\id 2TI - Komba NT [kpf] -Papua New Guinea 1980 (DBL 2014) 
\h 2 TIMOTEO 
\toc1 Timoteogât ekap zagâtŋâ Pauloŋâ kulemgum pindip 
\toc2 2 Timoteo 
\toc3 2 Tim 
\mt1 Timoteogât ekap zagâtŋâ Pauloŋâ kulemgum pindip.  
\c 1  
\s1 Mâsop den.  
\p
\v 1 Paulo nâ Anutugât sâtkât Yesu kristoŋâ ândiândi muyageip, zorat den sa laŋ kârâbapkât Yesu Kristogât Aposolo orâwan.   
\p
\v 2 Timoteo, gâ Yesugât siŋgi âlip dâgoga nâŋgâm ninâ nannâ yatâ oin, gâgât ekap zi kulemgum gigan. Anutu Ibâ sot Kembuniŋâ Yesu Kristo, zekâren gâbâ tânzâŋgozâŋgoŋ, buku orotŋâ sot um lumbeŋâ gâgâren zimbap.   
\s1 Timoteo nâŋgâm pâlâtâŋ bonŋâ zemŋaŋgip.  
\p
\v 3 Ibâ âserâpnâ zen hâlâlu ândim Anutu kore okŋaŋgâm gane kiunziŋâ nâŋâ yatik opmanŋâ sâiwap dukumŋâ ŋâtik sirâm ninâu sâm gâman. Gâgât nâŋgâm ninâu sâman.  
\v 4 Gâ nâgât umbâlâ oin, zorat âsâbâŋ nâŋgâman. Oi gâ gekŋâ umâlip patâ nâŋgâbatkât otnimap.  
\v 5 Oi nâŋgâm pâlâtâŋ bonŋâ zemgigap, zorat nâŋgâman. Mamgâ Eunike sot âlagâ Loisi, zet Kembu nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâm ândiwet. Oi gâ zo yatik nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâm ândiat, zo nâŋgan.   
\s1 Kâtigem siŋgi âlip nep tuuban.  
\p
\v 6 Oi nâ zorat nâŋgâm itâ dâgobâ. Nâŋâ bitnandâ kâukkan pa Anutuŋâ imbaŋâ gigip, zo ona sei kârâpŋoot upap.  
\v 7 Itâ nâŋgâban. Kaapum Anutuŋâ niŋgip, zo keŋgât mân utnatkât niŋgip. Kaapum zo imbaŋâ sot buku orot zorat mariŋâ. Nen um sâk zorat kendon ândinatkât Kaapum niŋgip.   
\p
\v 8 Zorat gâ Kembuninaŋgât den siŋgi sâm muyagibam aŋun mân upan. Oi tâk namin nâbane ândian, nâgât den siŋgi sâbam aŋun mân upan. Anutuŋâ imbaŋâ gibap dâp, nâ yatik, siŋgi âlipkât op sâknam kwâkŋan ândiban.  
\v 9 Anutu zâkŋâ kubikniŋgâm hâlâlu ândinatkât diiniŋgip. Zo âlip urâwen zorat buŋâ. Zikŋak nâŋgi zeip sot um lâklâkŋaŋgât op yatâ otniŋgip. Zo mârum hân mân muyageibân Yesu Kristogât op siŋgi kwatniŋgip.  
\v 10 Oi zorat bonŋâ narâk ziren muyageip. Kubikkubikniŋâ Yesu Kristo gei muyageip. Zâkŋâ mumuŋaŋgât imbaŋâ koi gei ko ândiândiŋ zinziŋ kâtik muyageniŋgap.   
\p
\v 11 Oi nâ zorat siŋgi sâsâŋ sot Aposolo nep tuubatkât sâm nigip.  
\v 12 Nâ zorat sâknam kwâkŋan ândiman. Ka aŋun mân opman. Nâ nâŋgâm pâlâtâŋ kwap zâkkât um zagât mân opman. Nâ itâ nâŋgâman. Imbaŋâŋootŋâ siŋgi âlip nep sâm nigip, zâkŋâ dâŋ galem otnigi Yesu takâtakâŋaŋgât narâk mâte upap.   
\p
\v 13 Den bonŋâ zorat mâtâp tirâpgowan, zorik moliban. Zo Yesu Kristo nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâm umgâ gâsui yatâ upan.  
\v 14 Tirik Kaapumŋâ umniŋan ândimap, zâkŋâ mam otgigi den bonŋâ gigip, zo galem otna zemgibap.   
\s1 Onesiporo, zâkkât den.  
\p
\v 15 Asia hânân aksik birânim âiwe. Oi osetziŋan Pigelo sot Hemogene, zet ârândâŋ.  
\v 16 Onesiporoŋâ tâk namâ a nâgât mân aŋun op umâlep kwatnim ândeip. Zorat Kembuŋâ Onesiporogât kâmut gakâŋâ tânzâŋgobap.  
\v 17 Zâk Roma kamânân takâmŋâ um bâbâlaŋâk kârunim muyagenigip.  
\v 18 Zorat Kembuŋâ nâŋgâm narâk patin um lâklâkŋaŋgât okŋaŋgâbap. Zâk Epeso kamânân kore orotŋâ imbaŋâ tuum ândeip, zo gikak nâŋgat.   
\c 2  
\s1 Kembugât kâwali nep tuuban.  
\p
\v 1 Nannâ, gâ Yesu Kristo sot pâlâtâŋ ândina tângogi ândim kâtigiban.  
\v 2 A doŋbep patâ zeŋgât mâteziŋan den dâgom ândiwan, zo Kembugât siŋgi a sât luluŋoot nâmbutŋâ dâzâŋgom ândiban. Oi a zo, zen kâwaliziŋoot a nâmbutŋâ dâzâŋgom ândibi.   
\p
\v 3 Gâ, nâ yatik, Yesu Kristogât kâwali a kâtik op ândim zâkkât op sâknam nâŋgâm mân âkongibap.  
\v 4 Ŋâi zâk kâwali nep tuubapŋâ dap op sâkkât nep top top zorat umŋâ pâi zimbap? Zo kâwali a osetziŋan pâip, zâk egi dâp oi zorik upapkât sâbap.  
\v 5 Katep ziŋ kut ŋâi minam sârârâk kârâme. Zeŋgâren gâbâ ŋâiŋâ mâtâp birâm ŋâin gâbâ âibap, zo sâŋgân mân mimbap.  
\v 6 Ŋâi zâk nep kârâm kâmit sâknam upapŋâ nalem bonŋâ kândom mem nei dâp upap.  
\v 7 Den sumbuŋâ dâgogan, zo nâŋgâm kwâtâtiban. Kembu zâk sâi umgâ pâroŋsâi topŋâ nâŋgâm kwâtâtiban.   
\s1 Mân loriban.  
\p
\v 8 Gâ Yesu Kristogât nâŋgâm nâŋgâm ândiban. Zâk Dawidigât kiunŋâ mumuŋan gâbâ wâgân op zaarip. Zâkkât siŋgi âlip yatâ sâman.  
\v 9 Siŋgi âlipkât op sâknam nâŋgâman. Oi um kâtik ziŋ nâgât nâŋgâne bâliŋ mâme ua yatâ kin bitnâ saaninetâ taan. Ka Kembugât siŋgi âlip den, zo dap op saane yen tâpap?  
\v 10 Nâ Anutugât siŋgi a zeŋgât op sâknam patâ nâŋgâm tâpman. Zen Yesu Kristo sot pâlâtâŋ utne kubikziŋgi neule âsakŋâ zinziŋ kâtik mimbigât yatâ opman.   
\p
\v 11 Den itâ ziap, zo bonŋâ,  
\q1 “Nen zâkkât mumuŋan târokwarâwen. Zorat op nen zâk sot ârândâŋ zaat ândinat.  
\v 12 Nen zâk sot sâknam nâŋgâm kâtiginat zo ko zâk sot a kutâ tâtarân tâtnat. Nen zâk kwâimbâŋaŋgindâ sâi ko zâkoot yatik nen kwâimbâniŋgâbap.  
\v 13 Nen den sâwen, zo mân lunat zo ko zâkkât denŋâ bon upap. Ŋâi sâmŋâ ŋâi sâsâŋâ, zo zâkkâren mân ziap.”   
\s1 Siŋgi âlipkât sâm gulip.  
\p
\v 14 Gâ den zo sâm Anutugât mâteŋan sâm dâzâŋgom ândina den yenŋâ mân sâm âragubi. Sârek den mân âragubi. Zen den yenŋâ, bon buŋâ, zo âragum ândibi zo ko den zorâŋâ zen tâmbetzâŋgobi.   
\p
\v 15 Anutuŋâ gâgât nâŋgi dâp upapkât nep kâtigem tuum ândiban. Oi den bonŋâ tâŋtâŋ sâm ândiban zo ko Anutugât mâteŋan aŋun mân upan.  
\v 16 Den yenŋâ sâne mân betziŋan mimban. Zen yatâ op ândim um gulip op siŋgi âlip birâbi.  
\v 17 Sarâ den ârâgume, zo use kâtik yatâ op laŋ kârâbap. A yatâ zo zeŋgâren gâbâ ŋâi Hemenaio sot ŋâi Pileto.  
\v 18 Zet den bon birâm itâ sabot, “Mumuŋan gâbâ zaatzaat, zorat topŋâ itâ. Yesuŋâ mumuŋan gâbâ zaat ândiândi uŋakŋâ mârum muyageniŋgip. Narâk patin sâk uŋakŋâ mân minat.” Zet yatâ sâmŋâ a nâmbutŋâ zeŋgât nâŋgâm pâlâtâŋziŋ mem gulipkuabot.   
\s1 Anutugât kunkun sot hâkop bonŋâ.  
\p
\v 19 Anutuŋâ kât tandâ pâi giarip, zo kâtigem kinzap. Zorat den kulem ŋâi itâ ziap,  
\q1 “Kembuŋâ siŋgi arâpŋâ ziŋgit nâŋgâmap.”  
\p Oi den ŋâi itâ ziap,  
\q1 “Kembugât siŋgi a ândien sâme, zen aksik bâliŋâ kândâtkubigât sâip.”   
\p
\v 20 A kutâgât namâ patin hâkop top top goide kât sot siliwa kât tuutuuŋ, zorik buŋâ. Nak sot hânŋâ tuutuuŋ, zo ziap. Hâkop nâmbutŋan kut ŋâi sâŋgân patâ zorâŋ geibap. Nâmbutŋâ ko kut ŋâi ŋâi yenŋandâ geibap.  
\v 21 Hâkop ŋâi zâk kut ŋâi bâliŋâ buŋ, umŋâ salek op neuleŋoot upap oi hâkop sâŋgân patâ. Oi namâ mariŋandâ egi hâlâlu zei nep âlipŋâ pindâbap. Den sumbuŋâ zi a neŋgât op san. Umniŋ salekkoi hâlâlu ândinat san.   
\s1 Kembugât a ândinat.  
\p
\v 22 A sigan kut ŋâi ŋâi bâliŋâ ek âkŋâlime, zo birâban. Oi umziŋ salek opŋâ Kembu sâm mâpâsime, zen sot âlip orotŋaŋgât sot nâŋgâm pâlâtâŋ sot um lumbeŋâgât kâtigiban.  
\v 23 Den yenŋâ sot sârek den zo birâban. Gâ âlip nâŋgat. Den yatâ sâne kâsâp sot um kâlak muyagemap.  
\v 24 Oi Kembugât kore aŋâ den sârek op mân kwâkâyaŋgâbi. Ziiŋâ a aksik buku otziŋgâm siŋgi âlip târârak kwâkâziŋgâbi. Oi a ziŋ bâliŋ otziŋgânetâ zorat hâuŋâ mân otziŋgâbi.  
\v 25 Oi Kembugât den birâme, a zo mulunâk dâzâŋgobi. Anutu zâk zikŋak mem gei kwatziŋgi umziŋ melâŋ den bonŋâ nâŋgâbi sâm mulun dâzâŋgobi.  
\v 26 Oi umziŋ pâroŋsâi Sataŋgât ârâmbâgân zâŋgoip, zoren gâbâ mâkâziŋgâbap. Zen Sataŋgât den lum ândiweŋâ umziŋ pâroŋsâi kândâtkubi.   
\c 3  
\s1 Siŋgi âlip gulipkukuŋ a, zeŋgât den.  
\p
\v 1 Gâ itâ nâŋgâban. Narâk patâ mâte upâ sâi bâliŋandâ laŋ kârâm kâbâ yâmbât mem zaa kwap mem ge kwap imbaŋoot niŋgâbi.  
\v 2 A itâ zo, ziŋ ândibi. Ziiŋaŋgât nâŋgâne zâizâiŋ, kâtkât âkŋâle, den kârâpŋoot sâsâŋ, sâk mâme den, ibâ mam zekât den birâbirâ, sum nâne a, aŋâ Anutu hurat mân kwâkŋaŋgâme.  
\v 3 Lumbe den mân sâsâŋ, tosa mem ândiândi, sârân sâsâŋ, nem gulipkukuŋ, a zinŋâ, kut ŋâi ŋâi âlipŋâ âkon upi.  
\v 4 Kâsa zeŋgâren tirâpzâŋgozâŋgoŋ, laŋ orot, zâizâiŋ upme. Sâkkât âkŋâle mem ândim Anutugât âkŋâle mân nâŋgâbi.  
\v 5 Sâkŋandik siŋgi âlip nâŋgâbi. Ka siŋgi âlipkât imbaŋâ mân zemziŋgâbap. A zo yatâ ândine ziŋgit kândâtzâŋgoban.   
\p
\v 6 Narâk ziren a nâmbutŋâ zo yatâ ândie. Zen tik ândim ambân nâŋgânâŋgâziŋ lolot zeŋgât mirin zâim um gulip kwatziŋgâme. Oi ambân zo tosa top top muyagemŋâ umbâlâ upme sot âkŋâle top top otziŋgi laŋ âim game. Aŋâ ambân zo yatâ zorâŋ zeŋgât upigât sâm lolot otziŋgâme.  
\v 7 Ambân zo yatâ, zorâŋâ narâk dâp den zorat topŋâ kârum mân nâŋgâm kwâkâme.  
\v 8-9 Mârumŋan Yane sot Yambere zet Mose kâsa okŋaŋgâwet. Yatigâk a san, zen den bonŋâ kâsa okŋaŋgâme. A zo, zen nâŋgânâŋgâziŋ bâliŋâ sot nâŋgâm pâlâtâŋziŋ buŋâ. Dap dabân bâliŋandâ laŋ kârâbap? A yatâ zo, zen sarâziŋaŋgât topŋâ muyagei ek nâŋgâbi. Wangât, kut ŋâi ŋâi ziŋ upme, zo topziŋ sâm muyagei a aksikŋâ ek nâŋgâm kândâtzâŋgobi, zorat. Yane sot Yambere, a zagât zekâren muyageip yatâ.   
\s1 Paulo sâkŋan sâknam doŋbep muyageŋaŋgip.  
\p
\v 10 Gâ nâ sot ândim gâin. Kut ŋâi ŋâi orâwan, zo ek nâŋgâm ândein. Siŋgi âlip sâman sot nep tuuman, ândiândinâ, nâŋgâm pâlâtâŋnâ, buku orotnâ, kâtigem ândiândinâ zo ek nâŋgâm ândein.  
\v 11 None sâknam nâŋgâwan. Antiokia kamânân, Ikonioŋ sot Listera kamânân none sâknam doŋbep nâŋgâwan. Yatâ otninetâ Kembuŋâ bitziŋan gâbâ mâkânigip.  
\v 12 A nâmbutŋâ Yesu Kristo sot pâlâtâŋ op târârak ândibi, zen pisuk patâ yatik zâŋgone sâknam nâŋgâbi. Zo perâkŋak.  
\v 13 Narâk ziren bâliŋ mâme a sot sarâ a ziŋ bâliŋ upme. Bet ko walâm sarâ sot bâliŋâ zorâŋ tuune laŋ kârâbap. Umziŋâ gulip oi a nâmbut um gulip kwatziŋgâbi.   
\s1 Kembugât ekap sâlâpkum nâŋgâm ândibi.  
\p
\v 14 Gâ ko den kwâkâm giwen, zo sot pâlâtâŋ op ândiban. Den zo ŋâigâren mein, zorat mân kwaksat. Nâ den siŋgi zo giwan. Oi gâ topnâ nâŋgâmat, zo ka.  
\v 15 Oi gâ katepkan gâbâ tirik ekap sâlâpkum nâŋgâm gâingât zorâŋ umgâ kubigi Yesu Kristo nâŋgâm pâlâtâŋ kwap sumbemgât siŋgi op ândiban. Gâ zo yatâ ândibangât Kembugât ekap sâlâpkum ândina imbaŋâ gibap.  
\v 16 Den tirik ekabân ziap, zo pisuk Anutugât Kaapumgâren gâbâ muyageip. Oi den zo sâlâpkum nâŋgindâ siŋgi âlipkât topŋâ kwâkâm niŋgâmap. Oi zorâŋ topniŋ sâm muyagem umniŋ melâŋi târârakkât teŋgâyân ândinat. Târârak mâtâp tirâpnâŋgomap.  
\v 17 Yatâ op diiniŋgi Anutugât arâp op kut ŋâi ŋâi âlip orotŋaŋgât nep top top zo âlip tuum ândinat.   
\c 4  
\s1 Târârak ândim siŋgi âlip nep tuunâ.  
\p
\v 1 Nâ Anutugât mâteŋan sot Yesu Kristo, zâk kembu imbaŋâŋootŋâ gamŋâ a gwâlâ sot mumuŋâ dinniŋâ sâm kwâkâbap, zekât mâtezikŋan sâm kâtigem dâgoga nâŋgâ.  
\v 2 Gâ den siŋgi âlip sâban. Oi a zorat otziŋgâbap mo buŋâ, zorat kâtigem sâban. Oi a um girem den sot hâwat den kwâkâziŋgâm nep mulunân âkonŋâ buŋ tuuban.  
\v 3 Narâk ŋâi mâte oi siŋgi âlip den zo a nâmbutŋâ nâŋgâne pat palaŋ oi birâbi. Zo birâmŋâ den ŋâi nâŋgânatkât kindapziŋ hetâmkwapi. Kwâkâm ziŋgâziŋgâŋ a muyageziŋgâbi. Umziŋ dâp oi yatik, zorik muyageziŋgâne kwâkâziŋgâbi.  
\v 4 Den bon zo birâm den pat yenŋâ zoren âi pâlâtâŋ upi.  
\v 5 Gâ ko narâk dâp sâknam kwâkan zari kândâtkom kâtigiban. Oi siŋgi âlip sâsâŋ nep tuum ândiban. Nep sâm gigip, zo tuum biraŋban.   
\s1 Paulogât narâkŋâ pâŋkânok oip.  
\p
\v 6 Kembugât siŋgi râma kom uwe, nâ yatâ otnibigât narâk mâte uap.  
\v 7 Nâ Anutugât ândiândi nep kâtigem tuum ga âkap. Sero kabâŋan katep ziŋ sârârâk kârâme yatâ nâ mârum sârârâk kârâm kâtigem kikerân tâkan. Nâ nâŋgâm pâlâtâŋnâ galemgua mân loreip.  
\v 8 Narâk ziren târâraknaŋgât sâŋgân mimbatkât mambât pâi ziap. Gâtâm narâk patin Kembu, top likuliku a târârakŋâ, zâkŋâ sâŋgân nibap. Oi nâyâk buŋâ. Yesugât takâtakâŋaŋgât âkŋâlime, zen ârândâŋ ziŋgâbap.   
\s1 A nâmbutŋandâ Paulo pam âiwe.  
\p
\v 9 Gâ kek nâgâren gâbangât kâtigiban.  
\v 10 Dema zâk hângât kut ŋâi ŋâi zorat âkŋâle op nâbam Tesalonike kamânân arip. Kereske zâk Galatia hânân arip. Oi Tito zâk Dalimatia hânân arip.  
\v 11 Zi Luka sot nikŋik ândiet. Gâ Mareko muyagena ârândâŋ gâbabot. Zâk nep âlip betnan mimbap.  
\v 12 Tikiko zâk sâŋgongua Epeso kamânân arip.   
\p
\v 13 Gâ gâbamŋâ mâtâpkât hâmbâ Taroa kamânân, Kapo zâkkât mirin parâwan, zo mem gâban. Oi ekap topŋâ sot ilumŋâ zo aksik mem gâban. Ilumŋâ mân birâban.   
\p
\v 14 Liŋgip kâlâu mot kâtŋâ tuutuuŋ a, Alesande, zâk bâliŋ doŋbep otnigip. Zorat Kembuŋâ hâuŋâ pindâbap.  
\v 15 Zâkŋâ dinniŋâ doŋbep koip. Zorat gâ zâkkât keŋgât upan.   
\p
\v 16 Denân nâbane tarâwan, narâk zoren buku ŋâiŋâ den mân betnan meip. Buŋâ. Zen aksik birâniwe. Zorat tosa mân zemziŋgâbapkât nâŋgan.  
\v 17 Kembuŋâ ko betnan mei siŋgi âlip um kâtik a, hân ŋâin gokŋâ zeŋgâren sa tânnogi sâm naŋgâwan. Oi zâkŋâ zuu kâtik Laioŋgât lâuŋan gâbâ mâkânigip.  
\v 18 Kembu zâk bâliŋâ top top zoren gâbâ mâkânim sumbemân Kembugât kiŋ topŋan nâbanbap. Zâkkâren imbaŋâ âsakŋâ zem zâimâmbap. Zo perâkŋak.   
\p
\v 19 Nâ Pirisila sot apŋâ Akwila sot Onesiporo zâkkât kâmut zorat nâŋgâziŋgan. Zo dâzâŋgoban.  
\v 20 Erasto zâk Korinti kamânân ândiap. Oi Toropimo zâk mâsek oi Milete kamânân parâwan.  
\v 21 Gâ map narâkŋâ mân oi kek gâbangât kâtigiban.  
\p Eubuluŋâ nâŋgâgigap. Puleŋ sot Lino, Kalaudia sot buku nâmbutŋâ, zen yatik nâŋgâgige.   
\p
\v 22 Kembuŋâ um dâpkâ galem op ândibap. Kembugâren gâbâ tânzâŋgozâŋgoŋ zorâŋ zeŋgâren zimbap.  
\p Zo yatik.