\id MRK - Komba NT [kpf] -Papua New Guinea 1980 (DBL 2014) 
\h MAREKO 
\toc1 Yesugât den siŋgi âlipŋâ Marekoŋâ kulemguip 
\toc2 Mareko 
\toc3 Mk 
\mt1 Yesugât den siŋgi âlipŋâ Marekoŋâ kulemguip  
\c 1  
\s1 Yohanegât den siŋgi.  
\r (Mt 3:1-12; Lu 3:1-9, 15-17; Yo 1:19-28)  
\p
\v 1 Yesu Kristo, zâk Anutugât nanŋâ, zâkkât den siŋgi âlipŋâ, zo topkwapŋâ.  
\v 2 A sâŋgiŋâ Propete Yesaiaŋâ mârum ŋâi Anutugâren gâbâ den itâ nâŋgâm kulemguip,  
\q1 “Nâŋgâ. Nâgât kore a ŋâi sâŋgongua gâ kândom otgibap. Zâkŋâ mâtâpkâ kârâm kubikpap.  
\v 3 Barâ kâtik, mirâ âtâŋan ândim den itâ sâbap, ‘Kembugât mâtâp kârâm pitâne gânduŋ oik.’”   
\p
\v 4 Den zorat bonŋâ ko Yohaneŋâ âsagem barâ kâtik mirâ kamân âtâŋan ândim den itâ sâm dâzâŋgomâip, “Umziŋâ melâŋne too saŋgonziŋga Anutuŋâ tosaziŋ birâbap.”  
\v 5 Yatâ sâm dâzâŋgoi ko Yerusalem kamân mâirâp sot Yudaia hânân a ambân ândiwe, zen gâbâreyaŋgâm zâkkâren âiwe. Zen bâliŋâziŋâ sapsune Yohaneŋâ Yodaŋ toin saŋgonziŋgâmâip.   
\p
\v 6 Yohane zâk a kanpitâ ândeipkât sâk pâke âlipŋâ mân mem ândeip sot nalem âlip mân nem ândeip. Yohanegât hâmbâ zo bâu kamele sâmotŋandâ tuune pam ândeip. Ka pâŋan ko inzut ŋâi bâu sâkŋâ tuutuuŋâ, zo lap ândeip. Kumbon sot bâŋsat, zo nem ândeip. Ândim itâ zo sâm dâzâŋgom ândeip,  
\v 7 “Betnan a ŋâi gam taap. Zâk kâwaliŋâ ŋâi yatâ zemŋâŋgap. Nâ yatâ zorâŋ irâ sikumŋâ goribat, zorâgoot ko mân dâp upap.  
\v 8 Nâ tooyâk saŋgonziŋgan. Ka zâkŋâ ko Kaapum bonŋâ saŋgonziŋgâbap.”   
\s1 Yohaneŋâ Yesu too saŋgori ari Sataŋŋâ mâsikip.  
\r (Mt 3:13-17; 4:1-11; Lu 3:21-22; 4:1-13)  
\p
\v 9 Narâk zoren Yesuŋâ Nasarete kamânân gâbâ Galilaia hân birâm Yodaŋ toin Yohanengâren takip. Âi taki ko Yonaneŋâ Yodaŋ toin saŋgonŋaŋgip.  
\v 10 Yesu zâk toin gâbâ kopga egi sumbem pâroŋsâi Anutugât Kaapum zâk nii kembâ yatâ opŋâ Yesu kwâkŋan gem pâip.  
\v 11 Oi sumbemân gâbâ den ŋâi itâ âsagem gâip, “Nannâ, gâ umnandâ gâsugim biraŋmap. Oi gekŋâ umnâ âlip opmap.”   
\p
\v 12 Op ko narâk zorenâk Kaapumŋâ Yesu okŋaŋgi barâ kâtik, mirâ kamân âtâŋan arip.  
\v 13 Zoren Sataŋŋâ mâsikâm ândei hilâm 40 âkip. Yesuŋâ zuu osetziân ândeip. Ândei ko Anutugât sumbem a ziŋâ on galemŋâ okŋaŋgâwe.   
\s1 Yesuŋâ nep topkwap arâpŋâ gâsuziŋgip.  
\r (Mt 4:18-22; Lu 4:14-15)  
\p
\v 14 Yohane tâk namin pane tâi ko Yesu zâk Galilaia hânân gamŋâ Anutugât den siŋgi âlipŋâ itâ dâzâŋgom ândeip,  
\v 15 “Anutugât um topŋan ândiândigât narâkŋâ mâte uap, gât ko umziŋâ melâŋ Anutugât den siŋgi âlipŋâ zirat nâŋgâne bon upap.”   
\p
\v 16 Yesuŋâ Galilaia saru sâtŋan âim tap ko Simoŋ sot munŋâ zikirip. Zet iŋangât nep tuum ândiwet. Zikiri iŋangât irâ pam kirâwet.  
\v 17 Yesuŋâ zâkonsâm itâ sâip, “Zet ga nâ târokwatnigit. Nâŋâ den âlip kwâkâm zika ândim ko zet iŋangât nep tuum ândiabot, yatigâk a zeŋgâren tuum ândibabot.”  
\v 18 Yatâ sâi irâzikŋâ birâmŋâ Yesu molim ba âiwet.  
\v 19 Yesuŋâ mâik ŋâi âim ko Zebedaio nanzatŋâ Yakobo sot Yohane zikirip. Zet waŋgâyân tapŋâ iŋan mâme irâzikŋâ kubik tarâwet.  
\v 20 Yesuŋâ zâkonsâi nâŋgâm ibâzikŋâ sot nep a waŋgâyânâk tatne zâmbamŋâ gem Yesu molim ba âiwet.   
\s1 Yesu Kapenaum kamânân nep tuugip.  
\r (Mt 4:12-17; Lu 4:14-15, 31-37)  
\p
\v 21 Op ko zen Kapenaum kamânân âiwe. Yuda zeŋgât kendon mâik zorat narâkŋâ oi Yesu zâk mâpâmâpâse namin zâim siŋgi âlipŋâ sâm dâzâŋgoip.  
\v 22 Den dâzâŋgoi Yesugât nâŋgâne imbaŋâ oip. Yesu zâk siŋgi âlip den dâzâŋgoip, zo Anutugât gurumin den zorat galem a ziŋ sâmarâwe, yatâ mân sâip. Zo walâm yatâ dâzâŋgoip.   
\p
\v 23 Narâk zorenâk mâpâmâpâse namin a wâkeŋoot ŋâi tâip.  
\v 24 Zâkŋâ den yu kambâŋâ sâm itâ sâip, “Yesu Nasarete gokŋâ, gâ dap otniŋgâbam gaat? Gâ tâmbetnâŋgobam gaat? Gâgât topkâ nâŋgen.  
\v 25 Gâ Anutugât tirik a.” Sâi Yesuŋâ den yatâ mân sâbapkât dukum sâip, “Gâ hiriŋsâm ayân gâbâ takâm ba âi.”  
\v 26 Yatâ sâi wâke zorâŋ a zo okŋaŋgi kâkâksâm zei wâke zo yu kambâŋ sâm ko takâm ba arip.  
\v 27 A ambân zen zo ekŋâ imbaŋâziŋ buŋ oi âragwâragu opŋâ sâwe, “A zi dap dap yatâ? Topŋâ ŋâi. Den uŋakŋâ sap.  
\v 28 Zâk a kâwaliŋâ patâ wâke sorâk den dâzâŋgoi sâtŋâ lume.” Yatâ sâm siŋgiŋâ âragunetâ Galilaia hânân a ambân aksik nâŋgâwe.   
\s1 Yesuŋâ use mâsek kubikziŋgip.  
\r (Mt 8:14-17; Lu 4:38-44)  
\p
\v 29 Yesu sot Yakobo sot Yohane, zen mâpâmâpâse namin gâbâ gemŋâ Simoŋ sot Andrea, zekât mirin zâiwe.  
\v 30 Simoŋ sibunŋâ, zâk mirin mâsek kârâpŋoot op zeip.  
\v 31 Yesu zâk mirin zari dukuwe. Dukune zâkkâren âi bikŋan gâsum mem zaarip. Oi sâkŋâ sânduksâip. Sânduksâi ko nalem om ziŋgi niwe.   
\p
\v 32 Ŋâtiksâisâi kamân mâirâp zen a wâkeziŋoot sot sisi mâsekziŋoot a ambân gâbâreziŋgâm Yesugâren gawe.  
\v 33 A ambân aksik mirâ sâŋgânŋan ga mindum tarâwe.  
\v 34 Yesuŋâ a ambân doŋbep mâsek top top kubikziŋgip. Oi wâkeziŋoot wâke zo moliziŋgi âiwe. Wâke zen Yesugât topŋâ nâŋgâwe. Oi zo sâm muyagibegât dâzâŋgoip.   
\p
\v 35 Yesugât arâpŋâ uman zem tatnetâ ŋâtigân Yesuŋâ zaatŋâ zâmbam hân ŋâi a mân ândiândiŋan ba arip.  
\v 36 Âim ko ninâu sâm ândeip. Haŋsâi Simoŋ sot bukurâpŋâ, zen Yesu kârum âim muyagemŋâ sâwe,  
\v 37 “A ambân zen aksik kârugige.” Sânetâ Yesuŋâ itâ sâip, “Kamân ginŋan ginŋan âinâ.  
\v 38 Zoren den siŋgi âlipŋâ dâzâŋgobarâk. Oi nep zo tuubat sâm gem gâwan.”  
\v 39 Yatâ sâmŋâ Galilaia hânân kamân dâp âim gam mâpâmâpâse namâziŋan zâim siŋgi âlip den dâzâŋgomŋâ wâkeziŋoot moliziŋgâm ândeip.   
\s1 Yesuŋâ sâk bâlâ ŋâi kubikŋaŋgip.  
\r (Mt 8:1-4; Lu 5:12-16)  
\p
\v 40 Sâk bâlâ a ŋâi Yesugâren âimŋâ um topŋan simin liim pindiŋsâm sâip, “Gâ imbaŋâgâ ziap, zorat gâ kubiknibâ sâm âlip kubikniban.” Yatâ sâi Yesuŋâ umŋâ nâŋgâm ko sâkŋan gâsum sâip,  
\v 41 “Nâ nâŋgâgigan. Bâi sâkkâ âlip oik.” Yatâ sâi ko useŋâ sogei âlip oip.  
\v 42-43 Oi Yesuŋâ zorat siŋgi zo a ambân torenŋâ mân dâzâŋgobapkât sâm kâtigem sâŋgongoip.  
\v 44 Itâ dukuip, “Gâ nâŋgâ. Zorat den siŋgi a ambân laŋ mân dâzâŋgoban. Mârum ŋâi Moseŋâ den ŋâi sâip, zo luban. Gâ tirik namâ galem agâren âi sâkkâ tirâpkuna egi ko nii mo zuu ŋâi mem ko Anutugât siŋgi sâm a sâtŋâ zo pindânan. Usegâ sogiap, zo a ambân ek nâŋgâbigât yatâ otnan.”  
\v 45 Sâi ko a zo zâk âim ko Yesugât diŋâ kwâkâm a ambân pisuk âi dâzâŋgoip. Zorat opŋâ a ambân ziŋâ Yesugâren mindum gabegât Yesu zâk kamân patin mân âim gâip. Birâm hibuk mâtâp âim gam ândeip. Yatâ ândei ko a ambân kamân naŋgâm naŋgâm tarâwe, zeŋak zâkkâren âimarâwe.   
\c 2  
\s1 Yesuŋâ a ŋâi kiŋ bik mumuŋâ kubikŋaŋgip.  
\r (Mt 9:1-8; Lu 5:17-26)  
\p
\v 1 Yesu zâk mâik ŋâi ândim ko Kapenaum kamânân âbureip.  
\v 2 Âburem mirin zâi tâi ko kamân mâirâp zen nâŋgâmŋâ zâkkâren mindum mirâ piksâmŋâ mirâ sâŋgânŋan mindumŋâ mirâ mâtâpŋâ dooŋguwe.  
\v 3 Yesu zâk mirin den dâzâŋgom tâi a kimembut bukuziŋâ ŋâi kin bik mumuŋâ, zo lum gawe.  
\v 4 Oi a ambân nâmbutŋâ zen sot gawe. A kâmut patâŋâ mirâ mâtâp dooŋgune ko lum mirâ kwâkŋan zâim ogep kwâsat temŋoorâk pane Yesugât kiŋ topŋan geip.  
\v 5 Pane gei zei ko Yesuŋâ nâŋgâm pâlâtâŋziŋaŋgât bonŋâ zo ekŋâ a zo itâ dukuip “Nannâ, tosagâ biran.”  
\v 6 Yatâ sâi ko Anutugât gurumin den zorat galem a tarâwe, ziŋâ itâ nâŋgâwe,  
\v 7 “A zi wan den sap? Zâk Anutu mem ge kwap sap. Op ko Anutu zâizâiŋ okŋâŋgap. Anutu, zâk kânokŋâ tosaniŋâ birâmap.” Yatâ nâŋgâm tatnetâ Yesuŋâ umziŋan nâŋgâm itâ sâm dâzâŋgoip,  
\v 8-9 “Zen umziŋan wangât den zo yatâ nâŋge? Zen dap nâŋge? Nep ikâ zorâŋâ bâbâlaŋ? Tosa birâbirâŋ mo sâk kubikkubik?”  
\v 10 Yatâ sâmŋâ Yesuŋâ itâ sâip, “A bonŋâ nâ hânân ândim a ambân zeŋgât tosaziŋ birâbatkât imbaŋâ zemnigap, zorat topŋâ ikpigât den zo dukuan.”  
\v 11 Yatâ dâzâŋgomŋâ puriksâm a kiŋ bik mumuŋ zo itâ dukuip, “Gâ zaat isen koremgâ zo mem ko ba kamângan âi.”  
\v 12 Yatâ sâi zaatŋâ mâteziŋanâk isenŋâ zo mem ko ba arip. A ambân zen ekŋâ kâwaliziŋâ buŋ oi Anutu mâpâsem sâwe, “Kulem zi itârâŋ âsagei iksen, zi sen pup iksen.”   
\s1 Yesuŋâ bâliŋ mâme a zen sot buku oip.  
\r (Mt 9:9-13; Lu 5:27-32)  
\p
\v 13 Yesu zâk yatâ op ko dum Galilaia saru sâtŋan giarip. Zoren a ambân mindum ganetâ den siŋgi âlip sâm dâzâŋgoip.  
\v 14 Dâzâŋgom âim ko Alipaiogât nanŋâ Lewi egi kât mimiŋâ namin tâi itâ sâm dukuip, “Gâ nâ sot pâlâtâŋ op molini.”   
\p
\v 15 Sâi zâk zaatŋâ bekŋan sâip. Lewiŋâ sâi Yesu mirin zâi tâi Lewi bukurâpŋâ kât mâme a sot bâliŋ mâme a tatnetâ Yesu sot arâpŋâ zen sot nalem niwe. Kât mâme a zen kât memŋâ nâmbutŋâ kâmbu memarâwe. A zo yatâ zo doŋbepŋâ Yesu molim zâk sot ândim pâlâtâŋ kwarâwe.  
\v 16 Parisaio a kâmurân gâbâ Anutugât gurumin den zorat galem a nâmbutŋâ, zen iknetâ Yesu zâk kât mimiŋ a sot bâliŋ mâme a osetziŋan tap nalem neip. Parisaio a zen ekŋâ Yesu arâpŋâ itâ sâm mâsikâziŋgâwe, “Wangât patâziŋâ zâk bâliŋ mâme a zen sot tap nalem niap?”  
\v 17 Sâne Yesuŋâ nâŋgâm itâ sâm dâzâŋgoip, “Sisi mâsek kubikkubik a, zen a sâkziŋâ wâgân zeŋgâren nep mân tuume. A mâsekziŋoot zeŋgârenâk tuume. A ziiŋaŋgât nen âlipŋâ sâme, nâ zeŋgât mân gem gâwan. Nâ bâliŋ mâme a diiziŋga nâgâren gabigât sâm gem gâwan.”   
\s1 Nalem birâm kendon ândiândiŋaŋgât Yesu mâsikâwe.  
\r (Mt 9:14-17; Lu 5:33-39)  
\p
\v 18 Narâk zoren Yohane arâpŋâ sot Parisaio a, zen nalem birâm kendon ândiwe. A nâmbutŋâ ziŋâ Yesugâren âim itâ sâm mâsikâwe, “Yohanegât arâpŋâ sot Parisaio zeŋgât arâpziŋâ, zen nalem birâm ândime. Arâpkâ zen ko wangât nalem mân birâm nemŋik ândie?”  
\v 19 Yatâ sâm mâsikâne Yesuŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “A kutâ, zâk arâpŋoot ândei dap yatâ nalem birâm ândibi? A kutâziŋoot ândim yatâ mân upi.  
\v 20 Gâtâm a kutâ betziŋan mine kârubi, narâk zoren umbâlâ op nalem birâm ândibi.   
\p
\v 21 Nen hâmbâ sâŋgiŋâ oloŋoloŋan zo uŋakŋâ mân pam gârimen. Wangât, uŋâkŋandâ sâŋgiŋâ zo diigi oloŋi mâtâp patâ opap sâmŋâ mân upmen.  
\v 22 Wâiŋ too kâtik uŋakŋâ hâkop sâŋgiŋan mân gune geimap. Yatâ upi, zo ko waiŋ too kâtikŋâ zorâŋ hâkop kunziri hâkop sot waiŋ ârândâŋ buŋ upabot. Waiŋ uŋakŋandâ hâkop uŋakŋan giari dâpŋâ upap.”   
\s1 Kendongât den.  
\r (Mt 12:1-8; Lu 6:1-5)  
\p
\v 23 Yuda zeŋgât kendon narâk ŋâin Yesu sot arâpŋâ kâlamân obândiwe. Âim ko arâpŋâ zen segoŋ burotŋâ namuŋ niwe.  
\v 24 Yatâ utne Parisaio a ziŋâ Yesu itâ sâm dukuwe, “Ziŋgitnan. Zen kendonân mân orotŋâ ue.”   
\p
\v 25-26 Sânetâ Yesuŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Dawidi sot arâpŋâ, zen nalemgât mom ko urâwe. Zen den zo sâlâpkum nâŋgâme mo buŋâ? Abita tirik namâ galem a ândeip, narâk zoren Dawidiŋâ Anutugât tirik namin zâim Anutugât siŋgi nalem parâwe, zo mem nem ko arâpŋâ ziŋgi niwe. Zen mân orotŋâ urâwe. Tirik namâ galem a, zen ziiŋik nalem zo nimbigât sâsâŋ.”   
\p
\v 27 Yatâ sâmŋâ itâ dâzâŋgoip, “Kendon zo agât op âsageip.  
\v 28 Ka aŋâ kendongât mân op âsagiwen. Oi a bonŋâ, nâ kendongât sot kut ŋâi ŋâigât mariŋâ ândian.”   
\c 3  
\s1 Yesuŋâ kendonân a ŋâi kubikŋaŋgip.  
\r (Mt 12:9-14; Lu 6:6-11)  
\p
\v 1 A ŋâi bikŋâ humutŋik mâpâmâpâse namin zâi tâi Yesu zâk zoren zarip.  
\v 2 A nâmbutŋâ ek tatnetâ kubikŋaŋgi ko denân pânam tarâwe.  
\v 3 Yesuŋâ a bikŋâ humutŋik zo itâ dukuip,  
\v 4 “Gâ zaatŋâ a ambân mâteziŋan ga kin.” Sâi zari Yesuŋâ a ambân itâ mâsikâziŋgip, “Mâsikâziŋga sânek. Kendonân nep ikâ zorâŋ âlip tuutuuŋ? A kubikziŋgâziŋgâŋ mo a tâmbetzâŋgozâŋgoŋ?”  
\v 5-6 Yatâ sâi zen den hâuŋâ mân sâwe. Mân sânetâ purikgurik op kin ziŋgitŋâ um kâtikziŋaŋgât op umŋâ bâleip. A zo itâ dukuip, “Bikâ tâŋtâŋ pa.” Sâi a bikŋâ pâi âlip oip. Yatâ oi ekŋâ Parisaio a, zen âimŋâ Herode arâpŋâ zen sot zorenâk zâk dap yatâ kunat sâm den âraguwe.   
\s1 A ambân kâmutŋâ kâmutŋâ Yesugâren gam naŋgâwe.  
\p
\v 7-8 Yesu sot arâpŋâ saru sâtŋan âine a ambân kâmut patâ Galilaia hânân gâbâ sot Yudaia hânân gâbâ sot Yerusalem kamânân gâbâ sot Idumaio hânân gâbâ sot Yodaŋ too nâmbut zeŋgâren gâbâ sot Tiro Sidoŋ zeŋgâren gâbâ, a kâmut patâ zo, ziŋâ Yesugât den siŋgi nâŋgâmŋâ ga Yesugâren minduwe.  
\v 9 Yesuŋâ ziŋgitŋâ arâpŋâ itâ sâm dâzâŋgoip,  
\v 10 “Waŋgâ ŋâi ga gootniŋan tâik.” A kâmut zorâŋ lâŋ kwândâlenibegât sâm waŋgâgât sâip. A doŋbep kubikziŋgâmâip, zorat op a mâsekziŋootŋâ gootŋan âinam agom kâbakŋeyaŋgâwe.  
\v 11 Ka a wâkeziŋoot zorâŋ ko hânân gei pindiŋsâm zem kambâŋ sâm sâwe, “Gâ Anutugât nanŋâ op ândiat.”  
\v 12 Yatâ sânetâ Yesuŋâ zikŋâ topŋâ zo a ambân laŋ mân dâzâŋgobigât sâm kâtigeip.   
\s1 Yesuŋâ a kiin zagât gâsuziŋgip.  
\r (Mt 10:1-4; Lu 6:12-16)  
\p
\v 13 Yesu zâk bakŋâ ŋâin zâim a umŋandâ nâŋgâm sâlâpzâŋgoip, zo zâŋgonsâi zâkkâren gawe.  
\v 14 Ganetâ a kiin zagât zâk sot ândibigât sâip. A kiin zagât zo itâ sâm dâzâŋgoip, “Zen âimŋâ a ambân den siŋgi âlipŋâ dâzâŋgobi.”  
\v 15 Yatâ sâm ko wâke molibigât imbâŋâ ziŋgip.  
\v 16 A kiin zagât zo, zeŋgât kutziŋâ itâ, Simoŋ, Yesuŋâ kutŋâ ŋâi Petero sâm pindip.  
\v 17 Zebedaiogât nanzatŋâ Yakobo sot munŋâ Yohane, zekât kutzikŋâ Boanegesi sâip (niiŋ denân ko, dinzikŋâ kundunduŋ yatâ opmap).  
\v 18 Andrea, Pilipo, Batolomaio, Mataio, Toma, Alipaiogât nanŋâ Yakobo sot Tadaio sot a ŋâi Simoŋ Zelote sot Yuda Karioto kamânân gokŋâ.  
\v 19 Yuda zâk ândim Yesu tirâpzâŋgoi kâsa ziŋ gâsuwe.   
\s1 Yesugât nâŋgâne kwakmak oip.  
\r (Mt 12:24-32; Lu 11:14-23; 12:10)  
\p
\v 20 Yesu sot arâpŋâ mirin zâimŋâ nalem om ninat sânetâ a ambân kâmut patâ mindune ko nalem mân niwe.  
\v 21 Yesugât torerâpŋâ ziŋ itâ sâm gâsunam âiwe. A nâmbutŋandâ Yesugât umŋâ gulip uap sâwe.   
\p
\v 22 Anutugât gurumin den zorat galem a nâmbutŋâ, zen Yerusalem kamânân gâbâ gam itâ sâwe, “Wâke zeŋgât patâziŋâ Bezebuluŋâ umŋan gei kin, zorâŋ imbaŋâ pindi wâke moliziŋgâmap.”  
\v 23 Sânetâ Yesuŋâ zâŋgonsâi zâkkâren âine den sumbuŋâ itâ sâm dâzâŋgoip,  
\v 24 “Sataŋ zâk âlip zikŋak moliaŋgâbap mo? Hân ŋâigât a zen ziiŋak agom kâsâpagone hânziŋâ kwamen zimbap.  
\v 25 A ŋâi sot warâpŋâ, zen sârek op kâsa utne kâsâp âsagibap.  
\v 26 Sataŋŋâ arâpŋâ zâŋgom moliziŋgi sâi ko zâkkât nep kamânŋâ zorâgoot gulip opap.”   
\p
\v 27 Yesuŋâ yatâ sâmŋâ Sataŋgât den sumbuŋâ ŋâi itâ sâm dâzâŋgoip, “Mirâ mariŋâ, zâk kâwali op mirin tâi ŋâiŋâ zâim sikum kut ŋâi ŋâi laŋ mimbap? Zo mân orot. A zorâŋâ kâwali a zo kom kiŋ bik saam pam ko sikumŋâ âlip bekŋan mimbap.”   
\p
\v 28-30 Op ko Anutugât gurumin den zorat galem a, zen Yesu umŋan wâke ândiap sâwe, zorat itâ sâm dâzâŋgoip, “Nâ perâkŋak dâzâŋgobâ. Den bâliŋ top top zorat tosa birâbirâŋ, zo ziap. Ka a ŋâi zâk Tirik Kaapum mem gei kwâkŋaŋgâm den bâliŋâ sâbap, zorat tosa ko mân birâbirâŋâ. Zo ko narâk dâp tap zâibap.”   
\s1 Yesugât mamŋâ murâpŋâ.  
\r (Mt 12:46-50; Lu 8:19-21)  
\p
\v 31 Den yatâ dâzâŋgom tâi Yesugât mamŋâ murâpŋâ sombemân ga kin gibapkât den pane zarip. Oi Yesuŋâ a ambân osetziŋan tâi dukuwe,  
\v 32 “Mamgâ sot mun gatkâ ga kin gem gânan se.”  
\v 33 Sâne a ambân tarâwe, zo ziŋgitŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Nâgât mamnâ sot murâpnâ, zo waniŋ ziŋâ?  
\v 34 Nâgât mamnâ mun garâpnâ zi te.  
\v 35 Anutugât sâtŋâ nâŋgâm lume, zen nâgât mamnâ mun garâpnâ ue.”   
\c 4  
\s1 Arik maamaandiŋgât dâzâŋgoip.  
\r (Mt 13:1-9; Lu 8:4-8)  
\p
\v 1 Yesuŋâ saru sâtŋan geim den siŋgi âlipŋâ dum dâzâŋgoip. A ambân doŋbep patâ mindune birâm waŋgâyân zâi tâip. A ambân zen sagân tarâwe.  
\v 2 Yesu zikŋâ waŋgâ kwâkŋan tapŋâ den siŋgi âlipŋâ sâm dâzâŋgoip.  
\v 3 Den sumbuŋâ top top dâzâŋgoip. Ŋâi itâ sâm dâzâŋgoip, “Nâ sa nâŋgânek.  
\v 4 A ŋâi keet maandiŋbam nebân arip. Âi maandeŋi ko keetŋâ nâmbutŋâ mâtâbân gei zeip.  
\v 5 Zei nii ziŋâ ga nem naŋgâwe. Keet nâmbutŋâ ko hân siŋitŋan gei zeip. Kât kwâkŋan zeipkât kek takip.  
\v 6 Zo mirâsiŋ takâm maa irikirik pâi moip. Ândâŋâ kât kwâkŋan zeipkât maa egi hâlâlâŋsâm moip.  
\v 7 Keet nâmbutŋâ hibuk osetŋan gei zeip. Oi kâmŋâ taki hibukŋâ kwârakuipkât bonŋâ buŋ oip.  
\v 8 Keetŋâ nâmbutŋâ ko hân kelâkŋoorân gei zei bonŋâ takâmŋâ bonŋâ imbaŋâ oip. Topŋâ ŋâigât 30 oi, ŋâigât 60 oi, ŋâigât 1 handeret. Bonziŋâ yatâ âsagiwe.”  
\v 9 Den yatâ sâmŋâ itâ sâip, “A ŋâi kindapŋootŋâ ko den zi nâŋgâbap.”   
\s1 Den sumbuŋik dâzâŋgomâip, zorat den.  
\r (Mt 13:10-17; Lu 8:9-10)  
\p
\v 10 A ambân doŋbep patâ âim naŋgâne a nâmbutŋâ sot Yesu arâpŋâ zen ziiŋik tapŋâ den sumbuŋaŋgât topŋâ mâsikâwe.  
\v 11 Mâsikâne sâip, “Anutugât um topŋan bagibagiŋaŋgât den sumbuŋâ, zo zen nâŋgâm kwâkâbigât sâsâŋ. Ka a nâmbutŋâ ko topŋâ mân nâŋgâbigât den sumbuŋâ dâzâŋgoman. A sâŋgiŋâ Yesaiaŋâ den ŋâi itâ sâm kulemguip,   
\q1
\v 12 ‘Umziŋ mân âburei ko tosaziŋ zemziŋgâbapkât zen siŋziŋandâ igikŋâ ko ikpi, ka mân nâŋgâm kwâkâbi. Kindapziŋandâ nâŋgâbi, ka mân nâŋgâm kwâtâtibi.’   
\p
\v 13 Zen ko den sumbuŋâ san, zorat topŋâ mân nâŋge? Den sumbuŋâ nâmbutŋâ sa dap dap yatâ nâŋgâm kwâkâbi? Den sumbuŋâ san, zo topŋâ itâ.  
\v 14 Keetŋâ maandeŋip, zo ko den siŋgi âlipŋâ yatâ.  
\v 15-16 Keetŋâ mâtâbân gei zeip, a nâmbutŋâ yatâ ândime. Zen den siŋgi nâŋgâne Sataŋŋâ ga betziŋan mem âimap.  
\v 17 Keetŋâ hân siŋitŋan gei zeip, zo ko a nâmbutŋâ zo yatâ ândime. Zen den siŋgi âlipŋâ nâŋgâm âkŋâlem ândine ko umziŋan mân gâsui ko narâkŋâ pâŋkânok mem ândibi. Siŋgi âlipkât kâmbam gâi ko loremŋâ kektâ birâbi.  
\v 18 Keetŋâ nâmbutŋâ hibuk osetŋan gei zeip, zo ko a nâmbutŋâ yatâ ândim den âlipŋâ nâŋgâm sâkziŋaŋgât keŋgât donŋbep op ândime.  
\v 19 Hângât sikum zorat âkŋâle sot bâliŋâ top top, zo umziŋan geim siŋgi âlipŋâ zo koi bonŋâ buŋ opmap.  
\v 20 Keetŋâ nâmbutŋâ hân kelâkŋan ge zeip, zorat dâp a nâmbutŋâ zen den âlipŋâ mem ândim bonŋâ muyagime. Nâmbutŋandâ 30, nâmbutŋandâ 60, nâmbutŋandâ 1 handeret. Bonŋâ yatâ muyagime.”   
\s1 Âsakŋan ândiândigât den.  
\r (Lu 8:16-18)  
\p
\v 21 Den ŋâi itâ târokwap sâip, “Zen kârâp sâum mirin zâim âmaŋân mân pam kwârakume. Kârâp sâum tâtatŋâ gobetŋan mân pame. Buŋâ. Tâtatŋan panetâ tapŋâ ko âsakŋâ âsagibap.  
\v 22 Kut ŋâi ŋâi hânân tik ziap, zo zemŋâ tik mân zimbap. Zo âsagem kagibap.  
\v 23 A ŋâi, zâk kindapŋootŋâ den zi nâŋgâbap.   
\p
\v 24 Zen den nâŋge, zo nâŋgâm kwâtâtibi. A ŋâi, zâk den nâŋgâm kwâtâtei Anutuŋâ nâŋgânâŋgâ âlipŋâ târokwap pindâbap.  
\v 25 A ŋâi nâŋgânâŋgâŋoot, zo Anutuŋâ târokwap pindâbap. Ka a ŋâi zâk den mân nâŋgâm kwâtâtei ko Anutuŋâ birâm bekŋan mimbap.”   
\s1 Anutugât siŋgi âlipkât mâtâp, zorat den sumbuŋâ.  
\p
\v 26 Yesuŋâ den ŋâi itâ sâip, “Anutugât siŋgi âlip zorat mâtâp, zo itâ.  
\v 27 A ŋâiŋâ nebân keet maandeŋmap. A zo ŋâtik hilâm ândim zari keet zo kâmŋâ takâm zâimap.  
\v 28 A zo topŋâ mân ek nâŋgi ko hânŋâ too sot nalem pindi ko kâmŋâ takâm zâimap.  
\v 29 Zâim ilum opŋâ bonŋâ opmap. Oi zobâ bon sâlâpagoi sândum memap.”   
\s1 Anutugât siŋgi âlipkât mâtâp zo ko nak keetŋâ yatâ.  
\r (Mt 13:31-35; Lu 13:18-19)  
\p
\v 30 Yesuŋâ den ŋâi târokwap itâ sâip, “Anutugât siŋgi âlip zorat mâtâp zo ko wanân dâpkwap sâbâ?  
\v 31 Anutugât siŋgi âlipkât mâtâp, zo nak keetŋâ yatâ. Keet zo wakum keetŋâ yatâ. Keet zo nak nâmbutŋâ ombeŋan. Keet zo mâiktâra.  
\v 32 Oi hânân kendindâ hibuk walâziŋgâm nakŋâ patâ lâmbatmap. Bâranŋan nii ga pam sândukŋan tapme.”   
\p
\v 33 Yesu zâk den sumbuŋâ top top sâm, den âlipŋâ sâm dâzâŋgoip.  
\v 34 Nâŋgânâŋgâziŋaŋgât dâp dâzâŋgoip. Oi sâm muyagem mân dâzâŋgoip. A ambân âim naŋgâne ko Yesu sot arâpŋâ ziiŋik tap sâm muyagem dâzâŋgoip.   
\s1 Pibâŋâ Yesugât den lugip.  
\r (Mt 8:23-27; Lu 8:22-25)  
\p
\v 35 Hilâm zorenâk ŋâtiksâisâi Yesuŋâ waŋgâyân tap ko arâpŋâ itâ sâm dâzâŋgoip,  
\v 36 “Saru torengen âinâ.” Yatâ sâi zorâŋak waŋgâyân zâim a ambân kâmut zâmbam âiwe. Âinetâ waŋgâ nâmbutŋâ zen molimoli âiwe.  
\v 37 Âinetâ pibâ patâ koi saru âbâŋgum waŋgâ kâligen giarip.  
\v 38 Waŋgâ kâligen gei piksâbam oi Yesu zikŋâ waŋgâ murukŋan koremŋâ kâuk kombâŋ pam uman zem tâip. Zem tâi ko arâpŋâ zen mâŋgim dukum sâwe, “Kembuniŋâ, nen saruyân geinamen. Gâ neŋgât mân nâŋgâm zem taat?”  
\v 39 Yatâ sâm mâŋgine zaat pibâ sot saru itâ sâm dâzâkoip, “Hiriŋsâm zeit.”  
\v 40 Sâi hiriŋsâm ziwet. Oi arâpŋâ itâ mâsikâziŋgip, “Zen wangât keŋgât ue? Zen dap yatâ mân nâŋgâm pâlâtâŋ kwatnime?”  
\v 41 Sâi zen keŋgât yâmbât op âragum sâwe, “Pibâ sot saru sot kut ŋâi ŋâi, zen diŋâ lume. A zi zâk dap yatâ?”   
\c 5  
\s1 Wâkeŋâ bâu umziŋan geiwe.  
\r (Mt 8:28-34; Lu 8:26-39)  
\p
\v 1 Zen waŋgâyân zâim ko ba saru nâmbutken âiwe. Âim ko Gerasene hânân takâwe.  
\v 2 Takâm hân kârâkŋan zâine ko a ŋâi wâkeŋoot, zâk mumuŋâ zeŋgât kwagân gâbâ gâip.  
\v 3 A munetâ kât mâtâpŋan zâmbanmarâwe. Oi a zo zâk zoren zânzeku op ândei ko a ziŋ gâsum tâk kâtikŋandâ kin bikŋâ saane ko tâk tiriktâruk ba âimâip.  
\v 4 Aŋâ mân gâsum saabe yatâ. A zo kâwali imbaŋâ mem ândeip. Ŋâtik sot hilâm dâp a zeŋgât kwagân sot mirâ kamân âtâŋan zânzeku op ândeip.  
\v 5 Den sâm kambâŋ sot kât memŋâ zikŋâ agoyaŋgâmâip.  
\v 6 A zorâŋâ Yesu kârebân gâi ekŋâ sârârâk kârâm ga pindiŋsâip.  
\v 7-8 Gâi ko Yesuŋâ itâ sâip, “Wâke, gâ a umŋan gâbâ takâm ba âinan.” Yatâ sâi ko a wâkeŋoot, zâk den itâ sâm kambâŋip, “Yesu Anutu patâgât nanŋâ, gâ dap otnibam gaat? Anutugât mâteŋan dâgobâ. Gâ sâknam mân niban.”  
\v 9 Sâi ko Yesuŋâ wâke mâsikip, “Gâ kutkâ ŋâi?” Mâsiki sâip, “Nen kutniŋ kâmut. Nen ko doŋbepŋâ ândien.”  
\v 10 Yatâ sâm Yesugâren itâ sâip, “Mânâk moliniŋgâna hân ŋâin âinat.”   
\p
\v 11 Oi hân zoren bâu kâmut patâ parâŋan gendâk nem ândiwe.  
\v 12 Wâke zen Yesuŋâ sâi ayân gâbâ takâm âi bâu umziŋan geibigât dukuwe.  
\v 13 Oi Yesuŋâ nâŋgâziŋgi ko wâke zen a umŋan gâbâ takâm bâu umziŋan geinetâ bâu aksik zen sârârâk kârâm âi simân geim saruyân geim mom naŋgâwe. Bâu bituk buŋâ, 2 tausen yatâ muwe.   
\p
\v 14 Bâu galem a, zen zo ekŋâ sârârâk kârâm âimŋâ mâtâbân a ambân dâzâŋgom âiwe. Ziiŋ kamânziŋan âim den siŋgi zo yatik dâzâŋgowe. A ambân ziŋ siŋgi zo nâŋgâmŋâ iknam âim minduwe.  
\v 15 Zen Yesugâren âim igâwe. A wâkeŋoot ândeipŋâ Yesu kiŋ topŋan petŋâ lapŋâ nâŋgânâŋgâŋoot op a lumbeŋâ op tâip. Yatâ tâi ekŋâ ko a gawe, zo ziŋâ keŋgâtziŋaŋgât urâwe.  
\v 16 Ka a nâmbut, a zo ek nâŋgâweŋâ ko agât den siŋgi sot bâu zeŋgât siŋgi dâzâŋgowe.  
\v 17 Den zo nâŋgâmŋâ ko Yesuŋâ zen sot mân ândibapkât sâm dukuwe.   
\p
\v 18 Yesuŋâ waŋgâyân zâibam oi a wâkeŋoot ândeipŋâ Yesu sot âibat sâm kâtigeip.  
\v 19 Sâi ko Yesuŋâ kwâkâŋaŋgâm itâ sâip, “Gâ âburem kamângan âim a torerâpkâ zen sot ândiban. Oi Kembuŋâ âlipŋan kwatgigap, zorat siŋgi torerâpkâ dâzâŋgoban.”  
\v 20 Sâi a zo âim Yesuŋâ kubikŋaŋgip, zorat siŋgi kamân bâzagât tarâwe, zoren ândim a ambân dâzâŋgoi nâŋgâm imbaŋâziŋ buŋ oip.   
\s1 Yesuŋâ ambân katep ŋâi mumuŋan gâbâ mâŋgeip.  
\r (Mt 9:18-26; Lu 8:40-56)  
\p
\v 21 Yesuŋâ waŋgâyân zâimŋâ saru nâmbutken âim ko sagân gei kiri a ambân ekŋâ ga minduwe.  
\v 22 Mindunetâ mâpâmâpâse namâ galem a ŋâi, kutŋâ Yairo, zâkŋâ gam Yesugât kiŋ topŋan geim pindiŋsâm itâ sâm kâtigeip,  
\v 23 “Bâratnâ mumbam uap, gât ko âi bikŋan gâsuna âlip op zaat ândibap.”   
\p
\v 24 Yatâ sâm dukui Yesu zâk sot arip. A ambân doŋbep, ziŋâ mem oset kwâkŋaŋgâm âiwe.  
\v 25 Ambân ŋâi osetziŋan ândeip, zâk gilâm gem ândeip. Yatâ op ândei kendon patâ kiin zagât yatâ âkip.  
\v 26 Oi kubikkubik a ziŋ nep tuum osimŋâ mân kubigâwe. Kubikŋaŋgânâ sâne zorâŋak patâ oip. Sângânŋâ kwâlâziŋgâm gâi kât sot sikum motŋâ buŋ op naŋgip.  
\v 27 Ambân zorâŋâ Yesugât den siŋgi nâŋgâm ko a ambân osetziŋan gâbâ Yesu kândâtŋan gam hâmbâŋan weegip. Ambân zo zâk itâ nâŋgâm ko oip.  
\v 28 Hâmbâŋâ weebat, zo ko âlipnâ upat sâip.  
\v 29 Weem zorâŋak gilâm kârâksâi sâkŋâ âlip oi nâŋgip.  
\v 30 Oi Yesu zâk imbâŋâ ŋâi gei nâŋgip. Nâŋgâm puriksâm mâsikâziŋgâm sâip,  
\v 31 “Ŋâiŋâ hâmbânan weegap?” Sâi arâpŋâ zen dukuwe,  
\v 32 “Wangât sat? A ambân doŋbep patâ haamgoge, zo ka.” Sânetâ Yesu zâk ambân weegip, zo ek kâruip.  
\v 33 Oi ambân zo mâsek âlip oi nâŋgip, zorat umŋâ sâtâŋgui sânam sâmbui Yesugât kiŋ topŋan gei pindiŋsâmŋâ topŋâ sâm muyageip.  
\v 34 Sâm muyagei Yesuŋâ itâ sâm dukuip, “Gâ nâŋgâm pâlâtâŋ kwâtnimat, zorat op âlipkâ uat. Âlip op ko umgâ diim gei ândiban.”   
\p
\v 35 Yesuŋâ ambân zo yatâ dukum kiri a nâmbutŋâ mâpâmâpâse namâ galem a mirin gâbâ gam sâwe,  
\v 36 “Bâratkâ muap, zorat patâ mirâgan mân diim zâiban.” Yatâ sâne Yesu zâk den zo nâŋgâm mâpâmâpâse namâ galem a itâ dukuip,  
\v 37 “Mân keŋgât ot. Gâ nâgât nâŋgâm pâlâtâŋ kwatnina bâratkâ âlip upap.” Yatâ sâmŋâ a ambân kâmut zo mân gabigât sâm zâmbam arip. Petero sot Yakobo sot zâkkât munŋâ Yohane, zeŋagâk sâi ârândâŋ âiwe.  
\v 38 Âi takâne mirin a ambân zen âigirâp patâ op tatne ziŋgirip.  
\v 39 Ziŋgit ko mirin zâimŋâ a ambân itâ dâzâŋgoip, “Wangât isem te? Ambân zi mân muap. Zâk yen uman zem taap.”  
\v 40 Sâi nâŋgâm girâŋŋaŋgâwe. Oi sâi geim naŋgâne ambân katepkât ibâ mam sot arâpŋâ karâmbut sâi ambân katep zeibân bagiwe.  
\v 41 Yesuŋâ ambân zo bikŋan gâsumŋâ ziiŋ denân sâip, “Talita kumi (niiŋ denân ko, Ambân dâgoga zaat).”  
\v 42 Sâi zorenâk ambân zo zaat âim gâip. Ambân katep zo kendonŋâ kiin zagât yatâ. Yatâ oi ekŋâ imbaŋâziŋ buŋ oi sâlâpziŋan zim kirâwe.  
\v 43 Yesuŋâ siŋgi zorat a ambân laŋ mân dâzâŋgobi sâm kâtigeip. Oi ambân zo nalem pindâne nimbapkât sâm dâzâŋgoip.   
\c 6  
\s1 Nasarete kamân gokŋâ, ziŋ Yesu birâŋaŋgâwe.  
\r (Mt 13:53-58; Lu 4:16-30)  
\p
\v 1 Yesu zâk mirâ kamân zo birâm kamânŋan ari arâpŋâ molim âiwe.  
\v 2 Âi ândei Yuda zeŋgât kendon narâkŋâ oi mâpâmâpâse namin zâi siŋgi âlipŋâ sâm dâzâŋgoi a doŋbep ziŋ den siŋgi âlipŋâ nâŋgâm imbaŋâziŋ buŋ oi itâ sâwe, “Den siŋgi âlipŋâ zi ŋâiŋâ kwâkâm pindap? Ŋâiŋâ nâŋgânâŋgâ patâ zi pindap? Kut ŋâi ŋâi tuutuuŋâ, zo topŋâ dap yatâ?  
\v 3 Zâk mirâ tuutuuŋâ a. Zo Mariagât nanŋâ. Zâkkât murâpŋâ Yakobo, Yose, Yuda, sot Simoŋ, zeŋgât âtâziŋâ zo. Ka garâpŋâ osetniŋan ândie.” Yatâ sâm zâkkât nâŋgâne gigiŋâ oip.  
\v 4 Oi Yesuŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Propete ŋâi zâk kutsiŋgiŋâ kamân dâp laŋ kârâm ari kamârâp sot torerâpŋâ, ziiŋ ko nâŋgâne yenŋâ opmap.”  
\v 5 Yatâ ândiwegât Yesuŋâ zeŋgâren nep patâ tuubam kwagip. Zâk a mâsekziŋoot kânok kânok weeziŋgi âlip urâwe.  
\v 6 A ambân doŋbep patâ umziŋandâ aŋgân kârâwegât nâŋgi yâmbât oip. Oi kamân torenŋâ ginŋen, zeŋgâren âi den siŋgi âlipŋâ dâzâŋgoip.   
\s1 Arâpŋâ kamân dâp den siŋgi âlipŋâ sâbigât sâŋgonzâŋgoip.  
\r (Mt 10:5-15; Lu 9:1-6)  
\p
\v 7 Yesuŋâ sâi arâpŋâ gane ko zagât zagât âi den siŋgi âlipŋâ sâbigât sâŋgonzâŋgoip. Wâke moliziŋgâbigât imbaŋâ ziŋgâm itâ sâm dâzâŋgoip,  
\v 8 “Zen tânziŋik mem âibi. Zen mâtâpkât nalem sot kât sot irâ mân mem âibi.  
\v 9 Ki pâke zo ko mem ândibi. Hâmbâ ko umŋan sâkŋan buŋâ, kânogâk mem âibi.”  
\v 10 Yatâ sâmŋâ dâzâŋgoip, “Kamân ŋâi âimŋâ mirâ zâibi, zorenâk tâtat mâme opŋâ gem kamân ŋâin âibi.  
\v 11 Kamân ŋâi takâne a ambân ziŋâ mân buku otziŋgâmŋâ dinziŋâ birâne kândâtzâŋgom ko kinziŋan gwapgwap lâŋ gâbârine gei topziŋâ nâŋgâbi. Zen yatâ opŋâ kamân zo birâm âibi.”  
\v 12 Yatâ sâi zen âimŋâ a ambân umziŋ melâŋbigât den sâm dâzâŋgowe.  
\v 13 Wâke doŋbep moliziŋgâwe. A mâsekziŋoot doŋbep kelâk saŋgonziŋgâm kubikziŋgâwe.   
\s1 Herodeŋâ sâi Yohane kuwe.  
\r (Mt 14:1-12; Lu 3:19-20; 9:7-9)  
\p
\v 14 Yesugât den siŋgi laŋ kârâm a kutâ Herodegâren ari nâŋgip. A nâmbutŋâ ziŋâ Yesugât itâ sâwe, “Yohaneŋâ too saŋgonziŋgip, zâkŋâ mumuŋan gâbâ zaat kâwaliŋoot ândiap.”  
\v 15 A nâmbutŋandâ Yesugât itâ sâwe, “Zâk Elia zaat ândiap.” Sâne nâmbutŋandâ itâ sâwe, “Zâk Propete ŋâi, Propete sâŋgiŋâ yatâ.”  
\v 16 Herodeŋâ den zo nâŋgâm sâip, “Buŋâ. Yohane sa gânduŋ kârâm mânâŋgârâwe, zâkŋâ zaat ândiap.”   
\p
\v 17 Herode zâk mârumŋan kâwali a sâŋgonzâŋgoi Yohane gâsum tâk namin parâwe. Mârum ombeŋan Herodeŋâ munŋâ Pilipo zâkkât ambinŋâ Herodia bekŋan meip. Ambân zâkkât opŋâ Yohaneŋâ Herode itâ dukuip.  
\v 18 “Gâ mungaŋgât ambân mein, zo mân dap uap.”  
\v 19 Yatâ sâi ko Herodegât ambinŋâ Herodia, zâk Yohanegât um kâlak nâŋgâm ândeip. Yohane kumbat sâm mâtâp kârum ândeip.  
\v 20 Herodeŋâ ko Yohane a târârak sot âlipŋâ sâmŋâ hurat kwâkŋaŋgâm galem ândeip. Herodeŋâ Yohanegât den nâŋgâm um zagât oip. Oi laŋ diŋâ zo nâŋgâm âkŋâleip.   
\p
\v 21 Oi Herodiaŋâ Yohane kumbap sâm matâp itâ muyageip. Herodegât âsaâsagiŋ narâkŋâ mâte oi sii nalem om a sâtŋâ sot kâwali a patâ sot Galilaia hânân gâbâ a zâizâiŋâ minduziŋgâm nalem ziŋgip.  
\v 22 Mindunetâ ko Herodia bâratŋâ, zâk mâteziŋan zâi kep ândeip. Kep ândei Herode sot arâpŋâ ziŋ ekŋâ âkŋâliwe. Herodeŋâ ambân itâ sâm dukuip, “Gâ wan mo wangât otgigap? Sâna gibâ.”  
\v 23 Yatâ sâm a patâ mâteziŋan sâm kâtigeip, “Wan mo wangât otgigi âlip sâna gibat. Hânnaŋgât sâna âlipŋâ mânâŋgât toren gibat.”   
\p
\v 24 Ambân zo âkŋan âi mamŋâ mâsikâm sâip, “Nâ wan wangât sâbâ?” Sâi mamŋandâ dukuip, “Yohane too saŋgonziŋgip, zâkkât gânduŋâ mânâŋgât kâukŋâ niban.”  
\v 25 Sâi ambân zo sârârâk kârâm âim a kutâgâren itâ sâip, “Yohane too saŋgonziŋgip, zâkkât gânduŋ mânâŋgât kâukŋâ hâkop patin pam ni.”  
\v 26 Herodeŋâ den zo nâŋgâm pârâkpam umŋâ bâleip. Zâk a sâtŋâ zeŋgât mâteziŋan sâm kâtigeip, zorat op zo bon upapkât sâi diŋâ nâŋgip.  
\v 27-28 Kegâk kâwali a ŋâi Yohanegât kâukŋâ mem gâbapkât sâŋgonguip. Kâwali a zo tâk namin âim Yohane gânduŋ mânâŋgât kâukŋâ hâkop patin pam mem ga ambân zo pindip. Ambân zorâŋ memŋâ mamŋaŋgâren mem arip.  
\v 29 Oi Yohane arâpŋandâ siŋgi zo nâŋgâm âi kâmbarâŋâ mem hanguwe.   
\s1 Yesu arâpŋâ âburem gawe.  
\p
\v 30 Aposolo zen âburem ga Yesugâren mindum ko kut ŋâi ŋâi urâwe, zorat den siŋgi dukum naŋgâwe. Den siŋgi âlipŋâ sâwe, zorat dukuwe.  
\v 31 Narâk zoren doŋbep patâ târotâroyâk mindum âim gawe. Âim ganetâ zen dap op nalem nimbe. Zorat Yesuŋâ arâpŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Zen ganetâ a mân ândiândiŋan âi ândeindâ sâkniŋ sânduksâik.”  
\v 32 Oi zen ziiŋik waŋgâyân zâim a mân ândiândiŋan ba âiwe.  
\v 33 Ka a ambân kâmut ziŋgitnetâ âine kamânŋâ kamânŋâ mindum sârârâk kârâm âim ziŋon âim takâwe.   
\s1 Yesuŋâ a 5 tausen yatâ nalem ziŋgip.  
\r (Mt 14:13-21; Lu 9:10-17; Yo 6:1-13)  
\p
\v 34 Oi Yesuŋâ waŋgâyân gâbâ gem gamŋâ a ambân kâmut patâ ziŋgiri râma galem a buŋâ, yatâ ândiwe. Yesuŋâ zo yatâ ziŋgitŋâ umŋâ nâŋgip. Yatâ ziŋgitŋâ zorâŋak den siŋgi âlipŋâ doŋbep dâzâŋgoip.  
\v 35-36 Mirâsiŋ geibâ sâi arâpŋâ ziŋâ Yesugâren âim sâwe, “Zi mân ândiândiŋan ândeindâ ŋâtiksapkât a ambân zâmbana kamân tap ariabân âim nalem sâŋgân mem nimbi.”  
\v 37 Sânetâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Wangât âibigât se? Ziŋâ nalem ŋâi ziŋgânek.” Sâi itâ dukuwe, “Nen âim kât 2 handeret yatâ zorâŋ nalem kwâlâm ga ziŋgânatkât sat?”  
\v 38 Sâne itâ sâm mâsikâziŋgip, “Zeŋgâren nalem dabutâ ziap, zo âi iknek.” Sâi zen âi ekŋâ dukuwe, “Nalem bâtnâmbut sot saru zuuŋâ zagât.”   
\p
\v 39 Sânetâ Yesuŋâ sâi a zen hibuk kwâkŋan kâmutŋâ kâmutŋâ ge tarâwe.  
\v 40 Teŋgâ ŋâi 1 handeret, teŋgâ ŋâi 50, yatâ tarâwe.  
\v 41 Tatnetâ Yesuŋâ nalem bâtnâmbut sot saru zuu zagât mem siŋâ sumbemân ek sâiwap sâm sonpam ziŋgip. Nalem zo mamuŋ arâp ziŋgi ziŋâ kâsâpkum a ziŋgâwe. Saru zuuŋâ kâsâpkum ziŋgi yatik urâwe.  
\v 42 Oi zen aksik nem âkon urâwe.  
\v 43 Nalem sot zuu buputŋâ tâip, zo mine irâ kiin zagât piksâip.  
\v 44 A nalem niwe, zo ko 5 tausen yatâ.   
\s1 Yesuŋâ saru kwâkŋan lâŋ lâŋ arip.  
\r (Mt 14:22-23; Yo 6:15-21)  
\p
\v 45 Oi Yesuŋâ sâi arâpŋâ waŋgâyân zâim ândiren Besaida kamânângen âiwe. Yesu zik ko a ambân zâmbanbam tâip.  
\v 46 Yesuŋâ kândâtziŋ kelikŋâ ninâu sâbam bâkŋan zarip.  
\v 47 Ŋâtiksâi waŋgâ saru tânâmŋan âim tâi Yesu zikŋik saru sâtŋan tâip.  
\v 48 Oi pibâ sâŋgânziŋan gâbâ gâi âinam osim biraŋâwe. Oi Yesuŋâ ziŋgitŋâ haŋsâsâgât ŋâtikŋâ saru kwâkŋan lâŋ lâŋ zeŋgâren âim walâziŋgâbam oip.  
\v 49 Yesuŋâ saru kwâkŋan ari ek wâke gaap sâm keŋgât urâwe.  
\v 50 Zen aksik ekŋâ keŋgât patâ urâwe. Yatâ utne den itâ sâm dâzâŋgoip, “Zen umziŋ diim geik. Ninak gaan. Zen mân keŋgât utnek.”  
\v 51 Yatâ sâm waŋgâyân zari pibâ hiriŋsâip. Hiriŋsâi a zen imbaŋziŋ buŋ oip.  
\v 52 Nalem ziŋgip, zorat topŋâ mân nâŋgâwe. Nâŋgânâŋgâziŋ mân pâroŋsâip, zorat.   
\p
\v 53 Saru nâmbutken âim Genesarete hânân takâm waŋgâ saawe.  
\v 54-55 Waŋgâyân gâbâ gine zorâŋak a ambân ziŋ Yesu ekŋâ kamân dâp âimŋâ a mâsekziŋoot helâŋ aam minziŋgâm Yesugâren gawe.  
\v 56 Yesuŋâ kamân patin sot mâik mâigân ari ko a ambân mâsekziŋoot sombemân zâmbane âi hâmbâ murukŋan gâsum âlipziŋ upigât Yesu dukune nâŋgip. Dukune nâŋgi hâmbâŋan gâsum âlipziŋ urâwe.   
\c 7  
\s1 Parisaio a sot Yesu, zen den âraguwe.  
\r (Mt 15:1-9)  
\p
\v 1 Parisaio sot Yerusalem kamânân gâbâ Kembugât gurumin den zorat galem a, zen Yesugâren ga minduwe.  
\v 2 Oi Yesu arâpŋâ osetziŋan gâbâ nâmbutŋandâ Parisaio a zeŋgât den mân luwe. Zen bitziŋ mân saŋgon nalem nine ziŋgirâwe.  
\v 3 Parisaio sot Yuda a aksik patâ, zen bitziŋ saŋgon nalem nemarâwe. Sâkurâpziŋ zeŋgât den lum yatâ opmarâwe.  
\v 4 Zen mindumindu sombemân gâbâ gam too sâŋgonŋâ nalem nemarâwe. Oi zorik buŋâ. Âmaŋ sot hâkop saŋgonsaŋgon sot kut ŋâi ŋâi nâmbutŋaŋgât sâkurâpziŋaŋgât den, zo lum ândiwe.  
\v 5 Zorat Parisaio sot Kembugât gurumin den zorat galem a, zen Yesu mâsikâm sâwe, “Arâpkâ wangât sâkurâpniŋ zeŋgât den kom bitziŋ mân saŋgon nalem nime?”  
\v 6 Sânetâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Sarâ a zen. Zeŋgât op Propete Yesaiaŋâ Anutugât den itâ sâm kulemgoip,  
\q1 ‘A kâmut zi lâuziŋandik mâpâsenime. Umziŋandâ ko birânime.  
\v 7 Oi den bonŋaŋgât hâuŋâ a ziiŋ den sâm kwâkâm aŋgâme. Zen lâuziŋandik mâpâsenime, nâ zorat nâŋga yen opmap.’   
\p
\v 8 Zen Anutugât gurumin den zo birâne gei a denâk lum ândime.  
\v 9 Zen ziŋâ nâŋgânâŋgâyân gâbâ den zo mem ko Kembugât gurumin den zo birâm mâtâp ŋâin âime.  
\v 10 Mose zâk Anutugât gurumin den itâ sâm dâzâŋgoip, ‘Gâ ibâ mamgâ sâtzik lum hurat kwatzikâban. Ŋâi zâk ibâ mamŋâ sâm bâliŋan kwatzikâbap, zo kune mumbap.’  
\v 11 Zen ko itâ sâme, ‘A ŋâi zâk ibâ mamŋâ itâ dâzâkobap. Kut zo zo zikâbam, zo Anutugât siŋgi sâm paan.’  
\v 12 Yatâ dâzâkoi zen diŋâ mem kâtikŋan pam mam ibâŋ kore otzikâbâ sâi mâtâp pâke kwâkŋaŋgâme.  
\v 13 Yatâ op Anutugât den komŋâ sâkurâpziŋaŋgât den lum game. Oi zorik buŋâ kut ŋâi ŋâi nâmbutŋâ yatik upme.”   
\s1 Kut ŋâi ŋâi niniŋandâ a um mân sumunkomap.  
\r (Mt 15:10-20)  
\p
\v 14 Yesuŋâ yatâ sâm a ambân dum minduziŋgâm itâ sâm dâzâŋgoip, “Nâ den dâzâŋgua zen aksik nâŋgâm kwâkânek.  
\v 15 Kut ŋâi ŋâi nine tep kâmboziŋan geimap, zorâŋ mân sumunkomap. Ka umziŋan gâbâ kopgâmap, zorâŋâ ko sumonkomap.  
\v 16 A kindapŋoot zorâŋ den zi nâŋgâbap.”   
\p
\v 17 Yatâ sâmŋâ birâziŋgâm mirin zari arâpŋâ ziŋâ den sumbuŋâ topŋaŋgât mâsikâwe.  
\v 18 Mâsikânetâ sâip, “Zen yatik um nâŋgânâŋgâziŋâ buŋ ândime? Topŋâ itâ mân nâŋgâme? Kut ŋâi ŋâi tep kâmboziŋan geimap, zorâŋ dabân sumunkomap?  
\v 19 Zorâŋ umziŋan mân âimap. Zo yen tep kâmboziŋan giari mem kubigi mâtâpŋan geimap.” Yesu zâk yatâ sâm nalemgât den sâm nâmbâsâpkoip.  
\v 20 Oi den ŋâi itâ sâip, “Umziŋan gâbâ kopgâmap, zorâŋâ ko sumunkomap.  
\v 21 A umân gâbâ den itâ kopgamap. Nâŋgânâŋgâ bâliŋâ, âkŋâle nep, kâmbu.  
\v 22 Kâmbam ku, ambân mem birâbirâŋ, sarâ, zâizâiŋâ, um kâtik, den bâliŋâ sot bâliŋâ top topŋâ.  
\v 23 Bâliŋâ sâlâpkuan, zorâŋâ a umziŋan gâbâ kopgâi sumunkomap.”   
\s1 Grik ambân ŋâi Yesugâren gâip.  
\r (Mt 15:21-28)  
\p
\v 24 Yesu zâk kamân zo birâm âim Tiro Sidoŋ kamân zagât zo zeŋgâren takip. Takâm mirâ ŋâin zâim tik tap nâŋgâbat sâip. Oi dap yatâ tik tâpap?  
\v 25 Taki zorenâk ambân ŋâi zâk siŋgi nâŋgip. Zâkkât bâratŋâ wâkeŋâ zâk sot ândeipkât ga Yesugât um topŋan pindiŋsâip.  
\v 26 Ambân zo Grik ambân Siro-Poinika gokŋâ. Zâk bâratŋaŋgât umŋan wâke zo molibapkât dukuip.   
\p
\v 27 Dukui Yesuŋâ itâ sâip, “Katep zeŋgât nalem wâu ziŋgindâ mân dâp upap. Katep zen nalem ninetâ ko buputŋâ zo mem wâu ziŋgânat.”   
\p
\v 28 Sâi ambânŋâ den itâ mâburem pindip, “Kembu, zo nâŋgan. Ka katep ziŋâ nalem nine gwapgwapŋâ gei wâu zen laŋdâ nime.”   
\p
\v 29 Oi Yesugoot itâ sâm dukuip, “Den zo yatâ sat, zorat op ko nâŋgâgigan. Âi eknan. Wâkeŋâ bâratkâ birâŋâŋgap.”  
\v 30 Sâi ambân zo âimŋâ mirâŋan zâim egip. Wâkeŋâ bâratŋâ pam ari nâŋzam tâip.   
\s1 A diŋ buŋ kubikŋaŋgip.  
\p
\v 31 Yesu zâk Tiro kamânân gâbâ puriksâm Sidoŋ kamân walâmŋâ kamân bâzagât zeŋgâren takâmŋâ Galilaia saruyân takip.  
\v 32 A nâmbutŋâ, ziŋâ a ŋâi kopa, kindap bâpsâsâŋ diim gam Yesuŋâ weebapkât dukuwe.  
\v 33 Dukune nâŋgâm a zo diimŋâ ginŋan pâi zikŋik kiri Yesu zâk bikŋandâ kindapŋan weemŋâ bikŋan tâpkum nâmbâlamŋan weegip.  
\v 34 Yatâ opŋâ sumbemân egi zaari yaak memŋâ ziŋ denân sâip, “Epata (niiŋ denân ko, pâroŋsâ).”  
\v 35 Yatâ sâi a kindapŋâ pâroŋsâi nâmbâlam âburei den âlip sâip.  
\v 36 Oi Yesu zâk den siŋgi zo mân sapsubigât dâzâŋgoip. Yatâ sâi zen ko kâtigem sâne laŋ kârâm arip.  
\v 37 Zen âiwap pamŋâ itâ sâwe, “Kut ŋâi ŋâi tuugi âlip opmap. Kindapziŋ bâpâsâŋ kubikziŋgâmap. A dinziŋ buŋ den muyagem ziŋgâmap.”   
\c 8  
\s1 Yesuŋâ a ambân 4 tausen nalem ziŋgip.  
\r (Mt 15:32-39)  
\p
\v 1 Narâk zoren a ambân kâmut patâ Yesugâren mindum nalem buŋ ândine Yesuŋâ arâpŋâ minduziŋgâm dâzâŋgoip,  
\v 2 “A ambân kâmut zi sirâm karâmbut nen sot ândimŋâ tepziŋaŋgât mue, zorat umnâ nâŋgan.  
\v 3 Zen nalem buŋâ sâŋgonzâŋgoindâ sâi mâtâbân âim nalemgât tâmbetagobe. Nâmbutŋâ zen kamân kârebân gâbâ gawe, zorat.”  
\v 4 Yatâ sâi arâpŋâ ziŋ itâ sâm dukuwe, “A mân ândiândiŋan ândiengât dap yatâ nalem muyagem ziŋgânat?”  
\v 5 Sâne itâ mâsikâziŋgip, “Zeŋgâren nalem dabutâ ziap?” Sâi ziŋâ sâwe, “Nâmburân zagât ziap.”  
\v 6 Dukune sâi a ambân mindumŋâ hânân ge tarâwe. Ge tatne Yesuŋâ nalem nâmburân zagât zo memŋâ sâiwap sâm sonpam namuŋ ziŋgip. Arâpŋâ ziŋgi mem kâsâpkum a ambân ziŋgâwe.  
\v 7 Oi Yesu arâpŋâ zen saru zuuŋâ mâik bitugâk zagât mo karâmbut yatâ zo Yesu pindâne mem sâiwap sâm a ambân ziŋgâbigât arâpŋâ dâzâŋgomŋâ ziŋgip.  
\v 8 A ambân kâmut, zen nalem nem âkon urâwe. Yesu arâpŋâ zen nalem buputŋâ tap arip, zo mindune irâ nâmburân zagât zoren gei piksâip.  
\v 9 A ambân niwe, zo 4 tausen yatâ. Nine ko Yesuŋâ sâŋgonzâŋgom zâmbâri ba âiwe.   
\s1 Yesuŋâ Parisaio a girem dâzâŋgoip.  
\r (Mt 16:1-4; Lu 12:54-56)  
\p
\v 10 Yesuŋâ a ambân sâŋgonzâŋgoi âine sâp kânok zikŋâ sot arâpŋâ waŋgâyân zâim Dalimanuta hânân âi takâwe.  
\v 11 Zoren ândinetâ Parisaio a, zen Yesugâren gam zâk sot âraguwe. Ziŋâ itâ dukuwe, “Sumbemân gâbâ imbaŋâ ŋâi gei sen mârât kulem ŋâi kona iknâ” Zo mâsikâm topŋâ iknam sâwe.  
\v 12 Yatâ sâne Yesuŋâ yaak op mâsikâziŋgâm sâip, “Narâk ziren a zen wangât op top likuliku kulem âsagibapkât se? Perâkŋak dâzâŋgobâ. A zo zen kut zo mânâk tirâpzâŋgobat.”  
\v 13 Yatâ sâmŋâ birâziŋgâm arâpŋâ diiziŋgi waŋgâyân zâim saru nâmbutken âiwe.  
\v 14 Arâpŋâ zen nalemgât nelâmzâŋgoi âiwe. Nalem kânogâk waŋgâyân tâip.  
\v 15 Oi Yesuŋâ arâpŋâ girem den itâ dâzâŋgoip, “Zen Parisaio sot Herode zeŋgât sii daŋgâtŋâ nalemziŋan mân pam om nimbi.”  
\v 16 Yesuŋâ yatâ sâm dâzâŋgoi ko kwakŋâ âragum sawe, “Nalemgât nelâmnâŋgoi birâm gen, zorat sap?”  
\v 17 Den yatâ sâm tatne Yesugât kindapŋan giari nâŋgâm itâ sâm dâzâŋgoip, “Nalemgât nelâmzâŋgoip, zorat wangât âragum te? Zen den zorat topŋâ mân nâŋge? Umziŋâ mân pâroŋsap?  
\v 18 Zen sinziŋandâ mân ikme? Kindapziŋandâ den mân nâŋgâme? Kut zo orâwan, zo mârum nelâmzâŋgoi mân nâŋge?  
\v 19 Nâ nalem bâtnâmbut kâsâpkum a 5 tausen ziŋgâwan. Oi buputŋâ zo sândune irâ dabutâ giarip? Mâsikâziŋgi sâwe, “Kiin zagât.”  
\v 20 Sâne sâip, “Nalem nâmburân zagât kâsâpkum a ambân 4 tausen ziŋgindâ buputŋâ sândune irâ dabutâ piksâip?” Mâsikâziŋgi dukum sâwe, “Nâmburân zagât.”  
\v 21 Sâne dâzâŋgoip, “Wangât umziŋ tok mân pâroŋsap?”   
\s1 A siŋâ bâpsâsâŋ mem kubikŋaŋgip.  
\p
\v 22 Yesu sot arâpŋâ, zen âi Besaida kamânân takâne a sen ŋâtâtik ŋâi Yesugâren diim gam bikŋandâ weebapkât dukuwe.  
\v 23 Dukunetâ Yesuŋâ a siŋ bâpâsâŋ zo bikŋan gâsumŋâ kamân ginŋan âim siŋan tâpkum bikŋandâ kâukŋan pam itâ dukuip, “Gâ kut ŋâi ŋâi, zo eksat mo buŋâ?”  
\v 24 Yatâ mâsiki ekŋâ sâip, “Nâ a ziŋgitsandâ nakkât tobat yatâ op âim gam kinze.”  
\v 25 Dum zagâtŋâ Yesuŋâ siŋan weegi a zo siŋâ ânâŋgâri kârebân sot pâŋkânogân, zo ek kwâtâteip.  
\v 26 Oi Yesuŋâ sâŋgongum sâip, “Gâ kamân patin mân zâim tigâk mirâgan zâi.”   
\s1 Peteroŋâ Yesugât topŋâ sâm kâkŋan kwâip.  
\r (Mt 16:13-20; Lu 9:18-21)  
\p
\v 27 Yesu sot arâpŋâ, zen Kaisarea kamân patâ a kutâ Pilipoŋâ sâi tuuwe, zorat kamân mâik mâik, zeŋgâren âiwe. Mâtâbân âim Yesuŋâ arâpŋâ mâsikâziŋgâm sâip, “A zen nâgât ŋâi sâme?”  
\v 28 Mâsikâziŋgi itâ sâm dukuwe, “Yohane too zaŋgonziŋgip sâme. Nâmbutŋandâ ko Elia sâme. Nâmbutŋâ zen Propete ŋâi sâme. Gâgât yatâ sâme.”  
\v 29 Sânetâ ko mâsikâziŋgip, “Ka ziiŋâ ko nâgât ŋâi sâme?” Sâi Peteroŋâ itâ dukuip, “Bâliŋan gâbâ mâkâniŋgâban. Gâ Kristo.”  
\v 30 Yatâ sâi ko a nâmbutŋâ laŋ mân dâzâŋgobigât sâm kâtigeip.   
\s1 Yesu zâk mumbapkât siŋgi den dâzâŋgoip.  
\r (Mt 16:21-28; Lu 9:22-27)  
\p
\v 31 Narâk zoren topkwapŋâ den itâ sâm muyageziŋgip, “A bonŋâ, nâ gâtâm sâknam nâŋgâbat. A patâ sot tirik namâ galem a patâ sot Anutugât gurumin den zorat galem a, ziŋâ gâsânom none momŋâ sirâm karâmbut tapŋâ zaatpat.”  
\v 32 Den zo sâm kâkŋan pam dâzâŋgoip. Dâzâŋgoi ko Peteroŋâ diim kwâkâŋaŋgâm dukuip.  
\v 33 Dukui Yesuŋâ puriksâm arâp ziŋgitŋâ Petero kwâkâŋaŋgâm sâip, “Sataŋ, gâ siriksâ. Gâ den sat, zo Anutugât den buŋâ. Zo a den.”   
\s1 Yesu sot ândiândiŋaŋgât den.  
\p
\v 34 Yesuŋâ sâi a ambân kâmut tarâwe, zen sot arâpŋâ gane itâ sâm dâzâŋgoip, “Zen nâ molininâ sâm um sâkziŋaŋgât den birâm poru nakziŋ lumŋâ nâgat mâtâp, zo lâŋbi.  
\v 35 Zen ândiândiziŋ aŋgân kârâbi, zo ko gulipzâŋgobap. Zen nâgât opŋâ sot den siŋgi âlipkât op ândiândiziŋ birâbi, zo ko ândiândi bonŋâ muyagibi.  
\v 36 Zen hângât kut kiŋ kiŋ mem ândiândiziŋ buŋ oi wan wan âlipŋâ zemziŋgâbap?  
\v 37 Zen dap yatâ ândiândiziŋ suup mei târokwap ziŋgâbap?  
\v 38 Zeŋgâren gâbâ ŋâi zâk a ambân ândi mâmanziŋ bâliŋâ zi, zeŋgât oserân ândim kwâimbânibap mo dinaŋgât nâŋgi aŋunŋoot upap, zâkkât a bonŋâ, nâŋâ Ibânaŋgât sumbem âsakŋâ sot kâwali a zen sot gamŋâ a zo yatik kwâimbâŋaŋgâbat.”   
\c 9  
\s1 Yesuŋâ holi tobat âlipŋâ oip.  
\r (Mt 17:1-13; Lu 9:28-36)  
\p
\v 1 Yesuŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Nâ perâkŋak dâzâŋgobâ. A kinze zi, nâmbutŋâ zen mân mune Anutu um topŋan ândiândiŋaŋgât narâk oi zorâŋâ imbaŋâŋoot âsagei ikpi.”   
\p
\v 2 Yesu zâk sirâm nâmburân kânok ândim Petero sot Yakobo sot Yohane diiziŋgi bak kârebân zâiwe. Zen ziiŋik zoren tatne Yesugât holi tobatŋâ ŋâi âsageip.  
\v 3 Yesugât hâmbâŋâ zo kâu timan timan. Aŋâ mân tuutuuŋâ yatâ oip.  
\v 4 Oi Mose sot Elia zorenâk muyagem gam Yesu sot den den urâwet.  
\v 5 Oi Peteroŋâ Yesu den itâ sâm dukuip, “Patâniŋâ, mat ŋâi zi ândien. Zorat silep karâmbut tuunâ. Gâgât ŋâi, Mosegât ŋâi, Eliagât ŋâi.”  
\v 6 Yesu arâpŋâ zen keŋgât op sânâmziŋ sâmbui Peteroŋâ laŋ sâip.  
\v 7 Yatâ utnetâ sasa ŋâi gei kwâtepzâŋgoip. Sasa kâligen gâbâ den ŋâi itâ âsageip, “Zi nannâ. Umnâ zâkkâren kinzap. Ziŋâ diŋâ nâŋgâm biraŋbi.”  
\v 8 Arâpŋâ zen den yatâ nâŋgâm zorâŋak ek kârune buŋ oi Yesu zikŋik kiri igâwe.   
\p
\v 9 Bâkŋan gâbâ gem gam tatne Yesuŋâ arâpŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Zen wan wan ikse, zo a ambân mân dâzâŋgone a bonŋâ, nâ mumuŋan gâbâ zaatpat.”  
\v 10 Yatâ sâm dâzâŋgoi arâpŋâ zen den zo nâŋgâm kwakŋâ itâ âraguwe, “Mumuŋan gâbâ zaatzaat sap, zorat top dap yatâ.?” Oi kut ŋâi igâwe, zorat siŋgi a ambân mân dâzâŋgowe.  
\v 11 Zen Yesu itâ mâsikâm sâwe, “Kembugât gurumin den zorat galem a, zen wângât itâ sâme? Eliaŋâ Kristo kândom okŋaŋgâm takâbap.”  
\v 12 Yatâ sâm mâsikâne sâip, “Elia perâkŋak kândom gam kut ŋâi ŋâi ek kubikpapkât sâsâŋâ. Oi bet ko a bonŋâ nâ sâknam patâ nim kâbakŋenibi. Nâgât op Kembugât ekabân dapkât op yatâ kulemguwe?  
\v 13 Eliagât itâ dâzâŋgobâ. Elia mârum ga ândei kut ŋâi ŋâi zo laŋ okŋaŋgâwe. Anutugât ekabân den kulemguwe, zo yatik okŋaŋgâwe.”   
\s1 Yesu arâpŋâ, zen wâke molim osiwe.  
\r (Mt 17:14-21; Lu 9:37-43)  
\p
\v 14 Yesu sot arâpŋâ karâmbut bâkŋan gâbâ gem arâpŋâ nâmbutŋâ zeŋgâren gam igâwe. A ambân doŋbep patâ haamzâŋgom kine Kembugât gurumin a zen Yesugât arâpŋâ sot âragum tarâwe.  
\v 15 A ambân aksik, zen Yesu ekŋâ pârâkpam zâkkâren sârârâk kârâm âim sâtâre okŋaŋgâwe.  
\v 16 Yesuŋâ mâsikâziŋgip, “Zen wan den sâm ârague?”  
\v 17 Sâi a zeŋgât oserân gâbâ a ŋâiŋâ itâ dukuip, “Patâ, wâke kopaŋâ nannaŋgât umŋan gei tâi gâgâren diim gaan.  
\v 18 Wâkeŋâ narâk dâp katep zo sâknam kwâkŋaŋgâm mem kâbakgwâbakŋe okŋaŋgi lepâuŋâ gei sâtŋâ zim kâtiŋsâi kiŋ bikŋâ kâtigem kinmap. Oi gâgât arâpkâ ziŋâ molibigât sa ko molinâ sâm kwakŋâ bire.”   
\p
\v 19 Sâi Yesuŋâ arâp dâzâŋgoip, “Zen nâŋgâm pâlâtâŋziŋ buŋâ. Nâ narâk dabutâ zen sot tap âkom diiziŋgâm ândimâmbat? Katep zo nâgâren diim ganek.”  
\v 20 Sâi katep zâkkâren diim gane wâkeŋâ Yesu ekŋâ katep mem ŋâi ŋâi okŋaŋgi hânân gei kom purik op zei lepâuŋâ gem zeip.   
\p
\v 21 Yesuŋâ katepkât ibâŋâ mâsikâm sâip, “Narâk dabutin oip?” Sâi ko ibâŋandâ sâip, “Katepŋan gâbâ muyageip.  
\v 22 Wâkeŋâ katep tâmbetkubat sâm kârâp sot tooyân mem kâbakŋei geimap. Gâ imbaŋâgâ zemgigap oi ko nekât umgâ bâliŋ oi betnikŋan me.”  
\v 23 Yatâ sâm mâpâsei Yesuŋâ itâ dukuip, “Imbaŋaŋgât satkât sa nâŋgâ. Ŋâi zâk nâŋgâm pâlâtâŋ kwatnim ândibapŋâ kut ŋâi ŋâi sâi âlip âsageŋaŋgâbap.”  
\v 24 Yesu zâk yatâ sâm dukui zorâŋak katepkât ibâŋandâ sâip, “Nâ nâŋgâm pâlâtâŋ kwatgigan. Gâ gikak nâŋgâm pâlâtâŋnâ lotŋâ, zo mem kâtikŋan pa.”  
\v 25 Oi a ambân doŋbep mindum ga kine Yesuŋâ ziŋgitŋâ wâke molim sâip, “Wâke kopa gâ dâgoga takâm âi. Oi dum mân puriksâm ga geiban.”  
\v 26 Yesuŋâ yatâ sâi wâkeŋâ den kâtik sâm katep lâŋ kâbakŋem ari katep hânân gei mumbam op zeip. A ambân zen zo ekŋâ katep muap sâwe.  
\v 27 Yatâ sânetâ Yesuŋâ katep bikŋan gâsum mem zaari kirip.   
\p
\v 28 Yesu zâk mirin zari arâpŋâ zen mâsikâm sâwe, “Nen dapkât op wâke molim osien?”  
\v 29 Sâne dâzâŋgoip, “Wâke yatâ zo ko ninâuŋâ ko âlipŋâ molimoliŋâ. Ka kut zo nâmbutŋandâ ko buŋâ.”   
\s1 Yesu mumbapkât siŋgi den dâzâŋgoip.  
\r (Mt 17:22-23; Lu 9:43-45)  
\p
\v 30 Oi hân zo birâm ba Galilaia hân walâm âiwe.  
\v 31 A ambân, ziŋâ nâŋgâbegât tigâk âiwe. Âimŋâ Yesuŋâ arâpŋâ itâ sâm dâzâŋgom ândeip, “A bonŋâ, nâ a bitziŋan zaria gâsunim none momŋâ sirâm karâmbut tap ko zaatpat.”  
\v 32 Yatâ sâm dâzâŋgoi den zo nâŋgâm topŋaŋgât mâsikânam kwakŋâ birâwe.   
\s1 A sâtŋâ ândiândiŋaŋgât den.  
\r (Mt 18:1-5; Lu 9:46-48)  
\p
\v 33 Oi Kapenaum kamân takâm mirâ ŋâin zâim Yesuŋâ arâpŋâ mâsikâziŋgâm sâip, “Mâtâbân gam wan den sâm ârague?”  
\v 34 Mâsikâziŋgi zen kwak tarâwe. Wangât, zen mâtâbân gam osetniŋan gâbâ ŋâiŋâ a sâtŋâ upap sâm âraguwe, zorat op kwak tarâwe.  
\v 35 Yesu zâk ge tapŋâ arâp kiin zagât minduziŋgâm itâ dâzâŋgom sâip, “Osetziŋan gâbâ a ŋâi a sâtŋâ upat sâm zeŋgât ombeziŋan ândim kore otziŋgâbap.”  
\v 36 Yatâ sâmŋâ katep mâik ŋâi diim osetziŋan pam itâ sâm dâzâŋgoip,  
\v 37 “Ŋâi zâk nâgât nâŋgâm katep mâik itâ zo galem okŋaŋgâbap, zo ko nâgât yatik kore otnibap. Kore otnibap, zo ko nâyâk buŋâ, sâŋgonnogip, zâk kore ârândâŋ okŋaŋgâbap.”   
\s1 Simgât den dâzâŋgoip.  
\r (Mt 18:6-9; Lu 9:49-50; 17:1-2)  
\p
\v 38 Yohaneŋâ Yesu itâ dukuip, “Patâ, a ŋâi zâk gâgât kutkâ sâm wâke molei iksen. Oi zâk nen sot mân ândeipkât kwâkâŋaŋgen.”  
\v 39 Sâi Yesuŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Mân kwâkâŋaŋgâbi. Ŋâi zâk nâgât korân nep ŋâi imbâŋâŋoot tuubap, zâkŋâ dap yatâ sâm bâliŋan kwatnibap?  
\v 40 Nepniŋ mân kârâm kândaŋbapŋâ buku op betniŋan mimbap.  
\v 41 Nâ perâkŋak dâzâŋgobâ. Ŋâi zâk zen nâgât siŋgi op ândie, zorat too aam ziŋgâbap, zo ko sâŋgân buŋ mân upap. Biken mimbap.   
\p
\v 42 Ŋâi zâk katep mâik ŋâi nâ nâŋgâm pâlâtâŋ kwatnimap, zo dukui bâliŋ upap, zo ko a zo zâk tosâ yâmbâtŋâ mimbap. A yatâ zo zâk mârum kât sumun patâ gânduŋân saam saruyân pane giari sâi ko âlip opap.  
\v 43 Bikandâ mâtâp bâliŋan diigim âibâ sâi bikâ mânâŋgât pâmban. Gâ bikâ hâlâlu ândim sim kârâbân geibatkât laŋ bikâ kârâm mânâŋgât ândim ândiândi kâtikŋan âiban.  
\v 44 Sim kârâbân nane ziŋâ sunumziŋ nemâmbap sot kârâp zâk mân bâpsâbap.  
\v 45 Kiŋgandâ mâtâp bâliŋan diigim âibâ sâi kârâm mânâŋgât birâban. Gâ kiŋgâ hâlâlu ândim simân geibatkât laŋ kiŋgâ kârâm mânâŋgât pâmban.  
\v 46 Simân nane ziŋ mân mumbap sot kârâp mân bâpsâbap.  
\v 47 Siŋgandâ mâtâp bâliŋan diigim âibâ sâi sum lâmuŋban. Gâ siŋgâ âlip ândimŋâ simân geibatkât laŋ sen bâp ândim Anutu um topŋân bagiban.  
\v 48 Sim kârâbân nane sot kârâp mân buŋ upabot.   
\p
\v 49 Zen sii mem nalem kwâkŋan pame, zo yatigâk Anutu zâk kârâp saŋgonziŋgâbap.  
\v 50 Sii zâk naamŋâ. Ka sii naamŋâ buŋ oi dap utne dum naamŋoot upap. Zen sii yatâ naamziŋoot ândibi. Zen um lumbeŋâ op ândibi.”   
\c 10  
\s1 Ambân mem birâbirâgât den.  
\r (Mt 19:1-12; Lu 16:18)  
\p
\v 1 Yesu zâk zobâ zaat ba Yudaia hân walâm Yodaŋ too nâmbut âi takip. Taki a ambân kâmut patâŋâ minduwe. Oi op ândeip yatigâk den siŋgi âlip sâm dâzâŋgoip.   
\p
\v 2 Oi Parisaio a nâmbutŋâ, zen Yesu denŋâ saanat sâm gam mâsikâm sâwe, “Kembugât den kâtik zo, dap ziap? Ambân birâbirâŋ, zo âlip orot mo mân orot?”  
\v 3 Mâsikâm sâne hâuŋâ itâ mâburem dâzâŋgoip, “Mose zâk zorat den dap dap sapsum ziŋgip?”  
\v 4 Yatâ sâi ziŋâ sâwe, “A ŋâi ambân birâbâ sâm ekap kulemgum pindâm molibap. Mose zâk yatâ sâip.”  
\v 5 Sâne Yesuŋâ itâ sâip, “Mose zâk um kâtikziŋaŋgât opŋâ gurumin den zo sâm kulemguip.  
\v 6 Ka topkwapŋâ Anutuŋâ a ambân muyagezikâmŋâ itâ sâip,  
\v 7-8 ‘Zorat ko a ŋâiŋâ ibâ mam birâzikâm ambinŋoorâk ândei zet um sâk kânok op ândibot.’ Den yatâ ziapkât zet zagât buŋâ. Kânok op ândiabot.  
\v 9 Zorat sa nâŋgânek. Anutuŋâ mâpotzikip, zo aŋâ mân kâsâpzâkobi.”   
\p
\v 10 Yesuŋâ yatâ sâi ko zâk sot arâpŋâ, zen mirin zâine ko arâpŋâ zen zorarâk dum mâsikâwe.  
\v 11 Mâsikâne itâ dâzâŋgoip, “A ŋâiŋâ ambinŋâ birâmŋâ ŋâi mimbap, zâk târotârozikŋâ mânâŋgât tosâ patâ mimbap.  
\v 12 Ambân ŋâiŋâ apŋâ birâm a ŋâi mimbap, zâk yatik târotârozikŋâ mânâŋgât tosâ patâ mimbap.”   
\s1 Yesuŋâ katep mâsop minziŋgip.  
\r (Mt 19:13-15; Lu 18:15-17)  
\p
\v 13 A ambân, zen katep gakâziŋâ Yesugâren minziŋgâm gam Yesu bikŋandâ kâukziŋan gâsubapkât sâne Yesu arâpŋâ, ziŋ keŋgât minziŋgâwe.  
\v 14 Yatâ utnetâ Yesuŋâ ziŋgitŋâ umŋâ bâliŋ oi arâpŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Zen birâne katep zen nâgâren ganek. Mâtâp mân dooŋgunek. A ambân katep zi itâ, zo zen Anutugât um topŋangât siŋgi sâsâŋâ.  
\v 15 Ŋâi zâk katep yatâ mân ândibap, zâk Anutugât kiŋ topŋan mân bagibap.”  
\v 16 Yatâ sâmŋâ minduziŋgi gane bikŋandâ kâukziŋan pam Anutuŋâ galem otziŋgâbapkât sâip.   
\s1 A sikumŋoot ŋâiŋâ Yesu sot ândibam okŋaŋgip.  
\r (Mt 19:16-30; Lu 18:18-30)  
\p
\v 17 Yesu zâk âibam oi a ŋâi sârârâk kârâm âi Yesugâren takâm um topŋan gei pindiŋsâm sâip, “Patâ âlipŋâ, nâ dap dap op ândiândi kâtikŋaŋgât siŋgi upat?”  
\v 18 Sâi Yesuŋâ itâ sâm dukuip, “Gâ wangât nâgât âlipŋâ sat? Âlip mariŋâ Anutu kânok.  
\v 19 Gurumin den zo nâŋgâmat. Zo itâ, ‘Kâmbam mân kumban. Ap ambin mân birâyaŋgâbabot. Gâ kâmbu mân upan. Bukugaŋgât sârân sâsâŋ mân sâban. Oi a ambân zeŋgât kut ŋâi ŋâi, zorat sarâ sâm mân mimban. Ibâ mamgâ sâtzik lum hurat kwatzikâban.’”  
\v 20 Sâi a zorâŋâ itâ dukuip, “Gurumin den zo pisuk katepnan gâbâ lum gâwan. Ŋâi mân bira ziap.”  
\v 21 Sâi Yesuŋâ ekŋâ umŋâ zâkkâren tâi itâ dukuip, “Kânok birâna ziap, zo upan. Gâ âim sikumgâ mem a ziŋgâna kwâlâne kât zo mem a kanpitâ ziŋgâban. Kât zo ziŋgâmŋâ birâm ga nâ sot ândiban. Gâ yatâ opŋâ sumbemân sikumgoot upan.”  
\v 22 Yesuŋâ yatâ sâm dukui a zo umŋâ bâliŋ oi nâŋgi yâmbârei arip. Zâk sikumŋâ patâ, zorat yatâ oip.   
\p
\v 23 Ari ko Yesuŋâ puriksâm arâpŋâ ziŋgitŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “A sikumziŋ patâ, zen Anutugât um topŋan baginam kwakpi.”  
\v 24 Yesuŋâ yatâ sâi arâpŋâ zen pârâkpam imbaŋâziŋ buŋ oi dum dâzâŋgoip, “Katep gakânâ, Anutugât um topŋan bagibagiŋ, zo yâmbâtŋâ.  
\v 25 Bâu patâ kameleŋâ kuup mâtâpŋan bagibap, zo yâmbâtŋâ. Ka a sikum patâŋâ Anutugât um topŋan bagibagiŋ, zo yâmbâtŋâ walâwalâŋ.”  
\v 26 Yatâ sâi ko arâp ziŋâ imbaŋâziŋ buŋ oi sâwe, “Zo yatâ zorâŋ dap yatâ Anutugât um topŋan baginat?”  
\v 27 Sâne Yesuŋâ ziŋgitŋâ sâip, Aŋâ kut ŋâi ŋâi utnam kwakme, zo Anutuŋâ mâtâp âlip muyagemap. Zâk mân kwakmap.”   
\s1 Yesugât opŋâ kut ŋâi ŋâi birâm, zorat hâuŋâ minat.  
\p
\v 28 Peteroŋâ den zo nâŋgâm Yesu itâ sâm dukuip, “Nâŋgat. Nen kut ŋâi ŋâiniŋâ kândâtkom gâ moligiwen.”  
\v 29-30 Sâi Yesuŋâ sâip, “Nâ perâkŋak dâzâŋgobâ. Zeŋgâren gâbâ ŋâi zâk nâgât opŋâ mirâ kamân mo âtâ mun, mam ponâ, ibâ mam, murarâ mo hânŋâ birâbap, zâk kut ŋâi ŋâi doŋbep mimbap. Hânân zi mirâ sot âtâ mun gat, mam murarâp sot hân, zo sâknam kwâkŋan mimbap. Gâtâm narâk patin zâk ândiândi tâmbâŋâ mem ândibap.” Yesuŋâ zo sâmŋâ mâtakâm sâip,  
\v 31 “Ka kândom a zeŋgâren gâbâ doŋbep ziŋâ bet upi. Bet a zeŋgâren gâbâ doŋbepŋâ kândom upi.”   
\s1 Yesu, zâk mumbapkât den siŋgi dâzâŋgoip.  
\r (Mt 20:17-19; Lu 18:31-34)  
\p
\v 32 Zen Yerusalem kamânân âinam zâim tarâwe. Yesuŋâ kândom ari arâpŋâ imbaŋâziŋ buŋ oi âine a nâmbutŋâ moliziŋgâweŋâ keŋgât urâwe. Oi Yesuŋâ arâpŋâ kiin zagât zo minduziŋgi tatne kut ŋâi ŋâi âsagibap, zorat den sâm muyageziŋgâm itâ sâm dâzâŋgoip,  
\v 33 “Nâŋge. Nen Yerusalem kamânân zâinamen. Oi zoren a bonŋâ nâ mumbatkât sâm Roma a kutâ zâkkâren nâbanbi.  
\v 34 A kutâ arâpziŋâ den top top dâtnom ko sinnan tâpkum inzut mem lapitnim none mubat. Oi sirâm karâmbut tap zaatpat.”   
\s1 A sâtŋâ ândiândigât den.  
\r (Mt 20:20-28)  
\p
\v 35 Oi Zebedaiogât nanzatŋâ Yakobo sot Yohane, zet Yesugâren âimŋâ sâwet, “Net kut ŋâi ŋâigât sâitâ zo âlip nâŋgânikâban?”  
\v 36 Sâitâ mâsikâzikip, “Wan wan otzikâbâ sa ko sabot?”  
\v 37 Sâi zet itâ dukuwet, “Gâ nâŋgâna imbaŋâgaŋgât âsakŋâ muyagei âsangâ toren toren tâtat.”  
\v 38 Sâitâ Yesuŋâ dâzâkoip, “Zet topŋaŋgât kârum yatâ sabot? Nâ too kâlakŋâ nimbat, zo âlip zet nimbabot? Oi too saŋgonibi, zo zet yâtik saŋgonzikâbi?”  
\v 39 Sâi zet sâwet, “Âlip utat.” Sâitâ Yesuŋâ dâzâkoip, “Too nimbat, zo zet nimbabot. Too saŋgonibi, zo yatik saŋgonzikâbi.  
\v 40 Ka âsannan tâtatŋâ, zorat den sâsâŋ, zo nâgâren mân ziap. Zorat siŋgi kwatziŋgâziŋgâŋâ, zo zen zoren tapi.”   
\p
\v 41 Yatâ oitâ arâp nâmbutŋâ zen den zo nâŋgâm Yakobo sot Yohane kuk otzikâwe.  
\v 42 Oi Yesuŋâ minduziŋgâmŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Nâŋge, Hân a kutâ, zen zâizâiŋ op kore a gâsâzâŋgom ândime. Oi hânân a patâ, zen a kutâ otziŋgâme.  
\v 43 Zeŋgâren ko yatâ mân âsagibap. Zengâren gâbâ a ŋâi a sâtŋâ upâ sâm bukurâp zeŋgât kore a op ândibap.  
\v 44 Oi zeŋgâren gâbâ a ŋâi a kutâ upat sâm bukurâp zeŋgât kore mâman ândibap.  
\v 45 Yatigâk a bonŋâ, nâ ziŋâ kore otnibigât mân gewan. Ninak zeŋgât kore opŋâ a doŋbep zeŋgât suupziŋ memŋâ ândiândinâ buŋ upapkât gewan.”   
\s1 Yesuŋâ Yeriko kamânân a ŋâi siŋâ bâpsâsâŋ kubikŋaŋgip.  
\r (Mt 20:29-34; Lu 18:35-43)  
\p
\v 46 Yesu sot arâpŋâ, zen Yeriko kamânân âi takâwe. Âi kamân zo walâm kamân ginŋan âine a siŋ bâpsâsâŋ ŋâi mâtâp ginŋan tâip, kutŋâ Batimaio, Timaiogât nanŋâ. A ambân, zen Yesu Nasarete gokŋâ, zâk gam ariap sâwe.  
\v 47 Sâne nâŋgâm den sâm sâip, “Yesu, gâ Dawidigât kiunŋâ, nâgât umgâ bâleik.”  
\v 48 Den yatâ sâm tâi a nâmbutŋandâ hiriŋsâm tat sâm dukuwe. Dukune dinziŋâ birâm kambâŋâ sâip, “Yesu gâ Dawidigât kiunŋâ, nâgât umgâ bâleik.”  
\v 49 Yatâ sâi Yesuŋâ nâŋgâm mâtâbân kinŋâ sâip, “Sâne gâik.” Sâi a ziŋâ sen ŋâtâtik zo konsâm sâwe, “Umgâ bâbâlaŋ oi zaat ga. Patâŋâ goonsap.”  
\v 50 Oi sen ŋâtâtikŋâ den zo nâŋgâm hâmbâŋâ birâm pam oksâm zaatŋâ ba Yesugâren arip.  
\v 51 Âi taki Yesuŋâ itâ sâm mâsikip, “Dap otgibatkât sat?” Sâi a sen ŋâtâtikŋâ sâip, “Patânâ, sinnâ âlip upapkât otnigap.”  
\v 52 Sâi Yesuŋâ itâ dukuip, “Gâ âinan. Nâŋgâm pâlâtâŋ kwatnigat, zorat âlipkâ uat.” Sâi zorenâk siŋâ ekŋâ Yesu molim arip.   
\c 11  
\s1 Yesu, zâk doŋgi bâu kwâkŋan Yerusalem kamânân zarip.  
\r (Mt 21:1-11; Lu 19:28-40; Yo 12:12-19)  
\p
\v 1 Yesu sot arâpŋâ, zen âimŋâ Yerusalem kamân mâte opŋâ Oliwa bâkŋan takâwe. Bakŋâ topŋan kamân zagât Betepage sot Betania tarâwet. Zoren takâm Yesuŋâ a zagât sâŋgonzâkom sâip,  
\v 2 “Kamân ândi, zoren arit. Âi takâmŋâ doŋgi sigan ŋâi tâgân kinzap, zo muyageit. Doŋgi zo a kwâkŋan mân tâtatŋâ, zo irakŋâ. Zo muyagem olaŋ diim gâit.  
\v 3 Olaŋitâ a ŋâiŋâ wangât olaŋsabot sâm mâsikâziki itâ sâbabot, ‘Kembuniŋaŋgâren nep muyagiap. Oi kek pâi âburem gâbap.’”  
\v 4 Yatâ sâm dâzâkoi a zagât zet âim mirâ ŋâi sâŋgânŋan doŋgi sigan ŋâi saane kiri olaŋâwet.  
\v 5 Olaŋitâ a nâmbutŋandâ zikit mâsikâzikâm sâwe, “Wangât olaŋsabot?”  
\v 6 Sâne Yesuŋâ den sâip, zo dâzâŋgoitâ nâŋgâne âkip.  
\v 7 Doŋgi zo Yesugâren diim aritâ arâpŋâ ziŋâ hâmbâziŋâ doŋgi kwâkŋan pane Yesuŋâ kwâkŋan zâi tap arip.  
\v 8 A doŋbep patâ ziŋâ hâmbâ motziŋ mâtâbân lâŋgat âiwe. Oi nâmbutŋandâ gâlaŋgât sot lâkom ilumŋâ mânâŋgâtŋâ mâtâbân pam âiwe.  
\v 9 A ambân kâmut patâ, ziŋâ Yesu mem oset kwâkŋaŋgâwe. Ziŋâ itâ sâm pam diiwe, “Oe, Kembugât sâtkât gam niŋgap, zâk sâm âlipŋan kwâkŋaŋganâ.  
\v 10 Sâkuniŋâ Dawidiŋâ kembu otziŋgâm galem otziŋgip, zo yatâ otniŋgâbap. Zorat sâtâre utnâ. Oe, Anutu u sumbemân.”  
\v 11 Yatâ op âine Yesuŋâ Yerusalem kamân takâm Anutugât tirik namin zarip. Zâimŋâ kut ŋâi ŋâi ek naŋgi mirâsiŋ geibam oi gem arâpŋâ diiziŋgi Betania kamânân âiwe.   
\s1 Wakum nakŋâ ŋâi Yesugât sâtkât hâlâlâŋsâip.  
\r (Mt 21:18-19)  
\p
\v 12 Haŋsâi Betania kamânân gâbâ gemŋâ Yesu tepŋaŋgât oip.  
\v 13 Oi kârebân siŋandâ egi wakum nak ŋâi kiri egip. Ekŋâ bonŋâ kinzap sâm âi kâruip. Bonŋâ orot narâk buŋâ, zorat ilumŋik kirip.  
\v 14 Yatâ ekŋâ nak zo itâ dukuip, “Gâgâren gâbâ bonŋâ niniŋâ zo a ŋâiŋâ mânâk nimbap.” Den yatâ sâi arâpŋâ nâŋgâwe.   
\s1 Yesuŋâ tirik namâ hâlâlu sâip.  
\r (Mt 21:12-17; Lu 19:45-48; Yo 2:13-22)  
\p
\v 15 Zen Yerusalem kamânân zâiwe. Oi Yesuŋâ tirik namin zâim a kut ŋâi ŋâi aŋgâgwaŋgâ op kine moliziŋgip. A nâmbutŋâ, zen Roma zeŋgât kât sot Yuda zeŋgât kât, zo hâukwap aŋgâgwaŋgâ op kirâwe. Kât pâpanŋâ zo kom giligâlak mem kembâ aŋgâgwaŋgâ urâwe, zeŋgât tâtatŋâ zo kom kâbakŋei gei zeip.  
\v 16 Oi tirik namin kut ŋâi ŋâi mân mem âim gabigât sâip.  
\v 17 Itâ sâm dâzâŋgoip, “Anutugât den kulem ŋâi itâ ziap,  
\q1 ‘Namânâ zi a eluŋ zeŋgât ninâu namâ upap.’  
\p Ziŋâ ko utne kâmbu a zeŋgât kât ki yatâ uap.”   
\p
\v 18 A ambân zen Yesugât diŋâ nâŋgâne imbaŋâ oip, zorat Parisaio sot Kembugât gurumin den sâsâ a kândâtzâŋgowe. Yatâ utne a sâtŋâ ziŋ Yesu dap op koindâ moik sâm kimuŋâ miwe.  
\v 19 Ŋâtiksâi Yesu sot arâpŋâ, zen kamân patâ zo birâm ba âiwe.   
\s1 Kembu nâŋgâm pâlâtâŋ kwap ninâu sânat.  
\r (Mt 21:20-22)  
\p
\v 20 Mirâ haŋsâi wakum nak kiribân âi igâwe. Nak zo mom kirip.  
\v 21 Peteroŋâ ekŋâ Yesu den sâip, zo nâŋgâm itâ dukuip, “Patâ, eknan. Wakum nak den dukuin, zo mom kinzap.” Sâi Yesuŋâ itâ dâzâŋgoip,  
\v 22 “Nâ perâkŋak dâzâŋgobâ. Zen Anutu nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâm ândibi. Zen um zagât mân opŋâ nâŋgâm pâlâtaŋziŋ bonŋâ op ândibi. Zen yatâ op ândim bakŋâ ândi dukubi,  
\v 23 ‘Bakŋâ, gâ âbâŋgum saruin gei.’ Yatâ sâne dinziŋâ lubap.  
\v 24 Zorat ko itâ sa nâŋgânek. Zen wan mo wangât nâŋgâm ninâu sâm, zo mârum mien sâm nâŋgâne âlip muyageziŋgâbap.   
\p
\v 25 Zen ninâu sânâ sâm a zeŋgât tosa mem ândie oi ko birâbi. Yatâ utne ko Ibâziŋâ sumbemân ândiap, zâkŋâ yatik tosaziŋâ birâbap.  
\v 26 Zen a zeŋgât tosaziŋâ mân birâne ko sumbem Ibâziŋaŋgoot zeŋgât tosâziŋâ mân birbap.”   
\s1 Yesu sot a sâtŋâ âragwâragu urâwe.  
\r (Mt 21:23-27; Lu 20:1-8)  
\p
\v 27 Yesu sot arâpŋâ, zen dum Yerusalem kamânân gawe. Puriksâm gamŋâ Yesuŋâ tirik namâ umŋan âim gam kiri ko a sâtŋâ sot Kembugât gurumin den zorat galem a sot patârâpziŋâ, zen Yesugâren gam mâsikâm itâ sâwe,  
\v 28 “Gâ ziren kut ŋâi ŋâi opmat, zo ŋâigât sâtkât opmat?”  
\v 29 Sânetâ itâ mâburem dâzâŋgoip, “Nâ den kânok mâsikâziŋga dâtnone ko nâŋgoot ŋâigât sâtkât opman, zo dâzâŋgobat.  
\v 30 Yohane too saŋgon nep tuugip, zo ŋâigât sâtkât nep tuugip. Anutugât sâtkât mo agât sâtkât? Zen sâne nâŋgâbâ.  
\v 31 Mâsikâziŋgi zen dap sânâ sâm kwakŋâ ziiŋik itâ sâm âraguwe, “Nen Anutugât sâtkât sâindâ sâbap, ‘Wangât diŋâ mân luuwe?’  
\v 32 Agât sâtkât nep tuugip, yatâ sâindâ sâi ko a ziŋ nâŋgobe.” Wangât, zen a ambân zeŋgât keŋgât urâwe, zorat. A ambân zen aksik Yohanegât nâŋgâne Propete oip.  
\v 33 Zorat ko ziŋâ Yesu itâ sâm dukuwe, “Nen mân nâŋgen.” Sâne Yesuŋâ itâ dâzâŋgoip, “Den zo dâtnoge sâi ko nâŋgoot ŋâigât sâtkât opman, zo dâzâŋgobam. Ka zen mân se, zorat nâ mân dâzâŋgobat.”   
\c 12  
\s1 Nep galem a bâliŋâ.  
\r (Mt 21:33-46; Lu 20:9-19)  
\p
\v 1 Yesuŋâ topkwapŋâ den sumbuŋâ ŋâi itâ sâm dâzâŋgoip, “A ŋâiŋâ waiŋ tâk nep kârâm kâmirip. Kârâm kâmit dâmân pâit tuugip. Tuumŋâ tâk keetŋâ mândâlibapkât âmaŋ patâ tuum galem a zeŋgât mirâ tuumŋâ nep zo bitziŋan pam hân ŋâin arip.  
\v 2 Âi ândei bonŋâ orotŋâ narâk oi kore a ŋâi sâŋgongoi bonŋâ nâmbutŋâ mimbapkât arip.  
\v 3 A zo âi taki galem a ziŋâ gâsum kom moline bet bâsaŋ âburem arip.  
\v 4 Ari ko kâlam mariŋâ zâk kore a ŋâi sâŋgongoi ari galem a ziŋâ kâukŋâ kunzit mem ŋâi ŋâi okŋaŋgâwe.  
\v 5 Kâlam mariŋâ dum kore a ŋâi sâŋgongoi ari kuwe. Kunetâ mariŋandâ yatigâk a doŋbep sâŋgonzâŋgoi âinetâ galem a ziŋ kâmbam mamuŋ zâŋgowe. Oi nâmbutŋâ sâbâ sâbâ zâŋgowe. Ka nâmbutŋâ ko sâseŋgât zâŋgowe.  
\v 6 Zâŋgonetâ nanŋâ kânok ândeip, zo zikŋâ nanŋâ. Umŋâ zâkkâren kirip. Zâk bet itâ sâm sâŋgonguip, ‘Galem a ziŋ hurat kwâkŋaŋgâm mân kumbi.’  
\v 7 Sâm sâŋgongoi ari galem a zen nanŋâ ekŋâ âragum sâwe, ‘A zirâŋâ gâtâm kâlam mariŋâ upap, zorat koindâ kâlam zi niiŋâ upap.’  
\v 8 Yatâ sâm gâsum kune moi kâmbarâŋâ kâlam âkŋan pane zeip.   
\p
\v 9 Oi kâlam mariŋâ zâk dap upap? Zâk gamŋâ galem a zâŋgom tâmbet otziŋgâm kâlamân galem a uŋakŋâ zâmbanbap.  
\v 10 Kembugât ekabân den ŋâi itâ ziap, zo sâlâpkum nâŋgâme?  
\q1 ‘Mirâ tuutuuŋ a, zen kunkun ŋâi ek âkon op birâwe. Kembuŋâ kunkun zorâŋâ mem namin kwânâŋgip.  
\v 11 Kembuŋâ sâi yatâ âsageip. Niŋâ egindâ mârâtŋâ ŋâi uap.’”   
\p
\v 12 Yesuŋâ den yatâ sâm dâzâŋgoi ko patâziŋâ gâsum tâk namin pânat sâm nâŋgâmŋâ a ambân zeŋgât keŋgât urâwe. A patâ, zen itâ nâŋgâm kwâkâwe. Den zo nengât sap sâwe. Oi gâsunam kwakŋâ birâm âiwe.   
\s1 A zen Yesu kâtkât mâsikâwe.  
\r (Mt 22:15-22; Lu 20:20-26)  
\p
\v 13 Yuda a sâtŋâ, zen Parisaio a sot Herode arâp nâmbutŋâ Yesugât diŋâ saabigât sâŋgonzâŋgowe.  
\v 14 Sâŋgonzâŋgone Yesugâren gam itâ sâm dukuwe, “Patâ, nen gâgât topkâ nâŋgâmen. Gâ den sarâ mân sâm bonŋigâk sâmat. Gâ den ŋâi mân sâna gâŋgoŋemap. Gâ a zâizâiŋ gigiŋ aksik Anutugât mâtâp âlip dâtnâŋgom kubikmat. Den ŋâi sâindâ nâŋgâ. Roma a kutâ patâ Sisa kât pindânat, zo orotŋâ mo mân orotŋâ?  
\v 15 Kât pindâpindâŋ mo mân pindâpindâŋ, zorat dâtnâŋgo.” Yatâ sâne Yesuŋâ sarâziŋaŋgât topŋâ ek nâŋgâm dâzâŋgoip, “Zen wangât denŋâ saanige? Kât ŋâi mem nine ikpâ.”  
\v 16 Sâi ko kât ŋâi mem pindânetâ mâsikâziŋgâm sâip, “Holi tobat zo ŋâigât?” Sâi ziŋâ sâwe, “A kutâ Sisagât.”  
\v 17 Sâne itâ sâm dâzâŋgoip, “Sisagât siŋgi, zo Sisa pindâbi. Ka Anutugât siŋgi, zo Anutu pindâbi.” Yatâ sâm dâzâŋgoi zen diŋâ mâpâsiwe.   
\s1 Mom zaatzaatŋaŋgât Yesu mâsikâwe.  
\r (Mt 22:23-33; Lu 20:27-40)  
\p
\v 18 Sadukaio a nâmbutŋâ Yesugâren gawe. A zo ziŋâ mom zaatzaat zo mân ziap sâmarâwe. Ziŋâ gam sâwe.  
\v 19 “Patâ, Moseŋâ itâ sâm kulemguip, “A ŋâi, zâk ambân memŋâ katep mân muyagem moi ko munŋandâ malâŋâ mem âtâŋaŋgât siŋgi katep mimbap.”  
\v 20 Oi zorat sâindâ nâŋgâ. Âtâ mun nâmburân zagât ândiwe. Oi âtâziŋâ kunŋâ ambân memŋâ murarâŋâ buŋ ândim moip.  
\v 21 Moi ko munŋandâ malâŋâ zo mem yatigâk murarâ buŋ ândim moip.  
\v 22 Moi munŋâ ŋâiŋâ malâ zorigâk mem moip. Yatigâk âtâ mun zo nâmburân zagât zen ambân zorigâk mem murarâziŋ buŋ mom naŋgâwe. Oi bet malâziŋâ zo moip.  
\v 23 Oi a nâmburân zagât zen aksik patâ ambân zo miwe, zorat gâtâm narâk patin zaatnetâ ambân zâk ŋâigât upap?”   
\p
\v 24 Sâne Yesuŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Zen den nâŋgâm gulipkume. Anutugât den sot Anutugât imbaŋâ mân nâŋgâme.  
\v 25 Gâtâm mumuŋan gâbâ zaatŋâ a ambân dum mân miaŋgâbi. Zen sumbem a yatâ op ândibi.   
\p
\v 26 Momŋâ zaatzaatŋaŋgât sâme, zorat dâzâŋgobâ. Mosegât ekabân den siŋgi zi sâlâpkume mo buŋâ? Mose zâk nagân kârâp bâlam ekŋâ ari Anutuŋâ den itâ sâm dukuip, ‘Nâ Abaram, Isaka sot Yakobo, zeŋgât Anutu.’  
\v 27 Zorat sa nâŋgânek Anutu zâk a buŋ urâwe, zeŋgât Anutu buŋâ. Gwâlâ ândie, zeŋgât Anutu. Zorat Abaram, Isaka sot Yakobo, zen mân buŋ urâwe. Anutu sot gwâlâ ândie. Zen ko den nâŋgâm gulipkume.”   
\s1 Gurumin dengât Yesu masikâwe.  
\r (Mt 22:34-40)  
\p
\v 28 Yesu sot Sadukaio a den âragune ko Kembugât gurumin den galem a ŋâiŋâ Yesugât den zo nâŋgi âlip oi itâ sâm mâsikip, “Kembugât gurumin den ikâ zorâŋâ ko kâukŋâ uap?”  
\v 29 Yatâ sâm mâsiki Yesuŋâ sâip, “Kembugât gurumin den patâ itâ ziap, ‘Isirae a ambân, zen nâŋgânek. Anutu Kembuniŋâ kembu kânok.  
\v 30 Zorat um dâpkâ sot nâŋgânâŋgâgâ sot imbaŋâgâ, zo Kembu Anutu zo hâlâluyâk pindâna zimbap.’  
\v 31 Den zorat torenŋâ itâ ziap, ‘Gâ gikaŋgât otgimap, yatigâk a torenŋâ zeŋgât otgibap.’ Anutugât gurumin den zagât zi patâ uabot. Gurumin den ŋâi mân ziap.”   
\p
\v 32 Yatâ sâi Kembugât gurumin den galem aŋâ den zorik mâburem Yesu dukuip, “Patâ, gâ den zo sâna nâŋga âlip uap. Anutu, zâk kembu kânok. Oi ŋâi mân taap.  
\v 33 Oi zâk kânok nâŋgânâŋgâ sot imbaŋâ hâlâlu pindânat. Oi gikaŋgât otgimap, yatik a toren zeŋgât otgibap. Den zagât zirâŋâ kut zo zorâŋ Kembu pindâpindâŋ zo wâlap.”   
\p
\v 34 A zo yatâ sâi Yesuŋâ nâŋgi âlip oi itâ sâm dukuip, “Gâ Anutugât um topŋan gaat.” Sâi narâk zoren gâbâ Yesu den mâsikânam nâŋgâne yâmbârei keŋgât op birâwe.   
\s1 Yesu zikŋak Kristogât mâsikâziŋgip.  
\r (Mt 22:41-46; Lu 20:41-44)  
\p
\v 35 Yesu zâk tirik namin zâim a den siŋgi âlip dâzâŋgom itâ sâm mâsikâziŋgip, “Kembugât gurumin den zorat galem a, zen itâ sâme, ‘Kristo, zâk Dawidigât kiunŋâ.’  
\v 36 Dapkat sâme? Tirik Kaapumŋâ Dawidi nâŋgânâŋgâ pindi itâ sâip,  
\q1 ‘Kembuŋâ nâgât kembu itâ sâm dukuip, “Gâ âsannâ bongen ge tâtna kâsarâpkâ minduziŋga kiŋgaŋgât kombâŋ upi.” ’   
\p
\v 37 Dawidiŋâ Kristogât kembunâ sâipŋâ dap op Kristo zâk Dawidigât kiunŋâ uap?” Yesu zâk den yatâ sâm dâzâŋgoi a kâmut patâ zen nâŋgâm âkŋâle urâwe.   
\s1 Yesuŋâ Kembugât gurumin galem a zeŋgât girem dâzâŋgoip.  
\r (Mt 23:1-36; Lu 11:37-54; 20:45-47)  
\p
\v 38 Yesuŋâ den yatâ sâmŋâ den ŋâi itâ târokwap dâzâŋgom sâip, “Zen Kembugât gurumin a zeŋgât holi yatâ mân upi. Zen hâmbâ kârep mem ândim kamân sombemân âim a muyageziŋgâne sâm âlip kwatziŋgâbigât umziŋ kinmap.  
\v 39 Oi zen mâpâmâpâse namin sot sii nalem minduminduyân a sâtŋâ tâtarân tâtnat sâm nâŋgâme.  
\v 40 A yatâ zorâŋ ambân malâ zeŋgât mirâ kut ŋâi ŋâi laŋ betziŋan mime. Zen sarâ sâm ninâu kârep sâm tosaziŋ kwârakume. A zo zen gâtâm tosaziŋaŋgât hauŋâ yâmbâtŋâ mimbi.”   
\s1 Malâ ŋâiŋâ kâtŋâ tirik namin pâip.  
\r (Lu 21:1-4)  
\p
\v 41 Yesu zâk tirik namin tap ek tâi a ziŋâ ga Kembugât siŋgi kât pane giarip. Oi ko sikum a doŋbep zen ga kât imbaŋâ pane giarip.  
\v 42 Oi ambân malâ kanpitâ ŋâiŋâ gam kât kuriŋâ mâik zagât pâi giarip.  
\v 43 Yesu zâk zo ekŋâ arâpŋâ minduziŋgâm itâ sâm dâzâŋgoip, “Nâ perâkŋak dâzâŋgobâ. Ambân malâ kanpitâ zâk kât paap, zirâŋâ a torenŋâ walâziŋgap.  
\v 44 A nâmbutŋâ zen kât patâ tâi torenŋik pe. Ka ambân kanpitâ, zâk zemŋaŋgip, zo aksik paap. Yenâk ândiap.”   
\c 13  
\s1 Yesu âburem gâbapkât den sâip.  
\r (Mt 24:1-44; Lu 21:5-36)  
\p
\v 1 Yesu zâk tirik namin gâbâ gem tâi arâpŋâ zeŋgâren gâbâ a ŋâiŋâ itâ dukuip, “Patâ, eknan. Namâ tuutuuŋâ zo kât neuleŋâ âlipŋâ hikpârâkŋootŋâ tuuwe.”  
\v 2 Sâi Yesuŋâ itâ sâm dukuip, “Namâ patâ tâi eksat? Gâtâm kâsaziŋ gam kom kândaŋne giligâlaksâm naŋgâbap.”   
\p
\v 3 Bet Yesu sot arâpŋâ, zen Oliwa bâkŋan zâi tap too nâmbutken tirik namâ zo ikne ândi tâip. Zoren tapŋâ Petero sot Yakobo, Yohane sot Andrea, ziŋâ Yesu mâsikâm sâwe,  
\v 4 “Dâtnâŋgo. Kut ŋâi sat, zo narâk ikâ zoren âsagibap? Narâk zo mâte oi wesâk dap dap yatâ muyagibap?”   
\p
\v 5 Yesuŋâ itâ topkwap dâzâŋgoip, “Um gulip kwâtziŋgâbegât galem oraŋgâm ândibi.  
\v 6 A doŋbep muyagem gam sâbi, ‘Nâ Kristo. A bâliŋan gâbâ mâkâziŋgâbapkât sâsâŋ, zo nâ.’ Yatâ sâm a doŋbep mem um gulip kwatziŋgâbi.   
\p
\v 7 Oi zen kâmbam goorân mo kârebân âsagei nâŋgâm umziŋ mân keŋgât upap. Kâmbam zo yatâ âsagibapkât sâsâŋâ. Yatâ muyagem zei narâk kek mân âkâbap.  
\v 8 Hânŋâ hânŋâ a kâmutŋâ kamutŋâ, zen kâsa opŋâ agom âibi. Oi hân ŋâin ŋâin wâriŋ mimbap. Oi pu patâ âsageziŋgâbap. Kut ŋâi ŋâi âsagibap, zo sâknam topkwâkwatŋâ.  
\v 9 Ka zen ko galem oraŋgâm ândibi. Zen denân zâmbanbi sot mâpâmâpâse namin lapitziŋgâbi. Oi zorik buŋâ a patâ sot a kutâ zeŋgâren diiziŋgâm âine mâteziŋan kinŋâ nâgât topnâ sapsum ziŋgâbi.  
\v 10 Oi narâk kândom den siŋgi âlip hân dâp a zeŋgâren âibapkât sâsâŋâ. Bet ko hângât narâkŋâ âkâbap.  
\v 11 Oi a kutâ zeŋgâren diiziŋgâm âine den dap sânat sâm mân naŋgâm kwâkâ upi. Narâk zoren Tirik Kaapumŋâ umziŋan den pâmbap, zorik sâbi. Yatâ opŋâ den sânetâ zeŋgât den mân upap. Zo Kaapumgât den upap.  
\v 12 Oi a ziŋ itâ zo upi. Âtâŋâ ŋâiŋâ sâi munŋâ gâsum kumbi. Ibâ ŋâiŋâ sâi nanŋâ gâsum kumbi. Murarâpziŋ zen ibâ mam kâsa minziŋgâm sâne zâŋgobi.  
\v 13 Zen nâgât kut siŋginaŋgât op a ambân ziŋâ um kâlak nâŋgâziŋgâbi. Ka ŋâi zâk singi âlip mem kâtigem ândei narâk âki ko sumbem kamânân bagibap.   
\p
\v 14 Gâtâm tâmbet tâmbet kâukŋâ mân kinbap sâsâŋan, zoren kinbap. (Den zo mulunâk sâlâpkum nâŋgâbi.) Yatâ âsagei ekŋâ Yudaia hânân ândibiŋâ barâ kâtikŋan sârârâk kârâm âibi.  
\v 15 Ŋâi zâk sombemân tâpapŋâ sikum mimbam mirâ umŋan mân zâibap.  
\v 16 Ŋâi zâk nebân mo hibukŋan ândibapŋâ hâmbâ mimbam kamânân man âibap.  
\v 17 Yei, ambân kâmborâ sot katep namân gokŋâ, narâk zoren zen dap upi?  
\v 18 Zen Kembugâren ninâu sâne nâŋgi âiâiziŋâ zo map narâkŋan mân muyagibap.  
\v 19 Narâk zoren sâknam patâ âsagibap. Zo yatik Anutuŋâ a muyageibân gâbâ mân âsageip. Oi dum mân muyagibap.  
\v 20 Oi Kembu zâk narâk zo mân mânâŋgâri sâi a ambân aksik buŋ upe. Ka Kembuŋâ a ambârâpŋâ zeŋgât op ko narâk mem pâŋkânok pâmbap.   
\p
\v 21 A ziŋâ Kristo ziren âsagiap, ândiren âsagiap, den yatâ sânetâ mân nâŋgâbi.  
\v 22 Narâk zoren a sarâŋâ âsagem nâ Kristo sâbi. Oi Propete sarâŋâ âsagem kulem sen mârât muyaginetâ a um gulip kwatziŋgabi. Anutuŋâ gâsum sâlâpzâŋgoip, zo um gulip kwatziŋgânam osibi.  
\v 23 Kut ŋâi ŋâi zo mân âsagei kânŋan dâzâŋguangât umziŋ galem op ândibi.   
\p
\v 24 Sâknam patâ narâkŋâ zo âki mirâsiŋ sumunkumbap. Oi kâin âsakŋâ buŋ upap.  
\v 25 Sâŋgelak âkâm hânân gibi. Oi Anutuŋâ sumbem mâŋgei olayaŋgâm imbaŋâ buŋ upap.  
\v 26 Oi a bonŋâ, nâ âsakŋâ imbaŋânoot unumunum kwâkŋan ga nikpi.  
\v 27 Oi sumbem a sâŋgonzâŋgua zen a ambân kâmut gakânâ hân ginŋâ toren toren gâbâreziŋgânetâ mindubi.   
\p
\v 28 Nak dâgap zorat top nâŋgâbi. Zâk iinŋâ burutuksâi maa narâk upâmap sâme.  
\v 29 Oi yatigâk zen den dâzâŋguan, kut ŋâi ŋâi zo muyagem naŋgi itâ nâŋgâbi, ‘A bonŋâ mâte otniŋgâbâmap. Zâk mâtâbân ga kinzap.’  
\v 30 Nâ perâkŋak dâzâŋgobâ. A ambân ziren ândie, zen ândinetâ kut ŋâi ŋâi zo âsagem kwâkâbap.  
\v 31 Sumbem sot hân, zet buŋ upabot. Nâgât den ko mân buŋ upap.   
\p
\v 32 A bonŋâ nâ gâbat, zorat narâkŋâ zen mân nâŋge. Sumbem a zen yatigâk mân nâŋge. Ninaŋgoot mân nâŋgan. Ibânâ Anutu, zâk zikŋik nâŋgap.   
\p
\v 33 Zen narâk mân nâŋgegât galem oraŋgâm ninâu sâm ândibi.  
\v 34 A ŋâiŋâ mirâ sot nepŋâ birâm kamân kârebân âibam kore a gakâŋâ nep sâm mânâŋgât ziŋgâbap. Kut ŋâi ŋâi galem upigât dâzâŋgobap. Kore a ŋâiŋâ mirâ mâtâbân tapŋâ mirâ mariŋâ gâbapkât galem ek tâpapkât dukubap.  
\v 35 Zeŋgoot yatik galem oraŋgâm ândibi. Mirâ mariŋâ, zâk ŋâtiksâi mo ŋâtik tânâmŋan mo haŋsâsâgât, mo haŋgât gâbap, zo mân nâŋge, gât ko san, zo op ândibi.  
\v 36-37 Zen uman zine ga muyageziŋgâbatkât zen sot buku toren itâ dâzâŋguan. Um wâgânâk ândibi.”   
\c 14  
\s1 Yesu kunam sâm kâtâŋ urâwe.  
\r (Mt 26:1-5; Lu 22:1-2; Yo 11:45-53)  
\p
\v 1 Yuda zeŋgât kendon patâ Pasowa sot sii nalem om niniŋâ narâkŋâ sirâm zagât ombeŋan oi tirik namâ galem a zeŋgât patârâpziŋâ sot Kembugât gurumin a, zen Yesu tik gâsum kunam den sâm kâtâŋ urâwe.  
\v 2 Oi itâ sâwe, “Kendonân kâmbam laŋ muyagebapkât kegâk gâsunat.”   
\s1 Ambân ŋâiŋâ Yesu too hitomŋoot saŋgorip.  
\r (Mt 26:6-13; Yo 12:1-8)  
\p
\v 3 Betania kamânân sâk bâlâ a ŋâi ândeip, kutŋâ Simoŋ. Oi Yesuŋâ zâkkât mirin zâi tâip. Zoren nalem nem tâi ambân ŋâiŋâ too hitomŋoot âlipŋâ, zo sâŋgânŋâ patâ beloŋoot mem zâim karâpŋâ kunzit Yesu kâukŋan lokei giarip.  
\v 4 Yatâ oi nâmbutŋâ tarâwe, ziŋâ itâ nâŋgâm um kâlak nâŋgâwe, “Wangât tâmbetkuap?  
\v 5 Zo sâŋgân patâ. Too hitomŋoot zorâŋâ sâŋgân mem a kanpitâ ziŋgi dâp opap.” Yatâ sâmŋâ ambân zo den kârâpŋoot okŋaŋgâwe.  
\v 6 Sâne Yesuŋâ nâŋgâm itâ sâm dâzâŋgoip, “Zen ambân den mân dukunek. Zen wangât sâm siŋan giname? Ambân zorâŋâ âlip otnigap.  
\v 7 A ambân kanpitâ, zen narâk dâp zen sot ândine galem ot ziŋgânâ sâm âlip otziŋgâbi. Nâ ko zeŋgâren narâk kârep mân ândibat.  
\v 8 Ambân zâk orotŋâ dâp otnigap. Nâ mua hannobi, zorat sâknâ saŋgonsap.  
\v 9 Nâ perâkŋak dâzâŋgobâ. Den siŋgi âlip hânŋâ hânŋâ sâne laŋ kârâm âibap, zo yatik ambân zi saŋgonigap, zorat den siŋgi sâne laŋ kârâm âibap.”   
\s1 Yuda, zâk Yesu tirâpzâŋgobapkât dâzâŋgoip.  
\r (Mt 26:14-16; Lu 22:3-6)  
\p
\v 10 Yesugât arâp kiin zagât zeŋgât oserân gâbâ Yuda Karioto kamânân gokŋâ zâkŋâ tirik namâ galem a patâ zeŋgâren âim Yesu gâsubigât sapsum ziŋgip.  
\v 11 Yatâ sâi nâŋgâm umziŋâ âlip oi kât pindânam sâwe. Oi sâne nâŋgâm Yesu tigâk tirâpzâŋgobapkât ek molim ândeip.   
\s1 Yesu sot arâpŋâ, zen kendongât sii nalem niwe.  
\r (Mt 26:17-25; Lu 22:7-14, 21-23; Yo 13:21-30)  
\p
\v 12 Yuda zeŋgât kendon patâ narâkŋâ oi râma gwamŋâ kom om sii nalem om nemarâwe. Zorat narâk oi arâpŋâ ziŋ Yesu mâsikâm sâwe, “Sii nalem zo mirâ ikâ unat?”  
\v 13 Yatâ sânetâ Yesuŋâ a zagât itâ sâm sâŋgonzâkoip, “Zet kamânân âim a ŋâi too âmaŋ lum âim tâi ekŋâ molibabot.  
\v 14 Mirin zari zâi mirâ mariŋ itâ dukuit, ‘Patâ zâk gâgât itâ sap, “Nâ sot arâpnâ mirâ umŋâ ikâ zoren sii nalem ninat?” ’  
\v 15 Yatâ sâm dukuitâ mirâ um patâ ŋâi kiaŋ tâtatŋâ kubikkubikŋâ tirâpzâkoi zoren sii nalem umbabot.”  
\v 16 Oi a zagât zet den zo lum kamânân âim Yesuŋâ sâip dâp muyagem sii nalem uwet.   
\p
\v 17 Ŋâtiksâi Yesu sot arâp kiin zagât, zen mirâ zoren zâiwe.  
\v 18 Oi nalem nem tatne Yesuŋâ itâ sâm dâzaŋgoip, “Nâ perâkŋak dâzâŋgobâ. Zeŋgâren gâbâ ŋâiŋâ kâsa dâzâŋgoi ga gâsunim nobi. A zo nâ sot nalem nem taap.”  
\v 19 Sâi arâp ziŋ umziŋâ bâliŋ oi zikŋik zikŋik mâsikâm sâwe, “Gâ nâgât sâbat? Nâgât sâbat?”  
\v 20 Yatâ sâne dâzâŋgoip, “A zeŋgâren gâbâ ŋâiŋâ nâ sot nalem ârândâŋ niet, zâkkât san.  
\v 21 A bonŋâ nâgât Anutugât ekabân den ziap, zo yatâ upâman. Ŋâiŋâ sâi a bonŋâ gâsunim nobi, Yei, a zo hâuŋâ ko tosa yâmbâtŋâ mimbap. A zo mam kâmboŋan gâbâ mân âsâgei sâi bâbâlaŋ opap.”   
\s1 Yesuŋâ nalem sot too ziŋgip  
\r (Mt 26:26-30; Lu 22:15-20; 1 Kor 11:23-25)  
\p
\v 22 Nalem nem tatne Yesuŋâ nalem ŋâi mem sâiwap sâm namuŋ arâpŋâ itâ sâm ziŋgip, “Zi sunumnâ. Mem ninek.”  
\v 23 Yatâ sâm waiŋ hâkop mem sâiwap sâm ziŋgi aksik niwe.  
\v 24 Nine itâ sâm dâzâŋgoip, “Gilâmnâ zi a doŋbep zeŋgât opŋâ hânân gibap. Zorat ko târotâroniŋ op kâtigibap.  
\v 25 Nâ perâkŋak dâzâŋgobâ. Nâ waiŋ too itârâŋ nia âkap. Oi dum zagâtŋan mân nemŋâ Ibânaŋgât um topŋan zâim waiŋ too mârâtŋâ ŋâi nimbat.”   
\s1 Gezemane kâlamân âiwe.  
\r (Mt 26:31-46; Lu 22:31-46; Yo 13:36-38)  
\p
\v 26 Mâpâmâpâse kepŋâ ŋâi mem ko Oliwa bâkŋan zâiwe.  
\v 27 Zâine Yesuŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Itârâŋ zen aksik nâŋgâm pâlâtâŋziŋ lorei birânibi. Kembugât ekabân den kulem ŋâi itâ ziap,  
\q1 ‘Nâ râma galem a kua râma zen sibiŋsâbaŋ op âibi.’   
\p
\v 28 Oi sa nâŋgânek. Nâ mumuŋan gâbâ zaatŋâ ko Galilaia hânân âi kândom otziŋgâbat.”  
\v 29 Yatâ sâi Peteroŋâ itâ dukuip, “Zen aksik patâ nâŋgâm pâlâtâŋziŋ lorei birâgibi. Ka nâ ko yatâ mân otgibat.”  
\v 30 Sâi ko Yesuŋâ itâ sâm dukuip, “Nâ perâkŋak dâgobâ. Itârâŋ ŋâtigân kuruk aŋâ sâp zagât mân diŋsâi gâ sâp karâmbut kwâimbâniban.”  
\v 31 Yatâ sâi Peteroŋâ kâuk birâŋaŋgâm sâip, “Gâ gomŋâ na nonâ sâne mân kwâimbâgibat.” Sâi arâpŋâ nâmbutŋandâ den yatik sâwe.   
\p
\v 32 Oi Gezemane hânân âi takâm Yesuŋâ arâpŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Zen zi tatne nâ ândi âi ninâu sâbâ.”  
\v 33 Yatâ sâmŋâ Petero, Yohane sot Yakobo diiziŋgi âine Yesu umŋâ yâmbârei ken bet kakit oip.  
\v 34 Yatâ okŋaŋgi dâzâŋgom sâip, “Umnâ yâmbârei mumuŋâ otnigap. Zen ziren nâ sot tap um wâgân ândinek.”  
\v 35 Yatâ sâm torengen âim si sâŋgânŋâ hânân gei tutukum sâknam kâmut zo mân muyagibapkât ninâu sâip.  
\v 36 Oi itâ sâip, “O Ibânâ, gâ kut ŋâi ŋâi tuubam mân kwakmat, gât ko sâna sâknam kâmut zi buŋ upap. Oi nâgât den buŋâ, gâgât den kâtigibap.”   
\p
\v 37 Ninâu sâm âburem âi uman zine ziŋgit Petero itâ sâm dukuip, “Gâ uman ziat? Gâ mâiktârâ ŋâi wâgân mân ândiban?  
\v 38 Zen mâsimâsikâyân loribegât um wâgân tap ninâu sânek. Umŋâ bâbâlaŋ. Sâkŋâ ko yâmbâriap.”   
\p
\v 39 Yatâ dâzâŋgom âi ninâu sâip. Den mârum ninâu sâip, zo yatik du ninâu sâip.  
\v 40 Ninâu sâm âburem umanâk zine ga ziŋgirip. Umanân gâbâ sen birâbirâ op zaatŋâ dap yatâ dukube.   
\p
\v 41 Oi dum âi ninâu sâm âburei sâp kârâmbut oi dâzâŋgoip, “Zen umanâk zem te? Mârum narâk mâte uap. A bonŋâ, nâ bâliŋ mâme a zeŋgât bitziŋan âibâman.  
\v 42 Bâi, zaatne âinâ. A sâi gâsumnim nobi, zo mâte otniŋgap.”   
\s1 Kâsaziŋâ Yesu gâsuwe.  
\r (Mt 26:47-56; Lu 22:47-53; Yo 18:3-12)  
\p
\v 43 Yesuŋâ yatâ dâzâŋgom kiri zorenâk arâp zeŋgât kâmurân gok Yuda karioto kamânân gokŋâ, zâkŋâ kâsa diiziŋgi a kâmut patâ gawe. Tirik namâ galem a sâtŋâ sot Kembugât gurumin den zorat galem a sot patârâpziŋ, zen a kâmut zo sâŋgonzâŋgone kâmbam sot sâu patâ mem gawe.  
\v 44 Yudaŋâ kânŋan itâ sâm dâzâŋgoip, “Lum mâŋgansa ek ko zo gâsum diim âibi.”   
\p
\v 45 Yuda zâk ga takâm Yesugâren âim o patânâ sâm lum mâŋgarip.  
\v 46-47 Oi Yesu arâpŋâ zeŋgâren gâbâ ŋâiŋâ sâuŋâ sâmbum a sâtŋaŋgât kore a ŋâi kindap kârâm kwâkip.  
\v 48 Oi Yesuŋâ itâ sâm mâsikâziŋgip, “Zen nâgât dap nâŋge? Zen nâgât nâŋgâne kâmbam ku oi sâu kâmbamziŋoot ga gâsânoge?  
\v 49 Nâ zorat sa nâŋgânek. Nâ sirâmŋâ sirâmŋâ tirik namin a den siŋgi âlipŋâ dâzâŋgoman. Oi zoren mân gâsânowe. Oi laŋ otnine Kembugât ekabân nâgât den kulem ziap, zo kâtigibap.”  
\v 50 Sâi arâpŋâ zen aksik birâŋaŋgâm siŋsururuŋ âiwe.   
\p
\v 51 A sigan ŋâi sâŋgum kâu lapŋâ Yesu sot gâi gâsuwe.  
\v 52 Gâsunetâ sâŋgum kwâkâm pam sâk bârak arip.   
\s1 Yesu tirik namâ galem a patâziŋaŋgât mirin diim âiwe.  
\r (Mt 26:57-68; Lu 22:54-55, 63-71; Yo 18:13-14, 19-24)  
\p
\v 53 A kâmut, ziŋ Yesu gâsum diim patâziŋaŋgât mirin âiwe. Zâkkât mirin tirik namâ galem a patâ sot Kembugât gurumin den zorat galem a zen mindum tarâwe.  
\v 54 Âine Petero zâk kândâtziŋan bet moliziŋgâm âim a patâziŋaŋgât poŋ kâligen bageip. Bagimŋâ galem a osetziŋan tap kârâp nâŋgâm tâip.   
\p
\v 55 Tirik namâ galem a patâ sot a patâziŋâ aksik mindum Yesugât den sâkŋanâk sâm, kâmbamân pânam den sâm kârum tarâwe. Oi bonŋâ mân muyagiwe.  
\v 56 A doŋbepŋâ Yesugât den sarâ ŋâi ŋâi sâm âiwe.  
\v 57 Sânetâ a nâmbutŋâ ziŋâ den sarâ itâ sâwe.  
\v 58 “Itâ sâi nâŋgâwen, ‘Na tirik namâ zi kândaŋâ bitnandâ mân tuubat, yen dinnandâ sa sirâm karâmbut umŋan âsagibap.’”  
\v 59 Ka dinziŋâ zo kânok buŋâ. Den ŋâi ŋâi sâwe.  
\v 60 Yatâ utne tirik namâ galem a zeŋgât a patâŋâ zaat kinŋâ Yesu mâsikâm sâip, “Den se, zorat hâuŋâ sâban mo mân sâban? A zi ziŋâ gâgât den se, zo nâŋgâna dap uap?”  
\v 61 Sâi Yesuŋâ lâuŋan mân mem diŋ buŋ kirip. Oi du a patâŋâ mâsikâm sâip, “Gâ Kristo, Anutu sâm âlip kwâkŋaŋgâmen, zâkkât nanŋâ mo ŋâi?”   
\p
\v 62 Sâi ko Yesuŋâ sâip, “Sat, zo yatâ. Oi ŋâi sa nâŋgânek. Gâtâm a bonŋâ, nâ imbâŋâ mariŋâ zâkkât âsanŋâ bongen tapŋâ sumbemgât unumunum kwâkŋan ga nikpi.”  
\v 63 Yatâ sâi tirik namâ galem a zeŋgât patâziŋâ, zâk diŋâ nâŋgi kâlak oi hâmbâŋâ mem mooloŋ arâpŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Den dum mân sânat.  
\v 64 Zâk Anutu hutkum sap. Ziŋâ dap sâbi?” Yatâ mâsikâziŋgi zen aksik sâwe, “Mumuŋaŋgât siŋgi uap.”   
\p
\v 65 Yatâ sâmŋâ a nâmbutŋâ Yesu siŋan tâpkuwe. Oi nâmbutŋandâ si sâŋgânŋâ kwâtepkum bitziŋandâ kom sâwe, “Ŋâiŋâ gogap? Gâ Propete ândiat, zorat ko sâm muyage.” Yatâ sânetâ galem a zen bitziŋandâ si sâŋgânŋan kuwe.   
\s1 Peteroŋâ Yesu kwâimbâŋaŋgip.  
\r (Mt 26:69-75; Lu 22:52-62; Yo 18:15-18, 25-27)  
\p
\v 66 Oi Petero zâk sombemân tâi tirik namâ galem a patâgât kore ambân ŋâi gâip.  
\v 67 Gâi ko Petero kârâp nâŋgâm tâi ekŋâ dukuip, “Gâ Nasarete gokŋâ Yesu sot ândimat.”  
\v 68 Sâi ko Peteroŋâ kwâimbâm sâip, “Gâ den zo dap sat? Sâna kwaksan.” Sâmŋâ âkŋan ari kurukŋâ diŋsâip.  
\v 69 Ari kore ambân zâk dum ekŋâ a kirâwe, zo itâ dâzâŋgoip, “A zi zâk zeŋgât kâmurân gokŋâ.”  
\v 70 Sâi Peteroŋâ kwâimbâm biraŋip. Mâik ŋâi tap ko a tarâwe, ziŋâ dukum sâwe, “Perâkŋak gâ zeŋgât kâmurân gokŋâ. Gâ Galilaia gokŋâ.”  
\v 71 Sâne Peteroŋâ kwâimbâm Anutu mâteŋan sâm kâtigem sâip, “A kutŋâ se, zo nâ mânâk ekman.”  
\v 72 Sâi zorenâk kuruk diŋsâi sâp zagât oip. Oi Yesuŋâ mârum den itâ dukuip, “Kurukŋâ sâp zagât mân diŋsâi gâ kwâimbânina sâp karâmbut upap.” Peteroŋâ den zo nâŋgâm umŋâ bâlei isem bâliŋ oip.   
\c 15  
\s1 Yesu Roma a kutâgâren diim âiwe.  
\r (Mt 27:1-2, 11-26; 23:1-5, 13-25; Yo 18:28–19:16)  
\p
\v 1 Haŋsâi tirik namâ galem a patâ sot a patârâpziŋâ sot Kembugât gurumin den zorat galem a sot galem a nâmbutŋâ, zen mindumŋâ Yesugât den sâwe. Den sânetâ a nâmbutŋâ zen Yesu gâsum bikŋan saam diim âi Roma a kutâ Pilatogâren âi parâwe.  
\v 2 Panetâ kiri Pilatoŋâ Yesu mâsikâm sâip, “Topkaŋgât dâtno.  
\v 3 Gâ Yuda zeŋgât a kutâ?” Mâsiki Yesuŋâ sâip, “Sat, zo yatâ.” Sâi ko tirik namâ galem a patâ ziŋâ Yesu den doŋbep sâm siŋan giwe.  
\v 4 Yatâ utnetâ Pilatoŋâ Yesu mâsikâm sâip, “Nâŋgat? Zen gâgât den yâmbâtŋâ sânetâ gâ den hâuŋâ sâban mo mân sâban?”  
\v 5 Sâi Yesuŋâ den hâuŋâ mân sâm den nâŋ kiri Pilatoŋâ nâŋgâm kwâkâm tâip.   
\p
\v 6 Yuda zeŋgât kendon patâ narâk dâp a tâk namin tatne zeŋgâren gâbâ kânok olaŋi arip.  
\v 7 A nâmbutŋâ zen Roma a kutâgât âkonziŋgi kâmbam kom a nâmbutŋâ zâŋgone tâk namin zâmbarâwe. Oi osetziŋan a ŋâi kutŋâ Baraba.  
\v 8 Oi a ambân kâmut, zen a kutâgâren ga mindum kendon dâp sâne opmâip, yatâ upapkât dukuwe.  
\v 9 Dukune Pilatoŋâ mâsikâziŋgâm sâip, “Yuda zeŋgât a kutâ olaŋsa ari nâŋgâne dâp upap?”  
\v 10 Tirik namâ galem a patâ, zen Yesugât um kâlak nâŋgâŋaŋgâm zâkkâren parâwe, zo nâŋgâm mâsikâziŋgip.  
\v 11 Sâi ko tirik namâ galem a zen a ambân kâmut zo itâ dâzâŋgowe, “Zen sâne Baraba olaŋbap.” Yatâ sâne dinziŋâ luwe.  
\v 12 Oi Pilatoŋâ dum mâsikâziŋgip, “Yatâ se, zorat ko Yuda zeŋgât a kutâ sâme, zo dap okŋaŋgâbatkât se?”  
\v 13 Mâsikâziŋgi aksik patâ itâ sâwe, “Zâk poru nagân kune moik.”  
\v 14 Sâne Pilatoŋâ sâip, “Wan tosagât?” Sâi zen aksik patâ lâuziŋ mâtakâm den kâtik sâwe, “Zâk poru nagân kune moik.”  
\v 15 Yatâ sâne Pilatoŋâ umziŋâ âkâbapkât Baraba olaŋ ziŋgip. Ka Yesu ko sâi inzutŋâ lapitŋâ poru nagân kune mumbapkât kâwali a bitziŋan pâip.   
\s1 Yesu kom mem ŋâi ŋâi okŋaŋgâwe.  
\r (Mt 27:27-31; Yo 19:2-3)  
\p
\v 16 Oi kâwali a zen Yesu mirin gâbâ diim ga kâwali a zeŋgât namâ sâŋgânŋan dâmân kâligen bagiwe. Bagim sâne kâwali a aksik mindum gawe.  
\v 17 Oi kâwali a zeŋgât hâmbâ kuriŋ ŋâi giŋaŋgâne giarip. Oi tâk sâtmam goŋkom Yesu kâukŋan pane giarip.  
\v 18 Yatâ opŋâ pam diim sâwe, “Oe, Yuda zeŋgât a kutâ.”  
\v 19 Den yatâ dukum kâukŋan kom zâkkâren tâpkuwe. Siminziŋ liim kwap sarâ sarâ mâpâsiwe.  
\v 20 Yatâ kom siŋan gem kâwali hâmbâ kwâkâm zikŋâ hâmbâ giŋaŋgâne giari poru nagân kunam diim âiwe.   
\s1 Yesu poru nagân kune moip.  
\r (Mt 27:32-56; Lu 23:26-49; Yo 19:17-30)  
\p
\v 21 Âi mâtâbân a ŋâi muyagiwe, kutŋâ Simoŋ, Kirene gokŋâ. Alesande sot Rupu, zekât ibâ. Zâkŋâ kamân mâigân gâbâ gâi kâwali a ziŋ muyagem sâne Yesugât poru nak lugi âiwe.   
\p
\v 22 Diim âim hân ŋâi kutŋâ Goligata (niiŋ denân ko, kâuk siŋit), zoren takâwe.  
\v 23 Zoren takâm waiŋ too kâtik sot um gulip too mâpot pindânâ sâne birip.  
\v 24 Oi poru nagân kuwe. Kune kiri kâwali a zen hâmbâŋâ minam wenzu pane muyageip dâp mem naŋgâwe.   
\p
\v 25 Mirâ haŋsâi mirâsiŋ dâp nâmburân kimembut oi ko kuwe.  
\v 26 Kune kiri kâukŋan poru nagân den itâ kulemguwe, “Zâk Yuda zeŋgât a kutâ.”  
\v 27 Oi kâmbam ku a zagât zâkom, ŋâi toren ŋâi toren zâkone kirâwet. (  
\v 28 Kembugât ekabân den itâ ziap, zo bonŋâ oip. Den zo itâ, “Zâk bâliŋ mâme a oserân pamŋâ sâwe, ‘A zi zen bâliŋ mâme a.’”)   
\p
\v 29-30 A ambân mâtâbân âim gam mem ge kwâkwat den dukum sâwe, “Tirik namâŋ kândaŋâ sirâm karâmburâk tuum naŋgâbat sâin, zorat poru nagân gâbâ âkâm ge.”  
\v 31 Tirik namâ galem a patâ sot Kembugât gurumin a, zen Yesugât sâm, mem ge kwâkwat den itâ sâwe, “A ambân nâmbutŋâ tâmbetagonam utnetâ tânzâŋgomâip. Zikŋaŋgât ko kwaksap.  
\v 32 Zâk Kristo, Isirae a neŋgât a kutâ ândiap oi ko poru nagân gâbâ âkâm gâi ekŋâ diŋâ nâŋgâm, nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgânat.” A zagât poru nagân zâkowe, zekoot yatik sâm bâliŋ kwâkŋaŋgâwet.   
\p
\v 33 Mirâ bâkŋan oi ŋâtâtik muyagem hân dâp op zei mirâ oi âkip.  
\v 34 Mirâ oi Yesuŋâ den sâm kambâŋ sâip, “Eloi, Eloi, lama sabatini (niiŋ denân ko, Anutunâ, Anutunâ, wangât birânigat)?”  
\v 35 Yatâ sâi a ambân kirâwe, nâmbutŋâ ziŋâ nâŋgâm sâwe, “Zi nâŋgânek. Elia konsap.”  
\v 36 Yatâ sâm a ŋâi sârârâk kârâm âim sarugât kâmon mem sum kapiŋkum ga winigâ too kâlakŋoot Yesu lâuŋan pamŋâ bukurâp itâ sâm dâzâŋgoip, “Nen tap iknâ. Eliaŋâ perâkŋak ga mâkâbap mo buŋâ?”  
\v 37 Oi Yesu zâk doŋbep kambâŋ moip.   
\p
\v 38 Moi ko tirik namin sâŋgum patâ kinmâip, zo oloŋ gei kwâkip.  
\v 39 Oi kâwali a zeŋgât galem a, zâk mâte kin egi moi sâip, “A zi zâk perâkŋak Anutugât nanŋâ ândeip.”  
\v 40 Ambân nâmbutŋâ kârebân kin ek nâŋgâwe. Zeŋgât oserân Maria Madala kamân gokŋâ sot Maria Yakobo zâk sigan sot Yose, zekât mamzikŋâ sot ambân ŋâi, kutŋâ Salome. Zen ârândâŋ kirâwe.  
\v 41 Ambân zen mârum Yesu Galilaia hânân molim kore okŋaŋgâm ândiwe. Oi zenâk buŋâ. Ambân nâmbut ârândâŋ Yesu molim Yerusalem kamânân gam ândiwe. Zen aksik ek kirâwe.   
\s1 Yesu hanguwe.  
\r (Mt 27:57-61; Lu 23:50-55; Yo 19:38-42)  
\p
\v 42 Mirâsiŋ geibâ sâi Yuda zeŋgât kendongât kut ŋâi ŋâi kubikkubik narâk oip.  
\v 43 Narâk zoren Yosepe Arimataia kamânân gokŋâ, zâk gâip. Zâk a sâtŋâ zeŋgât kâmurân ândeipŋâ Anutugât um topŋan ândiândigât umŋâ patâ kirip. Zâkŋâ keŋgât buŋ Pilatogâren âim Yesugât kâmbarâŋaŋgât ninan sâm dukuip.  
\v 44 Dukui ko Pilatoŋâ mârum muap mo taap sâmŋâ kâwali a zeŋgât galem a zo sâi gâi mâsikip, “Mârum muap mo taap?”  
\v 45 Oi kâwali a galem zâkŋâ sâip, “Mârum muap.” Yatâ sâi Pilato zo nâŋgâm Yosepeŋâ mem hangubapkât sâip  
\v 46 Sâi Yosepeŋâ sâŋgum kâu ŋâi kwâlâm âim Yesu kâmbarâŋâ poru nagân gâbâ kwâkâm sâŋgumŋâ kâpeip. Kâpim mem âim kât mâtâpŋâ uŋakŋan pâip. Kât mâtâp zo a ŋâiŋâ kârâm kubigip. Pamŋâ kât patâ ŋâi mem kâbakŋei âi kwârakuip.  
\v 47 Maria Madala kamânân gokŋâ sot Maria Yosegât mamŋâ, zet ârândâŋ egitâ hanguip.   
\c 16  
\s1 Yesu mumuŋan gâbâ zaarip.  
\r (Mt 28:1-8; Lu 24:1-12; Yo 20:1-10)  
\p
\v 1 Yuda zeŋgât kendon âki ko Maria Madala kamânân gokŋâ sot Maria Yakobogât mamŋâ sot Salome, zen Yesugât kâmbarâŋ saŋgonam too sot kelâk wârân âlipŋâ, zo sâŋgân miwe.  
\v 2 Yuda zeŋgât kendon âki ko mirâ haŋsâsâgât ambân karâmbut zo, zen zaatŋâ Yesugât kwagân âine mirâsiŋ takip.  
\v 3 Oi zen itâ âraguwe, “Ŋâiŋâ kât patâ zo mem pâi ko kât mâtâpŋan baginat?”  
\v 4 Yatâ sâmŋâ kwagân takâm igâwe. Kât patâ ŋâi zo kâbakŋine zeip.  
\v 5 Kât mâtâp zo pâroŋsâm kiri ekŋâ bagimŋâ bongen a ŋâi hâmbâŋâ kâu tâi ekŋâ pârâkpam imbaŋâziŋ buŋ oip.   
\p
\v 6 Oi a zorâŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Mân keŋgât utnek. Zen Yesu Nasarete gokŋâ poru nagân kuwe, zo iknam ge. Zâk zi mân ziap. Zâk zaatsap. Gebâkŋik zi iknek.  
\v 7 Zen âimŋâ Petero sot arâpŋâ nâmbutŋâ itâ sâm dâzâŋgonek. ‘Zâk Galilaia hânân âi kândom otziŋgâbap. Zen zoren âi ikpi.’”   
\p
\v 8 Sâi ambân zen sânâmziŋ sâmbui keŋgât opŋâ kwagân gâbâ gamŋâ sârârâk kârâm âiwe. Oi umziŋ keŋgât oi siŋgi zo a mân dâzâŋgowe.   
\s1 Yesuŋâ arâpŋâ zeŋgâren âsageip.  
\r (Mt 28:16-20; Lu 24:13-49; Yo 20:11-23)  
\p
\v 9 Yuda zeŋgât kendon âki haŋsâsâgât Yesu zâk zaatŋâ Maria Madala kamânân gokŋâ muyageŋaŋgip. Mârumŋan wâke nâmburân zagât ambân zorat umŋan gei ândine Yesuŋâ moliziŋgip.  
\v 10 Yesuŋâ âsageŋaŋgi arâpŋâ ziŋ isem umbâlâ op zine ambân zo âi siŋgi dâzâŋgoip.  
\v 11 Arâpŋâ zen Yesu zaatŋâ ambân muyageŋaŋgip, den zo nâŋgâmŋâ nâŋgâne bon buŋ oip.   
\p
\v 12 Oi azatŋâ kamân ŋâin âiram aritâ muyagezikâm zâkkât holi tobat ŋâi oi igâwet.  
\v 13 Muyageziki zet âburem âi arâp nâmbutŋâ dâzâŋgoitâ nâŋgâne bon buŋ oip.   
\p
\v 14 Zorâŋ bet arâp kiin kânok zen mindumŋâ nalem nem tatne muyageziŋgip. Muyageziŋgâmŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Zaarâwan, zorat den siŋgi dâzâŋgone zen wangât umziŋ kâtik oi den zo nâŋgâne bon buŋ oip?”  
\v 15 Yatâ sâmŋâ itâ sâip, “Zen hân dâp âim a ambân ândie, zo zen siŋgi âlipŋâ dâzâŋgobi.  
\v 16 A ŋâiŋâ nâŋgâm pâlâtâŋ kwatnigi too saŋgonŋaŋgâne zâk sumbemgât siŋgi upap. Ka nâŋgâm pâlâtâŋ mân upap, zo ko sim kârâpkât siŋgi upap.  
\v 17 Nâŋgâm pâlâtâŋ kwatnim ândibi, zo imbaŋâ ziŋga nâgât kutnâ sâm nep itâ tuubi. Wâke molibi sot den gându uŋakŋâ ŋâi sâbi.  
\v 18 Zen mulum kâtik bitziŋandâ gâsuziŋgâne mân tâmbetzâŋgobi. Oi zen too ŋâi a ku, zo nine mân tâmbetzâŋgobap. Sisi mâsek zeŋgât kâukziŋan bitziŋandâ gâsune âlip upi.”   
\s1 Yesuŋâ sumbemân zarip  
\r (Lu 24:50-53; Apo 1:9-11)  
\p
\v 19 Kembu Yesu zâk den yatâ sâm dâzâŋgoi ko Anutuŋâ mem sumbemân zarip. Zoren Anutugât âsanŋâ bongen tap ândiap.  
\v 20 Oi arâpŋâ zen ko âimŋâ kamân dâp siŋgi âlipŋâ sâm âiwe. A ambân zen siŋgi âlip den nâŋgâne bon upapkât Kembuŋâ mam otziŋgâm imbaŋâ ziŋgi sen mârât top top tuunetâ mem kâtikŋan pâip.  
\p Zo yatik.