\id EPH - Komba NT [kpf] -Papua New Guinea 1980 (DBL 2014) 
\h EPESO 
\toc1 Epeso zeŋgât ekap Pauloŋâ kulemgum ziŋgip 
\toc2 Epeso 
\toc3 Epe 
\mt1 Epeso zeŋgât ekap Pauloŋâ kulemgum ziŋgip.  
\c 1  
\s1 Mâsop den.  
\p
\v 1 Paulo nâ Anutugât sâtkât Yesu Kristogât Aposolo orâwanŋâ Epeso kamânân Yesu Kristogât kâmut nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâm kâtigem ândime, zeŋgât ekap zi kulemgum ziŋgan.   
\p
\v 2 Ibâniŋ Anutu sot Kembuniŋ Yesu Kristo, zekâren gâbâ tânzâŋgozâŋgoŋ sot um lumbe zeŋgâren zimbap.   
\s1 Anutuŋâ mârumŋan sumbemgât siŋgi kwatniŋgip.  
\p
\v 3 Kembuniŋâ Yesu Kristo, zâkkât Ibâ Anutu, zâkŋâ sumbemân gâbâ siŋgi âlipkât mâsop topŋâ topŋâ Kristogât opŋâ niŋgip. Zorat nen sâm âlip kwâkŋaŋgânat.  
\v 4 Zâk mârumŋan hân mân muyageibân nen zâkkât mâteŋan um hâlâlu sot tosaniŋ buŋ kinatkât Kristogât siŋgi kwatniŋgip.  
\v 5 Zâkŋâ umŋâ gâsânâŋgomŋâ kânŋan nâŋgi zeipkât Yesu Kristogât opŋâ nan bârarâp utnatkât sâm kâtigem niŋgip.  
\v 6 Zikŋâ nanŋaŋgât opŋâ tânzâŋgozâŋgoŋâ sâŋgân buŋ niŋgipkât sâm sâtâre okŋaŋgânat.   
\s1 Yesugât gilâmŋandâ sâŋgânniŋ meip.  
\p
\v 7 Nanŋâ Yesu, zâkkât gilâmŋandâ sâŋgânniŋ meipkât tosaniŋ gulipkukuŋ muyageip. Anutugâren gâbâ tânzâŋgozâŋgoŋ, zorat nâŋgindâ imbaŋâ opmap.  
\v 8 Zâkŋâ imbaŋâ patâ tânnâŋgoip. Tânnâŋgom nâŋgânâŋgâ bonŋâ sot top nâŋgânâŋgâŋâ niŋgip.  
\v 9 Oi zikŋik den kânŋan nâŋgi âlip oi itâ mem kwânâŋgip. Zo itâ sâm muyageip. Den zo mârumŋan ekapŋoot zeip. Den zo itâ,  
\v 10 “Narâkŋâ nâŋgâwan, zo gâtâm mâte oi Kristoŋâ a sot kut ŋâi ŋâi hânân sot sumbemân zo mâpotziŋgâmŋâ kâukziŋ sot patâziŋâ upap.”   
\p
\v 11 Anutuŋâ kut ŋâi ŋâi aksik umŋaŋgârâk sâm kâtigem muyageziŋgâmap, zâk mârumŋan niŋgit nâŋgâm Kristogât opŋâ nen zâkkât a ambân gakârâpŋâ utnatkât sâip. Oi nen siŋgi âlipkât bonŋâ minatkât sâip.  
\v 12 Zorat op kândom Kristogâren nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâm ândimen, nen Anutu sâm sâtâre okŋaŋgâm ândinat.   
\p
\v 13 Zen yatigâk zâk sot pâlâtâŋ urâwe. Zen den bonŋâ nâŋgâne zorâŋâ kubikziŋgi Yesugâren nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâne Anutuŋâ undipŋâ Tirik Kaapum ziŋgip. Anutuŋâ Tirik Kaapum niŋgâbapkât mârum sâm kâtigeip.  
\v 14 Sumbemân zarindâ kut ŋâi ŋâi niŋgâbap, zorat undipniŋâ Kaapum niŋgip. Anutu kutsiŋgiŋaŋgât sâtâre patâ muyagibapkât zâkkât arâpŋâ neŋgâren Kaapumŋâ kubikkubik nep zo tuum naŋgâbap.   
\s1 Siŋgi âlip zeŋgâren zimbapkât Pauloŋâ ninâu sâip.  
\p
\v 15 Zen Kembu Yesu nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâm Kembugât siŋgi a buku otziŋgâme, zorat den siŋgi nâŋgâwan.  
\v 16 Zorat nâ zeŋgât op narâk dâp nâŋgâmŋâ Kembugâren sâiwap sâm, sâm âlip kwâkŋaŋgâman.  
\v 17 Kembuŋâ gâsuziŋgipkât yatâ opman. Oi narâk dâp zeŋgât op ninâu itâ sâm dukuman.  
\p Kembuniŋâ Yesu Kristo, zâkkât Anutu, Ibâ, âsakŋâ neule mariŋâ, zâkŋâ Kaapum ziŋgi zorâŋâ nâŋgânâŋgâ ziŋgâm Kembugât topŋâ sâm muyagei nâŋgâm biraŋbi.  
\v 18 Oi umziŋ ânâŋgâri Kembuŋâ gâsuziŋgâm sumbemgât siŋgi kwatziŋgip, zorat nâŋgâm, nâŋgâm kwâtâtibi. Oi Kembugât arâpŋâ zen sumbemân kut ŋâi ŋâi âsakŋâ neuleŋoot ziŋgâbap, zorat nâŋgâne bon upap.  
\v 19 Oi nâŋgâm pâlâtâŋniŋoot, neŋgâren imbaŋâ patâ zorâŋâ nep tuumap, zorat topŋâ nâŋgâbi.  
\v 20 Imbaŋâ zorat bonŋâ igâwe. Zorâŋâ Kristo mumuŋan gâbâ mâŋgim diim sumbemân zâim Anutugât âsanŋâ bongen pâip.  
\v 21 Oi a kutâ sot sumbem a, a top top imbaŋâziŋoot zeŋgât a kâukziŋâ pâipkât hânân sot sumbemân kotsiŋgi ziap, zorâŋâ koi giap. Narâk zirenâk buŋâ. Zo yatâ zem zâimâmbap.   
\p
\v 22 Anutuŋâ a sot kut ŋâi ŋâi aksik Kristogât ombeŋan zâmbamŋâ kâukziŋ upapkât sâm kâmut gakârâp neŋgât kembuniŋ kwânâŋgip.  
\v 23 Zâkkât kâmut zo kiŋ bikŋâ oindâ giniŋgâm neŋgât kâukniŋ op ândiap. A sot kut ŋâi ŋâi dâpniŋanâk niŋgi meindâ dâp op âimap.   
\c 2  
\s1 Mârumŋan laŋ gulip ândiwen.  
\p
\v 1 Zen mârum bâliŋ top top opŋâ um mumuŋâ op ândiwe. Ka Kristoŋâ mumuŋan gâbâ mâŋgiziŋgi ândie.  
\v 2 Mârum zen hân a zeŋgât mâtâp lâŋ ândim âi wâke zeŋgât a kutâ, Sataŋ, zâkkât sât lum ândiwe. Narâk ziren zâkŋâ siŋgi âlip den ku a mam otziŋgi ândie.  
\v 3 Nen mârum zeŋgât tobat yatâ op ândim sâkkât sot um nâŋgânâŋgâniŋaŋgât den lum ândim a nâmbut yatâ Anutugât kukŋaŋgât bonŋâ muyaginatkât siŋgi op ândiwen.   
\s1 Anutuŋâ mâŋginiŋgâmŋâ sumbemgât siŋgi sâip.  
\p
\v 4 Yatâ op ândiwen. Ka Anutu zâk umŋâ gâsum biraŋniŋgipkât buku otniŋgip.  
\v 5 Bâliŋâniŋaŋgât op um mumuŋâ op ândiwen, nen Kristo sot mâŋginiŋgip. (Zen nâŋge. Umâlepŋaŋgât op kubikniŋgip.)  
\v 6 Zâk Yesu Kristo sot mâŋginiŋgâm zâk sot ârândâŋ a kuta tâtarân tâtnatkât sumbemân nâmbarip.  
\v 7 Itâ muyagibapkât oip. Tânzâŋgozâŋgoŋaŋgât gom sambe, zo Yesu Kristo umâlepŋaŋgât op mâbâlâkŋem niŋgâbap.  
\v 8 Zen nâŋge. Zâk tânzâŋgomŋâ nâŋgâm pâlâtâŋziŋaŋgât op kubikziŋgip. Zo ziiŋaŋgât buŋâ. Anutu umâlipŋaŋgât op sâŋgân buŋ yatâ otziŋgip.  
\v 9 Nep ŋâi tuuwegât yatâ otziŋgâbap, zo buŋâ. Zorat a ŋâiŋâ sâkŋâ mem zari mân dâp upap.  
\v 10 Nen Anutugât bikŋan gok. Zâk Yesu Kristogâren muyageniŋgip. Oi mâtâp âlipŋaŋgât nep tuum ândinatkât Anutuŋâ sâm niŋgip. Mâtâp zo mârum kubigipkât zoren lâŋ ândinat.   
\s1 Barin gokŋandâ kamânân gawe.  
\p
\v 11 Mârumŋan um kâtik ândiwe, zorat nâŋgâm ândibi. Zen Yuda a buŋâ, kamân ŋâin gokŋâ. Oi Yuda a ziŋâ kwabâ kwaraŋgâmŋâ ândiweŋâ kwabâ ulin sâm dâzâŋgomarâwe.  
\v 12 Narâk zoren Kristo buŋ ândiwe. Oi Isirae a zen Anutugât kâmut ândine zen kwande ândiwe. Isirae a zen Anutu sot târotâro opŋâ zâkkât siŋgi den mem ândine, zen Anutu kârum bet bâsaŋ ândiwe.  
\v 13 Narâk ziren ko zen barin ândiweŋâ Yesu Kristogâren târokwap Kristo gilâmŋaŋgât op kamânân ândie.   
\s1 Yesuŋâ kâsa koi gei um kânok urâwen.  
\p
\v 14 Yesu zikŋak lumbeŋâniŋ ândimap. Zâk a nakŋâ zagât osetniŋan kâsa op pâke kâtik zeip, zo kândaŋâ Isirae a sot hân ŋâin ŋâin gok minduniŋgi kâmut kânok urâwen.  
\v 15 Zâkŋâ Yuda neŋgât pâke den zeip, zo tâmbetnâŋgobapkât imbaŋâ zemŋaŋgip, zo koi geip. Oi a kâmut zagât nekât kinkin gebagân kâmut uŋakŋâ kânok zâk zikŋak muyagem kin lumbeŋâ muyageip.  
\v 16 Zâk poru nagân moibân a nakŋâ zagât zo bonŋâ kânokgâk mâpotniŋgâm Anutu sot buku utnatkât kâsa koi geip.  
\v 17 Oi zâk gamŋâ barin ândiwe sot kamânân ândiwen, nen lumbeŋaŋgât siŋgi den dâtnâŋgoi nâŋgâwen.  
\v 18 Oi nen aksik zâk sot pâlâtâŋ urâwengât Kaapum kânok mem Ibâ mâte okŋaŋgâmen.   
\s1 A nen Kembugât namâ yatâ utnat.  
\p
\v 19 Zorat op narâk ziren zen kwande mân ândie. Zen Kembugât siŋgi a nâmbutŋâ zen sot Anutugât kamân mariŋ op Anutugât kâmut opŋâ zâkkât namâ op ândie.  
\v 20 Namâ zorat tandâ Aposolo sot Propete. Ziŋâ laniŋgâne ândien. Ka Yesu Kristo ko kunkunniŋ uap.  
\v 21 Zâkkâren aŋâ aŋâ târokwâindâ Kembugât hâlâlu namâ muyagem zâimap.  
\v 22 Kaapumŋâ Epeso kamânân ândie, zen yatik târokwatziŋgi Anutugât namâ ue.   
\c 3  
\s1 Kembuŋâ den tikŋâ zeip, zo Paulo sâm muyagem pindip.  
\p
\v 1 Zorat opŋâ Paulo nâ Yesu Kristogât tâk namâ a op ândian. Nâ hân ŋâin gok zeŋgâren siŋgi âlip nep tuum ândimangât tâk namin nâbane ândian.  
\v 2 Zen nâgât siŋgi nâŋgâwe. Anutu tânzâŋgozâŋgoŋaŋgât op zeŋgâren siŋgi âlip nep tuubatkât sâm nigip.  
\v 3 Sâm nimŋâ tik den sâm muyagem nigip. Den zorat pâŋkânok kulemguan.  
\v 4 Kristogât den tikŋâ zeip, zo ek nâŋgâman. Zen den zi sâlâpkumŋâ nâgât yatâ nâŋgâbi.  
\v 5 Den tik zeip, zo a mârum ândiwe, zeŋgâren mân sâm muyageip. Narâk ziren ko tirik Aposolo sot Propete neŋgâren Kaapumŋâ sâm muyageip.  
\v 6 Den tik zeip, zo itâ. A hân ŋâin ŋâin gokŋâ, zen siŋgi âlip nâŋgâmŋâ lum Yuda a nen sot kâmut kânok op Yesu Kristogât op siŋgi den zorat bonŋâ ârândâŋ minat.   
\p
\v 7 Oi siŋgi âlip zorat kore a ândibatkât Anutuŋâ umâlepŋaŋgât imbaŋâ patâ nigip.   
\s1 Den tikŋaŋgât bonŋâ Yesuŋâ muyageip.  
\p
\v 8 Nâ Kembugât siŋgi a nâmbutŋâ ombeziŋan a gigiŋâ op ândiman. Ka laŋ Kristogâren umgât gom sambe mân igikŋâ ziap, zorat den a hân ŋâin gokŋâ sâm muyagem ziŋgâbatkât Kembuŋâ sâm nigip.  
\v 9 Anutuŋâ a sot kut ŋâi ŋâi muyageniŋgipŋâ den tik pâi zeip, zo narâkŋâ narâkŋâ mân sâm muyagem ândeip. Ka narâk ziren Anutuŋâ zo sâm muyagemŋâ den zorat bonŋâ sâm muyagem zen sot a nâmbutŋâ aksik patâ dâzâŋgobatkât sâip.  
\v 10 Narâk ziren Anutuŋâ kâmut gakârâpŋâ neŋgâren nâŋgânâŋgâŋâ bonŋâ mâbâlakŋei kulem top topŋâ muyagei sumbem a sot a imbaŋâziŋoot sumbemân ândie, zen ek naŋgâbi.   
\p
\v 11 Anutu zâk mârum hân mân muyageibân den sâm kâtigeip, zorat bonŋâ Kembuniŋâ Yesu Kristo sâŋgongoi gem muyageip.  
\v 12 Oi zâkŋâ mâtâp mem niŋgi nâŋgâm pâlâtâŋ kwap keŋgât buŋ Anutu mâte okŋaŋgâmen.  
\v 13 Zorat nâ itâ dâzâŋgua nâŋgânek. Nâ zeŋgât op sâknam kwâkŋan ândia umziŋ mân yâmbâribap. Buŋâ. Zen zorat nâŋgânetâ âlip upap.   
\s1 Paulo zâk Epeso a zeŋgât op ninâu sâip.  
\p
\v 14-15 Zorat op ko sumbemân sot hânân a kâmut ândien, niiŋâ Ibâ bonŋâ, zâkkâren pindiŋsâm zeŋgât op ninâu itâ sâman.  
\v 16 Anutu zâk sâi Kaapumŋâ umgât gom sambe imbaŋâ muyagem ziŋgi umziŋ lâmbat kâtigibap.  
\v 17 Oi Kristo nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâne umziŋan tâtat mâme upap. Nak ândâŋandâ hânân gei kinmap, zen zo yatâ buku orotŋâ, zo gâsum kâtigem kinbi.  
\v 18 Oi zen Kembugât siŋgi a nâmbutŋâ zen sot ârândâŋ Kristo zâk umŋâ gâsâzâŋgomap, zorat toren toren mâpot nâŋgâm kwâtâtibi.  
\v 19 Oi Kristo umŋâ gâsâzâŋgomap, zorâŋâ a nâŋgânâŋgâziŋ walâmap, zo laŋ nâŋgâm biraŋbi. Oi Anutugâren umgât gom sambe piksâm ziap, zorâŋâ zeŋgâren âi piksâbap. Nâ zeŋgât op yatâ ninâu sâman.   
\s1 Sâtâre den.  
\p
\v 20 Imbaŋâŋoot neŋgâren nep tuumap, zâk Anutu. Kut ŋâi ŋâi zorat nâŋgâm ninâu sâmen, zorigâk buŋâ. Kut ŋâi ŋâi walâwalâŋ upapkât kâwali tâkŋaŋgap. Zorâŋ ninâu sot nâŋgânâŋgâniŋ walâmap.  
\v 21 Zâkkât op Yesu Kristogâren sot kâmurân sâtâreŋâ narâkŋâ narâkŋâ zem zâimâmbap. Perâkŋak.   
\c 4  
\s1 Kaapumŋâ minduniŋgi kâmut kânok urâwen.  
\p
\v 1 Nâ Kembugât nep tuum ândia gâsunim tâk namin nâbanetâ tap ekap zi kulemgum ziŋgan. Zorat zen itâ nâŋgânek. Kembuŋâ gâsâzâŋgomŋâ târârak ândibigât sâm ziŋgip, zorat dâbâk ândibi.  
\v 2 Gigiŋâ sot um sânduk ândim buku oraŋgâm hâuŋaŋgât den mân sâbi.  
\v 3 Oi Kaapum zâk lumbeŋaŋgât tâkŋâ mâpotziŋgâm saaziŋgip, zo mânâŋgâtpegât galem oraŋgâm ândibi.  
\v 4 Zen kâmut kânok. Kaapum kânok. Sumbem kânokkât siŋgi, zorat siŋgi kwatziŋgâm diiziŋgip.  
\v 5 Kembu kânok. Nâŋgâm pâlâtâŋ kânok. Too saŋgon kânok.  
\v 6 Anutu zâk Ibâniŋ kânok. Zâk aksik patâ walâniŋgâm kembuniŋâ op ândiap. Oi um dâp imbaŋâ niŋgâm um dâp tâtat mâme opmap.   
\s1 Kembuŋâ siŋgi âlip nepkât a top top nâmbarip.  
\p
\v 7 Kristo zâk nep sâm niŋgip dâp imbaŋâ niŋgâmap.  
\v 8 Zorat Kembugât ekabân den ŋâi itâ kulemguwe, ziap,  
\q1 “Zâk u sumbemân zarip, narâk zoren tâk namâ a doŋbep diiziŋgâm zarip. Oi a umgât gom sambe sot imbaŋâ ziŋgip.”   
\p
\v 9 Yesu zâk u zarip, zo yen mân sâwe. Zâk hânân sot âmbi hân ombeŋan geip. Zâk hânân geibân gâbâ âburem zarip.  
\v 10 Zâk geip, zâkŋagâk sumbemŋâ sumbemŋâ walâm zarip. Zâk sumbem sot hân piksâm ândibapkât zarip.  
\v 11 Oi zâkŋagâk a nep sot imbaŋâ ziŋgip, zo itâ. A nâmbutŋâ Aposologât nep sâm ziŋgip. Nâmbutŋâ Propete zâmbarip. A nâmbutŋâ siŋgi âlip mem hân ŋâin âiâiŋaŋgât sâip. Nâmbutŋâ kâmut zeŋgât galem a. Nâmbutŋâ siŋgi âlip kwâkâm ziŋgâ a.  
\v 12 Zo zâkkât siŋgi a gakârâpŋâ mem kubikziŋgâm ândinatkât sâip. Kore nep zo tuugindâ Kristogât ken bet sot bonŋâ lâmbatpapkât a yatâ zo nâmbarip.   
\s1 Siŋgi âlibân mân lorinat.  
\p
\v 13 Zo yatâ op siŋgi âlip topŋâ sot Anutu nanŋaŋgât topŋâ nâŋgâm kwâtâtem um kânok utnat. Siŋgi âlibân ândim lâmbatnatkât sâip. Lâmbatŋâ Kristogât tobat yatâ op ândinat.  
\v 14 Nen katep maik yatâ mân op ândinat. Wangât, Sarâ a ziŋ um gulip kwatniŋgânam upme, zorat. Sarâziŋandâ pibâ yatâ mân mem kâbakŋeniŋgi kâtigem kinat.  
\v 15 Itâ op ândinat. Nen umniŋandâ a gâsâzâŋgom den bonŋigâk dâzâŋgonat. Yatâ op ândeindâ mâtâp zo mo zo tirâpnâŋgoi zoren ândim kâukniŋ Kristo, zâkkâren târokwap kin lâmbatnat.  
\v 16 Zâkkâren târokwâindâ sânâmniŋandâ sipapagoi sâkniŋ kânok opmap. Oi torerâpŋâ opŋâ imbaŋâ zemniŋgap sot nep sâm niŋgip dâp nep tuumŋâ umŋâ gâsâyagom sâk kânok lâmbatnat.   
\s1 Kwakmak mân ândinat.  
\p
\v 17 Kembugât op tâk namin nâbarâwe, nâ den ŋâi dâzâŋgobâ. Um kâtik a, zen nâŋgânâŋgâziŋ kut ŋâi ŋâi yenŋan pane zemap. Zen ko zeŋgât tobat yatâ mân upi.  
\v 18 Um kâtik a, zeŋgât um nâŋgânâŋgâziŋ ŋâtâtik oip. Um kâtik op Anutugât ândiândi kândâtkum ândiwe.  
\v 19 Oi um nâŋgânâŋgâziŋ buŋ sii nalem laŋ nemŋâ âkŋâle sot bâliŋ top top âkon buŋ upme.   
\p
\v 20 Epeso a, zen ândiândi yatâ ândibigât mân kwâkâm ziŋgâwen. Kristogât topŋâ sâm dâzâŋgom ândiwen.  
\v 21 Den topŋâ kwâkâm ziŋgâwen oi ko Yesugâren den bon ziap, zo nâŋgâwe.  
\v 22 Zen ândiândi sâŋgiŋâ kândâtkum umziŋâ sâŋgiŋâ âkŋâle sarâ zoren tâmbetkume, zo lândim pambi.  
\v 23 Oi Kaapum nâŋgâŋaŋgâne umziŋ mâŋgei uŋakŋâ upi.  
\v 24 Oi ândiândi uŋakŋâ mem ândibi, zo Anutugât tobat yatâ opŋâ târârak sot hâlâlu muyageip.   
\s1 Bâliŋâ top top birânat.  
\p
\v 25 Zorat zen sarâ birâm den bonŋigâk sâm âragubi. Nen buku kânok ândien, zorat op yatâ utnat.  
\v 26 Kugân bâliŋ mân upan. Kuk den mân mem ândina mirâsiŋ geibap.  
\v 27 Sataŋgât tirek mân kwâpan.  
\v 28 Mârum kâmbu opmarâwe, zen birâm betŋâ nep tuum kât nalem muyagemŋâ a kanpitâ âlip tânzâŋgobi.  
\v 29 Den bâliŋâ lâuziŋan gâbâ mân gibap. Den âlipŋigâk tânagom sânetâ zorâŋâ a tânzâŋgom umziŋ kelikpap.   
\p
\v 30 Anutugât Tirik Kaapumŋâ umbâlâ opapkât diŋâ mân birâbi. Anutugât tirik Kaapum, zo zeŋgâren undip pâip, ziap. Gâsuziŋgâbapkât narâkŋâ mâte oi Anutuŋâ zo ekŋâ gâsuziŋgâbap.  
\v 31 Kâsa den, um kâlak, umân pâpan den, den sârek, kuk den sot kut ŋâi ŋâi sumunŋâ zo zeŋgât osetziŋan mân zimbap.  
\v 32 Zen buku opŋâ âlip oraŋgâm tosa birâm ândibi. Anutu zâk yatik Kristogât op tosaziŋ birip.   
\c 5  
\s1 Bâliŋâ kândâtkom ândinat.  
\p
\v 1 Zen nan bârarâpŋâ op ândie, zorat Anutuŋâ opmap, yatik op ândibi.  
\v 2 Oi buku op umziŋâ gâsâyagom ândibi. Kristo zâk yatik buku otniŋgâm neŋgât opŋâ ândiândiŋâ birip. Zo Anutuŋâ egi âlip yatâ oip. Kembugât siŋgi nalem une sei nâŋgi âlip opmâip, zo yatâ.   
\p
\v 3 Laŋ mâman sot kut ŋâi bâliŋâ, mân orotŋâ sot a ŋâigât kut ŋâi ŋâi zorat âkŋâle op laŋ mimiŋ, zorat tâtâlek den zo mân sâbi.  
\v 4 Den aŋunŋoot, den laŋ sâsaŋâ den gân yatâ sâroken zo sâne bâliŋ upap. Sâiwap den sot sâm âlip den sâne dâp upap.  
\v 5 Zen itâ nâŋgânek. Laŋ mâman a, den sumunŋâ sâme. A nâmbut zeŋgât kut ŋâi ŋâi âkŋâle op laŋ mime. A yatâ zo, zen Kristo, Anutu umzik topŋan tâtatŋâ zo kârubi. A nâmbutŋâ zeŋgât kut ŋâi ŋâi zorat âkŋâle op laŋ upme, zen a ziŋ lopio hurat kwapme yatâ Anutu kândâtkom umziŋ hângât kut ŋâi ŋâi zoren pane zemap.   
\s1 Tik kut ŋâi ŋâi aŋunŋoot mân utnat.  
\p
\v 6 Kâitzâŋgom sarâ den dâzâŋgone nâŋgâne bonŋâ mân upap. Bâliŋâ top top zorat Anutu kukŋaŋgât bonŋâ zo den ku a zeŋgâren muyagibap.  
\v 7-8 Zoren zen mân betziŋan mimbi. Zen mârumŋan ŋâtâtik sot ândiwe. Zi ko Kembugâren gam âsakŋâ op ândie. Zorat âsakŋaŋgât kiurâp op zâkkât tobat op ândibi.  
\v 9 Âsakŋaŋgât bonŋâ muyagemap, zo itâ. Umâlip ândiândi sot târârâk ândiândi sot perâkŋak den sâsâŋ.  
\v 10 Kut zo mo zo utnam Kembuŋâ nâŋgi âlip upap mo buŋâ, zen zorat nâŋgâm sâlâpkum ikpi.   
\p
\v 11 Nâmbutŋâ ŋâtâtikkât kut ŋâi ŋâi utne mân betziŋan mimbi. Buŋâ. Bâliŋâziŋâ sâm kâkŋan kwatziŋgâbi.  
\v 12 Um kâtik zen kut ŋâi ŋâi tik upme, zo ekap ziren mân sâm muyagian. Zo sâm muyagia sâi ko aŋunŋoot opap.  
\v 13 Kut ŋâi yatâ, zo sâm kâkŋan pâindâ âsakŋandâ zeri zorat topŋâ muyagibap. Oi kut ŋâi muyapŋâ ziap, zorâŋ âsakŋoot upap.  
\v 14 Zorat Kembugât ekabân den ŋâi itâ ziap,  
\q1 “Uman zematŋâ zaat. Mumuŋan gâbâ zaat. Kristoŋâ âsakŋâ muyagem gibap.”   
\s1 Um kâtik op nepkât narâk mân tâmbetkunat.  
\p
\v 15 Zorat op ko zen ândiândiziŋaŋgât galem op ândibi. Oi mân nâŋgâm nâŋgâm yatâ buŋâ. Um nâŋgânâŋgâziŋoot ândibi.  
\v 16 Narâk ziren bâliŋandâ laŋ kârâm ziapkât narâk nâmbut mân birâm nep kâtigem tuubi.  
\v 17 Zorat um nâŋgânâŋgâziŋ buŋâ yatâ mân ândibi. Nep zo mo zo utnam Kembuŋâ nâŋgi âlip upap mo buŋâ, zorat nâŋgâm sâlâpkum ikpi.   
\p
\v 18 Oi too kâtik nem um gulip orotŋâ, zo mân upi. Zo tâmbetagoagoŋaŋgât nep. Kaapum ko nâŋgâŋaŋgâne umziŋan piksâi ândibi.  
\v 19 Kaapumŋâ mem bâbâlaŋ kwatziŋgi mâpâmâpâse kep mem um aŋgâgwaŋgâ upi. Oi umziŋandâ Kembugât kepŋâ mem sâm sâtâre okŋaŋgâbi.  
\v 20 Oi Kembuniŋâ Yesu Kristogât opŋâ narâk dâp Anutu Ibâ kut ŋâi ŋâigât sâiwap sâm, sâm âlip kwâkŋaŋgâbi.   
\p
\v 21 Zen Kristo hurat kwâkŋaŋgâm umŋâ âwe kwaraŋgâm ândibi.   
\s1 A ambân zeŋgât den.  
\p
\v 22 Ambân zen Kembugât sât lulu ândie, yatik abârâpziŋ zeŋgât op ândibi.  
\v 23 Apŋandâ ambinŋaŋgât kâukŋâ uap. Zo yatik Kristo, zâk zeŋgât kâukziŋ uap. A ambân gakârâpŋâ zen kiŋ bikŋâ ândie. Oi zâk kiŋ bikŋaŋgât kubikkubik uap.  
\v 24 Oi kâmutŋâ Kristogât sât lumap, zo yatik ambân zen narâk dâp abârâpziŋaŋgât den lum ândibi.   
\p
\v 25 Kristo zâk umŋâ kâmut gâsuniŋgâm buku otniŋgip. A ziŋ zo yatik umziŋ âmbirâpziŋ gâsuziŋgâm buku otziŋgâbi. Kristo zâk kâmutŋâ buku otniŋgâm neŋgât suup meip.  
\v 26 Zâkŋâ kâmut diŋâ sot too saŋgonniŋgâm kubikniŋgi salek op Anutu mâteŋan hâlâlu kinatkât yatâ oip.  
\v 27 Oi kâmutŋâ saŋgon kubikniŋgi hâlâlu sot tosaniŋ buŋ sot neuleniŋoot mâteŋan nâmbanbapkât sâm pindip.  
\v 28 Oi a zen ziiŋ sâkziŋ galem upme, yatigâk ambirâpziŋ galem otziŋgâbi. Ŋâi zâk ambinŋâ dâŋ galem upap, zo zikŋâ sâk yatik galem oraŋgâbap.  
\v 29 A zikŋâ sâkŋâ mân kâsa okŋaŋgâmap. Buŋâ. On galem oraŋgâm ândimap. Kristoŋâ kâmutŋâ otniŋgâmap, zo yatâ.  
\v 30 Kristo zâk kâukniŋâ ândiap. Oi nen kiŋ bikŋâ, sâkŋaŋgât torerâp ândiengât yatâ galem otniŋgâm ândimap.  
\v 31 Kembugât ekabân den ŋâi itâ ziap,  
\q1 “Zorat a ŋâiŋâ ibâ mamŋâ zâpam ambinŋaŋgâren âi pâlâtâŋ oi zet um sâk kânok op ândibabot.”   
\p
\v 32 Den zo den sumbuŋâ. Den zorat topŋâ itâ nâŋgan. Kristo sot kâmut, zeŋgât op sâip.  
\v 33 Oi den zorat topŋâ ŋâi itâ. Ap ambin, zeŋgât op sâip. A aksik zen sâkziŋ buku otziŋgâme, zo yatik âmbirâpziŋâ buku otziŋgâm ândibi. Oi ambân zen abârâpziŋ hurat kwatziŋgâm ândibi.   
\c 6  
\s1 Ibâ mam sot katep, zeŋgât den.  
\p
\v 1 Katep zen Kembugât op ibâ mam zeŋgât den lubi. Zorâŋâ mâtâp âlipŋâ.  
\v 2 “Gâ ibâ mamgâ hurat kwatzikâm dinzik luban.” Den kâukŋâ zo Mosegât den kâtik ekabân ziap. Oi den ŋâi itâ târokwap sâsâŋâ,  
\v 3 “Yatâ op hânân narâk kârep ândim kwâtâtiban.”   
\p
\v 4 Ibâ zen nan bârarâpziŋ um kâlak muyagibegât kut ŋâi kârâpŋoot laŋ mân otziŋgâbi. Kembugât den dâzâŋgom kubikziŋgâm galem otziŋgâne lâmbatpi.   
\s1 A patâ sot kore a, zeŋgât den.  
\p
\v 5 Kore a zen hân a patârâpziŋ hurat kwatziŋgâm umziŋ kânok zei Kristo kore okŋaŋgânat yatâ upap sâm zo yatik patârâpziŋ bimbi kwatziŋgâm zeŋgât sâtziŋ lum ândibi.  
\v 6 Hân a patârâpziŋâ mâte pirik otziŋgâne ziŋgitne âlip upapkât buŋâ. Nen Kristogât kore a sâm Anutuŋâ mâtâp sâm ziŋgip, zo lâŋbi.  
\v 7 Zen itâ nâŋgâbi, “Nen a zeŋgârâk kore buŋâ.” Yatâ nâŋgâm Kembugât nâŋgâm nepziŋ âkon buŋ tuubi.  
\v 8 Zen nâŋgâme. Ŋâi zâk kore a mo a patâ ândim kut ŋâi ŋâi âlipŋâ op ândibap, zâk Kembuŋâ hâuŋâ yatik pindâbap.   
\p
\v 9 Oi a patâ zen kore arâpziŋ yatik galem otziŋgâm ândibi. Oi mân zâŋgom ziŋgitsâbi. Kârâpŋoot mân otziŋgâbi. Kore a sot a patâ, zeŋgât patâziŋâ sumbemân kembu patâ op ândiap. Zâk hâtubâtu mân otniŋgâbap, zo nâŋgâm ândibi.   
\s1 Kâsa mân igikŋâ ândime.  
\p
\v 10 Sâm kwâkâm sâbâ. Kembugâren târokwatne imbaŋâŋâ zeŋgâren zei zo mem kâtigem ândibi.  
\v 11 Oi Anutugâren gâbâ kâmbamgât hâmbâ timbâ mot mem ândine Sataŋgât kâwali arâpŋandâ kâitzâŋgonam gane kâtigem kinbi.  
\v 12 Zen nâŋgâme. Kâsarâpniŋ, zo hân a buŋâ. Zen a mân igikŋâ. Zen Sataŋ sot wâke gakârâpŋâ. Zen bâliŋ op ândime. Ŋâtâtikkât nep a, a kutâ sot a imbaŋâziŋoot. Nen zen sot kâsa upmen.  
\v 13 Zorat nen Anutugâren gâbâ hâmbâ timbâ mot mem kâmbam narâk, narâk bâliŋan kâtigem kirindâ kâsarâpniŋ ziŋ osiniŋgâm birâm âibi.   
\s1 Kâwaligât kut ŋâi ŋâi mem ândinat.  
\p
\v 14 Nen itâ kinat. Den bonŋandâ inzutniŋ oi mem lap ândinat. Târârak ândiândiŋandâ hâmbâniŋ oi akum ândinat.  
\v 15 Lumbeŋaŋgât siŋgi âlip mem kinat. Zorâŋâ kipâke gine giari lâŋ kâtigem kinbi.  
\v 16 Oi mamŋâ patâ ko nâŋgâm pâlâtâŋâ dugumniŋ oi mem kirindâ kâsa, bâliŋâ mariŋaŋgât liŋgip kâlâuŋâ zo gâi kom kâbakŋibap.  
\v 17 Oi pindok kâtik kutŋâ kubikkubik, zo kâukniŋan akunat. Oi Kaapumgâren gâbâ sâu patâ, Anutugât den, zo mem kinat.  
\v 18 Narâk dâp Kaapum wâratkum Kembugâren ninâu sâm mâpâsem ândinat. Oi laŋ gulip mân ândim, âkon buŋ galem oraŋgâm ândinat. Oi kamân dâp Kembugât siŋgi a zeŋgât op ninâu sâm ândinat.   
\p
\v 19 Oi zen nâgât op ninâu sâm ândine Kembuŋâ lâunâ mem bâbâlaŋkoi siŋgi âlipkât den tik zeip, zo sâm muyagibat.  
\v 20 Na zorat siŋgi sâsâŋ a ândiangât tâk namin nâbane zeman. Zen nâgât op ninâu sâne keŋgât buŋ siŋgi âlip sâm muyagia dâp upap.   
\s1 Den murukŋâ.  
\p
\v 21 Tâk namin dap dap yatâ ândiman, zen zorat kwakpegât Tikiko, zâkŋâ zeŋgâren gamŋâ zorat den siŋgi otziŋgâbap. Tikiko, zâk bukuniŋ âlipŋâ, Kembugât kore a sât luluŋoot.  
\v 22 Zâkŋâ neŋgât den siŋgi otziŋgâm umâlep kwatziŋgâbapkât sâŋgongua gaap.   
\p
\v 23 Bukurâpnâ, Anutu Ibâ sot Kembu Yesu Kristo, zikŋâ zen lumbe muyageziŋgâm nâŋgâm pâlâtâŋziŋ mem kâtigei buku oraŋgâm ândibi.   
\p
\v 24 A umziŋandâ Kembu Yesu Kristo gâsum lum kâpim ândimambi, zeŋgâren tânzâŋgozâŋgoŋ zimbap.  
\p Zo yatik.