\id 2PE - Komba NT [kpf] -Papua New Guinea 1980 (DBL 2014) 
\h 2 PETERO 
\toc1 Ekap zagât Peteroŋâ kulemguip 
\toc2 2 Petero 
\toc3 2 Pet 
\mt1 Ekap zagât Peteroŋâ kulemguip.  
\c 1  
\s1 Mâsop den.  
\p
\v 1 Simoŋ Petero, Yesu Kristogât kore a sot Aposolo, nâŋâ nen sot târârak mariŋâ, Anutu sot kubikkubikniŋâ Yesu Kristo, zekâren nâŋgâm pâlâtâŋ kwatzikâm ândibigât diiziŋgip, zeŋgât ekap zi kulemgum ziŋgan.  
\v 2 Zen Anutu sot kembuniŋâ Yesu, zet sot pâlâtâŋ op ândiegât um lumbeŋâ sot tânzâŋgozâŋgoŋ walâwalâŋ zeŋgâren zem zâibap.   
\s1 Siŋgi âlipkât bon muyagem âibi.  
\p
\v 3 Yesu zâk imbaŋâŋandâ nen um hâlâlu sot târârak ândinatkât imbaŋâ niŋgi ândien. Zo nen Anutugât tobat yatâ ândinat sot zâk sot neule âsakŋan ândinatkât diiniŋgâm zâkkât topŋâ muyageniŋgi zâk sot pâlâtâŋ urâwen.  
\v 4 Zâk yatâ op umgât gom sambe patâ niŋgâbap, zorat siŋgi sâip. Den zi nâŋgindâ zorat bonŋâ niiŋan muyagei hânân âkŋâlegât tâmbetagoagoŋ ziap, zo kândâtkom Anutu sot pâlâtâŋ op holi tobat kânok utnatkât sâip.   
\p
\v 5 Zorat zen nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâm ândie, zen kâtigine târârak ândiândiziŋ muyagibap. Târârak ândiândiziŋandâ top nâŋgânâŋgâziŋ muyagibap.  
\v 6 Nâŋgânâŋgâziŋandâ um kendon muyagibap. Um kendonŋâ kâtikkâtigiŋâ muyagibap. Kâtikkâtigiziŋandâ siŋgi âlip sot ninâugât bâbâlaŋ orotŋâ muyagibap.  
\v 7 Siŋgi âlip sot ninâugât bâbâlaŋ upmeŋâ buku op ândiândiŋ muyagibap. Buku op ândiândiŋandâ tânagoagoŋ muyagibap.   
\p
\v 8 Kut ŋâi zo aksik zeŋgâren muyagem zei Kembuniŋâ Yesu Kristo sot pâlâtâŋ op ândim nep tuune bon buŋ mân upap.  
\v 9 Ka ŋâi zâk kut ŋâi zo buŋ ândibap, zâkkât itâ sâsâŋ. Zâk siŋ bâpsâsâŋ sot um kâtik. Mârumŋan saŋgon kubigip, zo nelâmkoi ândiap.  
\v 10 Bukurâp, zen Kembuŋâ gâsum sâlâpzâŋgoip, zorat kâtigem Kembu sot pâlâtâŋ ândibi. Zo zeŋgâren bon upapkât kâtigibi. Zen yatâ op ândimŋâ mân lorem birâbi.  
\v 11 Kâtigem op ândine kubikkubikniŋâ, Kembu Yesu Kristo, zâkŋâ diiziŋgi sumbemgât kiŋ topŋan bagim ândim zâimambi.   
\s1 Petero zâk mumbapkât kânŋan nâŋgip.  
\p
\v 12 Zen den zo aksik kwâkâm ziŋgâwe, zo nâŋgan. Oi zen den bonŋâ nâŋgâmŋâ mem kâtigem ândie, zo nâŋgâm laŋ den zorik dâzâŋgom ândibat.  
\v 13-15 Nâ hân sâk birâbatkât narâkŋâ itâ nâŋgan. Zo mân kârep uap. Den zo Kembuniŋâ Yesu Kristoŋâ sapsum nigip. Oi nâ birâziŋga den zo nâŋgâm ândim zâibigât ekap zi ziŋgan. Nâ itâ nâŋgan. Nâ zi sâk sot ândim den zo dâzâŋgom ândia dâp upap.   
\s1 Peteroŋâ Kembugât neule âsakŋâ egip.  
\p
\v 16 Den siŋgi dâzâŋgowen, zo bonŋâ. Zo den pat mo siŋgi yenŋâ a niiŋ nâŋgânâŋgâyân gâbâ mân dâzâŋgowen. Nen Kembugât neule âsakŋâ sot imbaŋâ igâwen. Zo yatâ ekŋâ imbaŋâ sot takâtakâŋâ zorat den siŋgi dâzâŋgowen.  
\v 17 Nen Yesu sot bâkŋan tâindâ sumbemân gâbâ neule âsakŋâ zâkkâren gâi Anutu Ibâŋâ sâm âlip den dukuip. Oi Yesugât itâ sâip, “Zi nannâ. Umnandâ zâkkârenâk kinmap. Zâkkât nâŋga âlip ŋâi uap.”  
\v 18 Nen zâk sot ârândâŋ tirik bâkŋan zarindâ den zo sumbemân gâbâ gâi nâŋgâwen.  
\v 19 Oi zorat nen Propete a zeŋgât den nâŋgindâ bon opmap.  
\p Den zo kârâp âsakŋâ ŋâtâtigân âsagemap yatâ. Zen zoren ek ândine mirâ haŋsâbap. Oi umziŋan sâŋgelak patâ, Yesu, zâkkât âsakŋandâ maa yatâ âsagibap.  
\v 20 Den patâ zi sa nâŋgânek. Propete a, ziŋ kut ŋâi ŋâi gâtâm âsagibap, zorat sâm Kembugât ekabân kânŋan kulemguwe. Zorat topŋâ aŋâ zikŋâ umgât mân sâbap.  
\v 21 Den zo a ziŋâ umziŋaŋgârâk mân sâwe. Buŋâ. Tirik Kaapumŋâ den zo Anutugâren gâbâ mem umziŋan pâi den zo sâwe. Zorat aŋâ zik umgât den zorat topŋâ mân sâbap. Tirik Kaapumŋâ den zorat topŋâ sapsuŋaŋgi âlip sâbap.   
\c 2  
\s1 Siŋgi âlip ku a, zeŋgât den.  
\p
\v 1 Mârumŋan Isirae a zeŋgâren propete a sarâŋâ nâmbutŋâ zo muyagem ândiwe. Oi narâk ziren zeŋgâren yatik kwâkâm ziŋgâ a sarâŋâ muyagibi. Zen siŋgi âlipkât sâm gulip tigâk muyagei zeŋgâren kâsâp muyagibap. Oi a yatâ zo Kembuŋâ tosaziŋaŋgât op mom sâŋgânziŋ meip, zâk kwâimbâŋaŋgâbi. Yatâ utne tâmbetagoagoŋ muyageziŋgâbap.  
\v 2 Oi zen laŋ mâman ândiândiŋ nep tuune a doŋbep ziŋ ziŋgit wâratzâŋgobi. Yatâ utnetâ ko den bon mâtâp zo sâm bâliŋ kwapi.  
\v 3 Zen kât sikumgât âkŋâle opŋâ den sarâ sâm kut ŋâi ŋâi zo laŋ betziŋan mimbi. Ka zen ko itâ nâŋgâbi, “Mârumŋan gâbâ zeŋgât hâuŋaŋgât sâbam ândim gâip. Oi tâmbetzâŋgobapkât sâsâŋ, zo tâmbetzâŋgobapkât mambâtziŋgâm ândiap.”   
\s1 A mârumŋan hâuŋâ ziŋgip, zorat den.  
\p
\v 4 Anutugât nâŋgâmen. Zâk sumbem a nâmbutŋâ bâliŋ utne mân birâziŋgip. Buŋâ. Simân kâbakŋeziŋgi ŋâtâtigân tâk namin geiwe. Zoren den hâuŋâ sâsâŋaŋgât narâkŋâ mambât ândie.   
\p
\v 5 Anutu zâk mârumŋan bâliŋ mâme a mân birâziŋgip. Noaŋâ ândiândi târârakât mâtâp zorat a ambân dâzâŋgomâip. Zâk sot a ambân nâmburân zagât zen waŋgâyân zâim gwâlâ ândiwe. Oi bâliŋ mâme a zeŋgâren too uurup patâŋâ takâm gwâkâziŋgip.   
\p
\v 6 Narâk ŋâin Sodom sot Gomora kamân yatik buŋ upabotkât sâi kârâp zikesei buŋ urâwet. Zo bâliŋ mâme a bet muyagem ândibi, zeŋgât girem sâm yatâ oip.  
\v 7 Ka a târârakŋâ, Loti, zâk bâliŋ mâme a ziŋ laŋ gulip ândine zorat nâŋgi mân dâp oi Kembuŋâ kâmut zobâ gâsuip.  
\v 8 (Loti zâk a târârakŋandâ osetziŋan ândei zen bâliŋ top top utne sirâmŋâ sirâmŋâ ek nâŋgâm umŋâ bâliŋ oi ândeip.)  
\v 9 Zorat itâ sâbâ. Kembuŋâ a târârakŋâ mâsimâsikâyân loribegât op tânzâŋgomap. Oi bâliŋ mâme a zen hâuŋaŋgât narâgân sâknam ziŋgâbapkât tâk namin zâmbanmap.  
\v 10 A umziŋ bâliŋaŋgât kinmap, zen laŋ mâman opŋâ Kembu sot sumbem a zâizâiŋâ sâm bâliŋ kwatziŋgâme. Kembuŋâ a yatâ zo tâk namâ kâtikŋan zâmbanbap. A yatâ zorâŋ keŋgât buŋâ den kwâkziŋan sâm sumbem a âsakŋâ sot imbaŋâziŋoot zen sâm bâliŋ kwatziŋgâme.  
\v 11 Yatâ upme. Ka sumbem a zen imbaŋâ sot kâwali top ŋâi zemziŋgapŋâ Kembugât mâteŋan mân sâm bâliŋ kwatziŋgâme.   
\p
\v 12 Ka laŋ mâman a zo, ziŋâ um nâŋgânâŋgâziŋ buŋ, zuu zâŋgom nime, zo yatâ. Kut ŋâi ŋâigât topŋâ kârum den laŋ sâme. Zen zuu yatâ zâŋgobap.  
\v 13 A zo bâliŋâziŋaŋgât sâŋgân mimbi. Zen aŋun buŋ sirâmân kamân sombemân sâkkât âkŋâle lum bâliŋâ upme. Zen âkon buŋ sii nalem sot kep kâmam zorat sâtâre upme. Zen osetziŋan ândim um gulip kwatziŋgânam yatâ upme. Ziŋ osetziŋan mân orotŋâ op sii nalem nine zorat nâŋga aŋunŋoot uap.  
\v 14 A zo, zen sinziŋâ laŋ ek nâŋgâm âkŋâle upme. Oi bâliŋâ âkonŋâ buŋ upme. A lotŋâ zen kut ŋâi yatâ zorat mem um gulip kwatziŋgâme. Kât sikumgât âkŋâle op umziŋ oip. A zo, zen simgât siŋgi.  
\v 15 Zen mâtâp târârak zo kândâtkom a sâŋgiŋâ, Bileam Berorogât nanŋâ, zâkkât mâtâp bâliŋâ zo lâŋme. Bileam zâk bâliŋaŋgât sâŋgân mimbatkât laŋ oip.  
\v 16 Zâk bâliŋaŋgât op siŋan geip. Oi doŋgi diŋ buŋandâ a den yatâ sâm Propete a Bileam zâk den kârâpŋoot dukuip.   
\p
\v 17 Bâliŋ mâme a zo, zen too kârâksâsâŋ yatâ. Oi pibâŋâ saru kom kâbakŋei âim gâmap, zo yatâ. A yatâ zo, ziŋ ŋâtâtikkât siŋgi upigât sâsâŋ.  
\v 18 A zo, zen zâizâiŋ den sâme. Oi a nâmbutŋâ bâliŋaŋgât mâtâp birâm âlipŋaŋgât mâtâp âinam utne kâitzâŋgom laŋ ândiândiŋâ mâtâbân diiziŋgâne âine bâliŋaŋgât nep ârândâŋ tuume. Ziŋâ a itâ sâm dâzâŋgome,  
\v 19 “Zen yatâ opŋâ dumun buŋ ândim kwâtâtibi.” Zo ziiŋâ bâliŋaŋgât dumunân zem sarâ yatâ sâme. Nen ko itâ nâŋgen. A ŋâiŋâ wan mo wangât kore upap, zâk zorat dumunân zimbap.   
\s1 Mâtâp sâŋgiŋan puriksâm sâi ko tosa mimbe.  
\p
\v 20 Nâŋge. Siŋgi âlip buŋâ, zeŋgât baŋet kândâtkom Kembu Yesu Kristo mâte okŋaŋgâm zâk sot pâlâtâŋ urâweŋâ puriksâm mâtâp sâŋgiŋan âinetâ bâliŋ kâtikŋâ upap.  
\v 21 A yatâ zo Kembugât târârak mâtâp mân ek lâŋne sâi bâliŋ bituk opap. Zen târârak mâtâp zo lâŋâweŋâ den kâtikŋâ kwâkâm ziŋgâne zo birâm mâtâp sâŋgiŋan âine bâliŋ kâtikŋâ upap.  
\v 22 A yatâ zo, zeŋgât den sumbuŋâ itâ sâme. Zo bon opmap,  
\q1 “Wâuŋâ mogatŋâ zorik âburem dum nemap. Bâu zâk baŋerân saŋgon dum zagâtŋâ saŋgomap.”   
\c 3  
\s1 Kembugât den zo yenŋâ mân upap.  
\p
\v 1 Bukurâpnâ, zeŋgât ekap zi kulemgua sâp zagât uap. Nâ umziŋ mâŋgia Kembugât den nâŋgâm kwâtâtibigât kulemgum ziŋgan.  
\v 2 Kembugât siŋgi a Propete, zen mârumŋan den sâwe, zorat nâŋgibigât otnigap. Oi Aposolo gakârâpŋâ nen kubikkubikniŋâ, Kembu Yesu, zâkkât den kâtik dâzâŋgowen, zorat ârândâŋ nâŋgâm kwâtâtibigât otnigap.   
\p
\v 3 Kânŋan itâ nâŋgâm kâtigibi. Hângât narâk âkâbâ sâi den ku a muyagem bâliŋaŋgât nep tuum ândim itâ sâbi,  
\v 4 “Kembu gâbap sâme, zorat bonŋâ ikâ? Sâkurâpniŋ ândim muwe sot kut ŋâi ŋâi hân muyageibân gâbâ zem gaap, zo ka.”  
\v 5 Zen topŋâ itâ nâŋgâm tâtâlim den zo sâme. Anutuŋâ sâi sumbem zâk mârum ŋâi âsageip. Oi hân, zâk yatik. Zo Anutu diŋaŋgât tooyân gâbâ muyagem too sot zeip.  
\v 6 Oi bet tooŋandik a sot kut ŋâi ŋâi gwâkâziŋgâm naŋgip.  
\v 7 Oi hân sot sumbem zi ziabot, zo Anutugât denŋâ saaziki kârâpkât siŋgi op ziabot. Hâuŋâ mimiŋ narâk mâte oi bâliŋ mâme a tâmbetagobigât mambât ziabot.   
\s1 Kembu zâk neŋgât op narâk mem kârep pâmap.  
\p
\v 8 Bukurâpnâ, kut ŋâi zirât mân kwakpi. Kembu zâk sirâm kânokkât nâŋgi narâk kârep patâ yatâ opmap. Oi narâk karep patâ zorat nâŋgi sirâm kânok yatâ opmap.  
\v 9 A nâmbutŋâ zen Kembugât itâ sâme, “Kembu zâk den sâip, zo bonŋâ muyagibapkât kwakŋâ narâk mem kârep kwâpmap.” Zen ko nâŋgâne yatâ mân upap. Buŋâ. A nâmbutŋâ tâmbetagobegât Kembuŋâ zeŋgât mambât ândimap. Zâk a pisuk patâ umziŋ melâŋâ zâkkâren mâte okŋaŋgâbigât nâŋgâmap.   
\s1 Hân sot sumbem narâkzik âkâbap.  
\p
\v 10 Kembugât narâk zo kâsa takâme yatâ muyagibap. Muyagei sumbem kwamit patâ op buŋ upap. Oi kut ŋâi igikŋâ zo aksik kârâp sem naŋgâbap. Oi hân sot hân kwâkŋan kut ŋâi ŋâi muyageip, zo kârâpŋak simbap.  
\v 11 Kut ŋâi ŋâi zi buŋ op naŋgâbap, zorat zen um hâlâlu sot târârak ândim siŋgi âlip mem ândibi.  
\v 12 Yatâ op Anutugât narâk mambât ândibi. Oi narâk zo kek âsagibapkât nep tuum ândibi. Oi narâk zo mâte oi sumbem zo kârâp simbap. Oi kut ŋâi ŋâi igikŋâ zo kârâp bâlamân ziŋgesem too yatâ opŋâ buŋ upi.  
\v 13 Nen ko sumbem uŋakŋâ sot hân uŋakŋâ muyagibapkât sâip, zorat mambât ândimen. Zoren târârak ândiândiŋ dâp op zimbap.   
\s1 Den murukŋâ sot mâsop den.  
\p
\v 14 Bukurâp, zen kut ŋâi yatâ zorat mambât ândim Anutu mâteŋan um hâlâlu sot tosa buŋ ândibigât umŋâ hâbam op lumbeŋâ ândine ziŋgiri dâp upap.  
\v 15 Oi Kembuniŋandâ narâk mem kârepŋan pâi itâ sâbi, “Kubikniŋgâbam yatâ uap.”  
\p Bukuniŋâ, Kembugât Tirik Kaapumŋâ Paulo um bâbâlaŋ kwâkŋaŋgi nâŋgânâŋgâ zo wâratkum den zo kulemgum ziŋgip.  
\v 16 Zâk ekap kulemgumap dâp den zo sapsum ziŋgâmap. Ekapŋan den nâmbutŋâ ziap, zo den muyap buŋâ. Oi den yatâ zo a kwakmak sot lolot zo, ziŋâ sâm gulipkume. Oi zâkkât ekap zorik buŋâ. Kembugât ekap nâmbutŋâ zo yatik opŋâ tâmbetagome.   
\p
\v 17 Bukurâpnâ, den girem kânŋan dâzâŋguan. A laŋ ândiândiŋâ zeŋgât sâm gulipŋâ umziŋan giari loribegât gasâziŋ kârâm ândibi.  
\v 18 Oi kubikkubikniŋâ, Kembu Yesu Kristo, zâkkât tânzâŋgozâŋgoŋan sot top nâŋgânâŋgâŋan kâtigem kinbi. Zâkkâren neule âsakŋâ zemŋâŋgap. Oi yatik zemŋaŋgâm zâibap. Zo perâkŋak.  
\p Zo yatik.