\id 1PE - Komba NT [kpf] -Papua New Guinea 1980 (DBL 2014) 
\h 1 PETERO 
\toc1 Ekap kânok Peteroŋâ kulemguip 
\toc2 1 Petero 
\toc3 1 Pet 
\mt1 Ekap kânok Peteroŋâ kulemguip.  
\c 1  
\s1 Mâsop den.  
\p
\v 1 Petero, nâ Yesu Kristo zâkkât Aposolo ândianŋâ Anutuŋâ a diiziŋgip, Ponto, Galata, Kapadosia, Asia sot Bitinia hânân osetboset ândie, zeŋgât ekap zi kulemguan.  
\v 2 Anutu Ibâŋâ nâŋgi zeipkât gâsum sâlâpzâŋgoip, zen Kaapumŋâ um hâlâlu kwatziŋgâbap sot Yesu Kristogât diŋâ lunetâ zâkŋâ zeŋgât op moipkât um salek kwatziŋgâbapkât diiziŋgip. Zeŋgâren um lumbeŋâ sot tânzâŋgozâŋgoŋ patâ op sambâlem zimbap.   
\s1 Sumbemân kut ŋâi âlip zorat sâtâre utnat.  
\p
\v 3 Nen Anutu, Kembuniŋâ Yesu Kristo zâkkât Ibâ, zâk sâm âlip kwâkŋaŋgânat. Zâkŋâ Yesu Kristo mumuŋan gâbâ mâŋgeipkât tânnâŋgom um bâbâlaŋ op ândiândi bonŋaŋgât nâŋgâm nâŋgâm ândinatkât mâŋginiŋgip.  
\v 4 Oi sumbemân neŋgât siŋgi kut ŋâi zinziŋ kâtik, buŋ orot buŋâ, zo pâi neŋgât mambâtniŋgâm ziap. Zo minatkât yatâ otniŋgip.  
\v 5 Anutu zâk imbaŋâŋootŋâ galem otniŋgi nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâm ândeindâ gâtâm narâk âki kubikkubikkât bonŋâ muyagibap.   
\p
\v 6 Zen zorat sâtâre op ândie. Narâk pâŋkânok ziren Anutuŋâ sâi sâknam sot kâbâ yâmbât top top sot umbâlâ kwâkŋan ândine zorâŋâ mâsikâziŋgâbap.  
\v 7 Zorat den ŋâi sâbâ. Goide kât zo yenŋâ, kârâbân pane sei topŋâ muyagime. Zeŋgâren yatik topziŋ âsagibapkât sâknam sot kâbâ yâmbât âsageziŋgâmap. Nâŋgâm pâlâtâŋziŋ bonŋâ mo buŋâ, zorat topŋâ muyagibapkât âsagime. Zen nâŋgâm pâlâtâŋziŋ zo bonŋâ, zorat sâknam kwâkŋan ândine Yesu Kristo gâbabân zeŋgât sâtâre sot sâm âlip zo muyagibap.  
\v 8 Zen Yesugât holi tobat mân igâweŋâ umziŋ zâkkâren kinmap. Oi narâk ziren sinziŋâ mân igâweŋâ nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâm ândie. Oi zorat sâtâre patâ, zo aŋâ mân nâŋgânâŋgâŋ, zo nâŋgâŋaŋgâme.  
\v 9 Nâŋgâm pâlâtâŋziŋaŋgât bonŋâ, um dâpziŋ sumbemân zâizâiŋ, zorat mâte otziŋgapkât sâtâre ue.   
\s1 Propete zen den kânŋan sâwe, zo bon muyageip.  
\p
\v 10 Propete ziŋ Anutugâren gâbâ tânzâŋgozâŋgoŋâ zi dap dap muyagibap sâm zorat topŋâ mâsikâm ândim gawe. Oi a narâk ziren ândien, neŋgâren tânzâŋgozâŋgoŋ zo muyagibapkât den kânŋan sâwe.  
\v 11 Propete ziŋ itâ sâwe, “A bâliŋan gâbâ mâkâniŋgâbapkât sâsâŋ, Kristo, zâk âsagem sâknam nâŋgâmŋâ ko neule âsâkŋan zâi mem ândibap.” Kaapumŋâ den zo umziŋan pâi zen narâk ikâ zoren mo dap yatin Kristo zo yatâ muyagibap sâm, nâŋgâm ândim gawe.  
\v 12 Oi den sâwe, zorat bonŋâ ziiŋan buŋâ, neŋgâren muyagibapkât sâsâŋ, zo sâm muyagiwe. Oi narâk ziren den zorat bonŋâ muyageip. Anutuŋâ Tirik Kaapumŋâ sâŋgongui sumbemân gâbâ gem Kembugât siŋgi a mam otziŋgi siŋgi âlip dâzâŋgowe. Siŋgi âlip zo den bonŋâ. Oi sumbem a ziŋâ den zorat topŋâ iknatkât nâŋgâm ândiwe.   
\s1 Ândiândi sâŋgiŋâ zo kândâtkubi.  
\p
\v 13 Zorat zen um nâŋgânâŋgâziŋ kubik um kendon ândibi. Oi Yesu Kristoŋâ muyagemŋâ tânzâŋgobap, zorat nâŋgâm nâŋgâm um bâbâlaŋ op mambât ândibi.  
\v 14 Ândiândi sâŋgiŋâ sot laŋ gulip ândiândiŋ mem ândiwe, zo narâk ziren mân mem ândibi. Buŋâ. Anutugât diŋâ lum ândibi.  
\v 15 Um hâlâlu mariŋandâ diiziŋgipkât zen zâk yatâ târârak op ândibi.  
\v 16 Kembugât den ŋâi itâ kulemgune ziap,  
\q1 “Nâ târârak ândiangât zen târâragâk ândibi.”   
\s1 Yesu Kristogât gilâmŋandâ sâŋgâniŋ meip.  
\p
\v 17 Zen Ibâniŋ sâm mâpâsime, Anutu zâk hâtubâtu mân opmap. Ândiândiniŋaŋgât tobatniŋâ nâŋgâm dinniŋ sâm kwâkâbap. Zorat zen kwande ândim hurat kwâkŋaŋgâm ândibi.  
\v 18 Zen itâ âlip nâŋgâme. Nen sâkurâpniŋâ zeŋgât mâtâp lâŋ ândeindâ kut ŋâi yenŋâ, goide kât yatâ, zorâŋ mân sâŋgânniŋ meip. Buŋâ.  
\v 19 Kristogât gilâmŋandâ sâŋgâniŋ meip. Zâk râma gwamŋâ sâkŋâ âlipŋâ zo yatâ op ândeip.  
\v 20 Anutu zâk mârumŋan hân kombâŋâ mân muyageibân nep zo nanŋâ sâm pindip. Nânŋaŋgât muyamuyagiŋ ko bet narâk murukŋan zi neŋgât op muyageip.  
\v 21 Zâkŋâ nen Anutugâren târokwatniŋgip. Anutuŋâ mumuŋan gâbâ mâŋgim neule âsakŋâ giŋaŋgi giarip. Zorat nen Anutu nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâm ândien.   
\s1 Den siŋgi âlipŋandâ mâŋginiŋgip.  
\p
\v 22 Zen den bonŋâ lunetâ um dâpziŋ salekkoip. Oi buku bonŋâ upigât yatâ muyageip. Zorat umŋâ gâsâyagom ândibi. Umziŋ nep zoren pane buku orot âsagem kâtigibap.  
\v 23 Zen âsaâsagiŋ uŋakŋâ. Buŋ orotŋan buŋâ, mân buŋ orotŋâ. Anutugât den ândiândiŋ sot zinziŋ kâtik, zobâ muyagiwe.  
\v 24 Zorat Kembugât ekabân den ŋâi itâ ziap,  
\q1 “A zen hibuk yatâ. Oi neuleziŋ zo hibuk neule bâloŋâ yatâ. Hibuk neule zo âmbârâŋgâm gemap.  
\v 25 Anutugât den ko zo zinziŋ kâtik. Zo zem zâimâmbap.”  
\p Siŋgi âlip den dâzâŋgowe, zo ko zi.   
\c 2  
\s1 Nen Yesugâren pâlâtâŋ op kâtiginat.  
\p
\v 1 Zen bâliŋâ sot sarâ sot kâsâp, umân pâpan, mem ge kwâkwat den zo birâm naŋgâbi.  
\v 2 Birâmŋâ katep mâik namgât otziŋgâmap, zo yatik zen um dâpziŋaŋgât nalem, Anutugât den, zorat yatik otziŋgâbap. Zo nemŋâ siŋgi âlibân lâmbat kâtigem kinbi.  
\v 3 Kembugât ekabân den ŋâi itâ ziap,  
\q1 “Kembuŋâ tânzâŋgoi nâŋgâm âkŋâle urâwe, zorat op zâkkât den nâŋgâmŋâ lunam upi.   
\p
\v 4 Kembuniŋâ Yesugât den ŋâi itâ ziap. Zâk mirâ kunkunŋâ ândiândiŋ. Aŋâ ek birâne Anutuŋâ zâkkât nâŋgi zari mem sâlâpkoip.  
\v 5 Zorat zen hâmbo ândiândiŋ op zâkkâren târokwap kin zâimŋâ Kaapumgât namâ upi. Oi Kembugât tirik namâ galem a yatâ umziŋâ Kembugâren pane zei kore okŋaŋgâbi. Zo Yesu Kristogât op nâŋgi âlip upap.  
\v 6 Kembugât ekabân den ŋâi itâ ziap,  
\q1 “Nâŋgâ. Nâ Sioŋ bâkŋan, Yerusalem kamânân kunkun ŋâi kwânâŋgan. Kunkun zo gâsum sâlâpkuwan, zo sâŋgân patâ. Aŋâ zâkkâren nâŋgâm pâlâtâŋ kwapi zo ko mân kwakpi.”   
\p
\v 7 Oi zen zâk nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâm ândime. Zen zâkkât nâŋgâne bonŋâ uap. Ka a nâmbutŋâ nâŋgâm pâlâtâŋziŋ buŋâ, zeŋgât itâ sâip,  
\q1 “Mirâ tuutuuŋ a kunkun ek âkon op birâwe, zorâŋ kunkun zinziŋ kâtik op kinzap.”   
\p
\v 8 Kembugât ekabân den ŋâi itâ ziap,  
\q1 “A zen kunkun zoren kom tâmbetagobi.”  
\p A siŋgi âlip birâmŋâ zoren kumbigât sâsâŋ zo, zen yatâ upme.   
\s1 Nen Anutugât kâmut urâwen.  
\p
\v 9 Zen ko Anutugât kâmut gakâŋâ sot tirik namâ galem a gakâŋâ sot târârak a ambârâpŋâ. Yatâ zo zen ko ŋâtâtigân gâbâ diiziŋgâm ga âsakŋan zâmbarip. Kut ŋâi ŋâi âlipŋâ opmap, zorat siŋgi den sâne laŋ kârâbapkât gâsuziŋgip.  
\v 10 Zen mârumŋan zâkkât a mân urâwe. Narâk ziren ko Anutugât a kâmut ândie. Mârumŋan kwakmak ândiwe. Zi ko tânzâŋgoi ândie.   
\s1 Bâliŋâ kândâtkom ândinat.  
\p
\v 11 Bukurâpnâ, nâ dâzâŋgua nâŋgânek. Zen hânân kwande sot lomba ândimeŋâ um sâkziŋaŋgât âkŋâle bâliŋâ zo kândâtkubi.  
\v 12 Wangât, um sâkziŋaŋgât âkŋâle bâliŋâ zo um dâpziŋaŋgât kâsa yatâ uap, zorat. Yatâ ândimŋâ um kâtik osetziŋan târârak ândibi. Yatâ ândine um kâtik a ziŋâ zeŋgât laŋ bâliŋ mâme sâmŋâ topziŋ ek nâŋgâmŋâ Anutuŋâ takâbabân orot mâme nepziŋaŋgât Anutu sâm âlip kwâkŋaŋgâbi.   
\s1 A kutâ zeŋgât den lunat.  
\p
\v 13-14 Kembugât op a kutâ sot a sâtŋâ top top zeŋgât sâtziŋ lubi. A kutâ patâ ândiap, zâkkât sot hângât galem a zâmbarip, zeŋgât den kâtik ârândâŋ lubi. Ziŋâ bâliŋ mâme a hâuŋâ ziŋgâbigât sot a âlipŋâ ândie, zen sâm âlip kwatziŋgâbigât sâm ziŋgip.  
\v 15 Zen ko nep âlip zi tuumŋâ a um kâtik sâm gulip muyagime, zeŋgât den mem gei pambigât Anutuŋâ sâm ziŋgap.  
\v 16 Zen olaŋziŋgipkât dumun buŋ ândie. Oi ândiândi zorâŋâ bâliŋâ mân ekapkubap.  
\v 17 Târârak ândim Anutu kore okŋaŋgâbi.  
\v 18 Zen a aksik zeŋgât nâŋgâne gigiŋâ mân upap. Bukurâpziŋ umziŋandâ gasâzâŋgoi ândibi. Anutu hurat kwâkŋaŋgâm ândibi. A kutâ patâgât sât lum ândibi.   
\s1 Kore a, zeŋgât den.  
\p
\v 19 Kore a, zen patârâpziŋ hurat kwatziŋgâm sâtziŋ lum ândibi. A patâ âlipŋâ sot sânduk ândiândiŋ, zenâk buŋâ. Kârâpŋâ ândiândiŋ, zen ârândâŋ sâtziŋ lum ândibi.  
\v 20 Zen Kembugât nâŋgâm âlip utnetâ laŋ sâknam ziŋgâne âkon den mân sâm ândine ko Anutuŋâ zeŋgât nâŋgi âlip upap.  
\v 21 Ka zen tosa muyagine lapitziŋgâne Anutuŋâ dap yatâ nâŋgi âlip ŋâi upap? Zen târârak ândim kâmbam ziŋgi hâuŋaŋgât den mân sâm ândine Anutuŋâ zeŋgât nâŋgi âlipŋâ upap.   
\s1 Yesugât mâtâbân lâŋ âinat.  
\p
\v 22 Zen yatâ upigât sâm ziŋgip. Wangât, Kristo zâk yatik zeŋgât op sâknam nâŋgâm kândom otziŋgip. Oi zen mâtâp zo ekŋâ yatik lâŋ âibi.  
\v 23 Yesu zâk bâliŋâ mân oip. Sarâ lâuŋan gâbâ mân gâip.  
\v 24 Zâk sâm bâliŋ kwâkŋaŋgâne hâuŋâ mân sâip. Sâknam pindâne hâuŋaŋgât den mân dâzâŋgoip. Buŋâ. Den sâm kwâkâkwâkâŋ nep bonŋâ tuumap, Anutu, zâkkâren nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâm ândeip.  
\v 25 Neŋgât bâliŋandâ zâkkât sâkŋâ kwâkŋan zari poru nagân mem zâi moip. Nen bâliŋâ birâm ândiândi târârak ândinatkât yatâ oip. Zâkkât useŋâ zorâŋ zeŋgât use zo gulipkoi sogei âlipziŋ urâwe. Zen râma yatâ laŋ gulip ândiwe. Narâk zi ko um dâpziŋaŋgât galem a, Yesu, zâkŋâ diiziŋgi zâkkâren ga ândie.   
\c 3  
\s1 A ambân zeŋgât den.  
\p
\v 1-2 Ambân zeŋgât yatik sâbâ. Zen abârâpziŋ zeŋgât gigiŋâ ândibi. Oi abârâpziŋ nâmbutŋâ zen Kembugât den kom ândine zen den mân dâzâŋgomŋâ diim gem ândine abârâpziŋ zeŋgât orot mâme âlip zo ekŋâ umziŋ melâŋbi.  
\v 3 Ambân zen sâkkât neule kâukziŋ mem kubik kwâlak sâŋgân zâizâiŋ gânduziŋan pame sot hâmbâ neule âlip mem ândime, zorat nâŋgâne yenŋâ upap.  
\v 4 Neule bonŋâ zo itâ. Umziŋan tik zem muyagemap, zo neule zinziŋ kâtik muyagei Anutuŋâ nâŋgi zâizâiŋ upap. Um lumbe sot um sânduk ândiândiŋ, zorat san.  
\v 5 Kembugât siŋgi ambân mârumŋan ândiwe, zen neule zo mem ândiwe. Oi Anutugâren nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâm ândim abârâpziŋ sâtziŋ lumarâwe.  
\v 6 Seraŋâ Abaramgât den zo lum ândeip. Oi patânâ sâm ândeip. Oi zen kut ŋâi ŋâi âlipŋâ opŋâ keŋgât buŋ ândim Seragât bârarâp op ândibi.   
\p
\v 7 A zeŋgât yatik sâbâ. Ambân zen imbaŋâziŋ gigiŋâ. Zorat op ambirâpziŋ zen nâŋgâmŋik kut zo otziŋgâm ândibi. Oi ândiândi kâtikkât ârândâŋ ândibigât sâip. Zorât a ziŋ ambirâpziŋ gâlem otziŋgâm ândibi. Yatâ op ândine ninâuziŋâ pâŋsâsâŋ buŋ, hâlâluyâk zâibap.   
\p
\v 8 Oi mâpot sâbâ. Zen aksik patâ umziŋ diim gei um kânok op um sândugân ândibi. A torenŋâ, zeŋgât bukurâpniŋâ sâm umziŋandâ gâsâyagom lumbeŋâ op um nâŋgânâŋgâyân ândibi.  
\v 9 A ziŋ kut ŋâi bâliŋâ otziŋgâne hâuŋâ bâliŋik mân otziŋgâbi. A ziŋ sâm bâliŋ kwatziŋgânetâ hâuŋâ sâm bâliŋ den mân dâzâŋgobi. Buŋâ. Zen sâm âlip kwatziŋgâbi. Anutuŋâ mâsop minziŋgâbam diiziŋgipkât a mâsop minziŋgâbi.   
\p
\v 10 Zorat Kembugât ekabân den ŋâi itâ zaip,  
\q1 “Ŋâi zâk ândiândigât âkŋâlemap sot narâk âlip muyagibapkât nâŋgâmap, zâk lâuŋâ galem oi den bâliŋâ mân takâbap. Oi lâuŋan gâbâ sarâ den mân gâbap.  
\v 11 Bâliŋ top top zo kândâtkom kut ŋâi ŋâi âlipŋik upap. Oi lumbeŋâ mâtâp kârum muyagem nepŋâ tuubap.  
\v 12 Kembuŋâ a târârak zen ziŋgiri âlip opmap. Konsâm mâpâsime, zorat kindapkwap tâpmap. Bâliŋ mâme zen ko Kembuŋâ ziŋgitŋâ kâsa otziŋgâm ândimap.”   
\s1 Sâknamgât den.  
\p
\v 13 Zen ko kut ŋâi âlipŋaŋgât nâŋgâm nep tuum kâtigem ândine aŋâ dap dabân tâmbetzâŋgobi?  
\v 14 Bâliŋ mâme a nâmbutŋâ ziŋ kâsa otziŋgâne sânâm kwâtkwât mân upi. Orot mâme âlipŋaŋgât sâknam kwâkŋan zâibi zo ko Anutuŋâ zeŋgât nâŋgi âlip upap. Kâmbam zâŋgonam utne sânâmziŋ mân sâmbubap. Keŋgât mân upi.  
\v 15 Umziŋ mem kubikne Kristoŋâ ko kembuziŋ ândibap. Oi nâŋgânâŋgâziŋandâ Kembugâren nâŋgâm ândime, zorat mâsikâziŋgâne um bâbâlaŋ op topŋâ sapsubi.  
\v 16 Oi den zo mulunângen sâmŋâ umziŋan bâliŋâ ŋâi mân muyagei sâbi. Huruŋângen sâne âlip upap. Yatâ utne Kristo sot pâlâtâŋ op ândim kut ŋâi ŋâi upme, zorat sâm bâliŋ kwatziŋgâme, a zo zen sarâziŋaŋgât top muyagei ek aŋun upi.  
\v 17 Kristogât siŋgi a zen kut ŋâi ŋâi âlip op ândine Anutuŋâ nâŋgi âlip oi kâmbam sot tâk namin zâmbanbi, zorat nâŋga âlip uap. Ka bâliŋ utne sâknam ziŋgâbi, a zo zeŋgât nâŋga giap.   
\p
\v 18 Kristo zâk târârak op ândimŋâ a nâmbutŋâ zeŋgât bâliŋâziŋaŋgât opŋâ sâp kânok moi âkip. Târârakŋandâ gâŋgoŋâ neŋgât op yatâ oip. Nen Anutugâren nâmbanbapkât sâk sot ândeip, zo kune moip. Ka Kaapum sot ândei ko mâŋgei zaarip.   
\s1 Noa ândei ândiwe, zeŋgât den.  
\p
\v 19 Yesuŋâ Kaapum sot ândimŋâ um dâpziŋ tâk namin zeip, zeŋgâren âim siŋgi âlip dâzâŋgoip.  
\v 20 Zen mârumŋan Noa zâk waŋgâ tuum ândei Anutuŋâ um lumbeŋâ otziŋgâm, a zo, zen diŋâ lubigât mambâtziŋgâm ândei diŋâ birâwe. Oi a ambân bituktâ, nâmburân karâmbut yatâ, zeŋak waŋgâyân zâine tooŋâ mân gwâkâziŋgi ândiwe.  
\v 21 Too uurup taki Noa sot a ambân gakâŋâ waŋgâyân zâim hâlâlu ândiwe. Oi too uurup patâ zorat dâpŋâ tooŋâ too saŋgonziŋgâme yatâ. Too zo sâkziŋan gwapgwap zo mân saŋgobapkât upmen. Buŋâ. Yesuŋâ mumuŋan gâbâ zaripkât opŋâ zen Anutu mâteŋan hâlâlu sot tosaŋâ buŋ kinbigât too saŋgonziŋgâmen.  
\v 22 Yesu zâk sumbemân Anutugât âsan bongen zâi ândiap. Zoren ândei sumbem a zâizâiŋ sot imbaŋâziŋoot aksik patâ zen zâkkât gigiŋâ ândie.   
\c 4  
\s1 Yesuŋâ sâknam nâŋgip, yatik nâŋgâmŋâ bâliŋâ birânat.  
\p
\v 1 Kristo zâk sâknam nâŋgip. Zen zo yatik upigât Kristogât nâŋgânâŋgâ yatâ upi. Oi itâ nâŋgâbi, “Ŋâi zâk sâknam nâŋgâmŋâ bâliŋâ kândâtkubap.  
\v 2 Oi sâk sot ândiândiŋ narâk ziap, zoren sâkkât âkŋâle bâliŋâ zo mân lumŋâ Anutugât denâk lum ândibap.”  
\v 3 Mârumŋan itâ op ândiwe. Laŋ ândiândiŋ, âkŋâle bâliŋâ, too kâtik nem um gulip orot, nalem nemŋik ândiândiŋ, lopio sarâ kore okŋaŋgâwe. Zen kut ŋâi ŋâi zo um kâtik a zen sot op gawe.  
\v 4 Oi narâk ziren um kâtik a zen sot laŋ gulip mân ândimegât nâŋgâne ŋâi oi sâm bâliŋ kwatziŋgâme.  
\v 5 Ŋâran ko ândiândiŋâ sot mumuŋâ, neŋgât den sâm kwâkâbapkât sâsâŋâ, Anutu, zâkkât mâteŋan pindiŋsâm kin topziŋ sâm muyagibi.  
\v 6 Oi topŋâ itâgât. Yesuŋâ a mumuŋâ siŋgi âlip dâzâŋgoip, zen mârum hânân sâk sot ândim mumuŋaŋgât siŋgi ândiwe. Ka Yesuŋâ moip, narâk zoren siŋgi âlip dâzâŋgoi um dâpziŋ sumbemân zâim ândiândi kâtik ândibigât mâtâp âsageip.   
\s1 Narâk pâŋkânok uapkât buku op berân miaŋgânat.  
\p
\v 7 Hânân kut ŋâi ŋâigât narâkŋâ âkâbam uap, zorat zen um hâlâlu sot um wâgân kin ninâugât bâbâlaŋ upi.  
\v 8 Oi umziŋandâ gâsâyagom ândibi. Umziŋâ zo nep zoren pane zei kâtigibi. Yatâ op ândine tosa birâbirâŋ zeŋgâren âsagibap.  
\v 9 Zen âkonŋâ buŋâ, buku oraŋgâm ândibi.  
\v 10 Anutuŋâ zen siŋgi âlipkât imbaŋâ top top zen ziŋgip, zo aŋâ aŋâ zemziŋgap. Zo mulun mem ândim tânagom ândibi.  
\v 11 Ŋâi zâk siŋgi âlipkât minduminduyân den sâbap, zâk Kembugât den zorik sâbap. Ŋâi zâk bukurâpŋâ kore otziŋgâbapkât sâm pindip, zâk nep zo tuum ândibap. Zo Anutuŋâ imbaŋâ pindi tuubap. Zen yatâ utne Yesu Kristoŋâ tânzâŋgoi ândimegât a zen Anutu mâpâsem sâm âlip kwâkŋaŋgâbi. Zâkkâren neule âsakŋâ sot imbaŋâ zeipŋâ zem zâimâmbap. Perâkŋak.   
\s1 Yesugât op sâknam nâŋgâmŋâ umâlep muyaginat.  
\p
\v 12 Bukurâpnâ, zeŋgâren sâknam kârâpŋoot muyagem ziap, zorat op mân pârâk pambi. Sâknam zo zen mâsikâziŋgâbapkât âsagiap.  
\v 13 Kristo sâknam nâŋgip, zen yatik nâŋgâm ândie. Oi bet zâkŋâ neule âsakŋoot muyagei zâk sot sâtâre patâ upi.  
\v 14 Zen Kristogât a op ândiegât sâm bâliŋ kwatziŋgâne nâŋgâne âlip upap. Wangât, neule âsakŋâ mariŋâ, Anutugât Kaapumŋâ, zâk zen sot ge ândiap, zorat.  
\v 15 Zeŋgâren gâbâ a ŋâiŋâ den ku mo kâmbu mo a ku mo zâizâiŋ op sâi ko zorat hâuŋâ sâknam mem aŋun upap.  
\v 16 Ka zeŋgâren gâbâ ŋâi zâk Kristogât a op târârak ândiapkât kâmbam mo tâk namin pane zorat nâŋgi aŋunŋoot mân upap. Buŋâ. Zâk Kristo sâknam nâŋgip yatik sâknam nâŋgap, zorat Anutu sâtâre okŋaŋgâbap.  
\v 17 Nâŋgânek. Anutuŋâ top lâkulâku nep zo arâpŋâ neŋgâren topkwap tubapkât narâkŋâ mâte uap. Nep zo neŋgâren topkwap tuum âimŋâ siŋgi âlip birâme, zeŋgâren tuum dap otziŋgâbap?  
\v 18 Zorat Kembugât ekabân den ŋâi itâ ziap,  
\q1 “Hâuŋaŋgât den sâsâŋ narâkŋan a târârak ziŋ sumbemân bagibagiŋâ, zo yâmbâtŋâ oi ko bâliŋ mâme sot siŋgi âlip birâme, zen dap upi?”   
\p
\v 19 Zorat Anutuŋâ nâŋgi âlip oi sâknam kwâkŋan zâibi, zen âlip orotŋaŋgât nep tuum ândim Kembuŋâ tânzâŋgobapkât um bâbâlaŋ op mambât ândibi. Wangât, Kembugât den zo kâtigemap, zorat.   
\c 5  
\s1 A sâtŋâ ândiândigât den.  
\p
\v 1 Zeŋgâren galem a ândie, zen nâ galem a bukuziŋandâ den dâzâŋgobâ. Kristoŋâ sâknam nâŋgip, zo sinnâ bonŋandâ egâwan. Oi ândimŋâ zâk sot neule âsakŋâ mimbat, zorat op ko nâ den zi dâzâŋgua nâŋgânek.  
\v 2 Galem a zen Anutugât râma kâmut zi galem otziŋgâbigât sâm ziŋgip. Zo um yâmbât buŋâ, um bâbâlaŋâk galem otziŋgâbi. Nep yatâ zo tuum kât sikum mimiŋaŋgât buŋâ, nep zorat umziŋ kiri tuubi.  
\v 3 Oi a kembu otziŋgâm buŋâ. Ziŋâ râma kândom otziŋgâm mâtâp âlipŋâ zo tirâpzâŋgobi.  
\v 4 Yatâ op ândine ko gâtâm râma galem a patâŋâ gam sâŋgân neuleŋoot, zinziŋ kâtik zo ziŋgi mem ândibi.   
\p
\v 5 A sâk wâgân ândime, zen yatik dâzâŋgobâ. Zen a patâ zeŋgât gigiŋâ ândibi. Oi zen aksik patâ nepkât sâŋgum, kutŋâ um gigiŋâ, zo lapŋâ kore orâŋgâm ândibi. Zen nâŋge. Kembugât ekabân den ŋâi itâ ziap. “Anutu zâk a zâizâiŋ kâbakŋeziŋgâmap. Ka a um gigiŋâ ândime, zen tânzâŋgomap.”  
\v 6 Zorat op ko zen um gigiŋ op ândim Anutu imbaŋâ mariŋâ, zâkkâren pindiŋsâm ândibi. Yatâ utne nâŋgi narâk mâte oi zâkŋâ tânzâŋgobap.  
\v 7 Kut ŋâi ŋâigât nâŋgâ kwâkâ upme, zo Anutugât bikŋan pam birâbi. Zâk umŋâ zeŋgâren kinzap. Zâkŋâ on galem otziŋgâmap. Zorat nâŋgâ kwâkâ mân op ândibi.   
\s1 Um wâgân ândibi.  
\p
\v 8 Zen um kendon ândim gasâziŋ kârâm ândibi. Kâsaziŋ Sataŋ, zâk zuu kâtik Laioŋ yatâ op ŋâi mo ŋâi zibâ sâm âi takâm, ga takâm obândimap.  
\v 9 Oi zen Kembugâren nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâm kâtigem kin, Sataŋ zâk kânzâratŋaŋgâne âibap. Oi itâ nâŋgâbi. Bukurâpziŋ hân dâp zeŋgâren yatik sâknam sot mâsimâsikâ muyagem ziap.  
\v 10 Oi Anutu, tânzâŋgozâŋgoŋ mariŋâ, zâk neule âsakŋâ zinziŋ kâtik zo zemŋâŋgap, zâkŋâ zen Kristo sot pâlâtâŋ op ândiegât neule âsakŋan bagibigât diiziŋgipŋâ sâi narâk pâŋkânok sâknam nâŋgânetâ ko melâŋ kubikziŋgâmŋâ mem kâtikŋan kwatziŋgâbap.  
\v 11 Yatâ mo yatâ tuubapkât imbaŋâ zo zâkkâren zeipŋâ zem zâimâmbap, kâtikŋâ. Zo perâkŋak.   
\s1 Den murukŋâ.  
\p
\v 12 Nâ den zo Siliwano dukua ekabân kulemgum ziŋgap. Nâ zâkkât nâŋga buku bonŋâ uap. Zen um bâbâlaŋ op siŋgi âlip mem kâtigem ândibigât den pâŋkânok zi dâzâŋguan. Itâ nâŋgâm ândibi. Siŋgi âlip nâŋgâm ândiwe, zo Anutuŋâ tânzâŋgozâŋgoŋaŋgât den bonŋâ. Zorat zen zorat umŋan bagim kâtigem kinbi.   
\p
\v 13 Kembuŋâ gâsuziŋgip, yatik Babiloŋ kamânân ândie, zeŋgâren kâmutŋâ gâsuziŋgi ândie. Oi zo ziŋ zeŋgât nâŋge. Oi nannâ Mareko zâk ârândâŋ.  
\v 14 Zen buku buku op luyaŋgâbi.  
\p Kristogât siŋgi ândie, zeŋgâren um lumbe zimbap.  
\p Zo yatik.