\id GAL - Komba NT [kpf] -Papua New Guinea 1980 (DBL 2014) 
\h GALATA 
\toc1 Galata a zeŋgât ekap Pauloŋâ kulemgum ziŋgip 
\toc2 Galata 
\toc3 Gal 
\mt1 Galata a zeŋgât ekap Pauloŋâ kulemgum ziŋgip.  
\c 1  
\s1 Pauloŋâ zikŋaŋgât topŋâ sâm muyageziŋgip.  
\p
\v 1 Nâ Paulo Aposolo a orâwan. A ziŋ Aposolo ot mân sâm niwe. Yesu Kristo sot Anutu Ibâŋâ, zâk mumuŋan gâbâ mângeip, zikŋâ nep zo sâm niwet.  
\v 2 Nâ sot bukurâpnâ nâ sot ândime, nen aksik Galata hânân ândime, zeŋgât topziŋ nâŋgâm ekap zi kulemgum ziŋgen.   
\p
\v 3 Anutu Ibâ sot Kembu Yesu Kristo, zikŋâ tânzâŋgom um lumbeŋâ muyagem ziŋgâbabot.  
\v 4 Yesu zâk Ibâniŋaŋgât sâtkât nen ândiândi bâliŋâ zi ândimenân gâbâ mâkâniŋgâbap sot tosaniŋ buŋ upapkât ândiândiŋâ mân aŋgân kârip.  
\v 5 Zorat narâkŋâ narâkŋâ Anutu sâm âlip kwâkŋaŋgindâ zimbap. Perâkŋak.   
\s1 Ŋâi zâk siŋgi âlip sâm gulipkum ŋâi sâbap, zâk simgât siŋgi upap.  
\p
\v 6 Anutu zâk zen Kristo sot pâlâtâŋ utnetâ tânzâŋgoi ândibigât diiziŋgip. Diiziŋgi zâk sot ândine mân kârep oi zâk kândâtkom siŋgi âlip ŋâi zorat kindap kwap ândime. Zorat nâŋgâm pârâkpan.  
\v 7 Zorat itâ sa nâŋgânek. Siŋgi âlip top ŋâi bonŋoot zo mân ziap. Buŋâ. Ka a nâmbutŋandâ Yesu Kristogât den siŋgi âlip zo tâmbetkunam op um gulip kwatziŋgâme.  
\v 8 Siŋgi âlip dâzâŋgowen, zo zinziŋ kâtik. Zorat nen mo sumbem a ŋâiŋâ siŋgi âlip dâzâŋgowen, zo birâm ŋâi dâzâŋgonatkât sâm sâi ko tâmbetagonatkât siŋgi upem.  
\v 9 Den mârum sen, zo dum sâbâ. A ŋâiŋâ siŋgi âlip kwâkâm ziŋgâwen, zo birâm ŋâi dâzâŋgobap, zâk tâmbetagobap. Oi nâ zorat nâŋga dâp upap.   
\p
\v 10 Oi dap dap? Den san zi a ziŋâ nâgât nâŋgâne âlip upapkât san? Mo Anutu zâk nâgât nâŋgi âlip upapkât san. Nâ a zen nâgât nâŋgâne âlip upapkât nep tuuman sâi ko Kembu Kristogât kore a mân opam.   
\s1 Paulo zikŋâ topŋaŋgât den.  
\p
\v 11 Bukurâpnâ, nâ den ŋâi dâzâŋgua nâŋgânek. Den siŋgi âlip dâzâŋgowan, zo ayân gâbâ buŋâ.  
\v 12 A zo ziŋâ mân dâtnowe. Zo ziŋâ mân kwâkâm niwe. Yesu Kristo zikŋak sâm muyagenigip.   
\p
\v 13 Nâ mârumŋan Yuda a zeŋgât den kâtik Moseŋâ sapsum ziŋgip, zo lum ândiwan. Zo nâŋge. Yatâ ândim Yesugât kâmut imbaŋâ zâŋgom tâmbetzâŋgom ândiwan.  
\v 14 Oi sâkurâpniŋangât den gei kombapkât sâm kâtigem tâlarâpnâ nâmbutŋâ walâziŋgâm kâtigem ândiwan.  
\v 15 Ka Anutu zâk mârum mamnâ kâmboŋan gâbâ zâkkât siŋgi upatkât nâŋgi zeip. Yatâ nâŋgi zeipkât tânnobam diinigip.  
\v 16 Nanŋaŋgât den siŋgi hân ŋâin gokŋâ zeŋgâren âim dâzâŋgobatkât nanŋaŋgât topŋâ sâm muyagenigip. Yatâ otnigi a zen sot den den mân orâwan.  
\v 17 Oi Aposolo a kândom muyagem Yerusalem kamânân ândiwe, zen sot siŋgi âlipŋaŋgât den mân âraguwen. Zeŋgâren mân âiwan. Arabia hânân âi ândim Damasiko kamânân âburem gâwan.   
\s1 Pauloŋâ Yerusalem kamânân zâi ândeip.  
\p
\v 18 Ândia kendon patâ karâmbut âki Petero ikpat sâm Yerusalem kamânân zâim sirâm kiin bâtnâmbut zâk sot ândiwan.  
\v 19 Zâk sot Kembugât munŋâ Yakobo zikirâwan. Aposolo a nâmbutŋâ mân ziŋgirâwan.  
\v 20 (Den kulemguan, zi sarâ buŋâ. Anutu mâteŋan perâkŋak sâm kulemguan.)  
\v 21 Yatâ opŋâ Siria sot Kilikia hânân âi ândiwan.  
\v 22 Oi Kristogât kâmut Yudaia hânân ândiwe, zen si sâŋgânnâ mân nigâwe.  
\v 23 Zen nâgât siŋgiyâk itâ nâŋgâwe, “Aŋâ nâŋgom moliniŋgip, zâk siŋgi âlip tâmbetkumâipŋâ siŋgi âlip a dâzâŋgom ândimap.”  
\v 24 Yatâ nâŋgâmŋâ nâgât op Anutu sâm âlip kwâkŋaŋgâwe.   
\c 2  
\s1 Pauloŋâ Yerusalem kamânân zâim Aposolo a nâmbutŋâ ziŋgirip.  
\p
\v 1 Oi kendon patâ kiin kimembut âki Yerusalem kamânân dum zâibam Banaba sot Tito diizika ârândâŋ zâiwen.  
\v 2 Oi zo yen buŋâ. Kembuŋâ den sapsum nigi lum zâiwan. Yesugât kâmurân a zeŋgât a sâtŋâ sâme, zeŋgâren âim siŋgi âlip hân ŋâin gokŋâ dâzâŋgoman, zorat sapsum ziŋgâwan. Nâ siŋgi âlip sâm ândiwan, zorat a sâtŋâ neburâpnâ zen sapsum ziŋga nâŋgânetâ âkâbapkât ziiŋik tatne den zo dâzâŋgowan.  
\v 3 Tito zâk nâ sot ândeip. Zâk Yuda a buŋâ, Grik a oi a sâtŋâ ziŋâ kwabâ kwâkŋaŋgâbigât mân sâwe.  
\v 4 Ka a sarâŋandâ kâmurân bagimŋâ Yesu Kristo sot pâlâtâŋ op dumun buŋ ândeindâ tigân niŋgitŋâ Mosegât gurumin den, zorâŋâ saaniŋgi ândinatkât Tito kwabâ kwâkŋaŋgâbigât sâwe.  
\v 5 A zo, ziŋ mem ge kwatniŋgânam sâne mân loriwen. Buŋ kâtikŋâ. Siŋgi âlip mân tâmbetkune Galata a, zeŋgâren hâlâluyâk op zimbapkât mân nâŋgâziŋgâwen.   
\s1 Aposolo a nâmbutŋâ ziŋ Paulo nepŋaŋgât nâŋgâne dâp oip.  
\p
\v 6 (Oi a, zeŋgât a sâtŋâ sâme, zen mârum dap mo dap op ândiwe, nâ zorat nâŋga tobat ŋâi mân uap. Anutu zâk hâtubâtu mân opmap.) A sâtŋâ zo, ziŋâ den uŋakŋâ mân târokwatniwe.  
\v 7 Buŋâ. Itâ nâŋgâwe. Anutuŋâ Petero Yuda a zeŋgâren siŋgi âlip dâzâŋgobapkât nep diŋ sâm pindip, yatigâk nâ hân ŋâin gokŋâ zeŋgâren den siŋgi âlip dâzâŋgobatkât nep diŋ sâm nigip.  
\v 8 (Oi Petero mam okŋaŋgi nepŋâ tuugi bon oip, zâk zikŋâ yatik mam otnigi nep tuuga bon oip.)  
\v 9 Oi Kembuŋâ nep tânnogip, zo ekŋâ Yakobo sot Petero sot Yohane, zen Yesugât kâmut zeŋgât patâ ândiweŋâ nâ sot Banaba buku otnikâm bitnik kuwe. Oi net hân ŋâin gokŋâ zeŋgâren den siŋgi âlip nep tuugitâ ziŋâ Yuda a zeŋgâren tuunat sâwe.  
\v 10 Oi kanpitâ a ambân kut ŋâi ŋâi ziŋgânam zorarâk dâtnowe. Oi nâ zorat den mârumŋan sâm kâtigiwan.   
\p
\v 11 Oi Peteroŋâ Antiokia kamânân gam bâliŋ oi ekŋâ a ambân mâteziŋan kin den yâmbâtŋâ dukuwan. Wangât, zâk bâliŋâ oip, zorat op ko.  
\v 12 Zâk hân ŋâin gokŋâ zen sot nalem ârândâŋ niwe. Yatâ nem ândei Yuda a, Yakobogât arâpŋâ zen gawe. A zo, ziŋ Mosegât den lum ândim hân ŋâin gok, zen sot nalem mân nemarâwe. A zo, zen gane Peteroŋâ ziŋgitŋâ keŋgât opŋâ a hân ŋâin gok birâziŋgâmŋâ Yuda a zen sot nalem neip.  
\v 13 Ŋâin âi tapâ tapâ oi Yuda a nâmbutŋâ, ziŋâ târokwâkŋaŋgâne Banaba zâk yatik zeŋgâren târokwâip.  
\v 14 Oi siŋgi âlipkât mâtâp walâm utne a ambân zeŋgât mâteziŋan Petero itâ dukuwan, “Gâ Yuda a op hân ŋâin gokŋâ zeŋgât tobat opmatŋâ dap op hân ŋâin gokŋâ ziŋâ Yuda a neŋgât tobat upigât sâmat?”   
\p
\v 15 Yuda a nen hân ŋâin gokŋâ zen yatâ mân muyagiwen. Nen Yuda a.  
\v 16 Ka nen itâ nâŋgâmen. Aŋâ Mosegât gurumin denâk lune Anutuŋâ ziŋgiri tosaziŋ buŋ mân upap. Ka aŋâ Yesu Kristo nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâme, zen Anutuŋâ ziŋgiri tosaziŋ buŋ upap. Zorat op ko nen Kristo nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâmen. Nen itâ nâŋgen. Gurumin denâk lum tosaniŋ buŋ orot, zo mân taap. A ziŋâ gurumin den lum ândine Anutugât mâteŋan tosaziŋoot kinbi.  
\v 17 Oi nen Kristo sot pâlâtâŋ opŋâ tosaniŋ buŋ upapkât sâmenŋâ bâliŋâ upmen, zorat dap sânat? Itâ sânat? “Kristoŋâ betniŋan mei bâliŋ upmen.” Yatâ mân sânat. Buŋ kâtikŋâ. Yatâ mân ziap.   
\p
\v 18 Nen gurumin sâŋgiŋâ luluŋaŋgât mâtâp birâmŋâ zoren puriksâm ândinat. Zorâŋâ topniŋâ itâ sapsubap. Nen den kuku ândiwen.  
\v 19 Gurumin den sâŋgiŋâ lubatkât nâŋgâm lum osim ândia nogi mowan. Anutu sot pâlâtâŋ op ândibatkât gurumin denŋâ nogi mowan.  
\v 20 Nâ Kristo sot poru nagân none mowan. Oi ândiândinâ zi ândian, zo ninâ buŋâ. Kristoŋâ umnan ândiap. Oi sâk sot ândiândiŋ ândiman, zo Anutugât nanŋâ nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâm ândiman. Zâkŋâ umŋandâ gâsânogi ândiândiŋâ nâgât op buŋ oip.  
\v 21 Anutugât tânzâŋgozâŋgoŋaŋgât den siŋgi âlip zo mân tâmbetkuman. A nen gurumin den lugindâ Anutuŋâ niŋgiri tosaniŋ buŋ opabân Kristo zâk yen moip opap.   
\c 3  
\s1 Gurumin dengât mâtâp lâŋâwe.  
\p
\v 1 O Galata a, zen nâŋgânâŋgâziŋ buŋâ. Dap dap op um gulip kwatziŋge? Yesu Kristo poru nagân kuwe, zâkkât siŋgi muyap sâm muyegeziŋgâwen.  
\v 2 Nâ den ŋâi mâsikâziŋga dâtonek. Tirik Kaapum miwe, zo dap op miwe? Mosegât den kâtik lumŋâ miwe?  
\v 3 Nâŋgânâŋgâziŋ buŋ? Kaapum sot pâlâtâŋ urâweŋâ zo birâm mâtâp sâŋgiŋan bagie?  
\v 4 Zen Kembugâren nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgânetâ Kembugât imbaŋâ muyagei igâwe. Kut ŋâi ŋâi zo ek nâŋgâne yenŋâ uap? Kaapumŋâ zeŋgâren nep tuugi bon mân âsagiap?  
\v 5 Zen sânek. Anutu zâk Kaapum ziŋgâmŋâ sâi sen mârât zeŋgâren âsagemap, zo gurumin den luluziŋaŋgât mo nâŋgâm pâlâtâŋziŋaŋgât otziŋgap?   
\s1 Abaramgât mâtâp lâŋnat.  
\p
\v 6 Kembugât ekabân den ŋâi itâ ziap, “Abaram zâk yatik Anutu nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâm Kembugât den nâŋgi bon oi Anutuŋâ tosaŋâ buŋâ sâip.”  
\v 7 Zorat itâ nâŋgânek. A Kembugâren nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâm ândimen, nen Abaramgât kiurâp bonŋâ ândien.  
\v 8 A hân ŋâin gokŋâ zen Anutu nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâne tosaziŋ buŋ upapkât sâip. Zorat mârumŋan nâŋgâmŋâ siŋgi âlip den Abaram itâ sâm dukuip,  
\q1 “Gâgât mâsop zorâŋ a hânŋâ hânŋâ zeŋgâren âibap.”   
\p
\v 9 Abarâmŋâ Anutu nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgip. Oi a Kembugâren nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâm ândimen, nen Abaramgât mâsobân bagimen.   
\s1 Nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâm ândiengât ândiândi minat.  
\p
\v 10 A zen Mosegât den kâtikŋâ lum tosaniŋ buŋ ândim sumbemân zâinatkât sâme, zen tâmbetagoagoŋaŋgât siŋgi upi. Wangât, Kembugât ekabân gurumin siŋgiŋaŋgât kulemguwe, ziap, zorat,  
\q1 “Ŋâiŋâ gurumin den ekabân den zem âriap, nâmbutŋâ zo lum ândim den ŋâi birâbap, zâk um dâpŋâ tâmbetagobap.”   
\p
\v 11 Gurumin den lum ândim Anutugât mâteŋan tosaniŋ buŋ orot, zo mân ziap. Kembugât ekabân den ŋâi itâ ziap,  
\q1 “Ŋâi zâk nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâm ândimap, zâk Anutugât mâteŋan tosaŋâ buŋ opŋâ ândiândi kâtik muyagem ândibap.”   
\p
\v 12 Gurumin denân ko nâŋgâm pâlâtâŋgât mân sâwe. Den ŋâi itâ sâwe,  
\q1 “Ŋâi zâk gurumin den lum kwâtâtibapŋâ ândiândi muyagibap.”   
\s1 Yesu zâk neŋgât opŋâ sâknamân kirip.  
\p
\v 13 Kembugât ekabân den kulem ŋâi itâ ziap,  
\q1 “A nagân zâŋgom kwânâŋgâziŋgâbi, zen bâliŋaŋgât siŋgi.”  
\p Oi Kristo zâk yatik neŋgât opŋâ bâliŋandâ kwâkŋan zarip. Bâliŋan gâbâ mâkâniŋgâbapkât suupniŋâ meip.  
\v 14 Oi zorat hân ŋâin ŋâin gokŋâ, zen Yesu Kristo sot pâlâtâŋ op Abaramgât mâsobân bagibi. Oi nen Kaapum neŋgât siŋgi sâip, zo nâŋgâm pâlâtâŋ sot op minatkât yatâ âsageip.   
\s1 Siŋgi âlipkât bet sâwât, zorat den.  
\p
\v 15 Bukurâpnâ, a niiŋan dâpkwap sâbâ. A ŋâiŋâ mumbamŋâ bet boi zo kâsâpkum ziŋgâbap. Zorat kwâkŋan a ŋâiŋâ komŋâ den ŋâi mân sâbap.  
\v 16 Anutuŋâ Abaram den kânŋan dukuip, zo Abaram sot kiunŋâ zekât siŋgi sâip. Kiurâp doŋbep zeŋgât mân sâip. Kânokkât sâip, zâk Kristo.  
\v 17 Nâ itâgât op san. Anutu, zâk mârumŋan Abaram sot târotârogât den sâip. Oi bet kendon patâ 430 yatâ âki gurumin den Mosegâren gâip. Gurumin den bet gâip, zorâŋ den kândom sâsâŋ, zo mân kom gulipkoip. Târotâro den kândom muyageip, zo kâtigem ziap.  
\v 18 Anutuŋâ Mose gurumin den dukuip, zo tosaniŋ buŋ oi sumbemân zâizâiŋaŋgât mâtâp muyagei sâi târotâro den zo buŋ opap. Ka Anutuŋâ siŋgi âlipkât bet sâwât den, zo umâlepŋaŋgât op Abaram kânŋan sâm pindip.   
\p
\v 19 Gurumin den Moseŋâ sâm muyageip, zo wangât sâsâŋâ? Zo bâliŋâziŋâ zo mem kabâŋan pâmbapkât Kembuŋâ sâkurâpniŋ sâm ziŋgip. Zo zinziŋ kâtik zimbapkât buŋâ. Abaramgât kiunŋâ Anutuŋâ mârum zâkkât den kânŋan sâip, zâk muyagei siriksâbapkât sâsâŋâ. Gurumin den zo sumbem aŋâ Anutugâren gâbâ mem Mose bikŋan parâwe.  
\v 20 Mindumindu a Mose zâk kânokkât buŋâ, toren toren zeŋgât. Zâkŋâ minduziŋgâm kirip. Ka Anutuŋâ den Abaram kândom dukuip, zo zikŋak dukuip.   
\s1 Gurumin denŋâ a umziŋ mân melâŋbap.  
\p
\v 21 Dap dap sânat? Gurumin denŋâ Anutuŋâ den Abaram kândom dukuip, zo wâlap? Yatâ buŋâ. Gurumin denŋâ a umziŋ mân melâŋbap. Zo yatâ orotŋâ sâi ko gurumin dengât op a tosaziŋ buŋ orot, zo muyagebap.  
\v 22 Bâliŋandâ a aksik patâ saaniŋgi ândimen. Topniŋâ zo yatâ Kembugât ekabân ziap. Oi zorat Yesu Kristo nâŋgâm pâlâtâŋ kwapŋâ Anutuŋâ Abaram den dukuip, zorat bonŋâ âlip minat.   
\s1 Mârum dumunân ândiwen.  
\p
\v 23 Yuda a nen mârum nâŋgâm pâlâtâŋniŋ buŋ ândeindâ gurumin denŋâ saaniŋgi dumunân ândeindâ nâŋgâm pâlâtâŋgât den âlipŋâ, zo âsageip.  
\v 24 Oi zorat gurumin denŋâ galem otniŋgâm Kristogâren nâmbarip. Zo Kristogâren nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâm tosaniŋ buŋ upapkât yatâ oip.  
\v 25 Neŋgât nâŋgâm pâlâtâŋniŋaŋgât mâtâp muyagei zoren lâŋindâ gurumin dengât dumun zo ânâŋgârip.   
\p
\v 26 Oi zen Yesu Kristo nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâwegât Anutugât nan bârarâp op ândie.  
\v 27 Zen too saŋgonziŋgâne Kristogâren târokwarâwe, zen aksik Kristo sot pâlâtâŋ op ândie.  
\v 28 Oi zorat Yuda a sot hân ŋâin gok, a zâizâiŋ sot gigiŋâ, a sot ambân, a kâsâpkum nen niiŋik niiŋik zo mân sâbi. Zen aksik Kristo sot pâlâtâŋ opŋâ kâmut kânok urâwe.  
\v 29 Zen Kristogât siŋgi urâweŋâ Abaramgât kiurâp bonŋâ op ândie. Oi zorat Anutuŋâ mârum Abaram siŋgi den bonŋâ dukuip, zorat bonŋâ mem ândibi.   
\c 4  
\s1 Anutugât nan bârarâp urâwen.  
\p
\v 1 Itâ sa nâŋgânek. Katep mâik ŋâi ibâŋâ moi bet boi zo zâkkât siŋgi oi dâŋ mân galem upap. Zo kanpitâ yatâ ândibap.  
\v 2 Oi zâkkât torerâpŋandâ zâkkât bet sâwât zo galemgum ândine lâmbatŋâ ibâŋandâ narâk sâip, zo oi galem upap.  
\v 3 Kristogât siŋgi a ândien, neŋgâren zo yatik ziap. Mârumŋan umniŋan katep yatâ oi hângât kut ŋâi ŋâi zorat kore op ândiwen.  
\v 4 Oi bet narâkŋâ sâsâŋâ zo mâte oi Anutuŋâ nanŋâ sâŋgongoi ambân sigan ŋâigâren gem gâi kâmbonŋâ opŋâ meip. Zâkŋâ âsagemŋâ Mosegât gurumin den lum kore op ândeip.  
\v 5 Zo ko nen gurumin dengât dumunân gâbâ olaŋniŋgâbapkât yatâ oip. Nen Anutugât nan bârarâp utnatkât yatâ oip.   
\p
\v 6 Oi nen Anutugât nan bârarâpŋâ uengât Anutu nanŋaŋgât Kaapumŋâ umniŋan sâŋgongui gei Anutu itâ sâm konsâmap, “Aboŋ, Ibânâ âlipŋâ.”  
\v 7 Zorat nen kore a buŋâ, narâpŋâ ândimen. Oi nanŋâ ândimŋâ Anutu umâlepŋaŋgât bet sâwât mariŋâ op ândinat.   
\s1 Kut ŋâi ŋâi bon buŋ kândâtkuwe, zo mân mâte utnat,  
\p
\v 8 Zen mârumŋan Anutu mân nâŋgâŋaŋgâm ândim lopio sot kut ŋâi ŋâi yenŋâ, zeŋgât kore op ândiwe.  
\v 9 Narâk ziren ko Anutuŋâ ziŋgit buku otziŋgi zeŋgoot zâk ekŋâ topŋâ nâŋge. Yatâ opŋâ wangât sâkurâpziŋaŋgât pat siŋgi mem ândiwe, zo dum mâte otziŋgânam kore otziŋgânam ue.  
\v 10 Zen kendon top top zorat nâŋgâne bonŋâ oi tapme.  
\v 11 Zorat nepnandâ zeŋgâren tuuga bon buŋ opapkât nâŋgâm kwâkâ opman.   
\s1 Galata a ziŋ Paulo birâŋaŋgânam urâwe.  
\p
\v 12 Bukurâpnâ, nâ dâzâŋgua nâŋgânek. Nâ zeŋgât tobat yatâ orâwan. Zorat ko zeŋgoot nâgât tobat yatâ upi. Zen sot ândia bâliŋâ mân otniwe.  
\v 13 Zen nâŋgâme. Nâ mârum kamân ŋâin âibam ua mâsek otnigi birâm zen sot tap den siŋgi âlipŋâ dâzâŋgom ândiwan.  
\v 14 Nâ mâsek patâ op ândia zen âkonŋâ buŋ on galem otniwe. Oi mân nikne bâliŋ oip. Buŋâ. Zen niknetâ Anutugât sumbem a yatâ orâwan. Opoŋ, niknetâ Yesu Kristo yatâ ua galem otniwe.  
\v 15 Oi narâk zoren sâtâre urâwe, zo dap op buŋ uap? Zen mârum sinziŋ keetŋâ sâmbum nâ ninam urâwe. Zo yatâ tânnonam urâwe. Zo perâkŋak nâŋgâmŋâ san.  
\v 16 Narâk ziren ko dap dap yatâ den bonŋâ dâzâŋgua niknetâ kâsaziŋ yatâ uan?   
\p
\v 17 A nâmbutŋandâ den kelâkŋoot sâme. Ziŋâ zen kândâtnom zeŋgât a upigât yatâ sâme. Zen den kelâk sâsâŋâ zo âlipŋaŋgât buŋâ.  
\v 18 Kut ŋâi âlipŋaŋgât den kelâk sâsâŋâ, zorâŋ âlipŋâ. Zo zeŋgâren ga ândiayâk buŋâ, zâmbamŋâ aria utne âlip upap.  
\v 19 Murarâpnâ, nâ zeŋgât op sâknam op tâpman. Oi zorik nâŋgâm Kristogât tobat zeŋgâren muyagibapkât sâknam zo nâŋgâm zâibat.  
\v 20 Nâ zeŋgât nâŋgâmŋâ zeŋgâren gamŋâ den dâzâŋgobatkât otnigap. Nâ zeŋgât op nâŋgâm kwâkâ uan.   
\s1 Sera sot Haga nanzatzikŋâ topzikŋâ, zikŋik zikŋik.  
\p
\v 21 Den ŋâi mâsikâziŋga dâtonek. Gurumin dengât kore utnat sâme, zen zorat ekap sâlâpkum nâŋgâme mo buŋâ.  
\v 22 Zoren itâ kulemguwe. Abaramgât nanzatŋâ âsagiwet. Ŋâigât kutŋâ Ismael. Zâk kore ambân zâkkâren gâbâ âsageip. Ŋâi ko kutŋâ Isaka. Zâk zikŋâ âmbinŋandâ meip.  
\v 23 Oi kore ambânŋâ meip, zo ko yenŋâ muyageip. Ambinŋandâ meip, zo Anutuŋâ den kânŋan sâip, zo kâtigei âsageip.  
\v 24 Oi den zorat torenŋâ itâ ziap. Ambân zagât zo siŋgi âlip târotâro zagât, zorat dâp urâwet. Anutuŋâ Sinai bâkŋan târotâro ŋâigât den Mose dukuip. Târotâro zorat arâpŋâ zen kore a ambân urâwe, zorat dâp Hagaŋâ oip.  
\v 25 Haga zâk Sinai bakŋâ Arabia hânân taap, zorat dâpkwap san. Oi Yerusalem mâirâp sot Sinai bakŋâ, zen dâpziŋ kânok ue. Zen kore a ambânâk ue. Zen Mosegât gurumin den zo kore kwap ândime.  
\v 26 Oi Yerusalem kamân uŋakŋâ u sumbemân taap, zâk Sera yatâ kore buŋ. Oi kamân zorâŋâ mamniŋ uap. Yesugât kâmut ândimen, nen Yerusalem uŋakŋâ sumbemân taap, zorat kâmut.  
\v 27 Kembugât ekabân Yerusalem kamân sâŋgiŋâ sot uŋakŋâ marirâp, zeŋgât den ŋâi itâ ziap,  
\q1 “Ambân kâpin, katep mân mimiŋâ, gâ umâlep nâŋgâ. Katep âsaâsagiŋaŋgât sâknam mân nâŋgâmat, gâ sâtâre ot. Ambân apŋâ buŋâ, zâk katep doŋbep minziŋgap. Ambân apŋoot, zâk murarâ bituk minziŋgap.”   
\p
\v 28 Bukurâpnâ, Anutuŋâ den kânŋan sâip, zorat bonŋâ nen nan bârarâp urâwen. Oi zorat dâp Isaka âsageip.  
\v 29 Mârum katep yenŋan âsageip, Ismael, zâkŋâ ŋâi Kaapumgât sâtkât âsageip, Isaka, zâk kâsa miŋaŋgip. Narâk ziren zo yatik ziap. Mosegât gurumin den kore ândime, ziŋ Kristogât kâmut nen kâsa otniŋgâme.  
\v 30 Oi Kembugât ekabân den dap yatâ ziap? Den ŋâi itâ ziap, “Kore ambân sot nanŋâ molizikâna âibabot. Kore ambângât nanŋandâ bet boi zi mân galem upap. Zikŋâ ambinŋaŋgât nanŋandâ bet boi zo galem upap.”  
\v 31 Bukurâpnâ, Kristogât a nen kore ambângât kiun buŋ. Nen ambinŋaŋgât kiurâp uen. Zorat op ko Anutugât nan bârarâp op ândien.   
\c 5  
\s1 Olaŋniŋgipkât dumunân mân zâinat.  
\p
\v 1 Nen dumun buŋ ândinatkât Kristoŋâ olaŋniŋgip. Zorat a nâmbutŋandâ saaniŋgânam sâne mân nâŋgânat.   
\p
\v 2 Nâ Paulo itâ dâzâŋgua nâŋgânek. A nâmbutŋandâ itâ sâme, “Anutugât mâteŋan tosaziŋ buŋ upigât Mosegât den lum ândibi.” Yatâ sâne nâŋgâziŋgâne kwabâ kwatziŋgâne ko Kristogât nep zo zeŋgâren bon buŋ upap. Wangât, zen siŋgi âlipkât mâtâp birâwe upap, zorat.  
\v 3 Dum dâzâŋgua nâŋgânek. Ŋâi zâk kwabâ kwâkŋaŋgâbi, zâk gurumin den pisuk lum kwâtâtem ândibapkât sâsâŋ. Ka zâk dap yatâ lum kwâtâtibap?  
\v 4 Den kâtik lum ândim tosaniŋ buŋ utnat sâme, zen Kristo sot târotâro urâwe, zo mânâŋgâtse. Oi Anutugâren gâbâ tânzâŋgozâŋgoŋandâ, zo zeŋgâren bon buŋ uap.  
\v 5 Nen ko Kaapumŋâ diiniŋgi Yesu Kristo nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâm um bâbâlaŋ op Anutu mâteŋan tosaniŋ buŋ kinatkât mambât ândimen.  
\v 6 Nen Yesu Kristo sot pâlâtâŋ opŋâ itâ nâŋgâmen, “Kwabâ zâŋgozâŋgoŋ sot daaŋoot ândiândiŋ, zo bon buŋâ uap. Kembugâren nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâm ândiândiŋ sot buku orotŋâ, zorâŋ bonŋâ uabot.”   
\s1 Sâm gulip a, zeŋgât den.  
\p
\v 7 Zen siŋgi âlipkât mâtâp topkwap âlip lâŋâwe. Zoren âinetâ ko ŋâiŋâ pâke pâi den bonŋaŋgât mâtâp walâwe? Wanŋâ um gulip kwatziŋgi mâtâp zo bire?  
\v 8 Anutuŋâ diiziŋgipŋâ zen yatâ upigât mân sâip.  
\v 9 Bâu usiŋandâ âbâŋgum sirogân giari aksik kâlak op naŋgâbap.  
\v 10 Nâ itâ nâŋgan. Kembuŋâ diiziŋgi nâŋgânâŋgâziŋâ nâgât yatâ upap. Oi aŋâ um gulip kwatziŋgâmap, zâk Kembugâren gâbâ hâuŋâ mimbap.   
\p
\v 11 Bukurâpnâ, nâ zen kwabâ kwatziŋgâbigât dâzâŋgoman sâi dap op kâsa otnibe. Nâ yâtâ dâzâŋgoman sâi ko poru nakkât siŋgi zo nâŋgâne mân bâliŋ opap.  
\v 12 A um gulip kwatziŋgânam kwabâ kwatziŋgâbigât sâme, zeŋgât itâ nâŋgâman. Zen ziiŋ sâkziŋ kâriaŋgânetâ sâi dâp opap.   
\s1 Dumunniŋ buŋ ândim laŋ gulip mân utnat.  
\p
\v 13 Bukurâpnâ, zen dumun buŋ ândibigât Anutuŋâ diiziŋgip. Oi nen dumun buŋ ândien sâm um sâkkât âkŋâle bâliŋâ zo mân lum ândibi. Umziŋandâ gâsâyagom kore oraŋgâm ândibi.  
\v 14 Den kâtikŋaŋgât kombâŋâ, zo itâ, “Gâ gikaŋgât otgimap, zo yatik a torenŋâ zeŋgât otgigi betziŋan mem ândiban.”  
\v 15 Zen ko sâtziŋandâ ziyaŋgâm agom buŋ upegât girem dâzâŋguan.   
\s1 Laŋ gulip ândiândiŋ, zorat bonŋâ sot Kaapum wâratkum ândiândiŋ, zorat bonŋâ.  
\p
\v 16 Sa nâŋgânek. Zen Kaapum wâratkum zâkkât imbaŋan kâtigem ândibi. Oi um sâkkât âkŋâle, zo mân upi.  
\v 17 Um sâkkât âkŋâleŋâ Kaapum komap. Oi zet zo kâsa kâsa oitâ zen kut ŋâi utnam upme, zo mân bâbâlaŋ opmap.  
\v 18 Zen Kaapum wâratkune diiziŋgi Mosegât den kâtikŋandâ mân saaziŋgâbap.   
\p
\v 19 Um sâkkât âkŋâle nep tik mân ziap. Zo itâ muyagemap. Laŋ ândiândiŋ, bukuŋaŋgât ambân laŋ mimiŋ, aŋunziŋ buŋ laŋ orot.  
\v 20 Lopio hurat kwâkwat, kware suŋâ, kâsa kâsa, sârek den, um kâlak den, kuk suŋguruk, a zikŋaŋgât nâŋgi zâizâiŋ, um kâsâp op kâsâpagoagoŋ.  
\v 21 A ŋâigât kut ŋâi ŋâi âkŋâle op laŋ mimiŋ, too kâtik nem um gulip orotŋâ, sii nalem nemŋik ândiândiŋ sot kut ŋâi ŋâi nâmbutŋâ. Zorat mârum dâzâŋgowan, oi zi dum dâzâŋguan. Aŋâ bâliŋâ zo upiŋâ Anutugât um topŋan mân ândibi.   
\p
\v 22 Ka Kaapumŋâ umziŋan ândei wâratkum ândime, zo zeŋgâren bonŋâ itâ muyagemap. Umŋâ gâsâzâŋgomap, sâtâre, um lumbe, um sânduk, buku op ândiândiŋ, den luluŋ,  
\v 23 Um diigi gei ândiândiŋ, umŋâ kendon ândiândiŋâ. Kaapum den wâratkum ândine bonŋâ zo zeŋgâren muyagem zimbap. Gurumin denân kut ŋâi ŋâi âlipŋâ zo mân utnatkât den ŋâi mân ziap.  
\v 24 Oi a ambân Yesu Kristogât siŋgi ândime, zen ândiândi sâŋgiŋâ sot um sâkkât âkŋâle bâliŋâ zo buŋ upapkât poru nagân kune kinzap.   
\p
\v 25 Kaapumŋâ ândiândi niŋgi ândimengât Kaapumgât holi wâratkum zâkkât imbaŋan kâtigem ândinat.  
\v 26 Sâkŋâ zâizâiŋ mân utnat. A torenŋâ mân mem gei kwatziŋgânat. A ŋâigât kut ŋâi ŋâi laŋ âkŋâle mân utnat.   
\c 6  
\p
\v 1 Bukurâpnâ, a ŋâiŋâ tosa muyagei zen Kaapum wâratkum ândime, zen um sânduk okŋaŋgâm sâm kubikŋaŋgâbi. Oi gikâ mâsimâsikâyân loribatkât gasâgâ kârâm ândiban.  
\v 2 Kut ŋâi ŋâi yâmbâtŋâ zo berân miaŋgâbi. Zo yatâ op Kristogât den kâtik zo lum ândibi.  
\v 3 Ŋâi zâk kut ŋâi bonŋâ zo mân opŋâ zikŋaŋgât nâŋgi zâizâiŋ opmap, a yatâ zo umŋâ kâitkuap sâsâŋ.  
\v 4 Zorat zâk zikŋaŋgât ândi mâmanŋâ ek nâŋgâm kubikpap. Yatâ opŋâ a torenŋâ mân mem ge kwatziŋgâbap.  
\v 5 Nepkât yâmbât kâsâpkukuŋ zo a mariŋâ dâp lum kinbi.   
\p
\v 6 Den siŋgi âlip kwâkâm ziŋgâme, a zo ziŋ betziŋan mem kut ŋâi ŋâi kâsâpkum ziŋgâbi.   
\s1 Ŋâran orot mâmeniŋaŋgât bonŋâ minat.  
\p
\v 7 Gâ um gulip mân upan. Dap yatâ op Anutu kâitkuban? Aŋâ Anutu kâit kunatkât dâp buŋâ. Aŋâ kut ŋâi ŋâi kârâm kâmitnat, zorat bonŋâ yatik minat.  
\v 8 Ŋâi zâk um sâkkât âkŋâle bâliŋâ, zorat nepŋâ tuubap, zâk yatik um sâkkât âkŋâle bâliŋâ, zorat bonŋâ tâmbetagoagoŋ muyagibap. Ka ŋâi zâk Kaapumgât nep tuubap, zâk yatik Kaapumgât bonŋâ ândiândi kâtikŋâ muyagibap.  
\v 9 Kut ŋâi ŋâi âlipŋâ tuum ma ko âkon mân utnat. Nen mân lorem nep yatâ tuunarân bet sumbemân nep zorat bonŋâ muyaginat.  
\v 10 Zorat itâ sa nâŋgânek. Mâtâp muyagei a eluŋ patâ kut ŋâi ŋâi âlipŋâ otziŋgânat. Den siŋgi âlip zo lum Yesugât kâmut zo kut ŋâi ŋâi mem zâi pam otziŋgânat.   
\s1 Girem sot mâsop den.  
\p
\v 11 Zen kulem zi iknek. Den nâmbutŋâ zo yen sa bukunâ ŋâi kulemguap. Ka âkââkâŋ zi Paulo ninak bitnandâ simbup mem kelikmelik den zi kulemgum ziŋgan.  
\v 12 A nâmbutŋandâ zen kwabâyagobigât sâme. A zo, zen sâkŋandik den siŋgi âlip ziap. Zen Kristo poru nagân sâknam nâŋgâm moip, zorat den siŋgi sâne a ziŋ sâknam ziŋgâbegât yatâ upme.  
\v 13 A zo, zen zâizâiŋ op zeŋgât a patâ utnatkât mâtâp urâwe. A kwabâ agowe, zen den kâtik mân lum kwâtâtime.   
\p
\v 14 Nâ ko kut ŋâi ŋâi yenŋaŋgât buŋâ, Kembuniŋâ Yesu Kristo, zâk neŋgât op poru nagân sâknam nâŋgâm moip, zorarâk nâŋgâm sâtâre op ândiman. Yesu zâk neŋgât op poru nagân moip, zorat opŋâ hângât kut ŋâi ŋâi eksa yenŋâ opmap. Oi hân a um kâtik ândime, zen kândâtnom mân nâŋgânâŋgâ upme.   
\p
\v 15 Kwabâ agom ândiândiŋ mo yen ândiândiŋ, zorâŋ bon buŋâ. Yesu sot pâlâtâŋ op ândiândi uŋakŋâ, zorâŋ bonŋâ.  
\v 16 A den zi lum ândime, zen Anutugâren gâbâ um lumbeŋâ sot tânzâŋgozâŋgoŋâ zimbap. Anutugât kâmut zeŋgâren zimbap.   
\p
\v 17 Bet aŋâ sâknam mân nibigât otnigap. Wangât, nâ Yesu Kristogât op sâknam nep tuum gâwan. Oi a ziŋ nonetâ gut dârâbut sâknan doŋbep ziap, zorat.   
\p
\v 18 Bukurâpnâ, Kembuniŋâ Yesu Kristogâren gâbâ um lumbeŋâ umziŋan zem zimbap. Zo perâkŋak.  
\p Zo yatik.