\id PHP - Komba NT [kpf] -Papua New Guinea 1980 (DBL 2014) 
\h PILIPI 
\toc1 Pilipi zeŋgât ekap Pauloŋâ kulemgum ziŋgip 
\toc2 Pilipi 
\toc3 Pil 
\mt1 Pilipi zeŋgât ekap Pauloŋâ kulemgum ziŋgip.  
\c 1  
\s1 Mâsop den.  
\p
\v 1 Yesu Kristogât kore a Paulo sot Timoteo, net Pilipi kamânân Yesu Kristogât siŋgi a sot galem a sot a sâtŋâ, zeŋgât ekap zi kulemgum pet.   
\p
\v 2 Ibâniŋ Anutu sot Kembuniŋ Yesu Kristo, zekâren gâbâ tânzâŋgozâŋgoŋ sot um lumbeŋâ zeŋgâren zimbap.   
\s1 Paulo zâk tâk namin tap Pilipi a ambân zeŋgât op Kembugâren ninâu sâip.  
\p
\v 3 Nâ zeŋgât nâŋgâman dâp Anutu sâiwap sâm dukuman.  
\v 4-5 Zen siŋgi âlip nâŋgâmŋâ nen sot pâlâtâŋ urâwen. Oi narâk zoren gâbâ ârândâŋ nep tuum gawen. Nâ zorat ninâu sâman dâp, zeŋgât umâlep op Kembugâren sâiwap sâm ninâu sâman.  
\v 6 Oi itâ nâŋgâm kâtigian. Anutuŋâ nep âlip zeŋgâren topkwâipŋâ tuum âim ândei Yesu Kristo taki bonŋâ muyagibap.  
\v 7 Nâ zeŋgât yatâ nâŋgâman. Zo topŋâ itâgât. Nâ zoren siŋgi âlipkât op den nebân tap sot tâk namin ândia zen aksik tânnowe. Oi nâ zorat umnandâ zen saaziŋgâmap.  
\v 8 Yesu Kristoŋâ tânnogi umnandâ saaziŋgâmap, zo perâkŋak dâzâŋgua Anutuŋâ nâŋgi bon uap.   
\p
\v 9 Oi buku orotziŋandâ sot um nâŋgânâŋgâziŋ kubikaŋgâm lâmbari kut ŋâi ŋâi bâliŋâ sot âlipŋâ zo târârak ek nâŋgâm kubikpigât ninâu sâman.  
\v 10 Oi zen kut ŋâi bonŋâ ek nâŋgâm Kristo gâbapkât um salek sot tosa buŋ bâbâlaŋ op mambât ândibi.  
\v 11 Oi Yesu Kristoŋâ tânzâŋgoi ândiândi târârakkât bonŋâ muyagine Anutugât sâtâre sot sâm âlip muyagibap.   
\s1 Nâmbutŋandâ pabâtgwabât op siŋgi âlip sâwe.  
\p
\v 12 Bukurâpnâ, zen kwakpegât dâzâŋgobâ. Ziren kut ŋâi ŋâi muyagenigip, zorâŋ siŋgi âlip laŋ kârâbapkât muyageip.  
\v 13 Nâ Kristogât opŋâ tâk namâ a orâwan. Tâk namâ zorat siŋgi orâwan, den zorâŋ a kâukŋâ sot kâwali a sot a torenŋâ ziren ândie, zeŋgât kindapziŋan giarip.  
\v 14 Oi tâk namin yatâ ândim kâtigiangât bukurâpniŋâ doŋbep mârum keŋgât urâwe, zen zo birâm Kembugâren nâŋgâm pâlâtâŋ kwap Anutugât den keŋgât buŋ sâme.   
\p
\v 15 A nâmbutŋâ zen um kâlak otnim sâknam ninam Kristogât den zo um kâlagân sâme. A nâmbutŋandâ ko umâlep otnim sâme.  
\v 16 Umâlep otnim sâme, zen nâ siŋgi âlip galem op tâk namin zeman, zorat umziŋandâ gâsânogi sâme.  
\v 17 Nâmbutŋandâ ko zâizâiŋ op kâsa otnim Kristogât kot sâne laŋ kârâmap. Zo tâk namâ kwâkŋan um sâknam muyageninam upme.  
\v 18 Oi yatâ mo yatâ, sâm gulipkum sâbi mo perâkŋak sâbi, zorat wangât doŋbep sânat. Kristogât den laŋ kârâm âibap, zorarâk sâtâre opman.   
\s1 Paulo zâk mumuŋâ sot ândiândiŋâ, zorat ârândâŋ okŋaŋgip.  
\p
\v 19 Oi itâ sâm umâlip nâŋgâm ândibat. Zen nâgât op ninâu sâne Yesu Kristogât Kaapumŋâ betnan mei olaŋnine ândibat.  
\v 20 Nâ itâ upatkât otnigi ândian. Nâ narâk ziren keŋgât sot aŋun sâsâli mân upat. Umnâ zâkkâren pam kore okŋaŋgâm ândibat. Op gâwan, zo yatâ op ândibat. Nâ wâgân ândibat mo mumbarân a ziŋâ nikne âlip oi Kristo sâm âlip kwâkŋaŋgâbi.  
\v 21 Nâgât ândiândiŋ, zo Kristo. Nâ mumbat mo ândibat? Ŋâi mo ŋâigât ârândâŋ otnigap. Mumbatŋâ kut ŋâi âlipŋâ mimbat. Hângât kâbâ yâmbât zo birâm sumbemân kut ŋâi âlip zo mimbat. Zorat nâŋga sâtâreŋoot uap.  
\v 22 Ka hânân târokwap ândibat zo ko hânân nep tuuga bonŋâ muyagibap. Zorat nâ um zagât uan. Ŋâi mo ŋâigât bâbâlaŋ upâ.  
\v 23 Ŋâi mo ŋâigât ârândâŋ otnigap. Hân zi birâm Kristo muyagem zâk sot ândibatkât âkŋâlian. Zâk sot ândibat, zorat nâŋga sâtâreŋoot uap.  
\v 24 Ka zen mandu upegât hânân târokwap ândia âlip upap.  
\v 25 Oi zorat itâ nâŋgan. Nâ mân mom zen sot ândibat. Nâ betziŋan mem ândia nâŋgâm pâlâtâŋziŋ gwâlânteŋsâi sâtâre op ândibi.  
\v 26 Zeŋgâren gamŋâ ândia nâgât op Yesu Kristo sâm âlip kwâkŋaŋgâm ândim zâibi.   
\s1 Tânagom ândiândiŋ nep tuunat.  
\p
\v 27 Zen umziŋ mindum ândibi. Oi saagua op Kristogât siŋgi âlip zo târârak mem kinbi. Zen Kristogât a gakârâpŋâ ândie, zorat yatâ op ândine dâp upap. Zen um kânok opŋâ tânagom kin siŋgi âlipkât ândiândi nep tuune ga ziŋgitpat mo kârebân ândim siŋgiziŋik nâŋga âlip upap.  
\v 28 Tânagom kin kâsarâpziŋâ zeŋgât keŋgât mân op ândibi. Zen yatâ utne Anutuŋâ zâk kâsaziŋ birâziŋgâm zen gâsâzâŋgobap, zorat topŋâ muyagei ek nâŋgâbi.  
\v 29 Anutuŋâ zen Kristo nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâbigât sâip. Oi zorik buŋâ. Zâkkât opŋâ sâknam nâŋgâm kore okŋaŋgâbigât nâŋgâziŋgip.  
\v 30 Nâ mârum sâknam nep topkwap tuum ândia nigâwe. Oi irak zi yatik sâknam kwâkŋan tuuga siŋginâ nâŋgâme. Oi zen yatik sâknam kwâkŋan siŋgi âlip nep tuum ândim kâtigibi.   
\c 2  
\s1 Um Kânok op buku utnat.  
\p
\v 1-2 Zeŋgâren gâbâ Kristogât opŋâ umziŋ tânagom sot Kaapum sot op târotâro sot buku orot zo yatâ ziap? Um bâbâlaŋ orot zo yatâ ziap? Mo zen Kristo sot pâlâtâŋ utnetâ umziŋ saamŋâ kâtikŋan kwapmap? Zo yatâ ziap oi ko um nâŋgânâŋgâziŋ mâpotpi. Oi umziŋ kânok oi zorarâk nâŋgâm ândibi. Zen yatâ utnetâ sâtâre kwâkŋan ândibat.  
\v 3 Zen zâizâiŋ op sâk mâmeyân mân upi. Gâ gikâ umgâ mem gemŋâ bukugaŋgât nâŋgâna zâibap.  
\v 4 Gâ gikaŋgât kut ŋâi âlip upapkât buŋâ, bukurâpkâ zeŋgât kut ŋâi âlip upapkât ârândâŋ nâŋgâban.   
\s1 Yesuŋâ mâtâp lâŋip, zo yatik lâŋnat.  
\p
\v 5 Yesu Kristogât nâŋgânâŋgâ zeip, zo yatik zeŋgâren zimbap.  
\v 6 Zâk Anutuyâk op ândeipŋâ Anutu tobat ândian sâm mân aŋgân kârip.  
\v 7 Zâkŋâ kut ŋâi zo kwâkâm pam kore a zeŋgât tobat op a tobat yatâ muyageip.  
\v 8 Oi tobatŋâ ikne a tobat yatâ oip. Zâk a gigiŋâ op ândim sât luluŋ mâtâpŋâ lâŋ ândimŋâ moip. Mumuŋâ mâte oi poru nagân mumbapkât mân aŋgân kârip.  
\v 9 Yatâ oipkât Anutuŋâ mem zâi a zâizâiŋâ patâ kwânâŋgip. Kwânâŋgâmŋâ kut siŋgiŋâ laŋ kârâm a zeŋgât kotsiŋgi, zo mâpot mem kinbapkât sâm pindip.  
\v 10 Oi sumbemân sot hânân sot hân ombeŋan ândime, nen aksik patâ Yesugât kot nâŋgâm hânân gei pindiŋsânat.  
\v 11 Oi lâuniŋandâ itâ sânat, “Yesu Kristo, zâkŋâ Kembu patâniŋâ ândiap.” Yatâ sâm Anutu Ibâ sâm âlip kwâkŋaŋgânat.   
\s1 Âlip utnatkât kâtiginat.  
\p
\v 12 Bukurâpnâ, zen âsâbâŋ sâtnâ lume. Zen sot ândiayâk buŋâ, kârebân ândia zo yatik otnime. Zo yatâ op kubikkubikziŋaŋgât bonŋâ muyaginam zikŋik zikŋik kâtigibi. Zorat umziŋ keŋgât op sânam kwâtkwât op kâtigibi.  
\v 13 Wangât, Anutu zikŋak umziŋan nep tuugi um bâbâlaŋ op sâtŋâ lubigât imbaŋâ ziŋgâmap, zorat.  
\v 14 Zen kut ŋâi ŋâi upme, zo âkon sâm sot um zagârân mâsimâsikâ mân upi.  
\v 15 Zen yatâ opŋâ Anutugât nan bârarâp tosa buŋ sot um salek op ândibi. A gâŋgoŋâ narâk ziren ândie, zeŋgât osetziŋan âsakŋâ yatâ op ândibi.  
\v 16 Âsak yatâ op ândiândigât den ziiŋ mem ândim a ambân dâzâŋgobi. Yatâ utne Kristo takâtakâŋ narâkŋan itâ sâm zeŋgât sâtâre upat, “Sâknam nâŋgâm nep tuuwan, zorat bonŋâ muyagiapkât sâtâre upat.”   
\p
\v 17 Zen nâŋgâm pâlâtâŋziŋâ Anutugât siŋgi sâm pane ziap. Nâ zo yatik sâknâ zâkkât siŋgi sâm mumbat, zorat umâlep sâtâre opŋâ zen sot umâlep nâŋgâbat.  
\v 18 Oi zen yatik sâtâre op nâgât umâlep nâŋgâbi.   
\s1 Timoteogât den.  
\p
\v 19 Kembu Yesuŋâ nâŋgi dâp oi Timoteo kek sâŋgongua zeŋgâren gâbapkât san. Oi zeŋgâren gâbâ den siŋgi mem âburem ga zeŋgât siŋgi den dâtnogi umnâ diim gibap.  
\v 20 A yatâ zo ŋâi mân ândie. Zâk perâkŋak zeŋgât nâŋgâmŋâ umŋandâ tânzâŋgobap.  
\v 21 Nâmbutŋâ zen ziiŋaŋgât nâŋgâm Yesu Kristogât nep zo dâŋ mân tuume.  
\v 22 Timoteo ândiândiŋaŋgât topŋâ âlip nâŋge. Nanŋandâ ibâŋâ bekŋan memap, zo yatik nâ siŋgi âlip nebân betnan memap.  
\v 23 Oi nâ ninan yatâ mo yatâ muyagibat, zo nâŋgâmŋâ zâk sâŋgongua gâbap.  
\v 24 Oi Kembuŋâ nâŋgânigi ninak zeŋgâren kek gâbat.   
\s1 Epaporidito, zâkkât den.  
\p
\v 25 Nâ kut ŋâi kârum ândia zen Epaporidito sâŋgongune ga tânnogip. Zâk bukunâ op betnan memap sot kâwali a bukunâ ândimap. Zâk mâburem ziŋgâbam san.  
\v 26 Oi zâk mâsek op zei zen siŋgiŋâ nâŋgâwe. Zâkkât nâŋgâm kwâkâ upegât umŋâ zeŋgâren tâi nâŋgâm ândiap. Zâk zeŋgâren gam ziŋgitpapkât okŋaŋgap.  
\v 27 Zâk mâsek doŋbep op mumbam oip. Oi Anutuŋâ tângum bekŋan meip. Oi zorik buŋâ. Nâgâren umbâlâ muyagebapkât bekŋan meip.  
\v 28 Zen ekŋâ umâlip upigât sot nâ yatik nâŋgâm kwâkâ mân ândibatkât zâk mân aŋgân kârâm sâŋgongua gâbap.  
\v 29 Zorat zeŋgâren gâi zen umâlip nâŋgâŋaŋgâm Kembugât op buku okŋaŋgâbi. Zen a yatâ zo hurat kwatziŋgâbi.  
\v 30 Zâk Kristogât nepkât mumbam op zeip. Zeŋgât hâuŋâ kore otnibapkât sâkŋâ mân aŋgân kârip.   
\c 3  
\s1 Siŋgi âlip kukuŋ a zo zeŋgât galem utnat.  
\p
\v 1 Bukurâpnâ, den ŋâi sâbâ. Kembugât opŋâ umâlibân ândibi. Den zo mârum sâm dâzâŋgowan. Dum zorigâk kulemgum ziŋgâbam nâŋgâm mân kwaksan. Wangât, zorâŋâ tânzâŋgobap, zorat.   
\p
\v 2 Zen wâu ulin zeŋgât galem ândibi. Zen bâliŋaŋgât nep tuume. Sâkziŋâ mânâŋgâtme, a yatâ zo zeŋgât galem oraŋgâm ândibi.  
\v 3 Zo zen kwabâ kwaraŋgâm nen Kembugât a sâme. Zo yenŋâ. Nen ko Anutugât a bonŋâ ândimen. Kaapumŋâ otniŋgi Kembu kore okŋaŋgâmen. Oi Yesu Kristo sot pâlâtâŋ upmen. Oi nâŋgâm pâlâtâŋniŋâ zo sâkkât zoren mân pamen.  
\v 4 Nâ sâkkâren târokwapâ sâm âlip opam. A nâmbutŋâ zen sâkkâren târokwapme. Nâ yatâ upâ sâm walâziŋgâbam.  
\v 5 Zorat topŋâ sâm muyagibâ. Nâ muyagem sirâm nâmburân zagât zia karâmbuŋan kwabânowe. Nâ Isirae a kâmurân gokŋâ, Benyamingât kiuŋâ. Nâ Yuda a, Yuda zeŋgâren gâbâ âsagiwan. Nâ Parisaio a op Mosegât gurumin den lum ândiwan.  
\v 6 Kâtiknaŋgât op Kembugât kâmut, zeŋgât kâsa orâwan. Kembugât gurumin den zo perâkŋak lum kwâtâtewan. Oi târârak mâtâp lâŋ ândiwan.   
\s1 Pauloŋâ Kristogât op kut ŋâi ŋâi birip.  
\p
\v 7 Oi nâ mârum kut ŋâi ŋâi mem ândim nâŋga bon oip. Bet ko Kristogât opŋâ nâŋga yenŋâ oip.  
\v 8 Perâkŋak, nâ Kembuŋâ Yesu Kristo, zâkkât topŋâ ek nâŋga bon oi kut ŋâi ŋâi mârum orâwan sot nâmbutŋâ pisuk patâ, zorat nâŋga yenŋâ uap. Nâ Kristo sot pâlâtâŋ upat sâm kut ŋâi ŋâi sâŋgiŋâ eksa iisâk yatâ oi birâwan.  
\v 9 Nâ gurumin den lum târârak upatkât buŋâ. Kristogâren nâŋgâm pâlâtâŋ kwap tosanâ buŋ ândiândiŋ, zorat otnigap. Nâŋgâm pâlâtâŋ zo Anutugâren gok. Zâkŋâ nâŋgi tosanâ buŋ upapkât san.  
\v 10 Nâ Kristo sot pâlâtâŋ ua zaatzaatŋaŋgât imbaŋâ nâgâren muyagei zâk sâknam nâŋgip, yatik nâŋgâbat. Yatâ opŋâ moip, zorat holi muyagibat.  
\v 11 Yatâ op âim mumuŋan gâbâ zaatpat, zorat otnigap.   
\s1 Kâtigem âim kikerân âi gâsunat.  
\p
\v 12 Nâ ninaŋgât itâ mân san, “Paulo nâ sârârâk kârâm mârum kikerân ga gâsuan.” Buŋâ. Ka Yesu Kristoŋâ nâ gâsunigipkât kiket gâsubam sârârâk kârâm âiman.  
\v 13 Bukurâp, kiket muyagem gâsuan, ninaŋgât nâŋga yatâ mân uap. Zitâ opman. Kut ŋâi birâwan, zo kândâtkoman. Oi kut ŋâi mâtenan kinzap, zo mimbatkât kâtigeman.  
\v 14 Oi Anutuŋâ Yesu Kristogât op diinigi sumbemân âibatkât op kiket âi gâsubat.   
\p
\v 15 A um nâŋgânâŋgâniŋ lâmbarip, nen aksik zo yatâ nâŋgâm ândinat. Oi a nâmbutŋandâ kut ŋâigât nâŋgâne mâtâp ŋâi opmap oi ko Anutuŋâ mâtâp âlip tirâpzâŋgoi ek nâŋgâbi.  
\v 16 Mâtâp lâŋ gawen, zorik lâŋ âinâ.   
\s1 Nen sumbem kamângât bonŋâ ândinatkât niŋgip.  
\p
\v 17 Bukurâp, nâ mâtâbân kândom otziŋga zen yatik mâtâp zirenâk molinim lâŋbi. A nâmbutŋâ yatik ândim kândom otziŋgâme, zeŋgâren sinziŋ ek ândibi.  
\v 18 A doŋbep zeŋgât dâzâŋgom gâwan. Zi isem umbâlâ op dum dâzâŋgobâ. Zen Kristo poru nagân kukuŋâ, zâk kâsa miŋaŋgâme.  
\v 19 A zo, ziŋ tâmbetagoagoŋaŋgât siŋgi ue. Zen tep kâmboziŋandâ kembu otziŋgâmap. Oi aŋunŋoot zorâŋ umâlip kwatziŋgâmap. Hângât kut ŋâi ŋâi, zorarâk nâŋgâm ândime.  
\v 20 Nen ko sumbem kamângât bonŋâ. Oi zoren gâbâ neŋgât kubikkubik a, Kembu Yesu Kristo, zâkŋâ ga gâsânâŋgobapkât mambât ândimen.  
\v 21 Zâk a sot kut ŋâi ŋâi mem gemŋâ zikŋâ ombeŋan nâmbanbapkât imbaŋâ zemŋâŋgap. Zâkkât imbaŋâ zorâŋâ sâkniŋ gigiŋâ melâŋi zik sâk yatâ neule âsakŋoot upap.   
\c 4  
\s1 Paulogât berân mâme a, zeŋgât den.  
\p
\v 1 Bukurâpnâ, nâ ga ziŋgitpatkât nâŋgan. Umnâ zeŋgâren kinzap. Nâ zeŋgât sâtâre opman. Zen Kembu sot pâlâtâŋ op kâtigem ândibi.   
\p
\v 2 Eudodia sot Sintike, ambân zagât zo zet Kembugât op um kânok op ândibabot.  
\v 3 Oi betnan memat, gâ ambân zagât zo betzikŋan mimban. Zet sot Kelemento sot buku nâmbutŋâ, zen siŋgi âlipkât nep tânnone tuuwen. Kutziŋâ ândiândi kâtikkât ekabân ziap.   
\s1 Sâm bâbâlaŋ den.  
\p
\v 4 Zen Kembugât op umâlip nâŋgâm sâm âlip kwâkŋaŋgâm ândibi. Nâ dum sâbâ. Zen sâtâre op ândibi.  
\v 5 Zen um lumbeŋâ sot um lâklâk ândine a ziŋ ziŋgit nâŋgâbi. Kembu takâtakâŋaŋgât narâk mâte otniŋgap.  
\v 6 Kut ŋâi ŋâi zorat mân nâŋgâm kwâkâ upi. Umziŋan den topŋâ topŋâ zei Anutu dukubi. Oi sâiwap sâm dukubi.  
\v 7 Oi Anutugâren gâbâ um lumbeŋâ, zo a nâŋgânâŋgâniŋ walâmap. Yesu Kristogât op um lumbeŋâ zorâŋâ neŋgâren kwâlâlâksâm zimbap.   
\p
\v 8 Oi bukurâp, den ŋâi sâbâ. Kut ŋâi ŋâi bonŋâ sot hurat kwâkwat, kut ŋâi ŋâi târârakŋâ sot salekŋâ, kut ŋâi ŋâi tobat âlip sot hikpârâkŋoot, kut ŋâi op kwâtâkwâtâtiŋ sot umâlip muyagime. Kut ŋâi ŋâi zo aksik nâŋgâm ândibi.   
\p
\v 9 Nâ den dâzâŋgom tirâpzâŋgua ek nâŋgâwe, zorik op ândine Anutu, lumbeŋâ mariŋandâ zen sot ândibap.   
\s1 Paulo yatâ mo yatâ ândei âlip oip.  
\p
\v 10 Zen betnan miegât Kembugâren umâlip patâ nâŋgan. Zen mârum nâgât nâŋgâm betnan minam mâtâpkât kwagâwe, zo nâŋgan.  
\v 11 Nâ kut ŋâi kârum mân san. Nâ kut ŋâi ŋâi kârumŋâ yen ândian, zorat nâŋga mân bâliŋ opmap.  
\v 12 Nâ gigiŋ op ândiândiŋ mo gom sambe zemnigi ândiândiŋ, zo yatâ âlip ândibam. Tepkât op ândiândiŋ mo gomsambe kwâkŋan ândiândiŋ mo puyân ândiândiŋ, zorat topŋâ aksik nâŋgâman. Zo yatâ mo yatâ ândia âlip opmap.  
\v 13 Yesu Kristoŋâ imbaŋâ nigi kâtigeman, zâkkât op yatâ mo yatâ zo ândia âlip opmap.   
\p
\v 14 Nâ sâknamân ândia zen betnan miwe, zorat nâŋga âlip uap.   
\s1 Paulo kut ŋâi ŋâi pindâwe.  
\p
\v 15 Pilipi kamânân gok a ambân, zen nâŋge. Nâ siŋgi âlip nep topkwap Makedonia hân birâwan, narâk zoren Yesugât kâmut nâmbut zen yen ândine zen ziiŋik nâ sot târotâro op betnan miwe.  
\v 16 Oi Tesalonike kamânân ândia sâkkât kut ŋâi ŋâi zo sâp zagât nim tânnowe.  
\v 17 Nâ kât sikum nibigât mân san. Siŋgi âlip bonŋâ zeŋgâren muyagibapkât san. Oi bonŋâ zo zeŋgâren laŋ kârâbap.  
\v 18 Ziŋâ nâ kut ŋâi muyagem niwe, zorat sâiwap dâzâŋgobâ. Nine gom sambe op ândian. Epaporiditoŋâ zeŋgâren gâbâ kut ŋâi zo mem ga nigi gom sambe op ândian. Ziŋâ nâ kut ŋâi otniwe, zorat nâŋga Kembu okŋaŋgâwe yatâ uap.  
\v 19 Oi Kembuŋâ zorat nâŋgi âlip uap. Oi Anutu, zâk gom sambe muyagemapŋâ Yesu Kristogât op kut ŋâi ŋâi doŋbep ziŋgi kut ŋâi mân kârum ândibi.  
\v 20 Oi Anutu Ibâniŋâ, zâkkâren sâm âlip zinziŋ zem zâimâmbap. Perâkŋak.   
\s1 Den murukŋâ.  
\p
\v 21 Yesu Kristogât opŋâ nâŋgâziŋgan. Zo Yesugât siŋgi a dâzâŋgom naŋgâbi. Bukurâp nâ sot ândime, zen nâŋgâziŋge.  
\v 22 Kembugât siŋgi a Roma a kutâ Sisagât kiŋ top ândie sot Kembugât siŋgi a nâmbutŋâ, zen aksik nâŋgâziŋge.   
\p
\v 23 Kembu Yesu Kristogâren gâbâ tânzâŋgozâŋgoŋandâ um dâpziŋan zimbap. Perâkŋak.  
\p Zo yatik.