\id 2CO - Komba NT [kpf] -Papua New Guinea 1980 (DBL 2014) 
\h 2 KORINTI 
\toc1 Korinti a zeŋgât ekap zagâtŋâ Pauloŋâ kulemgum ziŋgip 
\toc2 2 Korinti 
\toc3 2 Kor 
\mt1 Korinti a zeŋgât ekap zagâtŋâ Pauloŋâ kulemgum ziŋgip.  
\c 1  
\s1 Mâsop sot sâtâre den.  
\p
\v 1 Anutugât sâtkât Yesu Kristogât Aposolo orâwan, nâ Paulo sot bukuziŋ Timoteo, net Korinti kamânân Anutugât kâmut sot Grik hânân Kembugât siŋgi a ândie, zeŋgât ekap zi kulemgum ziŋget.   
\p
\v 2 Anutu Ibâniŋâ sot Kembu Yesu Kristo, zekâren gâbâ tânzâŋgozâŋgoŋ sot um lumbe zeŋgâren zimbap.   
\p
\v 3 Kembuniŋâ Yesu Kristo, zâkkât Ibâŋâ Anutu sâm âlip kwâkŋaŋgânat. Zâk tânzâŋgozâŋgoŋ sot um diim gigiŋâ mariŋâ ândiap. Sâknam umbâlâ upmen dâp mem sândukŋan kwatniŋgâmap.  
\v 4 Anutuŋâ sândukŋan kwatniŋgâmap, zo yatik bukurâpniŋâ sâknam ândine sândukŋan kwatziŋgânatkât opmap.  
\v 5 Kristo sot pâlâtâŋ oindâ Kristo sâknam nâŋgip, zo yatik sâknam kwâkŋan ândimen. Oi nen zâk sot pâlâtâŋ oindâ Anutuŋâ mem sândukŋan kwatniŋgâmap.  
\v 6 Neŋgâren sâknam muyagemap, zo zeŋgâren um sânduk sot kubikkubik muyagibapkât neŋgâren muyagiap. Um sândukŋâ zo tânzâŋgoi sâknam neŋgâren muyagemap, zo yatik zeŋgâren muyagei kâtigem ândine umniŋ sânduksâbap.  
\v 7 Nen zeŋgât nâŋgâm itâ sâmen, “Zen nen sot sâknam ândime, zo yatik nen sot um sânduk nâŋgâbi.”   
\s1 Kembuŋâ Paulo sot bukurâpŋâ mumuŋan gâbâ mâkâziŋgip.  
\p
\v 8 Bukurâpnâ, nen Asia hânân sâknam nâŋgâm ândim gawen. Zen zorat kwakpegât sa nâŋgânek. Zoren kut ŋâi ŋâi yâmbâtŋâ kwâkniŋan zari ândiândiniŋâ buŋ upap nâŋgâwen.  
\v 9 Nen mumuŋaŋgât siŋgi uen sâm nâŋgâwen. Oi yen mân muyageip. Niiŋ imbaŋâniŋaŋgât nâŋgindâ yen oi Anutuŋâ a mumuŋan gâbâ mâŋgiziŋgâmap, zâk kânok nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgânatkât zo yatâ muyageniŋgip.  
\v 10 Oi zâk mumuŋan gâbâ mâkâniŋgipŋâ yatik mâkâniŋgâbap. Zâkkât itâ nâŋgâmen, “Sâknam muyageniŋgi mâkâniŋgâbap.”  
\v 11 Korinti a zen ko ninâuŋâ betniŋan minetâ Anutuŋâ mâkâniŋgi zen sot a nâmbutŋâ aksik patâ zorat zâkkâren sâiwap sâne âlip upap.   
\s1 Paulo zâk um târârak ândeip.  
\p
\v 12 Nen niiŋaŋgât nâŋgindâ âlip opmap, zo itâgât. Nen mân kâitzâŋgomen. Nen um salek ândeindâ umniŋandâ hân a yenŋâ, zeŋgât nâŋgânâŋgâ mâtâp, zo mân nâŋgâm ândiwen. Buŋâ. Anutuŋâ tânnâŋgoi âlipŋâ ândiwen. Zo a torenŋâ zeŋgât mâteziŋanâk buŋâ, Korinti a zeŋgâren yatik ândimŋâ kâtigiwen.   
\p
\v 13-14 Yesu gâbap, narâk zoren zen neŋgât op sâtâre upigât sot neŋgoot yatik zeŋgât op sâtâre utnatkât den zi kulemgum ziŋgen. Oi den kulemguen, zorâŋ yâmbâtŋâ buŋâ. Aksik sâlâpkum nâŋgâbi. Nâ nâŋgan. Zen den zo aksik nâŋgâbi. Zo den muyap. Mârum torenŋâ âlip nâŋgâwe.   
\s1 Pauloŋâ sarâ mân sâmâip.  
\p
\v 15 Kândom nen buku op ândinat sâm nâŋgâm nâ zeŋgâren gam umâlep kwatziŋgâbatkât sâwan.  
\v 16 Oi ga ziŋgitŋâ Makedonia hânân âibatkât sâwan. Oi zoren ândim puriksâm Korinti a zeŋgâren dum gam umâlep kwatziŋga ziŋâ sâŋgonnone Yudaia hânân âibatkât nâŋgâwan.   
\p
\v 17 Korinti a zeŋgâren gâbat sâmŋâ mân gâwan. Zorat nâgât dap nâŋge? Nâ um zagât op den yatâ sâwan? Nâ um kâtik a yatâ op um zagât opŋâ zeŋgâren gâbat sâmŋâ birâm mân gâwan? Nâ yatâ buŋâ. Nâ mem birâbirâ mân opman.  
\v 18 Ibâniŋ Anutu, zâkŋâ sâi kâtikkâtigiŋ ândiapkât den sâindâ dap op bon buŋ upap?  
\v 19 Anutugât nanŋâ Yesu Kristo, zâkkât den siŋgi nâ sot Siliwano sot Timoteo, niŋâ dâzâŋgowen. Zo bonŋâ sot nâmbutŋâ yenŋâ mân oip. Buŋâ. Yesugât den bonŋigâk. Yesuŋâ den sâi kâtigemap.  
\v 20 Anutuŋâ den sâm kâtigeip, zorat bonŋâ Yesugâren ziap. Zorat op Yesugât perâkŋak sâm Anutu sâm âlip kwâkŋaŋgâmen.  
\v 21 Anutuŋâ sâi nen sot zen ârândâŋ Yesu sot pâlâtâŋ op kâtigimen. Anutu zâk zikŋak gâsum sâlâpnâŋgoip.  
\v 22 Oi zâkŋak târotâroŋaŋgât undip Kaapumŋâ umniŋan pâip. Oi Kaapumŋâ umniŋan ândim Kembuŋâ tânnâŋgobapkât den umniŋan sâm muyagemap.   
\p
\v 23 Zeŋgâren gâbat sâmŋâ mân gâwan, zorat sa nâŋgânek. Nâ Korinti kamânân ga den nep ziŋgâm umbâlâ kwatziŋgâbatkât mân gâwan. Den zo Anutuŋâ nâŋgi perâkŋak san.  
\v 24 Niŋâ zeŋgât a kutâ utnatkât mân sâmen. Zeŋgâren umâlep muyagibapkât berân miaŋgâm nep tuumen. Zen nâŋgâm pâlâtâŋân kâtigem kinze, zo nâŋgan.   
\c 2  
\s1 Pauloŋâ Korinti kamânân mân âbureip, zorat den.  
\p
\v 1 Umnandâ itâ nâŋgâwan, “Zen umbâlâ upegât zeŋgâren dum zagâtŋâ mân gâbât.”  
\v 2 Nâ itâ nâŋgâwan, “Nâŋâ den sa umbâlâ utne waniŋ ziŋ umâlep kwatnibi?”  
\v 3 Nâ zeŋgâren ga umâlep kwatnibigât otnigip. Ka zeŋgâren ga umbâlâ kwatnibegât um girem den kulemgum kwatziŋgâwan. Umnandâ itâ nâŋgâwan, “Umnan sâtâre muyagei zeŋgâren zo yatik sâtâre muyagibap.”  
\v 4 Ka umnâ bâliŋ oi isemŋâ ekap zo kulemgum ziŋgâwan. Sâknam sot umbâlâ kwatziŋgâbatkât buŋâ. Umnâ zeŋgâren kinmap, zorat topŋâ tirâpzâŋgobatkât orâwan.   
\s1 A ŋâiŋâ bâliŋ oip, zorat den.  
\p
\v 5 A ŋâi bâliŋ op umbâlâ muyageip, zorat ninâ umbâlâ orâwangât mân san. Korinti a nâmbutŋâ zen umbâlâ muyagiwe. Oi umbâlâ zo pisuk kwâkziŋan zarip.  
\v 6 A doŋbepŋâ a zo kubikŋaŋgâwe, zorat nâŋga âkap.  
\v 7 A zo umbâlâ ândim tâmbetagobapkât tosaŋâ birâm um diim gibapkât den dukubi.  
\v 8 Buku okŋaŋgâbigât san.  
\v 9 Nâ mâsikâm topziŋ ikpatkât ekap kulemgum ziŋgâwan. Zen dinnâ lubi mo mân lubi sâm kulemgum ziŋgâwan.  
\v 10 Itâ sa nâŋgânek. A ŋâi zâk nâgâren bâliŋ mân oip. Nâ dap dabân yatâ tosaŋâ birâbat? Zâk tosaŋâ buŋâ. Ka zen a ŋâigât tosa birâne nâŋgoot yatigâk birâbat. Zen âlip upigât nâ Yesugât nep a op Kristogât mâteŋan tosa zo biran.  
\v 11 Sataŋŋâ kâitnâŋgom tâmbetnâŋgobapkât yatâ upmen. Zâkkât orot mâmeŋâ, zorat mân kwakmen. Âlip nâŋgen.   
\s1 Siŋgi âlip, zo wârân âlipŋâ yatâ.  
\p
\v 12 Nâ Taroa kamânân gam Kristogât siŋgi âlip sâbatkât umnâ bâbâlaŋ oip. Kembuŋâ nep zo muyagem nigi, zo tubat sâm kubikaŋgâwan.  
\v 13 Ka bukunâ Tito zâk Korinti a zeŋgâren gâbâ mân kek âbureipkât umnâ âbamgwâbam oi uŋgeuŋge orâwan. Yatâ op a zâmbamŋâ Makedonia hânân âiwan.   
\p
\v 14 Opoŋ, Kristo sot pâlâtâŋ op kâtigem ândim Yesugât siŋgi âlip, zo a dâzâŋgom naŋgindâ a doŋbep nâŋgâne zâkkât itomŋandâ a hânŋâ hânŋâ zeŋgâren laŋ kârâm âimap. Zorat sâtâre patâ Kembugâren okŋaŋgânat.  
\v 15 Nen Kristogât itomŋâ âlip yatâ upmen. Anutuŋâ zo nâŋgâmap. Oi a Kembugât siŋgi ândie sot a simgât siŋgi ândie, zen ârândâŋ nâŋgâbi.  
\v 16 Simgât siŋgi, zen siŋgi âlip zo kândâtkom itom zo nâŋgâne mumuŋaŋgât kârokŋâ yatâ oi birâme. Oi a ândiândiŋaŋgât siŋgi, zen itomŋâ âlipŋâ zo nâŋgâne ândiândigât wârân yatâ oi ândime.  
\p Yesugât siŋgi sâsâŋâ, zo nep zâizâiŋ sot nep yâmbâtŋâ. Nen niiŋ imbaŋan nep zo tuugindâ yâmbâtŋâ upap. Ka Kembugât Kaapumŋâ betniŋan mei nep zo tuugindâ bâbâlaŋ upap.  
\v 17 Nen a nâmbutŋâ ziŋâ upme, yatâ mân upmen. A doŋbepŋâ zen aŋgâgwaŋgâ a yatâ op kât minam Anutugât den sâme. Nen ko um târârak ândim Anutugât sâtkât Anutu mâteŋan Kristogât den siŋgi târârak sâmen.   
\c 3  
\s1 Korinti a zen ekap Pauloŋâ kulemgoip, zo yatâ.  
\p
\v 1 Zen neŋgât dap nâŋge. Zen neŋgât dum zagâtŋâ itâ se? “Zâizâiŋ op den se.” A nâmbutŋâ upme, zo yatâ op zeŋgâren gam topniŋaŋgât ekap tirâpzâŋgonatkât se? Mo zen topniŋaŋgât ekap kulemgune ŋâi pindânatkât se?  
\v 2 Yatâ mân utnat. Topniŋaŋgât ekap, zo zen. Niŋâ Korinti zeŋgâren nep tuugindâ bonŋâ âsagei a zen ek nâŋgâme. Nep zorat bonŋâ topniŋ muyagemap. Den Korinti a zeŋgât umziŋan kulemguwen, zo a aksik ziŋ ek sâlâpkum nâŋgâme.  
\v 3 Nen umniŋandâ saaziŋgâm zeŋgâren nep tuugindâ Kristogât ekap yatâ urâwe. Topŋâ muyap ziap. Ekap zo simbupŋâ mân kulemguwen. Zo Anutu ândiândi mariŋâ, zâkkât Kaapumŋâ kulemgoip. Kârân mân kulemgoip. A umŋan kulemgoip.   
\p
\v 4 Kristogât op Anutu nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâm zeŋgât yatâ nâŋgâmen.  
\v 5 Siŋgi âlip nep, zo zâizâiŋ. Niiŋak nep itâ zo mân tuubem yatâ. Zorat niiŋak itâ mân sânat, “Niiŋ imbaŋâyân tuugen.” Buŋâ. Anutuŋâ tânnâŋgoi tuumen.  
\v 6 Kembugât nep a ândimen, zo itâgât. Anutuŋâ târotâro uŋakŋaŋgât nep a mem kubikniŋgip. Târotâro uŋakŋâ, zo sâŋgiŋâ simbupŋâ kulemgoip, zo yatâ buŋâ, Kaapumgât nep. Gurumin den Moseŋâ mârumŋan kulemgoip, zorâŋ nâŋgomap. Ka Kaapumŋâ ândiândi muyagem niŋgâmap.   
\p
\v 7 Târotâro sâŋgiŋâ, zo kârân kulemgoip. Zo âsakŋoot muyagei Moseŋâ meip. Zorat Mose si sâŋgânŋâ âsakŋoot oi Isirae a, ziŋâ dap op ek naŋgâbe? Oi âsakŋâ zo zinziŋ kâtik buŋâ.  
\v 8 Târotâro uŋakŋaŋgât âsakŋâ zorâŋ sâŋgiŋâ wâlap. Târotâro uŋakŋâ zorat mariŋâ Tirik Kaapum.  
\v 9 Târotâro sâŋgiŋandâ tosaniŋ sapsumap, zo âsakŋâ gigiŋâ. Ka târotâro uŋakŋâ, zorâŋâ târârakŋâ muyageniŋgâmap. Oi zorat âsakŋandâ walâm ba zariap.  
\v 10 Târotâro sâŋgiŋaŋgât âsakŋâ zo âsagei uŋakŋaŋgât âsakŋandâ âsagem kwâtepkoi buŋ uap.  
\v 11 Zinziŋ kâtik buŋ, zo mârum âsakŋoot âsageip. Oi zinziŋ kâtikŋâ, zorat âsakŋandâ walâmŋâ patâ uap.   
\s1 Um ekapniŋ zo Kembuŋâ olaŋmap.  
\p
\v 12 Târotâro uŋakŋaŋgât âsakŋâ zo zinziŋ kâtik zem zâimâmbap sâm um bâbâlaŋ op siŋgi âlip keŋgât buŋ sâmen.  
\v 13 Mose yatâ mân upmen. Moseŋâ târotâro sâŋgiŋaŋgât den zo Kembugâren gâbâ memŋâ Sinai bâkŋan gâbâ gem a ziŋâ âsakŋâ zinziŋ kâtik buŋâ, zo mân ikpigât si sâŋgân kwâtepkoip.  
\v 14 Isirae a zen um kâtik urâwegât târotâro sâŋgiŋâ ekapŋoot sâlâpkum topŋâ mân nâŋgâm ândim gawe. Oi ekap zo um kâtik zeŋgât umziŋan tok ziap. Kristo kânokŋâ ekap zo olaŋbap. Kristoŋâ ekap zo olaŋi nâŋgânâŋgâziŋ pâroŋsâi Kembugât den zorat topŋâ âlip nâŋgâbi.  
\v 15 Perâkŋak, Isirae a zen um kâtik op mârumŋan gâbâ Mosegât den sâlâpkum gawe. Oi umziŋan ekapŋoot ziap.  
\v 16 Kembugât ekabân Moseŋâ oip, zorat den ŋâi itâ ziap,  
\q1 “Kembu mâte okŋaŋgâbâ sâm si sâŋgânŋâ kwâtepkoip, zo mem pam Kembu mâte okŋaŋgâmâip.”  
\p Zorat itâ nâŋgâmen. A ŋâi Kembugâren mâte oi Kembuŋâ a zorat um nâŋgânâŋgâŋâ mâtâp mimbap.  
\v 17 Kembu san, zo Kaapumgât op san. Oi Kembugât Kaapum a ŋâigâren tâi dumun buŋ ândibap.  
\v 18 Oi Kembugât siŋgi a, nen aksik si sâŋgânniŋ ekap buŋ ziapkât Kembugât âsakŋâ ek nâŋgâmen. Kembugât holi tobat yatâ utnatkât kubikniŋgâm ândiap. Kubikniŋgâm âsakŋâ ka âsakŋâ niŋgâm zâibap. Kembuŋâ nep zo neŋgâren tuumap. Oi Kembu san, zo Kaapumgât op san.   
\c 4  
\s1 Siŋgi âlip zo ekapŋâ buŋ.  
\p
\v 1 Kembu zâk tânnâŋgom Kristo âsakŋaŋgât den siŋgi âlip zo sânatkât sâm niŋgip. Nep yatâ zo sâm niŋgipkât umniŋandâ mân lorimen.  
\v 2 Kut ŋâi ŋâi aŋunŋoot, mân orotŋâ, zo kândâtkumen. Den sarâ mân sâmen. Anutugât den mân gulipkumen. Buŋâ. Nen Anutugât mâteŋan den bonŋâ sâmen. Nen yatâ oindâ a nâmbutŋâ ziŋâ topniŋâ ek nâŋgâme.  
\v 3 Den siŋgi sâmen, zo ekapŋoot uap oi ko tâmbetagoagoŋaŋgât siŋgi zeŋgât umziŋan ekapŋoot opmap.  
\v 4 A nâŋgâm pâlâtâŋziŋ buŋâ zen hân zirat a kutâ, Sataŋŋâ umziŋ dooŋgoi dap yatâ Kristo âsakŋaŋgât den siŋgi âlip zo nâŋgâbe. Nen itâ nâŋgâmen. Kristo zâk Anutugât holi tobat yatâ ândiap.  
\v 5 Den dâzâŋgomen, zo niiŋ siŋgi buŋâ. Yesu Kristo zâk Kembuniŋâ ândiap sâmen. Oi nen Yesugât opŋâ zeŋgât kore mâman a op ândien. Nen zo yatâ dâzâŋgomen.  
\v 6 Mârumŋan hân ŋâtâtik zei Anutuŋâ sâi âsakŋandâ âsageip. Oi yatigâk umniŋan âsakŋâ pâip. Oi Kristogât si sâŋgânŋan Anutugât âsakŋâ zei ikmen.   
\s1 Paulo zâk mâsimâsikâyân mân loreip.  
\p
\v 7 Imbaŋâ zi niiŋan buŋ, Anutugâren ziap. Zorat topŋâ âsagibapkât umgât gom sambe âsakŋâŋoot zo âmaŋ hânŋâ tuutuuŋ neŋgâren pâip.  
\v 8 Oi nen sâknam top top kwâkŋan ândim mân lorimen. Gin mandu yatâ ândim mân nâŋgâm kwâkâ upmen.  
\v 9 Nen itâ nâŋgâmen, “A zen nâŋgom sâknam niŋgâne Anutuŋâ mân birâniŋgap. A ziŋ nâŋgom mem ŋâi ŋâi otniŋgâne mân mumen.”  
\v 10 Yatâ opŋâ sâkniŋan Yesugât mumuŋâ, zo yatâ muyagei ândimen. Oi Yesugât ândiândiŋ, zo yatik sâkniŋan muyagibapkât zo yatâ âsagiap.  
\v 11 Nen gwâlâ ândeindâ Yesugât opŋâ a ziŋ gwâlâ nâŋgom hannâŋgonam sâme. Yesu ândiândiŋaŋgât imbaŋâ zo sâkniŋan muyagibapkât yatâ otniŋgâme.  
\v 12 Oi itâ ziap. Korinti a zeŋgâren Yesu ândiândiŋaŋgât imbaŋandâ nep tuugi bonŋâ âsagibapkât nen mumuŋaŋgât siŋgi yatâ op ândim nep tuum ândimen.   
\s1 Paulo zâk Kembu sot pâlâtâŋ op nepkât âkon mân oip.  
\p
\v 13 Nen siŋgi âlipkât nep tuum sâknam nâŋgâm sândândeŋ kârâm tuum ândimen. Kembugât ekabân den kulem ŋâi itâ ziap,  
\q1 “Nâ Kembu nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâm den sâman.”  
\p Oi nen den kulem zorat dâp Kaapumŋâ aleniŋgi Kembu nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâm den sâmen.  
\v 14 Nen itâ nâŋgâm kwâtâtimen. Kembuŋâ Yesu mâŋgeip, zâk zo yatik Yesu sot mâŋginiŋgâm Korinti a zen sot ârândâŋ zikŋâ kiŋ topŋan nâmbari ândinat.  
\v 15 Nen zo zeŋgât sâm nep yatâ upmen. Kembugât den laŋ kârâm ari a doŋbepŋâ nâŋgâm Anutu sâtâre okŋaŋgâne zorâŋâ târokwâi târokwâi zem zâibap. Yatâ utne Anutugât kutsiŋgiŋandâ patâ op sambâlem laŋ kârâbap.   
\s1 Hânân sâknam, zorâŋ gigiŋâ.  
\p
\v 16 Hânân sâknam kwâkŋan ândim umniŋ mân lorimen. Buŋâ. Nen itâ nâŋgâmen. Nen hânân zi ândim imbaŋâniŋ diim gei sâkniŋ loremap. Umniŋ ko Kembuŋâ sirâmŋâ sirâmŋâ tângui kâwaliŋoot kinmap. Kubigi uŋakŋâ opmap.  
\v 17 Hânân sâknamniŋâ zo narâk kârep buŋâ. Sâknam zo kubikniŋgi bet hâuŋâ âlipŋâ, yâmbâtŋâ sot zinziŋ kâtikŋâ, âsakŋoot, zo zemniŋgâbap.  
\v 18 Kut ŋâi ŋâi muyap, zoren umniŋâ mân pâmen. Kut ŋâi ŋâi tik ziap, zoren umniŋâ pâindâ muyageniŋgâbap. Kut ŋâi ŋâi ikmen, zen zinziŋ kâtik buŋâ. Kut ŋâi ŋâi mân igikŋâ, zorâŋ zinziŋ kâtikŋâ uap.   
\c 5  
\s1 Silepniŋ kândaŋâ Kembuŋâ mirâ kâtikŋâ muyagem niŋgâbap.  
\p
\v 1 Nen itâ nâŋgâmen. Nen hân sâkniŋ mem ândimen, zi silep yatâ dâŋduŋsâi birânat. Oi Anutuŋâ mirâ kâtikŋâ sumbemân muyagem niŋgâbap. Mirâ zo betŋâ mân tuutuuŋâ. Zinziŋ kâtik ŋâi zo muyagem kinzap.  
\v 2 Oi nen sumbemân mirâ zo minatkât âkŋâle opŋâ zorat nâŋgânâŋgâyâk ândien.  
\v 3 Um dâpniŋaŋgât sâk pâkeŋâ buŋ opapkât nâŋgâmen. Sumbemân sâk uŋakŋâ minatkât nâŋgâm ândimen.  
\v 4 Hân sâkniŋoot ândim nâŋgâm kwâkâ upmen. Hân sâkniŋ zi buŋ upapkât mân otniŋgâmap. Buŋâ. Sâk uŋakŋâ hâukwatnatkât otniŋgâmap. Sâkniŋ mumuŋâ zi tâi ândiândigât sâk uŋak hâukwâtnat sâmen.  
\v 5 Nen yatâ utnatkât Anutuŋâ kubikniŋgap. Zâk târotârogât undip Kaapumŋâ niŋgip.   
\s1 Nen hânân kwande yatâ ândimen.  
\p
\v 6 Nen zorat op nâŋgâm ândimen. Oi itâ nâŋgâmen. Nen hân sâkniŋan zi ândim Kembu sot mân ândimen.  
\v 7 Narâk ziren umŋâ nâŋgâm pâlâtâŋ kwap ândimen. Bonŋâ mân ek nâŋgâmen.  
\v 8 Oi laŋ nâŋgâm bâbâlaŋ kwap ândimen. Hân sâkŋâ hân kwande ândiândiŋ, zo birâm Kembu sot ândiândiŋ, zorat âkŋâlimen.  
\v 9 Hân kwande ândiândiŋ mo zâk sot ândinat zo ko itâ nâŋgâm ândimen. Kembuŋâ niŋgiri âlip upapkât târârak ândinat.  
\v 10 Itâ nâŋgâmen, “Kembu Kristo zâk den sâm kwâkâkwâkâŋ târarân tâi nen pisuk patâ mâteŋan kirindâ hâuŋaŋgât den sâm mâkâniŋgâbap. Âlipŋâ mo bâliŋâ zorat hâuŋâ zikŋik zikŋik niŋgâbap. Hân sâgân ândim kut ŋâi ŋâi upmen, zorat dâp hâuŋâ niŋgâbap.” Zo yatâ nâŋgâm orot mâmeniŋ kubikŋâ târârak ândinat.  
\v 11 Oi Kembugât keŋgât op ândeindâ a orot mâmeziŋ kubik Kembu sot buku upigât dâzâŋgomen.  
\p Anutuŋâ umniŋâ ek topniŋ nâŋgâmap. Oi Korinti a zen yatik umziŋandâ topniŋ nâŋgâbigât otniŋgap.  
\v 12 Nen itâ mân nâŋgâmen. Nen niiŋ kutniŋâ mem zaatnat. Oi ziŋâ nâŋgâniŋgâne a âlip upap. Yatâ buŋâ. A dinnâ mân lum zâizâiŋ upme, zeŋgât mâteziŋan Korinti a, zen neŋgât siŋgi sâm aŋun mân upigât den zi sâm kulemgum ziŋgen. Zâizâiŋ a yatâ zorâŋ a topziŋ mân nâŋgâm sâtŋak sâme. Zen neŋgât dum zagâtŋâ itâ se? “Sâk mâpâmâpâse den sâme.” Zen ko topniŋ âlip nâŋge.  
\v 13 A ziŋ topniŋ mân nâŋgâm niŋgiri um gulip op ândimen yatâ oi ko Anutu nepŋaŋgât op um gulip upmen. Mo a ziŋ neŋgât nâŋgâne umniŋ târârak ziap yatâ oi zeŋgât op upmen.   
\p
\v 14 Nen itâ nâŋgâmen. Kânokŋâ aksik neŋgât hâuniŋâ moip. Zo nâŋgâmŋâ itâ nâŋgâm kwâtâtimen. Kristo umŋandâ doŋbep gâsânâŋgom ândeipŋak ândiap. Oi zo yatâ nâŋgâmŋâ dabân yatâ kwâimbâŋaŋgâm kândâtkunat? Zo yatâ utnatkât dâp buŋâ. Kristo, zâk neŋgât hâuniŋ moipkât nen aksik muwen yatâ uap.  
\v 15 Aksik neŋgât hâuniŋ moip, zorat topŋâ itâ. Ândiândi ândinat, zo niiŋaŋgât opŋâ buŋâ. Hâuniŋâ momŋâ zaarip, zâkkât op ândinat.   
\p
\v 16 Zorat narâk ziren a laŋ mân ziŋgitŋâ umŋâ birâziŋgâziŋgâŋ, zo mân utnat. Mârum Kristo zâkkât sâk tobat ekŋâ topŋâ mân nâŋgâm sâtŋak sâwen. Narâk ziren ko yatâ mân utnat. A ŋâigât topŋâ mân nâŋgâmŋâ sâtŋak mân sânat.  
\v 17 Nen itâ nâŋgen. A ŋâi Kristo sot pâlâtâŋ opmap, zâk a uŋakŋâ opmap. Kut ŋâi ŋâi sâŋgiŋâ zo buŋ oi Anutuŋâ uŋakŋâ muyageip.  
\v 18 Kut ŋâi zo Anutuŋâ sâi muyageip. Zâkŋâ sâi Kristoŋâ diiniŋgi nen Anutu sot buku urâwen. Oi nen nep tuugindâ a nâmbutŋâ zen Anutu sot buku upigât nep zo sâm niŋgip.  
\v 19 Nep zorat diŋâ dâzâŋgomen, zo itâ. Anutuŋâ Kristo sot ândimŋâ a zâk sot buku utnatkât mâtâp muyageip. Oi tosaniŋ birip. A zen Anutu sot buku upigât dâzâŋgom ândinatkât nep diŋ zo sâm niŋgip.  
\v 20 Zorat nen Kristogât den sâsâŋ a op Anutugâren gâbâ den mem a itâ dâzâŋgomen, “Zen Kristogât opŋâ Anutu sot buku upi.”  
\v 21 Neŋgât opŋâ Anutuŋâ sâi Kristoŋâ bâliŋâniŋ mem tosaŋoot oip. Itârâŋ nen zâk sot pâlâtâŋ opŋâ Anutu târârak ândimap, zo yatâ utnatkât yatâ oip.   
\c 6  
\s1 Paulo zâk Anutugât a ândim nepŋâ tuugi bon âsageip.  
\p
\v 1 Nen Anutugât berân mâme a ândimŋâ itâ dâzâŋgomen. Anutugâren gâbâ tânzâŋgozâŋgoŋ zo zeŋgâren bon buŋ opapkât umziŋ galem oraŋgâm ândibi.  
\v 2 Anutuŋâ itâ sâi Kembugât ekabân kulemguwe,  
\q1 “Narâk parâwan, zoren nâŋgâgiwan. Bâliŋan gâbâ mâkâziŋgâziŋgâŋ narâkŋan bekan mewan.”  
\p Nâŋgânek. Narâk pâip zo zi sot bâliŋan gâbâ mâkâziŋgâziŋgâŋ narâkŋâ zi.   
\p
\v 3 A ziŋ nen sot nepniŋ sâm bâliŋ kwatniŋgâbegât Kembugât mâtâbân bagibegât pâke mân pamen. A pisuk ziŋâ Kembugât siŋgi upigât otniŋgâmap.  
\v 4 Nen Anutugât kore a ândimen. Zorat topŋâ muyagibapkât itâ upmen. Sâknam kwâkŋan ândim mân lorimen. Kiom minniŋgâne sâsâlim ândimen.  
\v 5 Kâmbamŋâ nâŋgone sâsâlim ândimen. Tâk namin nâmbane tapmen. Kâsa osetziŋan ândimen. Nepkât sâknam zo nâŋgâm sâtkum ândimen. Um wâgân ândimen. Nalem buŋ ândimen.  
\v 6 Tosa buŋ ândimen. Nâŋgânâŋgâniŋoot ândimen. Um sânduk ândimen. A buku otziŋgâmen. Tirik Kaapum sot ândimen. A buku otziŋgâziŋgâŋ bonŋâ ândimen.  
\v 7 Den bonŋâ sâmen. Anutugât imbaŋan ândimen. Târârak ândiândiŋaŋgât kâlâu bongen mem yaŋgâgen sâiwa mem kinmen.  
\v 8 Sâm âlip sot aŋun oserân ândimen. A nâmbutŋandâ neŋgât nâŋgâne sarâ opmap. Ka nen sarâ a buŋâ. A bonŋâ.  
\v 9 A ziŋ neŋgât nâŋgâne gei kutsiŋginiŋoot ândimen. Zen neŋgât mumuŋaŋgât siŋgi ândie sâne nen gwâlâ ândimen. Ziŋ nâŋgone mân mumen.  
\v 10 Zen neŋgât nâŋgâne umbâlâ a opmap. Ka nen sâtâre a ândimen. Zen neŋgât nâŋgâne a kanpitâ opmap. Ka nen a nâmbutŋâ kut ŋâi ŋâi betziŋan mimen. Zen neŋgât nâŋgâne yenŋâ opmap. Ka umgât gom sambe patâ zemniŋgap.   
\s1 Paulo zâk Korinti a zeŋgât umŋâ kirip.  
\p
\v 11 O Korinti a, umniŋâ zeŋgârâk kiri lâuniŋ bâbâlaŋ uap.  
\v 12 Umniŋandâ sipapzâŋgowen. Zen ko umziŋ dooŋgune zeŋgâren buku orotŋâ zo bituktâ ziap.  
\v 13 Oi nâ nan bârarâpnâ itâ dâzâŋgobâ. Zen umziŋaŋgât mâtâp mem pane patâ op zimbap.   
\s1 Bâliŋâ sot âlipŋâ, zet buku buku mân upabot.  
\p
\v 14 A um kâtik zen nakziŋ lune mân betziŋan mimbi. Târârak sot gâŋgoŋâ, zet dap op buku buku upabot? Mo âsakŋâ sot ŋâtâtik, zet dap op târotâro upabot?  
\v 15 Kristo sot Sataŋ, zet dap op um kânok upabot? Yesugât kâmut sot um kâtik a, zen dap op um kânok upi?  
\v 16 Mo Anutugât namâ sot lopiogât namâ, zet dap op târoyagobabot? Nâŋge. Anutugât ândiândiŋaŋgât namâ, zo nen. Kembugât siŋgi a nen lopio mâpâsime, zeŋgâren mân târokwatziŋgânat. Zorat Anutuŋâ itâ sâi Kembugât ekabân kulemguwe,  
\q1 “‘Nâ osetziŋan sot umziŋan tâtat mâme upat. Oi nâ Anutuziŋâ op ândia zen arâpnâ op ândibi.  
\v 17 Zorat um kâtik zen sot pâlâtâŋ mân ândibi. Zen umziŋ sumun opapkât galem oraŋgâm upi. Yatâ utne nâ gâsuziŋgâm galem otziŋgâbat.  
\v 18 Oi nâ zeŋgât ibâ ua zen nan bârarâpnâ op ândibi.’ Kembu, imbaŋâ mariŋandâ den yatâ sap.”   
\c 7  
\s1 Paulo zâk Korinti a umziŋ mân aŋgân kârâbigât dâzâŋgoip.  
\p
\v 1 Bukurâpnâ, Anutuŋâ yatâ sâm, sâm kâtigeipkât kut ŋâi ŋâiŋâ umniŋ sumunkomap, zo saŋgon kubikŋâ târârakkât mâtâbân ândinat. Oi Anutu hurat kwâkŋaŋgâm um salek ândinat.  
\v 2 Korinti a, zen umziŋandâ mân aŋgân kârâniŋgâbi. Nen zeŋgâren kut ŋâi ŋâi bâliŋ, zo mân urâwen. Oi kut ŋâi ŋâiziŋâ mân tâmbetkuwen. Oi kut ŋâi ŋâiziŋâ mân kâmbu miwen.  
\v 3 Nâ den sâm bâliŋ kwatziŋgâm mân san. Nâ mârum itâ sâm dâzâŋgowan. Umniŋandâ kâpizâŋgomen. Zen sot munat mo ândinatkât nâŋgâmen.  
\v 4 Umnandâ itâ nâŋgan. Zen âlipŋâ upi. Nâ zeŋgât op sâtâre den sâman. Nâ yatâ nâŋgâm umnâ diim giap. Sâknam kwâkŋan ândim sâtâre muyageman.   
\s1 Paulo zâk Korinti zeŋgât siŋgi nâŋgâm umŋâ âlip oip.  
\p
\v 5 Makedonia hânân gamŋâ Korinti a zeŋgât umniŋ giremâk oi nâŋgâm kwâkâm ândiwen. Oi dabân sâk sânduk ândibem? Zoren sâkniŋaŋgât siŋgi kâmbam sot sâknam. Umniŋaŋgât keŋgât. Kut ŋâi yatâ zo muyageniŋgâwe.  
\v 6 Ka mandu betziŋan memap, Anutu, zâkŋâ Tito sâŋgongoi Korinti a zeŋgâren gâbâ âburem gâi umniŋ diim geip.  
\v 7 Oi âbureip, zorarâk buŋâ. Ziŋâ umâlip den dukuwe, zo mem gâi nâŋgâm zâk sot umniŋâ âlip oip. Zen nâgât den nâŋgâm a bâliŋâ oip, zorat umbâlâ op ândiwe sot nâgât opŋâ nepziŋ tângune zaatmap. Zorat siŋgi dâtnogi nâŋgâm umâlep patâ orâwan.   
\s1 Korinti a ziŋ umbâlâ mâik ŋâi nâŋgâmŋâ âlip urâwe.  
\p
\v 8 Nâ mârum ekap kulemgum ziŋgâm umbâlâ muyageziŋgâwan, zorat umnâ mân bâliap. (Ekap kulemguwan, zorat perâkŋak umbâlâ nâŋgâwan.) Zi ko nâŋgan. Narâk pâŋkânok umbâlâ muyageziŋgâwan.  
\v 9 Umâlip nâŋgan, zo umbâlâ urâwe, zorat buŋâ. Zen umbâlâ op umziŋ melâŋâwe, zorat umnâ âlip uap. Zen umbâlâ bâbâlaŋ nâŋgâmŋâ umziŋ kubikaŋgi âlip upigât Anutuŋâ nâŋgâziŋgi âlip oip. Dinniŋandâ zeŋgâren âi mân bâliŋ oip.  
\v 10 Wangât, umbâlâ bâbâlaŋ zorâŋ agât umziŋ melâŋi aŋâ âlip upme, zorat. Umbâlâ yatâ zo muyagibapŋâ bet nâŋgi mân bâliŋ upap. Umbâlâ bâliŋâ ko zorâŋâ um kâtik a muyageziŋgi tâmbetagobi.   
\p
\v 11 Nâŋgânek. Umbâlâ nâŋgâwe, zorâŋ zeŋgâren bonŋâ muyageip. Umziŋ bâliŋ oi um kârâp muyagiwe. Zorat topŋâ itâ. Top lâku sot tosa hâuŋaŋgât keŋgât opŋâ kubikaŋgâwe. Nen zeŋgât nâŋgindâ âlip upapkât a zo kubikŋaŋgâwe. Kut ŋâi zo yatâ muyageip, zo bâliŋâ kwâimbâkwâimbâŋ zo zeŋgâren mân ziap, zorat topŋâ muyageip.   
\p
\v 12 Mârum ekap kulemgum ziŋgâwan, zo a bâliŋâ oip, zâkkât buŋâ. Mo bâliŋâ okŋaŋgâwe, zâkkât op buŋâ. Den dâzâŋgoindâ Anutu mâteŋan sât luluziŋaŋgât topŋâ muyagibapkât ekap zo kulemgum ziŋgâwan.  
\v 13 Oi zen yatâ op umniŋ diim giwe.  
\s1 Korinti a ambân ziŋ Tito umâlep kwâkŋaŋgâwe.  
\p Oi umniŋ sânduksâip, zorik buŋâ. Zen Tito umâlep kwâkŋaŋgâne âburei nen doŋbepŋâ nâŋgâm sâtâre urâwen. Zen yatâ opŋâ Tito umŋâ diim giwe.  
\v 14 Nâ mârumŋan sâm bâbâlaŋ kwatziŋgâm Tito itâ sâm dukuwan. Oi den zo bon buŋ mân oip. Zeŋgât op den sâwen, zo bonŋâ op naŋgip. Zo yatik Tito zeŋgât sâm âlip den dukuwan, zo bonŋâ oip.  
\v 15 Tito zâk zeŋgâren gâi sâk kâik urâwe. Yatâ opŋâ hurat kwâkŋaŋgâm sâtŋâ lum buku okŋaŋgâwe. Zâk zorat nâŋgâm umŋandâ zeŋgârenâk kinmap.  
\v 16 Nâ ko zeŋgât opŋâ um girem mân op ândibat, zorat umnâ âlip uap.   
\c 8  
\s1 Makedonia hânân Yesugât kâmut ziŋ kât minduwe.  
\p
\v 1 Bukurâpnâ, Makedonia hânân kâmutŋâ kâmutŋâ Anutuŋâ tânzâŋgoi bukuziŋ betziŋan miwe, zorat siŋgi dâzâŋgonâ.  
\v 2 Zen sâknam sot mâsimâsikâyân ândim sâtâre op ândiwe. Kut ŋâi ŋâi doŋbep mân ândim kanpitâ ândimŋâ laŋ bukurâpziŋ betziŋan minam kât doŋbep minduwe.  
\v 3 Nâ zeŋgât nâŋgan. Zen tâtziŋgip dâp parâwe. Zen ziiŋik um bâbâlaŋâk urâwe.  
\v 4 Niŋâ mân sâindâ ziiŋak Yesugât kâmut Yudaia hânân ândie, zen betziŋan mimbigât sâm kâtigem dâtnowe.  
\v 5 Oi kut ŋâi ŋâi bâbâlaŋ upi sâindâ zen walâm uŋânâk itâ urâwe. Kândom umziŋâ Kembugâren pane kiri nen aksik Anutugât opŋâ umziŋâ neŋgâren pane kirip.   
\s1 Yerusalem kamânân umâlep muyageziŋgâwe.  
\p
\v 6 Yatâ utnetâ Titoŋâ Korinti a zeŋgâren ga kât mindumindu nep tuum toren birip, zo tuum naŋgâbapkât sâm pindien.  
\v 7 Oi nâŋgâm pâlâtâŋ sot siŋgi âlip den sâsâŋ sot den top nâŋgânâŋgâŋ sot nepkât kâtigime sot buku otniŋgâme. Kut ŋâi ŋâi zorat bonŋâ muyagiwegât yatik bukurâpziŋ kamân ŋâin ândie, zeŋgât siŋgi kât mindunam um bâbâlaŋ op tuubi.   
\p
\v 8 Den mâtâpŋâ mân ziŋgan. Yesugât kâmut nâmbutŋâ zen um bâbâlaŋ op kât minduwe. Korinti a zeŋgâren buku orotŋâ zo dap dap ziap, zorat topŋâ âsagibapkât san.  
\v 9 Zen ko Kembuniŋâ Yesu Kristo zâkkât topŋâ nâŋgâme. Zâk gom sambe mariŋâ ândim neŋgât op zo birâm kanpitâ oip. Kanpitâ oip, zo nen gom sambe patâ utnatkât yatâ oip.   
\p
\v 10 Oi zi ninâ den dâzâŋgobâ. Zo lune âlip upap. Zen kendon ombeŋan kât mindunam bâbâlaŋ op topkwarâwe.  
\v 11 Oi zi târokwap op naŋgâne bâbâlaŋ urâwe, zorat bonŋâ muyagibap. Kut ŋâi ŋâi zemziŋgap, zorat dâp pane muyagibap.  
\v 12 Um bâbâlaŋ op panetâ Anutuŋâ zeŋgât nâŋgi âlip upap. Pambi zo itâ. Ŋâi zâk patâ tâkŋaŋgâbap, zâk zo yatik pâmbap. Mâik ŋâi tâkŋaŋgâbap, zâk zo yatik pâmbap. Zen yatâ upi zo ko Kembuŋâ nâŋgi âlip upap.   
\p
\v 13 Zen kâtziŋ aksik pam naŋgâbigât mân san. Zâk zenâk tânzâŋgobigât mân san. Zâk zen mo ziiŋâ ârândâŋak gom sambe muyagibigât san.  
\v 14 Korinti zeŋgât sikumŋâ narâk ziren Yudaia zeŋgât pu molei kut ŋâi ŋâi ârândâŋâk zimbapkât san. Oi narâk ŋâin Yudaia zeŋgât gom sambeŋâ Korinti a betziŋan mei yatigâk ârândâŋâk dâp kânok upi.  
\v 15 Zorat Kembugât ekabân den kulem ŋâi itâ ziap,  
\q1 “Donbep patâ sânduwe, zorâŋâ sambe mân muyagiwe. Bituk sânduwe, zorâŋ pu mân urâwe.”   
\s1 Tito sot bukuzatŋâ buku otziŋgâbigât den.  
\p
\v 16 Umnandâ Korinti a zeŋgât gâsâzâŋgomap, zo yatik Titoŋâ umŋandâ gâsâzâŋgomap. Anutuŋâ sâi yatâ âsagiap. Zo yatâ Tito zâkkâren muyagiapkât sâtâre utnat.  
\v 17 Nen sâindâ nâŋgip, zorik buŋâ. Zikŋak umŋandâ bâbâlaŋ oi zeŋgâren gâbam sap.  
\v 18 Yesugât kâmurân gokŋâ bukuniŋâ ŋâi, zâk ârândâŋ sâŋgonzâkoindâ gabot. A zo Yesugât kâmutŋâ kâmutŋâ, zeŋgâren siŋgi âlip nep tuumap. Zorat zâkkât nâŋgâne âlip opmap. Zâk sot Tito ârândâŋ sâŋgonzâkoindâ gabot.  
\v 19 Yesugât a kâmutŋâ kâmutŋâ, ziŋâ a zo betniŋan mimbapkât gâsum sâlâpkuwe. A ziŋ Anutu sâm âlip kwâkŋaŋgâbigât Yesugât kâmut Yudaia hânân ândie, zen betziŋan minam kât mindumindu nep zi tuum ândien. Umniŋ zeŋgâren kinzap, zorat nep zi tuumen.   
\p
\v 20 Sâm gulip muyagebapkât kât patâ zo a mâteziŋan dâŋ galem upmen.  
\v 21 Nen yatâ oindâ Kembuŋak niŋgiri âlip upapkât buŋâ. A ziŋ ârândâŋ neŋgât nâŋgâne âlip upapkât sâmen.   
\p
\v 22 Nen a zagât zet sot bukuniŋâ ŋâi sâŋgonzâŋgoindâ ge. A zo narâk nâmbutŋan mâsikâm egindâ kâtigeip. Narâk ziren zeŋgât op nepŋâ tuugi âlip op walâm kâtigiap.   
\p
\v 23 Zen Titogât topŋâ nâŋge. Zâk betnan mei ârândâŋ nep tuum kore otziŋgâmet. Bukuzatniŋâ zekât nâŋgâme. Zet kâmut ziŋâ sâŋgonzâkowe. Zet nep tuugitâ Anutu sâm âlip kwâkŋaŋgâme.   
\p
\v 24 Nen Korinti a zen sâm bâbâlaŋ kwatziŋgâmen. Den zo bonŋoot upapkât a zo ganetâ buku otziŋgâne Yesugât kâmut kamân toren toren ândie, ziŋ zo ek nâŋgâbi.   
\c 9  
\s1 Kât kânŋan pam bet kubikpigât dâzâŋgoip.  
\p
\v 1 Kembugât siŋgi a Yudaia hânân ândie, zen buku otziŋgâm kât ziŋgâbi, zorat âlip nâŋge. Zorat wangât op doŋbep kulemgum ziŋgâbat?  
\v 2 Korinti kamânân gok sot Grik hânân gok Yesugât kâmut ândie, zen kendon ombeŋan bâbâlaŋ op kât mindunam urâwe. Zorat siŋgi Makedonia a dâzâŋgua doŋbepŋâ zeŋgât siŋgi nâŋgâm umziŋ bâbâlaŋ oip.  
\v 3 Nâ Korinti a zen sâm bâbâlaŋ kwatziŋgâwan, zo yen opapkât bukurâpnâ sâŋgonzâŋgua Korinti a zeŋgâren gane kât zo mindune âkâbap.  
\v 4 Ninak bet Makedonia a nâmbutŋâ zen sot ga kât pâpanŋaŋgât kwakne dinnâ gigiŋâ oi nâ sot Korinti a ambân zen ârândâŋ aŋun upem.  
\v 5 Zorat a sâŋgonzâŋgua kândom op ge. Ga takâne umâlepkât kât pambigât dâtnowe, zo pane tâpap. Kât pâpan, zo a sâtŋaŋgât buŋâ. Kât zo umâlepkât Kembugât siŋgi sâm pambi.   
\s1 Umâlebân kut ŋâi pâpan, zo Anutuŋâ nâŋgi âlip opmap.  
\p
\v 6 Den sumbuŋâ ŋâi sa nâŋgânek. Ŋâi zâk nebân kut ŋâi arikŋâ bituk pâmbap, zâk zo yatik bâbâlaŋâk mem nimbap. Oi ŋâi zâk nepŋan kut ŋâi yâmbât kârâm kâmitpap, zâk zo yatik yâmbâtŋik mem nimbap.  
\v 7 Zorat itâ upi. Ŋâi zâk nâŋgâbap dâp yatik kât pâmbap. A sâtkât mân pâmbap. Kât zo zikŋâ um bâbâlaŋŋaŋgât op pâmbap. A yatâ zo zeŋgât Anutuŋâ nâŋgâziŋgi âlip upap.  
\v 8 Anutu zâk imbaŋâ mariŋândâ imbaŋâŋaŋgât mâsop minziŋgi gom sambe muyageziŋgi ziiŋâ mem nemŋâ a ziŋgâziŋgâŋaŋgât op mân kwakpi.  
\v 9 Zorat Kembugât ekabân den kulem ŋâi itâ ziap,  
\q1 “Aŋâ sikumŋâ kâsâpkum a kanpitâ ziŋgâmap zâkkât orot mâmeŋâ âlipŋâ zo âkââkâŋâ buŋ zem zâibap.”   
\p
\v 10 Anutuŋâ arikŋâ muyagem ziŋgi kârâm kâmitme sot bonŋâ muyagem ziŋgi nime. Ziŋâ kârâm kâmitpigât arikŋâ muyagem ziŋgâm mâsop mei um bâbâlaŋ op a nâmbutŋâ ziŋgâbigât gom sambe muyagem ziŋgâbap.  
\v 11 Yatâ âsagei gom sambeziŋoot opŋâ Kembugât siŋgi a Yudaia hânân ândie, zeŋgât siŋgi sâm kât neŋgâren pane Yerusalem kamânân mem âinat. Zen yatâ utnetâ Kembugât kâmut Yudaia hânân ândie, ziŋ zorat Anutugâren sâiwap sâm mâpâsibi.  
\v 12 Ziŋâ Kembugât a kâmut yatâ otziŋgânetâ pu zo molibap, zorarâk buŋâ. Zorâŋâ sâiwap sâm mâpâsibi, zorat gom sambe muyagei Anutugâren âi subap.  
\v 13 Zen Kristogât siŋgi âlip nâŋgâm lum ândim umâlepziŋaŋgât op kât zo mindum panetâ Yerusalem kamânân Kembugât kâmut sot a nâmbutŋâ Korinti a zen buku târotâro kânok op Anutu sâm âlip kwâkŋaŋgâbi. Oi zeŋgât itâ sâbi, “Korinti a zen siŋgi âlip lunat sâweŋâ lum buku otniwe.”  
\v 14 Oi Korinti a zeŋgâren Anutu nepŋaŋgât bonŋâ donbep muyagiapkât umŋâ sipapzâŋgom zeŋgât op Anutugâren ninâu sâbi.  
\v 15 Opoŋ, Anutuŋâ imbaŋâ tânnâŋgoip. Nen zorat nâŋgindâ walâwalâŋ uap. Nen waniŋŋaŋgât op yatâ otniŋgap? Zorat mâpâsem sâiwap sânâ.   
\c 10  
\s1 Hângât kut ŋâi ŋâi, zorâŋ nep bonŋâ mân uap.  
\p
\v 1 Zi Paulo nâŋâ, Kristo um sândukŋâ op ândeip, yatik um sânduk sot um gigiŋâ op itâ dâzâŋgua nâŋgânek. Zeŋgâren gâbâ nâmbutŋandâ nâgât itâ sâme, “Pauloŋâ zi nen sot ândim lumbeŋâ den dâtnâŋgoip. Ka kârebân âi tap keŋgât buŋ den kâtikŋâ kweraniŋ sâm kulemgum kwatniŋgâmap.”  
\v 2 Zeŋgât sa nâŋgânek. Bukurâp, zeŋgâren ga ândim den kâtik dâzâŋgom kubikziŋgâbatkât mân otnigap. Zeŋgâren gâbâ a nâmbutŋandâ neŋgât itâ sâme, “Paulo zâk hângât kut ŋâi ŋâi, zorat nâŋgâm ândimap. Oi hângât imbâŋâ mem nep tuumap.” Nâgât yatâ sâme. A zo zen den kâtik dâzâŋgom kubikziŋgâbatkât umnâ bâbâlaŋ uap.  
\v 3 Nen hânân ândiândiniŋ zo perâkŋak ândimen. Oi hânân ândim kâwali op ândiândiŋ zo sâkkât mâtâp ziap. Zo yatâ mân ândimen.  
\v 4 Kâwali opŋâ ândiândi nep tuumen, zo hânân gokŋâ buŋâ. Zo Anutugât imbaŋâ kâtikŋâ zorâŋâ kâsa zeŋgât paset kâtikŋâ zo kândaŋmen. Anutugât imbaŋan kâtigem a um kâtik zeŋgât den bâliŋâ sot sarâ zo koi gemap.  
\v 5 Oi zâizâiŋ denŋâ Anutugât den walâmap, zo kom kâbakŋimen. Kristogât sât luluŋ zorik zimbapkât nâŋgânâŋgâ top topŋâ saam pamen.  
\v 6 Zen sât lulugât bâbâlaŋ utne a nâmbutŋâ zen den birâbirâziŋaŋgât zâŋgom kubikziŋgânatkât mambât ândimen.   
\s1 A ŋâiŋâ Paulogât sâi gigiŋâ oip.  
\p
\v 7 Mâteziŋan muyap ziap, zo iknek. Zen wangât sâkkât kut ŋâi zorarâk nâŋgâne bonŋâ opmap? Zeŋgâren gâbâ a ŋâiŋâ zikŋaŋgât itâ nâŋgâbap? Zâk zikŋik Kristogât a bonŋâ ândiap. Zâk itâ nâŋgâbap. Nen yatik Kristogât a ândien.  
\v 8 Kembuŋâ nep tuunatkât gâsum sâlâpnâŋgoip, zo zen tâmbet zâŋgonatkât buŋâ. Zeŋgâren nep tuugindâ kâtigibigât sâip. Nâ nep nigip, zorat nâŋga zâizâiŋ oi zâizâiŋ den sâwan. Zorat sâm aŋun mân upat.   
\p
\v 9 Nâ ekap kulemgum ziŋgâman, zorat nâŋgâne keŋgât den mân upap.  
\v 10 Nâmbutŋandâ nâgât itâ sâme, “Ekabân den yâmbâtŋâ sot kâtikŋâ kulemgum niŋgâmap. Ka mâte otniŋgap, zo kakbak. Oi den sâsâŋâ, zo gigiŋâ sâmap.” Nâgât yatâ sâme.  
\v 11 A yatâ zo, ziŋâ itâ nâŋgâbi. Nen kârebân ândim den kulemgum ziŋgâmen, den zorat bonŋâ osetziŋan ga ândim muyageziŋgâbat.   
\s1 Nepkât sâk mâme mân upi.  
\p
\v 12 A sâk mâme ândime, zeŋgâren nen yatâ zorâŋ dap op târokwap sâk mâme utnat? A yatâ zorâŋ neŋgât nepkât mân nâŋgâm ziiŋaŋgârâk nâŋgâne zâizâiŋâ oi sâk mâme op den laŋ sâme. A nâŋgânâŋgâziŋ buŋandâ yatâ upme.   
\p
\v 13 Nen ko Anutuŋâ nep sâm niŋgip, daŋgon zo mân walâm Korinti a zeŋgâren gâwan. Zorat nâŋgâmŋâ sâm bâbâlaŋ den sâm zâizâiŋ den doŋbep mân sâmen. Walâm den laŋ mân sâmen.  
\v 14 Nen nepniŋaŋgât târokwap mân sâmen. Nep daŋgonniŋâ zo perâkŋak zeŋgâren ziap. Nen kândom zeŋgâren gam Kristogât siŋgi âlip dâzâŋgowen.  
\v 15 A nâmbut zeŋgât nebân âi laŋ kin sâk mâme den mân sâmen. Zeŋgât ita nâŋgâmen. Nâŋgâm pâlâtâŋziŋâ laŋ kârâm ari nepniŋaŋgât bonŋâ sambâlem laŋ kârâm âibap. Zo perâkŋak nâŋgâm ândimen.  
\v 16 Zen yatâ utnetâ a kândâtziŋan ândime zo, zeŋgâren siŋgi âlip nep tuum âinat. Ka a ŋâigât nepkât galem op zâizâiŋ den zo mân sânat.  
\v 17 Kembugât ekabân den ŋâi itâ ziap,  
\q1 “Ŋâi zâk zâizâiŋ den sâbâ sâm Kembuŋâ oip, zorat sâbap.”   
\p
\v 18 Ŋâi zâk zikŋaŋgât nâŋgi zâizâiŋ oi Anutuŋâ zâkkât nâŋgi gibap. Ka a ŋâi Anutuŋâ egi âlip oi hurat kwâkŋaŋgâbap.   
\c 11  
\s1 Siŋgi âlip mârâtŋâ ŋâi mân ziap.  
\p
\v 1 Nâ um gulip den mâik ŋâi dâzâŋgua laŋ nâŋgâbi. Den zo sa nâŋgânek.  
\v 2 Nâ zeŋgât op kâuk birâman. Oi kâuk birâm den sâman, zo Anutugâren gok. A ŋâiŋâ bâratŋâ sigan ayân sâbap, zo yatâ zen Kristo sot mâpotziŋgâwan. Ŋâi sot mân mâpotziŋgâwan.  
\v 3 Zi ko mulumŋâ Ewa kâitkoi bâliŋ oip, zo yatâ zen a nâmbutŋandâ kâitzâŋgone umziŋ gulip oi Kristo mâik ŋâi birâbegât umnâ girem oi san.  
\v 4 A ŋâiŋâ zeŋgâren gam Kristogât top siŋgiŋâ dâzâŋgomen, zo birâm ŋâi dâzâŋgomap. Oi zen zâkkât den nâŋgâm Kaapum miwe, zo buŋâ, uŋakŋâ ŋâi mine siŋgi âlip neŋgâren gâbâ miwe, zo buŋâ, siŋgi ŋâi dâzâŋgomap. Dâzâŋgoi zo mân birâm yen nâŋgâne dâp opmap.   
\p
\v 5 Nâ itâ sa nâŋgânek. Nâ ninaŋgât nâŋga Aposolo nâmbutŋâ zâizâiŋ upme, zeŋgât ombeziŋan mân op ândian. Zen ziiŋaŋgât itâ nâŋgâme, “Nen Aposolo a bonŋâ zâizâiŋ ândien.” Ka zen aposolo sarâ a ândie.  
\v 6 Korinti a nâmbutŋâ, ziŋâ nâgât itâ sâme. Den sâm kubik sâsâŋ âlip, zo nâgâren mân ziap. Ka nâ itâ sa nâŋgânek. Nâŋgânâŋgâ patâ, zo nâŋgâman. Oi zorat topŋâ sapsum dâzâŋgom naŋgâwen.   
\s1 Siŋgi âlip nep a sarâŋâ.  
\p
\v 7 Zen patâ upigât nâ kanpitâ ândim Anutugât siŋgi âlip sâŋgân buŋ dâzâŋgowan. Zorat dap nâŋge? Zo bâliŋ orâwan?  
\v 8 Yesugât kâmut nâmbutŋâ zeŋgâren gâbâ zo perâkŋak kât mem Korinti a zeŋgâren kore otziŋgâm nep tuuwan.  
\v 9 Nâ Korinti a zen sot ândim kut ŋâi kârum zeŋgâren gâbâ kut ŋâi mân mewan. Buŋâ. Bukurâpnâ ziŋâ Makedonia hânân gâbâ gam betnan miwe. Oi Korinti a zeŋgâren yen ândia kut ŋâi mân niwe. Oi ziren du sâbâ. Nâ zeŋgâren ga ândim kut ŋâi nibigât mân san.  
\v 10 Kristogât den bonŋâ zo nâgâren ziap, zo perâkŋak. Oi yatik Grik hânân gok ŋâi mân mem ga nibi. Nâ zo yatâ sâm kâtigian. Nâ sâtâre den zo mân birâbat.  
\v 11 Dap nâŋge? Umnandâ mân gâsuziŋgi san? Yatâ buŋâ. Umnandâ gâsuziŋgap, zo Anutuŋâ nâŋgap.   
\p
\v 12 Oi opman, zo op ândibat. Oi zo yen buŋâ. A nâmbutŋâ Paulogât dâp nep tuumen sâm umziŋ mem zâibegât yatâ op ândibat.  
\v 13 A yatâ zo, zen aposolo sarâŋâ. Nep a bonŋâ buŋâ ândim Kristogât Aposolo bonŋâ neŋgât tobat yatâ upme.  
\v 14 Oi Korinti a ziŋ zorat nâŋgâne mârâtŋâ mân upap. Sataŋ zikŋâ sumbem a imbaŋâ âsakŋâziŋoot, zeŋgât tobat yatâ opmap.  
\v 15 Oi zorat a gakârâpŋâ zen yatigâk târârakŋaŋgât kore ândimen, neŋgât tobat ândinetâ nâŋgindâ mârâtŋâ mân upap. Nen itâ nâŋgen. Sataŋgât a gakârâpŋâ zo, zen nepziŋaŋgât dâp hâuŋâ mimbi.   
\p
\v 16 San, zo dum sâbâ. Nâgât nâŋgâne um gulip a mân upap. Oi laŋ dâtnonâ sâm dâtnonek. Yatâ nâŋgânimŋâ laŋ dinnâ nâŋgâbi. Nâ sâknâ mem zâi pam zâizâiŋ den sâbat.  
\v 17 Nâ um gulip den zi Kembugât sâtkât mân sâbat. Yatâ upatkât Kembuŋâ mân sâm nigip. Ka laŋ kwakmak a yatâ opŋâ zâizâiŋ den zi sâbat.  
\v 18 Korinti zeŋgâren a doŋbepŋâ sâkkât kut ŋâi ŋâi zorat zâizâiŋ den sâme. Nâ yatik sâbat.  
\v 19 Oi top nâŋgânâŋgâ zen nâmbutŋandâ kwakmak den dâzâŋgone nâŋgâne dâp opmap.  
\v 20 Oi a zo, ziŋ kore a gâsuziŋgâne yatik nâŋgâne dâp opmap. Mo kut ŋâi ŋâiziŋâ betziŋan mimbi mo kâitzâŋgobi mo zâizâiŋ op pâlomziŋan zâŋgobi, zo zen nâŋgâne dâp op naŋgâbap.  
\v 21 Nen ko a lolotŋandâ zo dap yatâ otziŋgâbem. Zo aŋun op san,  
\p A nâmbutŋâ ziŋ wan mo wangât zâizâiŋ upi, zo nâ yatik upâ sâm âlip upat. Nâ kwakmak a yatâ op den zo laŋ san.  
\v 22 A nâmbutŋâ zo, zen ziiŋaŋgât itâ sâme, “Nen Yuda a.” Yatâ sâme. Oi nâ zo yatik. Ziiŋaŋgât Isirae a sâme. Nâ yatik Isirae a. Zen nen Abaramgât kiurâp sâme. Nâ yatik.  
\v 23 Zen nen Kristogât kore a sâme. Nâ laŋ um gulip den sâbâ. Nâ Kristogât nep a tobat ŋâi. Nâ nepkât sâknam nâŋgâman, zo tobat ŋâi. Oi tâk namin tâpman, zorâŋ walâziŋgap. Oi kâmbam nome, zo yatik. Oi tâmbetnonam utne opman, zo yatik.  
\v 24 Yuda a um kâtik ziŋâ sâp bâtnâmbut tâkŋâ lâpitnine teŋgâziŋ 39 oip.  
\v 25 Sâp karâmbut kâmbamŋâ nowe. Ŋâi ko kâtŋâ nowe. Sâp karâmbut waŋgâyân âi âbâŋgoi saruyân geiwan. Oi sirâm ŋâtik ŋâi waŋgâ bâlei saruyân op ândiwan.   
\p
\v 26 Mirâ mâtâp sindâweyân âim gam ândiwan. Too uurubân âim gam ândiwan. Kâsa osetziŋan âim gam ândia nonam urâwe. Yuda a osetziŋan ândia nonam urâwe. Um kâtik osetziŋan ândia nonam urâwe. Kamân patin ândia nonam urâwe. Mirâ kamân kâtikŋan sâknamân ândiwan. Saru kwâkŋan keŋgât op ândiwan. Buku sarâ zeŋgât oserân ândim sâknam ândiwan.  
\v 27 Yatâ ândim nep sâknam tuum ândiwan. Oi ŋâtigân uman wâgân ândiwan. Tepkât mom hutuk ândiwan. Too nalem buŋâ. Pateŋ opŋâ hâmbâ mot buŋ. Mirâ namânâ buŋ ândiwan.  
\v 28 Oi zorik buŋâ. Sirâmŋâ sirâmŋâ Yesugât kâmut, zeŋgât nâŋgâm kwâkâ op ândiwan.  
\v 29 Dabân Yesugât kâmurân zeŋgâren gokŋâ ŋâiŋâ bâbâ lolot ândei nâŋgâm tâtâlim ândibam? Dabân Yesugât kâmurân gâbâ ŋâi bâliŋ oi nâŋgâm tâtâlim ândibam?  
\v 30 Oi nâ wannaŋgât sa zâibap? Bâbâ lolotnaŋgât sa dâp upap.  
\v 31 Kembu Yesu, zâkkât Ibâ Anutu, zâkkât mâteŋan den perâkŋak san, zo nâŋgap. Zâk sâm âlip kwâkŋaŋgâm zâinat.   
\p
\v 32 Damasiko kamânân a kutâ, kutŋâ Arereta, zâkkât a sâtŋândâ tâk namin nâbanbam kâwali a kamângât mâtâbân zâmbari gâsuninam tarâwe.  
\v 33 Ka kamân zoren bukurâpnâ, ziŋ irin ginim kamângât poŋ kâtikŋâ âkŋan nâbane gei zem zaat âiwan.   
\c 12  
\s1 Pauloŋâ kut ŋâi sen pup ek naŋgip.  
\p
\v 1 Sâk mâme den sâindâ mân dâp upap. Oi laŋ sâbâ. Kembuŋâ umanân tirâpnogip sot den dâtnogip, zorat den siŋgi sâbâ. Zo den sumbuŋâ sâbâ. Muyapŋâ mân sâbâ.  
\v 2 Nâ, Kristogât a ŋâi, zâkkât itâ nâŋgan. A zo, zâk Kembuŋâ mem zari sumbem teŋgâ karâmbut, zoren zâi ândeip. Kendon patâ kiin kimembut zorâŋ ombeŋan zâi ândeip. Zo sâk sot mo um dâpŋoot zarip, zo mân nâŋgan. Zo Anutuŋâ nâŋgap.  
\v 3-4 A zo Kembuŋâ kamân âlipŋâ, Paradisi, zoren pâi ândim aŋâ mân nâŋgânâŋgâŋ sot aŋâ mân sâsâŋâ, zo nâŋgip. Nâ a zo ekman. Zâk hân sâk sot oip mo hân sâk zo birâm oip, zo mân nâŋgan. Zo Anutuŋâ nâŋgap.  
\v 5 A zo zâkkât op sâtâre den sâbat. Ninaŋgât sa mân dâp upap. Ka sâbâ sâm bâbâ lolotnaŋgât op sâbat.  
\v 6 Sâtâre den sa sâi sâm gulip a mân opam. Zen nâgât nâŋgâne zâizâiŋ opapkât mân upat. Kut ŋâi ŋâi ua ek nâŋgâme, zorik zimbap.   
\s1 Paulo zâk sâknam nâŋgâm ândeip.  
\p
\v 7 Kembuŋâ kut ŋâi sen mârât tirâpnogip, zorat umnâ zâizâiŋ opapkât sâknam ŋâi kwâknan pâip. Zo Sataŋgât kore a ŋâi. Zâk umnâ zâizâiŋ opapkât sâknam nim ândimap.  
\v 8 Sâknam zo birânibapkât sâp karâmbut Kembu dukuwan.  
\v 9 Ka Kembuŋâ den itâ sâm dâtnogip, “Nâ tângobat. Imbaŋânâ zorâŋ dâpkan upap. Nâgât imbaŋâ zorâŋ lolotkâ zo tângoi kâtigiban.” Zâk yatâ sâm dâtnogip. Zorat bâbâ lolotnâ zorat nâŋga zari sâtâreŋoot upap. Zo yatâ op ândia Kristogât imbaŋâ nâgâren zei kâtigibat.  
\v 10 Kristogât op bâbâ lolot upat mo kâmbam nibap mo sâknamân ândibat mo sâm bâliŋ kwatninetâ ândibat mo mem ŋâi ŋâi otnine ândibat. Nâ bâbâ lolot ândia Kembuŋâ tânnogi kâtigeman, zorat umâlip nâŋgâman.   
\s1 Pauloŋâ Aposolo nepŋaŋgât top muyageip.  
\p
\v 11 Zi kwakmak den san, zo ziiŋâ nâ yatâ sâbatkât kâtigine den zo san. Ziŋâ sâm âlip kwatnine dâp opap. Ka zen yatâ mân upme. Zen nâ a yen ândiman sâme. Nâ ko itâ sa nâŋgânek. A zen ziiŋaŋgât itâ nâŋgâme, “Nen Aposolo a zâizâiŋ ândien.” Nâ a yatâ zo zeŋgât ombeziŋan mân ândiman.  
\v 12 Nâ Korinti a zeŋgâren nep bâbâlaŋâk tuum gâwan. Tuuga kut ŋâi ŋâi sen mârât muyagei zorâŋâ Aposolo nepnaŋgât topŋâ sâm muyageip.  
\v 13 Korinti a zen nâgât dap nâŋge? Zen nâgât itâ sâme? “Yesugât kâmut dâp dâbâk mân otniŋgâmap.” Korinti a zen dap otziŋgâwangât nâŋgâne bâliŋ uap? Nâ kut ŋâi ŋâiziŋâ mân betziŋan mewan. Kât zeŋgâren mân mewan, zorarâktâ nâŋgâne bâliŋ oip? Yatâ oi ko zorat op tosanâ birâbi.   
\s1 Paulo zâk Korinti a zeŋgât umŋâ kirip.  
\p
\v 14 Nâ sâp zagât zeŋgâren gâwan. Oi dum gâbam otnigap. Gamŋâ orâwan, zo yatigâk sâkkât nâlem mot, zo nibigât mân sâbat. Nâ kât sikumziŋaŋgât buŋâ, ziiŋaŋgât otnimap. Katep mâik ziŋâ ibâ mamziŋ galem otziŋgâbi, zo mân taap. Ibâ mam ziŋâ katep mâik galem otziŋgâne dâp upap.  
\v 15 Nâ um dâpziŋ âlip upapkât, kât sikumâk buŋâ, kore otziŋgâm ândim ândiândinâ buŋ upapkât nâŋga âlip uap. Nâgât umnâ zeŋgâren doŋbep kinzapkât zeŋgât umziŋandâ nâgâren mâik ŋâi kinbap?   
\p
\v 16 A nâmbutŋandâ nâgât itâ sâme, “Kut ŋâi ŋâi muyap mân mem neip. Ka tigâk kâitnâŋgom kut ŋâi ŋâi mem neip.”  
\v 17 Zorat zen sânek. Nâ ârâpnâ sâŋgonzâŋgua zeŋgâren ga kut ŋâi miwe?  
\v 18 Tito zot bukuŋâ ŋâi sâŋgonzâkua zeŋgâren gawet. Tito zâk gamŋâ zeŋgâren kut ŋâi betziŋan meip? Mo kâitzâŋgom um gulip kwatziŋgâwe? Zen nekât dap nâŋge? Zâk sot nâ, net tobat kânok sot mâtâp kânok ândiet.   
\s1 A nâmbut umziŋ melâŋbigât girem dâzâŋgoip.  
\p
\v 19 Den sâm gamen, zo nâŋgâne sâk mâme den uap? Yatâ buŋâ. Nen Kristo sot ândim Anutugât mâteŋan den sâmen. Bukurâp, den zo ŋâi mo ŋâigât buŋâ. Zen aleziŋgindâ kâtigibigât dâzâŋgomen.   
\p
\v 20 Nâ zeŋgâren ga ziŋgitsa mân dâp opapkât sot zen nâ nikne mân dâp opapkât girem uan. Zeŋgâren kâsa, um kâlak, kuk, senân kwâteŋ, sarân sâsâŋ, den uman pâpan, zâizâiŋ, kâmbu, gulipmalip, yatâ zo zei muyagebamgât umnâ girem uap.  
\v 21 Nâ zeŋgâren gam a nâmbutŋandâ um sumun, laŋ mâman, kut ŋâi laŋ orot zo opŋâ umziŋ mân melâŋme. Oi yatâ op ândine zeŋgâren ga Anutunandâ mem gei kwatnigi a yatâ zo zeŋgât isem umbâlâ opamgât nâŋgâm kwâkâ uan.   
\c 13  
\s1 Tosagât op den sâsâŋ muyagibap.  
\p
\v 1 Zi Korinti zeŋgâren du ga sap karâmbut upap. Den ŋâi sa nâŋgânek. A kânokŋâ a ŋâigât tosa sâbap zo ko denân mân pambi. Ka a zagât mo karâmbutŋâ a ŋâigât tosa sânetâ denân pam kubikŋaŋgâbi.  
\v 2 A mârum bâliŋ urâwe sot nâmbutŋâ sâp zagât zeŋgâren gâwanân girem dâzâŋgowan, zeŋgât yatik kârebân tap den zi san. Zen bâliŋâ mem ândine dum zagâtŋâ zeŋgâren gam mân birâziŋgâbat.  
\v 3 Nâgât umnan den pâi sâman, zâk Kristo. Zâkkât kâwaliŋâ muyagei iknat sâmegât ikpi. Kristo zâk zeŋgâren nepŋâ âkon buŋâ imbaŋâŋoot tuumap.  
\v 4 Mârum perâkŋak lorei poruyân kuwe. Zi ko Anutugât imbaŋâŋoot zaat ândiap. Yesuŋâ hânân lotŋâ sot lumbeŋâ ândeip, zo yatik ândimen. Ka nen Kristo sot pâlâtâŋ oindâ Anutugât imbaŋandâ mem kâtikŋan kwatniŋgi zeŋgâren ga nep tuum kubikziŋgânat.   
\s1 Girem den.  
\p
\v 5 Zen nâŋgâm pâlâtâŋziŋoot ândime mo buŋâ, Zorat umziŋ mâsikâm zorat topŋâ ikpi. Mo Yesu Kristoŋâ umziŋan ândimap, zo mân nâŋge? Yatâ upme oi ko sâkŋak Kembugât a ândie sânat.  
\v 6 Nen ko sâkŋak Kembugât a mân ândimen. Zen zo yatâ mân nâŋgâniŋgâbigât nâŋgâmen.  
\v 7 Anutuŋâ galem otziŋgi zen bâliŋ mân upigât Anutugâren ninâu sâm ândimen. Nen niŋgitne Kembugât a bonŋâ utnat mo buŋâ, zorat mân sâmen. Zen Kembugât den lum târârak upi, zorarâk sâmen.  
\v 8 Nen yatâ zorâŋ dabân den bonŋâ kâsa miŋaŋgânat? Nen lunat, zorik taap.  
\v 9 Nen imbaŋâ kârum ândeindâ zen imbaŋâziŋoot upi? Zo yatâ âsagei ko âlip upap. Umziŋ lâmbari âlip upigât Kembugâren ninâu sâmen.  
\v 10 Nâ zeŋgâren ga den nep tuubamgât kârebân tapŋâ giren den zi kulemgum ziŋgan. Zen den zo nâŋgâm umziŋ kubikpi. Nâ zeŋgâren ga nep tuubat. Kembugât imbaŋâ nigip, zorâŋâ tâmbetzâŋgobatkât buŋâ. Nâ tânzâŋgobatkât imbaŋâ nigip.   
\s1 Den murukŋâ.  
\p
\v 11 Bukurâpnâ, den sâm kwâkâmŋâ den itâ sâbâ. Kelikmelik tapi. Oi girem den zo nâŋgâm umziŋ sot ândi mâmanziŋ kubikaŋgâm ândibi. Zen um kânok op um lumbe ândibi. Anutu, zâk buku sot um lumbe mariŋâ. Zâk zen sot ândibap.   
\p
\v 12 Zen buku op luyaŋgâm ândibi.   
\p
\v 13 Kembugât siŋgi a ambân nâmbutŋandâ ziŋ Korinti a zeŋgât nâŋgâme.   
\p
\v 14 Kembu Yesu Kristogâren gâbâ tânzâŋgozâŋgoŋ sot Anutugâren gâbâ buku orot, zo zen sot tâpap. Oi Tirik Kaapumŋâ betziŋan mei zâk sot ândim zâimambi. Zo perâkŋak.  
\p Zo yatik.