\id 1TI - Komba NT [kpf] -Papua New Guinea 1980 (DBL 2014) 
\h 1 TIMOTEO 
\toc1 Timoteogât ekap kânok Pauloŋâ kulemgum pindip 
\toc2 1 Timoteo 
\toc3 1 Tim 
\mt1 Timoteogât ekap kânok Pauloŋâ kulemgum pindip.  
\c 1  
\s1 Mâsop den.  
\p
\v 1 Nâ Paulo, Yesu Kristogât Aposolo. Anutu kubikkubikniŋâ sot Yesu Kristo gâbapkât mambât ândimen, zet Aposolo nep sâm niwet.   
\p
\v 2 Timoteo, gâ Yesugât siŋgi âlip dâgoga nâŋgâm nannâ ninâ yatâ oin. Gâgât ekap zi kulemgum gigan. Anutu Ibâ sot Kembuniŋâ Yesu Kristo, zekâren gâbâ tânzâŋgozâŋgoŋ, buku orotŋâ sot um lumbe gâgâren zem zimbap.   
\s1 Sâm gulip a, zeŋgât den.  
\p
\v 3 Nâ Makedonia hânân âibam op den dâgowan, zo yatâ upan. Epeso kamânân târokwap ândim a nâmbutŋâ, ziŋâ den siŋgi âlip sâm gulipkume, zen kwâkâziŋgâna birâbi.  
\v 4 Zen den pat yenŋâ sâm a teŋgâŋâ teŋgâŋâ ândim gawe, zo zeŋgât siŋgi sâm kwâkâyaŋgâme. Anutu kubikkubikkât denŋâ, zo nâŋgâne yenŋâ opmap. Zen kut ŋâi ŋâi zo birâm ândibigât dâzâŋgoban.   
\p
\v 5 Siŋgi âlip sâmen, zorat bonŋâ itâ muyagei dâp upap. Um salek sot um kânok sot nâŋgâm pâlâtâŋziŋoot ândim umziŋandâ gâsâyagobi.  
\v 6 A nâmbutŋandâ mâtâp zo birâm âi gulip ândim den bon buŋ sâm âragum mem ândie.  
\v 7 Oi ziiŋaŋgât itâ sâme, “Nen Mosegât gurumin den zorat kwâkâm ziŋgâziŋgâŋ a utnat.” Yatâ sâmŋâ dinziŋâ sot gurumin den zorat topŋâ mân nâŋgâm laŋ sâme.   
\s1 Gurumin den zo bâliŋ mâme a zeŋgât sâsâŋâ.  
\p
\v 8 Kembugât gurumin den Moseŋâ sâip, zorat itâ nâŋgâmen. Zo den âlipŋâ. Zo sâlâpkum nâŋgâm ândim ândiândiniŋ kubikaŋgâm ândeindâ dâp upap.  
\v 9 Zorat topŋâ itâ ziap. Gurumin den zo a târârakŋâ zeŋgât siŋgi buŋâ. A itâ zo zeŋgât siŋgi. Den ku a, a hurat mân kwâkwat, bâliŋ mâme a, um sumun a, a zen Anutu kândâtkom hângât orot mâme zorat nâŋgâne zâizâiŋ opmap. Ibâ mam tâmbetzâŋgozâŋgoŋ, kâmbam ku.  
\v 10 Laŋ mâman a, aŋandik ayân bâliŋ mâme. Aŋâ katep diim âim aŋgân kârâmŋâ katepkât torerâpŋâ zeŋgât kât sâŋgân nine ko katep zo ziŋgâbat sâme. Sarâ sâsâŋ a, Kembugât mâteŋan sarâ sâm kâtigime. Kut ŋâi ŋâi Kembugât den bonŋâ kâsa miŋaŋgâmap. Kut ŋâi ŋâi yatâ upme, zeŋgât op Kembugât gurumin den ziap.  
\v 11 Kembuŋâ zâkkât den bonŋâ sapsum ziŋgâm ândibatkât sam nigip. Zorat Anutu sâm âlip kwâkŋaŋgâmen, zâkkât siŋgi âlip neule âsakŋoot zo a dâzâŋgoman.   
\s1 Yesuŋâ Paulo tosaŋâ birâm nep diŋ sâm pindip.  
\p
\v 12 Imbaŋâ nim mem kâtikŋan nâbarip, Kembuniŋâ Yesu Kristo, zâk sâiwap sâm dukuman. Zâkŋâ nâŋgânigi dâp oi nep diŋ sâm nigip.  
\v 13 Nâ mârumŋan zâk sâm bâliŋ kwâkŋaŋgâm arâpŋâ zâŋgom kâsa minziŋgâwan. Nâ nâŋgâm pâlâtâŋnâ buŋâ. Kembugât topŋâ mân nâŋgâm lâŋ orâwangât um lâklâk otnim tânnom nep zo sâm nigip.  
\v 14 Kembuniŋangâren gâbâ tânzâŋgozâŋgoŋandâ nâgâren piksâi Kristo Yesu sot nâŋgâm pâlâtâŋ opŋâ um kânok orâwan.   
\p
\v 15 Yesu Kristo zâk bâliŋ mâme a kubikniŋgâbam hânân geip. Den zo bonŋâ. Den zo a pisuk patâ ziŋâ nâŋgâm simbitkubigât âsageip. Oi bâliŋ mâme a zeŋgât patâziŋâ, zo nâ. Nâ mârum yatâ op ândiwan.  
\v 16 Nâ bâliŋ op ka op ândia mân birânigip. Buŋâ. Yesu Kristo zâk âlip tânnogip. Zorat topŋâ itâ. Tânzâŋgozâŋgoŋ, zo nâgâren pâi a zen zo ekŋâ nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâm ândiândi kâtikŋan bagibigât otnigip.  
\v 17 Ândim gawe sot ândim zâinat, zorat a kutâ mân mumuŋâ sot mân igikŋâ, Anutu kânok, zâkkât kutsiŋgiŋâ zo âsak neuleŋoot zem zâimâmbap. Zo perâkŋak.   
\s1 Pauloŋâ Timoteo siŋgi âlipkât kâwali nep tuubapkât sâip.  
\p
\v 18 Nannâ Timoteo, mârum a sâtŋâ zen gâgât op Kaapumgâren gâbâ den sâm muyagiwe, zorat dâgobâ. Gâ den zo nâŋgâm kâwali nep tuum kâtigem ândiban.  
\v 19 Oi nâŋgâm pâlâtâŋgâ kâtigem zei umgâ galem otna salekkom zimbap. A nâmbutŋâ ziŋâ um salek ândiândiŋ birâmŋâ nâŋgâm pâlâtâŋziŋ lorei gulipkuwe.  
\v 20 Zo zeŋgâren gâbâ ŋâi Hemenaio sot ŋâi Alesande. A zagât zo Yesugât kâmurân gâbâ Sataŋgât bikŋan zâparâwan. Oi Sataŋŋâ sâknam ziki den bâliŋzikŋâ zo birâbabotkât zâparâwan.   
\c 2  
\s1 Ninâugât den.  
\p
\v 1 Den nâmbutŋâ dâzâŋgobâ. Kândom ninâugât den sâbâ. Ninâu sot sâiwap den zorâŋ ziiŋâ sot a nâmbutŋâ zeŋgât op Anutugâren ninâu sâm ândibi.  
\v 2 A kutâ sot galem a ârândâŋ tânzâŋgom zeŋgât op ninâu sâbi. Oi galemnâŋgone târârak ândim lumbeŋâ op sândukŋan ândinat.  
\v 3 Zorâŋ âlip upap. Kubikkubikniŋâ Anutu, zâkŋâ zorat nâŋgi dâp upap.  
\v 4 Zâkŋâ a aksik patâ den bonŋâ nâŋgâm sumbemgât siŋgi upigât nâŋgâmap.  
\v 5 Anutu kânokŋak ândiap. Oi Anutu sot a osetniŋan a kânokniŋâ ândiap, Yesu Kristo. Zâkŋâ a pisuk patâ nen sumbemgât siŋgi utnatkât mâtâp kubigi ziap.  
\v 6 Zâkŋâ ândiândiŋâ birâm aksik patâ neŋgât suupniŋ meip. Zorat den siŋgi sâsâŋ narâk mâte oi sâne laŋ kârâm ariap.  
\v 7 Zorat siŋgi sâsâŋ sot Aposolo ândibatkât gâsum sâlâpnogip. Oi hân ŋâin ŋâin gokŋâ den bonŋâ sot nâŋgâm pâlâtâŋgât topŋâ kwâkâm ziŋgâbatkât sâm nigip. (Den zo sarâ buŋâ, bonŋâ san.)   
\s1 A ambân zeŋgât den.  
\p
\v 8 A zeŋgât san. Zen kamân dâp um kâlak sot sarâ birâm um salek zei Anutugâren ninâu sâbi.   
\p
\v 9 Zi ambân zeŋgât san. Zen sâk pâke mem ândim urukmeruk ândine zorâŋ neuleziŋ upap. Oi neule top top sâŋgân zâizâiŋ mân pam ândibi.  
\v 10 Ambân Kembugât siŋgi ândinat sâmeŋâ orot mâme âlipŋâ utne dâp upap.  
\v 11 Ambân zen gigiŋâ ândim kindap kwatne a zen Kembugât den sâne nâŋgâbi.  
\v 12 Ambânŋâ a Kembugât den kwâkâm ziŋgâbap mo a walâziŋgâm den ŋâi sâbap, zorat nâŋga dâpŋâ mân uap. Zâk yen uruŋsâm ândibap.   
\p
\v 13 Adam zâk kândom muyageip, Ewa zâk bet.  
\v 14 Oi sarâ mariŋandâ Adam mân kâitkoip. Ambân kâitkoi bâliŋ oip.  
\v 15 Ambân, zâk katep mimiŋaŋgârâk ândibap, zo ko nâŋgâm pâlâtâŋ sot buku orot sot um salek sot gigiŋ op ândibap. Ambân zen yatâ op ândine Anutuŋâ gâsâzâŋgobap.   
\c 3  
\s1 Yesugât kâmurân a satŋâ ândie, zeŋgât den.  
\p
\v 1 Ŋâi zâk Yesugât kâmurân a sâtŋâ ândibatkât sâbap, zâk nep âlipŋaŋgât okŋaŋgap sâsâŋâ. Den zo perâkŋak.  
\v 2 A zâk târârak ândimŋâ ambân kânok sot pâlâtâŋ ândimap. A yatâ zo a sâtŋâ kwânâŋgâban. Oi umŋaŋgât kendonagom ândibap. Mân op gulipkum, orotŋik opmap. A lomba buku otziŋgâm kwâkâm ziŋgâziŋgâŋ nep zo târârak tuubap.  
\v 3 Too kâtik nem um gulip mân upap. Kâmbam mân kumbap. A lumbeŋâ op ândibap. Kât sikumgât âkŋâle mân upap.  
\v 4 Ambâ murarâp dâŋ galem otziŋgâbap. Murarâp girem den dâzâŋgoi sât lulu op ândibi.  
\v 5 Ŋâi zâk ambâ murarâp dâŋ mân galem otziŋgâmap, zâk dap op Anutugât kâmut galem otziŋgâbap?  
\v 6 Oi a ŋâi um kâtik ândeipŋâ iraborâk Yesugât kâmurân târokwâip, zâk a sâtŋâ mân kwânâŋgâbi. A yatâ zo, zâk zâizâiŋ oi Sataŋŋâ kâitkui kek birâbap.  
\v 7 A kândâtŋan ândie, ziŋâ a ŋâigât nâŋgâne dâp upap, a zorâŋ a sâtŋâ ândibap. Ziŋ sâm bâliŋ kwâkŋaŋgâne Sataŋgât ârâmbâgân gâsubapkât san.   
\s1 Yesugât kâmut zorat galem a, zeŋgât den.  
\p
\v 8 Galem a zen yatik hâlâlu ândibi. Lâu purikgurik mân sâm ândibi. Waiŋ too doŋbep mân nimbi. Kât sikumgât âkŋâle mân upi.  
\v 9 Den siŋgi âlip zem gâip, zo um salegân pane zimbap.  
\v 10 Zen kânŋan mâsikâziŋgâm Yesugât kâmurân nep tuune âlip oi Yesugât kâmurân galem nep zo sâm ziŋgâbi.  
\v 11 Ambân Yesugât kâmut zeŋgâren nep tuume, zen yatigâk hâlâlu ândibi. Uman pâpan mo sârân sâsâ den, den zo mân sâbi. Umziŋaŋgât kendon ândim den sânetâ bonŋâ upap.  
\v 12 Galem a ŋâi, zâk ambân kânok mem zâk sot pâlâtâŋ ândibap. Zâk murarâpŋâ sot kut ŋâi ŋâi gakâŋâ dâŋ galemziŋ upap.  
\v 13 Galem a ŋâi, zâk nepŋâ tuugi âlip oi a ambân ziŋ sâm âlip kwâkŋaŋgâbi. Oi zâk Yesu Kristo sot pâlâtâŋ opŋâ keŋgât buŋ nepŋâ kâwaliŋoot tuubap.   
\s1 Siŋgi âlip zorat den kombâŋâ.  
\p
\v 14 Nâ gâgâren kek gâbat sâm den zi kulemgum gigan.  
\v 15 Nâ kut ŋâi ŋâiŋâ saanigi kârep oi Anutugât kâmut zeŋgât oserân nepkât mân kwakpangât den zi kulemgum gigan. Ândiândi mariŋâ, Kembu Anutu, zâkkât kâmut nen zâkkât namâ op ândim, zâkkât den bonŋâ sot kombâŋâ mem ândien.  
\v 16 Siŋgi âlipniŋaŋgât topŋâ yâmbâtŋâ tik pam zeip, zo Anutuŋâ sâm muyageip. Zo âlipŋâ sot sâtâreŋoot. Den zo itâ.  
\q1 “Yesu zâk sâk sot âsageip. Kaapumŋâ topŋâ sâm muyageip. Sumbem a ziŋâ igâwe. Hânŋâ hânŋâ a zeŋgâren siŋgiŋâ sâm muyagiwe. Hân dâp a zen nâŋgâm pâlâtâŋ kwarâwe. Neule âsakŋan mem zarip.”   
\c 4  
\s1 Sataŋŋâ a umziŋ mem gulipkoi siŋgi âlip kumbi.  
\p
\v 1 Kaapum zâk kânŋan itâ sâm muyagemap. Gâtâm narâk patâ mâte upâ sâi a nâmbutŋandâ siŋgi âlip birâm um gulip op Sataŋ sot wâke, zen sot pâlâtâŋ op zeŋgât den nâŋgâbi.  
\v 2 Zo ko sarâ aŋâ umziŋâ heban oipkât a kâitzâŋgom itâ dâzâŋgobi,  
\v 3 “Ambân mân memŋâ sigan ândibi sot nalem nâmbut mân nem kendon ândibi.” Nen ko den bonŋâ itâ nâŋgâmen. Anutuŋâ nalem top top pam naŋgip. Oi nen zâkkâren nâŋgâm pâlâtâŋ kwapŋâ nalem zorat sâiwap sâm ninatkât sâip.  
\v 4 Anutugâren gâbâ kut ŋâi ŋâi muyageip, zo âlipŋigâk. Oi sâiwap sâm mem nem ândimen oi ko zorat kwâkâkwâkâŋâ mân ziap.  
\v 5 Anutugât denŋâ sot ninâuŋandâ nalem zo mâsop mem hâlâlu pâip.   
\s1 Um bâbâlaŋân nep tuunat.  
\p
\v 6 Yesugât kâmut den zo dâzâŋgoban zo ko Yesu Kristogât kore a sât lulu ândiban. Oi nâŋgâm pâlâtâŋ den sot siŋgi âlip topŋâ nâŋgâm lum gâin, zorâŋ umgan zem tângogi ândiban.  
\v 7 Oi gâ den pat sot ambân sombâ den lâlalulu sâme, zo birâban. Gâ Kembugât mâtâbân târârak ândim umgâ kubikaŋgâm ândiban.  
\v 8 Sâkniŋâ kubikaŋgâm ândiândi, zo bâbâlaŋ sot yenŋâ yatâ. Kâ Kembugâren nâŋgâm umniŋ kubikaŋgâm ândiândiŋ, zorâŋ bonŋâ. Zorâŋ hânân sot sumbemân ândiândi muyageniŋgâbapkât sâsâŋâ.  
\v 9 Den zo bonŋâ. A aksik nâŋgâm naŋgânat.  
\v 10 Oi nep zorat bonŋâ minatkât sâknam nep tuum ândimen. Oi Anutu, ândiândi mariŋâ, zâkkât nâŋgânâŋgâyân upmen. Zâkŋâ a hân dâp nen kubikniŋgâbapkât imbaŋâ zemŋaŋgi ândiap. A nâŋgâm pâlâtâŋniŋoot, zâkŋâ perâkŋak neŋgât kubikkubikniŋ op galemniŋ opmap.   
\s1 Timoteo ândi mâmanŋaŋgât den.  
\p
\v 11 Den san, zi aksik dâzâŋgoban. Kut ŋâi ŋâi zo nâŋgâm upigât girem dâzâŋgoban.  
\v 12 Gâ a sigan op ândiatkât a ziŋ gâgât nâŋgâne gigiŋâ mân upap. Gâ diŋgâ sot ândi mâmangâ sot buku orotkâ, nâŋgâm pâlâtâŋ sot um salek ândim Yesugât kâmut zeŋgât mâteziŋan ândim mâtâp âlipŋâ lâŋ tirâpzâŋgona gekŋâ yatik upi.  
\v 13 Nâ gâbatkât mambât ândim siŋgi âlip sâlâpkum ziŋgâm dâzâŋgom ândiban.  
\v 14 A sâtŋâ zen Kaapumgâren gâbâ gâgât den sâm muyagem bitziŋâ kâukan pam mâsop mingiwe. Mâsop zo gulip opapkât mân loriban. Kâtigem nep tuuban.  
\v 15 Gâ zorat nâŋgâ kwâkâ op nepkâ imbaŋâ tuuna bonŋâ muyagei ek nâŋgâbi.  
\v 16 Gâ um sâkkâ galem op siŋgi âlip sâsâŋ nep sâm gigip, zo ârândâŋ galem upan. Gâ nep zo âsâbâŋ tuum ândiban. Yatâ upan zo ko diŋgâ nâŋgâme sot gikâ ârândâŋ ândiândi âlipŋan âibi.   
\c 5  
\s1 Sâm kubikkubik den.  
\p
\v 1 A sombâ ŋâi dukubam den kârâpŋoot mân dukuban. Ibânâ sâm mulunâk dukuban. A katep âtâ murâpnâ sâm den dâpziŋanâk dâzâŋgoban.  
\v 2 Ambân sombâ yatigâk mamârâpnâ sâm diim gem den dâzâŋgoban. Ambân sâk wâgân sot sigan, zen ponârâpnâ sâm sâkkâ galem op târârak kin den dâzâŋgoban.   
\s1 Ambân malâ, zeŋgât den.  
\p
\v 3 Ambân malâ sombâ, zeŋgât den tânguban. Ambân malâ sombâ kanpitâ, zeŋgât op san.  
\v 4 Malâ ŋâi nan bârarâp sot bagirâp ândibi oi ko ziŋâ Kembugât den mem kin âse âlarâpziŋ galem otziŋgâbi. Oi ombeŋan kut ŋâi ŋâi ziŋgâwe, zorat tosa zo ziŋâ mâkâbi. Anutuŋâ zorat nâŋgi dâp upap.  
\v 5 Ambân malâ sombâ zâk zikŋik ândim Anutugâren nâŋgâm pâlâtâŋ kwap wâratkubap. Oi âsâbâŋ kut ŋâi ŋâigât kwakŋâ zorat zâkkâren ninâu sâbap. Ambân malâ yatâ zo, zeŋgât op san.  
\v 6 Ka ambân malâ sâk wâgân ândime, zeŋgât girem den itâ sâban, “Zen laŋ ândibi zo ko mumuŋaŋgât siŋgi op ândibi.”  
\v 7 Ambân malâ den so dâzâŋgom kâtigena tosa buŋ ândibi.  
\v 8 A mo ambân ŋâi, zâk torerâpŋâ mo ibâ mam, ambân murarâp, zo dâŋ mân galem otziŋgâbap, zo ko zâk siŋgi âlip birâm um kâtik uap sânat. Wangât, zâk um kâtik a nâmbutŋâ walâziŋgâm bâliŋâ oip, zorat.   
\s1 Malâ topziŋ nâŋgâbi.  
\p
\v 9 Malâ ŋâi zâk kendonŋâ 60 ândeip. Oi a kânok sot pâlâtâŋ op ândeip, zo yatâ zo kutŋâ malâ zeŋgât ekabân pane zimbap. Malâ ŋâi nan bârarâp buŋ sot torerâp buŋ, zâk Yesugât kâmut ziŋâ on galem upigât kutŋâ kulemgum galem upi.  
\v 10 Oi ambân zo sât lulu nep tuugip mo buŋâ, zorat topŋâ nâŋgâbangât sâm mâsikâziŋgâban. Nan bârarâp minziŋgâm dâŋ galem otziŋgip mo buŋâ? Zâkŋâ lomba a ambân buku otziŋgip mo buŋâ? Yesugât siŋgi a on galem otziŋgip mo buŋâ? A sâknam nâŋgâne betziŋan meip mo buŋâ? Nep âlip top top zo tuugip mo buŋâ? Nep top top zo tuugi ikne âlip oi topŋâ ekabân kulemgubi.   
\p
\v 11 Malâ sâk wâgân zen kutziŋâ malâ zeŋgât ekabân panâ sâne kwâkâziŋgâban. Zen yatâ zorâŋ laŋ ândiândiŋaŋgât otziŋgi a minam Kristo kândâtkubi.  
\v 12 Oi mârum Kembugât nep tuubigât den sâwe, zo loŋgiŋne tosaŋoot opmap.  
\v 13 Oi zorik buŋâ. Nepkât mân nâŋgâm mirâ lâkŋan nem obândime. Oi zorik buŋâ. Den bon buŋ sot den bâliŋâ laŋ sâme.  
\v 14 Zorat nâ itâ san. Malâ sâk wâgân ziŋ a dum mem murarâ minziŋgâm mirâ umŋan ândie, zen on galem otziŋgâbi. Yatâ op ândine kâsa ziŋ sâm bâliŋ kwatniŋgânam den kârum birâbi.  
\v 15 Malâ nâmbutŋandâ mârum mâtâp âlipŋâ birâm Sataŋgât mâtâbân âiwe, zorat nâ yatâ san.  
\v 16 Yesugât kâmurân ambân ŋâi zâkkât toren malâ ŋâi ândibap zo ko zâk on galem upap. Yesugât kâmut zen ambân malâ zo mân galemgubi. Torerâp ândie, ziŋâ galem upi. Ka malâ ŋâi torerâpziŋ buŋâ zo ko kâmut ziŋ galem otziŋgâbi.   
\s1 Galem a, zeŋgât den.  
\p
\v 17 Galem a, ziŋâ Kembugât nep kâtigem tuune âlip oi kut ŋâi mem zâi pam otziŋgâbi. Siŋgi âlip sâme sot kwâkâm ziŋgâme, a zo yatâ otziŋgâbi.  
\v 18 Galem a ziŋ nepkât sâŋgân mimbi, zorat Kembugât ekabân den ŋâi itâ ziap,  
\q1 “Wâugandâ zuu zigi mem ko kembi mân pindâna mân dâp upap.”  
\p Oi den ŋâi itâ,  
\q1 “Nep a zâk nepkât sâŋgân mei dâp upap.”   
\p
\v 19 A kânokŋâ galem a ŋâi denân pambâ sâi mân nâŋgâbi. A zagât mo karâmbut ziŋâ den sâsâŋaŋgât sâne nepŋâ tuuban.  
\v 20 Galem a ŋâiŋâ bâliŋ op mân biri a kâmut zeŋgât mâteziŋan den sâm kubikŋaŋgâna nâmbutŋâ ziŋâ ekŋâ keŋgât upi.   
\p
\v 21 Nâ Anutu sot Yesu Kristo sot sumbem arâpŋâ zeŋgât mâteziŋan itâ sâm kâtigian. Den dâgogan, zi dâŋâk galem otna ŋâi mân gibap. Oi umgaŋgârâk a ambân laŋ mân otziŋgâban. Hâtubâtu mân otziŋgâban.  
\v 22 Gâ a nepkât mâsop kâukziŋan bikâ kek mân pâmban. Zâk zeŋgât tosaŋâ gâgâren zâibapkât yatâ upan. Um sâkkâ galem otna salekkom zimbap.   
\s1 Mâsekât den sot bâliŋaŋgât den.  
\p
\v 23 Gâ umgan mâsek âsâbaŋ muyagemap, zorat tooyak mân nimban. Waiŋ too mâik ŋâi nena âlip upap.   
\p
\v 24 Narâk ziren a nâmbutŋâ bâliŋâ utne sinniŋandâ ikmen. Ekŋâ hâuŋâ mimiŋaŋgât siŋgi sâmen. A nâmbutŋâ ko bâliŋâziŋâ tik ziap. Zo bekŋan muyagei hâuŋâ mimbi.  
\v 25 Orot mâme âlip zo yatik muyagemap. Tik ziap, zo yatik mân zimbap. Zo bet muyagem naŋgâbap.   
\c 6  
\s1 Kore mâman a, zeŋgât den.  
\p
\v 1 Kore mâman ândime, zen patârâpziŋâ hurat kwatziŋgâm dinziŋ lubi. Anutugât den sot kutŋâ sâm bâliŋ kwapegât yatâ upi.  
\v 2 Kore a nâmbutŋâ patârâpziŋâ Kembugât siŋgi ândime, zen mân mem gei kwatziŋgâbi. Zen Kembugât opŋâ buku kânok uen sâmŋâ mân mem gei kwatziŋgâbi. Patârâpziŋ zen Kembu nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâne buku otziŋgâmap, zorat opŋâ um bâbâlaŋân kore otziŋgâne dâp upap. Gâ den zi dâzâŋgona nâŋgâm yatik op ândibi.   
\s1 Kât sikum laŋ mân mimban.  
\p
\v 3 A ŋâi, zâk sâm gulip den ŋâi sâm Kembuniŋâ Yesu Kristo, zâkkât den âlipŋâ birâm ŋâi sâbap, zâkkât itâ sânat,  
\v 4 “Zâk um gulip op sâkŋâ mem zâim den bon mân nâŋgâm den yenŋâ laŋ sap.” Den zorat bonŋâ itâ. Den sârek, um kâlak, sâm bâliŋ kwâkwat, den sâgân sâsâŋ.  
\v 5 Oi den sâm kwâkâkwâkâŋ muyagemap. A zo umziŋ gulip oi nâŋgânâŋgâziŋ buŋ oi kât sikum muyageniŋgâbap sâm Kembugât kâmurân ândie.   
\p
\v 6 Kembu sot pâlâtâŋ oindâ tânnâŋgoi nâŋgindâ umniŋ âkâbap.  
\v 7 Nen itâ nâŋgâmen. Nen muyagem hânân bet bâsaŋ gawen. Oi zo yatik momŋâ bet bâsaŋ âinat.  
\v 8 Zorat hânân zi nalem sot sâk pâke zemniŋgi nâŋgindâ âki ândinat.  
\v 9 Kât sikum patâ minatkât sâme, zen sarâ mariŋaŋgât ârâmbâgân zâibi. Oi kut ŋâi yenŋâ sot bâliŋâ top topŋaŋgât âkŋâle muyagem zorat nâŋgânâ sâm tâmbetagobi.  
\v 10 Kât sikumgât âkŋâleŋâ bâliŋâ top top zorat topŋâ uap. Oi a nâmbutŋandâ zorat opŋâ siŋgi âlip kândâtkom zoren bagim umbâlâ muyagiwe.   
\s1 Ândiândi kâtikŋaŋgât kâtigibi.  
\p
\v 11 Anutugât siŋgi a, gâ kut ŋâi ŋâi zo birâban. Gâ âlip opŋâ târârak ândiândiŋ sot siŋgi âlip sot nâŋgâm pâlâtâŋ sot buku orot, kâtigigiŋâ sot lâlon kwatziŋgâziŋgâŋaŋgât kâtigiban.  
\v 12 Oi gâ nâŋgâm pâlâtâŋgât nep âlip tuuban. Tuum âim ândiândi kâtikŋâ gâsuban. Gâ zorat op diigigip. Gikak yatâ upangât a doŋbep mâteziŋan sâm kâtigena nâŋgâwe.   
\p
\v 13 Anutuŋâ kut ŋâi ŋâi ândiândi muyageziŋgâmap, zâkkât mâteŋan sot Yesu Kristo a kutâ Pontio Pilato mâteŋan sâm kâtigeip, zekât mâtezikŋan itâ sâm, sâm kâtigem dâgobâ.  
\v 14 Gâ den kâtik sâm gigip, zo mem târârak kinna Kembuniŋâ Yesu Kristo gâbap.  
\v 15 Zorat narâkŋâ mâte oi imbaŋâ mariŋâ, a kutâ sot a zâizâiŋ aksik zeŋgât Kembu patâziŋ, Anutu, zâkŋâ haŋgi mori Kembuniŋâ Yesu takâbap.  
\v 16 Anutu zâk zikŋik mumuŋâ buŋâ. Zâk âsakŋâ umŋan ândiap. Gootŋan mân âibemgât dâp. Aŋâ mân igâwe. Zâk mân ikpemgât dâp. Sâm âlip sot Kembu nepŋâ memŋâ ândim zâimâmbap. Perâkŋak.   
\s1 Kombâŋâ zinziŋ kâtik muyaginat.  
\p
\v 17 A kât sikum patâ zemziŋgap, zen girem dâzâŋgona sâkziŋ mân mem zâibi. Kut ŋâi ŋâi buŋ orot, zorat nâŋgâne zorâŋ kombâŋziŋ oi zoren mân kâtigibi. Anutuŋâ gom sambe muyageniŋgi mem nem sâtâre op ândien, zorat nen zâkkâren nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâm ândinat.  
\v 18 Oi sâm ziŋgâna âlipŋaŋgât nep tuum umâlepkât op kut ŋâi ŋâiziŋ kâsâpkum a kanpitâ ziŋgâm ândibi. Oi siŋgi âlipkât bonŋâ muyagibi.  
\v 19 Yatâ opŋâ kombâŋziŋ ŋâi zinziŋ kâtik memŋâ ândiândi mimbi. Ândiândi zo bonŋâ.   
\s1 Timoteogât girem den  
\p
\v 20 O Timoteo, gâ Kembugât den gigip, zo dâŋ galemgum mem ândiban. Oi a nâmbutŋandâ nen nâŋgânâŋgâniŋoot sâm den yenŋâ mo bon buŋ zo sâne nâŋgâm kubik birâban.  
\v 21 A nâmbutŋâ den zoren mândâm nâŋgâm pâlâtâŋgât mâtâp birâwe.  
\p Anutugâren gâbâ tânzâŋgozâŋgoŋ zo zeŋgâren zimbap.  
\p Zo yatik.