\id COL - Komba NT [kpf] -Papua New Guinea 1980 (DBL 2014) 
\h KOLOSAI 
\toc1 Kolosai zeŋgât ekap Pauloŋâ kulemgum ziŋgip 
\toc2 Kolosai 
\toc3 Kol 
\mt1 Kolosai zeŋgât ekap Pauloŋâ kulemgum ziŋgip.  
\c 1  
\s1 Mâsop sot sâiwap den.  
\p
\v 1-2 Bukurâpnikŋâ, Kembugât siŋgi a Kolosai kamânân Kristo sot pâlâtâŋ upme, zeŋgât ekap zi kulemgum ziŋget. Paulo nâ Anutugât sâtkât op Yesu Kristogât op Aposolo orâwan. Nâ sot Timoteo, net zeŋgât ekap zi kulemgum ziŋget. Anutu Ibâniŋaŋgâren gâbâ tânzâŋgozâŋgoŋ sot um lumbe zeŋgâren zem zimbap.   
\s1 Kolosai zeŋgât op sâiwap sâmarâwet.  
\p
\v 3 Ninâu sâmet dâp net Kembuniŋâ Yesu Kristo, zâkkât Ibâŋâ Anutu, zâkkâren zeŋgât op sâiwap sâm ninâu sâmet.  
\v 4 Zen Yesu Kristo nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâwe sot Kembugât siŋgi a kamân nâmbutŋan gâbâ gane buku otziŋgâme, zorat sâiwap sâmet.  
\v 5 Sumbemân ândiândi kâtik zeŋgât siŋgi pâipkât zo minam um bâbâlaŋ op mambât ândime.  
\v 6 Anutugât tânzâŋgozâŋgoŋaŋgât den, den bonŋâ, zo zeŋgâren gâi nâŋgâne zeŋgâren bonŋoot oip. Zo yatik siŋgi âlip zo hân dâp muyagem laŋ kârâm âim bon opmap.   
\p
\v 7 Bukuniŋâ âlipŋâ Epapara, Kristogât kore a op ândim den sâmap. Zo yatik opmap, zâkŋâ siŋgi âlip dâzâŋgoi nâŋgâwe.  
\v 8 Oi Kaapumŋâ umziŋ kubigi umziŋâ gâsâyagom ândie. Epapara zâk zorat siŋgiŋâ dâtnâkoip. Zâk zeŋgât op nep tuumap.   
\s1 Kolosai zeŋgât op ninâu sâwet.  
\p
\v 9 Oi net zeŋgât den siŋgi zo nâŋgâm zobik topkwap zeŋgât op ninâu sâm gamet. Anutuŋâ sâi Kaapumŋâ den topŋâ sot nâŋgânâŋgâ ziŋgi Anutugât den nâŋgâm kwâtâtibigât ninâu sâmet.  
\v 10 Kembuŋâ yatâ otziŋgi Kembugât a târârak ândine ziŋgiri dâp upap. Oi âlipŋaŋgât nep top top, zo tuum bonŋâ muyagibi. Oi Anutugât topŋâ nâŋgâm biraŋbi.  
\v 11 Anutu zâk imbaŋâ mariŋâ. Zâk imbaŋâ âsakŋoot zorâŋ kâtikŋan kwatziŋgi kâtigem ândine kwâkziŋan kut ŋâi ŋâi yâmbât zari mân lorem kin um bâbâlaŋâk op sâiwap sâm dukubi.  
\v 12 Oi Ibâniŋ u âsakŋan ândiap, zâkŋâ ândiândi kâtikkât siŋgi kwatniŋgip. Zo Kembugât siŋgi a neŋgât siŋgi upapkât sâi ziap. Zen zorat nâŋgâm um bâbâlaŋâk op sâiwap sâm dukubigât ninâu sâmet.  
\v 13 Anutu zâk ŋâtâtik mariŋaŋgât bikŋan gâbâ mâkâniŋgâm nanŋaŋgât kiŋ topŋan nâmbarip.  
\v 14 Nanŋâ zâk tosaniŋaŋgât sâŋgânŋâ pam bâliŋan gâbâ mâkâniŋgip.   
\p
\v 15 Anutu Ibâ, zâk mân igikŋâ. Ka nanŋâ Anutugât holiŋâ sot topŋâ muyageip. Mârum hân kwâkŋan kut ŋâi ŋâi mân muyagei nanŋâ kândom muyageipkât kâukniŋ ândiepŋak ândiap.  
\v 16 Anutuŋâ sâi nanŋandâ a top topŋâ sot kut ŋâi ŋâi sumbemân sot hânân zo muyageniŋgip. Igikŋâ sot mân igikŋâ. Sumbem a âlipŋâ imbaŋâziŋoot sot Sataŋ sot sumbem arâpŋâ bâliŋâ imbaŋâziŋoot. A kutâ sot zâizâiŋ zo aksik patâ nanŋaŋgât imbaŋandâ muyageziŋgip. Oi zo zâkkât siŋgi muyageziŋgip.  
\v 17 Mârumŋan a sot kut ŋâi ŋâi mân muyagei zei nanŋâ kândom muyageip. Oi zâk zobâ ândim gâip. Nanŋâ zâk a sot kut ŋâi ŋâi zorat galem a sâtŋâ op ândiap. A sot kut ŋâi ŋâi zo zâkkât bikŋan zem gâmap.  
\v 18 Kiŋ bitniŋaŋgât kâukŋâ ândiap, zo yatik Yesugât kâmut ândien, nen Yesugât kiŋ bikŋâ ândeindâ zâk kâukniŋâ ândiap. Zâk ândiândi niŋgi zâkkât kâmurân ândien. Nanŋâ zâk mârumŋan gâbâ kândom op mumuŋan gâbâ zaarip. Zâk a sot kut ŋâi ŋâi aksik zorat kâukŋâ upapkât mumuŋan gâbâ kândom otniŋgâm zaarip.   
\s1 Yesuŋâ nen Anutu sot buku utnatkât diiniŋgip.  
\p
\v 19 Anutuŋâ zikŋâ imbaŋâ sot ândiândiŋâ sot holiŋâ nanŋaŋgâren dâbâk zimbapkât nâŋgi dâp oip.  
\v 20 Oi a sot kut ŋâi ŋâi hânân sot sumbemân Anutu kâsa okŋaŋgâm ândiwen, nen Anutu sot buku utnatkât nanŋâ sâm pindi poru nagân moi gilâmŋandâ lumbeŋâ muyageniŋgip.   
\p
\v 21 Kolosai a ambân zen mârum Anutu kâsa okŋaŋgâm ândiwe. Zen Anutu kândâtkum ândiwe. Nâŋgânâŋgâziŋ bâliŋ oi laŋ gulip ândim bâliŋâ top top op ândiwe.  
\v 22 Ka Kristoŋâ um salek kwatziŋgi Anutu sot buku op zâkkât mâteŋan hâlâlu sot tosa buŋ ândibigât a yatâ opŋâ poru nagân moip.  
\v 23 Zorat zen Yesugâren nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâm kâtigem kinbi. Den siŋgi âlip muyagem ziŋgip, zo gulip opapkât mân loribi. Siŋgi âlip zorat bonŋâ minam um bâbâlaŋâk op mambât ândibi. Zen yatâ utnetâ Yesuŋâ diiziŋgi Anutugât mâteŋan aŋun buŋ kinbi.  
\s1 Siŋgi âlip a hân dâp zeŋgâren laŋ kârâm ariap.  
\p Siŋgi âlip zo zen Epaparaŋâ dâzâŋgoip. Oi zenâk buŋâ. Siŋgi âlip zo a kamân dâp dâzâŋgom arindâ nâŋgâwe. Paulo nâ nep zorat kore a orâwan. Oi nâ Kolosai zeŋgât op sâknam kwâkŋan ândiman.   
\p
\v 24 Kristoŋâ a kâmutŋâ neŋgât kâukniŋ ândiap. Oi nen ombeŋan kiŋ bikŋâ yatâ ândien. Oi Kristo zâk kâmut patâ neŋgât op sâknam nâŋgip. Sâknam torenŋâ ŋâi nâŋgânâŋgâŋ ziap, zo kwâknan zâibapkât sâip. Zorat nâ umâlip op zeŋgât op sâknam kwâkŋan ândiman.  
\v 25 Anutuŋâ nep sâm nigi zâkkât kâmut zeŋgâren kore op ândiwan. Kore otziŋgâm ândibat sot a hân ŋâin gokŋâ siŋgi âlip dâzâŋgom naŋgâbatkât sâm nigip.  
\v 26 Siŋgi âlip den zo narâkŋâ narâkŋâ ekapŋoot zei mân nâŋgâm ândim gawe. Ka narâk ziren Anutu zikŋak zâkkât siŋgi a nen sâm muyageniŋgip.  
\v 27 Oi den mârum tik zeip, zo a hânŋâ hânŋâ muyageziŋgâbapkât Anutuŋâ nâŋgi âlip oip. Den zo bonŋoot sot âsakŋoot. Oi den zorat topŋâ itâ. Kristogât Kaapumŋâ umziŋan ândiapkât sumbemân zâim neule âsakŋoot ândibigât mambât ândie.  
\v 28 Nen a ambân Kristogât topŋâ sâm muyageziŋgâmen. Oi girem den dâzâŋgomen. A pisuk patâ zen Kristo sot pâlâtâŋ op mem kâtigem nâŋgânâŋgâziŋ yâmbârem gwâlanteŋsâbapkât yatâ upmen.  
\v 29 Zen Kristo sot pâlâtâŋ op kâtigem upigât Kristoŋâ imbaŋâ nigi kâtigem sâknam nep tuuman.   
\c 2  
\p
\v 1 Kolosai zeŋgât op kâtigem sâknam nep tuuman, zorat dâzâŋgua nâŋgânek. Kristogât kâmut Kolosai kamânân ândie sot Laodikea kâmânân ândie, zeŋgât op ninâu nebân kâtigem tuuman. A nigâwe sot a mân nigâwe ârândâŋ. Zeŋgât op nebân sâknam patâ nâŋgâman.  
\v 2 Zen Anutugât den tikŋâ zeip, zorat topŋâ nâŋgâm kwâtâtibigât nep tuuman. Zen nâŋgâm kwâtâtem umziŋandâ gâsâyagoi um bâbâlaŋ op keŋgât buŋ ândibi.  
\v 3 Yesu Kristogâren den nâŋgânâŋgâ sot top nâŋgânâŋgâŋ mamŋâ ziap. Oi zâk nâŋgânâŋgâ niŋgi den bonŋaŋgât topŋâ nâŋgâmen.  
\v 4 A nâmbutŋâ ziŋ um gulip kwatziŋgâbegât yatâ san.   
\p
\v 5 Nâ zeŋgât nâŋgâm ândiman. Nâ sâknandâ zen sot mân ândiman. Kârebân ândiman zo ko umnandâ ko zen sot ândiandâ Kristo nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâm târoyagom ândine ziŋgitŋâ umnâ âlip uap.  
\v 6 Zen Kristo sot pâlâtâŋ urâwe, zo yatik zâk sot pâlâtâŋ op ândibi.  
\v 7 Den bonŋâ mem ândim zâkkâren pâlâtâŋ op kinbi. Zen yatâ opŋâ topŋâ nâŋgâm kwâtâtibi. Mâtâp tirâpzâŋgowe, zo lâŋ kâtigem sâiwap sâm ândine zâkkâren zâibap.   
\s1 Kristo sot pâlâtâŋ op ândim umgât gom sambe mân kârunat.  
\p
\v 8 A ziŋâ zo zeŋgât arâpziŋâ upigât den kelâkŋoot dâzâŋgom um gulip kwatziŋgâbegât umziŋ galem oraŋgâm ândibi. Den zo ayân gâbâ nâŋgânâŋgâ den, sarâ, yenŋâ. Den zo sâkurâpziŋaŋgât den pat yatâ. Den yatâ zo Kristogâren gâbâ mân muyageip.   
\p
\v 9 Kristogât sâkŋan Anutugât holiŋâ sot ândiândiŋ sot imbaŋâ piksâm zei ândimap.  
\v 10 Kristo zâk a kutâ zâizâiŋ sot kembu patâ otniŋgâm ândiap. Sumbem a âlipŋâ sot bâliŋâ sot wâke top topŋâ imbaŋâziŋoot, zen ombeŋan ândie. Oi zâkkât siŋgi a nen zâk sot pâlâtâŋ oindâ ândiândi neŋgâren piksâm sambâlem ziap, zorat zen umgât kut ŋâi ŋâi zorat mân kârume.  
\v 11 Zen Kristo sot pâlâtâŋ utne umziŋan bâliŋâ zeip, zo saŋgorip. Zen sâgân kwabâyagowe, zorat buŋâ. Zen ândiândi sâŋgiŋâ sâmbum pam Kristogâren pâlâtâŋ urâwe.  
\v 12 Tooyân saŋgonziŋgâwe, zorâŋâ Yesugât mumuŋan târokwatziŋgip. Oi Anutu zâk imbaŋaŋgât Kristo mumuŋan gâbâ mâŋgeip. Imbaŋâ zo yatik nâŋgâm pâlâtâŋ kwapme, zeŋgâren zari Yesugât zaatzaatŋan târokwatziŋgip.   
\p
\v 13 Zen mârum bâliŋâ op um mumuŋâ ândine Anutuŋâ tosaziŋ birâmŋâ Kristo sot mâŋgiziŋgi ândie.  
\v 14 Oi tosaziŋaŋgât den ekabân zeip, zo moloŋâ poru nagân mândi buŋ oip.  
\v 15 Yatâ opŋâ Sataŋ sot wâke zâizâiŋ sot imbaŋâziŋoot timbâ kâmbamziŋ mem kom sâmbum a ambân mâteziŋan topziŋ sâm muyageip. Zâk poru nagân yatâ oip.   
\s1 A ziŋ um gulip kwatniŋgâbegât gasâniŋ kârâm ândinat.  
\p
\v 16 A ziŋ nalem nâmbutŋâ birâm ândibigât mo Yuda zeŋgât kendon patâ mo mâik tâtatŋaŋgât, zorat den sâkziŋan sâne mân nâŋgâbi.  
\v 17 Wangât, kendon zo bonŋâ buŋâ. Bonŋâ bet muyagibap. Zorat bet muyagibap, zorat dâp zorâŋ kândom gâip. Bonŋâ ko Kristogâren ziap. Oi zen zâk sot pâlâtâŋ upme.  
\v 18 A nâmbutŋandâ sâkkât âkŋâle bâliŋâ pâke kwâtnam sâkkât kendon ândim sumbem a mâpâsibigât sâme. A yatâ zo, ziŋ kut ŋâi ŋâi uman ekŋâ zorat nâŋgâne bon opmap. A yatâ zo, zen sâkziŋ laŋ mem zâi pam den bon buŋ, zo dâzâŋgom ândime. Nâŋgânâŋgâziŋâ zo ko ayân gâbâ âsageip. A zo, zen Kristo sot pâlâtâŋ mân upme.  
\v 19 Kristo zâk kâukniŋâ. Nen kiŋ bikŋâ yatâ. Oi kâukŋan gâbâ sânâmŋandâ pâuksâm gem bonŋâ mem kâtikŋan kwap saaniŋgâmap. Oi Kristo zâk um dâpkât nalem niŋgâm tânnâŋgoi lâmbatnatkât imbaŋâ zemŋâŋgap. Anutu zâk yatâ nâŋgâm kubigi ziap.   
\s1 Kâsâp den a umân muygeip, zo mân nâŋgânat.  
\p
\v 20 Zen Kristo mumuŋan târokwapŋâ hângât den kândâtkuwe. Oi ândiândi sâŋgiŋâ kândâtkomŋâ dabân hângât a yenŋâ yatâ ândim agât den lume?  
\v 21 A ziŋ den itâ sâne lume, “Zi mân gâsuban. Zi mân nimban. Zi mân mimban.”  
\v 22 Kut ŋâi ŋâi zo buŋ opmap, zo mân tâmbetgobap. Zorat opŋâ wangât mân nimbi, mân mimbi sâme? Den yatâ zo Anutugât den buŋâ. Den zo a ziŋ umziŋan nâŋgâm sâm kwâkâyaŋgâme. Zorat a ziŋ den yatâ zo sâne mân nâŋgâbi.  
\v 23 A yatâ zorâŋ den nâŋgânâŋgâ tobat upme. Ka den sâme, zo bonŋâ buŋâ. Zo top nâŋgânâŋgâŋaŋgât den buŋâ. Zen sâkkât âkŋâle zorat pâke kwâtnam sâkkât kendon ândime. Sâkziŋ mem geinam sâne den zorâŋ den bonŋâ yatâ opmap. Ka yatâ zorâŋ bon buŋâ. Zorâŋâ sâkkât âkŋâle pâke mân kwâpap.   
\c 3  
\s1 Sumbemân zâim ândiândiŋ, zorat nâŋgânat.  
\p
\v 1 Kristo zâk mumuŋan gâbâ zaatŋâ sumbemân zâi ândiap. Oi zen Kristo zaatzaatŋan târokwarâwe. Zorat urâ Anutugât âsanŋâ bongen Kristoŋâ den nâŋgâm ândiap, zorarâk nâŋgâm ândibi.  
\v 2 Hânân den sâm âragume, zorat buŋâ. Sumbemân den âlipŋâ nâŋgâm ândie, zorat nâŋgâm ândibi.  
\v 3 Zen Kristo mumuŋan târokwarâwegât a mumuŋâ yatâ hân a zeŋgât den bâliŋâ zo mân nâŋgâm ândibi. Wangât, ândiândiziŋ zo Kristo sot Anutugâren tik ziap, zorat.  
\v 4 Oi Kristo zâk ândiândiŋ mâriŋandâ taki zen yatigâk zâk sot ârândâŋ âsakŋâ neuleŋan muyagem ândibi. Zen zorat op nâŋgâm ândibigât san.   
\s1 Um sâŋgiŋâ lândim pânat.  
\p
\v 5 Zen sâkkât âkŋâle bâliŋâ zorat kendon ândim kut ŋâi ŋâi itâ zo birâbi. Laŋ mâman, kut ŋâi ŋâi mân orotŋâ sot sâkkât âkŋâle bâliŋâ. A ŋâigât kut ŋâi ŋâi zorat âkŋâle mân upi. (A ŋâigât kut ŋâi ŋâiŋaŋgât âkŋâle orot, zo Anutu kândâtkum umziŋ ŋâigâren pâpanŋâ yatâ.)  
\v 6 Um kâtik a ziŋ bâliŋâ zo aksik upmegât Anutuŋâ hâuŋâ ziŋgâbap. Oi Kristogât kâmut Kolosai kamânân ândie, zen mârum kut ŋâi bâliŋâ top top zo op ândiwe.   
\p
\v 7-8 Narâk zi ko kut ŋâi ŋâi bâliŋâ zi aksik birâbi. Kuk sot den sârek, um kâlak, mem ge kwâkwat den sot den bâliŋâ.  
\v 9 Sarâ mân sâbi. Um sâŋgiŋâ sot orot mâme gâŋgoŋâ zo lândim pegât zo aksik birâbi.  
\v 10 Oi um uŋakŋâ zo Anutugâren gâbâ mem ândibi. Um uŋak Anutuŋâ muyageip, zo kubigi nâŋgânâŋgâ sot opŋâ zikŋâ holi yatâ muyagem ândiap. Zen Anutugât topŋâ nâŋgâm kwâtâtem ândibigât yatâ oip.  
\v 11 Zorat kâsâp ândiândiŋ zo âkip. Yuda a sot Grik a, kwabâ kwaraŋgâwe sot mân kwabâ kwaraŋgâwe, saru a mo barâ a, kore a sot a patâ zo aksik patâ Kristoŋâ mâpotniŋgâmŋâ kâukniŋâ ândiap. Oi nen aksik zâkkât ombeŋan dâp kânok ândien.   
\s1 Nen Kristo sot pâlâtâŋ urâwengât siŋgi âlip lum ândinat.  
\p
\v 12 Anutuŋâ umŋandâ gâsuziŋgâm buku otziŋgâm gâsum sâlâpzâŋgoip. Zorat zen itâ upi. Um lâklâk op buku upi. Zen umziŋ gigiŋâ oi um sânduk ândibi. Siŋgi âlip lum ândim âkon mân upi.  
\v 13 A ziŋ bâliŋ otziŋgâne zorat hâuŋâ mân otziŋgâbi. Osetziŋan tosa ŋâi muyagei birâm kândâtkum ândibi. Kembuŋâ tosaziŋ birip. Zen yatik bukurâpziŋaŋgât tosaziŋ birâbi.  
\v 14 Oi kut ŋâi ŋâi zo opŋâ walâm umziŋandâ gâsâyagom ândiândiŋ, zo mem kâtigem ândine zorâŋâ mâpotziŋgi um kânok upi.  
\v 15 Oi Kristo sot pâlâtâŋ op ândine zâkkâren gâbâ um lumbe zorâŋâ umziŋan nep tuubap. Zen lumbe opŋâ um kânok op ândibigât Anutuŋâ diiziŋgip. Oi zâkkâren sâiwap sâm ândibigât nâŋgip.  
\v 16 Kristogât den osetziŋan laŋ kârâbapkât kâtigibi. Oi nâŋgânâŋgâ den top topŋâ kwâkâyaŋgâm galem oraŋgâm ândibi. Yatâ utnetâ Kaapumŋâ mem bâbâlaŋ kwatziŋgi mâpâmâpâse kep sâŋgiŋâ sot siŋgi âlipkât kep mimbi. Umziŋandâ Anutugâren sâiwap sâm, sâm âlip kwâkŋaŋgâm mimbi.  
\v 17 Zen Kristogât kâmut gakârâpŋâ ândie, zorat nâŋgâm den mo nep utnam dâŋâk upi. Zen zo yatâ utne âlip oi Kembu Yesugât kutsiŋgiŋâ laŋ kârâbap. Zen yatâ op ândibigât Kristoŋâ imbaŋâ ziŋgâbap. Zorat Anutu Ibâniŋ sâiwap sâm dukubi.   
\p
\v 18 Zen Yesu Kristo sot pâlâtâŋ urâweŋâ ândiegât itâ op ândibi. Ambân zen abarâpziŋaŋgât ombeziŋan ândim sâtziŋ lum ândibi.  
\v 19 A zen âmbirâpziŋ buku otziŋgâm ândibi. Ambirâpziŋ kârâpŋoot mân otziŋgâbi.   
\p
\v 20 Katep zen ibâ mamârâpziŋ den ŋâi mo ŋâigât sânetâ lubi. Zen yatâ utnetâ Kembuziŋandâ nâŋgi âlip upap.  
\v 21 Ibâ mam zen nan bârarâpziŋ ziŋgit um kâlak upegât kubikziŋgânam kut ŋâi kârâpŋoot walâwalâŋ mân otziŋgâbi.   
\p
\v 22 Kore a sot nep a, zen patârâpziŋ zeŋgât sâtziŋ lubi. Zo a ziŋ ziŋgitne âlip upapkât buŋâ. Kembu hurat kwâkŋaŋgâm utne dâp upap.  
\v 23 Nep aksik zo a patâ zeŋgârâk opŋâ buŋâ. Kembugât op bâbâlaŋâk tuubi.  
\v 24 Zen itâ nâŋgâbi. Zen hânân Kembu Kristo zâkkât kore a op ândie. Oi nepkât sâŋgânŋâ sumbemân ziap, zo Kembugâren gâbâ mimbi.  
\v 25 Ka ŋâi zâk bâliŋaŋgât nep tuugi zo yatik hâuŋâ yâmbâtŋâ mimbap. Kembuŋâ kore a sot a patâ dâbâk otziŋgâmap. Zâk hâtubâtu mân otniŋgâmap.   
\c 4  
\p
\v 1 A patâ zeŋgât den sa nâŋgânek. Patâziŋâ Kembu zâk sumbemân ândiap, zorat zen zâkkât nâŋgâm kore a gakârâpziŋ kut ŋâi ŋâi târâragâk dâpziŋan galem otziŋgâbi.   
\s1 Ninâu sâsâŋaŋgât den.  
\p
\v 2 Kolosai a, zen âsâbâŋ ninâu sâm ândibi. Oi um wâgân ândim sâiwap sâm ninâu sâm ândibi.  
\v 3 Oi neŋgât op ninâu sâne Anutuŋâ siŋgi âlip sânatkât mâtâp muyageniŋgi Kristogât den mârum tik zeip, zo sâm muyaginat. Nâ den zo dâzâŋgom ândiwangât um kâtik, ziŋ kâsa otnim gâsânom tâk namin nâbane ândian.  
\v 4 Zorat Kolosai a zen nâgât op ninâu sâbi. Ninâuŋâ betnan mine bâbâlaŋ op Kembugât den zo sâm muyagia dâp upap.   
\p
\v 5 Kolosai a, zen um kâtik a, kândâtŋan gok, zen sot kândiaŋgâm gulip ândiândiŋ mân op kut ŋâi ŋâi nâŋgâmŋik upi. Kembugât den dâzâŋgonam ândibi.  
\v 6 Dinziŋâ kubikne sii semen yatâ naam oi dâzâŋgobi. Zen yatâ opŋâ a den melâŋ dâzâŋgonam mân kwakpi.   
\s1 Tikiko sot Onesimo  
\p
\v 7 Nâgât den siŋgi zo Tikikoŋâ otziŋgâbap. Zâk Kembugât nebân bukunâ oi umnandâ gâsumap. Berân mâmeniŋâ sot Kembugât kore a sât luluŋoot.  
\v 8 Zâk zeŋgâren gam den siŋgi otziŋgâbapkât sâŋgongua gaap. Um bâbâlaŋ kwatziŋgâbapkât op zeŋgâren gaap.  
\v 9 Oi bukuniŋâ Onesimo, Kembugât sât luluŋ a zeŋgâren gokŋâ, zâk ârândâŋ sâŋgongua gamŋâ kut ŋâi ŋâi ziren âsagiap, zorat den siŋgi dâzâŋgom naŋgâbabot.   
\p
\v 10 Bukunâ Aristako nâ sot tâk namin ândiap, zâk sot Banabagât nepâŋâ Mareko sot Yusito, kutŋâ ŋâi Yosua, ziŋâ nâŋgâziŋge. (Marekogât den mârumŋan dâzâŋgowan. Zâk zeŋgâren gâi buku okŋaŋgâbi.)  
\v 11 Aristako, Mareko sot Yusito, a karâmbut zo, ziŋâ Yuda a zeŋgâren gâbâ muyagiwe. Ziŋâ Anutu um topŋan ândiândiŋâ muyagibapkât nep betnan mime. Yuda a nâmbutŋâ Yesu sot pâlâtâŋ urâwe, zeŋgâren gâbâ ŋâi mân betnan mime.   
\p
\v 12 Oi Kolosai zeŋgât kamânân gokŋâ a ŋâi, Epapara, Kristogât kore a, zâkkât nâŋgânâŋgâŋ Kolosai a zeŋgâren ziap. Oi zen Yesu Kristo sot pâlâtâŋ op Anutugât diŋaŋgât topŋâ nâŋgâm kwâtâtem lum ândibigât âsâbâŋ ninâu sâm kâtigemap.  
\v 13 Zâkkât topŋâ nâŋgâmangât itâ dâzâŋgobâ. Zâkŋâ zeŋgât opŋâ sot Laodikea kamânân gok sot Hierapoli kamânân gokŋâ Kembugât siŋgi a ambân kâmut ândie, zeŋgât op ninâu nep, sâknam nep patâ tuumap.   
\p
\v 14 Dema sot mâsek kubikkubik a bukuniŋâ Luka, zet nâŋgâziŋgabot.   
\p
\v 15 Oi Laodikea kamânân bukuniŋâ a kâmut sot Nimbasi sot kâmut zâkkât mirin mindume, zeŋgât nâŋgâm sâtâre opman. Den zo sapsum ziŋgâbi.   
\p
\v 16 Ekap zi a ambân sâlâpkum nâŋgâm naŋgâne ko Laodikea kamânân kâmut ândie, zeŋgâren pane ari sâlâpkubi. Oi Laodikea zeŋgât ekap ŋâi kulemguan, zo yatik zen ziŋgâne sâlâpkubi.   
\p
\v 17 Arikipo, zâk itâ dukubi, “Nep Kembuŋâ gigip, zo mulunâk tuum biraŋban.”   
\p
\v 18 Den nâmbutŋâ zo yen sa bukunâ ŋâiŋâ kulemguap. Ka zi ko Paulo nâ ninâ bitnandâ simbup mem kelikmelik den zi kulemgum paan. Nâ tâk namin ândian, zorat nâgât op ninâu sâbi. Anutugâren gâbâ tânzâŋgozâŋgoŋâ zeŋgâren zem sambâlem zimbap.  
\p Zo yatik.