\id 1TH - Komba NT [kpf] -Papua New Guinea 1980 (DBL 2014) 
\h 1 TESALONIKE 
\toc1 Tesalonike a zeŋgât ekap kânok Pauloŋâ kulemgum ziŋgip 
\toc2 1 Tesalonike 
\toc3 1 Tes 
\mt1 Tesalonike a zeŋgât ekap kânok Pauloŋâ kulemgum ziŋgip.  
\c 1  
\s1 Pauloŋâ zeŋgât op Anutugâren sâiwap sâip.  
\p
\v 1 Paulo, Siliwano sot Timoteo, nen Tesalonike kamânân kâmut ândie, zeŋgât ekap zi kulemgum ziŋgen. Zen Anutu Ibâ sot Kembu Yesu Kristo zet sot pâlâtâŋ upme, zeŋgât ekap zi kulemguen. Tânzâŋgozâŋgoŋ sot um lumbeŋâ zeŋgâren zimbap.   
\p
\v 2 Nen âsâbâŋ zeŋgât op Anutugâren sâiwap sâm dukumen. Ninâu sâmen dâp zeŋgât nâŋgâm ândimen.  
\v 3 Zen nâŋgâm pâlâtâŋziŋaŋgât op Kembu kore okŋaŋgâme. Zen umziŋandâ Anutu gâsum pâlâtâŋ kwap nep tuume. Kembuniŋâ Yesu gâbapkât um bâbâlaŋ op mambât ândie. Zen yatâ upme. Zorat nâŋgâm Ibâniŋâ Anutu zâkkâren ninâu sâmen.  
\v 4 Bukurâpnâ, nen itâ nâŋgen. Anutuŋâ umŋâ gâsum sâlâpzâŋgoi gâsum sâlâpzâŋgoip.   
\p
\v 5 Yatâ otziŋgipkât den siŋgi âlip mem ga dâzâŋgoindâ den yenŋâ mân oip. Zo imbaŋâŋoot sot Kaapum sot oip. Den zo nâŋgâne umziŋan giarip. Nen zen sot ândim kut ŋâi ŋâi urâwen, zorat topŋâ ek nâŋgâwe. Zeŋgât op yatâ op ândiwen, zo nâŋge.   
\p
\v 6 Neŋgât orot mâme ek nâŋgâweŋâ yatik op ândiwe. Oi Kembu zik orot mâme zo ekŋâ yatik moliwe. Zen siŋgi âlip nâŋgâm mem ândiwe. Siŋgi âlip sâknam kwâkŋan mem ândine Tirik Kaapumŋâ mem bâbâlaŋ kwatziŋgi sâtâre op nâŋgâwe.  
\v 7 Zen Kembugâren nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâne Makedonia sot Grik hânân siŋgiziŋ nâŋgâm yatik urâwe.   
\s1 Tesalonike a zeŋgât den siŋgi kamân dâp arip.  
\p
\v 8 Zeŋgâren gâbâ Kembugât den laŋ kârâm âi Makedonia sot Grik hânân muyageip. Oi zorik buŋâ. Zen Anutu nâŋgâm pâlâtâŋ kwarâwe, zorat den siŋgi kamân dâp ari nâŋgâne niŋâ mân dâzâŋgowen.  
\v 9 Zen ziiŋak nen zeŋgâren ga nep tuugindâ bonŋâ muyageip, zorat den siŋgi dâtnâŋgome. Oi zen lopio yenŋâ, aŋâ tuutuuŋ, zo kândâtkom Anutu, ândiândi mariŋâ bonŋâ mâte okŋaŋgâm arâpŋâ urâwe.  
\v 10 Oi nanŋâ Yesu mumuŋan gâbâ mâŋgeip, zâk gâtâm sumbemân gâbâ gâbap. Oi narâk patin Anutu kukŋaŋgât bonŋâ zo sâi neŋgâren mân âsâgibap. Zen zâk gâbapkât um bâbâlaŋ op mambât ândime. Nen zeŋgâren nep tuugindâ bonŋâ muyageip, zorat siŋgi ziiŋak nâŋgâm nâ zo yatâ sâm dâtnowe.   
\c 2  
\s1 Paulo zâk Kembuŋâ egi âlip upap, zorat sâip.  
\p
\v 1 Bukurâpnâ, zeŋgâren ga nep tuugindâ bon buŋ mân oip, zo ziiŋak nâŋge.  
\v 2 Mârum Pilipi kamânân nâŋgom mem ŋâi ŋâi otniŋgâwe, zo nâŋge. Yatâ otniŋgâne Anutuŋâ betniŋan mei keŋgât buŋ zeŋgâren gam ândiwen. Oi a doŋbep kâsa otniŋgâne laŋ Anutugât den siŋgi zo sapsum ziŋgâwen.  
\v 3 Um bâbâlaŋ den sâmen, zo nâŋgâm gulipkum mân sâmen. Den sarâ mân sâmen.  
\v 4 Zorat op Anutuŋâ niŋgiri âlip opmap. Den siŋgi âlip sânatkât sâm niŋgip, zorat dâp sâmen. A ziŋ niŋgitne âlip upapkât buŋâ. Anutuŋâ neŋgât nâŋgi âlip upapkât sâmen. Anutu zâk umninaŋgât top ekmap.  
\v 5 Zen neŋgât topniŋ nâŋgâme. Nen mân kâitzâŋgomen. Mân elakzâŋgomen. Oi zeŋgâren kât sikumgât âkŋâle mân urâwen. Zo Anutuŋâ nâŋgi ko san.   
\p
\v 6 A kutâ otziŋgânakât mân sâwen. Kristogât Aposolo op ândim kut ŋâi ŋâigât sâindâ dâp upap. Zo nâŋgâmŋâ zen mo kamân nâmbutŋâ zen a kutâ otziŋgânat mân sâwen.  
\v 7 Buŋâ. Ambân ŋâiŋâ murarâpŋâ on galem otziŋgâmap, zo yatâ nen zeŋgâren ândim galem otziŋgâwen.  
\v 8 Neŋgât âkŋâle zeŋgâren zeipkât Anutugât siŋgi âlip dâzâŋgonatkât zorik buŋâ. Nen kore otziŋgâm ândinam urâwen. Umniŋâ zeŋgâren kirip, zorat.   
\p
\v 9 Bukurâpniŋâ, sâknam nep tuum ândiwen, zo nâŋge. Zeŋgâren gâbâ kut ŋâi ŋâi zo mân minam ŋâtik sirâm nep kârâpŋoot tuum ândiwen. Kanpitâ mân kwatziŋgânatkât zeŋgâren nep tuum ândiwen. Zo yatâ op Anutugât den siŋgi âlipŋâ dâzâŋgowen, zo nâŋgâme. Oi Anutu zâk yatik topniŋ nâŋgap.  
\v 10 Nen um salek sot târârakŋâ, tosa buŋ ândim Kembugât kâmut op ândie, zeŋgâren nep tuuwen.  
\v 11 Ŋâi itâ nâŋgâme. Ibâŋandâ murarâŋâ den dukumap, zo yatik niiŋâ den dâzâŋgowen. Um bâbâlaŋ den sot girem den dâzâŋgowen.  
\v 12 Anutuŋâ zâkkât um topŋan sot âsakŋan ândibi sâm diiziŋgâmap. Oi zen zâkkât a bonŋâ op, zâkkât tobat op ândibigât den yatâ zo dâzâŋgowen.   
\s1 Kembugât den lunetâ kâsa otziŋgâwe.  
\p
\v 13 Nen Anutugât den dâzâŋgoindâ nâŋgâne a den mân oip. Zo âlip nâŋgâwe. Zo Anutugât den. Zen den zo nâŋgâm mem umziŋan pane nep tuumap. Oi zorat nen âsâbâŋ Anutugâren sâiwap sâmen.   
\p
\v 14 Bukurâpnâ, zen Anutugât kâmut Yudaia hânân Yesu Kristogâren pâlâtâŋ urâwe, zen sot tobat kânok urâwe. Zen Yuda a ziŋâ kâsa otziŋgâm sâknam ziŋgâwe, zo yatik zeŋgâren kamârâpziŋandâ zâŋgom sâknam ziŋgâwe.  
\v 15 Yuda a zen Propete sot Yesu Kristo zâŋgone muwe. Oi nen yatik nâŋgom moliniŋgâbi. Zen Anutuŋâ ziŋgiri mân dâp uap. Zen a kâmutŋâ kâmutŋâ kâsa otniŋgâme.  
\v 16 A hân ŋâin gokŋâ den siŋgi âlip nâŋgâbe sâm pâke kwatziŋgâme. Hân ŋâin gokŋâ zen Kembugât siŋgi a upigât âkonziŋgap. Tosaziŋâ târokwap utne patâ oi tosaziŋaŋgât op Anutugât kuk zo zeŋgâren âsageziŋgap.   
\s1 Paulo zâk zeŋgât op umŋâ sisiwaloŋ oip.  
\p
\v 17 Bukurâp, nen zâmbam gam narâk zi mandu yatâ op ândiwen. Sâkniŋandâ ziren mâik ŋâi ândien. Umniŋâ ko zen sot tap ziŋgitnatkât otniŋgap.  
\v 18 Oi zo ga ziŋgitnatkât sâwen. Oi Paulo, nâ narâk ŋâin ŋâin gâbam ua Sataŋŋâ mâtâp pâke kwap gâip.  
\v 19 Kembu Yesuŋâ gâi ko nen mâteŋan kin wan mo wangât sâtâre utnatkât nâŋgen. Nen zeŋgâren gam nep tuugindâ bonŋâ âsageip, zorat sâtâre utnat.  
\v 20 Zeŋgât op sâtâre sot umâlip upmen.   
\c 3  
\s1 Pauloŋâ Timoteo sâŋgongui arip.  
\p
\v 1 Net zeŋgât nâŋgâm kwâkâ op net nikŋik Ateŋ kamânân tâtat sâwet.  
\v 2 Oi net Timoteo sâŋgongoitâ zeŋgâren gâip. Zâk bukuniŋâ Anutugât nep a ândim Kristogât siŋgi âlip sâmap. Zâkŋâ zeŋgâren gam nâŋgâm pâlâtâŋziŋ mem kâtikŋan kwâpam gaap.  
\v 3 Zen sâknamân ândimŋâ loribegât yatâ urâwen. Zen nâŋge. Siŋgi âlip zo sândukŋâ ândim nâŋgânatkât mân sâm niŋgip.  
\v 4 Nen zen sot ândim den kânŋan itâ dâzâŋgowen, “Nen sâknam nâŋgâm ândinat.” Den sâwen, zo yatik âsageip, zo nâŋge.  
\v 5 Sarâ mariŋandâ kâitzâŋgoi nep zeŋgâren tuuwen, zo bon buŋ opapkât umnâ girem oi ândiandâ mân dâp oi a zo sâŋgungua gaap. Siŋgi âlip dâŋ mem ândie mo mân mem ândie, zorat ek nâŋgâbapkât gâip.   
\s1 Timoteo zâk âburem gâip.  
\p
\v 6 Narâk ziren ko Timoteo zâk âburem gam nâŋgâm pâlâtâŋ sot buku orotziŋaŋgât den siŋgi dâtnâŋgoip. Oi zen neŋgât doŋbep umâlip nâŋgâme. Oi nen ziŋgitnat sâmen. Zeŋgoot yatik nen niŋgitnatkât sâme.  
\v 7 Bukurâpniŋâ, nen ziren sâknam kwâkŋan ândim zeŋgât nâŋgâm kwâkâ op umniŋ gwârâ oip. Nen yata ândimŋâ nâŋgâm pâlâtâŋziŋaŋgât siŋgi nâŋgâm umniŋ diim gei ândien.  
\v 8 Zen yatâ op Kembu sot pâlâtâŋ op kâtigem ândine umniŋ diim gei ândinat.   
\s1 Kembugât den zeŋgâren zimbapkât Pauloŋâ ninâu sâip.  
\p
\v 9 Zeŋgât op Anutu mâteŋan umâlip patâ nâŋgâmen. Oi Anutu sâiwap patâ dukoindâ dâp upap.  
\v 10 Nen zeŋgâren ga ziŋgitŋâ Kembugât den nâmbutŋâ tânzâŋgomŋâ târokwap ziŋgânatkât âsâbâŋ ninâu kâtikŋâ sâmen. Nâŋgâm pâlâtâŋziŋâ ŋâiyân pâton opapkât gwârâ uan.  
\v 11 Oi Zorat Anutu Ibâniŋâ sot Kembuniŋâ Yesu zikŋak diiniŋgi zeŋgâren gânat.  
\v 12 Zeŋgâren ko Kembuŋâ tânzâŋgoi buku op ândime, zo târokwap op zâine gwâlânteŋsâi ziiŋâ sot a nâmbutŋâ zen buku upi. Nen yatik zeŋgât upmen.  
\v 13 Oi Anutuŋâ tânzâŋgoi umziŋ mân loribap. Oi Kembuniŋâ Yesu, zâk sot siŋgi a târârakŋâ, zen sot gâi zen Anutu Ibâniŋaŋgât mâteŋan um salek, tosaziŋ buŋ kinbi.   
\c 4  
\s1 Um sumun buŋ, um salek ândibi.  
\p
\v 1 Bukurâpnâ, Kembu Yesu sot pâlâtâŋ op den ŋâi sa nâŋgânek. Zen ândi mâmanziŋ kubik ândine ziŋgiri âlip upap, zorat dâzâŋgowen. Oi zen yatik op ândime. Zo yatik târokwap op zâibi.   
\p
\v 2 Nen Kembu Yesugât sâtkât den dâzâŋgowen, zorat mân kwakme.  
\v 3 Anutuŋâ itâ sâmap, “Bâliŋâ birâm um salek ândibi.” Oi zorat sa nâŋgânek. Zen laŋ mâman a ambân, zeŋgât mâtâp mân lâŋbi.  
\v 4 Zen ŋâi zikŋik zikŋik Anutugâren târârak ândim zikŋâ ambinŋik mem galem upap.  
\v 5 Um kâtik a zen Anutu mân nâŋgâŋaŋgâm âkŋâleziŋaŋgârâk ambân laŋ minziŋgâm birâziŋgâme. Zen zo yatâ mân upi.  
\v 6 Ŋâi zâk daŋgon walâm bukuŋaŋgâren kâmbu oi Anutuŋâ zorat hâuŋâ pindâbap. Den girem zo mârumŋan sâm muyagem dâzâŋgowen.  
\v 7 Nen um sumun ândinatkât buŋâ, um salek ândinatkât Anutuŋâ diiniŋgip.  
\v 8 Zorat ŋâi zâk den zo birâbap zo ko agât den buŋâ, Anutugât den zo birâbap. Anutuŋâ Tirik Kaapum umziŋan pâmap, zo birâbap.   
\s1 Um kânok op ândim nep tuunat.  
\p
\v 9 Kembu zikŋak buku upigât den umziŋan pâmap. Zorat zen buku upigât den doŋbep mân sâm kulemgunat.  
\v 10 Oi zen Makedonia hân dâp Yesugât kâmut zen buku op ândime. Zen yatik op târokwap ândine gwâlânteŋsâbapkât dâzâŋgowen.  
\v 11 Oi den itâ sâm dâzâŋgowen, “A ambân âkon op yen tap den laŋ sâlâpkume, zen yatâ mân upi. Zen ziiŋaŋgât nâŋgâne gigiŋâ oi bitziŋandâ nepziŋâ tuum kâtigem ândibi.”  
\v 12 Zen bitziŋandâ nepziŋ tuum kâtigem ândim sambe kwâkŋan ândim mân kwakpi. Oi um kâtik a ziŋâ orot mâmeziŋ zo ekŋâ hurat kwatziŋgâbi.   
\s1 Yesu gâbapkât den.  
\p
\v 13 Bukurâpnâ, zen muwe zeŋgât a um kâtik ziŋâ isem umbâlâ upme, zo yatâ upegât dâzâŋgonâ.  
\v 14 Nen, Yesu mom mumuŋan gâbâ zaarip, den zo nâŋgâm itâ nâŋgânat, “Yesu mom zaarip, zorat Anutuŋâ zâkkât kâmut op muwe, zo mâŋgiziŋgâm diiziŋgâm zâibap.”  
\v 15 Oi ŋâi zi Kembugât den dâzâŋgonâ. Hânân wâgân ândeindâ Kembuŋâ gâbap, narâk zoren niŋâ a muwe, zo mân kândom otziŋgâm zâinat.  
\v 16 Narâk zoren Anutugât lâmun kwamit sot Kembugât den kwamit sot sumbem a patâgât den kwamit âsagei Kembuŋâ sumbemân gâbâ gem gâbap. Gem gâi Yesu sot pâlâtâŋ op muwe, zen kândom op zaatpi.  
\v 17 Zaatnetâ bet wâgân ândinatŋâ nen minduniŋgâm zeŋgâren târokwatniŋgâm unumunumân diiniŋgâm zari sumbem kabâŋan Kembu sot kândiaŋgânat. Oi Kembu sot ândim zâimânat.  
\v 18 Zen den zo sâm âragum nâŋgâm umziŋ diim gei ândibi.   
\c 5  
\s1 Kembugât narâk kek mâte upap.  
\p
\v 1 Bukurâpnâ, narâkŋaŋgât den zo wangât doŋbep kulemgum ziŋgânat?  
\v 2 Ziiŋak itâ nâŋgâme, “Mân nâŋgâm ândine kâsâziŋ ŋâtigân game yatik Kembugât narâk patâ zo mân nâŋgindâ âsagibap.”  
\v 3 Oi a zen âlip lumbeŋan ândinat sâne narâk zorenâk tâmbetagoagoŋ zo muyageziŋgâbap. Ambân kâmboŋoot ŋâi, zâk katep âsaâsagiŋ narâkŋâ mân nâŋgi âsagibap, zo yatâ âsagibap. A aksik zeŋgâren zo yatâ muyagibap.  
\v 4 Zen ko ŋâtâtigân mân ândime. Zorat zen narâk zo âsagibabân kâsa ziŋâ game yatâ gâi mân kwakmak upi.  
\v 5 Zen âsakŋâ sot maagât kâmut op ândie. Zen ŋâtik sot ŋâtâtikkât kâmut buŋâ.   
\s1 Narâk mân nâŋgengât um gwâlâ op nebân ândinat.  
\p
\v 6 Zorat a nâmbutŋâ ziŋ uman zine zen zo yatik mân zimbi. Nen galem oraŋgâm um wâgân ândinat. Um gulip mân utnat.  
\v 7 Uman zânze, zen ŋâtik uman zime. Too kâtik nem um gulip upme, zen yatik ŋâtigân too nem bâliŋ top top muyagime.  
\v 8 Nen ko sirâmgât siŋgi op ândienŋâ umniŋ galem op ândinat. Oi nâŋgâm pâlâtâŋ sot buku orotŋâ, zorâŋ kâmbamgât hâmbâniŋ upap. Oi kubikŋâ diiniŋgâmap, zorat nâŋgânat. Zorâŋâ kâmbamgât irâmarâkniŋâ oi akum ândinat.   
\p
\v 9 Zo itâgât. Anutuŋâ neŋgât kukŋaŋgât siŋgi mân sâip. Kembuniŋâ Yesu Kristoŋâ kubikniŋgi zâkkât siŋgi utnatkât sâmap.  
\v 10 Zâkŋâ neŋgât op moip. Zorat nen momŋâ mo gwâlâ ândim zâk sot pâlâtâŋ utnatkât yatâ oip.  
\v 11 Zorat zen siŋgi âlip mem kâtigem ândibigât dâzâŋgone âragwâragu op ândibi. Zen zo upme, zo yatik op ândibi.   
\s1 A sâtŋâ hurat kwatziŋgâm a nâmbut tânzâŋgobi.  
\p
\v 12 Bukurâpnâ, nen den kâtikŋâ ŋâi dâzâŋgonâ. Zeŋgâren sâknam nep tuume sot Kembugât kâmurân patâziŋ op ândime, zen hurat kwatziŋgâbi. Zen den dâzâŋgome, zo zeŋgât sâtziŋ lubi.  
\v 13 Zen nepziŋaŋgât op buku otziŋgâm nâŋgâziŋgâne zâibap. Oi zen um lumbe op ândibi.   
\p
\v 14 Bukurâp, nâ kindap pâroŋ den dâzâŋgua nâŋgânek. A konam ândime, zen girem dâzâŋgobi. Siŋgi âlibân lorem ândie, zo tânzâŋgobi. Oi bâbâ lolot ândime, zen yatik tânzâŋgobi. Zo yatâ a otziŋgâm ândim um taan mân nâŋgâbi.   
\p
\v 15 Bâliŋ otziŋgâne hâuŋâ mâkâbegât galem oraŋgâm ândibi. Ziiŋâ sot a nâmbutŋâ zen kut ŋâi ŋâi âlipŋik oraŋgâm ândibi.  
\v 16 Sâtâre op ândibi.  
\v 17 Âsâbâŋ ninâu sâm ândibi. Mân birâbi.  
\v 18 Kut ŋâi ŋâi zeŋgâren âsagei sâiwap sâbi. Zo Yesu Kristogât op sâbigât Anutuŋâ sâm ziŋgap.   
\p
\v 19 Tirik Kaapumgât kârâp zo mân lâmuŋbi. Kaapumgât den mân kwâkâbi.  
\v 20 Anutugât den zo sapsune nâŋgâne yenŋâ mân upap.  
\v 21 Den zo nâŋgâm kâsâpkubi. Âlipŋâ oi mem ândibi.  
\v 22 Bâliŋâ top topŋâ zo birâbi.   
\s1 Mâsop den.  
\p
\v 23 Lumbeŋâ mariŋâ, Anutu, zikŋak saŋgonziŋgâm kubikziŋgi um salek op naŋgâbi. Oi kaapum sot um dâpziŋ sot sâkziŋ hâlâlu zei Kembu Yesu Kristo, zâkkât takâtakâŋan tosaziŋ buŋ kinbi.  
\v 24 Gâsuziŋgipŋâ sâi kâtigemap, zâk zorat nep tuum naŋgâbap.   
\p
\v 25 Bukurâp, zen neŋgât op ninâu sâbi.   
\p
\v 26 Yesugât kâmut zen Kembugât op buku buku op luyaŋgâbi.   
\p
\v 27 Nâ Kembugât mâteŋan dâzâŋgobâ. Zen ekap zi Yesugât kâmut aksik sâlâpkum ziŋgâne nâŋgâbi.   
\p
\v 28 Kembuniŋâ Yesu Kristo, zâkŋâ tânzâŋgoi um lumbe zeŋgâren zimbap.  
\p Zo yatik.