\id ACT - Komba NT [kpf] -Papua New Guinea 1980 (DBL 2014) 
\h APOSOLO 
\toc1 Aposolo zengât den siŋgi Lukaŋâ kulemgoip 
\toc2 Aposolo 
\toc3 Apo 
\mt1 Aposolo zengât den siŋgi Lukaŋâ kulemgoip.  
\c 1  
\s1 Yesuŋâ Tirik Kaapum ziŋgâbat sâm sumbemân zarip.  
\r (Mk 16:19-20; Lu 24:53)  
\p
\v 1 O Teopilo, nâ mârum den kulemgum giwan, zo Yesu nep tuugip sot siŋgi âlip sâip, zorat den siŋgi otgiwan.  
\v 2 Zâkŋâ nepŋâ topkwap tuum âim sumbemân zâibapkât narâkŋâ mâte oi Tirik Kaapumŋâ okŋaŋgi Aposolo mârum gâsum sâlâpzâŋgoipŋâ nep diŋ sâm ziŋgip. Den zo dâzâŋgom naŋgi Anutuŋâ diim sumbemân zarip. Zorat den siŋgi mârum kulemguwan.  
\v 3 Zâk sâknam nâŋgâm mom zem zaatŋâ arâpŋâ zen sot sirâm 40, zorat umŋan âsageziŋgâm ândeip. Zen nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâbigât âsageziŋgâm ândeip. Anutu um topŋan ândiândiŋaŋgât den dâzâŋgom ândeip.  
\v 4 Oi zen sot tapŋâ den itâ sâm dâzâŋgoip, “Zen Yerusalem kamân mân birâbi. Ibânandâ kut ŋâi ziŋgâbap, zorat mambât ândibi. Zorat den itâ sâm dâzângowan.  
\v 5 Yohane zâk too saŋgonziŋgip. Ka narâk mân kârep oi nâŋâ Tirik Kaapum saŋgonziŋgâbat.”   
\p
\v 6 Yatâ sâi mindum ândiwe, zen itâ sâm mâsikâwe, “Kembu, gâ narâk ziren kâsarâpniŋâ moliziŋgâna Isirae niiŋak dum a kutâ op ândinat?”  
\v 7 Sâne itâ sâm dâzâŋgoip, “Ibâ, zâk ziŋâ narâkŋâ nâŋgâbigât mân sâip. Ibâ, zâk kâwali imbaŋâŋaŋgât opŋâ narâk zo pâip. Ziŋâ zo mân nâŋgâbi.  
\v 8 Zâkŋâ Tirik Kaapum sâŋgongoi zeŋgâren gem gam imbaŋâ ziŋgi zen nâgât den siŋgi sâsâŋ a upi. Yatâ opŋâ Yerusalem kamânân sot Yudaia hânân sot Samaria hânân sot hân kârebân aksik, nâgât den siŋgi zeŋgâren sâne laŋ kârâm âibap.”   
\p
\v 9 Den yatâ sâi iknetâ sumbemân zarip. Zari unumunumŋâ ga dooŋgoi mem zari mân igâwe.  
\v 10 Oi sumbemân zari arâpŋâ zen tok ek kine a zagât hâmbâzik kâukâu, zet zeŋgâren âsagem kirâwet.  
\v 11 Oi itâ sâm dâzâŋgowet, “Galilaia gokŋâ, zen wangât sumbemân ek kinze? Anutuŋâ Yesu mem sumbemân zariap. Yesu zariap, zo yatik âburem gibap.”   
\s1 Arâp zen âburem ninâu nep tuuwe.  
\p
\v 12 Aposolo zen Oliwa bâkŋan gâbâ gem âburem Yerusalem kamânân âiwe. Bakŋâ zo Yerusalem kamân gootŋan taap.  
\v 13 Kamânân âimŋâ mirâ tâpmarâwe, zoren zâiwe. A kutziŋâ itâ, Petero, Yohane, Yakobo, Andrea, Pilipo, Toma, Batolomaio, Mataio, Yakobo Alipaiogât nanŋâ, Simoŋ Zelote sot Yuda Yakobogât nanŋâ.  
\v 14 A zo aksik um kânok op ninâu sâm ândiwe. Yatâ utne Yesu mamŋâ Maria sot ambân nâmbutŋâ sot Yesu murâpŋâ, zen aksik betziŋan mem ândiwe.   
\s1 Yudagât gebâkŋan a ŋâi muyagiwe.  
\p
\v 15 Narâk zoren Yesu a ambân kâmurâpŋâ ândiwe, 120 yatâ, zorâŋ mindum tarâwe. Oi Peteroŋâ zaat den itâ sâm dâzâŋgoip,  
\v 16 “Bukurâp, Yudaŋâ kâsa diiziŋgi Yesu gâsuwe. Zorat mârumŋan Tirik Kaapumŋâ Dawidigât umŋan den pâi den zo sâm Kembugât ekabân kulemgoip. Zo dap op yen zembap?  
\v 17 Yuda zâk niiŋan gokŋâ. Nen sot nep ârândâŋ meip.  
\v 18 Oi a zorâŋ kâmbamgât sâŋgânŋâ mem hân ŋâi kwâlip. Zoren âi hânân gei kom kâmboŋ kunziri zem tip gem naŋgip.  
\v 19 Den siŋgi zo Yerusalem a ambân ziŋ aksik nâŋgâm hân zorat kutŋâ Akedama sâwe (niiŋ denân ko kâmbam hân).  
\v 20 Psalm ekabân den itâ kulemgune ziap,  
\q1 ‘Zâkkât mirâ kamân kwamen zimbap. Zoren a ŋâi mân ândibap.’  
\p Oi den ŋâi itâ ziap,  
\q1 ‘Zo a ŋâiŋâ gebâkŋan kinbap.’   
\p
\v 21 Oi a nâmbutŋâ nen sot ândimŋâ Kembu Yesuŋâ nep tuugip, zo ek naŋgâwe.  
\v 22 Oi Yohanenŋâ too saŋgonŋaŋgi nepŋâ topkwâip, narâk zoren zâkkâren târokwap ândeindâ ândim sumbemân zarip. Oi a zo zeŋgâren gâbâ a ŋâi, zâk betniŋan mei Yesu mom zaarip, zorat den siŋgi sâindâ laŋ kârâbap.”   
\p
\v 23 Peteroŋâ yatâ sâi a zagât muyagezikâwe. Ŋâi kutŋâ Yosepe Basaba sâmarâwe, kutŋâ ŋâi Yusito. Oi a ŋâi ko kutŋâ Matia.  
\v 24 Muyagezikâm itâ sâm ninâu sâwe, “O Kembu, a zeŋgât umziŋâ ek nâŋgâmat. A zagât zi, zekâren gâbâ ŋâi gâsum sâlâpkuat, zo tirâpnâŋgona iknâ.  
\v 25 Yudaŋâ Aposolo nepŋâ kwâkâm mâtâp bâliŋan arip, zorat ŋâiŋâ zâkkât gebâkŋan ândibap.”  
\v 26 Ninâu yatâ sâmŋâ wenzu pane Matiagât âsagei Aposolo kiin kânok târokwatziŋgip.   
\c 2  
\s1 Tirik Kaapum gem gâip.  
\p
\v 1 Yuda zeŋgât kendon ŋâi kutŋâ Pentekos narâk oi Yesugât a ambârâpŋâ zen mirâ kânogân mindum tarâwe.  
\v 2 Tatne sumbemân gâbâ kwamit ŋâi pibâ patâ kwamit yatâ kwamiragom geip. Gemŋâ mirâ tarâwe, zoren zâi piksâip.  
\v 3 Zen tap iknetâ kârâp bâlam yatâ âsagem âbâŋgum kâukziŋan ge tap arip.  
\v 4 Oi Tirik Kaapumŋâ umziŋan gei piksâm imbaŋâ ziŋgi den gându ŋâi ŋâi sâm âiwe.   
\p
\v 5 Narâk zoren Yerusalem kamânân a hân dâp ga ândiwe. A zo, zen Anutu mâpâsemarâwe.  
\v 6 Oi a doŋbep patâ zen kwamit zo nâŋgâm mindune Aposolo zen dinziŋâ dâp sâne nâŋgâm kwakmak op kirâwe.  
\v 7 Oi imbaŋâziŋ buŋ oi itâ sâwe, “A den se, zen aksik Galilaia a.  
\v 8 Dap op den yatâ sâne nâŋgindâ dinniŋâ yatâ uap?  
\v 9 Nen zi Mende a, Pata a, Elam a, Mesopotamia hânân gok, Yudaia hânân gok, Kapadosia hânân gok, Ponto hânân gok, Asia hânân gok.  
\v 10 Pirigia hânân gok, Pampilia hânân gok, Aigita hânân gok, Libia hânân Kirene zeŋgât kamân goot goot, zoren gok. Nâmbutŋâ nen Roma kamânân gok.  
\v 11 Oi nen Isirae sot kamân ŋâin gâbâ Anutu mâpâsimen. Nâmbutŋâ nen Keret a sot Arabia a. Nen yatâ zorâŋ ândimŋâ dinniŋâ dâp Anutu kut ŋâi ŋâi âlipŋâ oip, zorat siŋgi sâne nâŋgen.”  
\v 12 A zen yatâ sâm imbaŋâziŋ buŋ oi kwakmak op kin âragum sâwe, “Zi topŋâ dap yatâ?”  
\v 13 Oi a nâmbutŋandâ mem ge kwâkwat den itâ sâwe, “A zi too kâtik nem um gulip op se.”   
\s1 Peteroŋâ zorat topŋâ dâzâŋgoip.  
\p
\v 14 Petero zâk bukurâpŋâ kiin kânok, zen sot kin den kâtikŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Yerusalem kamân mâirâp sot Yuda a nâmbutŋâ, zen aksik nâ den sa kindap kwap nâŋgânek.  
\v 15 A zi kinze, zeŋgât itâ se, ‘Too kâtik nemŋâ um gulip ue.’ Yatâ buŋâ. Mirâ mân kâtigei nen dap op too kâtik nimbem.  
\v 16 Zorat Propete Yoeleŋâ den ŋâi itâ sâm kulemgoip. Den zo bonŋâ muyagiap,   
\q1
\v 17 ‘Anutuŋâ itâ sap, “Gâtâm hângât narâk âkâbâ sâi nâ Kaapumnâ a ambân aksik ziŋgâbat. Ziŋga ko nan bârarâpziŋâ zen Propete ziŋâ den sâme, zo yatâ sâbi. A sigan, ziŋâ kut ŋâi ŋâi sen mârât ikpi. A ambân sombâ, ziŋâ uman bonŋâ nâŋgâbi.  
\v 18 Narâk zoren kore a ambân gakânâ Kaapum ziŋga Propete a yatâ op den sâbi.  
\v 19 Oi nâ sa sumbemân sen pup kulem muyagibap. Ombeŋan hânân top lâkulâku kulem muyagibap. Gilâm sot kârâp sot kâbak, zorâŋ hân kwârakubap.  
\v 20 Mirâsiŋ sumunkumbap. Kâin siŋâ kuriŋkom gilâm yatâ upap. Oi Kembugât narâk mâte upap. Kembugât narâk âlipŋâ âsakŋoot muyagibap.  
\v 21 Oi narâk zoren ŋâi zâk Kembu konsâbap, zâk bâliŋan gâbâ mâkâbap.” ’”   
\s1 Peteroŋâ Yesugât topŋâ sâm kâkŋan kwâip.  
\p
\v 22 Yatâ sâmŋâ Peteroŋâ itâ sâip, “Isirae a, nâ dâzâŋgua nâŋgânek. Anutuŋâ Yesu Nasarete kamânân gokŋâ mam okŋaŋgi osetniŋan ândim nep patâ sot sen mârât kulem tuugip. Zâk Anutugâren gâbâ gâip. Nep tuugip, zorâŋâ topŋâ sâm muyagei igâwe.  
\v 23 Mârum Anutuŋâ zâkkât nâŋgi zeipkât mâtâp zo sâm pindip, zo yatik zen kut ŋâi ŋâi okŋaŋgâm Kembugât gurumin den kukuŋ a ziŋgâne âi poru nagân kune moip.  
\v 24 Ka Anutuŋâ mumuŋaŋgât tâk olaŋ diim sumbemân zarip. Mumuŋandâ dap yatâ aŋgân kârâbap?  
\v 25 Zorat Dawidiŋâ zâkkât den kânŋan sâm itâ kulemguip,  
\q1 ‘Nâ Kembu mâteyâk ek ândiwan. Zâkŋâ âsâbâŋ bitnâ bongen tâi mân loribat.  
\v 26 Zorat ko umnâ âlip oi nâmbâlamnandâ sâm sâtâre okŋaŋgâman. Sâknandâ mom zaatpapkât mambât ândibat.  
\v 27 Anutuŋâ, Gâ mân birâniban, zorat ko mumuŋâ zeŋgâren mân âi ândibat. Gâ tirik agâ mân birâniban, zorat ko momŋâ mân alâgibat.  
\v 28 Gâ ândiândiŋ mâtâp tirâpnogin. Mâtegan ândia otninandâ sâtâre kwâkŋan ândibat.’”   
\p
\v 29 Peteroŋâ yatâ sâmŋâ itâ sâip, “O bukurâpnâ, nâ sâkuniŋâ Dawidi, zâkkât den sapsum ziŋgâbâ. Zâk moi hanguwe. Oi kwakŋâ ek nâŋgâm ândime.  
\v 30 Zâk Propete a ândim itâ nâŋgip, ‘Anutu zâk kiurâpnâ zeŋgâren gâbâ ŋâi gâsum sâlâpkoi nâgât a kutâ tâtarân tâpapkât sâm kâtigeip.’  
\v 31 Zo nâŋgâm Kristo zaatzaatŋaŋgât itâ sâip, ‘Zâk mumuŋâ zeŋgâren ândibapkât Anutuŋâ mân birâbap. Momŋâ sâkŋâ mân alâgibap.’  
\v 32 Oi Anutuŋâ Yesu mâŋgei zaari sinniŋandâ igâwen.  
\v 33 Oi Anutuŋâ Yesu âsanŋâ bongen a kutâ kwânâŋgi tâi Tirik Kaapum siŋgi kwatniŋgip. Yesuŋâ zo mem niŋgi kwamit nâŋgâm ikse.  
\v 34 Dawidiŋâ sumbemân mân zarip op ko laŋ den itâ sâip,  
\q1 ‘Kembuŋâ nâgât kembu itâ sâm dukuip, “Nâgât âsannan tâtnan.  
\v 35 Tâtna kâsarâpkâ minduziŋga kiŋgaŋgât kombâŋ upi.” ’   
\p
\v 36 Isirae a aksik patâ itâ nâŋgâbi. Yesu poru nagân kuwe, zâk Anutuŋâ Kembu sot a bâliŋan gâbâ mâkâniŋgâbapkât mârum sâsâŋ, Kristo, kwânâŋgi ândiap.”   
\s1 A doŋbep umziŋ melâŋne too saŋgonziŋgâwe.  
\p
\v 37 Peteroŋâ den yatâ sâm dâzâŋgoi nâŋgâm umziŋ bâliŋ oi Petero sot bukurâpŋâ itâ sâm mâsikâziŋgâwe, “Bukurâpniŋ, nen dap oindâ dâp upap?”   
\p
\v 38 Sâne Peteroŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Umziŋ melâŋne Yesu Kristogât korân too saŋgonziŋgindâ tosaziŋ buŋ upap. Yatâ utne Anutuŋâ Tirik Kaapum ziŋgâbap.  
\v 39 Ziiŋâ sot kiurâpziŋâ sot kârebân ândie, Kembu Anutuŋâ diiziŋgâbap dâp, Tirik Kaapum zeŋgât siŋgi sâsâŋ, zo ziŋgâbap.”   
\p
\v 40 Petero zâk den yatâ sâm den târokwap den girem itâ sâm dâzâŋgoip, “Zen bâliŋ mâme a osetziŋan gâbâ gane Anutuŋâ gâsuziŋgâbap.”  
\v 41 Sâi sirâm zoren a ambân 3 tausen yatâ, ziŋâ Peterogât den nâŋgâm umziŋâ gâsui too saŋgonziŋgâne Yesugât kâmut, zeŋgâren târokwarâwe.   
\s1 Ninâugât âsâbâŋ mindumarâwe.  
\p
\v 42 Oi Aposolo, zen siŋgi âlip dâzâŋgone nâŋgâm ândiwe. Oi umziŋâ gâsâyagom ninâu sot nalemgât âsâbâŋ mindumarâwe.  
\v 43 Oi Aposolo ziŋ Yerusalem kamânân sen mârât kulem top top tuumarâwe. Oi a ambân, zen aksik keŋgât op naŋgâwe.  
\v 44 Yesu nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâwe, zen kut ŋâi ŋâiziŋâ kânogâk zeip.  
\v 45 Oi hân sot sikumziŋ pane sâŋgân mem a gigiŋâ kâsâpkum ziŋgâmarâwe.  
\v 46 Zen sirâmŋâ sirâmŋâ um kânok op tirik namin zâi mindumarâwe. Oi mirâziŋan nalem ârândâŋ nemarâwe. Oi nalem zo sâtâreyân nemarâwe.  
\v 47 Oi Anutu sâm âlip kwâkŋaŋgâwe. Yatâ utne a ambân, zen ziŋgit umâlep urâwe. Oi Kembu zâk sirâmŋâ sirâmŋâ a ambân Yesugât kâmurân târokwatziŋgâmâip.   
\c 3  
\s1 Peteroŋâ a ŋâi kubigip.  
\p
\v 1 Sirâm ŋâin mirâ oi, ninâu sâsâŋ narâk oi Petero sot Yohane, zet tirik namin zâiwet.  
\v 2 Oi a ŋâi mam kâmboŋ kâligen gâbâ kiŋ bâliŋâ âsageip, zâk lum gawe. A zo bukurâpŋâ sirâmŋâ sirâmŋâ lum tirik namâ mâtâp âlipŋâ, hikpârâkŋoot, zoren pane kât sikumgât oletziŋgâmâip.   
\p
\v 3 Oi Petero sot Yohane zet tirik namin zâiram oitâ zikitŋâ oletzikip.  
\v 4 Oletziki zet ek kin Peteroŋâ itâ sâm dukuip, “Gâ net nikit.”  
\v 5 Peteroŋâ sâi kât niram sabot sâm sen kwap zikirip.  
\v 6 Yatâ oi Peteroŋâ itâ sâm dukuip, “Kât sikum mân zemnigap. Kut zi kânok zemnigap, zo gibâman. Yesu Kristo, Nasarete gokŋâ, zâkkât sâtkât dâgoga zaat âim ga.”  
\v 7 Yatâ sâm bikŋâ bongen gâsum zaarip. Yatâ oi zorâŋak kiŋ bâliŋ zo winziksâi zaat kirip.  
\v 8 Zaat âim gam kin ko zet sot ârândâŋ tirik namin zâiwe.  
\p A kiŋ bâliŋ zo pâtan âim gam Anutu sâm âlip kwâkŋaŋgip  
\v 9 Anutu sâm âlip kwâkŋaŋgi a aksik zen ek nâŋgâwe, zen itâ sâwe.  
\v 10 “A zo tirik namâ mâtâp âlipŋâ, hikpârâkŋoot, zoren tap oletziŋgâmap.” Oi a zo kubikŋaŋgip, zorat ekŋâ imbaŋâziŋ buŋ oip.  
\v 11 Oi Petero, Yohane zekâren târokwatziki a aksik patâ tirik namâ umŋâ ŋâi kutŋâ Salomo, zoren zekâren mindumŋâ sâlâpziŋan zim kirâwe.   
\s1 Peteroŋâ a siŋgi âlip dâzâŋgoip.  
\p
\v 12 Zen mindum kine Peteroŋâ ziŋgitŋâ den itâ sâm dâzâŋgoip, “Isirae a, zen wangât a zirat opŋâ nikit kinze? Zi niikŋâ imbaŋan mân kubikset. Zen dap nâŋge? Târâraknikŋaŋgât Anutuŋâ kubiksap?  
\v 13 Yatâ buŋâ. Abaram, Isaka, Yakobo sot sâkurâpniŋ, zeŋgât Anutu, zâkŋâ kore aŋâ Yesu sumbemân a kutâ kwânâŋgi ândiap. Oi zen Yesu gâsum a sâtŋâ ziŋgâne Pilatogâren diim âine olaŋbat sâip.  
\v 14 Olaŋbat sâi zen kândâtkuwe. Tirik sot târârak a zo kândâtkum kâmbam a ŋâi olaŋbapkât sâwe.  
\v 15 Ândiândiŋ mariŋâ kuwe. Kune moi Anutuŋâ mâŋgei zaari igâwen.  
\v 16 Oi kiŋ bâliŋ a ikme zi Yesu kutŋâ konsâitâ a zi kubikŋaŋgi sâkŋâ âlip oi ikse. Yesugâren nâŋgâm pâlâtâŋ oitâ âlip op zaatsap.   
\p
\v 17 Bukurâpnâ, nâ nâŋgan. Zen sot patârâpziŋâ, zen Yesu topŋâ mân nâŋgâm kuwe.  
\v 18 Yatâ utnetâ Kristo sâknam nâŋgâm moip, zorat Anutuŋâ mârumŋan Propete a zeŋgât lâuyân den pâi sâm kulemguwe. Anutuŋâ sâi den kulemguwe, zorat bonŋâ âsageip.  
\v 19 Oi zen umziŋâ melâŋ ândiândi sâŋgiŋâ kândâtkune tosaziŋ birâbap. Oi Kembuŋâ umziŋ mem sândukŋan kwatziŋgâbap.   
\p
\v 20 Kembu Yesu Kristo ziŋgâbap. Zâk zeŋgât siŋgi sâm gâsum sâlâpkoip.  
\v 21 Zâkŋâ sumbemân ândei kut ŋâi ŋâi âsagem naŋgâbapkât narâk mâte upap. Zorat Anutuŋâ mârumŋan den Propete gakârâpŋâ lâuziŋan pâi sâwe.  
\v 22 Mose zâk den itâ sâip,  
\q1 ‘Kembu Anutuŋâ bukurâpziŋ zeŋgâren gâbâ Propete ŋâi, nâ yatâ, muyagem den dâzâŋgoi nâŋgâbi.  
\v 23 Oi ŋâi zâk zâkkât den kwâkâbap, zo Anutuŋâ kom naŋgâbap. A zo Anutu a gakârâp zeŋgât oserân mân ândibap.’   
\p
\v 24 Oi Samue sot Propete a nâmbutŋâ ândim gawe, zen kut ŋâi aksik narâk ziren âsagiap, zorat den sâm kulemguwe.  
\v 25 Zen ko Propete a ândiwe, zeŋgât kiurâp. Sâkurâpziŋ zen sot Anutuŋâ târotâro oip. Zen târotâro zorat umŋan ândie. Anutuŋâ târotâro zo Abaram itâ dukum muyageip,  
\q1 ‘Nâ kiurâpkâ mâsop minziŋgâbat. Mâsop zorâŋ hânŋâ hânŋâ a dâpziŋ upap.’   
\p
\v 26 Anutuŋâ kore aŋâ Yesu sâŋgongoi gem muyageip. Zen orot mâme bâliŋâziŋâ birâbigât gem gâip. Zâkŋâ diiziŋgi bâliŋâziŋâ birânetâ mâsop minziŋgâbap.”   
\c 4  
\s1 Petero sot Yohane tâk namin zâparâwe.  
\p
\v 1 Petero sot Yohane, zet a den dâzâŋgom kiritâ tirik namâ galem a sot tirik namâ kâwali a sâtŋâ sot Sadukaio a, zen ârândâŋ zekâren gawe.  
\v 2 Zet a siŋgi âlip dâzâŋgowet. Yesu zâk mumuŋan gâbâ zari a ambân aksik yatâ zaatpi, zorat den sâitâ a sâtŋâ zen nâŋgâne bâliŋ oip.  
\v 3 A sâtŋâ zen gâsuzikâm mirâ mârum ŋâtiksâipkât tâk namin zâpane zeitâ haŋsâip.  
\v 4 Oi Peteroŋâ siŋgi âlip sâi nâŋgâwe, zeŋgâren gâbâ doŋbep ziŋâ zo nâŋgâne bon oi Yesugât kâmurân târokwatne a aksik teŋgâziŋâ a 5 tausen yatâ urâwe.   
\s1 Peteroŋâ Yesugât kutŋâ sâm muyageip.  
\p
\v 5 Haŋsâi a sâtŋâ sot a patâ sot Kembugât gurumin den zorat galem a, zen Yerusalem kamânân minduwe.  
\v 6 Tirik namâ galem a patâ Hanasi sot Kaipa, Yohane, Alesande sot a ambârâpziŋâ zen sot minduwe.  
\v 7 Mindum sâne Petero sot Yohane diizikâm osetziŋan âi zâpane kirâwet. Kiritâ itâ mâsikâzikâwe, “Ŋâiŋâ imbaŋâ ziki kulem zi tuugabot? Ŋâigât sâtkât uabot?”   
\p
\v 8 Oi Petero zâk kiri Tirik Kaapumŋâ umŋan piksâi itâ sâm dâzâŋgoip, “Galem a sot a ambân zeŋgât patârâpziŋâ, nâ sa nâŋgânek.  
\v 9 Net kiŋ bâliŋ a bekŋan miet, zorat mâsikânike? A zi dap op âlip uap sâm, zorat op mâsikânike?  
\v 10 Mâsikânike, gât ko sapsuga zen sot Isirae a aksik zen nâŋgânek. Zen Yesu Kristo, Nasarete kamânân gokŋâ poru nagân kune moi Anutuŋâ mumuŋan gâbâ mâŋgei zaat ândiap. Zâkkât imbaŋâŋaŋgât opŋâ a zi âlip op mâteziŋan kinzap.  
\v 11 Yesu zâk mirâ kunkun ŋâi yatâ uap. Zorat Kembugât ekabân den ŋâi itâ ziap,  
\q1 ‘Mirâ tuutuuŋ a zen kunkun ŋâi ekŋâ âkon op birâwe. Kembuŋâ kunkun zorâŋâ mem namin kwânâŋgi kunkun patâ kâtikŋâ op kinzap.’   
\p
\v 12 Kubikkubik zo zâk zikŋik kubikniŋgâbap. A ŋâigât korân sâm orotŋâ, zo hânân mân ziap.”   
\s1 Kembugât den lubi.  
\p
\v 13 Oi Petero sot Yohane, zet a mâteziŋan kin mân keŋgât op den sâm kiritâ a ziŋ zekât itâ nâŋgâwe, “Zet ekap namin mân zâiwet.” Zo nâŋgâm imbaŋâziŋ buŋ oip. Oi zet mârum Yesu sot ândiwet, zo zikit nâŋgâwe.  
\v 14 Oi kiŋ bâliŋ kubigâwet, zorâŋ zet sot kiri ekŋâ zorat den sâm mâburinam kwagâwe.   
\p
\v 15 Den kârum sâne âkŋan gei kiritâ ziiŋak den itâ sâm âraguwe,  
\v 16 “Nen a zâgât zi dap otzikânâ. Zet sen mârât kulem ŋâi muyageitâ Yerusalem kamânân a ambân aksik zen siŋgizik nâŋge. Zo mân sâm kwârakunat.  
\v 17 Oi den zo kamân dâp laŋ kâri nâŋgâbegât sâm keŋgât otzikindâ a ambân den mân dâzâŋgobabot.”  
\v 18 Yatâ sâm sâne zaritâ itâ sâm dâzâkowe, “Zet Yesugât kot sâm a ambân mân dâzâŋgobabot.”   
\p
\v 19 Yatâ sâne Petero sot Yohane zet den itâ melâŋ dâzâŋgowet, “Ziiŋak nâŋgâm iknek. Zeŋgât den lum Anutugât den birânat, zorat Anutuŋâ nâŋgi dap upap?  
\v 20 Kut ŋâi ŋâi ek nâŋgâwen, den zo mân tik pânat.”   
\p
\v 21 Yatâ sâitâ sâm keŋgât den dâzâkom zâpane âiwet. Kamânân a ambân zen sen mârât kulem zo ek nâŋgâm Anutu sâm âlip kwâkŋaŋgâwegât a sâtŋâ ziŋ zeŋgâren kwakŋâ Petero sot Yohane kut zo laŋ mân otzikâwe.  
\v 22 A kubigâwet, zo kendonŋâ 40 yatâ ândim gâi kubigâwet.   
\s1 Yesugât kâmut zen mindum ninâu sâwe.  
\p
\v 23 Petero sot Yohane minduminduyân gâbâ gem bukurâpzik zeŋgâren âim tirik namâ galem a patâ sot a ambân zeŋgât a patâ, ziŋâ den dâzâkowe, zo aksik dâzâŋgom naŋgâwet.  
\v 24 Yatâ sâitâ a ambân den zo nâŋgâm umziŋ mindum Anutugâren den itâ sâwe, “Kembu, gâ hân sumbem mariŋâ. Gâ sumbem sot hân, saru sot kut ŋâi ŋâiziŋoot muyageziŋgin.  
\v 25 Sâna Tirik Kaapumgâ zâkŋâ sâkuniŋ kore agâ Dawidi, zâkkât umŋan den pâi itâ sâip,  
\q1 ‘Um kâtik zen wangât den sârek op kwamitague? A zen wangât den bon buŋ se?  
\v 26 Hânŋâ hânŋâ a kutâ ga kinze. A patâ mindum kinze. Kembu sot a bâliŋan gâbâ mâkâziŋgâbâpkât sâsâŋ, Kristo, kâsa otzikânam ga kinze.’”   
\p
\v 27 Yatâ sâmŋâ itâ sâwe, “Perâkŋak kamân ziren tirik kore agâ kwânâŋgin. Herode sot Pilato sot um kâtik a sot Isirae a sâtŋâ, zen zâk kâsa okŋaŋgânam minduwe.  
\v 28 Mârum gikak nâŋgâm yatâ upi sâin, zo yatik urâwe.  
\v 29 Oi Kembu, zi ko sâm keŋgât dinziŋâ ek nâŋgâm kore arâpkâ imbaŋâ niŋgâna keŋgât buŋ gâgât den sâm ândinat.  
\v 30 Nen Yesugât korân sâindâ ko sisi mâsek a kubikziŋgâm sâna kulem top top muyagibap.”   
\p
\v 31 Yesugât kâmut, zen yatâ ninâu sâm tatne ko mirâ mindum tarâwe, zo sânsânsâip. Oi Tirik Kaapumŋâ umziŋan piksâi keŋgât buŋ, lâu bâbâlaŋâk a ambân Anutugât den dâzâŋgowe.   
\s1 Yesugât kâmut zen um kânok op ândiwe.  
\p
\v 32 Yesugât kâmut zen um kânok op ândim kut ŋâi ŋâi zemziŋgip, zorat nâgât, gâgât mân sâwe. Kânogâk zemziŋgip.  
\v 33 Oi Aposolo zen Kembu Yesu mumuŋan gâbâ zaarip, zorat den siŋgi imbaŋâŋoot dâzâŋgom ândiwe. Anutuŋâ imbaŋâ ziŋgâm tânzâŋgoip.  
\v 34 Zengât oserân gâbâ ŋâi sii nalemgât kârukâru mân urâwe. A hânziŋoot sot mirâziŋoot, zen zo pam kât memŋâ Aposolo zeŋgâren parâwe.  
\v 35 Oi Aposolo ziŋâ kât zo mem kâsâpkum a ambân kwakmarâwe, zo ziŋgâm ândiwe.   
\p
\v 36 Oi a ŋâi ândeip, kutŋâ Yosepe. Aposolo ziŋâ kutŋâ ŋâi Banaba sâwe (niiŋ denân ko bet mâme a). Zâk Lewigât kiun, Kipiro hânân gokŋâ.  
\v 37 A zorâŋâ hânŋâ pâi mine kât aksik mem Aposolo zeŋgâren pâip.   
\c 5  
\s1 Anania sot Sapira, zekât siŋgi.  
\p
\v 1 A ŋâi ândeip, kutŋâ Anania. Zâkkât ambinŋâ Sapira, zâk sot sâm nâŋgâm hânzikŋâ pâitâ mem sâŋgân zikâwe.  
\v 2 Ananiaŋâ sâŋgân mem torenŋâ tik pam torenŋigâk Aposolo zeŋgâren pam, zi aksik sâip.  
\v 3 Pâi Peteroŋâ itâ sâm dukuip, “Anania, gâ wangât Sataŋŋâ umgan giari Tirik Kaapum kâitkum hângât sâŋgânŋâ torenŋâ tik paat?  
\v 4 Hângât sâŋgân mân mena zemgibap. Mo kât mem gikâ mimbâ sâm âlip membat. Gâ wangât umgandâ kâitgogi yatâ uat? Gâ a mân kâitkuat. Anutu kâitkuat.”  
\v 5 Yatâ sâi Anania zâk den nâŋgâm kin zorâŋak hânân gei zem moip. Oi zâkkât siŋgi nâŋgâwe, zen keŋgât urâwe.  
\v 6 A sigân, zen kâmbarâŋâ mem kâpim lum âi hanguwe.   
\p
\v 7 Narâk mân kârep oi ambinŋâ zâk siŋgi mân nâŋgâm gâip.  
\v 8 Gâi Peteroŋâ itâ sâm mâsikip, “Hângât sâŋgânŋâ kât itik miwet?” Sâi zâkŋâ sâip, “Zo yatik miwet.”  
\v 9 Sâi Peteroŋâ itâ sâm dukuip, “Zet wangât den saamŋâ Kembugât Kaapum kâitkuabot? Nâŋgâ. Apkâ hangue, zen mâtâbân ga kinze. Zen yatigâk gâ mingim âi hangobi.”  
\v 10 Yatâ sâi zorenâk kiŋ topŋan gei zem moip. A sigan ziŋâ mirin gam muyagem lum âi apŋâ naŋgâmŋan hanguwe.  
\v 11 Oi Yesugât kâmut sot a ambân nâmbutŋâ zen siŋgi zo nâŋgâm keŋgât doŋbep urâwe.   
\s1 Aposolo ziŋ kulem top top tuuwe.  
\p
\v 12 Aposolo zen a zeŋgâren sen mârât kulem top topŋâ tuum ândiwe. Oi Yesugât kâmut zen tirik namâ umŋâ ŋâi kutŋâ Salomo, zoren um kânok opŋâ mindumarâwe.  
\v 13 Mindunetâ a nâmbutŋâ hurat kwatziŋgâm târokwatziŋgânam keŋgât op birâwe.  
\v 14 Ka a ambân kâmut kâmutŋâ, zen Kembu nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâm Yesugât kâmut zeŋgâren târokwatziŋgâwe.  
\v 15 A ambân zen bukurâpziŋâ sisi mâsekziŋoot helâŋân pam luziŋgâm âi mâtâbân itâ sâm zâmbarâwe, “Peteroŋâ mâtâbân âim gâi sândokŋandâ zeŋgâren ari âlip upi.”  
\v 16 Oi Yerusalem kamân naŋgâm naŋgâm a ambân ândiwe, zen gam minduwe. A ambân mâsekziŋoot sot wâkeziŋoot diiziŋgâm gane âlip op naŋgâwe.   
\s1 Anutugât sumbam aŋâ Aposolo tâk namin gâbâ diiziŋgip.  
\p
\v 17 Oi kut ŋâi yatâ âsagei tirik namâ galem a patâ sot arâpŋâ sot Sadukaio a, zen um kâlak nâŋgâm Aposolo gâsuziŋgâwe.  
\v 18 Gâsuziŋgâm tâk namâ patin zâmbarâwe.  
\v 19 Zâmbane zinetâ ŋâtigân Kembugât sumbem a ŋâiŋâ ga hâŋgi mem pam diiziŋgâm gem itâ sâm dâzâŋgoip,  
\v 20 “Zen tirik namin zâim a ambân ândiândi uŋakŋaŋgât den dâzâŋgom kinbi.”  
\v 21 Yatâ sâm dâzâŋgoi nâŋgâm haŋgât tirik namin zâim a ambân siŋgi âlip dâzâŋgowe.  
\v 22 Oi tirik namâ galem a patâ sot arâpŋâ, zen Isirae a sâtŋâ aksik minduziŋgâne gawe. Oi a nâmbutŋâ sâŋgonzâŋgom tâk namin âi Aposolo diiziŋgâm gabi sâwe. A zo tak namin âi a kâruziŋgâmŋâ mân muyageziŋgâm âburem gam sâwe,  
\v 23 “Nen âimŋâ namâ hâŋgi kâtikŋâ kiri iksen. Oi galem a zen hâŋgiyân kinze. Oi hângi mem pam bagim a kâruziŋgindâ buŋ ue.”   
\p
\v 24 Den yatâ sânetâ tirik namâ kâwali a sot tirik namâ galem a patâ, zen den zo nâŋgâne kwakmak oip.  
\v 25 Utnetâ a ŋâiŋâ ga sâip, “Nâŋgânek. A tâk namin zâmbanse, zen tirik namin a den dâzâŋgom kinze.”  
\v 26 Sâi Tirik namâ kâwali a patâ sot arâpŋâ zen Aposolo gâsuziŋgânam âiwe. A ziŋâ kuk op kâtŋâ zâŋgobegât keŋgât op mulunâk diiziŋgâm gawe.   
\s1 Aposolo zen minduminduyân keŋgât buŋ den sâwe.  
\p
\v 27 Minduminduyân diiziŋgâm zâmbane kinetâ tirik namâ galem a patâŋâ itâ sâm dâzâŋgoip,  
\v 28 “Mârum den kâtikŋâ dâzâŋgowen. A zorat korân a ambân den mân dâzâŋgobi. Oi yatâ sâindâ Yerusalem kamânân laŋ kârip. A kuwe, zorat tosa neŋgâren pânam sâme.”   
\p
\v 29 Sâi Petero sot Aposolo nâmbutŋâ, zen den itâ mâburem dukuwe, “A den lum Anutugât den birânat, zo ko mân dâp upap.  
\v 30 Zen Yesu poru nagân kune moip. Oi sâkurâpniŋ zeŋgât Anutu, zâkŋâ mâŋgei zaarip.  
\v 31 Zaari Anutuŋâ âsan topŋan bongen pam a sâtŋâ patâ sot kubikkubikniŋâ kwânâŋgip. Oi Isirae a ambân, zen umziŋ melâŋne tosaziŋ gulipkubapkât sâmap.  
\v 32 Kut ŋâi ŋâi zo igâwen. Oi zorat siŋgi den nen sot Tirik Kaapum, niŋâ sâmen. Tirik Kaapum Anutuŋâ sât lulu gakârâp ziŋgâmap.”  
\v 33 Den yatâ sâm dâzâŋgoi kuk opŋâ Aposolo zâŋgonam urâwe.   
\s1 Parisaio a ŋâiŋâ bukurâp girem den sâm dâzâŋgoip.  
\p
\v 34 Oi minduminduyân Parisaio a ŋâi tâip, kutŋâ Gamalie. Zâk gurumin dengât kubikkubik a oi a ambân ziŋ hurat kwâkŋaŋgâwe. Zâkŋâ oksâm kin Aposolo sâi diiziŋgâm geiwe.  
\v 35 Oi bukurâpŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Isirae a, zen a zi kut ŋâi nâŋgâmŋik otziŋgâbi.  
\v 36 Mârum a ŋâi kutŋâ Teuda, zâkŋâ nâ a kutâziŋâ sâi a 4 handeret yatâ zâkkât a urâwe. Oi zikŋâ kâmbam zigi arâp ziŋâ sinsururuŋ urâwe.  
\v 37 Oi bet a sâlâpzâŋgozâŋgoŋ narâkŋan Galilaia gokŋâ, a ŋâi kutŋâ Yuda, zâkŋâ a kutâ kunat sâi a nâmbutŋâ arâpŋâ urâwe. Ka a zo moi ko arâpŋâ zen siŋsururuŋ urâwe.  
\v 38 Zorat den dâzâŋgua nâŋgânek. Zen a zi birâziŋgâne ândinek. Zen den sot nep zo ziiŋ umziŋaŋgât upme oi ko bon buŋ upap.  
\v 39 Ka Anutugâren gâbâ oi ko mân buŋ upap. Oi zen Anutu kâsa miŋaŋgâbegât.”   
\s1 Aposolo lapitziŋgâwe.  
\p
\v 40 Zo yatâ sâm dâzâŋgoi nâŋgâne dâp oi sâne Aposolo mirin zâine tâkŋâ lapitziŋgâwe. Zâŋgomŋâ Yesugât kot mân dâzâŋgobigât sâm sâŋgonzâŋgowe.  
\v 41 Sâŋgonzâŋgone sâtâre op âiwe. Yesugât a, zen Yesugât op lapitziŋgâwe, zorat minduminduyân gâbâ gem sâtâre op âiwe.  
\v 42 Oi sirâmŋâ sirâmŋâ tirik namin sot a mirin Yesu Kristogât siŋgi âlip mân birâm dâzâŋgom ândiwe.   
\c 6  
\s1 Sâkkât nep, zorat a gâsum sâlâpzâŋgowe.  
\p
\v 1 Narâk zoren Yesugât kâmut doŋbep muyagem târokwatziŋgâwe. Oi nalem kâsâpkum Yuda a ambân nâmbut Grik den sâmarâwe, zeŋgât oserân ambân malâ nâmbutŋâ zen nalem mân niŋgâwe sânetâ a Grik den sâmarâwe, zen nâŋgâne mân dâp oip. Oi a Yuda den sâmarâwe, zen sot den sârek sâm âraguwe.  
\v 2 Yatâ utne Aposolo kiin zagât zen Yesugât arâpŋâ kâmut minduziŋgâm itâ sâm dâzâŋgowe, “Nen Anutugât den sâsâŋ nep zo birâm nalem nep tuugindâ mân dâp upap.  
\v 3 Zorat a bukurâpniŋ osetziŋan gâbâ zen a nâmburân zagât, a nâŋgânâŋgâziŋoot sot Kaapumŋâ umziŋan piksâsâŋ zo ziŋgitne âlip oi gâsum sâlâpzâŋgonat. Nep zi ziŋgindâ tuum ândibi.  
\v 4 Nen ko ninâu sot den siŋgi sâsâŋ, zorat nebâk tuum ândinat.”  
\v 5 Zen den yatâ sâne zen aksik nâŋgâne dâp oi a itâ gâsum sâlâpzâŋgowe. Setepano, zâk nâŋgâm pâlâtâŋoot sot umŋan Tirik Kaapum piksâm zeip. Oi Pilipo, Porokoro, Nikano, Timoŋ, Pamena sot Nikolau, Antiokia kamânân gok. Zâk hân ŋâin gokŋandâ Yuda zeŋgâren târokwâip.  
\v 6 A zo diiziŋgâne Aposolo zeŋgâren âi kine bitziŋâ kâukziŋan pam ninâu sâwe.  
\v 7 Oi Anutugât denŋâ laŋ kârâm ari Yerusalem kamânân Yesugât kâmut zen târokwâi târokwâi op âiwe. Oi tirik namâ galem a zeŋgâren gâbâ doŋbepŋâ den siŋgi âlip nâŋgâm luwe.   
\s1 Setepano den sâkŋanâk sâwe.  
\p
\v 8 Anutuŋâ Setepano tângum imbaŋâ pindi a zeŋgâren sen mârât kulem top top tuum arip.  
\v 9 Oi a nâmbutŋâ zen zâk sot den âraguwe. A zo zen mâpâmâpâse namâ ŋâi kutŋâ Libertene, zoren mindumarâwe. A zen Kirene a, Alesandiria a, Kilikia a, Asia a. A yatâ zorâŋ Setepano sot den âraguwe.  
\v 10 Tirik Kaapumŋâ Setepano den nâŋgânâŋgâ âlip pindi den âlipŋâ sâi den hâuŋâ mâburinam kwagâwe.  
\v 11 Kwakŋâ a nâmbutŋâ tigâk itâ sâm dâzâŋgowe, “Setepanogât itâ sâbi. ‘A zâk Mose sot Anutu sâm bâliŋ kwatziki nâŋgâwen’”  
\v 12 Sâne yatâ utnetâ a yenŋâ sot a sâtŋâ sot Kembugât gurumin den zorat galem a, zen den zo nâŋgâmŋâ kuk opŋâ Setepano kom gâsum a sâtŋâ mindumindu patin diim âiwe.  
\v 13 Oi Setepanogât den sarâ sâbigât a muyageziŋgâne Setepanogât den sarâ sâm itâ sâwe, “A zi zâk tirik namâ sot Kembugât gurumin den sâm bâliŋ kwâpmap.  
\v 14 Zâk itâ sâi nâŋgâwen, ‘Yesu, Nasarete kamân gokŋâ, zâkŋâ tirik namâ zi kom kândaŋâ gurumin den Moseŋâ sâip, zo kândaŋbap.’” Yatâ sâwe.  
\v 15 Oi minduminduyân târâwe zo, zen Setepano iknetâ si sâŋgânŋâ sumben a yatâ oip.   
\c 7  
\s1 Setepanoŋâ sâkurâpziŋ zeŋgât siŋgi sâm dâzâŋgoip.  
\p
\v 1 Tirik namâ galem a patâ, zâkŋâ Setepano mâsikâm sâip, “Den se, zo bonŋâ?”  
\v 2 Sâi Setepanoŋâ itâ sâip, “Bukurâpnâ sot ibârâpnâ, den sa nâŋgânek. Sâkuniŋâ Abaram, zâk Haran kamânân mân âim Mesopotamia hânân ândei âsakŋâ mariŋâ, Anutuŋâ zâkkâren âsagem itâ sâm dukuip,  
\v 3 ‘Gâ hân topkâ sot torerâpkâ birâziŋgâm nâŋâ hân ŋâi tirâpgobat, zoren âi ândiban.’  
\v 4 Abaram zâk den zo nâŋgâm Kaidai hânŋâ birâm Haran kamânân âi ândeip. Zoren ândei ibâŋâ moi Anutuŋâ diim gâi Yuda hânân zi ga ândeip.  
\v 5 Anutuŋâ diim ga hân ŋâi mân pindi galem oip. Buŋâ hân murukŋâ ŋâi mân pindip. Ka hân zo zâk sot kiurâp zeŋgât siŋgiyâk sâm pâip. Zâk kiun buŋ ândeip, zo ko Anutuŋâ laŋ yatâ sâip.   
\p
\v 6 Oi Anutuŋâ den itâ sâip, ‘Kiurâpziŋ zen hân ŋâin kendon 4 handeret umŋan kore a op ândibi. Zoren hân mâirâpŋâ zen sâknam ziŋgâne ândibi.  
\v 7 Kiurâpziŋâ zen kore op ândine nâ hân mâirâp hâuŋâ ziŋga kiurâpziŋ zen zâmbam hân ziren ga nâ mâpâsenim ândibi.’  
\v 8 Oi Anutuŋâ Abaram târotâro pindi kwabâ kwaraŋgip. Oi nanŋâ Isaka âsagem sirâm nâmburân zagât tapŋâ karâmbuŋan kwabâ kwâkŋaŋgip. Isakaŋâ Yakabo yatik kwabâ kwâkŋaŋgip. Yakobo zâk narâpŋâ kiin zagât yatik otziŋgip.   
\p
\v 9 Oi sâkurâpniŋâ zen munziŋâ Yosepe, zâkkât um kâlak nâŋgâm kât minam Aigitâ a ziŋgâwe. Aigitâ a zen Aigita hânân diim âine Anutuŋâ zâk sot ândeip.  
\v 10 Anutuŋâ Yosepe sâknam kâbâ yâmbât kwâkŋan gâbâ mâkâm Aigita a kutâ Parao, zâkkât mâteŋan nâŋgânâŋgâ âlipŋâ pindâm tângoi Paraoŋâ a ambân gakârâpŋâ aksik galem otziŋgâbapkât gâsum sâlâpkoip.  
\v 11 Gâsum sâlâpkoi ândei pu patâ muyagem Aigitâ hânân sot Kanaan hânân dâp op zeip. Oi sâkurâpniŋ nalemgât kârukâru op ândiwe.  
\v 12 Oi a nâmbutŋandâ Aigitâ hânân nalem ziap sâne Yakobo zâk nâŋgâm narâp sâŋgonzâŋgoi âiwe.  
\v 13 Oi du zagâtŋan âine Yosepe zâk topŋâ âtârâpŋâ sapsum ziŋgip. Oi a kutâ Parao, zâk Yosepe torerâp gawe, zorat siŋgi nâŋgip.   
\p
\v 14 Oi Yosepeŋâ sâi ibâŋâ Yakobo sot torerâpŋâ aksik, a ambân teŋgâziŋ 75 yatâ, zen Aigita hânân âiwe.  
\v 15 Yakobo zâk Aigitâ hânân âi ândim moip. Oi narâpŋâ zen zoren mom naŋgâwe.  
\v 16 Munetâ kâmbarâŋziŋâ Sikem hânân minziŋgâm âi hanzâŋgowe. Hân zo Abaramŋâ mârumŋan Sikem kamânân Hemo kiurâp, zeŋgâren kwâlip. Zoren hanzâŋgowe.”   
\s1 Mosegât siŋgi dâzâŋgoip.  
\p
\v 17 “Oi Anutuŋâ Abaram kânŋan den siŋgi dukuip, zo âsagibapkât narâkŋâ mâte oi Aigita hânân Isirae a ambân doŋbep âsagem laŋ kârâm ândiwe.  
\v 18 Yatâ op ândine Aigita a kutâ ŋâi âsageip. Zâk Yosepegât siŋgi mân nâŋgip.  
\v 19 Oi a kutâ zorâŋâ sâkurâpniŋ kâitzâŋgom sâknam kwatziŋgip. Oi katep mâik gakârâpziŋâ, zen mumbigât sâi âkŋan zâmbane zem muwe.  
\v 20 Narâk zoren Mose âsageip. Katep zo Anutuŋâ egi holi tobat âlipŋâ oip. Ibâ mam zet mirin tik mem ândine kâin karâmbut âkip.  
\v 21 Oi âkŋan pane ândei Parao bâratŋandâ muyagemŋâ mem nannâ sâm galem oi lâmbarip.  
\v 22 Parao arâp zen Aigitâ zeŋgât nâŋgânâŋgâ kwâkâm pindâne nâŋgâm kâtigem kut ŋâi ŋâi zorat topŋâ sâi nâŋgâne imbaŋâ oip. Oi nep top topŋâ tuubam mân kwagip.   
\p
\v 23 Ândei kendon patâ 40 oi Isirae a bukurâp ziŋgitpam arip.  
\v 24 Âi egi Aigita a ŋâiŋâ Isirae a ŋâi kom tâi ekŋâ bukuŋâ bekŋan mem Aigita a zo koi moip.  
\v 25 Oi itâ nâŋgip, ‘Bukurâpnâ nâgât itâ nâŋgâbi. Nâ bukurâpnâ Paraogât bikŋan gâbâ mâkâziŋgâbatkât Anutuŋâ sâm nigip.’ Ka bukurâpŋâ zen mân nâŋgâwe.   
\p
\v 26 Sirâm ŋâin Moseŋâ âi egi Isirae a zagât agom tâitâ muyagezikâm kwâkâzikâm itâ sâm dâzâkoip, ‘A zagât, zet buku bukuŋâ. Wangât kâsa uabot?’  
\v 27 Sâi a kâmbam topkwap bukuŋâ koip, zorâŋâ Mose mem kâbakŋem itâ sâm dukuip, ‘Ŋâiŋâ gâ neŋgât a sâtŋâ mo den kubikkubik a gâbarip?  
\v 28 Muka Aigita a ŋâi koin, zo yatik nâ nobam sat?’  
\v 29 Oi Mose zâk den zo nâŋgâm keŋgât opŋâ sârârâk kârâm âi Midiaŋ hânân âi hân mâirâp zen sot ândeip. Zoren ambân mem nanzatŋâ minzikip.   
\p
\v 30 Oi kendon 40 âki ko mirâ kamân âtâŋâ, a mân ândiândiŋan, bakŋâ Sinai zorat topŋan ândei sumbem a ŋâiŋâ nak topŋan kârâp bâlamân âsageŋaŋgip.  
\v 31 Moseŋâ zo ekŋâ wanŋâ yatâ uap sâm ikpam ari Kembugât diŋâ itâ âsageip.  
\v 32 ‘Nâ sâkurâpkâ zeŋgât Anutu. Abaram, Isaka sot Yakobo, zeŋgât Anutu.’ Sâi Mose zâk sânâm sâmbui pindiŋsâm kirip. Zo ikpam keŋgâtŋaŋgât doŋbep oip.  
\v 33 Yatâ op kiri Anutuŋâ itâ sâm dukuip, ‘Hân lâŋsat, zo tirik hân. Zorat opŋâ ko kipâkegâ kwâkâm pânan.  
\v 34 Arâpnâ Aigitâ hânân sâknam patâ kwatziŋgâne isem umbâlâ utne nâŋgâm betziŋan mimbam gian, gât ko gâ sâŋgongoga Aigita hânân âiban.’   
\p
\v 35 Sumbem aŋâ Mose yatâ dukuip. Isirae a zen mârum Mose birâŋaŋgâm itâ dukuwe, ‘Ŋâiŋâ gâ a sâtŋâ mo den kubikkubik a gâbarip?’ Ka Anutuŋâ a zo a kutâ sot betziŋan mimiŋ a upapkât sâm sâŋgongoip. Sumbem a ŋâiŋâ kârâbân muyagem nep zo sâm pindip.  
\v 36 Oi sâŋgongoi âi Aigitâ hânân gâbâ diiziŋgâm gâip. Zâk Aigitâ hânân sot saru kuriŋan sot mirâ kamân kâtikŋan sen mârat kulem top top tuum ândei kendon 40 âkip.  
\v 37 Oi Moseŋâ Isirae a itâ sâm dâzâŋgoip, ‘Anutu zâk bukurâpziŋâ zeŋgât oserân gâbâ Propete ŋâi, nâ yatâ, muyagem ziŋgâbap.’  
\v 38 Yatâ sâip. Oi zâkŋagâk mirâ kamân kâtikŋan sâkurâpniŋ zen sot ândei Sinai bâkŋan sumbem a ŋâiŋâ den zinziŋ kâtikŋâ Anutugât lâuŋan gâbâ mem pindip. Mose sot sâkurâpniŋ zen Anutugâren gâbâ ândiândigât den nâŋgâmŋâ den zo mem niŋgâwe.   
\p
\v 39 Oi sâkurâpniŋ zen Mosegât diŋâ kâbakŋem birâm Âigita hânân âburinam umziŋ patâ kirip.  
\v 40 Zen Aaroŋ itâ sâm dukuwe, ‘Gâ lopio sobim niŋgâna, zorâŋ kândom otniŋgâne âinat. Mose zâk Aigitâ hânân gâbâ diiniŋgâm gâip, zâk âi buŋ oip mo dap?’  
\v 41 Yatâ sâm makau dâpŋâ lopio sobim zâkkât siŋgi sâm nalem om sâm âlip kwâkŋaŋgâwe. Bitziŋandâ tuuwe, zorat sâtâre opŋâ zâkkât siŋgi sâm sii nalem uwe.  
\v 42 Yatâ utne Anutuŋâ birâziŋgi umziŋ gulip oi kâin sâŋgelak mâpâseziŋgâwe. Oi zorat Propete zeŋgât ekabân den itâ ziap,  
\q1 ‘O Isirae mâirâp, zen kendon patâ 40 mirâ kamân âtâŋâ, hân mân ândiândiŋan ândim nâgât siŋgi zuu mo nalem kom om nemarâwe? Buŋâ.  
\v 43 Zen Moloko lopiogât hâmbâ silep lum âim ândiwe. Oi lopio Repaŋgât sâŋgelak dâp mem ândiwe. Lopio zo mâpâsinam sobiwe, gât ko Babiloŋ kamân kândâtŋan zâmbanbat.’”   
\s1 Anutugât hâmbâ silep.  
\p
\v 44 Setepanoŋâ Propetegât den sâmŋâ itâ sâip, “Mirâ kamân âtâŋâ, hân mân ândiândiŋan sâkurâpniŋâ zeŋgâren Anutugât hâmbâ silep tatziŋgip. Silep zo Anutuŋâ Mose dâpŋâ tirâpkoi yatik tuugip.  
\v 45 Sâkurâpniŋ zen silep zo mem gane Yosuaŋâ diiziŋgi hân ziren ga takâwe. Anutuŋâ hân mâirâpŋâ zo moliziŋgi âine sâkurâpniŋ zen hân zi mem hâmbâ silep ziren kwânâŋgâne kiri ândine Dawidi âsageip.  
\v 46 Anutuŋâ Dawidigât nâŋgi âlip oi Dawidiŋâ Isiraegât Anutu, zâkkât namâ tuubapkât ninâu sâip.  
\v 47 Oi zikŋak buŋâ. Salomoŋâ Anutugât namâ tuugip.  
\v 48 Ka u sumbemân patâ, zâk a betŋâ tuutuuŋan, zoren tâtat mâme mân opmap. Zorat Propete ŋâi zâk den itâ sâm kulemguip,   
\q1
\v 49 Anutuŋâ itâ sâip, ‘Sumbem zo tâtatnâ. Zoren tap a ambân zeŋgât kembu op galem otziŋgâman. Hân ko kinnâ lâŋ tâtatnâ. Zorat dap yatâ namânâ tuune dâp upap? Nâ ikâ zoren tâtat mâme upat?  
\v 50 Nâ bitnandâ hân sot kut ŋâi ŋâi, zo muyagewan.’”   
\s1 Setepanoŋâ den kâtik sâm dâzâŋgoi kuwe.  
\p
\v 51 Sâmŋâ Setepanoŋâ a kâmut zo itâ sâm dâzâŋgoip, “Zen ko umziŋ kâtik. Um nâŋgânâŋgâziŋ mân pâroŋsap. Sâkurâpziŋ opmarâwe, zo yatik op Tirik Kaapumgât diŋâ kwâkâme.  
\v 52 Sâkurâpziŋâ zen Propete aksik sâknam kwatziŋgâwe. Perâkŋak, Propete zen târârak mariŋâ muyagibapkât den kânŋan sâwe, zo aksik zâŋgowe. Oi târârak mariŋâ zâk âsagem ândim gâi zen ekŋâ neŋgât a kutâ buŋâ sâmŋâ kuwe.  
\v 53 Mârum sumbemgât aŋâ gurumin den Anutugâren gâbâ mem ziŋgip, ka zen den zo birâm, mân luwe.”   
\p
\v 54 Setepanoŋâ yatâ sâm dâzâŋgoi nâŋgâm kuk op kunam urâwe.  
\v 55 Tirik Kaapumŋâ Setepano umŋan piksâi sumbemân egi Anutugât âsakŋâ sot Yesu Anutugât âsanŋâ bongen kiri ekŋâ itâ sâip,  
\v 56 “Sumbem pâroŋsâi a bonŋâ zâk Anutugât bik bongen kiri eksan.”   
\p
\v 57-58 Yatâ sâi zen den kwamit patâ sâmŋâ kindapziŋ dooŋgum zâkkâren mindum âim mem kâbakŋem geim kamân âkŋan geim kâtŋâ kuwe. Oi a mâteŋâ, zen hâmbâziŋ kwâkâm a sigan ŋâi kutŋâ Saulo, zâkkât kiŋ topŋan parâwe.  
\v 59 Oi Setepano kâtŋâ kune Kembu itâ konsâm sâip, “O Kembu Yesu, gâ um dâpnâ me.”  
\v 60 Yatâ sâm siminŋâ liim kwap sâip, “Kembu, gâ a noge zi, zeŋgât tosâ birâ.” Yatâ sâm moip.   
\c 8  
\p
\v 1 Kune Sauloŋâ nâŋgi âlip oip.  
\s1 Yesugât kâmut topkwap kâsa otziŋgâwe.  
\p Narâk zoren Yuda a ziŋ Yerusalem kamânân Yesugât kâmut kâsa otziŋgâwe. Otziŋgânetâ siŋsururuŋ op Yudaia sot Samaria hânân âim naŋgâwe. Aposolo ziiŋik Yerusalem kamânân ândiwe.  
\v 2 Oi a târârak nâmbutŋâ zen Setepano hangum âigirâp urâwe.  
\v 3 Sauloŋâ ko Yesugât kâmut kâsa otziŋgâm mirâŋâ mirâŋâ zâim a sot ambân gâsum diiziŋgâm tâk namin zâmbarip.   
\s1 Pilipoŋâ Samaria hânân nep tuugip.  
\p
\v 4 Yesugât kâmut siŋsururuŋ op âiwe zo, zen kamân dâp ândim den siŋgi âlip dâzâŋgom ândiwe.  
\v 5 Oi Pilipo zâkŋâ Samaria zeŋgât kamân ŋâi gamŋâ Kristogât siŋgi âlip sâm dâzâŋgoip.  
\v 6 A doŋbep zen mindum diŋâ nâŋgâm âkŋâliwe. Oi sen mârât kulem top top tuugi igâwe.  
\v 7 Zâkŋâ wâke doŋbep moliziŋgip. Wâke zen a umŋan gâbâ den kâtik sâm gem âiwe. Oi kin bitziŋ mumuŋâ zo doŋbep kubikziŋgip.  
\v 8 Oi zorat kamân zoren sâtâre patâ urâwe.   
\p
\v 9 Kamân zoren a ŋâi ândeip, kutŋâ Simoŋ. Zâkŋâ zikŋaŋgât nâŋgi zâizâiŋ oi kware suŋa tuugi Samaria a zen ekŋâ imbaŋâziŋ buŋ oip.  
\v 10 Oi a zâizâiŋ, gigiŋ zen zâkkât nâŋgâne zâizâiŋ oi itâ sâwe, “A zi Anutugât kâwali murukŋâ ŋâi zâkkâren ziap.”  
\v 11 Oi kwareŋandâ um gulip kwatziŋgipkât narâk kârep zâkkâren mindum ândiwe.  
\v 12 Ândinetâ Pilipoŋâ ga Anutugât um topŋan ândiândiŋâ sot Yesu Kristogât den siŋgi âlip sâm dâzâŋgoi a ambân zen zorat nâŋgâne bon oi Pilipoŋâ too saŋgonziŋgip.  
\v 13 Yatâ utne Simoŋ yatik siŋgi âlip nâŋgi bon oi too saŋgone Pilipogât um topŋan ândeip. Oi Pilipoŋâ sen mârât kulem top top tuugi egi imbaŋâ oip.   
\s1 Petero sot Yohane, zet Samaria hânân âiwet.  
\p
\v 14 Samaria hânân a ambân zen Anutugât den nâŋgâm mem umziŋan gine, zorat siŋgi Yerusalem kamânân ari Aposolo zen nâŋgâwe. Nâŋgâm Petero sot Yohane sâŋgonzâkone zeŋgâren âiwet.  
\v 15 Âi takâm a ambân zen Tirik Kaapum mimbigât ninâu sâwet.  
\v 16 Ombeŋan Tirik Kaapumŋâ zeŋgâren mân gâip. Zen Yesugât korânâk sâm yen too saŋgorâwe.  
\v 17 Petero sot Yohane zet bitzikŋâ kâukziŋan pâitâ zen Tirik Kaapum sot urâwe.   
\s1 Simoŋ Tirik Kaapum sâŋgân mimbam sâip.  
\p
\v 18 Aposolo zagât zet bitzikŋâ a ambân kâukziŋan pâitâ Tirik Kaapum sot utne Simoŋâ ekŋâ kât mem itâ sâm dâzâkoip,  
\v 19 “Zet imbaŋâ zo yatik nâ nigitâ bitnâ a kâukziŋan pa Tirik Kaapum mimbi.”   
\p
\v 20 Sâi Peteroŋâ itâ sâm dukuip, “Ga Anutuŋâ imbâŋâ yen ziŋgâziŋgâŋ zo kwâlâbam sat, zorat kâtkâ sot gikâ ârândâŋ sim kârâbân gei tâmbetagobabot.  
\v 21 Anutuŋâ um sarâgâ eksapkât zirâŋâ gâgât siŋgi mân uap.  
\v 22 Gâ nâŋgânâŋgâgâ bâliŋâ zo birâm umgâ melâŋ ninâu sâban. Kembuŋâ tosagâ birâbapkât ninâu sâban.  
\v 23 Gâ bâliŋaŋgât kâlakŋâ umgan piksâm ziap. Bâliŋandâ saagigap.”   
\p
\v 24 Sâi Simoŋâ itâ sâip, “Zikŋak nâgât opŋâ Kembugâren ninâu sâitâ den sat, zo bonŋâ mân muyagenibap.”  
\v 25 Petero sot Yohane zet Kembugât den dâzâŋgom naŋgâm Yerusalem kamânân âiram âburiwet. Âburem Samaria hânân kamânŋâ kamânŋâ den siŋgi âlip dâzâŋgom âiwet.   
\s1 Pilipoŋâ Aperika a ŋâi siŋgi âlip sâm dukuip.  
\p
\v 26 Kembugât sumbem a ŋâiŋâ Pilipogâren muyagem itâ sâm dukuip, “Gâ zaat âi. Yerusalem kamânân gâbâ Gasa kamânân geime, mâtâp zoren âi.” (Mâtâp zo hân a mân ândiândiŋan ziap.)  
\v 27-28 Yatâ sâm dukui Pilipoŋâ zaatŋâ arip. Mâtâbân âi a ŋâi egip. Aitiopai hânân ambân kutâ ŋâi ândeip, kutŋâ Kandake, zâkkât a sâtŋâ ŋâi. Zâk kât sikum galem a. Zâkŋâ Anutu mâpâsibam Yerusalem kamânân âimŋâ puriksâm gâip. Zâk a lalaŋâ kwâkŋan tap ari egip. Egi âim tap Propete Yesaiagât ekabân den zeip, zo sâlâpkum tâip.  
\v 29 Yatâ oi Kaapumŋâ Pilipo itâ sâm dukuip “Gâ zâkkâren âinan.”  
\v 30 Sâi Pilipoŋâ zâkkâren sârârâk kârâm ari a sâtŋâ zâk Propete Yesaiagât den sâlâpkoi nâŋgâm itâ sâm mâsikip, “Den sâlâpkuat, zorat topŋâ nâŋgat?”   
\p
\v 31 Sâi zâkŋâ sâip, “Ŋâi mân dâtnone ninak dap yatâ nâŋgâbat?” Yatâ sâmŋâ sâi Pilipoŋâ zâi zâk sot tâip.  
\v 32 Den sâlâpkoip, zo itâ,  
\q1 “Zâk râma yatâ oi diim âi kunam urâwe. Aŋâ râma gwamŋâ gâsum sâmot mânâŋgâri diŋ buŋ tâpmap, zo yatâ diŋ buŋ oip.  
\v 33 Zâkkât nâŋgâne gigiŋâ oi den nebân pamŋâ den sâkŋanâk sâwe. Hânân ândiândiŋâ buŋ oip. Oi kiurâpŋâ dap yatâ sâlâpzâŋgom naŋgâbe.”   
\p
\v 34 Oi a sâtŋâ zâk Pilipo itâ sâm mâsikip, “Gâ sâna nâŋgâbâ. Propete zâk ŋâigât yatâ sap? Zikŋaŋgât sap mo a ŋâigât sap?”   
\p
\v 35 Sâi Pilipo zâk Propetegât den zobâ topkwapŋâ Yesugât den siŋgi âlip sâm dukuip.  
\v 36 Yatâ op âim tooyân takâwet. Oi a sâtŋandâ itâ sâip, “Too ziap. Zi âlip sa saŋgonniban?”   
\p
\v 37 Sâi Piliponŋâ sâip, “Gâ den san, zo nâŋgâna bon oi âlip saŋgongibat.” Sâi den itâ mâburem dukuip, “Itâ nâŋgan. Yesu Kristo, zâk Anutugât nanŋâ. Zâk nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgan.”   
\p
\v 38 Yatâ sâmŋâ kore a dukui biosi saagi a sâtŋâ sot Pilipo ârândâŋ toin geiwet. Geim Pilipoŋâ saŋgonŋaŋgip.  
\v 39 Oi toin gâbâ kopgâitâ Kembugât Kaapumŋâ Pilipo mem ari a sâtŋâ zâk dum mân ekŋâ sâtâre op mâtâbân arip.  
\v 40 Pilipo, zâkŋâ ko Asido kamânân taki igâwe. Oi zâk kamânŋâ kamânŋâ den siŋgi âlip dâzâŋgom Kaisarea kamânân arip.   
\c 9  
\s1 Kembuŋâ Saulo muyageŋaŋgip.  
\r (Apo 22:4-16; 26:9-18)  
\p
\v 1 Saulo zâk Kembugât a ambârâpŋâ kâsa otziŋgâm zâŋgobatkât umŋâ kârâp oip. Oi âi tirik namâ galem a patâgâren sâip.  
\v 2 Âi sâi Damasiko kamânân Yuda a zeŋgât mâpâmâpâse namâ galem a, zeŋgât ekap kulemgum pindip. Pindi âim Damasiko kamânân a ambân zen Yesugât mâtâbân nep tuum ândiwe, zo gâsuziŋgâm saaziŋgâmŋâ diiziŋgâm Yerusalem kamânân gâbam arip.  
\v 3 Zâk âimŋâ Damasiko kamân mâte oi sumbemân gâbâ âsakŋandâ gem gâm zâkkâren âsagem naŋgip.  
\v 4 Âsagei hânân gei kom den ŋâi itâ nâŋgip, “Saulo, Saulo, gâ wangât nom ândimat?”  
\v 5 Sâi Sauloŋâ mâsikâm sâip, “Kembu, gâ ŋâi?” Sâi zâkŋâ sâip, “Gâ nom ândimat. Nâ Yesu.  
\v 6 Gâ zaat kamânân âina nep tuuban, zorat a ŋâiŋâ diŋâ dâgobap.”   
\p
\v 7 Oi a zâk sot âiwe, zen dinziŋ buŋ oi kirâwe. Zen den zo ko nâŋgâwe. Ka a ko mân igâwe.  
\v 8 Oi Saulo zâk zaatŋâ siŋâ ikpâ sâm egi ŋâtâtik oip. Yatâ oi bukurâpŋâ zen bikŋan gâsum Damasiko kamânân zâiwe.  
\v 9 Oi sirâm karâmbut umŋan siŋâ ŋâtâtik kâri tap too nalem mân neip.   
\s1 Ananiaŋâ Saulo too saŋgonŋaŋgip.  
\p
\v 10 Damasiko kamânân Yesugât kâmurân gok a ŋâi ândeip, kutŋâ Anania. Oi Kembuŋâ umanân muyagem konsâip, “Anania.” Sâi Ananiaŋâ sâip, “Kembu, nâ zi.”  
\v 11 Sâi Kembuŋâ itâ sâm dukuip, “Gâ kamân mâtâp kutŋâ târârak, zoren âim a ŋâi kutŋâ Yuda, zâkkât mirâŋan zâim zoren a ŋâi kutŋâ Saulo, Taso kamânân gok, zâk muyagiban. Zâk zoren ninâu sâm ziap.  
\v 12 Oi uman ŋâi itâ eksap. A ŋâi kutŋâ Anania, zâkŋâ zâkkâren gamŋâ siŋâ ânâŋgâtpapkât bikŋâ kâukŋan paap.”   
\p
\v 13 Kembu zâk den yatâ sâi Anania zâk itâ sâip. “Kembu, nâ a zorat a doŋbepŋâ sâne nâŋgâman. Zâk arâpkâ Yerusalem kamânân doŋbep tâmbetzâŋgoip.  
\v 14 Oi ziren yatigâk kutkâ gonsâmen zo, nen yatik gâsum saaniŋgâbapkât tirik namâ galem a patâŋâ ekap kulemgum pindâwe.”   
\p
\v 15 Sâi Kembuŋâ itâ sâm dukuip, “Gâ laŋ âi. A zo gâsum sâlâpkuan. Zâkŋâ a kâmut ŋâin ŋâin sot a kutâziŋâ sot Isirae a zeŋgâren nâgât den siŋgi dâzâŋgom ândibap.  
\v 16 Yatâ oi kutsiŋginaŋgât opŋâ sâknam nâŋgâbap, zorat tirâpkubat.”   
\p
\v 17 Oi Anania zâk âim mirin zâim bikŋâ Saulo kâukŋan pamŋâ sâip, “Saulo bukunâ, Kembu Yesuŋâ mâtâbân muyagegigip, zâkŋâ sâŋgonnogi gaan. Gâ siŋgâ ânâŋgâri Tirik Kaapumŋâ umgan piksâbapkât sap.”  
\v 18 Yatâ sâi zorenâk siŋan gâbâ sâkŋâ senâŋâ yatâ gem gei siŋâ âlip egip. Yatâ okŋaŋgi zaari aritâ too saŋgonŋaŋgip.  
\v 19 Yatâ oi Sauloŋâ nalem nemŋâ kâtigeip.   
\s1 Saulo zâk siŋgi âlip nep topkwâi kâsa okŋaŋgâwe.  
\p
\v 20 Saulo zâk Yesugât kâmut Damasiko kamânân ândiwe, zen sot mâik ŋâi ândeip.  
\v 21 Oi narâk zoren Yuda zeŋgât mâpâmâpâse namin zâim Yesugât siŋgi sâm muyagem itâ sâm dâzâŋgoip, “Yesu, zâk Anutugât nanŋâ.” Yatâ sâm dâzâŋgoi nâŋgâwe, zen aksik imbaŋâziŋ buŋ oi itâ sâwe, “Yerusalem kamânân Yesugât kutŋâ zo konsâne laŋ kâri a zo tâmbetzâŋgom ândeip. Ziren yatigâk gam saam diiziŋgâm tirik namâ galem a patâ zeŋgâren âibapkât gâip. Zorâŋ dap op purikgurik uap?”   
\p
\v 22 Oi Saulo zâk kâtigem sâip. “Yesu, zâk a bâliŋan gâbâ mâkâziŋgâbapkât mârum sâsâŋ, Kristo.” Yatâ sâm zorat den topŋâ sâm muyagem dâzâŋgoip. Oi Damasiko kâmânân Yuda a ândiwe, zen diŋâ zo nâŋgâm kwakmak urâwe.   
\p
\v 23 Yatâ oi ândimŋâ Yuda a zen Saulo kunam sâm kâtâŋ urâwe.  
\v 24 Diŋâ sâne Sauloŋâ den zo nâŋgâm ândei Yuda a zen hilâm ŋâtik kamân mâtâp galem op kunam op ândiwe.  
\v 25 Yatâ utne Yesugât kâmut ziŋâ ŋâtigân Saulo mem âim kamângât paŋ kâtikŋâ saasaaŋâ, zoren irin gem mem pane âkŋan gem arip.   
\p
\v 26 Âimŋâ Yerusalem kamânân takâmŋâ Yesugât arâp zeŋgâren târokwâpatkât sâi zen zâkkât keŋgât urâwe. Zâk Yesugât a oip, zorat nâŋgâne bon mân oip.  
\v 27 Oi Banabaŋâ Paulo buku okŋaŋgâm Aposolo zeŋgâren diim arip. Zeŋgâren âimŋâ Kembuŋâ Saulo mâtâbân muyageŋaŋgâm den dukuip sot Damasiko kamânân Sauloŋâ Yesugât den siŋgi sâm muyageip, zorat den siŋgi sâm dâzâŋgoip.  
\v 28 Zorat kwâkŋan Saulo zâk Yerusalem kamânân zen sot tâtat mâme oip.  
\v 29 Oi Saulo zâk Kembugât korân lâŋ kâtigem a zen sot Yesugât topŋâ sâm âraguwe. Oi Yuda a Grik den sâmarâwe, zen sot den âragum den sârek âraguwe. Oi a zo ziŋâ kâsa okŋaŋgâm kunam urâwe.  
\v 30 Oi Saulogât bukurâpŋâ zen den zo nâŋgâm diim Kâisarea kamânân âi pane Taso kamânân arip.   
\s1 Yesugât kâmut lumbeŋan ândiwe.  
\p
\v 31 Oi Yesugât kâmut Yudaia hânân Galilaia hânân sot Samaria hânân ândiwe, zeŋgâren lumbeŋâ zeip. Lumbeŋâ ândim, kâtigem ândim zâimŋâ Kembu hurât kwâkŋaŋgâm uruŋsâm ândiwe. Oi Tirik Kaapumŋâ mam otziŋgi kâmut doŋbep urâwe.   
\s1 Peteroŋâ a ŋâi kubigip.  
\p
\v 32 Petero zâk kamânŋâ kamânŋâ âim gam Yesugât kâmut Lida kamânân ândiwe, zeŋgâren takip.  
\v 33 Zoren a ŋâi egip, kutŋâ Ainea. A zo kiŋ bik mumuŋâ oi zem ândei kendon patâ nâmburân karâmbut oip.  
\v 34 Peteroŋâ itâ sâm dukuip, “Ainea, Yesu Kristoŋâ kubikgigap. Zaatŋâ isengâ gikak kubik.”  
\v 35 Sâi zorenâk oksâm zaarip. Yatâ oi Lida sot Saroŋ kamân mâirâp zo igâwe, zen umziŋ melâŋ Kembugât a urâwe.   
\s1 Peteroŋâ Tabita mâŋgeip.  
\p
\v 36 Yope kamânân Yesugât kâmurân ambân ŋâi ândeip, kutŋâ Tabita. Grik denân ko kutŋâ Doka sâmarâwe. Ambân zo a ambân betziŋan mem kut ŋâi ŋâi âlipŋâ op ândeip.  
\v 37 Narâk zoren ambân zo mâsek opŋâ moip. Moi ko kâmbarâŋâ too saŋgon mem mirâ umŋâ ŋâin zâi pane zeip.  
\v 38 Lida kamân sot Yope kamân, zo goot goot tarâwet. Oi narâk zoren Petero zâk Lida kamânân ândei zorat Yesugât kâmut Yopa kamânân ândiwe, zen den siŋgi nâŋgâm a zagât sâŋgonzâkone Peterogâren âi itâ sâm dukuwet, “Gâ diigigitâ neŋgât kamânân kek âinâ.”   
\p
\v 39 Sâitâ Peteroŋâ zen sot ârândâŋ âiwe. Âi Yope kamânân takâm mirâ kâmbarâŋ zeibân diim zâiwet. Zoren ambân malâ zen haamgum isem tap Tabita gwâlâ ândim hâmbâ mot gârim ziŋgip, zo Petero tirâpkuwe.  
\v 40 Peteroŋâ sâi ambân zo aksik geine simin liim kwap ninâu sâip. Ninâu sâm naŋgâm kâmbarâŋ mâte okŋaŋgâm itâ sâip. “Tabita, gâ zaat.” Sâi siŋ kârum Petero ekŋâ zaat tâip.  
\v 41 Peteroŋâ bikŋan gâsui zaat kirip. Zaat kiri Peteroŋâ sâi ambân malâ sot Yesugât kâmut zen ga igâwe.  
\v 42 Oi zorat siŋgi Yope kamânân laŋ kârâm ari doŋbepŋâ Kembugât a ambân urâwe.  
\v 43 Oi Petero zâk a ŋâi kutŋâ Simoŋ, zâk bâu sâkziŋ lâkum tuumap, zâkkât mirin tâtat mâme op ândeip.   
\c 10  
\s1 Sumbem a ŋâiŋâ Konelio muyageŋaŋgip.  
\p
\v 1 Kaisarea kamânân Roma kâwali a kâmut zen ândiwe. A kâmut zo zeŋgât kutziŋâ Italia sâmarâwe. A ŋâi kutŋâ Konelio, zâkŋâ kâwali a kâmut zo zeŋgât a sâtŋâ ândeip.  
\v 2 Zâk sot a ambârâpŋâ, zen Anutu hurât kwâkŋaŋgâm mâpâseŋaŋgâm ândiwe. Zâkŋâ a ambân kanpitâ kât nalem ziŋgâmâip sot Anutugâren ninâu sâm ândeip.   
\p
\v 3 Konelio zâk yatâ opŋâ sirâm ŋâin mirâ oi uman ŋâi itâ egip. Anutugât sumbem a ŋâiŋâ zâkkâren gam itâ sâm dukuip, “Konelio.”  
\v 4 Konsâi tâpâk ekŋâ keŋgâtŋaŋgât op sâip, “Kembu, dapkât sat?” Sâi ko sâip, “Ninâugâ sot orot mâmegâ Anutuŋâ egi âlip oip.  
\v 5 Zorat Yope kamânân kore a sâŋgonzâŋgona âi a ŋâi kutŋâ Simoŋ, kutŋâ ŋâi Petero, zâk diim gabi.  
\v 6 Zâk sot tâip zo bâu sâkziŋ lâkum tuumap, kutŋâ Simoŋ. Zâkkât mirâ saru sâtŋan taap. Oi Petero zâk zorenâk ândiap.”   
\p
\v 7 Sumbem aŋâ den yatâ dukum ari zorenâk kore a zagât sot kâwali a ŋâi sâŋgonzâŋgoip. Kâwali a zo Anutu mâpâsemâip.  
\v 8 Den siŋgi zo dâzâŋgomŋâ Yope kamânân sâŋgonzâŋgoi âiwe.   
\s1 Petero zâk uman egip.  
\p
\v 9 A zen âim mâtâbân ziwe. Haŋsâi zaat kamân goot goot utne mirâ bâkŋan oi Peteroŋâ ninâu sâbam mirin zarip.  
\v 10 Zâi ninâu sâmŋâ tepŋaŋgât oi nalem une sei zâk uman zem, uman ŋâi itâ egip.  
\v 11 Sumbem mâtâp pâroŋsâi sumbemân gâbâ isen patâ ŋâi muruk toren toren kimembut zoren saam pane geip.  
\v 12 Umŋan zuu, mulum mot, nii top top sot kut ŋâi ŋâi ziwe.  
\v 13 Oi den ŋâi itâ Peterogâren geip, “Petero, gâ kom gaam ne.”  
\v 14 Yatâ sâi Peteroŋâ sâip, “Kembu, nâ mân upat. Nii zuu bâliŋâ mo mân niniŋâ, zo mân neman.”  
\v 15 Sâi ko den dum âsageip, “Anutuŋâ kut ŋâi ŋâi âlipŋâ sâm paap, zo bâliŋâ mân sâban.”  
\v 16 Kut ŋâi zo sâp karâmbut muyagei dum buraŋŋoot sâmbune sumbemân zarip.   
\p
\v 17 Oi Petero uman egip, zorat nâŋgâm kwâkâm tâi Konelio arâp zen gamŋâ Simoŋgât mirâŋâ kârum âim muyagem mirâ sombemân kirâwe.  
\v 18 Kinŋâ mâsikâm sâwe, “Simoŋ, kutŋâ ŋâi Petero, zâk mirâ ziren tap?”  
\v 19 Yatâ sâne Petero zâk uman egip, zorat nâŋgâm kwâkâm tâi Kaapumŋâ itâ sâm dukuip, “A karâmbut gamŋâ gâ kârugige, gât ko gâ geimŋâ zen sot âibam keŋgât mân upan.  
\v 20 A zo nâŋâ sâŋgonzâŋgua ge.”   
\p
\v 21 Oi Peteroŋâ den zo nâŋgâmŋâ zeŋgâren geimŋâ sâip, “Wangât nâgâren ge?”  
\v 22 Sâi a ziŋâ dukuwe, “Kâwali galem a patâ Konelio, zâk Anutu hurat kwap târârak ândimap. Yuda a zen zâkkât nâŋgâne a âlipŋâ opmap. Sumbem kore a ŋâiŋâ zâkkâren âsagem gâ mirâŋan diigim arindâ diŋgâ nâŋgâbapkât sâip,”  
\v 23 Yatâ sâne Peteroŋâ nâŋgâm sâi mirin zâine nalem ziŋgip. Haŋsâi zâk sot Yope kamânân gokŋâ a nâmbutŋâ zen sot âiwe.   
\s1 Peteroŋâ Koneliogât mirin zâim den sâm dâzâŋgoip.  
\p
\v 24 Zen mâtâbân âi zem Kaisarea kamânân takâwe. Konelio, zâk a ambârâpŋâ sot bukurâpŋâ minduziŋgi mambâtziŋgâm tatne gawe.  
\v 25 Gamŋâ Petero zâkkât mirin zari Konelio zâk kiŋ topŋan gei zem mâpâseip.  
\v 26 Zei Peteroŋâ mem zaatŋâ itâ sâm dukuip, “Zaat. Nâ a, gâ yatâ.”  
\v 27 Yatâ sâm mirâ umŋan âim a ambân kâmut patâ muyageziŋgâm itâ sâm dâzâŋgoip,  
\v 28 “Zen Yuda a neŋgât topniŋâ nâŋgâme. Nen a kamân ŋâin gokŋâ zen sot buku opŋâ tâtat mâme mân upmen. Gurumin denân den ŋâiŋâ mâtâp zo dooŋgoi ziap. Nâ ko Anutuŋâ ziŋgiri mân dâp opmap mân sâbatkât Anutuŋâ umanân nii zuu bâliŋâ sot mân niniŋâ buraŋŋoot saam pâi gei tirâpnogip.  
\v 29 Zorat a ziŋâ nâgâren ga dâtnone nâ mân kwaksan. Oi zi diiniwe, zorat sâne nâŋgânâ.”   
\p
\v 30 Yatâ sâi Konelioŋâ itâ sâm dukuip, “Sirâm kimembut ombeŋan mirâ oi nâ mirin tap ninâu sâm ta a ŋâi hâmbâŋâ âsakŋâŋoot nâgâren muyagem itâ sâm dâtnogip,  
\v 31 ‘Konelio, Anutuŋâ ninâugâ sot orot mâmegâ nâŋgi âlip uap.  
\v 32 Zorat gâ Yope kamânân a sâŋgonzâŋgona âi Simoŋ, kutŋâ ŋâi Petero, zâk diim gabi. A ŋâi bâu sâkziŋ lâkum tuumap, kutŋâ Simoŋ, zâkkât mirin tâtat mâme uap. Mirâŋâ saru sâtŋan taap.’  
\v 33 Oi nâ zorat a sâŋgonzâŋgua gâgâren âiwe. Gâ nâgât den lum gaatkât umnâ âlip uap. Oi Anutuŋâ den dâgogip, zo sâna nâŋgânatkât Anutugât mâteŋan mindum ten.”   
\s1 Peteroŋâ Konelio sot arâpŋâ siŋgi âlip sâm dâzâŋgoip.  
\p
\v 34 Petero zâk topkwapŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Itârâŋ nâ itâ ek nâŋgan. Anutu zâk a kâmut ŋâi buku otziŋgâm a kâmut ŋâin kândâtzâŋgom mân opmap.  
\v 35 A kâmutŋâ kâmutŋâ zeŋgâren gâbâ nâmbutŋandâ hurâtkwapŋâ târârak ândine, zeŋgât nâŋgi âlip opmap.   
\p
\v 36 Anutu zâk Isirae a den niŋgip, zo itâ. Yesu Kristo, zâk a neŋgât Kembu. Anutuŋâ zâk sâŋgongoi gem lumbeŋaŋgât den dâtnâŋgoip, zo nâŋge.  
\v 37 Yohane zâk too saŋgonziŋgâbapkât den dâzâŋgoip, narâk zoren Yesugât den siŋgi âlip zo Galilaia hânân topkwâi Yudaia hânân arip.  
\v 38 Oi Yesu, Nasarete kamânân gokŋâ zo ko Anutuŋâ imbaŋâ sot Tirik Kaapum pindi hân muruk toren toren âim sisi mâsek a âlip kwatziŋgip. Oi a ambân Sataŋŋâ saaziŋgip, zo aksik olaŋziŋgip. Anutuŋâ tâŋgoi nep zo tuugip.  
\v 39 Oi Yuda a neŋgât hânân sot Yerusalem kamânân kut ŋâi ŋâi tuum arip, zo ek nâŋgâwen. Oi a sâtŋâ ziŋ gâsum poru nagân kune moip.  
\v 40-41 Mom zei sirâm karâmbut oi Anutuŋâ kwagân gâbâ mâŋgeip. Mâŋgei neŋgâren âsageniŋgip. Zorat mârumŋan Anutu zâk siŋgi kwatniŋgip. A nâmbutŋâ zeŋgâren mân âsagei igâwe. Zâk mumuŋan gâbâ âsagei nalem sot too ârândâŋ niwen.   
\p
\v 42 Oi Anutuŋâ Yesu a mumuŋâ sot gwâlâ neŋgât den sâm kwâkâkwâkâŋ a kwânâŋgip. Oi nen den zo a ambân dâzâŋgonatkât nep diŋ sâm niŋgip.  
\v 43 Oi a ziŋ nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâbi zo, zeŋgât tosa gulipkubap. Den zo Propete ziŋ sapsum naŋgâwe.”   
\s1 Tirik Kaapumŋâ a hân ŋâin gokŋâ zeŋgâren geip.  
\p
\v 44 Petero zâk den yatâ sâm kiri nâŋgâm tarâwe aksik zeŋgâren Tirik Kaapum gem gâip.  
\v 45 Oi Yuda a Yesugât kâmurân gâbâ Petero sot âiwe, zen Anutuŋâ a hân ŋâin gokŋâ Tirik Kaapum ziŋgip, zo ekŋâ imbaŋâziŋ buŋ oip.  
\v 46 A hân ŋâin gokŋâ, zen den gându uŋakŋâ sâm Anutu sâm âlip kwâkŋaŋgâwe.  
\v 47 Oi Peteroŋâ itâ sâip, “Nen Tirik Kaapum sot urâwen, yatigâk Tirik Kaapum âsageziŋgap. Zorat too saŋgonsaŋgon zo a ziŋ aŋgân kârâne mân dâp upap.”  
\v 48 Yatâ sâi ziŋâ Yesu Kristogât korân sâm too saŋgonziŋgâwe. Too saŋgonziŋgâne Petero mân âibapkât sânetâ hilâm nâmbut zen sot tâip.   
\c 11  
\s1 Yesusalem kamânân Peteroŋâ den siŋgi sâm dâzâŋgoip.  
\p
\v 1 Aposolo nâmbutŋâ sot Yesugât kâmut Yudaia hânân ândiwe, zen kamân ŋâin gokŋandâ Anutugât den nâŋgâm luwe, zorat siŋgi nâŋgâwe.  
\v 2 Oi Petero zâk Yerusalem kamânân zari Yuda a nâmbutŋâ Mosegât gurumin den zorik zimbapkât kâtigiwe, a zo ziŋâ Petero oip, zorat nâŋgâne mân dâp oip.  
\v 3 Oi Petero itâ sâm dukuwe, “Gâ wangât Mosegât gurumin den kom a mân kwabâ kwâraŋgâwe, zen sot den op nalem nein?”   
\p
\v 4 Oi Peteroŋâ kut ŋâi ŋâi âsageip, zorat topŋan gâbâ itâ sâm dâzâŋgom naŋgip,  
\v 5 “Nâ Yope kamânân ninâu sâm ândim uman itâ egâwan. Isen patâ ŋâi muruk toren toren kimembut saam sumbemân gâbâ pane gem umnâ topŋan zeip.  
\v 6 Gem gâi umŋan itâ egâwan. Zuu top top, kamângât sot ulin, mulum mot sot nii umŋan ziwe.  
\v 7 Oi nâgâren den ŋâi itâ gâip, ‘Petero, gâ zaat kom gaam ne.’  
\v 8 Oi nâŋâ sâwan, ‘Kembu, yatâ buŋâ. Zuu bâliŋâ mo mân niniŋâ mân nemân.’  
\v 9 Yatâ sa sumbemân gâbâ den zagâtŋâ itâ muyageip, ‘Anutuŋâ kut ŋâi ŋâi zo âlipŋâ sap, zo gâŋâ ekŋâ bâliŋâ mân sâban.’  
\v 10 Yatâ muyagei sâp karâmbut oi isenŋoot sumbemân zarip.  
\v 11 Kut ŋâi ŋâi zo zari Kaisarea kamânân gâbâ a karâmbut nâ mirâ ândiwanân, zoren gawe. A karâmbut zo patâziŋâ zâk sâŋgonzâŋgoi gawe.  
\v 12 Gane Kaapumŋâ itâ sâm dâtnogip, ‘Gâ zen sot âibam keŋgât mân upan.’  
\p Oi âibâ sa Yesugât kâmurân gâbâ a nâmburân kânok nâ sot âiwen. Âi takâm kâwali a sâtŋâ, zâkkât mirin zâiwen.  
\v 13 Zarindâ den siŋgi itâ sâm dâtnâŋgoip, ‘Nâgât mirin sumbem a ŋâiŋâ muyagem kin itâ sâm dâtnogip, “Gâ Yope kamânân kore a sâŋgonzâŋgona âi Simoŋ, kutŋâ ŋâi Petero diim gabi.  
\v 14 Zâkŋâ gamŋâ gâ sot a ambârâpkâ, zen Kembugât siŋgi upigât den dâzâŋgobap.” ’  
\v 15 Oi nâ siŋgi âlipŋâ dâzâŋgua mârum Tirik Kaapum neŋgâren geip, zo yatik zeŋgâren geip.  
\v 16 Oi nâ zo ekŋâ Yesuŋâ den dâtnâŋgoip, zo nâŋgâwan. Den zo itâ, ‘Yohaneŋâ too saŋgonziŋgip. Nâŋâ ko Tirik Kaapum saŋgonziŋgâbat.’  
\v 17 Oi nen Kembuniŋâ Yesu Kristo nâŋgâm pâlâtâŋ kwâindâ Kaapumŋâ niŋgip, zo yatik zen utne ziŋgip. Oi ko nâ dap yatâ Anutu kwâkâŋaŋgâbam?”   
\p
\v 18 Yatâ sâm dâzâŋgoi nâŋgâmŋâ umziŋ diim gei Anutu sâm âlip kwâkŋaŋgâm itâ sâwe, “Opoŋ, Anutuŋâ a kamân ŋâin gok umziŋ melâŋi ândiândiŋ kâtikkât siŋgi upigât kwatziŋgip.”   
\s1 Den siŋgi âlip Antiokia kamânân arip.  
\p
\v 19 Setepano komŋâ Yesugât kâmut zâŋgonetâ siŋsururuŋ op kamân toren toren âiwe. Nâmbutŋandâ Poinike, Kipiro sot Antiokia kamânân âiwe. Âi ândim kamân zoren Yuda a ândiwe, zorik siŋgi âlip dâzâŋgom ândiwe.  
\v 20 Oi Kipiro sot Kirene kamânân gok ândiwe, zen Antiokia kamânân âimŋâ hân ŋâin gok Kembu Yesugât den siŋgi dâzâŋgowe.  
\v 21 Oi Kembuŋâ imbaŋâ ziŋgi a ambân doŋbep patâ zen den siŋgi âlipŋâ nâŋgâm umziŋ melâŋ Kembu nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâwe.   
\p
\v 22 Zorat den siŋgi Yerusalem kamânân ari Yesugât kâmut zen Banaba sâŋgongune Antiokia kamânân arip.  
\v 23 Âi takâmŋâ Kembuŋâ kubikziŋgip, zo ekŋâ umŋâ âlip oip. Oi Kembugâren pâlâtâŋ op kâtigem kinbigât den dâzâŋgoip.  
\v 24 Banaba zâk a âlipŋâ sot nâŋgâm pâlâtâŋoot. Tirik Kaapumŋâ umŋan piksâm zeip. Oi kamân zoren a ambân doŋbep zen Kembugât a urâwe.   
\p
\v 25 Oi Banaba zâk Saulo muyagibam Taso kamânân arip.  
\v 26 Âi muyagem diigi Antiokia kamânân âiwet. Zoren kendon patâ ŋâigât umŋan zoren Yesugât kâmut zeŋgât minduminduyân a doŋbep Yesugât den siŋgi dâzâŋgom ândiwet. Antiokia kamânân Yesugât kâmut a zo zeŋgât kutziŋâ Kristo a sâm muyagiwe.   
\s1 Kât pane arip.  
\p
\v 27 Narâk zoren Propete nâmbutŋâ zen Yerusalem kamânân gâbâ Antiokia kamânân âiwe.  
\v 28 Oi zeŋgâren gâbâ a ŋâi kutŋâ Agabo. Zâk Kaapumŋâ okŋaŋgi hân dâp pu patâ muyagibap, zorat den kânŋan sâip. (Roma zeŋgât a kutâ Klaudio ândei pu zo âsageip.)  
\v 29 Oi Yesugât kâmut zen den so nâŋgâm kât zemziŋgip dâp mindumŋâ Yudaia hânân bukurâpziŋ ândiwe, zeŋgâren pane âibapkât sâwe.  
\v 30 Oi kât muyagiwe, zo Banaba sot Saulo zikâne mem Yerusalem kamânân âi Yesugât kâmut, zeŋgât galem a ziŋgâwet.   
\c 12  
\s1 Herodeŋâ Yakobo kom Petero tâk namin pâip.  
\p
\v 1 Narâk zoren a kutâ Herodeŋâ Yesugât kâmut a nâmbut zâŋgom tâk namin zâmbarip.  
\v 2 Oi zâkŋâ sâi arâpŋâ Yohanegât âtâŋâ Yakobo gâsum sâuŋâ kârâne moip.  
\v 3-4 Yatâ oi Yuda a zen ekŋâ umziŋ âlip oi Herodeŋâ zo ekŋâ sâi arâpŋâ zen Petero gâsune Yuda zeŋgât kendon ŋâi kutŋâ Pasowa mâte oi tâk namin pane kâwali a kiin nâmburân kânok, zen galem upigât sâm ziŋgip. Herodeŋâ itâ nâŋgip, “Pasowa kendon âki Petero diim ga a mâteziŋan sa kumbi.”  
\v 5 Oi Petero zâk tâk namin tâi Yesugât kâmut zen âsâbâŋ zâkkât op Anutugâren ninâu sâmarâwe.   
\s1 Sumbem a ŋâiŋâ Petero muyageŋaŋgip.  
\p
\v 6 Oi Herode zâk Petero mukan a ambân tirâpzâŋgom kumbatkât sâip, ŋâtik zoren kâwali a zagât zikŋâ Petero tâk kâtikŋâ zagât saam galem op mem ziwet. Oi kâwali a nâmbutŋâ, zen namâ mâtâbân galem kirâwe.  
\v 7 Oi Kembugât sumbem a ŋâi namâ kâligen muyagem kiri âsakŋandâ namâ umŋan âsagei sumbem aŋâ Petero gâŋgemunŋan gâsum mângimŋâ sâip, “Kek zaat.” Sâi tâk kâtik Petero bikŋan tâip, zo siksâm geip.  
\v 8 Oi sumbem aŋâ itâ sâm dukuip, “Inzutkâ lapŋâ kipâkegâ mem pâna giarik.” Yatâ oi sumbem aŋâ du zagâtŋâ sâm dukuip, “Hâmbâgâ pâna giari molini.”  
\v 9 Sâi Peteroŋâ molim âimŋâ itâ nâŋgip, “Zi uman eksan.” Sumbem aŋâ oip, zo nâŋgi yenŋâ oip.  
\v 10 Oi zet mâtâp zagât walâm mâtâp patin takitâ hâŋgi zo zikŋak mem pam kirip. Oi geim mâtâbân mâik ŋâi âimŋâ sumbem a zorâŋ pamŋâ buŋ op arip.   
\p
\v 11 Oi Petero zâk nâŋgânâŋgâŋâ pâroŋsâi itâ sâip, “Zi nâŋgan. Kembu zâk sumbem a sâŋgongoi Herode sot Yuda a, zeŋgât bitziŋan gâbâ mâkânigap.”  
\v 12 Yatâ nâŋgâm âim Yohane Mareko, zâkkât mamŋâ Maria, zâkkât mirin takip. Zoren a ambân doŋbepŋâ mindum ninâu sâm tarâwe.  
\v 13 Oi Peteroŋâ mirâ hâŋgiyân âi kom kiri kore ambân ŋâi kutŋâ Rode, zâk ŋâiŋâ kwap sâmŋâ gâip.  
\v 14 Gamŋâ Peterogât diŋ tobat nâŋgâm sâtâre op hâŋgi mân mem pam âburem mirâ kâligen âimŋâ Petero ga kinzap sâm dâzâŋgoip.  
\v 15 Yatâ sâm dâzâŋgoi nâŋgâm sâwe, “Gâ umgâ gulip uap.” Zâkŋâ ko kâtigem sâip, “Zâk perâkŋak ga kinzap.” Sâi zen sâwe, “Zo zâkkât sumbem aŋandâ ga kinzap.”   
\p
\v 16 Oi Petero zâk kom kiri mâtâp mem pam zikŋâ ekŋâ imbaŋâziŋ buŋ oip.  
\v 17 Oi zen den birâbigât bikŋandâ dâp oi den birâne Kembuŋâ tâk namin gâbâ olaŋ diim gâip, zorat den siŋgi dâzâŋgoip. Dâzâŋgomŋâ sâip, “Yakobo sot buku nâmbut nâgât den siŋgi dâzâŋgonek.” Ya sâm dâzâŋgomŋâ zâmbam mulukŋem ŋâin tik arip.   
\s1 Anutuŋâ Herode hâuŋâ pindip.  
\p
\v 18 Haŋsâi kâwali a zen Petero kârumŋâ dap op buŋ uap sâmŋâ kwagâwe.  
\v 19 Oi Herodeŋâ kârum muyagibigât sâi kârumŋâ mân muyagine kâwali a zen Petero galem urâwe, zo zâŋgone mumbigât sâip. Oi Yudaia hân birâm Kaisarea kamânân âi ândeip.   
\p
\v 20 Herode zâk narâk zoren Tiro Sidoŋ kamân zagât zeŋgât kâsa otziŋgip. Oi kamân zorat mâirâpŋâ zen mindum den sâm kubiknam Herodegât a sâtŋâ ŋâi kutŋâ Bilasto den dukune buku otziŋgip. Zen Herodegât hânân nalem memarâwe, zo buŋ opapkât lumbeŋâ den dukuwe.   
\p
\v 21 Oi Herode zâk den mâburem dâzâŋgobapkât narâk mâte oi Herode zâk hâmbâ neule âlipŋâ pam a kutâgât tâtatŋan tap a ambân den dâzâŋgoip.  
\v 22 Den dâzâŋgoi a aksik den kwamit patâ sâm itâ sâwe, “Den zo a den buŋâ. A zo Kembu patâ.”  
\v 23 Herode zâk den zo nâŋgâm mân kwâkâziŋgipkât Kembugât sumbem a ŋâiŋâ zorenâk koip. Oi nane ziŋâ umŋan bagim zine moip.   
\p
\v 24 Anutugât denŋâ ko lâmbatŋâ laŋ kârâm sambâlem zeip.   
\p
\v 25 Oi Banaba sot Saulo zet Yesugât kâmut Antiokia kamânân ândiwe, ziŋâ nep diŋ sâm zikâwe, zo Yerusalem kamânân tuum naŋgâm Antiokia kamânân âburiram Yohane Mareko diigitâ ârândâŋ âiwe.   
\c 13  
\s1 Banaba sot Saulo, zet siŋgi âlip nebân âiwet.  
\p
\v 1 Antiokia kamânân Yesugât kâmut, zeŋgâren Propete nâmbutŋâ ândiwe. Kutziŋâ itâ Banaba sot Simoŋ (Zak a sumun konsâmarâwe.), Lukio Kirene kamânân gokŋâ sot a ŋâi kutŋâ Manaeŋ. Zâk a kutâ Herode tâlaŋâ. Zet ârândâŋ ândim lâmbarâwet. Oi ŋâi Saulo.  
\v 2 Oi sirâm ŋâin zen mindum Anutu mâpâsinam nalem birâm mâpâsem ândine Tirik Kaapumŋâ den itâ sâm dâzâŋgoip, “Zen Banaba sot Saulo nep diŋ sâm zikâwan, zo tuubabotkât sâŋgonzâkonek.”  
\v 3 Sâi nalem birâm ninâu sâmŋâ bitziŋâ kâukzikŋan pam sâŋgonzâkone âiwet.   
\s1 Kware a Elima, zâkkât den siŋgi.  
\p
\v 4 Tirik Kaapumŋâ yatâ opŋâ sâŋgonzâkoi zet âi Seleukia kamân saru sâtŋan âi takâwet. Zo takâm waŋgâyân zâim âi Kipiro hân saru tânâmŋan âi takâwet.  
\v 5 Oi zoren kamân patâ kutŋâ Salami, zoren âi takâm Yuda a zeŋgât mâpâmâpâse namin zâi Anutugât den siŋgi âlip sâm dâzâŋgowet. Yohane Mareko zâk zet sot âim betzikŋan mem ândeip.   
\p
\v 6 Oi hân torengen gâbâ gamŋâ Papo kamânân takâwe. Zo gam Yuda a ŋâi, kware a sot propete sarâŋâ ândeip, kutŋâ Bara-Yesu, zâk muyagiwe.  
\v 7 A zâk galem a ŋâi kutŋâ Seregio Paulo zâk sot pâlâtâŋ op ândeip. Oi Seregio Paulo zâk a nâŋgânâŋgâŋoot. Zâk Anutugât den nâŋgâbapkât Paulo sot Banaba diiziki mirâŋan zâiwet.  
\v 8 Diiziki kware a Elima (Kot zo kware a zorat sâmarâwe.), zâkŋâ Saulo sot Banaba kâsa otzikip. Galem a zâk siŋgi âlipŋâ mân nâŋgâbapkât sâip.   
\p
\v 9 Yatâ oi Saulo, kutŋâ ŋâi Paulo sâmarâwe, zâkkât umŋan Tirik Kaapum piksâi Elima itâ sâm dukuip,  
\v 10 “Sataŋgât nanŋâ, gâ. Gâ kut ŋâi ŋâi târârak, zorat kâsaŋâ. Umgan sarâ sot bâliŋâ piksâm ziap. Gâ Anutugât mâtâp târârak zo dooŋgumat. Zo narâk ikâ zoren birâban?  
\v 11 Zorat Kembu imbaŋâŋaŋgât kulem ikpan. Gâ siŋgâ ŋâtâtik kâri narâk ziren âsakŋâ mân ek ândiban.” Yatâ sâi zorenâk siŋâ ŋâtâtik kâri gâsum birâbirâ op a ŋâi bikŋan gâsum diibapkât sâip.  
\v 12 Âsagei galem a zo ekŋâ Kembugât siŋgi âlip, zorat nâŋgi imbaŋâ oi nâŋgâm pâlâtâŋ kwâip.   
\s1 Pauloŋâ Antiokia kamân ŋâin, zoren âim siŋgi âlip sâm dâzâŋgoip.  
\p
\v 13 Paulo sot arâpŋâ zen Papo kamân birâm waŋgâyân zâimŋâ âim Pampilia hânân, Perege kamânân takâwe. Zoren Yohane Mareko zâpam Yerusalem kamânân âbureip.  
\v 14 Oi zen ko Perege kamânân gâbâ âimŋâ Pisidia hânân Antiokia kamân ŋâin, zo takâwe. Zoren ândim Yuda zeŋgât kendon oi mâpâmâpâse namin zâi tarâwe.  
\v 15 Oi mâpâmâpâse namâ galem a zen gurumin den sot Propete a zeŋgât ekabân den sâlâpkumŋâ itâ dâzâŋgowe, “A bukuzatniŋâ zekâren den ŋâi ziap oi ko sâitâ nâŋgânâ.”   
\p
\v 16 Sâne Paulo zâk zaatŋâ hiriŋsâbigât bikŋandâ dâp opŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Isirae a sot a nâmbutŋâ Anutu mâpâsime, zen aksik den dâzâŋgua nâŋgânek.  
\v 17 Isirae neŋgât Anutu, zâk sâkurâpniŋâ gâsum sâlâpzâŋgone Aigitâ hânân âi ândim kâmut patâ urâwe. Anutugât imbaŋâŋandâ zobâ diiziŋgâm gâip.  
\v 18 Oi zen hân a mân ândiândiŋan diiziŋgâm ândei kendon patâ 40 âkip. Narâk zoren zâkkât den kwâkâne mân birâziŋgâmâip.  
\v 19 Oi Kanaan hânân a kâmut nâmburân zagât zâŋgomŋâ hân zo sâkurâpniŋ ziŋgi zen hân zo kâsâpkum mem ândiwe.  
\v 20 Ândine kendon patâ 450 yatâ âkip. Oi Kanaan hânân ândinetâ den kubikkubik a muyageziŋgi ândine Propete Samue âsageip.   
\p
\v 21 Narâk zoren a kutâgât sâne Anutuŋâ Benyamin kiurâp zeŋgâren gâbâ Kisi nanŋâ Saulu ziŋgip. Zâkŋâ a kutâ op galem zâŋgoi kendon patâ 40 yatâ ândiwe.  
\v 22 Oi Anutuŋâ zâk kâbakŋei zâkkât gebâkŋan Dawidi a kutâ kwânâŋgip. Oi zâkkât den itâ sâip, ‘Nâ Yesegât nanŋâ Dawidi muyagian. Zâk eksa a âlipŋâ uap. Nep diŋ sâm pindâbat, zo tuum naŋgâbap.’  
\v 23 Oi Dawidigât kiurâpŋâ zeŋgâren gâbâ Isirae a neŋgât kubikkubik a muyagibapkât sâip. Zo bon upapkât Anutuŋâ sâi Yesu âsageip.   
\p
\v 24 Yesuŋâ nep topkwap mân tuugi Yohaneŋâ Isirae a ambân umziŋ melânŋe too sâŋgonziŋgâbapkât dâzâŋgom ândeip. Zo yatâ a ambân kubikziŋgip.  
\v 25 Oi Yohane zâk nep zo tuum naŋgâm itâ sâip, ‘Nâgât itâ sâme. A gâbapkât sâme, zo nâ. Nâ a zo buŋâ. Zikŋâ bet gam taap. Zâk patâ oi nâŋâ zâkkât irâ sikum goribat zo ko mân dâp upap.’   
\p
\v 26 A bukurâpnâ, Abaramgât kiurâp zen sot a nâmbutŋâ Anutu mâpâsime, nâŋâ den sa nâŋgânek. Kubikubik den zi neŋgât op geip, ziap.  
\v 27 Yerusalem mâirâp sot a sâtŋâ ziŋâ Yesu ekŋâ topŋâ mân nâŋgâm mumbapkât sâwe. Zen yatâ utnetâ Propete a zeŋgât den kânŋan sâsâŋ kendon dâp sâlâpkume, den zo kâtigeip.  
\v 28 Zen Yesu tosaŋaŋgât kârum mân muyagem laŋ sâne Pilatoŋâ koi moip.  
\v 29 Oi Kembugât ekabân den zeip, zo op naŋgâm poru nagân gâbâ mâkâm kât mâtâpŋan âi parâwe.  
\v 30 Ka Anutuŋâ mumuŋan gâbâ mâŋgei zaarip.  
\v 31 Oi zâk sot Galilaia hânân gâbâ Yerusalem kamânân ârândâŋ âiwe, zeŋgâren sirâm nâmbutŋan muyageziŋgâm ândeip. Muyagei igâwe, zen ko zâkkât siŋgi sâsâŋ a opŋâ a ambân dâzâŋgom ândie.   
\p
\v 32 Nen umâlep den dâzâŋgonam gen. Anutuŋâ sâkurâpniŋâ kut ŋâi ŋâi siŋgi dâzâŋgoip, zorat bonŋâ âsagiap.  
\v 33 Anutuŋâ Yesu mângei neŋgâren bonŋâ muyagiap. Zorat umâlep den dâzâŋgonam gen. Psalm daŋgon zagât, zoren den itâ kulemguwe,  
\q1 ‘Gâ nâgât nannâ. Irak gasum sâlâpgogan.’   
\p
\v 34 Yesu mumuŋan gâbâ mâŋgei zaarip. Oi Yesu zâk mân mom alâgibap, zorat Anutuŋâ den itâ sâip,  
\q1 ‘Nâ Dawidigât siŋgi sâwan, zorat bonŋâ zinziŋ kâtik, zo ziŋgâbat.’   
\p
\v 35 Oi Psalm ekabân den ŋâi itâ ziap,  
\q1 ‘Gâ tirik agâ mân birânina mom alâgibat.’   
\p
\v 36 Dawidigât nâŋgâme. Zâk Anutuŋâ nep diŋ sâm pindip, zo arâp zeŋgâren tuum âim moip. Moi sâkurâp zeŋgât kwagân hângune alâgeip.  
\v 37 Ka Dawidigât kiunŋâ Yesu, zâk ko mân alâgeip. Anutuŋâ mumuŋan gâbâ mâŋgei zaarip.”  
\v 38 Yatâ sâmŋâ Pauloŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “A bukurâpnâ, dâzâŋgua nâŋgânek. Bâliŋâ guligulipkuŋ, zo a zorâŋ muyageipkât zorat den mâte otziŋgap.  
\v 39 Mosegât gurumin den, zo bâliŋâziŋ gulipkubam oseip. Yesugâren nâŋgâm pâlâtâŋ kwatne bâliŋâziŋâ zo gulipkubap.  
\v 40 Propete zeŋgâren den itâ zo kâtigibapkât itâ dâzâŋguan,   
\q1
\v 41 ‘A zen den nâŋgâm kwâkâkwâkâŋâ zeŋgâren nep top ŋâi tuubat. Ziŋâ zorat nâŋgâne bon buŋ upap. Zen kut ŋâi zo ekŋâ kwakŋâ mumbi.’”   
\p
\v 42 Oi Pâulo sot Banaba zet mâpâmâpâse namin gâbâ geitâ kendon ŋâin yatik dâzâŋgobabotkât sâwe.  
\v 43 Oi minduminduyân gâbâ gem Yuda a doŋbep sot kamân ŋâin gâbâ Anutu mâpâsemarâwe, zen aksik Paulo Banaba zet sot âim den utne Paulo sot Banaba zet zen Anutugât lumbeŋan ândibigât dâzâŋgowet.   
\p
\v 44 Bet kendon ŋâin mâte oi kamân zorat mâirâp a topŋâ topŋâ zen aksik minduyaŋgâm Anutugât den nâŋgânam gawe.  
\v 45 Mindum gane Yuda a ziŋâ ziŋgitŋâ nâŋgâm bâliŋ kwatziŋgâm Paulogât den mem gei kwarâwe. Oi sâm bâliŋ kwâkŋaŋgâwe.   
\s1 Pauloŋâ Yuda a kândâtzâŋgom hân ŋâin gokŋâ siŋgi âlip dâzâŋgoip.  
\p
\v 46 Yatâ utnetâ Paulo sot Banaba zet den keŋgât buŋâ itâ sâm dâzâŋgowet, “Yuda a zen Anutugât den kândom dâzâŋgonatkât sâsâŋ. Ka Yuda a zen kândâtkomŋâ ândiândigât siŋgi mân utnatkât se, gât ko zâmbamŋâ hân ŋâin gok zen siŋgi âlip dâzâŋgonat.  
\v 47 Kembu zâk zorat itâ sâm dâtŋângoip, ‘Zen hân toren toren a zeŋgât âsakŋâ zâmbarâwan. Oi a zen Anutugât mâtâp ekŋâ zoren âi ândibi.’”  
\v 48 Yatâ sâitâ hân ŋâin gokŋâ zen den zo nâŋgâm umziŋ âlip oi Kembugât den sâm bâbâlaŋ kwârâwe. Oi ândiândi kâtikkât siŋgi urâwe, zen den zo nâŋgâne bon oip.  
\v 49 Oi hân zoren Kembugât den laŋ kârâm arip.   
\p
\v 50 Yuda a ziŋâ kamân zorat a sâtŋâ sot ambân sikumziŋoot zen Anutu mâpâsemarâwe, zo den dâzâŋgone um kâlak op Paulo sot Banaba kâsa otzikâm molizikâne âiwet.  
\v 51 Âiram kinzikŋan gwapgwap tuugitâ gei kândâtzâŋgom Ikonioŋ kamânân âiwet.  
\v 52 Aritâ Yesugât kâmut kamân birâwet, zo zen umziŋan Tirik Kaapum piksâm zei sâtâre kwâkŋan ândiwe.   
\c 14  
\s1 Ikonioŋ kamânân den siŋgi âlip sâwet.  
\p
\v 1 Oi Ikonioŋ kamânân takâm yatigâk Yuda a zeŋgât mâpâmâpâse namin zâimŋâ siŋgi âlipŋâ imbaŋâŋoot sâm dâzâŋgowet. Dâzâŋgoitâ Yuda a sot hân ŋâin gok doŋbepŋâ Yesugât kâmut urâwe.   
\p
\v 2 Yuda a nâmbutŋâ zen ko siŋgi âlip zo kândâtkom a hân ŋâin gokŋâ den dâzâŋgonetâ Kristogât kâmut kâsa otziŋgâwe.  
\v 3 Zet zoren narâk kârep ândim Kembugâren nâŋgâm pâlâtâŋ kwap siŋgi âlip keŋgât buŋ sâm ândiwet. Kembuŋâ imbaŋâ ziki sen mârât kulem top top tuum ândiwet.  
\v 4 Kamân zorat a zen kâsâpagom nâmbutŋâ zen Yuda zeŋgât a utne nâmbutŋâ zen Aposolo zekât a urâwe.  
\v 5 Oi Yuda a sot hân ŋâin gokŋâ zen Aposolo kâtŋâ zâkonat sâm mindum gawe.  
\v 6-7 Gâne nâŋgâm kamân zo birâm Likaonia hânân âiwet. Oi zoren Listera sot Derebe kamânân sot kamân mâik mâik tap arip, zoren âi den siŋgi âlip dâzâŋgom ândiwet.   
\s1 Listera kamânân Paulo sot Banaba bem zâkonsâwe.  
\p
\v 8 Listera kamânân a ŋâi tâip. Zâk kiŋ toren toren mom zeip. Zâk mam kâmboŋan gâbâ zo yatâ muyagem mân lâŋ âim gâmâip.  
\v 9 Zâk zo zem tâi Pauloŋâ den siŋgi âlip sâi ek tâi Pauloŋâ ekŋâ itâ nâŋgip, “A zo sâkŋâ âlip upapkât nâŋgâm pâlâtâŋ âlip zemŋâŋgap.”  
\v 10 Yatâ nâŋgâm den kâtik itâ sâm dukuip, “Gâ kiŋgandâ lâŋ zaat kin.” Sâi a zo pirindiŋ zaat âim gâip.   
\p
\v 11 Oi a kâmut patâ zen Pauloŋâ sen mârât kulem tuugip, zo ekŋâ Likaonia denân itâ sâwe, “Bem zagât zet a osetniŋan ga ândiabot.”  
\v 12 Oi Banaba zâk bem ŋâi kutŋâ Dia, zâkkât kutŋâ pindâwe. Oi Paulo zâk den sâsâŋ a oipkât bem ŋâigât kutŋâ Hemesi pindâwe.  
\v 13 Kamân zoren Diagât namâ ŋâi kirip. Namâ zorat galem aŋâ, zâkŋâ sâi makau sot neule mem gam kamân mâtâbân namâ tâibân a ziŋâ aksik a zagât, zekât siŋgi makau kom unam urâwe.   
\p
\v 14 Oi Aposolo Paulo sot Banaba zet zo nâŋgâm pârâkpam hâmbâzik mem giŋbololoŋ mem a osetziŋan âim den kwamit patâ itâ sâwet,  
\v 15 “O a ambân, zen dap ue? Net a yenŋâ, zen yatâ. Net den siŋgi âlipŋâ dâzâŋgoram get. Zen Bem lopio sot kut ŋâi ŋâi bon buŋ zo kândâtzâŋgom Anutu, ândiândi mariŋâ, zâkkât den nâŋgâbigât sâmet. Zâkŋâ hân sot sumbem sot saru sot kut ŋâi ŋâi top topŋâ muyageziŋgip.   
\p
\v 16-17 Oi ândim gawe, narâk zoren a zen nâŋgâziŋgi umziŋaŋgât ândiândi mâtâp muyagem ândiwe. Oi ziŋgit mân kubikziŋgip. Topŋâ nâŋgâbigât buku otziŋgâm sâi map sot maaŋâ sambe muyageziŋgi nem seroŋkwap ândiwe.”   
\p
\v 18 A zagât zo den zo yatâ sâmŋâ kwâkâziŋgâm den imbaŋâ sâitâ zekât siŋgi nalem unat sâm urâwe, zo birâwe.   
\s1 Paulo kâtŋâ kuwe.  
\p
\v 19 Zo ândeitâ Antiokia kamânân gâbâ sot Ikonioŋ kamânân gâbâ Yuda a nâmbutŋâ, zen gam Listera kamân mâirâp zen sot den sâm saam Paulo kâtŋâ kuwe. Kune mom zei muap sâm diim kamân ginŋan gei parâwe.  
\v 20 Oi zoren zei Yesugât kâmut zen gam haamgum kine Pauloŋâ zaat kamânân arip.  
\p Haŋsâi Paulo sot Banaba zet Derebe kamânân âiwet.  
\v 21 Oi kamân zoren den siŋgi âlip sâitâ a ambân doŋbep patâ zen nâŋgâm Yesugât kâmut urâwe. Yatâ op mâtâp âiwet, zorik puriksâm Listera, Ikonioŋ sot Antiokia kamânân âburem gawet.  
\v 22 Antiokia kamânân gamŋâ Yesugât kâmut nâŋgâm kâtigibigât den dâzâŋgomŋâ itâ sâwet, “Nen sâknam kwâkŋan ândim Anutu um topŋan ândiândiŋ, zoren takânat.”  
\v 23 Oi Yesugât kâmut dâp galem a mem sâlâpzâŋgom nalem birâmŋâ zeŋgât opŋâ Kembugâren ninâu sâwe. Galem a zen Kembugâren nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâwe. Oi Aposolo zet Kembu zâkkâren zâmbarâwet.   
\p
\v 24 Oi Pisidia hân walâm âim Pampilia hânân takâwet.  
\v 25 Zoren takâm Perege kamânân den siŋgi âlip dâzâŋgomŋâ Atalia kamânân geiwet.  
\v 26 Zoren gei waŋgâyân zâim âim Antiokia kamânân âiwet. Kamân zoren mârumŋan Yesugât kâmut zen Anutugât um lumbeŋan zâpan nep diŋ sâm zikâne nep topkwap tuum âiwet.  
\v 27 Zoren takâmŋâ a ambân minduziŋgâm Anutuŋâ galem otzikâm hân ŋâin gokŋâ mâtâp mem ziŋgi nâŋgâm pâlâtâŋziŋoot urâwe, zorat den ziŋgi sâm dâzâŋgowet.  
\v 28 Narâk kârep zo Yesugât kâmut zen sot ândiwet.   
\c 15  
\s1 Paulo sot Banaba zet dengât Yerusalem kamânân zâiwet.  
\p
\v 1 Ândine Yudaia hânân gâbâ a nâmbutŋâ Antiokia kamânân gam Yesugât kâmut itâ sâm dâzâŋgom ândiwe, “Zen Mosegât gurumin den mân lum kwabâ mân kwaraŋgâbi zo ko Kembugât siŋgi mân upi.”  
\v 2 Yatâ sânetâ Paulo sot Banaba zen sot den kwâkâyaŋgâwe. Yatâ op den itâ sâwe, “Paulo sot Banaba sot Yesugât kâmut zeŋgâren gâbâ a nâmbutŋâ ziŋâ Aposolo sot Yesugât kâmut zeŋgât galem a Yerusalem kamânân ândiwe, zeŋgâren den zo mem âibi.”   
\p
\v 3 Yatâ sânetâ Yesugât kâmut ziŋâ Paulo sot Banaba sot a nâmbut sâŋgonzâŋgone âiwe. Âimŋâ Poinike sot Samaria hânân kamânŋâ kamânŋâ a hân ŋâin gokŋâ ziŋ Anutugât a urâwe, zorat den siŋgi dâzâŋgom âiwe. Dâzâŋgone Yesugât kâmut zen nâŋgâm umâlep patâ urâwe.   
\p
\v 4 Yerusalem kamânân takâne Aposolo sot Yesugât kâmut sot zeŋgât galem a, zen sâm sâtâre otziŋgâwe. Anutuŋâ tânzâkoi nep tuugitâ bon oip, zorat den siŋgi dâzâŋgowe.  
\v 5 Den siŋgi zo dâzâŋgone Yesugât kâmurân a nâmbutŋâ Parisaio zeŋgât kâmurân gâbâ zen itâ sâwe, “Kamân ŋâin gokŋâ zen kwabâ kwaraŋgâbi. Oi zen Mosegât gurumin den lubigât sâm dâzâŋgobi. Zen zo yatâ mân utne Yesugât kâmurân ândine mân dâp upap.”   
\s1 Peteroŋâ den sâm dâzâŋgoip.  
\p
\v 6 Aposolo sot Yesugât kâmut zeŋgât a sâtŋâ, zen den zo sânam minduwe.  
\v 7 Mindumŋâ den âragune ko Peteroŋâ zaatŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “A bukurâpnâ, a hân ŋâin gok siŋgi âlip dâzâŋgowan, zo Anutuŋâ mârumŋan nâ gâsum sâlâpnogi dâzâŋgua nâŋgâm Yesugât kâmut urâwe, zo nâŋge.  
\v 8 Oi Anutu zâk a umziŋ ekmap, zâkŋâ Yuda nen Tirik Kaapum niŋgip, yatikgâk a hân ŋâin gokŋâ ziŋgi igâwen.  
\v 9 Zen zâk nâŋgâm pâlâtâŋ kwatne umziŋ saŋgon kubik, nen otniŋgip, zo yatik otziŋgip.  
\v 10 Zen wangât Anutu walânam ue? Kut ŋâi ŋâi yâmbâtŋâ zo nen sot sâkurâpniŋâ lum osiwen. Zo yatigâk hân ŋâin gok Yesugât kâmut zeŋgât kwâkziŋan pânat sâm se?  
\v 11 Yatâ buŋâ. Nen itâ nâŋgen. Yuda a sot hân ŋâin gokŋâ Kembu Yesu um lâklâkŋaŋgât op zâkkât siŋgi uen.”   
\p
\v 12 Yatâ sâi a kâmut mindum tarâwe, zen aksik den zo nâŋgâm den buŋ tarâwe. Tatne Banaba sot Paulo zet Anutuŋâ nepzikŋâ galem op hân ŋâin zeŋgâren kulem top top tuugip, zorat den siŋgi otziŋgâwet.   
\s1 Yakoboŋâ den sâm dâzâŋgoip.  
\p
\v 13 Zet dâzâŋgom naŋgitâ Yakoboŋâ den itâ sâm dâzâŋgoip, “A bukurâp, den sa nâŋgânek.  
\v 14 Mârumŋan Anutuŋâ hân ŋâin gok zeŋgâren gâbâ kâmut ŋâi zâkkât siŋgi upigât diiziŋgip. Zorat siŋgi Simoŋâ sâi nâŋgen.  
\v 15 Zorat Propete zeŋgât ekabân Kembugât den ŋâi itâ ziap,   
\q1
\v 16 ‘Nâŋâ gâtâm âburem Dawidigât silep bâliap, zo kubikpat.  
\v 17 Siŋitŋâ sândum kubik tuubat. Oi a ambân zen Kembu noonsâm kârunim mâte otnibi. Hân ŋâin gokŋâ zen nâgât siŋgi sâwan, zen yatik upi.  
\v 18 Kembu zâk den yatik sâip. Zo mârumŋan sâm muyageip.’   
\p
\v 19 Oi zorat nâŋâ itâ san. Niŋâ hân ŋâin gokŋâ zen Anutugât a upi, zen kut ŋâi ŋâi yâmbâtŋâ mân ziŋgânat.  
\v 20 Ka zen nalem bem mo lopiogât siŋgi kwatne zo mân nimbi. Ap ambin zet mân birâyaŋgâbabot. Zuu bâu gilâm sot sunum gilâmŋoot zo mân nimbi. Kut ŋâi ŋâi zo birâbigât ekap kulemgum ziŋgânat.  
\v 21 Mosegât gurumin den zo mârumŋan gâbâ sâkurâpniŋandâ topkwap kamân dâp mâpâmâpâse namin sâlâpkum nâŋgâm ândimen sot zâkkât den zo kamân dâpniŋ sâm gawen. Zorat nen gurumin den zorat mân sânat.”   
\s1 Yerusalem kamânân gâbâ ekap pane Antiokia kamânân arip.  
\p
\v 22 Oi Aposolo sot a sâtŋâ sot Yesugât a kâmut, zen zorat nâŋgâne dâp oi zeŋgâren gâbâ a zagât muyagezikâwe. Ŋâi kutŋâ Yuda, kutŋâ ŋâi Basaba sot a ŋâi kutŋâ Sila. Zet Yesugât kâmurân a sâtŋâ urâwet. Zet Paulo sot Banaba zet sot ârândâŋ Antiokia kamânân âibigât sâŋgonzâkowe.  
\v 23 Oi ekap ŋâi itâ kulemgum zikâne mem âiwet.  
\q1 “O bukurâpniŋâ, bukurâpziŋâ Aposolo sot galem a, nen ekap zi kulemgum pen. Oi hân ŋâin gok Antiokia kamânân sot Siria sot Kilikia hânân ândie, zeŋgât sâtâre opŋâ ekap zi pen.  
\v 24 Nen mân nâŋgindâ ziren gabâ a nâmbutŋâ zeŋgâren gam den ŋâi dâzâŋgone kwakmak urâwe.  
\v 25 Yatâ utnetâ nen nâŋgâm umniŋ kânok oi a zagât mem sâlâpzâkoindâ bukuzatniŋâ Paulo sot Banaba zet sot zeŋgâren ge.  
\v 26 Paulo sot Banaba zet Kembu Yesu Kristo, zâkkât opŋâ ândiândizikŋâ buŋ upapkât mân keŋgât op nebân âiwet.  
\v 27 Oi zagât Yuda sot Sila sâŋgonzâkoindâ ekabân den ziap, zo lâuzikŋan gâbâ nâŋgâbi.  
\v 28 Tirik Kaapum sot nen nâŋgâm kut ŋâi ŋâi yâmbâtŋan mân târokwâtnat. Zo yatâ zo ko ziŋgânam sen, zo itâ.  
\v 29 Zen nalem bem lopigât siŋgi sâne zo mân nimbi. Gilâm sot zuu gilâmziŋoot mân nimbi. Ap ambin zet mân birâyaŋgâbabot. Zen den zo lum âlip ândibi. Zo yatik. Kelikmelik ândibi.”   
\s1 Yuda sot Sila âburiwet.  
\p
\v 30 Oi a ambân kâmut, zen a zo sâŋgonzâŋgone Âiwe. Âim Antiokia kamânân takâm Yesugât kâmut minduziŋgâm ekap zo ziŋgâwe.  
\v 31 Ziŋgâne mem sâlâpkum nâŋgâm umziŋ âlip oip.  
\v 32 Oi Yuda sot Sila zet Propete ândiwetŋâ den doŋbep sâm dâzâŋgoitâ a ambân umziŋ âlip oi Kembugât den luluyân kâtigiwe.  
\v 33 Oi narâk ŋâi zet zen sot ândimŋâ âiram oitâ bukurâpzik zen um lumbe den dâzâkom sâŋgonzâkone âburiwet.  
\v 34 Sila zâk zen sot ândibat sâip.   
\s1 Pauloŋâ nebân âibam Sila diigi âiwet.  
\p
\v 35 Paulo sot Banaba zet Antiokia kamânân târokwap ândiwet. Zet sot a doŋbep zen Kembugât den a ambân dâzâŋgom ândiwe.  
\v 36 Ândim Pauloŋâ Banaba itâ sâm dukuip, “Net kamânŋâ kamânŋâ âim Kembugât den dâzâŋgowet, zoren âim bukurâpniŋâ dap yatâ ândie, zo âi ziŋgit nâŋgârat.”  
\v 37 Yatâ sâi Banaba zâk Yohane Mareko diiŋaŋgitâ ârândâŋ âibigât sâip.  
\v 38 Mareko zâk mârum zet sot âim Pampilia hânân zâpamŋâ âbureipkât Pauloŋâ zâk sot âibam nâŋgi mân dâp oip.  
\v 39 Oi Paulo sot Banaba zet den sârek op kâsâpagom Banaba zâk Mareko diim waŋgâyân zâim Kipiro hânân âiwet.  
\v 40 Pauloŋâ ko Sila gâsui Yesugât a kâmut ziŋâ Kembuŋâ galemzik upap sâm zâpane âiwet.  
\v 41 Âimŋâ Siria sot Kilikia hânân kamânŋâ kamânŋâ Yesugât kâmut sâm kâtikŋan kwatziŋgâwet.   
\c 16  
\s1 Paulo Listera kamânân âi Timoteo diigi âiwet.  
\p
\v 1 Paulo sot Sila zet âimŋâ Derebe sot Listera kamânân takâwet. Oi Listera kamânân Yesugât kâmurân a ŋâi ândeip, kutŋâ Timoteo. Mamŋâ Yuda ambân, Yesugât kâmurân gok. Ibâŋâ Grik a.  
\v 2 Yesugât kâmut Listera sot Ikonioŋ kamânân ândiwe, zen Timoteogât nâŋgâne âlipŋâ oi Paulo dukuwe.  
\v 3 Dukunetâ Pauloŋâ zâk sot ândibapkât dukuip. Oi hân zoren Yuda a ândiwe, zen katep zorat ibâŋâ Grik a zo nâŋgâwe. Pauloŋâ zeŋgât opŋâ Mosegât gurumin den lum kwabâ kwâkŋaŋgip.  
\v 4 Oi Yesugât kâmut kamânŋâ kamânŋâ ândiwe, zen den Aposolo ziŋ sâm ekabân kulemguwe, zo lubigât dâzâŋgom âiwe.  
\v 5 Yatâ op tuunetâ Yesugât kâmut kamânŋâ kamânŋâ, zeŋgâren nep tuum âine nâŋgâm pâlâtâŋziŋ kâtigeip. Oi sirâm dâp a ambân Yesugât kâmurân târokwatziŋgâm âiwe.   
\s1 Pauloŋâ Makedonia a ŋâi egip.  
\p
\v 6 Oi Asia hânân siŋgi âlip sâm âinâ sânetâ Tirik Kaapumŋâ pâkekoi Pirigia sot Galatia hân walâm âiwe.  
\v 7 Âimŋâ Misia hân ginŋan takâm Bitinia hânân âinâ sâne Yesugât Kaapumŋâ mân âibigât sâip.  
\v 8 Oi Misia hân murukŋan âim Taroa kamânân takâwe. Kamân zo saru sâtŋan tâip.  
\v 9 Zoren takâm ŋâtigân Pauloŋâ uman ŋâi itâ egip. Mâkedonia a ŋâi muyagem itâ sâm dukuip, “Zen Makedonia hânân gam tânnâŋgobi.”  
\v 10 Pauloŋâ uman zo egi itâ sâwen, “Anutu zâk Makedonia hânân âi den siŋgi âlip dâzâŋgonatkât sap.” Yatâ sâm âinam urâwen. (Taroa kamânân Luka, nâŋâ Paulo sot Sila sot Timoteo târokwatziŋgâwan.)   
\s1 Lidia Kembugât ambân oip.  
\p
\v 11 Oi waŋgâyân zâim Taroa kamân birâm Samorake hân saru tânâmŋan takâwen.  
\v 12 Haŋsâi waŋgâyân âimŋâ Neopoli kamânân takâm waŋgâyân gâbâ gem Pilipi kamânân âiwen. Kamân zo Makedonia hân zoren kamân patâ ŋâi. Roma a ziŋâ kamân mariŋâ op ândiwe. Kamân zoren sirâm nâmbutŋâ ândiwen.  
\v 13 Ândeindâ Yuda a zeŋgât kendon oi kamân âkŋan too ŋâi zeip. Zoren itâ sâm geiwen, “Ziren Yuda a ziŋâ ninâu sâme, zorat kabâ ŋâi ziap mo buŋâ? Gei iknâ.” Yatâ sâm geimŋâ ambân mindum tatne muyageziŋgâm ge tapŋâ den siŋgi âlip dâzâŋgowen.   
\p
\v 14 Zeŋgât osetziŋan ambân ŋâiŋâ Anutu mâpâsem ândeip, kutŋâ Lidia. Ambân zo Tiatira kamânân gokŋâ. Zâkŋâ sâŋgum neuleŋoot pâi kwâlâmarâwe. Ambân zo Kembuŋâ okŋaŋgi umŋâ pâroŋsâi Paulogât den nâŋgâm kwâtâteip.  
\v 15 Oi zikŋâ sot a ambârâpŋâ too saŋgonziŋgindâ itâ sâm dâtnâŋgoip, “Zen nikne nâŋgâm pâlâtâŋnoot uangât nâgât mirin zâi tâtat mâme upi.” Yatâ sâm kâtigem diiniŋgi zâiwen.   
\s1 Paulo sot Sila tâk namin zâparâwe.  
\p
\v 16 Narâk zoren ninâu sânam giarindâ kore ambân ŋâi muyageniŋgip. Ambân zo wâkeŋoot ândimŋâ a kwâkŋan ândim zâibi, zorat topŋâ nâŋgâm dâzâŋgoi mâirâpŋâ kât sikum ziŋgâmarâwe.  
\v 17 Ambân zorâŋâ muyageniŋgâm nen sot Paulo moliniŋgâm den itâ sâip, “A zi ziŋâ Anutu u patâgât kore a ândim Kembugât mâtâp, zorat dâzâŋgom ândie.”  
\v 18 Den zorik sirâmŋâ sirâmŋâ sâm zari Paulo den zo nâŋgâm âkonzigi âburem wâke itâ sâm dukuip, “Nâ Yesu Kristogât sâtkât dâgoga ambân umŋan gâbâ takâm âi.” Yatâ sâi takâm arip.   
\p
\v 19 Oi ambân zo patârâpŋâ zen kât sikum memarâwe, zorat mâtâp dooŋgoip, zo nâŋgâm Paulo sot Sila gâsuzikâwe. Oi diizikâm kamân sombemân Roma a sâtŋâ mâteziŋan zâparâwe.  
\v 20 Zâpanŋâ Roma a sâtŋâ itâ sâm dâzâŋgowe, “Zet Yuda aŋâ neŋgât kamânân gam den sâitâ bâliŋâ uap.  
\v 21 Zet mân orotŋâ upi sâm ândiabot. Roma a neŋgâren yatâ zo mân upmen, zo uabot.”  
\v 22 Oi a kâmut patâ kirâwe, zen um kâlak nâŋgâzikâne a sâtŋâ ziŋâ sâne kâwali a ziŋâ hâmbâzik kwâkâm lapitzikâwe.  
\v 23 Doŋbep lapitzikâm tâk namin zâpamŋâ galem a zâk hângi dooŋgum dâŋ galem otzikâbapkat dukuwe.  
\v 24 Dukune tâk namâ tânâmŋan umŋâ ŋâin, zoren zâpam kinzikŋâ nagân saaziki ziwet.   
\s1 Tâk namâ galem aŋâ Kembugât a oip.  
\p
\v 25 Ŋâtik tânâmŋan Paulo sot Sila zet Anutu mâpâsem kep mem tarâwet. Yatâ oitâ a tâk namin tarâwe, zen kwamit nâŋgâm tarâwe.  
\v 26 Oi wâriŋ patâ mem namâ zo mem sânsân pâi mâtâp aksik pâroŋsâip. Oi tâk namin tarâwe, zeŋgât bitziŋan tâk olaiyaŋgip.  
\v 27 Oi tâk namâ galem a, zâk umanân gâbâ nâŋgâm zaat egi mâtâp pâroŋsâm kiri tâk namâ a âim naŋge sâm petŋan zemba sâmbum sâkŋâ tâmbetkubam oip.  
\v 28 Yatâ upâ sâi Pauloŋâ den kambâŋ sâm sâip, “Sâkkâ mân tâmbetku. Nen aksik zi hâlâluyâk ten.”  
\v 29 Sâi galem a zâkŋâ âsakŋaŋgât sâi pindâne namâ kâligen zâim sânâm sâmbui Saulo sot Sila kinzik topŋan ge zeip.  
\v 30 Zemŋâ namâ umŋan gâbâ diizikâmŋâ mâsikâzikâm sâip, “Patâzatnâ, Nâ dap op Kembugât a upat?”   
\p
\v 31 Oi zet itâ sâm dukuwet, “Gâ Kembu Yesu Kristo nâŋgâm pâlâtâŋ kwap Kembugât siŋgi upan. A ambârâpkâ zen yâtik.”  
\v 32 Yatâ sâm zâk sot a ambârâp Anutugât den dâzâŋgoip.  
\v 33 Ŋâtik zorenâk galem aŋâ diizikâm mârum kâmbamŋâ zâkone use oip, zo saŋgonzikâwe. Oi zikŋâ sot a ambârâpŋâ too saŋgonziŋgâwet.  
\v 34 Oi zet mirâŋan diizikâm zâim nalem zikip. Oi zâk sot a ambârâp Anutugâren nâŋgâm pâlâtâŋ kwarâwe, zorat umziŋ âlip oip.   
\s1 Paulo sot Sila tâk namin gâbâ gem gawet.  
\p
\v 35 Haŋsâi a sâtŋâ zen kâwali a sâŋgonzâŋgoi âim tâk namâ galem a itâ dukuwe, “A zagât zo olaŋzikâna arit.”  
\v 36 Oi galem a zorâŋ nâŋgâm Paulo itâ sâm dukuip, “Nâ olaŋzika âibabotkât a sâtŋâ den pane gaap. Zorat zet gemŋâ âim um lumbeŋan ândibabot.”   
\p
\v 37 Sâi Pauloŋâ kâwali a itâ sâm dâzâŋgoip, “Net Roma a bonŋâ op ândiet. Den nebân mân nâpanŋâ laŋ a mâteziŋan kâmbamŋâ lapitnikâm tâk namin nâparâwe. Oi net tik âiratkât se? Zo yatâ buŋâ. Ziiŋâ a ambân mâteziŋan diinikâm âi nâpâne âirat.”   
\p
\v 38 Paulo zâk den yatâ sâi kâwali a ziŋâ âburem âi a sâtŋâ dâzâŋgone zen a zagât zo Roma a bonŋâ op ândiwet, zo nâŋgâm pârâkparâwe.  
\v 39 Pârâkpam zekâren gamŋâ um lumbe den dâzâkom tâk namin gâbâ diizikâm gei kamânziŋ birâm âibabotkât dâzâkowe.  
\v 40 Oi zet tâk namin gâbâ gem Lidiagât mirin zâim Yesugât kâmut ziŋgit Kembugâren kâtigem ândibigât dâzâŋgomŋâ âiwet.   
\c 17  
\s1 Paulo sot Sila zet Tesalonike kamânân âiwet.  
\p
\v 1 Paulo sot Sila zet Ampipoli sot Apolonia kamân walâm Tesalonike kamânân takâwet. Zoren Yuda zeŋgât mâpâmâpâse namâ ŋâi tâip.  
\v 2 Oi Paulo zâk op ândeip, yatâ op Yuda zeŋgât kendonân mâpâmâpâse namin zâimŋâ zen sot den siŋgi âlip âraguwe. Nep mâme karâmbut yatâ op ândeip. Zâk Kembugât den ekabân den topŋâ dâzâŋgom itâ sâip.  
\v 3 “Kristo zâk sâknam nâŋgâm mom zaatpapkât den Kembugât ekabân ziap. Oi Yesu kutŋâ dâzâŋgoman, zâk a bâliŋan gâbâ mâkâniŋgâbapkât mârum sâsâŋ. Zâk Kristo.”  
\v 4 Yatâ sâm dâzâŋgoi zeŋgâren gâbâ nâmbutŋâ zen den zo nâŋgâne bon oi Paulo sot Sila zekâren târokwarâwe. Osetziŋan Grik a doŋbep ziŋâ Kembugât den siŋgi mârumŋan nâŋgâm Anutu mâpâsem ândiwe sot ambân zâizâiŋâ nâmbutŋâ zen târokwatziŋgâwe.   
\p
\v 5 A ambân doŋbepŋâ utnetâ Yuda a zen nâŋgâm um kâlak nâŋgâziŋgâm zen den kwamit patâ sâm Yasoŋgât mirin Paulo sot Sila tarâweyân âi minduwe. Mindumŋâ a zagât gâsuzikâm mindumindu patin zâpanam sâwe.  
\v 6 Paulo sot Sila mân muyagezikâmŋâ Yasoŋ sot Yesugât kâmut zeŋgâren gâbâ a nâmbutŋâ gâsuziŋgâm a sâtŋâ zeŋgâren diiziŋgâm âiwe. Âimŋâ itâ sâwe, “A zen hânŋâ hânŋâ ândim den bâliŋ dâzâŋgom a um gulip kwatziŋgâme, a zorâŋâ neŋgâren ge.  
\v 7 Gane Yasoŋâ sâi mirâŋan tâtat mâme urâwe. Zen Roma a kutâgât den kom a kutâ uŋakŋâ muyagiap, kutŋâ Yesu sâme.”  
\v 8 Yuda a ziŋâ den yatâ sâne kamân a sot a sâtŋâ zen Yasoŋ sot bukurâpŋâ kâsa otziŋgâm den kwamit patâ sâwe.  
\v 9 A sâtŋâ zen Yasoŋ sot bukurâpŋâ tâk namin mân zâibigât sâm sâŋgân mine zâmbane âiwe.   
\s1 Paulo zâk Berea kamânân siŋgi âlip sâm dâzâŋgoip.  
\p
\v 10 Ŋâtiksâi Yesugât kâmut zen keŋgât op Paulo sot Sila sâŋgonzâkone Berea kamânân âiwet. Zoren takâm Yuda zeŋgât mâpâmâpâse namin zâi den siŋgi âlip dâzâŋgowet.  
\v 11 Kamân zoren Yuda a zen a âlipŋâ. Zen Tesalonike a yatâ buŋâ, gât ko den siŋgi âlipŋâ nâŋgâm âkŋâliwe. Dinzikŋâ zo bonŋâ mo sarâ sâm sirâm dâp Kembugât den ekabân sâlâpkum nâŋgâwe.  
\v 12 Oi zeŋgâren gâbâ doŋbepŋâ Yesugât kâmut urâwe. Oi Grik a ambân patâ nâmbutŋâ, ziŋâ zeŋgâren târokwârâwe.   
\p
\v 13 Pauloŋâ Berea kamânân Anutugât den sâi siŋgi Tesalonike kamânân ari Yuda a ziŋ nâŋgâwe. Nâŋgâm Berea kamânân âim kâsa otzikâbigât a ambân dâzâŋgowe.  
\v 14 Yatâ utne Yesugât kâmut zen zo nâŋgâm zorenâk Paulo sot a nâmbutŋâ sâŋgonzâŋgone saru sâtŋan geiwe. Ka Sila sot Timoteo zet kamân zoren ândiwet.  
\v 15 Oi a zen Paulo diim âi Ateŋ kamânân pane itâ sâm dâzâŋgoip, “Zen âi sâne Sila sot Timoteo zet kek gâbabot.” Sâi a zen âburem âiwe.   
\s1 A zen Paulogât den birâwe.  
\p
\v 16 Paulo zâk Ateŋ kamânân Sila sot Timoteo, zekât mambât ândim eŋ lopio doŋbep tatne ziŋgit umŋâ kârâp oip.  
\v 17 Oi Yuda a zeŋgât mâpâmâpâse namin zâim Yuda a sot Grik a nâmbutŋâ zen Anutu mâpâsemarâwe, zen sot âraguwe. Oi sirâmŋâ sirâmŋâ kamân sombemân a muyageziŋgâm siŋgi âlip dâzâŋgoip.   
\p
\v 18 Kamân zoren a nâŋgânâŋgâziŋ patâ, Epikue a kâmut sot Stoike a kâmut, zeŋgâren gâbâ a nâmbutŋâ zen Paulo sot den âraguwe. Oi nâmbutŋandâ Paulogât itâ sâwe, “A zi nâŋgânâŋgâŋâ buŋ den laŋ sap. Zâk wan wan den sâm taap?” Nâmbutŋandâ itâ sâwe, “Zâk lopio uŋakŋaŋgât den sap.” Paulo zâk Yesugât den sot mom zaatzaatŋaŋgât den sâi zen yatâ sâwe.  
\v 19-20 Yatâ sâm mindumindu sombemân diim zâimŋâ sâwe, “Den uŋakŋâ sat, zo nâŋgânatkât sen. Den mârâtŋâ, zorat topŋâ sapsuna nâŋgânâ.”  
\v 21 Ateŋ kamân mâirâp sot kamân ŋâin gokŋâ zen sot ândiwe, zen den uŋakŋâ nâŋgânam den âragum ândiwe.   
\s1 Pauloŋâ Kembugât topŋâ dâzâŋgoip.  
\p
\v 22 Paulo zâk Areo den sâsâŋ sombemân kin a itâ sâm dâzâŋgoip, “Ateŋ mâirâp, nâ topziŋ ek nâŋgan. Zen lopio doŋbep sobim bimbi kwatziŋgâme.  
\v 23 Nâ kamânziŋan âim gam lopioziŋâ ekŋâ lopiogât nalem pâpanŋan den itâ zei sâlâpkuwan, ‘Nalem pâpanŋâ zi bem lopio ŋâigât siŋgi, kutŋâ mân nâŋgen.’ Mân nâŋgâm mâpâsime, zorat topŋâ dâzâŋgobâ.   
\p
\v 24 Anutu zâk hân muyagem kwâkŋan kut ŋâi ŋâi pâip. Zâk hân sot sumbem zorat mariŋâ. Zo namâ a betŋâ tuutuuŋ, zoren tâtat mâme mân opmap.  
\v 25 A zeŋgât kut ŋâi ŋâi tuume, kut zo mân kârumap. Zâkŋak a ândiândiniŋâ sot Kaapum sot kut ŋâi ŋâi zo niŋgâmap.  
\v 26 A hânân ândien zo sâi a kânokâren gâbâ muyagem laŋ kârâm hânân a kâmutŋâ kâmutŋâ muyagem laŋ kârâm âiwen. Oi muyagem âinat, narâk sot daŋgon zo zâkŋak sâm niŋgip.  
\v 27 Nen umniŋandâ Anutu kârum âim muyaginatkât yatâ oip. Zâk kârebân buŋâ, gootniŋan a hutnâŋgon ândiap. Den ŋâi itâ ziap,   
\q1
\v 28 ‘Nen zâkkât ândiândiŋ umŋan ândim kut ŋâi ŋâi upmen.’  
\p Zeŋgâren gâbâ a nâmbutŋandâ zitâ sâwe,  
\q1 ‘Nen zâkkâren gâbâ âsagiwen.’   
\p
\v 29 Anutugât nâŋgindâ lopio yatâ mân upap. Lopio kât âlipŋâ a bitziŋandâ sobime. Oi nen Anutugâren gâbâ muyagiwenŋâ nâŋgindâ Anutu zâk lopio yatâ mân upap.  
\v 30 Mârumŋan kwakmak ândiwen. Anutuŋâ niŋgitŋâ birâm ândeip, zorat narâk âkip. Irak ko a aksik umniŋ melâŋnatkât sap.  
\v 31 Zâk narâk pâip, zo ziap. Zoren hânŋâ hânŋâ topniŋâ sâm muyagemŋâ hâuŋâ niŋgâbap. Oi a ŋâi, zâk nep zo tuubapkât gâsum kwânâŋgip. Oi hân a aksik zâkkât nâŋgindâ bon upapkât mumuŋan gâbâ mâŋgei zaat ândiap.”   
\p
\v 32 Paulo zâk mumuŋan gâbâ zaatzaat, zorat den sâi nâmbutŋâ ziŋ mem gei kwâkwat den sâwe. Oi nâmbutŋâ ziŋâ sâwe, “Den zo narâk ŋâin ko sâna nâŋgânat.”  
\v 33 Yatâ utnetâ Pauloŋâ zâmbam arip.  
\v 34 A nâmbutŋandâ Paulogâren pâlâtâŋ op Yesugât siŋgi urâwe. Oi zeŋgât osetziŋan kamân zorat a sâtŋâ zeŋgât kâmurân gok kutŋâ Dionisio. Oi ambân ŋâi kutŋâ Damari sot nâmbutŋâ ândiwe.   
\c 18  
\s1 Pauloŋâ Korinti kamânân siŋgi âlip nep tuugip.  
\p
\v 1 Pauloŋâ Ateŋ kamân birâm Korinti kamânân arip.  
\v 2 Zoren Yuda a ŋâi muyageip, kutŋâ Akwila. Zâk Ponto hânân gokŋâ. Oi ambinŋâ Pirisila zâk sot Italia hânân ândeitâ Roma a kutâ Kalaudio, zâkŋâ Roma kamânân Yuda a ambân tarâwe, zo moliziŋgip. Oi zet zo birâm Korinti kamânân âiwet.  
\v 3 Paulo zâk zekât mirin zâri tâtat mâme urâwe. Wangât, zet nep ârândâŋ tuumarâwet, zorat zekâren zari tarâwe. Zeŋgât nep ko hâmbâ silep tuumarâwe.  
\v 4 Yuda zeŋgât kendon dâp Paulo zâk mâpâmâpâse namin zâim Yuda a sot Grik a siŋgi âlip dâzâŋgoi nâmbutŋâ zen Yesugât kâmut urâwe.   
\p
\v 5 Oi Sila sot Timoteo zet Makedonia hânân gâbâ gâitâ Paulo siŋgi âlip nep zorarâk nâŋgâm ândeip. Zâkŋâ Yuda a itâ sâm kâtigem dâzâŋgoip, “A bâliŋan gâbâ mâkâniŋgâbapkât mârum sâsâŋ, Kristo, zâk Yesu.”  
\v 6 Yatâ sâi Yuda a zen diŋâ birâm kâsa okŋaŋgâne zâkŋâ hâmbâŋan gwapgwap koi gei itâ sâm dâzâŋgoip, “Tâmbetagobi, tosa zo nâgât buŋâ. Ziiŋâ upap. Zorat nâ kândâtzâŋgom hân ŋâin gok zeŋgâren âibat.”  
\v 7 Yatâ sâm a ŋâi kutŋâ Titeo Yusito, zâk Grik aŋâ Yuda a zen sot ândim Anutu hurat kwâkŋaŋgâm ândeip, zâkkât mirâ zo Yuda zeŋgât mâpâmâpâse namâ ginŋan kirip. Pauloŋâ zâkkât mirin âi tâtat mâme oip.  
\v 8 Mâpâmâpâse galem a kutŋâ Kirispo, zâk sot a ambârâpŋâ zen aksik siŋgi âlip nâŋgâm Kembugâren nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâwe. Oi Korinti a zeŋgâren gâbâ doŋbepŋâ siŋgi âlip nâŋgâm Yesugât kâmut utne too saŋgonziŋgâwe.   
\p
\v 9 Pauloŋâ ŋâtik ŋâin uman egi Kembuŋâ itâ sâm dukuip, “Gâ mân keŋgât otnan. Siŋgi âlip sâm mân birâban. Sâmŋik ândiban.  
\v 10 Nâ galem otgiga aŋâ mân gobi. Kamân ziren nâgât siŋgi a doŋbep ândie.”  
\v 11 Yatâ sâm dukui Pauloŋâ kamân zorat a Anutugât den dâzâŋgom ândei kâin kiin nâmburân karâmbut âkip.   
\s1 Paulo sâkŋanâk sâne a sâtŋandâ dinziŋ birip.  
\p
\v 12 Oi Galioŋ zâk Grik hânân a sâtŋâ patâ op ândei Yuda a zen um kânok opŋâ Paulo kâsa okŋaŋgâm gâsum diim a sâtŋaŋgâren âiwe.  
\v 13 Diim âim Paulogât itâ sâm dukuwe, “A zi zâk Anutugât gurumin den komŋâ mâtâp uŋakŋan âim Anutu mâpâsibigât sâmap.”   
\p
\v 14 Yatâ sâne Pauloŋâ den hâuŋâ sâbam oi Galioŋâ Yuda a itâ sâm dâzâŋgoip, “O Yuda a, a zi bâliŋ op tosa patâ muyagei sâi dinziŋâ nâŋgâbam.  
\v 15 Zen sâkurâpziŋâ zeŋgât den kâtik sot den nâmbutŋâ âragum diim ge, zorat nâ mân kubikpat. Ziiŋak kubikpi. Zo nâgât nep buŋâ.”  
\v 16 Yatâ sâm moliziŋgi gem âiwe.  
\v 17 Oi a zen aksik patâ mâpâmâpâse galem a kutŋâ Sostene gâsum lumŋâ a sâtŋaŋgât mâteŋan kom mem ŋâi ŋâi utne ziŋgitŋâ mân nâŋgânâŋgâ oip.   
\s1 Paulo zâk âburem Antiokia kamânân arip.  
\p
\v 18 Paulo zâk Korinti kamânân ândim zâim Yesugât kâmut kândâtziŋ kelik Siria hânân âibam arip. Pirisila sot Akwila zet zâk sot ârândâŋ âiwe. Kenkereai kamânân takâm kâukŋâ mânâŋgârip. Zorat mârumŋan Anutu mâteŋan den sâm kâtigem kâukŋâ mân mânâgât ândeip.  
\v 19 Zobâ waŋgâyân zâim Epeso kamânân takâm kâsâpagowe.  
\p Oi Pauloŋâ mâpâmâpâse namin zâim Yuda a zen sot den siŋgi âlip âraguwe.  
\v 20 Oi zen sot ândibapkât sâne itâ sâm dâzâŋgoip,  
\v 21 “Anutuŋâ sâi nâ du zeŋgâren âburem gâbat.” Yatâ sâm kelikmelik otziŋgâm waŋgâyân zâim Epeso kamân birâm arip.  
\v 22 Âimŋâ Kaisarea kamânân takip. Zoren takâm Yesugât kâmut kândâtziŋ kelik den dâzâŋgom Antiokia kamânân âburem arip.  
\v 23 Paulo zâk Antiokia kamânân mâik ŋâi ândim zâmbamŋâ siŋgi âlip nebân du arip. Oi Galata sot Pirigia hânân kamânŋâ kamânŋâ Yesugât kâmut ândiwe, zo sâm kâtikŋan kwatziŋgâm arip.   
\s1 Apolo zâk Epeso sot Korinti kamânân siŋgi âlip nep tuugip.  
\p
\v 24 Oi Epeso kamânân Yuda a ŋâi gâip, kutŋâ Apolo. Zâk Alesandiria kamânân gok. A zo nâŋgânâŋgâŋâ patâ. Zâk Kembugât den ekabân sâlâpkum nâŋgâm naŋgip.  
\v 25 A zo Kembugât topŋâ zo dukune nâŋgâm naŋgip. Too saŋgon nep ko Yohanegârâk nâŋgipŋâ Yesugât siŋgi imbaŋâŋoot dâzâŋgom ândeip.  
\v 26 Zâk Yuda a zeŋgât mâpâmâpâse namin zâim siŋgi den keŋgât buŋ, lâu bâbâlaŋ sâm dâzâŋgoip. Zoren siŋgi âlip sâi Pirisila sot Akwila zet nâŋgâm buku okŋaŋgâm diim âi Anutugât den nâmbutŋâ dukum naŋgâwet.   
\p
\v 27 Oi Apolo zâk Grik hânân âibâ sâi Yesugât kâmut zen ekap ŋâi kulemgum Yesugât kâmut Grik hânân ândiwe, zeŋgât pindâne mem arip. Ekap zoren den itâ zeip, “Zen a zi buku okŋaŋgâbi.” Den yatâ kulemgum pindâne arip. Âimŋâ Korinti kamânân takâm Anutuŋâ tângoi Yesugât kâmut itâ betziŋan meip.  
\v 28 Kembugât den ekabân gâbâ Yuda a den dâzâŋgom sâip, “A bâliŋan gâbâ mâkâniŋgâbapkât mârum sâsâŋ, Kristo, zâk Yesu.” Zâkŋâ minduminduyân den yatâ sâm Yuda zeŋgât den zo mem ge kwatziŋgip.   
\c 19  
\s1 Pauloŋâ Epeso kamânân Yohane arâp muyageziŋgip.  
\p
\v 1 Apolo zâk Korinti kamânân ândei Pauloŋâ hân mâtâp âim Epeso kamânân takâm Yohanegât arâp nâmbut muyageziŋgip.  
\v 2 Oi mâsikâziŋgâm sâip, “Zen Kembugât den siŋgi âlip nâŋgâm, nâŋgâm pâlâtâŋ kwapŋâ Tirik Kaapum sot urâwe mo buŋâ?” Sâi ziŋâ sâwe, “Buŋâ. Tirik Kaapum ândiap, zorat siŋgi mân nâŋgâwen.”  
\v 3 Sâne itâ sâm mâsikâziŋgip, “Zen ŋâigât korân too saŋgonziŋgâwe?” Sâi itâ sâm dukuwe, “Nen Yohanegât too saŋgonniŋgâwe.”   
\p
\v 4 Sâne Pauloŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Yohane zâk a umziŋ melâŋbigât too saŋgonziŋgâm itâ sâm dâzâŋgoip, ‘A ŋâi bet gâbap, zen zâk nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâbi.’ Den zo Yesugât op sâip.”  
\v 5 A zen den so nâŋgâne Kembu Yesugât korân too saŋgonziŋgâwe.  
\v 6 Too saŋgonziŋgâne Pauloŋâ bikŋâ kâukziŋan pâi Tirik Kaapum zeŋgâren gei Kembugât den gându uŋakŋan sâwe.  
\v 7 A yatâ urâwe, zen kiin zagât yatâŋâ urâwe.   
\s1 Pauloŋâ siŋgi âlip nep sot sen mârât kulem top top tuugip.  
\p
\v 8 Paulo zâk Yuda a zeŋgât mâpâmâpâse namin âsâbâŋ zâimŋâ keŋgât buŋ siŋgi âlip dâzâŋgom ândei kâin karâmbut âkip. Anutugât um topŋan ândiândiŋaŋgât den sâm bâbâlaŋ kwap dâzâŋgoip.  
\v 9 Oi a nâmbutŋâ zen um kâtik opŋâ Yesugât den kândâtkom a ambân mâteziŋan den bâliŋâ sânetâ Pauloŋâ birâziŋgip. Oi Yesugât kâmut, zenâk diiziŋgâm sirâmŋâ sirâmŋâ a ŋâi kutŋâ Tirano, zâkkât mirin minduziŋgâm zen sot âraguwe.  
\v 10 Kendon patâ zagât umŋan zo yatâ op ândei Yuda a sot Grik a Asia hânân ândiwe, zen aksik Kembugât topŋâ nâŋgâwe.   
\p
\v 11 Oi Anutuŋâ Paulo mam okŋaŋgi sen mârât kulem ŋâi ŋâi tuugip.  
\v 12 Zorat a zen Paulogât hâmbâ mot mem ândeip, zo mem mâsekziŋoot zeŋgâren mem âine gâsune sâkziŋ âlip urâwe. Yatâ utne wâkeŋâ a umziŋan gâbâ takâm âiwe.   
\s1 Kware suŋa a ândiwe.  
\p
\v 13 Oi Yuda a nâmbutŋâ sâgân sâmbu opŋâ hânŋâ hânŋâ âim gam ândim zâizâiŋ op Kembu Yesugât kot zo sâm wâke moliziŋgânat sâm wâkeziŋoot itâ sâm dâzâŋgowe, “Yesu kutsiŋgiŋâ Pauloŋâ sâmap, zâkkât korân sa âiban.”  
\v 14 Yuda zeŋgât tirik namâ galem a patâ ŋâi kutŋâ Sikewa, zâkkât narâpŋâ nâmburân zagât, zen Paulo ekŋâ yatâ urâwe.  
\v 15 Yatâ op sâne wâkeŋâ den itâ sâm dâzâŋgoip, “Yesu sot Paulo zo nâŋgâzikan. Zen ko waniŋ gokŋâ?”  
\v 16 Wâkeŋâ yatâ sâi a wâkeŋoot zo kâwali imbaŋâ mem zâŋgom mem kâbakgwâbakŋe otziŋgâm hâmbâziŋ mem giŋbololoŋ mei sâk bârak sot gilâmziŋoot mirin gâbâ pâtan âiwe.  
\v 17 Zorat den siŋgi Epeso kamânân Yuda a sot Grik a zen zo nâŋgâm keŋgât urâwe. Oi Kembu Yesugât kutŋâ sâm âlip kwâkŋaŋgâwe.   
\p
\v 18 Oi Yesugât kâmut, zeŋgâren gâbâ doŋbep patâŋâ gam mârumŋan gâbâ kware suŋa op gâwe, zorat den siŋgi sâm kâkŋan parâwe.  
\v 19 Kware suŋagât ekap mem ândiwe, zo mem a mâteziŋan kârâp une seip. Oi ekap zorat sâŋgânŋâ sâlâpkum mâpotne kât ekap 4 tausen yatâ oip.  
\v 20 A ziŋâ yatâ utnetâ Kembugât denŋâ imbaŋâ mem kâtigemŋâ laŋ kârâm arip.   
\s1 Pauloŋâ Yerusalem kamânân âibam oip.  
\p
\v 21 Paulo zâk nep zo tuum naŋgi Kaapumŋâ okŋaŋgi Makedonia sot Grik hân âi walâzikâm Yerusalem kamânân âibatkât sâip. Oi itâ sâip, “Nâ Yerusalem kamânân âim âburem Roma kamânân âibat.”  
\v 22 Oi âibam berân mâme nep a zagât Timoteo sot Erasto sâŋgonzâkoi Makedonia hânân kândom op âiwet. Zâk zikŋik zoren mâik ŋâi ândeip.   
\s1 Atemis bem lopio, zâkkât kwamit patâ urâwe.  
\p
\v 23 Narâk zoren Epeso kamânân um kâtik a zen siŋgi âlipkât den kwamit patâ urâwe.  
\v 24 Zoren kâtŋâ lopio tuutuuŋâ a ŋâi ândeip, kutŋâ Demeterio. A zorâŋâ Atemis lopio namâ dâpŋâ mâik mâik kâtŋâ tuugi a ziŋâ sâŋgân mine zâk sot nep arâpŋâ kât doŋbep muyagiwe.  
\v 25 Oi Demeterioŋâ nep a gakârâpŋâ minduziŋgâm itâ sâm dâzâŋgoip, “A, zen nâŋge. Nepniŋâ zorâŋâ kât sikum muyageniŋgâmap.  
\v 26 Oi a ŋâi ga ândiap, kutŋâ Paulo. Zen zâkkât topŋâ nâŋge. Zâkŋâ Epeso kamânân gok sot Asia hânân kamân dâp a doŋbep um gulip kwatziŋgâm itâ sâm dâzâŋgomap, ‘A betŋâ lopio tuutuuŋâ, zo bon buŋâ.’  
\v 27 Zâk yatâ oi a ambân zen nepniŋaŋgât nâŋgâne gigiŋâ upap. Bemniŋâ Atemis zâkkât kutŋâ gigiŋ oi namâŋâ zi gâugâu gâsubap. Oi Asia hânân sot hân nâmbutŋâ a aksik patâ zen zâk mâpâsime, zo dap op buŋ upap?”   
\p
\v 28 Demeterioŋâ den yatâ sâm dâzâŋgoi nâŋgâm umziŋan kuk op den yu kambâŋ sâm itâ sâwe, “Atemis Epeso kamânân gok, zâk kutŋâ patâ.”  
\v 29 Yatâ sâm den kwamit patâ utne kamân mâirâp zen aksik den kwamit patâ opŋâ mindumindu sombemân âiwe. Oi Makedonia a zagât Paulo sot âiwet, kutzikŋâ Gaio sot Aristako, zet gâsuzikâm diizikâm âiwe.  
\v 30 Oi Pauloŋâ siŋgi nâŋgâm zaat sombemân âibam oi Yesugât kâmut ziŋâ aŋgân kârâŋaŋgâwe.  
\v 31 Oi kamân zorat a sâtŋâ nâmbutŋâ Paulo buku okŋaŋgâm ândiwe, zen Paulo sombemân mân âibapkât den pane arip.   
\p
\v 32 Mindumindu kabâŋan a ambân nâmbutŋandâ den ŋâi sâne nâmbutŋaŋgoot ŋâi sâne den gulip oi doŋbep ziŋâ den topŋâ mân nâŋgâwe.  
\v 33 A zen yatâ op kine Yuda a zen, zeŋgât bukuziŋâ kutŋâ Alesande mem aline a osetziŋan kin den dâzâŋgobam op den mân sâbigât bikŋandâ dâp tuugip.  
\v 34 Yatâ oi a zen a ândopŋâ, Yuda gokŋâ ek nâŋgâmŋâ zen aksik patâ den yu kambâŋâ itâ sâwe, “Atemis Epeso kamânân gok, zâk kutŋâ patâ.” Zen narâk kârep den zo sâm kirâwe.   
\p
\v 35 Yatâ utne den galem a gamŋâ sâi hiriŋsâne itâ sâm dâzâŋgoip, “Epeso mâirâpŋâ, kamân zirat Atemis patâniŋaŋgât namâ sot lopio sumbemân gâbâ gem geip, zorat galem a ândien. Zo a ambân zen aksik nâŋge.  
\v 36 Gât ko zen umziŋ diim gei kut ŋâi ŋâi laŋ mân upi.  
\v 37 A sâkziŋanâk se, zen lopioniŋaŋgât namin âim kut ŋâi ŋâi mân tâmbetkuwe. Zen Atemis mân sâm bâliŋ kwâkŋaŋge.  
\v 38 Oi Demeterio sot nep a gakâŋâ, zen a ŋâigât tosa muyagibi, oi ko den sapsusuŋ narâkŋan a sâtŋâ zeŋgâren sâne kubikpi.  
\v 39 Zeŋgâren den ŋâi ziap, oi ko a sâtŋâ zeŋgât minduminduyân mem âibi.  
\v 40 Zen itârâŋ den laŋ sânetâ kâmbam muyagibam uap. Zorat a kutâŋâ neŋgât nâŋgi mân dâp oi kubikniŋgâbap.”  
\v 41 Den galem a zorâŋâ den yatâ sâm dâzâŋgoi kâsâpagom âiwe.   
\c 20  
\s1 Paulo zâk Makedonia sot Grik hânân arip.  
\p
\v 1 Den kwamit patâ buŋ oi Pauloŋâ Yesugât kâmut diiziŋgâm den dâzâŋgomŋâ kândâtziŋ kelikŋâ Makedonia hânân arip.  
\v 2 Hân zoren âim Yesugât kâmut kâtigibigât den doŋbep dâzâŋgomŋâ walâziŋgâm Grik hânân arip.  
\v 3 Zoren kâin karâmbut ândim saruyân geim waŋgâyân zâim Siria hânân âibâ sâi Yuda a ziŋâ kunam sipkune waŋgâ birâm Makedonia hân mâtâp arip.   
\p
\v 4 Oi a itâ zorâŋ zâk sot âiwe. Berea kamânân gok Sopate, zâk Piroregât nanŋâ. Tesalonike kamânân gok Aristako sot Sekundo sot Derebe kamânân gok Gaio sot Timoteo sot Asia hânân gok Tikiko sot Toropimo.  
\v 5 A yatâ zorâŋ kândom âi Taroa kamânân mambâtniŋgâm ândiwe. (Pilipi kamânân nâ Luka Paulo kândiaŋgâm betniŋan sâne âiwen.)  
\v 6 Oi Yuda zeŋgât nalem niniŋaŋgât kendon patâ kutŋâ Pasowa, zo âki Pilipi kamânân gâbâ waŋgâyân zâim âim tâindâ sirâm bâtnâmbut oi Taroa kamânân takâwen. Zoren sirâm nâmburân zagât ândiwen.   
\s1 Pauloŋâ Taroa kamânân katep ŋâi mumuŋan gâbâ mâŋgeip.  
\p
\v 7 Sirâm nâmburân kânokgât kendonân nen nalem ninam minduwen. Paulo zâk haŋsâi âibat sâm den dâzâŋgom kiri ma ŋâtik tânâmŋâ oip.  
\v 8 Mirâ umŋâ tarâwen, zoren kârâp âsakŋâ doŋbep seip.  
\v 9 Oi katep ŋâi kutŋâ Eutiko, zâk Pauloŋâ den sâi nâŋgâm tap mâtâp mâigân gâbâ uman nelâmkoi zem hânân gei koi zei mem zaatne moip. Oi mirâ zo kârep patâ. Um karâmbut kwâkŋan topŋan. Zoren kwâkŋan gâbâ gei koip.  
\v 10 Pauloŋâ geimŋâ katep zo kwârakum lumŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Âigirâp mân utnek. Zâk umŋâ mâŋgim ziap. Mân muap.”  
\v 11 Yatâ sâmŋâ mirâ umŋan zâim nalem kâsâpkum nemŋâ zen sot âragum tatne haŋsâip. Haŋsâi zâmbam arip.  
\v 12 A zen katep zo diim mirâziŋan zâim umziŋ âlip oip.   
\s1 Pauloŋâ Milete kamânân arip.  
\p
\v 13 Nâmbutŋâ nen Pauloŋâ sâi waŋgâyân zâim Aso kamânân kândom âiwen. Paulo zâk hân mâtâp âim Aso kamânân waŋgâyân zâibam oip.  
\v 14 Oi ko Aso kamânân âim muyageniŋgâm waŋgâyân zâi niŋgiri ârândâŋ âiwen. Âimŋâ Mitilene kamânân takâwen.  
\v 15 Zobâ sirâm ŋâin âim Kio hân walâwen. Zobâ sirâm ŋâin Samo kamânân takâwen. Zobâ sirâm ŋâin Milete kamânân âi takâwen.  
\v 16 Paulo zâk Yerusalem kamânân kek âibat sâm Epeso kamânân mân âim Milete kamânân arip. Asia hânân ândei Yuda zeŋgât kendon Pentekos, zorat narâk walâbapkât op Yerusalem kamânân kek âibatkât sâip.   
\s1 Epeso kamânân gâbâ Yesugât kâmut galem a gâne den dâzâŋgoip.  
\p
\v 17 Milete kamânân gamŋâ Pauloŋâ a sâŋgonzâŋgoi Epeso kamânân âim Yesugât kâmut zeŋgât galem a diiziŋgâne gawe.  
\v 18 Gane Pauloŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Nâ Asia hânân gam zeŋgâren nep tuum gâwan. Zo topŋan gâbâ nâŋgâm naŋge.  
\v 19 Nâ a ginŋandâ Kembugât kore op ândiwan. Oi Yuda zen kâsa otninetâ sâknam kwâkŋan ândim isem ândiwan.  
\v 20 Oi den dâzâŋgobatkât ŋâi mân ziap. Zen âlip upigât den siŋgi âlipŋâ sombemân sot mirin aksik dâzâŋgowan.  
\v 21 Oi Yuda a sot Grik a, zen umziŋ melâŋâ Anutu mâteŋan Kembuniŋâ Yesu Kristo nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâbigât dâzâŋgowan.   
\p
\v 22 Irak ko Kaapumŋâ umnan saam diinigi Yerusalem kamânân âibâman. Zoren aria kut ŋâi ŋâi otnibi, zo mân nâŋgan.  
\v 23 Ka Tirik Kaapumŋâ itâ tirâpnogap. Zoren aria tâk namin nâbane tap sâknam nâŋgâbat.  
\v 24 Nâ ândiândinaŋgât nâŋgâm keŋgât mân uan. Nâ ândiândinâ mân aŋgân kârâbat. Kembu Yesuŋâ nep diŋ sâm nigip, zorik tuum âibatkât nâŋgan. Anutu um lumbeŋaŋgât den siŋgi sa laŋ kârâbapkât nep diŋ sâm nigip.   
\p
\v 25 Oi ŋâi sa nâŋgânek. Nâ Anutu um topŋan ândiândigât den siŋgi dâzâŋgom osetziŋan ândia nikme, zo dum zagâtŋâ sâŋgânâ mân nikpi.  
\v 26 Itârâŋ dâzâŋgua nâŋgânek. Zeŋgâren gâbâ ŋâi tâmbetagobap, zorat tosa nâgâren mân zimbap.  
\v 27 Wangât, nâ Anutugât den siŋgi âlip zo aksik dâzâŋgowan. Ŋâi mân birâwan, zorat tosa nâgâren mân ziap.  
\v 28 Zen ziiŋak galem oraŋgâm kâmut gakâziŋâ galemziŋ upi. Tirik Kaapumŋâ zo zeŋgât galem a sâm zâmbarip. Kembugât kâmut zo Yesu zâkŋâ gilâmŋandâ kwâlâziŋgip, zen galem otziŋgâm ândibi.   
\p
\v 29 Nâ itâ nâŋgan. Nâ birâziŋgâm aria a nâmbutŋâ zen wâu ulin yatâ tâmbetzâŋgonam gabi.  
\v 30 Oi osetziŋan gâbâ a nâmbutŋâ muyagemŋâ zen a nâmbutŋâ zeŋgât a upigât den bâliŋ sâm um gulip kwatziŋgâbi.  
\v 31 Zorat zen galem oraŋgâm ândibi. Kendon patâ karâmbut zorat umŋan sirâm ŋâtik zo girem den dâzâŋgom isem gâwan. Zen zorat nâŋgâm ândibi.  
\v 32 Oi nâ Anutugâren zâmbansan. Zen Anutugât lumbeŋâ den zo nâŋgâm ândibi. Yatâ utne Anutuŋâ tânzâŋgoi bonŋâ muyagibi. Yatâ opŋâ a ambân mem kubikziŋgip, zen sot opŋâ bonŋâ muyagibi.   
\p
\v 33 Nâ a ŋâigâren kât sikum mot mân mimbatkât sâwan.  
\v 34 Ninâ sot arâpnâ neŋgât bitnandâ tuuga muyagei mem nem ândiwen, zo âlip nâŋge.  
\v 35 Nâ mâtâpŋâ dâzâŋgom naŋgâwan. Zen nep kâtigem tuune kât mot muyagei a ambân kanpitâ zo ziŋgâbigât mân kwakpi. Mâtâp zo tirâpzâŋgowan. Oi yatik opŋâ zen Kembu Yesu den itâ sâip, zo nâŋgâm ândibi. Den zo itâ,  
\q1 ‘Kut ŋâi ŋâi mimiŋ, zo âlipŋâ. Ka kut ŋâi ŋâi ziŋgâziŋgâŋ, zorâŋ umâlep zâizâiŋ.’”   
\p
\v 36 Paulo zâk den yatâ sâm dâzâŋgom simin liim zen sot ninâu sâip. Ninâu sâi isemŋâ lum kândât kelikŋâ pane arip.  
\v 37-38 Oi itâ sâm dâzâŋgoip, “Zen dum zagâtŋâ sâŋgânâ mân nikpi.” Yatâ sâi umziŋ bâliŋ oi zo yatâ lum kândâtŋâ kelikŋâ diim waŋgâyân âi parâwe.   
\c 21  
\s1 Paulo Yerusalem kamânân âibam waŋgâyân zarip.  
\p
\v 1 Oi nen zâmbamŋâ tâŋtâŋ âimŋâ hân ŋâi kutŋâ Koo, zoren takâwen. Mirâ haŋsâi Rodo hânân âim zobâ Patara kamânân âi takâwen.  
\v 2 Kamân zoren waŋgâ ŋâi Poinike hânân âibam op tâi zoren zâiwen.  
\v 3 Zobâ âimŋâ Kipiro hân egindâ yaŋgâgen tâi ek walâm âiwen. Âi Siria hânân âim Tiro kamânân takâwen. Zoren waŋgâŋâ sikum pam tâip.  
\v 4 Pam tâi nen kamânân zâi Yesugât kâmut muyageziŋgâm sirâm nâmburân zagât tarâwen. Oi Tirik Kaapumŋâ otziŋgi Pauloŋâ Yerusalem kamânân mân âibapkât sâwe.  
\v 5 Zoren ândeindâ waŋgâ âiâiŋ narâk oi a ambân sot katep zen aksik diiniŋgâm kamân âkŋan sagân geiwen. Geimŋâ simin liim ninâu sâwen.  
\v 6 Ninâu sâmŋâ âbânaŋgâm zen kamânân zâine nen waŋgâyân zâiwen.   
\s1 Propete Agaboŋâ Paulogât den sâip.  
\p
\v 7 Oi Tiro kamânân gâbâ Tolemaio kamânân takindâ waŋgâyân âiâiŋâ zo âkip. Yesugât kâmut ŋâtik kânok zen sot ziwen.  
\v 8 Haŋsâi kamân zo birâm Kaisarea kamânân âi takâm Pilipogât mirin zâiwen. Pilipo zâk mârum a nâmburân zagât nalem kâsâpkum ziŋgâmarâwe, zeŋgât kâmurân gok. Zâkkât mirin zâiwen.  
\v 9 Zâkkât bârarâp kimembut sigan ândiwe. Zen Propete yatâ op Kembugât den sâmarâwe.   
\p
\v 10 Oi sirâm nâmbutŋâ zoren tâindâ Yuda hânân gâbâ Propete ŋâi kutŋâ Agabo, zâk neŋgâren gâip.  
\v 11 Gamŋâ Paulogât inzutŋâ memŋâ zikŋâ kiŋ bik saamŋâ itâ sâip, “Tirik Kaapumŋâ itâ sap, ‘Inzut zi mariŋâ zâk Yerusalem kamânân zari Yuda a ziŋâ itâ okŋaŋgâm kamân ŋâin gok zeŋgât bitziŋan pambi.’”   
\p
\v 12 Den yatâ sâi nen sot kamân mâirâp nen aksik Paulo Yerusalem kamânân mân zâibapkât sâwen.  
\v 13 Dukuindâ itâ sâip, “Zen wangât isem umbâlâ otnige? Nâ Kembu Yesugât op mumbatkât mân keŋgât uan.”  
\v 14 Den dukuindâ mân nâŋgâm kâtigei birâm itâ sâwen, “Kembugât den kâtigibap.”   
\s1 Paulo zâk Yerusalem kamânân zarip.  
\p
\v 15 Narâk zo âki Yerusalem kamânân zâinatkât kubikaŋgâwen.  
\v 16 Oi Kaisarea kamânân gâbâ Yesugât kâmut zeŋgâren a nâmbutŋâ ziŋâ diiniŋgâm Ŋasoŋ zâkkât mirin nâmbarâwe. Ŋasoŋ zâk mârumŋan Kembugât a oip. Zâk Kipiro gokŋâ.  
\v 17 Oi zobâ âi Yerusalem kamânân takindâ Yesugât kâmut nâmbutŋâ ziŋâ sâtâre op buku otniŋgâwe.   
\p
\v 18 Haŋsâi Paulo sot nen ârândâŋ Yakobogâren âiwen. Zâi tâindâ Yesugât kâmut galem a zen gawe.  
\v 19 Gane Pauloŋâ bitziŋ kom Anutuŋâ mam okŋaŋgi kamân ŋâin gok zeŋgâren nep tuugip, zorat den siŋgi dâzâŋgom naŋgip.   
\s1 Paulo zâk zeŋgât den nâŋgip.  
\p
\v 20 Pauloŋâ den siŋgi dâzâŋgom naŋgi nâŋgâm Anutu sâm âlip kwâkŋaŋgâmŋâ itâ sâm dukuwe, “Bukuniŋâ Paulo, nâŋgat. Yuda a doŋbep patâ Yesugât kâmut op ândie. Zen aksik Mosegât gurumin den lum kâtigie.  
\v 21 Gâgât den itâ gâi nâŋgâme, ‘Yuda a hân ŋâin âi ândie, zen Mosegât den birâbigât dâzâŋgomap. Zen murarâpziŋâ mân kwabâ kwatziŋgâbigât dâzâŋgomap. Sâkurâpniŋaŋgât gurumin den, zo mân lubigât sâmap.’  
\v 22 Kamân ziren Yuda aŋâ gâgât yatâ nâŋgâme, gât ko dap utnat?  
\p Gâ Yerusalem kamânân gaat, zorat siŋgi nâŋgâm naŋgâbi. Nâŋgâmŋâ mindubi.  
\v 23 Gât ko nen den ŋâi dâgogindâ zo upan. Neŋgâren a kimembut ândie. Zen Anutu mâteŋan den sâm kâtigem kâukziŋ mân mânâŋgât ândime.  
\v 24 Oi gâ zeŋgâren târokwatgigindâ sii nalem kwâlâna om kâukziŋ mânâŋgâtpi. Gâ yatâ otna a ambân zen gek itâ nâŋgâbi, ‘Zâkkât den nâŋgâwen, zo bon buŋâ. Zâk gurumin den lum ândimap.’  
\v 25 Hân ŋâin gokŋâ ziŋ Yesugât kâmut urâwe, zeŋgât den itâ sâwen, ‘Zen nalem bem lopiogât siŋgi sâne mân nimbi. Zuu gilâm sot zuu gilâmziŋoot mân nibi. Ap ambin, zet mân birâyaŋgâbabot.’ Zo yatâ sâm kâtigiwen.”   
\p
\v 26 Yatâ sâne Paulo zâk dinziŋâ nâŋgâm a kimembut zeŋgâren târokwâip. Haŋsâi too saŋgonŋâ tirik namin zâiwe. Sâkziŋ kubikaŋgâm Anutugât siŋgi nalem pânam utnetâ Pauloŋâ tirik namâ galem a zorat dukuip.   
\s1 Pauloŋâ tirik namin zari gâsuwe.  
\p
\v 27 Nep mâme ŋâi âkââkâŋan Pauloŋâ tirik namin zâi tâi Asia hânân gâbâ Yuda a nâmbutŋâ ziŋâ zâk ekŋâ a aksik kâsa okŋaŋgânat sâm gâsuwe.  
\v 28 Gâsumŋâ den kâtikŋâ sâm sâwe, “O Isirae a, ga betniŋan minek. A zirâŋ hânŋâ hânŋâ ândim Yuda a kâsa otniŋgâmŋâ Mosegât den sot tirik namâ zorat mem gei kwâkwat den sâm dâzâŋgomap. Oi tirik namâniŋan Grik a diiziŋgi zâine mân dâp uap.”  
\v 29 Paulo zâk Epeso kamânân gokŋâ Toropimo, Yuda a buŋ, zâk sot kamânân âim gâitâ ekŋâ zorat sarâ itâ sâwe, “Pauloŋâ tirik namin diim zâim geip.”   
\p
\v 30-31 Paulo zâk yatâ oip sâne kamân mâirâp ziŋ aksik umziŋ bâliŋ oi zaatŋâ mindum gawe. Oi a nâmbutŋandâ Paulo gâsum diimŋâ tirik namin gâbâ âkŋan giwe. Diim gine mâtâp dooŋguwe. Paulo gâsumŋâ kune mumbapkât utne siŋgi zo Roma kâwali a galem zâkkâren ari itâ nâŋgip, “Yerusalem a zen aksik kâsa gâsâyague.”  
\v 32 Den yatâ nâŋgâmŋâ zorâŋak kâwali a galem patâŋâ arâpŋâ sâtŋâ sot yen gâsuziŋgi sârârâk kârâm âiwe.  
\p Oi Yuda a zen Paulo kom tatne kâwali a galem patâ sot kâwali a, zen gane ziŋgit birâwe.  
\v 33 Oi kâwali a galem patâŋâ ga Paulo bitziŋan gâbâ betziŋan mem sâi tâk kâtikŋandâ saawe. Oi Paulogât topŋâ sot kut ŋâi ŋâi oip, zorat mâsikâziŋgip.  
\v 34 Mâsikâziŋgi a ambân zen den ŋâi sâne nâmbutŋandâ den laŋ gulip sâwe. Yatâ sâne den zo top mân nâŋgâm sâi kâwali a ziŋ gâsu diim namâziŋan âiwe.  
\v 35 Oi Paulo tiregân gâi a doŋbep patâ ziŋâ mindum mâtâp dooŋguwe. Dooŋgune kâwali a ziŋâ Paulo gâsum bitziŋâ kwâkŋanâk mem namin zâiwe.  
\v 36 A aksik patâ moliziŋgâm gam den yu kambâŋ sâm itâ sâwe, “A zo kune buŋ oik.”   
\p
\v 37 Paulo diim namin baginâ sâne Pauloŋâ kâwali a galem dukum sâip, “Nâŋgânina den ŋâi dâgobâ.” Sâi kâwali a galemŋâ sâip, “Gâ dap op Grik denân sat?  
\v 38 Mârumâk Aigita a ŋâiŋâ a kutâ kunat sâmŋâ a 4 tausen diiziŋgi hân a mân ândiândiŋan âiwe. Gâ a zo mo ŋâi?”  
\v 39 Yatâ sâm mâsiki Pauloŋâ itâ sâip, “Nâ Yuda a. Kilikia hânân Taso kamân patâ, zo gokŋâ. Gâ nâŋgânina den ŋâi dâzâŋgobâ.”  
\v 40 Oi nâŋgâŋaŋgi Paulo zâk tiregân kin a den hiriŋsâbigât bikŋandâ dâp oi zen hiriŋsâne Yuda ziiŋ denân itâ sâm dâzâŋgoip.   
\c 22  
\s1 Pauloŋâ Yuda a Yerusalem kamânân den dâzâŋgoip.  
\r (Apo 9:3-19; 26:12-18)  
\p
\v 1 “Bukurâpnâ sot patârâpnâ, nâ den sa nâŋgânek.”  
\v 2 Paulo zâk yatâ sâm Yuda a ziiŋâ denân dâzâŋgoi hiriŋsâm den mân sâm tarâwe.  
\v 3 Oi târokwap dâzâŋgoip, “Nâ Yuda a. Kilikia hânân Taso kamânân muyagewan. Oi kamân ziren ga ekap namin ândim lâmbarâwan. A patâ Gamalie, zâkkât um topŋan ândia sâkurâpniŋaŋgât gurumin den zo kwâkâm nigi nâŋgâwan. Oi zen itârâŋ ue, zo yatik nâ Anutugât gurumin den kâtigem lum ândiwan.  
\v 4 Oi Yesugât kâmut zi buŋ upi sâm nâ kâsa otziŋgâm a sot ambân aksik saaziŋgâm tâk namin zâmbam ândiwan.  
\v 5 Tirik namâ galem a patâ sot a sâtŋâ, zen nâgât topnâ âlip nâŋge. Zen bukurâpniŋ Damasiko kamânân ândime, zeŋgât ekap kulemgum nine itâ sâm âiwan, ‘Ândi a ambân Yesu nâŋgâm pâlâtâŋ kwapme, zen gâsuziŋgâm diiziŋgâm Yerusalem kamânân ga hâuŋâ sâknam ziŋgâbi.’   
\p
\v 6 Yatâ sâm mâtâbân âim mirâ bâkŋan oi Damasiko mâte ua sumbemân gâbâ kârâp âsakŋâ patâ nâgâren âsageip.  
\v 7 Âsagei hânân gei zemŋâ den itâ muyagei nâŋgâwan, ‘Saulo, Saulo, gâ wangât nom ândimat?  
\v 8 Oi nâŋâ sâwan, ‘Kembu, gâ ŋâi?’ Sa itâ dâtnogip, ‘Gâ nom ândimat. Nâ Yesu Nasarete gokŋâ.’  
\v 9 A nâ sot ândiwe, zen kârâp âsakŋik igâwe. Den ko mân nâŋgâm kwâtâtiwe.  
\v 10 Oi nâŋâ sâwan, ‘Kembu, Nâ dap upatkât sat?’ Sa Kembuŋâ itâ sâm dâtnogip, ‘Zaat Damasiko kamânân âiban. Zoren âina a ŋâiŋâ nep tuubangât dâgobap.’  
\v 11 Oi kârâp âsakŋâ patâgât sinnâ bâpsâipkât eksandâ ŋâtâtiksâi bukurâpnâ zen bitnan gâsunine Damasiko kamânân âiwen.   
\p
\v 12 Kamân zoren a ŋâi ândeip, kutŋâ Anania. Zâkŋâ gurumin den lum ândeip. Yuda a zoren ândiwe, zen zâkkât nâŋgâne a âlipŋâ oip.  
\v 13 A zorâŋ nâgâren ga itâ sâm dâtnogip. ‘Bukunâ Saulo, gâ siŋgâ ânâŋgârik.’ Sâi zorenâk sinnâ ânâŋgâri egâwan.  
\v 14 Oi den itâ sâm dâtnogip, ‘Sâkurâpniŋaŋgât Anutu, zâk mârum zâkkât nepŋâ tuubangât gâsum sâlâpgogip. Gâ Anutugât kore mâman a târârak Yesu ikpangât sot diŋâ nâŋgâbangât sâip.  
\v 15 Gâ kut ŋâi egin sot zâkkât siŋgi den, zo a ambân aksik dâzâŋgoban.  
\v 16 Oi zi wangât mambât yen ândiat? Gâ zaat Yesu bimbi kwâkŋaŋgâna too sâŋgongiga Yesuŋâ tosagâ gulipkubap.’  
\v 17 Yatâ opŋâ mâik ŋâi tap nâŋgâm ko Yerusalem kamânân âburem gam tirik namin zâim ninâu sâm umanân Yesu egâwan.  
\v 18 Eksa itâ dâtnogip, ‘Kamân zirat a, zen gâgât lâuyân gâbâ nâgât den siŋgi nâŋgâm birâbi. Zorat gâ kek Yerusalem kâmân birâm âi.’  
\v 19 Sâi nâ den hâuŋâ itâ dukuwan, ‘Kembu, nâ arâpkâ mâpâmâpâse namin muyageziŋgâm gâsuziŋgâm zâŋgom tâk namin zâmbam ândiwan. Oi zo kamân zirat mariŋâ âlip nâŋge.  
\v 20 Oi gâgât den sâsâŋ a Setepano kunam hâmbâziŋ kwâkâm kinnâ topŋan pamŋâ kune nâŋga âlip oip. Oi nâ zeŋgât hâmbâ galem orâwan. Oi zo kamân zirat a ambân nâŋgâm naŋgegât gâgât siŋgi âlip dâzâŋgobat.’  
\v 21 Yatâ sa Kembuŋâ itâ dâtnogip, ‘Gâ zaat kubikaŋgâna hân ŋâin gok zeŋgâren sâŋgongoga âiban.’”   
\s1 Paulo tâkŋâ lapitnâ sâm birâwe.  
\p
\v 22 A zen kindap kwap Pauloŋâ hân ŋâin gokŋâ ziŋâ Anutugât siŋgi upigât sâi nâŋgâne mân dâp oi den yu kambâŋ sâm itâ sâwe, “A zo kune moik. A yatâ zo zâk ândei mân dâp upap.”  
\v 23 A ziŋâ zo yatâ sâm yu kambâŋ hâmbâziŋ kwâkâm suundum sot mâpot pane zâim geip.  
\v 24 Kâwali a galem patâŋâ sâi arâpŋâ Paulo diim namâ kâligen zâiwe. Oi zoren a zen wangât den doŋbep se sâmŋâ zorat topŋâ sâm muyagei nâŋgânat sâm tâkŋâ lapitpigât sâm ziŋgip.  
\v 25 Oi zen tâkŋâ lapitnamŋâ inzutŋâ saane ko Pauloŋâ a sâtŋâziŋâ itâ sâm mâsikip, “Zen dâp yatâ Roma a diŋâ mân nâŋgâmŋâ tâkŋâ lapitne dâp upap?”   
\p
\v 26 Yatâ sâi a sâtŋâziŋandâ patâgâren âi dukum sâip, “Dap utnat? A zi Roma a bonŋâ.”  
\v 27 Sâi kâwali a zeŋgât galem a patâ, zâkŋâ Paulogâren âi mâsikâm sâip, “Gâ sâ. Gâ perâkŋak Roma a?” Sâi Pauloŋâ sâip, “Zo perâkŋak.”  
\v 28 Sâi Galem a patâŋâ itâ sâip, “Nâ a yenŋandâ kât doŋbep pamŋâ Roma a orâwan.” Sâi ko Pauloŋâ sâip, “Nâ âsaâsaginâ Roma a.”  
\v 29 Yatâ sâi Paulo lapitnam urâwe, zo birâwe. Oi kâwali a zeŋgât galem a patâ, zâk den zo nâŋgâm wangât yatâ uan sâm pârâkpam keŋgât oip.   
\p
\v 30 Haŋsâi kâwali a zeŋgât galem a patâ, zâkŋâ Yuda a wangât sâm Paulo nâŋgâm bâliŋ kwâkŋaŋge sâm zorat topŋâ nâŋgâbat sâm tirik namâ galem a patâ sot a sâtŋâ sâi aksik mindunetâ Paulo tâkŋâ olaŋ diim gâi minduminduyân pâip.   
\c 23  
\s1 Paulo zâk a sâtŋâ zeŋgât minduminduyân den sâip.  
\p
\v 1 Paulo zâk a sâtŋâ sen tâpâk ziŋgit itâ sâm dâzâŋgoip, “A bukurâpnâ, Anutugât mâteŋan târârak ândim gâwan. Aŋunnaŋgât mân opman.”  
\v 2 Yatâ sâi ko tirik namâ galem a patâ Anania, zâkŋâ a ziŋâ lâuŋan kumbigât sâip.  
\v 3 Sâi Pauloŋâ itâ sâm dukuip, “Sâkkâ ko tobat âlipŋâ. Umgâ ko bâliŋâ. Gâ Anutuŋâ gobap. Gâ Mosegât gurumin den lum nâgâren den kubikkubik tuubam sat. Ka Mosegât gurumin den kom nobigât dâzâŋguat.”  
\v 4 Yatâ sâi a kirâwe, zen Paulo itâ sâm dukuwe, “Gâ wangât Anutugât tirik namâ galem a patâ zo sâm bâliŋ kwâkŋâŋgat?”  
\v 5 Sâne Pauloŋâ itâ dâzâŋgoip, “Bukurâp, zâk a patâ ândiap, zo mân nâŋgâm den zo san. Kembugât ekabân den ŋâi itâ kulemguwe, ‘Gâ a ambân zeŋgât galem a mân sâm bâliŋ kwâkŋaŋgâban.’ Nâ den zo nâŋgâman.”   
\p
\v 6 Oi a sâtŋâ kâmut tarâwe, zen nâmbutŋâ Sadukaio a ândiwe. Nâmbutŋâ ko Parisaio a ândiwe. Paulo zâk zo ek nâŋgâm den mem zâi pam itâ sâm dâzâŋgoip, “A bukurâpnâ, nâ Parisaio a. Sâkurâpnâ zen Parisaio a ândiwe. Parisaio a nen momŋâ zaatnat sâmen. Momŋâ zaatzaatŋâ, den zo luman, gât ko denân nâbanse.”   
\p
\v 7 Den yatâ sâi Parisaio a sot Sadukaio a, zen den sâm kwâkâyaŋgâne kâsâp muyageip.  
\v 8 Sadukaio a zen mumuŋan gâbâ zaatzaat sot sumbem a sot um dâp zo mân ziap sâmarâwe. Ka Parisaio a zen kut ŋâi ŋâi zorat nâŋgâne bon opmap.  
\v 9 Oi zorat minduminduziŋan den sârek patâ âraguwe. Yatâ opŋâ Parisaio a zeŋgât kâmurân gâbâ Kembugât gurumin den galem a nâmbutŋâ zen zaatŋâ den kârâpŋoot itâ sâwe, “Nen a zi egindâ tosaŋâ buŋ uap. Sumbem a mo a tabâŋâ ziŋâ den dukuwe oi ko dap sânat?”   
\p
\v 10 Oi den kârâpŋoot âragunetâ kâwali a galem a patâ zâk Paulo kumbegât keŋgât op sâi arâpŋâ kâmut ziŋâ geim Paulo osetziŋan gâbâ gâsum diim namâziŋan zâiwe.   
\p
\v 11 Ŋâtik zoren Kembuŋâ muyagem Paulo gootŋan kin itâ sâip, “Gâ mân keŋgât ot. Ziren Yerusalem kamânân nâgât den siŋgi sâm muyagiat, zo yatik Roma kamânân sâm muyagiban.”   
\s1 Yuda a nâmbutŋâ Paulo kunam sâwe.  
\p
\v 12 Haŋsâi Yuda a nâmbutŋandâ den itâ sâm saawe, “Nen nalem birâm yenâk ândinat. Paulo kom ko nem ândinat.” Yatâ sâm Anutu mâteŋan den zo sâm kâtigiwe.  
\v 13 A teŋgâziŋ 40 yatâ zorâŋ den zo sâwe.  
\v 14 A zo zeŋgâren gâbâ nâmbutŋandâ tirik namâ galem a patâgâren âim itâ sâwe, “Nen nalem birâm ândimŋâ Paulo kom nalem ninatkât sâm kâtigien.  
\v 15 Zorat gâ sot a sâtŋâ zen kâwali a patâgâren den itâ pane âibap, ‘Gâ Paulo sâŋgonguna gâi zâkkât diŋâ sâm kubiknat.’ Oi dinziŋâ nâŋgâm Paulo sâŋgongoi mâtâbân gâi kunat.”   
\s1 Paulo biitŋandâ kâmbamgât den sâm muyageip.  
\p
\v 16-17 Oi Paulogât biitŋandâ kâmbamgât den zo nâŋgip. Nâŋgâmŋâ kâwali a zeŋgât namin bagim aniŋâ dukuip. Dukui ko Pauloŋâ kâwali a zeŋgât a sâtŋâ ŋâi konsâm itâ dukuip, “Gâ kâtep zi kâwali a patâgâren diim âina den ŋâi dukubap.”  
\v 18 Sâi a zorâŋ katep zo diim patâŋaŋgâren âim itâ dukuip, “A tâk namin taap, kutŋâ Paulo, zâkŋâ noonsâm dâtnogi katep zi diim gaan. Katep zirâŋ den ŋâi dâgobap.”  
\v 19 Yatâ sâm dukui kâwali a galem patâŋâ katep bikŋan gâsum diim ginŋan âim mâsikâm sâip, “Den dap dâtnoban?”  
\v 20 Mâsiki katepŋâ itâ sâm dukuip, “Yuda a zen gâgâren den pane gâbapkât den saage. Mukan Paulo minduminduziŋan diim âine topŋâ sâm muyagibapkât dâgobi.  
\v 21 Dâgone dinziŋâ mân nâŋgâban. A 40 yatâ zorâŋ Paulo kunam se. Zen nalem birâm ândim Paulo kom nalem ninatkât se. Oi zen Paulo kunam mâtâbân mambât te.”  
\v 22 Katep zorâŋ den yatâ sâi kâwali a galemŋâ den itâ sâm sâŋgongoip, “Gâ den dâtnogat, zo a ŋâi mânâk dâzâŋgoban.”   
\s1 Kâwali a ziŋâ Paulo Kaisarea kamânân diim âiwe.  
\p
\v 23 Oi kâwali a galem a patâŋâ kâwali a sâtŋâ zagât diizikâm itâ sâm dâzâkoip, “Zet sâitâ kâwali a ki mâtâp âiâiŋâ 2 handeret sot kâwali a bâu biosi kwâkŋan âiâiŋâ 70 sot liŋgip kâlâu a 2 handeret zorâŋâ kubikaŋgâm ŋâtikkât narâk nâmburân kimembut, narâk zoren Kaisarea kamânân âibi.  
\v 24 Oi Paulogât bâu biosi ŋâi kwâkŋan tâpapkât kubikpi. Oi mulunâk galem okŋaŋgâm Roma a kutâ Pelikigâren diim âibi.”   
\p
\v 25 Oi Kâwali a galem a patâŋâ Pelikigât ekap ŋâi itâ kulemgoip,   
\q1
\v 26 “Klaudio Lisia, nâŋâ a kutâ âlipŋânâ Peliki, gâgât ekap zi kulemguan.  
\v 27 Kâwali a ziŋ a ŋâi diim ge. Zo Yuda a ziŋ kune mumbam oi a zo Roma a nâŋgâmŋâ sa kâwali anâ sot âimŋâ bitziŋan gâbâ mâkâwen.  
\v 28 Oi denân parâwe, zorat topŋâ nâŋgâbat sâm a sâtŋâ minduminduyân diim âiwan.  
\v 29 Diim âim ziiŋaŋgât gurumin den sâne itâ nâŋgâwan. Kut ŋâi ŋâi oip, zorâŋ kâmbam mo tâk namin tâtat, zorat dâp mân uap.  
\v 30 Oi a nâmbutŋâ ziŋâ Paulo sipkum kunam utne gâgâren sâŋgogua gaap. Oi den sâkŋanâk sâme, zen sâŋgonzâŋgua gâgâren gam diŋâ dâgobi.”  
\p Ekap yatâ zo kulemgum kâwali arâpŋâ ziŋgâm mem âibigât sâip.   
\p
\v 31 Oi Kâwali a zen patâgât den lumŋâ ŋâtigân Paulo diim âim Antipatri kamânân takâwe.  
\v 32 Haŋsâi kâwali a nâmbutŋâ kamânziŋan puriksâne kâwali a biosi kwâkŋan tâtat ziiŋik diim âim Kaisarea kamânân takâwe.  
\v 33 Takâm a kutâ ekap pindâm Paulo yatik bikŋan parâwe.  
\v 34 A kutâŋâ ekap zo sâlâpkum Paulogât hân topŋaŋgât mâsikip. Zâk Kilikia hânân gokŋâ nâŋgâm itâ sâip,  
\v 35 “A denân gâbanse, zen gane narâk zoren den kubiknat.” Yatâ sâm kâwali a zeŋgât bitziŋan pâi diim Herodegât den kubikkubik namin pam galem urâwe.   
\c 24  
\s1 Yuda a Kaisarea kamânân Paulogât den sâgânâk sâwe.  
\p
\v 1 Sirâm bâtnâmbut âki tirik namâ galem a patâ Anania, zâk sot galem a nâmbutŋâ sot a ŋâi kutŋâ Teatulo, zen Kaisarea kamânân geim Paulogât den sânam Roma a kutâgâren âiwe.  
\v 2 Âine a kutaŋâ sâi Paulo diim gane Teatuloŋâ Paulo tosaŋâŋaŋgât den itâ sâm muyageip, “A kutâ âlipŋâ Peliki, gâ âlip galem otniŋgâna lumbeŋ ândimen. Oi Yuda a kâmut nen zi betniŋan mena ândiândi âlip ândien.  
\v 3 Gâ kâmân dâp âlip galem otniŋgâmat, zorat nâŋgindâ âlip opmap.   
\p
\v 4 Oi den sa kârep opapkât nâŋgânina den pâŋkânok dâgobâ.  
\v 5 A zirat nâŋgindâ bâliŋ opmap. Yuda a hânŋâ hânŋâ den dâzâŋgom um gulip kwatziŋgâmap. A zo Nasarete gokŋâ sarâ agât arâpŋâ, zeŋgât a sâtŋâ ândiap.  
\v 6 Zâkŋâ tirik namin âim mem bâliŋ kwapâ sâi gâsuwen.  
\v 7 Niiŋâ gurumin den lum kubiknam oindâ Kawali a galemŋâ Lisia, zâk sot arâpŋâ ga diim âiwe.  
\v 8 Oi denân parâwen, nen gâgâren gânatkât sâip. Oi nen den dâgogen, zorat gikak mâsikâm topŋâ nâŋgâban.”   
\p
\v 9 Den yatâ sâi Yuda a ziŋâ bekŋan mem zorik sâwe.   
\s1 Pauloŋâ Peliki mâteŋan den torenŋâ sâip.  
\p
\v 10 Oi Pelikiŋâ bikŋâ dâp oi Pauloŋâ itâ sâip. “Gâ Yuda neŋgât hân ziren a kutâ op narâk kârep ândim gâin, zorat umâlibân den sâbat.  
\v 11 Nâ Yerusalem kamânân Anutu mâpâsibam op zâim ândia sirâm kiin zagât uap. Den zorat um zagât op a zi mâsikâziŋgâna dâgonek.  
\v 12 Nâ tirik namin mo mâpâmâpâse namin mo sombemân a ambân zen sot sârek den mân âragoindâ niŋgirâwe.  
\v 13 Oi a zirâŋâ den se, zorât bonŋâ mân tirâpgobi.   
\p
\v 14 Oi ŋâi dâgoga nâŋgâ. Mâtâp uŋakŋâ birâme, zorik ândim sâkurâpnâ zeŋgât Anutu mâpâseman. Ka Mosegât gurumin den sot Propete zeŋgât den kulemguwe, zorat nâŋga bonŋâ opmap.  
\v 15 Oi gâtâm Anutuŋâ a orot mâmeziŋ bâliŋâ sot âlipŋâ, nen mumuŋan gâbâ mâŋginiŋgi zaatnat, zo nâŋgâm ândime. Zo yatik nâ nâŋgâm ândiman.  
\v 16 Yatâ opŋâ galem oraŋgâm ândim Anutu sot a zeŋgât mâteziŋan aŋun mân op ândiman.   
\p
\v 17 Yatâ op hân kârebân ândim bukurâpnaŋgât kât mem Yerusalem kamânân gâwan.  
\v 18 Kât zo mem gam tirik namin zâim kubikaŋgâm ta muyageniwe. Zoren a kâmurân mo kwamit patâ, zoren mân tarâwan.  
\v 19 Asia hânân gâbâ Yuda a nâmbutŋâ zen tarâwe. Oi a zo ziŋâ nâgât tosa nâŋge oi ko gâgât mâtegan ga sâm muyaginek.  
\v 20 Mo a sâtŋâ mindumunduyân nâŋâ den sa tosa ŋâi muyagiwe oi ko a zi ziŋâ gâgât mâtegan sapsunek.  
\v 21 Nâ a minduminduyân den kânok sâwan. Zo nâŋgâne mân dâp oip. Zo ko den kâtik sâm itâ sâwan. Mom zaatzaatŋâ den zo sâman, zorat nâmbutŋandâ denân nâbanetâ kinzan.”   
\p
\v 22 Pauloŋâ den yatâ sâi ko Roma a kutâ Peliki, zâk Paulogât den zo mân sâm kwâkâm biri zeip. Wangât, zâk mâtâp uŋakŋâ zorat den siŋgi nâŋgip, zorat itâ dâzâŋgoip, “Kâwali a galem a Lisiaŋâ Yerusalem kamânân gâbâ gâi ko zeŋgât den sâm kwâkâbat.”  
\v 23 Yatâ sâmŋâ kâwali a sâtŋâ itâ sâm dukuip, “Gâ sâne arâpkâ zen Paulo galem op kâsa mân okŋaŋgâbi. Bukurâpŋâ, zen kut ŋâi ŋâi mem ga pindânam utne mâtâp mân dooŋgubi.”   
\s1 Paulo zâk kendon patâ zâgât tâk namin tâip.  
\p
\v 24 Sirâm nâmbutŋâ zo tapŋâ Peliki zâk ambinŋâ, Yuda gokŋâ, kutŋâ Durusila, zâk sot tapŋâ Paulo sâi gâm Kristo Yesu nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkwatŋaŋgât dâzâkoip.  
\v 25 Oi Pauloŋâ târârak ândiândiŋ sot âkŋâlegât kendon ândiândiŋ sot hâuŋâ mimiŋaŋgât narâkŋâ, zorat den sâi Pelikiŋâ keŋgât opŋâ Paulo itâ sâm dukuip, “Âlip âi ândina neŋgât kabâ ŋâi muyagei ko sa gâban.”  
\v 26 A kutâ zo Paulo kât nibap sâm narâk dâp sâi gâi zâk sot den den op ândeip.  
\v 27 Oi kendon zagât âki a kutâ ŋâi kutŋâ Porikio Pesto, zâk Peliki hâukwâip. Oi Peliki zâk Yuda a ambân umziŋ âlip upapkât Paulo tâk naminâk birâŋaŋgâm arip.   
\c 25  
\s1 Yuda a zen Pestogâren ga Paulogât den sâwe.  
\p
\v 1 Pestoŋâ nep zo mem sirâm karâmbut tap Kaisarea kamânân gâbâ Yerusalem kamânân zarip.  
\v 2 Zai taki tirik namâ galem a sot Yuda a zâizâiŋ, zen zâkkâren gamŋâ Paulogât den dukuwe.  
\v 3 Zâk nâŋgâziŋgâm sâi Paulo Yerusalem zâibapkât sâwe. (Oi zen ziiŋak mâtâbân Paulo tik tap kunat sâm, sâm kâtâŋ urâwe.)  
\v 4 Sânetâ Pestoŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Paulo zâk Kaisarea kamânân tâk namin taap. Oi zoren âburem geibâman.  
\v 5 Paulogât tosa sânam zeŋgâren gâbâ a sâtŋâ, ziŋâ nâ sot ârândâŋ geimŋâ sâbi.”   
\p
\v 6 Yatâ sâmŋâ sirâm nâmburân karâmbut mo bâzagât yatâ zo Yerusalem kamânân tap ko Kaisarea kamânân giarip. Zoren taki mirâ haŋsâi den sâsâŋ namin zâimŋâ sâi Paulo diim zâiwe.  
\v 7 Pauloŋâ zari Yuda a Yerusalem kamânân gâbâ gawe, zen haamgumŋâ tosaŋaŋgât opŋâ den doŋbep sâm kirâwe. Den sâwe, zorat bonŋâ ŋâi mân muyageip.  
\v 8 Sâne Pauloŋâ dinziŋâ mem gem itâ sâip, “Yuda a zeŋgât gurumin den sot tirik namâ sot Roma a kutâ patâ, zen mân sâm bâliŋ kwatziŋgâman.”   
\p
\v 9 Sâi Pestoŋâ Yuda a umziŋ âlip upapkât Paulo mâsikâm sâip, “Gâ dap nâŋgat? Gâ diigim Yerusalem kamânân zâim zoren diŋgâ sâm kwâkâbâ?”   
\p
\v 10 Sâi Pauloŋâ itâ sâm dukuip, “Buŋâ. Nâgât den ziren sâm kwâkâban. Roma a kutâ patâ Sisagât namâ zi. Gâ gikâk nâgât topnâ nâŋgat. Nâ Yuda a mân bâliŋ otziŋgâwan.  
\v 11 Nâ tosa patâ muyagem sâi ko nobâ sâna sâknâ mân aŋgân kârâbam. Zen nâgât sâknanâk se, gât ko zeŋgât bitziŋan mân nâbanban. Zorat Roma a kutâ patâ Sisa dinnâ sâm kwâkâbapkât san.”  
\v 12 Yatâ sâi Pesto sot arâpŋâ zen mindum den âragumŋâ Pestoŋâ Paulo itâ sâm dukuip,  
\p “A kutâ patâgât sat, zorat a kutâ patâgâren âiban.”   
\s1 A kutâ Agripaŋâ Pestogâren gâi Paulogât den dukuip.  
\p
\v 13-14 Sirâm nâmbutŋâ âki a kutâ Agripa sot ponâŋâ Beanike zet Kaisarea kamânân geim Pesto buku okŋaŋgâm sirâm nâmbutŋâ zâk sot tâtat mâme oitâ Pestoŋâ Paulogât den siŋgi a kutâ itâ sâm dukuip, “Pelikiŋâ tâk namâŋan a ŋâi pam ari zi taap.  
\v 15 Oi nâ Yerusalem kamânân zariandâ Yuda a zeŋgât tirik namâ galem a sot a zâizâiŋ zen nâgâren mindumŋâ a zo kua mumbapkât sâwe.  
\v 16 Oi nâ den torenŋâ itâ sâm dâzâŋgowan, ‘Roma a nen dengârâk op a kâmbamân mân zâmbanmen. Oi nen itâ upmen. A toren toren minduziŋgindâ torengoot sâi torengoot sâi yatâ sâme.’   
\p
\v 17 Yatâ dâzâŋgua zen gane haŋsâi den namin zâim Paulo sot Yuda a minduziŋgâwan.  
\v 18-19 Oi Yuda a ziŋâ zâkkât bâliŋâ ŋâi sâbi sa ko zen Yuda a ziiŋaŋgât gurumin den, zorat âragwâragu urâwe. Oi a mumuŋâ ŋâi Yesu, zâkkât den mem ândiwe. A zorat Pauloŋâ itâ sâmap, ‘Zâk zaat ândiap.’  
\v 20 Nâ den zorat kwakŋâ Paulo Yerusalem kamânân zari diŋâ sâm kwâkâbatkât dukuwan.  
\v 21 Dukua Paulo zâk Roma a kutâ patâŋâ diŋâ kwâkâbapkât sâip. Oi Roma a kutâgâren âibapkât tâk namin mambât ândiap.”  
\v 22 Pestoŋâ yatâ sâm dukui Agripaŋâ sâip, “Nâ a zorat diŋâ naŋgâbatkât otnigap.” Sâi Pestoŋâ itâ sâip, “Âlip. Mukan diŋâ nâŋgâban.”   
\s1 Pauloŋâ a kutâ Agripagât mâteŋan kirip.  
\p
\v 23 Mirâ haŋsâi Agripa sot Beanike zet a kutâ neulezikŋoot den namin zâiwet. Oi kâwali a patâ sot kamân zorat a zâizâiŋ, zen molizikâne ârândâŋ zâiwe. Zâinetâ Pestoŋâ sâi Paulo diim zâiwe.  
\v 24 Diim zâine Pestoŋâ den itâ sâip, “A kutâ Agripa sot a nen sot zi te, zen dâzâŋgua nâŋgânek. A kinzap, zirat opŋâ Yuda a pisuk Yerusalem kamânân sot ziren, zen zâkkât tosagât den sâm den kwamit patâ itâ sâwe, ‘Zâkŋâ ândei mân dâp upap.’  
\v 25 Zen yatâ sâwe. Nâ ko tosaŋâ kârua kâmbamgât siŋgi mân uap. Oi Roma a kutâ patâgât sâipkât zâkkâren sâŋgongua âibap.  
\v 26 Oi zâkkât tosa mân muyagemŋâ a kutâ patâgât ekap kulemgubâ sâm kwaksan. Zorat a zi, zeŋgâren sot a kutâ Agripa, gâgât mâtegan ga kinzap. Oi zâkkât topŋâ sâi nâŋgindâ diŋâ ekabân kulemguandâ âibap.   
\p
\v 27 Nâ tâk namâ a ŋâi tosaŋaŋgât den mân kulemgum yenâk Roma kamânân sâŋgongua ari mân dâp upap.”   
\c 26  
\s1 Pauloŋâ Agripa sot Pesto, zekât mâtezikŋan den sâip.  
\r (Apo 9:3-19; 22:6-16)  
\p
\v 1 Agripaŋâ Paulo itâ sâm dukuip, “Gikak topkâ sâna nâŋgânâ.” Sâi Pauloŋâ bikŋâ pamŋâ den itâ sâm dâzâŋgoip,  
\v 2 “Yuda a ziŋâ denân nâbanse, zorat torenŋâ a kutâ Agripa mâtegan sâbatkât umnâ âlip uap.  
\v 3 Gâŋâ Yuda a neŋgât orot mâmeniŋâ sot kut ŋâi ŋâi upmen, zo topŋâ nâŋgâm naŋgat. Nâŋgânina den siŋgi kârep patâ sa mân âkon upan.   
\p
\v 4 Nâ katepnan gâbâ Yerusalem kamânân bukurâpnâ osetziŋan ândia orot mâmenâ zo ek nâŋgâwe.  
\v 5 Zen nâgât topnâ ek naŋgâweŋâ mân se. Nâ Parisaio a zeŋgât oserân ândim lâmbarâwan. Sâkurâpniŋ zeŋgât gurumin den zo lum ândim kâtigewan.  
\v 6 Nâ tâk namin zeman, zo ŋâigât buŋâ. Anutuŋâ âse sâkurâpniŋâ zeŋgât den ŋâi sâm kâtigeip. Den zo itâ. Nen ândim momŋâ zaatnat.  
\v 7 Den zo bonŋâ upapkât Isirae a kâmut kiin zagât, zen ŋâtik sirâm sâm ândime. Nâ den zorat op nâŋgâm ândia Yuda a ziŋâ denân nâbarâwe.  
\v 8 Anutuŋâ a mumuŋâ mâŋgiziŋgâmap. Zen wangât zo nâŋgâne mân orotŋâ yatâ uap?   
\p
\v 9 Nâ mârumŋan itâ nâŋgâm ândiwan. Yesu, Nasarete gokŋâ sot arâpŋâ kâsa otziŋgâm sa buŋ upigât nepnâ tuum ândiwan.  
\v 10 Yerusalem kamânân nep zo tuum ândim Yesugât a doŋbep tâk namin zâmbam ândiwan. Tirik namâ galem a patâ, ziŋâ kâmbam sot tâk namin zâmbanbatkât nep diŋ sâm nine ândiwan. A zâŋgonatkât den sâne den zo tângum sâmarâwan.  
\v 11 Yuda a zeŋgât mâpâmâpâse namâ dâp a ambân Yesugât kutŋâ sâm bâliŋan kwapigât zâŋgom sâknam ziŋgâm gâwan. Oi nâ um kâlak otziŋgâm hân ŋâin ŋâin âi zâŋgom sâknam ziŋgâm gâwan.   
\p
\v 12 Yatâ ua tirik namâ galem a patâ ziŋâ nep zo nine Damasiko kamânân âiwan.  
\v 13 Mâtâbân aria mirâ bâkŋan oi sumbemân gâbâ kârâp âsakŋâ âsagem gem nâ sot bukurâpnâ âsageniŋgip. O a kutânâ, mirâsiŋ zerâmap, zo tobat ŋâi. Zi âsakŋâ patâ, mirâsiŋ zo walip.  
\v 14 Yatâ muyagei nen hânân gei zeindâ Yuda denân den ŋâi itâ nâŋgâwan, ‘O Saulo, Saulo, gâ wangât nom ândiat? A ŋâiŋâ wâuŋâ dumunân pam diim âibam oi hârâŋsâm tâpap zo ko sâknam nâŋgâbap. Zo yatâ sâknam nâŋgâm ândiat.’  
\v 15 Oi nâŋâ itâ sâwan, ‘Kembu, gâ ŋâi?’ Sa itâ dâtnogip, ‘Nom ândimat. Nâ Yesu.  
\v 16 Gâ zaat kinan. Nâ kore anâ gâsum sâlâpgobam muyagegigan. Kut ŋâi ŋâi eksat sot kut ŋâi ŋâi gâtâm tirâpgobat, zorat siŋgi a ambân dâzâŋgom ândiban.  
\v 17 Nâ Yuda a zeŋgât bitziŋan sot hân ŋâi a zeŋgât bitziŋan gâbâ mâkâgim ândibat.  
\v 18 Nâ sâŋgongoga zeŋgâren âi siŋgi âlipŋaŋgât nep tuuna umziŋ âburibap. Zen ŋâtâtik ek birâm âsakŋan bagibi. Sataŋŋâ zaaziŋgi ândie, zo birâŋaŋgâm Anutugât a upi. Oi tosaziŋ gulipkoi nâŋgâm pâlâtâŋ kwatniwe, zeŋgât kâmurân bagim sumbemgât siŋgi upi.’ Zâk yatâ sâm dâtnogip.   
\p
\v 19 A kutânâ Agripa, nâ sumbemân gâbâ den nâŋgâwan, zo lum ândiwan.  
\v 20 Zo ko kândom Damasiko kamânân dâzâŋgowan. Oi kamân zo birâm Yerusalem kamânân âim dâzâŋgowan. Zobâ Yudaia kamânŋâ kamânŋâ âi dâzâŋgowan. Oi hân ŋâin gokŋâ, zeŋgâren âi nep tuuga umziŋ melâŋâ Anutu sot pâlâtâŋ op târârak ândibigât dâzâŋgowan.  
\v 21 Yatâ op ândiwan, zorat Yuda a ziŋâ tirik namin gâsunim mumbatkât nowe.  
\v 22 Oi Anutu zâk betnan mei siŋgi âlip sâwanŋâ sâm ândiman. Oi a zâizâiŋâ sot gigiŋâ zo dâp kânok dâzâŋgom ândiman. Mârumŋan Mose sot Propete ziŋâ bet a ŋâi muyagibapkât kânŋan sâwe, zorik sâm ândian.  
\v 23 Den zo itâ. Kristo zâk sâknam nâŋgâm mumbapkât sâsâŋâ. Oi mumuŋâ zeŋgâren gâbâ kândom op zaatŋâ zâkkât den zo Yuda sot hân ŋâin gok, zeŋgât âsakŋâ upap. Oi nâ den zo sâman.”   
\p
\v 24 Pauloŋâ yatâ dâzâŋgom tâi Pestoŋâ den kambâŋâ sâip, “Paulo, umgâ gulip oi den laŋ sat? Ekap doŋbep sâlâpkum ândina umgâ gulip oip.”  
\v 25 Sâi Pauloŋâ itâ sâm dukuip, “A kutâ âlipŋânâ, nâ umnâ mân gulip oi san. Nâ den san, zo bonŋâ sot târârakŋâ.  
\v 26 Den san, zorat topŋâ a kutaŋâ âlip nâŋgap. Oi zâkkâren aksik dukum nâŋgan. Kut ŋâi ŋâi zo tik mân muyageip, zorat a kutâ mân kwaksap.  
\v 27 A kutâ Agripâ, gâ Propete zeŋgât den nâŋgâna bon uap? Gâ nâŋgâm kwâtâtiat. Zo nâŋgan.”   
\p
\v 28 Yatâ sâi Agripaŋâ Paulo itâ sâm dukuip, “Gâ sâna mân kârep oi Kristo a opam.”   
\p
\v 29 Sâi Pauloŋâ itâ sâip, “Gâ sot a nâmbutŋâ zi tap den zi sa nâŋge, zen Kembuŋâ betziŋan mei nâ yatâ upigât san. Ka nâ tâk namin saanine ândian, zorat mân san. Den siŋgi âlipkât op san.”   
\p
\v 30 Yatâ sâi a kutâŋâ Agripa sot Pesto sot Beanike sot a nâmbutŋâ, zen zaat namin gâbâ gem âiwe.  
\v 31 Âi kinŋâ âragum sâwe, “A zi kâmbam mo tâk namâgât siŋgi mân oip.”   
\p
\v 32 Sâne Agripaŋâ Pesto itâ dukuip, “A zi zâk Roma a kutâ patâ Sisaŋâ diŋâ kwâkâbapkât mân sâip sâi ko gâ olaŋna âi yen ândibap.”   
\c 27  
\s1 Paulo diim Roma kamânân âinam waŋgâyân zâiwe.  
\p
\v 1 Italia hânân âinatkât sâne Roma kâwali a sâtŋâ kutŋâ Yulio, zâkŋâ Paulo sot tâk namâ a nâmbutŋâ diiziŋgi waŋgâyân zâiwe. (Luka nâ zen sot âiwen.)  
\v 2 Waŋgâ zo Adramiteŋai kamânân gâbâ gâip. Zo Asia hân murukŋan kamân tap arip, zoren âibapkât sâsâŋ. Waŋgâ zoren zâim Makedonia a ŋâi kutŋâ Aristako, Tesalonike kamânân gok, zâk sot âiwen.  
\v 3 Mirâ haŋsâi Sidoŋ kamânân takâm Yulioŋâ Paulo buku okŋaŋgâm nâŋgâŋaŋgi kamânân âimŋâ bukurâpŋoot nalem niwen.  
\v 4 Oi zobâ arindâ pibâŋâ gam mem kâbakŋei Kipiro hânân âim hân kândâtŋan âiwen.  
\v 5 Oi Kilikia sot Pampilia zeŋgât saru mâtâp âimŋâ Mila kamânân, Likia hânân takâwen.   
\p
\v 6 Zoren waŋgâ ŋâi tâip. Zo Alesandiria kamânân gâbâ gâip. Zorâŋâ Italia hânân âibam oi Kâwali aŋâ sâi zoren zâiwen.  
\v 7 Zâimŋâ mulun âim Kirido kamân gootŋan takâwen. Oi Pibâŋâ mem kâbakŋeniŋgi kamân zo birâm Keret hânângen âiwen.  
\v 8 Salimone kamân goot goot âim nep patâ tuum âimŋâ Lasea kamân gootŋan saru bikŋâ ŋâi tâip, zoren takâwen. Kutŋâ waŋgâ tâtat âlip.   
\s1 Paulogât den nâŋgâm tâtâlim âiwe.  
\p
\v 9 Saruyân narâk kârep arindâ Yuda zeŋgât kendon narâkŋâ âki pibâ narâkŋâ mâte oip. Zorat Pauloŋâ girem den dâzâŋgom sâip.  
\v 10 “Bukurâp, zi dum âinatkât nâŋga âlip âinatkât dâp mân uap. Nen âinarân irâ sikumâk buŋâ, nen ârândâŋ waŋgâ bâliŋ oi sâruyân tâmbetagobemgât umnâ gwârâ uap.”  
\v 11 Yatâ sâi kâwali a sâtŋâ Yulioŋâ Paulogât den birâm waŋgâ mariŋâ sot galem a, zekât dinzik lugip. Oi saru bikŋâ zoren map pibâ gâi waŋgâŋâ tâpapkât dâp mân oip.  
\v 12 A doŋbepŋâ zorat Keret hânân saru bikŋâ ŋâi kutŋâ Poinike, zoren âi tâindâ pibâ narâk âki âinatkât sâwe. Saru bikŋâ zoren pibâ patâ mân komap.   
\s1 Saruyân geinam urâwe.  
\p
\v 13 Oi pibâ bâbâlaŋ mirâ toren gâbâ gâi umziŋ âlip oi kela sâmbune kopgâi Keret hân naŋgâm âiwen.  
\v 14-15 Âim tâindâ pibâ patâ yuaraŋâ ga mem kâbakŋei hân zo birâm mâtâp tâpkoi osim birâwen.  
\v 16 Yatâ opŋâ hân ŋâi kutŋâ Kaunda, zorat naŋgâmŋan ârindâ bamin zo saruyân geibam oip.  
\v 17 Oi nep patâ tuum sâmbuindâ kopgâip. Oi waŋgâ âbâŋgubapkât tâk doŋbep kâpim saawen. Oi saruyân kât ŋâi kirip, kutŋâ Sirita, zoren âibemgât pibâgât isen diigindâ gei pibâŋâ kom kâbakŋei mâtâp gulip âiwen.  
\v 18 Pibâ imbaŋâ kom zeipkât haŋsâi sikum mem pane saruyân giarip.  
\v 19 Sirâm karâmbuŋan waŋgâgât kut ŋâi ŋâi mem pane saruyân giarip.  
\v 20 Sirâm nâmbutŋan pibâ doŋbepŋâ koi mirâsiŋ sot sâŋgelak mân muyagei ekŋâ umniŋ keŋgât oi tâmbetagonamen sâm nâŋgâwen.   
\s1 Pauloŋâ um âlip kwatziŋgip.  
\p
\v 21 Oi a zen nalem birâm narâk kârep yen ândine Pauloŋâ osetziŋan kin itâ sâm dâzâŋgoip, “Bukurâp, zen nâgât den nâŋgâwe sâi ko Keret hânân ândibem. Oi sikum kut ŋâi ŋâi tâmbetkuwen, zo mân muyagebap.  
\v 22 Zen mân keŋgât utnek. Aŋâ mân buŋ utnat. Waŋgâ ko tâmbetagobap.  
\v 23 Ŋâtigân Marinâ kutŋâ konsâm mâpâseman, Anutu, zâkŋâ sumbem kore aŋâ sâŋgongui gem ga nâgâren muyagem itâ sâm dâtnogap,  
\v 24 ‘Paulo, gâ keŋgât mân ot. Gâ Roma a kutâ patâgât mâteŋan takâ kinban. Oi itâ nâŋgâ. Anutuŋâ gâ galem otgigi gâ sot a waŋgâyân te, zo mân tâmbetagobi.’  
\v 25 Zorat bukurâp, zen umziŋ âlip oik. Nâ Anutugât um zagât mân opman. Nâ itâ nâŋgan, ‘Den dâtnogap, zo bon upap.’  
\v 26 Waŋgâŋâ hân ŋâin âi komŋâ âbâŋgubap.”  
\v 27 Adria saruyân laŋ gulip ândim tâindâ ma sirâm kiin kimembut oi ŋâtik tânâmŋan waŋgâ galem a ziŋâ hân gootŋan gen sâm nâŋgâwe.  
\v 28 Yatâ nâŋgâmŋâ tâk dâp pane saruyân giari kârepŋâ a kânok yatâ oip. Oi mâik ŋâi âim du pane giari kârepŋâ kiin bâtnâmbut yatâ oip.  
\v 29 Oi kât kwâkŋan zâibap sâm keŋgât op waŋgâ tipŋan kela patâ kimembut saam pane giari mirâ haŋsâbapkât mambât tarâwe.  
\v 30 Tapŋâ waŋgâ galem a zen keŋgât op waŋgâ birâm âinam bamin mem pane saruyân giari den sarâ itâ sâwe, “Nen waŋgâ sâŋgânŋan kela yâmbât saanamen.”  
\v 31 Yatâ utnam utne Pauloŋâ kâwali a sâtŋâ sot arâpŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Waŋgâ galem a zen âine nen saruyân geim naŋgânat.”  
\v 32 Dâzâŋgoi kâwali a zen bamingât tâkŋâ mânâŋgâtne saruyân giari birâwe.   
\p
\v 33 Mirâ haŋsâbapkât mambât tapŋâ Pauloŋâ a aksik nalem ninatkât itâ sâm dâtnâŋgoip, “Zen umziŋ keŋgât oi nalem mân nem ândine sirâm kiin kimembut âkap.  
\v 34 Gât ko nalem nimbigât sa mân kwâkâbi. Nalem nem ko kârâkŋan zâi ândibi. Sâkziŋ mân tâmbetagobi. Zen hâlâuyâk op ândibi.”  
\v 35 Yatâ sâi egindâ nalem ŋâi memŋâ Anutugâren sâiwap sâm namuŋ neip.  
\v 36 Nei ekŋâ umniŋ bâbâlaŋ oi nen aksik nalem niwen.  
\v 37 A waŋgâyân tarâwen ko teŋgâniŋ 276 yatâ zorâŋ tarâwen.  
\v 38 Nen nalem nem âkon opŋâ waŋgâ kâligen gâbâ nalem mem pâindâ saruyân giari waŋgâ bâbâlaŋ op kopgâip   
\s1 Waŋgâŋâ saru sâtŋan âbâŋgoip.  
\p
\v 39 Mirâ haŋsâi hân ŋâi ekŋâ kwagâwen. Waniŋ gien sâwen. Oi saru bikŋâ ŋâi kâtŋâ buŋ ekŋâ zorat sâtŋan zâinat sâm urâwen.  
\v 40 Galem a ziŋâ kelagât tâkŋâ mânâŋgâtne saruyân giari tâk olaŋâ pibâgât isen ŋâi saane zarip.  
\v 41 Waŋgâ âimŋâ hân murukŋan zâim waŋgâgât sâŋgânŋandâ hânân sum kâtigei saruŋâ waŋgâ tipŋan kom namuŋip.  
\v 42 Waŋgâ âbâŋgoi kâwali a ziŋâ tâk nâma a zen âibegât zâŋgonam sâwe.  
\v 43 Patâziŋandâ Paulogât op kwâkâziŋgip. Oi sâi nâmbutŋandâ saru lâbâŋgum âiwe.  
\v 44 Ka nâmbutŋâ omboŋ sot nak sâmbaŋâ kwâkŋan âiwe. Zo yatâ opŋâ nen aksik saru sâtŋan takâm zâiwen.   
\c 28  
\s1 A aksik Melite hânân zâiwe.  
\p
\v 1 Nen hâlâuyâk sagân zâimŋâ tâunan zo kutŋâ Melite sâne nâŋgâwen.  
\v 2 Hân mâirâp ziŋâ buku otniŋgâm map pateŋ op zei kârâp sândum une sei nâŋgâwen.  
\v 3 Pauloŋâ kârâp tâmbânŋoot zo mem pâi sei kârâp zorat umŋan gâbâ mulum kâtik kopgam Paulo sâlâpŋan zim kâtigem kirip.  
\v 4 Oi kamân mâirâp zen zo ekŋâ âragum sâwe, “A zi kâmbam a. Saruyân mân buŋ op kopgap, zorat hâuŋâ muyageŋâŋgap.”  
\v 5 Pauloŋâ ko mulum zo kwititapkoi kârâbân geim Paulo mân tâmbetkoip.  
\v 6 Yatâ oi hân mâirâp zen bikŋâ lâmbatpap mo kek mumbap sâm mambât ek tarâwe. Narâk kârep ek tatne buŋ oi itâ nâŋgâwe, “A zi ko bem lopio.”   
\s1 Pauloŋâ a sisi mâsekziŋoot kubikziŋgip.  
\p
\v 7 Kamân ândiwen, zorat naŋgâmŋan a kutâziŋ tâip, kutŋâ Popilio. Zâkkât mirâ kamân zo zeip. Oi a zorâŋ on galem otniŋgi zâkkât mirin sirâm karâmbut ândiwen.  
\v 8 Zoren ândeindâ Popilio ibâŋâ mâsek op sâk kârâp taki umân bâba oip. Oi Pauloŋâ nâŋgâm mirin zâim bikŋâ kâukŋan pam ninâu sâm kubikŋaŋgip.  
\v 9 Yatâ oi hân zorat mâirâp zen a ambân mâsekziŋoot zen siŋgi nâŋgâm ganetâ kubikziŋgâmâip.  
\v 10 Oi zorat hâuŋâ a zen umâlip op galem otniŋgâne âinam oindâ mâtâpkât kut ŋâi ŋâi betniŋan miwe.   
\s1 Pauloŋâ waŋgâ ŋâin zâim Roma kamânân arip.  
\p
\v 11 Hân zoren ândeindâ kâin karâmbut âki waŋgâ ŋâin zâiwen. Waŋgâ zo Alesandiria kamânân gok. Sâŋgânŋan lopio booboo zagât sobine kirâwet. Nen ândiwen, zoren waŋgâ zoren tâi map pibâ narâk âki zâiwen.  
\v 12 Âim Siraku kamânân takâm sirâm karâmbut tarâwen.  
\v 13 Zo birâm haamgum Regioŋ kamânân takâwen. Sirâm ŋâin mirâ toren gâbâ pibâ ga kâbakŋeniŋgi ŋâtik sirâm zagât âimŋâ Puteoli kamânân takâwen.  
\v 14 Zoren takâm waŋgâyân gâbâ gem gam Yesugât kâmut muyageziŋgâm sirâm nâmburân zagât zen sot ândiwen. Oi zobâ Roma kamânân âiwen.  
\v 15 Yesugât kâmut Roma kamânân ândiwe, zen neŋgât siŋgi nâŋgâm Apio kamânân âine kândiaŋgâwen. Oi nâmbutŋâ mirâ karâmbut, zoren kândiaŋgâwen. Oi Pauloŋâ ziŋgitŋâ umâlep nâŋgip.   
\s1 Pauloŋâ Yuda a den dâzâŋgoip.  
\p
\v 16 Roma kamânân takâm a sâtŋandâ sâi Paulo tâk namin mân parâwe. Kâwali a ŋâiŋâ Paulo diim âi mirin pam galem oip. A nâmbutŋâ ko tâk namin zâmbarâwe.   
\p
\v 17 Zoren ândei sirâm karâmbut âki Pauloŋâ sâi Yuda a sâtŋâ zen gane itâ sâm dâzâŋgoip, “Bukurâpnâ, Nâ Yuda a bukurâpniŋâ kwerâziŋ mân sâwan. Sâkurâpniŋ zeŋgât den mân kowan. Oi zen laŋ Roma a zeŋgât bitziŋan nâbane Yerusalem kamânân tâk namin nâbarâwe.  
\v 18 Roma a ziŋâ topnâ sâmŋâ nobigât tosanâ kârum birâninam urâwe.  
\v 19 Ka Yuda a zen mân birânibigât kâtigine Roma a kutâ patâŋâ dinnâ sâm kwâkâbapkât sâwan. Nâ Yuda a bukurâpnâ zeŋgât um kâlak mân nâŋgâwan.  
\v 20 Oi nâ zorat ziŋgitŋâ zen sot den utnatkât sa ge. Isirae a nen momŋâ zaatzaat den zo nâŋgâm ândimen. Den zorat tâkŋâ saanine ga ândian.”   
\p
\v 21 Yatâ sâm dâzâŋgoi sâwe, “Ândiren Yuda hân topniŋan ândie, zen gâgât den ŋâi mân kulemgum niŋge. Zoren gâbâ a ŋâi mân gam sâm bâliŋ kwatgigi nâŋgâwen.  
\v 22 Zorat den mem ândiat, zo gikak sâna nâŋgânatkât sen. Oi mâtâp uŋakŋâ zorat itâ nâŋgâmen. Hân dâp a ambân, ziŋâ sâm bâliŋ kwâtziŋgâwe.”   
\p
\v 23 Yatâ sâm narâk ŋâi parâwe. Zo mâte oi Yuda a aksik Paulogât mirin mindune Anutugât um topŋan ândiândiŋaŋgât den haŋgât topkwap dâzâŋgom tâi ŋâtiksâip. Oi Mosegât gurumin den sot Propete zeŋgât den kulemguwe, zo Yesugâren bonŋâ âsageip. Zorat den dâzâŋgoip.  
\v 24 Oi a nâmbutŋâ zen diŋâ nâŋgâwe. Oi nâmbutŋandâ diŋâ birâwe.   
\p
\v 25 Oi den sâm kâsâpagone Pauloŋâ itâ sâm dâzâŋgoip. “Tirik Kaapumŋâ Propete Yesaia den dukui sâkurâpniŋ den itâ sâm dâzâŋgoip,   
\q1
\v 26 ‘Gâ âi a kâmut zi itâ dâzâŋgonan, “Kindapziŋandâ den nâŋgânâŋgâŋ, zo nâŋgâbi. Ka umziŋandâ ko mân nâŋgam kwâtâtibi. Sinziŋandâ igikŋâ, zo ikpi. Ka zorat topŋâ zo mân ek kwâtâtibi.  
\v 27 A ambân kâmut zen zi um kâtik. Kindapziŋ bâpsâsâŋâ. Sinziŋandâ mân ek kwâtâtibi. Umziŋandâ mân nâŋgâm kwâtâtibi. Oi umziŋ mân melâŋne ko nâ dap yatâ kubikziŋgâbat.” ’   
\p
\v 28 Zorat nâ dâzâŋgua nâŋgânek. Anutuŋâ kubikkubik mâtâp muyageip, zo a hân ŋâin gok zeŋgât siŋgi uap. Zen nâŋgâm âkŋâlibi.”   
\p
\v 29 Yatâ sâm dâzâŋgoi Yuda zen ziiŋak den sâm mâsikâyaŋgâm âiwe.   
\s1 Paulo Roma kamânân kendon patâ zagât ândeip.  
\p
\v 30 Oi Pauloŋâ Roma kamânân mirâ ŋâi kwâlâm zoren kendon patâ zagât ândei a ziŋâ zâkkâren âim ândiwe.  
\v 31 Âinetâ Anutugât um topŋan ândiândigât den dâzâŋgom Kembu Yesu Kristo, zâkkât topŋâ keŋgât buŋ dâzâŋgom ândeip.  
\p Zo yatik.