\id 1JN - Komba NT [kpf] -Papua New Guinea 1980 (DBL 2014) 
\h 1 YOHANE 
\toc1 Ekap kânok Yohaneŋâ kulemgoip 
\toc2 1 Yohane 
\toc3 1 Yo 
\mt1 Ekap kânok Yohaneŋâ kulemgoip.  
\c 1  
\s1 Ândiândigât den sâm muyageip.  
\p
\v 1 Topkwap mârumŋan gâbâ zem gâip, oi kindapniŋâ nâŋgâwen sot sinniŋandâ igâwen. Ek nâŋgâm kwâtâtemŋâ bitniŋandâ gâsuwen, zo ândiândigât den sât.  
\v 2 Ândiândi mariŋâ zo muyagei igâwengât ândiândi kâtikŋaŋgât siŋgi den dâzâŋgomen. Ândiândi kâtikŋâ zo Anutu Ibâgâren zem gamŋâ neŋgâren gâip.  
\v 3 Zorat kut ŋâi ŋâi ek nâŋgâwen, zorik zen dâzâŋgomen. Zen sot nen sot Ibâ sot nanŋâ Yesu Kristo kâmut kânok utnatkât sâmen.  
\v 4 Yatâ muyagei sâtâre kwâkŋan ândinatkât ekap zi kulemgum ziŋgan.   
\s1 Âsakŋan ândiândiŋ.  
\p
\v 5 Den siŋgi Yesugâren gâbâ nâŋgâwen, zo dâzâŋgomen. Zo itâ. Anutu, zâk âsakŋâ. Ŋâtâtik zâkkâren mân ziap.  
\v 6 Nen ŋâtâtigân ândim Anutu sot pâlâtâŋ urâwen sâindâ sâi ko sarâ opap. Oi den bonŋâ mân mem ândibem.  
\v 7 Anutu zâk zik âsakŋan ândiap, zo yatik nen âsakŋan ândinat zo ko kâmut kânok opŋâ nanŋâ Yesu Kristo, zâkkât gilâmŋandâ saŋgonniŋgi umniŋ salek upap. Yatâ oi tosaniŋâ zo aksik gulipkubap.   
\p
\v 8 Nen bâliŋâ mân upmen sânat, zo ko umniŋ kâitkunat. Oi den bonŋâ neŋgât umniŋan mân zimbap.  
\v 9 Ka nen bâliŋâniŋâ sapsunat, zo ko sâi bon opmap, Anutu, târârak mariŋandâ tosaniŋ birâm umniŋ saŋgori salek op kwâtâtinat.  
\v 10 Nen bâliŋâ mân upmen, yatâ sâm sâi ko Anutugâren sarâ a ândimen yatâ opap. Yatâ oindâ sâi ko zâkkât den umniŋan mân zembap.   
\c 2  
\s1 Kristoŋâ tânnâŋgobap.  
\p
\v 1 Nan bârarâpnâ Yesugât kâmut op ândie, zen bâliŋ upegât den zi kulemgum ziŋgan. Neŋgâren gâbâ ŋâiŋâ bâliŋâ upap, zo ko Ibâgâren berân mâme a, Yesu Kristo, zâk târârakŋâ mariŋâ ândiap, zâkkât nâŋgâbap. Zâk betniŋan mem Ibâŋâ dukui tosaniŋ birâbap.  
\v 2 Yesu Kristo zâk bâliŋâniŋaŋgât suupniŋ meip. Oi neŋgârâk buŋâ, hân dâp ândie aksik, zeŋgât supziŋ meip.   
\p
\v 3 Nen itâ nâŋgen. Nen Anutugât diŋâ lum ândim zâk sot pâlâtâŋ utnat.  
\v 4 A ŋâi, zâk Anutugât diŋâ mân lumŋâ itâ sâbap, “Nâ Anutu sot pâlâtâŋ opman.” Zâk sarâ a. A yatâ zorat umŋan den bonŋâ mân zemap.  
\v 5 Ŋâi zâk Anutugât den nâŋgâm lubap, zâk perâkŋak umŋâ Anutugâren kinbap. Nen yatik Anutugât den nâŋgâm lum ândimŋâ itâ nâŋgânat, “Irak ziren Anutu sot pâlâtâŋ op ândien.”  
\v 6 Ŋâi zâk Anutu sot pâlâtâŋ op ândian sâbap, zo ko Yesu ândeip, zorat dâp wâratkum ândei dâp upap.   
\s1 Buku buku opŋâ âsakŋan ândinat.  
\p
\v 7 Bukurâpnâ, nâ den uŋakŋâ ŋâi mân kulemgum ziŋgan. Den zo mârumŋan gâbâ nâŋgâm gawe, zorik.  
\v 8 Oi den kulemguan, zo den uŋakŋâ oi Yesugâren sot zeŋgâren ârândâŋ bon uap. Zo topŋâ itâgât. Ŋâtâtik buŋ oi âsakŋâ bonŋâ muyagem ziap.   
\p
\v 9 Oi a ŋâi, zâk bukuŋâ kâsa okŋaŋgâmapŋâ âsakŋan ândian sâbap, zâk tok ŋâtâtigân ândiap.  
\v 10 Oi ŋâi zâk bukuŋâ umŋandâ gâsubap, zo ko âsakŋan ândimap. A zo bâliŋan mân tâmbetagobap.  
\v 11 Ka a ŋâi, zâk bukuŋâ kâsa okŋaŋgâbap, zo ko ŋâtâtigân ândim ŋâtâtikkât mâtâp âibap. Ŋâtâtigân âi siŋâ egi ŋâtiksâi mâtâp mân ek kwâtâtibap.   
\s1 Patâ sot mâik zen aksik den nâŋgâbi.  
\p
\v 12 A ambân katep, zen Yesuŋâ zeŋgât suupziŋ meip, zorat op tosaziŋ gulipkumapkât den zi kulemgum ziŋgan.   
\p
\v 13 Ibârâp, zen mârumŋan gâbâ ândim gâip, zâk sot pâlâtâŋ op ândiegât den zi kulemgum ziŋgan.  
\p A sigan, zen bâliŋâ mariŋâ kâsa okŋaŋgâm kâtigiwe, zorat den zi kulemgum ziŋgan.  
\p A ambân katep, zen Ibâgâren pâlâtâŋ urâwegât den zi kulemgum ziŋgan.   
\p
\v 14 Ibârâp, zen mârumŋan gâbâ ândim gâip, zâk sot pâlâtâŋ urâwegât zeŋgât den zi kulemgum ziŋgan.  
\p A sigan, zen kâtigine Anutugât den umziŋan ziap. Zen bâliŋâ mariŋâ kâsa okŋaŋgâm kâtigiwe, zorat den zi kulemgum ziŋgan.   
\s1 Umniŋâ hângât kut ŋâi ŋâiyân mân zimbap.  
\p
\v 15 Umziŋ hânân mo hângât kut ŋâi ŋâiyân mân pane zimbap. Ŋâi zâk umŋâ hângât kut ŋâi ŋâiyân pâi zimbap, zo ko umŋandâ Anutu Ibâ mân gâsubap.  
\v 16 Nâŋge. Hânân kut ŋâi ŋâi bâliŋâ ziap, zo itâ. Sâkkât âkŋâle, senŋâ ekŋâ âkŋâle, sot umŋâ zâizâiŋ. Zo Ibâgâren gâbâ buŋâ. Zo hânân gokŋâ.  
\v 17 Hân zâk âkŋâleŋoot zo buŋ upap. Ka ŋâi zâk Ibâgât den nâŋgâm lubap, zâk tâmbâŋâ ândim zâimâmbap.   
\s1 Kristogât kâsa muyagibap.  
\p
\v 18 Nan bârarâpnâ, narâk pâŋkânok uap. Kristogât kâsa kâwaliŋoot gâbapkât sâsâŋ, zo nâŋge. Oi narâk ziren kâsarâpŋâ doŋbep muyagem gam ândie. Narâk pâŋkânok uap, zo nâŋge.  
\v 19 A zo, zen osetniŋan âsagiwe. Oi neŋgât buku zo mân ândie. Zen neŋgât buku ândim sâi nen mân birâniŋgâbe. Zen birâniŋgâwe, zorat topŋâ itâ. Zen neŋgât buku buŋâ.   
\p
\v 20 Zen ko tirik a Yesuŋâ Kaapumŋâ ziŋgipkât nâŋgânâŋgâziŋoot ândie.  
\v 21 Zen den bonŋâ mân nâŋgâme sâm ekap zi mân kulemgum ziŋgan. Buŋâ. Zen den bonŋâ nâŋgâmegât opŋâ den zi kulemgum ziŋgan. Den sarâ, zo den bon mariŋaŋgâren gâbâ mân gâmap.   
\p
\v 22 Yesugât kâsa, zo ŋâi? Yesu, zâk a bâliŋan gâbâ mâkâniŋgâbap mârum sâsâŋ, Kristo, zo buŋâ. A ŋâiŋâ yatâ sâi zâk sarâ a sâbi. Ŋâi zâk Ibâ sot nanŋâ kwâimbâzikâbap, zâk Kristogât kâsa.  
\v 23 Ŋâi zâk nanŋâ kwâimbâbap, zâk Ibâ birâŋaŋgâbap. Ka ŋâi zâk Yesu zâk bâliŋan gâbâ mâkâniŋgâbapkât mârum sâsâŋ sâbap, zâk Ibâ sot pâlâtâŋ upap.   
\p
\v 24 Mârumŋan gâbâ Kembugât den nâŋgâm ândim gawe, zo nâŋgâne umziŋan zei nâŋgâm ândibi. Zen yatâ op ândim nanŋâ sot Ibâŋâ, zet sot pâlâtâŋ op ândibi.  
\v 25 Yesuŋâ kut ŋâi niŋgâbapkât sâm kâtigeip, zo ândiândi kâtikŋâ.   
\s1 Kaapumŋâ saŋgonniŋgi Yesugâren sâtârem kinat.  
\p
\v 26 A ziŋ um gulip kwatziŋgâbegât ekap zi kulemgum ziŋgan.  
\v 27 Zeŋgât itâ san. Kaapum ziŋgip, zo zeŋgâren ziap, zorat wangât a ŋâiŋâ den dâzâŋgobap? Kaapum ziŋgip, zâkŋâ kut ŋâi ŋâigât den dâzâŋgomap. Den topŋâ dâzâŋgomap. Zâkkât den zo sarâ buŋâ, zo bonŋâ. Oi zen Kristo sot pâlâtâŋ op ândibigât dâzâŋgoip, zo yatâ upi.   
\p
\v 28 Nan bârarâpnâ, zen Kristo sot pâlâtâŋ op ândibi. Yatâ op ândine zâk âsagem gâi keŋgât sot aŋun mân op mâteŋan âi kinbi.  
\v 29 Anutu zâk târârak ândimap. Zen zâkkât yatâ nâŋgâme. Zorat a ŋâi, zâk târârak ândei ekŋâ sâbi, “Zâk Anutugâren gâbâ muyageip.”   
\c 3  
\s1 Anutugât nan bârarâp ândien, zorat topŋâ.  
\p
\v 1 Nâŋgânek. Ibâniŋandâ neŋgât umŋâ doŋbep kinzap. Kiri neŋgât nan bârarâpnâ sâmap. Oi nen yatâ zo ândien. A um kâtik, zen mân buku otniŋgâme, zorat topŋâ itâ. Zen Anutu mân buku okŋaŋgâme.   
\p
\v 2 Bukurâpnâ, nen narâk ziren Anutugât nan bârarâp ândien. Oi biken dap muyaginat? Zo mân nâŋgen. Ka itâ nâŋgâm kwâtâtien, “Kembuniŋâ takâm gâi tobatŋâ ekŋâ yatik utnat.”  
\v 3 Ŋâi zâk zo yatâ nâŋgâm um bâbâlaŋ op ândi mâmanŋâ kubikŋâ târârak ândibap. Zâk Kembu târârak ândimap, zo yatik ândibap.   
\s1 Bâliŋ op Sataŋgât orot.  
\p
\v 4 Ŋâi zâk bâliŋ memap, zâk gurumin den komap. Gurumin den kukuŋâ, zo bâliŋâ bonŋâ uap.  
\v 5 Yesugât itâ nâŋgâme, “Zâk bâliŋâ maatibam geip. Oi zâk bâliŋâ mân oip.”  
\v 6 Oi ŋâi zâk Yesugâren pâlâtâŋ op ândimapŋâ bâliŋ mân opmap. Ka ŋâi zâk bâliŋ opmap, zâk zo Yesu mân ek nâŋgâmap.   
\p
\v 7 Nan bârarâpnâ, ŋâiŋâ um gulip kwatziŋgâbâ sâi mân nâŋgâbi. Ŋâi zâk târârak mâtâbân âibap, zâk târârak a. Yesu târârak ândimap, zo yatâ ândibap.  
\v 8 Ka a ŋâi, zâk bâliŋ opmap, zâk Sataŋgât a. Sataŋ zâk topŋan gâbâ bâliŋâ tuum ândim gâip. Yatik ândiap. Oi Anutugât nanŋâ zâk Sataŋgât nep kândaŋbam geip.   
\s1 Anutugât nan bârarâp ândim bâliŋ mân orot.  
\p
\v 9 Anutuŋâ kâmut gakârâpŋâ ândiândigât kâwali ziŋgip, zorat zen dap dabân yatâ bâliŋâ mem ândibi? Zen Anutugâren gâbâ gokŋâ, zorat bâliŋâ mân upme.  
\v 10 Anutugât nan bârarâp sot Sataŋgât nan bârarâp, zeŋgât topziŋâ itâ muyagei iknat. Ŋâi zâk ândiândi târârak mân ândibap, zâk Anutugâren gâbâ gokŋâ buŋâ. Oi ŋâi zâk bukuŋâ kâsa okŋaŋgâbap, zâkkât yatâ Sataŋgâren gokŋâ sâsâŋ.   
\p
\v 11 Kembugât den mârumŋan gâbâ nâŋgâm gawen, zo itâ, “Umziŋandâ gâsâyagom ândibi.”  
\v 12 Adamgât nanŋâ Kain, zâkkât mâtâp mân lâŋnat. Zâk bâliŋ mariŋaŋgâren gâbâ gokŋâ, zorat munŋâ koi moip. Zo itâgât. Zikŋâ ândiândiŋâ, zo bâliŋâ. Munŋaŋgât ândiândiŋâ, zo âlipŋâ. Zorat op ko koi moip.   
\s1 Yesuŋâ buku otniŋgipkât buku oraŋgânat.  
\p
\v 13 Bukurâpnâ, um kâtik ziŋâ kâsa otziŋgâne nâŋgâne ŋâi mân upap.  
\v 14 Nen bukurâpniŋ buku otziŋgâm ândiengât niiŋaŋgât itâ nâŋgâmen. Mumuŋan gâbâ ândiândiyân bagiwen. Ŋâi zâk bukuŋâ buku mân okŋaŋgâbap, zâk tok mumuŋan ândibap.  
\v 15 Oi ŋâi zâk bukuŋâ kâsa okŋaŋgâbap, zâk kâmbam ku a yatâ, a kuktâ. Zen itâ nâŋgâme, “Kâmbam ku a zeŋgât umziŋan ândiândi kâtik mân muyagem ziap.”  
\v 16 Yesu zâk neŋgât op ândiândiŋ biri buku orotŋaŋgât topŋâ iksen. Oi nen yatigâk bukurâpniŋ zeŋgât op ândiândiniŋ birindâ dâp upap.  
\v 17 Ka a ŋâi hângât sikum zemŋaŋgi bukuŋâ wan mo wangât kwakpap oi ekŋâ mân nâŋgâŋaŋgâbap, zâk dap yatâ umŋandâ Anutugâren kinbap? Zo buŋâ.   
\p
\v 18 Nan bârarâpnâ, buku orotŋâ, zo den mo sâtŋak mân sâsâŋ. Betŋâ sot umŋâ utnat.  
\v 19 Yatâ oindâ den bonŋaŋgât kâmurân ândien, zorat topŋâ muyagei nâŋgânat. Oi Anutu mâteŋan umniŋâ keŋgât buŋ ândinat. Anutu mâteŋan umniŋâ keŋgât opapkât itâ nâŋgânat.  
\v 20 Umniŋandâ keŋgât oi itâ sânat, “Anutu zâk umniŋaŋgât dâp buŋâ. Zâk tobat ŋâi ândim kut ŋâi ŋâi aksik zo nâŋgâm naŋgâmap.” Zorat nen keŋgât kândâtkum zâkkâren nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâm ândinat.  
\v 21 Bukurâpnâ, umniŋandâ keŋgât mân oi Anutu mâteŋan umâlip ândinat.  
\v 22 Oi diŋâ lumŋâ zâkkât mâteŋan kut ŋâi ŋâi oindâ egi âlip opmapkât zâkkâren wan mo wangât sâindâ niŋgâmap.  
\v 23 Zâkkât gurumin den itâ ziap, “Nanŋâ Yesu Kristo nâŋgâm pâlâtâŋ kwapŋâ umziŋandâ gâsâyagom ândibi.” Nen yatâ utnatkât Yesuŋâ sâm niŋgip.   
\p
\v 24 A zen Anutugât den lume, zen zâk sot pâlâtâŋ op ândime. Zâkoot zen sot pâlâtâŋ opmap. Anutu zâkŋâ Kaapumŋâ niŋgip, zorâŋ sapsum niŋgi nâŋgâmŋâ itâ nâŋgen, “Anutu zâk nen sot ândimap.”   
\c 4  
\s1 Tirik Kaapum sot wâke, zeŋgât den.  
\p
\v 1 Bukurâpnâ, a den sâme, zo yen mân nâŋgâbi. Den zorat topŋâ nâŋgâm sâlâpkum ikpi. Den zo Sataŋgâren gokŋâ mo Anutugâren gokŋâ, zo nâŋgâm ândibi. Wangât, propete a sarâŋâ doŋbep muyagem ândie, zorat.  
\v 2 Den Anutugât Kaapumân gokŋâ, zen itâ ikpi. A ŋâi, zâk itâ sâbap, “Yesu zâk a bâliŋan gâbâ mâkâniŋgâbapkât sâsâŋ, Kristo, zo zâk hânân muyageip.” Den zo yatâ sâi ko Anutugâren gâbâ âsageip.  
\v 3 Oi a ŋâiŋâ Yesugât itâ sâbap, “A bâliŋan gâbâ mâkâniŋgâbapkât mârum sâsâŋ zo, zâk buŋâ. Zâk a yenŋâ op hânân muyageip.” Den zo yatâ sâbap, zo ko den zo Anutugâren gokŋâ buŋâ. Den zo Kristogât kâsaŋâ yatâ opap. Kâsa zâkkât itâ nâŋgâme. Kâsa zâkkât imbaŋâ hânân muyagibapkât sâsâŋ, zo mârum zi muyagiap.   
\p
\v 4 Nan bârarâpnâ, zen Anutugâren gokŋâ, zorat ziŋâ propete sarâŋâ zen sot agom kâtigemŋâ kâsa otziŋgâwe. Oi zeŋgât umziŋan ândiap, zorâŋâ propete a sarâ zeŋgât umziŋan ândiap, zo walâmap.  
\v 5 Propete sarâŋâ zen hânân gokŋâ, zorat hângât den sâne um kâtik a ziŋâ nâŋgâme.  
\v 6 Nen ko Anutugâren gokŋâ. A Anutugât den nâŋgâme, zen dinniŋâ nâŋgâbi. Ka ŋâi zâk Anutugâren gok buŋandâ dinniŋâ mân nâŋgâbap. Den bon mariŋâ, Kembugât Kaapumŋâ sot Sataŋ arâpŋâ, zeŋgât topziŋ yatâ âsagei iknat.   
\s1 Anutuŋâ buku otniŋgip, zorat topŋâ.  
\p
\v 7 Bukurâpnâ, nen umniŋandâ gâsâyagom ândinat. Buku orotŋâ, zorat topŋâ Anutu. Ŋâi zâk bukurâpŋâ buku otziŋgâmap, zâk Anutugâren gâbâ muyageip sot Anutu sot pâlâtâŋ opmap.  
\v 8 Ŋâi zâk bukurâpŋâ mân buku otziŋgâmap, zâk Anutu mân ek nâŋgâmap. Buku orotŋaŋgât topŋâ Anutu. Anutu umŋandâ gâsânâŋgom buku otniŋgâmap.  
\v 9 Anutuŋâ nanŋâ kânok ândiândi muyageniŋgâbapkât sâŋgongoi hânân gem gâip. Anutu umŋandâ gâsânâŋgom yatâ otniŋgip.  
\v 10 Buku orotŋaŋgât topŋâ itâ ziap. Nen Anutu mân buku okŋaŋgâwen. Zâkŋâ buku otniŋgâm nanŋâ sâŋgongui gemŋâ bâliŋâniŋaŋgât suupŋâ mem moip. Zorat nen Anutu mâteŋan um salek kinat.   
\s1 Anutuŋâ buku otniŋgâmap yatik neŋgoot buku otziŋgânat.  
\p
\v 11 Bukurâpnâ, Anutuŋâ buku otniŋgipkât neŋgoot yatik umŋâ buku buku oraŋgânat. Nen yatâ oindâ dâp upap.  
\v 12 A sinniŋandâ Anutu mân igâwen. Um buku oraŋgâm ândinat oi ko Anutu zâk nen sot pâlâtâŋ oi buku orotŋâ bonŋâ neŋgâren muyagem kwâtâtibap.  
\v 13 Zâk Kaapumŋâ niŋgip, zorat itâ nâŋgen. Zâk nen sot pâlâtâŋ opmap. Nen zâk sot pâlâtâŋ upmen.   
\p
\v 14 Ibâ zâk nanŋâ hân dâp a nen kubikniŋgâbapkât sâŋgongoi geip. Oi nen sinniŋandâ igâwengât den zo sâm muyagem dâzâŋgomen.  
\v 15 Oi a ŋâiŋâ, Yesu zâk Anutugât nanŋâ sâbap, zâk Anutu sot pâlâtâŋ upap. Oi Anutuŋâ zâk sot pâlâtâŋ upap.  
\v 16 Zo yatâ oi itâ nâŋgen, “Anutu umŋandâ gâsânâŋgomap.” Zo ek nâŋgâm kwâtâtien.  
\p Anutu zâk buku orot zorat mariŋâ. Ŋâi zâk buku upapŋâ Anutu sot pâlâtâŋ upap. Oi Anutuŋâ zâk sot pâlâtâŋ upap.   
\s1 Buku op keŋgât mân utnat.  
\p
\v 17 Biken den sâm kwâkâkwâkâŋ narâkŋan keŋgât buŋ kinatkât Anutuŋâ buku otniŋgip. Oi Yesuŋâ buku otniŋgâm ândimap, zo yatik hânân zi buku oraŋgâm ândinat.  
\v 18 Keŋgât sot buku, zet buku buku buŋâ. Buku bonŋandâ keŋgât molibap. Keŋgât, zo tosagât hâuŋâ zo nâŋgâm upme. Ŋâi zâk keŋgât mem ândibap, zâkkâren buku mân muyagiap sâsâŋ.   
\p
\v 19 Nen ko Anutuŋâ kândom buku otniŋgipkât buku op ândimen.  
\v 20 Ŋâi zâk Anutu buku okŋaŋgâman sâm bukuŋâ kâsa okŋaŋgâbap, zâk sarâ a. Nâŋgânek. Ŋâi zâk bukuŋâ senŋâ igikŋâ buku mân okŋaŋgâmŋâ dap op Anutu mân igikŋâ, zo buku okŋaŋgâbap?  
\v 21 Yesugât den itâ ziap, “Aŋâ Anutu buku okŋaŋgâmŋâ bukuŋâ buku okŋaŋgi dâp upap.”   
\c 5  
\s1 Anutu sot pâlâtâŋ op ândinat.  
\p
\v 1 A ŋâiŋâ, Yesu zâk a bâliŋan gâbâ mâkâniŋgâbapkât mârum sâsâŋ zo, sâm nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâbap, zâkkât Anutugât nanŋâ sâsâŋ. Oi ŋâi zâk Ibâ muyamuyagiŋ buku okŋaŋgâbapŋâ Ibâgât kiurâp yatik buku otziŋgâbap.  
\v 2 Nen Anutugât nan bârarâp buku otziŋgâmen? Buku otziŋgâmen, zo ko Anutu buku okŋaŋgâm, zâkkât den lugindâ, zorâŋâ topniŋ sapsubap.  
\v 3 Anutu buku yen mân okŋaŋgânat. Diŋâ lum buku okŋaŋgânat. Anutugât den zo yâmbâtŋâ buŋâ.  
\v 4 Anutugâren gâbâ muyagiwen, nen um kâtik a zeŋgât orot mâme walâziŋgâmen. Itâ opŋâ walâziŋgâmen. Nen Kembugâren nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâm ândim hângât imbaŋâ zo kom birâm walânat.  
\v 5 Ŋâiŋâ kâtigem kin hângât âkâk gâlâk zo koi gibap? A ŋâi zâk, Yesu zâk Anutugât nanŋâ sâm, nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâbap. A zorâŋ bonŋâ upap.   
\p
\v 6 Yesu Kristo zâk sumbemân gâbâ hânân geip. Hânân ândim toin giari Yohaneŋâ saŋgonŋaŋgip. Oi a ziŋ poru nagân kune gilâmŋâ gem gâip. Tooyâk buŋâ. Too sot gilâm ârândâŋ.  
\v 7 Oi Kaapumŋâ Yesugât topŋâ sâm muyagemap. Oi Kaapum zâk den bonŋaŋgât mariŋâ. Sarâ mân sâmap.  
\v 8 Karâmbut ziŋâ tânagom kin topŋâ sâm muyagime, zen Kaapum sot too sot gilâm. Karâmbut zen zâkkât den kânok sâme.  
\v 9 A ziŋ tânagom den sâne nâŋgindâ bonŋâ opmap. Oi Anutuŋâ den ŋâi tângoi walâmap. Anutuŋâ den ŋâi sâi bonŋâ opmap. Anutugât tân den zo nanŋaŋgât den zo sâi muyageip.  
\v 10 Ŋâi zâk Anutu nanŋâ nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâbap, zâk Anutugât den bonŋâ nâŋgâmap. Ŋâi zâk Anutugât den mân nâŋgâbap, zâk Anutugât sarâ a sâbap. A yatâ zorâŋ Anutuŋâ nanŋaŋgât den tângoip, zo nâŋgi bon buŋ upap.  
\v 11 Oi Anutu nanŋaŋgât den tângoip, zo itâ muyageip. Anutu zâk ândiândiŋ kâtik muyagem niŋgip. Ândiândi kâtik zo neŋgât siŋgi sâi nanŋandâ galem oi ziap.  
\v 12 Ŋâi zâk nanŋoot pâlâtâŋ upap, zo ândiândi kâtik mimbap. Ka ŋâi zâk nanŋâ sot pâlâtâŋ mân upapŋâ ândiândi kâtik mân muyagibap.   
\s1 Ninâu sot bâliŋaŋgât den.  
\p
\v 13 Zen ândiândi kâtik miwe, zorat nâŋgâbigât ekap zi kulemgum ziŋgan. Zen nanŋaŋgâren nâŋgâm pâlâtâŋ kwatne ândiândi kâtik zemziŋgap.  
\v 14 Nen itâ sâm Anutu umâlep nâŋgâŋaŋgâmen. Nen wan mo wangât zikŋak nâŋgi ziap, zorat ninâu sâindâ nâŋgâniŋgâbap.  
\v 15 Zorat opŋâ wan mo wangât ninâu sâindâ nâŋgâniŋgâbap. Zorat nâŋgâm itâ nâŋgânat. Kut ŋâi ŋâi zo neŋgât siŋgi sap.   
\p
\v 16 Ŋâi zâk bukuŋandâ bâliŋ oi ikpap, (Bâliŋâ zo simgât siŋgi mân muyagibap.) zo ekŋâ zâkkât opŋâ ninâu sâi ândibap. Bâliŋâ nâmbutŋâ opŋâ simgât siŋgi mân upi. Bâliŋâ yatâ zorat san. Oi bâliŋâ ŋâi opŋâ simgât siŋgi orotŋâ, zo ziap. Yatâ zorat ninâu sâbigât mân san.  
\v 17 Ândiândi bâliŋâ top top zo bâliŋik. Oi bâliŋâ torenŋâ zo simgât siŋgi mân uap.   
\p
\v 18 Nen itâ nâŋgâmen. A mo ambân Anutugâren gâbâ muyageipŋâ bâliŋâ mân opmap. Anutugât nanŋandâ galem oi bâliŋâ mariŋandâ mân tâmbetkubap.   
\p
\v 19 Nen Anutugâren gâbâ muyagiwen. Oi hân dâp a zie, zen ko bâliŋ mariŋaŋgât bikŋan ândie. Zo yatâ nâŋgâmen.   
\p
\v 20 Anutugât nanŋâ, zâk gemŋâ um nâŋgânâŋgâ muyagem niŋgipkât den bonŋâ mariŋâ nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâmen. Oi den bon mariŋâ sot nanŋâ Yesu Kristo, zet sot pâlâtâŋ op ândimen. Zâkŋâ Anutu bonŋâ sot ândiândi kâtik mariŋâ.   
\p
\v 21 Nan bârarâpnâ, zen Bem lopio kândâtzâŋgom ândibi.  
\p Zo yatik.