbi.   
\p
\v 10 Zen âkon buŋ nâgât denân mem kâtigem ândiwe, zo ko sa sâknam narâk a hân dâp topziŋ muyagibapkât âsagibap, zo zeŋgâren mân âsagibap.  
\v 11 Nâ kek gâbat. Zorat kut ŋâi ŋâi mem ândie, zo dâŋ mem ândine a ŋâiŋâ ândiândiziŋaŋgât hâuŋâ zo mân betziŋan mimbap.   
\p
\v 12 Ŋâi zâk Sataŋ sot agom kâtigem ândibap, zâk Anutugât tirik namin hambo yatâ kwânâŋga zoren kinkin kâtik kinmâmbap. Oi zâkkâren Anutunaŋgât kutŋâ kulemgubat. Oi Anutugât kamân, Yerusalem kamân uŋakŋâ Anutugâren gâbâ sumbemân gokŋâ zo gibap, zorat kutŋâ kulemgubat. Oi ninâ kutnâ uŋakŋâ zo zâkkâren kulemgubat.   
\p
\v 13 Kaapumŋâ Yesugât kâmut den dâzâŋguap, zo kindapziŋootŋâ nâŋgâm kwâtâtibi.” ’”   
\s1 Mân lorebi.  
\p
\v 14 Yatâ sâmŋâ itâ sâip, “Laodikea kamânân kâmut zeŋgât galem a, ziŋaŋgât den itâ kulemgu, ‘Den bon mariŋâ sot sapsusuŋâ bonŋâ sot sâi kâtikkâtigiŋ, Anutugâren gâbâ kut ŋâi ŋâi muyageip, zorat topŋâ ândiap, zâkŋâ gâgât itâ sap,  
\v 15 “Nâ orot mâmeziŋaŋgât topŋâ nâŋgan. Nâgât âkŋâle mân nâŋgâme. Pateŋâ sot kârâpŋâ oset ândime. Zen um oset ândime, zo nâŋgan. Zen pateŋ mo kârâpŋâ upigât otnigap.  
\v 16 Kârâp sot pateŋ osetzikŋan ândimegât too bâliŋâ yatâ lâunan gâbâ mogatziŋga gibi.   
\p
\v 17 Zen ziiŋaŋgât topŋâ mân nâŋgâm laŋ itâ sâme, ‘Nen gom sambe zemniŋgap. Nen kut ŋâi ŋâi doŋbep miwen, zorat kut ŋâi ŋâigât mân kârunat.’ Zo sarâ. Zen topziŋâ mân kârum laŋ yatâ sâme. Nâ ziŋgitsa zen a gigiŋâ, kanpitâ, laŋ ândim sinziŋ bâpsâsâŋ sot sâk bârak ândime.  
\v 18 Zorat dâzâŋgua nâŋgânek. Zen nâgâren gâbâ kune sâŋgân memŋâ sikumziŋoot upi. Oi hâmbâ kâukâu kwâlâm sâkziŋ kwâtepkune aŋunziŋ buŋ upap. Oi sinziŋaŋgât kelâk kwâlâm siŋziŋ saŋgonŋâ sinziŋâ âlip ikpi.   
\p
\v 19 Nâŋgânek. A ambân nâ umnandâ gâsâzâŋgoman, zo zâŋgom kubikziŋgâman. Zorat zen umziŋ melâŋâ um wâgân op kâtigem ândibi.   
\p
\v 20 Nâŋgânek. Nâ umgât mâtâp hâŋgi âkŋan kin kom kinzan. Oi ŋâi zâk dinnâ nâŋgâm hâŋgi mem pâi zâkkât mirin zâi tap nalem ârândâŋ nindat.   
\p
\v 21 Ŋâi zâk Sataŋ sot agom kâtigem walâm ândibap, zâk nâ sot a kutâ tâtarân tâtat. Nâ yatigâk Sataŋ sot agom kâtigem walâm ândiwangât Ibânandâ zâk sot tâtarân tâpatkât diinigip.   
\p
\v 22 Kaapumŋâ Yesugât kâmut den dâzâŋguap, zo kindapziŋootŋâ nâŋgâm kwâtâtibi.” ’”   
\c 4  
\s1 Yohaneŋâ Anutugât neule tâtatŋâ egip.  
\p
\v 1 Nâ kut ŋâi ŋâi zo ek nâŋga sumbem pâroŋsâi egâwan. Oi den kwamit patâ lâmun yatâ âsagei nâŋgâwan, zo sumbemân gâbâ dum muyagemŋâ itâ dâtnogip, “Gâ ziren kopgâna kut ŋâi ŋâi muyagibap, zorat tirâpgoga eknan.”  
\v 2 Yatâ sâi Kaapumŋâ mem hâbamŋan kwatnigi sumbemân neule tâtatŋâ ŋâi tâi kwâkŋan ŋâiŋâ tâi egâwan.  
\v 3 Oi zo tâip, zâkkât tobatŋâ kât kutŋâ Yaspa sot Konelian, kât kulem âlipŋâ, kuriŋâ yatâ. Oi tâtatŋâ toren toren mulum mogat yatâ kât kutŋâ Emerali, kât kulem âlip zoren kirip, holiŋâ gwâlâ.  
\v 4 Oi neule tâtatŋâ 24 zorâŋ haamgum tarâwe. Tâtatŋâ zorat kwâkŋan a patâ 24 tarâwe. Zen hâmbâziŋ kâukâu pamŋâ tarâwe. Oi kâukziŋan pindokziŋ pulimâtamŋâ tuutuuŋ zo pam tarâwe.  
\v 5 Oi neule tâtatŋâ patâ zobâ hânpân sot kaŋkundunduŋ âsagem zeip. Oi tâtat sâŋgânŋan kârâp âsakŋâ nâmburân zagât sem tâip. Zo Anutugât kaapum imbaŋâ nâmburân zagât tâkŋaŋgap, zorat kârâp.  
\v 6 Oi tâtatŋâ sâŋgânŋan saru ŋâi beloŋoot yatâ zeip.  
\p Oi tâtatŋâ toren toren zuu patâ âlipŋâ kimembut tarâwe. Oi zo zen umziŋen kândâtziŋen sinziŋ doŋbep.  
\v 7 Zuu âlip kimembut zeŋgâren gâbâ zuu ŋâi, zuu kâtik Laioŋgât tobat. Ŋâi ko bâu makau yatâ. Ŋâi zâk si sâŋgânŋâ a yatâ. Ŋâi zâk nii utak yatâ.  
\v 8 Oi zuu kimembut zen abâtziŋâ nâmburân kânok. Oi zuu zo umziŋan kândâtziŋan sinziŋ doŋbep. Oi ŋâtik sirâm kep itâ mime,  
\q1 “Tirik, hâlâlu, hâlâlu, hâlâlu. Kembu Anutu, imbaŋâ mariŋâ, Zâk hâlâlu op ândiap. Zâk ândeipŋâ ândiap. Oi dum gâbap.”   
\p
\v 9 Oi zuu kimembut ziŋâ Kembu, ândiândi mariŋâ, zâk sâiwap sâm, sâm âlip kwâkŋaŋgâm kutŋâ mem zaatme.  
\v 10 Zo yatâ utnetâ a 24 tâtat âlipŋan tapme, zen ândiândi mâriŋâ zâkkât um topŋan pindiŋsâm sâm âlip kwâkŋaŋgâm neule pindokziŋ zo um topŋan pam itâ sâm mâpâsime,   
\q1
\v 11 “Kembuniŋâ Anutu, gâ kut ŋâi ŋâi aksik muyageziŋgin. Gâ sâna kut kiŋ kiŋ zo muyageip, ziap. Zorat neule âsakŋâ sot sâm âlip den sot imbaŋâ, zo gâŋâ galem otna dâp upap.”   
\c 5  
\s1 Yohaneŋâ ekap ŋâi sâbâŋâ om dooŋgudooŋguŋ zo egip.  
\p
\v 1 Oi neule tâtatŋâ patin tâpmap, Kembu, zâk bik bongen ekap mem tâi egâwan. Ekap zo umŋan kândâtŋan kulemgum goŋkune zeip. Oi sâbâ nâmburân zagât zorâŋ pane gâsum kâtigeip.  
\v 2 Oi sumbem a patâ kâwaliŋoot tâi egâwan. Zâk den kâtikŋâ itâ sâip, “Ŋâi târârak ândimŋâ ekap sâbâŋâ zo mem moloŋi dâp upap?”  
\v 3 Yatâ sâi sumbemân sot hânân sot hân ombeŋan gâbâ ŋâiŋâ ekap zo moloŋ sâlâpkubap mân muyagiwe.  
\v 4 Ŋâiŋâ âlipŋâ yatâ ândim ekap zo moloŋâ sâlâpkubapkât dâp mân muyagiwe. Zorat umnâ bâlei isewan.  
\v 5 Yatâ ua ko a patâ zeŋgâren gâbâ ŋâiŋâ itâ sâm dâtnogip, “Mân ise. Nâŋgâ. Yudagât kiurâp zeŋgâren gâbâ a ŋâi zuu kâtik laioŋ yatâ ŋâi muyageip. Zâk Dawidigât kâmŋâ. Zâkŋâ Anutugât kâsa zen sot agom kâtigem walâziŋgip. Zâkŋâ ekap sâbâŋoot nâmburân zagât zo âlip moloŋbap.”   
\s1 Yohaneŋâ Râma egip.  
\p
\v 6 Oi na eksandâ tâtatŋan zo zuu âlipŋâ kimembut sot a patâ 24, zeŋgât osetziŋan râma gwamŋâ ŋâi kune kiri yatâ egâwan. Kâukŋan gooŋâ nâmburân zagât, siŋâ nâmburân zagât. Oi siŋâ nâmburân zagât, zo Anutugât kaapum. Oi Anutugât kaapum imbaŋâ nâmburân zagât tâkŋaŋgap. Zâk hân dâp sâŋgonzâŋgoi âi ândie.  
\v 7 Oi Râma zâk âi neule tâtatŋan tâip, Kembu, zâkkât bik bongen ekap zo meip.  
\v 8 Ekap zo mei zuu kimembut sot a patâ 24, zen Râmagât um topŋan âi ziwe. Zen kâmam wâloŋziŋoot sot hâkop goide kâtŋâ tuutuuŋ, zo ârândâŋ mem gei ziwe. Hâkop umŋan gâbâ hitom âlipŋâ âsagem gâip. Hitom âlip, zo Anutugât tirik a zeŋgât ninâu.  
\v 9 Oi zen kep uŋakŋâ ŋâi itâ miwe,  
\q1 “Gâ gonetâ gilâmgandâ hân dâp a kâmutŋâ kâmutŋâ, den gându ŋâi ŋâi suupziŋ mena Anutugât siŋgi urâwe. Zorat gâ ekap mem sâbâŋâ zo moloŋna dâp upap.  
\v 10 Gâ minduziŋgâna Anutugât um topŋan tirik a kâmut urâwe. Oi zen hânân Anutu kore okŋaŋgâm a ambân zeŋgât a kutâ yatâ op ândibi.”   
\s1 Sumbemân sâtâre patâ muyageip.  
\p
\v 11 Oi nâ sinnandâ eksa sumbem a doŋbep patâ mân sâlâpzâŋgozâŋgoŋ, kâmutŋâ kâmutŋâ neule tâtatŋâ patâ zo haamgum kin sâtâre op kirâwe. Oi zuu âlipŋâ kimembut sot a patâ zen osetziŋan kin betziŋan mine kep itâ miwe,   
\q1
\v 12 “Râma kuwe, zâk imbaŋâ sot sikum, gom sambe, nâŋgânâŋgâ sot kâwali, kot patâ sot sâm âlip den zo galem oi dâp upap.”   
\p
\v 13 Oi sumbemân sot hânân sot hân ombeŋan sot saruyân ândiwe, ziŋâ itâ sâne nâŋgâwan, “Neule tâtatŋan taap, zâk sot Râma ârândâŋ sâm bâbâlaŋ sot kot patâ sot imbaŋâ zemzikapŋâ zem zâibap.”  
\v 14 Oi zuu kimembut, ziŋâ itâ sâwe, “Perâkŋak.” Sâne a patâ ziŋâ Kembugât um topŋan gei zem den sâm mâpâsiwe.   
\c 6  
\s1 Bâu patâ biosi kimembut, zeŋgât den.  
\p
\v 1 Oi nâ sinnandâ itâ egâwan. Râma zâk ekap sâbâŋoot nâmburân zagât zeip, zo mem sâbâ ŋâi mem moloŋip. Moloŋi ko zuu kimembut zeŋgâren gâbâ ŋâiŋâ den patâ, sumbem kwamit yatâ den sam sâip, “Gâ zi ga.”  
\v 2 Sâi zoren bâu patâ biosi kâukâu ŋâi gâi egâwan. Kwâkŋan a ŋâi tâip, zâk timbâŋoot. Oi a kutâ neule pindok âlip pindâne kâwali op kâmbamân zâŋgom kâwâliziŋ mem ge kwâpam arip.   
\p
\v 3 Oi Râmaŋâ ekap sâbâ zagât moloŋi zuu ŋâiŋâ den sâm sâip, “Gâ zi ga.”  
\v 4 Sâi bâu patâ biosi kuriŋâ ŋâi gâi egâwan. A kwâkŋan tâip, zâk hânân lumbeŋâ buŋ oi a kâsa kâsa upigât Kembuŋâ imbaŋâ pindip. Oi Kembuŋâ a zo sâu patâ pindip.   
\p
\v 5 Oi Râma zâk ekap sâbâŋâ karâmbuŋ moloŋi zuu karâmbuŋandâ sâip, “Gâ zi ga.” Oi nâ sinnandâ eksa bâu patâ biosi sumun ŋâi gâip. A kwâkŋan tâip, zâk nalemgât yâmbâtŋaŋgât dâpŋâ mem tâip.  
\v 6 Oi zuu âlip kimembut osetziŋan gâbâ den ŋâi itâ âsagei nâŋgâwan, “Sibit keet hâkop zagât, sâŋgânŋâ bâzagât. Oi segoŋ kin zagât, sâŋgânŋâ bâzagât. Oliwa nak sot waiŋ nak zo mân tâmbetkune bonŋâ muyagibap.”   
\p
\v 7 Oi Râmaŋâ ekap sâbâ kimembuŋ moloŋi zuu kimembuŋâ zorâŋ den sâm sâip, “Gâ zi ga.”  
\v 8 Sâi sinnandâ eksandâ bâu patâ biosi kâu ŋâi gâip. Oi a kwâkŋan tâip, zâkkât kutŋâ Mumuŋ. Oi ŋâi kândâtŋan gâip, zâkkât kutŋâ Sim. Oi hânân daŋgon kimembuŋaŋgâren gâbâ karâmbut zo yen zei ŋâi zoren kâmbam sot pu, mâsek sot zuu kâtikŋandâ a ambân tâmbetzâŋgom naŋgâbigât imbaŋâ zekâren zikip.   
\s1 A siŋgi âlipkât op zâŋgowe, zeŋgât den.  
\p
\v 9 Râmaŋâ ekap sâbâŋâ bâtnâmbuŋ moloŋip. Oi a Anutugât den mem ândine zâŋgowe sot Yesugât siŋgi sâm muyagem ândine zâŋgowe, zeŋgât um dâpziŋ Anutugât siŋgi pâpanŋâ zorat topŋan zine ziŋgirâwan.  
\v 10 Zen den kâtik sâm itâ sâwe, “O kutâniŋâ patâ, hâlâlu op ândiat. Sâna bon opmap. Kembuniŋâ, gâ wangât narâk mem kârep pam gilâmniŋaŋgât tosa a hânân ândie, zeŋgât hâuŋâ mân mâkâm ziŋgat?”  
\v 11 Yatâ sâne hâmbâ kâukâu ziŋgâm itâ dâzâŋgowe, “Kore a bukurâpziŋ nâmbutŋâ zâŋgonetâ teŋgâziŋâ dâpŋan upapkât umziŋ diim gei mambât mâik ŋâi ândibi.”   
\s1 Narâk patin kut ŋâi ŋâi muyagibap, zorat den.  
\p
\v 12 Oi itâ egâwan. Râma zâk ekap sâbâ nâmburân kânok moloŋi wâriŋ patâ meip. Oi mirâsiŋ sumunkom âmaŋ sâkŋâ yatâ oip. Oi kâin patâ op kuririŋ kârâm tobatŋâ gilâm yatâ oip.  
\v 13 Oi sâŋgelak zen pibaŋâ nak ilumŋâ kwâmbârâŋgi hânân gemap, zo yatâ hânân giwe.  
\v 14 Oi mundo kwapme yatâ sumbem kâpiaŋgâm buŋ oip. Oi bakŋâ hânân sot saruyân, zo âbâŋgum aleyaŋgâm âiwe.  
\v 15-16 Kut ŋâi ŋâi yatâ zo muyagei hân dâp a kutâ sot a sâtŋâ sot kâwali a sot sikum a sot zâizâiŋ, gigiŋ, zen aksik hân kât mâtâpŋan âi tik pam bakŋâ sot sim, zeŋgât itâ sâwe, “Ge kwâratnâŋgonek. Ge kwâratnâŋgonetâ neule tâtatŋan tâpmap, zâk mân niŋgitpap. Oi Râmagât kuk nâŋgap, zorat bonŋâ zo mân gâi iknat.  
\v 17 Kukzikŋaŋgât narâkŋâ oi a ŋâi mâtezikŋan kâtigem mân kinbap.”   
\c 7  
\s1 Isirae a kâmut Kembugât siŋgi urâwe.  
\p
\v 1 Oi nâ sumbem a kimembut ziŋgirâwan. Zen hân muruk toren toren kirâwe. Oi pibâ toren toren gâbâ gâmap, zo gâsum kirâwe. Pibâ ŋâi hânân mo saruyân mo nagân mân gâbapkât yatâ urâwe.  
\v 2 Oi mirâsiŋ takâtakâŋan gâbâ sumbem a ŋâiŋâ gâi egâwan. Oi ândiândi mariŋâ, Anutu, zâkkât sâtkât undip pâpan ŋâi mem ândeip. Zâkŋâ sumbem a kimembut saruyân sot hânân kut ŋâi ŋâi tâmbetkubigât siŋgi ândiwe, zen zâŋgonsâm itâ dâzâŋgoip,  
\v 3 “Zen hân mo saru mo nak kek mân tâmbetzâŋgobi. Nen Anutugât undip zi kore arâpŋâ zeŋgât mâteziŋan pânat.”   
\p
\v 4 Yatâ sâi a mâteziŋan undipŋoot zeŋgât teŋgâ itâ sâne nâŋgâwan, “Isirae a kâmut kâmutŋâ, zeŋgâren gâbâ l44 tausen mâteziŋan undip zo parâwe.  
\v 5-7 Yuda kâmurân gâbâ l2 tausen zeŋgât mâteziŋan undip parâwe. Reubeŋgât kâmurân gâbâ l2 tausen. Gadegât kâmurân gâbâ l2 tausen. Aseregât kâmurân gâbâ l2 tausen. Naptaligât kâmurân gâbâ l2 tausen. Manasegât kâmurân gâbâ l2 tausen. Simeoŋgât kâmurân gâbâ l2 tausen. Lewigât kâmurân gâbâ l2 tausen. Isasagât kâmurân gâbâ l2 tausen.  
\v 8 Sebuloŋgât kâmurân gâbâ l2 tausen. Yosepegât kâmurân gâbâ l2 tausen. Benyamingât kâmurân gâbâ l2 tausen. A yatâ zo mâteziŋan undip parâwe.”   
\s1 A kâmut doŋbepŋâ Anutu mâteŋan kirâwe.  
\p
\v 9 Kut ŋâi ŋâi zo ek naŋgâm ŋâi egâwan. Hân dâp zorat sâkziŋ tobat top top sot den top top, kâmut patâ patâ ŋâi, a ŋâiŋâ teŋgâziŋâ mân sâlâpkubap yatâ, zen tâtatŋan tâpmap sot râma, zekât umzik topŋan kine ziŋgirâwan. Oi hâmbâziŋ kâukâuyâk. Zen gâlaŋgât sot lâkom iinŋâ bitziŋan mem kin den kâtik sâm itâ sâwe,  
\v 10 “Neule tâtatŋan taap, Anutu sot Râma, zet kubikkubikniŋâ.”   
\p
\v 11 Oi sumbem a aksik ziŋ neule tâtatŋâ sot a patâ sot zuu âlipŋâ kimembut haamzâŋgom kirâwe, zen umziŋ topŋan ge zem Anutu mâpâsem itâ sâwe.  
\v 12 “Perâkŋak sot sâm âlip sot neule âsakŋâ, sâiwap, imbaŋâ, nâŋgânâŋgâ, kot patâ, zo Anutuniŋâ zâkkâren ziapŋak zem zâibap. Zo perâkŋak.”   
\s1 Sâknam kwâkŋan ândiwe, zeŋgât den.  
\p
\v 13 Oi a patâ zeŋgâren gâbâ ŋâiŋâ mâsikânim sâip, “Dap nâŋgat? Hâmbâziŋ kâukâu zo, zen waniŋ gâbâ ga kinze?”   
\p
\v 14 Mâsikânigi den itâ sâm mâburem dukuwan, “Patâ, nâ mân nâŋgan. Gâ nâŋgat.” Sa dâtnogip, “Zen sâknam patin gâbâ takâm gawe. Oi hâmbâziŋ Râma gilâmŋandâ saŋgone kâukoip.  
\v 15 Zorat zen Anutu um topŋan ândim ŋâtik sirâm zâkkât namin kore okŋaŋgâm ândime. Oi neule tâtatŋan tâpmap, Kembu, zâk zen sot tap galem otziŋgâbap.  
\v 16 Oi bet zen nalem mo toogât mân mumbi. Maaŋâ mân zâŋgobap. Sâknam mân muyageziŋgâbap.  
\v 17 Râma tâtatŋan tâpmap, zâkŋâ diiziŋgi ândiândi too sinŋan âim ândibi. Oi si sâŋgânziŋan sinziŋ tooŋ zo Anutuŋâ saŋgori isem umbâlâ mân op ândibi.”   
\c 8  
\s1 Sumbem a nâmburân zagât lâmun ziŋgâwe.  
\p
\v 1 Râma zâk ekap sâbâ nâmburân zagât zo moloŋi sumbem hiriŋsâm mâik ŋâi zeip.  
\v 2 Zo âki sumbem a nâmburân zâgât Anutugât um topŋan kinme, zen ziŋgitsa lâmun nâmburân zagât ziŋgâwe.   
\p
\v 3 Oi sumbem a ŋâiŋâ hâkop ŋâi goide kâtŋâ tuutuuŋâ, zo mem gamŋâ Kembugât siŋgi nalem pâpanŋan zoren âi kiri kut ŋâi wârân âlip doŋbep zo pindip. Oi zâk zo mem Anutugât siŋgi nalem pâpanŋâ zorat kârâpŋan pâi sem wârânŋâ zarip. Anutugât siŋgi a zeŋgât ninâu sot mâpot kârâbân pâi sem wârânŋâ zarip. Zo tâtatŋâ gootŋan kirip.  
\v 4 Wârân âlip bikŋan kirip, zorat kâbakŋâ zo Anutugât siŋgi a zeŋgât ninâu bekŋan mem Anutu mâteŋan zarip.  
\v 5 Sumbem a zo yatâ opŋâ Kembugât siŋgi nalem pâpanŋan gâbâ kârâp mem hâkobân pam hânân lokei giarip. Lokei giari sumbem kârâm kwamit patâ oi hânpân sot wâriŋ patâ muyageip.   
\s1 Sumbem a kimembut lâmun waatnetâ hânân wesâk top top muyageip.  
\p
\v 6 Oi sumbem a nâmburân zagât lâmun mem kirâwe, zen waatnam kubikaŋgâwe.   
\p
\v 7 Oi sumbem a kânok zâk lâmunŋâ waari kât pateŋ sot kârâp sot gilâm mâpotŋâ hânân gem gâip. Oi hân daŋgon karâmbut zeip, zorat torengen kârâp seip. Zoren nak sot hibuk mot zo aksik sem naŋgip.   
\p
\v 8 Sumbem a zagâtŋâ lâmunŋâ waari kut ŋâi bak patâ yatâ zo sem âbâŋgum saruyân giarip.  
\v 9 Giari saru daŋgon karâmbut zeip, zorat torengen zo gilâm oip. Oi saru zuuŋâ zoren mom naŋgâwe. Oi waŋgâ tarâwe, zo âbâŋgum naŋgâwe.   
\p
\v 10 Sumbem a karâmbuŋâ lâmunŋâ waari sâŋgelak patâ ŋâi sumbemân gâbâ kârâp bâlam yatâ gem too patâ sot too sinŋâ nâmbutŋâ zoren giarip.  
\v 11 Sâŋgelak zorat kutŋâ kâlak kâtikŋâ. Zorat hânân too zeip, zo daŋgon karâmbut zeip, zorat torengen geim too zo aksik kâlakŋâ oi a ziŋâ nemŋâ muwe.   
\p
\v 12 Sumbem a kimembuŋandâ lâmunŋâ waari mirâsiŋ sot kâin sâŋgelak zeŋgâren dangon karâmbut zei zorat torenŋâ sumunkom âsakŋâ gâutgâut oip. Oi ŋâtigân kâin sot sâŋgelak zeŋgât âsakziŋâ paalaŋ oip.   
\p
\v 13 Oi nâ ekŋâ nii utak egâwan. Oi utak zo sumbem tânâmŋan den kâtikŋâ itâ den sâip, “Yei, yei, yei, sumbem a karâmbut te. Zen lâmunziŋ waatne a ambân hânân ândie zo, zen dap upi?”   
\c 9  
\s1 Sumbem a bâtnâmbuŋandâ lâmun waari dikon muyagiwe.  
\p
\v 1 Sumbem a bâtnâmbuŋ zo lâmun waari nâŋâ eksandâ sumbemân gâbâ sâŋgelak ŋâi âkam hânân gei egâwan. Zâk simgât mâtâp doodooŋguŋâ zo pindâwe.  
\v 2 Oi zâk simgât mâtâp mem pâi kâbak patâ kopgâip. Nep une sem takâmap, zo yatâ. Kopgamŋâ mirâsiŋ kwâtepkoip.  
\v 3 Kâbak umŋan gâbâ dikon doŋbep takâm hânân giwe. Kabât zo gooziŋâ sâulegât tobat yatâ.  
\v 4 Zen hibuk mo nak nalem mot zo mân tâmbetzâŋgobigât sâm ziŋgip. A ambân Anutugât undip mâteziŋan mân zeip, zen kâsa minziŋgâbigât sâip.  
\v 5 Oi kâin bâtnâmbut umŋan kâbat ziŋ sâknam patâ ziŋgâne mân mumbigât sâm ziŋgip. Sâknam zo sâuleŋâ ziŋgi sâknam nâŋgâme yatâ.  
\v 6 Oi narâk zoren a zen mumbigât otziŋgi ândim mân mumbi.   
\s1 Dikon tobatziŋaŋgât den.  
\p
\v 7 Dikon zeŋgât tobat bâu patâ biosi yatâ. Kâwali a zen kwâkziŋan tap kâmbamân âinam kubikaŋgâme yatâ. Oi kâukziŋan pindok goide kâtŋâ tuutuuŋ yatâ zo tâip. Oi si sâŋgânziŋâ, zo a yatâ.  
\v 8 Oi sâmotziŋ, zo ambân zeŋgât kâukziŋ sâmot yatâ. Sâtziŋ, zo zuu kâtik laioŋ sâtŋâ yatâ.  
\v 9 Oi dimâziŋan dugum kât kâtikŋandâ tuutuuŋâ yatâ zeip. Abâtziŋ kwamit, zo biosi sot a lalaŋâ doŋbep kâmbamân sârârâk kârâm âine kwamitagomap yatâ.  
\v 10 Daaziŋâ sâule daaŋâ yatâ oi sâtziŋâ, zo daaziŋan ziap. Zorâŋ kâin bâtnâmbut umŋan a ambân ziŋgâne sâknam nâŋgâm ândibi.  
\v 11 Oi simgât sumbem a, zâk zeŋgât a kutâ ândiap. Zâkkât kutŋâ Yuda denân Abadon. Grik denân ko Apolioŋ. Oi niiŋ denân kiom a.   
\p
\v 12 Nii utakŋâ sâp karâmbut den itâ sâip, “Yei.” Ŋâi zo âsagei âkap. Zagât zo yen ziaborâk.   
\s1 Sumbem a nâmburân kânokŋâ lâmun waari kâwali a muyagiwe.  
\p
\v 13 Oi sumbem a nâmburân kânok zorâŋ lâmun waarip. Oi Anutu mâteŋan siŋgi nalem pâpanŋâ goide kâtŋâ tuutuuŋ murukŋâ kimembut, zobâ den ŋâi âsageip.  
\v 14 Sumbem a nâmburân kânok lâmun mem kirip, zâkkât den itâ âsageip, “Euparata too patin sumbem a kimembut saaziŋgi zie, zen olaŋziŋgâ.” Sâi olaŋziŋgip.   
\p
\v 15 Sumbem a kimembut, zen narâk zoren nep tuubigât mârum sâm ziŋgi ândiwe. Nep diŋ sâm ziŋgip, zo itâ. Zen hân daŋgon karâmbut zorat torenŋan a ambân zâŋgone mumbigât sâip.  
\v 16 Sumbem a olaŋziŋgâwe. Oi kâwali arâpziŋâ biosi kwâkŋan tâtatŋâ, zeŋgât teŋgâ 2 handeret milion. Yatâ sâne nâŋgâwan.  
\v 17 A sot bâu patâ tobat itâ egâwan. A zen dimâziŋan dugum zo kuriŋâ sot kâmbum sot gimbaŋâ yatâ mem ândiwe. Oi biosi zeŋgât kâukziŋâ zuu kâtik laioŋ kâukŋâ yatâ. Lâuziŋan gâbâ ko kârâp sot kâbak sot kât gimbaŋâ kârâpŋâ takâmap yatâ.  
\v 18 Oi kârâpŋâ karâmbut zorâŋâ hânân daŋgon karâmbut zeip, zorat torenŋâ a tâmbetzâŋgoip.  
\v 19 Biosi zeŋgât kâwaliziŋâ, zo daaziŋan sot lâuziŋan ziap. Daaziŋâ, zo mulum yatâ kâukŋoot zorâŋâ a tâmbetzâŋgome.   
\p
\v 20 Oi a ambân nâmbutŋâ tâmbetzâŋgom naŋgâm nâmbutŋâ birâziŋgâwe. Birânetâ zen kut ŋâi ŋâi zo ekŋâ umziŋ mân melâŋawe. Zen ândi mâmanziŋaŋgât nâŋgâne mân bâliŋ oip. Zen wâke sot lopio top top zeŋgâren pâlâtâŋ op ândimŋâ mân birâwe. Zen lopio topziŋâ itâ mân nâŋgâwe, “Lopio zen sinziŋandâ mân ek nâŋgâme. Zen kinziŋandâ mân âim game. Zen kindapziŋandâ den mân nâŋgâme.”  
\v 21 A zo, zen yatâ mân nâŋgâwegât kâmbam sot kware sot kâmbu sot laŋ ândiândiŋ zo mân birâwe.   
\c 10  
\s1 Sumbem a ŋâiŋâ den sâi kâtigeip.  
\p
\v 1 Sumbem a imbaŋâŋoot ŋâi sumbemân gâbâ gem gâi egâwan. Zâk sasa osetŋan gâi kâuk kwâkŋan mulum mogât zeip. Si sâŋgânŋâ maa yatâ. Kiŋâ zagât zo kârâp bâlam yatâ.  
\v 2 Bikŋan ekap ŋâi mem mâbâlakŋem kirip. Oi kiŋâ bongen zo sâru kwâkŋan lâŋ kirip. Oi kiŋâ yaŋgâgen zo hânân lâŋ kirip.  
\v 3 Kin den kâtikŋâ zuu kâtikŋâ laioŋ doŋbep zeŋgât den yatâ sâip. Sâi sumbemân kaŋkundunduŋ nâmburân zagât den sâwe.  
\v 4 Den yatâ sânetâ nâŋgâm kulemgubam ua sumbemân gâbâ den ŋâi itâ nâgâren gâip, “Sumbemân gâbâ den se, zo mân kulemgu. Yen dooŋguna tâpap.”   
\p
\v 5 Oi sumbem a ŋâi saruyân sot hânân lâŋ kirip, zâk bik bonŋâ sumbemân pam den itâ sâm kâtigeip.  
\v 6 “Sumbem sot hân, saru sot kut ŋâi ŋâi zoren zie, zo muyageipŋâ ândimŋâ ândim zâimâmbap, zâkkât mâteŋan itâ sâm kâtigibâ. Perâkŋak, narâk kârep mân ziap.  
\v 7 Sumbem a nâmburân zagâtŋâ lâmunŋâ waari kwamit muyagibap, narâk zoren Anutugât den tikŋâ Propete sap sum ziŋgip, zorat bonŋâ muyagibap.”   
\s1 Sumbem a ŋâiŋâ Yohane ekap ŋâi pindi neip.  
\p
\v 8 Oi sumbemân gâbâ den nâŋgâwan, zo yatik du âsagem itâ dâtnogip, “Gâ âimŋâ sumbem a kiŋâ saruyân sot hânân lâŋ kin ekap mem mâbâlakŋem kinzap, zâkkâren âi ekap zo me.”  
\v 9 Sâi nâ sumbem agâren âimŋâ ekap nibapkât sa itâ dâtnogip, “Mem ne. Nenandâ lâugan âm yatâ op naamŋâ upap. Ka umgan kâlak upap.”  
\v 10 Yatâ sâmŋâ ekap zo nigi newan. Nia ko lâunan âm yatâ naam oip. Zorâŋ nem gwâka umnan giari kâlak oip.   
\p
\v 11 Oi itâ dâtnowe, “Gâ a kâmutŋâ kâmutŋâ, a hânŋâ hânŋâ, a sâk top top, den gându ŋâi ŋâi, zeŋgât sot a kutâziŋâ zeŋgât op Anutugât den sâban. Mârum dâzâŋgom ândein, zo yatik dum dâzâŋgoban.”   
\c 11  
\s1 Yohane namâ dâpkwap ikpapkât sâm pindâwe.  
\p
\v 1 A ŋâiŋâ tân kârep nim itâ dâtnogip, “Gâ zaatŋâ Anutugât tirik namâ sot zâkkât siŋgi kut ŋâi ŋâi pâpanŋâ, zo dâpkwapŋâ umŋan ninâu sâm ândime, zo sâlâpzâŋgoban.  
\v 2 Namâ sâŋgânŋan sombemân zo mân dâpku. Zo birâna zeik. Zo a hân ŋâin gokŋâ, um kâtik zeŋgât siŋgi. Oi ziŋâ tirik kamân, Yerusalem, zo (sirâm l tausen 2 handeret 60) kâin 40 umŋan lâŋ kindiŋkândaŋ mimbi.”   
\s1 Anutugât den sâsâŋ a zagât muyageitâ simgât zuuŋâ zâkobap.  
\p
\v 3 “Oi nâgât den sâm muyamuyagiŋ azatnâ imbaŋâ zikandâ nâgât den dâzâŋgom ândibabot. Pet hâmbâ alâkŋâ mem ândim mân kubikaŋgâm dâbâtzikŋoot ândibabot. A ambân orot mâmeziŋ melâŋ bâliŋâziŋ birâm ândibigât holi yatâ upabot. Yatâ op ândeitâ (sirâm 1 tausen 2 handeret 60) kâin 42 yatâ âkâbap.  
\v 4 Propete Sakaria, zâk mârumŋan Oliwa nak zagât sot kârâp âsakŋâ zagât zorat den kânŋan sâip. Oi a zagât zo zikŋâ bonŋâ upabot. Zet hângât a kembu zâkkât mâteŋan kinbabot.  
\v 5 Oi a ŋâi tâmbetzâkobam oi lâuzikŋan gâbâ kârâp ge simbap. Zorat a ŋâiŋâ kâsa otzikâm mumuŋaŋgât siŋgi upap.  
\v 6 A zagât zo sâitâ map mân gibapkât imbaŋâ zikip. Zorat sâitâ map mân gei Anutugât den sâm ândibabot. Oi sâitâ tooŋâ gilâm upapkât imbaŋâ zemzikap. Oi hânân kut ŋâi ŋâi sâtŋoot sâitâ muyagibapkât imbaŋâ zemzikap. Yatâ utâ sâbabot, zo âlip upabot.   
\p
\v 7 Oi Kembugât den sâsâŋ narâk zo âki simân gâbâ zuu kâtikŋâ kopga kâsa otzikâm zâkoi mumbabot.  
\v 8 Moitâ a ziŋâ kâmbarâŋzikŋâ zo birânetâ kamân patin sombemân zimbabot. Kamân zorat kutŋâ sumbuŋâ, Sodom sot Aigita. A ziŋâ Kembuzikŋâ kamân zoren poru nagân kune moip.  
\v 9 Oi hân toren toren gâbâ a nâmbutŋâ, sâkziŋ tobat ŋâi ŋâi, den gându ŋâi ŋâi, zorâŋâ kâmbarâŋzikŋâ sirâm karâmbut sot torenŋâ zikitne zimbabot. Oi a nâmbutŋâ hanzâkonâ sâne kwâkâziŋgâbi.  
\v 10 Oi Propete zagât a sâknam ziŋgâwet, zorat moitâ hânŋâ hânŋâ a ziŋ umâlep op kut ŋâi ŋâi aŋgâgwaŋgâ urâwe.   
\p
\v 11 Sirâm karâmbut sot torenŋâ âki Anutugâren gâbâ Kaapumŋâ umzikŋan giari oksâm zaarâwet. Zaaritâ a ziŋ zikitŋâ keŋgât doŋbep urâwe.  
\v 12 Oi sumbemân gâbâ den kâtikŋâ zekâren itâ gâip, “Zet zi kopgâit,” Oi kâsarâpzik zeŋgât mâteziŋan sasa kâligen zâim sumbemân zâiwet.  
\v 13 Narâk zoren wâriŋ patâ meip. Wâriŋ patâ mei kamân patin mirâ bâzagât zeŋgâren gâbâ kânokŋâ pâbâbâŋsâi nâmburân kimembut ko tarâwe. Kamângât bikŋâ toren toren gâbâ yatâ pâbâbâŋsâne nâmbutŋâ kâtigem tarâwe. Wâriŋ patâ meipkât mirâ kâtŋâ tuutuuŋ doŋbepŋâ pâbâbâŋsâm a 7 tausen yatâ zâŋgoi muwe. Oi a torenŋâ âlip tarâwe, zen keŋgât op Anutu, sumbem mariŋâ mâpâsiwe.   
\p
\v 14 Utakŋâ yei sâm sâp karâmbut sâip, zorat zagâtŋâ âkap. Kânok ziap, zo kek muyagibap.   
\s1 Sumbem a nâmburân zagâtŋâ lâmun waari kut ŋâi ŋâi muyageip.  
\p
\v 15 Sumbem a nâmburân zagâtŋâ lâmunŋâ waari sumbemân gâbâ den kwamit patâ op itâ sâwe, “A zen hânân a kutâ op kembu otziŋgâme, zorat narâk âkap. Narâk zi ko Kembu sot aŋâ a bâliŋan gâbâ mâkâziŋgâbapkât sâsâŋ, Kristo, zekât bitzikŋan ariap. Oi Kristo zâk kembu otziŋgâm zâimâmbap.”  
\v 16 Oi a patâ 24 Anutu mâteŋan tâtatziŋan tarâweŋâ kiŋ topŋan ge zemŋâ Anutu itâ sâm mâpâsiwe,   
\q1
\v 17 “Kembu Anutu, imbaŋâ mariŋâ, gâgâren sâiwap sâmen. Topkwap gâ ândeinŋâ ândiat. Oi gâ imbaŋâ mem dâŋ kembu otniŋgâm ândiat.  
\v 18 Um kâtik a kâmutŋâ kâmutŋâ, zen kuk diŋâ sâm ândim gane gâ hâuŋâ ziŋgâbangât narâkŋâ mâte uap. Oi mumuŋâ zeŋgât den sâm kwâkâkwâkâŋ narâk mâte uap. Oi kore arâpkâ Propete sot gâgât siŋgi a, a gigiŋâ sot zâizâiŋ kutkâ hurat kwapme, zen sâŋgânŋâ ziŋgâbangât narâk mâte uap. Oi hânân tâmbetzâŋgome, zen tâmbetzâŋgobangât narâkŋâ mâte uap.”   
\p
\v 19 Zen yatâ sânetâ sumbemân Anutugât tirik namâ mâtâp pâroŋsâi igâwe. Oi Anutu sot Mose târotâro urâwet, zorat omboŋ zei igâwe. Oi hânpân sot kwamit patâ sot kaŋkundunduŋ, wâriŋ sot kât pateŋ âsagem zeip.   
\c 12  
\s1 Sumbemân ambân ŋâi kirip.  
\p
\v 1 Sumbemân sen mârât kulem ŋâi itâ muyageip. Ambân ŋâi âsagem kirip. Maaŋâ hâmbâ yatâ kâpei kirip. Oi kiŋ tipŋan kâin. Oi pindokŋan sâŋgelak kiin zagât tarâwe.  
\v 2 Oi ambân zo kâmboŋâ op katep mimbam sâknam nâŋgâm isem yu yei sâm tâip.  
\v 3 Zâk yatâ op kiri kulem ŋâi sumbemân âsageip. Busem patâŋâ, oâ tobat yatâ, kuriŋkuriŋ, kâukŋâ nâmburân zagât, gooŋâ bâzagât. Oi kâukŋâ dâp a kutâgât pindok tap arip.  
\v 4 Oi daaŋandâ sumbem sâŋgelak nâmbutŋâ zâŋgom mâki hânân giwe. Oâ zo yatâ opŋâ ambân zo katep mimbam oi itâ nâŋgâm ambân gootŋan âi zeip, “Katep âsagei nimbat.”  
\v 5 Oi ambân zorâŋ a katep meip. Katep zo kât kâtik âin tân mem hân dâp a zeŋgât a kutâ op galem zâŋgobapkât sâsâŋâ. Katep âsagei gâsumŋâ Anutugât neule tâtatŋan mem zâi parâwe.  
\v 6 Oi ambân zo keŋgât op mirâ kâmân kâtikŋan arip. Zoren (sirâm 1 tausen 2 handeret 60) kain 42 yatâ galem okŋaŋgâbigât Anutuŋâ sâi tâtatŋâ kubigâwe.   
\s1 Sataŋ sumbemân gâbâ kâbakŋine geip.  
\p
\v 7 Oi sumbemân kâmbam patâ muyageip. Mikai zâk sot sumbem a gakârâpŋâ, zen oâ sot kâsa urâwe.  
\v 8 Oi Mikai sot sumbem arâpŋâ, zen kâtigem oâ sot sumbem arâpŋâ kâbakŋeziŋgâmŋâ sumbem aŋgân kârâwe.  
\v 9 Oi oâ patâ, mulum sâŋgiŋâ, Sataŋ, zâk a ambân hân dâp um gulip kwatziŋgâmap, zâk ziŋâ gâsum kâbakŋine hânân geip. Sumbem arâpŋâ yatik kâbakŋeziŋgâne hânân giwe.   
\p
\v 10 Oi sumbemân den kâtikŋâ itâ muyagei nâŋgâwan, “Kubikkubik sot imbaŋâ sot kembu op, zo Anutu sot aŋâ a bâliŋan gâbâ mâkâziŋgâbapkât sâsâŋ, Kristo, zekâren ziap. Narâk ziren bukurâpniŋ zeŋgât kâsa op sirâm ŋâtik dâp Anutu mâteŋan sâm bâliŋ kwatziŋgâmap, zâk kâbakŋine giarip.  
\v 11 Bukurâpniŋâ zen Râma gilâmŋaŋgât imbaŋan Sataŋ sot agom kâtigem walâwe. Kembugât den keŋgât buŋ sâm muyagem Sataŋgât den mem gei kwarâwe. Oi ândiândiziŋ mân aŋgân kârâm buŋ upapkât sâwe.  
\v 12 Zorat sumbem sot zoren ândie, zen sâtâre upi. Ka hânân sot saruyân ândie, yei, zen dap upi? Sataŋ zâk zeŋgâren gam kuk op ândiap. Narâkŋâ kek âkâbap, zo nâŋgap. Zo nâŋgâm kuk op ândiap.   
\s1 Oâŋâ ambân kâsa okŋaŋgip.  
\p
\v 13 Oâ zâk hânân kâbakŋine gemŋâ nâŋgâm ambân katep meip, zâk kâsa okŋaŋgâm molim arip.  
\v 14 Oi ambân zo nii utak patâ abâtzatŋâ pindâne mulumgât keŋgât op mirâ kamân kâtikŋan tâtat mâmeŋan tik arip. Zoren kendon karâmbut sot torenŋâ galem okŋaŋgâm ândiwe.  
\v 15 Ambân zâk ari mulumŋâ too patâ mogari gem too uurup patâ oip. Too zorâŋ ambân zo lum âibam oip.  
\v 16 Oi hânŋâ ambân bekŋan mem hân mâtâp oi too patâ zo zoren geim naŋgip.  
\v 17 Yatâ oi ko oâ zâk ambân zorat kuk opŋâ kâmut gakârâpŋâ zâŋgobam arip. Anutugât gurumin den lumŋâ Yesugât siŋgi zo mem ândime, zo zâŋgobam arip.  
\v 18 Oi zâk saru sâtŋan gei sagân kirip.   
\c 13  
\s1 Saru umŋan gâbâ zuu kâtikŋâ ŋâi kopgâip.  
\p
\v 1 Oi nâ eksa saru umŋan gâbâ zuu kâtikŋâ ŋâi kopgâip. Zâk kâukŋâ nâmburân zagât, gooŋâ bâzagât. Oi gooŋan zo a kutâ pindok bâzagât tarâwe. Oi kâukŋan kot kulem zeip, zo den bâliŋâ zeip.  
\v 2 Tobatŋâ wâu patâ yatâ. Sâlâpŋâ, pusi yatâ. Lâuŋâ, zuu kâtik laioŋgât lâuŋâ yatâ. Oi oâ zâk imbaŋâ pindâm zâkkât tâtarân tap kembu otziŋgâbapkât sâip.  
\v 3 Zuu zorat kâukŋâ ŋâi use patâ op mumuŋaŋgât dâp yatâ egâwan. Useŋâ zo sogei âlip oip. Oi hân dâp aŋâ aŋâ, zen zuu zo molim ek zâkkât nâŋgâne imbaŋâ oip.  
\v 4 Oâŋâ zuu kâtik zo imbaŋâ pindip, zorat um kâtik a, ziŋâ sâm âlip kwâkŋaŋgâwe. Oi zuu zo sâm âlip kwâkŋaŋgâm sâwe, “Zuu zorat tobat ŋâiŋâ ândiap? Ŋâiŋâ dap mo dap okŋaŋgâbap?”   
\p
\v 5 Zuu kâtik zo sâk mâme opŋâ zâizâiŋ den sâm den sumunŋâ sâbapkât sâm pindip. Oi Anutuŋâ zuu zo (sirâm 1 tausen 2 handeret 60) kâin 42 yatâ umŋan nepŋâ tuubapkât narâk nâŋgâŋaŋgip.  
\v 6 Oi zu kâtik zorâŋâ Anutu zikŋâ sot kutsiŋgiŋâ sot tâtatŋâ sot sumbemân ândime, zen sâm bâliŋ kwatziŋgâm ândeip.  
\v 7 Oi Anutugât siŋgi a kâsa otziŋgâm zâŋgobapkât oâŋâ sâip. Oi hânŋâ hânŋâ, a sâk top top sot den gându top top, zeŋgât a kutâ upapkât oâŋâ imbaŋâ pindip.  
\v 8 Oi hân a ziŋâ ekŋâ sâm âlip kwâkŋaŋgâbi. Râma kune moip, zâk mârum hân mân muyageibân kutziŋâ ândiândigât ekabân mân kulemgoip, a zen zo zuu zo yatâ okŋaŋgâbi.   
\p
\v 9 Kindapziŋoot ândie, zen den zi nâŋgâm kwâtâtibi,  
\v 10 “Ŋâi zâk tâk namâgât siŋgi oipŋâ tâk namin pambi. Ŋâi zâk kâmbamgât siŋgi oipŋâ kâmbamŋâ koi mumbap.” Oi Anutuŋâ siŋgi a zen nâŋgâm pâlâtâŋ kwap kâtigem ândibigât sâip.   
\s1 Hân kâligen gâbâ zuu ŋâi kopgâip.  
\p
\v 11 Oi hân kâligen gâbâ zuu kâtikŋâ ŋâi kopgâi egâwan. Zâk Râma yatâ kâukŋan gooŋâ zagât zeip. Oi diŋâ sâip, zo oâ diŋâ yatâ.  
\v 12 Oi zuu zorâŋ zuu mârum kopgâip, zâkkât imbaŋâ zo mem nep tuum kâtigeip. Zâkŋâ sâi hân a ambân ziŋ zuu ŋâi use opŋâ âlip oip, zâk mâpâsiwe.  
\v 13 Oi zuu kâtik zagâtŋâ, zâk kulem sen mârât patâ tuumap. Zâkŋâ sâi sumbemân gâbâ kârâp gem gâi a ikme. Kulem zo sot sen mârât nâmbutŋâ tuugi igâwe.  
\v 14 Kulem yatâ zo zuu ŋâi zâkkât mâteŋan tuugi a ziŋ ekŋâ umziŋ gulip oi zuu mârum use op sogeip, zâkkât lopio sobibigât dâzâŋgoip.  
\v 15 Lopio zo sobim pane kiri zuuŋâ lopio waatŋaŋgi zaat den sâip. Zâk yatâ upapkât Anutuŋâ nâŋgâŋaŋgip. Lopio zâk sâi a ziŋ mân sâm âlip kwâkŋaŋgâwe, zen zâŋgone muwe.   
\p
\v 16 Oi a zâizâiŋ gigiŋâ, sikumziŋoot sot sikumziŋ buŋâ, a kutâ sot kore mâman a, zo aksik sâi bitziŋ bongen mo mâteziŋan undip tuuwe.  
\v 17 Oi zuugât undip sâkziŋan tuuwe, zo zâkkât kutŋaŋgât teŋgâ. Oi undip mân mem ândiwe, zen kut ŋâi ŋâi sâŋgân mimbegât pâke parâwe.  
\v 18 A nâŋgânâŋgâziŋootŋâ zuu zirat teŋgâ sot topziŋ sâlâpkum nâŋgâbi. Teŋgâ zo agât kutŋaŋgât teŋgâ. Teŋgâ zo 666.   
\c 14  
\s1 Râma sot kâmut gakârâpŋâ Sioŋ bâkŋan kirâwe.  
\p
\v 1 Nâ eksandâ Râmaŋâ Sioŋ bâkŋan kiri egâwan. Oi zâk sot 144 tausen, a yatâ zorâŋ kirâwe. Oi mâteziŋan zikŋâ sot Ibâŋaŋgât kot zeip, a yatâ zorâŋ kirâwe.  
\v 2 Oi sumbemân gâbâ kwamit patâ nâŋgâwan, zo too sâmbon patâ kwamitŋâ yatâ sot sumbem kwamitsâmap yatâ. Oi kwamit zo nâŋga kâmam wâloŋ kwamit yatâ oip.  
\v 3 Zen sumbemân Anutugât tâtatŋâ sot zuu âlip kimembut sot a patâ 24, zeŋgât mâteziŋan kep uŋakŋâ ŋâi mem tarâwe. Kep zo a nâmbutŋâ ziŋ mân mime. A 144 tausen zeŋak mime. Hânân gâbâ Yesuŋâ sâŋgânziŋ meip, zeŋak kep zo mime.  
\v 4 A zo, ziŋâ ambân sot bâliŋ mân opŋâ um salek ândiwe. Râmaŋâ diiziŋgi zâk sot tâtat mâme upme. Zen zo hân a zeŋgâren gâbâ kândom Râma sot Anutu, zik siŋgi upigât Râmaŋâ tâbaziŋ meip.  
\v 5 Oi lâuziŋan gâbâ sarâ den mân gemap. Zen a târârakŋâ.   
\s1 Sumbem a karâmbut, zeŋgât den muyageip.  
\p
\v 6 Oi sumbemân sumbem a ŋâi egâwan. Zâk nii yatâ sumbemân arip. Zâk hân a zeŋgât den siŋgi âlip zinziŋ kâtik, zo mem arip. Hânŋâ hânŋâ, sâk tobat ŋâi ŋâi, den gându topŋâ topŋâ, zeŋgât mem arip.  
\v 7 Zâk den yu kambâŋ sâm itâ sâip, “Zen Anutu hurat kwâkŋaŋgâm sâm âlip kwâkŋaŋgâbi. Zâk hâuŋaŋgât den sâsâŋ narâk mâte uap. Hân sumbem sot saru sot too sinŋâ sâi muyageip, zâk sâm mâpâsibi.”   
\p
\v 8 Yatâ sâm ari kândâtŋan sumbem a ŋâiŋâ gam zagâtŋâ den itâ sâip, “Babiloŋ kamân marirâp, ziŋâ a kâmutŋâ kâmutŋâ diiziŋgâne bâliŋâziŋaŋgât um gulip nep âsagem laŋ mâman a ambân op ândiwe.”   
\p
\v 9-10 Oi kândâtŋan sumbem a ŋâiŋâ gamŋâ den kambâŋ itâ sâip, “A ziŋ zuu kâtik mo lopio zâkkâren pindiŋsâm mâteziŋan mo bitziŋan zuugât undip mimbi, zo ko Anutugât kukŋaŋgât bonŋâ yâmbâtŋâ zo zeŋgâren âsagibap. Zen Râma sot sumbem arâpŋâ zeŋgât mâteziŋan kârâbân geim kât kârâpŋandâ ziŋgesei sâknam patâ nâŋgâm zâimambi.  
\v 11 Oi kârâpŋâ a zo yatâ ziŋgesei, zorat kâbakŋâ zo zâim zemâmbap. Zorat a zen zuu patâ sot lopio mâpâsime sot a mâteziŋan zuugât undip zeip, zen ârândâŋ sâknam nâŋgâm sirâm ŋâtik nâŋgâm zâimambi.”  
\v 12 Zorat narâk zoren Anutuŋâ siŋgi a zen Anutugât gurumin den sot Yesugât den siŋgi zo mem kâtigem ândibigât sâip.   
\s1 Kembugât kâmurân ândim muwe, zeŋgât den.  
\p
\v 13 Sumbemân gâbâ den ŋâi itâ nâŋgâwan, “Gâ den itâ kulemgu, ‘Narâk ziren topkwap Kembu sot pâlâtâŋ op ândine zâŋgone mumbi, zeŋgât nâŋga sâtâreŋoot upap.’ Kaapumŋâ itâ sap, ‘Perâkŋak, zeŋgât nâŋga sâtâreŋoot upap. Zen nep patâziŋâ tuum naŋgâmŋâ tap nâŋgâbi. Oi orot mâmeziŋaŋgât bonŋâ âinetâ muyageziŋgâbap.’”   
\s1 Hânân Kembugât a gâsâzâŋgobap, zorat dâp muyageip.  
\p
\v 14 Oi nâ eksa zari unumunum kâukâu muyagei egâwan. Oi unumunum kwâkŋan ŋâi tâip, tobatŋâ a yatâ. Kâukŋan a kutâ pindok ŋâi tâip, zo goide kâtŋâ tuutuuŋâ. Bikŋan sâu sâtŋoot mem tâip.  
\v 15 Oi tirik namin gâbâ sumbem a ŋâiŋâ gemŋâ unumunum kwâkŋan tâip, zo itâ sâm dukuip, “Gâ sâugandâ kâlamân bonŋâ mânâŋgât me. Bonŋâ mimiŋaŋgât narâk mâte uap. A minduziŋgâm kâsâpzâŋgozâŋgoŋ narâk mâte uap. Kâsâpzâŋgone hâuŋâ mimbigât narâk mâte uap.”  
\v 16 Yatâ sâi unumunum kwâkŋan tâipŋâ sâuŋâ mem hânân bonŋâ zo mânâŋgârip.   
\s1 Bâliŋ mâme ziŋâ hâuŋâ mimbi, zorat dâp muyageip.  
\p
\v 17 Oi sumbem a ŋâiŋâ tirik namin gâbâ gem gâip. Zâk yatik sâu sât kâtikŋâ mem ândeip.  
\v 18 Gâi sumbem a ŋâiŋâ Kembugât siŋgi kut ŋâi ŋâi pâpanŋâ zobâ gâip. Sumbem a zo, zâk Kembugât siŋgi nalem uuŋâ kârâp zorat galem op ândeip. Oi zâk bukuŋâ sâu sât kâtik mem ândeip, zo den sumbuŋâ itâ dukuip, “Sâugâ zorâŋ hânân bonŋâ mânâŋgât naŋgâ. Hânân waiŋ bonŋâ mârum bâsigiap.” (Den sumbuŋâ zi Anutuŋâ bâliŋ mâme a hâuŋaŋgât tâmbetzâŋgobapkât sâip.)  
\v 19 Sâi sumbem a bukuŋandâ sâu mem kin hânân waiŋ keetŋâ mânâŋgâtŋâ mem Anutu um kukŋaŋgât omboŋ patin pâi giarip.  
\v 20 Oi kamân âkŋan omboŋ patin pâi giari lâŋ kwândâline gilâm gem zeip. Gilâm gem zei deŋgân patâŋâ op binbinŋâ zo hânân gâbâ bâu biosi sâŋgânŋan yatâ. Oi deŋgân kârepŋaŋgât teŋgâŋâ ko 300 kilometa zo yatâ zeip.   
\c 15  
\s1 Kembugât kore a ziŋâ kep miwe.  
\p
\v 1 Oi sumbemân sen mârât ŋâi egâwan. Sumbem a nâmburân zagât, zen kut ŋâi ŋâi sâtŋoot kâmut nâmburân zagât mem kirâwe. Kut ŋâi ŋâi zo âsagem naŋgi Anutuŋâ kukŋaŋgât op dum mân tâmbetzâŋgobap.   
\p
\v 2 Oi saru ŋâi egâwan. Wikin yatâ sot kârâp bâlam mâpotŋâ zei egâwan. Oi a zuu kâtik sot lopio kâsa otzikâm kâtigem walâziŋgâwe sot a mâteziŋan zuugât undip zeŋgâren mân zeip, a zo, zen Anutugâren gâbâ kâmam wâloŋ mem saru sâtŋan kine ziŋgirâwan.  
\v 3 A zen Anutugât kore a Mose zâkkât kep sot Râma zâkkât kep itâ sâm mem ândiwe,  
\q1 “O Kembu Anutu, imbaŋâ mariŋâ, orot mâmegâ zorat nâŋgindâ imbaŋâ opmap. Hânŋâ hânŋâ zeŋgât a kutâ, kut ŋâi ŋâi opmat, zo târârak.  
\v 4 Kembu, gâ ŋâiŋâ hurat mân kwatgibap? Zo yatâ mân taap. Ŋâiŋâ kutkâ mân sâm âlip kwâpap? Zo yatâ mân taap. Gâ kânok hâlâluyâk, zorat a kâmutŋâ kâmutŋâ zen gâgâren ga mâpâsegibi. Gâ hâuŋaŋgât nep tuuna top muyagiap.”   
\s1 Sumbem a nâmburân zagât hâkopziŋoot kirâwe.  
\p
\v 5 Oi eksandâ sumbemân tirik namin umŋâ ŋâi hâlâlu sâsâŋ, zorat mâtâp pâroŋsâm kirip.  
\v 6 Mâtâp pâroŋsâi sumbem a nâmburân zagât, zen kut ŋâi ŋâi sâtŋoot kâmut nâmburân zagât mem kirâwe. Zen namin gâbâ gem gawe. Zen hâmbâziŋ kâukâu mem ândiwe. Oi dimâziŋan mâpaŋ goide kâtŋâ tuutuuŋâ zo zeip.  
\v 7 Oi zuu âlipŋâ kimembut kirâwe, zeŋgâren gâbâ ŋâiŋâ sumbem a nâmburân zagât zo hâkop nâmburân zagât ziŋgip. Hâkop zo goide kâtŋâ tuutuuŋ. Hâkop umŋan Anutu ândiândi mariŋaŋgât kukŋaŋgât bonŋâ piksâm zeip.  
\v 8 Oi namâ kâligen Anutugât âsakŋâ sot imbaŋaŋgât kaapumŋâ zo piksâm zeip. Oi sumbem a nâmburân zagât zen kut ŋâi ŋâi sâtŋoot kâmut nâmburân zagât mân muyagiwegât tirik namin zâizâiŋaŋgât mâtâp pâke kwâip.   
\c 16  
\s1 Sumbem a ziŋâ hâkobân gâbâ kut ŋâi ŋâi hânân lokine geip.  
\p
\v 1 Namâ kâligen gâbâ den kâtik gâi nâŋgâwan. Zo sumbem a nâmburân zagât zo itâ dâzâŋgoip, “Zen âi hâkop nâmburân zagât zoren gâbâ kut ŋâi ŋâi sâtziŋoot zo lokine Anutugât kukŋaŋgât bonŋâ hânân gibap.”   
\p
\v 2 Sâi sumbem a kânok zâkŋâ âim hâkopŋan gâbâ kut ŋâi lokei hânân giari zuu kâtikŋaŋgât undip mâteziŋan mem ândiwe sot a lopiogâren pindiŋsâwe, zen sâkziŋan use kâtik sot use kârokŋoot muyageziŋgip.   
\p
\v 3 Oi sumbem a zagâtŋâ âi kut ŋâi saruyân lokei giarip. Giari saruŋâ gilâm oip. A mumuŋaŋgât gilâm yatâ oi saru zuuŋâ mom naŋgâwe.   
\p
\v 4 Oi sumbem a karâmbuŋâ hâkobŋan gâbâ kut ŋâi lokei tooyân sot too sinŋan giari gilâm oip.  
\v 5 Oi sumbem a too galem tâip, zâkŋâ itâ sâi nâŋgâwan, “Ga hâlâlu ândeinŋâ ândiat. Tosagât hâuŋâ, zorat nâŋgindâ târârak uap.  
\v 6 Kembugât siŋgi a sot Propete a zâŋgom gilâmziŋ tâmbetkuwegât gilâmâk ziŋgâna nimbi. Zo dâbâk otziŋgat.”  
\v 7 Sâi Kembugât siŋgi kut ŋâi ŋâi pâpanŋan gâbâ den itâ nâŋgâwan, “Perâkŋak. O Kembu Anutu, imbaŋâ mariŋâ, hâuŋâ ziŋgat, zo dâpziŋan uap.”   
\p
\v 8 Sâi sumbem a kimembuŋâ zâkŋâ hâkopŋan gâbâ kut ŋâi lokei mirâsiŋân arip. Ari mirâsiŋâ kârâp opŋâ a doŋbep ziŋgeseip.  
\v 9 Oi a zen maaŋâ ziŋgeseip. Zen umziŋ melâŋ Anutu hurat kwâkŋaŋgâbigât Anutuŋâ kut ŋâi ŋâi zo sâi âsageip. Oi zen umziŋ mân melâŋâwe. Buŋâ. Zen Anutu sâm bâliŋ kwâkŋaŋgâwe.   
\p
\v 10 Sumbem a bâtnâmbuŋâ zâkŋâ zuugât tâtarân hâkopŋan gâbâ kut ŋâi lokei giari zâk sot a ambân gakârâpŋâ zeŋgât hân boŋ zo ŋâtâtiksâm zeip. Oi a zen sâknam patâ nâŋgâm biyakŋâ nâmbâlamziŋâ hârârâŋsâmŋâ takâ zeip.  
\v 11 Oi sâknam sot useziŋaŋgât opŋâ Anutu, sumbem mariŋâ sâm bâliŋ kwâkŋaŋgâwe. Oi zen umziŋ mân melâŋ ândi mâmanziŋ bâliŋâ zo mân birâwe.   
\p
\v 12 Sumbem a nâmburân kânokŋâ hâkopŋan gâbâ kut ŋâi lokei Euparata too patin giarip. Giari too kârâksâip. Kârâksâi mâtâp âsageip. Mirâsiŋ takâtakâŋan gâbâ a kutâ sot kâwali arâpziŋâ gabigât yatâ muyageip.  
\v 13 Oi nâŋâ eksandâ oâ lâuŋan gâbâ sot zuu kâtik lâuŋan gâbâ sot propete sarâŋâ zeŋgât lâuziŋan gâbâ wâke bâliŋâ karâmbut, tobatziŋ kaŋ yatâ op gawe.  
\v 14 Zo zen wâke bonŋâ. Zen sen mârât top topŋâ tuubigât imbaŋâ zemziŋgap. Oi zen hân dâp a kutâ âi minduziŋgâmŋâ Anutu, imbaŋâ mariŋâ, zâkkât narâk patâ zo mâte oi kâsa op gâm kâmbam kumbi.   
\p
\v 15 Oi nâ den ŋâi itâ nâŋgâwan, “Nâ Yesu, itâ sa nâŋgânek. Zen narâknâ mân nâŋgâne kek gâbat. Zorat ŋâi zâk sâk bârak ândim aŋun opapkât sâk pâkeŋâ mem pam um gwâlâgwâlâ ândibap. Yatâ upap, zo ko zâkkât nâŋga sâtâreŋoot upap.”   
\p
\v 16 Oi wâke zen hân dâp a kutâ Yudaia hânân minduziŋgâwe. Hân zorat kutŋâ Yuda denân Hamagedoŋ sâme (Niiŋ denân ko Magedoŋ bakŋâ).   
\p
\v 17 Oi sumbem a nâmburân zagâtŋâ hâkopŋan gâbâ kut ŋâi lokei sumbem kabâŋan geip. Gei tirik namin Anutugât tâtatŋan gâbâ den kâtikŋâ ŋâi itâ sâip, “Mârum âkap.”  
\v 18 Hânpân sot kaŋkundunduŋ sot sumbem kwamit patâ muyageip. Wâriŋ patâ ŋâi meip. Wâriŋ yatâ zo mârumŋan mân meip.  
\v 19 Oi kamân patâ zo âbâŋgoi karâmbut oip. Oi hânŋâ hânŋâ a zeŋgât kamân patâ giligâlaksâip. Babiloŋ kamân patâ zo yatik Anutu kukŋaŋgât op tâmbetkoip.  
\v 20 Oi saruyân tâunanân zo aksik âbâŋgum saruyân geiwe. Oi hânân bakŋâ zen âbâŋgum naŋgâwe.  
\v 21 Oi sumbemân gâbâ sumbem tipŋâ patâ patâ map yatâ ubâ gem ga sâratzâŋgoip. Zâŋgoi Anutu sâm bâliŋ kwâkŋaŋgâwe. Sumbem tipŋâ zo gem tâmbetzâŋgoip, zorat op sâm bâliŋ kwâkŋaŋgâwe.   
\c 17  
\s1 Ambân ŋâi zuu kuriŋ kwâkŋan tâip.  
\p
\v 1 Oi sumbem a nâmburân zagât hâkop mem ândiwe, zeŋgâren gâbâ ŋâiŋâ ga itâ dâtnogip, “Gâ gâna mâtâp ambân patâ too doŋbep naŋgâmŋan ândimap, zo tirâpgobat. Tirâpgomŋâ hâuŋâ mimiŋaŋgât den dâgobat.  
\v 2 Hân a kutâ ziŋ ambân zo zâkkâren gam zâk sot laŋ mâman upme. Oi hânŋâ hânŋâ a zen zâk sot bâliŋ op um gulip upme.”   
\p
\v 3 Yatâ dâtnom diinigi Kaapumŋâ tirâpnogi itâ egâwan. Mirâ kamân kâtikŋan ambân ŋâi zuu kuriŋâ kwâkŋan tâip. Zuu zorat sâkŋan kot bâliŋâ top top zeip. Oi zuu zo kâukŋâ nâmburân zagât. Gooŋâ bâzagât.  
\v 4 Oi ambân zo hâmbâŋâ kâmbum sot kuriŋâ mem ândeip. Oi neuleŋâ sâŋgân zâizâiŋ zo sâkŋan dâp op zeip. Oi bikŋan hâkop goide kâtŋâ tuutuuŋ tâip. Oi hâkop zorat umŋan kut ŋâi ŋâi sumun kârok piksâm zeip.  
\v 5 Ambân zorat mâteŋan den sumbuŋâ itâ zeip, “Laŋ mâme ambân zeŋgât patâziŋâ sot hân kwâkŋan bâliŋ top top zorat mamŋâ. Babiloŋ kamân patâ, nâ.” Den yatâ zo mâteŋan zeip.  
\v 6 Oi ambân zo Anutugât siŋgi a sot Yesugât siŋgi den mem ândine zâŋgowe, zeŋgât gilâm nemŋâ um gulip oi egâwan. Zo ekŋâ nâ imbaŋânâ buŋ oip.   
\s1 Zuu kâukŋâ nâmburân zagât, zorat den.  
\p
\v 7 Yatâ ua sumbem aŋâ itâ mâsikânigip, “Gâ wangât nâŋgâna imbaŋâ uap? Nâ ambângât topŋâ sot zuu kâukŋâ nâmburân zagât sot gooŋâ bâzagât, zorat topŋâ dâgoga nâŋgâ.  
\v 8 Zuu kâtikŋâ egin, zo mârum ândeipŋâ narâk ziren mân ândiap. Oi zâk bet simân gâbâ kopgam tâmbet agoagoŋ kâtikŋan geibap. Zuu zo mârum ândeip. Oi narâk ziren mân ândiap. Oi bet gâbapkât a hânân ândie, zen ekŋâ sâm âlip kwâkŋaŋgâbi. Zen kutziŋâ hân muyageibân gâbâ ândiândigât ekabân mân kulemgune zeip, a zo, ziŋâ yatâ upi.   
\p
\v 9 Zi a nâŋgânâŋgâŋootŋâ den zi nâŋgâm kwâtâtibap. Zuu kâukŋâ nâmburân zagât, zo bakŋâ nâmburân zagât. Bakŋâ zoren laŋ mâman ambân zo tâtat mâme opmap.  
\v 10 Oi zuu kâukŋâ nâmburân zagât, zoren zen a kutâ nâmburân zagât. A kutâ bâtnâmbut, zen buŋ urâwe. Ŋâi ândiap. Oi ŋâi gâtâm muyagibap. Zâkŋâ muyagemŋâ narâk pâŋkânok ândibap.  
\v 11 Zuu mârum ândeip, oi narâk ziren mân ândiap, zâk a kutâ nâmburân zagât zeŋgâren târokwâi nâmburân karâmbut upi. Oi tâmbet agoagoŋan geibap.”   
\s1 Gooŋâ bâzagât, zorat den.  
\p
\v 12 “Gooŋâ bâzagât egin, zo a kutâ bâzagât. Narâk ziren mân op ândie. Gâtâm âsagibi. A kutâ nepziŋâ topkwapŋâ narâk pâŋkânok zuu sot a kutâ op ândibi.  
\v 13 A zen umziŋ kânogâk zei zuugât kore op kâwaliziŋ bikŋan pam ândibi.  
\v 14 Oi Râma sot kâmbam kumbi. Oi Râma zâk kâtigem zâŋgom kâbakŋeziŋgâbap. Wangât, Râma zâk a kutâ sot a zâizâiŋ aksik patâ walâziŋgâm Kembu patâ op kinzap, zorat. Oi a kâmut zâk sot tâtat mame upme, zen gâsum sâlâpzâŋgoip. Oi zen zâk sot pâlâtâŋ op kâtigem ândie.”   
\s1 Ambângât den.  
\p
\v 15 Sumbem aŋâ den yatâ sâmŋâ târokwap dâtnogip, “Laŋ mâman ambân too doŋbep naŋgâmŋan ândei eksat. Too zorâŋ a hânŋâ hânŋâ sot a sâk tobat ŋâi ŋâi sot den gându ŋâi ŋâi.  
\v 16 Oi a kutâ bâzagât zen sot zuu ârândâŋ laŋ mâman ambân zo kâsa okŋaŋgâm hâmbâ gakâŋâ bekŋan mem naŋgâne sâk bârak tâi sunumŋâ nemŋâ siŋitŋâ kârâbân une simbap.  
\v 17 Oi zo yen mân upi. Anutuŋâ umziŋan den zo pâi diŋâ lum um kânok oi zuu kore okŋaŋgâm kâwaliziŋ bikŋan pam ândine Anutugât den bon upap.  
\v 18 Oi ambân eksat, zo kamân patâ. Zâk hân dâp a kutâ otziŋgi kore okŋaŋgâbigât imbaŋâ zemŋâŋgap.”   
\c 18  
\s1 Babiloŋ kamân giligâlaksâbap, zorat den.  
\p
\v 1 Oi sumbemân gâbâ sumbem a ŋâi gâi egâwan. Zâk kâwaliŋâ imbaŋâ zemŋaŋgip. Hânân gem gâi âsakŋandâ doŋbep âsagem zeip.  
\v 2 Zâk den kâtikŋâ den sâm sâip,  
\q1 “Babiloŋ kamân patâ giligâlaksap. Wâke zeŋgât kamân uap. Wâke bâliŋâ zoren âi tâtat mâme upi.  
\v 3 Zoren nii bâliŋâ top top, zeŋgât kamân uap. Kamân mâirâp ziŋâ hân dâp a zen waiŋ too ziŋgâne nem um gulip op ârândâŋ laŋ mâman urâwe. Oi hângât a kutâ zen kamân zoren gam bâliŋâ nep tuum ândiwe. Oi hân dâp aŋgâgwaŋgâ a zen kamân zorat sikumgât aŋgâgwaŋgâ op sikumziŋoot urâwe. Zorat opŋâ giligâlaksap.”   
\s1 Kamân patâ Anutugât sâtkât giligâlaksâbap.  
\p
\v 4 Sumbemân gâbâ Kembugât den kâtikŋâ itâ âsagei nâŋgâwan,  
\q1 “Arâpnâ, zen kamân zo birâm âinek. Zen zoren ândim bâliŋâziŋ betziŋan mimbegât. Oi kut ŋâi sâtŋoot zeŋgâren zâibapkât.  
\v 5 Kamân zorâŋâ bâliŋâ kwâkŋan kwâkŋan zem zari sumbem weegap. Oi zi Anutuŋâ tosaŋaŋgât sap.  
\v 6 Kamân mâirâp ziŋ bâliŋ otziŋgâwe, yatik otziŋgâbi. Oi hâuŋâ zo walâm otziŋgâbi. Ziŋâ too kâtik ziŋgâne niwe. Zeŋgoot too kâtik kâtikŋâ ŋâi ziŋgâne nimbi.  
\v 7 Zen zâizâiŋ op sii nalem kep kâmam tuum ândiwe, zorat dâp yatik sâknam sot umbâlâ muyageziŋgâbi. Ziŋâ umziŋan itâ sâme, “Ŋâiŋâ mân walâniŋgâbap. Um âlebân ândim zâinat.”  
\v 8 Yatâ sâmegât sirâm zorenâk kut ŋâi ŋâi sâtŋoot zeŋgâren muyagibap. Mâsek sot isem umbâlâ sot pu. Oi kârâpŋâ kut ŋâi ŋâi sem kamân zo ârândâŋ simbap. Oi Kembu Anutu, zâk imbaŋâ mariŋandâ tosaziŋâ mâkâbap.   
\s1 Kamân zo sei a ziŋ ekŋâ umbâlâ upi.  
\p
\v 9 Oi hângât a kutâ, zen kamân zorat mâirâp zen sot laŋ ândiândiŋ op sot bâliŋâ sot sii nalem kep kâmam op ândiwe. Zen kamân zorat kârâp kâbakŋâ zari ekŋâ umziŋ bâlibap. Umbâlâ op isebi.  
\v 10 Zen kamân zorat hâuŋaŋgât keŋgât op kârebâk kin itâ sâbi, “Yei, yei, kamân patâ, Babiloŋ kamân kâtikŋâ, gâ hâuŋâ kegâk muyagegigap.”   
\p
\v 11 Aŋgâgwaŋgâ a kamânŋâ kamânŋâ, zen sikumziŋ ŋâiŋâ sâŋgân mimbap sâm isem umbâlâ upi.  
\v 12 Sikum âlip top top itâ aŋgâgwaŋgâ urâwe. Goide kât, kât, kwâlak sâŋgân patâ, sâŋgum neuleŋoot kuriŋâ sot kâmbum, nak, bâu patâ Elepangât gooŋâ. Oi kut ŋâi ŋâi nakŋâ tuume sot kâtŋâ tuume.  
\v 13 Nalem wârânŋoot topŋâ topŋâ sot too hitomŋoot topŋâ topŋâ, waiŋ too, kelâk, nalem top topŋâ sot râma, makau, biosi, a lalaŋ sot kore a ambân. Kut ŋâi ŋâi zo sâŋgân zâizâiŋ yatâ aŋgâgwaŋgâ urâwe. Aŋgâgwaŋgâ a ziŋâ kamân zorat marirâpŋâ zeŋgât itâ sâbi,  
\v 14 “Bonŋâ muyaginat sâm ândime, zo buŋ op naŋgap, Oi sândokŋâ zo buŋ oip. Oi neule mot zo gulipkoip. Dum mân muyageziŋgâbap.”   
\p
\v 15 A kut ŋâi ŋâi aŋgâgwaŋgâ op kât sikumziŋoot urâwe, zen kamân zorat hâuŋaŋgât keŋgât op kârebân kin isem umbâlâ op itâ sâbi,  
\v 16 “Yei, yei, kamân patâ, gâ pet hâmbâ neuleŋoot mem ândein. Oi neule top topŋâ sâŋgân zâizâiŋ zo kegâk buŋ uap. Kut ŋâi ŋâi zo kek tâmbetkum nâŋgap.”   
\p
\v 17-18 Oi waŋgâ mariŋâ sot waŋgâ galem a sot waŋgâ nep a zen kamân zoren sikum lam âim game, zen kamân kârâpkât kâbakŋâ zari ekŋâ kârebân tapŋâ isem umbâlâ opŋâ sâbi, “Kamân patâ itâ zo mân taap.”  
\v 19 Zen umbâlâ opŋâ suundum âlat amit âigirâp op itâ sâbi, “Yei, yei, kamân patâ, gâgât op waŋgâ mariŋâ zen kât sikumziŋoot urâwe. Kamân zi sâp kânok tâmbetkuap.”   
\s1 Kamân patâ zo hiriŋsâm balo op zimbapkât sâsâŋ.  
\p
\v 20 “Sumbemân ândie, zen sâtâre upi. Anutugât siŋgi a sot Aposolo sot Propete, zen sâtâre upi. Kamân patâ zorat mâirâpŋâ ziŋâ bâliŋ otziŋgâwe, tosa zorat hâuŋâ Anutuŋâ ziŋgap. Zorat sâtâre upi.”   
\p
\v 21 Den yatâ muyagei sumbem a imbaŋâŋoot ŋâiŋâ kât patâ ŋâi mem zaatŋâ lum pâi saruyân giari ko itâ sâip, “Babiloŋ kamân patâ zo yatik kâbakŋibap. Oi buŋ op kwâtâtibap.  
\v 22 Kep kâmam sot uluwet mo lâmun zorat kwamit zoren mân âsagibap. Oi bet kulem a zen zoren mân tuubi. Nepkât kwamit mân âsagibap.  
\v 23 Oi kârâp âsakŋandâ zoren mân âsagibap. Oi a ambân miaŋgânam kwamit mân âsagibap. Aŋgâgwaŋgâ a zoren ândiwe, zen hân toren toren zeŋgât walâziŋgâm zâizâiŋ op ândiwe. Kamân zorat kware suŋâ zorâŋ hân dâp a umziŋ gulipkoip.  
\v 24 Propete a sot Anutugât siŋgi a hân dâp zâŋgowe, zeŋgât gilâm zorat tosa kamân zo zâkkâren zeipkât yatâ okŋaŋgip.”   
\c 19  
\s1 Sumbemân sâtâre utne Yohaneŋâ nâŋgip.  
\p
\v 1 Oi sumbemân a kâmut patâ zen sâtâre utne kwamit nâŋgâwan. Zen sâm âlip kwap itâ sâwe, “Oe, kubikkubik sot neule âsakŋâ sot imbaŋâ zo Anutuniŋ, zâkkâren ziap.  
\v 2 Zâkŋâ kamân zorat tosa hâuŋaŋgât nep tuugi bonŋâ sot dâp opmap. Laŋ mâman ambân zâkkât kamân mâirâp, ziŋ hân dâp a zen sot laŋ ândinetâ ko tâmbetzâŋgoip. Zeŋgât tosaziŋaŋgât hâuŋâ ziŋgip. Oi Anutugât kore arâp zâŋgone muwe, zorat tosa zo mâkâm ziŋgip.”   
\p
\v 3 Yatâ sâmŋâ dum sâwe, “Oe, kamân patâ zorat kâbakŋâ zâim zemâmbap.”  
\v 4 Oi a patâ 24 sot zuu âlipŋâ kimembut zen neule tâtatŋan tâip, Anutu, zâkkât kiŋ topŋan gei tap sâm mâpâsem itâ sâwe, “Oe, zo perâkŋak. Anutu sâm mâpâsinâ.”  
\v 5 Oi tâtatŋan gâbâ den ŋâi itâ muyageip, “Anutugât kore a zâizâiŋ sot gigiŋ, zen Kembu hurat kwapŋâ sâm âlip kwâkŋaŋgânek.”   
\s1 Râmagât sâtâre.  
\p
\v 6 Oi sumbemân a ambân doŋbep patâ sâtâre utne kwamitŋâ nâŋgâwan. Zo too sâmbon kwamiragome yatâ sot sumbem kârâmap yatâ. Den itâ sâne nâŋgâwan, “Oe, Kembu Anutuniŋâ kembu otniŋgâmap.  
\v 7 Zorat nen sâtâre op sâm âlip kwâkŋaŋgânat. Oi Râma ambân mimbam uapkât sâtâre patâ muyagibap. Râmagât ambân siŋgiŋâ, zâk târâkbârâk uap.  
\v 8 Zâk sâŋgum kâukâu mem ândibapkât nâŋgâŋaŋgip.” (Sâŋgum kâu zirâŋâ Anutugât siŋgi a zeŋgât orot mâmeziŋâ târârak.)   
\p
\v 9 Oi sumbem aŋâ den ŋâi itâ dâtnogip, “Kembuŋâ itâ sap, ‘Gâ itâ kulemgu. Râmagât sâtâre op sii nalem nimbigât zop sâip, zeŋgât nâŋga sâtâreŋoot uap.’” Yatâ sâmŋâ sâip, “Den dâgogan, zo Anutugât den bonŋâ.”  
\v 10 Yatâ dâtnogi nâ kiŋ topŋan gei mâpâsibam ua kwâkânim itâ sâip, “Yatâ mân ot. Nâ kore a bukugâ. Bukurâpkâ Yesugât den mem ândime, zeŋgât bukuyâk. Gâ Anutuyâk mâpâsiban. Yesugât topŋâ sâm muyamuyage, zo Kaapumgât nep.”   
\s1 Yohaneŋâ Yesu sot arâpŋâ ziŋgirip.  
\p
\v 11 Oi nâ eksandâ sumbem pâroŋsâi biosi kâukâu ŋâi tâi egâwan. Oi kwâkŋan tâip, zâkkât kutŋâ sâi bon opmap sot sâi âsagemap. Zâk tosa hâuŋaŋgât nep tuugi târârak opmap. Bâliŋ mâme a zen kâmbamŋâ zâŋgomap.  
\v 12 Siŋâ toren toren tobatŋâ kârâp bâlam yatâ. Kâukŋan a kutâ pindok doŋbep taap. Oi sâkŋan kutŋâ kulemgoi ziap, zo zikŋik sâlâpkum nâŋgâmap.  
\v 13 Oi hâmbâ kârep zo gilâm saŋgonsaŋgonŋâ mem ândiap. Oi kutŋâ sâme, zo Anutugât sât.  
\v 14 Oi eksandâ ari sumbemân gâbâ sumbem kâwali a kâmutŋâ kâmutŋâ zen biosi kâu kwâkŋan tap moliwe. Hâmbâziŋ kâu timan âlipŋâ yatâ.  
\v 15 Oi zâkkât lâuŋan gâbâ sâu sâtŋoot kopgâmap, zorâŋâ a zâŋgom kâbakŋeziŋgâmap. Oi tân kâtikŋâ mem ândim a kâmutŋâ kâmutŋâ, zeŋgât a kutâ op galem otziŋgâmap. Oi waiŋ bonŋâ omboŋan pam kwândâline tooŋâ geimap, zâk yatik kâsarâpŋâ zâŋgomap. Anutu, imbaŋâ mariŋâ, zâkkât kukŋaŋgât op yatâ otziŋgâmap.  
\v 16 Hâmbâŋan sot sooŋan kârân kulem itâ ziap, “A kutâ sot a zâizâiŋ zeŋgât Kembu patâ.”   
\s1 Yesu zâk sâuŋandâ kâsarâp zâŋgobap.  
\p
\v 17 Oi eksandâ sumbem a ŋâi maayân kiri egâwan. Zâk zoren kin nii sumbemân âim gawe, zen aksik den kâtik sâm dâzâŋgoip, “Ganek. Anutuŋâ sâi nalem patâ muyagibâmapkât ga mindunek.  
\v 18 A topŋâ topŋâ zeŋgât sunumziŋ nimbi. A kutâ sot a sâtŋâ kâwaliziŋoot, a patâ sot kore mâman a, a zâizâiŋ sot gigiŋ ârândâŋ mune sunumziŋ nimbi. Oi biosiziŋ yatâ munetâ sunumziŋ nimbi.”   
\p
\v 19 Oi zuu kâtik sot hângât a kutâ sot kâwali a gakârâpziŋ mindune ziŋgirâwan. Zen Biosi kâu kwâkŋan tâmap sot a gakârâpŋâ kâsa otziŋgânam gawe.  
\v 20 Oi zuu kâtikŋâ sot propete sarâŋâ zet kâmbamân loreitâ gâsuzikâwe. (Mârum propete a sarâŋâ zuu kâtikŋaŋgât mâteŋan sen mârât top top tuum a zuugât undip mâteziŋan zeip sot a lopiogâren pindiŋsâwe, zen um gulip kwatziŋgip.) Oi zet gâsuzikâm kârâp sem zemap, zoren zâpane geiwet.  
\v 21 Oi nâmbutŋâ ko biosi kâukâu kwâkŋan tâip, zo lâuŋan gâbâ sâuŋâ gam zâŋgom naŋgip. Oi nii ziŋâ gamŋâ sunumziŋ nemŋâ âkon urâwe.   
\c 20  
\s1 Sataŋ tâk namin pambi.  
\p
\v 1 Oi sumbemân gâbâ sumbem a ŋâiŋâ gem gâi egâwan. Oi zâk simgât mâtâp dooŋgudooŋguŋâ sot tâk kâtikŋâ patâ mem gem gâip.  
\v 2 Oi zâk oâ, mulum sâŋgiŋâ, wâke zeŋgât patâziŋâ, Sataŋ, zâk gâsumŋâ saamŋâ kendon 1 tausen tâgân zimbapkât Anutuŋâ sâm pindip.  
\v 3 Sâm pindâm simân kâbakŋei giarip. Giari mâtâp kâtikŋâ dooŋgumŋâ mâtâp sâbâŋâ mâtâp tuum dooŋgoip. Oi aŋâ aŋâ dum um gulip mân kwatziŋgâm yenâk zem zei kendon 1 tausen âkâbapkât sâm pindip. Âki olaŋne gam narâk pâŋkânok ândibap.   
\s1 A kândom zaatpi, zeŋgât den.  
\p
\v 4 Oi zorenâk neule tâtatŋâ tap ari egâwan. Eksandâ a gamŋâ tâtatŋâ kwâkŋan tarâwe. Zen a tosaziŋaŋgât den sâm kwâkâbigât sâm ziŋgip. Oi a nâmbutŋâ mârum Yesugât opŋâ sot Anutugât den mem ândiwe, zorat opŋâ gânduziŋ mânâŋgârâwe, zeŋgât um dâpziŋ egâwan. A zo, zen zuu kâtik sot zâkkât lopio mân mâpâsiwe. Oi zâkkât undip mâteziŋan sot bitziŋan mân mem ândiwe. Zeŋgât um dâpziŋ ziŋgirâwan. Oi a zen sâkziŋ gwâlâ utne ziŋgirâwan. Oi zen Kristo sot a ambân kembu otziŋgâm ândine kendon 1 tausen âkâbap.  
\v 5 Mumuŋâ nâmbutŋâ, zen ko mân zaatŋâ kendon patâ 1 tausen âkâbapkât mambât zimbi. Zaatne ziŋgirâwan, zo zaatzaat kândom.  
\v 6 Zaatzaat kândom, zoren zaatpi, zeŋgât nâŋga sâtâreŋoot upap. A zo târârak ândie. A yatâ zo mumuŋâ zagâtŋâ mân tâmbetzâŋgobap. Zen Anutu sot Kristo kore otzikâm ândibi. Oi zâk sot a kutâ nep tuum ândine kendon patâ 1 tausen âkâbap.   
\s1 Sataŋŋâ tâk namin gâbâ gam a um gulip kwatziŋgâbap.  
\p
\v 7 Oi kendon patâ 1 tausen âki Sataŋ tâk olaŋne tâk namin gâbâ kopgâbap.  
\v 8 Kopgamŋâ a kâmutŋâ kâmutŋâ hân dâpŋâ um gulip kwatziŋgâbam âibap. Oi a kâmutŋâ Gogo sot Magogo zo minduziŋgâm um gulip kwatziŋgi kâmbam kumbigât gabi. Zen a ambân doŋbep, mân sâlâp zâŋgozâŋgoŋ yatâ. Teŋgâziŋ saru sak yatâ.  
\v 9 Zen gamŋâ hân gânduŋ lâŋ pitâm zem sipzâŋgowe. Anutugât a ambân kâmut sot kamân umŋandâ gâsumap, Yerusalem, zo haamgubi. Yatâ utne sumbemân gâbâ kârâp gei ziŋgesibap.  
\v 10 Oi um gulip kwatziŋgâm ândeip, Sataŋ, zâk kârâp patâ semap, zoren pane geibap. Zoren zuu sot propete sarâŋâ zet mârum kâbakŋezikâne gei ândiwet. Zoren ârândâŋ ŋâtik sirâm sâknam patâ nâŋgâm ândim zâimambi.   
\s1 Tosagât hâuŋâ mimbi.  
\p
\v 11 Oi nâ neule tâtatŋâ patâ, kâukâu egâwan. Oi kwâkŋan tâi egâwan, zobâ hân sot sumbem zet âi buŋ urâwet.  
\v 12 Oi a muwe, a zâizâiŋ sot gigiŋ, zen aksik tâtatŋâ zorat topŋan kine ziŋgirâwan. Kine ekapŋâ ekapŋâ mem mâbâlakŋiwe. Oi ekap ŋâi mâbâlakŋiwe, zo ândiândi kâtikkât siŋgi a zeŋgât ekap. Oi a muwe, zen ândi mâmanziŋaŋgât den ekabân mârum kulemguwe, zo ekŋâ zeŋgât den sâm kwâkâwe.  
\v 13 Oi saruyân a mumuŋâ ziwe, zo Anutuŋâ sâi aksik zaat gawe. Oi a mumuŋâ zen mumuŋâ kamânân ândiwe, zen aksik zaat gawe. Oi mumuŋâ zen ândiândiziŋaŋgât topŋâ sâmŋâ hâuŋâ melâŋ ziŋgip.  
\v 14 Oi mumuŋâ sot mumuŋ kamân zo lum kârâbân pane giarip. Kârâbân geigeiŋ, zo mumuŋâ zagâtŋâ uap.  
\v 15 A ambân zen kutziŋâ ândiândi kâtikkât siŋgi a zeŋgât ekabân kârum mân muyagemŋâ kârâbân zâmbane geiwe.   
\c 21  
\s1 Hân sot sumbem uŋakŋâ muyagibabot.  
\p
\v 1 Oi nâ hân sot sumbem uŋakŋâ zikirâwan. Sumbem sot hân sâŋgiŋâ, zet buŋ urâwet. Oi saru zâk yatik buŋ oip.  
\v 2 Oi tirik kamân, Yerusalem uŋakŋâ, zo sumbemân Anutugâren gâbâ gem gâi egâwan. Ambân ŋâi ayân pânam neule okŋaŋgâme, yatâ oi egâwan.  
\v 3 Oi neule tâtatŋan gâbâ den kâtikŋâ ŋâi nâŋgâwan, “Ek. Anutuŋâ a zen sot ândibap. Zâkŋâ a ambân osetziŋan tâtat mâme oi zen a ambân gakârâpŋâ op ândibi.  
\v 4 Anutu zikŋik zen sot ândim sinziŋ tooŋâ saŋgori zagâtŋâ mân isebi. Narâk zoren mumuŋâ mo âigirâp, sâknam, umbâlâ, zo mân âsagibap. Kut ŋâi ŋâi sâŋgiŋâzo buŋ op naŋgâbap.”   
\p
\v 5 Oi tâtatŋan tâip, Kembu, zâkŋâ itâ dâtnogip, “Nâŋgâ. Nâ sa kut ŋâi ŋâi uŋakŋâ muyagiap.” Yatâ sâmŋâ sâip, “Gâ kulemgu, ‘Den zi, den bonŋâ.’”  
\v 6 Oi itâ dâtnogip, “Hânân tuutuuŋ, zo mârum âkap. Nâ kândom sot bet. Nâ kut ŋâi ŋâi top kwâkwat sot tuum naŋgânaŋgâŋ. Ŋâi zâk toogât nâŋgi nâ ândiândi too sinŋan gâbâ too aam pinda nimbap. Too zo sâŋgân buŋ.  
\v 7 Ŋâi zâk Sataŋ sot agom kâtigem walâbap, zâk too zo nimbap. Oi nâŋâ zâkkât Anutuŋâ ândia zâkŋâ nagât nannâ op ândibap.  
\v 8 Ka keŋgât upme sot Kembugât den mem birâbirâŋ, kâmbam ku, laŋ mâman a ambân, kware suŋâ a, lopio hurat kwâkŋaŋgâme, sot den sarâ sâme, a zo, zen sim kârâbân ândim zâimambi. Sim kârâbân geigeiŋ, zorâŋâ mumuŋâ zagâtŋâ.”   
\s1 Yerusalem kamân uŋakŋâ sumbemân gâbâ gibap.  
\p
\v 9 Oi sumbem a nâmburân zagât hâkopziŋan kut ŋâi ŋâi sâtŋoot piksâi mem kirâwe, zeŋgâren gâbâ ŋâiŋâ nâgâren gam itâ sâm dâtnogip, “Gâna Râmagât ambân siŋgi tirâpgobâ.”  
\v 10 Oi Kaapumŋâ diinim um bâbâlaŋ kwatnigi Sumbem aŋâ diinim bak kârep ŋâi tâip, zoren zâim tirik kamân Yerusalem, sumbemân Anutugâren gâbâ geip, zo tirâpnogi egâwan.  
\v 11 Anutugât neule âsakŋandâ kamân zo kâpim zeip. Kamân zo kât neule âsakŋâ âlipŋâ zo yatâ zorâŋâ tâip.  
\v 12 Kamân zo poŋ patâ saane haamgum kirip. Poŋ zo mâtâp kubigâwe, zo kiin zagât. Oi hâŋgi kiin zagât. Oi mâtâp zorat kwâkŋan sumbem a kiin zagât tarâwe. Oi hâŋgiyân Isirae a kâmut kâmutŋâ kiin zagât, zeŋgât kutziŋ zeip.  
\v 13 Oi mirâsiŋ takâtakâŋan mâtâp karâmbut zeip. Oi mirâsiŋ geigeiŋan mâtâp karâmbut zeip. Oi torengen mâtâp karâmbut zeip. Oi torengen mâtâp karâmbut zeip.  
\v 14 Oi poŋ topŋan kât tandâ kiin zagât kin arip. Oi tandâ kiin zagât zoren Râmagât Aposolo kiin zagât zeŋgât kutziŋâ zeip.   
\s1 Yerusalem kamân uŋakŋaŋgât tobatŋâ.  
\p
\v 15 Sumbem a den dâtnogip, zâkŋâ tân ŋâi goide kâtŋâ tuutuuŋâ mem kirip. Tân zorâŋ kamângât poŋ sot mâtâpŋâ zorat dâp mem kirip.  
\v 16 Kamân zo muruk toren toren kimembut. Parâŋâ sot binbinŋâ sot kârepŋâ, zo dâbâk. Sumbem aŋâ tân mem kamân haamgum âim dâpkwâip. Teŋgâŋâ 2 tausen 4 handeret kilometa oip. Parâŋâ binbinŋâ sot kârepŋâ, zo dâbâk oip.  
\v 17 Tân mem ândeip, zorâŋ poŋân pâi 66 kilometa oip. Aŋâ dâp tuumen yatik sumbem aŋâ mem ândim kamân zo dâpkwâip.   
\p
\v 18 Poŋ zo kât kâukâu neuleŋoot, zorâŋ tuuwe. Oi kamân zo goide kâtŋâ tuutuuŋ. Kât tobatŋâ belo yatâ oip.  
\v 19 Poŋ tandâ kât sâŋgân zâizâiŋâ kulem ŋâi ŋâi tuutuuŋ. Tandâ kânok, zo kât kâu tobat belo yatâ zorâŋ tuutuuŋ. Kât zorat kutŋâ Yaspa. Tandâ zagât, zo kât gwâlâgwâlâ, zorâŋ tuutuuŋ. Kât zorat kutŋâ Sapaia. Kât tandâ karâmbuŋ, zo kât kâuŋâ tuutuuŋ. Kât zorat kutŋâ Agate. Kimembuŋ, zâk kât kulemŋâ mâpot tuutuuŋâ. Kât zorat kutŋâ Emerali.  
\v 20 Kât tandâ bâtnâmbuŋ, zo kuriŋ sot kâuŋâ mâpot tuutuuŋâ. Kât zorat kutŋâ Sadoniki. Tandâ nâmburân kânok, zo kât kuriŋandâ tuuwe. Kât zorat kutŋâ Konelian. Kât nâmburân zagât, zo gimbaŋandâ tuutuuŋ. Kât zorat kutŋâ Krisolait. Oi tandâ nâmburân karâmbuŋ, zo kât kâmbumŋâ tuutuuŋâ. Kât zorat kutŋâ Berili. Tandâ nâmburân kimembut, zo kât gimbaŋoot mâpot tuutuuŋ. Kât zorat kutŋâ Topasi. Kât bâzagât, zo wâgân sot gimbaŋâ mâpot tuutuuŋâ. Kât zorat kutŋâ Krisoparase. Tandâ kiin kânok, zo kât deŋgop kuriŋ yatâ zorâŋ tuutuuŋ. Kât zorat kutŋâ Haiasinti. Tandâ kiin zagât, zo kât kuriŋ tobat ŋâi zorâŋ tuutuuŋâ. Kât zorat kutŋâ Ametisi.  
\v 21 Hâŋgi mâtâp kiin zagât, zo kaiput ŋilip patâ ŋâi zorâŋ tuutuuŋâ. Hâŋgi ŋâi ŋâiŋâ zo yatik ka yatik tuum âiwe. Kamângât mâtâp, zo goide kât âlipŋâ belo yatâ zorâŋ tuum âiwe.   
\p
\v 22 Kamân zoren tirik namâ ŋâi mân tâi egâwan. Kembu Anutu, imbaŋâ mariŋâ, zâkŋâ tirik namâziŋ uap. Oi Râma zâk ârândâŋ.  
\v 23 Oi kamân zoren Râma zâk kârâp âsakŋâ uap. Oi Anutugât neule âsakŋâ kamân zoren âsagemap. Zorât kârâp âsakŋâ mo kâin sot mirâsiŋ âsakŋâ, zorat mân sâbi.  
\v 24 Hân dâp a kâmutŋâ kâmutŋâ, zen Râmagât âsakŋan zoren ândibi. Oi hân a kutâ, zen kut ŋâi ŋâi neuleŋoot zo kamân zoren mem âibi.  
\v 25 Kamân zoren mân ŋâtiksâbapkât kamân zorat poŋ mâtâp zo mân dooŋgubi.  
\v 26 Hân dâp a kâmutŋâ kâmutŋâ, zen kut ŋâi hurat kwapme, hikpârâkŋoot, neule âkŋaleŋoot, zo mem kamân zoren zâibi.  
\v 27 Oi kut ŋâi ŋâi sumunŋâ zo mân mem kamân zoren bagibi. A ambân bâliŋâ upme mo a ambân sarâ sâme, zen kamân zo mân bagibi. A ambân mârum ândiândi kâtikkât siŋgi sâip, kutziŋâ Râmagât ekabân ziap, zo zeŋak kamân zo bagibi.   
\c 22  
\s1 Ândiândi too sot ândiândi nak zo, zekât den.  
\p
\v 1 Oi sumbem aŋâ ândiândi too tirâpnogi egâwan. Too zo salek, âlipŋâ. Zo Anutu sot Râma zekât neule tâtatŋâ gobetŋan gâbâ takâm gemap.  
\v 2 Takâm gemŋâ kamân tânâmŋan gemap. Oi too nâmbut nâmbut mâtâp ziap. Too sâtŋâ toren toren zoren ândiândi nakŋâ kin ariap. Nak zorat bonŋâ top topŋâ kiin zagât. Bonŋâ zorâŋ kâin dâp muyagem hululunsâmap. Oi hân dâp a zen nak iinŋâ zo mem âlipziŋ upi.   
\p
\v 3 Kamân zoren kut ŋâi ŋâi bâliŋâ mân zimbap. Oi Anutu sot Râma, zekât a kutâ tâtatŋâ zoren muyagei arâpŋâ zen zoren kore okŋaŋgâm ândibi.  
\v 4 Oi zâkkât si sâŋgânŋâ ek ândibi. Oi mâteziŋan zâkkât kutŋâ zo zimbap.  
\v 5 Kamân zoren mân ŋâtiksâbap. Oi karâp âsakŋâ mo maagât mân sâbi. Kembu Anutuŋâ maa yatâ âsageziŋgâbap. Oi kamân mâirâp zen a kutâgât nep tuum ândim zâimambi.   
\s1 Sumbem aŋâ Yohane den dukui pindiŋsâm mâpâsibam oip.  
\p
\v 6 Sumbem aŋâ itâ sâm dâtnogip, “Den zi bonŋâ, Kembu Anutuŋâ sâi Kaapumŋâ Propete a lâuziŋan den pâi sâwe. Oi Kembuŋâ sumbem aŋâ sâŋgonnogi kore a gakâŋâ zen kut ŋâi ŋâi kek âsagibap, zorât diŋâ nâŋgâbigât kut ŋâi ŋâi zi tirâpgogan. Kembu zâkŋâ itâ sap, ‘Nâ kek gâbat.’”   
\p
\v 7 Ŋâi zâk ekap ziren den sumbuŋâ kulemgoi ziap, zo mulunâk mem ândei zâkkât nâŋga sâtâreŋoot upap.   
\p
\v 8 Oi Yohane, nâ kut ŋâi ŋâi zo ek nâŋgâmŋâ sumbem aŋâ kut ŋâi ŋâi zo tirâpnogip, zâkkât kiŋ topŋan ge pindiŋsâm mâpâsibam orâwan.  
\v 9 Yatâ ua ko kwâkânim sâip, “Yatâ mân upan. Nâ kore a bukugâ. Propete a sot bukurâpkâ zeŋgât buku. Oi den ekap ziren ziap, zo mulunâk mem ândibi, zeŋgât buku. Gâ Anutuyâk mâpâse.”  
\v 10 Yatâ sâmŋâ itâ dâtnogip, “Ekap zirat den sumbuŋâ zo mân dooŋguban. Den zo bon upapkât narâk wâtâp uap.  
\v 11 Zorat bâliŋ mâme a zâk bâliŋ upâ sâm op ândibap. Oi a sumunŋâ ŋâi sumun upâ sâm op ândibap. Oi a târârak ŋâi târârak ândibâ sâm ândibap. Oi um hâlâlu ândimapŋâ um hâlâluyâk ândibâ sâm ândibap.   
\p
\v 12 “Nâŋgâ. Kembu nâ kek gâbat. Nep tuume, zorat dâp sâŋgân mimbigât mem gâbat.  
\v 13 Nâ kândom sot bet. Nâ topŋâ sot kwakŋâ. Top kwâkwatŋâ sot tuum kwâkâkwâkâŋâ.”   
\p
\v 14 Hâmbâziŋ saŋgon kubikme, zeŋgât nâŋga sâtâreŋoot uap. Zen sâm ziŋgi kamân zoren bagim ândiândi nak bonŋâ nimbi.  
\v 15 Kamân âkŋan ândibi, zen ko a wâu ulin yatâ, kware suŋâ a, a ambân laŋ ândiândiŋ sot lopio hurat kwapme, kâmbam kume sot sarâ den mem âkŋâlem ândime.   
\s1 Yesuŋâ diiniŋgâmap.  
\p
\v 16 “Yesu nâ sumbem anâ sâŋgongua zâkŋâ kâmut gakârâpnâ den zi sâm muyagem ziŋgip. Nâ Dawidigât kiun sot kâmŋâ. Sâŋgelak patâ âsagei zâkkât haŋsâbâ sâi tâkap sâme, zo nâ.   
\p
\v 17 Kaapumŋâ sot nâgât siŋgi ândime, zen nâgât itâ sâme, ‘Gâ gâban.’ Oi ŋâi zâk den zo nâŋgâbapŋâ yatik sâbap, ‘Gâ gâban.’ Ŋâi zâk toogât nâŋgâm ziren gâbap. Ŋâi zâk zorat okŋaŋgap oi ko ândiândigât too sâŋgân buŋ pinda nimbap.”   
\s1 Yohaneŋâ girem sâip.  
\p
\v 18 Ekap ziren den kânŋan kulemguwan, zo sâlâpkum nâŋgâbi, zen girem dâzâŋgobâ. A ziŋ umziŋaŋgât op den ŋâi târokwapi, a zo Anutuŋâ kut ŋâi ŋâi sâtŋoot ekap ziren kulemguan, zoren târokwatziŋgâbap.  
\v 19 Oi a ziŋ den sumbuŋâ zi sâm gulipkubi, a zo, zeŋgâren Anutuŋâ ândiândi nakkât bonŋâ sot tirik kamângât siŋgi den zo yatik sâm gulipkubap.   
\s1 Den murukŋâ.  
\p
\v 20 Den zi sâm muyagiwe, zo tânguapŋâ itâ sap, “Kembu, nâ kek gâbat.”  
\p “Perâkŋak. Kembu Yesu, gâ gâban.”   
\p
\v 21 Kembu Yesugât um lumbe zeŋgâren zâi zem zimbap. Perâkŋak.  
\p Zo yatik.