\id MAT - Komba NT [kpf] -Papua New Guinea 1980 (DBL 2014) 
\h MATAIO 
\toc1 Yesugât siŋgi âlip Mataioŋâ kulemgoip 
\toc2 Mataio 
\toc3 Mt 
\mt1 Yesugât siŋgi âlip Mataioŋâ kulemgoip.  
\c 1  
\s1 Yesugât sâkurâpŋâ, zeŋgât kutziŋâ.  
\r (Lu 3:23-38)  
\p
\v 1 A daŋgonŋâ daŋgonŋâ muyagem gane Yesu Kristo, zâk Abaram sot Dawidi, zekât kiun muyageip.  
\v 2 Abaramgâren gâbâ Isaka âsageip. Isakagâren gâbâ Yakobo muyageip. Yakobogâren gâbâ Yuda sot âtâ murâpŋâ âsagiwe.  
\v 3 Yudagâren gâbâ Perese sot Sera âsagiwet. Zekât mamzik kutŋâ Tama. Peresegâren gâbâ Hesoroŋ muyageip. Hesoroŋgâren gâbâ Ram âsageip.  
\v 4 Ramgâren gâbâ Aminadaba âsageip. Aminadabagâren gâbâ Nasoŋ muyageip. Nasoŋgâren gâbâ Salomoŋ âsageip.  
\v 5 Salomoŋgâren gâbâ Boasi âsageip. Boasigât mamŋâ kutŋâ Rahaba. Boasigâren gâbâ Obede muyageip. Obedegât mamŋâ kutŋâ Ruti. Obedegâren gâbâ Yese âsageip.  
\v 6 Yesegâren gâbâ a kutâ Dawidi muyageip. A kutâ Dawidigâren gâbâ Salomo muyageip. Dawidi zâk Uriagât ambân zo mei Salomo âsageip.  
\v 7 Salomogâren gâbâ Rehabeam muyageip. Rehabeamgâren gâbâ Abia âsageip. Abiagâren gâbâ Asa âsageip.  
\v 8 Asagâren gâbâ Yosapata muyageip. Yosapatagâren gâbâ Yoram muyageip. Yoramgâren gâbâ Usia muyageip.  
\v 9 Usiagâren gâbâ Yotam âsageip. Yotamgâren gâbâ Ahasi muyageip. Ahasigâren gâbâ Hisikia âsageip.  
\v 10 Hisikiagâren gâbâ Manase muyageip. Manasegâren gâbâ Amon âsageip. Amongâren gâbâ Yosia muyageip.  
\v 11 Yosiagâren gâbâ Yekonia sot âtâ murâpŋâ âsagiwe. Kâsaziŋâ Yuda a gâsum diiziŋgâm Babilonia hânân âine âsagiwe.  
\v 12 Oi zoren Yekoniagâren gâbâ Salatie muyageip. Salatiegâren gâbâ Serubabe muyageip.  
\v 13 Serubabegâren gâbâ Abidu muyageip. Abidugâren gâbâ Eliakim âsageip. Eliakimgâren gâbâ Aso muyageip.  
\v 14 Asogâren gâbâ Sadoko âsageip. Sadokogâren gâbâ Akim muyageip. Akimgâren gâbâ Eliudu muyageip.  
\v 15 Eliudugâren gâbâ Eleasa muyageip. Eleasagâren gâbâ Mataŋ muyageip. Mataŋgâren gâbâ Yakobo muyageip.  
\v 16 Yakobogâren gâbâ Yosepe âsageip. Zâk Mariagât apŋâ oip. Mariagâren gâbâ Yesu âsageip. Zâkkât kutŋâ Kristo sâmen. Kutŋâ zorat topŋâ itâ. Zâk bâliŋan gâbâ mâkâniŋgâbap.   
\p
\v 17 Âsaâsagiŋ zo itâ âsagiwe. Abaramgâren gâbâ âsagem gane Dawidi âsageip, teŋgâziŋâ kiin kimembut uap. Oi Dawidigâren gâbâ muyagem gane Yuda a Babilonia hânân âiwe, zo teŋgâziŋâ kiin kimembut uap. Oi narâk zoren gâbâ âsagem gane Kristo muyageip, zo yatigâk kiin kimembut uap.   
\s1 Yesu muyageip, zorat den siŋgi.  
\r (Lu 2:1-7)  
\p
\v 18 Yesu Kristo muyageip, zorat topŋâ itâ. Mamŋâ Maria Yosepegât siŋgi sâne ândeip. Siŋgi sânetâ tirik tirik ândiwet. Ândeitâ Tirik Kaapumŋâ Maria sot pâlâtâŋ oi kâmboŋâ oip.  
\v 19 Maria zâk kâmboŋâ oi ko Yosepeŋâ nâŋgip. Oi zorat topŋâ mân nâŋgipkât nâŋgi mân dâp oip. Yosepe a târârakŋâ ândeipkât umŋan itâ nâŋgip, “Nâ diŋâ a ambân mâteziŋan sa aŋun opapkât tigâk birâbat.”  
\v 20 Yatâ upat sâm nâŋgâm ândei Kembugât sumbem a ŋâiŋâ umanân muyagem itâ sâm dukuip, “Yosepe, Dawidigât kiunŋâ, ambingâ mimbam um zagât mân upan. Tirik Kaapumŋâ zâk sot pâlâtâŋ oipkât kâmboŋ op katep mimbap.  
\v 21 Nanŋâ mimbap. Mei ko zâkkât kutŋâ Yesu sâban. Zâkŋâ a ambân gakârâpŋâ bâliŋaŋgât tâgân gâbâ olaŋziŋgâbap.”   
\p
\v 22 Kut ŋâi ŋâi muyageip, zo Propete a ŋâiŋâ Kembugât sâtkât den itâ sâip, zo bonŋâ oip,   
\q1
\v 23 “Nâŋgânek. Ambân sigan ŋâiŋâ kâmboŋâ op nanŋâ mimbap. Zâkkât kutŋâ Imanue sâbi (Niiŋ denân ko Anutuŋâ nen sot ândiap).”   
\p
\v 24 Yosepe zâk umanân gâbâ zaatŋâ sumbem aŋâ den dukuip, zo lum Maria diim mirâŋan zari ândiwet.  
\v 25 Ka ap ambin ândiândiŋ, zo yatâ mân ândiwet. Yatâ op ândeitâ kâtep muyagei Yosepeŋâ kutŋâ Yesu sâip.   
\c 2  
\s1 Nâŋgânâŋgâ a, zen hân kârebân gâbâ gawe.  
\p
\v 1 Yudaia hânân Herode a kutâ ândeip, narâk zoren Yesu zâk Betelem kamânân Yudaia hânân âsageip. Oi narâk zoren mirâsiŋ takâtakâŋan gâbâ nâŋgânâŋgâ a, zen Yerusalem kamânân gawe.  
\v 2 Gamŋâ sâm mâsikâziŋgâm sâwe, “Katep mâik âsagiap, zâk Yuda a zeŋgât a kutâ upap, zâk ikâ taap? Nen ândi hânniŋan gâbâ sâŋgelakŋâ ekŋâ mâpâsinam gen.”  
\v 3 Yatâ sânetâ Herode sot Yerusalem kamân mâirâp, zen aksik nâŋgâm pârâkparâwe.  
\v 4 Herodeŋâ den zo nâŋgâm Anutugât tirik namâ galem a patâ sot Kembugât gurumin den zorat galem a sot a sâtŋâ minduziŋgâm itâ sâm mâsikâziŋgip. “Kristo zâk ikâ muyagibapkât sâsâŋ?”  
\v 5 Mâsikâziŋgi itâ sâm dukuwe, “Betelem kamânân, Yudaia hânân. Zorat Propete ŋâiŋâ itâ sâm kulemgoip,   
\q1
\v 6 ‘O Betelem, kamân mâik Yudaia hânân, gâ Yudaia zeŋgât kamân gigiŋâ buŋâ. Gâgâren a kutâ patâ muyagem Isirae a ambân gakârâpnâ kembu otziŋgâbap.’”   
\p
\v 7 Den zo sâne nâŋgâm Herodeŋâ nâŋgânâŋgâ a diiziŋgâm ziiŋik âim mulunâk mâsikâziŋgip. Sâŋgelak muyageip, zorat narâkŋâ mâsikâziŋgi dukuwe.  
\v 8 Dukune nâŋgâm zen Betelem kamân âibigât sâŋgonzâŋgom sâip, “Zen âimŋâ kârum katep muyagemŋâ ga dâtnobi. Oi nâŋgoot yatik âi mâpâsibat.”  
\v 9 A kutâŋâ den yatâ sâi zen âiwe. Oi sâŋgelak hânziŋan gâbâ igâwe, zorâŋ kândom otziŋgâm âimŋâ katep zeip, zorat mirâ kwâkŋan âi tâip.  
\v 10 Oi zen sâŋgelak zo ekŋâ sâtâre patâ urâwe.  
\v 11 Oi mirin bagim katep sot mamŋâ Maria zikit umzik topŋan gei mâpâsiwe. Mâpâsemŋâ irâziŋan gâbâ kut ŋâi ŋâi âlipŋâ mem pindâwe. Kât âlipŋâ goide sot too wârânŋâ âlip, sâŋgânŋâ patâ, zo pindâwe.  
\v 12 Oi Kembuŋâ umanân kwâkâziŋgi zen Herodegâren mân âi muyagem mâtâp ŋâin gâbâ hânziŋan âiwe.   
\s1 Kembuŋâ Yesu katep lilâugip.  
\p
\v 13 Nâŋgânâŋgâ a, zen âburem kamânziŋan âine ko Kembugât sumbem a ŋâiŋâ Yosepe umanân itâ dukuip, “Gâ zaat katep sot mamŋâ diizikâna Aigita hânân âi tap nâgât dengât mambât ândibi. Nâŋgâ. A kutâ Herode, zâk katep kârumŋâ muyagem kumbat sap.”  
\v 14 Sâi Yosepeŋâ zaatŋâ katep sot mamŋâ diiziki ŋâtigânâk tik âim Aigita hânân âiwe.  
\v 15 Oi zen zoren ândinetâ a kutâ Herode moip. Propete ŋâiŋâ zorat Kembugât sâtkât itâ sâip, zo bon oip,  
\q1 “Nannâ Aigita hânân gâbâ konsa gâip.”   
\p
\v 16 Nâŋgânâŋgâ a, zen Herode kâitkum âinetâ nâŋgâm kuk imbaŋâ oip. Yatâ op kâwali a sâŋgonzâŋgoi Betelem kamân sot kamân mâik mâik tap arip, zoren âim katep kendonziŋ zagât, zo zâŋgom naŋgâwe. Nâŋgânâŋgâ a zen sâŋgelak âsageip, zorat narâk sâwe, zorat dâp sâi katep zâŋgom naŋgâwe.  
\v 17 Oi Propete Yesaiaŋâ mârumŋan den sâip zo narâk zoren bon oip,   
\q1
\v 18 “Rama kamânân den kwamit patâ muyagiap. Âigirâp patâ uap. Mamârâpziŋ zen murarâpziŋaŋgât umbâla op âigirâp op zem tatne hiriŋsâbigât sâm osiziŋge. Wangât, murarâpziŋ buŋ op naŋge, zorat.”   
\p
\v 19 Herode moi Kembugât sumbem a ŋâiŋâ Yosepe Aigita hânân umanân itâ sâm dukuip,  
\v 20 “Gâ zaat. Katep sot mamŋâ diizikâna Isirae hânân âburem âinek. Katep kunat sâwe, a zo muwe.”  
\v 21 Yatâ sâi Yosepeŋâ katep sot mamŋâ diiziki Isirae hânân âburem âiwe.  
\v 22 Âburemŋâ Yosepeŋâ den ŋâi itâ nâŋgip, “Akelau zâk ibâŋâ Herode, zâkkât gebâkŋan Yudaia hângât a kutâ op ândiap.” Den zo nâŋgâm zo ândibam keŋgât oip. Oi umanân den nâŋgâmŋâ Galilaia hânân arip.  
\v 23 Zoren kamân ŋâi kutŋâ Nasarete zeip, zoren âi ândeip. Oi Propete zeŋgât den itâ ziap, zo bon oip,  
\q1 “Zâk Nasarete kamânân gokŋâ sâbi.”   
\c 3  
\s1 Yohaneŋâ nep topkwâip.  
\r (Mk 1:2-8; Lu 3:1-18; Yo 1:19-28)  
\p
\v 1 Ândim zâim ko Yohaneŋâ Yuda a zeŋgâren muyagem gâip. Gamŋâ Yudaia zeŋgât mirâ âtâŋan, a mân ândiândiŋan, zoren âi ândim den siŋgi itâ sâm dâzâŋgom ândeip,  
\v 2 “Anutu um topŋan ândinatkât narâk mâte uap, zorat zen umziŋ melâŋnek.”  
\v 3 Yohanegât Propete Yesaiaŋâ mârumŋan den itâ sâm kulemguip, zo bon oip,  
\q1 “Mirâ kamân âtâŋan a ŋâiŋâ âsagem den patâ itâ sâm muyagem ândiap, ‘Kembugât mâtâp kârâm kubiknek. Oi kârâm kwârakune kelâluŋâ oik.’”   
\p
\v 4 Yohane zâk a kanpitâ ândeipkât sâk pâke âlipŋâ mân mem ândeip sot nalem âlip mân nem ândeip. Hâmbâ kamele sâmotŋandâ tuuwe, zo mem ândeip. Oi kâmbatŋan inzut ŋâi lap ândeip. Nalemŋâ ko kumbon sot bâŋsat, zo nem ândeip.  
\v 5 Oi Yerusalem kamânân gâbâ sot Yodaŋ too nâmbut nâmbut, zeŋgâren gâbâ a gâbâreyaŋgâm zâkkâren âimarâwe.  
\v 6 Zâkkâren âimŋâ bâliŋâziŋâ sapsune Yodaŋ toin saŋgonziŋgip.  
\v 7 Oi Parisaio a sot Sadukaio a doŋbepŋâ too saŋgonam gane ziŋgitŋâ itâ mâsikâziŋgip, “O mulumgât kiurâp, zen bâliŋâziŋaŋgât hâuŋâ mâte otziŋgâbâmap, zo ŋâiŋâ dâzâŋgoi bâliŋâziŋ birâbi?  
\v 8 Zen umziŋ melâŋâ orot mâmeziŋâ kubik ândibi.  
\v 9 Zen umziŋan itâ mân nâŋgâbi, ‘Nen Abaramgât kiurâp, zorat kârâpŋoot mân otniŋgâbap.’ Nâ dâzâŋgua nâŋgânek. Anutuŋâ sâbâ sâm sâi kât zirâŋâ Abaramgât kiurâpŋâ op âsagibi.  
\v 10 Zorat sa nâŋgânek. Nak ŋâi bonŋâ âlipŋâ mân upap, zo ko mariŋandâ kârâm kârâp oi simbap. Nâŋga zo mârum nak topŋan pâi ziap.  
\v 11 Zen umziŋâ melâŋne toin saŋgonziŋgâman. Ka ŋâi bet gam taap, zâk imbaŋâ patâ zemŋâŋgap. Nâ yatâ zorâŋ irâŋâ sikumŋâ goribat, zorâgoot ko mân dâp upap. Zâkŋâ Tirik Kaapum sot kârâp saŋgonziŋgâbap.  
\v 12 Zâk gâbâgâbâriŋoot gamŋâ nalem gwapgwapŋâ gâbârem mindubap. Nalem bonŋâ mirâŋan pâmbap. Ka gwapgwapŋâ, zo ko gâbârem kârâbân pâi simbap. Oi kârâp zo mân bâpsâbap.”   
\s1 Yohaneŋâ Yesu too saŋgonŋaŋgip.  
\r (Mk 1:9-11; Lu 3:21-22)  
\p
\v 13 Narâk zoren Yesu zâk Galilaia hânân gâbâ Yodaŋ toin âimŋâ Yohaneŋâ too saŋgonŋaŋgâbapkât dukuip.  
\v 14 Dukui ko Yohaneŋâ nâŋgi mân dâp oi itâ dukuip, “Wangât nâgâren ga sat? Gâŋâ nâ saŋgonina dâp opap.”  
\v 15 Sâi Yesuŋâ den itâ mâburem dukuip, “Nâŋgâm kwâkâ mân ot. Net Anutugât sâtŋâ lugitâ dâp upap.” Yatâ sâi Yohaneŋâ diŋâ lum saŋgonŋaŋgip.  
\v 16 Too saŋgonŋaŋgi Yesu zâk toin gâbâ kopgam egi sumbem pâroŋsâi Anutugât Kaapumŋâ nii kembâ yatâ opŋâ gem gam kwâkŋan pâip.  
\v 17 Oi zorenâk sumbemân gâbâ den ŋâi itâ muyageip, “Zi nannâ âlipŋâ. Umnâ zâkkâren kinmap. Ekŋâ umnâ âlip opmap.”   
\c 4  
\s1 Sataŋŋâ Yesu mâsikip.  
\r (Mk 1:12-13; Lu 4:1-13)  
\p
\v 1 Kaapumŋâ Yesu okŋaŋgi mirâ kamân âtâŋan arip. Sataŋŋâ mâsikâŋaŋgâbapkât okŋaŋgi arip.  
\v 2 Oi zoren Yesu zâk ŋâtik sot sirâm 40 umŋan nâlem buŋ ândeip.  
\v 3 Oi sarâ mariŋandâ zâkkâren gamŋâ itâ sâm dukuip, “Gâ Anutugât nanŋâ ândiat oi ko sânandâ kât zirâŋ nalem oi ne.”  
\v 4 Sâi Yesuŋâ itâ sâm dukuip, “Den kulem ŋâi itâ ziap,  
\q1 ‘Aŋâ nalemâk nem mân ândinat. Nalem nem sot den Anutugâren gâbâ gâmap, zo nâŋgâm ândim kwâtâtinat.’”   
\p
\v 5 Yatâ sâi Sataŋŋâ diim âim kamân patin takâm tirik namâ pum kwâkŋan pâip.  
\v 6 Pamŋâ itâ dukuip, “Gâ Anutugât nanŋâ ândiat oi ko zibâ pâtan gei. Oi den kulem ŋâi itâ ziap, zo nâŋgâ,  
\q1 ‘Zâkŋâ sumbem arâp zeŋgât bitziŋan gâbanbap. Ziŋâ bitziŋandâ mingim geine kâtŋâ mân gobap.’”   
\p
\v 7 Yatâ sâi Yesuŋâ itâ sâip, “Oi den kulem ŋâi itâ ziap,  
\q1 ‘Kembu Anutugâ zâizâiŋ mân okŋaŋgâban.’”   
\p
\v 8 Sâi Sataŋŋâ bak kârep patâ ŋâin diim zâi kin hân dâp a kâmut kâmutŋâ sot sikum kut ŋâi ŋâi âkŋâleŋoot, zo tirâpkoip.  
\v 9 Tirâpkum itâ sâip, “Gâ nâgât umnâ topŋan gei pindiŋsâm mâpâseninandâ hân sot kut ŋâi ŋâi, zi aksik gâ gibat.”  
\v 10 Sâi Yesuŋâ den mâburem itâ dukuip, “Sataŋ, gâ birânim âi. Den kulem ŋâi itâ ziap,  
\q1 ‘Kembu Anutugâ kânok mâpâsiban. Oi zâk kânok kore okŋaŋgâban.’”   
\p
\v 11 Yatâ sâi Sataŋŋâ birâŋaŋgâm ari sumbem a zen gam on galem okŋaŋgâwe.   
\s1 Yesuŋâ Galilaia hânân âi nep tuugip.  
\r (Mk 1:14-20; Lu 4:14-15; 5:1-11)  
\p
\v 12 Yohane tâk namin panetâ Yesuŋâ zorat siŋgi, zo nâŋgâm Galilaia hânân arip.  
\v 13 Oi Nasarete kamânân ândeip, zo birâm Kapenaum kamân âi ândeip. Kamân zo saru sâtŋan Sebuloŋ sot Naptali, zeŋgât hânân tâip.  
\v 14 Yatâ oi Propete Yesaia zâkkât den ŋâi itâ ziap, zo bon oip,   
\q1
\v 15 “Sebuloŋ sot Naptali hân saru sâtŋan Yodaŋ too nâmbutken ziap, Galilaia hân torenŋan, zoren hân ŋâin gokŋâ zen ândime.  
\v 16 A zo ŋâtâtigân ândiwe, zen kârâp âsakŋâ patâ ikse. Mumuŋaŋgât siŋgi op ŋâtâtigân ândiwe, zen âsakŋâ muyageziŋgap.”   
\p
\v 17 Narâk zoren Yesuŋâ topkwapŋâ siŋgi âlip dâzâŋgom a itâ dâzâŋgom ândeip, “Anutugât um topŋan ândinatkât narâkŋâ mâte uapkât umziŋ melâŋnek.”   
\p
\v 18 Oi sirâm ŋâin Yesuŋâ Galilaia saru sâtŋan âim gam tap a zagât, âtâ mun zikirip. Ŋâi Simoŋ, kutŋâ ŋâi Petero. Ŋâi ko munŋâ Andrea. Zet saruyân zuugât irâ pam kirâwet. Zet iŋangât nep tuum ândiwet.  
\v 19 Yesuŋâ zikitŋâ dâzâkom sâip, “Zet ga nâgât a op molinigit. Oi zet iŋangât nep tuum ândiabot, zo yatik a zeŋgâren nep tuum ândibabot.”  
\v 20 Sâi zorenâk irâzikŋâ birâm molim âiwet.   
\p
\v 21 Oi Yesuŋâ mâik ŋâi âimŋâ a âtâ mun zagât muyagezikip. Yakobo sot munŋâ Yohane, zet Zebedaiogât nanzatŋâ. Zet ibâzikŋoot waŋgâyân tap irâziŋâ kubik tarâwe.  
\v 22 Yesuŋâ dâzâkoi zorenâk waŋgâ sot ibâzikŋâ birâŋaŋgâm molim âiwet.   
\p
\v 23 Yesuŋâ Galilaia hânân kamân toren toren âim gam mâpâmâpâse namin zâim den siŋgi âlip dâzâŋgom ândeip. Oi a ambân sisi mâsekziŋoot kubikziŋgâm ândeip.  
\v 24 Yatâ op ândei siŋgiŋâ Siria hânân laŋ kârâm ari nâŋgâm a ambân sisi mâsek sot wâkeziŋoot sot kin bitziŋâ mumuŋâ zâkkâren diiziŋgâm gane kubikziŋgâm naŋgip.  
\v 25 Oi Galilaia hânân gâbâ sot kamân bâzagât Yodaŋ too nâmbutken tâibân gâbâ sot Yerusalem kamânân gâbâ sot Yudaia hânân gâbâ sot Yodaŋ too nâmbutken gâbâ, a ambân kâmut patâŋâ mindumŋâ moliwe.   
\c 5  
\s1 Yesuŋâ bâkŋan den siŋgi âlip dâzâŋgoip.  
\r (Lu 6:20-26)  
\p
\v 1 Yesuŋâ a ambân kâmut patâ ziŋgitŋâ bâkŋan zâi tâi arâpŋâ zen um topŋan âiwe.  
\v 2 Âinetâ siŋgi âlip itâ sâm dâzâŋgoip,  
\v 3 “A nâmbutŋâ umziŋaŋgât nâŋgâne gigiŋ opmap, zeŋgât nâŋga sâtâreŋoot uap. Zo ziŋâ sumbemân Anutu um topŋan ândibi.  
\v 4 A nâmbutŋâ isem umbâlâ op ândime, zeŋgât nâŋga sâtâreŋoot uap. Zen zo umâlep kwatziŋgâbap.  
\v 5 A nâmbutŋâ zâizâiŋâ mân op ândime, zeŋgât nâŋga sâtâreŋoot uap. A zo ziŋâ hân patâ zi galem upi.  
\v 6 A nâmbutŋâ ândiândi târârakkât otziŋgi ândime, zeŋgât nâŋga sâtâreŋoot uap. Zen gâtâm bonŋâ muyagibi.  
\v 7 A nâmbutŋâ zen um lâklâk op a toren tânzâŋgome, zeŋgât nâŋga sâtâreŋoot uap. Zen zo Anutuŋâ zo yatik otziŋgâbap.  
\v 8 A nâmbutŋâ umziŋ salek ândime, zeŋgât nâŋga sâtâreŋoot uap. Zen zo Anutu ek ândibi.  
\v 9 A nâmbutŋâ lumbeŋaŋgât nep tuum ândime, zeŋgât nâŋga sâtâreŋoot uap. Zen zo Anutugât murarâpŋâ sâbi.  
\v 10 A nâmbutŋâ târârakziŋaŋgât op kâmbamân sot tâk namin âibi, zeŋgât nâŋga sâtâreŋoot uap. Zen zo sumbemân Anutu um topŋan ândibi.  
\v 11 A nâmbutŋâ nâgât opŋâ a ziŋâ den bâliŋ top topŋâ dâzâŋgom zâŋgom molimoli otziŋgâme, zeŋgât nâŋga sâtâreŋoot uap.  
\v 12 Zen sumbemân sâŋgân patâ mimbi, zorat umâlep patâ op sâtâre upi. Wangât, Propete a mârumŋan yatik zâŋgom moliziŋgâwe, zorat.”   
\s1 Nen a zeŋgât sii sot kârâp âsakŋâ yatâ utnat.  
\r (Mk 9:50; 4:21; Lu 14:34-35; 8:16; 11:33)  
\p
\v 13 “Zen a zeŋgât sii op ândibi. Ka siigât naamŋâ buŋ oi ko dap oindâ naamŋâ dum upap? Zo buŋâ. Sii bâliŋâ zo yatâ mo yatâ orotŋâ, zo mân ziap. Sii zo yen hânân lokine giari a ambân ziŋâ lâŋbi.   
\p
\v 14 Oi zen a zeŋgât kârâp âsakŋâ op ândibi. Kamân ŋâi bak kârep ŋâin tâi wan mo wanŋâ mân kwâtepkubap.  
\v 15 Zen kârâp sâumŋâ âmaŋân mân kwârakume. Buŋâ. Zo tâtatŋan pane tâpmap. Oi mirâ kâligen zime, zo âsageziŋgâmap.  
\v 16 Zen zo yatâ a zeŋgât âsakŋâ op ândibi. Oi a zen ândiândiziŋâ ikne âlip oi sumbem Ibâziŋâ sâm âlip kwâkŋaŋgâbi.”   
\s1 Yesu zâk Mosegât gurumin den kumbam mân geip.  
\p
\v 17-18 “‘Mosegât gurumin den sot Propete zeŋgât den kumbam geip,’ nâgât yatâ sâme? Nâ mân kumbam gewan. Nâ zo lubatkât gewan. Den zo bon op kut ŋâi ŋâi muyagem naŋgâbap. Nâ perâkŋak dâzâŋgobâ. Mosegât gurumin den murukŋâ ŋâi mân buŋ upap. Gurumin den zo tâi hân sumbem, zet buŋ upabot.  
\v 19 Oi a ŋâi, zâk gurumin den murukŋâ ŋâi mân lumŋâ a toren yatik upigât dâzâŋgobap, zo ko sumbemân a ândibi, zeŋgât ombeŋan a gigiŋ op ândibap. Oi ŋâiŋâ ko den zo lum a nâmbut zo yatik upigât sâbap, zo ko sumbemân a ândibi, zeŋgât patâziŋ op ândibap.  
\v 20 Zorat dâzâŋgua nâŋgânek. Zen gurumin den galem a sot Parisaio a, zen ândiândiziŋ âlip mân ândim walâziŋgâm sumbemgât siŋgi mân upi.”   
\s1 Gurumin den, zorat topŋâ sâip.  
\r (Lu 12:57-59)  
\p
\v 21 “Sâkurâpziŋ zen den itâ dâzâŋgowe, ‘Gâ kâmbam mân kumban. Ŋâi zâk kâmbam kumbap, denân pambi.’  
\v 22 Ka nâŋâ itâ dâzâŋgobâ. Ŋâi zâk bukuŋâ um kuk nâŋgâŋaŋgâbap, zâk den nepŋaŋgât siŋgi upap. Ŋâi zâk bukuŋâ den bâliŋâ dukubap, zo ko a sâtŋâ zeŋgât minduminduyân pambi. Ŋâi zâk bukuŋâ den kârok bâliŋâ dukubap, zo ko sim kârâpkât siŋgi upap.  
\v 23 Zorat ko gâ kut ŋâi ŋâi Kembugât siŋgi pâmbam itâ nâŋgâban, ‘Bukunet kâsâp osetnikŋan ziap.’  
\v 24 Zo yatâ nâŋgâm kut ŋâi zo birâm âi bukugoot den sâm kusik tuumŋâ âburem kut ŋâi zo Kembugât siŋgi pâmban.   
\p
\v 25 Gâ a ŋâi sot kâsâp op dinzikŋâ zo kek kubikpabot. Top likuliku a zâkkâren mân âim kâsagoot den sâm kubikpabot. Yatâ mân otna kâsagandâ den zo top likuliku agâren sâi nâŋgâm kâwali a gakârâpŋâ sâi gâ gâsugim tâk namin gâbanbi.  
\v 26 Nâ perâkŋak dâgobâ. Gâ zoren tapŋâ yen mân giban. Kâsagaŋgât tosa mâkâm naŋgâm gem gâban.   
\p
\v 27 Sâkurâpziŋâ itâ dâzâŋgowe, ‘Ap ambin, zet mân birâyaŋgâbabot.’  
\v 28 Ka nâŋâ ko itâ dâzâŋgobâ. A ŋâiŋâ ambân ŋâi ek âkŋâleŋaŋgâbap, zo ko zâk zik ambin zo umŋandâ birâŋaŋgâbap. Zâk tosa mimbap.   
\p
\v 29 Zorat siŋgâ ŋâiŋâ bâliŋan gâbanbâ sâi sum lâmuŋ birâban. Hâlâlu ândim simân geibatkât laŋ siŋgâ toren sum lâmuŋban.  
\v 30 Bikâ bongenŋâ bâliŋan gâbanbâ sâi kârâm mânâŋgât pâmban. Sâk hâlâlu ândim sim kârâpkât siŋgi opatkât laŋ bikâ kârâm mânâŋgât pâmban.   
\p
\v 31 Den sâŋgiŋâ itâ ziap, ‘Ŋâi zâk ambinŋâ birâbam ekap pindâm molibap.’  
\v 32 Ka nâŋâ ko itâ dâzâŋguan. A ŋâi ambin birâbap, zo ko zâk târotârozik mânâŋgât tosa patâ mimbap. Ka ambân zo a ŋâi sot ândeip oi ko tosa zo apŋaŋgât mân upap. Oi ŋâi zâk ambân birâbirâŋ zo mimbap, zo ko zâk tosa patâ mimbap.   
\p
\v 33 Zen nâŋge. Sâkurâpziŋâ itâ dâzâŋgowe, ‘Gâ Anutu mâteŋan den ŋâi sarâ mân sâban. Kembu mâteŋan den ŋâi sâmŋâ lunandâ bonŋâ upap.’  
\v 34 Naŋâ ko itâ dâzâŋguan. Anutu mâteŋan den sâsâŋâ, zo itâgât birâm naŋgâbi. Sumbem, zo Anutugât tâtat mâme uap.  
\v 35 Hânân kwap sâme, zo itâgât op birâbi. Hân, zo Anutugât kombâŋŋâ. Oi Yerusalem kamânân kwap sâsâŋâ, zo itâgât op birâbi. Yerusalem kamân, zo Kembu patâgât kamân.  
\v 36 Oi kâukziŋan kwap sâsâŋ, zo birâbi. Zen kâukziŋ sâmotŋâ kâu ŋâi dukune sumun upap? Mo sumun ŋâi dukune kâu upap? Yatâ buŋâ.  
\v 37 Zorat dinziŋâ bonŋan sâne bonŋâ upap. Buŋâ sâne buŋâ upap. Den târokwap sâme, zo Sataŋgâren gâbâ gâmap.”   
\s1 Hâukâu mân upi.  
\r (Lu 6:29-30)  
\p
\v 38 “Den ŋâi itâ sâsâŋâ, zo nâŋge, ‘Ŋâiŋâ siŋgâ sum lâmuŋi gâŋgoot siŋâ sum lâmuŋban. Ŋâiŋâ sâtkâ kwâki gâŋgoot sâtŋâ hâuŋâ kom kwâkâban.’  
\v 39 Nâŋâ ko itâ dâzâŋguan. Zâŋgonâ sâne sâkziŋâ mân aŋgân kârâbi. Gât ko a ŋâiŋâ pâlomgâ toren koi toren ŋâi pindâna kumbap.  
\v 40 Oi ŋâiŋâ gâ sot kâsa op hâmbâgâ kwâkŋan mei umŋan yatik pindâban.  
\v 41 Oi a ŋâiŋâ gâ irâŋâ mem pâŋkânogân âi pâmbangât sâi gâŋâ târokwap kârebân âi pam gâban.  
\v 42 Oi a ŋâiŋâ kut ŋâi ŋâi nibangât sâi pindâban. Oi yen mem ândim gibat sâi nâŋgâŋaŋgâban.”   
\s1 Kâsarâpziŋ buku otziŋgâbi.  
\r (Lu 6:27-28, 32-36)  
\p
\v 43 “Den ŋâi itâ sâsâŋâ, zo nâŋgâme, ‘Gâ bukugâ buku okŋaŋgâban, ka kâsagâ kâsa miŋaŋgâban.’  
\v 44 Ka nâŋâ ko itâ dâzâŋgobâ. Kâsarâpziŋ buku otziŋgâbi. Oi a zâŋgom moliziŋgâme, zeŋgât op ninâu sâbi.  
\v 45 Zen zo yatâ op ândim sumbem Ibâziŋaŋgât nan bârarâp bonŋâ op ândibi. Zâkŋâ yatik sâi maaŋandâ a orot mâmeziŋ bâliŋâ sot âlipŋâ aksik âsageziŋgâmap. Oi yatik sâi mapŋâ a orot mâmeziŋ bâliŋâ sot âlipŋâ aksik ziŋgâmap.  
\v 46 Zen buku otziŋgâme, zorik buku otziŋgâbi, zo ko Anutuŋâ sâŋgânŋâ wan ziŋgâbap? Bâliŋ mâme a, zen yatâ op ândime, zo ka.  
\v 47 Zen torerâpziŋâ zorik mâŋganziŋgâbi, zorat sâŋgânŋâ wan ziŋgâbap? Um kâtik a, zen yatâ upme.  
\v 48 Zorat zen ko walâm sumbem Ibâziŋandâ târârak ândimap, zo yatik op ândibi.”   
\c 6  
\s1 Ninâu sânam sâk mâmeyân mân sâbi.  
\p
\v 1 “Zen siŋgi âlip lumŋâ kut ŋâi ŋâi âlipŋâ upme, zo ziŋgitne âlip upapkât a mâteyân mân mem ândibi. A mâteyân yatâ op ândine Anutuŋâ sâŋgânŋâ mân ziŋgâbap.  
\v 2 Zorat gâ a âlip otziŋgâm a nâmbutŋandâ gek nâŋgâbigât lâmun mân waatpan. A sarâŋâ, zen mâpâmâpâse namin sot kamân sombemân a ziŋâ sâm âlip kwatziŋgâbigât yatâ upme. Nâ perâkŋak dâzâŋgobâ. Zen sâŋgânziŋâ mârum mine âkip.  
\v 3 Bukugâ ŋâi kut ŋâi pindâbam tik pindâm bukugâ ŋâi mân dukuban.  
\v 4 Yatâ upan, zo ko orot mâmegâ tik zimbap. Yatâ otna Ibâgandâ kut ŋâi ŋâi tik ek nâŋgâmŋâ hâuŋâ sâŋgânŋâ gibap.”   
\s1 Ninâugât den.  
\r (Lu 11:2-4)  
\p
\v 5 “Zen ninâu sânam a sarâŋâ, zen yatâ mân upi. Zen mâpâmâpâse namin sot a minduminduyân ninâu sânam bâbâlaŋ upme, zo ko aŋâ ziŋgitpigât yatâ upme. Nâ perâkŋak dâzâŋgobâ. Yatâ ziŋgitne ko zorâŋak sâŋgânziŋâ opmap.  
\v 6 Gâ ko ninâu sâbâ sâm mirâgan zâi hâŋgi dooŋgumŋâ Ibâgâ tik ândimap, zâkkâren ninâu sâban. Oi Ibâgâ tigâk kut ŋâi ŋâi ek nâŋgâmapŋâ bonŋâ muyagem gibap.   
\p
\v 7 Oi zen ninâu lâuyâk mân sâbi. Ninâu sâmŋâ târokwap mân sâm âine kârep patâ upap. Um kâtik a, zen ninâu yatâ sâme. A zo ziŋâ den doŋbep sâm arindâ nâŋgâniŋgâbap sâme.  
\v 8 Gât ko zen a zo zen yatâ mân upi. Zen ninâu mân sâne Ibâziŋâ zâk kut ŋâi ŋâi um nâŋgânâŋgâziŋan ziap, zo kek ek nâŋgâmap.  
\v 9 Oi zen itâ sâm ninâu sâbi,  
\q1 ‘Ibâniŋâ sumbemân taat, gâgât kutkâ hâlâlu zimbap.  
\v 10 Gâ gamŋâ um dâp hân dâp kembu otniŋgâban. Sumbemân gâgâren sât lulu ziap, zo yatik hânân neŋgâren zimbapkât otniŋgap.  
\v 11 Gâ sirâm ziren nalem dâpniŋan niŋgâban.  
\v 12 Nen a zeŋgât tosa biren zo yatik tosaniŋâ birâban.  
\v 13 Top mâsimâsikâyân mân nâmbanban. Bâliŋâ mariŋaŋgât bikŋan gâbâ mâkâniŋgâban.’   
\p
\v 14 Zen a zeŋgât tosa birânetâ Anutuŋâ yatik tosaziŋ birâbap.  
\v 15 Ka zen a zeŋgât tosa mem ândinetâ Anutuŋâ zeŋgât tosa yatik mem ândibap.”   
\s1 Nalem birâm kendon ândiândigât den.  
\p
\v 16 “Zen nalem birâm kendon ândim si sâŋgânziŋ kuk sen sen mân upi. A sarâŋâ, zen yatâ upme. A nâmbutŋâ, zen nâlem birâm kendon ândiândiziŋâ ziŋgitpigât yatâ upme. Nâ perâkŋak dâzâŋgobâ. Zen zorat sâŋgânŋâ mârum mine âkap.  
\v 17 Gâŋâ ko nalem birâm kâukâ kendâm si sâŋgângâ too saŋgonŋâ ândiban.  
\v 18 Yatâ otna a ziŋâ nalem birâm ândiândigâ mân ek nâŋgâbi. Sumbem Ibâgâ tik ândimap, zâk zikŋik nâŋgâbap. Oi zâk tik ândim kut ŋâi ŋâi ek nâŋgâmapŋâ sâŋgânŋâ gibap.”   
\s1 Sikumgât âkŋâle mân utnat.  
\r (Lu 11:34-36; 12:33-34)  
\p
\v 19 “Zen hângât sikum kut ŋâi ŋâi doŋbep mân mindubi. Hângât kut ŋâi ŋâi kabâtŋâ niniŋâ sot alâalâgiŋ sot aŋâ kâmbu mime, zorat nâŋgânetâ mân zâibap.  
\v 20 Zen sumbemân kut ŋâi ŋâi mindum ândibi. Sumbemgât kut ŋâi ŋâi, zo kabâtŋâ mân niniŋâ sot mân alâalâgiŋ sot aŋâ kâmbu mân orotŋâ, zorat nâŋgâne zâibap.  
\v 21 Kut ŋâi ŋâiziŋ zemabân, zoren yatik umziŋ pane zemap.  
\v 22 Siŋgâ so sâkkaŋgât âsakŋâ. Siŋgâ âlip tâi sâkkâ âsakŋâ ek ândiban.  
\v 23 Ka siŋgâ bâliŋ oi ko sâkkâ ŋâtâtik upap. Zorat sa nâŋgânek. Umgaŋgât âsakŋâ ŋâtâtiksâbap, zo ko opoŋ ŋâtâtik patâ muyagei kwakmak op ândiban.   
\p
\v 24 A kânokŋâ a kutâ zagât, zekât kore âlip mân upap. Zâkŋâ ŋâi buku okŋaŋgâm ŋâigât âkon upap. Oi zâk ŋâi sot pâlâtâŋ op ŋâi kândâtkubap. Zen yatik Anutugât nep sot kât sikum âkŋâlegât nep, zo dap yatâ mâtâkâziŋgâm mem ândibi?”   
\s1 Sâkkât kut ŋâi ŋâi, zorat mân nâŋgâm kwâkâban.  
\r (Lu 12:22-32)  
\p
\v 25 “Zorat torenŋâ ŋâi zi dâzâŋgua nâŋgânek. Zen ândiândiziŋaŋgât nâŋgâm itâ mân sâbi, ‘Wan wan mem nem ândinat?’ Mo sâkziŋaŋgât nâŋgâm itâ mân sâbi, ‘Wan mo wan lap ândinat?’ Kut ŋâi ŋâi zorat mân nâŋgâm kwâkâ upi. Zorat zen sânek. Ândiândiziŋandâ bonŋâ mo nalemŋâ bonŋâ? Sâkziŋandâ bonŋâ mo sâk pâkeŋâ bonŋâ?  
\v 26 Zen nii ziŋgitnek. Nii zen nep mân kârâm kâmitme. Zen nalem mân mindune tâpmap. Oi sumbem Ibâziŋandâ nalem muyagem ziŋgâmap. Oi dap dap? Zen nii zeŋgât ombeziŋan? Buŋâ.  
\v 27 Oi zen nâŋgânâŋgâziŋ kâtikŋâ ziap oi ko sânetâ sâkziŋ kâtigei narâkŋâ pâŋkânok târokwap ândibi?  
\v 28 Yatâ orotŋâ mân ziabân wangât sâk pâkegât doŋbep nâŋgâme? Zen pâliŋpâliŋ neule hibukŋan zemap, zorat topŋâ nâŋgâbi. Zâk sâk pâke mân tuumap.  
\v 29 Zorat sa nâŋgânek. A kuta Salomo mârumŋan ândeip, zâk sikum patâ sot neule âlip zemŋaŋgip. Ka Salomo zâk sâkŋâ neuleŋootŋâ neule âlipŋâ yatâ zo mân mem ândeip.  
\v 30 Oi hibuk bâloŋâ zo irak muyagem mukan âkâm gemap. Anutuŋâ sâi neule âlipŋâ zo muyagemap. Oi zen dap nâŋge? Anutuŋâ sâk pâke âlip mân muyagem ziŋgâbap? Zen nâŋgâm pâlâtâŋziŋ lotŋâ.  
\v 31 Zorat zen nâŋgâ kwâkâ op itâ mân sâbi, ‘Nen wan wan nem ândinat. Nen wan wan mem lap ândinat?’  
\v 32 Um kâtik a, zen um nâŋgânâŋgâziŋ zoren pane zemap. Zen ko yatâ mân upi. Ibâziŋandâ wan wangât kwakse, zo nâŋgâm naŋgâmap.  
\v 33 Zen sumbem Ibâziŋaŋgât um topŋan ândiândiŋ sot zâkkât mâtâp târârak ândiândiŋ, um nâŋgânâŋgâziŋ zoren pane zimbap. Zo yatâ utne sâkkât kut ŋâi ŋâi ziŋgâbap.  
\v 34 Zen mukangât nâŋgâ kwâkâ mân upi. Nâŋgâ kwâkâ zo mukangât siŋgi. Sirâm ŋâigât kâbâ yâmbât, zo sirâm zorat siŋgi upap.”   
\c 7  
\s1 Den hâuŋâ mân sâm siŋan giban.  
\r (Lu 6:37-38, 41-42)  
\p
\v 1 “Zen a hâuŋâ den mân sâm siŋziŋan gibi, zo ko Anutugoot zen yatigâk mân sinziŋan gibap.  
\v 2 Zen a hâuŋâ den sâm kwâkâziŋgâbi, zorat dâp yatigâk Anutuŋâ zen sâm kwâkâziŋgâbap. Zen a kut ŋâi ŋâi otziŋgâbi, zorat dâp yatik Anutuŋâ mâburem ziŋgâbap.  
\v 3 Gâ wangât bukugaŋgât siŋan gwapgwap zo ekŋâ gikâ siŋgan nak sâmbaŋâ zo mân ek nâŋgat?  
\v 4 Nak sâmbaŋâ gikâ siŋgan zei dabângen bukugâ itâ dukuna dâp upap? ‘Gâ nâŋgâna siŋgan gwapgwap ziap zo, mem pambâ.’  
\v 5 Sarâ a gâ. Kândom gikâ siŋgan nak sâmbaŋâ zo mem pamŋâ gwapgwap bukugaŋgât siŋan zei mem pâna dâp upap.   
\p
\v 6 Gâ a nâmbutŋâ Anutu kândâtkume, zen siŋgi âlipkât kut ŋâi ŋâi âlipŋâ, zo mân ziŋgâban. Zen wâu bâu yatâ opŋâ kut ŋâi ŋâi âlipŋâ zo birâm âburem gibegât.”   
\s1 Ninâu sâm ândim kut ŋâi zo mimbi.  
\r (Lu 11:9-13)  
\p
\v 7 “Ninâu sâm ândim kut ŋâi zo mimbi. Kârum ândim bonŋâ muyagibi. Hâŋgiyân kom ândine mirâ mâriŋandâ mem pâmbap.  
\v 8 Ŋâi zâk ninâu sâm ândim kut ŋâi memap. Ŋâi zâk kârumapŋâ bonŋâ muyagemap. Ŋâi zâk mâtâbân kom ândei mariŋandâ mâtâp mem pâmbap.  
\v 9 Zeŋgâren gâbâ ŋâiŋâ nanŋâ nalemgât sâi kâsaget pindâbap?  
\v 10 Mo zeŋgâren gâbâ ŋâiŋâ nanŋâ iŋangât sâi guk mo mulum pindâbap?  
\v 11 Buŋâ. Zen a bâliŋandâ murarâpziŋâ kut ŋâi ŋâi âlipŋâ yatâ otziŋgâme. Oi Ibâziŋ sumbemân walâwalâŋandâ kut ŋâi ŋâi âlipŋâ ziŋgâbap. Zen zâkkâren ninâu sâne kut ŋâi ŋâi âlipŋâ walâm ziŋgâbap.   
\p
\v 12 Zen a ziŋâ kut ŋâi ŋâi otziŋgâbigât otziŋgâmap, zorat dâp otziŋgâbi. Zorâŋâ Mosegât gurumin den sot Propete zeŋgât den zo minduap.”   
\s1 Mâtâpkât den.  
\r (Lu 13:24)  
\p
\v 13 “Zen mâtâp pâlâtâŋan sumbemân bagibi. Tâmbetagoagoŋaŋgât hâŋgi, zo patâ uap. Oi zorat mâtâpŋâ zo ŋilip patâ. Zoren a ambân doŋbepŋâ bagim âime.  
\v 14 Ândiândi kamângât mâtâp, zo pâlâtâŋ. Zoren a ambân bituktâŋâ âime.”   
\s1 Propete sarâŋâ, zeŋgât den.  
\r (Lu 6:43-46; 13:25-27)  
\p
\v 15 “Propete sarâŋâ, zen holi tobatziŋâ râma yatâ ka umziŋâ wâu kâtikŋâ kâwaliziŋoot. Zo nâŋgâm galem ândibi. Zen zeŋgât orot mâmeziŋaŋgât sen kwapŋâ topziŋâ nâŋgâbi.  
\v 16 Bolep sâŋgerân bonŋâ oi nime? Mo zâlâliyân sam bonŋâ oi nime?  
\v 17 Zo buŋâ. Nak âlipŋan bonŋâ âlipŋâ âsagemap, ka nak bâliŋan bonŋâ âlipŋâ mân âsagemap.  
\v 18 Nak âlipŋan bonŋâ bâliŋâ mân muyagemap. Nak bâliŋan bonŋâ âlipŋâ mân âsagemap.  
\v 19 Zorat nak ŋâi zâk bonŋâ âlipŋâ mân oi kârâm kârâbân umbi.  
\v 20 Nâ zorat op san. A zeŋgât orot mâmeziŋ ekŋâ topziŋ nâŋgâbi.   
\p
\v 21 Kembuniŋâ, Kembuniŋâ nonsâme, ka zeŋgâren gâbâ nâmbutŋandâ sumbemân mân zâibi. Ibânâ sumbemân, zâkkât den lume, zen ziiŋik sumbemân bagibi.  
\v 22 Narâk zoren a doŋbep patâŋâ ziŋâ itâ sâm dâtnobi, ‘Kembunâ, Kembunâ, gâgât kutkâ sâm a ambân siŋgi âlip dâzâŋgowen. Gâgât kutkâ sâm wâke moliziŋgâwen. Gâgât kutkâ sâm nep patâ tuuwen.’  
\v 23 Yatâ sâne nâ itâ sâm dâzâŋgobat, ‘Nâ zeŋgât kutziŋâ mân nâŋgan. Bâliŋ mâme a, zen birânim âinek.’”   
\s1 Nâŋgânâŋgâ a sot a kwakmak.  
\r (Lu 6:47-49)  
\p
\v 24 “A ŋâiŋâ dinnâ zi nâŋgâm lubap, zâk a nâŋgânâŋgâŋoot upap. Zâk a ŋâiŋâ bâkŋan mirâŋâ kâtikŋâ tuugip yatâ.  
\v 25 Mirâŋâ tuugi tâi map pibâ patâ gam kom osei mirâ zo kâtigem kirip. Lâm kârep esâm tandâ pâi giari sârakoip, zorat kâtigem kirip.  
\v 26 Oi a ŋâi dinnâ zi nâŋgâm birâbap, zâk a kwakmak zi yatâ. A kwakmak ŋâiŋâ mirâŋâ too sâtŋan tuugip.  
\v 27 Mirâŋâ tuugi tâi map patâ too uurupŋoot takâm koi giligâlaksâm naŋgip.”   
\p
\v 28 Yesuŋâ den zo sâm naŋgi a ambân kâmut patâ zen den sâip, zorat nâŋgâne imbaŋâ oip.  
\v 29 Oi itâ sâwe, “Zâk Kembugât gurumin den zorat galem a, zen walâziŋgâm sap.” Yesu zâk imbaŋâŋootŋâ den siŋgi âlip dâzâŋgoip, zorat yatâ sâwe.   
\c 8  
\s1 Yesuŋâ sâk bâlâ a ŋâi kubikŋaŋgip.  
\r (Mk 1:40-44; Lu 5:12-14)  
\p
\v 1 Yesuŋâ bâkŋan gâbâ gem gâi a ambân kâmut patâ molim âiwe.  
\v 2 Oi a ŋâi, sâk bâlâ a, zorâŋ um topŋan âim gei pindiŋsâm itâ sâm dukuip, “Kembu, gâ imbaŋâgâ ziap, zorat kubiknibâ sâm âlip kubikniban.”  
\v 3 Yatâ sâi Yesuŋâ bikŋandâ weemŋâ sâip, “Nâŋgâgigangât sâkkâ âlip oik.” Sâi zorenâk useŋâ sogei sâkŋâ âlip oip.  
\v 4 Yesu zâk yatâ okŋaŋgâm sâip, “Gâ zirat siŋgi a ambân mân dâzâŋgoban. Gâ âi tirik namâ galem a sâkkâ tirâpkuna ikpap. Oi Moseŋâ den sâip, zo lum nii mo zuu ŋâi Kembugât siŋgi sâm pâmban. Sâkkâ âlip uap, zo a ambân ek nâŋgabigât yatâ otnan.”   
\s1 Yesuŋâ kore a ŋâi kubikŋaŋgip.  
\r (Lu 7:1-10)  
\p
\v 5 Oi Yesu zâk Kapenaum kamânân zari kâwali a galem a ŋâiŋâ zâkkâren gam itâ sâip,  
\v 6 “Kembu, kore anâ sâknam yâmbât okŋaŋgi kiŋ bik bâliŋ oi mirin zem taap.”  
\v 7 Yatâ sâi Yesuŋâ itâ sâm dukuip, “Nâ gam kubikŋaŋgâbat.”  
\v 8 Yatâ dukui kâwali aŋâ den itâ mâburem dukuip, “Nâ wandâ yatâ, zorat op mirânan mân gâban. Gâ ziren tapŋâ yen denâk sâna ari kore anâ âlip upap.  
\v 9 Nâ a kutâ zeŋgât kore a ândim sâtziŋ luman. Oi nâgât ombenan nâgât kore a ândie. Oi zeŋgâren gâbâ ŋâi âinan sa âibap. Ŋâi gânan sa gâbap. Kore anâ ŋâi nep zo tuu sa tuubap.”  
\v 10 Yatâ sâi Yesuŋâ den zo ŋâŋgi imbaŋâ oip. A molim âiwe, zo itâ dâzâŋgom sâip, “Nâ perâkŋak dâzâŋgobâ. Isirae a zeŋgâren nâŋgâm pâlâtâŋziŋâ itâ mân ekman.  
\v 11 Zorat itâ dâzâŋgobâ. Hân toren toren gâbâ a doŋbep mindum Anutugât um topŋan Abaram sot Isaka sot Yakobo, zen sot tap sii nalem nimbi.  
\v 12 Oi Isirae a nâmbutŋâ mârum sumbemgât siŋgi sâm ziŋgâziŋgâŋâ, zen ko âkŋan ŋâtâtigân âimŋâ umbâlâ opŋâ isem ândibi.”  
\v 13 Yesuŋâ yatâ sâmŋâ kâwali a patâ itâ sâm dukuip, “Gâ âi. Nâŋgâm pâlâtâŋgaŋgât bonŋâ muyagegibap.” Yatâ sâi zorenâk kore a âlip oip.   
\s1 A ambân nâmbutŋâ mâsekziŋoot kubikziŋgip.  
\r (Mk 1:29-34; Lu 4:38-41)  
\p
\v 14 Yesuŋâ Peterogât mirin zâim Petero sibunŋâ mâsek kârâpŋoot op zei egip.  
\v 15 Ekŋâ bikŋan weegi mâsekŋâ buŋ oip. Oi ambân zo zaatŋâ nalem om Yesu pindip.  
\v 16 Oi mirâ ŋâtiksâisâi a ambân wâkeziŋoot doŋbep diiziŋgâm gawe. Diiziŋgâm gane Yesuŋâ den sâm wâkeziŋâ moliziŋgip. Oi a ambân sisi mâsekziŋoot zo kubikziŋgip.  
\v 17 Yatâ oi Propete Yesaiaŋâ den itâ kulemgoip, zo bonŋâ oip,  
\q1 “Zâk lotŋâniŋ betniŋan mem mâsekniŋ âkoip.”   
\s1 Yesu molinatkât den.  
\r (Lu 9:57-60)  
\p
\v 18 A ambân doŋbepŋâ Yesugâren gam haamgum kine Yesuŋâ ziŋgitŋâ arâpŋâ saru nâmbutken âibigât dâzâŋgoip.  
\v 19 Âinam utne Kembugât gurumin den zorat galem a ŋâiŋâ Yesugâren gam itâ sâm dukuip, “Patâ, gâ zoren mo zoren âibâ sâna moligibat.”  
\v 20 Sâi ko Yesuŋâ itâ mâburem dukuip, “Wâu ulin, zen deŋziŋan ândime. Nii zuu, zen hâŋgootziŋan ândime. A bonŋâ, nâ ko isen korem zo buŋâ ândiman.”  
\v 21 Yesugât arâpŋâ, zeŋgâren gâbâ ŋâiŋâ itâ sâm dukuip, “Kembu, nâŋgânina âi ibânâ hangum gâbat.”  
\v 22 Sâi Yesuŋâ itâ sâm dukuip, “Gâ birâm molinina mumuŋâ ziiŋak hanagonek.”   
\s1 Pibâŋâ Yesu sâtŋâ lugip.  
\r (Mk 4:36-41; Lu 8:22-25)  
\p
\v 23 Yatâ sâm waŋgâyân zari arâp zâine âiwe.  
\v 24 Âim tatne saruyân pibâ patâ gâi saru bâlim kirip. Oi saruŋâ waŋgâ umŋan giarip. Yesu zâk uman zem tâip.  
\v 25 Zem tâi arâpŋâ zen âi mâŋgim dukuwe, “Kembu, betniŋan me. Saruyân geinamen.”  
\v 26 Sâne itâ sâm dâzâŋgoip, “Nâŋgâm pâlâtâŋziŋ lotŋâ, zen wangât umziŋ keŋgât uap?” Yatâ sâm oksâm zaat pibâ sot saru den dâzâkoi hiriŋsâm ziwet.  
\v 27 Arâpŋâ zen zo ekŋâ imbaŋâziŋ buŋ oi itâ sâwe, “Sâi pibâ sot saru sot kut ŋâi ŋâi, zen sâtŋâ lume. Zâk a dap yatâ?”   
\s1 Yesuŋâ a zagât wâkezikŋâ moliziki âiwet.  
\r (Mk 5:1-17; Lu 8:26-37)  
\p
\v 28 Oi saru nâmbutken âim Gadara a zeŋgât hânân âi takip. Taki a zagât, zet wâkezikŋoot gam Yesu muyagiwet. Zet a mumuŋâ zeŋgât kwagân gâbâ gawet. Zet kwagân ândim kâwali mem ândeitâ a zen zekât keŋgât op gootzikŋan mân âimarâwe.  
\v 29 Zet den yu kambaŋ sâm itâ sâwet, “Yesu Anutugât nanŋâ, wan otniŋgâbam neŋgâren gaat? Gâ narâk mân mâte oi sâknam patâ niŋgâbam gaat?”  
\v 30 Oi kârebân bâu kâmut patâ, zen gendâk nem ândiwe.  
\v 31 Zorat wâke ziŋâ Yesu itâ dukuwe, “Moliniŋgâbâ sâm sâŋgonnâŋgona bâu umziŋan geinâ.”  
\v 32 Sâne ko itâ sâm dâzâŋgoip, “Ba âinek.” Yatâ sâi a umzikŋan gâbâ gam bâu umziŋan geiwe. Baginetâ bâu zen aksik patâ bâkŋan gâbâ tembatŋan koŋkoŋ geim deŋgânân gei mom naŋgâwe.   
\p
\v 33 Oi bâu galem a, ziŋâ kamânân zâim bâu zeŋgât siŋgi sot a zagât zekât den siŋgi, zo dâzâŋgom naŋgâwe.  
\v 34 Den siŋgi zo dâzâŋgone a ambân aksik patâ, zen Yesu iknam kamânân gâbâ geiwe. Gei ekŋâ Yesuŋâ birâziŋgâm âibapkât dukuwe.   
\c 9  
\s1 Yesuŋâ a ŋâi kubigip.  
\r (Mk 2:1-12; Lu 5:17-26)  
\p
\v 1 Yatâ utne Yesu zâk waŋgâyân zâim zikŋâ kamânân âbureip.  
\v 2 Gâi a kiŋ bik mumuŋâ ŋâi helâŋ aam pam mem gawe. Oi Yesuŋâ nâŋgâm pâlâtâŋziŋaŋgât topŋâ ekŋâ a zo itâ sâm dukuip, “Nannâ, mân keŋgât ot. Tosagâ mârum biran.”  
\v 3 Yatâ sâi Kembugât gurumin dengât galem a nâmbutŋâ, zen den zo nâŋgâm umziŋan itâ nâŋgâwe. “Zâk Anutu hutkum sap. Zâk Anutu yatâ op sap.”  
\v 4 Yatâ nâŋgâne Yesuŋâ umziŋan ekŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Wangât umziŋan nâŋgânâŋgâ bâliŋâ nâŋgânige?  
\v 5 Zen dap nâŋge? Nep ikâ zorâŋ bâbâlaŋ? Tosa birâbirâŋ mo sâk kubikkubik?  
\v 6 A bonŋâ, nâ hânân ândim tosa gulipkubatkât imbaŋâ zemnigap. Zorat topŋâ ikpigât yatâ sâm dukuan.” Yatâ sâmŋâ a kiŋ bik bâliŋ itâ sâm dukuip, “Gâ zaat isen koremgâ mem kamângan âi.”  
\v 7-8 Sâi a zo zaatŋâ kamânŋan arip. Oi a ambân kâmut patâ, zen ekŋâ kâwaliziŋ buŋ oi Anutuŋâ imbaŋâ zo a bikŋan pâipkât mâpâsem sâm âlip kwâkŋaŋgâwe.   
\s1 Yesu zâk bâliŋ mâme a zeŋgâren arip.  
\r (Mk 2:13-17; Lu 5:27-32)  
\p
\v 9 Yesu zâk zobâ âim kât mimiŋ a nâ muyagenigip, kutnâ Mataio. Nâ kât mimiŋ namânan ta nekŋâ itâ dâtnogip. “Gâ nâ sot pâlâtâŋ op molini.” Yatâ sâm dâtnogi zaatŋâ moliwan.  
\v 10 Oi nâ Yesu mirânan nalem nimbapkât diim zaria kât mimiŋ a sot bâliŋ mâme a doŋbep gamŋâ Yesu sot arâpŋâ nen sot nalem ârândâŋ niwen.  
\v 11 Yatâ oindâ Parisaio a nâmbutŋâ, zen niŋgitŋâ Yesugât arâpŋâ mâsikâniŋgâwe, “Patâziŋâ zâk wangât kât mimiŋ a sot bâliŋ mâme a, zen sot tap nalem niap?”  
\v 12 Sâne Yesuŋâ den zo nâŋgâmŋâ dâzâŋgoip, “Sisi mâsek kubikkubik a, zâk a sâkziŋ âlip, zeŋgâren nep mân tuumap. Mâsekziŋoot, zeŋgârenâk nep tuumap.  
\v 13 Zen ko Anutugât den ziap, zorat topŋâ nâŋgâbi. Den zo itâ,  
\q1 ‘Zuu bâu kom om nibigât mân sâwan. Um lâklâk op a buku otziŋgâbigât otnimap.’  
\p A ziiŋaŋgât nen âlipŋâ sâme, nâ zeŋgât buŋâ. Nâ bâliŋ mâme a diiziŋga nâgâren gabigât sâm gem gâwan.”   
\s1 Nalem birâm kendon ândiândiŋaŋgât sâwe.  
\r (Mk 2:18-22; Lu 5:33-39)  
\p
\v 14 Narâk zoren Yohanegât arâpŋâ, zen Yesugâren gam itâ sâm mâsikâwe, “Nen sot Parisaio a narâk nâmbutŋan nalem birâm kendon ândimen. Ka gâgât arâpkâ ko wangât nalem mân birâm ândime?”  
\v 15 Yatâ sâne Yesuŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “A kutâ, zâk a ambân gakârâpŋoot ândei dabân umbâlâ op nalem birâm ândibi? Gâtâm a kutâ betziŋan mine, nârâk zoren umbâlâ op nalem birâm ândibi.   
\p
\v 16 Nen hâmbâ sâŋgiŋan, zo hâmbâ uŋakŋâ mân pam gârimen. Hâmbâ uŋakŋandâ sâŋgiŋâ diigi oloŋbapkât yatâ mân upmen.   
\p
\v 17 Zen waiŋ too uŋakŋâ hâkop sâŋgiŋan mân gune geimap. Yatâ upi, zo ko waiŋ too uŋakŋandâ hâkop sâŋgiŋâ kunziri hâkop sot waiŋ ârândâŋ buŋ upabot. Waiŋ too uŋakŋandâ hâkop uŋakŋan gune giari âlip opmabot.”   
\s1 Yesuŋâ Yairo bâratŋâ mumuŋan gâbâ mâŋgeip.  
\r (Mk 5:22-43; Lu 8:41-56)  
\p
\v 18 Yesuŋâ yatâ sâm dâzâŋgom kiri mâpâmâpâse namâ galem a ŋâi gam um topŋan pindiŋsâm dukuip, “Bâratnâ irabot zi muap. Diigiga âi sâkŋan weenandâ âlip op zaatpap.”  
\v 19 Yatâ dukum ari Yesu zâk zaat sâi arâpŋâ zâk sot Yairo molim âiwen.   
\p
\v 20 Mâtâbân arindâ ambân ŋâi gâip. Ambân zo gilâm gem ândei kendon patâ kiin zagât oip. Ambân zorâŋ kândâtŋan gamŋâ Yesugât hâmbâ murukŋan weegip.  
\v 21 Ambân zo umŋandâ itâ nâŋgip, “Hâmbâŋik weemŋâ âlipnâ upat.”  
\v 22 Yesuŋâ puriksâm ambân zo ekŋâ sâip, “Bâratnâ, gâ mân keŋgât ot. Nâŋgâm pâlâtâŋ kwatnigat, zorat op âlip uat.” Yesuŋâ yatâ sâi zorenâk ambân zo âlip oip.   
\p
\v 23 Oi Yesu zâk âimŋâ galem agât mirin zâimŋâ girâp kwamit nâŋgip. A ambân doŋbep patâ, zen girâp isem tarâwe.  
\v 24 Yesuŋâ nâŋgâm itâ sâm dâzâŋgoip, “Zen zaat geim naŋgânek. Ambân zâk mân muap. Zâk yen uman zem taap.” Yatâ sâm dâzâŋgoi girâŋŋaŋgâwe.  
\v 25 Sâi a ambân kâmut patâ zo geim naŋgâne kâmbarâŋâ zeibân âim bikŋan gâsui mumuŋan gâbâ zaarip.  
\v 26 Oi zorat den siŋgi hân zoren denân denân âragum naŋgâwe.   
\s1 A sinzik bâpsâsâŋ sot a wâkeŋoot kubikziŋgip.  
\p
\v 27 Oi Yesu zâk kamân zo birâm ari a sinzik bâpsâsâŋ zagât, zet molimŋâ den kâtik sâm den sâwet, “Gâ Dawidigât kiunŋâ, nekât umgâ bâliŋ oik.”  
\v 28 Oi âimŋâ mirin zari a zagât zet zâkkâren zaritâ mâsikâzikâm sâip, “Sinzikŋâ kubikpatkât imbaŋâ zemnigap, zo nâŋgabot?” Oi zet sâwet, “Oŋ, Kembu, net nâŋgâgiget.”  
\v 29 Yatâ sâitâ sinzikŋan weemŋâ sâip, “Nâŋgâm pâlâtâŋzikŋaŋgât bonŋâ muyagezikik.”  
\v 30 Sâi zorenâk sinzikŋâ ânâŋgârip. Oi Yesuŋâ mân sâbabotkât den kâtikŋâ itâ sâm dâzâkoip, “Zet zirat siŋgi a ambân mân dâzâŋgobabot.”  
\v 31 Oi a zagât, zet den zo nâŋgâmŋâ âim laŋ dâzâŋgom naŋgitâ siŋgi zo hân dâp laŋ kârâm arip.  
\v 32 Oi zet aritâ zorenâk a ŋâi wâkeŋoot Yesugâren diim gawe. Zâk wâkeŋâ okŋaŋgi kopa oip.  
\v 33 Yesuŋâ wâke zo molei a zo den sâip. A ambân kâmut zoren tarâwe, zen zo ikne imbaŋâ oi sâwe, “Isirae neŋgâren mârum kut ŋâi itâ zo mân âsagei igâwen.”  
\v 34 Parisaio a ziŋâ ko Yesugât itâ sâwe, “Wâke zeŋgât patâziŋandâ imbaŋâ pindâm mam okŋaŋgi wâke moliziŋgâmap.”   
\s1 Nep a kâruziŋgâm sâip.  
\p
\v 35 Oi Yesu zâk yatâ opŋâ kamân patâ sot mâik aksik ândim naŋgip. Oi mâpâmâpâse namâ dâp zâim Kembu um topŋan ândiândiŋaŋgât den dâzâŋgom a ambân sisi mâsekziŋoot kubikziŋgâm ândeip.  
\v 36 Yesuŋâ a ambân kâmut patâ zo ziŋgitŋâ umŋâ nâŋgip. Zâkŋâ ziŋgiri râma galem aŋâ buŋâ yatâ gulipmalip ândine ziŋgirip.  
\v 37 Oi zorat arâpŋâ den sumbuŋâ ŋâi itâ sâm dâtnâŋgoip, “Kâlamân bonŋâ doŋbep ziap, ka nep a ko bituktâ.  
\v 38 Zorat nep mariŋâ zâkkâren ninâu sâne nep a muyagem sâŋgonzâŋgoi nebân bagim kâlamân bonŋâ mem ândibi.”   
\c 10  
\s1 Yesu arâpŋâ kutziŋâ.  
\r (Mk 3:13-19; Lu 6:12-16)  
\p
\v 1 Yesuŋâ arâpŋâ kiin zagât nâŋgonsâi gâindâ wâke moliziŋgânatkât sot sisi mâsek kubikziŋgânatkât imbaŋâ niŋgip.  
\v 2 Aposolo kiin zagât, neŋgât kutniŋâ itâ. Kândom Simoŋ kutŋâ ŋâi Petero, munŋâ Andrea, Zebedaiogât nanzatŋâ Yakobo sot munŋâ Yohane.  
\v 3 Pilipo sot Batolomaio, Toma sot kât mimiŋ a nâ, kutnâ Mataio, Yakobo Alipaiogât nanŋâ sot Tadaio.  
\v 4 Simoŋ Zelote sot Yuda, Karioto kamânân gok. Yuda zâk ândim Yesu tirâpzâŋgoi gâsuwe.   
\s1 Yesuŋâ arâpŋâ nep diŋ sâm ziŋgip.  
\r (Mk 6:7-13; Lu 9:1-5)  
\p
\v 5 Yesuŋâ arâp kiin zagât, nen sâŋgonnâŋgom sâip, “Zen hân ŋâin mân âibi. Samaria zeŋgât kamânân mân zâibi.  
\v 6 Isirae a kâmurân gâbâ râma yatâ gulipmalip ândiândiŋ, zo zeŋgârenâk âibi.  
\v 7 Âim siŋgi âlip itâ sâm dâzâŋgom ândibi, ‘Anutugât um topŋan ândinatkât narâk mâte uap.’  
\v 8 Sisi mâsek kubikziŋgâbi. Mumuŋâ mâŋgiziŋgâbi. Sâk bâlâ kubikziŋgâne âlip upi. Wâkeziŋoot moliziŋgâbi. Oi Anutuŋâ kut ŋâi ŋâi sâŋgân buŋ ziŋgip, yatigâk zeŋgoot a otziŋgâbi.   
\p
\v 9 Kât patâ mo mâik mân mem âibi.  
\v 10 Mâtâpkât irâ mân mem âibi. Hâmbâ zâgât mân mem âibi. Kipâke buŋ, sot tân mân mem âibi. Bet bâsaŋâk âibi. Nep a zen nalem mot sâŋgân buŋâ ziŋgâne dâp upap.   
\p
\v 11 Kamân patâ mo mâigân takâm mirin tâtat mâme upi, zorat topziŋâ sâm mâsikâziŋgâbi. A ŋâigât ek nâŋgâne âlip oi zâkkât mirin zâim tâtat mâme op tap ko kamân zo birâm âibi.  
\v 12 Mirâziŋan zâim itâ sâm dâzâŋgobi. ‘Um lumbeŋâ zeŋgâren zimbap.’  
\v 13 Oi mirâ mariŋandâ ândei dâp oi dinziŋâ zâkkâren bonŋâ upap. Ka mirâ mariŋandâ ândei mân dâp oi lumbeŋâ dinziŋaŋgât bonŋâ âburem ziiŋan gâbap.  
\v 14 Oi mirâ kamân ŋâin birâziŋgâm dinziŋaŋgât âkonziŋgi kinziŋan gwapgwap lâŋne gei birâziŋgâm âibi.  
\v 15 Nâ perâkŋak dâzâŋgobâ. Den kubikkubik narâkŋan Anutuŋâ Sodom sot Gomora kamân mâirâp, zen hâuŋâ mem gei kwap otziŋgâbap. Ka kamân zorat a, zo ko hâuŋâ mem zâi kwap otziŋgâbap.”   
\s1 Kâmbamgât den.  
\p
\v 16 “Nâŋgânek. Râma wâu hulin zeŋgât oserân mân sâŋgonzâŋgozâŋgoŋ, zo nâŋâ ko zen sâŋgonzâŋguan. Zorat zen a sarâ buŋâ, nâŋgânâŋgâziŋoot târârak ândibi.  
\v 17 Zen a ziŋ tâmbetzâŋgobegât gasâziŋ kârâm ândibi. A zen den sâsâŋ namin diiziŋgâm âibi. Mâpâmâpâse namâziŋan zâmbamŋâ lapitziŋgâbi.  
\v 18 Oi zorigâk buŋâ. Zen nâgât a ândie, zorat opŋâ a kutâ zeŋgâren diiziŋgâm âine den nep tuubi. Oi zen zeŋgât mâteziŋan kinŋâ a kutâ sot hân ŋâin gokŋâ nâgât topnâ sapsum ziŋgâbi.  
\v 19 Zen a kutâgâren zâmbane den dap sânâ sâm mân nâŋgâm kwâkâ upi. Narâk zoren den sâbi, zo Kaapumŋâ ziŋgâbap.  
\v 20 Yatâ otziŋgi den sâne zo zeŋgât den mân upap. Ibâziŋaŋgât Kaapum umziŋan pâmbap, zâkkât den upap.   
\p
\v 21 Narâk zoren âtâŋâ ŋâiŋâ munŋâ sâi kumbi. Oi ibâ ŋâiŋâ sâi nanŋâ kumbi. Oi nan bârat, zen ibâ mam kâsa otziŋgâm sâne zâŋgobi.  
\v 22 Kutsiŋginaŋgât op a doŋbepŋâ zeŋgât um kâlak nâŋgâziŋgâbi. Oi ŋâi zâk den siŋgi âlip mem kâtigem kinbap, zâk narâk âki sumbem kamânân bagibap.  
\v 23 Zen kamân ŋâin ândinetâ zâŋgom moliziŋgânetâ kâmân ŋâin âibi. Nâ perâkŋak dâzâŋgobâ. Isirae kamân dâp tap ariap, zo âine mân âki a bonŋâ nâ takâbat.”   
\s1 Yesu okŋaŋgâwe, zo yatik otniŋgâbi.  
\r (Lu 12:2-9)  
\p
\v 24 “Ekap namin katepŋâ a kwâkâm pindâmap, zâk mân walâmap. Kore aŋâ a patâŋâ mân walâmap.  
\v 25 Ekap namin katepŋâ patâŋaŋgât holi zorik mei dâp upap. Kore âŋâ patâŋaŋgât holi zorik mei dâp upap. Bâliŋ mâme a, ziŋ nâgât Bezebulu sâwe. Sâm bâliŋ kwatniwe yatik mâte pirik mem zâi kwap otziŋgâbi.  
\v 26 Zorat sa nâŋgânek. A zo zeŋgât op mân keŋgât upi. Kut ŋâi ŋâi tik ziap, zo zemŋâ mân zimbap. Kut ŋâi ŋâi kwârakukuŋ, zo zemŋâ mân zimbap. Zo aksik mâbâlakŋem naŋgâbi.  
\v 27 Nâ ŋâtigân den tik dâzâŋgoman, zo a kâmut zeŋgât mâteziŋan sapsubi. Den halop dâzâŋgowan, zo sombemân kin dâzâŋgobi.  
\v 28 Sâkziŋik zâŋgobi, zeŋgât mân keŋgât upi. Zen um dâpziŋ mân tâmbetkubi. Ŋâigât keŋgât upi. Sâkkâ sot um dâpkâ ârândâŋ sim kârâbân gâbanbapkât imbaŋâ zemŋâŋgap, Anutu, zâkkât keŋgât op ândibi.   
\p
\v 29 Nii sâmbâlâle, zâk sâŋgânŋâ patâ buŋâ. Kât kuriŋâ mâik kânok pam zagât mimban. Oi Ibâziŋandâ mân nâŋgi ko dap op sâmbâlâle ŋâi gei kumbap?  
\v 30-31 Anutu zâk a zeŋgât kâukziŋ sâmotŋâ zorat teŋgâŋâ nâŋgâm naŋgâmap. Zorat zen keŋgâtziŋ buŋ ândibi. Zen sâmbâlâle yatâ buŋâ. Zen a. Anutu zâk zeŋgât umŋâ patâ kinmap.”   
\s1 Aŋâ siŋgi âlipkât hâuŋâ minat.  
\r (Lu 12:51-53; 14:26-27)  
\p
\v 32 “Ŋâi zâk a ambân zeŋgât mâteziŋan sâm âlip kwatnibap, zâk yatigâk nâŋâ sumbem Ibânaŋgât mâteŋan sâm âlip kwâkŋaŋgâbat.  
\v 33 Ŋâi zâk a ambân zeŋgât mâteziŋan kwâimbânigi zâk nâŋâ yatigâk sumbem Ibânaŋgât mâteŋan kwâimbâŋaŋgâbat.   
\p
\v 34 Zen nâgât itâ mân sâbi, ‘Zâk lumbe muyagibapkât geip.’ Nâ lumbeŋâ buŋâ, kâmbam âbâŋgubapkât gewan. Nâ kâsâpzâŋgobatkât gem gâwan. Zen dinnaŋgât op kâsâpagom ândibi.  
\v 35 Zorat nanŋâ sot ibâŋâ, zet kâsâpagobabot. Bâratŋâ sot mamŋâ, zet kâsâpagobabot. Iranŋâ sot sibunŋâ, zet kâsâpagobabot.  
\v 36 A ŋâi zâkkât kiŋ topŋan gâbâ kâsa okŋaŋgâbi.  
\v 37 Oi ŋâi zâk umŋâ ibâ mamzik zet sot pâlâtâŋ op nâ sot bituk pâlâtâŋ upap, zâk zo nâgât siŋgi mân op ândibap. Ŋâi zâk umŋâ murarâp zen sot pâlâtâŋ op nâ sot bituk pâlâtâŋ upap, zâk yatik nâgât siŋgi mân ândibap.  
\v 38 Oi ŋâi zâk zikŋâ poru nakŋâ mân lum nâgât mâtâp lâŋbap, zâk zo yatik nâgât siŋgi mân upap.  
\v 39 Ŋâi zâk ândiândiŋâ aŋgân kâri gulipkuŋaŋgâbap. Oi ŋâi zâk nâgât opŋâ hânân ândiândiŋâ birâm ândiândiŋ âlipŋâ muyagibap.”   
\s1 Yesugât opŋâ buku otziŋgâbi.  
\r (Mk 9:41)  
\p
\v 40 “A ŋâiŋâ zen galem otziŋgâbap, zâk zo yatik kore otnibapŋâ sâŋgonnogip yatik okŋaŋgâbap.  
\v 41 Ŋâi zâk Propete a ŋâi on galem okŋaŋgâbap, zâk Propetegât dâp yatik sâŋgân mimbap. Ŋâi zâk a târârakŋâ galem okŋaŋgâbap, zâk a târârakŋaŋgât dâp sâŋgân mimbap.  
\v 42 Nâ perâkŋak dâzâŋgobâ. Ŋâiŋâ a gigiŋâ zeŋgâren gâbâ nâgât siŋgi ândiap, zo too pateŋ aam pindâbap, zo ko sâŋgânŋâ buŋ mân zimbap.”   
\c 11  
\s1 Yohane arâpŋâ zen Yesugâren âiwe.  
\r (Lu 7:18-35)  
\p
\v 1 Yesuŋâ arâpŋâ kiin zagât den dâtnâŋgom naŋgâm kamân ŋâin siŋgi âlip dâzâŋgobam arip.   
\p
\v 2 Yohane tâk namin tap Kristoŋâ nep tuugip, zorat siŋgi nâŋgâm arâp den mâsikâbigât sâŋgonzâŋgoi Yesugâren âiwe.  
\v 3 Yesugâren âimŋâ itâ sâm mâsikâwe, “Mârumŋan Propete a, ziŋâ a ŋâi gâbapkât sâwe, zo gâ mo ŋâigât mambât ândinat?”  
\v 4 Sâne Yesuŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Zen âburem âimŋâ kut ŋâi ŋâi ek nâŋge, zorat siŋgi Yohane dukubi.  
\v 5 Sen ŋâtâtikŋâ sinziŋ ânâŋgâtsap. Kinziŋ bâliŋâ mâtâp lâŋ âim ge. Sâk bâlâ a sâkziŋ âlip uap. Kindapziŋ bâpsâsâŋ, zo den nâŋge. Mumuŋandâ zaatse. A ambân kanpitâ, zen lâunan gâbâ den siŋgi âlip nâŋge.  
\v 6 Ŋâi zâk nâgât nâŋgi mân âkon upap, zâkkât nâŋga sâtâreŋoot uap.”   
\p
\v 7 Oi Yohanegât arâp, zen âburem âine Yesuŋâ a ambân zâk sot ândiwe Yohanegât topŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Zen mirâ kamân âtâŋan, a mân ândiândiŋan wan iknam âiwe? Gerâ ŋâi pibâŋâ koi âim gam kiri iknam âiwe?  
\v 8 Mo a ŋâi hâmbâ neuleŋoot iknam âiwe? Zen nâŋge. A hâmbâziŋ neuleŋoot, zen a kutâ zeŋgât mirin tapme.  
\v 9 Mo zen Propete ŋâi iknam âiwe? Zorat nâ dâzâŋgua nâŋgânek. Zen a igâwe, zo Propete nâmbutŋâ zeŋgât dâp buŋâ. Zâk tobat ŋâi. Nâmbutŋâ zo walâziŋgap.  
\v 10 A zorat den kulem ŋâi itâ ziap,  
\q1 ‘Nâŋgâ. Nâgât kore a ŋâi sâŋgongua kândom otgibap.  
\q1 Zâkŋâ mâtâpkâ kârâm kubikpap.’   
\p
\v 11 Nâ perâkŋak dâzâŋgobâ. Ambân zeŋgâren gâbâ âsagiwe, nâmbutŋâ zeŋgâren gâbâ ŋâiŋâ Yohane mân wâlap. Ka a gigiŋâ ŋâiŋâ Anutu um topŋan ândibapŋâ, zâk walâbap.  
\v 12 Yohane too saŋgon nep topkwâip, narâk zoren gâbâ a ambân doŋbep, zen sumbemgât siŋgi upigât kâtigiwe. Oi a kâwaliziŋootŋâ sumbem kamân zo baginam kâtigie.  
\v 13 Propete a sot Mose, zen zorat den kânŋan sâm kulemgum gane Yohanegâren âkip.  
\v 14 Den zi umziŋâ gâsui nâŋgânâ sâm, nâŋgânek. Elia gâbapkât sâwe, zorat bonŋâ Yohane gâip.  
\v 15 Ŋâi zâk kindapŋootŋâ den zi nâŋgâbap.   
\p
\v 16 A kâmut zi, waniŋ zen sot dâpkwap sâbâ? Zen katep yatâ. Katep ziŋâ ek birâ, nâŋgâm birâ upme. A ambân kâmut zi zo yatâ. Katep, zen kamân sombemân tap bukurâpziŋ itâ sâm dâzâŋgome,  
\v 17 ‘Kep meindâ wangât mân kue? Nen umbâlâ kep meindâ wangât mân isie?’  
\v 18 Yohane zâk nepŋâ topkwap too kâtik sot nalem birâm ândei ekŋâ sâwe, ‘Zâk wâkeŋoot ândiap.’  
\v 19 A bonŋâ nâŋâ gamŋâ nalem sot too nia nekŋâ itâ sâme, ‘Iknek. A zi kât mimiŋ a sot bâliŋ mâme a, zeŋgât buku. Waiŋ sot nalem nem mân birâmap.’ Ka sa nâŋgânek. Anutugât nâŋgânâŋgâ bon asâgem topŋâ mem kâkŋan kwâpmap.”   
\s1 Yesuŋâ Galilaia a zeŋgât girem sâip.  
\r (Lu 10:13-15)  
\p
\v 20 Narâk zoren Yesuŋâ kamân nâmbutken nep tuugi ekŋâ umziŋ mân melâŋâwegât den topkwap sâm topziŋ itâ sâm muyageip,  
\v 21 “Yei, Koraziŋ mâirâp, Yei, Besaida mâirâp, zeŋgâren nep patâ kulem top top muyageip. Kulem yatâ zo Tiro sot Sidoŋ kamânân muyagei sâi zen mârumŋan isem umbâlâ opŋâ umziŋ melâŋbe.  
\v 22 Zorat dâzâŋgua nâŋgânek. Tiro Sidoŋ kamân mâirâp, zen den kubikkubik narâkŋan hâuŋâ diim gei otziŋgâbap. Zen ko hâuŋâ mem zâi pam otziŋgâbap.  
\v 23 Kapenaum mâirâp, zen dap upi? Sumbemân zâibi? Buŋâ. Zen sim kârâbân kâbakŋeziŋgâbap. Zeŋgâren kulem top top muyageip. Kulem zo Sodom sot Gomora kamânân muyagei sâi kamân zo mân buŋ op narâk ziren tok tâpap.  
\v 24 Zorat dâzâŋgua nâŋgânek. Den kubikkubik narâkŋan Sodom kamân mâirâp, zen hâuŋâ mem gei kwap otziŋgâbap. Zen ko hâuŋâ mem zâi kwap otziŋgâbap.”   
\s1 Yesuŋâ Ibâŋâ sâm bâbâlaŋ kwâkŋaŋgip.  
\r (Lu 10:21-22)  
\p
\v 25 Narâk zoren Yesuŋâ Kembugâren den itâ sâip, “Ibâ, hân sot sumbem mariŋâ, gâ âlip opmat. A ziiŋâ nâŋgânâŋgâziŋaŋgât nâŋgâne zâizâiŋ opmap, zo diŋgâ tik kwatziŋgâmat. Ka a umziŋan gigiŋâ upme, zen ko diŋgâ sâm muyageziŋgâmat. Oi nâ zorat sâm âlip kwatgigan.  
\v 26 Kembu, gâ yatâ muyagem âibapkât nâŋgâna âlip oip.”  
\v 27 Ninâu yatâ sâmŋâ arâpŋâ nen itâ sâm dâtnâŋgoip, “Ibânâ, zâk kut ŋâi ŋâi nâgât siŋgi sâm bitnan pam naŋgip. Umnan den sot nâŋgânâŋgâ ziap, zo mân nâŋge. Ibânâ zâk zikŋik nâŋgap. Oi Ibânaŋgât umŋan den sot nâŋgânâŋgâ ziap, zo mân nâŋge. Nâ ninik nâŋgan. Oi nâŋâ a nâmbutŋâ Ibânaŋgât topŋâ sâm muyageziŋga âlip nâŋgâm kwâkâbi.”   
\s1 Yesuŋâ diiniŋgâbap.  
\p
\v 28 “Kut ŋâi ŋâi yâmbâtŋâ tuum kâbâ yâmbât sot sâknam nâŋgâm ândime, zen aksik nâgâren gane gâsuziŋga um sâkziŋâ sânduksâbap.  
\v 29 Nâ umnandâ mulun op gigiŋâ op ândimangât nâgâren gane nep ârândâŋ tuum ândinat. Oi um dâpziŋandâ lumbeŋâ muyagem ândibap.  
\v 30 Nâ sot kin nep tuutuuŋ, zo bâbâlaŋ. Nâgât nep, zo bâbâlaŋ.”   
\c 12  
\s1 Yuda zeŋgât kendongât den.  
\r (Mk 2:23-28; Lu 6:1-5)  
\p
\v 1 Narâk zoren Yesuŋâ kândom otniŋgi kendonân kâlamân obândiwen. Âimŋâ arâp nen tepniŋaŋgât opŋâ segoŋ keet namuŋ niwen.  
\v 2 Yatâ oindâ Parisaio a, ziŋ zo ekŋâ Yesu dukum sâwe, “Ek. Arâpkâ ziŋ kut zo ue, zo kendonân mân orotŋâ.”  
\v 3 Sâneta itâ sâm dâzâŋgoip, “Dawidi sot arâpŋâ, zen tepkât opŋâ urâwe, zo sâlâpkum nâŋgâme mo buŋâ?  
\v 4 Zâk Kembu Anutugât namâ zo zâim nalem hâlâlu sâsâŋâ, zo mei niwe. Nalem zo zâk sot arâpŋâ niwe. Zo mân orotŋâ. Namâ galem ziiŋik nimbigât sâsâŋ.  
\v 5 Anutugât gurumin den ekabân den itâ sâlâpkum nâŋgâme? Tirik namâ galem a, zen Yuda zeŋgât kendonân tirik namin âim nep tuum gurumin den zo kume, zorat tosaŋâ mân opmap.  
\v 6 Zen Kembugât namâ zo hâlâlu sâme, Ka nâŋâ ko dâzâŋgua nâŋgânek. Nâ mâteziŋan kinzan, nâ walâwalâŋ. Namâ zo gigiŋâ.  
\v 7 Anutugât den kulem ŋâi itâ ziap,  
\q1 ‘Bâu zuu kom om nibigât mân sâwan. Um lâklâk op a buku otziŋgâbigât otnigap.’  
\p Zen den zirat topŋâ nâŋgâm sâi a tosaziŋ buŋâ den laŋ ŋâi mân dâzâŋgobe.  
\v 8 A bonŋâ, nâ kendongât mariŋâ op ândian.”   
\s1 Yesuŋâ kendonân a ŋâi kubigip.  
\r (Mk 3:1-6; Lu 6:6-11)  
\p
\v 9 Yatâ sâmŋâ zobâ âim mâpâmâpâse namin zarip.  
\v 10 Zoren a ŋâi tâip. Zâk bikŋâ humutŋik. Oi a ziŋâ Yesu mâsikâm sâwe, “A kendonân kubikziŋgâziŋgâŋ, zo orotŋâ mo mân orot?”  
\v 11 Sâne Yesuŋâ lâuziŋan mem itâ sâm mâsikâziŋgip, “Zeŋgâren gâbâ a ŋâiŋâ râmaŋâ kânok lâmân giari ko kendongât op birâbap? Yatâ mân upap.  
\v 12 Râma zâk yenŋâ. A zen ko bonŋâ, zorat kendonân âlip orotŋâ.”  
\v 13 Yatâ sâmŋâ a zo itâ sâm dukuip, “Bikâ tâŋtâŋ pa.” Sâi bikŋâ tâŋtâŋ pâi âlip op toren yatâ oip.  
\v 14 Yatâ oi Parisaio a, zen zo ekŋâ âimŋâ zâk dap yatâ kunat sâm den âraguwe.   
\s1 Yesugât den sâsâŋ, zo bonŋâ oip.  
\p
\v 15 Yesuŋâ den zo nâŋgâm kamân zo birâm ŋâin arip. A doŋbep patâŋâ molinetâ kubikziŋgâm naŋgip.  
\v 16 Zen zâkkât topŋâ zo a ambân mân dâzâŋgobigât den sâm kâtigeip.  
\v 17 Yatâ oi Propete Yesaiaŋâ mârumŋan Anutugât den kulemgoip, zo bonŋâ oip. Den zo itâ,   
\q1
\v 18 “Zen nannâ iknek. Nâ zâk gâsum sâlâpkuan. Zâk nannâ âlipŋâ. Zâkkât umnâ kinmap. Nâ Kaapumnâ pinda bekŋan mei hân toren toren a zeŋgâren den kubikkubikŋâ sâm haŋpâmbap.  
\v 19 Zâk den sârek mân sâbap. Kamân sombemân mân kwamitagoi nâŋgâbi.  
\v 20 Gerâ âbâbâŋgum, zo mân kârâm mânâŋgât pâmbap. Oi kârâp tirâp mân biri bâpsâbap. Yatâ op nep tuum ândim den târârak sâm kubikmubik oi târârak op kâtigem zimbap.  
\v 21 Yatâ oi a ambân hân toren toren, zen zâkkât kutsiŋgiŋan târokwapi.”   
\s1 Yesuŋâ wâke ŋâi moleip.  
\r (Mk 3:20-30; Lu 11:14-23; 12:10)  
\p
\v 22 Nârâk zoren wâkeŋâ a ŋâi okŋaŋgi kopa op siŋ bâpsâsâŋ op ândei Yesugâren diim âiwe. Âine Yesuŋâ a zo kubigi siŋâ ânâŋgâri ekŋâ den sâip.  
\v 23 A ambân kâmut kirâwe, zen zo ekŋâ imbaŋâziŋ buŋ oi itâ sâwe, “Dawidigât kiun gâbapkât sâsâŋâ, zo zi mot ŋâi.”  
\v 24 Sâne Parisaio a, ziŋâ den zo nâŋgâm itâ sâwe, “Zo sarâ. Wâke zeŋgât a kutâ kutŋâ Bezebulu, zâkŋâ mam okŋaŋgi wâke moliziŋgâmap.”   
\p
\v 25 Zen yatâ sâne Yesuŋâ umziŋan ekŋâ itâ dâzâŋgom sâip, “Hân ŋâigât a, zen kâsa utnetâ hânziŋ zo kwamen zimbap. Oi kamân ŋâigât a mo mirâ ŋâigât a, zen kâsa utne mirâ kamânziŋ buŋ upap.  
\v 26 Satâŋ sot arâpŋâ, zen kâsa utnetâ nepziŋâ dap yatâ kâtigem zimbap?  
\v 27 Zen nâgât itâ sâme, ‘Bezebuluŋâ mam okŋaŋgi wâke moliziŋgâmap.’ Oi zeŋgât narâpziŋâ ŋâiŋâ mam otziŋgi wâke moliziŋgâme? Sarâziŋaŋgât topŋâ zo narâpziŋandâ muyagibi.  
\v 28 Nâ ko Anutugât Kaapumŋâ mam otnigi wâke moliziŋgâman. Anutugât um topŋan ândiândigât narâkŋâ mâte otziŋgi mân nâŋge.   
\p
\v 29 A ŋâi, zâk mirâŋan kâwali op tâi dap yatâ a ŋâiŋâ zâim sikum bekŋan mimbap? Yatâ buŋâ. Kâwali a zo komŋâ kiŋ bik saam pamŋâ sikumŋâ âlip bekŋan mimbap.” (Yesuŋâ den zo Sataŋgât op sâip.)  
\v 30 Yatâ sâmŋâ itâ sâip. “Ŋâi zâk buku mân otnibapŋâ, zâk kâsa otnibap. Ŋâi zâk nepnâ mân galem upapŋâ, kândaŋbap.   
\p
\v 31 Zorat dâzâŋgua nâŋgânek. Bâliŋâ top top sot den sumunŋâ top top, zorat tosa birâbirâŋ ziap. Ka ŋâi zâk Tirik Kaapum sâm bâliŋ kwâpap, zâkkât tosa birâbirâŋ mân ziap.  
\v 32 Ŋâi zâk a bonŋâ nâ sâm bâliŋ kwatnibap, zâkkât tosa âlip gulipkubap. Ka ŋâi zâk Tirik Kaapum sâm bâliŋ kwâpap, zo ko tosaŋâ hânân sot Sumbemân mân gulipkubap.   
\p
\v 33 Zen nak ŋâigât âlipŋâ sâm bonŋaŋgât yatik âlipŋâ sâbi. Mo nak ŋâigât bâliŋâ sâm bonŋaŋgât yatigâk bâliŋâ sâbi. Nak zo bonŋandâ nak topŋâ sâm muyagemap.  
\v 34 Zen mulumgât kiurâp. Bâliŋandâ wan den âlipŋâ sâbi. Umziŋan kut ŋâi ŋâi zemap, zo yatik lâuziŋan kopgâmap.  
\v 35 A târârakŋândâ umŋan gâbâ den âlipŋâ kopgâmap. A ŋâi nâŋgânâŋgâ bâliŋâ, zâkkât umŋan gâbâ den bâliŋâ kopgâmap.  
\v 36 Nâ dâzâŋgua nâŋgânek, Den kubikkubik narâkŋan den sarâ top top, zorat hâuŋâ Anutuŋâ ziŋgâbap.  
\v 37 Den sâmat, zorâŋ topkâ sâm muyagei gâsu gobap. Mo den sâmat, zorâŋ topkâ muyagei birâgibap.”   
\s1 Yesu kulem top topkât dukuwe.  
\r (Mk 8:12; Lu 11:29-32)  
\p
\v 38 Yatâ sâm dâzâŋgoi Kembugât gurumin den zorat galem a sot Parisaio a nâmbutŋâ, zen itâ mâburem dukuwe, “Patâ, top lâkulâku kulem ŋâi tuuna âsagei iknâ.”  
\v 39 Sânetâ itâ sâm dâzâŋgoip, “A kâmut zi orot mâmeziŋâ bâliŋâ sot Kembugât den birâbirâŋ. A yatâ zorâŋ top lâkulâku kulemgât sâme. Zen kulem ŋâi mârâtŋâ buŋâ. Propete Yonagâren muyageip, zo yatâ muyagei ikpi.  
\v 40 Yona zâk sirâm karâmbut saru zuu patâgât umŋan gei zeip. Zo yatigâk a bonŋâ, nâ sirâm karâmbut hân umŋan zimbat.  
\v 41 Zorat ko den kubikkubik narâkŋan Niniwe kamân mâirâp, zen gam a kâmut zi zeŋgât topziŋ sâne hâuŋâ yâmbâtŋâ patâ mimbi. Wangât, Niniwe kamân mâirâp, zen Yonaŋâ den girem dâzâŋgoi nâŋgâm umziŋâ melâŋâwe, zorat. Na sa nâŋgânek. Nâ zi kinzan, nâ Yona wâlan.  
\v 42 Oi ambân kutâ hân torengen gâbâ Salomogâren gâip, zâk yatik den kubikkubik narâkŋan kâmut zi zeŋgât tosaziŋ sapsubap. Wangât, ambân zorâŋâ hân kârebân gâbâ gam Salomogâren den nâŋgânâŋgâ bonŋâ mimbam gâip, zorat. Oi nâ zi kinzan, nâ Salomo wâlan. Zen wangât op nâgât den birâme?”   
\s1 Wâke, zâk gebâkŋan puriksâm a tâmbetkubap.  
\r (Lu 11:24-26)  
\p
\v 43 “Wâkeŋâ a umân gâbâ takâm gam hân a mân ândiândiŋan âi ândim tâtat mâmeŋâ kârubap.  
\v 44 Kârumŋâ sâbap, ‘Nâ mirânâ birâm gâwan, zoren âibâ.’ Sâmŋâ âburem âi ikpap. Egi mariŋâ buŋâ, saŋgon kubikkubikŋâ.  
\v 45 Yatâ ekŋâ âim wâke bukurâpŋâ nâmburân zagât, zikŋâ dâp buŋâ, bâliŋ kâtikŋâ, zo sâi ga mirâ zorenâk tâtat mâme upi. Oi a zo mârum bâliŋâ ândeipŋâ bet bâliŋ op kwâtâtibap. Bâliŋ mâme a kâmut zi, zeŋgâren yatik muyagibap.”   
\s1 Yesugât mam murâpŋâ.  
\r (Mk 3:31-35; Lu 8:19-21)  
\p
\v 46 Yesu zâk den yatâ sâm dâzâŋgom kiri kândâtziŋan Yesugât mam murâpŋâ, zen gam den dukunam mambât kirâwe.  
\v 47 Mambât kinetâ a ŋâiŋâ Yesu itâ sâm dukuip, “Nâŋgâ. Mamgâ murâpkâ, zen den dâgonam kândâtniŋan ga kinze.”  
\v 48 Sâi Yesuŋâ itâ sâm dukuip, “Mam murâpnâ waniŋ ziŋâ?”  
\v 49 Yatâ sâmŋâ arâp kirâwe, zeŋgâren bikŋâ pamŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Ziŋgitnek. Mamnâ murâpnâ zi te.  
\v 50 Sumbem Ibânaŋgât sâtŋâ nâŋgâm lume, zen ko nâgât mamârâpnâ mun garâpnâ ue.”   
\c 13  
\s1 Keet maamaandiŋgât den.  
\r (Mk 4:1-9; Lu 8:4-8)  
\p
\v 1 Sirâm zoren Yesuŋâ mirin gâbâ gem saru sâtŋan âi tâip.  
\v 2 Âi tâi a ambân kâmut patâ zâkkâren mindune ziŋgit waŋgâ ŋâin zarip. Oi zâk waŋgâyân tâi a ambân doŋbep patâ, zen sagân kirâwe.  
\v 3 Zen sagân kinetâ den sumbuŋâ top top sâm dâzâŋgoip. Ŋâi ko itâ sâip, “Nâŋgânek. A ŋâiŋâ keet maandiŋbam nebân arip.  
\v 4 Âi maandiŋi keet nâmbutŋâ mâtâbân gei zei nii ziŋâ ga niwe.  
\v 5 Oi keet nâmbutŋâ hân siŋitŋan gei zeip. Zoren hân mâiktârâ kwâkŋanâk, zorat kek takip.  
\v 6 Ândâŋâ kârep mân giari maaŋâ egi hâlâlâŋsâm moip.  
\v 7 Keetŋâ nâmbutŋâ hibuk osetŋan gei zeip. Gei zemŋâ kâmŋâ taki hibukŋâ kwârakoipkât moip.  
\v 8 Keet nâmbutŋâ ko hân âlipŋan gei zem bonŋâ doŋbep âsageip. Topŋâ ŋâigât keetŋâ 1 handeret. Topŋâ ŋâigât keetŋâ 60. Topŋâ ŋâigât 30. Bonziŋâ yatâ âsageip.  
\v 9 Zorat ŋâi zâk kindapŋootŋâ den zi nâŋgâbap.”   
\s1 Yesuŋâ den sumbuŋaŋgât sâm dâzâŋgoip.  
\r (Mk 4:10-12; Lu 8:9-10)  
\p
\v 10 Den yatâ sâm dâzâŋgoi arâpŋâ nen um topŋan gam mâsikâm sâwen, “Gâ wangât den sumbuŋâ dâzâŋgomat?”  
\v 11 Sâindâ zâkŋâ itâ dâtnâŋgoip, “Anutu um topŋan bagibagiŋâ, zorat den sumbuŋâ ziiŋâ nâŋgâm kwâtâtibigât sâsâŋ. A nâmbutŋâ, zen buŋâ.  
\v 12 Ŋâi zâk den nâŋgânâŋgâŋâ, zo mem ândei Anutuŋâ târokwap pindâbap. Oi nâŋgânâŋgâ patâ upap. Ka ŋâi zâk den nâŋgânâŋgâ pindip, zo mân mem ândei bekŋan mimbap. Oi yen ândibap.  
\v 13 A nâmbutŋâ, zen sinziŋâ ekŋâ mân ek kwâtâtibi. Oi kindapziŋandâ den nâŋgâm mân nâŋgâm kwâtâtibi. Zorat op den sumbuŋâ dâzâŋgoman.  
\v 14 Oi mârumŋan Propete Yesaiaŋâ kânŋan den sâip, den zo bonŋâ uap. Den zo itâ,  
\q1 ‘Kindapziŋandâ den nâŋgânâŋgâ, zo nâŋgâbi. Ka umziŋandâ ko mân nâŋgâm kwâtâtibi. Sinziŋandâ igikŋâ, zo ikpi. Ka zorat topŋâ, zo mân ek kwâtâtibi.  
\v 15 A ambân kâmut zi, zen um kâtik. Kindapziŋ bâpsâsâŋ. Sinziŋandâ mân ek kwâtâtibi. Umziŋandâ mân nâŋgâm kwâtâtibi. Umziŋ mân melâŋne ko nâ dap yatâ kubikziŋgâbat?’   
\p
\v 16 Zen ko sinziŋâ âlip ikme. Kindapziŋ âlip nâŋgâme.  
\v 17 Zorat zeŋgât nâŋga âlip uap. Nâ perâkŋak dâzâŋgobâ. Mârumŋan Propete sot a târârakŋâ doŋbep, zen kut ŋâi ŋâi zen ek nâŋgâme, zo ek nâŋgânam osimŋâ mân ek nâŋgâwe.”   
\s1 Keet maamaandiŋ, zorat topŋâ sâm dâzâŋgoip.  
\r (Mk 4:13-20; Lu 8:11-15)  
\p
\v 18 “Oi zi keet maamaadiŋ den, zorat topŋâ dâzâŋgua nâŋgânek.  
\v 19 Keetŋâ mâtâbân gei zeip, zorat dâp a nâmbutŋâ ândime. Zen siŋgi âlip naŋgâne umziŋan mân giari bâliŋâ mariŋandâ gamŋâ zo bekŋan memap.  
\v 20 Keetŋâ hân siŋitŋan gei zeip, zorat dâp a nâmbutŋandâ ândime. Zen siŋgi âlip nâŋgâm âkŋâlem ândime.  
\v 21 Umziŋan ko ândâŋâ mân gâsuipkât narâk pâŋkânok mem ândine sâknam mo zâŋgom tâk namin pâpan, zo âsagei kektâ lorem birâme.  
\v 22 Keetŋâ hibuk kwâkŋan gei zeip, a nâmbutŋâ zen yatâ ândime. Zen siŋgi âlip zo nâŋgâmŋâ sâkkât kut ŋâi sot kât sikumgât âkŋâle op ândine umziŋan bon mân âsagei bonŋâ buŋ op gukupitŋâ upap.  
\v 23 Keetŋâ hân âlipŋân gei zeip, zo a nâmbutŋâ zo yatâ ândime. Zen den siŋgi âlip nâŋgâm umziŋan gei mem ândime. Oi ŋâigâren bonŋâ 1 handeret, ŋâigâren 60, ŋâigâren 30. Bonŋâ yatâ âsagemap.”   
\s1 Nebân hibuk takip, zorat den.  
\p
\v 24 Yesuŋâ den sumbuŋâ ŋâi itâ sâm dâzâŋgoip, “Sumbemgât den siŋgi âlip, zorat mâtâp zi itâ. A ŋâiŋâ nepŋan âi keet maandeŋip, zoren dâpkwap sâbâ.  
\v 25 Keetŋâ maandiŋâ ari a uman zine narâk zoren kâsaŋâ gam hibuk keetŋâ maandiŋâ arip.  
\v 26 Oi keet zo takâm bon upâ sâi hibuk ârândâŋ takâwe.  
\v 27 Oi kore a, zen zo ekŋâ nep mariŋâ dukum sâwe, ‘Patâniŋâ, gâ nepkan keet âlipŋâ maandeŋin. Oi Hibuk zo waniŋ gâbâ tâkap?’  
\v 28 Mâsikâne sâip, ‘Kâsa ŋâiŋâ maandeŋi âsageip.’ Yatâ sâi mâsikâwe, ‘Nen âi sâmbum panâ?’  
\v 29 Sâne itâ dâzâŋgoip, ‘Buŋâ. Zen hibuk sâmbum kâmŋâ zo sâmbubegât birâbi.  
\v 30 Zo yenâk zimbabot. Oi bonŋâ mimiŋ narâk oi nep a itâ sâm dâzâŋgobat, “Kândom zen hibuk zo sâmbum buraŋ saam kârâbân umbi. Bet ko bonŋâ âlipŋâ mine mirânan zâibap.” ’”   
\s1 Wakum sot sii daŋgât, zekât den.  
\r (Mk 4:30-32; Lu 13:18-21)  
\p
\v 31 Den sumbuŋâ ŋâi itâ sâm dâzâŋgoip, “Sumbemgât den siŋgi âlip, zorat mâtâp, zo wakum keetŋâ yatâ. A ŋâiŋâ keetŋâ zo nepŋan pâip.  
\v 32 Keetŋâ zo mâiktârâ. Keetŋâ nâmbutŋâ zeŋgât ombeziŋan. Zo kâmŋâ takâm zâim walâziŋgâm nak patâ opmap. Oi nii zen gam bâranŋan pam tapme.”   
\p
\v 33 Oi den sumbuŋâ ŋâi itâ sâm dâzâŋgoip, “Sumbemgât den siŋgi âlip, zorat mâtâp, zo sii daŋgât naamŋâ yatâ. Ambân ŋâiŋâ nalemân sii daŋgât zâtki giari nalem aksik naam op naŋgip.”   
\s1 Nebân hibuk takip, zorat topŋâ.  
\p
\v 34 Yesuŋâ den dâzâŋgoip, zo sumbuŋik dâzâŋgoip. Den muyap mân sâm muyagem dâzâŋgoip.  
\v 35 Yatâ oi Propete a ŋâiŋâ den sâip, zo bonŋâ oip. Den zo itâ,  
\q1 “Lâunan den sumbuŋâ top top muyagei sâbat. Hân muyageibân gâbâ den tik zeip, zo sâm muyagibat.”   
\p
\v 36 Yesuŋâ a ambân zâmbari âine mirin zarip. Zâi tâi arâpŋâ nen zâimŋâ dukum sâwen, “Kâlamân hibuk muyageip, den sumbuŋâ zorat topŋâ sâna nâŋgânâ.”  
\v 37 Dukoindâ itâ sâm dâtnâŋgoip, “A keet âlipŋâ pâip, zo a bonŋâ nâŋâ pârâwan.  
\v 38 Nep, zo han patâ zi. Keet âlipŋâ, zo sumbemgât siŋgi a ambân kâmut.  
\v 39 Hibuk, zo bâliŋâ mariŋâ, zâkkât kâmut. Kâsa zâk nebân hibuk keetŋâ maandiŋip, zâk Sataŋ. Bon mimiŋ narâkŋâ, zo hâuŋâ mimiŋ narâkŋâ. Nep tuutuuŋ a, zen sumbem a.  
\v 40 Hibuk sâmbum kârâbân uwe, zo yatigâk hâuŋâ mimiŋ narâkŋan âsagibap.  
\v 41-42 A bonŋâ, nâŋâ kâwali arâpnâ sâŋgonzâŋgua a ambân zeŋgâren gâbâ bâliŋ mâme a ambân sot gurumin den kukuŋâ a ambân, zo gâbâreziŋgâm kârâp tâmbâŋan zâmbane geibi. Zen zoren umbâlâ op isem ândibi.  
\v 43 A târârak zen ko Ibâziŋaŋgât um topŋan âsakŋoot maa yatâ âsagem ândibi. Ŋâi zâk kindapŋootŋâ den zi nâŋgâbap.”   
\s1 Kune kinsagât den.  
\p
\v 44 “Sumbemgât den siŋgi âlip mâtâp, zo itâ. Kune kinsa ŋâi hibukŋan tik zei a ŋâi zoren âi muyageip. Muyagemŋâ umâlep patâ nâŋgâm kwârakum âi kut ŋâi ŋâi tâkŋaŋgip, zo pam kât mem naŋgâm hân zo kwâlip.”   
\s1 Kunegât den sumbuŋâ.  
\p
\v 45 “Sumbemgât siŋgi âlip mâtâp, zo itâ. A ŋâi kunegât kârum ândeip.  
\v 46 Kârum ândim kune ŋâi tipŋan kurum, zo muyageip. Muyagemŋâ kut ŋâi ŋâi gakâŋâ, zo a zo pindi kune zo zâkkât oip.”   
\s1 Saru zuu irâ, zorat den sumbuŋâ.  
\p
\v 47 “Sumbemgât siŋgi âlip, zorat mâtâp, zo iŋangât irâ yatâ. A zen irâ zo saruyân pane giari zuu topŋâ topŋâ piksâwe.  
\v 48 Piksâne sâmbune âkŋan zarip. Oi iŋan niniŋâ, zo waŋgâyân parâwe. Mân niniŋâ ko birâm pane saruyân giarip.  
\v 49-50 Narâk patâ mâte oi ko zo yatâ muyagibap. Narâk zoren sumbem a, ziŋâ a hânŋâ hânŋâ kâsâpzâŋgomŋâ bâliŋ mâme a minziŋgâm kârâp patin zâmbane geibi. Zoren umbâlâ op isem ândibi.”   
\p
\v 51 Yatâ sâmŋâ mâsikâniŋgip, “Zen zo aksik nâŋgâm naŋge mo buŋâ?” Sâi niŋâ sâwen, “Nen nâŋgâm naŋgen.”  
\v 52 Sâindâ dâtnâŋgoip, “Zen dinnâ nâŋgâm kwâtâtemŋâ siŋgi âlipŋaŋgât mâtâp nâŋgâm kwâkâbi. Zen mirâgât mariŋâ yatâ opŋâ kabâŋan gâbâ kut ŋâi ŋâi âlip sâŋgiŋâ sot uŋakŋâ lândim pambi.”   
\s1 Nasarete kamânân Yesu kândâtkuwe.  
\r (Mk 6:1-6; Lu 4:16-30)  
\p
\v 53 Yesu zâk den sumbuŋâ top topŋâ zo sâm naŋgâm mirâ kamân zo birâm arip.  
\v 54 Âi kamânŋan Nasarete, zoren âi takâm mâpâmâpâse namin zâim den siŋgi âlip sâm dâzâŋgoi a zen nâŋgâm imbaŋâziŋ buŋ oi sâwe, “Zâk nâŋgânâŋgâ zot imbaŋâ zo waniŋ gâbâ muyageip.  
\v 55 Nen topŋâ nâŋgen. Zâk mirâ tuutuuŋ a nanŋâ. Mamŋâ Maria. Murâpŋâ kutziŋâ Yakobo, Yose, Simoŋ sot Yuda.  
\v 56 Garâpŋâ nen sot ârândâŋ ândien. Zâk kut ŋâi ŋâi zi ikâ zoren muyageip?”  
\v 57 Zen yatâ nâŋgâm kwakŋâ zâkkât nâŋgâne geip. Oi Yesuŋâ sâm dâzâŋgoip, “Propete a ŋâi zâk kutsiŋgiŋâ hân torengen laŋ kârâm ari kamârâpŋâ sot torerâpŋâ, zen zâkkât nâŋgâne gei birâŋaŋgâme.”  
\v 58 A zen umziŋ aŋgân kârâwegât Yesuŋâ kamân zoren kulem top top doŋbep mân tuugip.   
\c 14  
\s1 Herodeŋâ sâi Yohane kuwe.  
\r (Mk 6:14-29; Lu 3:19-20; 9:7-9)  
\p
\v 1 Nârâk zoren a kutâ Herode, zâk Yesugât siŋgi nâŋgip.  
\v 2 Siŋgi zo nâŋgâmŋâ a sâtŋâ gakârâpŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Nâ itâ nâŋgan. Yohane too saŋgonziŋgip, zâk mumuŋan gâbâ zaat kâwaliŋoot ândiap.”   
\p
\v 3 Den zo yen mân sâip. Mârumŋan Herode zâk munŋâ Pilipogât ambân bekŋan meip, kutŋâ Herodia. Ambân zâkkât opŋâ sâi Yohane kiŋ bik saam tâk namin pane zeip.  
\v 4 Wangât, Yohaneŋâ den itâ dukuip, zorat, “Gâ ambân zo mein, zo mân orotŋâ.”  
\v 5 Oi Herodeŋâ Yohane kumbam nâŋgip. Ka a ambân ziŋâ Yohanegât nâŋgâne Propete op ândeip, zorat keŋgât op birip.  
\v 6 Oi Herode âsaâsagiŋ narâk oi omo nâne patâ utnam utne Herodiagât bâratŋâ, zâk Herode sot a sâtŋâ tarâwe, zeŋgât mâteyân kep ândei Herode ek âkŋâlem itâ sâm dukuip,  
\v 7 “Nâ den zi sâm kâtigian. Gâ wan mo wangât sâna gibat.”  
\v 8 Oi ambân zâk mamŋandâ den dukui itâ sâip, “Yohane too saŋgon nep tuugip, zâkkât gânduŋ kom mânâŋgâtŋâ kâukŋâ hâkobân pam mem ga ni.”   
\p
\v 9-11 Yatâ sâi a kutâ zâk nâŋgâm pârâkpâip. Nâŋgi mân dâp oip. Ka zâk a sâtŋâ zeŋgât mâteziŋan sâm kâtigeip, zorat op zo bon upapkât nep a sâŋgonzâŋgoi Yohane tâk namin tâi gânduŋâ kârâm mânâŋgât kâukŋâ hâkobân pam mem ga Herodia bâratŋâ pindâwe. Ambân zo memŋâ mamŋâ pindip.  
\v 12 Yohane kune moi arâpŋâ zen gamŋâ kâmbarâŋâ mem hangumŋâ âi Yesu den siŋgi dukuwe.   
\s1 Yesuŋâ a 5 tausen nalem ziŋgip.  
\r (Mk 6:31-44; Lu 9:10-17; Yo 6:1-13)  
\p
\v 13 Yesuŋâ den siŋgi zo nâŋgâm waŋgâyân zâim hân a mân ândiândiŋan, zoren ândibam arip. Ari a ambân doŋbep patâ kamân ŋâin ŋâin gâbâ, zen siŋgiŋâ nâŋgâm saru sâtŋan âim muyagiwe.  
\v 14 Yesuŋâ waŋgâyân gâbâ gemŋâ a ambân kâmut zo ziŋgitŋâ umŋâ nâŋgâmŋâ a ambân sisi mâsekziŋoot, zo kubikziŋgip.   
\p
\v 15 Yatâ op ândei mirâ oi Yesugât arâpŋâ niŋâ dukum sâwen, “Zi a mân ândiândiŋan ândeindâ mirâ ŋâtiksâbâmap. Gât ko a ambân zâmbana kamânân âim nalem muyagibi.”  
\v 16 Sâindâ Yesuŋâ itâ sâm dâtnâŋgoip, “Wangât âibigât se? Ziŋâ nalem ziŋgânek.”  
\v 17 Yatâ sâm dâtnâŋgoi sâwen, “Nen zi nalem bâtnâmbut sot saru zuu zagât mem ândien. Nen nalem nâmbutŋâ buŋâ.”  
\v 18 Sâindâ Yesuŋâ itâ sâm dâtnâŋgoip, “Nalem zo nâgâren mem ganek.”   
\p
\v 19 Yatâ sâmŋâ a dâzâŋgoi hibuk luatŋâ tap âiwe. Yesuŋâ nalem bâtnâmbut sot saru zuu zagât, zo mem sumbemân egi zari sâiwap sâmŋâ namuŋ arâpŋâ niŋgi niŋâ kâsâpkum a ziŋgâwen.  
\v 20 A pisuk nem âkon urâwe. Oi buputŋâ zeip, zo meindâ irâ kiin zagât piksâip.  
\v 21 A nalem niwe, zo teŋgâziŋâ 5 tausen yatâ. Ambâ murarâpziŋâ mân sâlâpzâŋgowen.   
\s1 Yesu saru kwâkŋan lâŋ lâŋ arip.  
\r (Mk 6:45-52; Yo 6:15-21)  
\p
\v 22 Yatâ opŋâ Yesuŋâ arâpŋâ sâi waŋgâyân zâi saru nâmbutken âinam âiwen. Yesu zâk a ambân zâmbari âibigât zoren tâip.  
\v 23 Oi a ambân zâmbari âinetâ zâk zikŋik ninâu sâbam bâkŋan zarip. Yatâ op ândei ŋâtiksâi zâk zikŋik zoren ândeip.  
\v 24 Waŋgâŋâ âim saru tânâmŋan takip. Oi pibâ patâ zâk âiwenân gâbâ gam saru kunziri waŋgâ mem kâbakŋei âinam osiwen.  
\v 25 Mirâ haŋsâsâgât Yesuŋâ saru kwâkŋan lâŋ lâŋ ga muyageniŋgip.  
\v 26 Zâk zo yatâ gâi arâp niŋâ ekŋâ keŋgâtniŋâ op wâke gaap sâm den kâtik kambâŋâwen.  
\v 27 Yatâ oindâ den itâ sâm dâtnâŋgoip, “Umziŋ diim geik. Zi ninak gaan. Mân keŋgât utnek.”  
\v 28 Sâi Peteroŋâ sâtŋan mem itâ sâip, “Kembu, ninak gaan sâna too kwakŋik lâŋ gabâ.”  
\v 29 Sâi Yesuŋâ sâip, “Ga.” Sâi Peteroŋâ waŋgâyân gâbâ geim saru kwâkŋan Yesugâren arip.  
\v 30 Peteroŋâ âim tâi pibâ patâ ŋâi gâi keŋgât op geibam op Yesu konsâm sâip, “Kembu, gâ gâsuni.”  
\v 31 Sâi zorenâk Yesuŋâ gâsum sâip, “Gâ wangât nâŋgâm pâlâtâŋgâ lotŋâ oi um zagât uat?”  
\v 32 Yatâ sâm gâsui waŋgâ kâligen kopgâitâ pibâ hiriŋsâip.  
\v 33 Oi a waŋgâyân tarâwen, nen Yesu um topŋan âi pindiŋsâm sâwen, “Gâ perâkŋak Anutugât nanŋâ.”  
\v 34 Oi saru nâmbutken âimŋâ Genesarete hânân takâwen.  
\v 35 Zoren a zen Yesu ekŋâ den pane kamân ŋâin ŋâin ari a ambân sisi mâsekziŋoot diiziŋgâm zâkkâren gawe.  
\v 36 Oi zen Yesu itâ dukuwe, “Nâŋgâna hâmbâgâ murukŋan gâsum mâsekziŋ buŋ upap.” Yatâ urâwe, zorâŋâ sâkziŋâ âlip op naŋgip.   
\c 15  
\s1 Kut ŋâi ŋâi niniŋandâ a um mân sumunkomap.  
\r (Mk 7:1-23)  
\p
\v 1 Narâk zoren Yerusalem kamânân gâbâ Parisaio a sot Kembugât gurumin den galem a, zen Yesugâren gam mâsikâm sâwe,  
\v 2 “Arâpkâ, zen wangât sâkurâpniŋ zeŋgât den kom bitziŋâ mân too saŋgon nalem mem nime?”   
\p
\v 3 Yatâ sâm mâsikâne Yesuŋâ itâ sâip, “Zen ko wangât ziiŋâ sâkurâpziŋaŋgât den lum Anutugât den kume?  
\v 4 Anutugât den itâ ziap, ‘Gâ ibâ mam sâtzik lum hurat kwatzikâban. Oi ŋâi zâk ibâ mam den bâliŋâ dâzâkobap, zâk mân ândibap. Zâk kune mumbap.’  
\v 5 Zen ko itâ sâme, ‘Ŋâi zâk ibâ mam itâ dâzâkobap, “Kut ŋâi zikâbam, zo Anutugât siŋgi sâm paan.” Zâk zo yatâ opŋâ on galem mân otzikâbap.’  
\v 6 Zen yatâ opŋâ Anutugât den birâne giari sâkurâpziŋaŋgât den zorik lum ândime.  
\v 7 Sarâ a, zen. Zeŋgât op Propete Yesaiaŋâ Anutugât den itâ sâm kulemgoip,   
\q1
\v 8 ‘A kâmut zi lâuziŋandik mâpâsenime. Umziŋandâ ko birânime.  
\v 9 Oi den bonŋagât hâuŋâ a ziiŋ den sâm kwâkâyaŋgâme. Zen lâuziŋandik mâpâsenime. Nâ zorat nâŋga yen opmap.’”   
\p
\v 10 Yesu zâk zo yatâ sâm dâzâŋgom a ambân sâi gane itâ dâzâŋgom sâip, “Nâ den dâzâŋgua nâŋgâm kwâtâtinek.  
\v 11 Kut ŋâi ŋâi nine geimap, zo mân sumunkomap. Ka lâuziŋan gâbâ kopgâmap, zorâŋâ sumunkomap.”   
\p
\v 12 Yatâ sâi arâpŋâ niŋâ zâkkâren âim mâsikâm sâwen, “Den yatâ zo sâna Parisaio a zen nâŋgâm bâliŋ kwatgige, zo nâŋgat?”  
\v 13 Sâindâ sâip, “Nebân kut ŋâi zo sumbem Ibânandâ mân kâmerip, zo sâmbum naŋgâbap.  
\v 14 Zen yen birâziŋgânek. Parisaio zen siŋziŋ ŋâtâtikŋâ. Zeŋgât mâtâp kândom a sen bâpsâsâŋ zagât diiaŋgâm âibabot, zo ko mâtâp tâpâkum ârândâŋ lâmân geibabot.”   
\p
\v 15 Sâi Peteroŋâ itâ sâm dukuip, “Den sumbuŋâ dâzâŋguat, zorat topŋâ sâna nâŋgânâ.”  
\v 16 Sâi Yesuŋâ dâtnâŋgoip, “Zen tok um nâŋgânâŋgâziŋ mân pâroŋsâi ândie, mo dap?  
\v 17 Topŋâ itâ mân nâŋge? Aŋâ kut ŋâi ŋâi nine tep kâmboziŋan giari mem kubigi mâtâpŋan geimap.  
\v 18 Ka umziŋan gâbâ den bâliŋ top top lâuziŋan takâmap, zorâŋâ ko umziŋ sumunkomap.  
\v 19 A umân gâbâ kut ŋâi ŋâi kop gâmap, zo itâ. Nâŋgânâŋgâ bâliŋâ, âkŋâle nep, kâmbam ku, kâmbu konda, den sarâ, ambân mem birâbirâŋ sot den sumunŋâ.  
\v 20 Kut ŋâi ŋâi yatâ, zorâŋ sumunkomap. Oi bet mân saŋgon kut ŋâi ŋâi nine, zorâŋâ mân sumunkomap.   
\s1 Kanaan ambân ŋâiŋâ Yesu konsâm mâpâseip  
\r (Mk 7:24-30)  
\p
\v 21 Oi Yesu zâk kamân zo birâm Tiro sot Sidoŋ kamân zagât, zo zeŋgâren arip.  
\v 22 Zeŋgâren ândei Kanaan hânân gokŋâ ambân ŋâi gam Yesu konsâm sâip, “Kembu gâ Dawidigât kiunŋâ, nâgât umgâ bâliŋ oik. Bâratnâ, zâk wâkeŋâ mâte pirik okŋaŋgâmap.”  
\v 23 Yatâ sâi Yesuŋâ nâŋgâm den hâuŋâ mân dukuip. Yatâ oi arâpŋâ nen zâkkâren gam dukum sâwen, “Ambân zo molina arik. Zâk kândâtniŋan den sâm gaap.”  
\v 24 Sâindâ dâtnâŋgoip, “Nâ Isirae kâmut râma yatâ gulip op ândime, zo zeŋgârâk sâŋgonnogi gem gâwan.”  
\v 25 Sâi ambân zorâŋ um topŋan âi siminŋâ liim pindiŋsâm sâip, “Kembu, gâ laŋ betnan me.”  
\v 26 Yatâ sâi ko itâ sâm dukuip, “Katep zeŋgât nalem betziŋan mem wâu ziŋgâziŋgâŋ, zo mân dâp upap. Nâ Isirae a kâmut, zeŋgât gem gâwan.”  
\v 27 Sâi ambân zo itâ sâip, “Kembu zo âlip sat. Oi marirâpziŋandâ nalem nem tatne gwapgwap gei wau zen laŋ nime.”  
\v 28 Yatâ sâi Yesuŋâ dukum sâip, “O ambân nâŋgâm pâlâtâŋgâ patâ, sat zorat dâp muyagegigik.” Sâi zorenâk bâratŋâ âlip oip.   
\s1 Yesuŋâ a doŋbep kubikziŋgip.  
\r (Mk 7:31-37)  
\p
\v 29 Yesu zâk hân zobâ âburem gam Galilaia saru sâtŋan âim bâkŋâ ŋâin zâi tâip.  
\v 30 Zâi tâi a ambân kâmut patâ zâkkâren mindum gawe. Zen sâkziŋâ gigiŋâ, sinziŋ bâpsâsâŋ, kin bitziŋ bâliŋâ, kopa sot sisi mâsekziŋoot diiziŋgâm Yesugât um topŋan zâmbane kubikziŋgip.  
\v 31 Yatâ oi kopa, zen dinziŋâ sâwe. Kin bitziŋ bâliŋ, zen mâtâbân âim gawe. Sâkziŋ gigiŋândâ âlip urâwe. Sinziŋ bâpsâsâŋandâ sinziŋ igâwe. Oi a ambân kâmut, ziŋâ zo ekŋâ nâŋgâne imbaŋâ oi itâ sâwe, “Nen Isirae a kâmut neŋgât Anutu mâpâsinâ.”   
\s1 Yesuŋâ a 4 tausen nalem gumuziŋgip.  
\r (Mk 8:1-10)  
\p
\v 32 Yesuŋâ arâpŋâ sâi gâindâ itâ sâm dâtnâŋgoip, “Nâ a zeŋgât umnâ nâŋgan. Zen nâ sot ândine sirâm karâmbut oi tepkât mue. Oi nalem buŋâ sâŋgonzâŋgoindâ âi mâtâbân tâmbetagobegât umnâ girem uap.”  
\v 33 Sâi arâpŋâ niŋ itâ sâwen, “Nen hân a mân ândiândiŋan ândim nalem ikâ gâbâ mem a kâmut zi ziŋgindâ nine dâp upap?”  
\v 34 Yatâ sâindâ Yesuŋâ mâsikâniŋgâm sâip, “Zeŋgâren nalem dabutâ ziap?” Sâi niŋâ sâwen, “Nalem nâmburân zagât sot saru zuu zagât mo karâmbut ziap.”  
\v 35 Oi Yesuŋâ nâŋgâm sâi a ambân zen mindum hânân ge tarâwe.  
\v 36 Yatâ utnetâ Yesu zâk nalem nâmburân zagât sot saru zuu, zo mem sâiwap sâm namuŋ arâp niŋgi kâsâpkum a ambân ziŋgâwen.  
\v 37 Nen ziŋgindâ a ambân aksik nem âkon urâwe. Oi buputŋâ tap arip, zo sânduindâ irâ nâmburân zagât piksâip.  
\v 38 Nalem niwe, a zo 4 tausen yatâ. Ambâ murarâpziŋ mân sâlâpzâŋgowen.  
\v 39 Yesuŋâ a ambân zâmbari âine zikŋâ waŋgâyân zâim Magadaŋ hânân âi takip.   
\c 16  
\s1 Yesuŋâ kulem ŋâi tuubapkât sâne kwâkâziŋgip.  
\r (Mk 8:11-13; Lu 12:54-56)  
\p
\v 1 Parisaio a sot Sadukaio a, zen Yesugâren gam mâsikâm sâwe, “Gâ sâna top lâkulâku kulem ŋâi âsagei iknâ.”  
\v 2 Sâne dâzâŋgom sâip, “Mirâ ŋâtiksâbâ sâi sumbem kuriŋkoi sâme, ‘Muka maa upap.’  
\v 3 Mo haŋsâi sasa mem dooŋgubap, zo ko map gâbap sâme. Sarâ a, zen. Sumbemgât tobatŋâ ekŋâ nâŋgâme. Ka nâgât topnâ ko mân nâŋgâm kwâtâtime.  
\v 4 A ambân ândi mâmanziŋ bâliŋâ, zen kulem tobat ŋâi iknat sâme. Zen kulem ŋâi uŋakŋâ buŋâ. Yonaŋâ Niniwe a umziŋ melâŋbigât kulem yatâ oip. Narâk ziren Yona kulem oip zo yatâ nâŋâ muyagia ikpi.”   
\s1 Parisaio a sot Sadukaio a, zeŋgât girem dâzâŋgoip.  
\r (Mk 8:14-21)  
\p
\v 5 Oi arâpŋâ nen nalemgât nelâmnâŋgoi Yesu sot saru nâmbutken arindâ Yesuŋâ itâ sâm dâtnâŋgoip,  
\v 6 “Zen Parisaio sot Sadukaio a zeŋgât sii daŋgât nalemziŋan mân pam om nimbi.”  
\v 7 Yatâ sâm dâtnâŋgoi nen kwakŋâ itâ sâm ârâguwen, “Nalem zei birâm gen, zorat dâtnâŋguap.”  
\v 8 Yatâ sâindâ Yesugât kindapŋan giari nâŋgâm itâ sâm dâtnâŋgoip, “O nâŋgâm pâlâtâŋziŋ lotŋâ. Zen wangât nalem birâm ge, zorat âragum te?  
\v 9 Kut zo orâwan, zo mârum nelâmzâŋgoi mân nâŋge? Nâ nalem bâtnâmbut zorâŋâ a 5 tausen ziŋga nem âkon utne buputŋâ sândune irâ dabutâ piksâip?  
\v 10 Nalem nâmburan zagât, zorâŋ a 4 tausen ziŋga nem âkon utne buputŋâ sândune irâ dabutâ gei piksâip?  
\v 11 Nâ nalemgât mân dâzâŋguan. Zo wangât mân nâŋgâm kwâtâtie? Parisaio a sot Sadukaio a, zeŋgât sii daŋgât nalemziŋan mân pam nimbi.”  
\v 12 Arâpŋâ nen den yatâ nâŋgâm kwâtâtem sâwen, “Zâk sii daŋgât pam niniŋaŋgât sap, zo Parisaio sot Sadukaio den sâsâziŋaŋgât op sap.”   
\s1 Peteroŋâ Yesugât topŋâ sâm muyageip.  
\r (Mk 8:27-30; Lu 9:18-21)  
\p
\v 13 Kaisarea kamân a kutâ Pilipoŋâ sâi tuuwe. Yesu zâk âi zo mâte upam arâp dâtnâŋgom sâip, “A ambân, zen a bonŋâ nâgât ŋâi sâme?”  
\v 14 Sâi niŋâ dukum sâwen, “Nâmbutŋandâ Yohane too saŋgon nep tuugip sâme. Nâmbutŋandâ Elia sâme. Nâmbutŋandâ Yeremia mo Propete a ŋâi sâme. Gâgât yatâ sâme.”  
\v 15 Yatâ sâm dukoindâ mâsikâniŋgip, “Ka ziiŋâ ko nâgât ŋâi sâme?”  
\v 16 Mâsikâniŋgi Simoŋ Peteroŋâ sâip, “Gâ Anutu ândiândiŋ mariŋaŋgât nanŋâ. Bâliŋan gâbâ mâkâniŋgâban. Gâ Kristo.”  
\v 17 Sâi Yesuŋâ itâ sâm dukuip, “Simoŋ, Yonagât nanŋâ, gâgât nâŋga sâtâreŋoot uap. Nâŋgânâŋgâ zo agâren gâbâ mân muyagegigap. Zo sumbem Ibânandâ sâm muyagem gigip.  
\v 18 Zorat dâgoga nâŋgâ. Gâgât kutkâ Petero (niiŋ denân ko Kât). Oi nâŋâ kât zorat kwâkŋan a ambân kâmut gakârâpnâ zâmbansa simgât imbaŋâŋandâ mân walâziŋgâbap.  
\v 19 Oi nâ sumbem mâtâp konkonŋâ gibat. Oi hânân saasaaŋâ nep tuuna sumbemân bonŋoot upap. Oi hânân olaŋolaŋŋâ nep tuuna sumbemân bonŋoot upap.”  
\v 20 Yatâ sâmŋâ arâpŋâ den kâtikŋâ dâtnâŋgom sâip, “Nâ Kristo ândian, zorat den a ambân mân dâzâŋgobi.”   
\s1 Yesu momŋâ zaatpap, zorat den kânŋan sâm muyagem ziŋgip.  
\r (Mk 8:31–9:1; Lu 9:22-27)  
\p
\v 21 Narâk zoren Yesuŋâ topkwap kut ŋâi ŋâi gâtâm âsagibap, zorat arâp sâm muyagem niŋgip. Oi Yesuŋâ Yerusalem kamânân zari galem a sot tirik namâ galem a sot Kembugât gurumin den zorat galem a, ziŋâ kut ŋâi ŋâi sumunŋâ okŋaŋgâm kune mom sirâm karâmbut zem zaatpap, zorat diŋâ dâtnâŋgom naŋgip.  
\v 22 Dâtnâŋgoi Petero zikŋik diim âimŋâ kwâkâŋaŋgâm sâip, “Kembu, Anutuŋâ galem otgigi kut ŋâi yatâ zo mân âsagegibap.”  
\v 23 Sâi puriksâm Petero itâ sâm dukuip, “Sataŋ, gâ siriksâm âi. Gâ mâtâp dooŋgubâmat. Den sat, zo Anutugâren gâbâ buŋâ. Zo a den.”   
\s1 Yesu molimoliŋaŋgât den.  
\p
\v 24 Narâk zorenâk Yesuŋâ târokwapŋâ arâp itâ sâm dâtnâŋgoip, “Zen nâ molininâ sâm um sâkziŋaŋgât den birâm poru nakziŋ lum nâgât mâtâp, zo lâŋbi.  
\v 25 Zen ândiândiziŋ aŋgân kârane zo ko gulipzâŋgobap. Ka zen nâgât op ândiândiziŋ birâne muyageziŋgâbap.  
\v 26 Zen hângât kut ŋâi ŋâi, zorik mem ândine ândiândiziŋâ buŋ oi wan âlipŋâ muyageziŋgâbap? Zen dap yatâ ândiândiziŋ suup mei târokwap ziŋgâbap?  
\v 27 Nâŋgânek. A bonŋâ, nâ Ibânaŋgât neule âsakŋoot âsagem sumbem arâpnâ diiziŋgâm gem gam a aksik patâ ândi mâmanziŋaŋgât dâp hâuŋâ ziŋgâbat.  
\v 28 Nâ perâkŋak dâzâŋgobâ. A zi kinzeyân gâbâ nâmbutŋandâ mân munetâ a bonŋâ nâ gem kembu patâ op tâka nikpi.”   
\c 17  
\s1 Yesuŋâ holi tobat ŋâi oip.  
\r (Mk 9:2-13; Lu 9:28-36)  
\p
\v 1 Yesu zâk sirâm nâmburân kânok ândim Petero sot Yakobo sot munŋâ Yohane, zen ziiŋik diiziŋgi bâkŋan zâiwe.  
\v 2 Oi zoren Yesu zâk mâteziŋan kinŋâ tobat ŋâi oip. Oi si sâŋgânŋâ maa yatâ âsageip. Hâmbâŋâ kâukom âsakŋâ yatâ âsagem naŋgip.  
\v 3 Oi Mose sot Elia, zet zorenâk âsagem kin Yesu sot den den urâwe.  
\v 4 Yatâ utnetâ Peteroŋâ Yesu itâ sâm dukuip, “Kembu, mat ŋâi ziren ândien. Zorat nâŋgâna ziren silep karâmbut tuuga, gâgât ŋâi, Mosegât ŋâi, Eliagât ŋâi.”   
\p
\v 5 Yatâ sâm kiri sasaŋâ âsakŋoot gem kwâtepzâŋgoip. Oi sasa kâligen gâbâ den ŋâi itâ gâip, “Zi nannâ âlipŋâ. Umnandâ gâsumap. Zen diŋâ nâŋgâm biraŋbi.”  
\v 6 Oi arâpŋâ zen den zo nâŋgâm sâŋgânziŋ hânân gei tutukum keŋgât op sânâm sânsân urâwe.  
\v 7 Yatâ utne Yesuŋâ zeŋgâren âim weeziŋgâm sâip, “Zen zaatŋâ keŋgât buŋ ândinek.”  
\v 8 Yatâ sâi sinziŋâ lum za ikne Yesu zikŋik kiri igâwe.   
\p
\v 9 Oi bâkŋan gâbâ gem tap Yesuŋâ den itâ sâm dâzâŋgoip, “Kut ŋâi sen mârât ikse, zorat den siŋgi a ambân mân dâzâŋgom ândine a bonŋâ nâ mumuŋan gâbâ zaatpat.”  
\v 10 Yatâ sâm dâzâŋgoi arâpŋâ zen mâsikâm sâwe, “Elia zâk Kristo kândom okŋaŋgâm gâbap. Kembugât gurumin den galem a zen wangât yatâ sâme?”  
\v 11 Sâm mâsikâne itâ sâm dâzâŋgoip, “Elia zâk kândom gam kut ŋâi ŋâi kubikpapkât sâwe, zo bonŋâ.  
\v 12 Oi zorat dâzâŋgua nâŋgânek. Elia zâk mârum gam ândei mân ek nâŋgâm kut ŋâi laŋ okŋaŋgâwe. Oi a bonŋâ, nâ yatigâk nom sâknam nibi.”  
\v 13 Yatâ sâi arâpŋâ ziŋâ itâ nâŋgâwe. Eliagât sap, zo Yohane too saŋgon nep tuugip, zâkkât op sap.   
\s1 Arâpŋâ a ŋâi kubiknam osiwe.  
\r (Mk 9:14-29; Lu 9:37-42)  
\p
\v 14 Oi bâkŋan gâbâ gem gam a kâmut zeŋgâren ganetâ a ŋâi Yesugâren gam pindiŋsâm sâip,  
\v 15 “Kembu, gâ nannaŋgât umgâ bâliŋ oik. Zâk mom gwâlâ op kârâbân sot toin geimap.  
\v 16 Oi arâpkâ zeŋgâren mem ga kubiknam osie.”  
\v 17 Sâi Yesuŋâ itâ sâip, “O a kâmut, zen nâŋgâm pâlâtâŋziŋ buŋ. Den kwâkâ a. Nâ zen sot âsâbâŋ ândim âkom diiziŋgâmâmbat?” Yatâ sâmŋâ katep mem ganek sâip.  
\v 18 Oi yatâ utnetâ Yesuŋâ wâke den dukui pam ari zorenâk katep âlip oip.  
\v 19 Bet arâp nen Yesugâren gam tik sâm mâsikâwen, “Nen wangât wâke molinam osien?”  
\v 20 Sâindâ dâtnâŋgoip, “Nâŋgâm pâlâtâŋziŋâ lolotŋâ, zorat yatâ ue. Nâ perâkŋak dâzâŋgua nâŋgânek. Nâŋgâm pâlâtâŋ bonŋâ, mâiktârâ ŋâi, mundo keetŋâ yatâ zemziŋgi bakŋâ ândiren zi dukunetâ âbâŋgum ândirengen âibap. Zen wan mo wangât mân kwakpi.  
\v 21 Wâke zo yatâ, zo wan wanŋâ buŋâ, nalem birâm ninâu sot ândimŋâ âlip moliziŋgâbi.”   
\s1 Mom zaatpapkât sâm dâzâŋgoip.  
\r (Mk 9:30-32; Lu 9:43-45)  
\p
\v 22 Yesugât arâp, nen Galilaia hânân Yesugâren minduindâ itâ sâm dâtnâŋgoip, “A bonŋâ, nâ a bitziŋan zâibat.  
\v 23 Zaria none momŋâ sirâm karâmbut zem zaatpat.” Den yatâ sâi arâpŋâ nen den zo nâŋgindâ makŋâ oip.   
\s1 Peteroŋâ iŋan lâuŋan gâbâ kât meip.  
\p
\v 24 Oi Kapenaum kamânân takindâ tirik namâgât kât memarâwe, a zo ziŋâ Peterogâren gam mâsikâm sâwe, “Patâziŋandâ tirik namâgât kât kânok pâmap mo buŋâ?”  
\v 25 Sâne Peteroŋâ sâip, “Ee, pâmap.” Yatâ sâmŋâ mirin zâim den mân dukui Yesu zikŋak mâsikâm sâip, “Simoŋ, gâ dap nâŋgat? Hângât a kutâ, zen waniŋ zeŋgâren kât mime? Narâpziŋâ zeŋgâren mo a nâmbutŋâ zeŋgâren?”  
\v 26 Mâsiki a nâmbutŋâ zeŋgâren mime sâi Yesuŋâ itâ sâm dukuip, “Âlip sat. Zorat a kutâ narâpziŋ, zen yen ândibi. Niiŋâ yatik Anutu kutâgât narâp ândien.  
\v 27 Oi niiŋaŋgât nâŋgâne bâliŋ opapkât saruyân geim kela tâgân saam pânandâ giari saru zuu kândom zibap, zo sâmbuna kopgâi lâuŋâ kwâsatŋâ kât ŋâi muyagiban. Zo niikŋâ siŋgi kom ziŋgâban.”   
\c 18  
\s1 Katep zeŋgât holi yatâ ândibi.  
\r (Mk 9:33-37; Lu 9:46-48)  
\p
\v 1 Narâk zoren arâpŋâ nen Yesugâren âim itâ sâm mâsikâwen, “Anutu um topŋan, zo ŋâiŋâ patâ op ândibap?”  
\v 2 Yatâ sâindâ Yesuŋâ katep mâik ŋâi sâi gâi osetniŋan pam itâ sâm dâtnâŋgoip,  
\v 3 “Nâ perâkŋak dâzâŋgobâ. Zen umziŋ diim gem katep zeŋgât holi yatâ mân ândibi, zo ko sumbem kamânân mân zâibi.  
\v 4 Ŋâi zâk katep zi yatâ op ândibap, zâk zo ko sumbemân patâ op ândibap.  
\v 5 Oi ŋâi zâk nâgât op katep zi itâ galem okŋaŋgâbap, zâk nâ kore otnibap.”   
\s1 Bâliŋaŋgât den.  
\r (Mk 9:42-48; Lu 17:1-2)  
\p
\v 6 “Ŋâi zâk katep gakârâpnâ zeŋgâren gâbâ kânoktâ sâi bâliŋ upap, zâk mârumŋan kât patâ ŋâi gânduŋan saam saruyân pane giari sâi zo bâbâlaŋ opap.  
\v 7 Yei, bâliŋaŋgât nep tuutuuŋ, zo yâmbâtŋâ. Bâliŋaŋgât nep tuutuuŋ muyagibap. Zo dap op yen zimbap. Ka a ŋâi bâliŋaŋgât nep tuubap, Yei, Anutuŋâ dap dap okŋaŋgâbap?   
\p
\v 8 Zorat bikandâ mo kiŋgandâ bâliŋ upâ sâi mânâŋgât pâmban. Ândiândi kâtikŋan zâibâ sâm zâibam kwakŋâ birâm ândiban. Kiŋgâ bikâ hâlâluyâk ândim kârâp kâtikŋan geibatkât yatâ upan.  
\v 9 Mo siŋgandâ bâliŋâ ŋâi ek nâŋgâbâ sâi ketârapkum pâmban. Ândiândi kâtikŋan âiban, zorat op siŋgâ bâpsâi ândiban. Sen hâlâlu ândim kârâbân geibatkât yatâ upan.”   
\s1 Yesugât katep gakârâp, zeŋgât den.  
\r (Lu 15:3-7)  
\p
\v 10 “Umziŋ girem oi mulun ândim katep gakârâpnâ, zeŋgât nâŋgâne gigiŋâ mân upap. Nâ zorat dâzâŋgua nâŋgânek. Sumbemân katep zeŋgât galem a ândie. Zen sumbem Ibânaŋgât mâteŋan ândime.  
\v 11 A bonŋâ, nâ a ambân tâmbetagoagoŋan gâbâ kubikziŋgâbam gem gâwan.   
\p
\v 12 Zen dap dap nâŋge? A ŋâi râma gakârâp 1 handeret ândibi, oi zeŋgât osetziŋan gâbâ kânok buŋ oi birâbap? Mo 99 zo zâmbamŋâ kânok barin buŋ upap, zo âi kârum muyagibap?  
\v 13 Nâ perâkŋak dâzâŋgobâ. Zâk âi kârumŋâ muyagemŋâ 99 zeŋgât buŋâ, buŋ upap, zorat op umâlep patâ nâŋgâbap.  
\v 14 Zo yatâ zeŋgâren gâbâ katep ŋâi tâmbetagoi sumbem Ibâziŋandâ nâŋgi mân dâp upap.”   
\s1 Kubikkubik sot ninâugât den.  
\r (Lu 17:3)  
\p
\v 15 “Bukugâ ŋâiŋâ gâgât tosa muyagei gâ tik âi dukuban. Zâkŋâ diŋgâ nâŋgi âlip oi buku upabot.  
\v 16 Ka diŋgâ biri ko a kânok mo zagât sâna gâ sot âinetâ a zâk sot dinziŋ kubikne âlip upap.  
\v 17 Oi a zorâŋâ dinziŋâ zo biri Kembugât a kâmut zeŋgât bitziŋan pane dinziŋâ kwâki nâŋgâŋaŋgâne a um kâtik mo orot mâme bâliŋ a yatâ upap.   
\p
\v 18 Nâ perâkŋak dâzâŋgobâ. Zen hânân saasaa nep tuune sumbemân zo yatik bonŋâ upap. Mo zen hânân olaŋolaŋ nep tuune sumbemân yatik bonŋâ upap.   
\p
\v 19 Oi dum dâzâŋgua nâŋgânek. Zeŋgâren gâbâ a bituktâ, zagât mo karâmbut yatâ, ziŋ umziŋ mâtakâm wan mo wangât ninâu sânetâ sumbem Ibâziŋandâ muyagem ziŋgâbap.  
\v 20 A bituktâ, zagât mo karâmbut yatâ, zen nâgât op mindune nâ osetziŋan tâpat.”   
\s1 Kore a bâliŋaŋgât den.  
\r (Lu 17:4)  
\p
\v 21 Yesuŋâ den yatâ sâi Peteroŋâ zâkkâren âim mâsikâm sâip, “Kembu, bukunâ ŋâiŋâ bâliŋ otnigi tosaŋâ sâp dabutâ birâbat? Nâmburân zagât oi bira dâp upap?”  
\v 22 Sâm mâsiki Yesuŋâ sâip, “Nâmburân zagât oi birâbangât sat. Nâ yatâ buŋâ, 70 oi birâbangât san. Oi yatigâk buŋâ, walâm doŋbep patâ oi birâban.   
\p
\v 23 Zorat siŋgi âlipkât mâtâp, zo a kutâ ŋâiŋâ oip, zoren dâpkwap sâbâ. A kutâ zo arâpŋâ tosaŋâ namuŋ pindâbigât sâi gawe.  
\v 24 Oi ŋâi diim gawe, zâkkâren tosa patâ ŋâi zeip. Kât 10 tausen yatâ.  
\v 25 Oi a zo kât buŋ oi a kutâ zâk a zo zikŋâ sot ambin murarâpŋâ sot kut ŋâi ŋâi a ziŋ sâŋgân mine zâkkât upapkât sâip.  
\v 26 A kutâŋâ yatâ sâi kore aŋâ um topŋan gei itâ sâm dukuip, ‘A kembunâ, gâ birânina kât zo mulunâk muyagem gibat.’  
\v 27 Yatâ sâi a kutâŋâ umŋâ nâŋgâm tosaŋâ birip.   
\p
\v 28 Yatâ oi kore a zo mirin gâbâ gem bukuŋâ ŋâi muyageip. Zâkkâren tosa mâik ŋâi kât 1 handeret yatâ tâip. Zâk muyagem gânduŋan gâsum kârâpŋoot sâip, ‘Tosa zo kek melâŋ ni.’  
\v 29 Oi a zo bukuŋaŋgât um topŋan geim itâ sâip, ‘Gâ birânandâ mulunâk tap kât zo muyagem gibat.’  
\v 30 Yatâ sâi diŋâ mân nâŋgâm itâ sâm bukuŋâ zo tâk namin pâip, ‘Tosa zo kwâkâm naŋgâna âki birâgibat.’   
\p
\v 31 Oi kore a bukurâpŋâ, zen zo ekŋâ umziŋ bâliŋ oi âi a kutâziŋâ siŋgi dukuwe.  
\v 32 Oi a kutâ, zâkŋâ nâŋgâm kore a zo sâi gâi itâ sâm dukuip, ‘Kore a bâliŋ kâtik kâtikŋâ, gâ.  
\v 33 Nâ gâgât umnâ nâŋgâm tosagâ biran. Oi nâŋâ tosagâ biran, zo yatik bukugaŋgât tosaŋâ birâbat?’  
\v 34 Yatâ sâmŋâ kuk op kâwali a bitziŋan pam sâip, ‘Tâk namin pane ândim zâim nâgât tosa patâ, zo kwâkâm naŋgi birâne gibap.’  
\v 35 Zen zo yatik um bâbâlaŋâk a bukuziŋâ, zâkkât tosa mân birâne sumbem Ibânandâ zo yatâ yâmbâtŋâ otziŋgâbap.”   
\c 19  
\s1 Ambân mem birâbirâgât den.  
\r (Mk 10:1-12; Lu 16:18)  
\p
\v 1 Yesu zâk den top top zo sâm naŋgâm Galilaia hân birâm Yudaia hân Yodaŋ too nâmbutken arip.  
\v 2 Ari a ambân kâmut patâ molim âiwe. Oi hân zoren ândim sisi mâsek a kubikziŋgip.   
\p
\v 3 Oi Parisaio a, zen mâsikânam ga itâ sâm mâsikâwe, “Kembugât den kâtik, zo dap ziap? A ŋâi, zâk ambinŋâ wan mo wangât op biri dâp upap?”  
\v 4 Mâsikâne sâip, “Kembugât ekabân den ziap, zo sâlâpkume mo buŋâ? Zâkŋâ mârumŋan a sot ambân muyagezikip.  
\v 5 Muyagezikâmŋâ itâ sâip, ‘Zorat ko a ŋâiŋâ ibâ mam birâzikâm ambinŋaŋgâren pâlâtâŋ oi zet um sâk kânok op ândibabot.’  
\v 6 Oi zet zagât buŋâ, kânok op ândibabot. Zorat sa nâŋgânek. Anutuŋâ mâpotzikipkât a zen mân kâsâpzâkobi.”   
\p
\v 7 Yatâ sâm dâzâŋgoi zen itâ sâwe, “Mose zâk den itâ sâip, ‘A ŋâi ambân birâbam ekap kulemgum pindâm birâbap.’ Zo wangât yatâ sâip?”  
\v 8 Sâne Yesuŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Mose zâk um kâtikziŋaŋgât op yatâ sâip. Mârum topkwâkkwatŋan yatâ mân zeip.  
\v 9 Zorat nâ dâzâŋgua nâŋgânek. A ŋâi, zâk ambân birâm ŋâi mimbap, zâk târotârozik mânâŋgât tosa patâ mimbap. Ka mârum ambânŋâ a ŋâi sot ândeip oi ko tosa zo agât mân upap.”   
\p
\v 10 Yatâ sâi arâpŋâ nen dukum sâwen, “Ap ambin, zekât topzikŋâ yatâ oi aŋâ ambân mân mem yen ândibâ sâm âlip ândibap.”  
\v 11 Sâindâ ko Yesuŋâ itâ sâm dâtnâŋgoip, “Den zi a aksik zeŋgât buŋâ. Zorat imbaŋâ zemziŋgap, zen mem umziŋan gibi.  
\v 12 A nâmbutŋâ, zen mam kâmbo kâligen gâbâ ambân buŋâ ândibigât gukupitŋik âsagiwe. A nâmbutŋâ, zen aŋâ katep mân mimbigât otziŋgâwe. Oi a nâmbutŋâ, zen siŋgi âlip nepkât op ambân mân mime. Ŋâi zâk zorat imbaŋâ zemŋâŋgap oi den zi nâŋgâm umŋan gibap.”   
\s1 Yesuŋâ bikŋandâ katep kâukziŋan pâip.  
\r (Mk 10:13-16; Lu 18:15-17)  
\p
\v 13 Oi a ambân zen murarâpziŋ Yesugâren diiziŋgâm âim Yesuŋâ bikŋandâ kâukziŋan gâsum ninâu sâbapkât dukuwe. Oi arâpŋâ nen keŋgât minziŋgâwen.  
\v 14 Yatâ oindâ Yesuŋâ itâ sâip, “Birânetâ katep zen nâgâren ganek. Mân pâke panek.  
\v 15 Katep yatâ zo, zen sumbemgât siŋgi sâsâŋ.” Yatâ sâmŋâ bikŋandâ kâukziŋan pamŋâ hân zo birâm ŋâin arip.   
\s1 A sikum patâ, zâk Yesu kândâtkuip.  
\r (Mk 10:17-31; Lu 18:18-30)  
\p
\v 16 Oi a ŋâiŋâ Yesugâren gam mâsikâm sâip, “Nâ wan nep âlipŋâ tuumŋâ ândiândi kâtikŋaŋgât siŋgi upat?”  
\v 17 Sâi Yesuŋâ itâ sâm dukuip, “Gâ wangât nâgâren gam âlip orotŋaŋgât mâsikânigat? Âlipŋâ mariŋâ Anutu kânok. Gâ ândiândi kâtikŋaŋgât siŋgi upâ sâm Kembugât gurumin den zo lum ândiban.”  
\v 18 Sâi a zorâŋâ wan gurumin dengât sat sâm mâsikip. Sâi Yesuŋâ itâ sâip, “Gâ kâmbamŋâ a mân kumban. Ap ambin, zet mân birâyaŋgâbabot. Gâ kâmbu mân upan.  
\v 19 Gâ bukugaŋgât sarân sâsâŋ mân sâban. Gâ ibâ mamgâ sâtzik lum hurat kwatzikâban. Oi gikaŋgât otgimap, zo yatik a torenŋâ zeŋgât otgibap.”  
\v 20 Sâi a sigan zorâŋâ itâ sâm dukuip, “Den sat, zo âlip op gâwan. Oi ŋâi dap dap târokwap upat?”  
\v 21 Yatâ sâi Yesuŋâ itâ sâm dukuip, “Gâ tosanâ buŋ upap sâm kut ŋâi ŋâi tatgigap, zo pam kât memŋâ a kanpitâ ziŋgâban. Ziŋgâmŋâ ga moliniban. Gâ yatâ opŋâ sumbemân sikumgoot upan.”  
\v 22 Yatâ sâi a zo nâŋgâm umŋandâ bâliŋ oi arip. Zâk sikum a op ândeip, zorat op umbâlâ op arip.   
\p
\v 23 Ari Yesuŋâ arâpŋâ itâ sâm dâtnâŋgoip, “Nâ perâkŋak dâzâŋgobâ. A sikum patâŋootŋâ sumbem kamânân baginam kwakpi.  
\v 24 Nâ zorarâk dâzâŋgobâ. Bâu patâ kameleŋâ kuup mâtâpŋan bagibagiŋ, zo yâmbâtŋâ yatâ. Ka a kât sikum patâŋâ sumbem kamânân bagibagiŋ, zo yâmbâtŋâ walâwalâŋâ.”  
\v 25 Arâpŋâ nen den zo nâŋgâmŋâ kwakmak op sâwen, “Zo yatâ zorâŋ dap yatâ sumbemân baginat?”  
\v 26 Sâindâ Yesuŋâ niŋgitŋâ sâip, “Aŋâ kut ŋâi ŋâi utnam kwakme, zo Anutuŋâ mâtâpŋâ âlip muyagemap. Zâk mân kwakmap.”   
\s1 Yesugât op kut ŋâi ŋâi birâm hâuŋâ minat.  
\p
\v 27 Yatâ sâm dâtnâŋgoi Peteroŋâ itâ sâm mâsikip, “Nâŋgat. Nen kut ŋâi ŋâiniŋâ aksik birâm gâ moligigen. Oi zorat hâuŋâ wan muyageniŋgâbap?”  
\v 28 Yatâ sâm mâsiki Yesuŋâ sâip, “Nâ perâkŋak dâzâŋgobâ. Gâtâm den kubikkubik narâkŋan a bonŋâ, nâ kembu tâtatnan ta nâ moliniwe, zen yatik a kembu tâtat kiin zagât, zoren tapŋâ Isirae a kâmut kiin zagât, zeŋgât den sâm kwâkâbi.  
\v 29 Oi ŋâi zâk nâgât opŋâ âtâ mun, mam ponâ, ibâ mam, nan bârat, mirâ kamân mo hân birâbap, zâk hâuŋâ doŋbep mimbap sot ândiândi kâtik ândibap.  
\v 30 Oi a kândom, zeŋgâren gâbâ doŋbepŋâ bet upi. A bet, zeŋgâren gâbâ doŋbepŋâ kândom upi.”   
\c 20  
\s1 Waiŋ nep tuutuuŋ a, zeŋgât den siŋgi.  
\p
\v 1 “Sumbemgât mâtâp, zorat siŋgi, zo waiŋ nep mariŋâ ŋâiŋâ nep a gâsuziŋgâbam arip, zoren dâpkwapâ. Mirâ haŋsâi nep mariŋâ zâk nep a muyageziŋgâbat sâm arip.  
\v 2 Oi a nâmbutŋâ gâsuziŋgâm sirâm kânokkât bâtnâmbut sâi nâŋgâne dâp oi nepŋan sâŋgonzâŋgoi âiwe.  
\v 3 Mirâsiŋ takâm tânâmŋan zari dum âi a nâmbutŋâ kamân sombemân muyageziŋgip.  
\v 4 Ziŋgitŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, ‘Waiŋ nep ziap. Âi tuune sâŋgânŋâ ziŋgâbat.’ Yatâ sâi nâŋgâm waiŋ nepŋan âiwe.  
\v 5 Oi mirâ bâkŋan opŋâ, mirâ torengen oi âim dum gâsuziŋgip.  
\v 6 Oi ŋâtiksâisâi dum âim a nâmbutŋâ muyageziŋgâm itâ sâm mâsikâziŋgip. ‘Zen wangât sirâm patâ yen ândinetâ mirâ ŋâtiksâbam uap?’  
\v 7 Mâsikâziŋgi zen itâ sâwe, ‘Nen nep ŋâi mân sâm niŋge.’ Sâne dâzâŋgom sâŋgonzâŋgom sâip, ‘Waiŋ nepŋâ ziap. Zo âi tuunek.’   
\p
\v 8 Nep mariŋandâ yatâ oi ŋâtiksâi nep galem a dukum sâip, ‘Gâ nep a diiziŋgâna gane kât ziŋgâban. Oi bet ge, zeŋgâren topkwap ziŋgâm âim ziŋgâm naŋgâban.’  
\v 9 Oi bet gawe, zo sâi gawe. Gane bâtnâmbut bâtnâmbut ziŋgâm naŋgip.  
\v 10 Ziŋgi kândom gawe, zo ekŋâ sâŋgân mem zâi pam niŋgâbâmap sâne galem a bâtnâmburâk ziŋgip.  
\v 11 Kât yatâ memŋâ nep mariŋâ den bâliŋ dukum kuk okŋaŋgâwe.  
\v 12 Oi itâ sâwe, ‘Bet ge, zen nep bituk tuuge. Nen ko sirâm patâ nebân sâknam patâ nâŋgâm kirindâ ŋâtiksap. Oi wangât bet a zeŋgât dâp yatik niŋgat?’  
\v 13 Yatâ sâne nep mariŋandâ zeŋgâren gâbâ ŋâi itâ dukuip, ‘Buku, nâ mân mem bâliŋ otgigan. Kât bâtnâmbut sa nâŋgâna âlip uap, zo ka.  
\v 14 Zorat kâtkâ mem âi. Nâ bet ge, zen sot kât dâbâk ziŋgâbatkât nâŋga âlip uap.  
\v 15 Ninâ kut ŋâi ŋâi, zorâŋ yatâ upâ sâm âlip upat. Nâ âlip uan, zorat umgâ bâliap?’  
\v 16 Zo yatik a betŋâ kândom upi. A kândomŋâ bet upi.”   
\s1 Mom zaatzaat, zorat den dâzâŋgoip.  
\r (Mk 10:32-34; Lu 18:31-33)  
\p
\v 17 Oi Yesuŋâ Yerusalem kamânân zâibam arâpŋâ kiin zagât diiniŋgi niiŋik âiwen. Mâtâbân âim itâ sâm dâtnâŋgoip,  
\v 18 “Zen den nâŋgânek. Nen Yerusalem kamânân zâinamen. Zoren a bonŋâ, nâ tirik namâ galem a sot Kembugât gurumin den zorat galem a, zeŋgât bitziŋan zariandâ mumbatkât sâbi.  
\v 19 Zen um kâtik zeŋgât bitziŋan nâbane ziŋâ nom sinnan gemŋâ poru nagân none mumbat. Mom sirâm karâmbut zem zaatpat.”   
\s1 Yohane sot Yakobo, zet patâ utat sâwet.  
\r (Mk 10:35-45)  
\p
\v 20 Narâk zoren Zebedaio ambinŋandâ nanzatŋâ diizikâm Yesugât um topŋan âi simin liim pindiŋsâm dukuip.  
\v 21 Oi Yesuŋâ mâsikâm sâip, “Gâ wangât otgigap?” Sâi ambân zorâŋâ sâip, “Gâ a kutâ tâtarân tâtna nanzatnâ, zikŋâ gâgât âsangâ toren toren tâpabot.”  
\v 22 Sâi Yesuŋâ itâ sâm dukuip, “Zen den topŋâ mân nâŋgâm itâ se. Nâ too kâlakŋâ nimbat, zo zet âlip nimbabot?” Sâi zikŋâ itâ sâwet, “Net âlip nindat.”  
\v 23 Sâitâ dâzâkom sâip, “Too kâlakŋâ nimbat, zo âlip nimbabot. Ka âsannan tâtatŋâ, zorat den nâgâren mân ziap. Ibânandâ sâm ziŋgip, a zorâŋâ tâtat zoren tapi.”  
\v 24 Oi arâp bâzagât, nen den zo nâŋgâm kuk otzikâwen.  
\v 25 Oi Yesuŋâ sâi gâindâ itâ sâm dâtnâŋgoip, “Hân a kutâ, zen kembu otziŋgâm kore aziŋ gâsuziŋgâme. Oi a zâizâiŋ, zen a gigiŋ walâziŋgâm a kutâ upme. Zo nâŋgâme.  
\v 26 Zen ko yatâ mân upi. Zeŋgâren gâbâ a ŋâiŋâ a kutâ upâ sâm a gigiŋâ yatâ op ândibap.  
\v 27 Ŋâi zâk a sâtŋâ upâ sâm kore otziŋgâm ândibap.  
\v 28 A bonŋâ, nâ zo yatik ziŋâ kore otnibigât buŋâ. Ninak a doŋbep zeŋgât kore opŋâ suupziŋ mimbatkât gewan.”   
\s1 Yesu zâk a zagât sinzikŋâ kubikzikip.  
\r (Mk 10:46-52; Lu 18:35-43)  
\p
\v 29 Yesu sot arâpŋâ, nen Yeriko kamân birâm arindâ a doŋbepŋâ moliniŋgâm âiwe.  
\v 30 Oi a zagât sinzikŋâ bâpsâsâŋ mâtâbân tapŋâ Yesu gam ariap sâne nâŋgâm den kâtikŋâ den sâm sâwet, “Kembu, gâ Dawidigât kiunŋâ, nekât umgâ bâliŋ oik.”  
\v 31 Den doŋbep sâitâ a ziŋâ kwerâzikŋâ sâwe. Hiriŋsâm tâpabotkât sâwe. Oi zet nâŋgâm tâtâlim sâwet, “Kembu, Dawidigât kiunŋâ, nekât umgâ bâliŋ oik.”  
\v 32 Yesu zâk mâtâbân kin sâi gâitâ mâsikâzikip, “Dap otzikâbatkât sabot?”  
\v 33 Sâi itâ sâwet, “Kembu, sinnikŋâ mânâŋgâtna iktâ.”  
\v 34 Sâitâ Yesuŋâ umŋâ nâŋgâmŋâ sinzikŋan weegi zet sinzikŋâ igâwet. Oi Yesu molim ba âiwet.   
\c 21  
\s1 Yesu zâk doŋgi kwâkŋan tap Yerusalem kamânân zarip.  
\r (Mk 11:1-11; Lu 19:28-40; Yo 12:12-19)  
\p
\v 1 Oi nen Yerusalem kamânân takânam urâwen. Oi Betepage kamân Oliwa bakŋâ topŋan tâip, zoren takâmŋâ Yesuŋâ arâpŋâ neŋgâren gâbâ a zagât sâŋgonzâkoip.  
\v 2 Zâk itâ sâip, “Zet kamân ândiren âimŋâ doŋgi mamŋâ sot sigan tâgân saane kinzabot, zo zikitŋâ olaŋ diizikâm gâbabot.  
\v 3 Zet yatâ oitâ ŋâiŋâ zikitsâi sâbabot, ‘Kembuniŋaŋgâren nep ŋâi muyagei zirat sap.’ Yatâ sâitâ ziki diim gâbabot.”   
\p
\v 4 Zo yen buŋâ. Propete ŋâiŋâ den sâip, zo bonŋâ oip. Zâk den itâ sâip,   
\q1
\v 5 “Zen Yerusalem kamân, Sioŋ mâirâp dâzâŋgonek, ‘Iknek. A kutâziŋâ gigiŋâ op zeŋgâren gaap. Zâk doŋgi sigan kwâkŋan tap gaap. Sikum lamap, zorat kwâkŋan tâi gabot.’”   
\p
\v 6-7 Oi a zagât zo Yesugât den lum âiwet. Âimŋâ doŋgi mam murarâ diizikâm gâitâ hâmbâniŋ kwâkŋan pâindâ Yesuŋâ zâi tâip.  
\v 8 Oi a kâmut patâ, zeŋgâren gâbâ doŋbepŋâ hâmbâziŋ kwâkâm mâtâbân parâwe. Oi a nâmbutŋandâ gâlaŋgât sot lâkom ilumŋâ mânâŋgât pam diim âiwe.  
\v 9 Oi a kâmut patâ, zen mem oset kwâkŋaŋgâm itâ sâm pam diim âiwe,  
\q1 “Oe, Dawidigât kiunŋâ gam niŋgap. Kembugât sâtkât gaatkât sâm âlip kwatginâ. Oe, sumbem mâriŋâ.”   
\p
\v 10 Yerusalem kamânân zari kamân mâirâpziŋâ umziŋâ zari sâwe, “A zi ŋâiŋâ gâi ue?”  
\v 11 Sâne a ambân kâmut gâwe, zorâŋ itâ sâm dâzâŋgowe, “Propete Yesu, zâk Galilaia gokŋâ, Nasarete kamânân gâbâ gaap.”   
\s1 Yesu zâk tirik namâ hâlâlu sâip.  
\r (Mk 11:15-19; Lu 19:45-48; Yo 2:13-22)  
\p
\v 12 Yesuŋâ tirik namin zari kut ŋâi ŋâi aŋgâgwaŋgâ op ziwe, zo moliziŋgi âiwe. A nâmbutŋâ, zen Roma zeŋgât kât sot Yuda zeŋgât kât, zo hâukwap aŋgâgwaŋgâ op kirâwe. Kât tâtatŋâ sot kembâ mâirap zeŋgât tâtat, zo kom kâbakŋem dâzâŋgom sâip,  
\v 13 “Kembugât den kulem ŋâi itâ ziap,  
\q1 ‘Namânâ zi ninâu namâ upap.’  
\p Zen ko utnetâ kâmbu a zeŋgât kât ki silep yatâ uap.”  
\v 14 Oi zoren ândei a sinziŋ bâpsâsâŋ sot kinziŋ bâliŋâ, zen zâkkâren âine kubikziŋgip.  
\v 15 Yatâ oi tirik namâ galem a patâ sot Kembugât gurumin den galem a, zen kulem zo igâwe. Oi katep zen tirik namin zâi den kâtikŋâ sâm sâwe, “Oe, Dawidigât kiunŋâ, gâ gam niŋgat.” Yatâ sâne Parisaio sot gurumin den galem a, zen nâŋgâm bâliŋ kwâkŋaŋgâwe.  
\v 16 Oi Yesu itâ dukum sâwe, “Den sâm te, zo nâŋgat?” Sâne sâip, “Ee, nâŋgan. Oi Kembugât ekabân den ŋâi ziap, zo sâlâpkume mo buŋâ? Den zo itâ,  
\q1 ‘Katep sot namân gokŋâ, zeŋgât um mem bâbâlâŋ kwatna lâuziŋan gâbâ gâgât sâtâre muyagiap.’”   
\p
\v 17 Yatâ dâzâŋgom birâziŋgâm Yerusalem kamânân gâbâ geim Betania kamânân zari ŋâtiksâi zeip.   
\s1 Yesuŋâ wakum nak dukui moip.  
\r (Mk 11:12-14, 20-24)  
\p
\v 18 Haŋgârâk Yesuŋâ kamân patin puriksâm tepŋaŋgât oip.  
\v 19 Oi mâtâbân âim wakum nak ŋâi ekŋâ topŋan âi keetŋâ kârui buŋ oi ilumŋik kiri egip. Ekŋâ nak itâ sâm dukuip, “Gâgâren bongâ mânâk âsagibap.” Yatâ sâi zorenâk ilumŋâ mom hâlâlâŋsâm kirip.  
\v 20 Oi arâpŋâ nen zo ekŋâ imbaŋâniŋ buŋ oi sâlâpniŋan zim kirâwen. Oi itâ sâwen, “Nak zi dap opŋâ kek hâlâlâŋsap?”   
\p
\v 21 Yatâ sâindâ Yesuŋâ sâip, “Nâ perâkŋak dâzâŋgobâ. Zen um zagât mân opŋâ nâŋgâm pâlâtâŋziŋâ bonŋâ op ândibi. Yatâ op ândine sâi nagân kulem âsagiap, zorik buŋâ. Zen bakŋâ ândi dukubi, ‘Bakŋâ, gâ pâuksâm saruin gei.’ Yatâ sâne dinziŋâ lubap.  
\v 22 Oi nâŋgâm pâlâtâŋziŋ bonŋoot ândim wan mo wangât ninâu sâne muyageziŋgâbap.”   
\s1 Yesu sot a kâukŋâ mâsikâyaŋgâwe.  
\r (Mk 11:27-33; Lu 20:1-8)  
\p
\v 23 Oi Yesuŋâ âimŋâ tirik namin zâim den siŋgi âlip dâzâŋgom tâi tirik namâ galem a patâ sot a sâtŋâ, zen zâkkâren gam itâ sâm mâsikâwe, “Gâ ziren kut ŋâi ŋâi opmat, zo ŋâigât sâtkât opmat? Ŋâiŋâ dâgogi opmat?”  
\v 24 Sâne Yesuŋâ itâ mâburem dâzâŋgom sâip, “Nâ den kânok mâsikâziŋga dâtnone nâŋgoot yatik ŋâigât sâtkât kut ŋâi ŋâi opman, zorat dâzâŋgobat.  
\v 25 Yohane too saŋgon nep tuugip, zo ŋâigât sâtkât nep tuugip? Anutugât sâtkât mo agât sâtkât?” Yatâ sâm mâsikâziŋgi zen ziŋik den dap sânâ sâm um zagât op itâ âraguwe, “Nen Anutugât sâtkât sâindâ sâbap, ‘Wangât diŋâ mân luwe?’”  
\v 26 Agât sâtkât tuugip yatâ sânam a zeŋgât keŋgât urâwe. Wangât, a zen aksik patâ Yohanegât Propete sâme, zorat.  
\v 27 Zen yatâ sâm Yesu itâ sâm dukuwe, “Nen mân nâŋgen.” Sâne Yesuŋâ itâ mâburem dâzâŋgom sâip, “Den zo dâtnoge sâi ko nâŋgoot ŋâigât sâtkât opman, zo dâzâŋgobam. Ka zen mân dâtnoge, zorat nâŋgoot mân dâzâŋgobat.”   
\s1 Katep zagât, zet walâgilâ urâwet.  
\p
\v 28 “Den ŋâi dâzâŋgua nâŋgânek. A ŋâigât nanzatŋâ zagât ândiwet. Oi ibâŋandâ nanŋâ ŋâi itâ sâm dukuip, ‘Nannâ, gâ irak âi waiŋ nep tuuban.’  
\v 29 Dukui sâip, ‘Âlip âi tuubat.’ Yatâ sâmŋâ âi gulip op ândeip.  
\v 30 Oi ibâŋandâ nanŋâ ŋâi yatik dukum sâŋgonguip. Sâi, ŋâiŋâ âi tuubap, yatâ sâmŋâ bet umŋâ nâŋgâm laŋ âi tuugip.”  
\v 31 Yatâ sâmŋâ Yesuŋâ mâsikâziŋgip, “Zen sânek. Ŋâi katepŋâ ibâŋaŋgât den lugip?” Sâi ziŋâ dukum sâwe, “Den bet dukuip, zorâŋâ.” Yatâ sâne Yesuŋâ sâip, “Nâ perâkŋak dâzâŋgobâ. Kât mimiŋ a sot laŋ mâme ambân, zen Anutugât um topŋan bagine zen ko kândâtŋâ upi.  
\v 32 Yohane takâmŋâ târârak ândiândigât mâtâp tirâpzâŋgoi zen birâŋaŋgâne bâliŋ mâme a sot laŋ mâme ambân, zen zâkkât den nâŋgâm kwâtâtiwe. Yatâ utne zen ziŋgitŋâ umziŋ mân âbureip.”   
\s1 Waiŋ nep galem a bâliŋâ, zeŋgât den.  
\r (Mk 12:1-12; Lu 20:9-19)  
\p
\v 33 “Nâ den sumbuŋâ ŋâi sa nâŋgânek. A kutâ ŋâiŋâ hân ŋâin waiŋ nep kârâm kâmit dâmân paset tuugip. Tuumŋâ tâk keetŋâ mândâlibapkât âmaŋ patâ tuum galem a zeŋgât mirâ tuugip. Tuum naŋgâm galem a bitziŋan pam hân ŋâin âi ândeip.  
\v 34 Zoren ândei bonŋâ mimiŋ narâk oi kore arâpŋâ bonŋâ nâmbutŋâ mimbigât sâŋgonzâŋgoi galem a zeŋgâren gawe.  
\v 35 Gane galem a ziŋâ a zo gâsuziŋgâm ŋâi kom kâbakŋiwe. Oi ŋâi gâsum kune moip. Oi ŋâi kâtŋâ kuwe.  
\v 36 Yatâ utne nep mariŋandâ nâŋgâm a doŋbep sâŋgonzâŋgoi âine yatik otziŋgâwe.  
\v 37 Oi bet zikŋâ nanŋâ, zo itâ sâm sâŋgongoip, ‘Nannâ ari ekŋâ hurat kwâkŋaŋgâbi.’  
\v 38 Oi galem a, zen nanŋâ zo ekŋâ itâ sâm âraguwe, ‘Zâkŋâ gâtâm nep zi mariŋâ upap, zorat nen komŋâ nep zi mâriŋâ oindâ neŋgât upap.’  
\v 39 Yatâ sâmŋâ nebân gâbâ kom geim kune moip.  
\v 40 Nep mariŋandâ gamŋâ galem a dap otziŋgâbap?”  
\v 41 Yesuŋâ yatâ sâi a ziŋâ itâ dukuwe, “Kut ŋâi ŋâi sumunŋâ okŋaŋgâwegât zâkoot yatik otziŋgâbap. Oi nepŋan galem a âlipŋâ zâmbari zen narâk dâp nalem bonŋâ pindâm ândibi.”  
\v 42 Yatâ sâne Yesuŋâ itâ târokwap dâzâŋgoip, “Kembugât ekabân den itâ ziap, zo sâlâpkum nâŋgâme?  
\q1 ‘Mirâ tuutuuŋ a, zen kunkun ŋâi ekŋâ âkon op birâwe. Kembuŋâ kunkun zo mem namin kwânâŋgi kinzap. Kembuŋâ sâi yatâ âsageip. Niŋâ egindâ mârâtŋâ ŋâi uap.’   
\p
\v 43 Nâ zorat dâzâŋgua nâŋgânek. Anutu um topŋan ândiândiŋâ, zo zen betziŋan mem a kâmut uŋakŋâ ziŋgâbap. Oi ziŋâ bonŋâ muyagibi.   
\p
\v 44 (‘A ŋâi zâk kunkun zorâŋ kom sâkŋâ tâmbetkubap. Oi kunkun zorâŋâ a ŋâi kwâkŋan kumbap, zo ko kom kwândâlibap.’”)   
\p
\v 45 Den sumbuŋâ yatâ sâi tirik namâ galem a sot Parisaio a, zen nâŋgâm sâwe, “Zo neŋgât op sap.”  
\v 46 Yatâ nâŋgâm gâsum kunat sâm nâŋgâm, a zen Yesugât Propete sâmarâwe, zo nâŋgâm keŋgât op birâwe.   
\c 22  
\s1 A hâmbâŋâ buŋâ, zâkkât siŋgi.  
\r (Lu 14:16-24)  
\p
\v 1 Yesu zâk den sumbuŋâ ŋâi târokwap itâ sâip,  
\v 2 “Siŋgi âlipkât mâtâp, zo itâ. A kutâ ŋâiŋâ sii nalem oip, zoren dâpkwap sâbâ. A kutâ, zâk nanŋâ ambân pindâbam sii nalem mei gâip.  
\v 3 Yatâ opŋâ kore arâpŋâ sâŋgonzâŋgoi zen zop kânŋan sâsâŋâ, zo diiziŋgânam âiwe.  
\v 4 Âi sâne mân nâŋgâne kore a dum sâŋgonzâŋgom sâip, ‘Zen âimŋâ a zop sâsâŋâ, zo dâzâŋgonek, “Zen nâŋgânek. Patâniŋâ itâ sap, ‘Nâ sii nalem mia gaap sot bâu makau sa gaam ue. Oi kut ŋâi ŋâi mem târâkbârâk uen, zorat zen ganetâ a ambân mâpotzikâm nem sâtâre utnat.’” ’   
\p
\v 5 A zen âim yatâ dâzâŋgone den zo nâŋgâne yenŋâ oi a ŋâi zâk nepŋan arip. Ŋâi zâk hibukŋan arip.  
\v 6 A nâmbutŋandâ ko kore a kâsa otziŋgâm zâŋgone muwe.  
\v 7 Yatâ utne a kutâŋâ nâŋgi bâlei kuk yâmbâtŋâ op kâwali a gakâŋâ sâi âimŋâ a zâŋgomŋâ kamânziŋâ kârâp une seip.  
\v 8 Oi a kutâ, zâk kore a itâ sâm dâzâŋgoip, ‘Sii nalem zo mârum kubiksen. Oi a zeŋgât zop sâsâŋ, zo âkonziŋgi bire.  
\v 9 Zorat zen mâtâp kâukŋan âim a muyageziŋgâm zen aksik diiziŋgâm gabi.’  
\v 10 Sâi arâpŋâ zen mâtâp kâukŋan âi tap a âlipŋâ sot a bâliŋâ, zo aksik diiziŋgâne gam mirâ piksâm tarâwe.   
\p
\v 11 Tatnetâ a kutâŋâ ziŋgitpam zâimŋâ a ŋâi kendongât hâmbâ âlipŋâ mân pam tâi egip.  
\v 12 Ekŋâ itâ sâm dukuip, ‘Arâ, gâ dap op hâmbâ buŋ ga taat?’ Sâi a zo suluk mem tâip.  
\v 13 Oi a kutâŋâ arâpŋâ dâzâŋgom sâip, Zen kiŋ bikŋâ saam âkŋan ŋâtâtigân kâbakŋine giarik. Zoren gemŋâ umbâlâ op isem zimbap.’  
\v 14 Kembuŋâ a ambân zop dâzâŋgomap, zo doŋbep. Ka mem sâlâpzâŋgomap, zo bituktâ.”   
\s1 Yesu kâtkât topŋâ mâsikâwe.  
\r (Mk 12:13-17; Lu 20:20-26)  
\p
\v 15 Yesuŋâ yatâ sâm dâzâŋgoi Parisaio a, zen denŋâ dap sâm saanat sâm den sâm kubigâwe.  
\v 16 Yatâ opŋâ arâpziŋâ sot Herodegât a nâmbutŋâ sâŋgonzâŋgone zen Yesugâren âim itâ sâwe, “Patâ, nen gâgât topkâ nâŋgâmen. Den sarâ mân sâm, den bonŋik sâmat. Oi Anutugât mâtâp, zorat a zâizâiŋ gigiŋ pisuk târârak dâtnâŋgomat. A patâ mân walâziŋgâm den mân sâmat.  
\v 17 Zorat mâsikâgindâ dâtnâŋgo. Roma a kutâ patâ Sisa kât pindânat, zo orotŋâ mo mân orotŋâ?”   
\p
\v 18 Yatâ sâne Yesuŋâ sarâziŋaŋgât topŋâ nâŋgâm itâ sâm dâzâŋgoip, “Sarâ a zen. Zen wangât denŋâ saanige?  
\v 19 Zen kât pame, zo tirâpnone ikpâ.” Sâi kât ŋâi mem tirâpkuwe.  
\v 20 Yesuŋâ mâsikâziŋgâm sâip, “Zo ŋâigât holi tobat sot kutŋâ ziap?”  
\v 21 Sâi ziŋâ sâwe, “Zi a kutâ Sisagât.” Sâne itâ sâip, “Sisagât siŋgi, zo Sisa pindâbi. Ka Anutugât siŋgi, zo Anutu pindâbi.”  
\v 22 Yatâ sâm dâzâŋgoi zen nâŋgâne imbaŋâ oi birâm âiwe.   
\s1 Mom zaatzaat, zorat Yesu mâsikâwe.  
\r (Mk 12:18-27; Lu 20:27-40)  
\p
\v 23 Sirâm zoren Sadukaio a, zen Yesugâren gawe. A zo momŋâ zaatzaat, zo mân ziap sâmarâwe. Zen Yesu den mâsikâm itâ sâwe,  
\v 24 “Patâ, Mose zâk den itâ sâm kulemgoip, ‘A ŋâiŋâ ambân mem kiun buŋ ândim moi munŋandâ malâ zo mimbap. Oi âtâŋaŋgât siŋgi katep muyagibap.’  
\v 25 Oi neŋgâren âtâ mun nâmburân zagât ândiwe. Oi âtâziŋ kunŋâ ambân memŋâ kiun buŋ ândim moi munŋandâ malâ zorik meip.  
\v 26 Zâk yatigâk kiun buŋ ândim moi munŋandâ malâ zorik meip. Yatâ opŋâ âtâ mun nâmburân zagât, zo ambân kânok zorik mem mom naŋgâwe.  
\v 27 Bet ambân malâziŋâ, zo moip.  
\v 28 Oi zen aksik patâ ambân zorigâk miwe, zorat mumuŋan gâbâ zaatzaat narâkŋan ambân zo ŋâigât upap?”   
\p
\v 29 Sâne Yesuŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Zen Kembugât den sot Kembugât imbaŋâ kârum den sâm gulipkume.  
\v 30 Zaatzaat narâkŋan a ambân, zen mân miaŋgâm ândibi. Sumbem a yatâ op ândibi.  
\v 31 Oi zen zaatzaatŋaŋgât sâme, zorat dâzâŋgobâ. Anutuŋâ den itâ sâm dâzâŋgoip, zo zen sâlâpkum nâŋgâme mo buŋâ? Den zo itâ,  
\v 32 ‘Nâ Abaram sot Isaka sot Yakobo, zeŋgât Anutu.’ Nâ zorât sa nâŋgânek. Zâk mom buŋ urâwe, zeŋgât Anutu buŋâ. Gwâlâ ândie, zeŋgât Anutu. Zorat Abaram sot Isaka sot Yakobo, zen mân buŋ urâwe. Anutu sot gwâlâ ândie.”  
\v 33 Yesuŋâ den yatâ sâi a ambân kâmut patâ, zen siŋgi âlip sâip, zorat nâŋgâne imbaŋâ oip.   
\s1 Yesu Kembugât gurumin dengât mâsikâwe.  
\r (Mk 12:28-31; Lu 10:25-28)  
\p
\v 34 Yesugât denŋâ Sadukaio a walâziŋgip, zo Parisaio a zen nâŋgâmŋâ mindue.  
\v 35 Zeŋgâren gâbâ bukuziŋâ ŋâi Kembugât gurumin den nâŋgânâŋgâ a, zâk dukune zâk Yesu mâsikâmŋâ sâip,  
\v 36 “Patâ, Kembugât den gurumin ikâ zorâŋ kâukŋâ patâ uap?”  
\v 37 Sâi Yesuŋâ itâ sâm dukuip, “‘Gâ um dâpkâ sot nâŋgânâŋgâgâ, zo hâlâluyâk Kembu Anutugâ pindâna zimbap.’  
\v 38 Gurumin den zorâŋ patâ uap.  
\v 39 Oi torenŋâ ŋâi itâ ziap. Zo itâ, ‘Gâ gikâŋgât otgimap, zo yatik a toren zeŋgât otgibap.’  
\v 40 Gurumin den zo, zet Mose sot Propete zeŋgât den topŋâ uabot.”   
\s1 Yesu zikŋak Kristogât mâsikâziŋgip.  
\r (Mk 12:35-37; Lu 20:41-44)  
\p
\v 41 Parisaio a, zen mindum tatne Yesuŋâ itâ sâm mâsikâziŋgip,  
\v 42 “Zen Kristogât dap dap nâŋgâme? Zâk ŋâigât kiun?” Sâi ziŋâ sâwe. “Zâk Dawidigât kiunŋâ.”   
\p
\v 43 Sâne Yesuŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Dap op Kaapumŋâ Dawidi nâŋgânâŋgâ mâtâp pindi Kristogât kembunâ sâip?  
\v 44 Zo itâ sâip,  
\q1 ‘Kembuŋâ nâgât kembu itâ sâm dukuip, “Gâ âsannâ bongen tâtna kâsarâpkâ minduziŋga kiŋgaŋgât kombâŋ upi.” ’   
\p
\v 45 Dawidi zâk Kristogât kembunâ sâip, zorâŋ dap op kiunŋâ uap?”   
\p
\v 46 Yatâ sâm mâsikâziŋgi den hâuŋâ sânam kwagâwe. Narâk zoren gâbâ a zen dum mâsikânam keŋgât op birâwe.   
\c 23  
\s1 Den siŋgi âlip lum sâk mâme mân upi.  
\r (Mk 12:38-39; Lu 11:43, 46; 20:45-46)  
\p
\v 1 Narâk zoren Yesuŋâ arâpŋâ sot a nâmbutŋâ itâ sâm dâtnâŋgoip.  
\v 2 “Kembugât gurumin den zorat galem a sot Parisaio a, zen Mosegât gebâkŋan tapme.  
\v 3 Zorat den dâzâŋgome, zo lum ândibi. Ka zeŋgât ândiândiziŋan mân ândibi. Wangât, zen den sâme, zo mân lum ândime, zorat.  
\v 4 Zen kut ŋâi ŋâi yâmbâtŋâ, zo saam a ambân kwâkziŋan pam ziiŋâ bet bâsaŋ ândime.  
\v 5 Kut ŋâi ŋâi upme, zo aŋâ ziŋgit nâŋgâbigât upme. Zen ninâu kârep sâme. Zen Mosegât den lum Kembugât den ekabân kulemgum mâteziŋan sot bâranziŋan saam ninâu sâme. Oi hâmbâziŋan neule top topŋâ mem ândime.  
\v 6 Oi mâpâmâpâse namin sot sii nalem minduminduyân a sâtŋâ tâtarân tâtnat sâme.  
\v 7 Oi sombemân a ambân sâm âlip kwâtniŋgâbigât ândime. Oi kutniŋâ patâ nâŋgonsâbigât kindap kwap ândime.   
\p
\v 8 Zeŋgât ko a ambân ziŋâ patâ sâne mân dâp upap. Patâziŋâ, zâk kânok. Zen patâ buŋâ. Zen aksik ombeŋan.  
\v 9 Oi hânân zi a ŋâigât Ibâniŋâ mân sâbi. Ibâziŋâ sumbemân ândiap, zâk kânok.  
\v 10 Oi zen a ŋâigât a kembu patâ mân sâbi. A kembuziŋâ Kristo, nâ kânok.  
\v 11 Zeŋgâren gâbâ a ŋâi patâ upapŋâ, zâk a nâmbutŋâ zeŋgât kore op ândibap.  
\v 12 Ŋâi zâk zikŋaŋgât nâŋgi zari diim gibap. Ka ŋâi zâk zikŋaŋgât nâŋgi gibap, zo diim zâibap.”   
\s1 Yesuŋâ Parisaio a girem den sâm dâzâŋgoip.  
\r (Mk 12:40; Lu 11:39-42, 44, 52; 20:47)  
\p
\v 13 “Yei, Kembugât gurumin den zorat galem a sot Parisaio a, zen sarâ a. A ambân, zen sumbemân zâinam utne zen mâtâp laŋ dooŋgume. Ziiŋâ mân zâim zâk ziŋâ baginâ sâne keŋgât minziŋgâme.   
\p
\v 14 Yei, Kembugât gurumin den zorat galem a sot Parisaio, zen sarâ a. Zen malâ mandu zeŋgâren ninâu kârep sâm mirâ motziŋâ laŋ mime. Zorat Anutuŋâ hâuŋâ yâmbâtŋâ otziŋgâbap.   
\p
\v 15 Yei, Kembugât gurumin den zorat galem a sot Parisio, zen sarâ a. Zen a kânok zeŋgât a upapkât saru sot hân walâm âime. Oi a yatâ zorâŋ zeŋgâren târokwap ândim simgât siŋgi upap. A zorat bâliŋandâ wâlâziŋgâbap.   
\p
\v 16 Yei, a sâtŋâ sinziŋ bâpsâsâŋ. Zen itâ sâme, ‘Tirik namin kwap den sâm kâtigime, zo tabâŋâ. Tirik namin neule mot taap, zoren kwap den sâm kâtigime, zorâŋ kâtigem bon upap.’  
\v 17 Zen a sinziŋ bâpâsâŋ sot nâŋgânâŋgâziŋ buŋâ. Tirik namâ, zo tirik taap. Neuleŋâ, zo yatik tirigâk uap. Zorat ko ikâ zorâŋâ bonŋâ uap? Namâ mo neuleŋâ?  
\v 18 Oi ŋâi itâ sâme, ‘Kembugât siŋgi nalem pâpanŋâ, zoren kwap den sâm kâtigime, zo tabâŋâ. Nalem mot pame, zoren kwap den sâm kâtigime, zo bonŋâ.’  
\v 19 A sinziŋ ŋâtâtik, zen. Nalem pâpanŋâ, zo hâlâlu taapkât nalem kwâkŋan pame, zo tirik uap. Zorat ikâ zorâŋâ bonŋâ uap? Nalem pâpanŋâ mo nalemŋâ?  
\v 20 Zorat ŋâi zâk nalem pâpanŋan mândâm sâm kâtigei nalem pâpanŋâ sot kut ŋâi ŋâi kwâkŋan taap, zo ârândâŋ dâbâk upabot.  
\v 21 Oi ŋâi zâk tirik namin kwap sâm kâtigei namâ zikŋâ sot umŋan ândiap, zet ârândâŋ dâbâk upabot.  
\v 22 Ŋâi zâk sumbemân kwap sâm kâtigei Anutugât tâtatŋâ sot tâtat zorat mariŋoot dâbâk upabot.   
\p
\v 23 Yei, Kembugât gurumin den zorat galem a sot Parisaio, sarâ a, zen. Zen daŋgât sot kâŋgan sot zomap, kut ŋâi ŋâi zo bâzagârân gâbâ kânok Kembugât siŋgi sâm pame. Oi zorat toren bonŋâ, gurumin den luluŋ sot a buku otziŋgâziŋgâŋ sot nâŋgâm pâlâtâŋ sot târârak ândiândiŋ, zo birâne gei komap. Zo toren toren luzikâne dâp upap.  
\v 24 A sâtŋâ sinziŋâ ŋâtâtik sâsâŋâ, zen kabât mâik mâik, zo ikme. Ka bâu mo kut ŋâi ŋâi patâ, zo mân ikme.   
\p
\v 25 Yei, Kembugât gurumin den zorat galem a sot Parisaio, zen sarâ a. Hâkop sâkŋik too saŋgon kubik tuume. Oi umŋan ko kâmbu sot sâkziŋaŋgât âkŋâle bâliŋâ, zo piksâm ziap.  
\v 26 O Parisaio a, zen sinziŋ ŋâtâtik. Hâkop umŋan bâliŋâ ziap, zo saŋgonne âlip oi sâkŋan âlip upap.   
\p
\v 27 Yei, Kembugât gurumin den zorat galem a sot Parisaio, sarâ a, zen. Zen a mumuŋâ zeŋgât kwagân ziap yatâ. Kwakŋâ zo kwâkŋan kâsâget pane neuleŋoot zemap. Umŋan ko a siŋit sot guk maŋguleŋ ziap.  
\v 28 Zen yatik sâkziŋandâ a mâteziŋan târârak ândime. Umziŋan ko sarâ sot gurumin den kukuŋâ piksâm ziap.   
\p
\v 29 Yei, Kembugât gurumin den zorat galem a sot Parisaio a, sarâ a zen. Zen Propete a kwagân pitâme. Zen a târârakŋâ zeŋgât kwagân neule pam ândime.  
\v 30 Zen itâ sâme, ‘Sâkurâpniŋâ ândiwe, narâk zoren ândim sâi ko betziŋan mem Propete mân zâŋgobem.’  
\v 31 Zen yatâ sâm Propete zâŋgowe, zeŋgât kiun ândime. Zeŋgât topziŋâ sâm muyagime.  
\v 32 Sâkurâpziŋ zen tosa kwâkŋan kwâkŋan pam gawe. Zen yatik târokwapkwap utnetâ tosaziŋ dâbâk upap.  
\v 33 Mulumgât kiurâp zen. Tosagât hâuŋâ kârâbân geigeiŋ narâk oi waniŋ âi tik pambi?   
\p
\v 34 Zorat sa nâŋgânek. Nâ ninak zeŋgâren Propete sot nâŋgânâŋgâ a sot Kembugât gurumin den zorat galem a nâmbutŋâ sâŋgonzâŋgua zeŋgâren gane nâmbutŋâ zen zâŋgom sâknam ziŋgâbi. Oi nâmbutŋâ poru nagân zâŋgobi. Oi nâmbutŋâ mâpâmâpâse namâziŋan lapitziŋgâne kamân ŋâin ŋâin âine moliziŋgâm âim zâŋgobi.  
\v 35 Yatâ utnetâ a târârak gilâmziŋ hânân geip, zorat hâuŋâ zeŋgâren muyageziŋgâbap. Mârumŋan Abegâren gâbâ kâmbam topkwap târokwâi târokwâi kom gam Berekia nanŋâ Sakaria, zâk tirik namin komŋâ kâmbam zo kune âkip.  
\v 36 Nâ perâkŋak dâzâŋgobâ. Kâmbam zorat tosa a kâmut zi ziiŋâ hâuŋâ mimbi.”   
\s1 Yesuŋâ Yerusalem zeŋgât umŋâ nâŋgip.  
\r (Lu 13:34-35)  
\p
\v 37 “O Yerusalem mâirâp, wangât Propete a kâmbamŋâ zâŋgome? A sâŋgonzâŋgua zeŋgâren âine kâtŋâ zâŋgone mume. Kurukŋâ gwamarâpŋâ gâbâreziŋgâm lâmbamzâŋgomap, zo yatik nâŋâ umnâ topŋan a ambân minduziŋgâbat sa kwâkâme.  
\v 38 Dâzâŋgua nâŋgânek. Nâ birâziŋga mandu yatâ op ândibi.  
\v 39 Zen dum zagât mân nek ândimŋâ itâ sâm nikpi, ‘Kembugât sâtkât gaap, zâk sâm âlip kwâkŋaŋgânâ.’”   
\c 24  
\s1 Yesu takâbapkât den sâip.  
\r (Mk 13:1-21; Lu 21:5-6)  
\p
\v 1 Yesu zâk tirik namin gâbâ gem ari arâpŋâ nen zâkkâren âimŋâ namâ tuutuuŋâ ek nâŋgâbapkât dukuwen.  
\v 2 Oi den itâ mâburem dâtnâŋgoip, “Namâ zi tâi ek mâpâsime, zorat nâ perâkŋak dâzâŋgobâ. Kâsaziŋâ gam kândaŋne giligâlaksâm buŋ op naŋgâbap.”   
\p
\v 3 Oi Oliwia bâkŋan zâi tâi arâpŋâ niiŋik um topŋan âimŋâ mâsikâm sâwen, “Sat, zo wan narâkŋan âsagibap? Oi gikâ gâban narâkŋâ sot hân âkâbapkât narâkŋâ oi wan wesâk ŋâi âsagibap?”   
\p
\v 4 Yatâ sâindâ Yesu itâ sâm dâtnâŋgoip, “Um gulip kwatziŋgâbegât gasâziŋ kârâm ândibi.  
\v 5 A doŋbepŋâ gam itâ sabi, ‘Nâ Kristo. Bâliŋan gâbâ mâkâziŋgâbapkât sâsâŋ, zo nâ.’ Yatâ sâmŋâ a ambân doŋbep patâ um gulip kwatziŋgâbi.  
\v 6 Zen kâmbam goorân mo kârebân âsagei nâŋgâmŋâ mân keŋgât upi. Kâmbam zo yatâ muyagibapkât sâsâŋ. Oi yatâ muyagem zei narâk kek mân âkâbap.  
\v 7 Hânŋâ hânŋâ a kâmut mâik sot patâ, zen kâsa op agom âibi. Oi hânŋâ hânŋâ pu patâ sot wâriŋ mem zimbap.  
\v 8 Kut ŋâi ŋâi zo sâknam patâ zorat topkwâkwatŋâ. Zo yatâ nâŋgâm ândibi.”   
\s1 Kâsa otziŋgâbi, zorât den.  
\p
\v 9 “Narâk zoren sâknam kwatziŋgâm zâŋgone mumbi. Zen nagât opŋâ hânŋâ hânŋâ a, zen um kâlak otziŋgâbi.  
\v 10 Kut ŋâi ŋâi yatâ zo âsagei a doŋbepŋâ siŋgi âlip birâm kâsa oraŋgâbi.  
\v 11 Oi propete a sarâŋâ asâgemŋâ a doŋbep um gulip kwatziŋgâbi.  
\v 12 Gurumin den kukuŋâ, zorâŋ laŋ kâri a doŋbepŋâ buku orotŋâ, zo birâbi.  
\v 13 Ŋâi zâk den siŋgi âlip mem kâtigem ândei narâkŋâ âki sumbem kamânân bagibap.  
\v 14 Oi Anutu um topŋan ândiândigât siŋgi âlip, zorâŋ laŋ kârâm hânŋâ hânŋâ âim a topziŋâ sâm muyagei hângât narâkŋâ âkâbap.”   
\s1 Kut ŋâi sumunŋâ muyagibap.  
\r (Mk 13:14-23; Lu 21:20-24)  
\p
\v 15 “Gâtâm tâmbet tâmbet kâukŋâ tirik nâmin kwânâŋgâne kinbap. (Den zo mulunâk sâlâpkum nâŋgâbi.) Zo yatâ âsagibapkât Propete Danieŋâ mârum kânŋan sâm kulemguip.  
\v 16 Zo yatâ âsagei ekŋâ Yudaia hânân ândibiŋâ barâ kâtikŋan sârârâk kârâm âibi.  
\v 17 Ŋâi zâk mirâ sombemân ândibapŋâ sikumŋâ mimbam mirin mân zâibap.  
\v 18 Oi a ŋâi nebân tâpapŋâ âburem hâmbâŋâ mimbapkât kamânân mân gâbap.   
\p
\v 19 Yei, ambân kâmborâ sot katep namân gok, zen dap upi?  
\v 20 Zen Kembugâren ninâu sâne nâŋgi âiâiziŋâ, zo map narâkŋan mo kendonân mân muyagibap.  
\v 21 Narâk zoren sâknam patâ muyageziŋgâbap. Zorat dâp hân muyageibân gâbâ mân muyageip. Oi dum mân muyagibap.  
\v 22 Kembuŋâ sâknam narâkŋâ zo mân mânângâri sâi a aksik buŋ upe. Kâmut gakârâpŋaŋgât opŋâ Kembuŋâ narâk zo mânâŋgâtpap.”   
\s1 Propete a sarâŋâ muyagibi.  
\p
\v 23 “A ziŋâ Kristo ziren âsagiap mo ândiren âsagiap sâne mân nâŋgâbi.  
\v 24 A sarâŋâ âsagem nâ Kristo sâbi. Propete a sarâŋâ, zen âsâgem kut ŋâi ŋâi sen mârât tuunetâ a um gulip kwatziŋgâbi. Oi Anutuŋâ gâsum sâlâpzâŋgoip, zo um gulip kwatziŋgânam osibi.  
\v 25 Nâ kânŋan dâzâŋguan, zorat ko muyageziŋgi mân kwakpi.   
\p
\v 26 Kristo barâ kâtikŋan âsagei iksen sânetâ mân âibi. Oi Kristo mirâ zoren mo zoren âsagiap sâne mân nâŋgâbi.  
\v 27 Hânpânŋâ âsagem hân toren torenŋan aksik âsagem kwâkâmap, zo yatâ a bonŋâ, nâ âsagibat.  
\v 28 Bâu mo zuu kârokŋâ ŋâi zei zoren nii keŋ, ziŋâ ninam mindume.”   
\s1 Wesâk âsagibap.  
\r (Mk 13:24-27; Lu 21:25-28)  
\p
\v 29 “Sâknam narâkŋâ âki mirâsiŋ sumunkoi kâin âsakŋâ buŋ upap. Oi sâŋgelak, zen sumbemân gâbâ âkâm gibi. Oi Anutuŋâ sumbem mâŋgei olayaŋgâm imbaŋâ buŋâ upap.  
\v 30 Narâk zoren a bonŋâ, nâgât kulem sumbemân âsagei a hânŋâ hânŋâ umbâlâ op isem zine a bonŋâ, nâ sumbem unumunum kwâkŋan kâwali mem âsakŋânoot tâka nikpi.  
\v 31 Oi lâmun kwamit patâ âsagei sumbem a gakânâ sâŋgonzâŋgua hân toren toren gâbâ kâmut gakârâpnâ minduziŋgâbi.”   
\s1 Narâk patâgât den.  
\r (Mk 13:28-31; Lu 21:29-33)  
\p
\v 32 “Dâgap nak ziap, zorat topŋâ nâŋgâbi. Iinŋâ burutuksâi maa narâk upâmap sâme.  
\v 33 Zen yatigâk kut ŋâi ŋâi zo âsagei itâ nâŋgâbi. ‘Zâk mâte otniŋgâbâmap. Zâk mâtâbân ga kinzap.’  
\v 34 Nâ perâkŋak dâzâŋgobâ. A kâmut zi mân mune kut ŋâi ŋâi âsagibap.  
\v 35 Sumbem sot hân buŋ upabot. Ka nâgât den ko mân buŋ upap.   
\p
\v 36 Kut ŋâi ŋâi muyagibap, zorat sirâm narâkŋâ a ŋâiŋâ mân nâŋgap. Sumbem a, zen mân nâŋge. Oi nanŋâ, nâ mân nâŋgan. Ibânâ, zâk zikŋik nâŋgap.  
\v 37 Noa ândeip, narâk zoren kut ŋâi urâwe, zo yatik a bonŋâ, nâgât takâtakâŋ narâknan yatik upi.  
\v 38 Uurupŋâ mân gâi sii nalem nem ândiwe. A ambân aŋgâgwaŋgâ op miaŋgâwe. Gulip op ândine Noaŋâ waŋgâyân zarip  
\v 39 Oi zen gulip op ândine too uurupŋâ gwâkâziŋgip. A bonŋâ, nâgât takâtakâŋ narâknan zo yatâ upi.  
\v 40 Narâk zoren a zagât nebân kiritâ, ŋâi gâsum, ŋâi birâbat.  
\v 41 Ambân zagât zet nalem sobem tâitâ, ŋâi gâsum, ŋâi birâbat.  
\v 42 Kembuziŋâ, nâ narâk zoren mo zoren takâbat, zorat mân nâŋgegât umziŋandâ galem oraŋgâm ândibi.  
\v 43 Zen topŋâ itâ nâŋgânek. Kamân ŋâigât a, zen kâsa ŋâtik zoren takâbi, narâk yatâ nâŋgâm um wâgân ândim kamânziŋ galem upi.  
\v 44 Oi a bonŋâ nâgât narâknâ mân nâŋgâne gâbat, zorat zen um wâgân ândibi.” Yatâ sâmŋâ zorat den sumbuŋâ ŋâi itâ sâm dâtnâŋgoip,  
\v 45 “A patâ ŋâiŋâ kore a gakârâpŋâ zeŋgât galem a ŋâi pam itâ sâm dukubap, ‘Nâ âi ândia galem otziŋgâm ândim narâkŋan nalem dâpziŋanâk ziŋgâm ândiban.’ A zo ândiândiŋâ dap yatâ ândei galem a nâŋgânâŋgâŋoot sot sât luluŋoot sâsâŋâ?  
\v 46 Galem a, zâk patâŋâ nep diŋ sâm pindip, zo dâŋâk lum ândei patâŋâ gâbabân galem a yatâ zorat nâŋgi âlip upap.  
\v 47 A kutâŋâ galem a zo patâ pam zâkkât kut ŋâi ŋâi aksik galem op ândibapkât sâbap.  
\v 48 Ka a ŋâiŋâ galem a bâliŋ ândim umŋandâ itâ nâŋgâbap, ‘Patânâ, zâk kârebân âimŋâ kek mân gâbap.’  
\v 49 Yatâ nâŋgâm kore a ambân zâŋgom mem ŋâi ŋâi otziŋgâm too tewarân âi laŋ ândim um gulip op ândibap.  
\v 50 Oi a kutâŋâ gâbap, zorât narâkŋâ mân nâŋgâm ândei zâk gâbap.  
\v 51 Gâmŋâ tâkŋâ imbaŋâ lapitŋâ sarâ a zeŋgât oserân pâi ândibap. Zoren umbâlâ op isem ândibi.”   
\c 25  
\s1 Ambân sigân âsakŋâ tooŋaŋgât kâruwe.  
\p
\v 1 “Siŋgi âlipkât mâtâp, zo ambân sigan bâzâgât zeŋgâren dâpkwap sâbâ. Zen a kutâ mâtâbân âi muyaginam kârâpziŋ mem âiwe.  
\v 2 Ambân sigân bâtnâmbut, zen nâŋgânâŋgâziŋ buŋ. Bâtnâmbut, zen nâŋgânâŋgâziŋoot.  
\v 3 Ambân nâŋgânâŋgâziŋ buŋ, zen kârâp siŋitŋik mem âiwe.  
\v 4 Ambân nâŋgânâŋgâziŋoot, zen kârâp sot âsakŋaŋgât tooŋâ ârândâŋ mem âiwe.  
\v 5 Oi a kutâ, zâk mulun ândei zen mambât tap uman ziwe.   
\p
\v 6 Zinetâ ŋâtik tânâmŋâ oi den ŋâi itâ âsageip, ‘Hai, a kutâ gaap. Zen zaat zâkkâren âinek.’  
\v 7 Oi ambân sigan, zen nâŋgâm zaat âsakŋâziŋâ kubigâwe.  
\v 8 Oi ambân nâŋgânâŋgâziŋ buŋâ, zen nâŋgânâŋgâziŋoot itâ sâm dâzâŋgowe, ‘Nen kârâpniŋâ bâpsâbâmap, zorat zen too ŋâi gum niŋgânek.’  
\v 9 Sânetâ ambân nâŋgânâŋgâziŋoot, zen itâ sâm dâzâŋgowe, ‘Buŋâ. Zeŋgât dâp buŋâ. Nen dâpniŋan mem gen. Zen âi aŋgâgwaŋgâ namin kwâlânek.’  
\v 10 Oi zen âsakŋaŋgât too kwâlânam âinetâ a kutâ gam ambân nâŋgânâŋgâziŋoot, zorik diiziŋgi âiwe. Oi kamânân âim mirin zâimŋâ hâŋgi dooŋgum sii nalem nem tarâwe.   
\p
\v 11 Tatnetâ ambân nâŋgânâŋgâziŋ buŋ, zen gamŋâ den sâm sâwe, ‘Patâniŋâ, mâtâp mem pa.’  
\v 12 Sâne dâzâŋgoip, ‘Nâ perâkŋak dâzâŋgobâ. Nâ zeŋgât topziŋ mân nâŋgâman.’” Den sumbuŋâ zo sâmŋâ itâ sâm dâzâŋgoip.  
\v 13 “Zen narâk mân nâŋgegât umziŋ galem oraŋgâm ândibi.”   
\s1 A kât ekap ziŋgip, zeŋgât den.  
\r (Lu 19:11-27)  
\p
\v 14 “A kutâ ŋâi oip, zo yatâ gâtâm âsagibap. A kutâ ŋâiŋâ kamân kârebân âibamŋâ kore aŋâ minduziŋgâm kâtŋâ galem upigât kâsâpkum ziŋgip.  
\v 15 A ŋâi kât ekap bâtnâmbut pindip. Ŋâi zagât. Ŋâi kânok. Zo nepkât imbaŋâ zem ziŋgip, zorat dâp ziŋgip. Kât ziŋgâmŋâ kamân kârebân âi ândeip.  
\v 16 Ari a kât ekap bâtnâmbut meip, zorâŋ nep pindi târokwap ekap bâtnâmbut âsageip.  
\v 17 Oi bukuŋâ ekap zagât meip, zâkŋâ yatik oi târokwap zagât âsageip.  
\v 18 Ka a ekap kânok meip, zo ko hân umŋan esâm kwârakui zeip.   
\p
\v 19 Oi a kutâziŋâ narâk kârep ândim puriksâm gâip. Puriksâmŋâ kore a kât ziŋgip, zorat op minduziŋgip.  
\v 20 Oi a kât ekap bâtnâmbut pindip, zâkŋâ nepŋâ tuugi târokwap ekap bâtnâmbut âsageip, zo tirâpkumŋâ sâip, ‘Patanâ, gâ ekap bâtnâmbut nigin, zo nep pindandâ ekap bâtnâmbut târokwap âsagiap.’  
\v 21 Sâi patâŋandâ itâ sâm dukuip, ‘Gâ kore a âlipŋâ, sât lulugoot. Kut ŋâi yenŋaŋgât galem âlip oingât nâŋâ kut ŋâi bonŋaŋgât galem gâbanbat. Zorat ko patâgâ, nâgât umnâ topŋan bagim sâtâre op ândiban.’   
\p
\v 22 Yatâ sâi a kât ekap zagât pindip, zo gam sâip, ‘Patânâ, gâ kât ekap zagât nigin. Zorat nepŋâ tuugandâ ekap zagât târokwap muyageip.’  
\v 23 Sâi patâŋandâ itâ sâm dukuip, ‘Gâ kore a âlipŋâ, sât lulugoot. Gâ kut ŋâi yenŋaŋgât galem âlip oingât nâŋâ kut ŋâi bonŋaŋgât galem gâbanbat. Zorat gâ patâgâ, nâgât umnâ topŋan bagim sâtâre op ândiban.’   
\p
\v 24 Sâi bet a ekap kânok pindip, zâk gamŋâ sâip, ‘Patâ, nâ topkâ itâ nâŋgâman. Gâ a bâliŋâ. Gâ nep mân kârâm kâmitmat. Nalem muyagem nibi sâmat. A nâmbutŋâ zeŋgât kâlamân nalem nibigât sâmat.  
\v 25 Nâ zorat keŋgâtnaŋgât op kâtkâ hân kendâm hangua ziap. Oi zi mâburem gibâman.’   
\p
\v 26 Yatâ sâi patâŋâ den itâ sâm dukuip, ‘Gâ kore a bâliŋâ, konam. Lâugan gâbâ den mâburem dâgobâ. Nâgât itâ nâŋgâmat. Nâ nep mân kârâm kâmit yen tap nalem muyagenibi sâman. A zeŋgât nebân nalem meman.  
\v 27 Nâgât yatâ nâŋgâm kâtnâ aŋgâgwaŋgâ zeŋgâren pâna kâtnâ nep tuugi âsagei ga membam.  
\v 28 Zorat zen kât ekap bekŋan mem bâzagât mem ândiap, zo pindânek.  
\v 29 Ŋâi zâk kut ŋâi pindâpindâŋ, zo mem galem op ândei târokwap pindâpindâŋ. Oi gom sambe muyageŋaŋgâbap. Ka ŋâi zâk kut ŋâi pindâpindâŋ, zo mân mem ândei bekŋan mei yen ândibap.  
\v 30 Kore a konam, zo ko gâsum ŋâtâtigân zo pane geibap. Zoren umbâlâ op isem zimbap.’”   
\s1 Yesuŋâ gâtâm kâsâpnâŋgobap.  
\p
\v 31 “Gâtâm a bonŋâ, nâ sumbem âsakŋânoot sot sumbem a zeŋgât oserân gamŋâ tâtatnâ âlipŋâ, zoren zâi tâpat.  
\v 32 Oi a ambân hânŋâ hânŋâ, zo minduziŋga nâgât mâtenan mindubi. Mindunetâ râma galem a râma noniŋ kâsâpzâŋgomap, zo yatik upat.  
\v 33 Oi râma noniŋ kâsâpzâŋgom râma bongen zâmbam noniŋ yaŋgâgen zâmbanbat.  
\v 34 Yatâ op a kutâziŋâ, nâ bongen zo itâ sâm dâzâŋgobat, ‘Zen Ibânandâ mâsop minziŋgip. Zen gam Kembugât um topŋan bagim ândibi. Zo mârumŋan hân muyageibân gâbâ zeŋgât siŋgi sâip.  
\v 35 Zen itâ otniwe, zorat. Tepnaŋgât ua nalem niwe. Toogât mua too niwe. Nâ lomba yatâ ândiandâ zen galem otniwe.  
\v 36 Nâ sâk bârak ândia zen hâmbâ mot mem niwe. Nâ mâsek zia zen galem otniwe. Nâ tâk namin ta zen ga nigâwe.’  
\v 37 Yatâ sa a târârak ziŋâ den itâ mâburem dâtnobi, ‘Kembu, gâ wan narâkŋan nalemgât otgigi nalem ŋâi giwen? Wan narâkŋan toogât otgigi nen too giwen?  
\v 38 Gâ wan narâkŋan lombâ yatâ ândina nen galem otgiwen? Gâ wan narâkŋan hâmbâgât kwakna hâmbâ ŋâi giwen?  
\v 39 Gâ wan narâkŋan mâsek mo tâk namin tâtna ga gigâwen?’  
\v 40 Yatâ sânetâ a kutâziŋâ, nâ itâ sâm dâzâŋgobat, ‘Kâmurâpnâ zeŋgâren gâbâ a gigiŋâ ŋâi galem okŋaŋgâwe, zo nâ otniwe uap.’  
\v 41 Yatâ sâm a yaŋgâgen, zo itâ sâm dâzâŋgobat, ‘Sâit miaŋgâwe, zen kârâp kâtikŋan gei ândibi. Kârâp zo Satâŋ sot sumbem arâpŋâ zeŋgât siŋgi oip. Zoren gei ândibi.  
\v 42 Zen itâ otniwe, zorat. Nâ tepnaŋgât ua nalem mân niwe. Nâ toogât nâŋga too mân niwe.  
\v 43 Nâ lomba ândia mân galem otniwe. Hâmbâgât kâruandâ mân niwe. Mâsegân sot tâk namin ta mân ga nigâwe.’  
\v 44 Yatâ sâm dâzâŋgua ko yaŋgâgen ziŋ itâ sâbi, ‘Kembu, gâ wan narâkŋan nalem too buŋâ sot hâmbâ mirâ kamân buŋâ ândina gek mân nâŋgânâŋgâ urâwen? Mo ikâ zoren mâsek mo tâk namin tâtna gekŋâ mân galem otgiwen?’  
\v 45 Yatâ sâne itâ dâzâŋgobat, ‘Nâ perâkŋak dâzâŋgobâ. Arâpnâ zeŋgâren gâbâ gigiŋâ ŋâi ek mân galem okŋaŋgâwe, zo nâ otniwe uap.’  
\v 46 Oi a yaŋgâgen zen âi sâknam tâmbâŋâ nâŋgâm ândibi. A ambân târârakŋâ, zen ko ândiândi kâtikŋan bagim ândibi.”   
\c 26  
\s1 Yesuŋâ mumbapkât siŋgi dâzâŋgoip.  
\r (Mk 14:1-2; Lu 22:1-2; Yo 11:45-53)  
\p
\v 1 Yesu zâk den so aksik sâm naŋgâm arâpŋâ itâ sâm dâtnâŋgoip,  
\v 2 “Nâŋge. Sirâm zagât tap Pasowa kendon upap. Oi narâk zoren a bonŋâ, nâ kâsa zeŋgât bitziŋan zaria poru nagân none mumbat.” Yesuŋâ den yatâ sâip   
\p
\v 3 Narâk zoren tirik namâ galem a patâ sot a sâtŋâ, zen tirik namâ galem a patâ Kaipa, zâkkât namin zâim minduwe.  
\v 4 Zen Yesu tik gâsum kunam den sâm kâtâŋ urâwe.  
\v 5 Oi itâ sâwe, “Kendonân kâmbam laŋ âsagebapkât kegâk gâsunat.”   
\s1 Ambân ŋâiŋâ Yesu too wârân âlip mem saŋgonŋaŋgip.  
\r (Mk 14:3-9; Yo 12:1-8)  
\p
\v 6 Yesu zâk Betania kamânân âim Simoŋ, sâk bâlâ a, zâkkât mirin zâim nalem neip.  
\v 7 Nalem nem tâi ambân ŋâiŋâ too wârân âlip beloŋoot, sâŋgân patâ, zo mem gam too wârânŋoot zo kâukŋan lokei giari saŋgorip.  
\v 8 Yatâ oi arâpŋâ nen ekŋâ sâwen, “Too sâŋgân zâizâiŋ zi wangât tâmbetkuap?  
\v 9 Too zo pam kât patâ mem a kanpitâ ziŋgip sâi ko dâp opap.”   
\p
\v 10 Yatâ sâindâ Yesuŋâ nâŋgâmŋâ itâ sâm dâtnâŋgoip, “Zen wangât ambân den okŋaŋge? Zâkŋâ otnigi âlip uap.  
\v 11 A ambân kanpitâ, zen narâk dâp zen sot ândibi. Nâ ko zen sot narâk kârep mân ândibat.  
\v 12 Nâ mua hanobi, zorat dâp sâknâ saŋgori âlip uap.  
\v 13 Nâ perâkŋak dâzâŋgobâ. Kembugât den siŋgi âlip zi hânŋâ hânŋâ sâm âim ambân zirâŋâ uap, zorat siŋgi ârândâŋ sâne laŋ kârâbap.”   
\s1 Yudaŋâ Yesu tirâpzâŋgobapkât kât meip.  
\r (Mk 14:10-11; Lu 22:3-6)  
\p
\v 14 Oi arâpŋâ kiin zagât neŋgâren gâbâ a ŋâi kutŋâ Yuda, Karioto kamânân gokŋâ, zâkŋâ tirik namâ galem a patâ, zeŋgâren arip.  
\v 15 Âimŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Nâ tirâpzâŋgobat, zorat kât dabutâ nibi?” Mâsikâziŋgi ziŋâ kât ekap 30 yatâ sâlâpkum pindâwe.  
\v 16 Yudaŋâ zo memŋâ Yesu tirâpzâŋgoi gâsubigât ek kârum ek molim ândeip.   
\s1 Yesu zâk arâpŋoot nalem niwe.  
\r (Mk 14:12-21; Lu 22:7-14, 21-23; Yo 13:21-30)  
\p
\v 17 Pasowa kendon narâk topkwâtnam arâpŋâ nen Yesu mâsikâm sâwen, “Nen itârâŋ mirâ ikâ zoren Pasowa nalem unat?”  
\v 18 Sâindâ itâ sâip, “Zen kamânân âimŋâ a ŋâi muyagem itâ sâm dukunek, ‘Patâniŋâ gâgât sap, “Narâkŋâ mâte uap, zorat nâ sot arâpnâ, nen gâgât mirin gam Pasowa nalem ninat.” ’”  
\v 19 Oi arâpŋâ nen Yesuŋâ den sâip, zo lumŋâ Pasowa kendongât nalem uwen.   
\p
\v 20 Mirâ ŋâtiksâi Yesu sot arâpŋâ kiin zagât, nen mirâ zoren zâimŋâ Pasowa nalem niwen.  
\v 21 Nem tapŋâ Yesuŋâ itâ sâm dâtnâŋgoip, “Zeŋgâren gâbâ ŋâiŋâ nâ kâsa a tirâpzâŋgoi gâsânobi.”  
\v 22 Yatâ sâi arâpŋâ nen umniŋ bâlei ŋâigoot zikŋik zikŋik mâsikâyaŋgâm sâwen, “Kembu, nâgât sat?”  
\v 23 Sâindâ zâkŋâ sâip, “A zo nâ sot ârândâŋ niet, zâkŋâ yatâ otnibap.  
\v 24 A bonŋâ, nâ Kembugât ekabân den kulem ziap, zo yatik upat. Ka a bonŋâ, nâ tirâpzâŋgoi gâsunibi, yei, zâk hâuŋâ yâmbâtŋâ mimbap. A zo mam kâmboŋ kâligen gâbâ mân âsageip sâi bâbâlaŋ opap.”  
\v 25 Yatâ sâi Yudaŋâ mâsikâm sâip, “Patâ, nâgât sat?” Sâi dukuip, “Gâ sat, zo.”   
\s1 Yesuŋâ nalem sot too ziŋgip.  
\r (Mk 14:22-26; Lu 22:15-20; 1 Kor 11:23-25)  
\p
\v 26 Nalem nem tâindâ Yesuŋâ nalem ŋâi mem sâiwap sâm namuŋ arâp itâ sâm niŋgip, “Mem ninek. Zi sunumnâ.”  
\v 27 Yatâ sâmŋâ waiŋ hâkop mem sâiwap sâmŋâ itâ sâm niŋgip, “Zen aksik ninek.  
\v 28 Zi târotâroniŋaŋgât gilâmnâ. Zo a ambân doŋbep patâ, zeŋgât tosaziŋ buŋ upapkât hânân gibap.  
\v 29 Oi dâzâŋgua nâŋgânek. Waiŋ too itârâŋ nia âkap. Oi dum zagâtŋan mân nemŋâ Ibânaŋgât um topŋan zâim zen sot ârândâŋ waiŋ mârâtŋâ ŋâi ninat.”   
\s1 Gezemane kâlamân âiwe.  
\r (Mk 14:27-31; Lu 22:31-34; Yo 13:36-38)  
\p
\v 30 Oi Kembugât mâpâmâpâse kep ŋâi mem kamânân gâbâ âimŋâ Oliwa bâkŋan zâiwen.  
\v 31 Mâtâbân âimŋâ Yesuŋâ itâ sâm dâtnâŋgoip, “Ŋâtik ziren a ziŋ gâsuninetâ zen nâŋgâm pâlâtâŋziŋ lolot, zorat op âksik birânim âibi. Kembugât den kulem ŋâi ziap, zo bon upap. Den zo itâ,  
\q1 ‘Nâ râma galem a kua râma zen siŋsururuŋ op âim naŋgâbi.’   
\p
\v 32 Nâ sa nâŋgânek. Nâ mumuŋan gâbâ zaatŋâ Gâlilaia âi kândom otziŋgâbat.”  
\v 33 Sâi Peteroŋâ itâ sâm dukuip, “A nâmbutŋâ, ziŋ birâgibi. Nâ ko mân birâgibat. Buŋ kâtikŋâ.”  
\v 34 Yatâ sâi Yesuŋâ itâ sâm dukuip, “Nâ perâkŋak dâgobâ. Gâ ŋâtik ziren kwâimbâninandâ sâp karâmbut oi kurukŋâ diŋ sâbap.”  
\v 35 Yatâ sâi Peteroŋâ itâ sâip, “Gâ gomŋâ nâ nonâ sâne mân kwâimbâgibat.” Sâi arâpŋâ nâmbutŋâ, nen den yatik sâwen.   
\p
\v 36 Nen âimŋâ nak kalâm ŋâi kutŋâ Gezemane, zoren takâm Yesuŋâ arâpŋâ itâ sâm dâtnâŋgoip, “Zen ziren tatne nâ ândi âi ninâu sâbâ.”  
\v 37 Yatâ sâmŋâ Petero sot Zebedaiogât nanzatŋâ diiziŋgi âiwe. Âimŋâ Yesuŋâ umŋâ yâmbârei ken bet kakit oip.  
\v 38 Yatâ op dâzâŋgom sâip, “Umnâ yâmbârei mumuŋâ otnigap. Zen nâ sot tap um wâgân ândinek.”  
\v 39 Yatâ sâmŋâ mâik ŋâi âim si sâŋgân hânân ge tutukum itâ sâm ninâu sâip, “Ibânâ, nâŋgânim sâknam kâmut zi betnan mena buŋ oik. Oi nâgât den buŋâ, gâgât den, zo kâtigibap.”   
\p
\v 40 Yatâ ninâu sâmŋâ puriksâm arâp karâmbut ziŋgiri uman zem tatne Petero itâ sâm dukuip, “Zen nâ sot gwâlâ mâik ŋâi ândibigât dâp buŋâ?  
\v 41 Zen mâsimâsikâyân loribegât um gwâlâ ândim ninâu sânek. Umŋâ bâbâlaŋ opmap. Sâkŋâ ko yâmbâremap.”   
\p
\v 42 Dum âimŋâ den itâ sâm ninâu sâip, “Ibânâ, sâknam zi betnan mimbangât nâŋgâna mân dâp oi laŋ gâgât den, zo kâtigibap.”  
\v 43 Yatâ ninâu sâmŋâ âburem arâp karâmbut, zen sinziŋâ uman oi zinetâ ga muyageziŋgip.  
\v 44 Zâmbamŋâ âi ninâu sâi sâp karâmbut oip. Den mârum sâip zo yatik ninâu sâip.   
\p
\v 45 Ninâu sâm naŋgâm arâp zeŋgâren puriksâm itâ sâm dâzâŋgoip, “Zen uman tok zem te? Zi mârum narâk uap. A bonŋâ, nâ bâliŋ mâme a zeŋgât bitziŋan zâibâman.  
\v 46 Zaatne âinâ. Iknek. A sâi gâsunim nobi, zo mâte otniŋgap.”   
\s1 Kâsa ziŋâ Yesu gâsuwe.  
\r (Mk 14:43-50; Lu 22:47-53; Yo 18:3-12)  
\p
\v 47 Den yatâ sâm kiri arâp kiin zagât, neŋgâren gâbâ a ŋâi, kutŋâ Yuda, zâkŋâ a kâmut kândom otziŋgi gawe. A kâmut zo tirik namâ galem a patâ sot a sâtŋâ, ziŋâ sâŋgonzâŋgone kâmbam sot sâu patâziŋâ mem gawe.  
\v 48 Oi Yudaŋâ den kânŋan itâ sâm dâzâŋgoip, “Nâ lum mâŋgansa zi sâm gâsubi.”  
\v 49 Oi gamŋâ zorenâk Yesugâren âim O patânâ sâm lum mâŋgarip.  
\v 50 Yatâ oi Yesuŋâ den ŋâi itâ sâm dukuip, “Buku, nep tuubam gaat, zo tuum naŋgânan.” Yatâ sâi a kâmut, zen Yesugâren ga gâsum saawe.   
\p
\v 51 Oi Yesu sot ândiwen, neŋgâren gâbâ ŋâiŋâ sâuŋâ sâmbum tirik namâ galem a patâgât kore a ŋâi kindapŋâ kârâm kwâkip.  
\v 52 Yatâ oi Yesuŋâ itâ sâm dukuip, “Sâugâ mirâŋan hanguna giarik. Ŋâi zâk sâuŋâ zâŋgoi hâuŋâ kumbi.  
\v 53 Nâgât dap nâŋgat? Nâ Ibânaŋgâren ninâu sa sâi ko sumbem kâwali a kâmut kiin zagât, zo kegâk sâi gem galem otnibe.  
\v 54 Oi zen gem ga galem otnine Kembugât ekabân den ziap, zo dabân bon opap?”   
\p
\v 55 Yatâ sâmŋâ a kâmut gâsunam gawe, zo itâ sâm mâsikâziŋgip, “Nâgât dap nâŋge? Zen nâgât nâŋgâne kâmbam ku oi kâmbam sot sâuziŋâ mem ga gâsânoge? Zorat sa nâŋgânek. Nâ sirâmŋâ sirâmŋâ tirik namin zen Kembugât den siŋgi dâzâŋgoman. Oi zen zoren mân gâsânowe.  
\v 56 Oi zi Propete zeŋgât den kâtigibapkât âsagiap.” Oi Yesugât arâpŋâ, nen aksik Yesu birâŋaŋgâm siŋsururuŋ âiwen.   
\s1 Yesu a sâtŋaŋgât namin diim âiwe.  
\r (Mk 14:53-65; Lu 22:54-55, 63-71; Yo 18:13-14, 19-24)  
\p
\v 57 Kâwali a zen Yesu gâsum tirik namâ galem a patâ Kaipa, zâkkâren diim âiwe. Zâkkât namin Kembugât gurumin den zorat galem a sot a sâtŋâ mindum tarâwe.  
\v 58 Zen Yesu diim âinetâ Petero zâk kândâtziŋan bet moliziŋgâm arip, Âi takâmŋâ tirik namâ galem a patâgât dâmân kâligen bagimŋâ kore a zeŋgât oserân itâ nâŋgâm kwâkâm getâip, “Yesugât den dap sâbi? Zorat ziren tap nâŋgâbat.”   
\p
\v 59 Oi tirik namâ galem a patâ sot a sâtŋâ, zen aksik tapŋâ Yesugât den sâkŋanâk sâm kunatkât den sâm kâruwe.  
\v 60 Oi a doŋbep den sarâ doŋbep sâm bonŋâ mân muyagiwe. Oi bet a zâgât gawet.  
\v 61 Zet gamŋâ itâ sâwet, “A zirâŋâ itâ sâip, ‘Nâ Kembugât tirik namâ kândaŋâ sirâm karâmbut umŋanâk dum tuubat.’”   
\p
\v 62 Yatâ sâitâ tirik namâ galem a patâ, zâk zaatŋâ Yesu itâ sâm mâsikip, “Gâgât den se, zorat den hâuŋâ sâban mo mân sâban?”  
\v 63 Sâi Yesuŋâ den mân sâm kirip. Yatâ kiri tirik namâ galem a patâ, zâkŋâ itâ sâm dukuip, “Anutu, ândiândi mariŋâ, zâkkât mâteŋan mâsikâgiga sâm kâtigenan. Gâ Kristo, Anutugât nanŋâ mo a ŋâi?”   
\p
\v 64 Yatâ sâi Yesuŋâ itâ sâm dukuip, “Zo sat, zo. Oi ŋâi dâzâŋgua nâŋgânek. Gâtâm a bonŋâ, nâ imbaŋâ mariŋâ, zâkkât âsanŋâ bongen tap sumbem unumunum kwâkŋan gem ga nikpi.”   
\p
\v 65 Yatâ sâi tirik namâ galem a patâ den zo nâŋgi bâliŋ oi hâmbâŋâ mem moloŋ arâpŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Zâk Anutu yatâ op sap. Wangât den zagât sâm kârunat. Den sap, zo aksik nâŋge.  
\v 66 Den zo nâŋgâm dap dap nâŋge?” Mâsikâziŋgi ziŋâ itâ sâwe, “Zâk mumuŋaŋgât siŋgi uap.”   
\p
\v 67 Yatâ sâmŋâ tâpziŋandâ Yesu si sâŋgânŋan tâpkumŋâ bitziŋandâ kom kâbakŋiwe. Oi a nâmbutŋandâ bitziŋ tipŋandâ pâlomŋan kunzirâwe.  
\v 68 Oi itâ sâm dukuwe, “Kristo, gâ Propete ândiat oi ko sânan. A gogap, zo kutŋâ ŋâi?”   
\s1 Peteroŋâ Yesu kwâimbip.  
\r (Mk 14:66-72; Lu 22:56-62; Yo 18:15-18, 25-27)  
\p
\v 69 Yatâ op tatne Petero zâk namâ sombemân tâip. Tâi kore ambân ŋâiŋâ zâkkâren âim sâip, “Gâ ko Galilaia a, zâk sot ândimat.”  
\v 70 Yatâ sâi Peteroŋâ a tarâwe, zeŋgât mâteziŋan kwâimbâm sâip, “Gâ den sat, zo nâ nâŋgâm kwaksan.”  
\v 71 Yatâ sâmŋâ geibâ sâi kore ambân ŋâiŋâ ekŋâ a itâ sâm dâzâŋgoip, “A zi Yesu Nasarete gokŋâ, zâk sot ândimap.”  
\v 72 Yatâ sâi Peteroŋâ kwâimbâm den sâm kâtigeip. Oi sâip, “Nâ a zo mân ekman.”  
\v 73 Yatâ sâm mâik ŋâi kinŋâ a ziŋâ Peterogâren âim sâwe, “Gâ perâkŋak zeŋgât kâmurân gokŋâ. Nen diŋgâ holiŋâ nâŋgen.”  
\v 74 Sânetâ dum Anutu mâteŋan sâm kâtigem den laŋ sâm itâ sâm dâzâŋgoip, “Nâ a zo mânâk ekman.” Sâi zorenâk kurukŋâ diŋ sâip.  
\v 75 Oi Yesuŋâ den mârum sâip, zo Peteroŋâ nâŋgip, “Gâ sâp karâmbut kwâimbânina kurukŋâ diŋ sâbap.” Den zo nâŋgâm umbâlâ op âkŋan âim girâp patâ iseip.   
\c 27  
\s1 Yesu zâk Pilatogâren diim âiwe.  
\r (Mk 15:1; Lu 23:1-2; Yo 18:28-32; Apo 1:18-19)  
\p
\v 1 Haŋsâi tirik namâ galem a patâ sot a sâtŋâ, zen mindum Yesu koindâ mumbapkât den sâwe.  
\v 2 Oi sâne Yesu bikŋâ saamŋâ diim âim Roma a kutâ Pilato, zâkkâren parâwe.  
\v 3 Mumbapkât sâm kâtigine Yuda, zâk zo ekŋâ wangât yatâ uan sâm umŋâ bâlei kât pindâwe, zo mem âim tirik namâ galem a patâ sot a sâtŋâ mâburem ziŋgip.  
\v 4 Oi itâ sâm dâzâŋgoip, “Nâ laŋ opŋâ a târârakŋâ zi bitziŋan paan.” Yatâ sâi ziŋâ sâwe, “Wangât neŋgâren ga sat? Zo gikak.”  
\v 5 Yatâ sâm kât zo birânetâ mem tirik namin lum pam âi sip miaŋgip.   
\p
\v 6 Tirik namâ galem a patâ, zen kât zo memŋâ sâwe, “Kât zi kâmbamgât sâŋgân, zorat tirik namin pâindâ mân dâp upap.”  
\v 7 Oi kât zo mem dap utnat sâm âragum hân ŋâi kwâlâwe. Hân zo âmaŋ tuutuuŋ agât hân sâmarâwe. Hân zo kamân ŋâin gâbâ ga ândiândiŋ, zo mune zoren hanzâŋgobigât sâŋgân miwe.  
\v 8 Oi narâk zoren hân zorat kutŋâ ŋâi kâmbam hân sâne kâtigeip.  
\v 9 Oi Propete Yeremia zâkkât den kânŋan sâip, zo bon oip. Den zo itâ,  
\q1 “Isirae a zen a sâŋgânŋaŋgât kât sâwe.  
\v 10 A sâŋgânŋaŋgât kât ekap 30, zorâŋ âmaŋ tuutuuŋ agât hân, zo sâŋgân miwe. Kembuŋâ dâtnogip, yatik urâwe.”   
\s1 A kutâ zâk Yesu poru nagân mumbapkât sâip.  
\r (Mk 15:2-5; Lu 23:3-5; Yo 18:33-38)  
\p
\v 11 Zen Yesu diim âine a kutâ Pilato, zâkkât mâteŋan kiri itâ sâm mâsikip, “Topkaŋgât dâtno. Gâ Yuda zeŋgât a kutâ?” Sâi Yesuŋâ sâip, “Sat, zo.”  
\v 12 Oi tirik namâ galem a patâ sot a sâtŋâ, ziŋâ den sâkŋanâk sâm kine den hâuŋâ mân sâip.  
\v 13 Yatâ oi Pilatoŋâ dukum sâip, “Gâgât den doŋbep sânetâ wangât den hâuŋâ mân sat?”  
\v 14 Oi Yesuŋâ den hâuŋâ ŋâi mân dukui a kutâŋâ nâŋgi imbâŋâ oip.   
\p
\v 15 Pasowa kendon narâk dâp a kutâ zâk Yuda a tâk namin tâpmarâwe, zeŋgâren gâbâ ŋâi olaŋ ziŋgâmâip.  
\v 16 Oi narâk zoren kâmbam ku a bâliŋâ ŋâi tâk namin zeip, kutŋâ Baraba.  
\v 17 Oi a mindumŋâ kinetâ Pilatoŋâ mâsikâziŋgâm sâip, “Ŋâi olaŋbatkât nâŋge? Baraba mo Yesu kutŋâ ŋâi Kristo sâme?”  
\v 18 Yuda a sâtŋâ, zen Yesugât um kâlak nâŋgâŋaŋgâm zâkkâren parâwe, zorat nâŋgâmŋâ sâip.   
\p
\v 19 A kutâ, zâk den sâm kubikkubik tâtarân tâi ambinŋandâ zâkkâren den itâ pâi gâip, “Gâ a târârak zo, zâkkât den mân mâsâsuatpan. Nâ itârâŋ umanân nâŋgâm zâkkât op sâknam doŋbep nâŋgan.”   
\p
\v 20 Oi tirik namâ galem a patâ sot a sâtŋâ, zen a umziŋan gem sâwe, “Zen sâne Baraba olaŋŋâ ko Yesu ko koi mumbap.”  
\v 21 Oi a kutâ zorâŋ dum mâsikâziŋgâm sâip, “Ŋâi mo ŋâi olaŋbatkât se?” Sâi ziŋâ sâwe, “Baraba.”  
\v 22 Sânetâ itâ sâm mâsikâziŋgip, “Yesu, kutŋâ ŋâi Kristo sâme, zâk dap okŋaŋgâbat?” Sâi zen lâu mâtâkâm aksik sâwe, “Zâk poru nagân moik.”  
\v 23 Sâne a kutâŋâ dum mâsikâm sâip, “Wan tosagât?” Yatâ sâi den kâtik sâm sâwe, “Zâk poru nagân moik.”   
\p
\v 24 Yatâ utnetâ Pilatoŋâ sâi den mânâk nâŋgâm den doŋbep sâne sâi too pindânetâ mâteziŋan bikŋâ too saŋgonŋâ sâip, “A târârak zirat tosa nâgâren zimbap, zo zeŋgât siŋgi uap.”  
\v 25 Sâi a ambân kâmut, zen itâ sâwe, “Tosa zo nen sot kiurâpniŋ neŋgâren zimbap.”  
\v 26 Yatâ sâne a kutâŋâ Baraba olaŋ ziŋgip. Yesu ko sâi inzut kuupŋoot, zorâŋ lapitne poruyân kumbigât kâwali a bitziŋan pâip.   
\s1 Kâwali a, zen Yesu kom eksâwe.  
\r (Mk 15:16-20; Yo 19:2-3)  
\p
\v 27 Oi a kutâgât kâwali a, zen Yesu namin gâbâ diim gem kâwali a zeŋgât namâ sombemân âim sânetâ kâwali a ziŋâ aksik minduwe.  
\v 28 Mindumŋâ Yesugât hâmbâ mâkâm kâwali a zeŋgât hâmbâ kuriŋâ giŋaŋgâne giarip.  
\v 29 Oi tâk sâtmam goŋkom kâukŋan pane giarip. Oi bikŋan tân ŋâi pindâne bikŋâ bongen mem kirip. Yatâ opŋâ kâwali a zen zâkkâren gam simin liim itâ sâwe, “Oe, Yuda zeŋgât a kutâ.”  
\v 30 Oi tâpziŋâ tâpkum tân bekŋan mem kâukŋan kuwe.  
\v 31 Yatâ kom eksâmŋâ kâwali a zeŋgât hâmbâ, zo mâkâm zikŋâ hâmbâ du giŋaŋgâne giari poru nagân kunam diim âiwe.   
\s1 Yesu poru nagân kune moip.  
\r (Mk 15:21-32; Lu 23:26-43; Yo 19:17-27)  
\p
\v 32 Diim âim mâtâbân a ŋâi muyagiwe, kutŋâ Simoŋ, Kirene kamânân gokŋâ. Zâk okŋaŋgâne Yesugât poru nak bekŋan mem lugi âiwe.  
\v 33 Âimŋâ hân ŋâi kutŋâ Goligata (niiŋ denân ko kâuk siŋit), zoren takâwe.  
\v 34 Zoren takâmŋâ waiŋ too sot um gulip too mâpot pindânâ sâne nem ekŋâ birip.  
\v 35 Yatâ oi poru nagân kuwe. Kune kiri hâmbâŋaŋgât wenzu pam igâwe. Ikne muyageip dâp miwe.  
\v 36 Yatâ opŋâ galem tarâwe.  
\v 37 Oi kâukŋâ kwâkŋan poru nagân topŋâ itâ kulemgune zeip, “Zi Yesu, Yuda zeŋgât a kutâ.”   
\p
\v 38 Oi kâmbam ku a zâgât poru nagân zâkom, ŋâi toren, ŋâi toren kwânâŋgâzikâwe.  
\v 39 Oi a ambân zoren âim gawe, zen sâm siŋan gem den top topŋâ dukum kâuk birâm sâwe,  
\v 40 “Bâi, gâ tirik namâ kândaŋ sirâm karâmbut tuum naŋgâbat sâin. Bâi, gikâ sâkkâ sâna poru nagân gâbâ âkâm geik. Oi gâ Anutu nanŋâ ândiat oi poru nagân gâbâ pâtan ge.”  
\v 41 Oi tirik namâ galem a patâ sot Kembugât gurumin den zorat galem a sot a sâtŋâ, zen yatik dukum sâwe,  
\v 42 “A nâmbutŋâ tâmbetagonam utnetâ tânzâŋgomap. Zikŋaŋgât ko kwaksap. Zâk Isirae a neŋgât a kutâ ândiap oi ko poru nagân gâbâ âkâm gâi zâkkât diŋâ nâŋgânat.  
\v 43 Zâk nâ Anutugât nanŋâ sâm, nâŋgâm pâlâtâŋâ Anutugâren pâi zeip, zorat Anutuŋâ zâkkât nâŋgap oi ko poru nagân gâbâ kwâki geik.”  
\v 44 Oi kâmbam ku a zâkowe, zet yatik den mot dukuwet.   
\s1 Yesuŋâ moip.  
\r (Mk 15:33-41; Lu 23:44-49; Yo 19:28-30)  
\p
\v 45 Yatâ okŋaŋgâne mirâ bâkŋan zoren ŋâtâtik muyagem zei mirâ oi âkip.  
\v 46 Mirâ oi Yesuŋâ den kâtikŋâ den sâm sâip, “Eli, Eli lama sabatini (niiŋ denân ko, Anutunâ, Anutunâ, wangât birânigat)?”  
\v 47 Oi kirâwe, zeŋgâren gâbâ a nâmbutŋâ ziŋâ sâwe, “Zâk Elia konsap.”  
\v 48 A ŋâiŋâ nâŋgâm sârârâk kârâm âim sarugât kâmon mem ga winiga too kâlakŋoot sum kapiŋkum pindip.  
\v 49 Oi a nâmbutŋâ itâ sâm dukuwe, “Nen tap iknâ. Elia perâkŋak ga mâkâbap mo buŋâ?”  
\v 50 Oi Yesu zâk dum den kâtikŋâ den sâi Kaapumŋâ takâm arip.  
\v 51 Moi tirik namin sâŋgum patâ, zo uren gâbâ oloŋ gei kwâkip. Oi wâriŋ mei kât âbâŋgum naŋgip.  
\v 52 Oi a zeŋgât kwak, zo pâroŋsâi Kembugât siŋgi a ândim muwe, zo zeŋgâren gâbâ nâmbutŋandâ zaarawe.  
\v 53 Oi Yesu zâk kândom op zaari zen kwagân gâbâ zaatŋâ kamân kâukŋan zo âim a doŋbep muyageziŋgâwe.  
\v 54 Oi kâwali a galem sot arâpŋâ kirâwe, zen wâriŋ sot kut ŋâi ŋâi zo ekŋâ imbaŋâziŋ buŋ oi sâwe, “Perâkŋak a zirâŋ Anutugât nanŋâ ândeip.”   
\p
\v 55 Yesu kuwe, narâk zoren ambân doŋbep kârebân kin kut ŋâi ŋâi zo ek naŋgâwe. Ambân zo, zen Yesu molim kore okŋaŋgâm Galilaia hânân gâbâ gawe.  
\v 56 Maria, Madala kamânân gokŋâ sot Maria, Yakobo sot Yose zekât mamzikŋâ. Oi ambân ŋâi Zebedaio nanzatŋâ, zekât mamzikŋâ. Zen ârândâŋ tarâwe.   
\s1 Yesu hanguwe.  
\r (Mk 15:42-47; Lu 23:50-55; Yo 19:38-42)  
\p
\v 57 Mirâ ŋâtiksâisâi Arimataia kâmânân gokŋâ sikum a ŋâi Yesugât a op ândeip, kutŋâ Yosepe, zâk gâip.  
\v 58 Gamŋâ Pilatogâren âim Yesugât kâmbarâŋâ zorat dukum sâi Pilatoŋâ kâwali a sâm dâzâŋgoi pindâwe.  
\v 59 Yosepeŋâ kâmbarâŋâ zo memŋâ sâŋgum kâu uŋakŋandâ kâpim lum arip.  
\v 60 Lum âim kât mâtâpŋâ zik siŋgi ŋâi tuugip, zoren pamŋâ kât patâ ŋâi kâbakŋei âi mâtâp dooŋgoi arip.  
\v 61 Oi kwak naŋgâmŋan Maria, Madala kamânân gok sot Maria ŋâi, zet zo tap igâwet.   
\p
\v 62 Kendongât kut ŋâi ŋâi kubikkubik narâk, zo âki ko haŋsâi tirik namâ galem a patâ sot Parisaio a, zen Pilatogâren âiwe.  
\v 63 Âimŋâ sâwe, “Patâniŋâ, nen den ŋâi nâŋgen, zo dâgonâ. Sarâ a zâk wâgân ândeibân itâ sâip, ‘Momŋâ sirâm karâmbut zem tap zaatpat.’  
\v 64 Zorat arâpŋâ ziŋâ âi kâmbarâŋâ mem âimŋâ mumuŋan gâbâ zaatsap sarâ sâbegât kâwali a sâŋgonzâŋgona kwagân âi galem kinetâ sirâm karâmbut âkâbap. Mârum den sarâ zeip, zorat den sarâ kwâkŋan zari lâmbatpapkât girem op dâgogen.”  
\v 65 Sâne Pilatoŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Kâwali a ziŋgan. Diiziŋgâm kwagân âim ziiŋak dap mo dap nâŋge, zo yatâ dooŋgune tâpap. Yatâ sâi kâwali a zen sot âimŋâ kwagân zo winzip pam galem tarâwe.  
\v 66 (-)   
\c 28  
\s1 Yesu mumuŋan gâbâ zaarip.  
\r (Mk 16:1-10; Lu 24:1-10; Yo 20:1-18)  
\p
\v 1 Yuda zeŋgât kendon âki haŋsâsâgât Maria, Madala kamânân gokŋâ sot Maria bukuŋâ, zet kwagân iktam âiwet.  
\v 2 Aritâ wâriŋ patâ mei Kembugât sumbem a ŋâiŋâ sumbemân gâbâ gem kât patâ mem kâbakŋei ari kât kwâkŋan tâip.  
\v 3 Tobatŋâ âsakŋoot hânpân yatâ. Hâmbâŋâ kâu timan.  
\v 4 Kâwali a, zen zo ekŋâ sânâmziŋ sâmbui keŋgât op hânân gei zem ândiwe.   
\p
\v 5 Oi ambân zagât zo, zet âi takitâ aŋâ itâ dâzâkom sâip, “Zet keŋgât mân oit. Nâ nâŋgan. Zet poru nagân kuwe, zo iktam gabot.  
\v 6 Oi zâk zi mân taap. Zâk mârum sâm dâzâŋgoip, zo yatâ op mumuŋan gâbâ zaatsap.  
\v 7 Zet kek âi arâpŋâ dâzâŋgobabot, ‘Yesu zâk mumuŋan gâbâ zaatsap. Galilaia hânân âi kândom otziŋgâbap. Zen zoren âi ikpi.’”   
\p
\v 8 Sâi zet kek kwak zo birâm keŋgât sot sâtâre op arâp den siŋgi dâzâŋgoram sârârâk kârâm âiwet.  
\v 9 Aritâ Yesuŋâ mâtâbân muyagezikâm itâ sâm dâzâkoip, “Umzik âlip oit.” Yatâ sâi zet um topŋan âi pindiŋsâm mâpâsem kiŋan gâsuwet.  
\v 10 Oi Yesuŋâ itâ sâm dâzâkoip, “Zen mân keŋgât oit. Zet âi arâpnâ dâzâŋgoitâ Galilaia hânân âi nikpi.”   
\p
\v 11 Ambân zagât, zet aritâ kwagân galem kirâwe, zeŋgâren gâbâ nâmbutŋâ zen âim kamân patin takâmŋâ tirik namâ galem patâ kut ŋâi âsageip, zorat siŋgi dâzâŋgowe.  
\v 12 Oi tirik namâ galem a patâ sot a sâtŋâ, zen mindum kâwali a zen kât doŋbep ziŋgâwe.  
\v 13 Ziŋgâm itâ sâwe, “Zen itâ sâbi. Nen ŋâtigân uman zeindâ arâpŋâ ziŋ gam kâmbarâŋâ mie.  
\v 14 Den zo Roma a kutâŋâ nâŋgâbapkât keŋgât mân upi. Âlip niŋâ dukunat.”  
\v 15 Yatâ sâm dâzâŋgone kâwali a zen den lum kât zo mem âiwe. Den sarâ zo Yuda a zeŋgâren zeipŋak tok ziap.   
\s1 Yesuŋâ bâkŋan arâpŋâ muyageziŋgâm nep diŋ sâm ziŋgip.  
\p
\v 16 Yesugât arâp kiin kânok, nen Galilaia hânân bakŋâ ŋâin Yesuŋâ den kânŋan dâtnâŋgoipkât zoren zâiwen.  
\v 17 Zâimŋâ zikŋâ ekŋâ pindiŋsâm mâpâsiwen. Nâmbutŋandâ ko um zagât urâwe.  
\v 18 Oi Yesuŋâ gootniŋan gam itâ sâm dâtnâŋgoip, “Anutuŋâ imbaŋâ top top aksik sumbemgât sot hângât nâ nigip.  
\v 19 Zorat ko zen hânŋâ hânŋâ, a kâmutŋâ kâmutŋâ, zeŋgâren âim nep tuune dinnâ lum nâgât a ambân upi. Oi Ibâ sot nanŋâ, nâ sot Tirik Kaapum, neŋgât korân târokwap too saŋgon ziŋgâbi.  
\v 20 Den dâzaŋgom ândiwan, zo aksik lubigât dâzâŋgom ândibi. Oi ŋâi dâzâŋgua nâŋgânek. Nâ sirâmŋâ sirâmŋâ, âsâbâŋ zen sot ândia hângât narâkŋâ âkâbap.”  
\p Zo yatik.