\id HEB - Komba NT [kpf] -Papua New Guinea 1980 (DBL 2014) 
\h HEBIRAIO 
\toc1 Hebiraio a zeŋgât ekap 
\toc2 Hebiraio 
\toc3 Heb 
\mt1 Hebiraio a zeŋgât ekap.  
\c 1  
\s1 Yesu zâk Anutugât topŋâ sâm muyagem niŋgip.  
\p
\v 1 Anutu zâk mârumŋan Propete zikŋâ topŋâ dâzâŋgoi ziŋâ sâkurâpniŋ den holiŋâ top topŋâ dâzâŋgom gawe.  
\v 2 Bet narâk murukŋan ândien zi sâi nanŋandâ diŋâ dâtnâŋgoip. Mârumŋan Anutuŋâ sâi nanŋâ hân sot kut ŋâi ŋâi aksik muyageip. Zorat nanŋâ zâk a sot kut ŋâi ŋâi zorat mariŋâ upapkât sâm pindip.  
\v 3 Anutuŋâ sâi nanŋaŋgâren zik holi tobat âsakŋâ muyagem ziapkât ândiândiŋaŋgât dâp ândimap. Oi imbaŋâ diŋandâ kut ŋâi ŋâi hânân sot sumbemân zo tângoi zemap. Zâkŋâ bâliŋâniŋâ saŋgon kubikŋâ sumbemân zâimŋâ Anutu kâwali boriboriŋoot taap, zâkkât âsan bongen zâi ândiap.  
\v 4 Zâk sumbem a walâziŋgâm ândiap. Zâk kot patâ memŋâ kutŋâ sumbem a zeŋgât walâziŋgip, ândiap.   
\s1 Sumbem a zen gigiŋâ. Nanŋâ zâk zâizâiŋ.  
\p
\v 5 Nanŋâ zâk zâizâiŋ ândiap. Sumbem a zen ombeŋan ândie. Sumbem a zeŋgât mâsikâziŋgâm sâbâ. Anutuŋâ sumbem a ŋâi zitâ dukuip?  
\q1 “Gâ nannâ. Nâ itârâŋ gâsum sâlâpgoga nannâ ândiat.”  
\p Mo sumbem a ŋâigât itâ sâip?  
\q1 “Nâŋâ zâkkât ibâ op ândibat. Zâkŋâ nannâ op ândibap.”  
\p Buŋâ. Anutuŋâ sumbem a ŋâigât den yatâ zo mân sâip.  
\v 6 Ka Anutuŋâ nanŋâ kânok sâŋgongui hânân gâi Anutuŋâ zâkkât den itâ sâip,  
\q1 “Sumbem a zen nannâ mâpâsibi.”   
\p
\v 7 Anutuŋâ sumbem arâpŋâ zeŋgât itâ sâip,  
\q1 “Nâŋâ sa sumbem arâpnâ pibâ upme. Oi sa ko kore arâpnâ kârâp bâlam upme.”   
\p
\v 8 Ka nanŋaŋgât itâ sâip,  
\q1 “Anutu, gâ a kutâ op ândim zâimâmban. Nepkâ sot imbaŋâgâ zo zinziŋ kâtik zimbap. A kutâ tângâ zo mem târârak ândim a ambân kembu otziŋgâm ândiban.  
\v 9 Târârakŋaŋgât otgimap. Bâliŋâ âkon opmat, zorat Anutu, gâgât Anutu sâtâregât kelâk saŋgongigip. Zo bukurâpkâ saŋgonziŋgip, zeŋgât dâp buŋ, walâziŋgip.”   
\p
\v 10 Anutuŋâ nanŋaŋgât den ŋâi itâ sâip,  
\q1 “Kembu, gâ topkwâkwatŋan hân muyagein. Oi sumbemŋâ sumbemŋâ muyagein.  
\v 11 Hân sumbem, zet buŋ upabot. Gâ ko ândim zâimâmban. Hân sumbem, zet hâmbâ yatâ sâŋgiŋâ upabot.  
\v 12 Hâmbâ yatâ sâŋgiŋâ oitâ mem kâpizikâban. Kâpizikâmŋâ uŋakŋâ muyagezikâban. Gâ ko ândimat yatik ândim zâiban. Gâgât narâk zo mân âkâbap.”   
\p
\v 13 Anutuŋâ sumbem a ŋâi zitâ dukoip?  
\q1 “Gâ âsannâ bongen tâtna kâsarâpkâ minduziŋga kiŋgaŋgât kombâŋ upi.”   
\p
\v 14 Sumbem a ŋâi den yatâ mân dukoip. Sumbem a zen Kembugât kore a ândie. Zen Tirik Kaapum yatâ betniŋan mimbigât sâsâŋ. Anutuŋâ sumbem a sâŋgonzâŋgoi a sumbemgât siŋgi ândien, neŋgâren gam betniŋan mime.   
\c 2  
\s1 Kubikkubik den mân birânat.  
\p
\v 1 Zorat nen den siŋgi âlip nâŋgâwen, zo tâpâkum lorem birâbemgât nâŋgâm kâtiginat.  
\v 2 Anutuŋâ sâi sumbem arâpŋâ diŋâ sâkurâpniŋ dâzâŋgowe. Oi den sâwe, zo âsagemŋâ kâtik op zeip. Oi den zo birâmarâwe, zo hâuŋoot opmâip.  
\v 3 Narâk ziren ko Kembu zikŋak kubikkubikninaŋgât den sâm muyageip. Oi kindapziŋandâ nâŋgâwe, zen den zo dâtnâŋgone kâtigeip. Zorat dap dabân den kubikniŋgâbapkât imbaŋâ zemŋâŋgap, zo birindâ hâuŋâ buŋ upap?  
\v 4 Anutu zikŋâ imbaŋâ sen pup sot sen mârât muyagem den zo tângoip. Sâi Tirik Kaapumŋâ nâŋgip dâp imbaŋâ kâsâpkum niŋgip.   
\s1 Yesu zâk narâk pâŋkânok sumbem a ombeziŋan ândeip.  
\p
\v 5 Narâk bet muyagibap, zorat sânâ. Narâk zoren Anutuŋâ a ŋâi kembuniŋâ patâ kwânâŋgâbap. Sumbem a patâ op ândibigât mân sâip.  
\v 6 Agât op sâip. Kembugât a ŋâiŋâ zorat den sâm muyageip. Den zo itâ,  
\q1 “Anutu, gâ wangât a zeŋgât op nâŋgâmat? Agât kiurâp wangât ek galem otziŋgâmat?  
\v 7 Zen narâk pâŋkânok sumbem a zeŋgât gigiŋâ ândibigât sâm ziŋgin. Gâ a nâmbutŋâ zeŋgât mâteziŋan imbaŋâ ziŋgâna hurat kwatziŋgâme.  
\v 8 Gâ kut ŋâi ŋâi aksik bitziŋan zâmbarin. Zorat zen mâirâp op ândibi.”  
\p Anutu zâk kut ŋâi ŋâi a bitziŋan zâmbarip, zo mân kâsâpkum pisuk pirâziŋgip. Narâk ziren ko kut ŋâi ŋâi aksik patâ a neŋgât bitniŋan pâip, zo mân âsagei iksen.  
\v 9 Yesu ko a kembu op ândei iksen. Zâk narâk mâik ŋâi sumbem a zeŋgât ombeziŋan ândim sâknam nâŋgâm moip. Sâknam nâŋgâm moipkât neule âsakŋâ sot kot patâ miap. Anutu zâk tânnâŋgobapkât sâi Yesuŋâ a pisuk neŋgât op mumuŋaŋgât sâknam patâ nâŋgip.   
\s1 Yesu zâk neŋgât murâpnâ sâbam nâŋgi mân kwakmak oip.  
\p
\v 10 Kut ŋâi ŋâi zo zâkŋâ muyageip sot galem opmap. Zâk nan bârarâp doŋbep sumbem âsakŋan diiniŋgâm zâibapkât nâŋgâm ândeip. Oi kubikkubikniŋaŋgât a patâ, Yesu, zâk sâknam nâŋgâm moipkât kubikkubik a bonŋâ ândibapkât Ibâŋâ nâŋgi âlip oip. Nâŋgi dâp oip.  
\v 11 Oi a um hâlâlu kwatziŋgâmap, Yesu, zâk sot um hâlâlu kwatziŋgi ândie, zen ârândâŋ Ibâziŋ kânok. Zorat zikŋâ murâpnâ sâbat sâm nâŋgi mân kwakmak oip.  
\v 12 Zorat diŋâ itâ ziap,  
\q1 “Anutu, gâgât kutsiŋgigâ murâpnâ sâm muyageziŋgâbat. Kembugât kâmut osetziŋan kep mem sâm sâtâre otgibat.”   
\p
\v 13 Oi den ŋâi itâ ziap,  
\q1 “Anutu nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâm ândibat.”  
\p Oi den ŋâi itâ ziap,  
\q1 “Zi nâ sot Anutuŋâ katep nigip, nen ârândâŋ ândien.”   
\s1 Yesu zâk neŋgât tobat oipkât âlip betniŋan mimbap.  
\p
\v 14 Oi katep nen sip kelâkniŋoorâk ândiengât Yesu zâk zorik meip. Zo zikŋâ mumuŋandâ mumuŋâ mariŋâ, Sataŋgât imbaŋâ koi geip.  
\v 15 A zo, ziŋ munat sâm keŋgât op ândine Sataŋŋâ tâkŋâ saaziŋgi narâk dâp mumuŋaŋgât keŋgât op tâpmarâwe, zen olaŋziŋgâbam yatâ oip.  
\v 16 Yesu zâkŋâ sumbem a betziŋan mimbam mân geip. Zâk Abaramgât kiurâpŋâ nen betniŋan mimbam geip.  
\v 17 Oi zorat murâpŋâ nen sot dâp kânok upapkât Anutuŋâ zâk sâm pindip. Zâk yatâ opŋâ a patâ op Anutu mâteŋan kore okŋaŋgâm a ambân tânnâŋgom niiŋaŋgât bâliŋâ saŋgonbapkât sâm pindi yatâ oip.  
\v 18 Yesu zâk zikŋak sâknam nâŋgâm mâsimâsikâyân bageipkât a mâsimâsikâ muyageniŋgi âlip betniŋan mimbap.   
\c 3  
\s1 Yesu zâk patâ. Mose zâk ombeŋan.  
\p
\v 1 Zorat op ko Kembugât siŋgiyân a bukurâpnâ sumbemgât siŋgi ârândâŋ diiniŋgip, zen Yesugât nâŋgâm ândibi. Yesu zâk Aposolo op Anutu kore okŋaŋgâm ândimap. Ândei niŋâ nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgindâ zâkŋâ patâniŋâ op ândiap.  
\v 2 Anutuŋâ gâsum sâlâpkoi sât luluŋ ândeip. Mose zâk Anutugât a ambân gakârâpŋâ osetziŋan sât lulu ândeip. Oi Yesu zâk zo yatik ândeip.   
\p
\v 3 Mirâ tuumap, zâkkât kotŋâ mirâgât siŋgi walâmap dâp yatik Yesugât kutsiŋgiŋâ Mosegât wâlap.  
\v 4 (Mirâ mot zo aŋâ tuutuuŋâ. Ka kut ŋâi ŋâi muyamuyagiŋâ, zo mariŋ Anutu kânok.)  
\v 5 Mose zâk Anutugât a ambân gakârâpŋâ zeŋgât osetziŋan ândim kore a op sât luluŋ nep tuum ândeip. Zâk bet den sâi muyagibapkât op kore op ândeip.  
\v 6 Kristo ko nanŋandâ Anutu a ambân gakârâpŋâ neŋgât kâukniŋâ ândiap. Zâk Ibâŋaŋgât sât luluŋ ândiap. Oi nen sumbemgât siŋgi kwatniŋgip, zorat nâŋgâm um bâbâlaŋ op âinatkât mambât ândinat oi ko zâkkât a ambân gakârâpŋâ bonŋâ op ândinat.   
\s1 Isirae a um kâtik urâwe, zo yatâ mân utnat.  
\p
\v 7-8 Zorat Tirik Kaapumŋâ Kembugât den itâ sâip. Zo neŋgât siŋgi sâip,  
\q1 “Zen itârâŋ Anutugât diŋâ nâŋgâm mârumŋan sâkurâpziŋâ um kâtik urâwe, zo yatik mân upi. Sâkurâpziŋâ mirâ kamân kâtikŋan ândine mâsimâsikâŋ muyagei um kâlagân laŋ urâwe.  
\v 9 Sâkurâpziŋ hân zoren kut ŋâi ŋâi orâwan, zo kendon 40 umŋan ek ândiwe. Ekŋâ umziŋ mân âburei laŋ zâizâiŋ otnim mâsikâniwe.  
\v 10 Oi nâ zorat nâŋga bâliŋ oi zeŋgât itâ sâwan, ‘Zen umziŋandâ gulip op gâmap. Zen nâgât mâtâp mân lâŋme.’  
\v 11 Yatâ op ândine kuk otziŋgâm itâ sâwan, ‘Zen nâgât ândim nâŋgâ kamânân mânâk bagibi.’”   
\p
\v 12 Bukurâpnâ, zeŋgâren gâbâ ŋâi zâk um kâtik op um sumun op Anutu kândâtkobapkât galem oraŋgâm ândibi.  
\v 13 Itârâŋ Kembugât diŋâ nâŋgâmŋâ mân birâbi sâip. Itârâŋ sâip, zo narâk zirat op sâip. Zorat sirâmŋâ sirâmŋâ umziŋandâ kâitzâŋgobapkât den sâm galem oraŋgâm ândibi. Bâliŋaŋgât mâsimâsikâŋâ zeŋgâren gâbâ a ŋâi okŋaŋgi um gulip otziŋgâbapkât op sâip.   
\s1 Isirae a zeŋgât siŋgi nâŋgâm keŋgât utnat.  
\p
\v 14 Nen Kristo nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâm kâtigem ândinat. Oi topkwap nâŋgâm pâlâtâŋ kwarâwen, zo âsâbâŋ mem ândimŋâ kikerân âi takâm Kristo sot bonŋâ minat.  
\v 15 Kembugât ekabân den ŋâi itâ ziap,  
\q1 “Zen itârâŋ Anutugât diŋâ nâŋgâm zâizâiŋ op um kâtik urâwe, zo yatik mân upi.”   
\p
\v 16 A ikâ ziŋâ diŋâ nâŋgâm tâtâlim um kâlak muyagiwe? Zo ŋâin gokŋandâ buŋâ. Moseŋâ kândom otziŋgi Aigita hânân gâbâ diiziŋgip, a zo aksik ziŋâ.  
\v 17 Mo a ikâ zeŋgât Anutuŋâ nâŋgi sumunkoi kendon 40 âkip? Zo bâliŋâ op ândim mirâ kamân kâtikŋan mom naŋgâwe, zeŋgât op yatâ oip.  
\v 18 Oi ikâ ziŋâ zeŋgât itâ sâm kâtigeip, “Nâgât ândim nâŋgâ kamânân mân âibi?” Diŋâ birâm ândiwe zo, zeŋgât op sâip.  
\v 19 Zorat itâ nâŋgâmen. Zen mân nâŋgâm pâlâtâŋ kwarâwe, zorat ândim nâŋgâ kamânân mân âiwe.   
\c 4  
\s1 Ândim nâŋgâ kâmânân takânatkât sâm niŋgip.  
\p
\v 1 Ândim nâŋgâ kamânŋan âinat sâsâŋâ. Siŋgi den zo mân gulipkoi buŋ oip. Zorat neŋgâren gâbâ ŋâiŋâ mâtâbân gulip opapkât um girem utnat.  
\v 2 Siŋgi âlip den sâkurâpniŋâ dâzâŋgowe, zo yatik nen dâtnâŋgowe. Ka sâkurâpniŋâ zen den zo nâŋgâm umziŋan mân pane zeipkât zeŋgâren bon buŋ oip.   
\p
\v 3 Siŋgi âlip nâŋgâm umniŋan pamen, nen ko ândim nâŋgâ kamânân bagimen. Anutuŋâ sâkurâpniŋaŋgât itâ sâip,  
\q1 “Nâ kuk otziŋgâm itâ sâm kâtigiwan, ‘Zen nâgât ândim nâŋgâ kamânân mân bagibi. Zen nâ sot ândim nâŋgâ mân upi.’”   
\p
\v 4 Anutu zâk narâk zoren yatâ sâip. Ka mârumŋan hân mot muyageip, narâk zoren Anutuŋâ nepŋâ tuum kwâkâm kendon tap nâŋgip. Anutuŋâ sirâm nâmburân kânok umŋan a sot kut ŋâi muyageziŋgip. Sirâm nâmburân zagât, zorat Kembugât ekabân den ŋâi itâ ziap,  
\q1 “Anutu, zâk kut ŋâi ŋâi muyagem naŋgâm sirâm nâmburân zagât, zoren kendon tap naŋgip.”   
\p
\v 5 Oi bet Isirae a mirâ kamân kâtikŋan um kâtik ândine Anutuŋâ den ŋâi u ziap, zo yatik zeŋgât op itâ sâip,  
\q1 “Zen nâgât ândim nâŋgâ kamânân mân bagibi.”   
\p
\v 6 Mârum ândiwe, zen siŋgi âlip nâŋgâm diŋâ birâm mân bagiwe. Ka a nâmbutŋandâ ândim nâŋgâyân bagibigât mâtâp ziap.  
\v 7 Wangât, bet narâk ŋâin Anutuŋâ narâkŋâ du sâip. A kutâ Dawidigât lâuyan den san, zo pâi itâ sâip,  
\q1 “Zen itârâŋ diŋâ nâŋgâme oi ko um kâtik mân ândibi.”   
\p
\v 8 Zorat op ko Yosua zâk mârum ândim nâŋgâ kamân bonŋâ muyagem ziŋgi sâi bet Anutuŋâ narâkŋaŋgât dum mân sâbap.  
\v 9 Zorat itâ nâŋgâbi, “Anutu hân mot muyagem naŋgâmŋâ kendon tap naŋgip, zo yatik Anutugât a ambân neŋgât ândim nâŋgâ kendon ŋâi tok ziap.  
\v 10 Anutu zâk nep tuum naŋgâm ândim nâŋgip, zo yatik a niŋâ Anutugât ândim nâŋgâyân baginatŋâ nep birâm ândim nâŋgânat.”   
\s1 Anutu diŋaŋgât topŋâ.  
\p
\v 11 Oi niŋan gâbâ ŋâiŋâ lorem Isirae a mârum mâtâp bâliŋ lâŋâwe, zorik lâŋbapkât ândim nâŋgâ kamânân âinatkât kâtiginat.   
\p
\v 12 Anutugât den, zo ândiândiŋâ sot imbaŋâŋoot. Oi sâu ŋâi umŋâ kândâtŋâ sâtŋoot zorat dâp walâm sât kâtik zo nem giari umniŋâ sot um dâpniŋâ zo nem mânâŋgâtmap. Oi um nâŋgânâŋgâniŋâ sot umŋâ nâŋgâm kubikkubik zorat topŋâ muyagibapkât sâsâŋ.  
\v 13 Kut ŋâi ŋâi, zo aksik muyagemap. Ŋâiŋâ Anutugât mâteŋan tik mân zemap. Zâkkâren kut ŋâi ŋâi muyap sot ekap buŋ zemap.   
\s1 Patâniŋâ Yesu um bâbâlaŋ op mâte okŋaŋgânat.  
\p
\v 14 Anutugât tirik namâ galem a patâ ŋâi ândiniŋgap. Anutugât nanŋâ Yesu. Zâk sumbem walâm zâi ândiap. Zâk zo yatâ ândiapkât Kembu patâniŋâ sâm nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâm ândinat.  
\v 15 Oi tirik namâ galem a patâniŋâ zâk loreindâ nâŋgâniŋgâm mân nâŋgânâŋgâ mân opmap. Neŋgâren mâsimâsikâ muyagemap, zo yatik mârum zâkkâren mâsimâsikâ top top muyageip. Oi zâk bâliŋâ mân oip.  
\v 16 Zorat nen um bâbâlaŋ op zâkkâren arindâ tânnâŋgomâmbap. Oi kut ŋâi zo mo zo mâte otniŋgi zâkkâren arindâ umâlipŋaŋgât op tânnâŋgobap.   
\c 5  
\s1 Yesu zâk sâknam nep tuugipkât Anutuŋâ tirik namâ galem a patâ kwânâŋgip.  
\p
\v 1 Hânân neŋgâren Anutugât tirik namâ galem a gâsum sâlâpzâŋgoip zo, zen a zeŋgât opŋâ Anutu mâteŋan muyagem a zeŋgât tosagât bâu mot Kembugât siŋgi sâm kom umbigât zâmbarip.  
\v 2 Tirik namâ galem a yatâ zo, zâk zikŋak a lotŋâ ândiapkât kwakmak a sot gulip ândiândiŋ zo âlip mulun kwatziŋgâbap.  
\v 3 Topŋâ yatâgât a zeŋgât tosa sot zikŋâ tosa ârândâŋ Kembugât siŋgi nalem umbapkât sâsâŋâ.   
\p
\v 4 Nep zâizâiŋ zo a ŋâi zik umgât mân tuubap. A ŋâi Anutuŋâ gâsum sâlâpkum nep diŋ sâm pindip, a zo zâkŋak tuubap. Anutuŋâ Aaroŋ yatâ gâsum sâlâpkuip.   
\p
\v 5 Oi Kristo zâk zo yatik zik umgât nâŋgi zari tirik namâ galem a patâ mân oip. Zo Anutuŋâ gâsum sâlâpkumŋâ itâ sâm nep diŋ sâm pindip,  
\q1 “Gâ nannâ. Nâ irak zi gâsum sâlâpgoga nannâ ândiat.”   
\p
\v 6 Oi den itâ sâip,  
\q1 “Gâ Melkisidek zâk yatâ tirik namâ galem a ândim zâiban.”   
\p
\v 7 Yesu zâk hânân ândeip, narâk zoren umbâlâ patâ op isemŋâ mumuŋan gâbâ mâkâbapkât imbaŋâ zemŋaŋgip, Anutu Ibâ, zâkkâren ninâu sâip. Oi Yesu zâk Anutu hurat kwâkŋaŋgipkât Anutuŋâ nâŋgâŋaŋgip.  
\v 8 Yesu zâk nanŋâ ândeip oi laŋ sâknam nep tuum âim sat lulu topŋâ nâŋgip.  
\v 9 Kut ŋâi ŋâi op naŋgipŋâ sât lulu a ambân zen kubikziŋgi ândiândi kâtik ândim zâimambi.  
\v 10 Zâk tirik namâ galem a patâ oip. Melkisidek, zâk mârumŋan Kembugât siŋgi nalem om kore okŋaŋgâm ândeip. Yesu zâkkât dâp ândibapkât Anutuŋâ sâm pindip.   
\s1 Katep zeŋgât nâŋgânâŋgâ yatâ mân ândibi.  
\p
\v 11 Zorat den doŋbep ziap. Oi zen kindapziŋ kâmbâk ândiegât dâzâŋgobat, zorat nâŋga yâmbâriap.  
\v 12 Zen narâk kârep siŋgi âlip nâŋgâm gawe. Zorat op ko zen siŋgi âlibân lâmbatŋâ a nâmbutŋâ kwâkâm ziŋgâne dâp opap. Ka zen siŋgi âlibân mân lâmbatse. Zen yatâ zo siŋgi âlipkât den mâteŋâ kwâkâm ziŋgâbigât dâp ue. Zen nalem kâtikŋaŋgât dâp buŋâ. Zen nam nânegârâk ândie.  
\v 13 Nam nime, zen katep sânat. Yatâ zorâŋâ dap op den bonŋâ zorat topŋâ sâlâpkum nâŋgâbi.  
\v 14 Nalem kâtikŋâ zo lâmbarâwe zeŋgât siŋgi. Um nâŋgânâŋgâziŋ muyagei âlipŋâ sot bâliŋâ nâŋgâm kâsâpkume, zeŋgât siŋgi.   
\c 6  
\s1 Anutu birâŋaŋgâm um melâŋmelâŋ, zo mân taap.  
\p
\v 1 Zorat nen Kristogât den mâteŋâ zo birindâ zei den yâmbâtŋâ zo târokwap sânat. Kembugât den top kwâkwatŋâ zo birânat. Zo itâ. Um melâŋmelâŋ sot ândiândi sâŋgiŋâ bon buŋ zo birâbirâŋ sot Anutu nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkwat.  
\v 2 Yesugât korân yatâ mo yatâ too saŋgonziŋgâziŋgâŋ sot bet kâugân pâpan sot mumuŋan gâbâ zaatzaat sot narâk patin hâuŋâ minat, zorat den.  
\v 3 Anutuŋâ nâŋgâniŋgi den nâmbutŋâ târokwatnâ.   
\p
\v 4 A siŋgi âlip den mem umziŋ pâi âsakŋan âsagemap sot sumbemân gâbâ umgât gom sambe zorat den nâŋgâm âkŋâliwe sot Tirik Kaapum sot urâwe.  
\v 5 Oi Anutugât den zorat nâŋgâne âlip oi narâk patâgât imbaŋâ zo nâŋgâm âkŋâliwe.  
\v 6 A yatâ zo siŋgi âlip kândâtkom Anutugât nanŋâ du poruyân kumbe yatâ upap. Zen yatâ utne a nâmbutŋâ ziŋâ Yesugât nâŋgâm bâliŋ kwapme. A yatâ zo dap op umziŋ melâŋ siŋgi âlibân ga gibi?   
\p
\v 7 Zorat den sumbuŋâ ŋâi sa nâŋgânek. Hân ŋâi mapŋâ âsâbâŋ gâi hân sânduksâi a kârâm kâmitme zeŋgât nalem muyagemap.  
\v 8 Ka hân zorenâk hibuk bâliŋik muyagemap, zo bon buŋaŋgât Anutuŋâ sâm bâliŋ koi kârâpŋâ simbap.   
\s1 Kwik târârak kinkinŋaŋgât diŋâ.  
\p
\v 9 Bukurâpnâ, nâ den yatâ san, zo tâmbetagobigât buŋâ. Zen siŋgi âlibân kubikkubik op âlip upigât yatâ nâŋgâm san.  
\v 10 Anutu zâk gulip orot buŋâ. Zen zâkkât opŋâ arâpŋâ betziŋan mem buku otziŋgâwe. Oi upme, zorat dap yatâ nelâmkubap? Buŋâ.  
\v 11 Zen itâ upigât otnigap. Zen aksik patâ siŋgi âlibân kâtigem sumbemân âibigât um bâbâlaŋ op mambât ândine narâk âkâbap.  
\v 12 Oi mân lorem siŋgi âlip a nâŋgâm pâlâtâŋ sot kâtigem ândim kut ŋâi ŋâi neŋgât siŋgi sâip, zo galem upme, zo zeŋgât mâtâp lâŋbi.   
\s1 Sumbemgât siŋgi kwatniŋgipkât mân keŋgât utnat.  
\p
\v 13 Anutuŋâ Abaram siŋgi den dukum patâ ŋâigât mâteŋan sâm kâtigibat sâm kârumŋâ zikŋan kwap sâm kâtigeip.  
\v 14 Oi itâ sâip, “Nâ perâkŋak mâsop mingiga kiurâpkâ laŋ kârâm ândibi.”  
\v 15 Oi Abaram zâk den zorat bonŋâ muyagibapkât mambât âkonŋâ buŋâ ândim bon muyageip.   
\p
\v 16 Aŋâ a patâ ŋâi zâkkât mâteŋan sâm kâtigem sâne sâm kwâkâkwâkâŋ orot zo mân muyagibap.  
\v 17 Zorat Anutu zâk a siŋgi kwatziŋgi um zagât upegât umŋandâ kâtigei sâip. Zorat topŋâ muyagei siŋgi den zorât kwâkŋan sâm kâtik den sâm târokwâip.  
\v 18 Anutu zâk sarâ buŋâ. Den zagât siŋgi den sot sâm kâtik den zo kwânâŋgâzikâm neŋgâren tâmbetagoagoŋaŋgât sâi zâkkâren âiwen. Oi neŋgât siŋgi kut ŋâi sâip, zo kâtigem minatkât yatâ oip.  
\v 19 Siŋgi kwatniŋgâwe, zorat bonŋandâ ândiândiniŋaŋgât ândâniŋ kâtikŋâ, zo muyap buŋâ. Oi ândâniŋ zorâŋâ tirik namin sâŋgum umŋan tik pane ziap, zoren âi gâsum kâtigemap.  
\v 20 Sâŋgumŋan zo Yesuŋâ kândom otniŋgâm bageip. Zâk Melkisidek zâk yatâ tirik namâ galem a op ândimapŋâ yatâ oip.   
\c 7  
\s1 Melkisidekât topŋâ  
\p
\v 1 Melkisidek zâk Salem kamân zeŋgât a kutâ. Anutu u patâ, zâkkât tirik namâ galem a op ândeip. Abaramŋâ a kutâ kâsarâpŋâ zâŋgomŋâ âburem gâi Melkisidekŋâ mâtâbân muyagem mâsop miŋaŋgip.  
\v 2 Oi Abaramŋâ sikum meip, zo kâsâpkum bâzagârân gâbâ Melkisidek kânok pindip. Melkisidek zâkkât kutŋâ niiŋ denân itâ, “Târârakŋâ a kutâ.” Salem a kutâ, zo niiŋ denân itâ, “Lumbeŋâ a kutâ.”  
\v 3 Melkisidek zâk ibâ mam zekât kutzikŋâ Kembugât ekabân mân ziap, zorat topŋâ mân nâŋgâmen. Zâk sâkurâp kutziŋâ ekabân mân ziap. Zâk âsaâsagiŋ narâk ekabân mân ziap sot mumbapkât narâk ekabân mân ziap. Zâk Anutu nanŋâ zâkkât dâp upapkât sâsâŋ. Zorat narâk dâp tirik namâ galem a op ândeip.   
\s1 Melkisidek zâk tirik namâ galem a nâmbutŋâ ândiwe, zo walâziŋgip.  
\p
\v 4 Zi nâŋgânek. Melkisidek zâk a zâizâiŋ ŋâi. Zâkŋâ sâkunniŋâ Abaram walip, zorat Abaram zâk sikum âlipŋâ zo kâsâpkum bâzagârân gâbâ ma kânok zo pindip.  
\v 5 Bet Mose ândeip, zoren gâbâ Lewigât kiurâp nâmbutŋâ zen tirik namâ galem upigât sâsâŋâ. Zen Abaramgât kiurâp nâmbutŋâ torerâpziŋâ zeŋgâren gâbâ sikum kut ŋâi ŋâi bâzagârân gâbâ ma kânok mem ândiwe. Zen zo yatâ upigât den ŋâi Mosegât gurumin den ekabân ziap.  
\v 6 Ka Melkisidek zâk zeŋgât kâmurân gâbâ mân muyageip. Zâk mârumŋan ândeip. Oi zâk Abaramgâren gâbâ bâzagârân gâbâ kânok meip. Anutuŋâ Abaram siŋgi den kwâkŋaŋgip. Abaram zâk a patâ oip. Melkisidek ko zâk a zâizâiŋ ŋâi op Abaram mâsop miŋaŋgip.  
\v 7 Zorat itâ nâŋgânek, “A zâizâiŋandâ gigiŋâ mâsop memap.” Den zo bonŋâ. Zo ŋâiŋâ dap op kwâimbâbap? Zorat op ko itâ nâŋgâmen. Melkisidekŋâ Abaram walâm ândeip.  
\v 8 Narâk zi tirik namâ a buŋ orotŋandâ sikum bâzagârân gâbâ ma kânok mime. Ka narâk zoren ko Melkisidek zâk ândiândi kâtik ândibapkât sâsâŋ, zâkŋâ sikum Abaramgâren meip. Lewi mân âsageip, narâk zoren sâkunŋâ Abaramŋâ sikum kâsâpkum Melkisidek pindip.  
\v 9 Zorat op ko nâ zorat nâŋga itâ uap. Lewi, zâk bâzagârân gâbâ ma kânok memapŋâ sâkunŋâ Abarâm zâk sot Melkisidek sikum zo pindip.  
\v 10 Sâkunŋâ Abaram mâtâbân gâi Melkisidek zâk sot kândiaŋgâwet, narâk zoren Lewi zâk mân muyageip. Zorat itâ nâŋgânat. Lewi zâk sâkunŋaŋgâren gok, zorat op sikum kâsâpkum bâzagârân gabâ ma kânok Melkisidek pindip yatâ uap.   
\s1 Tirik namâ galem a Lewigât kâmut, zeŋgât nep zo mân dâp oip.  
\p
\v 11 Lewigât kiurâp, Aaroŋgât kâmut, ziŋ tirik namâ galem upigât Moseŋâ gurumin den ekabân sâm ziŋgip. Lewigât kiurâpŋâ zeŋgâren tirik namâ galem urâwe, zo âlip oi sâi wangât bet tirik namâ galem a ŋâi Melkisidek yatâ muyagebap?  
\v 12 Oi tirik namâ galem a kâmut sâŋgiŋâ zo siriksâi a uŋakŋandâ galem upap. Yatâ oi sâŋgiŋaŋgât den kâtik zo siriksâi uŋakŋâ ŋâi muyagibap.  
\v 13 Anutuŋâ a ŋâi Melkisidek yatâ upapkât sâip. Zâk Lewigât kâmurân mân muyageip. Zâk ŋâin gokŋâ. Mârum zâkkât kâmut zo, zeŋgâren gâbâ ŋâiŋâ tirik namin nep mân tuubigât sâip.  
\v 14 Kembuniŋâ Yesu, zâk Yudagat kiurâp zeŋgâren gâbâ muyageip, zo nâŋgen. Oi kâmut zo, zen tirik namâ galem upigât Moseŋâ den mân sâip.   
\p
\v 15 Oi zorat topŋâ itâ muyagiap. Tirik namâ galem a ŋâi Melkisidek, zâkkât dâp muyagibapkât sâsâŋ.  
\v 16 A zo ândiândi kâtikkât imbaŋan tirik namâ galem op ândeipŋâ ândiap. Zo sâkunziŋaŋgât den kâtik zeip, zorat dâbân buŋâ.  
\v 17 Oi zâkkât den Kembuŋâ itâ sâm muyagei Kembugât ekabân ziap,  
\q1 “Gâ Melkisidek zâk yatâ tirik namâ galem a ândim zâimâmban.”   
\s1 Yesu zâk târotâro bonŋaŋgât nakŋâ.  
\p
\v 18 Gurumin den sâŋgiŋâ mârum zeip, zo lolot sot bon buŋâ oipkât birâbirâŋ.  
\v 19 (Den kâtik zorâŋâ kut ŋâi mân kubikŋaŋgip.) Oi zorat hâuŋâ Kembuŋâ mâtâp âlipŋâ muyagei zorâŋ diiniŋgi Anutu âlip mâte okŋaŋgâmen.  
\v 20 Uŋakŋâ muyageip, zo sâm kâtik den buŋ mân muyageip.  
\v 21 Sâŋgiŋâ, zen sâm kâtik den buŋâ tirik namâ galem a urâwe. Uŋakŋâ zi ko den kâtik kwâkŋan namâ galem a op ândeip. Zâkkât den kâtik Kembugât ekabân itâ kulemgune ziap,  
\q1 “Kembuŋâ den sâm kâtigeip, zo mân birâbap. Zâk itâ sâip, ‘Gâ tirik namâ galem a op ândim zâimâmban, kâtikŋâ.’”   
\p
\v 22 Yatâ opŋâ topŋâ itâ nâŋgânat. Yesuŋâ târotâro bonŋâ muyageip.   
\p
\v 23 Tirik namâ galem a sâŋgiŋâ, zen ko doŋbep, zinziŋ kâtik buŋâ. Zen ândim momarâwe.  
\v 24 Uŋakŋâ, zâk ko ândiândi kâtik ândibapkât tirik namâ galem nep zo tuugipkât zem zâimâmbap.  
\v 25 Zorat narâk dâp a Anutu mâte okŋaŋgânam Yesugâren gâindâ âlip betniŋan mem tânnâŋgomap. Zâk ândiândi kâtik ândiapkât âsâbâŋ zeŋgât op Anutugâren ninâu sâmap.   
\s1 Yesu zâk tirik namâ galem a bonŋâ.  
\p
\v 26 Tirik namâ galem a patâ, zâk hâlâlu sot tosa buŋ, salekŋâ, bâliŋ mâme a zen yatâ mân op ândiândiŋ. Oi zâim hân sot sumbem walâm patâ op ândiap. Yatâ zorâŋ neŋgât op Anutu mâteŋan kin ândei dâp uap.  
\v 27 Zâk tirik namâ galem a sâŋgiŋâ yatâ buŋâ. Sâŋgiŋâ, zen sirâmŋâ sirâmŋâ ziiŋâ bâliŋaŋgât opŋâ Kembugât siŋgi nalem omarâwe. Omŋâ bet a ambân zeŋgât op omarâwe. Kristo ko neŋgât op sâp kânok Kembugât siŋgi sâm ândiândiŋâ pâi âkip.  
\v 28 Mosegât den kâtik ekabân a yenŋâ, umziŋ lolotŋâ, zen tirik namâ galem a patâ ândibigât den ziap. Bet ko Anutuŋâ nanŋâ tirik namâ galem a patâ op târârak sot hâlâlu op ândim zâimâmbapkât gâsum sâlâpkum sâm kâtigeip.   
\c 8  
\s1 Yesu zâk u sumbemân tirik namin nep tuumap.  
\p
\v 1 Den zorat keetŋâ itâ. Tirik namâ galem a patâniŋâ ândiap. Zâk u sumbemân, imbaŋâ mariŋâ, zâkkât âsan bongen zarip.  
\v 2 Zâk hâlâlu namâ bonŋâ zorat galem a pata ândiap. Namâ zo aŋâ buŋâ, Kembu zikŋak muyageip.   
\p
\v 3 Hânân tirik namâ galem a patâ zen Kembugât sii nalem umbigât sâm ziŋgip. Zorat tirik namâ galem a patâniŋâ Yesu, zâk dâp op Kembugât siŋgi kut ŋâi pâmbapkât sâsâŋ.  
\v 4 (Hânân den kâtik ziap, zorat dâp Kembugât siŋgi nalem uuŋ ândie.) Oi Yesu zâk hânân ândim sâi namâ galem a patâ mân ândibap.  
\v 5 Hânân a zen nepziŋâ tirik namâ yenŋâ sot dâp zoren upme. Bonŋâ ko sumbemân taap. Mose, zâk hâmbâ silep tuubam oi Kembuŋâ itâ sâm dukuip, “Nâŋgat. Dâp bâkŋan tirâpgowan, zo yatigâk silep mot zo tuuban.”   
\s1 Târotâro uŋakŋaŋgât den.  
\p
\v 6 Kristoŋâ târotâro bonŋâ muyageip, zorâŋ sâŋgiŋâ wâlap. Zo yatigâk tirik namin nep tuumap, zorâŋ sâŋgiŋâ wâlap. Târotâro uŋakŋan kut ŋâi ŋâi Anutuŋâ neŋgât siŋgi sâip, zorâŋ sâŋgiŋâ wâlap.  
\v 7 Mârum târotâro sâŋgiŋâ zeip, zorâŋ bon oi sâi bet ŋâi muyagibapkât diŋâ mân âsagebap.  
\v 8 Anutu zâk a zeŋgât nâŋgi mân dâp oi itâ sâip,  
\q1 “Gâtâm narâk ŋâin Isirae a kâmut sot Yuda a kâmut, zen sot târotâro uŋakŋâ ŋâi muyagibat.  
\v 9 Mârum sâkurâpziŋâ Aigita hânân gâbâ diiziŋgâm gam bitziŋan gâsum zen sot târotâro orâwan. Târotâro uŋakŋâ ko târotâro sâŋgiŋâ zo yatâ buŋâ. Mârumŋan târotâro zo mân lune nâ kândâtzâŋgowan.”   
\p
\v 10 Oi Kembuŋâ itâ târokwap sâip.  
\q1 “Bet Isirae a zen sot târotâro upat, zo ko itâ. Nâ den kâtiknâ umziŋan pa geibap. Oi umziŋ kâligen kulemgua zimbap. Oi nâ zeŋgât Anutu ândibat. Oi zen kâmut gakârâpnâ ândibi.  
\v 11 Oi a ŋâiŋâ a bukuŋâ mo torenŋâ itâ mân sâm kwâkâm pindâbap, ‘Hâiyop, gâ Kembugât topŋâ nâŋgâ.’ Buŋâ. Zen gigiŋâ sot zâizâiŋ pisuk topnâ nâŋgâm kwâtâtibi.  
\v 12 Itâgât topnâ nâŋgâm kwâtâtibi. Nâ tosaziŋ birâbat. Bâliŋâziŋaŋgât dum mân nâŋgâbat.”   
\p
\v 13 Oi Kembu zâk târotâro uŋakŋaŋgât den sâmŋâ mârum zeip, zorat sâŋgiŋâ sâm birip. Oi kut ŋâi sâŋgiŋâ upam uap, zo mân zimbapkât sâsâŋ.   
\c 9  
\s1 Mârum Kembu mâte okŋaŋgâwe, zo yenŋâ.  
\p
\v 1 Târotâro sâŋgiŋan Kembu mâte okŋaŋgâbigât mâtâp zeip. Oi zorat Kembugât hâmbâ silepŋâ hânân zeip.  
\v 2 Silep zo itâ tuuwe. Umŋâ ŋâi mâteyâk hâlâlu namâ sâwe. Zoren kârâp sisiŋ zo kirip. Oi zoren tâtatŋâ ŋâi tâip. Zorat kwâkŋan Kembugât siŋgi nalem hâlâlu sâsâŋ, zo tâip.  
\v 3 Umŋâ ŋâi sâŋgumŋâ kom mânâŋgâtne zeip. Zo hâlâlu kâtikŋâ sâne zeip.  
\v 4 Zoren kâbak hitom âlip uuŋâ goide kâtŋâ tuutuuŋ, zo tâip. Oi târotârogât omboŋâ nakŋâ tuutuuŋ, zo sâkŋan goideŋâ kâpine tâip. Oi Aaroŋgât tân kâm takâm âiyagip, zo sot âmaŋ goide kâtŋâ tuutuuŋ, zorat umŋan nalem kutŋâ Mana, zo zeip. Oi târotârogât gurumin den kârân kulemgoip, zo zeip. Kut ŋâi ŋâi zo omboŋ umŋan ziwe.  
\v 5 Omboŋ kwâkŋan sumbem a dâpŋâ zagât abâtzikŋandâ omboŋ kwâkŋan pam kirâwet. Osetzikŋan tosaziŋ buŋ upapkât namâ galem aŋâ bâu gilâm lokimarâwe. Ziren kut ŋâi ŋâi zorat den kârep mân sâbat.   
\p
\v 6 Kut ŋâi ŋâi zo kubikne zei namâ umŋâ mâteyâk zoren tirik namâ galem a zen âsâbâŋ zâim nepziŋ tuumarâwe.  
\v 7 Ka namâ umŋâ ŋâi zoren tirik namâ galem a patâ zâk zikŋik kendon patâ ŋâigât umŋan sâp kânok zâimâip. Oi gilâm buŋ mân âimâip. Bâu gilâm sorâk âim zikŋâ sot a ambân zeŋgât tosagât lokimâip. Mân nâŋgâm tosa muyagiwe, zo buŋ upapkât yatâ opmâip.  
\v 8 Zorat topŋâ Tirik Kaapumŋâ itâ tirâpnâŋguap. Tirik namâ galem a ziŋ umŋâ mâteyâk zoren zâim nep tuum ândiwe. Narâk zoren umŋâ ŋâi hâlâlu kâtik sâme, zorat bagibagiŋaŋgât mâtâp mân âsageip.  
\v 9 (Den san zi den sumbuŋâ. Narâk zi topŋâ nâŋgâbigât san.) Hâmbâ silebân nalem sot zuu uuŋâ, zorâŋ dap op a ziŋ Anutu mâte okŋaŋgâwe, zeŋgât umziŋ salekkobap?  
\v 10 Zo sâkkârâk den kâtik. Nalem sot toogât sot sâk saŋgon zorat den zeip, zo yatâ. Zo zinziŋ kâtik mân sâsâŋâ. Bonŋâ muyagei zo birâbirâŋ.   
\s1 Kristo zâk tirik namâ nep bonŋâ tuugip.  
\p
\v 11 Kristoŋâ ko kut ŋâi ŋâi bonŋâ muyagibap sâsâŋâ. Zorat zâkŋâ tirik namâ galem a patâ muyageip. Oi hâmbâ silep tobat ŋâi, bonŋâ, betŋâ mân tuutuuŋ, hânân mân ziap, zoren bageip.  
\v 12 Zâk noniŋ makau zeŋgât gilâm sot buŋâ. Zikŋâ gilâmŋâ hâlâlu namin sâp kânok bagei gilâmŋandâ sâŋgâniŋ meip. Sâŋgâniŋ meipkât zâkkât siŋgi urâwengât zâkkât siŋgi op zâimânat.  
\v 13 Noniŋ makau zeŋgât gilâm, zorâŋ a sâkziŋ salekkubapkât aam sâkziŋan pane hâlâlu minziŋgi Kembu mâte okŋaŋgâmarâwe. Makau kârâbân sem simbup oip, zorat kâuŋâ zorâŋ sâkziŋan saŋgori Kembu mâte okŋaŋgâmarâwe.  
\v 14 Kaapumŋâ ândeipŋâ ândiap sot ândibap, zâk Kristo mam okŋaŋgi zâkŋâ um sâkŋâ salek op Anutugât siŋgi sâm ândiândiŋâ biri gilâmŋâ geip. Oi Kristoŋâ gilâmŋandâ umniŋ saŋgorip. Nen orot mâmeniŋ gukupitŋandâ tuugindâ umniŋ sumunkoip, zo Kristoŋâ saŋgori salekkoip. Gilâmŋâ umniŋ saŋgori Anutu, ândiândi mariŋâ, zâkkât kore mâman a ambân urâwen.   
\s1 Kristogât gilâmŋandâ kut ŋâi ŋâi sâŋgân meip.  
\p
\v 15 Zorat Kristo zâk târotâro uŋakŋaŋgât nakŋâ oip. Târotâro sâŋgiŋan ândim tosa muyagiwe, zo buŋ upapkât moip. Oi zorat zâkkât siŋgi a zen bet sâwât, ândiândi kâtik zeŋgât siŋgi sâip, zo âlip mimbi.   
\p
\v 16 Bet sâwâtkât mâtâp itâ ziap. Mariŋandâ moi ko galem upme.  
\v 17 Wâgân ândei bet sâwât den sâsâŋ zo yen zimbap. Moi ko den zorat bonŋâ muyagibap.  
\v 18 Zorat târotâro sâŋgiŋâ zo gilâm buŋ mân muyageip.  
\v 19 Mose zâk den kâtigân den top top minduminduyân a dâzâŋgom naŋgâm makau sot noniŋ gilâm too sot mâpotŋâ râma sâmotŋandâ zoren saam zorâŋâ gilâmân kwândeŋâ Kembugât ekap sot a ambân aksik patâ kwititapkoip.  
\v 20 Zâkŋâ itâ dâzâŋgoip, “Anutuŋâ târotâroŋâ sâm kâtigem ziŋgip, zorat gilâm zi.”  
\v 21 Yatigâk hâmbâ silep sot âmaŋ mot gilâmŋâ kwititapkoi saŋgonziŋgip.  
\v 22 Zorat den kâtikŋan sâsâŋaŋgât kut ŋâi ŋâi âksik saŋgon naŋgânaŋgâŋ sot gilâm buŋ, zorâŋ tosa guligulipkuŋ mân ziap.   
\s1 Kristo zâk sâŋgânniŋ mei dâp oip.  
\p
\v 23 Sumbemân kut ŋâi ŋâi bonŋâ ziap. Oi zorat dâp hânân gilâm yenŋandâ kut ŋâi ŋâi saŋgonbapkât sâsâŋâ. Uren bonŋâ ko Yesu zikŋâ sâŋgânŋâ patâ saŋgonbapkât mâtâpŋâ muyageip.  
\v 24 Zorat opŋâ Kristo zâk tirik namâ hânân, betŋâ tuutuuŋ, u bonŋâ zorat dâp, zoren mân bageip. Zâk u sumbemân tirik namâ bonŋâ, zoren bageip. Oi zoren Anutu mâteŋan ândim niiŋaŋgât op nep tuumap.   
\p
\v 25 Tirik namâ galem a zen kendon dâp noniŋ makau kom gilâm mem zâime. Kristo zâk zo yatâ mân oip. Zâkŋâ sâp kânok um sâkŋâ zo Kembugât siŋgi sâm zâi pâip.  
\v 26 Kristo zâk tirik namâ galem a nâmbutŋâ zo yatâ opmâip sâi hân muyageibân gâbâ sâknam nâŋgâm gâbap. Zâk yatâ mân opŋâ narâk murukŋan zi suupniŋ mem tosaniŋ gulipkubapkât muyageip.  
\v 27 Aŋâ kânok munatkât sâm niŋgip. Oi zorat kwâkŋan dinniŋâ sâm kwâkâbapkât sâsâŋâ.  
\v 28 Oi Kristo zâk yatik a doŋbep neŋgât tosaŋâ kwâkŋan zari sâp kânok moipŋâ dum ga bâliŋâ saŋgonbap, zo buŋâ. Zâk gâbapkât um bâbâlaŋ op mambât ândimen, nen miniŋgâbapkât gâbap.   
\c 10  
\s1 Mosegât den kâtik zo bonŋaŋgât dâpŋâ.  
\p
\v 1 Den kâtik Moseŋâ sâm muyageip, zo bonŋâ bet muyagibap, zorat mân sâip. Buŋâ. Zorat dâp hânân muyageip, zorat op sâip. Zo bonŋâ buŋâ. Zorat op ko tirik namâ galem a, zen den kâtik zo lum kendonŋâ kendonŋâ Kembugât siŋgi nalem om ka om gane ma Anutu mâte okŋaŋgâme. Zen âlip mân um hâlâlu minziŋgâmap.  
\v 2 Yatâ oi sâi Kembugât siŋgi kut ŋâi ŋâi uuŋâ, zo buŋ opap. Zoren Anutu mâte okŋaŋgâme, zeŋgât tosa buŋ oi sâi tosaziŋaŋgât nâŋgâ kwâkâ dum mân upe.  
\v 3 Kembugât siŋgi uuŋâ, zo kendonŋâ kendonŋâ muyagei tosaziŋaŋgât nâŋgâme.  
\v 4 Noniŋ makau gilâmŋâ, zorâŋ dap op tosaziŋ gulipkubap? Zo buŋâ.   
\p
\v 5 Zorat Kristoŋâ hânân gibam Ibâgâren den itâ sâip,  
\q1 “Kut ŋâi ŋâi gâgât siŋgi ume, zorat mân otgimap. Sâk ko muyagem nigat.  
\v 6 A ziŋ umziŋ mân kubikaŋgâm zuu kâmbâk, zo kâmbukŋâ uuŋâ sot bâliŋaŋgât tosa buŋ upapkât kut ŋâi utnetâ gâ zorat nâŋgâna mân dâp uap.  
\v 7 Zo nâŋgâm itâ sâwan, ‘O Anutu, sâtkâ lubam gewan. Kembugât ekabân nâgât den kulemguwe, zorat dâp muyagenibap.’”   
\p
\v 8 Den itâ sâip, zo ziap, “Kembu, gâgât siŋgi nalem uuŋâ sot zuu kâmbâk bâliŋaŋgât tosa buŋ upapkât pâpan, zorat mân otgimap. Zorat âkongimap.”  
\v 9 Oi den ŋâi itâ târokwap sâip. “O Anutu, gâgât den lubam gewan.” Yatâ sâmŋâ kut ŋâi sâŋgiŋâ kâbakŋem uŋakŋâ ŋâi kwânâŋgip.  
\v 10 Zorat Anutugât dengât opŋâ Yesu Kristo sâkŋandâ suupniŋ mei um salek urâwen. Zo sâp kânok oip, zorat zinziŋ kâtikŋâ ziap.   
\s1 Yesu zâk neŋgât suup meip.  
\p
\v 11 Tirik namâ galem a, zen sirâmŋâ sirâmŋâ nepziŋ tuum Kembugât siŋgi nalem om ka om op ândime. Oi zo tosa âlip mân gulipkumap.  
\v 12 Kristoŋâ bâliŋaŋgât suup sâp kânok mei âki u Anutugât âsan bongen zarip, ândiap.  
\v 13 Oi zâk zoren kâsarâpŋâ kiŋaŋgât kombâŋ upigât mambât ândiap.  
\v 14 Um hâlâlu orotŋaŋgât mâtâp ândimen, neŋgât umniŋ sâp kânok memŋâ kubikkubikniŋaŋgât nep tuum naŋgip.  
\v 15 Oi Tirik Kaapumŋâ den sapsum niŋgâmap. Den itâ sâi ziap,   
\q1
\v 16 “Kembuŋâ den sap, zo itâ, ‘Nâ dinnâ kâtikŋâ umziŋan pa geibap. Oi umziŋan kulemgua zimbap.’”   
\p
\v 17 Oi den ŋâi itâ târokwâip,  
\q1 “Nâ tosaziŋ birâbat. Bâliŋâziŋaŋgât dum mân nâŋgâbat.”   
\p
\v 18 Tosaniŋ buŋ oi zorat Kembugât siŋgi noniŋ makau kom uuŋâ zo buŋ upap.   
\s1 Sarâŋâ buŋ Anutu mâte okŋaŋgânat.  
\p
\v 19 Bukurâp, Yesu zâk gilâmŋandâ mâtâp mem niŋgipkât nen hâlâlu namin zâinam umniŋ bâbâlaŋ uap. Yesugât op tirik namâ umŋâ ŋâi, hâlâlu kâtik sâme, zoren âlip baginat.  
\v 20 Yesu zâk zorat mâtâp uŋak, zo muyageniŋgip. Zâk zikŋak ândiândiŋ uŋakŋâ muyagem niŋgip. Zâk sâŋgum kom mânâmânâŋgât zo walâm umŋâ ŋâi, zorat hâlâlu kâtik sâme, zoren bageip.  
\v 21 Zâkŋâ Anutugât tirik namâ bonŋâ zorat galem a ândiap.  
\v 22 Zorat nen nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâm um hâlâlu sot um bâbâlaŋ op mâte okŋaŋgânat. Zo umniŋâ tosaŋâ sumunkoip, zo gilâmŋandâ saŋgori salekkoi sâkniŋâ too salekŋâ saŋgori mâte okŋaŋgânat.  
\v 23 Oi sâi kâtikkâtigiŋandâ kut ŋâi siŋgi kwatniŋgipkât siŋgi den zorik mem ândim kâtiginat.  
\v 24 Oi galem oraŋgâm buku orot nep sot nep âlipkât esapagom kin nep tuunat.  
\v 25 Oi a nâmbutŋâ siŋgi âlipkât minduminduyân mân game, nen yatâ mân op zâimânat. Narâk patâ mâte otniŋgap. Zo yatâ nâŋgâm kâtigemŋâ tânagom kinat.   
\s1 Bâliŋaŋgât nâŋgâm bâbâlaŋ orot, zorat den.  
\p
\v 26 Nen den bonŋandâ umniŋan âsagei bâliŋâ bâbâlaŋâk oindâ zorat nâiŋâ suup mei gulipkubap? Buŋâ. Yatâ mân ziap.  
\v 27 Zo ko zo yatâ oindâ sâi ko hâuŋâ yâmbâtŋâ sot kârâp patâ zorâŋ mambâtniŋgâm zembap. Kârâp zorâŋâ Kembugât siŋgi a kâsarâpziŋ zo ziŋgesibap.  
\v 28 A ŋâiŋâ Mosegât gurumin den zo nâŋgâm kumbap, zo ko a zagât mo karâmbut, ziŋâ tosaŋâ sâm muyagine a ambân ziŋâ a zo tosaŋaŋgât kune mumbap. Zo yatâ upme. Mân birâbigât sâsâŋ.  
\v 29 Oi a ŋâi, zâk Anutugât nanŋâ mem ge kwâkwat okŋaŋgâbap, zâk hâuŋâ mimbap. Târotâro uŋakŋaŋgât gilâm zorat nâŋgi yenŋâ opmap, zâk hâuŋâ patâ mimbap. Oi ŋâi zâk buku orot mariŋâ, Kembugât Kaapum sâm bâliŋ kwâpap, zâk hâuŋâ walâwalâŋ mimbap sâmen.   
\p
\v 30 Anutugât topŋâ nâŋgâmen. Zâkŋâ den mâtâp ŋâi itâ sâi ziap,  
\q1 “Tosagât hâuŋâ ziŋgâziŋgâŋ, zo nâgât nep. Hâuŋâ mâkâmâkâŋ, zo nâŋâ upat.”  
\p Oi Kembugât den ŋâi itâ ziap,  
\q1 “Kembu nâ arâpnaŋgât den sâm kwâkâbat.”   
\p
\v 31 Zorat itâ nâŋgânâ, “Anutu ândiândiŋ, zâkkât bikŋan âiâiŋ, zo yâmbâtŋâ.”   
\s1 Siŋgi âlip mem birâ mân utnat.  
\p
\v 32 Zen mârum kut ŋâi opmarâwe, zo nâŋgâbi. Narâk zoren siŋgi âlip gâi umziŋâ haŋsâi sâknam kwâkŋan ândim sâknam nep tuum kâtigiwe.  
\v 33 Narâk ŋâin nâmbutŋâ zen a mâteziŋan diiziŋgâm mem ŋâi ŋâi otziŋgâm sâknam ziŋgâm sâm bâliŋ kwatziŋgâwe. Oi zeŋgâren gâbâ nâmbutŋâ zen bukurâpziŋâ yatâ otziŋgâne sâknam ârândâŋ nâŋgâwe.  
\v 34 Zen bukurâpziŋâ tâk namin zâine zeŋgât op umbâlâ urâwe. Oi kât sikum betziŋan mine sikum bonŋâ zinziŋâ kâtik zo neŋgât siŋgi sumbemân pâi ziap sâm, nâŋgâne âlip oip.   
\p
\v 35 Oi um bâbâlaŋ op kâtigem ândim zâkkâren sâŋgân patâ mimbi.  
\v 36 Zorat zen kâtigem Anutugât den lum ândim, Anutu zâk kut ŋâi siŋgi kwatziŋgip, zorat bonŋâ mimbi.  
\v 37 Kembugât ekabân den ŋâi itâ ziap,  
\q1 “Zorat narâkŋâ pâŋkânok ziap. zo âki gâbapkât sâsâŋâ, zo mân tap nâŋgâm kek gâbap.”   
\p
\v 38 Oi den ŋâi itâ ziap,  
\q1 “A âlipnandâ nâŋgâm pâlâtâŋgât op ândiândi mimbi. Ka a zen loribi oi ko zeŋgât nâŋga mân dâp upap.”   
\p
\v 39 Nen ko lorem tâmbetagoagoŋan âiâiŋ, zorat siŋgi buŋâ. Nen nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgindâ um dâpniŋ hâlâlu zimbap, zorat siŋgi.   
\c 11  
\s1 Nâŋgâm pâlâtâŋgât den.  
\p
\v 1 Kut ŋâi siŋgi kwatniŋgip, zorat nâŋgâm um bâbâlaŋ op mambât ândiândiŋ, zorâŋâ nâŋgâm pâlâtâŋ uap. Kut ŋâi ŋâi mân igikŋâ umŋâ aŋgân kârâm mem ândiândiŋ, zorâŋâ nâŋgâm pâlâtâŋ uap.  
\v 2 Kembugât siŋgi a sâŋgiŋâ, zen nâŋgâm pâlâtâŋziŋoot ândine Anutuŋâ ziŋgiri âlip oip.  
\v 3 Hân sumbem zo Anutugât sâtkât muyageip. Zo nâŋgâm pâlâtâŋ sot ândim nâŋgâm kwâtâtimen. Kut ŋâi ŋâi igikŋâ, zo mân igikŋan gâbâ muyageip.   
\s1 Abe sot Enoko sot Noa, zeŋgât den.  
\p
\v 4 Abeŋâ Kembu nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâm ândim Anutugât siŋgi râma kom oi sei Anutuŋâ egi âlip oip. Âtâŋâ Kain ko nalem Kembugât siŋgi om pâi Anutuŋâ birip. Abe zâk nâŋgâm pâlâtâŋŋaŋgât Anutuŋâ egi a âlipŋâ oi nalem zâkkât siŋgi oip, zo mem Abegât a târârakŋâ sâip. Abe zâk nâŋgâm pâlâtâŋŋoot ândeipkât nâŋga mumuŋandâ mâtâp âlipŋâ tirâpnâŋgoi ziap.   
\p
\v 5 Henok zâk Kembu nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâm ândeip. Zorat mumuŋan mân âibapkât Anutuŋâ gwâlâ mem zari a ziŋ kâruwe. Oi mân mem zarip, narâk zoren Anutuŋâ Henokât topŋâ itâ sâm muyageip, “Henok eksa âlip uap.”  
\v 6 Mân nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâm ândeindâ Anutuŋâ niŋgiri âlip orot, zo mân taap. Ŋâi zâk Anutu mâte okŋaŋgâbap, zâk kândom itâ nâŋgâbap, “Anutu ândiap. Oi Anutu mâte okŋaŋgâm konsâm ândibi, zen bonŋâ muyagem ziŋgâbap.”   
\p
\v 7 Noa zâk Kembu nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâm ândeipkât kut ŋâi bet âsagibap, zorat Anutuŋâ den kânŋan dukuip. Dukui Noaŋâ hurat kwâkŋaŋgâm zikŋâ sot ambâ murarâpŋâ gwâlâ ândibigât waŋgâ tuugip. Yatâ oi a nâmbutŋâ, bâliŋ mame a zeŋgât topziŋ muyageip. Oi Kembu nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâm ândeipkât tosa buŋ orot, zorat bonŋâ meip.   
\s1 Abaram.  
\p
\v 8 Abaram zâk Kembu nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâm ândeipkât hânŋâ birâm ŋâi galem upapkât diŋâ muyagei lugip. Oi hân zorat mo zorat sâip, zo mân nâŋgâm sât lulu op lum arip.  
\v 9 Kembu nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâm ândeipkât hân siŋgi kwâkŋaŋgip, zoren âimŋâ kwande ândeip. Zoren ândim hâmbâ silebân tâtat mâme oip. Hân zo Isaka sot Yakobo, zekât ârândâŋ siŋgi kwatzikip. Oi zet zo yatik urâwet.   
\p
\v 10 Abaram zâk kamân ŋâi zinziŋ kâtikŋâ Anutuŋâ muyageip, zorat nâŋgânâŋgâyâk ândeip.  
\v 11 Sera, zâk zo yatik Kembu nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâm ândimŋâ ambân sombâ ândim imbaŋâ muyagem kâmboŋâ oip. Kiungât siŋgi kwâkŋaŋgip, zâkkât diŋaŋgât nâŋgi bon oip.  
\v 12 Zorat a sombâ op imbaŋâ buŋ oi zâkkâren gâbâ kiun doŋbep muyagiwe. Kiurâp zo sumbemân sâŋgelak tap arie, teŋgâziŋ zorat dâp oip. Oi saru sâtŋan sak ziap, zo aŋâ mân sâlâsâlâpkuŋ, zorat dâp muyagiwe.   
\p
\v 13 A zo, ziŋâ Kembu nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâm ândim mom naŋgâwe. Kut ŋâi ŋâi siŋgi kwatziŋgip, zorat bonŋâ mân memŋâ âkŋan ândi zei ekŋâ mâpâsem ândiwe. Yatâ opŋâ topziŋâ itâ nâŋgâwe, “Nen hânân yen kwande ândien.”  
\v 14 Den yatâ sâm hân kâuk ŋâi muyaginam nâŋgâm ândiwe.  
\v 15 Oi ziiŋâ mirâ kamân kândâtkuwe, zorat nâŋgâ kwâkâ mân urâwe. Zorat otziŋgi sâi âburinâ sâm âlip âburibe.  
\v 16 Zen mirâ kamân ŋâigât âkŋâle urâwe. Mirâ kamân âlipŋâ ŋâi sumbemân ziap, zorat âkŋâliwe. Yatâ urâwe, zorat op Anutuŋâ, zâk zeŋgât Anutu, zâkkât yatâ sâindâ nâŋgi mân bâliŋ opmap. Wangât Anutu, zâk zikŋak kamân patâ ŋâi muyagem zeŋgât siŋgi sâip, zorat.   
\s1 Isaka sot Yakobo.  
\p
\v 17 Abaram zâk Anutuŋâ mâsiki nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâm ândeipkât nanŋâ Isaka Kembugât siŋgi sâm kumbam oip. Abaram zâk siŋgi den memŋâ nan kânok zo buŋ upapkât Anutugât sâtŋâ lugip.  
\v 18 Anutuŋâ mârum Abaram itâ sâm dukuip, “Isakagâren gâbâ kiurâpkâ âsagem laŋ kârâm ândibi.”  
\v 19 Abaramŋâ itâ sâm nanŋâ kumbam oip, “Anutu zâk a mumuŋan gâbâ mâŋgiziŋgâbapkât imbaŋâ zemŋâŋgap.” Yatâ sâipkât nanŋâ mumuŋan gâbâ yatâ mâburem pindip.   
\p
\v 20 Isaka zâk Anutu nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâm ândimŋâ imbaŋâ mem Yakobo sot Esau mâsop minzikâm kut ŋâi bet muyagibap, zorat den kânŋan dâzâkoip.  
\v 21 Yakobo zâk yatik Kembu nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâm ândeipkât mumbam op Yosepe nanzatŋâ mâsop minzikip. Zâk tânŋâ gâsum pindiŋsâm tap Anutu mâpâsemŋâ mâsop minzikip.  
\v 22 Yosepe zâk Kembu nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâm ândeipkât mumbapkât narâkŋâ mâte oi Isirae a zen bet Aigita hân birâm âibi, zorat nâŋgâmŋâ siŋitŋâ mem âibigât den kânŋan dâzâŋgoip.   
\s1 Mose sot Yosua.  
\p
\v 23 Mose muyagei ibâ mamŋâ zet Kembu nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâm ândiwetkât egitâ âlip oi a kutâgât den zorat mân keŋgât op kâin karâmbut katep tik pâitâ zeip.   
\p
\v 24 Mose zâk lâmbatŋâ Kembu nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâm ândeipkât a kutâ Parao bâratŋaŋgât nanŋaŋgâren siŋgi sânat sâne kwâkâziŋgip.  
\v 25 Zâk Anutugât a ambân gakârâp zen sot umbâlâ sot sâknam nâŋgâbapkât sâlâpagoip. Zâk Aigitâ a osetziŋan ândim narâk pâŋkânok um sâkkât âkŋâle bâliŋâ zo lum sâtâre upapkât nâŋgi mân dâp oip.  
\v 26 Oi Aigitâ hânân gâbâ kât sikum zorat nâŋgi gigiŋ oip. Oi Kembuŋâ a bâliŋan gâbâ mâkâniŋgâbapkât sâsâŋ, zâk yatik sâknam nâŋgâm ândibapkât nâŋgi bon oip. Zo gâtâm sâŋgân mimbapkât yatâ nâŋgâm oip.   
\p
\v 27 Zâk Kembu nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâm ândeipkât a kutâ kukŋâ zorat keŋgât mân op Aigita hân birip. Oi Anutu mân igikŋâ, zo senŋâ ekŋâ yatâ zâkkâren pâlâtâŋ oip.  
\v 28 Mose zâk Kembu nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâm ândeipkât sâi sumbem a kâwaliŋoot zâk mân zâŋgobapkât Pasowa kendonân râma kom gaam gilâmŋandâ mirâ hâŋgiyân saŋgorâwe. Sumbem a kâwaliŋoot zorâŋ murarâpziŋ, kândom kâtep, zo tâmbetzâŋgobam ga ekŋâ walâziŋgip.   
\p
\v 29 Oi Isirae a zen Kembu nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâm ândiwegât saru kuriŋan mâtâp âsagei lâŋ âiwe. Aigitâ a ziŋ yatâ utnâ sâne saruŋâ gwâkâziŋgip.   
\p
\v 30 Isirae a zen Kembu nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâm ândiwegât Yeriko kamânân paŋ patâ kirip, zo haamgum âinetâ sirâm nâmburân zagât âki amuŋ gei giligâlaksâip.  
\v 31 Mâtâp ambân Rahaba, zâk Kembugâren nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâm ândeipkât Isirae a hân ek mânâŋgârâwet, zet buku otzikip. Yatâ oipkât den kwâkâ a zen sot mân kuwe.   
\s1 Kembugât a nâmbutŋâ, zeŋgât den.  
\p
\v 32 Den kârep mân târokwap sâbat. Gideoŋ, Barak, Simsoŋ, Yepita, Dawidi sot Samue sot Propete a nâmbutŋâ zeŋgât den sâm arindâ sâi kârep opap.  
\v 33 Zen aksik Kembu nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâm ândiwegât a kâmut patâ mem ge kwatziŋgâwe. Kubikkubik nep tuum biraŋâwe. Kut ŋâi ŋâi siŋgi kwatziŋgip, zorat bonŋâ miwe. Zuu kâtik Laioŋ lâuziŋ dooŋguwe.  
\v 34 Kârâp kâligen zâmbane Anutuŋâ mem sândukŋan kwatziŋgip. Aŋâ sâuŋâ kârâziŋgânâ sâne kâtigem ândiwe. Lolot ândiweŋâ imbaŋâ mem ândiwe. Kâmbamân a kâwaliziŋoot ândiwe. Hân torengen kâsaziŋ zâŋgom moliziŋgâm ândiwe.  
\v 35 Ambân nâmbut zeŋgât narâpziŋâ mumuŋan gâbâ zaatne galem otziŋgâwe. A nâmbutŋâ a ziŋ sâknam kwatziŋgâm mem ŋâi ŋâi otziŋgâwe. Oi siŋgi âlip birâne mân zâŋgonat sâne ândiândi kâtikŋan zaatpigât nâŋgâm den zo birâwe.   
\p
\v 36 A nâmbutŋâ a ziŋ den bâliŋ top top sâm dâzâŋgom lapitziŋgâwe. Oi nâmbutŋâ kin bitziŋ saam tâk namin zâmbarâwe.  
\v 37 Nâmbutŋâ kâtŋâ zâŋgowe. Nâmbutŋâ nak gaaŋâ gaaziŋgâwe. Nâmbutŋâ kâmbamŋâ zâŋgom gânduziŋ mânâŋgârâwe. Nâmbutŋâ kanpitâ ândim noniŋ râma sâkŋâ akum ândiwe. Mandu yatâ op sâknam kwâkŋan ândiwe.  
\v 38 Hân a nâmbutŋâ ândiwe, zeŋgât dâp mân ândiwe. Zen a âlipŋâ. Zen mirâ kamân kâtikŋan sot barâ kâtikŋan ândiwe. Kât kiyân sot hân mâtâpŋan ândiwe.   
\p
\v 39 Zo zen aksik Anutu nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâwegât Anutuŋâ ziŋgiri âlip oip. Oi kut ŋâi siŋgi kwatziŋgip, zorat bonŋâ mân muyagiwe.  
\v 40 Topŋâ itâgât. Anutu zâk neŋgâren kut ŋâi zâizâiŋ pâmbapkât nâŋgi zeip. Zorat nen buŋan ândiândi âlip ândibigât mân nâŋgâziŋgip.   
\c 12  
\s1 Yesu zâk kândom otniŋgipkât zâk wâratkum kâtiginat.  
\p
\v 1 A sâŋgiŋâ kâmut patâ yatâ zorâŋ haamnâŋgom niŋgit tegât kut ŋâi yâmbât sot bâliŋaŋgât tâkŋâ kâpinâŋgomap, zo mânâŋgât birânat. Oi mâtâp tirâpnâŋgowe, zorik âkonŋâ buŋ sârârâk kârâm âim kikerân takânat.  
\v 2 Oi Yesu, nâŋgâm pâlâtâŋgât mariŋâ sot bon muyamuyage, zâkkâren sen kwap ândinat. Zâk sâtâre muyagibapkât sâsâŋâ, zorat nâŋgâm poru nagân sâknam nâŋgâm moip. Oi zorat aŋun kwâkŋan zari nâŋgi yenŋâ oip. Yatâ opŋâ Anutu, imbaŋâ mariŋâ, zâkkât âsan bongen zarip, ândiap.  
\v 3 Bâliŋ mâme zen kâsa okŋaŋgâm mem ŋâi ŋâi okŋaŋgâne nâŋgâm tâtâlim kâtigeip. Zen ko umziŋ loribegât zâkkât nâŋgâmŋâ âkonŋâ buŋ kâtigibi.   
\s1 Anutuŋâ kubikniŋgâmap, zorat den.  
\p
\v 4 Zen bâliŋandâ lotŋan kwatziŋgâbâ sâi kâtigem um sâkziŋ kubikaŋgâm kinkin, zo yatâ op ândiwe. Ka bâliŋandâ kâtigem tâmbetzâŋgobat sâi ko dap upi?   
\p
\v 5 Anutuŋâ narâpŋâ zâŋgonsâm itâ sâip. Den zo nelâmzâŋguap? Den zo itâ sâip,  
\q1 “Nannâ, Kembuŋâ kubikgigi nâŋgâna mân gigiŋâ upap. Kubikgigi umgâ mân loribap.  
\v 6 Anutu zâk a umŋâ gâsuziŋgâm zeŋgât narâpnâ sâmap, zen zâŋgom kubikziŋgâmap.”   
\p
\v 7 Zorat op ko Kembuŋâ kubikziŋgâbam sâi mân keŋgât upi. Anutu zâk ziŋgiri nan bârarâp utne yatâ otziŋgâmap. Zeŋgâren ibârâpziŋandâ yatik narâpziŋ kubikziŋgâme.  
\v 8 Anutuŋâ zen kubikziŋgâmap. Mân kubikziŋgi sâi ko laŋân gâbâ âsagiwe sâbem.  
\v 9 Oi ŋâi sâbâ. Hânân ibârâpniŋ zen nâŋgom kubikniŋgâne dinziŋâ lum hurat kwatziŋgâmen. Oi sumbem mariŋâ, um dâpniŋaŋgât Ibâ, zâk yatik hurat kwâkŋaŋgâm ândeindâ dâp upap. Yatâ op ândim, ândim kwâtâtinat.  
\v 10 Hânân ibârâpniŋ ziŋ narâk pâŋkânok âkŋâleziŋâ dâp nâŋgom kubikniŋgâme. Sumbem Ibâniŋandâ ko âlip op ândinatkât kubikniŋgâmap. Zikŋâ hâlâlu ândiândiyân târokwatnatkât opmap.  
\v 11 Kubikkubik muyagibap dâp, zo nâŋgindâ umâlip mân oi sâknam nâŋgâmen. Oi bet ko kubikkubigân ândim kâtigimen, neŋgâren bonŋâ muyagemap. Kubikkubikkât bonŋâ zo târârak ândiândiŋ sot um lumbeŋâ.   
\s1 Kâwali muyagem tânagobi.  
\p
\v 12 Zorat zen bitziŋâ lolot sot pabutziŋ bâliŋâ zo kubikŋâ kâtigibi.  
\v 13 Oi kinziŋ lâŋbigât mâtâp zo kubikŋâ zeŋgâren pabutziŋ bâliŋâ zo âlip oi lâŋ âlip upi.   
\p
\v 14 Zen a aksik patâ zen sot lumbe ândiândiŋaŋgât nep tuubi. Oi um hâlâlu op ândibigât kâtigibi. Um sumun sot ândim Kembu igikŋâ, zo mân ziap.  
\v 15 Zeŋgâren gâbâ ŋâiŋâ Anutugât tânzâŋgozâŋgoŋ, zo walâbapkât galem oraŋgâm ândibi. Oi osetziŋan um kâlak dengât kârâpŋandâ ziŋgesebapkât galem oraŋgâm ândibi.  
\v 16 Oi zeŋgâren gâbâ ŋâiŋâ Esaugât mâtâbân lâŋ lâŋ ândiândiŋ sot a hurat mân kwâkwat mân upap. Esau zâk nalem kânok zorarâk op kândom âsaâsagiŋaŋgât bet sâwât zo birip.  
\v 17 Zen zâkkât nâŋgâme. Zâk bet mâsop mimbâ sâi aŋgân kârip. Kut ŋâi oip, zorat isem umbâlâ op um melâŋmelâŋŋaŋgât mâtâp mân muyageip.   
\s1 Nen Sinai bakŋâ buŋâ, Sioŋ bakŋâ mâte urâwen.  
\p
\v 18 Narâk ziren zen bakŋâ ŋâi gâsum mâsâsuatme. Kârâpŋoot, zoren mân âiwe. Oi ŋâtâtikŋâ, sasa sot pibâ zorat umŋan mân bagiwe.  
\v 19 Oi lâmun diŋâ patâ sot den kwamit patâ zo mân nâŋgâwe. Mârum ko sâkurâpziŋâ mirâ kamân kâtikŋan ândim den zo hiriŋsâbapkât ninâu sâwe.  
\v 20 Den itâ muyageip, zorat nâŋgâne imbaŋâ oip, “A mo zuu ŋâiŋâ bakŋâ zo lâŋi kâtŋâ kune mumbap.”  
\v 21 Kut ŋâi zo sânâm kwâtkwâtŋoot muyagei Moseŋâ sâip, “Nâ keŋgât op sânâmnâ sâmbuap.”   
\p
\v 22 Mârum yatâ âsageip. Narâk zi ko zen bakŋâ yatâ zoren buŋâ. Zen Sioŋ bakŋâ, Anutu ândiândiŋ, zâkkât kamân patin sumbemân, Yerusalem kamân uŋakŋan ga giwe. Oi sumbem a doŋbep, a mân sâlâpzâŋgozâŋgoŋ sot sâtâre mindumindu patâ.  
\v 23 Anutugât narâpŋâ kutziŋ sumbemân kulemgoi ziap, zen mâte otziŋgâwe. Oi a aksik patâ neŋgât den sâm kwâkâkwâkâŋ a patâ, Anutu sot a hâlâlu minziŋgip, zeŋgât um dâpziŋâ, zeŋgâren târokwarâwe.  
\v 24 Oi Yesu târotâro uŋakŋaŋgât nakŋâ, zâkkâren gamŋâ gilâm saŋgonsaŋgon mâte urâwen. Gilâm zorâŋ Abegât gilâmŋâ tosa sâm muyageip, zo yatâ buŋâ. Yesugât gilâm zorâŋâ saŋgoniŋgâbapkât geip.   
\s1 Anutuŋâ hân sot sumbem mâŋgizikâbap.  
\p
\v 25 Zen den dâzâŋgobap, zo zâk kândâtkubegât galem oraŋgâm ândibi. Mârumŋan hânân ge Sinai bâkŋan gâbâ sâkurâpziŋâ den dâzâŋgoi birâne hâuŋâ muyageziŋgip. Zi sumbemân ândim den dâtnâŋgomap, zâk kândâtkom dap yatâ hâuŋâ buŋ ândinat?  
\v 26 Anutuŋâ Sinai bâkŋan den sâi diŋandâ hân mâŋgeip. Oi zi ko du âsagibapkât sâm kâtigeip. Anutuŋâ itâ sâip,  
\q1 “Nâ narâk ŋâin dum hân mâŋgimŋâ sumbem ârândâŋ mâŋgibat.”   
\p
\v 27 Dum mâŋgibat sâip, zo ko kut ŋâi ŋâi muyageip, zo mâŋgei buŋ upapkât nâŋgâm sâip. Buŋ oi zinziŋ kâtik zo muyagem yen zimbi.   
\p
\v 28 Nen Anutugât um topŋan ândinatkât siŋgi kwatniŋgip, zo zinziŋ kâtikŋâ. Zo minat, zorat Anutu sâtâre okŋaŋgânat. Oi pindiŋsâm hurat kwâkŋaŋgâm keŋgât op mâpâsinat.  
\v 29 Wangât, Anutuniŋâ, zâk kârâp patâ yatâ, zorat op ko. Kârâpŋâ kut ŋâi ŋâi bâliŋâ sem naŋgâbap, zorat san.   
\c 13  
\s1 Um den.  
\p
\v 1 Buku oraŋgâm ândime, zo zen mân birâne gibap.  
\v 2 A hân ŋâin gâbâ gane ziŋgit mân nâŋgânâŋgâ mân upi. Mârumŋan a ganetâ buku otziŋgânâ sâm topziŋ mân nâŋgâm sumbem a buku otziŋgâwe.   
\p
\v 3 Bukurâpziŋ tâk namin zâmbarâwe, zeŋgât nâŋgâm, nâŋgâne ârândâŋ ândien yatâ upap. Oi zen sâk sot ândiegât bukurâpziŋ a ziŋ zâŋgone sâknam kwâkŋan ândime, zeŋgât nâŋgâm ândibi.   
\p
\v 4 Ap ambin ândiândiŋ, zorat nâŋgâne bon oi mân mem bâliŋ kwapi. Oi itâ nâŋgâm ândibi. Laŋ ândim târotâro mânâŋgât ândime, zen Anutuŋâ hâuŋâ ziŋgâbap.   
\p
\v 5 Umziŋandâ kât sikumgât âkŋâle mân upap. Oi kut ŋâi ŋâi tatgigap, zorat mân sâm mem ândiban. Kembu zâk itâ sâip, “Nâ mân birâgibat. Oi gek mân nâŋgânâŋgâ mân upat.”  
\v 6 Zorat nen um bâbâlaŋâk itâ sânat,  
\q1 “Kembu zâk betnan memap. Zorat a ziŋ kâsa otnim yatâ mo yatâ otninâ sâne mân keŋgât upat.”   
\s1 Siŋgi âlip kwâkâm niŋgâwe, zo mem ândim Yesu molinat.  
\p
\v 7 A sâtŋâ gakâziŋ Anutugât den dâzâŋgom ândiwe, zeŋgât nâŋgâm ândibi. Zen mâtâp âlip lâŋ ândim muwe. Mâtâp zorik ekŋâ moliziŋgâm Kembugâren nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâm ândinat.   
\p
\v 8 Yesu Kristo, zâk ândeipŋâ ândiap, zo yatik ândim zâimâmbap, kâtikŋâ.  
\v 9 A ziŋ den uŋakŋâ top top dâzâŋgone zorâŋâ umziŋ mân gulipkubap. Umziŋan Anutugâren gâbâ tânzâŋgozâŋgoŋandâ tângui kâtigem kiri âlip upap. Kut ŋâi ŋâi niniŋandâ mân mem tâŋgubap. Aŋâ mâtâp zo lâŋgâwe, zen bonŋâ mân muyagiwe.  
\v 10 Neŋgâren Kembugât siŋgi nalem pâpanŋâ taap. Zo hâmbâ silep galem upme, ziŋ nimbigât mân sâsâŋâ.  
\v 11 Zen nâŋgâme. Zuu kom gaamŋâ gilâmziŋ tirik namâ galem a patâŋâ bâliŋaŋgât tosagât namin mem zari bonŋâ kamân kândâtŋan mem gei kârâbân ume.  
\v 12 Zo yatik Yesu zâk gilâmŋandâ a um hâlâlu miniŋgâbapkât kamân kândâtŋan kune moip.  
\v 13 Zorat nen yatik kamân kândâtŋan zâkkâren giarindâ zâkkât op yatik bâliŋ otniŋgâbi.  
\v 14 Itâ nâŋgâm utnat. “Kamân zinziŋ kâtikŋâ ziren mân taap. Nen kamân kâtikŋan, zinziŋ kâtik zimbap, zorat nâŋgâm mambât ândien.”  
\v 15 Zorat nen Yesu sot pâlâtâŋ opŋâ târotâroniŋaŋgât opŋâ Anutu mâpâseindâ zorâŋ tâbaniŋ upap. Zâk hurat kwâkŋaŋgâm ândim lâuniŋandâ sâm sâtâre okŋaŋgânat. Kutŋâ sâm bâbâlâŋ kwâkŋaŋgânat.   
\s1 Ninâu sâm betniŋan mimbi.  
\p
\v 16 Orot mâme âlipŋâ utnam gulip mân upi. Anutu zâk zorat nâŋgi zâkkât siŋgi kut ŋâi ŋâi pame, zo yatâ utne bonŋâ upap.   
\p
\v 17 A sâtŋâ gakârâpziŋ, zeŋgât sâtziŋ lubi. Zen um dâpziŋ galem upmeŋâ nepziŋaŋgât topŋâ Anutu mâteŋan sâm muyagibi. Zorat nepziŋ umâlibân tuune dâp upap. Umbâlâyân tuune zeŋgâren kut ŋâi âlipŋâ mân upap.   
\p
\v 18 Zen neŋgât op ninâu sâm ândibi. Nen umniŋan tosa kârum ândimen. Kut ŋâi ŋâi utnam oindâ târârâk upapkât otniŋgâmap.  
\v 19 Ninâuŋâ betnan mine Kembuŋâ melâŋnigi zeŋgâren kek gâbatkât dâzâŋguan.   
\p
\v 20 Lumbeŋaŋgât mariŋâ, Anutu, zâk râma galem a patâ Kembuniŋ Yesu târotâro zinziŋ kâtik zorat gilâmgât mumuŋan gâbâ mâŋgei zarip.  
\v 21 Anutu zâk imbaŋâ sot kâwali ziŋgâmŋâ mem bâbâlaŋ kwatziŋgi diŋâ lum nepŋâ tuum kwâtâtibi. Oi zikŋak nâŋgi dâp opmap, zo Yesu Kristogât opŋâ zeŋgâren muyagibap. Zâkkâren sâm âlip kâtikŋâ zem zâimâmbap, zo perâkŋak.   
\p
\v 22 Bukurâp, den kârep ŋâi mân kulemgum ziŋgan. Oi zen den girem zo nâŋgâne mân bâliŋâ upapkât sâm ziŋgan.  
\v 23 Oi nâ dâzâŋgua nâŋgânek. Bukuniŋâ Timoteo, zâk tâk namin gâbâ olaŋâwe. Oi zâk kek gâbap oi ko zâk sot gârat.   
\p
\v 24 A sâtŋâ gakârâpziŋ sot Kembugât siŋgi a ambân aksik nâŋgâziŋgan. Italia hânân ândie, zen yatik nâŋgâziŋge.   
\p
\v 25 Kembugâren gâbâ tânzâŋgozâŋgoŋâ aksik zeŋgâren zimbap.  
\p Zo yatik.