\id LUK - Komba NT [kpf] -Papua New Guinea 1980 (DBL 2014) 
\h LUKA 
\toc1 Yesugât den siŋgi âlipŋâ Lukaŋâ kulemguip 
\toc2 Luka 
\toc3 Lu 
\mt1 Yesugât den siŋgi âlipŋâ Lukaŋâ kulemguip.  
\c 1  
\s1 Lukaŋâ Yesugât den siŋgi kulemgum Teopilo pindip.  
\p
\v 1 A doŋbep, zen kut ŋâi ŋâi bonŋâ osetniŋan âsageip, zorat den siŋgi kulemguwe.  
\v 2 Yesugât arâpŋâ, zen zâk sot tapŋâ kut ŋâi ŋâi zo ek naŋgâmŋâ dâzâŋgone kulemguwe.  
\v 3 Oi nâŋgoot yatik topŋan gâbik kut ŋâi ŋâi muyagem gâip, zo mulunâk sâm pitiŋkum nâŋgâm naŋgâm, Teopilo a patânâ, gâgât den siŋgi zo kulemgubâman.  
\v 4 Oi zo sâlâpkum itâ nâŋgâm kwâtâtiban. Den siŋgi otgiwe, zo bonŋâ.   
\s1 Anutugât sumbem a ŋâiŋâ Sakariagâren âsageip.  
\p
\v 5 Herodeŋâ Yuda hânân a kutâ ândeip, narâk zoren Anutugât tirik namâ galem a ŋâi ândeip, kutŋâ Sakaria. Zâk Abia zâkkât kâmurân gokŋâ. Ambinŋâ Elisabete zâk Aaroŋgât kiurâpŋâ zeŋgâren gokŋâ.  
\v 6 Zet Anutu mâteŋan târârak ândiwet. Anutugât gurumin den aksik lum târârakŋâ ândiwet.  
\v 7 Elisabete zâk kâpin ândeipkât murarâ buŋ ândim a ambân sombâ urâwet.   
\p
\v 8-9 Oi hilâm dâp tirik namâ galem a ŋâi tirik namin bagimŋâ nalem wârânŋoot kârâbân oi sei kâbak hitom âlipŋâ zâimâip. Oi Sakaria ândei ko zâkkât a kâmut zo zen tirik namâ galem upigât narâkŋâ mâte oi tirik namin baginam wenzu pane muyageip dâp namin zâimarâwe.  
\v 10 Sakaria zâk tirik namin zâi om tâi a ambân doŋbep zen âkŋan tap Kembugâren ninâu sâm tarâwe.  
\v 11 Kembugât sumbem a ŋâiŋâ zâkkâren âsageip. Sumbem a zo nalem kâbak uuŋâ kândâtŋan bongen âsagem kirip.  
\v 12 Âsagem kiri Sakaria ekŋâ pârâkpam keŋgât oip.  
\v 13 Yatâ oi ko sumbem a zorâŋâ itâ sâm dukuip, “Sakaria, gâ mân keŋgât ot. Kembuŋâ ninâugâ nâŋgipkât ambingâ Elisabete kâmboŋâ op nangâ mimbap. Zâkkât kutŋâ Yohane sâban.  
\v 14 Umgâ sâtâre upan. Âsagei a ambân doŋbepŋâ umâlep nâŋgâbi.  
\v 15 Zâk Anutu mâteŋan patâ opŋâ ândibap. Oi zâk mamŋaŋgât kâmbo kâligen zei Tirik Kaapumŋâ topkwap umŋan piksâbap. Zâk waiŋ sot too kâtikŋâ mânâk nimbap.  
\v 16 Zâkŋâ den dâzâŋgoi Isirae a doŋbep zen umziŋ melâŋ Kembugât a upi.  
\v 17 Zâkŋâ Propete Elia yatâ Kaapum sot imbaŋâŋoot op Kembu kore okŋaŋgâbap. A patâ zeŋgât umziŋâ melâŋi katep zeŋgâren âi gâsubap. Oi a um kâtik zen umziŋ melâŋi târârak zeŋgât holi yatâ op ândibi. Zo yatik Kembugât siŋgi a ambân kubikziŋgi ândibi.”   
\p
\v 18 Sumbem aŋâ yatâ sâi Sakaria itâ mâburem dukuip, “Nâ sot ambinâ, net a ambân sombâ, zorat dap op gâgât den nâŋga bonŋâ upap?”   
\p
\v 19 Sâi sumben aŋâ itâ sâm dukuip, “Nâŋgâ. Nâ kutnâ Gabirie. Nâ Anutu mâteŋan kinman. Zâkŋâ sâŋgonnogi gem ga siŋgi den âlipŋâ zi dâgogan.  
\v 20 Zorat nâŋgâ. Dinnâ nâŋgâna mân bon uapkât zorat hâuŋâ kopa op diŋgâ buŋ op ândina den dâgogan, zo bonŋâ muyagibap.”  
\v 21 Sakaria zâk tirik namin narâk kârep tâi a ambân zen âkŋan mambât tapŋâ nâŋgâm kwâkâm tarâwe.  
\v 22 Yatâ utne Sakaria zâk gemŋâ den dâzâŋgobam kwagip. Kwagi ekŋâ itâ nâŋgâwe, “Zâk tirik namin sen mârât eksap.” Yatâ nâŋgâne Sakariaŋâ bikŋandik dâp otziŋgip. Oi diŋâ buŋ op ândeip.  
\v 23 Yatâ op ândim gâi nep tuutuuŋ narâkŋâ âki kamânân puriksâm arip.   
\p
\v 24 Oi bet ambinŋâ kâmboŋâ oip. Oi kâin bâtnâmbut tik ândeip.  
\v 25 Oi itâ sâip, “Kembu zâk sâi narâk ziren a ambân mâteziŋan aŋunnâ buŋ upap.”   
\s1 Sumbem a ŋâiŋâ Maria muyageŋaŋgip.  
\p
\v 26 Kâin bâtnâmbut âki Kembuŋâ sumbem a Gabirie sâŋgongoi Galilaia hânân, Nasarete kamânân arip.  
\v 27 Zoren ambân sigan ŋâi ândeip, kutŋâ Maria. Maria zâkkât a siŋgi zo Dawidigât kiunŋâ Yosepe. Zâkkât siŋgi sâne ândeip.  
\v 28 Oi sumbem a zo Mariagâren muyagem itâ sâm dukuip, “Kembuŋâ umâlip otgibap. Gâ zorat sâtâre ot. Kembuŋâ gâ sot ândiap.”   
\p
\v 29 Sumbem aŋâ yatâ sâm dukui nâŋgi kwakmak oip. Umŋan itâ nâŋgip, “Den zo topŋâ dapkât sap?”   
\p
\v 30 Yatâ nâŋgi sumbem aŋâ itâ sâm dukuip, “Maria, gâ mân keŋgât ot. Anutuŋâ gegi âlip uat.  
\v 31 Nâŋgâ. Gâ kâmbogâ op nangâ mimban. Zâkkât kutŋâ Yesu sâban.  
\v 32 Zâkŋâ patâ oi sumbem mariŋaŋgât nanŋâ sâbi. Kembu Anutuŋâ sâkunŋâ Dawidi, zâkkât gebâkŋan pâmbap.  
\v 33 Oi Isiraegât kiurâp, zeŋgât a kutâ op ândibap. Op ko zâk narâk buŋâ ândim zâibap.”   
\p
\v 34 Sâi Mariaŋâ itâ sâm dukuip, “Nâ a buŋâ ândianân den sat, zo dap op âsagibap?”   
\p
\v 35 Yatâ sâi sumbem aŋâ den itâ mâburem pindip, “Tirik Kaapumŋâ gâ sot gei tâpap. Oi sumbem mariŋaŋgât imbaŋandâ mamŋâ tatgibap. Zorat nangâ zo Anutugât nanŋâ sâbi.   
\p
\v 36 Oi ŋâi dâgoga nâŋgâ. Bukugâ Elisabete, zâk ambân sombâŋâ nanŋâ mimbap. Elisabeteŋâ kâmboŋâ tâi kâin nâmburân kânok âkip. Zâk kâpin ambânŋâ yatâ uap.  
\v 37 Anutu zâk kut ŋâi ŋâi tuubam mân kwakmap.”   
\p
\v 38 Yatâ sâi ko Mariaŋâ itâ sâm dukuip, “Nâ Kembugât kore ambân. Zorat ko den sat, zo âlip otnibap.” Yatâ sâi sumbem aŋâ birâŋaŋgâm arip.   
\s1 Mariaŋâ Elisabetegâren âi egip.  
\p
\v 39 Maria zâk mâik ŋâi ândim zaatŋâ Yuda zeŋgât barin kamân ŋâi tâip, zoren arip.  
\v 40 Âi takâm Sakariagât mirin zâim Elisabete sâm sâtâre okŋaŋgip.  
\v 41 Yatâ mâŋgari nâŋgi umŋan katep seroŋkoip. Oi Tirik Kaapumŋâ Elisabete umŋan piksâi den kâtikŋâ sâm itâ sâip,  
\v 42 “Bukunâ, Anutuŋâ mâsop mingibap. Ambân nâmbut zeŋgât mâsop yatâ buŋâ. Walâm mingibap. Oi kâmbogâ kâligen muyagem ziap, zâk yatik mâsop miŋaŋgâbap.  
\v 43 Opoŋ, Gâ kembunaŋgât mamŋandâ nâgâren gaat.  
\v 44 Gâ mâŋgannina kâmbonan katep sâtâre op âim gâi nâŋgan.  
\v 45 Gâ Kembugât den nâŋgâna bon oip, zorat gâgât nâŋga sâtâreŋoot uap.”   
\s1 Mariaŋâ mâpâmâpâse den sâip.  
\p
\v 46 Oi Mariaŋâ itâ sâip, “Nâ umnandâ Kembu sâm âlip kwâkŋaŋgan.  
\v 47 Um dâpnandâ Anutu kubikkubiknâ sâm sâtâre okŋaŋgan.  
\v 48 Nâ zâkkât kore ambân gigiŋâ ua ko nâ mem zâi kwatnigap. Zorat a ambân zen sâm bâbâlaŋ kwatnibi.  
\v 49 Kembu zâk kâwaliŋootŋâ nâgâren kulem mârâtŋoot kuap. Kutsiŋgiŋâ hâlâluyâk ziap.  
\v 50 Hurat kwâkŋaŋgâme, zen um lumbeŋaŋgât opŋâ kisâŋgoit, sâkurâpniŋ zeŋgâren gâbâ on galem otziŋgâm gâip.  
\v 51 Imbaŋâŋaŋgât opŋâ a umziŋaŋgât zâizâiŋâ op ândime, zo zâŋgom kâbakŋei siŋsururuŋ âime.  
\v 52 A kutâ zen ko kâbakŋeziŋgi ginetâ a gigiŋâ minziŋgâm zâi zâmbanmap.  
\v 53 A ambân kâbâ kanpitâ, zo kâbâ kwatziŋgâmap. Oi sikumziŋ patâ, a zo kâbakŋeziŋgi bet bâsaŋ âime.  
\v 54 Oi Isirae kore a ambân gakâŋâ um lumbeŋaŋgât op tânzâŋgoip.  
\v 55 Sâkuniŋâ Abaram sot kiurâpŋâ ândibi, zen um lumbeŋaŋgât den dâzâŋgoip. Zorat yatâ otniŋgip.”  
\v 56 Oi Maria zâk kâin karâmbut Elisabete sot ândim kamânŋan âburem arip.   
\s1 Yohane âsageip.  
\p
\v 57 Elisabete zâk katep mimiŋ narâk oi nanŋâ meip.  
\v 58 Katep âsagei ko kamârâpŋâ sot torerâpŋâ, zen Kembu umâlepŋaŋgât bonŋâ zâkkâren muyageipkât umâlip nâŋgâwe.   
\p
\v 59 Katep âsagei sirâm nâmburân zagât tapŋâ karâmbuŋan a ambân zen mindumŋâ katep kwabâ kwâkŋaŋgâwe. Oi ibâŋâ Sakariagât kutŋâ pindânam sâwe.  
\v 60 Sâne mamŋandâ kwâkâziŋgâm sâip, “Buŋâ. Kutŋâ Yohane sânat.”  
\v 61 Sâi itâ dukuwe, “Torerâp zeŋgâren kot yatâ zo mân ziap.”  
\v 62 Sâm kwâkâyaŋgâm Sakaria zâk nanŋaŋgât kutŋâ sâbapkât betŋâ dâp okŋaŋgâwe.  
\v 63 Okŋaŋgâne ekap nibigât bikŋandâ dâp tuugi pindâne zitâ kulemguip, “Kutŋâ Yohane.” Yatâ kulemgui zen ekŋâ pârâk parâwe.  
\v 64 Oi zorâŋak nâmbâlamŋâ puriksâi den sâm Anutu mâpâseip.  
\v 65 Oi ko kamân toren toren a ambân tap âiwe, zo den zo nâŋgâne imbaŋâ oip. Oi Yuda zeŋgât barin ândiwe, zo zen siŋgi âragum naŋgâwe.  
\v 66 Oi zen den zo nâŋgâm itâ sâwe, “Katep zo lâmbatŋâ dap upap?” Sâne Kembuŋâ katep zo galem oi ândeip.   
\s1 Sakariaŋâ den sâm Kembu mâpâseip.  
\p
\v 67 Ibâŋâ Sakaria zâkkât umŋan Tirik Kaapum piksâi mâpâmâpâse den itâ sâip,  
\v 68 “Isirae a ambân nen Kembuniŋâ Anutu mâpâsinâ. Zâkŋâ arâpŋâ nen niŋgitŋâ tâbaniŋ miap.  
\v 69 Oi kore aŋâ Dawidi, zâkkât kiurâpŋâ neŋgâren gâbâ a ŋâi bâliŋan gâbâ mâkâniŋgâbapkât sâi âsagiap. A zo zaat betniŋan mimbap.  
\v 70 Mârumŋan sâi Propete gakârâp den kânŋan sâwe, zorat dâp yatâ âsagiap.  
\v 71 Zâkŋâ kâsa otniŋgâme, zeŋgât bitziŋan gâbâ betniŋan mimbap. Um kâlak otniŋgâme, zeŋgât bitziŋan gâbâ gâbâreniŋgâbap.  
\v 72 Sâkurâpniŋâ zen sot um lumbegât târotâro oip, zo nâŋgâmŋik otniŋgâbapkât sâip.  
\v 73 Kâsarâpniŋâ zeŋgâren gâbâ mâkâniŋgâbapkât sâkuniŋâ Abaram sâm kâtigeŋaŋgip.  
\v 74-75 Yatâ otniŋgi sâkniŋ sânduksâi um hâlâlu, um salek ândim ninâu sâm ândim munat.   
\p
\v 76 Oi katep, gâ sumbem mariŋaŋgât Propete a op ândiban. Oi Kembu kândom okŋaŋgâm mâtâp kârâm kubikpan.  
\v 77 Oi Kembugât a ambân kâmut kubikkubik den dâzâŋgona nâŋgâm unziŋ melâŋne Kembu zâk tosaziŋ gulipkubap.  
\v 78 Anutu zâk umŋâ patâ neŋgâren ziapkât sâi ŋâtâtigân gâbâ haŋsâbap.  
\v 79 Mârum ŋâtâtigân ândim munam urâwen. Irak ko âsakŋâ niŋgâbap. Âsakŋâ âsagei lumbeŋaŋgât mâtâp ekŋâ lâŋnat.”   
\p
\v 80 Oi katep zâk um sâkŋâ lâmbarip. Oi mirâ kamân âtâŋan ândei nep narâk mâte oi Isirae a ambân zeŋgâren âsageip.   
\c 2  
\s1 Yesu katep âsageip.  
\r (Mt 1:18-25)  
\p
\v 1 Narâk zoren Roma zeŋgât a kutâ Augusto zâkkât den itâ zeip, “A ambân hân dâp kutziŋ kulemgum sâlâpkubi.” Nep zo mârumŋan mân tuuwe.  
\v 2 Kwirinio zâk Siria hânân a kutâ op ândei nep zo topkwarâwe.  
\v 3 A ambân ândiwe aksik kutziŋâ kulmegunam utne kamân topziŋan âiwe.  
\v 4 Yosepe zâk Dawidigât kiun, zorat Galilaia hânân Nasarete kamân birâm Yudaia hânân Dawidigât kamân Betelem, zoren zarip.  
\v 5 Oi ambân siŋgiŋâ Maria, zâk zot kutzikŋâ kulemgubâ sâi kâmboŋoot diigi âiwet.  
\v 6 Âi takitâ Maria katep mimiŋ narâkŋâ oip.  
\v 7 Narâk oi kândom nanŋâ memŋâ sâŋgumŋâ kâpimŋâ bâu patâ makaugât waŋgâyân pâi gei zeip. A ambân zen zâk lomba mirâ piksâwegât kiaŋ kârumŋâ makaugât waŋgâyân pâitâ gei zeip,   
\p
\v 8 Oi ŋâtik zoren kamân naŋgâmŋan a nâmbutŋâ râma galem tarâwe.  
\v 9 Galem tatnetâ Kembugât sumbem a ŋâiŋâ zeŋgâren âsagei Kembugât âsakŋandâ âsageziŋgi keŋgât doŋbep urâwe.  
\v 10 Oi sumbem a zorâŋ itâ sâm dâzâŋgoip, “Zen mân keŋgât utnek. Nâŋgânek. Nâ zeŋgât den siŋgi âlip mem gaan. A ambân zen zo nâŋgâmŋâ sâtâre upi.  
\v 11 Itârâŋ sirâm ziren kubikkubik mariŋâ, Kembu Kristo, Dawidigât kamânân âsageziŋgap.  
\v 12 Oi sâm mânâŋgât ziŋga nâŋgânek. Zen katep mâik ŋâi sâŋgumŋâ kâpimŋâ makau zeŋgât nalem niniŋ waŋgâyân ziap, zo âi ikpi.”  
\v 13 Den yatâ sâi zorenâk sumbem a kâmut patâ bukuziŋaŋgâren gemŋâ Anutu itâ sâm mâpâsiwe,  
\v 14 “Anutu u sumbemân sâm âlip kwâkŋaŋgânâ. Zâkŋâ hânân a buku otziŋgap, zeŋgâren um lumbe muyagibap.”   
\s1 Râma galem a, zen Yesu âi igâwe.  
\p
\v 15 Sumbem a, zen âburem zâine galem a zen itâ sâm âraguwe, “Nen Betelem kamânân zâim Kembuŋâ den sap, zorat bonŋâ iknâ.”  
\v 16 Yatâ sâm kek zâimŋâ Maria sot Yosepe muyagezikâm katep mâik makau waŋgâyân zei igâwe.  
\v 17 Oi âimŋâ a ambân sumbem aŋâ den sâip, zo dâzâŋgowe.  
\v 18 Oi galem a zeŋgât den nâŋgâwe, zo nâŋgâne imbâŋâ oip.  
\v 19 Mariaŋâ ko den zo nâŋgâm kwâtâtem ândeip.  
\v 20 Râma galem a, zen âburem âim sumbem agât den sot Yesu katep igâwe, zorat Anutugâren sâiwap sâm mâpâsiwe.   
\s1 Simeoŋ sot Hana, zekât den.  
\p
\v 21 Yesu katep âsagem zei sirâm nâmburân karâmbut oi kwabâ kom kutŋâ Yesu sâwe. Mârum Maria mân kâmboŋ oi ko kot zo sumbem a ŋâiŋâ sapsum dukuip.  
\v 22 Mosegât den zeip, zo luwe. Mariaŋâ kendon ândimŋâ Yosepe sot Yesu katep mem Yerusalem kamânân zâim mamŋâ sot nanŋâ, zet Mosegât den lum sâkzik salek upapkât Anutugâren lâmbaŋ uwet.  
\v 23 Zorat Kembugât ekabân gurumin den ŋâi itâ ziap,   
\q1
\v 24 “Kândom narâpziŋâ âsagine Kembugât siŋgi sâbi. Sâmŋâ kembâ patâ zagât mo mâik zagât, zo mem Kembugât siŋgi sâm kom umbi.”  
\p Oi zet Kembugât gurumin den zo wâratkum urâwet.   
\p
\v 25 Oi Yerusalem kamânân a ŋâi ândeip, kutŋâ Simeoŋ. Zâk a târârak ândim Isirae a zeŋgâren lumbeŋâ muyagibapkât mambât ândeip. Oi Tirik Kaapumŋâ umŋan gei piksâm den itâ sâm muyagem pindip,  
\v 26 “Gâ mân mona Kembu Kristo muyagei ikpan.”  
\v 27 Oi Tirik Kaapumŋâ okŋaŋgi tirik namin zarip. Zari Maria sot Yosepe, zet Mosegât den lum Yesu katep mem zâiwet.  
\v 28 Mem zaritâ Simeoŋâ katep zo lumŋâ Anutu itâ sâm mâpâseip,  
\v 29 “O Kembu, den sâin, zorat bonŋâ âsagiap. Zorat umnâ âlip oi mumbat.  
\v 30 Sinnandâ kubikkubik a zi eksan.  
\v 31 Kubikkubik a zi hân dâp aŋâ ambânŋâ ziŋâ ikpigât muyagiat.  
\v 32 Zâkŋâ kwakmak a ambân kamân ŋâin ŋâin ândie, zen âsakŋâ ziŋgâbap. Isirae a neŋgât kutsiŋginiŋâ lum zaatpap.”  
\v 33 Yesu katepkât yatâ sâi ibâ mamŋâ zikŋâ nâŋgitâ imbaŋâ oip.  
\v 34 Oi Simeoŋâ Anutu âlip otziŋgâbapkât sâm Maria itâ sâm dukuip, “Katep zirâŋâ Isirae a nâmbutŋâ zâmbari gine nâmbutŋâ ko lum zaatziŋgâbap. Yatâ oi a nâmbutŋandâ sâm bâliŋ kwâkŋaŋgâbi.  
\v 35 Zo yatâ âsagei a doŋbep nâŋgânâŋgâziŋaŋgât topŋâ muyagibap. Oi gâ ko sâknam kâlakŋâ nâŋgâban.” Simeoŋâ Maria den yatâ zo sâm dukuip.   
\p
\v 36 Oi ambân ŋâi ândeip, kutŋâ Hana, Panuegât bâratŋâ. Aseregât kiurâp zeŋgâren gokŋâ. Katepŋan gâbâ a mem zâk sot ândei kendon nâmburân zagât âki moip.  
\v 37 Malâ ândim zari kendonŋâ 84 oi sombâ oip. Ambân zo Propete ambân. Zâk tirik namin âsâbâŋ ândimŋâ nalem birâm Anutugâren ninâu nep tuum ândimâip.  
\v 38 Ambân zorâŋâ narâk zoren tirik namin zâim katep ekŋâ Anutu sâm âlip kwâkŋaŋgip. Yerusalem kamânân Kristo muyagibapkât mambât ândiwe, zen Yesu katepkât siŋgi dâzâŋgoip.   
\p
\v 39 Maria sot Yosepe zet Kembugât gurumin den sâsâŋâ, zo op naŋgâm Galilaia hânân, Nasarete kamânân puriksâm âiwet.  
\v 40 Zoren ândeitâ Anutuŋâ kâtep galem okŋanŋgi lâmbatŋâ kâtigem nâŋgânâŋgâŋâ patâ oip.   
\s1 Yesu katep kendongât Yerusalem kamânân zarip.  
\p
\v 41 Maria sot Yosepe zet kendon patâ dâp Yerusalem kamânân zâimarâwet. Yuda zeŋgât kendon patâgât zâimarâwet.  
\v 42 Oi Yesu katep kendonŋâ kiin zagât oi kendongât zâizâiŋ narâk mâte oi diigitâ ârândâŋ zâiwe.  
\v 43 Zâi ândine kendon âki Maria Yosepe, zet Yesu katep mân nâŋgâm Yerusalem kamânân pâitâ ândei zikŋâ puriksâwet.  
\v 44 Puriksâm a oserân mârum ariap sâm âi mâtâbân buku torerâpzik zeŋgâren kârum ândeitâ ŋâtiksâip.  
\v 45 Zeŋgâren mân muyagemŋâ âburem Yerusalem kamânân kârum âiwet. Kârum ândeitâ sirâm zagât âkip.  
\v 46 Âki ko sirâm karâmbuŋan tirik namin tâi muyagiwet. Zâk zoren Kembugât gurumin den zorat galem a, zeŋgât oserân tap dinziŋâ nâŋgâm topŋaŋgât mâsikâziŋgip.  
\v 47 Oi a tarâwe, zen aksik nâŋgânâŋgâŋaŋgât sot diŋaŋgât nâŋgâmŋâ imbaŋâziŋ buŋ oip.  
\v 48 Zeŋgât oserân tâi ibâ mamŋâ zet ekŋâ pârâk parâwet. Oi mamŋandâ itâ sâm dukuip, “Katep, gâ wangât yatâ otnikat? Oi ibâgoot, net umbâlâ op kârugim ândiet.”  
\v 49 Sâi Yesuŋâ itâ sâm dâzâkoip, “Zet wangât kârunim ândiabot? Nâ Ibânaŋgât nebân ândibatkât sâm nigip. Zet zo dap yatâ mân nâŋgabot?”  
\v 50 Yatâ sâi den zo nâŋgâm kwagâwet.   
\p
\v 51 Oi ibâ mamŋoot Nasarete kamânân âburem arip. Zoren sâtzik lum kore otzikâm ândeip. Mamŋâ mârum zâkkât diŋâ nâŋgip, zorat nâŋgâmŋik ândeip.  
\v 52 Yesu zâk nâŋgânâŋgâ sot sâkŋâ ârândâŋ lâmbat ândei Anutu sot a, zen ek nâŋgâne âlip oip.   
\c 3  
\s1 Yohane nep topkwâip  
\r (Mt 3:1-12; Mk 1:2-8; Yo 1:19-28)  
\p
\v 1 Tiberia Sisa zâk kendonŋâ kiin bâtnâmbut Roma a kutâ op ândei Yohaneŋâ nepŋâ topkwâip. Narâk zoren Pontio Pilatoŋâ Yuda hânân a kutâ ândeip. Herodeŋâ Galilaia hânân a kutâ op ândeip. Zâkkât munŋâ Pilipo, zâk Ituraia sot Trakaniti hânân a kutâ op ândeip. Lisania zâk Abilene hânân a kutâ ândeip.  
\v 2 Narâk zoren Hanasi sot Kaipa, zet tirik namâ galem a zeŋgât patâziŋâ op ândiwet. A zo a kutâ sot a sâtŋâ ândiwe. Narâk zorenâk Sakariagât nanŋâ Yohane mirâ kamân âtâŋan ândei Anutuŋâ nep diŋ sâm pindip.  
\v 3 Nep diŋâ sâm pindi Yodaŋ too nâmbut nâmbut âim gam ândim a ambân umziŋ melâŋne too saŋgonziŋgi tosaziŋâ buŋ upapkât dâzâŋgom ândeip.  
\v 4 Propete Yesaiŋâ mârum ekabân den ŋâi itâ sâm kulemgui ziap, zorat bonŋâ muyageip. Den zo itâ,  
\q1 “Mirâ kamân âtâŋan a ŋâiŋâ âsagem den patâ itâ sâm muyagem ândiap, ‘Kembugât mâtâp kârâne târârak oik.  
\v 5 Sin dâwe, zo kârâm kwârakune gânduŋ oik. Bak patâ sot mâik kârâm kubikne kelâluŋ oik. Mâtâp gâŋgonâ, zo târârak op naŋgâbap. Bakŋâ sinŋâ kâpunŋâ kârâm kubiknek.  
\v 6 Oi a ambân aksik Anutugât kubikkubikŋâ, zo ikpi.’”   
\s1 Yohaneŋâ a den girem dâzâŋgoip.  
\p
\v 7 Oi a ambân kâmut patâ Yohanegâren âi too saŋgonziŋgâbapkât sâne dâzâŋgom sâip, “Mulumgât kiurâp zen. Bâliŋâziŋaŋgât hâuŋâ takâziŋgâbam uap, zo ŋâiŋâ dâzâŋgoi bâliŋâziŋâ birâbi?”  
\v 8 Zen umziŋ melâŋ orot mâme âlipŋâ utnek. Oi umziŋan itâ mân nâŋgâbi, “Nen Abaramgât kiurâp, zorat kârâpŋoot mân otniŋgâbap.” Nâ dâzâŋgua nâŋgânek. Anutu zâk sâbâ sâm sâi kât zirâŋ âlip Abaramgât kiurâp upi.  
\v 9 Zorat sa nâŋgânek Nak ŋâi bonŋâ âlipŋâ mân upap, zo ko mariŋandâ kârâm kârâbân umbamap. Nâŋga zo mârum nak topŋan pâi taap.”   
\p
\v 10 Yatâ sâm dâzâŋgoi a ziŋ mâsikâm sâwe, “Nen dap utnat?” Sâne dâzâŋgoip,  
\v 11 “A ŋâi hâmbâ zâgât mem ândim a ŋâi hâmbâ buŋ ândei ŋâi pindâbap. A ŋâi nalemgât yatâ upap.”  
\v 12 Oi kât mimiŋâ a, zen yatik gamŋâ too saŋgonziŋgâbapkât mâsikâm sâwe, “Patâ, nen dap utnat?”  
\v 13 Sâne dâzâŋgoip, “A kutâŋâ sâip, yatik mimbi. Walâmŋâ mân mimbi.”  
\v 14 Oi kâwali a zen yatik gam sâwe, “Nen dap utnat?” Sâne dâzâŋgoip, “Zen a laŋ mân zâŋgom sâkziŋanâk sâm kut ŋâi ŋâiziŋâ mân mimbi. Patâziŋandâ kâtziŋâ ziŋgâbap, zorik nâŋgâne âkâbap.”   
\s1 Yohaneŋâ Yesugât topŋâ sâm muyageip.  
\p
\v 15 A ambân zen Yohanegât um zagât opŋâ umziŋan itâ sâwe, “Zâk Kristo mot ŋâi.”  
\v 16 Sâne Yohaneŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Nâ tooyâk saŋgonziŋgan. Ka kândâtnan ŋâi gam taap. Zâk kâwali ŋâi zemŋâŋgap. Zâk patâ. Nâ yatâ zorâŋ irâ sikumŋâ laŋaŋga mân dap upap. Zâkŋâ gamŋâ Tirik Kaapum sot kârâp saŋgonziŋgâbap.  
\v 17 Zâk sombem gâbâgâbâriŋoot gamŋâ nalem gwapgwapŋâ gâbârem mindubap. Oi nalem bonŋâ kubikŋâ mirâ umŋan pâi tâpap. Iisâk ko gâbârem kârâbân pâi simbap. Oi kârâp zo mân bâpsâbap.”   
\p
\v 18 Yohaneŋâ girem den zo sot den nâmbutŋâ dâzâŋgom ândeip.   
\p
\v 19 Den yatâ dâzâŋgom ândimŋâ a kutâ Herode kwâkâŋaŋgâm dukuip. Wangât, zâk munŋaŋgât ambân Herodia bekŋan meip sot bâliŋâ nâmbutŋâ oip, zorat op ko yatâ dukuip.  
\v 20 Zorat kwâkŋan Herodeŋâ bâliŋâ târokwap Yohane tâk namin pâip.   
\s1 Yohaneŋâ Yesu too saŋgorip.  
\r (Mt 3:13-17; Mk 1:9-11)  
\p
\v 21 Yohane tâk namin mân tâip, narâk zoren a doŋbep patâ Yohanegâren gane too saŋgonziŋgi ko Yesu zâk yatigâk ari saŋgonŋaŋgip. Saŋgori kin ninâu sâm tâi sumbem pâroŋsâi Tirik Kaapumŋâ tobatŋâ nii kembâ yatâ op zâkkâren gem gam kwâkŋan pâip.  
\v 22 Oi sumbemân gâbâ den ŋâi itâ âsagem gâip, “Nannâ, gâ umnandâ gâsugim biraŋmap. Gekŋâ umnâ âlip opmap.”   
\s1 Yesugât sâkurâpŋâ.  
\r (Mt 1:1-17)  
\p
\v 23 Yesu zâk kendon 30 upâ sâi nepŋâ topkwâip. Oi a ziŋâ zâkkât nâŋgâne Yosepegât nanŋâ oip.  
\v 24 Yesugât âseŋâ Eli, zâk Matatagâren gâbâ âsageip. Matata zâk Lewigât kiun. Lewi zâk Melikigât kiun. Zâk Yanaigât kiun. Zâk Yosepegât kiun.  
\v 25 Zâk Matatiagât kiun. Zâk Amongât kiun. Zâk Nahumgât kiun. Zâk Esiligât kiun. Zâk Nagaigât kiun.  
\v 26 Zâk Maatagât kiun. Zâk Matatiagât kiun. Zâk Simeiŋgât kiun. Zâk Yosegât kiun. Zâk Yudagât kiun.  
\v 27 Zâk Yoanaŋgât kiun. Zâk Resagât kiun. Zâk Serubabegât kiun. Zâk Salatiegât kiun. Zâk Nerigât kiun. Zâk Melikigât kiun.  
\v 28 Zâk Adigât kiun. Zâk Kosamgât kiun. Zâk Elimadamgât kiun. Zâk Eregât kiun.  
\v 29 Zâk Yosuagât kiun. Zâk Eliesegât kiun. Zâk Yorimgât kiun. Zâk Matatagât kiun. Zâk Lewigât kiun.  
\v 30 Zâk Simeoŋgât kiun. Zâk Yudagât kiun. Zâk Yosepegât kiun. Zâk Yonamgât kiun. Zâk Eliakimgât kiun.  
\v 31 Zâk Meliagât kiun. Zâk Menagât kiun. Zâk Matatagât kiun. Zâk Nataŋgât kiun. Zâk Dawidigât kiun.  
\v 32 Zâk Yesegât kiun. Zâk Obedegât kiun. Zâk Boasigât kiun. Zâk Salagât kiun. Zâk Nasoŋgât kiun.  
\v 33 Zâk Aminadabagât kiun. Zâk Adamiŋgât kiun. Zâk Aranigât kiun. Zâk Hezoroŋgât kiun. Zâk Peresegât kiun. Zâk Yudagât kiun.  
\v 34 Zâk Yakobogât kiun. Zâk Isakagât kiun. Zâk Abaramgât kiun. Zâk Teragât kiun. Zâk Nahogât kiun.  
\v 35 Zâk Serukkât kiun. Zâk Reugât kiun. Zâk Pelekkât kiun. Zâk Ebergât kiun. Zâk Selagât kiun.  
\v 36 Zâk Kenaŋgât kiun. Zâk Apaksatkât kiun. Zâk Semgât kiun. Zâk Noagât kiun. Zâk Lamekkât kiun.  
\v 37 Zâk Metuselagât kiun. Zâk Henokkât kiun. Zâk Yeretkât kiun. Zâk Malaleligât kiun. Zâk Kenaŋgât kiun.  
\v 38 Zâk Enosigât kiun. Zâk Setkât kiun. Zâk Adamgât kiun. Adam, zâk Anutugâren gokŋâ.   
\c 4  
\s1 Sataŋâ Yesu mâsikip.  
\r (Mt 4:1-11; Mk 1:12-13)  
\p
\v 1 Tirik Kaapumŋâ Yesu umŋan piksâm okŋaŋgi Yodaŋ too birâm barin mirâ kamân âtâŋan âi ândeip.  
\v 2 Oi zoren ŋâtik sot sirâm 40 ândei Sataŋŋâ mâsikâm ândeip. Oi narâk zoren nalem buŋ ândimŋâ tepŋaŋgât oip.  
\v 3 Tepŋaŋgât oi Sataŋŋâ itâ sâm dukuip, “Gâ Anutugât nanŋâ ândiat oi ko kât zirâŋ sâna nalem oi ne.”  
\v 4 Yatâ sâi ko Yesuŋâ itâ sâm dukuip, “Kembugât ekabân den ŋâi itâ ziap, ‘Aŋâ nalemâk nem mân ândinat.’”   
\p
\v 5 Sâi ko Sataŋŋâ bak kârep ŋâin diim zâim hân dâp a kâmut kâmutŋâ sot sikum kut ŋâi ŋâi âkŋâleŋoot, zo tirâpkoip.  
\v 6 Oi itâ sâm dukuip, “Imbaŋâ sot kutsiŋgiziŋ patâ zemziŋgâm ariap, zo gâ gibat. Zo nâgât bitnan pâipkât ŋâi mo ŋâi pindâbâ sâm âlip pindâbat.  
\v 7 Zorat gâ umnâ topŋan ga pindiŋsâna gâgât op naŋgâbap.”  
\v 8 Sâi Yesuŋâ itâ sâm dukuip, “Den kulem ŋâi itâ ziap, ‘Gâ Kembu Anutugâ kânok mâpâsiban. Zâk kânok kore okŋaŋgâban.’”   
\p
\v 9 Sâi Sataŋŋâ Yerusalem kamânân tirik namâŋ pum kwâkŋan pâi kiri itâ sâm dukuip, “Gâ Anutugât nanŋâ ândiat oi ko zibâ pâtan gei.  
\v 10 Den kulem ŋâi itâ zo ziap, zo naŋgâ, ‘Anutu zâkŋâ sumbem arâp zeŋgât bitziŋan gâbanbap.  
\v 11 Ziŋâ bitziŋandâ mingim geine kâtŋâ mân gobap.’”  
\v 12 Sâi Yesuŋâ itâ sâm dukuip, “Den ŋâi itâ ziap, ‘Kembu Anutugâ zâizâiŋ mân okŋaŋgâban.’”   
\p
\v 13 Sataŋŋâ den top topŋâ sâm mâsikamŋâ birâm narâk ŋâigât mambât ândeip.   
\s1 Yesuŋâ Nasarete kamânân den dâzâŋgoip.  
\r (Mt 4:12-17; Mk 1:14-15)  
\p
\v 14 Tirik Kaapumŋâ Yesu mam okŋaŋgi Galilaia hânân âbureip. Âburei den siŋgiŋâ kamân dâp nâŋgâm naŋgâwe.  
\v 15 Oi kamân dâp mâpâmâpâse namin zâimŋâ siŋgi âlip dâzâŋgomâip. Dâzâŋgoi a ambân ziŋâ sâm bâbâlaŋ kwâkŋaŋgâwe.   
\p
\v 16 Ândim âimŋâ kamânŋâ Nasarete, zoren âi yatik kendon ŋâin mâpâmâpâse namin zarip. Zâk kendon dâp yatâ opmâip. Namâ kâligen zâim den sâlâpkum ziŋgâbam zaarip.  
\v 17 Zaari ko Propete Yesaia, zâkkât ekap pindâwe. Pindâne mâbâlakŋem den itâ zeip, zo muyageip.   
\q1
\v 18 “Kembugât Kaapumŋâ nâgâren ga tap nep itâ sâm nigip, ‘A gigiŋâ siŋgi âlip dâzâŋgoban. Tâk namin zâmbarâwe, zo olaŋziŋgâban. Sinziŋ bâpsâsâŋ sinziŋ mem kubikziŋgâban. A kâbakŋeziŋgâwe, zo luziŋgâban.  
\v 19 Kembu betniŋan mimbapkât narâkŋâ mâte uap, zorat dâzâŋgoban.”   
\p
\v 20 Den yatâ sâlâpkumŋâ Yesuŋâ ekap namuŋ ekap galem a pindâm ge tâip. Tâi ko a mâpâmâpâse namin tarâwe, zen aksik patâ zâkkâren sen kwap Yesu igâwe.  
\v 21 Oi den itâ topkwap dâzâŋgoip, “Kembugât den sâlâpkua nâŋge, zo itârâŋ bonŋâ âsagiap.”  
\v 22 Sâi zen diŋâ nâŋgâne kelâkŋoot oi imbaŋâziŋ buŋ oip. Oi ko itâ sâwe, “A zi Yosepegât nanŋâ, zo ka.”   
\p
\v 23 Sâne itâ sâip, “Zen nâgât den sumbuŋâ kom itâ sâbi, ‘Gâ sisi mâsek kubikkubik a ândiat oi ko gikâ sâkkâ kubikpan. Kapenaum kâmânân a ambân kubikziŋgâna siŋgigâ nâŋgâwen. Zo yatik kamângan tuuna iknâ.’”  
\v 24 Yatâ sâmŋâ sâip, “Nâ perâkŋak dâzâŋgobâ. Propete ŋâi zik kamânŋan nep tuugi nâŋgâne yenŋâ opmap.  
\v 25 Oi perâkŋak dâzâŋgobâ. Propete Elia ândei maa patâ kendon patâ karâmbut sot kâin nâmburân kânok yatik kiri pu patâ âsagem hân dâp op zeip. Oi narâk zoren Isirae hânân ambân malâ doŋbep ândiwe.  
\v 26 Ka Anutuŋâ Elia sâŋgongoi Sareta kamân Sidoŋ hânân ambân malâ ŋâi ândeip, zâkkâren arip.  
\v 27 Oi Propete Elisa ândeip, narâk zoren Isirae hânân sâk bâlâ a doŋbep ândiwe. Oi zeŋgâren gâbâ ŋâiŋâ mân âlip oi Naemaŋ, Siria hânân gok, zâk kânok âlip oip.   
\p
\v 28-29 Yatâ sâm dâzâŋgoi a ambân mâpâmâpâse namin tarâwe, zen kuk opŋâ Yesu gâsum diim kamân kândâtŋan âim bakŋâ sim ŋâi kiribân pânam urâwe.  
\v 30 Pânam utnetâ zâkŋâ puriksâm osetziŋan gâbâ arip.   
\s1 Yesuŋâ Kapenaum kamânân nep tuugip.  
\r (Mk 1:21-28)  
\p
\v 31 Galilaia hânân kamân ŋâi tâip, kutŋâ Kapenaum. Yesu zâk zoren âi takâm kendonân den sâm dâzâŋgoip.  
\v 32 Den dâzâŋgoi a ambân zen diŋâ nâŋgâmŋâ itâ nâŋgâwe, “Zâk siŋgi âlip mariŋâ yatâ den imbaŋâŋoot sâm dâtnâŋguap.” Yatâ nâŋgâm imbaŋâziŋ buŋ oip.  
\v 33 Oi mâpâmâpâse namin a wâkeŋoot ŋâi tâip. Wâkeŋâ Yesu ekŋâ den yu kambâŋ sâm sâip,  
\v 34 “Yei, Yesu Nasarete gokŋâ, wan otniŋgâbam gaat? Gâ tâmbetnâŋgobam gaat? Nâ topkâ nâŋgan. Gâ Anutugât tirik a.”   
\p
\v 35 Yatâ sâi Yesuŋâ den okŋaŋgâm sâip, “Gâ hiriŋsâmŋâ ayân gâbâ takâm âi.” Yatâ sâi wâkeŋâ a laŋ kâbakŋei a ambân mâteziŋan gei zei arip. Oi a zo mân tâmbetkoip.   
\p
\v 36 Oi a zen ekŋâ imbâŋâziŋ buŋ oi âragwâragu op sâwe, “Den zi dap dap? Zâk imbaŋâ patâŋâ wâke den dâzâŋgoi takâm âime.”  
\v 37 Oi siŋgiŋâ kamân dâp laŋ kârâm arip.   
\s1 Yesuŋâ Simoŋ sibunŋâ sot a nâmbutŋâ kubikziŋgip.  
\r (Mt 8:14-17; Mk 1:29-34)  
\p
\v 38 Yesu zâk zaat mâpâmâpâse namin gâbâ gemŋâ Simoŋgât mirin zarip. Zoren Simoŋ sibunŋâ mâsek okŋaŋgi sâkŋâ kârâp op zeip. Oi zâkkât opŋâ Yesu dukuwe.  
\v 39 Oi Yesuŋâ gootŋan âi kinŋâ mâsek den dukui birâŋaŋgip. Oi ambân zo zorenâk zaat nalem om ziŋgâziŋgâ oip.   
\p
\v 40 Mirâsiŋ giari a ambân ziŋâ bukurâpziŋ sisi mâsek, zo Yesugâren diiziŋgâm gane bikŋâ kâukziŋan pam mâsek mem sândukŋan kwatziŋgip.  
\v 41 Oi a ambân doŋbep wâkeziŋâ moliziŋgip. Wâke zen a zeŋgâren gâbâ gam den kambâŋâ sâm itâ sâwe, “Gâ Anutugât nanŋâ.” Yatâ sânam utne mân sâbigât dâzâŋgoip. Zen topŋâ nâŋgâne Kristo oip. Zo sapsubegât sâip.   
\p
\v 42 Mirâ haŋsâi mirin gâbâ gemŋâ a mân ândiândiŋan, zoren arip. Oi a ambân zen kârum âim muyagem zen sot ândibapkât aŋgân kârâne itâ sâm dâzâŋgoip,  
\v 43 “Kamân toren toren zie, zoren âi Anutugât um topŋan ândiândigât den siŋgi âlipŋâ dâzâŋgobat. Nâ nep zo tuubatkât saŋgonnogi gewan.”  
\v 44 Yatâ sâm Yuda zeŋgât mâpâmâpâse namâ tap arip dâp den siŋgi âlip dâzâŋgom ândeip.   
\c 5  
\s1 Yesugât sâtŋâ lum sarugât zuu doŋbep miwe.  
\r (Mt 4:18-22; Mk 1:16-20)  
\p
\v 1 Narâk ŋâin Yesu Genesarete saru sâtŋan âi kiri a ambân Anutugât den nâŋgânam ga minduŋaŋgâwe.  
\v 2 Minduŋaŋgâne kiri waŋgâ zagât saru sâtŋan tâitâ egip. Waŋgâ mâirâp, zen waŋgâyân gâbâ gem irâ too saŋgon kirâwe.  
\v 3 Yesuŋâ waŋgâ zo egip. Ŋâi Simoŋgât siŋgi, zorâŋ zâim dukui waŋgâ zo mâik ŋâi aline ari zoren kin siŋgi âlip sâm dâzâŋgoip. Oi a ambân zen sagân tapŋâ nâŋgâwe.   
\p
\v 4 Dâzâŋgomŋâ Simoŋ itâ sâm dukuip, “Saruyân âimŋâ zuu sâmbubigât irâ pane giarik.”  
\v 5 Sâi Simoŋâ itâ sâm dukuip, “Patâ, nen ŋâtik nep tuum ândim zuu ŋâi mân mien. Laŋ gâgât sâtkâ lum âi irâ dum pâmbat.”  
\v 6 Oi irâ pane giari zuu doŋbep piksâne sâmbum osine irâ ânâŋgâtpam oip.  
\v 7 Sâmbum osimŋâ bukurâpziŋ waŋgâ ŋâin tarâwe, zeŋgât kwâbâlap tuune gam betziŋan miwe. Zo sândune waŋgâ zagât piksâm saruyân geibam oip.  
\v 8 Simoŋ Petero, zâk zo ekŋâ keŋgât op Yesugât um topŋan âi pindiŋsâm sâip, “Kembu, nâ bâliŋ mâme a, zorat gâ birânim âi.”  
\v 9 Zuu imbaŋâ zo ekŋâ imbaŋâŋâ buŋ oi ko yatâ sâip.  
\v 10 Oi bukuzatŋâ Zebedaiogât nanzatŋâ Yakobo sot Yohane sot a nambutŋâ, zen yatik imbaŋâziŋ buŋ oip. Oi Yesuŋâ Simoŋ itâ sâm dukuip, “Gâ mân keŋgât ot. Gâ saru zuugât nep tuum ândein, yatigâk ayân nep tuum ândiban.”  
\v 11 Yatâ sâi zeŋgât waŋgâ sagân sâmbune zari kut ŋâi ŋâi zo birâm Yesu molim âiwe.   
\s1 Yesuŋâ sâk bâlâ a ŋâi kubigip.  
\r (Mt 8:1-4; Mk 1:40-45)  
\p
\v 12 Yesu zâk kamân ŋâin âi ândei sâk bâlâ a ŋâiŋâ ekŋâ ga kiŋ topŋan pindiŋsâm zem itâ sâm mâpâseip, “Kembu, gâ imbaŋâgâ ziap, zorat gâ kubiknibâ sâm âlip kubikniban.”  
\v 13 Sâi Yesuŋâ bikŋandâ sâkŋan weemŋâ sâip, “Nâ nâŋgâgigan. Bâi, sâkkâ âlip oik.” Sâi zorenâk sâkŋâ âlip op useŋâ sogeip.  
\v 14 Oi Yesuŋâ den itâ sâm dukuip, “Gâ âlip uat, zorat den siŋgi a ambân mân dâzâŋgom âim sâkkâ tirik namâ galem a tirâpkuna ikpap. Oi âlip uat, zorat Mosegât den zo lum nii mo zuu ŋâi mem ko Kembugât siŋgi sâm tirik namâ galem a pindânan. Usegâ sogiap, zo a ambân ek nâŋgâbigât yatâ otnan.”  
\v 15 Oi a âlip oip, zorat den siŋgi kamân dâp ari a zen nâŋgâm Yesugât diŋâ nâŋgâbigât sot kubikziŋgâbapkât zâkkâren mindum gawe.  
\v 16 Ka Yesu ko barâ katikŋâ mirâ kamân âtâŋan âim ninâu sâm ândimâip.   
\s1 Yesuŋâ a kiŋ bik mumuŋâ kubigip.  
\r (Mt 9:1-8; Mk 2:1-12)  
\p
\v 17 Sirâm ŋâin Yesuŋâ a den siŋgi âlip dâzâŋgom tâi Galilaia hânân gâbâ, Yuda hânân gâbâ sot Yerusalem kamânân gâbâ Parisaio a sot Kembugât gurumin den zorat galem a, zen ga a osetziŋan tarâwe. Tatne Kembugât imbaŋandâ Yesu mam okŋaŋgi a kubikziŋgip.  
\v 18 A nâmbutŋandâ a kiŋ bik mumuŋâ helâŋ aam pam mem gawe. Oi mirâ kâligen baginam utnetâ a doŋbep mindum tatne kwagâwe.  
\v 19 Yatâ opŋâ mirâ kwâkŋan zâim ogep kwâsat pane a zo helâŋoot pane Yesugât sâŋgânŋan geip.  
\v 20 Yatâ utnetâ Yesuŋâ nâŋgâm pâlâtâŋziŋaŋgât topŋâ ekŋâ a zo itâ sâm dukuip, “Arâ tosagâ biran.”   
\p
\v 21 Sâi Kembugât gurumin den zorat galem a sot Parisaio, zen den zo nâŋgâm itâ nâŋgâwe, “A zi dap yatâ? Zâk Anutu hutkum sap. Tosa birâbirâŋ, zo Anutu zik kânok.”  
\v 22 Yatâ nâŋgâne Yesuŋâ umziŋan den zo nâŋgâm itâ sâm dâzâŋgoip, “Umziŋan wangât den yatâ zo nâŋge?  
\v 23 Zen dap nâŋge? Nep ikâ zorâŋ bâbâlâŋ? Tosa birâbirâŋ mo sâk kubikkubik?  
\v 24 A bonŋâ nâ hânân ândim tosa birâbatkât imbaŋâ zemnigap, zorat topŋâ ikpigât den zo dukuan.” Yatâ sâmŋâ a kiŋ bik mumuŋâ itâ sâm dukuip, “Nâ dâgoga zaat isen koremgâ mem kamângan âi.”  
\v 25 Yatâ sâi zorenâk mâteziŋan zaatŋâ isenŋâ mem âim Anutu mâpâseip.  
\v 26 Oi a zen zo ekŋâ nâŋgâne imbaŋâ oi Anutu mâpâsem keŋgât op sâwe, “Itârâŋ sen pup muyagei iksen.”   
\s1 Yesuŋâ Mataio gâsuip.  
\r (Mt 9:9-13; Mk 2:13-17)  
\p
\v 27 Oi Yesu mirin gâbâ gemŋâ arip. Âimŋâ kât mimiŋ a ŋâi, kutŋâ Lewi, kât pâpan mirâŋan tâi ekŋâ itâ sâm dukuip, “Gâ nâ sot pâlâtâŋ op molini.”  
\v 28 Sâi Lewi zâk zaatŋâ kut ŋâi ŋâiŋâ birâm Yesu molim arip.   
\p
\v 29 Lewiŋâ mirâŋan Yesugât sii nalem om kât mimiŋ a doŋbep sot a nâmbutŋâ sâi ârândâŋ ga niwe.  
\v 30 Parisaio a sot Kembugât gurumin den zorat galem a, zen gamŋâ nâŋgâne mân dâp oi Yesugât arâpŋâ itâ sâm mâsikâziŋgâwe, “Zen wangât kât mimiŋ a sot bâliŋ mâme a, zen sot nalem nie?”  
\v 31 Sâne Yesuŋâ nâŋgâm itâ sâm dâzâŋgoip, “Sisi mâsek kubikkubik a zen a sâk gwâlâ zeŋgâren nep mân tuume. A mâsekziŋoot zeŋgâren âimŋâ nep tuume.  
\v 32 A ziiŋaŋgât sâme, ‘Nen âlipŋâ.’ Nâ zeŋgât buŋâ. Bâliŋ mâme a diiziŋga umziŋâ melâŋbigât gem gâwan.”   
\s1 Nalem birâm kendon ândiândiŋaŋgât den.  
\r (Mt 9:14-17; Mk 2:18-22)  
\p
\v 33 Yesuŋâ den yatâ sâi zen itâ sâm dukuwe, “Yohane arâpŋâ, zen nalem birâm ninâu sâm ândime. Parisaio zeŋgoot yatik upme. Ka gâgât arâpkâ, zen ko nalem too laŋ nime.”  
\v 34 Yatâ sânetâ itâ sâm dâzâŋgoip, “A kutâŋâ arâpŋoot ândei zen nalem mân birâm ândibi.  
\v 35 Ândimŋâ a kutâ betziŋan mine kârubi, narâk zoren ko umbâlâ op nalem birâm ândibi.”   
\p
\v 36 Yatâ sâmŋâ den sumbuŋâ torenŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Ŋâiŋâ hâmbâ uŋakŋan gâbâ mânâŋgât hâmbâ sâŋgiŋan gâribap? Ŋâi zo yatâ op sâi hâmbâ uŋakŋâ zo tâmbetkubap. Oi hâmbâ irakŋandâ sâŋgiŋan ari tobat ŋâi opap.  
\v 37 Oi waiŋ too uŋakŋâ hâkop sâŋgiŋan mân gune geimap. Yatâ upi, zo ko waiŋ too uŋakŋâ zorâŋâ hâkop sâŋgiŋâ kunziri waiŋ sot hâkop ârândâŋ buŋ upabot.  
\v 38 Zorat waiŋ too uŋakŋâ hâkop uŋakŋan giari dâp upap.  
\v 39 Oi ŋâi zâk waiŋ sâŋgiŋâ nemŋâ umŋâ oip, zâk uŋakŋâ nem birâbap. Oi zâk itâ sâbap, ‘Sâŋgiŋâ nia naam uap.’”   
\c 6  
\s1 Kendongât den.  
\r (Mt 12:1-8; Mk 2:23-28)  
\p
\v 1 Kendon ŋâin Yesu sot arâpŋâ, zen kâlamân obândiwe. Âimŋâ arâp zen segoŋ bonŋâ kânok kânok kwâkâm niwe.  
\v 2 Yatâ utne Parisaio a ziŋâ ziŋgitŋâ sâwe, “Zen wangât kendonân mân orotŋâ ue?”  
\v 3 Sâne Yesuŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Dawidi sot arâpŋâ nalemgât mom urâwe, zo sâlâpkume mo buŋâ?  
\v 4 Dawidi zâk Kembugât namâ zoren zâimŋâ Anutugât nalem hâlâlu sâsâŋ, zo mem nemŋâ arâp ziŋgi niwe. Zo mân orotŋâ. Nalem zo tirik namâ galem a ziiŋik nimbigât sâsâŋ. A nâmbutŋâ mân nimbigât sâsâŋ. Dawidi sot arâpŋâ zen nalem zo laŋ niwe.”  
\v 5 Yatâ sâmŋâ sâip, “A bonŋâ nâ kendongât mariŋâ ândian.”   
\s1 Yesuŋâ kendonân a ŋâi kubikŋaŋgip.  
\r (Mt 12:9-14; Mk 3:1-6)  
\p
\v 6 Oi kendon ŋâin Yesuŋâ mâpâmâpâse namin zâim den siŋgi âlip dâzâŋgoip. Oi zoren a ŋâi tâip, zâk bikŋâ bongen humutŋik.  
\v 7 Oi Kembugât gurumin den zorat galem a sot Parisaio, zen kendonân a ŋâi kubigi ekŋâ denân pânat sâm ek tarâwe.  
\v 8 Oi Yesuŋâ nâŋgâŋaŋgâziŋan ek a bik humutŋik itâ sâm dukuip, “Zaat mâteyâk kin.” Sâi zaat kirip.  
\v 9 Oi Yesuŋâ a itâ sâm dâzâŋgoip, “Nâ mâsikâziŋga sânek. Kendonân nep ikâ zorâŋ âlip tuutuuŋ? A kubikziŋgâziŋgâŋ mo a tâmbetzâŋgozâŋgoŋ?”  
\v 10 Yatâ sâm purikgurik op kin ziŋgitŋâ a zo itâ sâm dukuip, “Bikâ târârak pa.” Sâi a zo yatâ oi bikŋâ âlip oip.  
\v 11 Oi zen zo ek nâŋgâm kuk opŋâ dap mo dap okŋaŋgânâ sâm âraguwe.   
\s1 Yesuŋâ a kiin zagât gâsuziŋgip.  
\r (Mt 10:1-4; Mk 3:13-19)  
\p
\v 12 Narâk zoren Yesu ninâu sâbam bâkŋan zarip. Ŋâtik Anutu ninâu dukum tâi haŋsâip.  
\v 13 Haŋsâi arâp minduziŋgâm zeŋgât oserân gâbâ a kiin zagât gâsum sâlâpzâŋgoip. Oi kutziŋâ Aposolo sâip.  
\v 14 Kutziŋâ itâ, Simoŋ, kutŋâ ŋâi Petero pindip. Zâk sot munŋâ Andrea, Yakobo, Yohane, Pilipo, Batolomaio.  
\v 15 Mataio, Toma, Yakobo Alipaiogât nanŋâ sot Simoŋ Zelote.  
\v 16 Oi Yuda Yakobogât nanŋâ sot Yuda Karioto kamânân gok. Yuda zâk ândim Yesu tirâpzâŋgoi gâsuwe.   
\p
\v 17 Yesuŋâ a zo diiziŋgâm gem hân gânduŋan ga kin Yesugât a ambârâpŋâ doŋbep sot Yuda hânân gâbâ sot Yerusalem kamânân gâbâ sot Tiro Sidoŋ saru sâtŋan zeŋgâren gâbâ a ambân doŋbep, zen takâm diŋâ nâŋgâbigât sot mâsekziŋ kubikziŋgâbapkât zâkkâren minduwe.  
\v 18 Oi wâkeziŋoot zo kubikziŋgip.  
\v 19 Yesugât imbaŋâŋandâ zeŋgâren ari kubikziŋgip, zorat a ambân aksik sâkŋan gâsunam urâwe.   
\s1 Hâuŋâ minatkât den.  
\r (Mt 5:1-12)  
\p
\v 20 Yesuŋâ arâpŋâ ziŋgit itâ sâip, “Kanpitâ ândime, zeŋgât nâŋga sâtâreŋoot uap. Zen Anutugât kiŋ topŋan ândibigât siŋgi ue.  
\v 21 Narâk itârâŋ tepkât op ândime, zeŋgât nâŋga sâtâreŋoot uap. Zo zen gâtâm nalem nem âkon upi. Narâk ziren isem weŋ ândime, zeŋgât nâŋga sâtâreŋoot uap. Zen gâtâm sâtâre op girâŋ ândibi.  
\v 22 A ziŋâ zen a bonŋâ nâgât op um kâlak otziŋgâm kâbakŋeziŋgâm sâm bâliŋan kwatziŋgâbi, zorat zeŋgât nâŋga sâtâreŋoot uap.  
\v 23 Yatâ otziŋgâne narâk zoren umâlep op sâtâreyân kep kumbi. Wangât, gâtâm sumbemân sâŋgân patâ mimbi, zorat. A mârumŋan ândiwe, zen yatik Propete sâm bâliŋ kwatziŋgâwe.   
\p
\v 24 Ka narâk ziren sikumziŋ patâ ândime, yei, zen wanŋâ mem sândukŋan kwatziŋgâbap?  
\v 25 Narâk itârâŋ sii nalem gom sambe ândime, yei, zen gâtâm tepkât op ândibi. Narâk ziren umâlibân girâŋ ândime, yei, zen gâtâm âigirâp muyagem ândibi.  
\v 26 A ambân zen aksik sâm âlipŋan kwatziŋgâme, yei, zen dap upi? A mârum ândiwe, zen propete sarâŋâ yatik sâm âlip kwatziŋgâm ândiwe.”   
\s1 Zen kâsarâpziŋ buku otziŋgâbi.  
\r (Mt 5:38-48)  
\p
\v 27 “Dinnâ nâŋgâm te, zen dâzâŋgobâ. Zen kâsarâpziŋ buku otziŋgâbi. Um kâlak otziŋgâme, zo ziŋâ âlip otziŋgâbi.  
\v 28 Sâm bâliŋan kwatziŋgâme, zo ziŋâ sâm âlipŋan kwatziŋgâbi. Bâliŋ otgime, zeŋgât op ninâu sâban.  
\v 29 A ŋâi pâlomgâ kunziri toren pindâban. Ŋâiŋâ hâmbâgâ kwâkŋan mei kâligen mân aŋgân kârâban.  
\v 30 Oi a ŋâiŋâ wan mo wangât sâi pindâban. Ŋâiŋâ kut ŋâi zo bekan mei mâburem nibangât mân sâban.  
\v 31 A torenŋâ ziŋ âlip otgibigât nâŋgâmat, yatigâk gâŋgoot a torenŋâ otziŋgâban.   
\p
\v 32 Zen a toren umziŋâ gâsâzâŋgone zeŋgoot umziŋâ gâsuziŋgâmap. Zen yatâ upi, zo ko Anutuŋâ sâŋgânŋâ mân ziŋgâbap. Bâliŋ mâme a, ziŋ yatâ upme, zo ka.  
\v 33 Zen buku otziŋgâme, zorik otziŋgâbi, zo ko Anutuŋâ sâŋgânŋâ mân ziŋgâbap. Bâliŋ mâme a zen yatâ upme, zo ka.  
\v 34 Kut ŋâi ŋâi a ziŋgâm zorat hâuŋâ sâne ziŋgâbi, zorat Anutuŋâ hâuŋâ mân ziŋgâbap. Bâliŋ mâme a zen bukurâpziŋâ itâ sâm otziŋgâme. ‘Gâtâm gâŋgoot hâuŋâ mâburem niban.’  
\v 35 Zen ko walâm itâ upi. Zen kâsarâpziŋ umziŋandâ gâsâzâŋgom buku otziŋgâbi. Kut ŋâi ŋâi ziŋgâm zorat hâuŋâ mân mimbi. Yatâ utnetâ Anutuŋâ sâŋgânŋâ patâ ziŋgâbap. Ziŋgi ko zen Kembugât nan bârat op ândibi. Kembuŋâ a gulipŋâ sot bâliŋ mâme a, zo âlip otziŋgâmap.  
\v 36 Sumbem Ibâziŋandâ um lâklâk ândiap, yatigâk zeŋgoot hânân um lâklâk ândibi.   
\p
\v 37 A torenŋâ zeŋgât top likuliku mân utne Anutugoot zeŋgât topziŋâ mân likubap. Gâ a torenŋâ mem ge kwâkwat mân otziŋgâna ko Anutugoot gâ mem ge kwâkkwat mân otgibap. Zen a zeŋgât tosa birânetâ Anutuŋâ zeŋgât tosa yatik birâbap.  
\v 38 Zen a kut ŋâi ŋâi ziŋgâne Anutuŋâ yatigâk kut ŋâi ŋâi doŋbep patâ ziŋgâbap. Oi zorat dâp buŋâ, walâm ziŋgâbap. Zen a otziŋgâne Anutuŋâ zo yatik zen otziŋgâbap.”   
\s1 Den sumbuŋâ dâzâŋgoip.  
\r (Mt 7:1-5)  
\p
\v 39 Den sumbuŋâ ŋâi itâ târokwap dâzâŋgoip, “A sen ŋâtâtik ŋâiŋâ a bukuŋâ sen ŋâtâtik mâtâp tirâpkubap? Buŋâ. Zet mâtâbân âim ârândâŋ simân geibabot.  
\v 40 Ekap namin katep ŋâiŋâ kwâkâm pindâmap, zo mân walâbap. Ka katep zâk nâŋgâm nâŋgâm ândim kwâkâm pindâm ândibap, zâkkât holi yatâ upap.   
\p
\v 41 Gâ wangât bukugaŋgât siŋan gwapgwap zo ek gikâ siŋgan nak sâmbaŋâ mân ek nâŋgat?  
\v 42 Nak sâmbaŋâ siŋgan zei dabângen bukugâ itâ dukuna dâp upap, ‘Buku, nâŋgâna siŋgan gwapgwap ziap, zo mem pambâ.’ Gâ sarâ a. Gikâ siŋgan nak sâmbaŋâ ziap, zo mem pam ko bukugaŋgât siŋan gwapgwap mem pâna dâp upap.”   
\s1 Nakkât topŋâ.  
\r (Mt 7:17-20; 12:33-35)  
\p
\v 43 “Nak âlipŋan bonŋâ bâliŋâ mân muyagemap. Nak bâliŋan bonŋâ âlipŋâ mân muyagemap.  
\v 44 Nakkât bonŋandâ sapsumap. Sâŋgerân bolep bonŋâ âsagei minat mo? Zâlâliyân sam bonŋâ muyagei mimbi mo?  
\v 45 A âlipŋandâ umŋan gâbâ den âlipŋâ sâmap. A bâliŋandâ umŋan gâbâ den bâliŋâ sâmap. A umŋan kut ŋâi ŋâi ziap, zo yatik lâuŋan gâbâ kopgâmap.”   
\s1 Mirâ tuutuugât den.  
\r (Mt 7:24-27)  
\p
\v 46 “Zen wangât lâuziŋandik Kembuniŋâ, Kembuniŋâ sâmŋâ den dâzâŋgoman, zo mân lume?  
\v 47 Nâgâren gam dinnâ nâŋgâm lume, zen mirâ tuutuuŋ a ŋâi, zâkkâren dâpkwap sa nâŋgânek.  
\v 48 A zorâŋ mirâ tuubam tandâ kârep esi giari kât muyagem kwânâŋgâm sâratkui kirip. Oi mirâ tuum naŋgi kiri map narâk oi pibâ patâ koi mirâ zo kâtikŋâ tuugipkât kom osei kirip.  
\v 49 Ka a dinnâ nâŋgâm birâme, zen a ŋâi mirâ lolot tuugip, zo yatâ. A zo mirâ tuubam tandâ sarâ sarâ esi giari ko mirâ tuugip. Oi map narâkŋâ oi pibâ patâ gamŋâ mem sânsân tuugi kom giligâlak meip.”   
\c 7  
\s1 Yesuŋâ kore a ŋâi mâsekŋoot kubigip.  
\r (Mt 8:5-13)  
\p
\v 1 Yesu zâk a ambân den dâzâŋgomŋâ Kapenaum kamânân bageip.  
\v 2 Zoren kâwali a patâziŋâ zâkkât kore a mâsek op mumbam op zeip. Kâwali a patâ, zâk kore a zorat eluŋ okŋaŋgip.  
\v 3 Zorat Yesugât den siŋgi nâŋgâm Yuda a patâ ziŋâ Yesu diine ga mâsek a kubikŋaŋgâbapkât sâm dâzâŋgoip.  
\v 4 Yuda a patâ Yesugâren gamŋâ itâ sâm dukuwe, “Kâwali a patâ, zâk ândiândi târârak ândimapkât diŋâ nâŋgâban.  
\v 5 Zâk umŋâ Yuda neŋgâren kinmap. Mâpâmâpâse namâniŋâ muyagibapkât zâkŋak kâtigem kât pâi muyageip.”   
\p
\v 6 Yatâ sâne Yesuŋâ zen sot arip. Âimŋâ mirâ mâte upâ sâi kâwali a zo bukurâpŋâ sâŋgonzâŋgoi Yesugâren gam itâ sâm dukuwe, “Kâwali aŋâ itâ sap, ‘Gâ nâgâren mân gâban. Nâ wandâ yatâ, zorat op mirânan mân gâban.  
\v 7 Ninaŋgât nâŋga mân dâp oi gâgâren gâbam kwaksan, gât ko gâ zorenâk tap ko denâk sâna kore anâ âlip upap.  
\v 8 Nâ a kutâ zeŋgât kore a ândim sâtziŋ luman. Oi ombenan kore arâpnâ ândie. Oi zeŋgâren gâbâ ŋâi âi sa âibap. Ŋâi ga sa gâbap. Oi kore anâ yatâ tuuban sa tuubap.’”   
\p
\v 9 Yesuŋâ den zo nâŋgi imbaŋâ oi a ambân kâmut kirâwe, zeŋgâren puriksâm itâ sâm dâzâŋgoip, “Nâ dâzâŋgua nâŋgânek. Isirae a zeŋgâren nâŋgâm pâlâtâŋ itâ ŋâi mân muyageman.”  
\v 10 Yatâ sâi ko kâwali a bukurâpŋâ zen âburem âim mirin zâim igâwe. Iknetâ kore a zo âlip oip.   
\s1 Yesuŋâ katep ŋâi mumuŋan gâbâ mâŋgeip.  
\p
\v 11 Mâik ŋâi ândim Yesuŋâ kamân ŋâi kutŋâ Naiŋ, zoren ari arâpŋâ sot a ambân kâmut patâ molim âiwe.  
\v 12 Kamânân baginam utnetâ a mumuŋâ ŋâi lum gawe. Ambân malâ ŋâigât nanŋâ kânok, zâk moip. Zâk hangunam kamânân gâbâ a ambân doŋbep gem gawe.  
\v 13 Oi Kembuŋâ ambân malâ zo ekŋâ umŋâ nâŋgâmŋâ sâip, “Mân ise.”  
\v 14 Yatâ sâmŋâ âi omboŋan gâsui mem kine itâ sâip, “Katep, dâgoga zaat.”  
\v 15 Yatâ dukui mumuŋandâ zaatŋâ den den oip. Oi Yesuŋâ mamŋâ pindip.  
\v 16 Oi a ambân, ziŋâ zo ekŋâ keŋgât op Anutu mâpâsem itâ sâwe, “Propete patâ osetniŋan âsagem ândiap.” Oi nâmbutŋandâ itâ sâwe, “Anutu, zâk a ambân gakârâp galemniŋ opmap.”  
\v 17 Oi zorat den siŋgiŋâ Yuda hânân sot kamân toren toren dâp op arip.   
\s1 Yesuŋâ Yohanegât den sâip.  
\r (Mt 11:2-9)  
\p
\v 18 Yohane zâk tâk namin tâi arâpŋâ zen Yesugât den siŋgi zo âi dukuwe.  
\v 19 Den zo nâŋgâm azatŋâ zagât Kembu itâ sâm mâsikâbabotkât sâŋgonzâkoip, “Mârumŋan Propete a ziŋâ a ŋâi gâbapkât sâwe, zo gâ mo ŋâi gâbapkât ek ândinat?”  
\v 20 Sâŋgonzâkoi Yesugâren âim itâ sâwet, “Yohane too saŋgonziŋgip, zâk itâ sâm sâŋgonnâkuap, ‘A gâbapkât sâsâŋâ, gâ mo ŋâigât mambât ândinat?’”   
\p
\v 21 Narâk zorenâk Yesu zâk a sisi mâsekziŋoot sot sinziŋ bâpsâsâŋ a doŋbep kubikziŋgip. A wâkeziŋoot zo wâke moliziŋgip.  
\v 22 Oi Yohanegât azatŋâ itâ sâm dâzâkoip, “Zet âimŋâ kut ŋâi ŋâi ek nâŋgabot, zorat den siŋgi Yohane dukuit. Sinziŋ bâpsâsâŋ, zen ikme. Kinziŋ bâliŋâ, zen obândime. Um sâk bâlâ, zen âlipziŋ upme. Kindapziŋ bâpsâsâŋ, zen den nâŋgâme. Mumuŋâ, zen zaatme. A ambân kanpitâ, ziŋâ den siŋgi âlipŋâ nâŋgâme.  
\v 23 Ŋâi zâk nâgât nâŋgi mân âkon opmap, zâkkât nâŋga sâtâreŋoot upap.”   
\p
\v 24-25 Oi Yohanegât azatŋâ zet aritâ Yesuŋâ a amban ândiwe, zo Yohanegât topŋâ itâ sâm dazaŋgoip, “Zen barâ kâtikŋâ mirâ kamân âtâŋan wan iknam âiwe? Zen gerâ ŋâi pibâŋâ kom kâbakŋei iknam âiwe? Mo a ŋâi hâmbâŋâ neuleŋoot iknam âiwe? Nâŋge. A hâmbâ neuleŋoot mem ândime, zen a kutâ namin tâtat mâme âlip tapme.  
\v 26 Mo Propete ŋâi iknam âiwe. Zorat nâ dâzâŋgua nâŋgânek. A igâwe, zo Propete nâmbutŋâ zen yatâ buŋâ. Zâk Propete a nâmbutŋâ walâziŋgap.  
\v 27 Zâkkât den kulem ŋâi itâ ziap,  
\q1 ‘Nâŋgâ. Nâgât kore a ŋâi sâŋgongua kândom otgibap. Zâkŋâ mâtâpkâ kârâm kubikpap.’   
\p
\v 28 Nâ perâkŋak dâzâŋgua nâŋgânek. Ambânân gâbâ âsagiwe, zeŋgâren gâbâ a ŋâiŋâ Yohane mân walip. Ka Anutugât kiŋ topŋan a ândibi, narâk zoren a gigiŋâ ândibi, ziŋâ ko walâbi.”   
\p
\v 29 A ambân aksik sot kât mimiŋ a, zen ârândâŋ Yohanegât den nâŋgâmŋâ Anutugât den nâŋgâne bon oi Yohaneŋâ too saŋgonziŋgip.  
\v 30 Parisaio a sot Kembugât gurumin den zorat galem a, zen ko Yohanegât too birâm Anutugât den kândâtkune zeŋgâren bon buŋ oip.   
\p
\v 31 Yesuŋâ itâ sâip, “A narâk ziren ândie, zen ikâ zo zeŋgâren dâpkwap sâbâ? Zen dap yatâ?  
\v 32 Zen katep yatâ ek birâ, nâŋgâm birâ upme. Kâtep zen kamân sombemân tapŋâ bukurâpziŋâ itâ sâm dâzâŋgome, ‘Nen kep meindâ zen wangât mân kue? Nen umbâlâ kep mem iseindâ wangât mân isie?’  
\v 33 Yohane too saŋgonziŋgip, zâk waiŋ sot nalem mân nem ândei ekŋâ sâwe, ‘Zâk wâkeŋoot ândiap.’  
\v 34 Ka a bonŋâ, nâŋâ gamŋâ nalem sot waiŋ nem ândia nekŋâ sâme, ‘Zâk kât mimiŋ a sot bâliŋ mâme a zeŋgât buku. Nalem sot waiŋ nem mân birâmap.’  
\v 35 Ka sa nâŋgânek. Anutugât nâŋgânâŋgâ ko a ambârâpŋâ ziŋâ topŋâ nâŋgâm lum zaatne bonŋâ âsagemap.”   
\s1 Ambân ŋâiŋâ Yesu kiŋâ saŋgorip.  
\p
\v 36 Parisaio a ŋâiŋâ Yesu diim mirâŋan zari nalem niniŋâ tâtarân tâip.  
\v 37 Oi kamân zorat ambân laŋ mâman ambân ŋâi, zâk Yesu Parisaiogât mirin zari siŋgiŋâ nâŋgâmŋâ too hitom âlip ŋâi beloŋoot mem zarip.  
\v 38 Oi Yesugât kândâtŋan kin isei siŋâ tooŋandâ Yesugât kiŋan giari kâuk sâmotŋandâ saŋgori âron oip. Kiŋan mâŋganŋâ too wârânŋâ âlip, zo saŋgonŋaŋgip.   
\p
\v 39 Ambân zo yatâ oi Parisaio a Yesu diigip, zâkŋâ ekŋâ umŋandâ itâ sâip, “Ambân zirat orot mâme bâliŋâ. Yesu zâk Propete ândim sâi ko ambân zirat topŋâ ek nâŋgâbap.”   
\p
\v 40 Yatâ nâŋgi ko Yesuŋâ itâ sâm dukuip, “Simoŋ, den ŋâi dâgoga nâŋgâ.” Dukui sâip, “Patâ, sâna nâŋgâbâ.”  
\v 41 Oi Yesuŋâ itâ sâm dukuip, “Sikum a ŋâi a zagât kât tosa zikip. A ŋâi kât 5 handeret pindip. A ŋâi ko kât 50 pindip.  
\v 42 Oi hâuŋâ pindârat sâm kâtzikŋâ buŋâ, zorat ko tosazik birip. Oi zekâren gâbâ ŋâiŋâ sikum patâ a zorat umŋandâ gâsum biraŋbap? Gâ ŋâigât sat?”   
\p
\v 43 Mâsiki Simoŋâ itâ sâip, “Kât doŋbep pindip zâkkât san.” Sâi Yesuŋâ itâ sâip, “Gâ âlip sat.”  
\v 44 Yatâ sâm ambângâren puriksâm Simoŋ itâ sâm dukuip, “Ambân zi eksat? Mirâgan kopga ki saŋgon too ŋâi mân gum paat. Ambân zâkŋâ ko kinnâ siŋ tooŋandâ giari saŋgonnim kâuk sâmotŋandâ saŋgori âron uap.  
\v 45 Gâ mân mâŋgannigat. Ka ambân zâkŋâ ko kinnan narâk kârep mângannim taap.  
\v 46 Gâ kâuknan kelâk mân saŋgonnigat. Ka ambân zorâŋâ ko kinnan too hitom âlip saŋgonsap.  
\v 47 Zorat dâgobâ. Ambân zâk umŋâ gâsunim yatâ otnigapkât topŋâ itâ nâŋgâ. Zâk tosaŋâ patâ ândeip, zo biran. Ŋâi zâk tosaŋâ mâik ŋâi birâbirâŋâ, zâk âkŋâlem mâik ŋâi tâkŋaŋgâbap.”  
\v 48 Yatâ sâmŋâ ambân itâ sâm dukuip, “Tosagâ biran.”  
\v 49 Yatâ sâi a nalem ârândâŋ nem tarâwe, ziŋ umziŋandâ itâ nâŋgâwe, “Zâk a dap dap yatâ, gât ko tosa birâbirâŋaŋgât sap?”  
\v 50 Oi Yesuŋâ ambân zo itâ sâm dukuip, “Nâŋgâm pâlâtâŋ kwatnigat, zorat âlip uat. Umgâ diim gei âi ândi.”   
\c 8  
\s1 Ambân nâmbutŋâ Yesu moliwe.  
\p
\v 1 Narâk zorat kwâkŋan Yesuŋâ kamân patâ sot kamân mâik, zeŋgâren obândim Anutu um topŋan ândiândigât den siŋgi âlipŋâ dâzâŋgom ândeip. Arâp kiin zagât, zen molim âiwe.  
\v 2 Oi ambân nâmbutŋâ mârum wâkeziŋoot sot mâsekziŋoot zo kubikziŋgip, zen molim âiwe. Zeŋgâren gâbâ ambân ŋâi kutŋâ Maria, Madala kamânân gok. Zâkkât wâke nâmburân zagât moliziŋgip.  
\v 3 Oi ambân ŋâi kutŋâ Yoana. Herodegât galem a Kusa, zâkkât ambinŋâ. Zet sot ŋâi kutŋâ Susana sot ambân nâmbutŋâ doŋbep, zen kât sikumziŋâ zemziŋgip, zo zâk sot arâpŋâ ziŋgâne nalem kwâlâm nem ândimarâwe.   
\s1 Keet pâpangât den.  
\r (Mt 13:1-23; Mk 4:1-20)  
\p
\v 4 Kamân kamânŋâ a ambân Yesugâren mindunetâ den sumbuŋâ ŋâi itâ sâm dâzâŋgoip,  
\v 5 “A ŋâi keet pâmbam nebân arip. Âimŋâ keet maandeŋi nâmbutŋâ mâtâbân gei zei a ziŋ lâŋ kunzirâwe. Oi nii ziŋ ga nem naŋgâwe.  
\v 6 Keet nâmbutŋâ hân siŋitŋan gei zeip. Oi hân tooŋâ buŋaŋgât kâmŋâ takâm moip.  
\v 7 Keet nâmbutŋâ hibuk osetŋan gei zeip. Oi kâmŋâ takâm kopgâi hibuŋâ takâm langi moip.  
\v 8 Keetŋâ nâmbutŋâ hân kelâkŋan gei kâmŋâ takâm zâim bonŋâ imbaŋâ âsageip. Topŋâ ŋâigât keetŋâ 1 handeret. Topŋâ nâigât keetŋâ 1 handeret. Bonziŋâ yatâ muyageip.” Den zo sâm kwâkâm den kâtikŋâ sâip, “Ŋâi zâk kindapŋootŋâ den zi nâŋgâbap.”   
\p
\v 9 Arâpŋâ den sumbuŋâ zorat topŋâ mâsikâne itâ sâm dâzâŋgoip,  
\v 10 “Anutu um topŋan bagibagiŋâ, zorat den sumbuŋâ zo ziŋâ nâŋgâm kwâtâtibigât sâsâŋ. Ka a nâmbutŋâ zen topŋâ mân nâŋgâbigât den sumbuŋâ dâzâŋgoman. Zorat ko,  
\q1 ‘Senŋâ igikŋâ, zo ikpi, ka mân ek kwâtâtibi. Kindapziŋandâ den naŋgâm mân nâŋgâm kwâtâtibi.’   
\p
\v 11 Den sumbuŋâ san, zo topŋâ itâ. Anutugât denŋâ keet yatâ uap.  
\v 12 Keetŋâ mâtâbân gei zeip, a nâmbutŋâ zo yatâ ândime. Den siŋgi âlip, zo nâŋgâne Sataŋŋâ ga nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâm sumbemgât siŋgi upegât betziŋan memap.  
\v 13 Keetŋâ hân siŋitŋan gei zeip, a nâmbutŋâ zo yatik ândime. Zen den siŋgi âlip nâŋgâm âkŋâlem ândibi. Oi ko umziŋan ândâŋâ mân gâsuapkât narâk pâŋkânok mem ândine mâsimâsikâ gâbabân birâbi.  
\v 14 Keetŋâ nâmbutŋâ hibukŋan gei zeip, a nâmbutŋâ zo yatik ândime. Den siŋgi âlipŋâ, zo nâŋgâbi. Oi sâkkât kut ŋâi ŋâi zorat nâŋgâne zâizâiŋâ oi kât sot sikumgât sambe muyageziŋgi den siŋgi âlipŋâ, zo bonŋâ mân opmap.  
\v 15 Keetŋâ nâmbutŋâ hân kelâkŋan gei zeip, a nâmbutŋâ zo yatik ândime. Zen den siŋgi âlipŋâ nâŋgâm umziŋ kubik mem ândim kâtigem bonŋâ muyagime.”   
\s1 Kârâp âsakŋaŋgât den.  
\r (Mk 4:21-25)  
\p
\v 16 “Zen kârâp sâumŋâ âmaŋ umŋan pam kwârakume mo tâtatŋâ gobetŋan pâme? Zo buŋâ. Âsakŋâ zo kiaŋ tâtatŋâ kwâkŋan pane mirâ umŋan âsakŋâ âsagei a kopga mirâ umŋan âlip ikpi.  
\v 17 Kut ŋâi ŋâi tik ziap, zo zem mân zimbap. Zo gâtâm âsagem naŋgâbap. Kut ŋâi ŋâi kwârakwârakuŋ ziap, zo zem mân zimbap. Zo mâbâlakŋibap. Zo mâbâlakŋem kagibap.   
\p
\v 18 A ŋâi, zâk den nâŋgâm kwâtâtibap, Anutuŋâ zâk nâŋgânâŋgâ âlip târokwap pindâbap. Ka a ŋâi mân nâŋgâm kwâtâtei bekŋan mem naŋgâbap. Zorat den siŋgi zi kindap kwap nâŋgâm biraŋbi.”   
\s1 Yesugât mamŋâ murâpŋâ.  
\r (Mt 12:46-50; Mk 3:31-35)  
\p
\v 19 Narâk ŋâin a ambân kâmut patâ Yesu haamgum kine Yesugât mamŋâ sot murâpŋâ, zen gam Yesugâren âinam a ambân zeŋgâren kwakŋâ âkŋan kirâwe.  
\v 20 Yata utnetâ a ŋâiŋâ ziŋgitŋâ Yesu itâ sâm dukuip, “Mamgâ murâpkâ giknam âmbi ga sombemân kinze.”  
\v 21 Sâi Yesuŋâ a ambân itâ sâm dâzâŋgoip, “Mamnâ murâpnâ, zorat sa nâŋgânek. Anutugât den nâŋgâm lume, zen nâgât mamnâ murâpnâ.”   
\s1 Yesuŋâ sâi pibâ sot saru hiriŋsâwet.  
\r (Mt 8:23-27; Mk 4:35-41)  
\p
\v 22 Hilâm ŋâin Yesu sot arâpŋâ waŋgâyân zâiwe. Yesuŋâ waŋgâyân zâim itâ sâm dâzâŋgoip, “Nen saru nâmbutken âinâ.” Sâi nâŋgâne âiwe.  
\v 23 Âimŋâ Yesu umangât okŋaŋgi ge zeip. Uman zem tâi pibâ patâ koi saru bâliŋ op tooŋâ waŋgâ kâligen giari saruyân geinam urâwe.  
\v 24 Oi Yesu mâŋgim itâ sâm dukuwe, “Patâ, nen saruyân geinamen.” Sânetâ zaatŋâ saru sot pibâ den dâzâkoi hiriŋsâm ziwet.  
\v 25 Oi keŋgât op imbaŋâziŋ buŋ oi sâwe, “Opoŋ, pibâ sot saru sot kut ŋâi ŋâi den dâzâŋgoi diŋâ lume. Zâk a dap yatâ?”   
\s1 Yesuŋâ wâke moliziŋgi bâu umziŋan geiwe.  
\r (Mt 8:28-34; Mk 5:1-20)  
\p
\v 26 Galilaia hân birâm saru nâmbutken âim Gerasene a zeŋgâren takâwe.  
\v 27 Zoren âimŋâ kârâkŋan zari a ŋâi zâkkâren gâip. A zorat umŋan wâke doŋbep ândine narâk kârep sâk bârak ândeip. Oi mirin mân zemâip. A zeŋgât kwak kât kiyân zânzeku op ândimâip.  
\v 28 A zo Yesu ekŋâ den kâtik sâm hânân gei Yesu kiŋ topŋan zem den itâ sâip, “Yesu, Anutu sumbem mariŋaŋgât nanŋâ, gâ wan otnibam gaat? Narâk mân mâte uapkât sâknam patâ mân niban.”  
\v 29 Yesuŋâ wâke itâ sâm dukuip, “Wâke, gâ ayân gâbâ takâm âi.” Zorat op ko sâip. Wâkeŋâ narâk dâp a zo mem âbabibi kwâkŋaŋgi a ziŋ gâsum tâk kâtikŋâ kiŋ bikŋâ saam galem op ândiwe. Oi wâkeŋâ okŋaŋgi tâk tiriktâruk mem barâ kâtikŋan âi ândimâip.   
\p
\v 30 Oi Yesuŋâ mâsikâm sâip, “Gâ kutkâ ŋâi?” Mâsiki sâip, “Nâgât kutnâ kâmut patâ.” Wangât, wâke doŋbep zen a umŋan ândiwe, zorat.  
\v 31-32 Hân zoren bâu kâmut patâ zen bâkŋan gendâk nem ândiwe. Wâke zen moliziŋgi simân geibegât wâke zen bâu umziŋan geibigât Yesu dukuwe. Dukune nâŋgâziŋgi wâke zen ayân gâbâ takâm âiwe.  
\v 33 Wâke zen a umŋan gabâ takâm bâu umziŋan geine bâu kâmut patâ zo sârârâk kârâm simân geim saru deŋgânân gei mom naŋgâwe.   
\p
\v 34 Bâu galem a zen zo ekŋâ sârârâk kârâm kamânân sot nebân a ambân ândiwe, zorat den siŋgi dâzâŋgowe.  
\v 35 Dâzâŋgone a ambân zen a wâkeŋoot ândeip, zo iknam gawe. A wâkeŋoot ândeipŋâ hâmbâŋoot sot nâŋgânâŋgâŋoot Yesu kiŋ topŋan tâip. Oi ekŋâ keŋgât op kirâwe.  
\v 36 Kinetâ a ek nâŋgâweŋâ a wâkeŋoot ândeipŋâ âlip oip, zorat den siŋgi dâzâŋgowe.  
\v 37 Oi Gerasene hânân kamân dâp a ambân, zen keŋgât op Yesu zâk kamânziŋâ zo birâm âibapkât dukune waŋgâyân âburem zarip.  
\v 38 A wâkeŋoot ândeip, zâkŋâ Yesu sot âibapkât sâi Yesuŋâ itâ sâm kwâkâŋaŋgip,  
\v 39 “Gâ kamângan âimŋâ torerâpkâ Anutuŋâ kubikgigap, zorat siŋgi dâzâŋgom ândiban.” Sâi a zo puriksâm Yesuŋâ kubikŋaŋgip, zorat siŋgi kamânŋan a ambân dâzâŋgom naŋgip.   
\s1 Ambân katep ŋâi moi Yesuŋâ mâŋgeip.  
\r (Mt 9:18-26; Mk 5:21-43)  
\p
\v 40 A zen Yesugât mambât ândine gâi ekŋâ sâtâre urâwe.  
\v 41 Oi mâpâmâpâse namâ galem a ŋâi kutŋâ Yairo, zâk gamŋâ Yesugât kiŋ topŋan ge tap itâ sâm dukuip, “Gâ mirânan gâban.”  
\v 42 Zâkkât bâratŋâ kânok, kendonŋâ kiin zagât, zâk mumbam op zeipkât Yesu dukuip. Oi Yesuŋâ nâŋgâm ari a ambân doŋbep mem oset kwâkŋaŋgâne âiwe.  
\v 43 Osetziŋan âmbân ŋâi ândeip. Ambân zâk gilâm gem ândei kendon patâ kiin zagât oip. Oi kubikkubik a ziŋâ kubik osiwe.  
\v 44 Ambân zorâŋâ Yesu kândâtŋan âim hâmbâ murukŋan weegip. Weegi zorâŋak gilâmŋâ kârâksâip.  
\v 45 Oi Yesuŋâ mâsikâziŋgâm sâip, “Ŋâiŋâ weenigap?” Sâi a ambân kwâimbâne Peteroŋâ itâ sâip, “Patâ, a ambân ziŋâ mem oset kwatgim weegige, zo ka.”  
\v 46 Yesuŋâ itâ sâip, “Ŋâiŋâ weenigi imbaŋânâ ari nâŋgan.”  
\v 47 Ambân zorâŋâ topnâ muyagiap sâm ken bet sânsân opŋâ Yesugât kiŋ topŋan gei pindiŋsâm tap mâsekŋaŋgât den sot hâmbâ murukŋan gâsum âlip oip, zorat den siŋgi sâm muyagei nâŋgâwe.  
\v 48 Sâi Yesuŋâ itâ sâm dukuip, “Bâratnâ, nâŋgâm pâlâtâŋ kwatnigat, zorat op âlip uat. Umgâ diim gei âi.”   
\p
\v 49 Yesu yatâ sâm kiri mâpâmâpâse namâ galem a, zâkkât mirin gâbâ a ŋâi ga itâ sâip, “Bâratkâ muap, gât ko sâna patâŋâ mân gâbap.”  
\v 50 Yesuŋâ den zo nâŋgâm galem a itâ sâm dukuip, “Mân keŋgât ot. Nâŋgâm pâlâtâŋ kwâtnina bâratkâ âlip upap.”  
\v 51 Yatâ sâmŋâ mirin takâmŋâ nâmbutŋâ sâi kinetâ ko Petero sot Yohane sot Yakobo sot katep ibâ mamŋâ, zeŋak zâk sot zâiwe.  
\v 52 Oi a ambân âigirâp patâ doŋbep isem zem tatne itâ sâm dâzâŋgoip, “Mân isenek. Ambân katep zâk yen uman zem taap.”  
\v 53 Sâi zen moip zo nâŋgâm kâtigem girâŋaŋgâwe.  
\v 54 Oi Yesuŋâ ambân katep zo bikŋan gâsum konsâm sâip, “Ambân, gâ zaat.”  
\v 55 Sâi zorâŋak dâpŋâ puriksâi zaarip. Zaari nalem pindâne nimbapkât den dâzâŋgoip.  
\v 56 Ibâ mamŋâ, zikŋâ ek nâŋgâm imbaŋâzikŋâ buŋ oip. Yesuŋâ zorat siŋgi a ambân mân dâzâŋgobigât dâzâŋgoip.   
\c 9  
\s1 Yesuŋâ arâpŋâ nep diŋ sâm ziŋgip.  
\r (Mt 10:5-15; Mk 6:7-13)  
\p
\v 1 Yesu zâk arâpŋâ sâi gane wâke moliziŋgâbigât sot mâsek kubikziŋgâbigât imbâŋâ ziŋgip.  
\v 2 Oi a ambân Anutugât um topŋaŋgât den dâzâŋgom mâsekziŋoot kubikziŋgâbigât sâŋgonzâŋgoip.  
\v 3 Den itâ sâm sâŋgonzâŋgoip, “Zen mâtâpkât tân sot irâ, nalem, kât mân mem âibi. Hâmbâ umŋan sâkŋan buŋâ. Kânogâk mem âibi.  
\v 4 Kamân ŋâin âimŋâ mirâ tapi, zorenâk tâtat mâme op gem âibi.  
\v 5 Kamân ŋâin âine ziŋgit mân nâŋgâne kinziŋan gwapgwap lâŋ gâbârine gei topziŋâ ek nâŋgâbi. Zen yatâ opŋâ kamân zo birâm âibi.”  
\v 6 Yatâ sâm dâzâŋgoi zen âiwe. Kamân toren toren âim a ambân den siŋgi âlip dâzâŋgom a ambân sisi mâsekziŋoot kubikziŋgâm ândiwe.   
\s1 Herodeŋâ Yesugât siŋgi nâŋgip.  
\r (Mt 14:1-2; Mk 6:14-16)  
\p
\v 7 A kutâ Herode, zâk Yesuŋâ kut ŋâi ŋâi oip, zorat den siŋgi nâŋgâm kwagip. Wangât, a nâmbutŋandâ itâ sâwe, zorat, “Yohane, zâk mumuŋan gâbâ zaatŋâ ândim kut ŋâi ŋâi zo uap.”  
\v 8 Nâmbutŋandâ Elia zaat ândiap sâwe. Ka nâmbutŋandâ sâwe, “Zâk Propete sâŋgiŋâ ŋâiŋâ zaatŋâ ândiap.”  
\v 9 Sânetâ Herodeŋâ itâ sâip, “Nâŋâ sandâ Yohane gânduŋâ mânâŋgârâwe, zo ko zi ŋâiŋâ oi siŋgiŋâ nâŋgâman?” Yatâ sâm Yesu ikpatkât nâŋgâm ândeip.   
\s1 Yesuŋâ a 5 tausen nalem ziŋgip.  
\r (Mt 14:13-21; Mk 6:30-44; Yo 6:1-13)  
\p
\v 10 Aposolo zen âburem gam nep tuuwe, zorat Yesu dukum naŋgâwe. Den siŋgi zo dukunetâ Yesuŋâ diiziŋgâm Besaida zeŋgât hânân ziiŋik ândibigât âiwe.  
\v 11 Âine a ambân zen siŋgi nâŋgâm moliziŋgâm âiwe. Oi Yesugâren takâne buku otziŋgi ândiwe. Ândinetâ Anutu um topŋaŋgât den dâzâŋgom a sisi mâsekziŋoot zo kubikziŋgip.  
\v 12 Yatâ op ândinetâ mirâsiŋ geibâ sâi arâpŋâ kiin zagât, zen Yesugâren âim itâ sâm dukuwe, “Ziren mân ândiândiŋan ândiengât a zâmbanna kamân toren toren âim mirâ sot nalem muyaginek.”  
\v 13 Yatâ sânetâ ko itâ sâm dâzâŋgoip, “Wangât âibigât se? Ziiŋak nalem ziŋgânek.” Sâi itâ dukuwe, “Nalem bâtnâmbut sot saru zuuŋâ zagât yatiktâ ziap, zorat dap utnâ. Nen kamânân âimŋâ a kâmut zi zeŋgât nalem sâŋgân minat?”  
\v 14 A doŋbep, 5 tausen yatâ ândiwegât den yatâ sâwe. Sânetâ itâ sâip, “A dâzâŋgone teŋgâ ŋâi 50, teŋgâ ŋâi 50, yatâ ge tatnek.”  
\v 15-16 Sâi zen yatâ sâne tatne nalem bâtnâmbut sot saru zuu zagât, zo memŋâ sumbemân ekŋâ sâiwap sâm sonpam namuŋâ arâp ziŋgi ziŋâ kâsâpkum a ziŋgâwe.  
\v 17 Oi zen aksik patâ nem âkon urâwe. Oi buputŋâ zeip, zo sândune irâ kiin zagât piksâip.   
\s1 Peteroŋâ Yesugât topŋâ sâm muyageip.  
\r (Mt 16:13-19; Mk 8:27-29)  
\p
\v 18 Narâk ŋâin Yesu zâk ninâu nep tuum tâi arâpŋâ zâkkâren âiwe. Oi Yesuŋâ mâsikâziŋgip, “A ambân ziŋâ nâgât ŋâi sâme?”  
\v 19 Mâsikâziŋgi itâ sâm dukuwe, “Nâmbutŋâ ziŋâ Yohane too saŋgonziŋgip sâme. Nâmbutŋâ ziŋâ Elia sâme. Oi nâmbutŋâ ziŋâ Propete sâŋgiŋâ ŋâi zaat ândiap sâme. Gâgât yatâ sâme.”  
\v 20 Sâne mâsikâziŋgâm sâip, “Ka zen ko nâgât ŋâi sâme?” Sâi Peteroŋâ sâip, “Gâ Anutugâren gokŋâ. Bâliŋan gâbâ mâkâniŋgâban. Gâ Kristo.”  
\v 21 Yatâ sâi a ambân zikŋâ topŋâ mân dâzâŋgobigât sâm kâtigeip.   
\p
\v 22 Oi itâ târokwap dâzâŋgoip, “A bonŋâ, nâ sâknam patâ nâŋgâbat. Yuda zeŋgât a patâ sot a sâtŋâ sot Kembugât gurumin den zorat galem a zen kâbakŋenine Roma a kutâgâren aria none momŋâ sirâm karâmbut tap zaatpat.”   
\s1 Yesu molim ândiândiŋaŋgât den.  
\r (Mt 16:24-28; Mk 8:34–9:1)  
\p
\v 23 Yesu zâk a ambân aksik itâ dâzâŋgoip, “Zen nâ molininâ sâm um sâkziŋaŋgât den kândâtkum sirâmŋâ sirâmŋâ poru nakziŋâ lum nâgât mâtâp lâŋbi.  
\v 24 Zen ândiândiziŋ aŋgân kârâbi, zo ko gulipzâŋgobap. Ka zen nâgât op ândiândiziŋ birâbi, zo ko muyageziŋgâbap.  
\v 25 Zen hângât kut ŋâi ŋâi aksik mem ândine ândiândiziŋ koi moi wan wan bonŋâ zemziŋgâbap?  
\v 26 Zeŋgâren gâbâ ŋâi zâk kwâimbânibap mo dinnaŋgât nâŋgi aŋunŋoot upap, zo ko a bonŋâ, nâŋâ gâtâm Ibânâ sot sumbem a zeŋgât âsakŋâ sot a bonŋâ nâgât âsaknoot gamŋâ a yatâ zo kwâimbâziŋgâbat.  
\v 27 Nâ perâkŋak sa nâŋgânek. A zi kinze, zeŋgât oserân gabâ nâmbutŋâ mân mune Anutu um topŋan ândiândiŋaŋgât narâk mâte oi ikpi.”   
\s1 Yesuŋâ sumbemgât holi tobatŋâ meip.  
\r (Mt 17:1-13; Mk 9:2-13)  
\p
\v 28 Yesu den zo sâm naŋgi sirâm nâmburân kârâmbut âki ninâu sâbam Petero sot Yohane sot Yakobo diiziŋgi bâkŋan zâiwe.  
\v 29 Zâi ninâu sâm tâi holi tobatŋâ ŋâi âsageip. Oi hâmbâŋâ kâukom kwâtâteip.  
\v 30 A zâgât Yesu sot muyageitâ den sâm kirâwe, kutzikŋâ Mose sot Elia.  
\v 31 Zet sumbem âsakzikŋoot gam Yesu Yerusalem kamânân zâim ândim sot sumbemân zâibap, zorat den sâwe.  
\v 32 Oi Petero sot bukuzatŋâ zen umangât otziŋgi zemŋâ zaat igâwe. Yesu âsakŋâŋoot sot a zagât zâk sot kiritâ ziŋgirâwe.  
\v 33 Oi a zagât zo âiram oitâ Peteroŋâ Yesu itâ sâm dukuip, “Patâ, mat ŋâi ziren ândien. Silep karâmbut tuunâ. Gâgât ŋâi, Mosegât ŋâi, Eliagât ŋâi.” Zo mân nâŋgâm laŋ yatâ sâip.   
\p
\v 34 Sâi sasa ŋâi ge kwâtepzâŋgoip. Kwâtepzâŋgoi arâp zen keŋgât op kirâwe.  
\v 35 Oi sasa kâligen gâbâ den zitâ muyageip, “Zi nannâ mem sâlâpkuwan. Zen diŋâ nâŋgâm kwâtâtibi.”  
\v 36 Den zo nâŋgâmŋâ iknetâ Yesu zikŋik kiri igâwe. Oi arâpŋâ zen zo igâwe, narâk zoren a mân dâzâŋgom ziiŋik nâŋgâm ândiwe.   
\s1 Arapŋâ ziŋâ wâke molim osiwe.  
\r (Mt 17:14-21; Mk 9:14-29)  
\p
\v 37 Haŋsâi bâkŋan gâbâ gine a ambân kâmut patâ kândiaŋgâwe.  
\v 38 Zeŋgâren gâbâ a ŋâiŋâ Yesu konsâm den kâtik itâ sâm dukuip, “Patâ, gâ dinnâ nâŋgâm nannâ eknan. Nâ nannâ kânok.  
\v 39 Nâŋgâ. Wâke ŋâiŋâ okŋaŋgi den kambâŋ sâmap. Oi diim mem ŋâi ŋâi okŋaŋgi lepâuŋâ gemap. Oi wâke zorâŋâ mân birâŋaŋgâm kom mem ŋâi ŋâi okŋaŋgâmap.  
\v 40 Oi arâpkâ molibigât dâzâŋgua zen molinâ sâm kwakŋâ bire.”   
\p
\v 41 Sâi Yesuŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “O, a kâmut nâŋgâm pâlâtâŋziŋ buŋ, narâk dabutâ zen sot ândim âkom diiziŋgâm ândibat?”  
\v 42 Sâmŋâ a zo itâ sâm dukuip, “Nângâ diim ga.” Sâi Yesugâren diim âim tatne wâkeŋâ okŋaŋgi hânân gei um gulip op zeip. Oi Yesuŋâ wâke den dukui ari katep zo âlip oi ibâŋâ pindip.  
\v 43 Oi a ambân zen Anutugât imbaŋâ zo ekŋâ âiwap parâwe.  
\s1 Mumbapkât den sapsum ziŋgip.  
\r (Mt 17:22-23; Mk 9:30-32)  
\p Oi a ziŋâ Yesu kut ŋâi oip, zorat âiwap pam zine Yesu sot arâp ziiŋik tap itâ sâm dâzâŋgoip,  
\v 44 “Den zi dâzâŋgua nâŋgânek. A bonŋâ nâ a zeŋgât bitziŋan zâibat.”  
\v 45 Yatâ sâm dâzâŋgoi arâp zen den zo nâŋgâm topŋâ mân nâŋgâwe. Den zorat topŋâ nâŋgâbegât pâkekoip. Oi Yesu mâsikânam nâŋgâm kwakŋâ birâwe.   
\s1 A sâtŋâ ândiândigât den.  
\r (Mt 18:1-5; Mk 9:33-40)  
\p
\v 46 Yesugât arâpŋâ zeŋgât osetziŋan a ŋâiŋâ a sâtŋâ ândibap, zorat sâm âraguwe.  
\v 47 Âragune Yesuŋâ nâŋgânâŋgâziŋâ ek nâŋgâm katep mâik ŋâi diim ga gootŋan pâi tâi itâ sâm dâzâŋgoip,  
\v 48 “Ŋâiŋâ katep mâik itâ zo galem okŋaŋgâbap, zo ko nâ kore otnibap. Kore otnibap, zorâŋâ sâŋgonnogip, zo yatik kore okŋaŋgâbap. Oi zeŋgâren gâbâ a ŋâi gigiŋa op ândibap, zo ko Anutuŋâ zâkkât a patâ sâbap.”   
\p
\v 49 Sâi Yohaneŋâ itâ dukuip, “Patâ, nen a ŋâiŋâ gâgât kot sâm wâke molei iksen. Oi zâk nen sot mân ândeipkât kwâkâŋaŋgen.”  
\v 50 Sâi Yesuŋâ sâip, “Mân kwâkâŋaŋgâbi. Nepziŋâ mân kândaŋbapŋâ ko buku op betziŋan mimbap.”   
\s1 Samaria a ziŋâ Yesu mirâ aŋgân kârâŋaŋgâwe.  
\p
\v 51 Yesu sumbemân puriksâbam narâk mâte oi Yerusalem kamân âibam kâtigem arip.  
\v 52 Âibamŋâ arâpŋâ nâmbutŋâ sâŋgonzâŋgoi kândom âiwe. Kândom âimŋâ Samaria a zeŋgât kamân ŋâin takâmŋâ Yesugât mirâ ŋâin muyagibigât dâzâŋgowe.  
\v 53 Yesu zâk Yerusalem kamân âibap, yatâ nâŋgâm mirâ aŋgân kârâwe.  
\v 54 Mirâ aŋgân kârâne Yakobo sot Yohane, zet zo nâŋgâm Yesu mâsikâm sâwet, “Kembu gâ nâŋgâna sâitâ sumbemân gâbâ kârâp gei ziŋgesibap.”  
\v 55 Yatâ sâitâ Yesuŋâ puriksâm kwâkâzikip.  
\v 56 Oi kamân zo birâm kamân ŋâin âiwe.   
\s1 Yesu molim ândiândiŋaŋgât den.  
\r (Mt 8:19-22)  
\p
\v 57 Oi âine a ŋâiŋâ muyageziŋgâm Yesu itâ sâm dukuip, “Gâ zoren mo zoren âibâ sâna moligibat.”  
\v 58 Sâi Yesuŋâ itâ sâm dukuip, “Wâu ulin, zen deŋziŋan ândime. Nii zuu, zen hâŋgotziŋan zime. Ka a bonŋâ, nâ ko isen korem zo buŋ ândiman.”  
\v 59 Oi Yesuŋâ a ŋâi muyagem itâ sâm dukuip, “Gâ ga molini.” Sâi a zorâŋ itâ sâm dukuip, “Kembu, nâŋgâna âi ibânâ hangum gâbat.”  
\v 60 Sâi Yesuŋâ itâ sâm dukuip, “Birânandâ mumuŋandâ ziiŋak hanagonek. Gâ ko âimŋâ Anutu um topŋan ândiândiŋ, zorat den sâna laŋ kârâbap.”   
\p
\v 61 A ŋâiŋâ ko Yesu itâ sâm dukuip, “Kembu, nâ moligibatkât otnigap. Gâ nâŋgâna puriksâm âim torerâpnâ kândâtziŋ kelikŋâ gâbat.”  
\v 62 Sâi Yesuŋâ itâ dukuip, “A ŋâi kamân ŋâi âibamŋâ mâtâbân âim um zagât op puriksâm kândâtŋan ikpap, a yatâ zorâŋ Anutu um topŋan bagibagiŋ, zorat dâp buŋâ.”   
\c 10  
\s1 Arâp doŋbep siŋgi âlip dâzâŋgobigât sâŋgonzâŋgoip.  
\p
\v 1 Narâk zorat kwâkŋan Yesuŋâ arâp 70 gâsum sâlâpzâŋgom nep diŋ sâm ziŋgip. Oi zikŋâ kamân zo âibat sâip, zoren a zagât zagât sângonzâŋgoip.  
\v 2 Oi itâ sâm dâzâŋgoip, “Kâlamân kut ŋai ŋâi bonŋâ doŋbep, ka nep tuutuuŋ a bituk. Zorat zen nep mariŋaŋgât sâne nep a muyageziŋgi nepŋan âibi. Nebân âim bonŋâ kwâkâm mimbi.  
\v 3 Zen âim itâ nâŋgâbi. Râma gwamŋâ zen wâu ulin zeŋgât oserân mân sâŋgonzâŋgua âibe. Yata zo laŋ zen sâŋgonzâŋguan.  
\v 4 Zen irâ kipâke sot kât mân mem âibi. Oi mâtâbân âim a muyageiziŋgâm zen sot kin den mân upi.  
\v 5 Mirâ ŋâin zâinam mâirâp itâ sâm dâzâŋgobi, “Mirâ umŋan lumbeŋâ zimbap.”  
\v 6 Sânetâ mirâ zoren a ŋâi lumbeŋaŋgât siŋgi ândei lumbeŋâ dinziŋaŋgât bonŋâ zâkkâren muyagem zimbap. Buŋ oi ko lumbeŋâ dinziŋâ, zorat bonŋâ ziiŋan âburibap.  
\v 7 Mirâ zâibi, zoren tâtat mâme utne nalem ziŋgâne nimbi. Nep a zen nep sâŋgânŋâ minetâ dâp upap. Mirâ laŋ mân zâibi.   
\p
\v 8 Kamân ŋâin âinetâ buku otziŋgâm nalem ziŋgâne nimbi.  
\v 9 Zoren a ambân sisi mâsekziŋoot kubikziŋgâm kamân mâirâp itâ sâm dâzâŋgobi, ‘Anutu um topŋan ândiândiŋ mâte otziŋgap.’  
\v 10 Ka kamân ŋâin takâne ziŋgit mân nâŋgânâŋgâ utne kamân sombemân kin itâ sâm dâzâŋgobi.  
\v 11 ‘Kinniŋan zeŋgât gwapgwap taap, zo lâŋ gâbâreindâ zemziŋgâbap. Zorat topŋâ itâ nâŋgânek. Anutu um topŋan tâtatŋâ mâte otziŋgi bire.’  
\v 12 Zorat sa nâŋgânek. Gâtâm den kubikkubik narâkŋan Sodom kamân mâirâp, zen hâuŋâ mem gei kwap otziŋgâbap. Ka kamân zorat mâirâp, zen hâuŋâ mem zâi kwap otziŋgâbap.   
\p
\v 13 Yei, Koraziŋ kamân mâirâp, zen sâknam yâmbât nâŋgâbi. Yei, Besaida kamân mâirap, nep patâ zeŋgâren muyagewan, zo yatâ Tiro Sidoŋ zeŋgâren muyagei sâi ko mârum âigirâp patâ op umziŋ melâŋbe.  
\v 14 Zorat ko den kubikkubik narâkŋan Tiro Sidoŋ a ambân, zen hâuŋâ mem gei kwap otziŋgâbap. Ka Koraziŋ sot Besaida kamân mâirâp, zen ko hâuŋâ mem zâi kwap otziŋgâbap.  
\v 15 Oi Kapenaum kamân mâirâp, zen dap upi? Zen sumbemân zâibi? Buŋâ. Zen simân geibi.”   
\p
\v 16 Yâtâ sâmŋâ Yesuŋâ arâpŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Ŋâi zâk zeŋgât den nâŋgâbapŋâ nâgât den nâŋgâbap. Ka ŋâi zâk birâziŋgâbapŋâ yatik birânibap. Oi ŋâi zâk nâ kândâtnom birânibapŋâ sâŋgonnogipŋâ yatik kândâtkom birâŋaŋgâbap.”   
\s1 Arâpŋâ puriksâne Yesuŋâ Ibâŋâ mâpâseip.  
\p
\v 17 Yesugât arâp 70, zen âburem gam sâtâre op Yesu den siŋgi okŋaŋgâwe. Itâ sâm dukuwe, “Gâgât korân sâindâ wâke sot kut ŋâi ŋâi, ziŋâ dinniŋâ lume.”  
\v 18 Yatâ sânetâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Sataŋ zâk sumbemân gâbâ hânpân yatâ gei koi egâwan.  
\v 19 Nâŋge. Zen mulum sot yaŋgi sot Sataŋgât kut ŋâi ŋâi gakârâpŋâ, zo lâŋne mân tâmbetzâŋgobapkât imbaŋâ ziŋgâwan.  
\v 20 Oi wâkeŋâ sâtziŋ lume, zorat zen mân sâtâre upi. Ka kutziŋâ sumbemân kulemgui ziap, zorat sâtâre upi.”   
\p
\v 21 Narâk zoren Tirik Kaapumŋâ Yesu okŋaŋgi sâtâre op den itâ sâip, “Ibânâ, sumbem sot hân mariŋâ, mâpâsegigan. Gâ a nâŋgânâŋgâziŋaŋgât nâŋgâne patâ opmap, a yatâ zo ko diŋgâ mem tik kwatziŋgâmat. Ka a umziŋaŋgât nâŋgânetâ katep opmap, zo ko diŋgâ sapsum ziŋgâmat. Oi nâ zorat mâpâsegigan. Gâ yatâ muyagem âibap sâm kâtigein.”  
\v 22 Yatâ sâmŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Ibânandâ kut ŋâi ŋâi zo aksik nâgât bitnan pâip. A zen nanŋâ topnâ mân nâŋgâm kwâtâtime. Ibânâ, zâk zikŋik nek topnâ nâŋgâmap. Oi yatik a zen Ibânaŋgât topŋâ mân nâŋgâm kwâtâtime. Nanŋâ ninak nâŋgâm kwâtâtiman. Oi nanŋâ nâŋâ a nâmbutŋâ Ibanâ tirâpzâŋgua âlip nâŋgâbi.”   
\p
\v 23 Yatâ sâmŋâ Yesuŋâ arâpŋâ zeŋgâren puriksâm itâ sâm dâzâŋgoip, “Zen kut ŋâi ŋâi sen pup tuuga ikse, zorat umâlip nâŋgâbi.  
\v 24 Nâ dâzâŋgua nâŋgânek. Propete a sâŋgiŋâ sot a kutâ doŋbep, zen kut ŋâi ŋâi ikse, zo ek nâŋgânam osiwe. Den siŋgi âlip zo nâŋgânam urâwe. Oi mân nâŋgâwe.”   
\s1 A ŋâiŋâ kâsaŋâ buku okŋaŋgip.  
\r (Mt 22:35-40; Mk 12:28-31)  
\p
\v 25 Kembugât gurumin den zorat galem a ŋâiŋâ Yesu itâ mâsikip, “Patânâ, dap op ândiândi tâmbâŋaŋgât siŋgi upat?”  
\v 26 Sâi Yesuŋâ den hâuŋâ itâ mâsikip, “Kembugât gurumin denân dap yatâ zei sâlâpkum nâŋgâmat?”  
\v 27 Mâsiki sâip, “Gâ um dâpkâ sot imbaŋâgâ sot nâŋgânâŋgâgâ, zo Kembugâ Anutu hâlâluyâk pindâna zimbap. Oi gikaŋgât otgimap, yatigâk a torenŋâ zeŋgât otgibap. Den yatâ zo ziap.”  
\v 28 Sâi Yesuŋâ dukuip, “Den âlip sat. Zorik lum ândiândi tâmbâŋaŋgât siŋgi upan.”   
\p
\v 29 A zo a ambân mâteziŋan zâizâiŋ upam opŋâ Yesu itâ mâsikip, “Oi ŋâigât yatâ buku okŋaŋgâbat?”  
\v 30 Sâi Yesuŋâ den siŋgi ŋâi itâ okŋaŋgip, “A ŋâiŋâ Yerusalem kamânân gâbâ Yeriko kamânân geibam mâtâbân arip. Ari ko a kâtik, kâmbu a, zen muyagem komŋâ hâmbâŋâ sot kut ŋâi ŋâi gakâŋâ bekŋan mem birâŋaŋgâne mâtâbân mumbam op zeip.  
\v 31 Zei tirik namâ galem a ŋâiŋâ mâtâbân âi ekŋâ walâm arip.  
\v 32 Zâk ari ko tirik namâ galem zeŋgât kore a ŋâi, Lewigât kâmut zeŋgâren gokŋâ, zâkŋâ yatik mâtâbân âim ek walâm arip.   
\p
\v 33 Oi Samaria hânân gokŋâ, a ŋâi mâtâbân âi ekŋâ umŋâ nâŋgip.  
\v 34 Oi ekŋâ zâkkâren âim useŋâ kelâk sâŋgon, waiŋ too saŋgon kâpeip. Oi doŋgi kwâkŋan pamŋâ diim âi lomba namin pamŋâ galem oip.  
\v 35 Haŋsâi âibamŋâ lomba namâ galem a kât pindâm itâ sâip, ‘Gâ a zi galem okŋaŋgâban. Kât gigan, zorat nâŋgâna mân dâp oi âburem gâbarân kât gibat.’”   
\p
\v 36 Yesuŋâ den siŋgi yatâ sâm sâip, “A karâmbut zo zeŋgâren gâbâ ŋâi nâŋgâna a kuwe, zo buku okŋaŋgip?”  
\v 37 Mâsiki sâip, “Galem okŋaŋgip, a zorâŋ.” Sâi Yesuŋâ itâ dukuip, “Gâ âim yatâ op ândiban.”   
\s1 Maria sot Mata, zekât den siŋgi.  
\p
\v 38 Yesu sot arâpŋâ, zen âim kamân ŋâin takâne ambân ŋâi kutŋâ Mata, zâkŋâ sâi Yesu mirin zarip.  
\v 39 Oi Matagât gatŋâ ŋâi ândeip, kutŋâ Maria. Zâkŋâ Kembugât kiŋ topŋan ge tâi den siŋgi âlip sâi nâŋgip.  
\v 40 Matâ zâk nalem om kinŋâ itâ nâŋgip, “Nep patâ zei gatnâ mân betnan miap.” Yatâ nâŋgâm Yesugâren âimŋâ sâip, “Kembu, gatnandâ birânigi ninak kore uan. Gâ dukuna ga betnan meik.”  
\v 41 Sâi Yesuŋâ itâ dukuip, “Mata, Mata, gâ kut ŋâi ŋâigât nâŋgâm kwâkâm kinzat. Nâŋgâ. Kut ŋâi ŋâi bâbâlaŋ upan, zorâŋâ dâpŋan. Maria zâk den siŋgi âlip nâŋgâm taap. Zâk mân sa birâbap.”  
\v 42 (-)   
\c 11  
\s1 Ninâugât Den.  
\r (Mt 6:9-15; 7:7-11)  
\p
\v 1 Yesu zâk hân ŋâin âim ninâu sâm tâi arâpŋâ zeŋgâren gâbâ a ŋâiŋâ itâ sâip, “Kembu, Yohaneŋâ arâp ninâu kwâkâm ziŋgip, zo yatik kwâkâm niŋgâ.”  
\v 2 Sâi Yesuŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Zen ninau sânam itâ sâbi,  
\q1 ‘Ibâ, gâgât kutkâ hâlâlu zimbap. Gâ gamŋâ hân dâp um dap kembu otniŋgâm ândimâmban.  
\v 3 Sirâm dâp nalem dâpniŋan niŋgâban.  
\v 4 Tosaniŋ birâban. Neŋgoot yatik a zeŋgât tosaziŋ birâmen, zorat. Top mâsimâsikâyân mân nâmbanban.’”   
\p
\v 5 Yatâ sâmŋâ itâ târokwap dâzâŋgom sâip, “Zeŋgâren gâbâ ŋâiŋâ ŋâtik tânâmŋan a bukuŋâ konsâm dukubap, ‘Bukunâ, gâ nalem karâmbut ni.  
\v 6 Bukunâ ŋâiŋâ nâgâren gâi nalem pindâbam kâruan.’  
\v 7 Yatâ sâi mirâ mariŋâ, zâk mirinâk tap sâbap, ‘Gâ wangât uman gwâlâ kwâtnigat? Mirâ mâtâp dooŋgudooŋguŋ sot katep uman zie. Zorat ko nâ mân zaat nalem gibat.’”  
\v 8 Yesu zâk yatâ sâmŋâ sâip, “Nâ sa nâŋgânek. Mirâ mariŋâ, zâk bukuŋâ sâi mân nâŋgâm uman zimbap, zo ko sâi âim âim ko zaatŋâ kut ŋâi ŋâi sap, zo mem pindâbap.  
\v 9 Zorat nâŋâ torenŋâ ŋâi dâzâŋgua nâŋgânek. Zen Kembugâren ninâu sâne ma ko kut ŋâi ŋâi ziŋgâbap. Zen kut ŋâi ŋâi kârum ma ko muyagibi. Zen mirâ hângiyân kom kine ko mariŋâ mirâ mâtâp mem pâmbap.  
\v 10 Ŋâi zâk ninâu sâi ma ko bonŋâ pindâbap. Ŋâi zâk kârum manâ manâ ko bonŋâ muyagibap. Ŋâi zâk mirâ hâŋgiyân kom kiri ko mariŋâ mâtâp mem pâmbap.   
\p
\v 11 Zeŋgâren gâbâ a ŋâiŋâ nanŋâ saru zuugât sâi mulum pindâbap?  
\v 12 Mo kuruk keetŋaŋgât sâi yaŋgi pindâbap? Zo buŋâ. Zen a ambân bâliŋâziŋoot yatâ zorâŋ murarâpziŋ kut ŋâi ŋâi âlipŋâ ziŋgâme.  
\v 13 Ibâziŋâ sumbemân walâwalâŋandâ zen Tirik Kaapumgât sânetâ walâm ziŋgâbap.”   
\s1 A ziŋâ wâke molimoliŋaŋgât Yesu mâsikâwe.  
\r (Mt 12:22-30; Mk 3:20-27)  
\p
\v 14 A ŋâi wâkeŋâ okŋaŋgi kopa oip. Oi Yesuŋâ wâke molei a zo den âlip sâip. Yatâ oi a ambân ziŋ ekŋâ nâŋgâne imbaŋâ oip.  
\v 15 Ka a nâmbutŋâ, zen zâkkât itâ sâwe, “Wâke zeŋgât a kutâ Bezebulu, zâkŋâ imbaŋâ pindi wâke moliziŋgâmap.”  
\v 16 Sâne nâmbutŋâ ziŋâ Yesu top likuliku kulem ŋâi tuubapkât nâŋgâwe.  
\v 17 Oi zâkŋâ umziŋan ekŋâ dâzâŋgoip, “Hân ŋâin zoren kâmbam muyagem kamân dâp kâsa utne kamân zo kwamen zimbap. Mirâ ŋâin a âmbân ândie, zen kâsa op kâsâpagone mirâziŋ kwamen zimbap.  
\v 18 Sataŋ sot arâpŋâ agonetâ nepziŋ dap op kâtigem zimbap? Zen nâgât itâ sâme, ‘Bezebuluŋâ mam okŋaŋgi wâke moliziŋgâmap.’ Zorat san.  
\v 19 Zen nâgât itâ sâme, ‘Bezebuluŋâ mam okŋaŋgi wâke moliziŋgâmap.’ Zorat mâsikâziŋga sânek. Narâpziŋâ zen ko ŋâiŋâ imbaŋâ ziŋgi wâke moliziŋgâme? Narâpziŋâ zen sarâziŋaŋgât topŋâ sâm muyagime.  
\v 20 Nâŋâ ko Anutugât imbaŋandâ wâke moliziŋgâman. Zorat ko Anutugât um topŋan ândiândigât narâk, zo mâte otziŋgi mân nâŋge.   
\p
\v 21 A kâwaliŋootŋâ timbâ kâmbamŋâ mem mirâ kamânŋâ galem op ândei hâlâluyâk zimbap.  
\v 22 Oi a kâwaliŋâ patâŋâ gamŋâ zâkŋak kâtigem kom sikum kut ŋâi ŋâi bekŋan memŋâ kâsâpkubap.   
\p
\v 23 Ŋâi zâk nâ buku mân otnibapŋâ kâsa otnibap. Ŋâi zâk nepnâ on galem mân upapŋâ kândaŋbap.   
\p
\v 24 Wâkeŋâ ayân gâbâ takâm hân a mân ândiândiŋan âim tâtatŋâ kârubap. Kârum mân muyagemŋâ sâbap, ‘Mirânâ birâm gâwan, zorenâk âburem dum âibâ.’  
\v 25 Yatâ sâm âburem âi ikpap. A umŋâ saŋgon kubikkubikŋâ zimbap.  
\v 26 Zo zei ekŋâ a bukurâpŋâ nâmburân zagât, zikŋâ dâp yâtâ buŋâ, bâliŋ kâtikŋâ, zo diiziŋgi ga a umŋanâk zo tâtat mâme upi. Oi a zâk mârum bâliŋâ ândeipŋâ bet bâliŋ op kwâtâtibap.”   
\p
\v 27 Den yatâ sâm kiri a oserân gâbâ ambân ŋâiŋâ den kâtikŋâ den sâm sâip, “Ambân ŋâi mingimŋâ nam gigip, zâkkât nâŋga sâtâreŋoot uap.”  
\v 28 Sâi Yesuŋâ nâŋgâm itâ sâip, “Ee. Ka nâŋâ sa nâŋgânek. A ambân Anutugât den nâŋgâm lume, zeŋgât nâŋga sâtâreŋoot uap.”   
\s1 Kulemgât kâuk birâŋaŋgâne dâzâŋgoip.  
\r (Mt 12:38-42; Mk 8:12)  
\p
\v 29 A ambân doŋbep, zen zâkkâren mindunetâ topkwap den itâ sâm dâzâŋgoip, “A ambân narâk ziren ândie, zo nâŋgânâŋgâziŋ bâliŋâ oi top lâkulâkugât kulem iknam kâuk birâme. Oi zen kulem ŋâi buŋâ. Propete Yona, zâk Niniwe zeŋgâren kulem oip, zo yatâ âsagei ikpi.  
\v 30 Mârumŋan Yona zâk Niniwe a zen bâliŋâziŋ kândâtkom Anutu mâte okŋaŋgâbigât girem den dâzâŋgoip. A ambân narâk ziren ândie, zen yatâ upigât den dâzâŋgoman. Nâ zeŋgât kulem ŋâi op ândian.  
\v 31 Hân torengen mârumŋan ambân kutâ ŋâi ândeip. Den kubikkubik narâkŋan ambân kutâ zorâŋ zaatŋâ a kâmut narâk ziren ândie, zeŋgât bâliŋâziŋâ sapsugi hâuŋâ mimbi. Zo yen buŋâ. Ambân zo Salomogâren gâbâ nâŋgânâŋgâ âlipŋâ mimbat sâm hân torengen gâbâ gâip. Oi narâk ziren a ŋâi nâ ândian. Nâ Salomo wâlan. Ziŋ wangât op nâgât den birâme.  
\v 32 Niniwe kamân mâirâpŋâ, zen zo yatigâk den kubikkubik narâkŋan zen zaatŋâ a kâmut zi zeŋgât bâliŋâziŋâ sapsune hâuŋâ mimbi. Wangât, Niniwe kamân mâirâp, zen Yonagât den nâŋgâm umziŋ melâŋâwe, zorat. Oi narâk ziren a ŋâi nâ ândian, zirâŋ Yona wâlan.   
\p
\v 33 Zen kârâp sâum mân tik pame. Âmaŋ kâligen mân pam kwârakume. Zo buŋâ. Âsakŋâ zo tâtatŋâ kwâkŋan pane mirâ umŋan âsakŋâ âsagei a zen zâim ikpi.  
\v 34 Siŋgâ zo sâkkaŋgât âsakŋâ. Siŋgâ âlipŋâ tâi ko sâkkâ zâk âsakŋan tâpap. Ka siŋgâ nâtâtik kâri ko sâkkâ ŋâtâtik muyagibap.  
\v 35 Zorat ko zen galem oraŋgâm ândibi. Umziŋan ŋâtâtik muyagebapkât yatâ op ândibi.  
\v 36 Zen um sâk ŋâtâtik buŋâ. Âsakŋik op naŋgâbabân hâlâluyâk âsagem naŋgâbap. Kârâp âsakŋandâ âsagemap yatâ.”   
\s1 Siŋgi âlip sâkŋik mân lubi.  
\r (Mt 23:1-36; Mk 12:38-40; Lu 20:45-47)  
\p
\v 37 Den zo sâm naŋgâm ândei Parisaio a ŋâiŋâ nalem nimbapkât sâi mirin zâim nalem niniŋan tâip.  
\v 38 Yesu zâk bikŋâ mân saŋgon zâi tâipkât Parisaio a zâk nâŋgi mân dâp oip.  
\v 39 Oi zorat Kembuŋâ itâ dukuip, “Parisaio a zen hâkop sâkŋik saŋgonme. Umziŋan ko on kâmbu sot bâliŋâ piksâm ziap.  
\v 40 Zen a nâŋgânâŋgâziŋ buŋ. Dap nâŋge? Anutu zâk kut ŋâi ŋâi zorat sâkŋâ muyageipŋâ umŋâ mân muyageip?  
\v 41 Zorat zen a kanpitâ zeŋgât umziŋ patâ zei kut ŋâi ŋâi âlipŋâ, zo mem ziŋgâm umziŋâ salekkubap.   
\p
\v 42 Yei, Parisaio, zen daŋgât sot kâŋgan, zomap, kut ŋâi ŋâi zo bâzagârân gâbâ kânok Kembugât siŋgi sâm pame. Zorat torenŋâ den târârakŋâ sot Anutugât umziŋ patâ nâŋgânâŋgâ, zo birâme. Ŋâi lumŋâ ŋâi lubi. Zo yatâ upi.   
\p
\v 43 Yei, Parisaio, zen mâpâmâpâse namin a sâtŋâ tapmeyân mâte tâtnat sâme. A ambân sombemân sâm âlip kwatniŋgâbigât umziŋ patâ kinmap.   
\p
\v 44 Yei, Parisaio, zen a hanzâŋgowe kwak yatâ hibuk op zei a zen mân ek kwâkŋan âim game. Zen zo yatâ. Umziŋan bâliŋâ kârokŋâ ziap. Oi a ambân ziŋâ sâkziŋâ ikne âlip opmap.”   
\s1 Propete a zâŋgowe, zeŋgât den.  
\p
\v 45 Yesu zâk den yatâ sâi Kembugât gurumin a ŋâiŋâ sâtŋan mem itâ sâip, “Patâ, gâ den yatâ sânandâ Kembugât gurumin a neŋgât den sâm bâliŋ kwatniŋgat uap.”  
\v 46 Yatâ sâi. Yesuŋâ hâuŋâ itâ mâburem dukuip, “Yei, Kembugât gurumin den zorat galem a, zen kut ŋâi ŋâi yâmbâtŋâ a kwâkziŋan pam ziŋ bet bâsaŋ ândime.   
\p
\v 47 Yei, Sâkurâpziŋ zen Propete zâŋgowe, zeŋgât kwagân kât kâsaget mindune kiri neule mot tuume.  
\v 48 Yatâ op sâkurâpziŋ zeŋgât nâŋgâne âlip oi ziŋâ zâŋgowe, zo zeŋgât kwagân neule mot tuume.   
\p
\v 49 Zorat Anutugât nâŋgânâŋgâyân den ŋâi itâ muyageip, ‘Nâ zeŋgâren Propete sot Aposolo sâŋgonzâŋgua gine nâmbutŋâ zâŋgom moliziŋgâm a nâmbutŋâ zâŋgone mumbi.’  
\v 50 Oi zorat mârumŋan a muyamuyagiŋ narâkŋan topkwap Propete zâŋgone gilâmziŋ geip, zorat tosa zo narâk zi ândie, zeŋgâren mâkâbap.  
\v 51 Kâmbam zo mârumŋan Abegâren gâbâ târokoi gam Sakaria, zâk tirik namin Kembugât siŋgi nalem uuŋâ zo naŋgâmŋan kuwe. Nâ perâkŋak sa nâŋgânek. Kâmbam zorat tosa a kâmut zi zeŋgâren mâkâbap.   
\p
\v 52 Kembugât gurumin a zen nâŋgânâŋgâ âlipkât mâtâp dooŋguwe. Mâtâp dooŋgumŋâ naŋgo mem pâpan mem âiwe. Ziiŋak naŋgoyân mân bagiwe. Oi a ambân baginam utne mâtâp pâke kwarâwe.”   
\p
\v 53 Den yatâ sâm ari Kembugât gurumin den zorat galem a sot Parisaio a, zen topkwap ândei ândim yatâ op den sâi kâitkum mâsikâm âiwe.  
\v 54 Oi lâuŋan gâbâ den ŋâi nâŋgâne bâliŋâ oi denân pânatkât ek galem op ândiwe.   
\c 12  
\s1 Yeusŋâ Parisaio a sarâziŋaŋgât girem dâzâŋgoip.  
\r (Mt 10:26-27)  
\p
\v 1 Oi a ambân doŋbep patâ Yesugâren mindum pâlâtâŋ kin kiyân lâŋ lâŋ urâwe. Yatâ op kine topkwap arâp den itâ sâm dâzâŋgoip, “Zen Parisaio zeŋgât arik bâliŋ zeŋgâren âsagebapkât kârum ândibi. Sarâziŋaŋgât op san.  
\v 2 Kut ŋâi ŋâi tik ziap, zo mân tik zimbap. Zo ŋâran mâbâlakŋibap. Oi kut ŋâi ŋâi tik pâpanŋâ, zo ŋâran kagibap.  
\v 3 Ŋâtigân den tik sâme, zo gâtâm maayân âsagibap. Mirâ umŋan halop den sâme, zo gâtâm sombem kabâŋan sâm muyagibi.”   
\s1 Yesuŋâ keŋgât den dâzâŋgoip.  
\r (Mt 10:28-31)  
\p
\v 4 “Bukurâpnâ, nâ itâ dâzâŋgobâ. A sâkziŋik zâŋgobi, zeŋgât mân keŋgât upi. Zen um dâpziŋ mân tâmbetkubi.   
\p
\v 5 Ŋâigât keŋgât upi, zorat dâzâŋgua nâŋgânek. Zâk gomŋâ kâbakŋei simân geibangât imbaŋâ zemŋâŋgap, Anutu, zâkkât keŋgât op ândibi.   
\p
\v 6 Nii sâmbâlâle, zo sâŋgân patâ buŋâ. Kât kuriŋâ mâiktârâ zagât pam bâtnâmbut mimban. Oi Anutu zâk zen pisuk patâ ziŋgit naŋgâmap.  
\v 7 Zâkŋâ a zeŋgât kâukziŋ sâmotŋâ aksik teŋgâziŋ ek nâŋgâm naŋgâmap, zorat keŋgât buŋ ândibi. Zen sâmbâlâle yatâ buŋâ. Zen a. Anutu zâk umŋandâ gâsuziŋgâmap.   
\p
\v 8 Oi ŋâi dâzâŋgua nâŋgânek. Ŋâi zâk a ambân mâteziŋan sâm âlip kwatnimap, zo ko a bonŋâ, nâ yatigâk Anutugât sumbem arâpŋâ zeŋgât mâteziŋan sâm âlip kwâkŋaŋgâbat.  
\v 9 Oi ŋâi zâk a ambân mâteziŋan kwâimbânibap, zo ko a bonŋâ, nâŋgoot yatigâk sumbem a mâteziŋan kwâimbâŋaŋgâbat.”   
\s1 Kaapumgât den.  
\r (Mt 12:32; 10:19-20)  
\p
\v 10 “Ŋâi zâk a bonŋâ nâ sâm bâliŋ kwatnibap, zakkât bâliŋâ zo âlip birâbirâŋâ. Ka ŋâi zâk Tirik Kaapum sâm bâliŋ kwâkŋaŋgâbap, zâkkât tosa zo Anutuŋâ mân birâbap.   
\p
\v 11 Gâtâm mâpâmâpâse namâziŋan mo a kutâ zeŋgâren diiziŋgâm âine den toren dap sânat sâm nâŋgâ kwâkâ mân upi.  
\v 12 Narâk zoren den sâbi, zo Tirik Kaapumŋâ sapsum ziŋgâbap.”   
\s1 Kât sikumgât âkŋâle mân upi.  
\p
\v 13 A osetziŋan gâbâ a ŋâiŋâ Yesu itâ sâm dukuip, “Patâ, âtânâ zâk ibânaŋgât bet boi zikŋik mem ândiap, zorat gâ dukunandâ kâsâpkum torenŋâ nâ nibap.”  
\v 14 Sâi Yesuŋâ itâ dukuip, “Ŋâiŋâ nâ a sâtŋâ mo a kutâ nâbaripkât nâgâren ga sat?”  
\v 15 Yatâ sâm den itâ târokwâip, “A nâmbutŋâ kut ŋâi ŋâi patâ zemziŋgap, zo ko ândiândi bonŋâ mân ziŋgâbap. Yatâ opŋâ umziŋ galem op ândibi. Zen kât sikumgât âkŋâle mân op ândibi.”   
\p
\v 16 Yatâ sâmŋâ den sumbuŋâ ŋâi itâ dâzâŋgoip, “Sikum a ŋâigât kâlamŋan gom sambe patâ zemŋaŋgip.  
\v 17 Oi umŋandâ itâ nâŋgip, ‘Nâ dap upat? Kut ŋâi ŋâi doŋbep patâ zemnigap, zorat mirâŋâ mân kinzap.’  
\v 18 Yatâ nâŋgâm sâip, ‘Itâ upat. Nâ nalem silep kândaŋ ŋilip patâ tuumŋâ zoren âi pa tâpap.  
\v 19 Gomsambe zemnigapkât mulunâk tâi narâk kârep om nem zâibat. Zorat sâtâre kwâkŋan ândibat.’  
\v 20 Yata sâi Anutuŋâ itâ sâm dukuip, ‘O, a nâŋgânâŋgâgâ buŋâ, ŋâtik ziren ândiândigâ bekan mimbat. Kut ŋâi ŋâi minduin, zo ŋâigât upap?’  
\v 21 Zorat sa nâŋgânek. Ŋâi zâk yatik Anutugât mân nâŋgânâŋgâ op zikŋâ siŋgi sikum kut ŋâi ŋâi mindui tâkŋaŋgâbap, zo ko Anutuŋâ zo yatik okŋaŋgâbap. Anutuŋâ a yatâ zo egi kanpitâ upap.”   
\s1 Sâkkât kut ŋâi ŋâi, zorat mân nâŋgâm kwâkâm ândibi.  
\r (Mt 6:25-34)  
\p
\v 22 Yesuŋâ arâpŋâ itâ dâzâŋgom sâip, “Zorat op dâzâŋgobâ. Itâ mân sâbi, ‘Nen wan wan nem ândinat?’ Mo sâkziŋaŋgât itâ mân sâbi, ‘Nen wan wan mem ândinat?’  
\v 23 Nalemŋâ bon buŋâ. Ândiândiŋâ bonŋâ. Sâk pâkeŋâ bonŋâ buŋâ. Sâkziŋandâ bonŋâ.  
\v 24 Zen nii ziŋgit nâŋgâbi. Zen nep mân kârâm kâmitme. Zen nalem mân mindune tâpmap. Oi laŋ Anutuŋâ nalem muyagem ziŋgâmap. Zen ko nii yatâ buŋâ. Zen a. Anutu, zâk umŋandâ gâsuziŋgâmap.  
\v 25 Zen ândiândiziŋaŋgât nâŋgâm kwâkâm ko âlip ândine âi topŋan subap?  
\v 26 Zen kut ŋâi mâik, zo âlip mân galem upme, zorâŋâ wâŋgât kut ŋâi ŋâi torenŋaŋgât nâŋgâm kwâkâ upme?   
\p
\v 27 Zen pâliŋpâliŋgât neuleŋâ âsagemap, zo ek nâŋgânek. Zâk hâmbâ nep mân tuumap. Oi sa nâŋgânek. A kutâ Salomo, zâk sikum patâ sot neule âlip zemŋaŋgip. Ka zâk hâmbâ neuleŋoot zo yatâ mân mem ândeip.  
\v 28 Oi neule âlip, zo hibukŋan itârâŋ muyagei muka sâmbum pane kârâbân simbap. Anutuŋâ sâi neule âlipŋâ muyagemap. Oi zeŋgât sâk pâke mot mân muyagem ziŋgâbap sâme? Nâŋgâm pâlâtâŋziŋ buŋâ, zen. Kembuŋâ ko âlip galem otziŋgâbap.  
\v 29 Oi zen itâ mân nâŋgâbi, ‘Nen wan wan nem ândinat?’ Nalemgât nâŋgâ kwâkâ mân op ândibi.  
\v 30 Um kâtik a ambân hân dâp, zen um nâŋgânâŋgâziŋ zoren pane zemap. Zen ko yatâ mân upi. Ibâziŋandâ wan wangât kwakse, zo ek nâŋgâmap.  
\v 31 Anutu um topŋan ândibi, zorat umziŋ pane zimbap. Yatâ utneta sâkkât kut ŋâi ŋâi aksik ziŋgâbap.   
\p
\v 32 Râma gakânâ, zen keŋgât mân op ândibi. Ibâziŋâ zâk um topŋaŋgât siŋgi kwaziŋgip.  
\v 33 Zen kut ŋâi ŋâi zemziŋgap, zo a ambân kanpitâ ziŋgâbi. Yatâ opŋâ sumbemân sikum bonŋâ, zinziŋâ, zo mimbi. Zoren kâmbu a ziŋ mân mimbi. Zoren wâsâsâŋ ziŋ mân tâmbetkubi.  
\v 34 Kut ŋâi ŋâiziŋâ zemabân, zoren yatik umziŋ pane zemap.”   
\s1 Um wâgân ândiândigât den.  
\p
\v 35 “Zen petziŋ lapŋâ kârâpziŋ sâune sei mambât ândibi.  
\v 36 Kore a zen a kutâziŋandâ hân kârebân gâbâ âburem gam hâŋgiyân koi mâtâp mem pambigât mambât ândibi. Zen yatâ op ândibi.  
\v 37 A kutâ, zâk âburem gâi kore arâpŋâ um gwâlâ ândine muyageziŋgâm zeŋgât nâŋgi sâtâreŋoot upap. Nâ perâkŋâk dâzâŋgobâ. Zâk nepkât pet lapŋâ nalem tap niniŋan zâmbari nalem nimbigât kore otziŋgâbap.  
\v 38 A kutâ, zâk ŋâtik tânâmŋan mo haŋsâsâgât purikâsm gâi um wâgân ândine muyageziŋgâbap, zo ko âlip upap.   
\p
\v 39 Zen itâ nâŋgânek. Kamân ŋâigât a zen kâsa ŋâtik ziren takâbi, narâk zo yatâ nâŋgâm um wâgânâk ândim kamânziŋ galem upi.  
\v 40 Oi a bonŋâ nâ puriksâbatkât narâkŋâ mân nâŋgâm ândie. Narâknâ mân nâŋgâm tâtne gâbat, zorat mambâtnim um wâgân ândibi.”   
\s1 Kore a bâliŋaŋgât den.  
\r (Mt 24:45-51)  
\p
\v 41 Yesu zâk den yatâ sâi Peteroŋâ itâ sâm mâsikip, “Kembu, gâ den alotŋâ zi niiŋik mo ârândâŋ niŋaŋgât sat?”  
\v 42 Mâsiki Kembuŋâ den sumbuŋâ ŋâi itâ sâip, “A kutâ ŋâi zâk kore a gakârâpŋâ zeŋgât galem a ŋâi pam itâ dukubap, ‘Nâ âi ândia galem otziŋgâm ândim narâkŋan nalem dâpziŋanâk ziŋgâm ândiban.’ Oi zâk dap ândei galem a nâŋgânâŋgâŋoot sot sât luluŋoot sâsâŋâ?  
\v 43 Galem a zâk nep sâm pindâpindâŋ, zo dâŋâk galem oi patâŋandâ gâbap, galem a yatâ zorat nâŋgi âlip upap.  
\v 44 Nâ bonŋâ sa nâŋgânek. A kutâ zâkŋâ galem a zo patâ pam kut ŋâi ŋâi galem upapkât sâm pindâbap.  
\v 45 Oi galem aŋâ umŋan itâ nâŋgâbap, ‘Patânâ, zâk kârebân âimŋâ kek mân gâbap.’ Yatâ nâŋgâm kore a ambân zâŋgom mem ŋâi ŋâi otziŋgâbap. Otziŋgâmŋâ nalem om nem too kâtik nem um gulip op ândibap.  
\v 46 A kutâŋâ gâbapkât mân nâŋgâm gulipmalip ândibap oi a kutâ zo gam kom kâbakŋei bâliŋ mâme osetziŋan âi ândibap.   
\p
\v 47 Kore a ŋâi zâk patâŋaŋgât den nâŋgâm diŋâ kwâkâbap, patâŋâ zâk tâkŋâ lapitpap. Oi hâuŋâ mem zâi kwap pindâbap.  
\v 48 Oi ŋâi zâk patâŋaŋgât den mân nâŋgâm den kwâkâbap, zo zâk tâkŋâ lapitpap. Zo hâuŋâ mem gei kwap pindâbâp. A ŋâi zâk kut ŋâi ŋâi yâmbâtŋâ pindâpindâŋ, zo boŋâ yâmbâtŋik muyagei dâp upap. Oi ŋâi zâk nep patâ sâm pindipŋâ nep patâ zo tuugi dâp upap.”   
\s1 Yesuŋâ kârâp mem geip.  
\r (Mt 10:34-36)  
\p
\v 49 “Nâ hânân kârâp ua sem kut ŋâi ŋâi bâliŋâ sem pitiŋkubapkât gem gâwan.  
\v 50 Too saŋgon niibi, zorat nâŋgâm ândim umnâ yâmbâriap.  
\v 51 Zen nâgât itâ mân sâbi, ‘Zâk lumbeŋ muyagibapkât geip,’ Yatâ buŋâ. Nâ kâmbam âbâŋgubapkât gewan. Nâ kâsâpzâŋgobatkât gem gâwan. Zen dinnaŋgât op kâsâpagom ândibi.  
\v 52 Oi itârâŋ topkwap itâ muyagibap. Mirâ ŋâigât a ambân bâtnâmbut, zen âbâŋgum toren zagât toren karâmbut upi.  
\v 53 Nanŋâ ibaŋâ, zet kâsâpagobabot. Oi mam bârat, zet kâsâpagobabot. Iran sibun, zet kâsâpagobabot.”   
\s1 Kembugât kulem ikpi.  
\r (Mt 5:25-26; 16:1-4)  
\p
\v 54 Yatâ sâmŋâ a ambân aksik itâ sâm dâzâŋgoip, “Mirâ sumunkoi zen itâ sâme, ‘Map gâbamap.’ Sâne map gâmap.  
\v 55 Mirâ pitâyaŋgâm zei ekŋâ sâme, ‘Maa upâmap.’ Sâne yatâ opmap.  
\v 56 Sarâ a ambân, zen sumbemgât tobatŋâ ekŋâ nâŋgâme. Ka zen nâgât topnâ mân nâŋgâm kwâtâtime.   
\p
\v 57 Zen wangât mâtâp târârak sot gâŋgoŋâ, zo mân kâsâpkum ek nâŋgâme?  
\v 58 Gâ buku ŋâi sot kâsâp op dinzikŋâ zo kek kubikpabot. Yatâ mân otna kâsagandâ diŋgâ top likuliku agâren sâi zâkŋâ nâŋgâm kâwali arâpŋâ sâi gâsum diigim tâk namin gâbanbi.  
\v 59 Nâ perâkŋak dâgobâ. Gâ yen mân gâban. Gâ zoren tap ko kâsagâ kât pindâna âkiyâk gâban.”   
\c 13  
\s1 Umniŋ mân melâŋindâ Anutu kâbakŋeniŋgâbap.  
\p
\v 1 Narâk zoren a nâmbutŋâ ziŋâ Yesu den siŋgi itâ dukuwe, “Galilaia a nâmbutŋâ, zen Anutugât siŋgi sâm makau kom unam utnetâ Pilatoŋâ sâi kâwali arâpŋâ ziŋâ zâŋgom naŋgâwe. Zâŋgone a gilâm sot makau gilâm, zo ârândâŋ mâpotne giarip.”  
\v 2 Den siŋgi yatâ dukune itâ mâsikâziŋgip, “Zen dap nâŋge? Zeŋgât tosaŋâ Galilaia a nâmbutŋâ zeŋgât tosa walip, zorat tosagât op tâmbetzâŋgoip?  
\v 3 Yatâ buŋâ. A nâmbutŋâ zen tosaziŋoorâk ândie. Zen umziŋ mân melâŋbiyân yatigâk tâmbetagobi.  
\v 4 Yerusalem kamânân a kiin nâmburân karâmbut Siloam mirâ kârep patâŋâ kwâratzâŋgoip. A kiin nâmburân kârâmbut zo tosaziŋandâ Yerusalem kamân mâirâp nâmbutŋâ walâziŋgip?  
\v 5 Yatâ buŋâ. Nâmbutŋâ zeŋgât tosa ziap. Dâzâŋgua nâŋgânek. Zen umziŋ mân melâŋbiyân yatigâk tâmbetagom kwâkâbi.”   
\p
\v 6 Den zo sâm naŋgâm Yesuŋâ den sumbuŋâ itâ sâip, “A ŋâiŋâ nepŋan nak koset ŋâi kâmiri lâmbarip. Oi mariŋâ zâk bonŋaŋgât âi kârumâip.  
\v 7 Yatâ opŋâ nep galem a itâ dukum sâip, ‘Nâŋgâ. Nâ nak zirat bonŋâ kârum ândia kendon patâ karâmbut âkap. Nak zo bonŋâ mân opmap, zorat ko kârâban. Wangât hângât kelâkŋâ yen mimbap?’  
\v 8 Yatâ sâi ko galem aŋâ itâ dukuip, ‘Patâ, gâ birâna kendon kânok zi kirik. Oi nâŋâ topŋan hân kârâm pa pambâ.  
\v 9 Yatâ ua narâk ŋâin bonŋâ âsagibap mo buŋâ, zo iktat. Oi bon mân oi ek sâna kârâm pândat.’”   
\s1 Yesuŋâ kendonân ambân ŋâi kubigip.  
\p
\v 10 Narâk ŋâin Yesuŋâ mâpâmâpâse namin zâim den siŋgi âlip dâzâŋgoip.  
\v 11 Oi mâpâmâpâse namin zo ambân ŋâi tâip. Kendon patâ kiin nâmburân karâmbut umŋan wâkeŋâ okŋaŋgi ândeip. Wâkeŋâ okŋaŋgi kândâtŋâ pindiŋsâm ândeip. Dap op winziksâm ândibap?  
\v 12 Yesuŋâ ambân zo ekŋâ itâ dukuip, “Ambân gâ winziksânangât san.”  
\v 13 Yatâ sâmŋâ bikŋandâ kâukŋan pâi kândât winziksâi Anutu mâpâseip.  
\v 14 Yesuŋâ kendonân ambân zo kubigipkât mâpâmâpâse namâ galem aŋâ nâŋgi bâlei kuk op sâip, “Nep mâme hilâm nâmburân kânok ziap. Zoren gane kubikziŋgâbap.”  
\v 15 Yatâ sâi Yesuŋâ itâ mâburem dukuip, “Sarâ a zen. Kendonân doŋgi sot makâu gakârâpziŋ too nimbigât diiziŋgâm âime.  
\v 16 Ambân zi Abaramgât kiun. Sataŋŋâ saagi kendon kiin nâmburân karâmbut yatâ op ândeip. Oi nâŋâ kendonân kubiksan, zo nâŋgâne mân dâp uap?”  
\v 17 Yatâ sâi ko kâsa okŋaŋgâweŋâ aŋun urâwe. A ambân kâmut, zen ko kulem zorat umâlep patâ urâwe.   
\s1 Kembugât den zo wakum keetŋâ yatâ.  
\r (Mt 13:31-33; Mk 4:30-32)  
\p
\v 18 Yesu zâk den itâ târokwap dâzâŋgoip, “Antugât siŋgi âlip zorat mâtâp, zo wanân dâpkwap sâbâ?  
\v 19 Zo wakum keetŋâ yatâ. A ŋâiŋâ nepŋan âi kendi kâmŋâ takâm nak oip. Oi nii ziŋâ gamŋâ bâranŋan pam tapme.”  
\v 20 Oi itâ târokwap sâip, “Siŋgi âlipkât mâtâp, zo wanân dâpkwapâ?  
\v 21 Zâk sii daŋgât yatâ. Ambân ŋâiŋâ sii daŋgât nalemân pam oi sei nalem naam doŋbep op naŋgip.”   
\s1 Sumbemân bagibagiŋaŋgât den.  
\r (Mt 7:13-14, 21-23)  
\p
\v 22 Yesu zâk Yerusalem kamânân âibam âim kamân patâ sot kamân mâik mâigân siŋgi âlip dâzâŋgom arip.  
\v 23 Ari a ŋâiŋâ mâsikâm sâip, “Kembu, a bituktâ ziŋâ sumbemân zâibi, mo dap?”  
\v 24 Oi Yesuŋâ den ŋâi itâ dâzâŋgoip, “Mâtâp gâbâkŋan bagibigât kâtigibi. Nâ dâzâŋgua nâŋgânek. A ambân doŋbep patâ, ziŋâ mâtâp gâbâkŋan baginam osibi.  
\v 25 Mirâ mariŋâ, nâ zaat hâŋgi dooŋgua hâŋgiyân kom itâ sâbi, ‘Kembu, mâtâp mem pânan.’ Sâne itâ dâzâŋgobat, ‘Nâ zen mân nâŋgâziŋgan. Zen waniŋ gok?’  
\v 26 Mâsikâziŋga zen hâuŋâ itâ sâm dâtnobi, ‘Nen gâ sot ândim too nalem niwen. Oi kamâniŋaŋgât sombemân den siŋgi âlip sâna nâŋgâwen.’  
\v 27 Yatâ sâne itâ dâzâŋgobat, ‘Dâzâŋguan zo, zen waniŋ gok? Nâ mân nâŋgâziŋgan. Bâliŋ mâme a, zen birâninek.’  
\v 28 Oi Abaram, Isaka, Yakobo sot Propete nâmbuŋâ Anutugât um topŋan ândinetâ ziŋgitpi. Ka zen ko âkŋan ândimŋâ umbâlâ op isem ândibi.  
\v 29 Oi hân mirâsiŋ takâtakâŋan sot geigeiŋan sot hân toren toren, zobâ a ambân takâm Anutugât um topŋan bagimŋâ sii nalem patâ nem sâtâre op zimbi.  
\v 30 Nâŋgânek. A bet, zeŋgâren gâbâ nâmbutŋandâ kândom upi. A kândom, zeŋgâren gâbâ nâmbutŋandâ bet upi.”   
\s1 Herodegât den.  
\p
\v 31 Narâk zoren Parisaio a nâmbutŋâ ziŋ Yesugâren gam itâ sâm dukuwe, “Herodeŋâ gobat sapkât hân zi birâm âi.”  
\v 32 Sânetâ dâzâŋgoip, “Zen âburem âim wâu ulin zo nâgât itâ sâm dukubi, ‘Nâŋgâ. Nâ irâk sot muka wâke moliziŋgâbat sot mâsek kubikziŋgâbat. Haŋsâi mâra nep tuuga âkâbap.’  
\v 33 Itârâŋ, muka sot mâra mâtâp âibatkât sâsâŋâ. Yerusalem kamânânâk Propete zâŋgome. Nâ zoren zaria nobi. Mân zaria sâi ko dap yatâ nobe?”   
\s1 Yerusalem kamângât den girem dâzâŋgoip.  
\r (Mt 23:37-39)  
\p
\v 34 Yatâ sâm sâip, “O Yerusalem kamân marirâp, zen Propete zâŋgome. Anutuŋâ kore a sâŋgonzâŋgoi zeŋgâren gâne kâtŋâ mem zâŋgome. Kurukŋâ gwamârâp gâbâreziŋgâm abâtŋandâ lâmbamzâŋgomap, yatigâk nâŋâ a ambân kâmut kinnâ topŋan gâbâreziŋgâbâ sa birânime.  
\v 35 Nâŋgânek. Mirâ kamânziŋâ nâŋâ birâbat. Nâ sa nâŋgânek. Zen dum mân nek ândim itâ sâm nikpi, Kembugât sâtkât gaap, zâk sâm âlip kwâkŋaŋgânâ.”   
\c 14  
\s1 Kendonân Yesuŋâ mâsek a ŋâi kubikŋaŋgip.  
\p
\v 1 Yuda zeŋgât kendon ŋâin Parisaio a zeŋgât a sâtŋâ ŋâiŋâ Yesu nalemgât diigi mirâŋan zarip. Oi a nâmbutŋâ zen zâk sot nalem ninam diŋaŋgât dap sâbap sâm ek tarâwe.  
\v 2 Oi a ŋâi kiŋ bik lâmbatlâmbat zoren zâi tâip.  
\v 3 Oi Yesuŋâ ekŋâ Kembugât gurumin den zorat galem a sot Parisaio a mâsikâziŋgâm sâip. “Zen sânek. Kendonân a kubikkubikŋâ, zo orotŋâ mo mân orotŋâ?”  
\v 4 Yatâ sâi hiriŋsâm kine Yesuŋâ a zo bikŋandâ gâsum kubikŋaŋgâm sâŋgongui arip.  
\v 5 Ari ko itâ dâzâŋgoip, “Zeŋgâren gâbâ a ŋâigât nanŋâ mo makau kendonân lamân giari birâne tâpap mo sâmbune kopgâbap?”  
\v 6 Yatâ dâzâŋgoi den torenŋâ dukunam kwakŋâ birâwe.   
\s1 Zen sâk mâme mân upi.  
\p
\v 7 A nalem ninam diiziŋgi mirin zâiwe. Mirin zâim kiaŋ mâteyâk âi tatne Yesuŋâ ziŋgitŋâ itâ dâzâŋgoip,  
\v 8 “Gâ a ŋâiŋâ sii nalem om sâi gamŋâ kiaŋ mâteyâk mân tâpan. Gâ kiaŋ mâteyâk âi tâtnandâ a pâtâ ŋâi gâbap.  
\v 9 Gâi sii nalem mariŋâ itâ dâgobap. ‘Zo zâkkât tâtat. Gâ âmbi âi.’ Dâgogi a yenŋâ zeŋgât kiaŋ kândâtŋan âi tap aŋun upan.  
\v 10 Ŋâiŋâ sâi gamŋâ a gigiŋâ zeŋgât kiaŋân tâpan. Tâtna sii nalem mariŋandâ gekŋâ itâ dâgobap, ‘Buku, gâ zâi kiaŋ mâteyâk tâtnan.’ Yatâ dâgogi a mâteziŋan umâlep patâ nâŋgâban.  
\v 11 Ŋâi zâk umŋâ mem ge kwap ândibap, zâk ko mem zaatzaatŋâ. Ka ŋâi zâk sâk mâme op ândibap, zo ko mem ge kwâkwatŋâ.”   
\p
\v 12 Yatâ sâmŋâ a diigip, zo itâ târokwap dukuip, “Gâ si nalem umbam buku, âtâ mun, torerâpkâ, kamârâpkâ mân diiziŋgâban. Wangât, zeŋgoot yatik narâk ŋâin diigim hâuŋâ mâkâne âkâbap, zorat.  
\v 13 Itâ upan. Sii nalem ona sei a gigiŋâ sot kiŋ bitziŋ bâliŋ sot sen ŋâtâtik, a ambân yatâ zo diiziŋgâban.  
\v 14 Yatâ otna zeŋgoot hauŋâ mân mâkâne tosâziŋâ yen zei a târârakŋâ zaatpi, narâk zoren Anutuŋâ hâuŋâ gibap.”   
\s1 Sii nalem patâgât den sumbuŋâ.  
\r (Mt 22:1-14)  
\p
\v 15 Sâi nalem ârândâŋ nem tarâwe, zeŋgâren gâbâ a ŋâiŋâ itâ sâip, “Ŋâi zâk Anutugât um topŋan nalem nimbap, zâkkât nâŋga sâtâreŋoot uap.”  
\v 16 Sâi Yesuŋâ den siŋgi ŋâi itâ dukuip, “A patâ ŋâi sii nalem oip.  
\v 17 Sii nalem uuŋâ narâk mâte oi kore a ŋâi sâŋgongoi âi a zen zop kânŋan sâsâŋâ, zo itâ dâzâŋgoip, ‘Nalem mârum om kâtâŋ tuugen. Ganek.’  
\v 18 Sâm dâzâŋgoi zen kut ŋâi ŋâiyân tâbi sâm birâm tarâwe. Oi ŋâi zâk sâip, ‘Nâ hân ŋâi kwâlâwan, zo ikpam âibâman. Zorat gâ patâgâ dukuna nâŋgi mân bâliŋ upap.’  
\v 19 Ŋâi zâk sâip, ‘Nâ makau bâzagât sâŋgân mewan, zo âi ziŋgitpâman. Zorat patâgâ dukuna nâŋgi mân bâliŋ upap.’  
\v 20 Ŋâi zâk sâip, ‘Nâ ambân mewangât mân gâbat.’   
\p
\v 21 Yatâ sâne kore a âburem âi patâŋâ dukui nâŋgâm kuk op itâ dukum sâŋgonguip, ‘Gâ kamânân mâtâp patin sot mâik mâigân âim a ambân zo yatâ zo diiziŋgâna ganek.’  
\v 22 Sâi kore a zâk yatâ opŋâ patâŋâ dukum sâip, ‘Patâ, gâ den sat, zo lugan. Oi mirâ zo mân pikse.’ Dukui patâŋâ itâ dukuip,  
\v 23 ‘Gâ dum âi kamân âkŋan mâtâbân hibukŋan âi gâsum diiziŋgâna ga mirânan piksâbi.  
\v 24 Nâ itâ dâzâŋgua nâŋgânek. A kândom zop dâzâŋgowan, zen mânâk nimbi.’”   
\s1 Yesu molimoliŋaŋgât den.  
\r (Mt 10:37-38)  
\p
\v 25 A ambân kâmut patâ Yesu molim âine puriksâm itâ dâzâŋgoip,  
\v 26 “Ŋâi zâk nâgâren ga ândibâ sâm ibâ mamŋâ sot ambin murarâŋâ sot âtâ munŋâ ponâŋâ sot ândiândiŋâ, zen mân birâziŋgâbam upap, zâk nâgât a mân op ândibap.  
\v 27 Ŋâi zâk zikŋâ poru nakŋâ mân lum nâgât mâtâp lâŋbap, zâk nâgât a mân op ândibap.   
\p
\v 28 Zeŋgâren gâbâ a ŋâi mirâ tuubamŋâ sâŋgânŋâ sâlâpkum kubik tuubap mo mân tuubap, zorat topŋâ ek nâŋgâbap.  
\v 29 Oi yatâ mân opŋâ kegâk mirâŋâ tandâ pâi giari kâtŋâ kârum birâbap. Biri ko a ambân ziŋâ ekŋâ girâŋŋaŋgâbi.  
\v 30 Zen itâ sâbi, ‘A zi âsak op mirâ patâ tuubam op tandâ kwânâŋgâm biri kinzap.’   
\p
\v 31 A kutâ ŋâiŋâ a kutâ ŋâi kumbamŋâ kegâk mân âibap. Zâk itâ nâŋgâm kwâkâbap, ‘Nen a bituk ândienŋâ ândi a doŋbep ândie. Zen âlip zâŋgonat mo buŋâ?’  
\v 32 Ziŋaŋgât nâŋgi gigiŋ oi kâsa kârebân tatne kâwali a nâmbutŋâ sâŋgonzâŋgoi zen âi lumbeŋaŋgât den sâne lumbeŋ op ândibi.   
\p
\v 33 Oi yatik zeŋgâren gâbâ ŋâiŋâ kut ŋâi ŋâiŋâ zo mân birâmŋâ dabân nâgât a op ândibap? Zâk nâgât mân upap.”   
\p
\v 34 Yatâ sâmŋâ den sumbuŋâ ŋâi itâ sâip, “Sii zo naamŋâ. Ka siigât naamŋâ buŋ oi ko dap oindâ naamŋâ dum upap? Zo buŋâ.  
\v 35 Sii bâliŋâ zo yatâ mo yatâ orotŋâ, zo mân ziap. Zo yen lum pâindâ âibap. A ŋâi zâk kindapŋootŋâ den zi nâŋgâbap.”   
\c 15  
\s1 Râma galem agât den siŋgi.  
\r (Mt 18:12-14)  
\p
\v 1 Kât mimiŋâ a sot bâliŋ mâme a, zen Yesugâren den siŋgi âlip nâŋgânam mindumarâwe.  
\v 2 Oi Parisaio a sot Kembugât gurumin den zorat galem a, zen zorat nâŋgâne bâliŋ oi Yesugât itâ sâwe, “A zâk bâliŋ mâme a zen sot tap nalem nemap. Man orotŋâ zo opmap.”   
\p
\v 3 Yatâ sâne Yesuŋâ den sumbuŋâ ŋâi itâ sâm dâzâŋgoip,  
\v 4 “Zeŋgâren gâbâ a ŋâigât râma 1 handeret ândibi. Oi zeŋgâren gâbâ kânoktâ âi buŋ oi birâbap? Zo yatâ buŋâ. Kâmut patâ 99 zo birâziŋgâm buŋ upap, zo kârubap.  
\v 5 Kârum ma muyagem umâlip op âkom âibap.  
\v 6 Âim bukurâp sot kamârâp dâzâŋgom sâbap, ‘Sâtâre utnâ. Râmanâ buŋ oip, zo muyagian.’  
\v 7 Nâ dâzâŋgua nâŋgânek. Zo yatigâk a 99 zen târârakŋâ ândine sumbemân sâtâre patâ muyagibap. Ka bâliŋ mâme a kânokŋâ umŋâ melâŋi zâkkât op sumbemân sâtâre patâ walâm yâmbâtŋik muyagibap.”   
\p
\v 8 Yatâ sâmŋâ den ŋâi itâ târokwap sâip, “Dap nâŋge? Ambân ŋâiŋâ kât bâzagât mem ândibap. Mem ândei kât kânok gei buŋ oi birâbap? Buŋâ. Zâk kârâp sâumŋâ mirâ pitâm kârum ma muyagibap.  
\v 9 Kârum muyagemŋâ ambân bukurâpŋâ, kamârâpŋâ zâŋgonsâi gane itâ dâzâŋgobap, ‘Kâtnâ buŋ oip, zo muyagian, gât ko sâtâre utnâ.’  
\v 10 Zorat sa nâŋgânek. Zo yatik bâliŋ mâme a mo ambân kânok umŋâ melâŋi Anutugât sumbem arâp zen sâtâre upme.”   
\s1 A katep ŋâi tâmbetagobam oip.  
\p
\v 11 Yesuŋâ den siŋgi ŋâi itâ sâm dâzâŋgoip, “A ŋâi nanzatŋâ zagât ândiwet.  
\v 12 Nan kwakŋandâ ibâŋâ itâ dukuip, ‘Ibâ, gâ kât sot sikum nâgât siŋgi sâin, zo mem ni.’ Yatâ sâi kât sot sikum kâsâpkumŋâ munŋâ pindâm âtâŋaŋgât siŋgi pâi tâip.  
\v 13 Oi bet katep zâk sirâm bituktâ ândim sikum sot kât zo aksik mem ba hân kârebân arip. Zoren âi laŋ ândim bâliŋ top top opŋâ kât sot sikum zo zoren ziŋgâm naŋgip.  
\v 14 Kât sot sikum zo buŋ oi ândim hân zoren pu patâ muyageip. Oi a zo dap upâ sâm kwagip.  
\v 15 Hân mariŋâ ŋâi zâkkâren ari sâi hibukŋan âi bâu galem ândeip.  
\v 16 A zen nalem aŋgân kârâŋaŋgâne yen tap tepŋaŋgât opŋâ bâu zeŋgât nalem nimbam oip.   
\p
\v 17 Yatâ opŋâ nâŋgânâŋgâŋâ pâroŋsâi itâ nâŋgip, ‘Ibânaŋgât nep a kâmut, zen nalem nem âkon op ândine nanŋâ nâ zi tepkât mumbâman.  
\v 18-19 Zorat nâ kamânan âim ibânaŋgâren takâm itâ sâm dukubat, Ibânâ nâ bâliŋ mâme a. Tosanandâ sumbemân sot gâgâren ziap, gât ko nâgât nangâ mân sâna ândibat. Yen sâna gâgât nep a op ândibat.’   
\p
\v 20 Yatâ sâm ibâŋaŋgâren arip. Ari ibâŋandâ kârebân gâbâ ekŋâ umŋâ nâŋgâm sârârâk kârâm âi lum mâŋgarip.  
\v 21 Mâŋgari itâ dukuip, ‘Ibânâ nâ bâliŋâ mia tosanandâ sumbemân sot gâgâren ziap, gât ko nâgât nangâ dum mân sâna ândibat.’  
\v 22 Yatâ sâi ibâŋandâ kore a itâ dâzâŋgom sâŋgonzâŋgoip, ‘Kek âi hâmbâ âlipŋâ sot donet sot kipâke mem ga pindânek.  
\v 23 Oi makau gwamŋâ patâ diim gam kom une nem sâtâre utnat.  
\v 24 Nannâ zâk moibân gâbâ zaatsap. Zâk buŋ oibân gâbâ muyagem gaap.’ Yatâ sâi sâtâre topkwap urâwe.   
\p
\v 25 Oi nan kunŋâ zâk nebân ândiepŋâ puriksâmŋâ kamân naŋgâmŋan ga kin kep kwamit nâŋgip.  
\v 26 Zâkŋâ sâi kore a ŋâi gâi mâsikâmŋâ sâip, ‘Kep zo top dapkât?’  
\v 27 Oi zâkŋâ sâip, ‘Mungâ gaap. Gaapkât ibâgandâ sâi makau gwam patâ kom uen.’  
\v 28 Yatâ dukui nan kunŋâ zâk kuk opŋâ kamânân man bageip. Ibâŋandâ nâŋgâm kamân ginŋan geim um lumbeŋ den dukuip.  
\v 29 Yatâ dukui mân nâŋgânâŋgâ op kin itâ dukuip, ‘Nâŋgat. Nâ kendon patâ doŋbep kore otgim ândim sâtkâ luman. Yatâ ândia gâ noniŋ gwamŋâ mân nina nâ sot bukurâpnâ nen kom om nem sâtâre urâwen.  
\v 30 Ka bet katepkâ, zâk laŋ ambân zen sot ândim kât sikumgâ tâmbetkum gulipkum naŋgip. Zâk yatâ zorâŋ âburem gâi sânandâ makau gwam patâ kom nie.’   
\p
\v 31 Sâi ibâŋandâ itâ dukuip, ‘Nannâ, gâ narâk dâp nâ sot ândim gâmatŋâ kut ŋâi ŋâi nâgâren ziap, zo gâgât siŋgi op naŋgap.  
\v 32 Ka mungâ ko moipŋâ zaatsap. Oi zâk buŋ oipŋâ dum muyagiap, zorat ko sâtâre oindâ dâp upap.’”   
\c 16  
\s1 Kât galem a bâliŋaŋgât den.  
\p
\v 1 Yesuŋâ arâpŋâ den siŋgi ŋâi itâ sâm dâzâŋgoip, “Sikum a patâ ŋâigât kât sikum galem a ŋâi ândeip. A zorat itâ sâne patâŋâ nâŋgip, ‘Galem a, zâk mem gulipkuap.’  
\v 2 Yatâ sâne sâi gâi dukuip, ‘Nâ gâgât den sâne nâŋgan. Gâ yatâ zorâŋâ dum zagâtŋâ mân galem ândiban. Ekapkâ mem gâna kât sikumgât topŋâ ikpâ.’   
\p
\v 3 Sâi galem a zo umŋan itâ sâip, ‘Galem a nep zo betnan mei dap upat? Nâ imbaŋâ buŋâ. Nep kârâm kâmitpatkât âkon uan. Nâ kanpitâ ândibatkât âkon uan. (Wangât, Yuda zeŋgâren a kanpitâ zen ândim oletziŋgâmarâwe, zorat op sâip.)  
\v 4 Irabot nâŋgan. Patânâ molinigi a patânaŋgât sikum tosa miwe, zeŋgâren âi buku ua sâne zeŋgât mirin ândibat.’  
\v 5 Yatâ sâm patâŋaŋgât tosa miwe, kânok kânok zâŋgonsâi gawe. Oi zâkŋâ a ŋâi mâsikâm sâip, ‘Patânaŋgât tosa gâgâren dabutâ ziap?’  
\v 6 Mâsiki zâkŋâ sâip, ‘Kelâk âmaŋân pâpanŋâ 1 handeret.’ Sâi itâ sâm dukuip, ‘Ekap zi mem 50 kulemgu.’  
\v 7 A yatâ sâmŋâ a ŋâi mâsikip, ‘Patânaŋgât tosa gâgâren dabutâ ziap?’ Sâi itâ sâip, ‘Sibit keetŋâ 1 handeret.’ Sâi itâ dukuip, ‘Ekap zi mem 80 kulemgu.’   
\p
\v 8 Yatâ oi patâŋâ nâŋgâmŋâ galem a bâliŋâ zorat nâŋgânâŋgâ, zo nâŋgi imbaŋâ oi sâm âlip kwâkŋaŋgip.” Yesuŋâ yatâ sâmŋâ târokwap itâ sâm dâzâŋgoip, “Um kâtik a, zen kut ŋâi ŋâi utnam nâŋgânâŋgâziŋ patâ zei upme. Sumbemgât siŋgi a, zen yatâ zo mân zemziŋgap.   
\p
\v 9 Zorat dâzâŋgua nâŋgânek. Zen zo yatik hângât kât sikum bâliŋâ zi a zen ziŋgâne buku otziŋgâbi. Yatâ utne gâtâm hângât sikum buŋ oi narâk patin, zen âlip sumbem kamânân ândibigât sâsâŋâ. Oi sumbem kamânân ândiândiŋ âlip ândibi.”   
\s1 Kut ŋâi ŋâi bonŋâ sot yenŋâ, zorat den.  
\p
\v 10 A ŋâi zâk kut ŋâi ŋâi yenŋâ dâŋbâŋ galem upap, zâkŋâ kut ŋâi ŋâi bonŋâ patâ zo âlip galem upap. Ŋâi zâk kut ŋâi ŋâi yenŋâ mem gulipkubap. Zâkŋâ yatik bonŋa mem gulipkubap.  
\v 11 Zen hângât kât sikum dâŋ mân galem upi, zo ko dap yatâ kut ŋâi ŋâi bonŋâ ziŋgâbap?  
\v 12 A zeŋgât kut ŋâi ŋâi giwe, zo dâŋ mân galem otna gikâ siŋgi zo dap yatâ gibap?   
\p
\v 13 Kore a ŋâiŋâ a patâ zagât zekât kore âlip mân upap. Zâk ŋâigât umŋâ kiri ŋâi ekŋâ âkon upap. Zen yatigâk Anutugât nep sot sikumgât nep, zo dap yatâ mâtakâzikâm mem ândibi?”   
\s1 Yesuŋâ Parisaio a girem dâzâŋgoip.  
\p
\v 14 Yesuŋâ den zo sâi Parisaio a zen kât sikumgât âkŋâle zeipkât diŋâ kândâtkom girâŋâwe.  
\v 15 Utne itâ dâzâŋgoip, “Zen a zeŋgât mâteziŋan nen a târârakŋâ sâme. Ka Anutuŋâ ko umziŋaŋgât topŋâ ekmap. A ziŋâ kut ŋâi ikne âlip opmap, zo ko Anutuŋâ egi bâliŋ opmap.   
\p
\v 16 Kembugât gurumin den sot Propete zeŋgât den zem gam Yohanegâren gâip. Zorat kwâkŋan Anutu um topŋan ândiândiŋ, zorat den siŋgi âlip, zo âsagem laŋ kârâm ariap. A ambân den siŋgi zo nâŋgâm baginam kâtigime.   
\p
\v 17 Hân sot sumbem, zet buŋ utâ sâm buŋ upabot. Ka Kembugât gurumin den zo mân buŋ upap.   
\p
\v 18 A ŋâi, zâk ambin birâm ŋâi mimbap, zâk târotârozik mânâŋgât tosa patâ mimbap. A ŋâi, zâk ambân birâbirâŋ zo mimbap, zâk yatigâk tosa patâ mimbap.”   
\s1 A patâgât den.  
\p
\v 19 “Sikum a patâ ŋâi ândeip. Zâk hâmbâŋâ neule âlip sâŋgân zâizâiŋ zo mem ândeip. Oi sirâmŋâ sirâmŋâ sii nalem âlipŋâ zo nem sâtâre op ândeip.  
\v 20 Oi a kanpitâ ŋâi ândeip, kutŋâ Lasaro. Zâkkât sâkŋâ zo useyâk. Zâkŋâ patâgât mirâ mâtâp bagibagiŋan zemâip.  
\v 21 Zâk a patâgât mirin gâbâ nalem buputŋâ gâi nimbapkât nâŋgâm ândeip. Sâknam nâŋgâm zem tâi wâu ziŋâ gam useŋâ nâmbâlapkumarâwe.   
\p
\v 22 A kanpitâ zo yatâ op ândimŋâ moip. Oi Anutugât sumbem a, ziŋâ ge diim zâi Abaramgât um topŋan pane ândeip. Bet sikum a zo moi hanguwe.  
\v 23 Zâk simân gei sâknam patâ nâŋgâm ândim siŋâ pâi zari Lasaro zâk Abaram um topŋan tâi egip.  
\v 24 Ekŋâ konsâm sâip, ‘O Abaram sâkunâ, nekŋâ umgâ bâliŋ oi Lasaro sâŋgonguna sâlâpŋandâ tooin pam sâmbum gem nâmbâlamnan pâi sânduksâik. Na ziren kârâbân sâknam patâ nâŋgâm ândian.’   
\p
\v 25 Sâi Abaramŋâ itâ dukuip, ‘Katepnâ, nâŋgâ. Gâ hânân âkŋâle kwâkŋan ândein, zo mârum âkip. Oi Lazaro zâk umbâlâ ândeip, zo mârum âkip. Zâk zorat umâlebân ândiap. Ka gâ ko sâknam kwâkŋan ândiat.  
\v 26 Osetniŋan sim patâ kinzap, gât ko zibâ zeŋgâren dap op gibi? Oi zeŋgâren gâbâ zi dap op kopgabi?’   
\p
\v 27 Sikum a patâ, zâk itâ sâip, ‘Ibânâ, ŋâi dâgoga nâŋgâni.  
\v 28 Ândi nâgât kamânân murâpnâ bâtnâmbut ândie. Zen sâknam kamân ziren gabegât Lasaro sângonguna âim girem den dâzâŋgobap.’   
\p
\v 29 Sâi Abaramŋâ sâip, ‘Buŋâ. Mose sot Propete, zeŋgât den girem ziap, zo nâŋgâbi.’  
\v 30 Sâi ko sâip, ‘Ibânâ Abaram, yatâ buŋâ. Zeŋgât den nâŋgâm umziŋ mân melâŋbi. Ka a ŋâiŋâ mumuŋan gâbâ zaat sâi ko umziŋ melâŋbe.’   
\p
\v 31 Sâi itâ sâm dukuip, ‘Zen Mose sot Propete zeŋgât den birâmeyân mumuŋan gâbâ ŋâiŋâ zaat ai dâzâŋgoi yatik birâbi.’”   
\c 17  
\s1 Bâliŋaŋgât nep mân tuubi.  
\r (Mt 18:6-7, 21-22; Mk 9:42)  
\p
\v 1 Yesuŋâ arâpŋâ den itâ sâm dâzâŋgoip, “Bâliŋaŋgât nep tuutuuŋ, zo muyagibap. Dap yen zimbap? Ka a ŋâi zâk bâliŋaŋgât nepŋâ tuubap, yei, zâk dap upap?  
\v 2 Ŋâi zâk a gigiŋâ ŋâi okŋaŋgi bâliŋâ upap, zo ko tosa yâmbât mimbap. Mârumŋan kât sumun yâmbât patâ gânduŋan saamŋâ saruyâm giari sâi ko zo bâbâlaŋ opap. Zen galem oraŋgâm ândibi.   
\p
\v 3 Bukugâ ŋâi bâliŋâ oi kubikŋaŋgâban. Otna umŋâ melâŋi tosaŋâ birâban.  
\v 4 Oi sirâm kânogân tosa nâmburân zagât muyagem sâp nâmburân zagât gam sapsuubap, ‘Buku yatâ otgim umnâ bâliŋ uap,’ Zâk yatâ sâi tosaŋâ birâban.”   
\s1 Nâŋgâm pâlâtâŋgât den.  
\p
\v 5 Aposolo zen Kembu itâ sâm dukuwe, “Gâ nâŋgâm pâlâtâŋniŋâ târokwap niŋgâban.”  
\v 6 Sâne Kembuŋâ itâ dâzâŋgoip, “Nâŋgâm pâlâtâŋziŋ bonŋâ mâiktârâ, mundo keetŋâ yatâ, zemziŋgi wakum nak ândi, zo sâmbuyaŋgâm saruyân gei kinbapkât dukune sâtziŋ lubap.”   
\s1 Aŋâ Kembugât nep tuum tâpâkumen.  
\p
\v 7 Yatâ sâmŋâ itâ sâip, “Zeŋgâren gâbâ a ŋâi, zâkkât kore aŋâ nep tuum ândim mo râma galem ândim ŋâtiksâisâi gâi itâ dukubap? ‘Gâ mirin zâi tâtna nalem om gibâ.’  
\v 8 Yatâ buŋâ. Itâ dukubap, ‘Gâ sâŋgum kâu lapŋâ nalemnâ om pâna nia gikâ bet om nimban.’  
\v 9 Nep a zo nep sâm pindip, zo tuugi nâŋgi âkip. Dabân sâm âlip kwâkŋaŋgâbap?  
\v 10 Zeŋgât topziŋ yatâ ziap. Zen Anutuŋâ nep sâm ziŋgip, zo op naŋgâm itâ sâbi. ‘Nen kore a kwakmak. Nep sâm niŋgip, zorigâk tuumen.’”   
\s1 Yesuŋâ a kubikziŋgi âi mân nâŋgâwe.  
\p
\v 11 Yesuŋâ Yerusalem kamânân âibam Galilaia sot Samaria osetzikŋan arip.  
\v 12 Kamân ŋâin zari sâk bâlâ a bâzagât ziŋâ ekŋâ âkŋanâk kin den sâm itâ sâwe,  
\v 13 “O patâ Yesu, neŋgât umgâ bâliŋ oik.”  
\v 14 Sâne ziŋgitŋâ itâ dâzâŋgoip, “Zen âim sâkziŋâ tirik namâ galem a tirâpzâŋgone ikpi.” Sâi zen âim tatne useziŋ sogei sâkziŋ âlip oip.  
\v 15 Oi zeŋgâren gâbâ a kânokŋâ useŋâ sogei ekŋâ puriksâm gâip. Puriksâm den kâtik sâm Anutu mâpâseip.  
\v 16 Zâkŋâ Yesu kiŋ topŋan gei zem tap sâiwap sâip. A zo Samaria hânân gokŋâ.  
\v 17 Yesuŋâ itâ sâip, “A bâzagât kubikziŋgan. Nâmbutŋâ a nâmburân kimembut âlip ue, zo ikâ?  
\v 18 Zeŋgâren gâbâ a ŋâi âburem gam Anutugâren sâiwap mân se? Birâm âine gâ kamân ŋâin gokŋandâ gikik gaat?”  
\v 19 Yatâ sâm Samaria a zo itâ dukuip, “Gâ nâŋgâm pâlâtâŋgaŋgât âlip uat, gât ko zaat âi.”   
\s1 Yesu takâbapkât den.  
\r (Mt 24:23-28, 37-41)  
\p
\v 20-21 Parisaio a, zen Yesu mâsikâm sâwe, “Anutu um topŋan tâtatŋâ, narâk ikâ zoren muyagibap?” Sâne itâ sâm dâzâŋgoip, “Anutugât um topŋan tâtatŋâ, zo senŋâ mân igikŋâ, gât ko itâ mân sâbi, ‘Ziren âsagiap mo ândiren âsagiap.’ Nâŋgânek. Anutu um topŋan tâtatŋâ, zo osetziŋan âsagem ziap.”  
\v 22 Yesuŋâ arâpŋâ itâ dâzâŋgoip, “Gâtâm narâk ŋâin, zoren a bonŋâ âsagibatkât narâkŋâ iknam upi. Zo mân ikpi.  
\v 23 Narâk zoren a nâmbutŋandâ sâbi, ‘O, ziren neŋgâren âsagiap. Hân ândiren zeŋgâren âsagiap.’ Yatâ sânetâ mân âibi. Oi nâŋgâne mân bon upap.  
\v 24 Hânpân zâk hân muruk toren toren âsagem naŋgâmap, zo yatik a bonŋâ nâgât narâknan âsagei a aksik nikpi.  
\v 25 Kândom ko a narâk ziren ândie, zen a bonŋâ nâ kândâtnone sâknam patâ nâŋgâbat.   
\p
\v 26 Noa ândeip, narâk zoren kut ŋâi ŋâi urâwe, zo yatik a bonŋâ nâgât narâk zo mâte oi yatâ upi.  
\v 27 Noa ândeip, narâk zoren a zen sii nalem sot too kâtik nem seroŋ kwap ândiwe. Ambân aŋgâgwaŋgâ urâwe. Yatâ op mân nâŋgâm ândine Noa sot narâpŋâ zen waŋgâyân zâine too uurup takâm gwâkâziŋgip.  
\v 28 Loti ândeip, narâk zoren yatik urâwe. Nalem sot too kâtik nem seroŋ kwap ândiwe. Kut ŋâi ŋâi aŋgâgwaŋgâ urâwe. Nep kârâm kâmit mirâ nep tuuwe.  
\v 29 Yatâ op ândine Lotiŋâ Sodom kamân birâm ari narâk zoren sumbemân gâbâ kârâp sot kât kârâpŋâ sot sumbem tipŋâ gem gâi kamân zoren a ambân buŋ op nâŋgâwe.  
\v 30 A bonŋâ nâŋâ âsagibat, narâk zoren a yatik upi.   
\p
\v 31 Narâk zoren a ŋâi sombemân tâpapŋâ sikum mimbapkât mirin mân zâibap. Ŋâi zâk nebân ândibapŋâ zâk kamânân mân âburibap.  
\v 32 Zen Loti âmbinŋaŋgât den siŋgi nâŋgâbi.  
\v 33 Ŋâi zâk ândiândiŋâ aŋgân kâri gulipagobap. Ŋâi zâk ândiândiŋâ biri muyageŋaŋgâbap.   
\p
\v 34 Nâ dâzâŋgua nâŋgânek. Ŋâtik zoren a zagât, zet mirâ ŋâin uman zeitâ ŋâi mem, ŋâi birâbat.  
\v 35 Ambân zagât, zet nalem sobem tâitâ ŋâi gâsum, ŋâi birâbat.  
\v 36 (A zagât nebân kiritâ ŋâi mem, ŋâi birâbat.)”   
\p
\v 37 Yesu zâk den zo sâm naŋgi arâpŋâ ziŋâ mâsikâm sâwe, “Kembu, ikâ zoren âsagibap?” Sâne itâ dâzâŋgoip, “Bâu mo zuu kârokŋâ ŋâi zei zoren nii keŋ ziŋâ ninam mindume.”   
\c 18  
\s1 Top likuliku agât den siŋgi.  
\p
\v 1 Yesugât a, zen umziŋ mân âkon op narâk dâp ninâu sâm ândibigât Yesuŋâ den siŋgi itâ sâm dâzâŋgoip,  
\v 2 “Kamân ŋâin top likuliku a ŋâi ândeip. Zâk Anutu sot a mân hurat kwâtziŋgip.  
\v 3 Oi kamân zorenâk ambân malâ ŋâi ândeip. Zâk narâk dâp a sâtŋaŋgâren âim itâ dukumâip, ‘Gâ betnan mem kâsanâ nekât den kubikpan.’  
\v 4 A sâtŋâ zâk malâ zâkkât den birâmâip. Ândimŋâ umŋandâ itâ sâip, ‘Nâ Anutu mo a hurat mân kwâtziŋgâman.  
\v 5 Ka malâ zâk narâk dâp sâm gâmapkât bekŋan mimbâ. Bekŋan mân mia sâi ko âsâbâŋ nâgâren gâi sâknâ âkon opap.’”  
\v 6 Kembu zâk den zo sâm nangâm sâip, “A sâtŋâ bâliŋandâ den sâip, zo nâŋgâm kwâtâtibi.  
\v 7 Anutugât a ambân gakârâpŋâ, zen ŋâtik sirâm dâp konsâm ninâu sâme, zo mâkâziŋgâbap.  
\v 8 Zâk mân ândei kârep oi kegâk betziŋan mimbap. A bonŋâ nâŋâ gâtâm âburem gam hânân a ambân nâŋgâm pâlâtâŋziŋoot muyageziŋgâbat mo buŋâ? Zorat umziŋ galem op ândibi.”   
\s1 Parisaio a sot kât mimiŋâ ninâu sâwet.  
\p
\v 9 A nâmbutŋâ, zen ândiândiziŋaŋgât nâŋgâne târârak oi a toren zeŋgât nâŋgâne mân dâp opmap. A yatâ zo, zeŋgât den sumbuŋâ ŋâi itâ sâip,  
\v 10 “A zagât, zet Anutu mâpâsiram tirik namin zâiwet. Ŋâi zâk Parisaio, ŋâi ko kât mimiŋ a ŋâi.  
\v 11 Parisaio a zâk kin zikŋaŋgât nâŋgi zari ninâu itâ sâip, ‘O Anutu, a nâmbutŋâ zen kâmbam kume. Kâmbu upme. Bâliŋâ top top upme. Nâ zen yatâ buŋâ. Kât mimiŋâ a ândiren zi itâ buŋâ. Oi nâ zorat sâiwap dâgogan.  
\v 12 Sirâm nâmburân zagât zorat umŋan sirâm zagât nalem birâm zorat kendon ândiman. Oi kut ŋâi ŋâi memŋâ bâzagârân gâbâ kânok zo gâgât siŋgi sâm pâman.’ Yatâ sâm ninâu sâip.  
\v 13 Kât mimiŋ aŋâ ko tutukuŋan kin aŋun op pindiŋsâm kin itâ sâm ninâu sâip, ‘O Anutu, nâ bâliŋ mâme a. Nâ a bâliŋâ zorat gâ mân birâniban.’ Zâk yatâ sâm ninâu sâip.”   
\p
\v 14 Yesuŋâ yatâ sâmŋâ itâ sâip, “Nâŋgânek. Kât mimiŋ a zâk Anutuŋâ tosaŋâ biri mirâŋan arip. Ka Parisaio zâk tosaŋâ zemŋaŋgip. Ŋâi zâk zikŋaŋgât ŋâŋgi zari Anutuŋâ kâbakŋeŋaŋgâbap. Ŋâi zâk zikŋaŋgât nâŋgi gigiŋ oi Anutuŋâ mem zaatŋaŋgâbap.”   
\s1 Yesuŋâ katep mâsop minziŋgip.  
\r (Mt 19:13-15; Mk 10:13-16)  
\p
\v 15 Ambân ziŋ murarâpziŋ diiziŋgâm Yesugâren âim bikŋâ gâsuziŋgâbapkât sâne arâpŋandâ ziŋgitŋâ keŋgât minziŋgâwe.  
\v 16 Yatâ utne Yesuŋâ arâpŋâ zâŋgonsâi gane itâ dâzâŋgoip, “Zen birâne katep mâik zen nâgâren ganek. Mân pâke kwatnek. Zi yatâ zo, zen Anutu um topŋangât siŋgi kwatziŋgâziŋgâŋ.  
\v 17 A ambân ziŋ umziŋ diim gei katep yatâ upi, zen Anutu um topŋan ândiândigât siŋgi upi. Ka ŋâi zâk katep yatâ mân upap, zâk mân bagibap.”   
\s1 Sikum a ŋâiŋâ Yesugâren gâip.  
\r (Mt 19:16-30; Mk 10:17-31)  
\p
\v 18 Oi sikum a ŋâiŋâ Yesu mâsikâm sâip, “Patâ âlipŋâ, nâ dap op ândiândi tâmbâŋaŋgât siŋgi upat?”  
\v 19 Sâi Yesuŋâ sâip, “Nâgât âlipŋâ wangât nonsat? Âlip mariŋâ Anutu kânok.  
\v 20 Oi gâ Kembugât gurumin den nâŋgâmat. Zo itâ. Ap ambin, zet mân birâyaŋgâbabot. Gâ kâmbam mân kumban. Gâ kâmbu mân upan. Gâ bukugaŋgât sârân sâsâŋ mân sâban. Ibâ mamgâ hurat kwatzikâm sâtzik luban.”  
\v 21 Sâi sikum a zâk itâ sâip, “Zo katepnan gâbik topkwap op gâwan. Ŋâi mân bira ziap.”  
\v 22 Sâi Yesuŋâ den zo nâŋgâm itâ sâm dukuip, “Kânok birâna ziap, zo upan. Gâ kut ŋâi ŋâi tatgigap, zo aksik pam kât mem a kanpitâ ziŋgâban. Yatâ op sumbemân sikumgoot upan. Oi ga nâ sot pâlâtâŋ op moliniban.”  
\v 23 Yatâ dukui a zo sikum patâ zemŋaŋgipkât umŋâ bâliŋ oip.   
\p
\v 24 Yatâ oi Yesuŋâ ekŋâ itâ sâip, “A kât sikum patâŋâ Anutu um topŋan bâginam kwakpi.  
\v 25 Bâu patâ kamele, zâk kuup mâtâpŋan bagibap, zo yâmbâtŋâ. Ka a sikumŋootŋâ Anutugât um topŋan bagibagiŋ, zo yâmbâtŋâ walâwalâŋ.”  
\v 26 Sâi nâŋgâm kirâwe, zen itâ sâm mâsikâwe, “Zo yatâ zorâŋ dap yatâ sumbemân baginat?”  
\v 27 Sâne Yesuŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Aŋâ kut ŋâi ŋâi utnam kwakme, zo Anutuŋâ mâtâpŋâ âlip muyagemap.”   
\p
\v 28 Sâi Peteroŋâ itâ dukuip, “Nen kut ŋâi ŋâiniŋâ aksik kândâtkom gâ moligiwen.”  
\v 29-30 Sâi Yesuŋâ itâ dâzâŋgoip, “Nâ perâkŋak dâzâŋgobâ. Zeŋgâren gâbâ ŋâi zâk Anutu um topŋan ândiândiŋaŋgât opŋâ kamânŋâ mo ambâ murarâpŋâ mo âtâ murâpŋâ, mo ibâ mamzatŋâ kândâtzaŋgobap, zo ko narâk ziren hâuŋâ doŋbep mimbap. Oi narâk patin ândiândi tâmbâŋâ mimbap.”   
\s1 Yesu zâk mumbapkât siŋgi dâzâŋgoip.  
\r (Mt 20:17-19; Mk 10:32-34)  
\p
\v 31 Yesu zâk arâpŋâ sâi gane itâ sâm dâzâŋgoip, “Nâŋge. Nen Yerusalem kamânân zâinamen. Oi Propete a, zen a bonŋâ nâgât den kulemguwe, zorat bonŋâ âsagibap.  
\v 32 Nâ um kâtik a zeŋgât bitziŋan zaria den sâm sinnan gem sâm bâliŋ kwatnim sâknan tâpkubi.  
\v 33 Oi inzutŋâ lapitnim none mumbat. Mom sirâm karâmbut tapŋâ mumuŋan gâbâ zaatpat.”  
\v 34 Yesuŋâ yatâ sâm dâzâŋgoi zen kwagâwe. Den zo topŋâ mân nâŋgâm, nâŋgâne kwakmak oip.   
\s1 Yesuŋâ Yeriko kamânân a sen ŋâtâtik ŋâi kubigip.  
\r (Mt 20:29-34; Mk 10:46-52)  
\p
\v 35 Yesu zâk âim Yeriko kamân mâte oip. Oi matâp ginŋan a sen ŋâtâtik ŋâi nalem sot kât, zorat oletziŋgâm tâip.  
\v 36 A kâmut patâ zen mâtâp zoren âine kinziŋ kwamit nâŋgâm mâsikâziŋgi sâwe,  
\v 37 “Yesu, Nasarete gokŋâ gaap.”  
\v 38 Sâne nâŋgâmŋâ den kâtikŋâ sâm sâip, “Yesu, gâ Dawidigât kiun, nâgât umgâ bâliŋ oik.”  
\v 39 Yatâ sâi a kândom âiwe, ziŋâ den hiriŋsâm tâpapkât dukuwe. Oi zâkŋâ den zo nâŋgâm tâtâlim den kâtikŋâ den sâip, “Gâ Dawidigât kuinŋâ, nâgât umgâ bâliŋ oik.”  
\v 40 Sâi Yesuŋâ nâŋgâm mâtâbân kinŋâ sâip, “Zen nâgâren diim ganek.” Sâi sâne sen ŋâtâtikŋâ zâkkâren gâi mâsikâm sâip,  
\v 41 “Nâ dap otgibatkât sat?” Sâi sen ŋâtâtikŋâ sâip, “Nâ sinnâ âlip upapkât nâŋgan.”  
\v 42 Sâi Yesuŋâ itâ dukuip, “Siŋgâ mânâŋgârik. Nâŋgâm pâlâtâŋ kwatnigat, zorat âlipkâ uat.”  
\v 43 Sâi zorenâk siŋâ egip. Oi Yesu molim âimŋâ ekŋâ Anutu mâpâseip. A ambân ziŋâ zo ekŋâ Anutu mâpâsiwe.   
\c 19  
\s1 Sakaiogât den siŋgi.  
\p
\v 1 Yesu zâk Yeriko kamân bagim âim tâip.  
\v 2 Kamân zoren a ŋâi ândeip, kutŋâ Sakaio. Zâk kât mimiŋ a zeŋgât a sâtŋâ. Oi sikum mot doŋbep zemŋaŋgip.  
\v 3 A zorâŋ Yesu ikpamŋâ okŋaŋgip. Oi zâk a pâŋkânok, gât ko a ambân mindune osetziŋan kin Yesu ikpam kwagip.  
\v 4 Yatâ op sârârâk kârâm âi a walâziŋgâm Yesu ikpam wakum nak kwâkŋan zâi tâip. Yesu zâk mâtâp zorik gam âibam oip.  
\v 5 Oi Yesu zâk nak zorat topŋan âi siŋâ pâi zari ekŋâ itâ dukuip, “Sakaio, gâ kek gem ga. Nâ itârâŋ gâgât mirin ga tâpat.”  
\v 6 Sâi yatigâk gem gam umâlip opŋâ Yesu diim mirâŋan arip.  
\v 7 Oi a zen zo ekŋâ nâŋgâm bâliŋ kwap sâwe, “Zâk wangât bâliŋ mâme a zirat mirin zâi taap? Zâk mân orotŋâ uap.”  
\v 8 Oi Sakaioŋâ kin Kembu itâ dukuip, “Kembu nâŋgâ. Kât sikumnâ kâsâpkum torenŋâ a kanpitâ ziŋgâbat. Oi a nâmbutŋâ kât walâm betziŋan mewan, zo yatik nâŋâ hâuŋâ mem zâi pam walâm ziŋgâbat.”  
\v 9 Sâi ko Yesuŋâ arâpŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “A zi Abaramgât kiunŋâ. Zâk sot ambin murarâŋâ, zen itârâŋ sumbemgât siŋgi ue.  
\v 10 A bonŋâ nâ a tâmbetagoagoŋan gâbâ kubikziŋgâbam gem gâwan. Kubikziŋga sumbemgât siŋgi upi.”   
\s1 A kât ziŋgâziŋgâŋaŋgât den sumbuŋâ.  
\r (Mt 25:14-30)  
\p
\v 11 Yesu sot arâpŋâ, zen âim Yerusalem kamân goot goot utne a ambân Yesu moliwe, ziŋ itâ sâwe. “Anutu um topŋan ândiândigât narâkŋâ mâte uap.”  
\v 12 Sâne zorat Yesuŋâ den sumbuŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “A patâ ŋâiŋâ hân kârebân âim kot patâ mem kamânân âburibat sâm ba arip.  
\v 13 Âibam kore arâp bâzagât minduziŋgâm kât ekap kânok kânok ziŋgip. Ziŋgâm itâ dâzâŋgoip, ‘Zen kât ekap zi mem nep tuunetâ laŋ kâri gâbat.’  
\v 14 Dâzâŋgom ari kamân zorat mâirâpŋâ, zen zâkkât âkonziŋgipkât kore a sâŋongune âimŋâ a kutâ patâgâren âim itâ dukuwe, ‘Mân kembu otniŋgâbapkât nâŋgen.’  
\v 15 A patâ zo ari ko a kutâ zâk laŋ hân galem sâm pindi âbureip. Âburem gamŋâ kore a kât ziŋgip, zo gabi sâi mindum gawe. Ganetâ itâ mâsikâziŋgip, ‘Kât ziŋgâwan, zo mem nepŋâ tune dabutâ âsagiap?’  
\v 16 Sâi a ŋâiŋâ gamŋâ sâip, ‘Patâ, kât ekap kânok nigin, zorâŋ târokwap bâzagât âsagiap.’  
\v 17 Sâi patâŋâ itâ dukuip, ‘Gâ âlip uat. Gâ kore a âlipŋâ, gât ko kamân bâzagât zeŋgât galem a op ândiban.’  
\v 18 Yatâ sâi kore a ŋâiŋâ gam sâip, ‘Patâ, kât ekap nigin, zo mem nepŋâ tuuga bâtnâmbut âsagiap.’  
\v 19 Sâi itâ dukuip, ‘Âlipŋâ. Gâ kamân bâtnâmbut zeŋgât galem a op ândiban.’  
\v 20 Sâi kore a ŋâiŋâ gamŋâ sâip. ‘Kât ekap nigin, zo hâmbâŋâ kâpim pa ziap.  
\v 21 Nâ gâgât topkâ itâ nâŋgan. Gâ a bâliŋâ. Gâ kut ŋâi ŋâi mân tuum a nâmbutŋâ ziŋ tuune muyagei mimbatkât sâmat. Gâ gikak nep mân kârâm kâmitmat. Nâmbutŋandâ tuune bon mimbatkât sâmat. Zorat gâgât keŋgât op kâtkâ dâŋâk pa taap.’  
\v 22 Sâi patâŋâ itâ sâm dukuip, ‘Kore a bâliŋâ gâ. Gikak den sat, zo mâburem dâgobâ. Gâ nâgât itâ nâŋgâmat. Nâ a bâliŋâ. Ninak kut ŋâi ŋâi mân muyagem meman. Oi ninak nep mân kârâm kâmitŋâ nâmbutŋandâ kârâm kâmitne bon oi nimbatkât sâman.  
\v 23 Gâ topnâ yatâ nâŋgâm kât giwan, zo kât a ziŋgâna nepŋâ tuune âburem ga târokwap membam.’  
\v 24 Sâmŋâ a kirâwe, zo itâ dâzâŋgoip, ‘Zen kât ekap pindâwan, zo bekŋan mem bâzagât mem ândiap, zâk pindânek.’  
\v 25 Oi ziŋâ sâwe, ‘Zâk bâzagât mem ândiap, zo ka.’  
\v 26 Sâne sâip, ‘Nâ dâzâŋgua nâŋgânek. Ŋâi zâk kut ŋâi pinda mem ândei târokwâkŋaŋgâbat. Oi ŋâi zâk kut ŋâi pinda mân mem ândei, zo bekŋan mia yen ândibap.  
\v 27 Kâ kâsarâpnâ zi mân galemnâŋgobap sâwe, zo minziŋgâm gamŋâ mâtenanâk zâŋgom naŋgânek.’”   
\s1 Yesu zâk doŋgi kwâkŋan Yerusalem kamânân zarip.  
\r (Mt 21:1-11; Mk 11:1-11; Yo 12:12-19)  
\p
\v 28 Yesu zâk den sâm kwâkâm Yerusalem kamân zâibam zarip. Oi kândom otziŋgâm zarip.  
\v 29 Âimŋâ Oliwa bâkŋan âim Betepage sot Betania kamân mâte otziŋgip. Oi arâp zeŋgâren gâbâ a zagât sâŋgonzâkom itâ sâip,  
\v 30 “Kamân nâmbutken, zoren arit. Âimŋâ doŋgi sigan tâgân saane kinzap, zo muyagibabot. Zo aŋâ kwâkŋan mân tâtatŋâ, zo uŋakŋâ. Oi zo olaŋ diim gâit.  
\v 31 Olaŋitâ a ŋâiŋâ wangât miabot sâi itâ dukubabot, ‘Kembuniŋaŋgâren nep muyagei zirat sap.’”  
\v 32 Sâi azatŋâ zet sâip dâp âi muyâgiwet.  
\v 33 Doŋgi olaŋ kiritâ mâirâpŋandâ mâsikâzikâwe, “Wangât olaŋsâbot?”  
\v 34 Sâne zikŋâ sâwet, “Kembuŋâ nep muyagei zirat sap.”  
\v 35 Yatâ sâm Yesugâren diim aritâ hâmbâziŋ doŋgi kwâkan pamŋâ Yesu aline doŋgi kwâkŋan zâi tâip.  
\v 36 Zâim ari hâmbâziŋ mâtâbân lâŋgat âiwe.  
\v 37 Oliwa bâkŋan gâbâ giari a ambân kâmut gakâŋâ, zen kulem top top tuugi igâwe, zorat sâtâre op kep mem Anutu sâm âlip kwâkŋaŋgâwe.  
\v 38 Oi itâ sâwe, “Oe, a kutâniŋâ zâk Kembugât sâtkât gaap. Zâk sâm âlip kwâkŋaŋgâm sânâ. Oe, u sumbemân Anutu sâm âlip kwâkŋaŋgânat. Sumbemân lumbeŋâ zimbap.”  
\v 39 Sâm âine Parisaio a nâmbutŋandâ a osetziŋan kin itâ dukuwe, “Patâ, arâpkâ sâna birânek.”  
\v 40 Sâne sâip, “Nâ dâzâŋgua nâŋgânek. Zen hiriŋsâne sâi ko kât ziŋ den sâm mâpâsenibe.”   
\s1 Yesuŋâ Yerusalem kamângât iseip.  
\p
\v 41 Yesu zâk âimŋâ Yerusalem kamân mâteyâk ek kin umbâla op iseip.  
\v 42 Isemŋâ Yerusalem mâirâp zeŋgât itâ sâip, “Lumbeŋâ ândim sâi ek nâŋgâbe? Sinziŋ bâpsâsâŋ, gât ko mân ek nâŋge.  
\v 43 Gâtâm narâk ŋâin kâsaziŋâ gamŋâ kamânziŋ dooŋgum ândine kwakpi.  
\v 44 Mirâ kamânziŋ kom kindiŋkândaŋ tuum ziŋâ sot murarâpziŋâ zâŋgom mem ŋâi ŋâi otziŋgâne mirâ kamân kwamen zimbap. Wangât, Kembuziŋâ nâ zeŋgâren ga mân nek nâŋgâwe, zorat kut ŋâi ŋâi zo muyageziŋgâbap.”   
\s1 Yesuŋâ tirik namâ hâlâlu sâip.  
\r (Mt 21:12-17; Mk 11:15-19; Yo 2:13-22)  
\p
\v 45 Den zo sâm naŋgâm tirik namin zarip. Zari kut ŋâi ŋâi aŋgâgwaŋgâ op kine itâ sâm moliziŋgip,  
\v 46 “Namâ zirat Kembugât den kulem ŋâi ziap,  
\q1 ‘Namânâ zi ninau namâ upap.’  
\p Ka zen ko utnetâ kâmbu a zeŋgât kât ki yatâ uap.”  
\v 47 Sirâmŋâ sirâmŋâ Yesuŋâ tirik namin zâim den siŋgi âlip dâzâŋgom ândeip. Oi tirik namâ gâlem a sot pâtârâpziŋâ, zen kune buŋ upapkât den sâm kâtâŋ urâwe.  
\v 48 Yatâ sâne a ambân yenŋâ, zen aksik Yesugât diŋâ nâŋgâne imbaŋâ opmâip, zorat patârâpziŋâ zeŋgâren kwagâwe.   
\c 20  
\s1 Yesu sot a sâtŋâ, zen den âraguwe.  
\r (Mt 21:23-27; Mk 11:27-33)  
\p
\v 1 Narâk ŋâin Yesuŋâ tirik namin a den siŋgi âlip dâzâŋgom kiri tirik namâ galem a patâ sot Kembugât gurumin a sot galem a, zen itâ dukuwe,  
\v 2 “Gâ dâtnâŋgo. Ŋâigât sâtkât kut ŋâi ŋâi zo opmat? Ŋâiŋâ yatâ upan sâm gigipkât opmat?”  
\v 3 Sâne Yesuŋâ dâzâŋgoip, “Nâŋgoot den ŋâi mâsikâziŋga dâtnonek.  
\v 4 Yohane too saŋgon nep tuugip, zo ŋâigât sâtkât tuugip? Anutugât sâtkât mo agât sâtkât?”  
\v 5 Yatâ sâi zen ziiŋak itâ âraguwe, “Nen Anutugât sâtkât tuugip sâindâ sâbap, ‘Zen wangât diŋâ mân luwe?’  
\v 6 Mo agât sâtkât tuugip sâindâ a ziŋâ kâtŋâ nâŋgobi. Zen Yohanegât nâŋgâne propete bonŋâ opmâip, zorat.”  
\v 7 Zorat opŋâ Yesu itâ dukuwe, “Nen Yohanegât topŋâ mân nâŋgen.”  
\v 8 Sâne itâ dâzâŋgoip, “Zo sâne sâi ko nâŋgoot ŋâigât satkât opman, zo dâzâŋgobam. Ka zen mân se, zorat mân dâzâŋgobat.”   
\s1 Waiŋ nep galem a bâliŋâ.  
\r (Mt 21:33-46; Mk 12:1-12)  
\p
\v 9 Yesuŋâ a ambân den sumbuŋâ ŋâi itâ sâm dâzâŋgoip, “A ŋâiŋâ waiŋ tâk nep kârâm kâmirip. Kâmitŋâ galem a zâmban hân kârebân âi ândeip.  
\v 10 Oi bonŋâ mimiŋ narâkŋâ mâte oi kore a ŋâi bonŋâ nâmbut mimbapkât sâŋgongui arip. Âi taki galem a ziŋâ kom molinetâ bet bâsaŋ gâip.  
\v 11 Âburei mariŋandâ dum kore a ŋâi sâŋgongui arip. Sâŋgongui ari yatigâk kom moline bet bâsaŋ âbureip.  
\v 12 Oi mariŋandâ dum kore a ŋâi sâŋgongui arip. Ari yatigâk kom eksâne âbureip.  
\v 13 Yatâ utnetâ waiŋ kâlam mariŋandâ sâip, ‘Zi dap upat?’ Mariŋaŋgât nanŋâ ŋâi ândeip, zo zikŋâ nanŋâ kânok. Oi umŋâ zâkkâren kinmâip. Mariŋandâ itâ sâip, ‘Nâ itâ upat. Nâ nannâ zi sâŋgongua ari ek âlip hurat kwâkŋaŋgâbi.’  
\v 14 Oi galem a zen nanŋâ ekŋâ âragwâragu op sâwe, ‘Zâkŋâ zi gâtâm kâlam mariŋâ upap, zorat ko koindâ kâlam zi neŋgât siŋgi upap.’  
\v 15 Yatâ sâmŋâ mem kâbakŋem âi kune moip. Yatâ utne kâlam mariŋâ zâk dap yatâ otziŋgâbap?  
\v 16 Nâŋge. Zâkŋâ ga galem a zâŋgoi mune kâlamŋan galem a uŋakŋâ zâmbanbap.” Yesuŋâ yatâ sâi a ambân zen nâŋgâm itâ sâwe, “Opoŋ, zo neŋgâren zo yatâ mân âsagibap.”   
\p
\v 17 Sâne Yesuŋâ ziŋgitŋâ sâip, “Kembugât ekabân den kulem ŋâi itâ ziap, zo topŋâ dapkât?  
\q1 ‘Mirâ tuutuuŋ a, zen kunkun ŋâi ekŋâ âkon op birâwe. Kembuŋâ kunkun zorâŋâ mem namin kwânâŋgip.  
\v 18 A ŋâi zâk kunkun zorâŋ komŋâ sâkŋâ tâmbetkubap. Oi kunkun zorâŋ a ŋâi kwâkŋan kumbap, zo ko kom kwândâlibap.’”   
\p
\v 19 Yatâ sâi Kembugât gurumin den zorat galem a sot tirik namâ galem a patâ, zen sirâm zorenâk gâsunam urâwe. Oi a ambân zeŋgât keŋgât op birâwe. Zen itâ nâŋgâwe, “Yesuŋâ den sumbuŋâ sâip, zo neŋgât op sâip.”   
\p
\v 20 A patâ, zen Yesu gâsum kumbigât a sâŋgonzâŋgone tik ek molim ândiwe. A zo ziŋâ târârak holi yatâ ândim Yesu denŋâ sâkŋanâk sâm diim a kutâgâren âi pânam urâwe.  
\v 21 Den sâm mâsikâ okŋaŋgâm sâwe, “Patâ, nen gâgât topkâ nâŋgâmen. Gâ den târârak dâtnâŋgomat. Oi patâ walâziŋgâm den mân sâmat. Oi Anutugât mâtâp ziap, zo bonŋanâk sâm kusikŋan pâmat.  
\v 22 Zorat sâna nâŋgânâ. Roma a kutâ patâ Sisa kât pindânat, zo orotŋâ mo mân orotŋâ?”  
\v 23 Sâne Yesuŋâ sarâziŋaŋgât topŋâ nâŋgâm sâip,  
\v 24 “Zen kât ŋâi mem tirâpnone ikpâ. Zoren ŋâigât holi tobat ziap?” Sâi ziŋâ sâwe, “Roma a kutâ Sisagât holi tobat.”  
\v 25 Yatâ sâne dâzâŋgom sâip, “Sisagât siŋgi, zo Sisa pindâbi. Anutugât siŋgi, zo Anutu pindâbi.”  
\v 26 Yatâ sâi zen diŋâ zo saanam a ambân mâteziŋan kwagâwe. Zorat den hâuŋâ mân sâm diŋâ mâpâsiwe.   
\s1 Mom zaatzaatŋaŋgât Yesu mâsikâwe.  
\r (Mt 22:23-33; Mk 12:18-27)  
\p
\v 27 Zen âine Sadukaio a nâmbutŋâ zen Yesugâren gawe. A zo ziŋâ momŋâ zaatzaat, zo mân ziap sâmarâwe.  
\v 28 A zo ziŋ gam Yesu itâ sâm mâsikâwe, “Patâ, Mose zâk den itâ sâm kulemguip, ‘A ŋâiŋâ ambân memŋâ katepŋâ mân âsagei ândim moi munŋandâ malâ zo mei âtâŋaŋgât siŋgi katep muyagibap.’  
\v 29 Oi zorat sâindâ nâŋgâ. Âtâ mun nâmburân zagât ândiwe. Oi âtâziŋ ambân mem kiun buŋ ândim moip.  
\v 30 Moi munŋandâ malâ zo mem yatik kiun buŋ ândim moip.  
\v 31 Moi munŋâ ŋâiŋâ yatik malâ zo meip. Yatik yatik âtâ mun nâmburân zagât, zen ambân kânok zo mem kiurâpziŋ buŋ mom nâŋgâwe.  
\v 32 Munetâ bet ambân malâziŋ zo moip.  
\v 33 Oi a nâmburân zagât zen ambân kânok zo miwegât mumuŋan gâbâ zaatzaat narâkŋan ambân zo ŋâigât ambân upap?”   
\p
\v 34 Sâne Yesuŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Hanân zi a ambân miyaŋgâme.  
\v 35 Narâk patin ko Anutuŋâ nâŋgâziŋgi dâp oi ândiândi kâtikkât zaatpi, a ambân zen dum mân miaŋgâbi.  
\v 36 Zen mumuŋan gâbâ zaatŋâ dum mân mumbi. Zen Anutugât nan bârarâp op Anutugât sumbem arâp yatâ op ândibi.  
\v 37 Mumuŋan gâbâ zaatpi, zo Moseŋâ kârâp nak topŋan âsagei egibân den zo sâm muyageip. Zâk Kembugât den itâ sâm kulemguip, ‘Zâk Abaram sot Isaka sot Yakobo zeŋgât Anutu.’ Nâ zorat sa nâŋgânek.  
\v 38 Anutu zâk mom buŋ urâwe, zeŋgât Anutu buŋâ. Zâk wâgân ândie, zeŋgât Anutu. Anutuŋâ zeŋgât nâŋgi aksik patâ wâgân ândie.”   
\p
\v 39 Yesu zâk yatâ sâm dâzâŋgoi Kembugât gurumin den zorat galem a nâmbutŋandâ sâwe, “Patâ gâ den sâna âlip uap.”  
\v 40 Yatâ sâi ko narâk zoren gâbâ zen dum mâsikânam keŋgât op birâwe.   
\s1 Yesu zikŋak Kristogât mâsikâziŋgip.  
\r (Mt 22:41-46; Mk 12:35-37)  
\p
\v 41 Yesuŋâ itâ sâm mâsikâziŋgip, “Kristo, zâk Dawidigât kiun sâme, zo dapkât?  
\v 42 Dawidi zikŋak Psalm ekabân den ŋâi itâ sâm kulemguip,  
\q1 ‘Kembu zâk nâgât kembu itâ sâm dukuip.  
\v 43 “Nâgât âsannâ bongen tâtna kâsarâpkâ minduziŋga kiŋgaŋgât kombâŋ upi.” ’   
\p
\v 44 Dawidiŋâ Kristogât kembunâ sâip, zorâŋ dap op kiunŋâ uap?”   
\s1 Kembugât gurumin a, zeŋgât den girem sâip.  
\p
\v 45 Oi a ambân mâteziŋan arâpŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Kembugât gurumin a yatâ mân ândibi.  
\v 46 Zen hâmbâ kârep mem ândine a ziŋ sombemân muyageziŋgâm sâm âlip kwatziŋgâbigât umziŋ kinmap. Oi mâpâmâpâse namin sot nalem niniŋ namin a sâtŋâ tâtarân tâtnat sâme.  
\v 47 A yatâ zorâŋ ambân malâ zeŋgât mirâ kut ŋâi ŋâi laŋ mime. Oi a ambân mâteziŋan ninâu kârep sâm tosaziŋ kwârakume. A zo zen gâtâm tosaziŋaŋgât hâuŋâ yambâtŋâ mimbi.”   
\c 21  
\s1 Ambân malâ ŋâiŋâ kâtŋâ tirik namin pâip.  
\r (Mk 12:41-44)  
\p
\v 1 Yesuŋâ siŋâ pâi ari egi sikum a ziŋâ Kembugât siŋgi kât pane giari egip.  
\v 2 Oi ambân malâ kanpitâ ŋâi, zorâŋ gam kât kuriŋâ zagât pai giari egip.  
\v 3 Yatâ oi Yesuŋâ ekŋâ sâip, “Nâ perâkŋak dâzâŋgobâ. Ambân malâ kanpitâ, zâk kât paap, zorâŋâ walâziŋgap.  
\v 4 Sikum a zen mamŋâ âmbi zei ko nâmbutŋik pe. Oi ambân kanpitâ, zâk kâtŋâ pam naŋgâm yenâk ândiap.”   
\s1 Wesâk muyagibap.  
\r (Mt 24:1-14; Mk 13:1-13)  
\p
\v 5 A nâmbutŋâ zen tirik namâgât den itâ sâwe, “Kât neuleŋoot âlipŋâ tuune hikpârâkŋoot kirip.” Zo ek sâm kine Yesuŋâ dâzâŋgoip.  
\v 6 “Narâk ŋâin kâsaziŋâ gam namâ neuleŋoot zi kândaŋne giligâlâksâm buŋ op naŋgâbap.”   
\p
\v 7 Oi ziŋâ sâwe, “Patâ, sat, zo narâk ikâ zoren muyagibap? Narâk zo mâte oi wesâk dap dap yatâ muyagibap?”  
\v 8 Sâne Yesuŋâ itâ sâip, “Um gulip kwatziŋgâbegât gasâziŋ kârâm ândibi. A doŋbepŋâ gam itâ sâbi, ‘Nâ Kristo. Bâliŋan gâbâ mâkâziŋgâbapkât sâsâŋ, zo nâ.’ Nâmbutŋâ itâ sâbi, ‘Narâkŋâ mârum mâte uap.’ Yatâ sâne a yatâ zo zeŋgât den nâŋgâne bonŋâ buŋ upap.  
\v 9 Oi kâmbamgât den siŋgi nâŋgâm mân keŋgât upi. Kut ŋâi ŋâi yatâ zo âsagibapkât sâsâŋ. Oi yatâ muyagem zei narâk kek mân âkâbap.”   
\p
\v 10 Yatâ sâm sâip, “Hânŋâ hânŋâ, kâmutŋâ kâmutŋâ, zen kâsa op zimbi.  
\v 11 Wâriŋ patâ mimbap. Pu sot mâsek patâ muyageziŋgâbap. Oi sumbemân wesâk imbâŋâ muyagibap.”   
\s1 Den siŋgi âlipkât kâmbam muyagibap.  
\p
\v 12 “Yatâ mân âsagei zen gâsuziŋgâm zâŋgom moliziŋgâbi. Oi gâsâzâŋgom mâpâmâpâse namin sot tâk namin zâmbânbi. Oi a kutâ sot a galem, zeŋgâren diiziŋgâm âibi. Zo nâgât kot mem ândiegât yatâ otziŋgâbi.  
\v 13 Oi narâk zoren nâgât topnâ, zo sapsum ziŋgâbi.  
\v 14 A zeŋgât mâteziŋan kin den dap sânat sâm mân nâŋgâm kwâkâ upi.  
\v 15 Ninak den nâŋgânâŋgâ âlipŋâ ziŋga kâsarâpziŋâ zen dinziŋâ nâŋgâmŋâ mân kumbi.   
\p
\v 16 Oi zorik buŋâ. Ibâ mam, âtâ mun, torerâp sot bukurâpziŋâ, ziŋâ sâne gâsuziŋgâm zâŋgobi. Oi zeŋgâren gâbâ a nâmbutŋâ mumbi.  
\v 17 A doŋbep zen kutsiŋginaŋgât opŋâ um kâlak otziŋgâbi.  
\v 18 Yatâ otziŋgâne nâŋâ galem otziŋga kâukziŋ sâmot ŋâi mân buŋ upap.  
\v 19 Zen kâtigem âim ândiândiziŋ muyagibi.”   
\s1 Yerusalemgât den.  
\r (Mt 24:15-21; Mk 13:14-19)  
\p
\v 20 Kâsarâpziŋ zen gam Yerusalem kamân haamgune sâbi, ‘Kamâniŋ patâ kândaŋne kwamen zimbapkât narâkŋâ mâte uap.’  
\v 21 Oi Yudaia hânân ândibiŋâ zen sârârâk kârâm ba barâ kâtikŋan âibi. A ambân Yerusalem kamânân ândibiŋâ yatigâk sârârâk kârâm âibi. A ambân kamân âkŋan ândibiŋâ Yerusalem kamânân mân zâibi.  
\v 22 Narâk zoren tosaziŋâ hâuŋâ mâkâbapkât narâk muyagibap. Oi Kembugât den ekabân ziap, zo bonŋâ muyagibap.   
\p
\v 23 Yei, ambân kâmborâ sot katep namân gokŋâ, zen dap upi? A kâmut zi zeŋgâren tosagât hâuŋâ Kembuŋâ sâknam patâ ziŋgâbap.  
\v 24 Oi kâsa ziŋâ a ambân nâmbutŋâ kâmbamŋâ zâŋgom nâmbutŋâ diiziŋgâm hân toren toren âine zeŋgât kore a ambân op ândibi. Oi hân ŋâin gâbâ um kâtik, ziŋ gam Yerusalem kamân kiom patâ tuum ândine narâkziŋ âkâbap.”   
\s1 Narâk patâgât den.  
\r (Mt 24:29-35; Mk 13:24-32)  
\p
\v 25 “Bet mirâsiŋ sot kâin sâŋgelak sen pupŋâ muyagibap. Muyagei a ambân kâmutŋâ kâmutŋâ, zen kwakmak upi. Oi saru âbâŋgum kwatmit patâ muyagei nâŋgâne kwakmak oi keŋgât upi.  
\v 26 Oi Anutuŋâ sumbem mâŋgei olayaŋgâm imbaŋâ buŋ upap. Oi a ambân, ziŋ kut ŋâi ŋâi muyagibap, zorat nâŋgâm kwâkâmŋâ keŋgât opŋâ munam op kinbi.  
\v 27 Oi a bonŋâ nâ unumunum kwâkŋan imbaŋâ âsakŋânoot ga nikpi.  
\v 28 Kut ŋâi ŋâi zo âsagei kâkpam ekŋâ itâ sâbi, ‘Gâsuniŋgâbapkât narâk mâte uap.’”   
\p
\v 29 Yesuŋâ yatâ sâm den sumbuŋâ ŋâi itâ târokwap dâzâŋgoip,  
\v 30 “Zen dâgap nak ekŋâ topŋâ itâ sâme, ‘Ilum burutuksâi maa narâk upâmap.’  
\v 31 Yatik kut ŋâi ŋâi san, zo muyagei ekŋâ sâbi, ‘Anutu um topŋan ândiândiŋ, zorat narâk mâte uap.’   
\p
\v 32 Nâ perâkŋak dâzâŋgobâ. A kâmut zi ândie, zen mân mune kut ŋâi ŋâi san, zo muyagibap.  
\v 33 Hân sot sumbem buŋ upabot. Nâgât den zo ko mân buŋ upap.”   
\s1 Um wâgân ândibi.  
\r (Mk 13:33-37)  
\p
\v 34 “Sii nalem nem kut ŋâi ŋâi yenŋaŋgât nâŋgâm ândine um nâŋgânâŋgâziŋ buŋ oi narâk patâgât mân naŋgâm ândine muyagei pârâkpam lâu taktak upegât gasâziŋ kârâm ândibi.  
\v 35 Narâk patâ zo hân dâp a aksik dâpziŋ oi muyagibap.  
\v 36 Zorat zen um wâgân ândim ninâu sâm ândine Kembuŋâ imbâŋâ ziŋgi kut ŋâi ŋâi âsagibapkât sâsâŋâ, zo âsagei ândine a bonŋâ nâ takâm ga mâtenan kâtigem kinbi.” Yatâ sâm dâzâŋgoip.   
\p
\v 37 Yesu zâk sirâmân tirik namin den siŋgi âlip dâzâŋgom ândeip. Oi mirâ ŋâtiksâi birâziŋgâm Oliwa bâkŋan zâi zemâip.  
\v 38 Mirâ haŋsâi a ambân aksik zâkkât den nâŋgânam tirik namin zâiwe.   
\c 22  
\s1 Yudaŋâ Yesu tirâpzâŋgobapkât sâip.  
\r (Mt 26:1-5, 14-16; Mk 14:1-2, 10-11; Yo 11:45-53)  
\p
\v 1 Yuda zeŋgât kendon patâ kutŋâ Pasowa, narâkŋâ mâte oip.  
\v 2 Tirik nama galem a patâ sot Kembugât gurumin den zorat galem a, zen a ambân zeŋgât keŋgât op, dap op Yesu koindâ mumbap sâm mâtâp kâruwe.   
\p
\v 3 Yatâ op ândine Sataŋŋâ Yesugât a ŋâi kutŋâ Yuda, Karioto kamânân gokŋâ, zâkkât umŋan giarip.  
\v 4 Giari tirik namâ galem a patâ sot kâwâli a zeŋgât galem a patâ zeŋgâren âim tirâpzâŋgoi gâsubigât dâzâŋgoip.  
\v 5 Oi zen nâŋgâm umziŋ âlip oi sâŋgânŋâ kât pindâbigât sâwe.  
\v 6 Sâne dinziŋâ lum sâm kâtigem Yesu tigâk tirâpzâŋgobam ek kârum ândeip.   
\s1 Yesu sot arâpŋâ, zen kendon patâgât nalem niwe.  
\r (Mt 26:17-25; Mk 14:12-21; Yo 13:21-30)  
\p
\v 7 Kendonân nalem niniŋâ narâk oip. Narâk zoren râma gwamŋâ kom gaam omarâwe.  
\v 8 Oi Yesuŋâ Petero sot Yohane itâ sâm sâŋgonzâkoip, “Zet âim Pasowa kendongât nalem om kâtâŋ tuubabot.”  
\v 9 Sâi zikŋâ itâ sâm mâsikâwet, “Mirâ ikâ zoren undat?”  
\v 10 Sâitâ itâ sâm dâzâkoip, “Nâŋgit. Zet kamânân zâim a ŋâi egitâ too âmaŋoot muyagem mem mirin zari molim zâibabot.  
\v 11 Zâim mirâ mariŋâ itâ dukubabot, ‘Patâŋâ gâgât itâ sap, “Mirâ umŋâ ikâ zoren nâ sot arâpnâ Pasowa nalem ninat?” ’  
\v 12 Sâitâ zâkŋâ mirâ umŋâ patâ ŋâi kiaŋ tâtatŋâ kubikkubikŋâ, zo tirâpzâkoi zoren nalem om kâtâŋ tuubabot.”  
\v 13 Zet âim Yesuŋâ sâip dâp muyagiwet. Oi zoren Pasowa nalem om kâtâŋ tuuwet.   
\s1 Pasowa nalem nem waiŋ too ziŋgi niwe.  
\r (Mt 26:26-30; Mk 14:22-26; Yo 13:21-26; 1 Kor 11:23-26)  
\p
\v 14 Nalem niniŋ narâkŋâ oi ko Yesu sot arâpŋâ zen nalem ninam zâiwe.  
\v 15 Zâine Yesuŋâ itâ sâip, “Sâknam narâk mâte oi nalem zi zen sot nimbatkât otnigap.  
\v 16 Nâ sa nâŋgânek. Pasowa nalem dum mân nem ândia Anutu um topŋan zorat bonŋâ, zo âsagibap.”   
\p
\v 17 Yatâ sâmŋâ waiŋ hâkop mem sâiwap sâm itâ sâip, “Zi mem nem aŋgânek.  
\v 18 Nâ dâzâŋgobâ. Waiŋ too dum mân nem ândia Anutugât um topŋan ândiândiŋ, zo muyagibap.”  
\v 19 Den yatâ sâmŋâ nalem ŋâi memŋâ sâiwap sâm mamuŋ itâ sâm ziŋgip, “Zi sunumnâ. Zo zeŋgât siŋgi san. Nâgât nâŋgâm itâ nem ândibi.”  
\v 20 Nalem nine waiŋ too hâkop mem ziŋgâm sâip, “Hâkop ziren târotâroniŋ irakŋaŋgât gilâmnâ taap. Gilâmnâ zo, zeŋgât op hânân gibap.   
\p
\v 21 Oi nâŋgânek. A kâsarâpnâ zeŋgât berân nâbanbap, zâkŋâ nâ sot tâtarân nalem ârândâŋ mem nem tet.  
\v 22 A bonŋâ, nâ mâtâp sâm niniŋ, zorik âibat. Ka a ŋâi tirâpzâŋgoi gâsunibi, yei, zâk hâuŋâ yâmbâtŋâ mimbap.”  
\v 23 Yatâ sâi arâpŋâ zen kâmutziŋan gâbâ ŋâiŋâ yatâ upap sâm mâsikâyaŋgâwe.   
\s1 Arâp zen den sârek âraguwe.  
\r (Mt 20:25-28; Mk 10:42-45)  
\p
\v 24 Yesu arâpŋâ, zen osetniŋan gâbâ ŋâiŋâ patâniŋâ upap sâm den sârek âraguwe.  
\v 25 Utne Yesuŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Hân a kutâ, zen kore a gâsâzâŋgome. A zâizâiŋ, zen a yenŋandâ sâm âlip kwatziŋgâme.  
\v 26 Ka zeŋgâren yatâ mân âsagibap. Zeŋgâren a patâŋâ mâikkât holi yatâ upap. Oi a sâtŋandâ kore a yatâ op ândibap.   
\p
\v 27 Zen sânek. Ikâ zorâŋ zâizâiŋâ? Nalem yen tap niniŋâ, zorâŋ zâizâiŋ mo nalem uuŋâ, zorâŋ zâizâiŋ? Yen tap nimbap, zo zâizâiŋâ nâŋgâme. Nâŋâ ko zeŋgât oserân kore a yatâ op ândian.  
\v 28 Nâ hânân sâknam nâŋgâm ândia nâ sot tap ek ândie.  
\v 29 Oi Ibânandâ imbaŋâ nigi a ambân zeŋgât patâziŋ op ândibat. Zen zo yatik a ambân zeŋgât a sâtŋâ op ândibigât sâm ziŋgan.  
\v 30 Zorat nâŋâ sa zen nâ sot nalem nem sâtâre op a kembu tâtarân tap Isirae a kâmut kiin zâgât, zeŋgât den sâm kwâkâbi.”   
\s1 Yesuŋâ Petero girem den dukuip.  
\r (Mt 26:31-35; Mk 14:27-31; Yo 13:36-38)  
\p
\v 31 Yesuŋâ itâ sâip, “Simoŋ, Simoŋ, a zen kopi mândâlem kubikŋâ sâkŋâ birâme, zo yatik gâ Sataŋgât bikŋan zâibangât sap.  
\v 32 Oi nâŋâ ko nâŋgâm pâlâtâŋgâ lorem buŋ opapkât ninâu san, gât ko âburemŋâ bukurâpkâ tânzâŋgoban.”   
\p
\v 33 Sâi Peteroŋâ itâ dukuip, “Kembu gâ tâk namin mo gone mumban, zo âlip nâ yatik otnibi.”  
\v 34 Oi Yesuŋâ sâip, “Petero, nâ dâgoga nâŋgâ. Kurukŋâ diŋ mân sâi sâp karâmbut kwâimbâniban.”   
\p
\v 35 Yatâ sâm sâip, “Nâŋâ sâŋgonzâŋgua kât sot irâ, ki pâke buŋ âim zorat kâruwe?” Oi ziŋâ sâwe, “Yatâ buŋâ.”  
\v 36 Sâne itâ târokwap dâzâŋgoip, “Narâk ziren ko a ŋâi zâk kât zemŋâŋgap oi mem âibap. Ŋâi zâk irâ kat zemŋâŋgap oi gorem âibap. Ŋâi zâk kâmbamgât sâu patâ buŋ oi hâmbâŋâ kwâkâm ziŋgi sâu ŋâi pindâne mem âibap.  
\v 37 Nâ sa nâŋgânek. Propete ziŋ nâgât den kânŋan itâ kulemguwe, ‘Zâk bâliŋ mâme a zeŋgât oserân pam itâ sâwe, ‘A zi, zen bâliŋ mâme a.’ Den zo bon upap. Oi nâgât den sâsâŋ, zo aksik patâ bon op naŋgâbapkât narâk mâte uap.”  
\v 38 Sâi arâpŋâ ziŋâ dukuwe, “Kembu eknan. Kâmbamgât sâu patâ zagât mien.” Sâne sâip, “Âlipŋâ.”   
\s1 Gezemane kâlamân âiwe.  
\r (Mt 26:36-46; Mk 14:32-42)  
\p
\v 39 Yesu zâk ŋâtik dâp opmâip, yatâ op Oliwa bâkŋan zari arâpŋâ zen molim âiwe.  
\v 40 Zoren takâm Yesuŋâ arâpŋâ itâ dâzâŋgoip, “Zen mâsimâsikâyân loribegât ninâu sânek.”  
\v 41 Yatâ sâm kât lum pâindâ âimap, yatâ âim simin liim kwap itâ sâm ninâu sâip,  
\v 42 “Ibânâ, nâŋgânim sâknam kâmut zi betnan mena buŋ oik. Oi nâgât den buŋâ, gâgât den, zo kâtigibap.”   
\p
\v 43 Yatâ sâi sumbemân gâbâ sumbem a ŋâiŋâ gem gam imbaŋâ pindâm mem kâtikŋan kwâkŋaŋgip.  
\v 44 Umŋan sâknam doŋbep patâ oi kâtigem ninâu sâip. Oi obakoi, obak zorâŋ hânân gei gilâm yatâ oip.   
\p
\v 45 Ninâu sâmŋâ zaatŋâ arâpŋâ zeŋgâren âim ziŋgirip. Zen umbâlâŋâ mem lotŋan kwatziŋgi uman ziwe.  
\v 46 Zine Yesuŋâ ziŋgit sâip, “Zen wangât uman zie? Zen mâsimâsikâyân loribegât zaatŋâ ninâu sânek.”   
\s1 Yesu gâsuwe.  
\r (Mt 26:47-56; Mk 14:43-50; Yo 18:3-12)  
\p
\v 47 Yatâ sâm kiri a kâmut patâ gawe. Oi arâpŋâ zeŋgât bukuziŋâ, kutŋâ Yuda, zâkŋâ kândom otziŋgi Yesugâren gawe. Yuda zâk lum mâŋganbapkât Yesugâren gâip.  
\v 48 Gâi Yesuŋâ itâ sâm dukuip, “Yuda, Gâ wangât a bonŋâ nâ lum mâŋganim sâna gâsuninam ue?”   
\p
\v 49 Oi Yesugât a gakâŋâ, zen kut ŋâi ŋâi muyagibâ sâi ekŋâ sâwe, “Kembu sâna nâŋgâm nen zâŋgonâ?”  
\v 50 Yatâ sâmŋâ zeŋgâren gâbâ ŋâiŋâ tirik namâ galem a patâgât kore a ŋâi kindapŋâ kârâm kwâkip.  
\v 51 Oi Yesu zo ekŋâ sâip, “Zen birânek.” Yatâ sâm a zo kindapŋâ mem târokwâip.   
\p
\v 52 Tirik nama galem a sot kâwâli a sot a kâukŋâ, zen gâsunam gane itâ sâm mâsikâziŋgip, “Zen nâgât dap nâŋge? Nâgât nâŋgâne kâmbam ku a oi liŋgip kâlâuziŋoot mem ga gâsânoge?  
\v 53 Nâ zorat sa nâŋgânek. Nâ sirâmŋâ sirâmŋâ tirik namin zen sot ândiman. Oi zoren mân gâsânowe. Ka zi zeŋgât narâk uap sot ŋâtâtik mariŋaŋgât narâk uap.”   
\s1 Peteroŋâ Yesu kwâimbip.  
\r (Mt 26:57-58, 69-75; Mk 14:53-54, 66-72; Yo 18:12-18, 25-27)  
\p
\v 54 A ziŋ Yesu gâsum diim âim tirik namâ galem a patâgâren diim zâiwe. Oi zâkkât mirin Peteroŋâ bet moliziŋgâm arip.  
\v 55 Oi kâwali a zen dâmân kâligen âim kârâp om nâŋgâm tatne Petero zâk bagim osetziŋan tâip.  
\v 56 Tâi ko kore ambân ŋâiŋâ ga ekŋâ sâip, “A zi zâk sot ândimap.”  
\v 57 Sâi Peteroŋâ kwâimbâm sâip, “Ambân, nâ zâk mân ekman.”  
\v 58 Yatâ sâm mâik ŋâi tâi a ŋâiŋâ ekŋâ sâip, “Gâ zâkkât kâmurân gokŋâ.” Sâi Peteroŋâ sâip, “Gâ sat, zo nâ buŋâ.”   
\p
\v 59 Mâik ŋâi tâi a ŋâiŋâ ga ekŋâ sâm kâtigem sâip, “Perâkŋak, a zi zâk sot ândimap. Zâk Galilaia gokŋâ.”  
\v 60 Sâi Peteroŋâ sâip, “A, gâ den sâna kwaksan.” Yatâ sâi narâk zorenâk kurukŋâ diŋ sâip.  
\v 61 Oi Kembuŋâ puriksâm Petero egi Petero zâk Kembuŋâ den mârum sâip zo nâŋgip, “Kuruk diŋ mân sâi sâp karâmbut kwâimbâniban.”  
\v 62 Den zo nâŋgâm umŋâ bâliŋ oi âkŋan âi girâp patâ iseip.   
\s1 Yesu a patâgât mirin kut ŋâi ŋâi okŋaŋgâwe.  
\r (Mt 26:59-68; Mk 14:53-65; Yo 18:19-24)  
\p
\v 63 Yesu galem op kirâwe, zen Yesu den sâm siŋan gem dukum kuwe.  
\v 64 Si sâŋgân kwâtepkum komŋâ itâ sâwe, “Gâ Propete ândiat oi ko a ŋâiŋâ gogap, zo kutŋâ sâna nâŋgânâ.”  
\v 65 Oi den bâliŋâ nâmbutŋâ dukuwe.   
\p
\v 66 Yatâ op kine mirâ haŋsâi a patâ sot tirik namâ galem a patâ sot Kembugât gurumin den zorat galem a, zen aksik mindum sâne Yesu diim zâine den itâ dukum sâwe,  
\v 67 “Dâtnâŋgo. Gâ Kristo ândiat oi ko sapsum niŋgâ.” Sâne itâ dâzâŋgoip, “Nâ topnâ sâm muyagia sâi ko mân nâŋgâbe.  
\v 68 Nâ mâsikâziŋga sâi ko den torenŋâ mân dâtnobe.  
\v 69 Laŋ sa nâŋgânek. Narâk zi a bonŋâ nâ Anutu imbaŋâ mariŋâ, zâkkât âsan bongen tâpatkât narâk mâte uap.”  
\v 70 Sâi nâŋgâm a aksik patâ itâ mâsikâm sâwe, “Gâ Anutugât nanŋâ?” Sâne zâkŋâ sâip, “Zo se, zo.”  
\v 71 Sâi itâ sâwe, “Wangât dum den nep tuunat? Zikŋâ lâuŋan gâbâ gâi nâŋgen.”   
\c 23  
\s1 Yesu Pilato sot Herode, zekâren diim âiwe.  
\r (Mt 27:1-2, 11-14; Mk 15:1-5; Yo 18:28-38)  
\p
\v 1 Oi a zen aksik patâ zaat Yesu diim Pilatogâren âiwe.  
\v 2 Zâkkât mâteŋan kin itâ sâm siŋan giwe, “A zirat topŋâ itâ ziap. Zâk a doŋbep um gulip kwatziŋgâmap. Oi Roma a kutâ Sisagât kât mân pindâbigât dâzâŋgoip. Oi zikŋaŋgât itâ sâmap, ‘Nâ Kristo, a kembu.’”   
\p
\v 3 Sâne Pilatoŋâ Yesu mâsikâm sâip, “Topkaŋgât dâtno. Gâ Yuda zeŋgât a kutâ?” Sâi Yesuŋâ sâip, “Sat, zo.”  
\v 4 Sâi Pilatoŋâ tirik namâ galem a sot a gam kirâwe, zen itâ dâzâŋgom sâip, “Nâ a zirat tosaŋâ kâruan.”  
\v 5 Oi zen kâtigem sâwe, “Zâk perâkak a ambân den mân orotŋâ dâzâŋgoi hânniŋâ dâp op laŋ kârip. Zâk Galilaia hânân topkwap op gam Yudaia hânân gam ziren yatik opmap.”   
\p
\v 6 Yatâ sânetâ Pilatoŋâ mâsikâziŋgâm sâip, “Zo Galilaia gokŋâ?”  
\v 7 Zâk ziŋ yatâ sâne Pilatoŋâ nâŋgâm Yesu zâk Herodegât nebân gokŋâ sâm sâŋgongui Herodegâren diim âiwe. Herode zâk Yerusalem kamânân ândeip.   
\p
\v 8 Herode zâk Yesu ekŋâ umŋâ âlip oip. Herode zâk Yesugât siŋgi nâŋgâm ikpam op ândeip. Oi kut ŋâi tuugi ikpatkât nâŋgâm ândeip.  
\v 9 Oi zâkŋâ Yesu den topŋâ topŋâ sâm mâsikip. Mâsiki ma hâuŋâ mân mâburem dukuip.  
\v 10 Oi tirik namâ galem a sot Kembugât gurumin den zorat galem a, zen kâtigem den sâm siŋan gem kirâwe.  
\v 11 Herode sot kâwali arâpŋâ, zen Yesu siŋan gem den gân okŋaŋgâwe. Oi Herodeŋâ sâi Yesu a kembugât hâmbâ ŋâi giŋaŋgâne giari âburem diim Pilatogâren âiwe.  
\v 12 Oi sirâm zoren Herode sot Pilato, zet buku urâwet. Mârum ko kâsa kâsa op ândiwet.   
\p
\v 13 Pilatoŋâ tirik namâ galem a patâ sot a kâukŋâ sot a yenŋâ sâi gawe.  
\v 14 Gane itâ sâm dâzâŋgoip, “Zen itâ sâm a zi nâgâren diim ge, ‘Zâk a umziŋan gemap.’ Oi nâŋâ zeŋgât mâteziŋan topŋaŋgât kârua buŋ uap.  
\v 15 Herode zâk yatik mâsiki buŋ oi sâŋgongoi diim ge. Nâŋge. Tosaŋandâ mumbapkât siŋgi mân uap.  
\v 16 Zorat sa kâwali a ziŋâ tâkŋâ lapitne olaŋbat.”  
\v 17 Pilato zâk Yuda zeŋgât kendon dâp tâk namin tatne zeŋgâren gâbâ kânok kânok olaŋ ziŋgâmâip.   
\p
\v 18 Sâi a kâmut ziŋ den kâtik sâm sâwe, “Zâk buŋ oik. Baraba ko olaŋ niŋgâ.”  
\v 19 Baraba zâk sot a nâmbutŋâ, zen a kutâgât âkonziŋgi kamân pâtin kâmbam kom a nâmbutŋâ zâŋgone mune tâk namin zâmbarâwe.  
\v 20 Oi Pilatoŋâ Yesu olaŋbamŋâ dâzâŋgoip.  
\v 21 Dâzâŋgoi zen den yu kambâŋ sâm sâwe, “Poru nagân moik. Poru nagân moik.”  
\v 22 Sâne Pilatoŋâ kwâkâziŋgi sâp karâmbut oi sâip. “Wan tosagât? Nâŋâ nâŋga tosaŋandâ mumbapkât siŋgi mân uapkât sandâ tâkŋak lapitŋâ birâne âibap.”  
\v 23 Sâi zen kâtigem den kâtik sâm ziwe, “Poru nagân moik.” Sâm gulipmalip utne Pilatoŋâ dinziŋâ lugip.  
\v 24 Den sâwe, zo bon upapkât Pilatoŋâ sâm kwâkip.  
\v 25 Oi dinziŋâ lum kâmbam ku a tâk namin tâip, a zo olaŋ ziŋgip. Ka Yesu ko mumbapkât sâm kwâkâm kâwali a zeŋgât bitziŋan pâip.   
\s1 Yesu poru nagân kune moip.  
\r (Mt 27:32-56; Mk 15:21-41; Yo 19:17-37)  
\p
\v 26 Yesu diim mâtâbân âim a ŋâi muyagiwe, kutŋâ Simoŋ, Kirene hânân gokŋâ. Zâk nebân gâbâ gâi gâsumŋâ Yesugât poru nak kwambeŋan pane lum Yesugât kândâtŋan arip.   
\p
\v 27 A ambân doŋbep patâ molim âiwe. Ambân nâmbutŋâ, zen umbâlâ op isem weŋâ molim âiwe.  
\v 28 Yatâ utne Yesuŋâ puriksâm itâ sâm dâzâŋgoip, “Yerusalem ambân, zen nâgât mân isenek. Ziiŋâ sot murarâpziŋâ, zeŋgât isenek.   
\p
\v 29 Nâŋgânek. Gâtâm, narâk ŋâin itâ sâbi, ‘Ambân zen kâpin ândiwe sot ambân murarâpziŋ buŋ sot ambân sigan, zeŋgât nângindâ âlip upap.’  
\v 30 Narâk zoren bakŋâ zeŋgât itâ sâbi, ‘Zen âbâŋgum ge kwâratnâŋgonek.’ Oi bakŋâ mâik zo yatik, ‘Ge kwâratnâŋgonek.’  
\v 31 Kut ŋâi itâ zo nak wâgân okŋaŋge. Nak aronŋâ, zo dap okŋaŋgâbi?”   
\p
\v 32 Oi bâliŋ mâme a zagât diizikâm zâk sot zâkonam âiwe.  
\v 33 Oi âimŋâ hân ŋâi kutŋâ kâuk siŋit, zoren takâm Yesu poru nagân kuwe. Kâmbam ku a zagât, zo ârândâŋ zâkowe. Yesu zâk tânâmŋan, bâliŋ mâme a zet toren toren kwânâŋgâziŋgâwe.  
\v 34 Utne Yesuŋâ ninâu itâ sâip, “Ibânâ, a zi ziŋâ kut ŋâi ŋâi ue, zi topŋâ mân nâŋgegât tosâziŋ birâ.” Sâi kâwali a zen hâmbâŋaŋgât opŋâ wenzu pâne âsageip dâp miwe.  
\v 35 A doŋbep patâ, zen Yesu ek kirâwe. Oi patâziŋâ ko mem ge kwâkwat den dukum siŋan gem kirâwe. Itâ sâwe, “A nâmbutŋâ tâmbetagonam utne tânzâŋgoip. Zikŋaŋgât ko kwaksap. Zâk Anutugât Kristo sot Anutuŋâ gâsum sâlâpkuip oi ko gem gâik.”  
\v 36 Kâwali a zen yatigâk dukuwe. Zen winiga too kâlakŋâ pindâm sâwe,  
\v 37 “Gâ Yuda zeŋgât a kuta op ândiat oi ko poru nâgân gâbâ âkâm ge.”  
\v 38 Yesugât poru nagân den ŋâi itâ kulemguwe, “Zi Yuda zeŋgât a kutâ.”   
\p
\v 39 Bâliŋ mâme a ŋâi poru nagân kin betziŋan mem Yesu dukum sâip, “Gâ yatâ zo Kristo? Gikâ sâkkâ mâkâna gei nekât sâknikŋâ mâkâ.”  
\v 40 Yatâ sâi bâliŋ mâme a nebutŋandâ dukum sâip, “Net kâmbamgât siŋgi ârândâŋ uenŋâ Anutugât keŋgât mân op sat?  
\v 41 Net tosanikŋaŋgât dâp otnike. Ka a zi ko bâliŋâ mân oip.”  
\v 42 Yatâ sâmŋâ Yesu dukuip, “Yesu, gâ kembu imbaŋâgoot ândim, gâ nâgât nâŋgâban.”  
\v 43 Sâi Yesuŋâ itâ sâm dukuip, “Nâ perâkŋak sa nâŋgâ. Itârâŋ gâ nâ sot sumbem kamân âlipŋan, Paradisi, zoren ândiban.”   
\p
\v 44 Oi mirâ bâkŋan oi mirâ sumunkom zei ŋâtâtik muyagem hân dâp oi mirâ oi âkip.  
\v 45 Oi tirik namin sâŋgum patâ ŋâi kirip, zo tânâmŋan oloŋ gei kwâkip.   
\p
\v 46 Oi Yesu den kâtik den sâm sâip, “Ibânâ, bikan um dâpnâ paan.” Yatâ sâm moip.   
\p
\v 47 Oi kâwali a galem, zo ek nâŋgâm Anutu sâm âlip kwâkŋaŋgâm sâip, “A zi perâkŋak tosaŋâ buŋâ. Hâlâlu a.”   
\p
\v 48 A ambân zo mindum kirâwe, zen ekŋâ umbâla opŋâ âiwe.   
\p
\v 49 Yesu zikŋâ a ambârâp sot Galilaia hânân gâbâ ambân molim gâwe, zen âkŋan kin igâwe.   
\s1 Yesu hanguwe.  
\r (Mt 27:57-61; Mk 15:42-47; Yo 19:38-42)  
\p
\v 50 A ŋâi ândeip, kutŋâ Yosepe. Kamânŋâ Yudaia hânân tâip, kutŋâ Arimataia. Zâk Yuda a sâtŋâ zeŋgât kâmurân gokŋâ. Oi a zo a târârakŋâ.  
\v 51 A sâtŋâ zen Yesu kunam sâne nâŋgi mân dâp oip. Zâkŋâ Anutu um topŋan ândiândiŋ, zo âsagibapkât nâŋgâm ândeip.  
\v 52 A zorâŋ Pilatogâren âimŋâ Yesugât kâmbarâŋaŋgât dukuip.  
\v 53 Oi Pilatoŋâ nâŋgâŋaŋgi Yesugât kâmbarâŋ mâkâmŋâ sâŋgum kâuŋâ kâpimŋâ kât mâtâpŋan pâi zeip. Kât mâtâp zo aŋâ kendâm kubigâwe. Zo uŋakŋâ. Zoren mârum a mân zâmbarâwe.  
\v 54 Yuda zeŋgât kendongât kubikkubik narâkŋâ oip.   
\p
\v 55 Oi ambân nâmbutŋâ Yesu sot Galilaia hânân gâbâ gawe, zen Yosepe molim ikne Yesu kâmbarâŋâ kwagân ga pâip.  
\v 56 Oi kut ŋâi ŋâi zo ek nâŋgâm kamânân âburem too sot kelâk wârân âlipŋâ mem kubigâwe. Oi Yuda zeŋgât kendonân Mosegât gurumin den lum kendon tarâwe.   
\c 24  
\s1 Yesu mumuŋan gâbâ zaarip.  
\r (Mt 28:1-10; Mk 16:1-8; Yo 20:1-10)  
\p
\v 1 Kendon âki ko mirâ haŋsâbâ sâi ambân zen kelâk sot too hitom âlip, zo mem Yesugât kwagân âiwe.  
\v 2 Âi takâm igâwe. Kât patâ zâk kâbakŋine mâtâp pâroŋsâm kirip.  
\v 3 Oi kâligen bagim Kembu Yesugât kâmbarâŋ kârum mân muyagiwe.  
\v 4 Kârumŋâ imbaŋâziŋ buŋ oi keŋgât op kin a zagât, hâmbâzikŋâ âsakŋâ tobat ŋâi yatâ, zet ambân âiwe, zeŋgât umziŋ topŋan kirâwet.  
\v 5 Oi ambân zen keŋgâtziŋaŋgât op pindiŋsâm kine a zagât zorâŋ itâ dâzâŋgowet, “Zen wangât wâgân ândiap, zâkkât mumuŋâ zeŋgâren kârue?  
\v 6 Zâk ziren mân ziap. Zâk zaatsap. Mârum Galilaia hânân ândim den itâ dâzâŋgoip, zo nâŋgânek,  
\v 7 ‘A bonŋâ nâ bâliŋ mâme zeŋgât bitziŋan zaria none momŋâ sirâm karâmbut tap zaatpat.’”   
\p
\v 8 Yatâ sâitâ ambân zen den zo nâŋgâwe.  
\v 9 Zen kwâgân gâbâ âburem kamânân gam arâpŋâ sot a ambân nâmbutŋâ den siŋgi zo dâzâŋgowe.  
\v 10 Ambân kwagân âiwe, kutziŋâ Maria, Madala kamânân gok sot Yoana sot Maria, Yakobogât mamŋâ. Zen aksik Aposolo den siŋgi zo dâzâŋgowe.  
\v 11 Aposolo zen den so nâŋgâne bon buŋ oi mân nâŋgâm kwâtâtiwe.  
\v 12 Ka Petero zâk zaatŋâ sârârâk kârâm kwagân arip. Âimŋâ pindiŋsâm egip. Egi sâŋgum kwamenâk zei egip. Oi kut ŋâi ŋâi âsageip, zorat nâŋgâ kwâkâ opŋâ kamânân âbureip.   
\s1 A zagât Emausi kamânân âiwet.  
\r (Mk 16:12-13)  
\p
\v 13 Sirâm zorenâk Yesugât a ambârâp zeŋgâren gâbâ a zagât, zet Emausi kamânân âiram âiwet. Kamân zo kârep buŋâ, goot goot.  
\v 14 A zagât zet mâtâbân âim kut ŋâi ŋâi âsageip, zorat den sâm âiwet.  
\v 15 Sâm âim tâitâ Yesuŋâ âim muyageziki ârândâŋ âiwe.  
\v 16 Zet sinzik mân ânâŋgâripkât mân ek nâŋgâwet.   
\p
\v 17 Yatâ oitâ mâsikâzikâm sâip, “Zet wan den âragum gam tabot?” Sâi zet si sâŋgânzikŋâ umbâlâ tobat op kirâwet.  
\v 18 Oi zekâren gâbâ a ŋâi kutŋâ Keleopa, zâkŋâ sâip, “Yerusalem kamân mâirâp, zen aksik den siŋgi nâŋge. Gâ kânokŋâ kamân ŋâin gok, gât ko mân nâŋgâm ândiat?”   
\p
\v 19 Sâitâ mâsikâzikâm sâip, “Wan wan âsageip?” Sâi zet sâwet, “Yesu Nasarete gokŋâ, zâkkât siŋgi. Zâk Anutu mâteŋan Propete patâ ândimŋâ nep patâ tuum den imbaŋâŋoot dâtnâŋgomâip. Yatâ op ândei a ambân, nen zâkkât nâŋgindâ imbaŋâ oip.  
\v 20 Ka tirik nama galem a patâ sot a patâ, zen mumbapkât sâm kwâkâm a kutâgâren pane sâi poruyân kuwe.  
\v 21 Nen ko zâkkât itâ nâŋgâm ândiwen. Zâkŋâ Isirae a bâliŋan gâbâ olaŋniŋgâbap. Sâm nâŋgâm ândeindâ kune moi sirâm karâmbut âkap.  
\v 22 Oi itârâŋ neŋgâren gâbâ ambân nâmbutŋâ den dâtnâŋgone um kuŋkuŋ uen. Zen haŋgât kwagân âim kâmbarâŋâ mân muyagem gam itâ se,  
\v 23 ‘Sumbemgât kâwali a zagât, zet muyageniŋgâm Yesu zaatsap sâm dâtnâŋguabot.’  
\v 24 Oi den zo nâŋgâm neŋgâren gâbâ a nâmbutŋâ, zen ambân ziŋ se, yatik âim muyagie. Oi zikŋâ ko mân ikse.”   
\p
\v 25 Yatâ sâm dukuitâ Yesuŋâ dâzâkoip, “Propete zen den sâm kulemguwe, zo zen wangât um kâtik ândim mân nâŋgâm kwâtâtiwe?  
\v 26 Propete zen Kristo sâknam nâŋgâmŋâ sumbem âsakŋan bâgibapkât sâm kulemguwe. Anutuŋâ nâŋgip, yatik âsageip.”  
\v 27 Yatâ sâmŋâ Mose sot Propete, zen zâkkâren kwap kulemguwe, zorat topŋâ sâm muyagem zikip.   
\p
\v 28 Oi âim Emausi kamânân takâwe. Takâne Yesu zâk âibam oip.  
\v 29 A zagât zo aŋgân kârâŋaŋgâwet. Oi itâ sâwet, “Mirâ mârum ŋâtiksap. Net sot tâpan.” Sâitâ zet sot ândibapkât nâŋgâziki mirin zâiwe.  
\v 30 Nalem ninam ge tapŋâ nalem mem sâiwap sâm mamuŋ zikip.  
\v 31 Yatâ oi sinzikŋâ ânâŋgâri ek nâŋgâwet. Ek nâŋgitâ zobâ buŋ op arip.  
\v 32 Oi zet itâ âragum sâwet, “Mâtâbân den dâtnâkom siŋgi âlipkât topŋâ dâtnâkoi umnik âbâŋguap.”   
\p
\v 33 Yatâ sâmŋâ zaat Yerusalem kamânân âburem âiwet. Âimŋâ arâpŋâ sot bukurâpziŋâ mindum tatne muyageziŋgâwet.  
\v 34 Muyageziŋgitâ itâ sâm dâzâkowe, “Kembu zâk perâkŋak zaatŋâ Simoŋ muyageŋaŋgip.”  
\v 35 Oi zet yatigâk mâtâbân Kembuŋâ muyagezikâm mirin nalem ziki igâwet, zorat den siŋgi dâzâŋgowet.   
\s1 Yesu zâk arâp muyageziŋgip.  
\r (Mt 28:16-20; Mk 16:14-18; Yo 20:19-23)  
\p
\v 36 Arâp zen zorat den siŋgi sâm tatne Yesu zâk osetziŋan muyagem kinŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Umziŋ diim gei ândinek.”  
\v 37 Zen ekŋâ pârâkpam keŋgât op sâwe, “Wâkeŋâ muyagem gaap.”  
\v 38 Sâne dâzâŋgoip, “Zen wangât keŋgât op um zagât ue?  
\v 39 Kin bitnâ iknek. zi ninak kinzan. Nâ sâknâ sunumnoot. Gâsunim iknek. Wâke zen yatâ zo buŋâ.”  
\v 40 Den yatâ sâm gutŋâ kiŋ bikŋan zo tirâpzâŋgoip.  
\v 41 Oi sâtâre op diŋâ mân nâŋgâm pârâkpam tatne mâsikâziŋgâm sâip, “Nalem ŋâi zeŋgâren taap?”  
\v 42 Sâi saru zuuŋâ ŋâi oot sisiŋâ pindâwe.  
\v 43 Pindâne mem mâteziŋan kin neip.   
\p
\v 44 Oi itâ sâm dâzâŋgoip, “Nâ zen sot ândim itâ dâzâŋgom ândiwan. Mosegât den sot Propete zeŋgât ekabân sot Psalm ekabân nâgât den kulemguwe, zo bonŋâ op naŋgâbap.”  
\v 45 Oi Kembugât ekabân den ziap, zo sapsum ziŋgi nâŋgâm umziŋ pâroŋsâip.  
\v 46 Oi itâ sâm dâzâŋgoip, “Kristo nâgât itâ kulemguwe. Nâ sâknam nâŋgâm momŋâ sirâm karâmbut tap zaatpat.  
\v 47 Zorat ko kutsiŋginâ a hân dâp zeŋgâren ari umziŋ melâŋne Kembuŋâ tosaziŋ birâbap. Nep zo Yerusalem kamânân topkwap tuubi.  
\v 48 Zen kut ŋâi ŋâi âsageip, zorat siŋgi a ambân dâzâŋgom ândibi.   
\p
\v 49 Oi nâŋgânek. Ibânandâ kut ŋâi zo zeŋgât siŋgi sâm kâtigeip, zo sâŋgongua gibap. Zorat zen kamân zi mân birâm mambât ândine ubâ imbaŋâ sâŋgongua zeŋgâren gibap.” (Zo Tirik Kaapum gibapkât sâip.)   
\s1 Yesu zâk sumbemân zarip.  
\r (Mt 16:19-20; Apo 1:9-12)  
\p
\v 50 Oi kamânân gâbâ diiziŋgâm âi Betania kamân gootŋan âim bikŋâ pam mâsop minziŋgip.  
\v 51 Mâsop minziŋgâm zâmbam sumbemân zarip.  
\v 52 Oi zen sâtâre op Yerusalem kamânân âburem âiwe.  
\v 53 Âburem sirâm dâp tirik namin zâim Anutu mâpâsem sâm âlip kwâkŋaŋgâwe.  
\p Zo yatik.