\id JAS - Komba NT [kpf] -Papua New Guinea 1980 (DBL 2014) 
\h YAKOBO 
\toc1 Ekap Yakoboŋâ kulemgoip 
\toc2 Yakobo 
\toc3 Yak 
\mt1 Ekap Yakoboŋâ kulemgoip.  
\c 1  
\s1 Mâsimâsikâgât bonŋâ.  
\p
\v 1 Nâ Yakobo, Anutu sot Kembu Yesu Kristo, zekât kore aŋâ. Kembugât a kâmut gakârâp siŋsururuŋ op âi ândie, zen sâm sâtâre otziŋgâm ekap zi kulemguan.   
\p
\v 2 Bukurâpnâ, zeŋgâren mâsimâsikâ top top muyagei nâŋgâne sâtâreŋoot upap.  
\v 3 Zen itâ nâŋgâbi. Zen mâsimâsikâyân ândine zeŋgâren kâtigigiŋ, zo muyagibap.  
\v 4 Oi kâtigigiŋ, zo zeŋgâren bonŋâ muyagem kâtigibap. Oi muyagei zen umgât sikum Anutugât den mân kârum tosaziŋ buŋ op hâlâlu ândibi.   
\s1 Nâŋgânâŋgâ kârum Kembugâren ninâu sânat.  
\p
\v 5 Zeŋgâren gâbâ ŋâiŋâ nâŋgânâŋgâ kârum Anutugâren ninâu sâi pindâbap. Anutu zâk a sâm bâliŋ den zo mân dâtnâŋgom um bâbâlaŋŋaŋgârâk nâŋgânâŋgâ âlipŋâ niŋgâmap.  
\v 6 Zorat a um zagât opŋâ buŋâ, Kembu nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâm ninâu sâbi. Ka a um zagât upap, zo pibâ gâi saru âbâŋgum âim gâmap, zo yatâ upap.  
\v 7-8 A yatâ zo Kembugâren ninâugât hâuŋâ mimbatkât sâi mân pindâbap. Um zagât op gulip ândimap, yatâ zorâŋ mân pindâbap.   
\s1 Sikumziŋ zâizâiŋ zorâŋ bonŋâ buŋâ.  
\p
\v 9 A ziŋ a kanpitâ zâkkât nâŋgâne gigiŋâ opmap. Ka Anutuŋâ a zo a bonŋâ kwânâŋgi sâtâre patâ upap.  
\v 10 Oi yatigâk a ziŋ a sikumŋoot zâkkât nâŋgâne zâizâiŋ opmap. Ka Anutuŋâ a yatâ zo zâkkât sikumŋoot zorat nâŋgi gigiŋâ opmap. Pâliŋpâliŋ neule bâloŋâ kek âmbârâŋgâm gemap, zo yatik a sot sikumŋâ kek buŋ opmap.  
\v 11 Mirâsiŋ takâmŋâ hibuk bâloŋâ egi âkâm gem neuleŋâ buŋ opmap. Zo yatik sikum a nepziŋâ tânâmŋan birâm neule yatâ op buŋ upi.   
\p
\v 12 Ŋâi zâk mâsimâsikâyân kâtigibap, zâkkât nâŋga sâtâreŋoot uap. Zâk kâtigem umŋâ oi ândei Kembuŋâ sâŋgânŋâ pindi ândiândi kâtik ândibap. Zo umziŋâ zâkkâren kinzap, zeŋgât siŋgi sâip.   
\s1 Mâsimâsikâgât den.  
\p
\v 13 A ŋâi, zâk bâliŋaŋgât mâsimâsikâgât itâ mân sâbap, “Anutuŋâ bâliŋaŋgât mâsikânigap.” Bâliŋaŋgât mâsimâsikâ, zo Anutugâren mân ziap. Zâkŋâ a ŋâi bâliŋaŋgât mân mâsikâbap.  
\v 14 Mâsimâsikâ zo itâ muyagemap. Ŋâi zâk zikŋak âkŋâleŋandâ diimap.  
\v 15 Oi âkŋâleŋâ kâmbo kwap katep mimbap, kutŋâ bâliŋâ. Bâliŋandâ lâmbatŋâ sâk sot um ârândâŋ mumuŋ op simgât siŋgi upabot.   
\p
\v 16 Bukurâpnâ, um gulip upegât gasâziŋ kârâm ândibi. Bâliŋâ, zo hânân gâbâ âsagemap. Âlipŋâ, zo sumbemân gâbâ âsagemap.  
\v 17 Kut ŋâi ŋâi âlipŋâ top top, zo uren gâbâ âsakŋâ Ibâ kânok, zâkkâren gâbâ gemap. Zâkkâren, kâin yatâ, kwâtepmâtep mân ziap.  
\v 18 Anutuŋâ nâŋgâm sâlâpkuipkât den bonŋandâ nan bârarâp muyageniŋgip. Oi zâkkât arâp zeŋgât teŋgâyân kândom op kinatkât yatâ otniŋgip.   
\s1 Den nâŋgânâŋgâŋ zorâŋâ buŋâ, luluŋâ zorâŋ bonŋâ.  
\p
\v 19 Bukurâpnâ, zen nâŋgânek. Aŋâ den nâŋgânatkât bâbâlaŋ utnat. Den sâsâŋ sot kuk den sâsâŋ, zorat yâmbârinat.  
\v 20 A kuk orotŋâ, zo Anutugât târârak mâtâp zo wâlap.  
\v 21 Zorat zen um sumun sot gâŋgoŋâ zo birâm mulunân ândim siŋgi âlip den umziŋan pâip, zo buku op mem ândibi. Zorâŋâ um dâpziŋ kubikpapkât imbaŋâ zemŋâŋgap.   
\p
\v 22 Zen den kindapŋak mân nâŋgâbi. Buŋâ. Nâŋgâm lubi. Ŋâi zâk kindapŋak nâŋgâbap zo ko umŋâ kâitkum simgât siŋgi upap.  
\v 23 Ŋâi zâk den nâŋgâm mân lubap, zâk aŋâ si sâŋgânziŋ niniŋgurân ikme, zo yatâ upap.  
\v 24 Zen si sâŋgânziŋ ekŋâ birâm âim tobatziŋ nelâmzâŋgomap.  
\v 25 Ŋâi zâk Kembugât gurumin den bonŋâ nâŋgâm lum kâtigem ândibapŋâ bonŋâ ek âkŋâlem op ândibap.   
\s1 Siŋgi âlibân ândiândigât den.  
\p
\v 26 Ŋâi zâk siŋgi âlibân ândiman sâm lâu sâput mân galemgumap, zo ko umŋâ kâitkumap. A yatâ zorâŋ siŋgi âlibân ândiândiŋ zo yenŋâ upap.  
\v 27 Malâ mandu umbâlâ op ândine ziŋgit on galem otziŋgâbi. Oi hânân bâliŋâ ziap, zo umziŋ sumunkombapkât kândâtkubi. Zen yatâ op ândinetâ Anutuŋâ ziŋgiri âlip oi itâ sâbap, “Siŋgi âlip mem ândie.”   
\c 2  
\s1 Sikumziŋoot sot kanpitâ zo dâbâk otziŋgâbi.  
\p
\v 1 Bukurâp, zen âsakŋâ mariŋâ, Kembuniŋ Yesu Kristo, zâkkâren nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâmeŋâ a zâizâiŋ gigiŋâ kut ŋâi ŋâi hâtubâtu mân otziŋgâbi.  
\v 2 Nâ itâgât san. Yesugât a kâmut minduminduziŋan a ŋâi, lomba a, kamân ŋâin gokŋâ zâk hâmbâ neuleŋoot sâŋgân zâizâiŋ gâi a ŋâi, lomba a, kamân ŋâin gokŋâ hâmbâŋâ alâkŋâ pam kândâtŋan gâbap.  
\v 3 Oi zen a hâmbâ neuleŋoot zo ekŋâ itâ sâm dukubi, “Gâ zi ga. Tâtat âlipŋâ mâteyân zi ge tat.” Yatâ sâm a kanpitâ itâ dukubi, “Gâ ândi kin mo kiaŋ ginŋan ge tat.”  
\v 4 Zen a zeŋgât holiziŋâ mân nâŋgâm yatâ upme. Zen zo yatâ osetziŋan hâtubâtu otziŋgâme. Yatâ op Kembugât mâtâp gulipkume.   
\p
\v 5 Bukurâpnâ, den sa nâŋgânek. Anutuŋâ a dap yatâ zo gâsum sâlâpzâŋgoip? Hânân a kanpitâ ândime, zen nâŋgâm pâlâtâŋân umgât gom sambe opŋâ Anutu um topŋan ândibigât gâsum sâlâpzâŋgoip. Zo a umziŋandâ zâkkâren kinmap, zeŋgât siŋgi sâip.  
\v 6 Oi zen ko a kanpitâ sinziŋ ginŋandâ ziŋgitme. A ikâ ziŋ denân zâmbanme? A sikumziŋ patâ zorâŋ kâsa otziŋgâm denân zâmbanme.  
\v 7 Oi a sikumziŋoot ziŋ Yesugât kutsiŋgi âlip kwâkniŋan zarip, zo sâm bâliŋ kwapme.   
\s1 Den ŋâi lum ŋâi birâbirâŋ, zo mân dâp uap.  
\p
\v 8 Gikaŋgât opmat, yatik bukugaŋgât upan. Den kâtik kombâŋâ zo yatâ Kembugât ekabân kulemgune ziap. Zo lune perâkŋak âlip upap.  
\v 9 Ka a sât hâtubâtu otziŋgâbi zo ko bâliŋ utne gurumin den zorâŋâ topziŋ sâm muyagibap.  
\v 10 Ŋâi zâk gurumin den nâmbutŋâ lumŋâ ŋâi birâbap, zo den ku a upap.  
\v 11 Zorat sâbâ. A ŋâigât ambân, zâk sot mân ândiban sâip, zâkŋagâk gâ kâmbam mân kumban sâip. Oi gâ a ŋâigât ambân sot mân ândimŋâ a kâmbam kumban zo ko gâ den ku a upan.  
\v 12-13 A ŋâi um lâklâk buŋ otziŋgâmap, zâk gâtâm Anutuŋâ yatigâk um lâklâk buŋ okŋaŋgâbap. Ka a um lâklâk op buku otziŋgâbap, zâkkât topŋâ Anutuŋâ sâm muyagei Kembugât mâteŋan keŋgât buŋ kinbap. Zorat gurumin den zorâŋ topniŋ sâm muyagibap. Zo nâŋgâm kwâtâtemŋâ um lâklâk op târârak op ândibi.   
\s1 Nâŋgâm pâlâtâŋ bon buŋâ sot gukupitŋâ.  
\p
\v 14 Bukurâpnâ, a ŋâi nâ nâŋgâm pâlâtâŋ sot ândian sâbap, oi buku mân otziŋgâbap, zâk nâŋgâm pâlâtâŋŋâ zo dap op tâmbet agoagoŋan gâbâ mâkâbap?  
\v 15-16 A mo ambân ŋâiŋâ hâmbâ, sâk pâke mo nalem kârum ândei kâmut zeŋgâren gâbâ ŋâiŋâ mân bekŋan memŋâ itâ dukubap. “Gâ âlip âi ândiban. Gâ pateŋ opatkât sâkkâ kâpiban. Gâ nalem nem âkon upan.” Ŋâi zâk lâuŋandik yatâ sâm dap op bekŋan mimbap?  
\v 17 Zorat a ŋâi nâŋgâm pâlâtâŋ sot ândian sâm buku mân otziŋgâbap, zâkkât nâŋgâm pâlâtâŋ zo mumuŋâ sânat.   
\p
\v 18 Mo a ŋâiŋâ itâ sâbap? Gâ nâŋgâm pâlâtâŋ zemgigap. Nâ ko buku orotŋâ zemnigap. Nâŋgâm pâlâtâŋgâ buku orotŋâ buŋâ, zo tirâpnona ikpâ. Oi nâ buku orotŋaŋgât nep tuum nâŋgâm pâlâtâŋnaŋgât bonŋâ tirâpgobat.  
\v 19 Anutu kânok ândiap, den zo nâŋgâm kwâtâtemat. Gâ zo yatâ nâŋgâm kwâtâtem sumbemgât siŋgi uan sâmat. Ka zitâ sâ nâŋgâ. Wâke ziŋâ zo yatâ nâŋgâm Anutugât keŋgât op sânâmziŋ sâmbumap.  
\v 20 Gâ a um kwamen, nâŋgâm pâlâtâŋ sot buku orot buŋâ. Nâŋgâm pâlâtâŋgâ zo yenŋâ.   
\s1 Abaram sot Rahaba zet nâŋgâm pâlâtâŋ op bonŋâ muyagiwet.  
\p
\v 21 Nâŋgâm pâlâtâŋ bonŋâ zorat sa nâŋgâ. Sâkunniŋâ Abaram, zâkkât nanŋâ Kembugât siŋgi sâm kumbat sâi Anutuŋâ nâŋgi tosaŋâ buŋ oip. Zo orot mâmeŋaŋgât yatâ oip.  
\v 22 Oi itâ nâŋgâ. Abaramgât nâŋgâm pâlâtâŋ zo orot mâmeŋandâ bekŋan meip. Oi nâŋgâm pâlâtâŋâ târokwâi patâ oip.  
\v 23 Oi zorat Abaramgât den kulem ŋâi itâ ziap,  
\q1 “Abaram zâk Anutugât diŋâ nâŋgi bon oipkât Anutuŋâ zâkkât nâŋgi târârak oip.”  
\p Oi zorat Abaramgât itâ sâwe, “Zâk Anutugât buku kânok.”  
\v 24 Iknek. Anutu zâk a ŋâi nâŋgâm pâlâtâŋŋaŋgârâk egi tosaŋâ buŋ mân upap. Egi buku orotŋaŋgât nep mâpot tuugi tosaŋâ buŋ upap.   
\p
\v 25 Oi yatik narâk ŋâin Anutuŋâ Kanaan hân zo Isirae zeŋgât siŋgi sâi laŋ mâman ambân Rahaba, zâkŋâ Anutugât den nâŋgi bon oi Isirae a zagât hân ek mânâŋgârâwet, zet zâkkâren gâitâ buku otzikâm tik mâtâp zâpari âiwet. Rahaba zâk buku orotŋaŋgât nep tuugipkât Anutuŋâ nâŋgi tosaŋâ buŋ oip.  
\v 26 Zorat itâ ziap. Sâk zâk kaapumŋâ buŋ op mumuŋâ muyagemap, zo yatigâk buku orotŋâ buŋ oi nâŋgâm pâlâtâŋâ zo mumuŋâ opmap.   
\c 3  
\s1 Nâmbâlamniŋ galem utnat.  
\p
\v 1-2 Bukurâpnâ, nen aksik patâ sâm tâpâkumen, zorat zeŋgâren gâbâ doŋbepŋâ um bâbâlaŋ kwâkâziŋgâziŋgâŋ nep tuunat mân sâbi. Nâŋgânek. Den sâm kwâkâkwâkâŋ narâkŋan Kembuŋâ kwâkâziŋgâziŋgâŋ a nen den bâliŋâ sâm ândimen, zorat hâuŋâ yâmbâtŋâ niŋgâbap. Nen aksik patâ âsâbâŋ sâm tâpâkumen. A ŋâiŋâ den bâliŋ mân sâbap, zâkkât a âlip, târârak sâsâŋ. Yatâ zorâŋ um sâkŋaŋgât âlip upapkât nep tuubap.  
\v 3 Bâu patâ biosi zen dinniŋâ lubigât lâuziŋan tâk kâtik pamen. Zo pam kwâkŋan tap mem purikgurik tuugindâ âime.  
\v 4 Waŋgâgât yatik nâŋgâme. Zen patâ oi pibâ kâtikŋandâ kom alei âime. Oi mâbugwâbure tuutuuŋâ mâiktârâ zo mem mâburine mâtâp âiâiŋ dâp âimap.  
\v 5 Oi a nâmbâlam zo yatik mâiktârâ, zo kut ŋâi ŋâi yâmbâtŋâ op zâimap.  
\p Nâŋge. Kârâp zâk mâiktârâ. Yatâ zorâŋ hibugân pâindâ sem naŋgâmap.  
\v 6 Nâmbâlamziŋ zo kârâp yatâ. Zâkŋâ sâk toren walâziŋgâm bâliŋaŋgât mam op nep tuumapŋâ um sâkniŋ sumunkomap. Oi ândiândiniŋâ oi semap. Zikŋâ ko sim kârâbân gâbâ kârâp sâugi semap.  
\v 7 Zuu top top saruin sot hânân sot nii, mulum, zo aŋâ mem sândukŋan kwatziŋgâmen.  
\v 8 Nâmbâlam ko a ŋâiŋâ dap op mem sândukŋan kwâpap? Zâk âkonŋâ buŋâ, purikgurik op bâliŋâ memap. Mulum kâtik, kwaru yatâ.  
\v 9 Nâmbâlamniŋandâ Kembu Ibâniŋ sâm âlip kwapmen. Oi nâmbâlamniŋandik a Anutugât holi tobat sâm bâliŋ kwatziŋgâmen. Lâu zobik den âlip sot bâliŋâ gemap.   
\p
\v 10 Bukurâpnâ, yatâ zorâŋ mân dâp uap.   
\p
\v 11 Dabân yatâ too sinŋan zobigâk naamŋâ sot kâlakŋâ mâpot gem gâbabot?   
\p
\v 12 Bukurâp, koserân dap yatâ koliŋ muyagibap? Mo samân dap yatâ zâlâli muyagibap? Mo saruŋâ samŋâ upap?   
\s1 Nâŋgânâŋgâ uren gok sot âmbiren gok.  
\p
\v 13 Zeŋgâren gâbâ nâŋgânâŋgâ a mo nâŋgâm upme, zo ândie? Zâk lumbeŋâ ândim orot mâme âlip muyagem ândei nâŋgânâŋgâŋaŋgât topŋâ muyagei a ikpi.  
\v 14 Oi zeŋgât umziŋan um kâlak sot um zâizâiŋ zei sâkziŋ mem zâim den bon nâŋgen sâne sarâ upap.  
\v 15 Nâŋgânâŋgâ mâtâp zo ubâ gâip mân sâsâŋ. Buŋâ. Nâŋgânâŋgâ zo hânân gokŋâ. Ayân gok. Sataŋgâren gok.  
\v 16 Kâsa kâsa, um kâlak sot zâizâiŋ zimbap, zo yatik kâsâp sot sumunŋâ zo zem zâibap.   
\p
\v 17 Nâŋgânâŋgâ uren gokŋâ, zorâŋâ ko mâtâp âlip itâ muyagemap. Um salek, lumbeŋâ, sât lulu, buku orot sot siŋgi âlipkât bonŋâ nâmbutŋâ. Um zagât mo sarâ ândiândiŋ buŋâ.  
\v 18 Lumbeŋaŋgât nep tuume, zen arikŋâ kâmitne târârakŋaŋgât bonŋâ muyageziŋgâmap.   
\c 4  
\s1 Sâknam nep tuum bon mân muyamuyagiŋ.  
\p
\v 1 Zeŋgâren kâsa sot kâmbam zemap, zo top wangât? Sâkkât âkŋâle zemap, zorâŋ kâmbamgât nep tuumap.  
\v 2 Zen um sâkkât âkŋâle op kut ŋâi mân mime. Kâmbam kom kâsa op kut ŋâi mân mime. Zen ninâu buŋ ândime, zorat.  
\v 3 Oi zen kut ŋâigât ninâu sâm âim ma ko mân mime, zo ko umziŋan den bâliŋâ zei ninâu sâme. Zen itâ nâŋgâme, “Kut ŋâi zo muyageniŋgi kâtigem um sâkniŋaŋgât âkŋâle zorat bonŋâ muyaginat.”   
\s1 Umniŋandâ ŋâin ŋâin mân nâŋgânat.  
\p
\v 4 Haai, târotâro mânâmânâŋgât zen. Hânân kut ŋâi ŋâi ziap, zorat siŋgi ândibanŋâ Anutu kândâtkuban. Zo nâŋge mo buŋâ? Zorat ŋâi zâk hânân kut ŋâi ŋâi ziap, zo buku okŋaŋgâbapŋâ Anutu kâsa okŋaŋgâbap.  
\v 5 Mo den kulem ŋâi ziap, zo nâŋgâne yen opmap? Den zo itâ,  
\q1 “Umniŋan Kaapum pâip, zo zâkkât siŋgiyâk ândibapkât kâtigemap.”   
\p
\v 6 Den kulem ŋâi ko itâ ziap,  
\q1 “Tânnâŋgonâŋgoŋ, zo doŋbep niŋgâmap.”  
\p Zorat den ŋâi itâ ziap,  
\q1 “Anutu zâk a zâizâiŋ zeŋgât tân kwâkâmap. Ka a ziiŋaŋgât nâŋgâne gemap, zo ko tânzâŋgozâŋgoŋ zo ziŋgâmap.”   
\p
\v 7 Zorat Anutu um topŋan gigiŋ op ândibi. Oi Sataŋ kâsa minŋaŋgâne birâziŋgâm âibap.  
\v 8 Zen Anutu mâte okŋaŋgâne zâkoot zen mâte otziŋgâbap. Bâliŋ mâme a ambân, zen bâliŋâziŋâ saŋgon birânek. Âi kom ga kom upme, zen umziŋ saŋgone salek oik.  
\v 9 Zen topziŋ nâŋgâm biraŋŋâ isem umbâlâ upi. Girâŋziŋâ zo melâŋ umbâlâ upi. Oi sâtâreziŋ zo melâŋ girâp isebi.  
\v 10 Kembugât mâteŋan umziŋ diim ge ândine zâkŋâ mem zaatziŋgâbap.   
\s1 Kembu mân walâm ândinat.  
\p
\v 11-12 Bukurâpnâ. Gurumin den mariŋâ sot sâm kwâkâkwâkâŋ a kânok ândiap. Zâk zâŋgobap mo kubikziŋgâm birâziŋgâbap, zorat imbaŋâ zemŋâŋgap. Zen ko sâm bâliŋ mân upi. Ŋâi zâk bukuŋâ sâm bâliŋ kwap hâuŋaŋgât den sâbap, zâkŋâ gurumin den sâm bâliŋ kwap kândaŋbap. Gâ gurumin den sâm bâliŋ kwap kândaŋban zo ko sât luluŋ a mân op, sâm kwâkâkwâkâŋ a upan. Gurumin den mariŋâ sot sâm kwâkâkwâkâŋ a kânok ândiap. Zâk zâŋgobap mo kubikziŋgâm birâziŋgâbap, zorat imbaŋâ zemŋâŋgap. Gâ wangandâ bukugaŋgât den hâuŋâ sâban? Zo Kembugât nep.   
\s1 Kembuŋâ nâŋgâniŋgi kut ŋâi utnat.  
\p
\v 13-16 Bâi, itâ nâŋgânek. Zen itâ sâme, “Itârâŋ mo mukan kamân zoren âi kut ŋâi ŋâi aŋgâgwaŋgâ op kât sikum mem ândeindâ kendon zi âki âburinat.” Zen zâizâiŋ den sâm sâkziŋ mem zâime. Zâizâiŋ den zo bâliŋâ. Mukan zo mo zo muyagibap, zo zen mân nâŋge. Mo ândiândiziŋâ zo dap yatâ? Zo kaapum yatâ. Zo mâik ŋâi muyagem zorâŋak buŋ upap. Zorat itâ sânetâ dâp upap, “Kembuŋâ nâŋgâniŋgi wâgân ândim yatâ mo yatâ utnat.”  
\v 17 Ŋâi zâk mâtâp âlipŋâ zo ekŋâ laŋ birâbap zo ko tosa muyagibap.   
\c 5  
\s1 A kât sikumgât âkŋâle upme, zeŋgât den.  
\p
\v 1 Kât sikum a zen sâknam muyageziŋgâbap, zorat kânŋan isem umbâlâ utnek.  
\v 2 Irâ sikumziŋ alâgem buŋ upap. Oi pet hâmbâziŋ mem ândime, zo hângât siŋgi.  
\v 3 Narâk pâŋkânok oi zen sikum motziŋ minduwe, zo birâbi. Goide kât sot kâtziŋâ zo bâliŋ opŋâ hân oi zorâŋâ topziŋâ sapsubap. Kârâpŋâ yatâ ziŋgesei sâknam nâŋgâbi.  
\v 4 Nâŋgânek. A nepziŋ hibuk urine kâitzâŋgom nep sâŋgân diim gei ziŋgâwe. Oi kâlamziŋan bon mimiŋ nep tuuwe, zen yatik otziŋgâne isene sumbem kâwali a zeŋgât Kembu kindapŋan giarip.  
\v 5 Sikum a ziŋ hânân sâknam kâbâ yâmbât buŋ ândim âkŋâliwe. Nen bâu nalem ziŋgindâ nem lâmbatne zâŋgom om nimen. Zen zo yatâ sii nalem patâ nem ândimŋâ kâmbamgât siŋgi op narâk patin bâu yatâ zâŋgom tâmbetzâŋgobi.  
\v 6 Sikum a ziŋ a târârak diŋâ sâm kwâkâm laŋ kâmbamân parâwe. Zâk sâkŋaŋgât hâuŋâ mân sâip.   
\s1 Sâknam kwâkŋan ândim Kembu patâniŋ gâbapkât mambât ândinat.  
\p
\v 7 Bukurâpnâ, zen Kembu gâbapkât mambât âkon buŋ ândibi. Nâŋge. Nep mariŋâ ŋâiŋâ nep kârâm kâmit nalem bonŋâ âsagibapkât mambât ândimap. Oi maa sot map dâbâk oitâ bonŋâ lâmbatpapkât nâŋgâm ândimap.  
\v 8 Oi Kembugât narâkŋâ pâŋkânok uapkât zen âkon buŋâ mambât ândim umziŋ tângune kâtigibap.   
\p
\v 9 Bukurâp, zen a torenŋâ mân sâm bâliŋ kwatziŋgâbi. Kuk den mân dâzâŋgobi. Patâŋâ gam hâuŋâ ziŋgâbapkât. Nâŋgânek. Patâniŋâ zâk hâŋgi kândâtŋan ga kinzap.   
\p
\v 10 Bukurâpnâ, Propete Kembugât sâtkât den sâweŋâ sâknam kwâkŋan ândim kâtigiwe. Zeŋgât mâtâp zo lâŋbi.  
\v 11 Nâŋge. Sâknam kwâkŋan kâtigem ândiwe, zeŋgât nâŋgindâ âlip uap. Hiobe zâk sâknam kwâkŋan ândim mân loreip. Zâkkât den siŋgi nâŋge. Oi Kembuŋâ um nâŋgâm bet kut ŋâi ŋâi âlipŋâ pindip, zo nâŋge. Kembugât tânzâŋgozâŋgoŋ sot buku orotŋâ patâ ziap.   
\s1 Sâm kâtik den.  
\p
\v 12 Bukurâpnâ, den ŋâi zi sa nâŋgânek. Zen sumbemân mândâm den sâm kâtigime. Zen hânân kwap den sâm kâtigime mo kut ŋâi ŋâiyân kwap den sâm kâtigime. Zo mân upi. Zen dinziŋâ perâkŋakkât bonŋâ perâkŋagâk âsagibap. Mo buŋâ sâne buŋ upap. Zo tosa muyagibegât yatâ upi.   
\s1 Mâsek zine kut ŋâi upi.  
\p
\v 13 Zeŋgâren gâbâ a ŋâiŋâ sâknamân ândibap, zâk Anutugâren ninâu sâbap. Ŋâi zâk sâtâre op ândibap, zâk mâpâmâpâse kep mimbap.  
\v 14 Zeŋgâren a ŋâi mâsek upap, zâkŋâ Yesugât kâmut a sâtŋâ sâi gam zâkkât op ninâu sâbi. Oi Kembugât kot sâm kelâk too saŋgonŋaŋgâbi.  
\v 15 Zen nâŋgâm pâlâtâŋân ninâu sâsâŋ, zorâŋ mâsekŋâ kubikpap. Kembuŋâ a zo tângoi âlipŋâ upap. Tosaŋâ oip, zo gulipkubap.  
\v 16 Zorat zen âlip upigât bâliŋâziŋâ sapsum ninâuŋâ tânagobi. A târârak ŋâi ninâu sâi imbaŋoot upap.  
\v 17 Propete Elia, zâk a nen yatâ. Zâk map mân gibapkât kâtigem ninâu sâip. Ninâu sâi kendon patâ karâmbut sot kâin nâmburân kânok zorat umŋan map mân gem zeip.  
\v 18 Oi bet dum ninâu sâi sumbemân gâbâ map gei hânân kut ŋâi ŋâi kâmŋâ takip.   
\s1 Gulip orotŋâ zo diiziŋgâne gabi.  
\p
\v 19-20 Bukurâp, zeŋgâren gâbâ ŋâi zâk den bonŋâ zorât mâtâp, zo birâm walâm ari buku ŋâiŋâ diigi âburem gâbap, zo ko zâk itâ nâŋgâbap, “Ŋâi zâk bukuŋâ mâtâp bâliŋan gâbâ diimŋâ Anutugâren pâi Anutuŋâ a zorat tosa doŋbep gulipkubap. Oi a zo um dâpŋâ mumuŋaŋgât siŋgi oibân gâbâ mâkâbap.”  
\p Zo yatik.