\id JHN - Komba NT [kpf] -Papua New Guinea 1980 (DBL 2014) 
\h YOHANE 
\toc1 Yesugât siŋgi âlip Yohaneŋâ kulemguip 
\toc2 Yohane 
\toc3 Yo 
\mt1 Yesugât siŋgi âlip Yohaneŋâ kulemguip.  
\c 1  
\s1 Yesu zâk Anutugât sât.  
\p
\v 1 Hân mân muyageibân sât zâk ândeip. Sât zâk Anutu sorâk ândeip. Oi zâk Anutuyâk op ândeip.  
\v 2 Topkwâkwatŋâ zo zâk Anutu sot ândim gâip.  
\v 3 Sât zo Anutuŋâ sâi kut ŋâi ŋâi aksik muyageziŋgip. Kut ŋâi ŋâi, zo zâk buŋâ mân muyageip.  
\v 4 Sât zâk ândiândigât mariŋâ ândeip. Ândiândi zorâŋ a zeŋgât âsakŋâ op âsageziŋgip.  
\v 5 Ŋâtâtikŋâ âsakŋâ kwârakubam osim gâip.   
\p
\v 6 Anutuŋâ kore a ŋâi muyagei ândeip, kutŋâ Yohane.  
\v 7 A zâkŋâ âsakŋaŋgât den sâm muyagei a aksik âsakŋâ mariŋâ nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâbigât Anutuŋâ sâŋgongoip.  
\v 8 A zo, zâk âsakŋâ mariŋâ buŋâ. Zâk yen âsakŋâ mariŋaŋgât den sâm muyageziŋgâbam âsageip.  
\v 9 Âsakŋandâ narâk zoren muyagem ândeip. Oi zâkŋâ a kamân dâp âsageziŋgâmap. Zâk âsakŋâ bonŋâ uap.   
\p
\v 10 Anutugât sât zâk hânân muyageip, zâkŋak mârum Anutugât sâtkât sâm hân muyageip. Oi gem gam muyagei hân a ziŋâ ekŋâ topŋâ mân nâŋgâwe.  
\v 11 Zikŋâ hânân gem gâi a ambân gakârâpŋâ buku mân okŋaŋgâwe.  
\v 12 Ka nâmbutŋandâ buku okŋaŋgâwe, zen Anutugât nan bârarâp upigât imbaŋâ ziŋgip. Nâmbutŋâ zen zâkkât kutŋâ nâŋgâm, nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâme, zen zo yatâ otziŋgâmap.  
\v 13 Anutugât nan bârarâp zo, zen a sep gilâmân gâbâ mân âsagime mo a dengât mân âsagime. Zen Anutuŋâ sâi âsagime.   
\p
\v 14 Sât zâk a opŋâ âsagem osetniŋan ândeip. Âsagei nen neule âsakŋâ igâwen. Âsakŋâ zo egindâ Anutu Ibâgât nanŋâ kânok, zâkkât âsakŋâ oip. Zâkŋâ tânzâŋgozâŋgoŋ sot den bonŋâ, zo mem gem gâip.   
\p
\v 15 Zâkkât topŋâ Yohaneŋâ sâm muyagem itâ dâzâŋgoip, “Nâ zâkkât itâ dâzâŋgowan. Bet âsagiap, zâk kândom ândeip. Nâ mân ândia ândim gâip, zorat zâk patâ op walânim ândiap.”  
\v 16 Zâkŋâ tânnâŋgom âim ândimap.  
\v 17 Moseŋâ girem den Anutugâren gâbâ mem niŋgip. Yesu Kristo, zâk ko tânnâŋgonâŋgo sot den bonŋâ mem niŋgip.  
\v 18 A niŋâ Anutu mânâk igâwen. Ka nanŋâ zâk Anutuyâk op ândeipŋâ Ibâŋaŋgât âsan topŋan tâpmapŋâ den siŋgiŋâ mem ge sâm muyageniŋgip.   
\s1 Yohaneŋâ zikŋâ topŋâ sâm muyageziŋgip.  
\r (Mt 3:1-12; Mk 1:7-8; Lu 3:15-17)  
\p
\v 19 Yerusalem kamânân gâbâ Yuda a ziŋâ tirik namâ galem a sot tirik namâ kore a nâmbutŋâ sâŋgonzâŋgone Yohanegâren gam, gâ wan a ŋâi, sâm mâsikâm sânetâ topŋâ dâzâŋgoip.  
\v 20 Zâk topŋâ mân kwâimbâm itâ sapsum dâzâŋgoip, “A bâliŋan gâbâ mâkâziŋgâbapkât mârum sâsâŋ, nâ zâk buŋâ. Nâ Kristo buŋâ.”  
\v 21 Sâi ziŋâ mâsikâm sâwe, “Gâ Propete Elia?” Sânetâ sâip, “Nâ zâk buŋâ.” Sâi sâwe, “Gâ Propete gâbapkât sâwe, zo?” Sâne dâzâŋgoip, “Buŋâ.”  
\v 22 Oi ziŋâ sâwe, “Gâ wan a ŋâi? Sâŋgonnâŋgone gen, zo zeŋgâren âi dap sâm dâzâŋgonat? Gikaŋgât dap sâmat?”  
\v 23 Sâne dâzâŋgom sâip, “Propete Yesaiaŋâ mârumŋan den sâm kulemgoip, zo nâgâren bonŋâ uap. Den zo itâ,  
\q1 ‘Barâ kâtik, mirâ kamân âtâŋan a ŋâiŋâ âsagem den patâ itâ sâm muyagem ândiap, “Kembugât mâtâp kârâm kubiknek.” ’”   
\p
\v 24 Sâi Parisaio a ziŋ sâŋgonzâŋgone gawe, zen Yohane itâ mâsikâm sâwe,  
\v 25 “Gâ Kristo buŋâ, Elia buŋâ, Propete zo buŋâ oi wangât too saŋgonziŋgâmat?”  
\v 26 Sâne Yohaneŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Nâ tooyâk saŋgonziŋgâman. Ka osetziŋan a ŋâi muyagem ândiap, zo mân ek nâŋge.  
\v 27 Zâk kândâtnan gam taap. Zâk kâwali ŋâi zemŋâŋgap. Nâ yatâ zorâŋ irâ sikumŋâ gorem aria mân dâp upap.”   
\p
\v 28 Kut ŋâi ŋâi zo Betania kamânân Yodaŋ too nâmbutken muyageip. Zoren Yohaneŋâ too saŋgonziŋgâm ândeip.   
\s1 Yohaneŋâ Yesugât topŋâ sâm muyagem dâzâŋgoip.  
\p
\v 29 Haŋsâi Yesu gâi Yohaneŋâ ekŋâ a itâ sâm dâzâŋgoip, “Iknek. Râma gwamŋâ Anutugâren gâbâ gok, zâk hân dâp a zeŋgât tosaziŋ zâkkât kwâkŋan zâibap.  
\v 30 Zâkkât op itâ dâzâŋgowan. Bet âsagiap, zâk kândom ândeip. Nâ mân ândiwanân zâk ândeip.  
\v 31 Zorat zâk patâ op walânim ândiap. Mârum nâ zâkkât topŋâ mân nâŋgâwan. Isirae a den siŋgiŋâ dâzâŋgua nâŋgâbigât gamŋâ too saŋgonziŋgâm ândiwan.”  
\v 32 Yohane zâk yatâ sâm sâip, “Nâ Kaapumŋâ nii kembâ yatâ opŋâ zâkkât kwâkŋan ge tâi egâwan.  
\v 33 Nâ mârum mân ek nâŋga sâŋgonnogip, Anutu, zâkŋâ itâ sâm dâtnogip, ‘Kaapumŋâ a kwâkŋan ge pâmbap, zâkŋâ Tirik Kaapum saŋgonziŋgâbap.’  
\v 34 Yatâ âsagei ekŋâ itâ dâzâŋguan. Zi Anutugât nanŋâ.”   
\s1 Yesuŋâ a nâmbutŋâ gâsuziŋgip.  
\p
\v 35 Mirâ haŋsâi Yohane sot azatŋâ, zen zorenâk âi kirâwe.  
\v 36 Kinetâ Yesuŋâ zoren gâi Yohaneŋâ ekŋâ azatŋâ itâ dâzâkom sâip, “Egit. Ândiren zi râma gwamŋâ, Anutugâren gâbâ gok.”  
\v 37 Sâi zet den zo nâŋgâm Yesu kândâtŋan molim âiwet.  
\v 38 Aritâ Yesuŋâ puriksâm zikitŋâ sâip, “Zet wan kârum gabot?” Yatâ sâi zikŋâ ziiŋ denân sâwet, “Raboni (niiŋ denân ko, Patâ), gâ mirâ ikâ zoren ândiat?”  
\v 39 Sâitâ dâzâkoip, “Ga egit.” Sâi zet zâk sot âi ândiwet. Mirâsiŋ geibâ sâi zet zâk sot âi ândeitâ ŋâtiksâip.  
\v 40-41 A zagât gawet, zekâren gâbâ a ŋâi kutŋâ Andrea, Simoŋ Peterogât munŋâ. Zâkŋâ zorenâk âim âtâŋâ muyagem itâ sâm dukuip, “Net a bâliŋan gâbâ mâkâniŋgâbapkât mârum sâsâŋ, Kristo, zâk muyagiet.”  
\v 42 Yatâ sâmŋâ Yesugâren diigi âiwet. Oi Yesuŋâ ekŋâ itâ sâip, “Gâ Simoŋ Yohanegât nanŋâ. Kutkâ Kepa san (niiŋ denân ko, kât kâtikŋâ).”   
\s1 Pilipo sot Natanae Yesugât a urâwet.  
\p
\v 43 Mirâ haŋsâi Yesu zâk Galilaia hânân âibam Pilipo muyagemŋâ itâ sâm dukuip, “Gâ târokwatnim molini.”  
\v 44 Pilipo zâk Besaida kamânân gok. Andrea sot Petero, zet zo gokŋik.  
\v 45 Pilipoŋâ Natanae muyagem itâ sâm dukuip, “A zirat Moseŋâ gurumin den ekabân kulemgoip. Mârum Propete a zen yatik kulemguwe. A zâk muyagien, zâk Yesu, Yosepegât nanŋâ, Nasarete kamânân gokŋâ.”  
\v 46 Sâi Natanaeŋâ itâ mâbureip, “Nasarete kamânân dap yatâ a patâ âsagibap?” Sâi Pilipoŋâ itâ sâm dukuip, “Ga eknan.”  
\v 47 Yatâ sâi Natanaeŋâ Yesugâren ari ekŋâ sâip, “A zi Isirae a bonŋâ. Umŋan sarâ mân ziap.”  
\v 48 Yatâ sâi Natanaeŋâ mâsikâm sâip, “Dap yatâ opŋâ topnâ nâŋgat?” Sâi Yesuŋâ sâip, “Pilipoŋâ mân diigigi wakum nak topŋan kina geksan.”  
\v 49 Sâi Natanaeŋâ itâ sâm dukuip, “Patâ, gâ perâkŋak Anutugât nanŋâ. Gâ Isirae neŋgât a kutâ patâ.”  
\v 50 Oi Yesuŋâ itâ sâm dukuip, “Gâ wakum nak topŋan taat, nâŋâ zo dâgoga nâŋgâm ko nâŋgâm pâlâtâŋ otnigat? Ek nâŋgat, zo yenŋâ. Kut ŋâi ŋâi patâ ek nâŋgâm zâiban.”  
\v 51 Yatâ sâmŋâ sâip, “Nâ perâkŋak dâgobâ. Sumbem pâroŋsâi Anutugât sumbem a, zen a bonŋâ nâgâren zâim gine ziŋgitpi.”   
\c 2  
\s1 Yesuŋâ sâi tooŋâ waiŋ oip.  
\p
\v 1 Sirâm zagât âki Kana kamânân, Galilaia hânân a ambân zagât mâpotzikânam sii nalem mine gâip.  
\v 2 Yesugât mamŋâ Maria, zâk zoren âi taki ko Yesu sot arâpŋâ, nen zop sâsâŋan âiwen.  
\v 3 Zoren mindum nalem sot waiŋ nem tâindâ waiŋ buŋ oip. Buŋ oi Yesu mamŋandâ dukum sâip, “Waiŋziŋâ buŋ uap.” Sâi Yesuŋâ itâ sâm dukuip,  
\v 4 “O ambân, gâŋâ nâ mân dâtnoban. Ninak nâŋgâbat dâp upat. Nâgât narâk, zo gâtâm mâte upap.”  
\v 5 Yatâ sâi mamŋandâ kore a ambân itâ sâm dâzâŋgoip, “Den sâbap, zo lum kwâtâtibi.”  
\v 6 Oi mirâ zoren âmaŋ kârep patâ nâmburân kânok tâip. Yuda a zen âsâbâŋ kin bitziŋ too saŋgonŋâ nalem nemarâwe. Oi mirâ dâp âmaŋ yatâ kin ândeip.  
\v 7 Oi Yesuŋâ kore a ambân itâ sâm dâzâŋgoip, “Too aam ga âmaŋân lokine giarik.” Sâi zen yatâ utne âmaŋ nâmburân kânok zo too piksâm naŋgip.  
\v 8 Yatâ utne ko itâ sâm dâzâŋgoip, “Itârâŋ zen torenŋâ aam nalem galem agâren âinek.”  
\v 9 Yatâ sâi zen aam galem agâren âine tooŋâ waiŋ oi nalem galem aŋâ nemŋâ waiŋ zo waniŋ gâbâ mie sâm kwagip. (Kore a zen too âmaŋân aam lokine giarip, zeŋak waiŋgât topŋâ nâŋgâwe.) Nalem galem aŋâ a ambân meip, zo konsâi gâip.  
\v 10 Gâi itâ sâm dukuip, “Kândom wâiŋ naamŋâ ziŋgâne bet umziŋ gulip upâ sâi waiŋ naam buŋâ, zo ziŋgâmen. Gâ ko purikgurik opŋâ waiŋ naamŋâ kwarakuna zei bet muyagiat. Zo âlip uat.”   
\p
\v 11 Yesu zâk yatâ op Kana kamânân, Galilaia hânân sen mârât nep topkwapŋâ tuugip. Oi imbaŋâŋaŋgât topŋâ, zo mem kâkŋan pâip. Oi arâpŋâ nen zo ekŋâ nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâwen.   
\p
\v 12 Oi Yesu zâk Kana kamânân gâbâ Kapenaum kamânân ari mam murâpŋâ sot arâpŋâ molim âiwen. Sirâm nâmbutŋâ nen zoren ândiwen.   
\s1 Yesu zâk Kembugât tirik namin zarip.  
\r (Mt 21:12-13; Mk 11:15-19; Lu 19:45-46)  
\p
\v 13 Yuda zeŋgât kendon patâ kutŋâ Pasowa, zo mâte upâ sâi Yesuŋâ Yerusalem kamânân zarip.  
\v 14 Yerusalem kamânân âi takâm tirik namin zari a doŋbep zen râma, makau sot kembâ aŋgâgwaŋgâ utne a nâmbutŋâ zen Roma zeŋgât kât sot Yuda zeŋgât kât, zo hâukwap aŋgâgwaŋgâ op kirâwe.  
\v 15 Yatâ utnetâ Yesuŋâ ziŋgitŋâ tâkŋâ mem a sot râma makau zâŋgom moliziŋgi âine kât nep tuuwe, zeŋgât kât mem lokim tâtatŋâ kom kâbakŋei giarip.  
\v 16 Oi kembâ mem kirâwe, zen itâ sâm dâzâŋgoip, “Zen Ibânaŋgât namin kut ŋâi laŋ utne aŋgâgwaŋgâ namâ uap. Kut ŋâi ŋâiziŋ mem âinek.”  
\v 17 Yesuŋâ yatâ oi arâpŋâ nen Kembugât ekabân den kulem ziap, zo nâŋgâwen. Den zo itâ,  
\q1 “Gâgât namâgât opŋâ umnâ kârâp siap.”   
\p
\v 18 Oi Yuda a ziŋâ itâ sâm mâsikâm sâwe, “Gâ yatâ uatŋâ top likuliku kulem ŋâi tuuna iknâ.”  
\v 19 Sâne Yesuŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Zen tirik namâ zi kândaŋne nâŋâ sirâm karâmbut umŋan tuum naŋgâbat.”  
\v 20 Yatâ sâm dâzâŋgoi sâwe, “Patârâpniŋâ, zen tirik namâ zi kendon 46 tuum ândine âkip. Oi gâŋâ sirâm karâmbut umŋan tuum naŋgâbat sâm sat?”  
\v 21 Ka Yesu zâk sâkŋaŋgât op namin dâpkwap sâip.  
\v 22 Yesu ândim moi Anutuŋâ mâŋgei zari arâpŋâ nen den zo nâŋgâwen. Oi namâgât sâip, zo sot Kembugât ekabân zâkkât den nâmbutŋâ ziap, zorat nâŋgindâ bonŋâ oip.   
\s1 Yesu zâk a neŋgât topniŋ ek nâŋgâmap.  
\p
\v 23 Yesu zâk kendonân Yerusalem kamânân top likuliku kulem nâmbutŋâ tuugi a ambân pisuk, ziŋâ ekŋâ zâkkât nâŋgâne bonŋâ oip.  
\v 24 Yesu zâk a zeŋgât topziŋ ek nâŋgâmap, zorat op ko a zeŋgâren mân arip.  
\v 25 Zâkŋâ a ŋâigât topŋâ ek nâŋgâbam a ŋâigâren mân mâsikâm nâŋgip. Zâk zikŋak umziŋan ek nâŋgâm naŋgip.   
\c 3  
\s1 Yesu sot Nikodemo den den urâwet.  
\p
\v 1 Parisaio a ŋâi ândeip, kutŋâ Nikodemo. Zâk Yuda a zeŋgât a patâ, zeŋgât buku op ândeip.  
\v 2 A zorâŋ ŋâtigân Yesugâren gam itâ sâm dukuip, “Patâ, nen gâgât topkâ nâŋgen. Gâ a patâ, Anutugâren gâbâ gâin. Gâ sen mârât kulem top top tuumat, zorat itâ nâŋgan. Anutuŋâ gâ sot mân ândei sâi ko mân tuubat.”  
\v 3 Sâi Yesuŋâ mâburem dukuip, “Nâ perâkŋak dâgobâ. Ŋâi zâk âsaâsagiŋ uŋakŋâ mân âsagem ândibap, zo ko Anutugât um topŋan mân bagibap.”   
\p
\v 4 Sâi Nikodemoŋâ pârâkpam itâ sâm mâsikip, “A ŋâi mârum patâ opŋâ dap op âsaâsagiŋ uŋakŋâ âsagibap? Zâk mam kâmboŋan âburei dum zagâtŋâ mimbapkât sat?”   
\p
\v 5 Sâi Yesuŋâ itâ sâm dukuip, “Nâ perâkŋak dâgoba. Ŋâi zâk Kaapum sot too umŋan mân âsagibapŋâ Anutugât um topŋan mân bagibap.  
\v 6 Agât kâmboyân âsaâsagiŋ, zâk ayâk. Ka a ŋâi, zâk Kaapumŋâ umŋan muyamuyagiŋ, zâk Kaapumgâren gokŋâ.  
\v 7 Zen âsaâsage uŋakŋâ âsagibigât sa nâŋgâna mân kwakmak upap.  
\v 8 Pibâ zâk laŋ komap. Oi kwamitŋâ nâŋgâme. Ikâ gâbâ gâmap, oi ikâ âi âkâmap, zo zen mân nâŋgâme. Oi ŋâi zâk Kaapumgâren muyageip, zâkkât topŋâ yatâ.”   
\p
\v 9 Sâi Nikodemoŋâ mâburem itâ sâm dukuip, “Zo dap op yatâ orotŋâ?”   
\p
\v 10 Sâi Yesuŋâ itâ sâm dukuip. “Gâ Isirae a zeŋgât a sâtŋandâ kwaksat?  
\v 11 Nâ perâkŋak dâgobâ. Nen kut ŋâi ŋâi ek nâŋgâmen, zo dâzâŋgomen. Oi zen ko dinniŋâ birâme.  
\v 12 Nâ hânân Anutuŋâ nep tuumap, zorat topŋâ dâzâŋgua mân nâŋgâme. Oi sumbemân nep tuumap, zorat topŋâ dâzâŋgua dap dabân nâŋgâne âkâbap?  
\v 13 A zeŋgâren gâbâ ŋâiŋâ sumbemân mân zarip. Ka a bonŋâ nâ sumbemân gâbâ gem gâwan. Nâ kânok sumbemân gâbâ gem gâwan.  
\v 14 Mârum mirâ kamân kâtikŋan Moseŋâ mulum dâp tuum nagân mândip. Zo yatik narâk zi a bonŋâ, nâ nagân nom kwânâŋgânibigât sâsâŋ.  
\v 15 Oi a zen nâŋgâm pâlâtâŋ kwatnibiŋâ ândiândi kâtik muyagibi.   
\p
\v 16 Anutu zâk a zeŋgât umŋâ doŋbep gâsui nanŋâ kânok, nâ sâŋgonnogi gâwan. Oi zen nâ nâŋgâm pâlâtâŋ kwatnimŋâ mân tâmbetagobi. Zen nâ nângâm pâlâtâŋ kwatnim ândiândi kâtik muyagibigât sâŋgonnogi gewan.  
\v 17 Nanŋâ nâ a zeŋgât tosaziŋaŋgât sâm kwâkâbatkât buŋâ. A tânzâŋgobatkât Anutuŋâ sâŋgonnogi gem gâwan.  
\v 18 Oi ŋâi zâk nâŋgâm pâlâtâŋ kwatnibapŋâ zâkkât tosagât hâuŋâ mân mimbap. Ka ŋâi zâk nanŋâ nâ mân nâŋgâm pâlâtâŋ kwatnibapŋâ tosa hâuŋaŋgât siŋgi op zimbap. Wangât, zâk Anutu nanŋâ kânok, nâgât mân nâŋgâm pâlâtâŋ kwatnigip, zorat.  
\v 19 Hâuŋaŋgât topŋâ itâ ziap. Âsakŋâ nâŋâ hânân ga a ziŋ ŋâtâtikkât nâŋgâne bonŋâ oi âsakŋâ nâ kândâtnowe. Orot mâmeziŋ bâliŋâ zeip, zorat yatâ urâwe.  
\v 20 Ŋâi zâk bâliŋâ opmapŋâ âsakŋâ kândâtkomap. Bâliŋandâ âsakŋan muyagei ikpegât âsakŋan mân gâmap.  
\v 21 Ŋâi zâk den bonŋâ lubapŋâ âsakŋâ mâte upap. Oi kut ŋâi ŋâi opmap, zo Anutugât sâtkât opmap, zorat topŋâ muyagibap.”   
\s1 Yohaneŋâ Yesugât topŋâ sâm muyageip.  
\p
\v 22 Yesu sot arâpŋâ, nen Yerusalem kamân birâmŋâ Yudaia hân torenŋan âi ândiwen. Zoren Yesu sot arâpŋâ niŋâ a ambân too saŋgonziŋgâm ândiwen.  
\v 23 Yohane ko zâk hân ŋâi kutŋâ Aenon, Salim kamân naŋgâmŋan zoren a too saŋgonziŋgâm ândeip. Zoren too doŋbep zeipkât a zen zoren mindum gane saŋgonziŋgip.  
\v 24 Narâk zoren Yohane tâk namin mân parâwe.   
\p
\v 25 Yuda a ŋâi sot Yohanegât arâp, zen bitziŋ too saŋgonsaŋgon zorat topŋâ sâm âraguwe.  
\v 26 Oi ziŋâ Yohanegâren gam itâ sâm dukuwe, “Patâ, gâ Yodaŋ too nâmbutken ândina a ŋâi muyagei topŋâ dâtnâŋgoin. Zâk narâk ziren ga a too saŋgonziŋgi a doŋbepŋâ zâkkâren arie.”  
\v 27 Sâne Yohaneŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Anutuŋâ a ŋâi kâwali mân pindi zikŋak dabân yatâ mimbap?  
\v 28 Nâ itâ sâm dâzâŋgowan, zo dap op kwâimbâbi. A bâliŋan gâbâ mâkâniŋgâbapkât mârum sâsâŋ, nâ zâk buŋâ. Nâ Kristo buŋâ. Nâ kândom okŋaŋgâm gaan.  
\v 29 Ambân siŋgi sâm pindâwe, zâkŋâ ambân mariŋâ. Oi ambân mem âkŋâle patâ oi bukuŋandâ nâŋgâm bekŋan mem umâlep patâ upap. Nâ yatâ op umâlep nâŋgâbatkât narâkŋâ zo mâte uap.  
\v 30 Zâkkât ko zâizâiŋ. Nâgât ko diim gibap.”   
\p
\v 31 Ubâ geipŋâ walâniŋgâmap. Hânân gokŋandâ hângât siŋgi uen. Nen hângât kut ŋâi ŋâi zorat den sâmen. Ka zâk ko sumbemân gâbâ geipŋâ walâniŋgâm naŋgap.  
\v 32 Kut ŋâi ŋâi ek nâŋgip, zorat siŋgi sâmap. Oi a zen zâkkât diŋâ birâme.  
\v 33 Ka a nâmbutŋâ ziŋ diŋâ nâŋgâme, zen itâ nâŋgâbi, “Anutuŋâ sâi kâtikkâtigiŋ ândiap, zâk diŋâ zo tângumap.”  
\v 34 Anutuŋâ a sâŋgonguip, zâk Anutugât denâk sâmap. Oi a yatâ zo ko Anutuŋâ Kaapumŋâ imbaŋâ pindâmap.  
\v 35 Anutu Ibâŋandâ nanŋaŋgât umŋâ gâsui zâkkât bikŋan kut ŋâi ŋâi zo aksik pam naŋgip.  
\v 36 Ŋâi zâk nanŋâ nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâm ândiap, zâk narâk ziren ândiândi kâtik mârum muyagiap. Oi ŋâi zâk nanŋâ kândâtkom diŋâ birâm ândibapŋâ ândiândi kâtik mân muyagibap. Buŋâ. Anutuŋâ kuk okŋaŋgi tap zâibap.   
\c 4  
\s1 Yesuŋâ Samaria ambân ŋâi sot den den oip.  
\p
\v 1 Parisaio a, zen Yesugât itâ nâŋgâwe, “Zâkŋâ a gâsâzâŋgom too saŋgonziŋgap, zo Yohanegât kâmut walâziŋge.”  
\v 2 Den zo yen sâwe. Yesu zikŋak a too mân saŋgonziŋgip. Zâk yen sâi arâpŋâ niŋâ too saŋgonziŋgâwen.  
\v 3 Oi Kembuŋâ den zo nâŋgâm Yudaia hân birâm Galilaia hânân arip.  
\v 4 Samaria hân mâtâp arip.   
\p
\v 5 Âimŋâ Samaria hânân kamân ŋâi kutŋâ Sika, zoren takip. Kamân zorat naŋgâmŋan hân ŋâi zeip. Mârumŋan Yakoboŋâ hân zo nanŋâ Yosepe pindip.  
\v 6 Too lâm ŋâi zoren zeip, kutŋâ Yakobogât too lâm. Oi Yesu zâk mâtâp kârep âimŋâ loreip. Oi mirâ bâkŋan oi zoren takâm lâm ginŋan ge tap nâŋgip.  
\v 7-8 Yesu arâpŋâ, nen nalem sâŋgân minam kamânân ârindâ Yesu zâk zikŋik tâi Samaria ambân ŋâiŋâ too aabam gâip. Gâi Yesuŋâ itâ sâm dukuip, “Too ŋâi aam nina nimbâ.”  
\v 9 Dukui ambân zorâŋ sâip, “Gâ Yuda aŋâ, wangât Samaria ambân nâgâren toogât sat? Zo mân orotŋâ.” Zo Yuda sot Samaria a buku buku mân op ândiwegât ambân zorâŋ den yatâ sâip.  
\v 10 Sâi Yesuŋâ itâ sâm dukuip, “Gâ Anutugâren gâbâ kut ŋâi gâbap, zo sot nâgât topnâ mân nâŋgat. Nâŋgâm sâi ko nâgâren oletnina too takâtakâŋ gibam.”  
\v 11 Sâi ambân zorâŋ itâ sâm dukuip, “Too lâm zi kârep. Gâ too aaŋ âmaŋ buŋgât too takâtakâŋ ikâ gâbâ aaban?  
\v 12 Sâkuniŋâ Yakoboŋâ too lâmniŋâ zi esip. Oi zâk sot narâpŋâ sot râma makau gakârâpŋâ, zen too zirik nem ândiwe. Gâ Yakobo walâm too takâtakâŋ muyagibam sat?”  
\v 13 Sâi Yesuŋâ itâ sâm dukuip, “Too zi sâumŋâ nem zagât nem ândibi.  
\v 14 Nâgât too ko nemŋâ umgâ sânduksâbap. Ŋâi zâk too zo nimbapŋâ toogât mân nâŋgâm ândibap. Nâŋâ too zo a ŋâi pinda umŋan too takâtakâŋ muyagem zei a zo ândiândiŋ kâtikŋâ ândibap.”  
\v 15 Sâi ambânŋâ diŋaŋgât topŋâ mân nâŋgâm kwâkâmŋâ itâ sâip, “Patâ, gâ too zo nina nem toogât zagât mân nâŋgâbat. Oi ziren âsâbâŋ toogât gâman, zo birâbat.”   
\p
\v 16 Yatâ sâi Yesuŋâ itâ sâm dukuip, “Âi apkâ sâna kândiaŋgâm gâit.”  
\v 17 Sâi ambânŋâ sâip, “Nâ apnâ buŋâ.” Sâi Yesuŋâ itâ sâm dukuip, “Gâ apkâ buŋâ, zo âlip sat.  
\v 18 Gâ a bâtnâmbut mem birâziŋgin. Oi irabot miat, zo apkâ buŋâ. Zorat gâ den perâkŋak sat.”  
\v 19 Sâi ambânŋâ itâ sâip, “Patânâ, gâ nâgât topnâ dap yatin nâŋgat? Nâ irabot zi nâŋgan. Gâ Propete a ŋâi ândiat.  
\v 20 Zorat sâna nâŋgâbâ. Sâkurâpniŋâ, zen bakŋâ ziren Anutu mâpâsem ândiwe. Ka Yuda a zen ko Yerusalem kamânân Anutu mâpâsem ândinat sâm sâme.”   
\p
\v 21 Oi Yesuŋâ ambân itâ sâm dukuip, “Ambân, gâ dâgoga nâŋgâ. Narâk ŋâi mâte upâmap. Narâk zoren bakŋa ziren mo Yerusalem kamânân zorenâk buŋâ. Zoren mo zoren âlipŋâ.  
\v 22 Samaria a, zen topŋâ mân nâŋgâm mâpâsime. Yuda a, nen ko topŋâ nâŋgâm mâpâsimen. Oi Anutuŋâ kubikkubikniŋâ, zo Yuda a neŋgâren pâip.   
\p
\v 23 Narâk ŋâi mâte upap. Oi zi mârum mâte uap. Zoren kâmut gakârâpŋâ bonŋâ, zen Kaapum sot op umziŋandâ Anutu mâpâsibi. Ibâ zâk a yatâ zo mâpâseŋaŋgâbigât nâŋgâmap.  
\v 24 Anutu zâk Kaapum mân igikŋâ. Zorat zâk mâpâsime, zen Kaapum sot opŋâ mâpâsime. Yatâ upi, zo ko mâpâmâpâse bonŋâ.”  
\v 25 Sâi ambânŋâ itâ sâm dukuip, “Nâ nâŋgan. A bâliŋan gâbâ mâkâniŋgâbapkât mârum sâsâŋ, zâk gâbap. A zo muyagemŋâ kut ŋâi ŋâi zorat sâm muyagem niŋgâbap.”  
\v 26 Sâi Yesuŋâ itâ sâm dukuip, “A zo, nâ.”   
\p
\v 27 Yatâ sâm tâi arâpŋâ nen gawen. Gam ambân sot den âraguwet, zorat nâŋgâm imbaŋâniŋ buŋ oip. Wangât ambân sot den uat sâm mâsikânam nâŋgindâ yâmbârei birâwen.  
\v 28 Oi ambân zâk too âmaŋ birâm sârârâk kârâm âim kamânân âim a ambân itâ sâm dâzâŋgoip,  
\v 29 “Zen gam a ŋâi zi iknek. Nâ kut ŋâi ŋâi orâwan, zo aksik sâm muyagem naŋgap. A bâliŋan gâbâ mâkâniŋgâbapkât mârum sâsâŋ, zo zi motŋâi.”  
\v 30 Oi kamânân gâbâ â ambân pisuk, zen Yesugâren gawe.  
\v 31 Gam tatne Yesu arâpŋâ niŋ itâ sâm dukuwen, “Patâ, nalem ne.”  
\v 32 Sâindâ itâ sâm dâtnâŋgoip, “Nalem tobat ŋâi zemnigap, zo mân nâŋge.”  
\v 33 Zo yatâ sâi arâpŋâ niŋ itâ âraguwen, “Nalem zo ŋâiŋâ mem ga pindap?”  
\v 34 Sâindâ Yesuŋâ itâ sâm dâtnâŋgoip, “Saŋgonogip, zâkkât den lum nepŋâ tuuman, zorâŋ nalemnâ uap.   
\p
\v 35 Zen itâ nâŋgâme, ‘Kâin kimembut âki kâlamân nalem bonŋâ muyagibap.’ Ka nâŋâ dâzâŋgua nâŋgânek. Zen zaat kâlam zi iknek. Bon muyamuyagiŋ narâk mâte uap. (A ambân kamânân gâbâ gam tarâwe, zeŋgât op sâip.)  
\v 36 Ŋâi zâk nalem bonŋâ mem mindubapŋâ, zorat sâŋgân mibap. Oi bonŋâ zo ândiândi kâtikkât siŋgi upap. Oi nep kârâm kâmerip sot bon mem zarip, zet ârândâŋ sâtâre upabot.  
\v 37 Oi den ŋâi Kembugât ekabân ziap, zo kâtigibap. Den zo itâ,  
\q1 ‘Ŋâiŋâ nep kârâm kâmitmap. Ŋâiŋâ ko bonŋâ mei zâibap.’   
\p
\v 38 Nâŋâ zen mân kârâm kâmirâweyân bonŋâ mimbigât sâm ziŋgâwan. Mârum a nâmbutŋâ nep zo tuum ândinetâ bonŋâ muyagei zen yen galem op bonŋâ mem ândie.”   
\p
\v 39 Samaria ambân zo zâk kamârâp itâ sâm dâzâŋgoip, “A zi kut ŋâi ŋâi orâwan, zorat topnâ pisuk sâm muyagiap.” Den zorat a ambân doŋbepŋâ Yesu nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâwe.  
\v 40 Yesuŋâ arâpŋâ nen den dâtnâŋgom tâi a ambân ziŋ kamânân gâbâ gam Yesugâren takâm zen sot ândibapkât dukuwe. Sânetâ ko sirâm zagât zen sot ândeip.  
\v 41 Yesuŋâ siŋgi âlip dâzâŋgoi doŋbep patâŋâ nâŋgâmŋâ, nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâwe.  
\v 42 Oi zen ambân zo itâ sâm dukuwe, “Kândom gâgât dengât op nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgen. Irak ko niiŋak diŋâ nâŋgâm itâ nâŋgâm kwâtâtien. Zâk perâkŋak a hân dâp neŋgât kubikkubik a op ândiap.”   
\s1 Yesuŋâ katep ŋâi mâsekŋoot kubigip.  
\p
\v 43 Yesu zâk sirâm zagât ândimŋâ Galilaia hânân arip.  
\v 44 Yesu zâk zikŋak itâ sâip, “Propete a ŋâigât kutsiŋgiŋâ kamân toren toren laŋ kârâm âimap. Kamârâpŋâ ziŋâ ko zâkkât nâŋgâne yenŋâ opmap.”  
\v 45 Yesuŋâ Galilaia hânân taki Galilaia a ziŋâ buku okŋaŋgâwe. Zen mârumŋan Yerusalem kamânân âine kendon patin nepŋâ tuugi igâwe, zorat yatâ okŋaŋgâwe.   
\p
\v 46 Kana kamânân Galilaia hânân mârum sâi tooŋâ waiŋ oip, zoren dum âi takip. Kapenaum kamânân a sâtŋâ ŋâi ândeip, zâkkât nanŋâ mâsek op zeip.  
\v 47 Yesu zâk Yudaia hânân gâbâ âburem Galilaia hânân gaap sâne a sâtŋâ zorâŋâ nâŋgâm Kana kamânân âimŋâ Yesu muyagem nanŋâ mumbam op zeip, zo kubikŋaŋgâbapkât dukuip.  
\v 48 Oi Yesuŋâ itâ sâm dukuip, “Nâ sen pup kulem mân tuuga dap op dinnaŋgât nâŋgâne bon upap?”  
\v 49 Oi a sâtŋâ zorâŋ itâ sâip, “Patâ, nannâ mombapkât kek gâban.”  
\v 50 Sâi Yesuŋâ itâ sâm dukuip, “Gâ yen âi. Nangâ ko âlip uap.” Yatâ sâi a zo Yesugât den nâŋgi bon oi arip.  
\v 51 Zâk mâtâbân ari kore a ziŋ gam sâwe, “Nangâ mârum âlip op taap.”  
\v 52 Sâne âlip oip, zorat narâkŋaŋgât mâsikâziŋgi sâwe, “Muka mirâ bâkŋan, zoren sâkŋâ sânduksâip.”  
\v 53 Yatâ sâne a sâtŋâ zâk topŋâ itâ nâŋgip, “Narâk zoren Yesuŋâ sâŋgonnom sâip, ‘Nangâ âlip uap.’” Oi zikŋâ sot a ambân kâmut gakârâpŋâ, zen Yesu nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâwe.  
\v 54 Yesu zâk Yudaia hânân gâbâ Galilaia hânân âburem âi sen mârât nep tuugi sâp zagât oip.   
\c 5  
\s1 Yesu zâk Betesida too deŋgân sâtŋan a ŋâi kubigip.  
\p
\v 1 Yuda zeŋgât kendon patâ ŋâi mâte oi Yesu zâk Yerusalem kamânân zarip.  
\v 2 Oi Yerusalem kamânân poŋ kâtikŋâ kirip, zoren mâtâp ŋâi kirip, zorat kutŋâ râma zeŋgât mâtâp. Mâtâp zorat naŋgâmŋan too deŋgân ŋâi zeip, kutŋâ Betesida. Zorat sâtŋan mirâ bâtnâmbut tâip.  
\v 3-4 Mirâ zoren a mâsekziŋoot sot sen ŋâtâtik sot kin bitziŋ bâliŋâ sot sâkziŋ gigiŋâ, zen zem ândiwe. (Kembugât sumbem a ŋâiŋâ narâk ŋâin ŋâin gem ga toin geim golaŋkoip. Yatâ oi mâsek a ŋâi kândom toin giarip, zâk mâsek okŋaŋgip, zo buŋ oip.) Zorat zen too kwamit oi nâŋgânat sâm mambâtmarâwe.  
\v 5 Oi zoren a ŋâi zeip. Zâk kiŋ bikŋâ bâliŋ oi zem tâi kendonŋâ 38 âkip.  
\v 6 Yesu zâk a zo ekŋâ narâk kârep ziap sâm mâsikâm sâip, “Gâ sâkkâ âlip upapkât otgigap?”  
\v 7 Sâi ko sâip, “Patâ, ŋâiŋâ ândim too kwamitsâi toin diinim gei nâbanbap? Oi ninak geibâ sa a ŋâiŋâ walânim kek geimap.”  
\v 8 Sâi Yesuŋâ itâ sâm dukuip, “Gâ zaat isen koremgâ lum âi.”  
\v 9 Sâi zorenâk sâkŋâ âlip oi zaatŋâ isen koremŋâ mem arip. Sirâm zoren Yuda a zeŋgât kendon narâk oi Yesuŋâ a zo kubigip.   
\p
\v 10 Zorat Yuda a nâmbutŋâ ziŋ a âlip oip, zo itâ dukuwe, “Itârâŋ kendonân isen koremgâ lum ariat, zo mân orotŋâ.  
\v 11 Sânetâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Kubiknigapŋâ itâ dâtnogap, ‘Gâ isen koremgâ mem âi.’”  
\v 12 Sâi mâsikâm sâwe, “Isen koremgâ mem âi sâm dâgogap, zâk kutŋâ ŋâi?”  
\v 13 Sâne kubikŋaŋgip, zorat kwagip. Oi Yesu zâk a kâmut kirâwe, zeŋgât oserân gâbâ tik arip.  
\v 14 Bet Yesuŋâ a zo tirik namin muyagem girem den itâ dukuip, “Gâ sâkkâ âlip uap. Oi kut ŋâi ŋâi yâmbâtŋâ muyagegibapkât bâliŋâ dum zagâtŋâ mân upan.”  
\v 15 Sâi a zo Yesu ek nâŋgâm âi Yuda a sâtŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “A kubiknigap, kutŋâ Yesu.”   
\p
\v 16 Yesu zâk kendonân nep yatâ tuugipkât Yuda a sâtŋâ, ziŋ kâsa miŋaŋgâwe.  
\v 17 Yatâ utne Yesuŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Ibânâ Anutu, zâk nep tok tuum ândim gâmap. Oi nâ yatik nep tuum taan.”  
\v 18 Yesu zâk kendonân a kubigip sot Anutugât ibânâ sâip, zorat Yuda a sâtŋâ ziŋ nâŋgâne bâliŋ oi Anutu hutkum sap sâm kunam sâm kâtigiwe.   
\s1 Yesu zâk hâuŋaŋgât den sâm kwâkâbapkât imbaŋâ zemŋâŋgap.  
\p
\v 19 Yesu zâk itâ sâm dâzâŋgoip, “Nâ perâkŋak dâzâŋgua nâŋgânek. Nanŋâ nâ ninâ umgât nep mân tuuman. Ibânâ zâk nep tuugi ekŋâ yatik tuuman. Ibânâ zâk tuumap, zo yatik nanŋâ nâŋâ tuuman.  
\v 20 Ibâ zâk nanŋâ nâ nek umŋâ nâgâren kinmapkât nep tuumap, zo yatik tirâpnomap. Oi nep zi ikse, zorik buŋâ. Nep zâizâiŋâ tirâpnogi zen ekŋâ nâŋgâne imbaŋâ upap.  
\v 21 Zo itâ. Ibâ zâk a mumuŋâ mâŋgiziŋgi zaat ândime. Nanŋâ naŋâ yatik a mumuŋâ ŋâi mâŋgibâ sâm mâŋgibat.  
\v 22 Ibâ zâk nanŋâ nâ a zeŋgât topziŋ sâm kâkŋan kwatziŋgâbatkât nep zo sâm nigip.  
\v 23 Zen Ibâ hurat kwâkŋaŋgâme, zo yatik nanŋâ nâ hurat kwatnibigât yatâ oip. Ŋâi zâk nanŋâ nâ mân hurat kwatnibapŋâ Ibânâ sâŋgonnogip, zâk mân hurat kwâkŋaŋgâbap.   
\p
\v 24 Nâ perâkŋak dâzâŋgua nâŋgânek. Ŋâi zâk dinnâ nâŋgâbapŋâ sâŋgonnogip, zâk nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâbap. Oi a zo ândiândiŋ kâtikŋâ mem ândiap. Zâk mumuŋâ kândâtkum ândiândiŋ kâtikŋâ muyagiap. Zâk tosaŋaŋgât hâuŋâ mân mimbap.   
\p
\v 25 Nâ perâkŋak dâzâŋgua nâŋgânek. Narâk zi mâte uap, zoren a sâkziŋ wâgân umziŋ mumuŋ ândie, zen Anutu nanŋâ ninâ den nâŋgâm umziŋ kubikaŋgi ândiândi kâtik mâte op ândibi. Oi yatigâk narâk ŋâi mâte upabân a mumuŋâ zo, ziŋâ Anutu nanŋâ nâgât dinnâ nâŋgâm zaat ândiândi kâtik ândibi.  
\v 26 Ibâ zâk ândiândi mariŋâ ândiapkât nanŋâ nâ ândiândi mariŋâ op ândibatkât sâm nigip.  
\v 27 Oi nâ a bonŋâ ândiangât a tosaziŋ hâuŋaŋgât den sâm kwâkâbatkât sâm nigip.  
\v 28 Zen den zo nâŋgâne mân kwakmak upap. Narâk ŋâi mâte upap, narâk zoren a mumuŋâ hanzâŋgone zie, zen nânŋâ nâgât den nâŋgâmŋâ gwâlâ op zaat naŋgâbi.  
\v 29 Ândiândi âlip ândiweŋâ dinnâ nâŋgâm zaatŋâ ândiândi kâtik mem ândim zâimambi. A nâmbutŋâ ândiândi bâliŋ ândiweŋâ zaatŋâ tosaziŋaŋgât hâuŋâ mimbi.   
\p
\v 30 Nâ ninâ umgât nep yatâ zo âlip mân tuubat. Ibânaŋgât sâtkât hâuŋaŋgât den sâm kwâkâman. Zo yatâ op hâuŋaŋgât nep tuuga dâp upap. Zo ninâ den buŋâ, sâŋgonnogip, zâkkât den.”   
\s1 Anutuŋâ nanŋaŋgât topŋâ sâm muyagemap.  
\p
\v 31 “Ninak topnâ sâm muyagia mân dâp upap.  
\v 32 Topnâ a ŋâiŋâ sâm muyagemap. Oi nâ nâŋgan, topnâ sâm muyagei bonŋâ uap.   
\p
\v 33 Zen Yohanegâren sâm mâsikâne nâgât den bonŋâ sâm muyageip.  
\v 34 Oi aŋâ topnâ sâm muyagibigât mân sâman. Zen topnâ nâŋgâm ândiândigât mâtâp lâŋbigât sâman.  
\v 35 Yohane zâk kârâp âsakŋâ patâ op âsageziŋgip. Zen zâkkât âsakŋâ zo ek âkŋâlem mâik ŋâi ândiwe.   
\p
\v 36 Nâgât topnâ sâm muyagemap, zo Yohane yatâ buŋâ. Zo tobat ŋâi. Nepnâ tuuman, zorâŋ topnâ sâm muyagemap. Ibânandâ nep sâm nigip, zo tuumŋâ bonŋâ muyageman. Yatâ op ândia topnâ muyagemap.  
\v 37 Ibânâ sâŋgonnogip, zâk zikŋâ topnâ sâm muyageip. Zen ko den lâuŋan gâbâ gâi mân nâŋgâwe. Zen holi tobatŋâ mân igâwe.  
\v 38 Zen nâgât den nâŋgâm mân nâŋgâm pâlâtâŋ kwatnige, zorat topŋâ itâ. Zen sâŋgonnogip, zâkkât diŋâ umziŋan mân pane zemap.  
\v 39 Zen Kembugât ekabân itâ nâŋgâm sâlâpkume, ‘Andiândi kâtikkât mâtâp zoren zei kârum muyaginâ.’ Oi zorâŋ nâgât topnâ sâm muyagemap.  
\v 40 Oi zen den zo sâlâpkumŋâ nâgâren gam ândiândi kâtik muyagime? Buŋâ. Nâgâren mân game.   
\p
\v 41 Nâ aŋâ sâm âlip kwatnibigât mân sâman.  
\v 42 Zeŋgât topziŋ zitâ nâŋgan. Umziŋ Anutugâren mân kinmap.  
\v 43 Nâ Ibânaŋgât sâtkât zeŋgâren gewan. Ga ko zen buku mân otniwe. Gâtâm a ŋâiŋâ zikŋâ umgât gâi zâk buku okŋaŋgâbi.  
\v 44 Zen ziiŋak sâm âlip kwaraŋgâm ândime. Kembuniŋ kânok, zâkŋâ sâm âlip kwatziŋgâbapkât mân nâŋgâme. Oi dabân nâŋgâm pâlâtâŋ kwatnibi?  
\v 45 Zen nâgât itâ mân sâbi, ‘Zâk Ibâgâren neŋgât sâm bâlip kwâpap.’ Yatâ buŋâ. Zen Mosegâren pâlâtâŋ upme. Ka Moseŋâ zen sâm bâliŋ kwatziŋgâbap.  
\v 46 Wangât, Moseŋâ den kulemguip, zo nâgât op kulemguip, zorat. Zen zâkkât den nâŋgâm sâi nâgât den nâŋgâbe.  
\v 47 Ka zen Mosegât den birâmŋâ nâgât den dabân nâŋgâbe?”   
\c 6  
\s1 Yesuŋâ a 5 tausen nalem ziŋgip.  
\r (Mt 14:13-21; Mk 6:30-44; Lu 9:10-17)  
\p
\v 1 Yesuŋâ den yatâ sâm naŋgâmŋâ Galilaia saru kutŋâ ŋâi Tiberia, zo walâm nâmbutken arip.  
\v 2 Ari a ambân doŋbepŋâ a sisi mâsek kubikziŋgi igâwegât molim âiwe.  
\v 3 Yesu zâk arâpŋâ nen diiniŋgi barin zâi tarâwen.  
\v 4 Narâk zoren Yuda zeŋgât kendon patâ kutŋâ Pasowa, zo mâte oip.  
\v 5 A ambân doŋbep patâ gane Yesuŋâ ziŋgitŋâ Pilipo mâsikâm sâip, “Nalem ikâ gâbâ sâŋgân mem a ambân doŋbep patâ ziŋgindâ dâpziŋ upap?”  
\v 6 Yesu zâk zo yatâ zo upat sâm nâŋgi zei yen mâsikip.   
\p
\v 7 Oi Pilipoŋâ itâ sâm dukuip, “Kât 2 handeret yatâ zorâŋ kwâlâm ziŋgindâ mân dâpziŋ upap.”  
\v 8 Sâi arâpŋâ neŋgâren gâbâ a ŋâi kutŋâ Andrea, Simoŋ Peterogât munŋâ, zâkŋâ itâ sâip,  
\v 9 “Katep ŋâi ziren ândiap. Zâkŋâ nalem bâtnâmbut sot saru zuu zagât tâkŋaŋgap. Oi a ambân doŋbep patâ zirâŋâ ziŋgindâ dâpziŋâ mân upap.”  
\v 10 Sâi Yesuŋâ sâip, “A ambân dâzâŋgone mindum ge tatnek.” Oi zoren hibuk hân laŋgaat zeip, zorat kwâkŋan a teŋgâziŋ 5 tausen yatâ zorâŋ ge tarâwe.   
\p
\v 11 Yesuŋâ nalem zo memŋâ sâiwap sâm a tarâwe, zo kâsâpkum ziŋgip. Oi saru zuu zo yatik kâsâpkum ziŋgip.  
\v 12 Nalem nem âkon opŋâ Yesuŋâ arâpŋâ itâ sâm dâtnâŋgoip, “Buputŋâ zen bâliŋ opapkât sândunek.”  
\v 13 Oi nen nalem bâtnâmbut zorat buputŋâ sânduindâ irâ kiin zagât piksâip.   
\p
\v 14 A amban zen sen mârât mân igikŋâ, zo ekŋâ sâwe, “Propete patâ a neŋgâren âsagibapkât sâsâŋ, zo perâkŋak a zi.”  
\v 15 Oi zen Yesu haamgumŋâ bitziŋandâ gâsum a kutâ kwânâŋgânam utne ziŋgit nâŋgâm birâziŋgâm zikŋik barin zarip.   
\s1 Yesuŋâ saru kwâkŋan lâŋ lâŋ arip.  
\r (Mt 14:22-23; Mk 6:45-52)  
\p
\v 16 Mirâ ŋâtiksâisâi arâpŋâ nen saru sâtŋan geiwen.  
\v 17 Geimŋâ Kapenaum kamânân âinam waŋgâyân zâiwen. Oi mirâ ŋâtiksâi ko ârindâ Yesu zâk zikŋik zoren tâip.  
\v 18 Oi pibâ kâtikŋâ koi saru âbâŋgoi âiwen.  
\v 19 Oi nen sak birâm kom aleindâ ari saru tânâmŋan ârindâ Yesu zâk saru kwâkŋan lâŋ lâŋ âim waŋgâ gootŋan gâi ekŋâ pârâkpam keŋgât urâwen.  
\v 20 Yatâ oindâ Yesuŋâ nâŋgonsâm sâip, “Ninak gaan. Mân keŋgât utnek.”  
\v 21 Yesu waŋgâyân kopgâbapkât sâtâre urâwen. Kopgâi zorenâk hân âinam sâwenân, zo âi takâwen.   
\s1 A zen Yesu kulem sen mârâtkât opŋâ dukuwe.  
\p
\v 22 A kâmut patâ, zen saru nâmbutken zine haŋsâip. Haŋsâi itâ sâwe, “Muka ŋâtiksâi waŋgâ kânok tâi iksen. Zoren arâpŋâ Yesu pam ziiŋik arie.”  
\v 23 Zo yatâ nâŋgâm tatne Tiberia hânân gâbâ waŋgâ nâmbutŋâ Kembuŋâ nalem ziŋgip, zoren takâwe.  
\v 24 Takâne a ambân zen Yesu sot arâpŋâ kâruziŋgâm waŋgâyân zâim Kapenaum kamânân âi kâruziŋgâwe.   
\p
\v 25 Zen saru nâmbutken âim kârum muyagemŋâ itâ sâm dukuwe, “Patâ, gâ dâuŋan zi gâin?”  
\v 26 Mâsikâne itâ sâm dâzâŋgoip, “Nâ perâkŋak sa nâŋgânek. Nâ top liku kulem tuuga ikme, zorat buŋâ. Nalem ziŋga nem âkon urâwe, zorat molinige.  
\v 27 Nalem nemŋâ ândim mumbi, zorat umziŋ mân pane zimbap. Nalem nem ândiândi kâtik ândibi, zorat umziŋ pane zimbap. A bonŋâ, nâ Anutu Ibânandâ nalem zo ziŋgâbatkât gâsum sâlâpnogip. Nâ ândiândi kâtikkât nalem, zo ziŋgâbat.”  
\v 28 Sâi zen itâ mâburem dukuwe, “Sânan. Anutuŋâ wan nep tuum ândinatkât nâŋgâmap?”  
\v 29 Sâne Yesuŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “A sâŋgonnogip, nâ nâŋgâm pâlâtâŋ kwatnibi, zo Anutugât nep.”  
\v 30 Sâi den itâ sâm dukuwe, “Gâ top likuliku kulem ŋâi tuuna ekŋâ nâŋgâm pâlâtâŋ kwatginat. Wan nep ŋâi tuuban?  
\v 31 Sâkurâpniŋ, zen Mose sot mirâ kamân kâtikŋan ândim nalem kutŋâ Mana, zo nem ândiwe. Oi zorat den kulem ŋâi itâ ziap,  
\q1 ‘Sumbemân gâbâ nalem ziŋgi nem ândiwe.’”   
\s1 Nalem sumbemân gâbâ gem gâip, zorat den.  
\p
\v 32 Oi Yesuŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Perâkŋak sa nâŋgânek. Sumbemân gâbâ nalem bonŋâ, zo Moseŋâ mân muyagem ziŋgip. Ka Ibânandâ sumbemân gâbâ nalem bonŋâ ziŋgâmap.  
\v 33 Nâ sumbemân gâbâ gem hân a ândiândi muyagem ziŋgâman. Nâ Anutugâren gâbâ nalem bonŋâ uan.”  
\v 34 Sâi itâ sâm dukuwe, “Kembu, gâ narâk dâp nalem zo niŋgâmâmban.”  
\v 35 Sâne itâ sâm dâzâŋgoip, “Ândiândigât nalem ko nâ. Ŋâi zâk nâgâren ga pâlâtâŋ upap, zâk nalemgât mân mumbap. Oi ŋâi zâk nâ nâŋgâm pâlâtâŋ kwatnibap, zo ko toogât mân nâŋgâbap.   
\p
\v 36 Nâ itâ dâzâŋguan. Zen nâ nekŋâ mân nâŋgâm pâlâtâŋ kwatnime.  
\v 37 Ka Ibânandâ nâgât siŋgi sâip, a ambân zo zen ko nâgâren gam naŋgâbi. Oi a ambân ziŋ nâgâren gane mân moliziŋgâbat.  
\v 38 Sumbemân gâbâ gewan, zo ninâ den lubatkât buŋâ. Sâŋgonnogip, zâkkât den lubatkât gewan.  
\v 39 Ibânandâ a ambân nâgâren zâmbanmap, a zo zen tâmbetagobegât galemziŋ uandâ hângât narâk âkâbabân zoren hâlâluyâk mâŋgiziŋga zaatpi. Sâŋgonnogip, zâkkât den zo yatâ ziap.  
\v 40 Nanŋâ nâ nekŋâ nâŋgâm pâlâtâŋ kwatnibi, zo ko ândiândi kâtik ândibi. Ibânaŋgât den zo yatâ ziap. Oi nâŋâ narâk patin mâŋgiziŋga zaatpi.”   
\s1 Yesu zâk ândiândi kâtikkât nalem  
\p
\v 41 Yesu zâk sumbemân gâbâ nalem bonŋâ, zo nâ sâipkât Yuda a sâtŋâ, ziŋâ nâŋgâm bâliŋ kwâkŋaŋgâwe.  
\v 42 Oi itâ sâwe, “A zi zâk wangât itâ sap, ‘Nâ sumbemân gâbâ gewan.’ Topŋâ nâŋgâmen. Zâk Yesu, Yosepegât nanŋâ.”  
\v 43 Sâne Yesuŋâ itâ dâzâŋgom sâip, “Zen mân nâŋgâne bâliŋ oik.  
\v 44 A ŋâi zik umgât nâgâren gâgaŋ, zo mân taap. Ibâ sâŋgonnogipŋâ sâi âlip nâgâren gâbap. Oi nâ a itâ zo narâk patin mumuŋan gâbâ mâŋgibat.  
\v 45 Propete zeŋgât ekabân den itâ ziap,  
\q1 ‘Anutu zikŋak a siŋgi âlip dâzâŋgoi nâŋgâbi.’  
\p Ŋâi zâk Ibânandâ siŋgi âlip dukui nâŋgâbap, zâk nâgâren gam târokwatnibap.   
\p
\v 46 A zen Ibâ mân igâwe. Anutugâren gâbâ gem gâwan, nâ ninak Ibâ egâwan.  
\v 47 Nâ perâkŋak dâzâŋgua nâŋgânek. Ŋâi zâk nâŋgâm pâlâtâŋ kwatnimapŋâ ândiândi kâtik miap.  
\v 48 Ândiândi kâtikkât nalem nâ.  
\v 49 Sâkurâpziŋâ, zen mirâ kamân kâtikŋan nalem kutŋâ Mana, zo nem ândimŋâ mom naŋgâwe.  
\v 50 Ka sumbemân gâbâ nalem nemŋâ mân mumuŋâ, zo ko nâgâren ziap.  
\v 51 Nâ sumbemân gâbâ ândiândigât nalem mem gewan. Nalem zo nâ. Zorat ŋâi zâk nâgâren gâbâ nalem zo nem ândiândi kâtikŋaŋgât siŋgi upi. Sâknandâ nalem uap. Zo a ziŋâ ândiândi muyagibigât ziŋgâbat.”   
\p
\v 52 Yuda a sâtŋâ ziiŋak itâ âragumŋâ sâwe, “A zirâŋâ dap op sunumŋâ niŋgi ninatkât sap?”  
\v 53 Sâne Yesuŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Nâ perâkŋak dâzâŋguan. Zen a bonŋâ nâgât sunum sot gilâm mân nimbi, zo ko umziŋan ândiândi mân muyagibap.  
\v 54 Ŋâi zâk nâgât sunumnâ sot gilâmnâ nimbapŋâ ândiândi kâtik mimbap. Oi narâk patin mumuŋan gâbâ mâgia zaatpap.  
\v 55 Nâgât sunumnâ, zo nalem bonŋâ. Nâgât gilâmnâ, zo too bonŋâ.  
\v 56 Ŋâi zâk nâgât sunum sot gilâm nimbapŋâ, zâk nâ sot pâlâtâŋ op ândibap. Oi nâ zâk sot pâlâtâŋ op ândibat.  
\v 57 Ândiândi mariŋâ, Anutu Ibâ, zâkŋâ sâŋgonnogi gewangât Ibânaŋgât op ândiman. Oi ŋâi zâk nâ ninibapŋâ nâgât op ândiândiŋ muyagem ândibap. Umŋandâ nâ sot pâlâtâŋ upapŋâ sumbemgât siŋgi upap.  
\v 58 Sumbemân gâbâ nalem, zorat topŋâ itâ ziap. Sâkurâpziŋ Mana nalem niwe, zo yatâ buŋâ. Zen nemŋâ ândim muwe. Kâ nâgâren gâbâ nalem zo nimbap, zâk ândim zâimâmbap.”  
\v 59 Yesu zâk Kapenaum kamânân mâpâmâpâse namin ândim den zo dâzâŋgoip.   
\s1 Yesu zâk ândiândi kâtikkât den mem gem gâip.  
\p
\v 60 Yesugât a ambârâpŋâ, neŋgâren gâbâ doŋbepŋâ den zo nâŋgâm sâwe, “Den zi nâŋgindâ yâmbâtŋâ uap. Den zirat topŋâ dap yatâ nâŋgânat?”  
\v 61 Oi sâm âkon utne Yesuŋâ umziŋan ek nâŋgâm itâ sâm dâzâŋgoip, “Den zi nâŋgâne bâliŋ uap?  
\v 62 A bonŋâ nâ âburem ândiwanân zaria nâŋgâne dap upap?  
\v 63 Sâkkât sunum zorâŋ ândiândi muyagemap, zo mân ziap. Ândiândi muyagemap, zo Kaapumgât nep. Den dâzâŋguan, zo Kaapum sot ândiândigât den.  
\v 64 Oi zeŋgâren gâbâ a nâmbutŋandâ mân nâŋgâm pâlâtâŋ kwatnime.” A Yesugât den birâbi, zo kânŋan nâŋgip. Oi a Yesu tirâpzâŋgoi gâsum kumbi, zo yatik kânŋan nâŋgip. Zorat den yatâ dâtnâŋgoip.   
\p
\v 65 Oi den ŋâi itâ târokwap sâip, “Zorat itâ dâzâŋguan. Ibânandâ a ŋâi imbaŋâ mân pindi ko dap op nâgâren gam nâ sot pâlâtâŋ upap? Yatâ zo mân taap.”   
\p
\v 66 Narâk zoren a ambân kâmut gakârâpŋâ, neŋgâren gâbâ doŋbepŋâ zâk sot ândiândiŋaŋgât âkon op birâŋaŋgâm âiwe.   
\s1 Peteroŋâ Yesugât topŋâ sâm muyageip.  
\p
\v 67 Yatâ utne Yesuŋâ arâp kiin zagât itâ sâm mâsikâniŋgip. “Zen yatik nâbam âinam se?”  
\v 68 Sâi Simoŋ Peteroŋâ itâ sâm dukuip, “Kembu, nen gâ birâgim ŋâigâren âinat? Gâ kânokŋâ ândiândi kâtikkât den mem ândiat.  
\v 69 Nen gâ nâŋgâm pâlâtâŋ kwatgimŋâ itâ nâŋgâmen. Gâ tirik a. Anutugâren gâbâ gâin.”  
\v 70 Yatâ sâi Yesuŋâ itâ sâm dâtnâŋgoip, “Nâ a kiin zagât, zen gâsum sâlâpzâŋgowan. Oi dap yatâ zeŋgâren gâbâ a ŋâiŋâ Sataŋgât a uap?”  
\v 71 Zâk Yuda, Simoŋgât nanŋâ, Karioto kamânân gok, zâkkât nâŋgâm sâip. Yuda zâk arâp kiin zagât neŋgât kâmurân gokŋâ. Oi zâkŋâ ândim Yesu tirâpzâŋgoi kâsarâpŋâ ziŋ gâsum kuwe.   
\c 7  
\s1 Yesugât murâpŋâ, zen mân nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâwe.  
\p
\v 1 Kwâkŋan Yerusalem kamânân Yuda a sâtŋâ ziŋâ Yesu kunam den sâne Yesuŋâ zorat siŋgi nâŋgâm Yudaia hân birâm Galilaia hânân âim gam ândeip.  
\v 2 Yatâ oi Yuda zeŋgât hâmbâ silep kendon mâte oip.  
\v 3 Yesu murâpŋâ, ziŋ itâ dukuwe, “Gâ hân zi birâm Yudaia hânân âimŋâ kulem top top tuumat, zo ândi âi tuuna kâmut gakârâpkâ ziŋ ikpi.  
\v 4 A ŋâi, zâk patâ upâ sâm nepŋâ tik mân tuumap. A mâteziŋan tuumap. Gâ nep zo yatâ tuubat sâmatkât âi a kâmurân nep tuuna ikpi.”  
\v 5 Murâpŋâ zen mân nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâm yatâ sâwe.  
\v 6 Sâne Yesuŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Narâk ziren zo mo zo utnâ sâm âlip upi. Ka nâgât narâk ko gâtâm mâte upap.  
\v 7 A ziŋâ zen um kâlak mân nâŋgâziŋgâbi. Nâ ko ândi mâmanziŋ bâliŋâ, zo sapsuga um kâlak nâŋgânige.  
\v 8 Zen ziiŋik kendonân zâinek. Narâknâ mân mâte uap. Narâk ziren mân zâibat.”  
\v 9 Yatâ sâmŋâ Galilaia hânân ândeip.   
\s1 Yesu zâk kendon patâgât Yerusalem kamânân zarip.  
\p
\v 10 Yesu murâpŋâ, zen kândom âinetâ bet zâk zikŋik Galilaia hân birâm Yerusalem kamânân tigâk zarip.  
\v 11 Oi kendon narâk oi Yuda a zen Yesu kârumŋâ mâsikâyaŋgâm sâwe, “Zâk ikâ taap?”  
\v 12 A yenŋandâ zâkkât den halop doŋbep sâwe. Oi nâmbutŋandâ itâ sawe, “Zâk a âlipŋâ.” Sâne nâmbutŋandâ kwâkâm sâwe, “Buŋâ. Zâk a um gulip kwatziŋgâmap.”  
\v 13 Oi Yuda a sâtŋâ zeŋgât keŋgât op Yesugât siŋgi den muyap mân sâwe.   
\s1 Yesuŋâ Anutugâren gâbâ den mem gâip.  
\p
\v 14 Kendon tânâmŋan Yesu zâk tirik namin zâimŋâ a Kembugât den sâm dâzâŋgoip.  
\v 15 Den yatâ sâi Yuda a zen imbaŋâziŋ buŋ oi itâ sâwe, “Zâk ekap namin mân zaripŋâ den topŋâ zi ikâ gâbâ nâŋgâm sap?”  
\v 16 Yatâ sânetâ Yesuŋâ itâ dâzâŋgom sâip, “Nâ den dâzâŋgoman, zo ninan gâbâ buŋâ. Sâŋgonnogip, zâkkât den.  
\v 17 Den Anutugâren gâbâ mo ninan gâbâ, zo Anutu sâtŋâ lubapŋâ den zirât topŋâ nâŋgâbap.  
\v 18 Ŋâi zâk zik umgât sâbap, zâk sâkŋâ mem zâizâiŋ upap. Ka ŋâi zâk nep mariŋaŋgât sâtâre muyagibapkât nep tuubap, zâkkât itâ nâŋgâbi, ‘Zâk sarâ buŋâ. Den bonŋâ sâmap.’ Oi nâ zo yatâ sâman.   
\p
\v 19 Moseŋâ gurmin den sâm muyagem ziŋgip. Oi zen gurumin den zo mân lum kwâtâtime. Yatâ opŋâ zen wangât nâgât denân kwap sâm nonam se.”  
\v 20 Sâi a zen itâ sâwe, “A ikâ zorâŋ gobigât se? Gâgât itâ nâŋgen. Gâ wâkegoot ândim um gulip op sat.”  
\v 21 Sâne Yesuŋâ dâzâŋgom sâip. “Nâ nep kânok tuuga, zo ek pârâkpam kwakmak ue.  
\v 22 Sa nâŋgânek. Moseŋâ narâpziŋ kwabâ kwatziŋgâbigât sâm ziŋgip. (Oi zo Moseŋâ mân topkwâip. Sâkurâpniŋandâ mârum ŋâi topkwarâwe.) Oi nep zo tuutuuŋâ mâte oi kendonân tuume.  
\v 23 Mosegât gurumin den, zo birânetâ bon buŋ opapkât kendonân narâpziŋ kwabâ kwatziŋgâme. Nâ ko kendonân a kiŋ bik mumuŋ sâkŋâ kubiksa âlip uap, zorat wangât kuk otnige?  
\v 24 Zen den sâkŋik mân sânek. Nâŋgâm sâlâpkum ko bonŋâ sâbi.”   
\s1 Yesugât op itâ sâwe, “Zâk Kristo mo a ŋâi?”  
\p
\v 25 Yerusalem kamân mâirâp nâmbutŋandâ itâ sâwe, “A kunam sâme, zo zirâ mo?  
\v 26 Zâk a ambân mâteziŋan zi den muyap sâi patârâpniŋandâ mân sâm kwâkâme. Zen topŋâ nâŋgâne a bâliŋan gâbâ mâkâniŋgâbapkât mârum sâsâŋ, zo mo dap?  
\v 27 Buŋâ motŋâi. A zirat muyamuyagiŋaŋgât topŋâ nâŋgen. Ka ŋâi gâbâpkât sâsâŋ, zo âsagei zâkkât topŋâ mân nâŋgânat.”  
\v 28 Yatâ sâne Yesuŋâ tirik namin kin den patâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Ikâ gâbâ gâwan, zo âlip nâŋgen sâme. Ka nâ ninâ umgât mân gewan. Bonŋâ mariŋâ, Anutu, zâkŋâ sâŋgonnogi gem gâwan. Oi zen zâk mân ek nâŋgâme.  
\v 29 Nâ ko zâkŋâ sâŋgonnogi zik um topŋan gâbâ gewan, gât ko nâŋâ zâkkât topŋâ nâŋgâm kwâtâtian.”   
\p
\v 30 Yesu zâk den yatâ sâi tâk namin pânam sâwe. Oi kukuŋaŋgât narâkŋâ, zo mân mâte oipkât yâmbârem birâwe.  
\v 31 Oi a yenŋâ zeŋgâren gâbâ doŋbepŋâ Yesu nâŋgâm pâlâtâŋ kwarâwe. Oi itâ sâwe, “A patâ gâbapkât sâsâŋ, zâk a zirâŋ kulem tuumap, zo walâm tuubap? Buŋâ. A zi aksik tuum naŋgâmap.”   
\s1 Kâwali a zen Yesu gâsum tâk namin pambigât sâŋgonzâŋgowe.  
\p
\v 32 A zen den yatâ zo tik sâne Parisaio zen nâŋgamŋâ tirik namâ galem a sot âragumŋâ kâwali a zen Yesu gâsum tâk namin pambigât sâŋgonzâŋgowe.  
\v 33 Yesuŋâ itâ dâzâŋgom sâip, “Nâ narâk pâŋkânok zen sot ândimŋâ sâŋgonnogip, zâkkâren zâibat.  
\v 34 Oi zen kârunim mân muyagenibi. Âi ândibarân dap op gabi?”  
\v 35 Yatâ sâi Yuda a zen itâ sâm âraguwe, “A zirâŋ ikâ ari kârunatkât sap. Yuda a bukurâpniŋ Grik a hân toren toren zen sot ândie, zeŋgâren âibam sap? Mo zâk Grik a zeŋgâren âim den dâzâŋgobam sap?  
\v 36 ‘Kârunim âim mân muyagenibi. Âibarân zen mân gabi.’ Den zo wangât sap?”   
\s1 Yesu zâk Kaapum niŋgâbapkât sâip.  
\p
\v 37 Yuda zeŋgât kendon sirâm boiŋâ mindumindu patâ utne Yesuŋâ zaat kin den patâ dâzâŋgom sâip, “Ŋâi zâk toogât nâŋgâmŋâ nâgâren ga nimbap.  
\v 38 Oi ŋâi zâk nâ nâŋgâm pâlâtâŋ kwatnibap, zâkkât umŋan too sinŋâ takâm zimbap. Kembugât ekabân den yatâ kulemgune ziap.”  
\v 39 Yesu nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâwen, nen Kaapumgât siŋgi kwatniŋgâm yatâ sâip. Yesu zâk narâk zoren Kaapumŋâ mân niŋgip. Wangât, zâk sumbem âsakŋâ umŋan mân âburem zârip, zorat mân niŋgip.   
\s1 A ambân zen Yesu topŋaŋgât sâm kâsâpagowe.  
\p
\v 40 A nâmbutŋâ zen den zo nâŋgâm Yesugât itâ sâwe, “Perâkŋak, zâk Propete gâbapkât mârum sâsâŋ.”  
\v 41 Nâmbutŋandâ itâ sâwe, “A bâliŋan gâbâ mâkâniŋgâbapkât mârum sâsâŋ, Kristo, zi zâk.” Nâmbutŋandâ ko kwâkâm sâwe, “A patâ zo, zâk dap op Galilaia hânân muyagibap?  
\v 42 Kembugât ekabân den ŋâi itâ ziap. Kristo zâk a kutâ Dawidigât kamân, Betelem, zoren âsagibap.”  
\v 43 A zen Yesugât yatâ sâm kâsâpagowe.  
\v 44 Oi nâmbutŋandâ tâk namin pânat sâm yâmbârem birâwe.   
\s1 A sâtŋâ ziŋ Yesu mân nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâwe.  
\p
\v 45 Kâwali a zen tirik namâ galem a sot Parisaio zeŋgâren âburinetâ itâ sâwe, “Zen wangât Yesu mân gâsum diim ge?”  
\v 46 Sâne kâwali a ziŋâ sâwe, “Zâk den sâmap, zo yatâ a ŋâiŋâ mân sâmap.”  
\v 47 Sâne Parisaio a ziŋ itâ sâm dâzâŋgowe, “Zen a yenŋâ yatik um gulip kwatziŋgap?  
\v 48 A sâtŋâ sot Parisaio a, neŋgâren gâbâ ŋâi zâk sot pâlâtâŋ uap?  
\v 49 Zo buŋâ. A yenŋâ, zen ko Kembugât gurumin den mân nâŋgâme, zen simgât siŋgi.”   
\p
\v 50 Yatâ sânetâ bukuziŋâ ŋâi kutŋâ Nikodemo, mârum Yesugâren arip, zâkŋâ itâ sâm dâzâŋgoip,  
\v 51 “A ŋâiŋâ zikŋâ topŋâ mân sâi dap yatâ hâuŋaŋgât den sâm kwâkânat? Nen yatâ mân utnatkât gurumin den ekabân den ŋâi ziap.”   
\p
\v 52 Yatâ sâi ko bukurâpŋandâ Nikodemo den kârâpŋoot itâ sâm dukuwe, “Gâ a zo yatik Galilaia hânân gokŋâ? Kembugât ekabân sâlâpkum itâ nâŋgâban, ‘Galilaia hânân Propete ŋâi mân âsagibap.’”  
\v 53 Oi zen kâsâpagom mirâziŋan âim naŋgâwe.   
\c 8  
\s1 Laŋ mâman ambân ŋâi Yesugâren diim âiwe.  
\p
\v 1 Yesuŋâ Oliwa bâkŋan zâi zeip.  
\v 2 Mirâ haŋsâi zobâ âburem tirik namin zari a ambân doŋbepŋâ zâkkâren minduwe. Yesuŋâ ge tapŋâ Kembugât den sâm dâzâŋgoip.  
\v 3 Oi Kembugât gurumin den zorat galem a sot Parisaio a, zen mâtâp ambân ŋâi a sot ândei muyagem diim Yesugâren gam pam haamgum kin sâwe,  
\v 4 “Patâ, ambân zi a laŋ zen sot ândei muyagem gâsum diim gen.  
\v 5 Oi Mose zâk ambân itâ zo kâtŋâ zâŋgone mumbigât sâm gurumin den ekabân kulemgum niŋgip. Oi gâŋâ ambân zâkkât dap nâŋgat?”  
\v 6 Zo yatâ mâsikâne den dap mo dap sâi nâŋgâm denân pânam sâwe. Sâne Yesu zâk pindiŋsâm bikŋandâ hânân kulemgum tâip.  
\v 7 Kulemgum tâi mâsikâm zagât zagât utnetâ zaatŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Zeŋgâren gâbâ a ŋâi tosaŋâ buŋâ, zâkŋâ kâtŋâ topkwap koi ko kumbi.”  
\v 8 Yatâ sâm du pindiŋsâm hânân kulemgum tâip.   
\p
\v 9 A gawe, zen den zo nâŋgâm patâziŋâ kândom ari kânok kânok ari ari âim naŋgâwe. Ambân zâk zikŋik Yesugât mâteŋan kiri Yesu zâk oksâm zaat mâsikâm sâip.  
\v 10 “Ambân, a zen ikâ arie? Ŋâiŋâ hâuŋaŋgât den sâm siŋgan giap?”  
\v 11 Sâi ambânŋâ sâip, “Kembu, buŋâ.” Sâi itâ sâm dukuip, “Nâ yatigâk, nâ gâ mân sâm siŋgan gian. Zorat gâ âi ândim bâliŋâ du zagât mân upan.”   
\s1 Yesu zâk a hân dâp neŋgât kârâp âsakŋâ op ândiap.  
\p
\v 12 Yesuŋâ a den dum dâzâŋgoip. Itâ sâm dâzâŋgoip, “Hân dâp a zeŋgât kârâp âsakŋâ op ândian. Oi ŋâi zâk nâ molinibapŋâ, zâk ŋâtâtigân mân ândibap. Zâk ândiândi âsakŋâ tâkŋaŋgi ândibap.”  
\v 13 Sâi Parisaio a ziŋâ itâ sâm dukuwe, “Gâ gikak topkâ sâm muyagiat, zorat nâŋgindâ bon mân uap.”  
\v 14 Sâne Yesuŋâ sâip, “Ninak topnâ sapsuga bon buŋ mân opmap. Wangât, Nâ ikâ gâbâ gâwan sot ikâ âi ândibat, zorat topŋâ nâŋgâm den sâman. Zen ko zo mo zorat ârândâŋ kwakme.  
\v 15 Zen sâkŋik ekŋâ umŋan bonŋâ zo mân ikme. Oi zen laŋ sâme. Nâŋâ ko zeŋgât topziŋ mân sâman.  
\v 16 Oi zeŋgât topziŋ sâbat, zo ko bonŋâ upap. Nep zo ninik mân tuubat. Ibâ sâŋgonnogip, zâkŋâ betnan mei nep zo tuubat.  
\v 17 Zeŋgât gurumin den ekabân den ŋâi itâ ziap,  
\q1 ‘A zagât, zikŋâ a ŋâigât topŋâ sâitâ nâŋgâne bon upap.’   
\p
\v 18 Nâ ninâ topnâ sâm muyagia Ibânâ sâŋgonnogip, zâkoot yatik sâm muyagemap.”   
\p
\v 19 Yesu zâk den yatâ sâi mâsikâm sâwe, “Ibâgâ ikâ?” Sânetâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Zen nâgât topnâ mân nâŋgâme. Zen nâgât topnâ nâŋgâm sâi ko Ibânaŋgât topŋâ yatik nâŋgâbe.”   
\p
\v 20 Yesuŋâ den zo tirik namâ umŋâ ŋâi kât pâpanŋan, zoren kin den dâzâŋgoip. Oi zâk mumbapkât narâkŋâ mân mâte oipkât dabân gâsum tâk namin kek pambe?   
\s1 Aŋâ hânân gok, Yesu zâk Sumbemân gokŋâ.  
\p
\v 21 Yesu zâk den târokwapŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Nâ zâmbam aria zen kârunimŋâ tosaziŋoot ândim mumbi. Nâ âibat, zoren zen dap op gabi?”  
\v 22 Zo yatâ sâi ko Yuda a ziŋâ sâwe, “Nâ âi ândia zen mân gabi, den zo wangât sap? Zâk zikŋâ agoyaŋgâm mumbapkât sap?”  
\v 23 Sânetâ Yesuŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Zen âmbiren gokŋâ. Nâ ko uren gokŋâ. Zen hân ziren gokŋâ. Nâ ko hân zi gokŋâ buŋâ.  
\v 24 Nâ zorat opŋâ dâzâŋguan, Zen tosaziŋoot ândim mumbi. Nâ ândim gâwanŋâ ândim zâibat. Zen zo mân nâŋgâm simbitkubi, zo ko tosaziŋ zemziŋgi mumbi.”   
\p
\v 25 Sâi ziŋâ mâsikâm sâwe, “Bâi, gâ wan a ŋâi?” Sâne Yesuŋâ dâzâŋgom sâip. “Topnâ dâzâŋgom gâwan, zo bonŋâ.  
\v 26 Nâ zeŋgât tosa sot hâuŋaŋgât den doŋbep mem ândian. Sâŋgonnogipŋâ den bonŋâ sâmap. Oi nâ den zâkkâren nâŋgâwan, zorigâk a ambân dâzâŋgoman.”   
\p
\v 27 Den zo Ibâŋaŋgât op sâm dâzâŋgoi zen mân nâŋgâm kwâtâtiwe.  
\v 28 Sâmŋâ Yesuŋâ târokwap itâ dâzâŋgom sâip. “Zen a bonŋâ nâ nagân mândânibi, narâk zoren topnâ nâŋgâm biraŋbi. Oi ninâ umgât kut ŋâi ŋâi mân opman. Ibânandâ den sâm dâtnogip, zorik sâman, zo nâŋgâm kwâtâtibi.  
\v 29 Oi sâŋgonnogip, zâk nâ sot ândiap. Nâ kut ŋâi ŋâi opman, zo egi âlip opmap, zo ko zâk mân birânimap.”  
\v 30 Yesu zâk den yatâ sâi a doŋbepŋâ nâŋgâmŋâ, nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâwe.   
\s1 Yesugât den mem ândim dumun buŋ utnat.  
\p
\v 31 Yesuŋâ Yuda a nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâwe, zen itâ sâm dâzâŋgoip, “Zen nâgât den lum ândim arâpnâ bonŋâ upi.  
\v 32 Opŋâ nâgât den bonŋâ, zo nâŋgâne mâkâziŋgi dumunziŋ buŋâ, hâlâluyâk ândibi.”  
\v 33 Yesuŋâ yatâ sâi zen itâ mâburem dukuwe, “Nen Abaramgât kiurâp. Nen a zeŋgât kore mân op ândiwen, zorat wangât sat? ‘Dumun buŋ ândibi.’”  
\v 34 Sâne Yesuŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Nâ perâkŋak dâzâŋguan. Ŋâi zâk bâliŋ opmap, zâk bâliŋaŋgât kore a upap.  
\v 35 Kore a, ziŋâ patâziŋaŋgât mirin tâtat mâme mân upi. Narâpŋâ ko Ibâgât mirinâk ândim zâimambi.  
\v 36 Zorat nâ nanŋandâ olaŋziŋga, zen perâkŋak dumum buŋ ândibi.   
\p
\v 37 Zen Abaramgât kiurâp, zo nâŋgan. Oi zen nâgât denŋâ umziŋan mân giari nonam se.  
\v 38 Nâ Ibânaŋgâren kut ŋâi ŋâi ek ândiwan, zorat sâman. Zen ko ibâziŋaŋgâren kut ŋâi ŋâi nâŋgâwe, zo upme.”  
\v 39 Sâi itâ sâm dukuwe, “Nen sâkuniŋ Abaram.” Sâne Yesuŋâ dâzâŋgoip, “Zen Abaramgât kiun ândim sâi zâkkât orot mâme yatâ upe.  
\v 40 Anutugâren gâbâ den bonŋâ nâŋgâwan, zo dâzâŋgoman. Oi ziŋâ nonam se. Kut zo yatâ zo Abaramŋâ mân oip. Zen Abaramgât narâpŋâ buŋâ. Ibâziŋâ, zâk ŋâi.  
\v 41 Zen ibâziŋaŋgât orot mâme upme.” Yatâ sâi ziŋâ sâwe, “Nen a laŋân gâbâ mân âsagiwen. Ibâniŋ Anutu kânok.”  
\v 42 Sâne Yesuŋâ sâip, “Ibâziŋ Anutu sâi ko nâ buku otnibe. Nâ Anutugâren gâbâ gewan. Ninâ umgât mân gewan. Zâkŋâ sâŋgonnogi gewan.   
\p
\v 43 Zen dap op ândine dinnandâ umziŋan mân geimap? Nâ den sa zen kindapziŋ aŋgân kârâme, zorat ko yatâ upme.  
\v 44 Zen ibâziŋ Sataŋ. Zâkkât den lubigât umziŋ kinmap. Zâk mârum ŋâi a tâmbetagoagoŋ nep tuum ândim gaap. Zâk den bonŋâ kândâtkoipkât umŋan den bonŋâ ŋâi mân ziap. Zâk sarâ a sot sarâ mariŋâ. Zorat zâkkât orot mâmeŋâ zo sarâ opmap. Zen zo yatik umziŋan den bonŋâ mân gei ziap.  
\v 45 Zorat nâ den bonŋâ dâzâŋgua dinnâ birâme.   
\p
\v 46 Zeŋgâren gâbâ a ŋâi nâgât tosa âlip sâbap? Buŋâ. Nâ den bonŋâ sâman. Zen wangât nâgât dinnâ birâme?  
\v 47 Ŋâi zâk Anutugât siŋgi upapŋâ diŋâ nâŋgâbap. Zen Anutugât siŋgi mân ândimeŋâ diŋâ birâme.”   
\s1 Yesugât den mem ândim mân munat.  
\p
\v 48 Sâi Yuda a sâtŋâ, ziŋ kuk op itâ sâm bâliŋ kwâkŋaŋgâwe, “Nen gâgât dap sânat? Gâ neŋgât kâmurân gok buŋa. Gâ Samaria a. Wâkeŋâ umgan giari ândiat.  
\v 49 Gâgât topkâ yatâ sâindâ dâp upap.” Sâne Yesuŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Nâ wâkeŋâ mân otnimap. Nâ Ibânâ sâm bâbâlaŋ kwâkŋaŋgâman. Zen ko nâ mem ge kwatnige.  
\v 50 Nâ kutsiŋginaŋgât opŋâ mân dâzâŋgowan. Kutsiŋginaŋgât den dâzâŋgobap, zo ŋâi ândiap. Zâkŋâ nâgât kutsiŋgi, zo mem zâi pâmbap.   
\p
\v 51 Nâ perâkŋak dâzâŋgua nâŋgânek. Ŋâi zâk nâgât den mem ândiap, zo mân mumbap.”  
\v 52 Yatâ sâi Yuda a ziŋâ itâ sâwe, “Wâkeŋâ otgimap, zo perâkŋak. Abaram moip. Oi Propete zen yatigâk muwe. Oi gâ itâ sat, ‘Ŋâi zâk nâgât den mem ândibapŋâ mân mumbap.’  
\v 53 Sâkuniŋâ Abaram, zâk patâ moip. Oi gâ zâk walâbam sat? Oi Propete a, zen yatâ muwe. Gâ wangât sâkkâ mem zâi paat?”  
\v 54 Sâne Yesuŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Ninak sâknâ mem zâi pa sâi ko bon buŋ opap. Ibânâ ândiap, zâkkât Anutuniŋ sâme, zâkŋâ kutsiŋginâ mem zâi pâmap.  
\v 55 Zen zâkkât topŋâ mân nâŋge. Nâŋâ ko zâkkât topŋâ nâŋgâm kwâtâtian. Nâ mân ek nâŋgan sa sâi ko a sarâ zen yatâ opap. Nâ zâk nâŋgâŋâŋgan. Oi zâkkât diŋâ mem ândiman.   
\p
\v 56 Sâkunziŋâ Abaram, zâk nâgât narâk mâte oi ikpapkât sâtâre op ândeip. Zorâŋâ ândim muyagia sâtâre pâtâ oip.”  
\v 57 Yatâ sâi Yuda a ziŋ sâwe, “Gâ kendongâ 50 mân ândeinŋâ Abaram egâwan sat?”  
\v 58 Sâne Yesuŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Nâ perâkŋak dâzâŋgobâ. Nâ Abaram mân âsagei ândiwanŋâ ândim gaan.”  
\v 59 Yatâ sâi Anutu hutkum sap sâm kâtŋâ mem kunâ sâne Yesuŋâ tikpam tirik namin gâbâ geip.   
\c 9  
\s1 A sen ŋâtâtik, zâkkât den siŋgi.  
\p
\v 1 Yesu zâk mâtâbân âim sen ŋâtâtik a ŋâi muyageip. A zo mam kâmboŋan gâbâ âsagem sen ŋâtâtik op ândim gâip.  
\v 2 Yesuŋâ a zo muyagei arâpŋâ niŋ Yesu mâsikâm sâwen, “Patâ, ŋâigât tosagât yatâ muyageip? Zikŋâ mo ibâ mam zekât?”   
\p
\v 3 Sâindâ Yesuŋâ itâ sâm dâtnâŋgoip, “Yatâ buŋâ. Zikŋâ mo ibâ mam zekât tosagât buŋâ. Anutu imbaŋâŋaŋgât topŋâ zâkkâren muyagibapkât yatâ âsageip.  
\v 4 Sirâmân nep tuumen. Kâ ŋâtiksâi ko nep mân tuumen. Narâk zi sirâm yatâ oi sâŋgonnogip, zâkkât nep âlip tuum ândinat. Kwâkŋan ŋâtâtik muyagei nep zo dap dap yatâ tuubi?  
\v 5 Nâ hânân ândibat dâp hân a zeŋgât âsakŋâ op ândibat.”   
\p
\v 6 Yesu zâk yatâ sâmŋâ hânân tâpkum hân baŋet mem golaŋkum sen ŋâtâtik zo siŋan saŋgorip.  
\v 7 Itâ sâm saŋgorip, “Gâ Siloam too deŋgânân âi too saŋgonnan.” (Siloam zo Yuda denân. Niiŋ denân ko sâŋgongoip sâmen.)   
\p
\v 8 Yatâ opŋâ kamârâpŋâ ziŋâ a zo ekŋâ mâsikâyaŋgâm sâwe, “Nalemgât oletniŋgâmap, zi zâk mo ŋâi?”  
\v 9 Sâne nâmbutŋandâ sâwe, “Zi zâk.” Oi nâmbutŋândâ sâwe, “Zâk buŋâ. Zâkkât tobat yatâ a ŋâi.” Yatâ sâne zikŋak sâip, “Nâ ko zi.”  
\v 10 Sâi mâsikâm sâwe, “Dap op siŋgâ âlip uap?”  
\v 11 Sâne itâ sâm dâzâŋgoip, “A ŋâi kutŋâ Yesu, zâkŋâ hânân tâpkum hân baŋet mem golaŋkum sinnan saŋgonŋâ itâ sâm dâtnogip, ‘Gâ Siloam deŋgânân âi too sâŋgon.’ Oi nâ âi too saŋgonsa sinnâ âlip oi eksan.”  
\v 12 Yatâ sâi mâsikâm sâwe, “A zo ikâ ândiap?” Sâne zâkŋâ sâip, “Nâ mân ek nâŋgan.”   
\s1 A siŋâ âlip oip, zorat Parisaio ziŋ den sâwe.  
\p
\v 13 A sen ŋâtâtik op ândimŋâ âlip oip, zo diim Parisaio a zeŋgâren âiwe.  
\v 14 Oi Yesuŋâ baŋet golaŋkum siŋâ saŋgorip, zo Yuda zeŋgât kendonân oip.  
\v 15 Zorat Parisaio a, ziŋâ a zo mâsikâm sâwe, “Gâ dap op siŋgâ âlip uap?” Sâne itâ sâm dâzâŋgoip, “Zâk baŋet mem sinnan saŋgori nâ âi too saŋgonsa sinnâ âlip uap.”  
\v 16 Parisaio zeŋgâren gâbâ nâmbutŋandâ itâ sâwe, “A zo Anutugâren gokŋâ buŋâ. Zâk Kembugât gurumin den kom mâtâp wâlap. Zâk kendonân nep tuugap.” Sâne nâmbutŋandâ sâwe, “Zâk bâliŋ mâme a ândim sâi nep itâ zo mân tuubap.” Parisaio a, ziŋ yatâ sâm âragum kâsâpagowe.   
\p
\v 17 Oi a siŋ bâpsâsâŋ kubigip, zo mâsikâm sâwe, “Siŋgâ kubiksap, zorat gâ dap nâŋgat?” Sâne zâkŋâ sâip, “Zâk Propete.”  
\v 18 Sâi Yuda a zen a zo sen ŋâtâtik ândimŋâ âlip oip, zorat nâŋgâne bonŋâ mân oi sâne ibâ mamŋâ, zet gawet.  
\v 19 Gâitâ mâsikâzikâm sâwe, “Nanzikŋâ sen ŋâtâtik muyageip, zi mo? Zâk dap op siŋâ âlip uap?”   
\p
\v 20 Sâne ibâ mamŋâ, zik itâ sâwet, “Zâk nannikŋâ, zo nâŋget. Sen ŋâtâtik âsageip, zo nâŋget.  
\v 21 Ka dap opŋâ siŋâ âlip uap, zo mân nâŋget. Ŋâiŋâ kubiksap, zo mân nâŋget. Zâk katep buŋâ. Mârum lâmbarip, zorat ziiŋak mâsikâne topŋâ dâzâŋgoik.”   
\p
\v 22 Ibâ mamŋâ, zet Yuda a sâtŋâ zeŋgât keŋgât opŋâ yatâ sâwet. Yuda a zeŋgât a sâtŋâ, ziŋ den itâ sâm ândiwe, “Ŋâi zâk Yesugât itâ sâbap, ‘A bâliŋan gâbâ mâkâniŋgâbapkât mârum sâsâŋ, zâk zo. Zâk Kristo.’ A yatâ zo mâpâmâpâse namin mân zâibapkât pâke pânat. A yatâ zo kâbakŋeŋaŋgindâ neŋgât kâmurân mân tâpap.”  
\v 23 Zorat opŋâ ibâ mamŋâ zet keŋgât op itâ sâwet, “Zâk katep buŋâ. Zâk mârum lâmbarip, zorat ziŋâ mâsikâne topŋâ sâik.”   
\p
\v 24 A sen ŋâtâtik op ândeipŋâ âlip oip, zo dum diim gamŋâ itâ dukuwe, “Anutu mâteŋan kin sarâ mân sâban. Nen a zorat topŋâ nâŋgen. Zâk bâliŋ mâme a.”  
\v 25 Yatâ sânetâ ko a zorâŋ itâ sâm dâzâŋgoip, “A zo bâliŋâ mo âlipŋâ, zo mân nâŋgan. Sen ŋâtâtik ândiwanŋâ sinnâ âlip uap, zo nâŋgan.”  
\v 26 Sâi dum mâsikâwe, “Dap otgigap? Dap op siŋgâ mânâŋgâtsap?”   
\p
\v 27 Sâne a zorâŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Nâ mârum dâzâŋguan. Zen wangât kisaŋâ dâzâŋgobatkât se? Zen zâkkât a utnam se?”  
\v 28 Yatâ sâi ziŋâ siŋan gem dukuwe, “Gâ zâkkât a. Nen ko Mosegât arâpŋâ.  
\v 29 Mose zâk Anutuŋâ den dukuip, zo nâŋgen. Ka a zi ikâ mo ikâ gâbâ âsagem gâip, zo mân nâŋgen.”  
\v 30 Sâne a zorâŋ den itâ mâburem dâzâŋgoip, “A zi sinnâ mânâŋgâtsap, zâkkât topŋâ kârune nâŋga imbaŋâ uap.  
\v 31 Nen itâ nâŋgâmen, ‘Anutuŋâ bâliŋ mâme a mân betziŋan memap. Ŋâi zâk hurat kwâkŋaŋgâm diŋâ lugi bekŋan mimbap.’  
\v 32 Mârum hân âsageibân gâbâ a ŋâi zâk mam kâmboŋan gâbâ sen ŋâtâtikŋâ âsagem kubikkubikŋâ mân âsagei nâŋgâwen.  
\v 33 Oi a zo Anutugâren gâbâ mân gâip sâi nep itâ zo dap yatâ tuubap?”  
\v 34 Sâi den kârâpŋoot itâ sâm dukuwe, “Gâ bâliŋ mâme sot laŋ mâman a zeŋgâren gâbâ âsageinŋâ dap yatâ nen den topŋâ dâtnâŋguat?” Yatâ sâm kom kâbakŋine ârip.   
\s1 Yesu kândâtkom um ŋâtâtik ândiândiŋ.  
\p
\v 35 A zo kâbakŋine ari Yesuŋâ nâŋgip. Oi a zo muyageŋaŋgâm itâ sâm mâsikip, “Gâ a bonŋâ nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgat mo?”  
\v 36 Sâi a zorâŋâ sâip, “Patâ, sat, zo a ŋâi? Zo tirâpnona ekŋâ nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâbat.”  
\v 37 Sâi Yesuŋâ itâ sâm dukuip, “Gâ eksat. Den dâgogan, zo nâ.”  
\v 38 Sâi a zorâŋâ sâip, “Kembu, nâ nâŋgâm pâlâtâŋ kwatgigan.” Yatâ sâmŋâ um topŋan pindiŋsâm mâpâseip.   
\p
\v 39 Oi Yesuŋâ sâip, “Nâ topziŋ sâm muyagibatkât hânân gewan. Zorat a ziiŋaŋgât nâŋgâne gigiŋâ oi sinniŋ ŋâtâtik sâme, zen sinziŋ ânâŋgât âsakŋan bâgim ândibigât gem gâwan. Oi a ziiŋaŋgât nâŋgâne zâizâiŋ oi sinniŋ âlipŋik sâme, zen ŋâtâtigân bagim ândibigât gem gâwan.”  
\v 40 Yatâ sâi Parisaio a ârândâŋ kirâwe, zen nâŋgâmŋâ sâwe, “Nen sen ŋâtâtik nâŋgonsat?”  
\v 41 Sâne Yesuŋâ sâip, “Zen sen ŋâtâtik ândim sâi tosaziŋ buŋ ândibe. Ka ziiŋak sâme, ‘Nen sinniŋ âlipŋâ.’ Zorat tosaziŋ zemziŋgap.”   
\c 10  
\s1 Râma zen mariziŋaŋgât den nâŋgâme.  
\p
\v 1 Yesuŋâ den sumbuŋâ ŋâi itâ sâip, “Nâ perâkŋak dâzâŋgua nâŋgânek. Ŋâi zâk râma zeŋgât poŋ durubit zo birâm ŋâin gâbâ loŋgiŋ bagibap, zâk kâmbu a op kut ŋâi ŋâi laŋ memap.  
\v 2 Ŋâi zâk poŋ durubirân gâbik bagibap, zâk ko râma zeŋgât galem a.  
\v 3 Zâk gâi mâtâp galem a ekŋâ mâtâp mem pâmbap. Oi râma ziŋâ diŋâ tobat nâŋgâbi. Oi râma galem a zo râma kutziŋan zâŋgonsâm poŋan gâbâ diiziŋgâm âibap.  
\v 4 Râma gakârâpŋâ diiziŋgâm gei kândom ari molim âibi. Diŋ tobatŋâ nâŋgâmegât molim âibi.  
\v 5 Ka a ŋâi gâi diŋ tobatŋâ mân nâŋgâmŋâ mân molibi. Buŋâ. Zen keŋgât op birâm âibi.”  
\v 6 Yesuŋâ den sumbuŋâ yatâ sâi Yuda a ziŋ den zorat topŋâ mân nâŋgâwe.   
\s1 Yesu zâk galem a âlipŋâ.  
\p
\v 7 Yatâ utne Yesuŋâ dum dâzâŋgom sâip, “Perâkŋak dâzâŋgua nâŋgânek. Râma zeŋgât zâizâiŋaŋgât mâtâp, zo nâ.  
\v 8 Nâ mân âsagia âsagiwe, zo kâmbu a. Zen kut ŋâi ŋâi laŋ mime. Zen ganetâ râma zen zeŋgât den mân nâŋgâwe.  
\v 9 Mâtâp nâ. Ŋâi zâk nâgâren gam bagibap, zâk mân tâmbetagobap. Zâk bagimgagim nalem muyagem nem ândibap.   
\p
\v 10 Kâmbu a zen ga râma kâmbu mem zâŋgom tâmbetzâŋgobigât game. Nâ ko râma ziŋ ândim ândiândi âlip muyagem ândim kwâtâtibigât gâwan.  
\v 11 Nâ râma galem a âlipŋâ. Galem a zâk galem otziŋgâm ândim râma gakâŋâ tâmbetagobegât ândiândiŋâ birâbap.  
\v 12 Râma galem a bâliŋâ, mariŋâ buŋâ, kât nep tuutuuŋaŋgât aŋâ dâŋ galemziŋ mân opmapŋâ wâu kâtikŋâ gâi zâmbam âibap. Oi wâu kâtikŋâ gamŋâ râma ziŋgâm molziŋgi siŋsururuŋ upi.  
\v 13 A zo râma galem a bâliŋâ. Zâk râma zeŋgât girem mân upap. A zo kât mimbapkât nep tuumap.  
\v 14 Nâ ko râma galem a âlipŋâ ândiman. Ibâ sot nâ âŋak nâŋgâm ândimet.  
\v 15 Zorat dâp op nâ kâmurâpnâ zen sot âŋak ândimen. Zorat na râma zeŋgât opŋâ ândiândinâ birâbat.  
\v 16 Oi râma kâmut ŋâin ŋâin ândie. Zen poŋ zi gokŋâ buŋâ. Oi ninak ârândâŋ diiziŋgâm ga dinnâ nâŋgâbi. Oi râma zen kâmut kânok sot galem a kânok yatâ muyagibap.  
\v 17 Râma zeŋgât op ândiândinâ birâbat, zorat Ibânandâ umŋandâ gâsunimap. Nâ ândiândinâ birâmŋâ dum mimbat.  
\v 18 Ândiândinâ zo a ziŋ nonam dinnâ sâne mân birâbat. Buŋâ. Ninak nâŋgâm birâbat. Ninak birâbat sot mimbatkât imbaŋâ zemnigap. Yatâ upatkât op Ibânandâ sâm nigip.”   
\p
\v 19 Yesu zâk yatâ sâip, zorat Yuda a zen nâŋgâm den sâm kâsâpagowe.  
\v 20 Oi a doŋbepŋâ itâ sâwe, “Wâkeŋâ okŋaŋgi um gulip uap. Den sâi wangât nâŋge?”  
\v 21 Nâmbutŋandâ itâ sâwe, “A wâkeŋootŋâ ândim sâi den itâ mân sâbap. Mo wâke ŋâiŋâ a sen ŋâtâtik zen âlip kubikziŋgâbap?”   
\s1 Yuda a sâtŋâ, ziŋ Yesu kâsa okŋaŋgâwe.  
\p
\v 22 Yuda a ziŋ tirik namâŋ mârum mâsop miwe, zorat kendon narâkŋâ mâte oip.  
\v 23 Map pateŋ narâkŋan mâte oip. Oi Yesu zâk tirik namin âim mindumindugât um patâ ŋâi kutŋâ Salomo, zoren âim gam kirip.  
\v 24 Oi Yuda a ziŋ ekŋâ mindum haamgum kin itâ sâm dukuwe, “Gâ wangât topkâ kwâimbâna um zagât upmen? A bâliŋan gâbâ mâkâniŋgâbapkât mârum sâsâŋ, gâ a zo ândiat oi ko sâm muyagem dâtnâŋgo.”   
\p
\v 25 Sâne Yesuŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Nâ mârum sâm dâzâŋgua mân nâŋgâwe. Ibânaŋgât sâtkât nep tuuman, zorâŋ topnâ sâm muyagemap.  
\v 26 Ka zen nâgât râma mân op ândiegât dinnâ mân nâŋgâme.  
\v 27 Râma gakânâ ândie, zen ziŋgit holiziŋ nâŋgâman. Oi ziŋâ dinnâ nâŋgâme. Dinnâ holiŋâ nâŋgâm mâtâbân molinime.  
\v 28 Oi ândiândi kâtik muyagem ziŋga mân tâmbetagom ândim zâibi. Oi nâgât bitnan gâbâ a ŋâiŋâ mâkâmâkâŋ, zo mân taap.  
\v 29 Ibânandâ nâgâren zâmbarip, zâk a sot kut ŋâi ŋâi aksik walâziŋgâm ândiap. Oi ŋâiŋâ Ibânaŋgât bikŋan gâbâ mân mâkâbap.  
\v 30 Nâ sot Ibâ, net orot mâmenikŋâ kânogâk ziap.”   
\p
\v 31 Yatâ sâi Yuda a ziŋ kât dum mem kunam urâwe.  
\v 32 Yatâ utnetâ Yesuŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Nep âlipŋâ top topŋâ Ibânâ mam otnigi tuuga igâwe. Oi ikâ zorat op kâtŋâ nonam se?”  
\v 33 Sâi Yuda a, ziŋâ sâtŋan mem itâ dukuwe, “Nep âlip tuumat, zorat buŋâ. Gâ ayâk ândiatŋâ Anutu hutkum gikaŋgât nâ Anutu sat. Zorat op gonam sen.”  
\v 34 Yatâ sâne Yesuŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Kembugât gurumin den ekabân Kembugât den ŋâi itâ ziap. Zo sâlâpkum nâŋgâme mo buŋâ? Den zo itâ,  
\q1 ‘Nâŋâ sâwan, Zen Anutu yatâ.’   
\p
\v 35 (Oi Kembugât den kulem gulipkum ŋâi sâsâŋ, zo mân taap.) Anutugâren gâbâ den zeŋgâren gâip. Zeŋgât op zen Anutu yatâ sâip.  
\v 36 Zorat zen wangât itâ se, ‘Gâ Anutu hutkum sat.’ Anutuŋâ gâsum sâlâpnom sâŋgonnogi gewan. Zorat op nâ Anutugât nanŋâ sa wangât zen den se?   
\p
\v 37 Nep tuuman, zo iknetâ Ibânaŋgât dâp mân opmap oi ko birânim nâgât den zorat nâŋgâne bon buŋ oik.  
\v 38 Mo iknetâ Ibânaŋgât dâp uap, zo ko dinnaŋgât buŋâ, nepnaŋgât opŋâ itâ nâŋgâbi. Ibânandâ nâ sot tâpmap. Oi nâ zâkkâren gâbâ gewan, zorat topŋâ nâŋgâbi.”   
\p
\v 39 Yesuŋâ den yatâ sâi ko tâk namin pânam dum sâne birâziŋgâm arip.  
\v 40 Birâziŋgâmŋâ Yodaŋ too nâmbutken Yohaneŋâ mârumŋan too saŋgonziŋgâm ândeip, zoren âi ândeip.  
\v 41 Zoren âi ândei a doŋbep patâ ziŋ Yesugâren ga mindum itâ sâwe, “Yohane zâk sen mârât top top, zo mân tuugip. Ka gâgât den sâip, zo bon op naŋgap.” Oi zoren a ambân doŋbepŋâ Yesu nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâwe.  
\v 42 (-)   
\c 11  
\s1 Lasaro moip.  
\p
\v 1 Betania kamânân a ŋâi ândeip, kutŋâ Lasaro. Zâk sot ponâzatŋâ Maria sot Mata, zen kamân zo gokŋâ.  
\v 2 Mariaŋâ mârum Kembu too wârânŋâ âlipŋâ zorâŋ saŋgon ko kâuk sâmotŋandâ kiŋâ sâŋgori âronŋâ oip. Zâkkât munŋâ Lasaro, zâk mâsek op zeip.  
\v 3 Mâsek op zei ponâzatŋâ zet Yesugâren den itâ sâm pâitâ arip, “Kembu, gâ nâŋgâ. Umgandâ gâsumap, a zo mâsek op ziap.”  
\v 4 Den zo pâitâ ari Yesuŋâ nâŋgâmŋâ itâ sâip, “Mâsek zorat bonŋâ mumbapkât buŋâ. Anutu sâm âlip kwâkŋaŋgâbigât âsagiap. Anutu nanŋâ nâgât imbaŋâ âsagei ekŋâ hurat kwatnibi.”   
\p
\v 5 Mata sot gatŋâ sot Lasaro, zeŋgât Yesuŋâ umŋâ tâip.  
\v 6 Oi mâsekât siŋgi nâŋgâmŋâ sirâm zagât kamân zoren ândeip.  
\v 7 Sirâm zagât ândimŋâ arâpŋâ itâ sâm dâtnâŋgoip, “Gane Yudaia hânân âburem âinâ.”   
\p
\v 8 Sâi arâpŋandâ itâ sâwen, “Patâ, mârum Yuda a ziŋ kâtŋâ gonam urâwe. Wangât dum zoren âinatkât sat?”  
\v 9 Sâindâ Yesuŋâ dâtnâŋgom sâip, “Mirâ haŋsâm zei kek mân ŋâtâtiksâbap. Nepnâ hânân tuum kwâkâbatkât narâkŋâ mân mâte uap. Ŋâi zâk sirâmân mâtâbân ari kut ŋâi ŋâi zimbap, zorâŋ mân kom subap. Zâk âsakŋan kut ŋâi ŋâi ek nâŋgâm âibap.  
\v 10 Ŋâi zâk ŋâtigân mâtâbân âim âsakŋâ kârum âi kom subap.”   
\p
\v 11 Yatâ sâmŋâ den itâ târokwap dâtnâŋgoip, “Bukuniŋ Lasaro, zâk uman ziap. Nâ âi mâŋgibat.”  
\v 12 Yatâ sâi ko arâpŋâ niŋ itâ sâwen, “Uman zemŋâ âlip upap.”  
\v 13 Yesu zâk mumuŋaŋgât den sumbuŋâ sâi nen umangât nâŋgâwen.  
\v 14 Zorat Yesuŋâ sâm kusikŋan kwap dâtnâŋgoip, “Lasaro muap.  
\v 15 Nâ zoren mân âi ândia muap, zorat zeŋgât umnâ âlip uap. Zen nâŋgâm pâlâtâŋ kwatnim kwâtâtibigât yatâ âsagiap. Bâi, zi zâkkâren âinâ.”  
\v 16 Sâi ko Yesugât arâp neŋgâren gâbâ a ŋâi Toma, zâk booboo a konsâmarâwen, zâkŋâ bukurâpŋâ itâ sâm dâtnâŋgoip, “Nen zâk sot ârândâŋ arindâ a sâtŋâ ziŋ nâŋgonetâ munat.”   
\s1 Yesu zâk zaatzaat sot ândiândi mariŋâ.  
\p
\v 17 Lasaro moi kât mâtâpŋan pane sirâm kimembut zei Yesu âi takip.  
\v 18 Betania kamân zo Yerusalem kamân naŋgâmŋan tâip.  
\v 19 Zobâ Yuda a doŋbep Mata Maria munzikŋâ moip, zorat sâŋgân ninam Betania kamânân âi tarâwe.  
\v 20 Oi Yesu gaap sâne Mata zâk nâŋgâm ari Maria ko mân nâŋgâm mirin tâi Mataŋâ mâtâbân âi Yesu muyageip.   
\p
\v 21 Muyagemŋâ itâ sâm dukuip, “Kembu, gâ ziren ândina sâi ko munnâ mân mombap.  
\v 22 Oi irabot zi gâgât nâŋgan. Gâ wan mo wangât Anutugâren ninâu sâna nâŋgâgibap.”  
\v 23 Sâi Yesuŋâ itâ sâm dukuip, “Mungâ mumuŋan gâbâ zaatpap.”  
\v 24 Sâi Mataŋâ itâ dukum sâip, “Narâk patâ, zaatzaat narak, zoren zaatpap, zo ko nâŋgan.”  
\v 25 Sâi Yesuŋâ dukuip, “Zaatzaat sot ândiândi mariŋâ, nâ. Zorat ŋâiŋâ nâŋgâm pâlâtâŋ kwatnibap, zâk momŋâ zaat ândiândiŋ kâtik ândim zâibap.  
\v 26 Oi ŋâi zâk wâgân ândim nâŋgâm pâlâtâŋ kwatnibap, zâk mumu kâtik mân mom ândiândi kâtik ândim zâibap. Gâ den zo nâŋgâna bon uap?”   
\p
\v 27 Sâi Mataŋâ sâip, “Zo nâŋgan. Oi gâgât itâ nâŋgan. A bâliŋan gâbâ mâkâniŋgâbapkât mârum sâsâŋ, zo gâ. Anutugât nanŋâ hânân gibapkât sâsâŋâ, zo gâ. Zorat umnandâ nâŋgâm pâlâtâŋ kwatgigan.”   
\s1 Yesu umŋâ bâlei iseip.  
\p
\v 28 Den Yatâ sâm birâm âi gatŋâ Maria muyagem den halobân itâ sâm dukuip, “Patânikŋâ gaap. Oi gâgât sap.”  
\v 29 Sâi Mariaŋâ nâŋgâmŋâ kârâpŋoorâk zaat Yesugâren arip.  
\v 30 Yesu zâk kamânân mân takâm Mata muyageip, zoren kirip.  
\v 31 Mariaŋâ kek zaatŋâ ari Yuda a ambân zâk sot tap um diim gigi den dukum tarâwe, zen kwagân âibam ariap sâm molim âiwe.   
\p
\v 32 Maria zâk âim Yesu ekŋâ kiŋ topŋan ge pindiŋsâm itâ sâm dukuip, “Kembunâ, gâ ziren ândina sâi ko munnâ mân mombap.”  
\v 33 Yatâ sâm isei Yuda a ambân molim âiwe, zen bekŋan mem isewe. Isene Yesuŋâ ziŋgitŋâ umŋâ bâliŋ oip.   
\p
\v 34 Yesu zâk mâsikâziŋgâm sâip, “Ikâ zoren hanguwe?” Sâi ziŋâ sâwe, “Kembu, gâ zi ga eknan.”  
\v 35 Sâne Yesu zâk iseip.  
\v 36 Oi Yuda a ziŋâ ekŋâ sâwe, “Iknek, zâkŋâ umŋandâ gâsum biraŋmap.”  
\v 37 Nâmbutŋandâ itâ sâwe, “A sen ŋâtâtik siŋâ mânâŋgâripŋâ a zi âlip kubigi mân mombap?”   
\s1 Lasaro zaarip.  
\p
\v 38 Yesuŋâ umŋâ bâliŋ oi kwagân âi takip. A zo kât mâtâpŋan pane zei kât pâtâ mem mâtâpŋan pam dooŋguwe.  
\v 39 Zorat Yesuŋâ itâ sâip, “Kât mem kâbakŋinek.” Sâi a mumuŋâ zorat ponâŋâ, Mataŋâ itâ sâm dukuip, “Kembu, sirâm kimembut ziap, zorat mârum kârok uap.”  
\v 40 Sâi Yesuŋâ itâ dukuip, “Den dâgogan, zo mân nâŋgat? Gâ nâŋgâm pâlâtâŋ kwatninandâ Anutu imbaŋâŋaŋgât topŋâ muyagei ikpan.”   
\p
\v 41 Yatâ sâi ko kât mem kâbakŋine ari Yesuŋâ siŋâ sumbemân ekŋâ itâ sâip, “Ibânâ, gâ ninâunâ nâŋgat, zorat sâiwap san.  
\v 42 Gâ narâk dâp ninâunâ nâŋgâmat, zo nâŋgan. Nâ a zi kinze, zen topnâ nâŋgâbigât itâ san. Gâŋâ sâŋgonnona gewangât umziŋandâ nâŋgâm pâlâtâŋ kwatnibigât den yatâ dâgogan.”   
\p
\v 43 Yatâ sâmŋâ den kâtik sâm konsâip, “Lasaro, gâ gem ga.”  
\v 44 Sâi mumuŋandâ zaat gâip. Oi mârum kiŋ bikŋâ sâŋgum kâpiwe. Si sâŋgânŋâ kâpiwe, zorat Yesuŋâ dâzâŋgoip, “Sâŋgum olaŋ birânek.”   
\s1 Yesu mumbapkât sâm kâtâŋ urâwe.  
\r (Mt 26:1-5; Mk 14:1-2; Lu 22:1-2)  
\p
\v 45 Yuda a ambân Maria sot gawe, zeŋgâren gâbâ doŋbepŋâ Yesu kut ŋâi ŋâi oip, zo ekŋâ nâŋgâm pâlâtâŋ kwarâwe.  
\v 46 Nâmbutŋandâ ko Parisaio zeŋgâren âim Yesuŋâ kut ŋâi ŋâi oip, zorat den siŋgi sâm dâzâŋgowe.   
\p
\v 47 Oi tirik namâ galem a patâ sot Parisaio, zen den so nâŋgâm sâne a sâtŋâ mindune itâ dâzâŋgom sâwe, “A zi kulem top top tuugapkât dap utnat?  
\v 48 Nen ek mân nâŋgânâŋgâ utnat, zo ko a pisuk patâ ziŋ zâkkâren âimŋâ neŋgât a kutâ sâne Roma a ziŋ kuk opŋâ gam nâŋgone mom naŋgindâ tirik namâ zi kândaŋbe.”   
\p
\v 49 Yatâ sâne zeŋgât buku ŋâi kutŋâ Kaipa, narâk zoren tirik namâ galem a patâ ândeip, zâkŋâ itâ sâip, “Zen um nâŋgânâŋgâziŋ buŋ ândie.  
\v 50 Zen itâ mân nâŋge. A kâmut nen mom naŋgâbemgât neŋgât hâuniŋâ a kânokŋâ moi âlip upap.”   
\p
\v 51 Den zo zik umgât mân sâip. Kendon patâ zorat umŋan zâk tirik namâ galem a patâ zeŋgât patâziŋâ ândeipkât Anutuŋâ sâi kânŋan den zo sâip. (Yesu zâk perâkŋak Yuda a kâmut, zeŋgât op mumbapkât sâm pindâpindâŋ.  
\v 52 Oi Yuda a zeŋgârâk buŋâ, Anutugât nan bârarâp hân dâp ândie, zen aksik minduziŋgi kâmut kânok ândibigât sâm pindâpindâŋ.)   
\p
\v 53 A patâŋâ Yesugât op yatâ sâipkât narâk zoren gâbâ a sâtŋâ zen Yesu kunam den sâm mâtâp kârum ândim gawe.  
\v 54 Zorat Yesu zâk mulukŋem tik ândeip. Zâk mirâ kamân kâtik naŋgâmŋan kamân ŋâi tâip, kutŋâ Epraim, zoren arâpŋâ diiniŋgi âi ândiwen.   
\p
\v 55 Oi Yuda zeŋgât kendon patâ kutŋâ Pasowa, zo mâte oi kamân mâik mâigân gâbâ a doŋbep patâ, zen Yerusalem kamânân zâiwe. Zen Pasowa kendongât um sâkziŋ kubiknam zâiwe.  
\v 56-57 Mârum tirik namâ galem a sot Parisaio a, ziŋ den itâ sâm dâzâŋgowe, “Ŋâiŋâ Yesugât tâtat mâmeŋâ ek nâŋgâmŋâ ga dâtnâŋgoik. Dâtnâŋgoi gâsum tâk namin pânat.” Yatâ sâwegât kendon patâ mâte oi Yesu kârumŋâ tirik namin zâi kin itâ mâsikâyaŋgâm sâwe, “Zen dap nâŋge? Yesu zâk kendonân gâbap mo buŋâ?”   
\c 12  
\s1 Mariaŋâ Yesu too wârân âlip saŋgorip.  
\r (Mt 26:6-13; Mk 14:3-9)  
\p
\v 1 Pasowa kendon ombeŋan sirâm namburân kânok zei Yesuŋâ Betania kamânân arip. Kamân zoren mârum Lasaro mumuŋan gâbâ mâŋgei zaarip.  
\v 2 Oi zoren Yesu sii nalem om pindâne Mataŋâ tokim pâi Lasaro ârândâŋ tap niwe.  
\v 3 Tatnetâ Mariaŋâ kwâip belo ŋâi too wârânŋâ âlipŋâ, sâŋgân zâizâiŋ, zo mem Yesu kiŋan sâŋgonŋâ kâuk sâmotŋandâ âron meip. Oi mirâ zo itom âlipŋâ gam zeip.  
\v 4 Oi arâpŋâ neŋgât buku ŋâi Yuda, Karioto kamânân gok (Zâk narâk ŋâin Yesu tirâpzâŋgoi gâsum kuwe.), zâkŋâ itâ sâip,  
\v 5 “Too wârân âlip, zorâŋâ sâŋgân kât 3 handeret yatâ mem a kanpitâ ziŋgi dâp opap.”  
\v 6 Zâk a kanpitâ zeŋgât mân nâŋgâm sâip. Zâkŋâ mindum kât pâpanŋaŋgât irâ, zo zâkŋâ galem op ândeip. Kât panetâ tik kâmbu memâip, zorat op sâip.   
\p
\v 7 Sâi Yesuŋâ itâ sâm dâtnâŋgoip, “Birânek. Ambân zo den mân dukunek. Too hitom âlip, zo sâknâ saŋgori mua hanobi, zorat opŋâ kânŋan saŋgonnigap. Zâk âlip uap.  
\v 8 A kanpitâ, zen âsâbâŋ zen sot ândibi. Nâ ko zen sot narâk karep mân ândibat.”   
\s1 A sâtŋâ ziŋ Lasaro kumbigât sâm kâtâŋ urâwe.  
\p
\v 9 Yesu zâk Betania kamânân ândei Yuda a doŋbep zâkkât siŋgi nâŋgâm zoren âiwe. Zen Yesuyâk iknam mân âiwe. Lasaro mumuŋan gâbâ mâŋgeip, zâk ârândâŋ iknam âiwe.  
\v 10-11 Yuda a doŋbepŋâ Lasarogât den siŋgi nâŋgâmŋâ Yesu nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâwe. Yatâ urâwegât tirik namâ galem a patâ, ziŋ Lasaro Yesu sot ârândâŋ zâkonam den nep tuuwe.   
\s1 Yesu Yerusalem kamânân zari sâtâre op diiwe.  
\r (Mt 21:1-11; Mk 11:1-11; Lu 19:28-40)  
\p
\v 12 Mirâ haŋsâi a doŋbepŋâ kendongât Yerusalem kamânân zâiwe. Zen Yesu gam taap sâne siŋgi nâŋgâwe.  
\v 13 Den yatâ nâŋgâm sâtâre op gâmalem sot gâlaŋgât iinŋâ namuŋ mem mâtâbân muyaginam âiwe. Âi muyagem pam diim itâ sâwe, “Oe, Kembugât sâtkât gam niŋgat. Nen sâm âlip kwatgigen. Gâ Isirae nengât a kutâ.”   
\p
\v 14 Yesu zâk doŋgi sigan muyagem kwâkŋan zâi tâi arip. Zorat Kembugât ekabân den ŋâi itâ ziap, zorat dâp oip. Den zo itâ,   
\q1
\v 15 “Yerusalem kamân, Sioŋ mâirâp, zen mân keŋgât utnek. Iknek. A kutâ patâziŋ gaap. Zâk doŋgi sigan zorat kwâkŋan gaap.”   
\p
\v 16 Narâk zoren arâpŋâ nen den zorat topŋâ mân nâŋgâwen. Yesu momŋâ zaat sumbemân zarip, zoren itâ nâŋgâwen, “Zo zâkkât op kulemguwe. Oi zâkŋâ zo yatik oip.”   
\p
\v 17 Mârum Yesu zâk Lasaro konsâi kwagân gâbâ gâi igâwe, zen den siŋgi zo a nâmbutŋâ dâzâŋgowe.  
\v 18 Oi sen mârât zorat siŋgi nâŋgâweŋâ a doŋbepŋâ gâmalem sot gâlaŋgât iinŋâ namuŋ mâtâbân âi muyagiwe.  
\v 19 Oi Parisaio a, ziŋâ ziŋgitŋâ bukurâpziŋ mindum târâwe itâ sâm dâzâŋgowe, “Nâŋgânek. Zen den nep tuune a doŋbep patâ zâkkârâk op naŋge. Oi zâkŋak walâniŋgi kwaksen.”   
\s1 Grik a nâmbutŋâ, ziŋ Yesu iknam gawe.  
\p
\v 20 A kendongât Yerusalem kamânân gawe, zeŋgât oserân Grik a nâmbutŋâ ârândâŋ ândim Anutu mâte okŋaŋgâwe.  
\v 21 Zen Pilipo, Besaida kamân Galilaia hânân gokŋâ, zâkkâren âi itâ sâm dukuwe, “Patâniŋâ, Nen Yesu iknatkât otniŋgap.”  
\v 22 Sâne Pilipoŋâ nâŋgâm Andrea dukui ârândâŋ Yesugâren âi den zo sâm dukuwet.  
\v 23 Dukoitâ Yesuŋâ itâ sâip, “A bonŋâ, nâ sumbem âsakŋânâ muyagibatkât narâk mâte uap.  
\v 24 Perâkŋak dâzâŋgua nâŋgânek. Segoŋ keetŋâ, zâk hânân gei yen mân zimbap. Hânân gei momŋâ bonŋâ doŋbep muyagibap. Ka keetŋâ hânân mân giari sâi bon buŋ opap. Hânân giari bonŋâ doŋbep muyagibap.  
\v 25 Ŋâi zâk hânân ândiândiŋâ buku okŋaŋgi gulip okŋaŋgâbap. Ŋâi zâk hânân ândiândiŋâ kâsa okŋaŋgâbap, zâk ândiândi kâtik muyagibap.  
\v 26 Ŋâi zâk nâgât kore ândibâ sâm nâŋâ mâtâp ândiwan, zorat dâp ândim molinibap. Yatâ op ândibapŋâ nâgâren gam nâ sot ândibap. Ŋâi zâk kore otnibap, zâk Ibânandâ sâi a patâ op ândibap.”   
\s1 Yesu zâk mumbapkât den sâm muyageziŋgip.  
\p
\v 27 “Itârâŋ umnâ yâmbâriap. Oi dap sâbat? Itâ sâbat? Ibâ narâk ziren sâknam âsagenibap, zo sâna mân âsagibap. Yatâ mân sâbat. Wangât, narâk ziren sâknam itâ zo âsagenibapkât gewan, zorat.  
\v 28 Zorat Ibânâ gâ sâna kutsiŋgigaŋgât kutkâ neule âsakŋoot âsagibap.” Yesuŋâ yatâ sâi ko sumbemân gâbâ den ŋâi itâ geip,  
\v 29 “Neule âsakŋâ sa muyageip, zo dum sa muyagibap.” Oi a kâmut patâ kirâwe, ziŋâ itâ sâwe, “Zi sumbem kârap.” Oi nâmbutŋanda itâ sâwe, “Sumbem a ŋâiŋâ den dukuap.”   
\p
\v 30 Sâne Yesuŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Den zo ninaŋgât buŋâ. Zeŋgât op muyagiap.  
\v 31 Narâk ziren hângât a kutâ Sataŋ kâbakŋiŋiŋ. Oi a ambân tosaziŋaŋgât hâuŋâ mimbigât sâm kwâkâkwâkâŋ.   
\p
\v 32 Nâ nagân nom mem zaat kwânâŋgânine ko hân dâp a diiziŋga nâgâren gabi.”  
\v 33 Zo mumuŋaŋgât dap yatâ mumbap, zorat den sumbuŋâ zo sâip.   
\p
\v 34 Sâi a kâmut kirâwe, zen itâ dukuwe, “Nen gurumin den sâlâpkum itâ nâŋgâmen. A bâliŋan gâbâ mâkâniŋgâbapkât sâsâŋ, zâk âsagemŋâ mân mom ândim zâimâmbap. Oi gâŋâ itâ sat, ‘A bonŋâ nagân nom mem kwânâŋgânibi.’ A bonŋâ, zâk dap yatâ?”   
\p
\v 35 Sâne Yesuŋâ itâ mâburem dâzâŋgoip, “Kârâp âsakŋandâ narâk pâŋkânok osetziŋan âsageziŋgâm ândibap. Oi zen ŋâtâtikŋâ kâpizâŋgobapkât kârâp âsakŋâ zemziŋgi zâk mâte okŋaŋgâm ândibi. A ŋâi ŋâtâtigân âibap, zâk dap op mâtâpŋâ ikpap?  
\v 36 Zorat âsakŋâ zemziŋgi nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâne kâmut gakârâpŋâ upi.” Yesu zâk den yatâ sâmŋâ tik âi ândeip.   
\s1 Yuda a doŋbep, zen um kâtik op Yesu kândâtkuwe.  
\p
\v 37 Yesu zâk a ambân mâteziŋan sen mârât kulem top top tuugi ekŋâ mân nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâwe.  
\v 38 Zo Propete Yesaiagât den kâtigibapkât yatâ urâwe. Zâk mârumŋan den itâ sâm kulemgoip,  
\q1 “Kembugât den siŋgi sâindâ mân nâŋgâme. Zorat Kembugât imbaŋâ, zo dap op zeŋgâren muyagibap?”   
\p
\v 39 Oi Yesugât den mân nâŋgâwe, zorat Propete Yesaiaŋâ Kembugât den ŋâi itâ sâm kulemguip,   
\q1
\v 40 “Zâk otziŋgi sinziŋ ŋâtâtiksâi umziŋ kâtigeip. Zo zen sinziŋandâ ek nâŋgâbegât. Oi umziŋandâ nâŋgâm kwâtâtibegât. Oi umziŋ melâŋne kubikziŋgâbamgât.”   
\p
\v 41 Yesaiaŋâ Yesugât sumbem âsakŋâ, zo ekŋâ zâkkât yatâ sâip.   
\p
\v 42 A sâtŋâ zeŋgâren gâbâ doŋbepŋâ Yesugâren nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâwe. Oi zo sapsune Parisaio ziŋ nâŋgâbegât kwâimbâwe. Mâpâmâpâse namin zâine kâbakŋeziŋgâbegât yatâ urâwe.  
\v 43 Zen a ziŋâ sâm âlip kwatziŋgâbigât yatâ urâwe. Anutuŋâ sâm âlip kwatziŋgâbap, zorat nâŋgâne yenŋâ oip.   
\s1 Yesugât den zo topniŋ sâm muyagibap.  
\p
\v 44 Yesuŋâ den kâtikŋâ sâm itâ sâip, “Ŋâi zâk nâ nâŋgâm pâlâtâŋ kwatnibap, zo nâyâk buŋâ. Sâŋgonnogip, zâk ârândâŋ nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâbap.  
\v 45 Oi ŋâi zâk nâ nikpap, zo yatik sâŋgonnogip, zo ikpap.  
\v 46 Nâ kârâp âsakŋandâ hânân gewan, zorat ŋâi zâk nâ nâŋgâm pâlâtâŋ kwatnibapŋâ ŋâtâtigân mân ândim zobâ gâbap.  
\v 47 Ŋâi zâk dinnâ biri nâŋâ hâuŋaŋgât mân sâbat. Nâ a zeŋgât tosagât hâuŋâ ziŋgâbatkât buŋâ. Nâ kubikziŋgâm tânzâŋgobatkât gewan.  
\v 48 Ŋâi zâk kândâtnom dinnâ biri ŋâiŋâ tosaŋaŋgât den sâm kwâkâbap. Den sâman zo, zâkŋâ narâk patin tosaŋaŋgât topŋâ sapsubap.  
\v 49 Nâ den zo ninâ umgât mân sâman. Ibâ sâŋgonnogip, zâkŋâ sapsumnigi sâman.  
\v 50 Oi nâ nâŋgan. Ibânaŋgât diŋâ lum ândiândi kâtikŋâ muyagibi. Den sâman, zo Ibânandâ sâip dâp sâman.”   
\c 13  
\s1 Yesuŋâ arâpŋâ kinziŋ saŋgorip.  
\p
\v 1 Pasowa kendon narâk mâte oi Yesuŋâ zikŋaŋgât itâ nâŋgip, “Hân birâm Ibânaŋgâren zâibatkât narâk mate uap.” Yatâ nâŋgâm hânân arâpŋâ umŋandâ gâsuniŋgâm ândeipŋâ yatâ otniŋgâm ari ma ko narâkŋâ âkip.   
\p
\v 2 Oi ŋâtiksâisâi nalem ninam minduindâ Sataŋŋâ mârum Yuda, Simoŋgât nanŋâ, Karioto kâmânân gokŋâ, zâkkât umŋan den itâ pâip, “Yesu a sâtŋâ tirâpzâŋgona ekŋâ gâsubi.”  
\v 3 Yesu zâk itâ nâŋgip, “Ibânâ, zâk kâwali âksik patâ nigip. Oi nâ Anutugâren gâbâ gewan. Oi nâ âburem Anutugâren zâibat.”  
\v 4 Yatâ nâŋgâm nalem nem tarâwenân gâbâ zaat hâmbâ kwâkâm pam sâŋgum mem lâip.  
\v 5 Oi too aam âmaŋân lokei giari topkwap kore a yatâ op arâp kinniŋ saŋgorip. Oi sâŋgumŋâ saŋgori âronŋâ oip.  
\v 6 Yatâ otniŋgâm Simoŋ Peterogâren ari itâ sâm dukuip, “Kembunâ, gâ gikak kinnâ saŋgonbam uat?”   
\p
\v 7 Sâi Yesuŋâ itâ sâm dukuip, “Nâ uan zi topŋâ mân nâŋgat. Gâtâm ko nâŋgâban.”  
\v 8 Sâi Peteroŋâ itâ sâm dukuip, “Kinnâ mânâk saŋgonban.” Sâi Yesuŋâ itâ sâm dukuip, “Nâ mân saŋgongiga gâ dabân nâgât siŋgi a upan?” Yesuŋâ um saŋgonsaŋgon, zorat op den zo sâip.  
\v 9 Peteroŋâ den zorat topŋâ mân nâŋgâm itâ sâm dukuip, “Kinnigâk mân saŋgonban. Sâknâ aksik saŋgonban.”   
\p
\v 10 Sâi Yesuŋâ itâ sâm dukuip, “Ŋâi zâk too saŋgonŋâ mâtâbân obândim ko kiŋik saŋgori salekkubap. Oi zen yatik salek ue. Ka osetziŋan gokŋâ ŋâi, zâk zeŋgât dâp mân ândiap.”  
\v 11 A sâtŋâ zeŋgâren âi tirâpzâŋgoi gâsubi, zorat op nâŋgâm itâ sâip, “Osetziŋan gokŋâ ŋâi zâk zeŋgât dâp mân ândiap.”   
\s1 Kinziŋ saŋgorip, zorat topŋâ sâm muyageziŋgip.  
\p
\v 12 Kinniŋâ too saŋgonŋâ hâmbâ mem gwagori giari ge tap itâ sâm dâtnâŋgoip, “Nâ kinziŋ saŋgonsan, zorat topŋâ sa nâŋgânek.  
\v 13 Zen nâgât Patâ sot Kembu sâme. Zo âlip sâme. Nâ yatâ ândian.  
\v 14 Nâ Kembuziŋ op ândim kinziŋ saŋgonsan. Ziiŋak yatik kinziŋ saŋgonsaŋgon op kore oraŋgâm ândine âlipŋâ upap.  
\v 15 Tirâpzâŋguan, zo yatik op ândibi.  
\v 16 Nâ perâkŋak dâzâŋgua nâŋgânek. Kore aŋâ patâŋâ walâm ândiândiŋ, zo mân taap. Yatigâk nâgât kore anâ, zâk nâ mân walânibap.  
\v 17 Zen den zi nâŋgâm yatingen ândine zeŋgât nâŋga sâtâreŋoot upap.  
\v 18 Nâ zeŋgât pisuk patâ mân san. A nâgât ligaap zorarâk san. Nâ ikâ zo gâsum sâlâpzâŋgowan, zo nâŋgan. Kembugât ekabân den ŋâi ziap, zo bon upap. Den zi itâ,  
\q1 ‘Ŋâi zâk nâ sot nâlem nimbap, zâkŋâ tikootŋandâ nobap.’   
\p
\v 19 Zo mân muyagei kânŋan dâzâŋguan. Oi bet muyagei Kembuŋâ kândom dâtnâŋgoip sâm nâgât topnâ nâŋgâm kwâtâtibi.  
\v 20 Nâ perâkŋak dâzâŋgua nâŋgânek. Nâ a nep sâm pinda tuum ândei ŋâiŋâ a zo dâŋ galem op ândibapŋâ zâk yatik kore otnibap. Kore otnibapŋâ sâŋgonnogip, Anutu, zâk yatik kore okŋaŋgâbap.”   
\s1 Yesuŋâ Yuda sâm muyageip.  
\r (Mt 26:21-25; Mk 14:17-21; Lu 22:21-23)  
\p
\v 21 Yesuŋâ den yatâ sâmŋâ um bâliŋ oi itâ sâm muyageip, “Nâ perâkŋak sa nâŋgânek. Zeŋgâren gâbâ a ŋâiŋâ sâi gâsânobi.”  
\v 22 Yesuŋâ den yatâ sâi arâpŋâ niŋ ŋâigât sap sâm niŋâ senân senân âŋagâwen.  
\v 23-24 Oi nâŋâ Yesugât um topŋan târâwan. Nâ Yesuŋâ umŋâ gâsunimâip, nâgâren Simoŋ Peteroŋâ bikŋandâ dâp op sâip, “Mâsikâna dâgogik. Ŋâigât sap?”  
\v 25 Peteroŋâ yatâ oi nâŋâ Yesu gootŋan âimŋâ sâwan, “Kembu, gâ nâigât sat?”  
\v 26 Sa Yesuŋâ sâip, “Nalem mem sirogân pam pinda nimbap, a zorat san.” Yatâ sâmŋâ nalem memŋâ sirogân pam Yuda, Simoŋ nanŋâ, Karioto kamânân gok, zo pindi neip.  
\v 27 Nei ko Sataŋŋâ umŋan giarip.  
\p Oi Yesuŋâ Yuda itâ sâm dukuip, “Kut ŋâi upam nâŋgat, zo kek upan.”  
\v 28 Den yatâ dukui arâp nâmbutŋâ, nen den zorat topŋâ mân nâŋgindâ âkip.  
\v 29 Oi itâ nâŋgâwen, “Zâk kât minduminduŋ galem ândiapkât yatâ sap. Zâk kendongât nalem kwâlâbapkât sap mo a kanpitâ kât ziŋgâbapkât sap.”  
\v 30 Oi Yudaŋâ nalem zo nemŋâ zaat âkŋan ŋâtâtigânak arip.   
\s1 Yesuŋâ neule âsakŋâ âsagibapkât sâip.  
\p
\v 31 Yudaŋâ ari Yesuŋâ arâpŋâ nâmbutŋâ nen itâ sâm dâtnâŋgoip, “A bonŋâ nâgât neule âsakŋâ âsagiap. Oi nâgât opŋâ Anutugât neule âsakŋâ ârândâŋ âsagiap.  
\v 32 A bonŋâ, nâ Anutugât neule âsakŋâ muyagiangât Anutu zâk zikŋak a bonŋâ nâgât neule âsakŋâ muyagibap. Narâk mân kârep oi kek muyagibap.  
\v 33 Katep gakârâpnâ, nâ narâk pâŋkânok zen sot ândibat. Oi bet kârunibi. Oi Yuda a dâzâŋgowan, yatik zen dâzâŋgobâ. Nâ âibat, zoren âlip mân gabi.  
\v 34 Oi zi gurumin den uŋakŋâ dâzâŋgobâ. Ziiŋak buku oraŋgâm ândibi. Nâŋâ buku otziŋgâm gâwan, zo yatik oraŋgâm ândibi.  
\v 35 Zen yatâ op ândine a ziŋâ ziŋgitŋâ itâ nâŋgâbi, ‘Zen buku oraŋgâm ândiegât topziŋâ itâ nâŋgen. Zen Yesugât kâmut gakârâpŋâ.’”   
\s1 Yesuŋâ Petero um den dukuip.  
\r (Mt 26:31-35; Mk 14:27-31; Lu 22:31-34)  
\p
\v 36 Yesu zâk den yatâ sâi ko Peteroŋâ mâsikâm sâip, “Kembu, gâ ikâ âiban?” Sâi Yesuŋâ sâip, “Nâ âibarân, zo narâk ziren mân gâban. Gâtâm ko gâban.”  
\v 37 Sâi Peteroŋâ itâ sâm dukuip, “Nâ wangât itârâŋ mân gâbat? Nâ gâgât op ândiândinâ bira buŋ upap.” Sâi Yesuŋâ itâ sâm dukuip. Gâ nâgât opŋâ ândiândigâ birâna buŋ upapkât sat, zorat nâ perâkŋak dâgobâ. Gâ ŋâtik ziren kwâimbâninandâ sâp karâmbut oi kuruk aŋâ diŋsâbap.”  
\v 38 (-)   
\c 14  
\s1 Yesuŋâ sumbemân mirâ kiaŋniŋ kubik ândiap.  
\p
\v 1 Oi Yesuŋâ itâ sâm dâtnâŋgoip, “Zen nâŋgâm kwâkâ sot umbâlâ mân upi. Anutu nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâm, nâ yatik nâŋgâm pâlâtâŋ kwatnibi.  
\v 2 Ibânaŋgât kamânân mirâ doŋbep taap. Yatâ zo mân zei sâi ko dâzâŋgobam.  
\v 3 Nâ âim mirâ kiaŋziŋ kubikŋâ âburem ga diiziŋga nâ sot âi ândibi.  
\v 4 Âibatkât mâtâp, zo nâŋge.”   
\p
\v 5 Sâi Tomaŋâ itâ sâm dukuip, “Gâ ikâ zoren âiban? Zo nen mân nâŋgen. Zorat dap op mâtâp zo ek nâŋgânat?”  
\v 6 Sâi Yesuŋâ itâ sâm dukuip, “Ibâgâren âiâiŋ mâtâp, zo nâ. Nâ walânim Ibâgâren âiâiŋ, zo mân taap. Den bonŋâ sot ândiândi mariŋâ, nâ.  
\v 7 Zen nâ nikpi, zo ko Ibânâ ikpi. Narâk ziren ko Ibânâ ekŋâ topŋâ nâŋge.”   
\p
\v 8 Yatâ sâi arâpŋâ neŋgâren gokŋâ, a ŋâi kutŋâ Pilipo, zâkŋâ itâ sâm dukuip, “Kembu, Ibâgâ tirâpnâŋgona ekŋâ nâŋgindâ âkâbap.”  
\v 9 Yatâ sâi ko Yesuŋâ itâ sâm dukuip, “Pilipo, nâ narâk kârep zen sot ândiman, zoren nâ mân nekmat? Ŋâi zâk nekmapŋâ Ibâ ekmap.  
\v 10 Zorat wangât itâ sat?, ‘Gâ Ibâgâ tirâpnâŋgona iknâ.’ Ibâ sot net pâlâtâŋ op kânok uet, zo nâŋgat? Den dâzâŋgoman, zo ninâ umgât mân dâzâŋgoman. Ibânandâ nâgât umnan ândim diŋâ sâmap sot nepŋâ tuumap.  
\v 11 Ibâ sot net pâlâtâŋ op kânok. Den zo nâŋgâne bon upap. Den zo lâunandâ sa nâŋgâne mân dâp uap oi ko nep tuuman, zo iknetâ bon oi nâ nâŋgâm pâlâtâŋ kwatnibi.”   
\s1 Tirik Kaapum gibapkât den sâip.  
\p
\v 12 “Nâ perâkŋak sa nâŋgânek. Ŋâi zâk nâŋgâm pâlâtâŋ kwatnibapŋâ nâ nep tuuman, zo yatik tuubap. Oi zorik buŋâ, walâm tuubap. Wangât, nâ Ibânaŋgâren zâim zo Kaapumnâ sâŋgongua zeŋgâren gem ga lâmbamzâŋgobap, zorat.  
\v 13 Zen nâgât korân sâm ninâu sâm ândine nâŋgâziŋgâbat. Zo yatâ ua ko nanŋâ nâgât opŋâ Ibâ sâm âlip kwâkŋaŋgâbi.  
\v 14 Zen nâgât korân sâm wan mo wangât ninâu sâne ziŋgâbat.   
\p
\v 15 Umziŋandâ nâ gâsunimap oi ko sâtnâ lum ândibi.  
\v 16 Oi nâŋâ Ibâgâren ninâu sa ŋâi sâŋgongoi gem mam otziŋgâbap. Zâk narâk dâp zen sot tâtat mâme opmâmbap. Zo Kaapumgât op san.  
\v 17 Kaapum, zâk den bonŋaŋgât mariŋâ. Den siŋgi âlipŋâ birâme, zo ko zen Kaapum sot mân upi. Zen mân ikme sot topŋâ mân nâŋgâme. Zen ko âlip ikme. Zâk zen sot ândiap. Oi umziŋan ândimâmbap.   
\p
\v 18 Nâ zâmbam âi ândia mandu yatâ mân ândibi. Nâ zeŋgâren âburem gâbat.  
\v 19 Narâk pâŋkânok ziap. Zo âki a siŋgi âlipŋâ birâme, zen mân nikpi. Zen ko nikpi. Nâ ândiândi kâtik ândian. Zen nâgât op yatik ândiândi kâtik ândibi.  
\v 20 Narâk zoren nâ sot Ibânâ pâlâtâŋ uet, zo nâŋgâbi. Oi nâ zen sot pâlâtâŋ uen. Nâgât yatâ nâŋgâbi.  
\v 21 Ŋâi zâk umŋandâ gâsunibap, zâk dinnâ lum ândibap. Oi umŋandâ gâsunibap, zo ko Ibânandâ buku okŋaŋgâbap.”   
\p
\v 22 Yesu zâk yatâ sâi Yuda, Karioto kamânân gok buŋâ, Yuda ŋâiŋâ mâsikâm sâip, “Kembu, gâ wangât op topkâ neŋgâren sapsum um kâtik a zeŋgâren mân sapsubam sat?”  
\v 23 Sâi Yesuŋâ den itâ mâburem dukuip, “A ŋâiŋâ umŋandâ gâsânobapŋâ dinnâ lum ândibap oi ko Ibânandâ umŋandâ gâsubap. Oi Ibâ net zâkkâren gam tâtat mâme utat.  
\v 24 Ŋâi zâk dinnâ mân lubap, zâk umŋandâ mân gâsunibap. Oi den sâman, zo ninan gâbâ buŋâ. Zo Ibâ sâŋgonnogip, zâkkât den.”   
\p
\v 25 Yesu zâk yatâ sâmŋâ itâ sâip, “Nâ zen sot ândim den zo dâzâŋgoman.  
\v 26 Gâtâm Tirik Kaapum gamŋâ mam otziŋgâm kut ŋâi ŋâi zorat topŋâ sapsumziŋgâm ândibap. Oi den nâŋâ dâzâŋgowan, zo dum dâzâŋgobap. Ibânâ nâgât sâtkât op Tirik Kaapum sâŋgongoi gem mam otziŋgâm ândibap.   
\p
\v 27 Nâgât bet sâwât, zo um lumbenâ ziŋgan. Um kâtik a zeŋgât lumbeŋâ, zo buŋâ. Ninâ zo ziŋgan. Zorat nâŋgâ kwâkâ sot keŋgât, zo mân upi.  
\v 28 Nâ itâ dâzâŋgua nâŋgâwe. Nâ âimŋâ du zeŋgâren âburem gâbat. Zen umziŋ nâgâren sâŋgongune sâi ko nâ Ibâgâren zâibat, zo nâŋgâm umâlep upe. Ibâ zâk nâgât patâ ândiapkât yatâ upe. Nâgât imbaŋânandâ Ibâgât imbaŋâ ombeŋan, zorat.  
\v 29 Oi zo mân âsagei kânŋan dâzâŋguan, zorat kut ŋâi ŋâi zo âsagei ko nâŋgâm pâlâtâŋziŋ kâtigibap.   
\p
\v 30 Nâ zi den kârep mân târokwap dâzâŋgobat. Hângât a kutâ Sataŋ, zâk tâmbetnobam gâbapkât narâk mâte uap. Ka zâk tâmbetnobapkât imbaŋâ mân tâkŋaŋgap.  
\v 31 Nâ umnandâ Ibâ gâsuman, zorat op ko Ibânandâ nep diŋ sâm nigip, zo wâratkum ândiândinâ birâbat. Nâ umnandâ Ibâ gâsuman, zo a ziŋâ nâŋgâm simbitkubigât yatâ upat. Bâi, zen zaatne âinâ.”   
\c 15  
\s1 Yesu zâk waiŋ nak, nen bâranŋâ.  
\p
\v 1 Nâ waiŋ nak topŋâ âlipŋâ. Ibânandâ ko waiŋ nep mariŋâ.  
\v 2 Nâgâren gâbâ bâranŋâ ŋâi mân bon oi mânâŋgât pâmbap. Bâranŋâ ŋâi bon oi kubikŋaŋgâm bonŋâ patâ upapkât galem upap.  
\v 3 Zen siŋgi âlipŋâ dâzâŋgowan, zorâŋ kubikziŋgi salek op ândie.  
\v 4 Zen nâ sot pâlâtâŋ utne nâ zen sot pâlâtâŋ op ândibat. Waiŋ bâranŋandâ topŋoot mân târoyagom zikŋigâk bonŋâ mân upap. Zen yatik nâ sot mân pâlâtâŋ opŋâ bonziŋ mân upi.   
\p
\v 5 Waiŋ nak topŋâ nâ. Zen ko bâranŋâ. Ŋâi zâk nâ sot pâlâtâŋ oi nâ zâk sot pâlâtâŋ ua bonŋâ doŋbep patâ upap. Ka zen birânim kut ŋâi utnam kwakpi.  
\v 6 A zen nâ sot pâlâtâŋ op mân ândine birâziŋgâbat. Oi waiŋ bâranŋâ mânâŋgât pane moi mindumŋâ kârâbân une semap, zo yatâ otziŋgâbi.   
\p
\v 7 Zen ko nâ sot pâlâtâŋ op dinnâ mem ândimŋâ wan mo wangât sâne muyagem ziŋgâbat.  
\v 8 Zen bonziŋâ patâ op nâgât arâp bonŋâ op ândine a ziŋ ziŋgitne âlip oi Ibânâ sâm âlip kwâkŋaŋgâbi.  
\v 9 Ibânandâ umŋandâ gâsânomap, zo yatik umnandâ zen gâsuziŋgap. Zen nâgât den, zo nâŋgâm ândine umnandâ gâsuziŋgi ândibi.  
\v 10 Nâ Ibânaŋgât den luga umŋandâ gâsânogi ândiman. Zen yatigâk nâgât den lune umnandâ gâsuziŋgi ândibi.  
\v 11 Nâgât sâtâre, zorâŋ zeŋgâren doŋbep âsagem zimbapkât den zi dâzâŋguan. Zen sâtâre kwâkŋan ândibigât san.   
\p
\v 12 Nâgât den kâtik itâ dâzâŋgoman. Nâŋâ umnandâ gâsâzâŋgomap, yatik ziiŋak umziŋandâ gâsâyagom ândibi.  
\v 13 Ŋâi zâk bukurâpŋâ tâmbetagobegât ândiândiŋ biri buŋ upap, a zo bukurâpŋâ umŋandâ gâsâzâŋgom biraŋmap. A neŋgât orot mâme, zorâŋ zâkkât buku orot âlip zo mân walâbap.  
\v 14 Nep diŋ sâm ziŋgan, zo tuune ziŋgitsa buku bonŋâ upi.  
\v 15 Nâ narâk ziren topkwapŋâ kore a mân sâm zâŋgonsâbat. Zen nâgât bukurâpnâ ue. Kore aŋâ patâŋaŋgât umŋan den zemap, zo mân nâŋgâmap. Nâŋâ kut ŋâi ŋâi Ibânaŋgâren nâŋgâwan, zo pisuk patâ sapsum ziŋgâwangât zeŋgât nâŋga bukurâpnâ ue.   
\p
\v 16 Ziŋâ nâ mân gâsum sâlâpnowe. Nâŋâ zen gâsum sâlâpzâŋgowan. Oi âi nâgât orot mâmenâ, zo mem ândim ziren sot sumbemân bonŋâ muyagibigât sâm ziŋgâwan. Oi ziŋâ bonziŋâ muyagine narâk dâp zemâmbap. Yatâ op nâgât kot sâm Ibâgâren wan mo wangât op ninâu sâne ziŋgâbat.  
\v 17 Nâgât den kâtik zi dum dâzâŋgobâ. Umziŋandâ gâsâyagom ândibi.”   
\s1 Yesu birâŋaŋgâwe, yatik arâpŋâ birâniŋgâbi.  
\p
\v 18 Yesu zâk itâ dâtnâŋgom sâip, “Um kâtik a ziŋ kâsa otziŋgânetâ ko itâ nâŋgâbi, ‘Kembu yatik kâsa okŋaŋgâwe.’  
\v 19 Zen hângât siŋgi ândine sâi buku otziŋgâbe. Nâ zeŋgât oserân gâbâ gâsum sâlâpzâŋgua kândâtzâŋgowegât kâsa otziŋgâme.  
\v 20 Nâ den itâ dâzâŋgowan, zo nâŋgâbi, ‘Kore aŋâ patâŋâ walâm ândiândiŋ, zo mân taap.’ A ziŋ kâsa otniwe, zo yatik zen kâsa otziŋgâbi. Zen nâgât den nâŋgâwe sâi yatik zeŋgât den nâŋgâbe.  
\v 21 Sâŋgonnogip, Anutu, zâk mân ek nâŋgâmegât nâgât op yatâ otziŋgâbi.   
\p
\v 22 Nâ um kâtik zeŋgâren mân gemŋâ den dâzâŋgowan sâi ko tosaziŋ buŋ ândibe. Ka nâ gem ga dâzâŋgua tosaziŋâ zo dap yatâ sâm kwârakubi?  
\v 23 Ŋâi zâk kâsa otnibapŋâ Ibânâ yatik kâsa okŋaŋgâbap.  
\v 24 Nâ osetziŋan nep patâ tuuwan, a ziŋ mân tuume yatâ. Zo mân tuuga sâi tosaziŋ buŋ ândibe. Kâ nâ gem ga ko nekŋâ nâ sot Ibânâ laŋ kâsa otnikâme.  
\v 25 Yatâ utnetâ Kembugât ekabân den ziap, zo nâgâren bon uap. Den zo itâ.  
\q1 ‘Nâ bâliŋâ mân ua ko laŋ kâsa otnige.’   
\p
\v 26 Nâ Ibâgâren âburem âimŋâ, mam otziŋgâbap, Kaapum, den bonŋâ mariŋâ, zâk sâŋgongua gem gam topnâ sâm muyageziŋgâbap.  
\v 27 Zen nâ nep topkwarâwanân gâbâ nâ sot ândim gawe, zorat zo yatik topnâ sap sum ândibi.”   
\c 16  
\p
\v 1 “Zen nebân kin loribegât yatâ sâm dâzâŋguan.  
\v 2 Zen mâpâmâpâse namin aŋgân kârâziŋgâbi. Perâkŋak, narâk ŋâi mâte upap, zoren a ziŋ nen Anutugât nep tuunâ sâm zâŋgone mumbi.  
\v 3 Zen Ibânâ sot nâ, nekât topnik mân nâŋgegât yatâ upi.  
\v 4 Nâ den kânŋan dâzâŋguan, zorat bonŋâ muyagei itâ sâbi, ‘Kembuŋâ mârum dâtnâŋgoip, zo muyagiap.’ Nâ mârum zen sot tâpat sâm mân dâzâŋgowan. Nârâk zi ko dâzâŋguan.  
\v 5 Itârâŋ sâŋgonnogip, Anutu, zâkkâren âibâ sa zeŋgâren gâbâ a ŋâiŋâ mân mâsikânigap, ‘Gâ ikâ âiban?’  
\v 6 Âibam ua narâkŋâ dâzâŋguan, zorat umziŋ bâliŋ uap.”   
\s1 Kaapumŋâ a topziŋ sapsumap.  
\p
\v 7 “Nâ perâkŋak sa nâŋgânek. Âburem zâibat, zo zeŋgâren bonŋâ muyagibapkât zâibat. Nâ mân zaria sâi Tirik Kaapum mân gem ga mam otziŋgâbap. Ka nâ zâim sâŋgongua gem gâbap.  
\v 8 Zâk gem ga a zeŋgât bâliŋâziŋâ sot târârak ândiândiŋ sot hâuŋâ mimbi, zorat sapsum ziŋgâbap.  
\v 9 Tosaziŋaŋgât topŋâ itâ nâŋgâbi. Zen nâ mân nâŋgâm pâlâtâŋ kwatnime.  
\v 10 Târârak orotŋaŋgât itâ nâŋgâbi. Nâ Ibâgâren âburem zaria mân nikpi.  
\v 11 Hâuŋaŋgât den sâsâŋ, zorat itâ nâŋgâbi. Hân zirat a kutâ Sataŋ, zâk tosaŋaŋgât hâuŋâ mimbapkât mârum sâm kwâkâm pindap.”   
\s1 Kaapum zâk diiniŋgâmap.  
\p
\v 12 Yesu zâk yatâ sâmŋâ itâ sâm dâtnâŋgoip, “Den doŋbep ziap. Narâk ziren zo dâzâŋgua dap op nâŋgâm naŋgâbi?  
\v 13 Kaapum, den bonŋâ mariŋâ, zâk gem gam den bonŋâ dâzâŋgobap. Zik umgât den zo mân sâbap. Den nâgâren gâbâ nâŋgâbap, zo yatik sapsum ziŋgâbap. Oi kut ŋâi ŋâi gâtâm âsagibap, zo sapsum ziŋgâbap.  
\v 14 Den zo ninan gâbâ mem sâm muyagem ziŋgi kutsiŋginâ lum zaatpi.  
\v 15 Ibâgâren den bonŋâ ziap, zorat mariŋâ nâ. Zorat op itâ san, Nâgâren gâbâ den mem muyagem ziŋgâbap.”   
\s1 Yesu zâk âburem gâbap.  
\p
\v 16 “Narâk pâŋkânok ziap, zo âki aria kârunibi. Oi zorat kwâkŋan narâk pâŋkânok ziap. Zo âki ga nikpi.”  
\v 17 Yesu zâk yatâ sâi arâpŋâ nâmbutŋâ nen kwakmak op itâ âraguwen, “Den itâ sâp, ‘Narâk pâŋkânok ziap, zo âki aria mân nikpi. Oi zorat kwâkŋan narâk pâŋkânok ziap, zo âki ga nikpi.’ Oi den ŋâi itâ sap, ‘Ibâgâren zâibat.’”  
\v 18 Yatâ sâmŋâ sâwen, “Narâk pâŋkânok zo, zo wangât sap? Nen kwaksen.”   
\p
\v 19 Mâsikânam oindâ Yesuŋâ niŋgit umniŋan ek nâŋgâm itâ sâm dâtnâŋgoip, “Nâ itâ dâzâŋguan. Narâk pâŋkânok ziap, zo âki aria mân nikpi. Oi zorat kwâkŋan narâk pâŋkânok ziap, zo âki ga nikpi. Zen den zorat âragum te?  
\v 20 Nâ perâkŋak dâzâŋgobâ. Um kâtik, ziŋ none mua ko arâpnâ âigirâp isem umbâlâ utne a um kâtik, ziŋ sâtâre upi. Zen ko umbâlâ op ândibi. Ka umbâlâ upi, zorat hâuŋâ sâtâre upi.  
\v 21 Ambân ŋâi zâk katep mimbam sâknam patâ nâŋgâbap, zorâŋ katep âsagei sâknam buŋ oi sâknamgât nelâmkoi katepkât sâtâre upap.  
\v 22 Zen yatigâk narâk ziren umbâlâ op ândibi. Ândine mumuŋan gâbâ zaat ziŋgitsa ko umâlep upi. A zen umâlep zo mân kune buŋ upap.   
\p
\v 23 Nâ perâkŋak dâzâŋgobâ. Nâ mumuŋan gâbâ zaatsa zen kut ŋâi ŋâigât mân kwakŋâ mâsikânibi. Wangât, zen wan mo wangât Ibâgâren sâne kutnaŋgât op muyagem ziŋgâbap, zorat.  
\v 24 Ândim gawe, zoren kut ŋâi ŋâigât nâgât korân mân ninâu sâwe. Narâk zi ko sâtâre kwâkŋan ândibigât wan mo wangât ninâu sâne Ibânâ zâk muyagem ziŋgâbap.”   
\s1 Yesugât kot mem ândim ninâu sânat.  
\p
\v 25 “Den sâm gâwan, zo sumbuŋik dâzâŋgowan. Narâk ŋâi mâte upabân den sumbuŋâ mân dâzâŋgobat. Ibâgât topŋâ, zo muyabâk dâzâŋgobat.  
\v 26 Narâk zoren ziiŋak kutnâ mem ândim ninâu sâne Ibâ zâk âlip nâŋgâziŋgâbap. Nâ wangât kut ŋâi ziŋgâbapkât dukubat. Ibâ zâk ninâuziŋâ wâratkum âlip ziŋgâbap.  
\v 27 Nâ Ibâgâren gâbâ gewan, zo nâŋgâm umziŋâ gâsânomapkât Ibâ zâk yatik umŋandâ gâsâzâŋgomap.  
\v 28 Nâ Ibâgâren gâbâ hânân gewan. Oi hân zi birâm Ibâgâren âburem zâibâman.”   
\p
\v 29 Yesu zâk yatâ sâi arâpŋandâ itâ sâm dukuwen, “Zi den sumbuŋâ mân sâm, muyap dâtnâŋguat.  
\v 30 Zorat itâ nâŋgen. A ziŋâ mân mâsikâgine gâ gikak kut ŋâi ŋâi zo nâŋgâm naŋgâmat. Gâ Anutugâren gâbâ gâin, zo nâgâm kwâtâtien.”  
\v 31 Sâindâ Yesuŋâ itâ sâm dâtnâŋgoip, “Zen irabot zi nâŋgâm kwâtâtie?  
\v 32 Narâk ŋâi ziap, zo mâte oi nâ birânim siŋsururuŋ op mirâziŋan âibi. Oi nâbane ninik mân ândibat. Ibâ, zâk nâ sot ândimap.   
\p
\v 33 Nâgât um lumbe zeŋgâren zimbapkât yatâ dâzâŋguan. Zen hânân sâknam kwâkŋan ândibi. Ka nâŋâ tâmbetzâŋgobegât imbaŋâ zo kuan. Zorat umâlep op ândinek.”   
\c 17  
\s1 Yesuŋâ zikŋaŋgât ninâu sâip.  
\p
\v 1 Yesu zâk den zo sâmŋâ siŋâ sumbemân ekŋâ itâ sâip, “Ibâ, âburibatkât narâkŋâ mâte uap. Gâ nangâ, nâgât neule âsaknâ sâna âsagibap. Nâŋgoot yatik gâgât neule âsakŋâ sa âsagibap.  
\v 2 Gâ nangâ nâ hân dâp a zeŋgât mariziŋ nâbarin. A nâgâren zâmbarin, ândiândi kâtik muyagem ziŋgâbatkât sâm nigin.  
\v 3 Oi ândiândi kâtik zorat topŋâ itâ ziap. Gâ Anutu bonŋâ kânok sot sâŋgonnogin, Yesu Kristo, net a ziŋâ nikit net sot pâlâtâŋ utne ândiândi kâtik muyagem ziŋgârat.   
\p
\v 4 Nâ hânân ândim nep sâm nigin, zo tuum kwâkandâ neule âsakkâ muyagiap.  
\v 5 O Ibâna, hân mân muyageinân gâ sot sumbemân neule âsakŋânoot ândiwan, zo yatik narâk ziren mâburem nina mem ândibat.”   
\s1 Yesuŋâ arâpŋâ zeŋgât ninâu sâip.  
\p
\v 6 “Hânân a doŋbep zeŋgâren gâbâ nâgât siŋgi sâm gâsum sâlâpzâŋgoin, zo siŋgi dengâ sapsum ziŋgâwan. Zo gâgât siŋgi ândinetâ nâgât siŋgi sâin. Oi zen gâgât den nâŋgâm mem ândie.  
\v 7 Kut ŋâi ŋâi zemnigip, zo gâgâren gokŋik. Zo zen nâŋge.  
\v 8 Den nigin, zo ziŋga nâŋgâm umziŋan gei ziap. Oi nâ gâgâren gâbâ gewan, zo nâŋgâm kwâtâtie. Gikak nep diŋ sâm nigin, zo nâŋge.   
\p
\v 9 Nâ zeŋgât op gâgâren ninâu san. A um kâtik zeŋgât op mân san. A nigin zo, zeŋgât op ninâu san. Zen gâgât siŋgi ue.  
\v 10 A ambân nâgât siŋgiŋâ gâgât siŋgi. Gâgât siŋgi zorâŋ nâgât siŋgi. Oi umziŋan nâgât âsakŋâ muyagem ziap.   
\p
\v 11 Nâ hânân ândiândinâ ândia âkap. Zen ko hânân zi târokwap ândinetâ nâ gâgâren gâbâman.  
\p Ibâ hâlâlu, kutkâ nigin, zorat kutsiŋgigaŋgât imbaŋandâ pâit saaziŋgâna hâlâlu ândibi. Oi zen um kânok op ândibi. Net um kânok ândimet yatik zen um kânok ândibi.  
\v 12 A nigin, zen sot ândim kutsiŋgigaŋgât imbaŋandâ lâmbamzâŋgua ândiwe. Nep diŋ zo sâm nigip. Oi dâŋ galem otziŋga mân tâmbetagowe. Gâgât den kulem bon upapkât simgât siŋgi, zâk kânok tâmbetagoip.  
\v 13 Zi gâgâren gâbam hânân den yatâ dâgoga nâgât sâtâre, zo zeŋgâren ari sâtâre kwâkŋan ândibi.   
\p
\v 14 Gâgât den zo ziŋga mem ândine hângât siŋgi a, ziŋâ kâsa otziŋgâwe. Nâ hângât siŋgi mân ândiman. Arâpnâ zen yatâ hângât siŋgi mân ândimegât yatâ otziŋgâwe.  
\v 15 Arâpnâ hânân gâbâ diiziŋgâm zâibangât mân san. Bâliŋâ mariŋandâ tâmbetzâŋgobapkât san. Gâŋâ galemziŋ upangât san.  
\v 16 Nâ hângât siŋgi buŋâ. Zen yatigâk hângât siŋgi buŋâ.  
\v 17 Gâgât den bonŋâ umziŋan pâna âsagei târârak op ândibi. Gâgât denŋâ, den bonŋâ.  
\v 18 Gâŋâ sâŋgonnona hânân gem nep tuuwan, zo yatik sâŋgonzâŋgua zen um kâtik zeŋgâren nep tuubi.  
\v 19 Zen umziŋâ gâgâren pambigât zo yatik nâŋâ umnâ gâgâren paan.”   
\s1 Yesuŋâ kâmut gakârâpŋâ neŋgât ninâu sâip.  
\p
\v 20 “A zi kinze, zeŋgârâk mân ninâu san. Den siŋgi âlip sâne nâŋgâm pâlâtâŋ kwatnibi, zeŋgât sot ârândâŋ ninâu sân.  
\v 21 Zen um kânok op ândibigât dâgogan. Ibâ, gâ nâgât umgâ kinmap. Nâŋâ umnâ gâgâren kinmap. Zo yatik ziŋâ nekâren umziŋâ kinbap. Oi umziŋandâ gâsâyagom ândibi. Yatâ utnetâ ko um kâtik a zen gâ sâŋgonnona gewan, zo nâŋgâm kwâtâtibi.  
\v 22 Net um kânok ândimet, zo yatik um kânok op ândibi. Zo yatâ ândibigât neule âsakŋâgâ nigin, zo ziŋgâwan.  
\v 23 Nâ umnandâ gâsâzâŋgua gâ yatik umgândâ gâsânona umziŋ kânok op kwâkâbap. Zen yatâ ândine um kâtik zen gâŋâ sâŋgonona gewan, zo nâŋgâm biraŋbi. Oi umgandâ nâ kâpinom yatik zen kâpizâŋgomat, zo nâŋgâm biraŋbi.   
\p
\v 24 Ibâ, A nigin, zo biken nâ sot ândibigât dâgogan. Oi zen biken nâ sot ândim neule âsakŋânâ ikpigât dâgogan. Neule âsaknâ zo umâlepkaŋgât op hân mân muyageinân nigin.   
\p
\v 25 O Ibâ, târârak mariŋâ, um kâtik a zen topkâ mân nâŋgâwe. Nâ ko topkâ nâŋgâman. Oi kâmut gakârâpnâ, zen gâŋâ sâŋgonnona gewan, zo nâŋgâme.  
\v 26 Nâ gâgât den siŋgi sâm muyagem ziŋgâwan. Oi sâm muyagem ziŋgâm zâibat. Oi umgâ gâsânomap, zo yatik umgandâ zen gâsâzâŋgoi nâ yatik umnandâ gâsuziŋgi ândibat.”   
\c 18  
\s1 Yesuŋâ Gezemane kâlamân ari gâsuwe.  
\r (Mt 26:47-56; Mk 14:43-50; Lu 22:47-53)  
\p
\v 1 Yesu zâk den zo sâm naŋgâm arâpŋâ diiniŋgi Yerusalem kamânân gâbâ gemŋâ Kidoroŋ too nirem hân ŋâi nak kâlam ŋâi zeip, zoren zâiwen.  
\v 2 Yesu sot arâpŋâ, nen zoren âsâbâŋ mindumarâwengât Yuda zâk kâlam zo ekmâip.  
\v 3 Zoren ândeindâ Yudaŋâ tirik namâ kâwali a sot a sâtŋâ nâmbutŋâ diiziŋgi gawe. Kembugât namâ galem a pâtâ sot Parisaio a, ziŋ sâŋgonzâŋgone gawe.   
\p
\v 4 Oi Yesu zâk kut ŋâi ŋâi okŋaŋgâbi, zo nâŋgâm arâpŋâ nâmbamŋâ âi mâsikâziŋgip, “Zen ŋâi kârum ge?”  
\v 5 Sâi ziŋâ sâwe, “Yesu, Nasarete kamânân gokŋâ.” Sâne itâ sâm dâzâŋgoip, “Nâ zi.” Oi Yuda zâk kâwali a zen sot kirip.  
\v 6 Yesuŋâ sâip, “Nâ zi.” Sâm dâzâŋgoi kândât kândât âim ge kom ziwe.   
\p
\v 7 Yatâ utne du zagâtŋâ mâsikâziŋgip, “Zen ŋâi kârum ge?” Sâi ziŋâ sâwe, “Yesu, Nasarete kamânân gokŋâ.”  
\v 8 Sâne Yesuŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Nâ mârum dâzâŋguan. Nâ ko zi. Nâ kârunim ge oi ko arâpnâ zi birâziŋgâne âibi.”  
\v 9 Yatâ oi mârum den itâ sâip, zo bon oip, “A nigin, zen galem otziŋga mân tâmbetagowe.”   
\p
\v 10 Oi Simoŋ Peteroŋâ sâu mem ândeip, zo inzurân gâbâ sâmbum tirik namâ galem a, zâkkât kore a kindap bongen kârâm kwâkip. Kore a zorat kutŋâ Maiko.  
\v 11 Yatâ oi Yesuŋâ Petero itâ sâm dukuip, “Sâugâ inzurân pâna giarik. Dapkât uat? Dap nâŋgat? Sâknam Ibânandâ nâgât siŋgi sâip, zo birâbat?”  
\v 12 Oi kâwali a sâtŋâ sot Yuda zeŋgât a sâtŋâ, zen Yesu gâsum bikŋâ saawe.  
\v 13 Saamŋâ Hanasigât mirin diim zâiwe.  
\p Narâk zoren a ŋâi kutŋâ Kaipa, zâk Kembugât tirik namâ galem a zeŋgât patâziŋâ op ândeip. Kaipa zâk Hanasigât bâratŋâ meip.  
\v 14 Kâipa zâk mârum Yuda a sâtŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “A kâmut nen tâmbetagobemgât a kânokŋâ neŋgât hâuniŋâ moi âlip upap.”   
\s1 Petero zâk Yesu kwâimbâŋaŋgip.  
\r (Mt 26:69-70; Mk 14:66-68; Lu 22:55-57)  
\p
\v 15 Yesu diim âine Simoŋ Petero sot bukuŋâ ŋâi, zet bet moliziŋgâm âiwet. Oi bukuŋâ zâk tirik namâ galem a patâ ek nâŋgâmâip. Zorat Yesu molim âim ârândâŋ dâmân kâligen bagiwe.  
\v 16 Petero zâk ko pâit âkŋan mâtâbân kirip. Oi Bukuŋâ zâk tirik namâ galem a pâtâ ek nâŋgi ândeipkât mâtâp galem ambân dukoi mâtâp mem pâi Peteroŋâ pâit umŋan bageip.  
\v 17 Mâtâp galem ambân, zorâŋ Petero ekŋâ itâ sâm dukuip, “A ândiren zirat arâpŋâ zeŋgât kâmurân gokŋâ, gâ.” Sâi Peteroŋâ sâip, “Nâ buŋâ.”  
\v 18 Sâi kore a sot kâwali a, zen pateŋ op kârâp om nâŋgâm kinetâ Petero zâk yatik osetziŋan kârâp nâŋgâm kirip.   
\s1 Tirik namâ galem a patâ zâk Yesu sâm mâsikâ okŋaŋgip.  
\r (Mt 26:59-66; Mk 14:55-64; Lu 22:66-71)  
\p
\v 19 Tirik namâ galem a patâŋâ Yesu diŋâ sâip sot arâpŋâ gâsuziŋgip, zorat sâm mâsikip.  
\v 20 Mâsiki Yesuŋâ den itâ melâŋ dukuip, “Nâ den muyap sâman. Tirik namin sot mâpâmâpâse namin Yuda a ziŋ mindune dâzâŋgoman. Nâ tik mân sâman.  
\v 21 Zorat gâ wangât nâ mâsikânigat? Den dâzâŋgua nâŋgâme, zo mâsikâziŋgâna dinnâ zo dâgone nâŋgâ.”   
\p
\v 22 Yatâ sâi kâwali a kirâwe, zeŋgâren gâbâ a ŋâi Yesugât pâlomŋan komŋâ itâ sâip, “Gâ tirik namâ galem a patâ wangât den yatâ zo dukuat?”  
\v 23 Sâi Yesuŋâ itâ sâip, “Den gâŋgoŋâ san oi ko zorat topŋâ sâna nâŋgâbâ. Nâ den târârak sa wangât nogat?”  
\v 24 Yesugât bikŋâ saane kiri Hanasiŋâ sâi tirik namâ galem a patâ Kaipa, zâkkâren diim âiwe.   
\s1 Peteroŋâ Yesu kwâimbi sâp karâmbut oip.  
\r (Mt 26:71-75; Mk 14:69-72; Lu 22:58-62)  
\p
\v 25 Oi Simoŋ Petero, zâk kârâp nâŋgâm kiri mâsikâm sâwe, “Arâpŋâ zeŋgâren gokŋâ ŋâi, gâ?” Sâne kwâimbâm sâip, “Nâ buŋâ.”  
\v 26 Sâi tirik namâ galem a patâgât kore a ŋâi Peteroŋâ kindapŋâ kârâm kwâkip, zâkkât torenŋandâ itâ sâip, “Gâ kâlamân zâk sot ândina geksan.”  
\v 27 Yatâ sâi Peteroŋâ dum kwâimbi zorenâk kurukŋâ diŋsâip.   
\s1 Yesu Roma a kutâgâren diim âiwe.  
\r (Mt 27:1-2, 11-14; Mk 15:1-5; Lu 23:1-5)  
\p
\v 28 Yuda zeŋgât hânân a kutâ ŋâi ândeip, kutŋâ Pilato. Zâk Roma zeŋgât kâmurân gokŋâ. Haŋgât ŋâtikŋâ Yesu zâk Kaipagât mirin gâbâ diim gem a kutâgâren âiwe. Pasowa kendongât sâkziŋ kubikkubik narâk oip, zorat itâ nâŋgâwe, “Hân ŋâin gokŋâ, zorat ko zâkkât namin zâinat, zo ko Anutuŋâ niŋgiri mân dâp upap.” Yatâ sâmŋâ a kutâgât namin mân zâiwe.  
\v 29 Sombemân kine a kutâ Pilatoŋâ mirâ gwenduin âi kin mâsikâziŋgip, “A zi wan tosagât diim ge?”  
\v 30 Sâi ziŋâ sâwe, “A zi bâliŋ mâme mân ândei sâi gâgâren mân diim gabem”   
\p
\v 31 Sâne Pilatoŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Wangât nâgâren diim ge? Ziiŋâ gurumin den ziap. Zo wâratkum ziiŋak sâm kwâkânek.” Sâi Yuda a sâtŋâ, ziŋ itâ sâwe, “Nen mumuŋan zâmbanzâmbanŋaŋgât mâtâp dooŋguwe.  
\v 32 Sâna poru nagân kumbigât nâŋgen.” (A poru nagân zaŋgonzâŋgoŋ, zo Roma a zo ziiŋâ opmarâwe.) Yatâ sânetâ Yesu zikŋak poru nagân kune mumbapkât den mârum sâip, zo kâtigeip.   
\p
\v 33 Pilatoŋâ namâ kâligen âim konsâi Yesu ari sâm mâsikip, “Gâ perâkŋak Yuda a zeŋgât a kutâ?”  
\v 34 Sâi Yesuŋâ itâ sâm dukuip, Den zo gikâ umgât sat mo a nâmbutŋandâ dâgone sat?”  
\v 35 Sâi Pilatoŋâ itâ sâm dukuip, “Nâgât dap dap nâŋgat? Nâ Yuda a? Gikâ kâmut sot patârâpkâ, zen nâgâren gâbanse. Gâ wan tosa oin?”   
\p
\v 36 Yatâ sâi Yesuŋâ itâ sâm dukuip, “Nâ a kutâ ândiândi, zo ândian. Oi ko holinâ ŋâi yatâ ândian. Nâ hân a kutâ zen yatâ ândia sâi arâpnâ ziŋ kâmbam mem galem otnine Yuda a ziŋ mân gâsunim gabe. Nâ a kutâ holinâ ŋâi yatâ ândian.”  
\v 37 Sâi Pilatoŋâ sâm mâsikip, “Gâ gikaŋgât nâ a kutâ ândian sat?” Sâi Yesuŋâ sâip, “Sat, zo. Nâ a kutâ op hânân ge den bonŋâ sâm muyagibatkât âsagiwan. Ŋâi zâk dinnâ nâŋgâm lubap, zo ko den bonŋaŋgât buku upap.”  
\v 38 Sâi Pilatoŋâ sâip, “Den bonŋâ, zo dap dap?”  
\s1 Pilato zâk Yesu mumbapkât sâm kwâkip.  
\r (Mt 27:15-31; Mk 15:6-20; Lu 23:13-25)  
\p Yatâ sâmŋâ gwenduyân âi kin Yuda a itâ sâm dâzâŋgoip, “Nâ a zirât tosaŋâ kâruan.  
\v 39 Zeŋgât orot mâme mâtâpŋâ ŋâi ziap. Zen Pasowa kendonân sânetâ a tâk namin ândine zeŋgâren gâbâ ŋâi olaŋ ziŋgâman. Oi zi nâŋgâne dâp oi Yuda a kutâziŋâ olaŋ ziŋga ândibap.”  
\v 40 Yatâ sâi Yuda a zen zâk den sâm kambâŋâ sâwe, “Zâk buŋâ. Baraba olaŋ niŋgâban.” Baraba zâk kâmbu kambâm a tâk namin pane ândeip.   
\c 19  
\p
\v 1 Pilatoŋâ Yesu diim namin zâimŋâ sâi kâwali a ziŋâ Yesu inzut kuupŋootŋâ lapirâwe.  
\v 2 Zen lapitŋâ itâ sâwe. “Gâ nâ a kutâ sâmat, zorat a kutâgât pindok sot hâmbâ zi hutgonamen.” Yatâ sâmŋâ tâk sâtmam goŋkom kâukŋan pane giarip. Oi hâmbâ kuriŋâ, a kutâgât hâmbâ giŋaŋgâne giarip.  
\v 3 Yatâ opŋâ um topŋan âi kin siŋan gem sâwe, “Oe, Yuda zeŋgât a kutâ.” Yatâ sâm bitziŋandâ si sâŋgânŋan kuwe.   
\p
\v 4 Oi Pilatoŋâ Yuda a zeŋgâren dum âi itâ sâm dâzâŋgoip, “Zen iknek. Nâ zeŋgâren diim gandâ ziiŋak topŋâ nâŋgânek. Nâ tosaŋâ kâruan.”  
\v 5 Oi Yesu zâk kâukŋâ kâpiwe sot hâmbâ kuriŋâ, zo sot gem ga kiri Pilatoŋâ tirâpzâŋgom sâip, “A zi iknek.”  
\v 6 Sâi tirik namâ galem a patâ sot a sâtŋâ, zen ekŋâ den kambâŋ sâm sawe, “Zâk poru nagân kunek.” Sâne Pilatoŋâ sâip, “Nâ tosaŋâ kâruangât ziiŋak mem poru nagân kunek.”  
\v 7 Sâi Yuda a ziŋ itâ sâwe, “Zikŋaŋgât nâ Anutugât nanŋâ sâmap. Zâk Anutu hutkum sâmap. A yatâ zo mumbigât gurumin dinniŋan ziapkât mumbap.”   
\p
\v 8 Yuda a sâtŋâ, ziŋâ Yesu zâk zikŋaŋgât nâ Anutugât nanŋâ sâmap sânetâ Pilatoŋâ zo nâŋgâm keŋgâtŋaŋgât oip.  
\v 9 Oi Yesu diim mirâ kâligen âim mâsikâm sâip, “Gâ ikâ gâbâ âsagein?” Sâi Yesuŋâ den hâuŋâ mân sâip.  
\v 10 Yatâ oi Pilatoŋâ itâ sâm dukuip, “Gâ den mân dâtnobam uat? Nâŋâ sa ândiban. Nâŋâ sa poru nagân mumban. Zorat imbaŋâ niwe, zo nâŋgat?”   
\p
\v 11 Sâi Yesuŋâ itâ sâm dukuip, “Gâ yen sâi nâgât den mân sâbat. Nâgât den sâbangât Anutuŋâ ubâ imbaŋâ gigipkât sat. Oi zorat nâbanse, a zorat tosaziŋ gâgât zo walâwalâŋ.”  
\v 12 Sâi Pilatoŋâ den zo nâŋgâm Yesu olaŋbat sâm mâtâp kâruip. Kârui Yuda a ziŋ den sâm kambâŋ sâwe, “Gâ a zo olaŋâ a kutâ patâniŋâ Româ kamânân ândiap, kutŋâ Sisa, zâkkât buku mân op ândiban. Wangât, a zi zâk zikŋaŋgât nâ a kutâ sâmap. Zâk Sisa kâsa okŋaŋgâmap, zorat.”   
\p
\v 13 Yatâ sâne Pilatoŋâ den zo nâŋgâm sâi Yesu diim gine den sâm kwâkâkwâkâŋ tâtatŋan tâip. Oi tâtatŋâ zorat Yuda a ziŋâ ziiŋ denân Gabata sâmarâwe. (Niiŋ denân ko a patâ zeŋgât kiaŋ kâtŋâ tuutuuŋ.)  
\v 14 Oi Yuda zeŋgât kendon patâ kutŋâ Pasowa, zo mâte oi kut ŋâi ŋâi kubikkubik narâk oi mirâ bâkŋan oi Pilatoŋâ tapŋâ Yuda a itâ sâm dâzâŋgoip, “Iknek. Zi a kutâziŋâ, zo ka.”  
\v 15 Sâi zen den sâm hoŋsâwe, “Zâk buŋ oik. Zâk buŋ oik. Poru nagân kunek.” Sâne Pilatoŋâ mâsikâm sâip, “A kutâziŋâ sa poru nagân kumbigât se?” Sâi Tirik namâ galem a patâ ziŋâ den itâ dukuwe, “Neŋgât a kutâ ŋâi buŋâ, Sisa kânok.”  
\v 16 Sâne Pilatoŋâ nâŋgâziŋgâm Yesu poru nagân kumbigât ziŋgip.   
\s1 Yesu poru nagân kune moip.  
\r (Mt 27:32-44; Mk 15:21-32; Lu 23:26-43)  
\p
\v 17 Kâwali a, zen Yesu gâsum poru nak pindâne lugi hân ŋâi kutŋâ kâuk siŋit (Yuda zeŋgât denân Goligata), zoren âiwe.  
\v 18 Zoren diim âim poru nagân kuwe. Oi bâliŋ mâme a zâgât, ŋâi toren, ŋâi toren poru nagân zâkom kwânâŋgâzikâm Yesu osetzikŋan kwânâŋgâwe.   
\p
\v 19 Pilatoŋâ sâi Yesugât kâuk kwâkŋan nagân den itâ kulemguwe, “Yesu Nasarete kamânân gokŋâ, Yuda zeŋgât a kutâ.”  
\v 20 Den zo Yuda denân, Roma denân sot Grik denân kulemguwe. Yesu kuwe, hân zo kamân gootŋan zeipkât a ambân doŋbepŋâ âim gam den zo sâlâpkuwe.  
\v 21 Yuda zeŋgât tirik namâ galem a patâ, ziŋ Pilato itâ sâm dukuwe, “Yuda zeŋgât a kutâ mân kulemgu. Itâ kulemgu. Zikŋak itâ sâip, ‘Nâ Yuda zeŋgât a kutâ.’”  
\v 22 Yatâ sâne Pilatoŋâ sâip, “Sâ kulemgue, zo yatik zeik.”   
\p
\v 23 Kâwali a kimembut, ziŋ Yesu poru nagân komŋâ sâk pâke umŋaŋgât sâkŋaŋgât, zo mem kâsâpkum aŋgâwe.  
\v 24 Hâmbâ umŋan zorat itâ sawe, “Zo mânâŋgârindâ bâliŋ opap.” Yatâ sâm wenzu pam ikne muyageip dâp miwe. Yatâ utnetâ Kembugât ekabân den kulemguwe, zo bon oip. Den zo itâ,  
\q1 “Hâmbânâ kwâkŋan kâsâpkum miwe. Hâmbâ umŋan ko zorat wenzu pam ikne muyagei miwe.”  
\p Kâwali a zen yatâ urâwe.   
\p
\v 25 Yesugât poru topŋan ambân kirâwe, zo kutziŋâ itâ. Mamŋâ sot mamŋaŋgât gatŋâ. Maria, Kelopagât ambinŋâ sot Maria, Madala kamânân gokŋâ.  
\v 26 Yesu mamŋâ sot aŋâ nâ umŋandâ gâsunimap, net nikiri kiritâ mamŋâ itâ sâm dukuip, “Nangâ zi eknan.”  
\v 27 Yatâ sâmŋâ nâ itâ dâtnogip, “Mamgâ zi eknan.” Yatâ sâipkât narâk zorenâk Yesu mamŋâ diiga nâgât mirin topkwap tâtat mâme oip. Oi yatâ ândim gâip.   
\s1 Yesu moip.  
\r (Mt 27:45-56; Mk 15:33-41; Lu 23:44-49)  
\p
\v 28 Yesuŋâ nepnâ âkap nâŋgâm Kembugât ekabân den ziap, zo bon upapkât den itâ sâip, “Toogât otnigap.”  
\v 29 Oi hâkop ŋâi umŋan winiga too kâlakŋâ zeip. Zoren âi saru kâmon zoren pam sâmbum kikerân sum kapiŋkum lâuŋan pane neip.  
\v 30 Yesu zâk too zo nemŋâ itâ sâip. “Mârum âkap.” Yatâ sâmŋâ kâuk pindiŋsâi kaapumŋâ taki moip.   
\p
\v 31 Yuda zeŋgât kendon patâgât kubikkubik narâk oi itâ nâŋgâwe, “A zen kendonân poru nagân kinetâ mân dâp upap.” (Kendon zo Yuda zeŋgât kendon patâ.) Yatâ nâŋgâm Pilatogâren âi dukuwe, Kâwali a zen a poru nagân kirâwe, zeŋgât sooziŋ siŋit kom namuŋne mumbigât sot kâmbarâŋziŋâ mâkâm hanzâŋgobigât Yuda a nâŋgâziŋgip.  
\v 32 Oi kâwali a zen bâliŋ mâme a zagât zo soozik siŋit kom namuŋâwe.  
\v 33 Yatâ opŋâ Yesugâren ga igâwe. Zâk mârum moip. Yatâ ekŋâ sooŋâ siŋit mân kom namuŋâwe.  
\v 34 Kâwali a ŋâiŋâ Yesu parâmŋan kâlâuŋâ sum kwâpârâŋgi gilâm sot too gem gâip.  
\v 35 Nâ zo egâwangât perâkŋak san. Nâ nâŋgan, den zo bonŋâ. Zorat zen nâŋgâne bon upap.   
\p
\v 36 Kembugât ekabân mârum itâ kulemguwe, zo bon upapkât urâwe. Den zo itâ,  
\q1 “Zen siŋitŋâ mân kom namuŋbi.”   
\p
\v 37 Oi Kembugât ekabân den ŋâi itâ ziap,  
\q1 “Zen sum pâroŋ parâwe, zâkkâren sen kwap ikpi.”   
\s1 Yesu hanguwe.  
\r (Mt 27:57-61; Mk 15:42-47; Lu 23:50-56)  
\p
\v 38 Kwâkŋan Yosepe, Arimataia kamânân gokŋâ, zâkŋâ Pilatogâren âimŋâ Yesugât kâmbarâŋ mâkâbapkât sâip. Sâi Pilatoŋâ nâŋgâŋaŋgi âi kâmbarâŋ mem ârip. (Mârum Yosepe zâk Yesugât a ândeip. Ka zâk Yuda a sâtŋâ zeŋgât keŋgât op zo muyap mân sâm ândeip.)  
\v 39 Oi a ŋâi mârum ŋâtigân Yesugâren gâip, kutŋâ Nikodemo, zâk kelâk hitom âlip top ŋâi zagât mâporâwe, irâ patâ kât mimiŋ yâmbâtŋâ, zo yatâ zo mem âim Yosepe bekŋan meip.  
\v 40 Bekŋan mei Yesugât kâmbarâŋ saŋgonŋâ sâŋgum kâu sot kelâk hitom âlipŋâ, zorâŋ kâpiwet. Yuda a ziŋ yatâ opmarâwe.  
\v 41 Oi Yesu kuwe, hân zorat ginŋan nak kâlam ŋâi zeip. Zoren kât mâtâp kwâpârâŋgâne zeip. Zoren a ŋâi mârum mân zâmbarâwe. Narâk zoren Yuda zeŋgât kendon patâ mâte oipkât Yesugât kâmbarâŋ zo pâŋkânogân zo parâwet.  
\v 42 (-)   
\c 20  
\s1 Yesu mumuŋan gâbâ zaarip.  
\r (Mt 28:1-8; Mk 16:1-8; Lu 24:1-12)  
\p
\v 1 Yuda zeŋgât kendon âki haŋgât ŋâtikŋâ Maria, Madala kamânân gokŋâ, zâk Yesugât kwagân arip. Âi takâm egi kât patâ mâtâp mârum dooŋguwet, zo kâbakŋine zeip.  
\v 2 Yatâ ekŋâ sârârâk kârâm âim Simoŋ Petero sot Yohane, nâ Yesuŋâ umŋandâ gâsunimap, net muyagenikâm dâtnâkom sâip, “Kembugât kâmbarâŋ, zo kwagân gâbâ mem arie. Oi ikâ âi pe, zo nen mân nâŋgen.”   
\p
\v 3 Yatâ sâi Petero sot bukuŋâ nâ, net mirin gâbâ gemŋâ kwagân âiwet.  
\v 4 Mâtâbân sârârâk kârâm âim nâŋâ Petero walâm kek âim kândon takâwan.  
\v 5 Âi takâm kât mâtâpŋan mân bagim yen pindiŋsâm eksa sâŋgumâk zei egâwan.  
\v 6 Simoŋ Petero, zâk bet gamŋâ kât mâtâpŋan bagim sâŋgumâk zei egip.  
\v 7 Sâŋgum ŋâi Yesugât kâukŋâ kâpiwet, zo zei egip. Sâŋgum zo sâŋgum nâmbut zen sot mân zeip. Zikŋik kâpiyagom zeip.  
\v 8 Yatâ zei kândom kwagân âi takâwan, nâŋâ bagimŋâ yatik ek, zaatsap zo bonŋâ sâm zo nâŋgâwan.   
\p
\v 9 Ombeŋan ândiwenân Yesu mumuŋan gâbâ zaatpapkât Kembugât ekaban den ziap, zo mân nâŋgâm kwâtâtiwen.  
\v 10 Yatâ ekŋâ a zagât net kamânân âburem âiwet.   
\s1 Yesu zâk Maria Madala kamânân gok, zâkkâren muyageip.  
\r (Mk 16:9-11)  
\p
\v 11 Maria zâk kwak sâtŋan kin iseip. Isem tap ko pindiŋsâmŋâ kwagân egip.  
\v 12 Egi sumbem a zagât hâmbâzik kâukâu Yesu mârum zeibân zo tâitâ zikirip. Ŋâi zâk kâukŋâ zeibân, ŋâi kiŋâ zeibân tarâwet.  
\v 13 Oi zikŋâ sâwet, “Ambân, gâ wangât isem taat?” Sâitâ zâkŋâ sâip, “Kembunaŋgât kâmbarâŋ mem ŋâin âine kâruan.”  
\v 14 Yatâ sâm puriksâm Yesu zikŋâ egip. Egip, zo Yesu holiŋâ mân ek nâŋgip.   
\p
\v 15 Oi Yesuŋâ mâsikâm sâip, “Ambân, gâ wangât isiat? Ŋâi kârum taat?” Oi Mariaŋâ a zo kâlam mariŋandâ kinzap nâŋgâm itâ sâm dukuip, “Patânâ, gâ kâmbarâŋâ mem ŋâin âi paat oi ko sâna nâŋgâm âi mimbat,”  
\v 16 Sâi Yesuŋâ sâip, “Maria.” Sâi puriksâm Yuda denân Raboni sâip (niiŋ denân ko, Patânâ).   
\p
\v 17 Yesuŋâ itâ sâm dukuip, “Irabot Ibâgâren zâibâman. Ibâgâren mân zariangât gâ mân gâsum aŋgân kârâniban. Gâ âi bukurâpnâ itâ sâm dâzâŋgo, ‘Nâgât Ibâ, zeŋgât Ibâ, nâgât Anutu, zeŋgât Anutu, zâkkâren zâibâman.’”  
\v 18 Maria, Madala kamânân gokŋâ, zâk âburem kamânân âimŋâ arâpŋâ itâ sâm dâtnâŋgoip, “Nâ Kembu eksan.” Yatâ sâmŋâ Yesuŋâ den sâip, zo arâpŋâ dâtnâŋgoip.   
\s1 Arâpŋâ zen mirâ kâligen mindune zeŋgâren muyageip.  
\r (Mk 16:14-18; Lu 24:36-49)  
\p
\v 19 Sirâm zoren ŋâtiksâi arâpŋâ nen Yuda a sâtŋâ zeŋgât keŋgât op mirin mindum mân gabigât mirâ mâtâp dooŋgumŋâ tarâwen. Tâindâ Yesu zâk osetniŋan âsagem kin itâ sâm dâtnâŋgoip, “Um lumbe zeŋgâren zimbap.”  
\v 20 Yatâ sâmŋâ bikŋâ toren toren sot parâmŋâ, zo tirâpnâŋgoip. Oi arâpŋâ nen Kembu ekŋâ umniŋ âlip oip.  
\v 21 Yesuŋâ dum zagâtŋâ dâtnâŋgoip, “Um lumbe zeŋgâren zimbap. Ibânandâ sâŋgonnogip, yatik nâŋgoot zen sâŋgonzâŋguan.”  
\v 22 Yatâ sâmŋâ waatniŋgâm sâip, “Tirik Kaapum minek.  
\v 23 Zen a zeŋgât tosaziŋ birânetâ buŋ upap. Ka tosaziŋ zimbapkât sâne zemziŋgâbap.”   
\s1 Tomagât den siŋgi.  
\p
\v 24 Yesu arâp kiin zagât, neŋgâren gokŋâ ŋâi kutŋâ Toma (Zâk booboo a konsâwen.) zâk ŋâin âi ândei Yesugât arâpŋâ, nen minduindâ muyageniŋgip.  
\v 25 Oi bet a bukurâpŋâ nen siŋgi zo Toma itâ sâm dukuwen, “Nen Kembu iksen.” Yatâ sâindâ Tomaŋâ itâ sâm dâtnâŋgoip, “Ninak sinnandâ ekŋâ bikŋan gutŋâ sâlâpnandâ pamŋâ parâmŋan gâsum dinziŋâ nâŋga bon upap.”   
\p
\v 26 Yatâ sâi ko bet ândim nâŋgâ kânok zoren Yesu arâpŋâ, nen Toma sot ârândâŋ mindum mirâ mâtâp dooŋgumŋâ tarâwen. Tâindâ Yesuŋâ osetniŋan muyagem kin itâ sâm dâtnâŋgoip, “Um lumbe zeŋgâren zimbap.”  
\v 27 Yatâ dâtnâŋgomŋâ Toma itâ dukuip, “Toma, sâlâpkâ ziren pânan. Bitnâ gâsum ek. Bikâ pam parâmnan weenan. Oi gâ um zagât mân op nâŋgâm pâlâtâŋ kwatni.”  
\v 28 Sâi Tomaŋâ sâip, “Gâ Kembunâ sot Anutunâ.”  
\v 29 Sâi Yesuŋâ dukuip, “Gâ neksatkât nâŋgâm pâlâtâŋ kwatnigat? A zen mân nekŋâ nâŋgâm pâlâtâŋ kwatnime, zeŋgât nâŋga sâtâreŋoot uap.   
\s1 Ekap zirat topŋâ.  
\p
\v 30 Yesuŋâ arâpŋâ nen sot tap kulem top top tuugip, torenŋâ zo ekap ziren mân kulemguwan.  
\v 31 Den kulemguwan, zo itâgât kulemguwan. Zen sâlâpkum nâŋgâm Yesu zâk a bâliŋan gâbâ mâkâniŋgâbapkât mârum sâsâŋ, Anutugât nanŋâ. Den zo nâŋgâne bon upap. Oi zikŋâ nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâm kutsiŋgiŋaŋgât opŋâ ândiândi kâtik mimbi.   
\c 21  
\s1 Arâpŋâ saruyân ândine zeŋgâren âsageip.  
\p
\v 1 Ândim Yesuŋâ arâp neŋgâren dum muyageniŋgip. Tiberia saruyân itâ muyageniŋgip.  
\v 2 Simoŋ Petero, Toma (booboo a), Natanae, Kana kamân Galilaia hânân gokŋâ, Zebedaiogât nanzatŋâ Yakobo sot munŋâ nâ sot arâpŋâ nâmbutŋâ zeŋgâren gâbâ a zagât. A yatâ zo mindum ândiwen.  
\v 3 Ândeindâ Simoŋ Peteroŋâ itâ sâm dâtnâŋgoip, “Nâ saru zuu mimbam âibâman.” Sâi niŋâ sâwen. “Nen ârândâŋ.” Sâmŋâ âi waŋgâyân zâim ŋâtik zoren zuugât nep tuum ândim mân muyagiwen.   
\p
\v 4 Sâruyân ândeindâ mirâ haŋsâbam oi Yesuŋâ sagân ga kirip. Kiri Yesu tobatŋâ mân ek nâŋgâwen.  
\v 5 Oi Yesuŋâ mâsikâniŋgâm sâip, “Katep, zen zuu ŋâi mie?” Sâi niŋâ sâwen, “Buŋâ.”  
\v 6 Sâindâ itâ sâm dâtnâŋgoip, “Irâ zo bongen pane giari saru zuu doŋbep sândubi.” Sâi irâ pâindâ giari saru zuu doŋbep patâ gam geine sâmbum osiwen.   
\p
\v 7 Yesu umŋandâ gâsunimap, nâŋâ Petero itâ dukuwan, “Zo Kembu.” Sa Petero zâk Kembu kutŋâ nâŋgâm nepkât sâŋgumâk lap ândeipkât hâmbâŋâ mem hurâgum saruyân pâtan arip.  
\v 8 Nen kârebân mân ândiwen. Sak gootŋan ândiwen. Arâpŋâ nâmbutŋâ, nen waŋgâyâk sâtŋan âinam zuu sot irâ, zo diigindâ tâi âiwen.   
\p
\v 9 Sagân zâimŋâ kut ŋâi ŋâi itâ muyagiwen. Kârâp sisiŋan saru zuu sot nalem sem zeip.  
\v 10 Âi takindâ Yesuŋâ itâ sâm dâtnâŋgoip, “Zuu mie, zo torenŋâ mem ganek.”  
\v 11 Sâi Simoŋ Petero, zâk waŋgâyân zâim zuu irâ zo sâmbui sagân gâip. Oi irin zo zuu patâ patâ doŋbep 153 yatâ, zo ziwe. Oi irâ zo mân âmbârâŋgip, zorat nâŋgindâ metŋâ oip.   
\p
\v 12 Yesuŋâ itâ sâip, “Zen ga nalem ninek.” Sâi arâpŋâ nen dap yatâ mâsikâbem, “Gâ ŋâi.” Nen Kembu zo nâŋgâwen.  
\v 13 Oi Yesuŋâ neŋgâren gamŋâ nalem sot zuu kâsâpkum niŋgip.   
\p
\v 14 Zo Yesu mumuŋan gâbâ zaatŋâ muyageniŋgi sâp karâmbut oip.   
\s1 Yesuŋâ Petero sâp kârâmbut den sâm mâsikip.  
\p
\v 15 Haŋgât nalem neindâ ko Yesuŋâ Simoŋ Petero itâ sâm mâsikip, “Simoŋ, Yohanegât nanŋâ, Bukurâpkâ zi, zen umziŋandâ gâsânome. Gâŋâ walâziŋgâm umgandâ gâsânomat?” Sâi Peteroŋ sâip, “Kembu, Nâ gâgât otnimap, zo nâŋgat.” Sâi Yesuŋâ dukuip, “Gâ râma gwamŋâ gakârâpnâ galem otziŋgâban.”   
\p
\v 16 Yatâ sâm dum mâsikip, “Simoŋ, Yohanegât nanŋâ, gâ perâkŋak umgandâ gâsânomat?” Sâi Peteroŋâ sâip, “Kembu, nâ gâgât otnimap, zo nâŋgat.” Sâi Yesuŋâ dukuip, “Râma gakârâpnâ zeŋgât galem otziŋgâm ândiban.”   
\p
\v 17 Yatâ sâm dum mâsikip, “Simoŋ, Yohanegât nanŋâ, gâ perâkŋak nâgât otgimap?” Yesuŋâ sâp karâmbut den yatâ sâi ko Petero umŋâ bâlei sâip, “Kembu, gâ kut ŋâi ŋâi zo nâŋgâm nâŋgâmat. Oi nâ gâgât otnimap, zo nâŋgat.” Sâi Yesuŋâ sâip, “Gâ râma gakârâpnâ galem otziŋgâm ândiban.  
\v 18 Nâ perâkŋak dâgobâ. Gâ sigan ândim zoren mo zoren âibam otgigi âimâin. Oi bet ko gâ sombâ opŋâ bikâ pâna kâsarâpkâ ziŋ saagim gobi.”  
\v 19 (Yesuŋâ zo yatâ sâm Petero mumbapkât den dukuip. Mumbap, zoren a ziŋâ ekŋâ Anutu sâm âlip kwâkŋaŋgâbigât nâŋgâm sâip.) Den yatâ sâm dukuip, “Gâ molini.”   
\p
\v 20 Oi Petero zâk puriksâm a Yesu umŋandâ gâsunimap, nâ kândâtŋan ga negip. Mârum Yesu mân mom arâpŋâ nen sot nalem neip, narâk zoren nâ Yesu gootŋan âi itâ mâsikâwan, “Kembu, ŋâiŋâ sâi gâsâgobi?”  
\v 21 Oi nâ bet ga Peteroŋâ nekŋâ Yesu nâgât mâsikâm sâip, “Kembu, a zirâŋ dap upap?”  
\v 22 Mâsiki Yesuŋâ itâ sâm dukuip, “Zâk ândei nâ puriksâbat mo zâk ândim mumbap, zorat gâ zâkkât wangât sat? Gâ yen ga molini.”  
\v 23 Yatâ sâi ko arâpŋâ sot bukurâpziŋ Yohane nâgât itâ sâm gulipkuwe, “A zo mân mumbap.” Ka Yesu zâk nâgât yatâ mân sâip. Zâkŋâ itâ sâip, “Zâkŋâ ândei âburibat mo ândim mumbap, zorat gâ wangât zâkkât sat?”   
\s1 Yohanegât bukurâpŋâ den murukŋâ kulemguwe.  
\p
\v 24 A zorâŋ kut ŋâi ŋâi zo ek nâŋgâm sâm muyagem ekap zi kulemgoip. Zâk kwembiŋ den kulemgoip. Oi nen zâkkât itâ nâŋgâmen, “Diŋâ zo bonŋâ.”   
\p
\v 25 Yesuŋâ kut ŋâi ŋâi doŋbep oip, zo ekabân mân kulemguwen. Zo ekabân kulemgum naŋgindâ sâi hân zi piksâi a ziŋ mân sâlâpkum nâŋgâbe.  
\p Zo yatik.