\id 1CO - Komba NT [kpf] -Papua New Guinea 1980 (DBL 2014) 
\h 1 KORINTI 
\toc1 Korinti a zeŋgât ekap kânok Pauloŋâ kulemgum ziŋgip 
\toc2 1 Korinti 
\toc3 1 Kor 
\mt1 Korinti a zeŋgât ekap kânok Pauloŋâ kulemgum ziŋgip.  
\c 1  
\s1 Mâsop den.  
\p
\v 1-2 Anutugât sâtkât Yesu Kristogât Aposolo a Paulo, nâ sot bukuniŋâ Sostene, net Korinti kamânân Anutugât kâmut ândie, zeŋgât ekap zi kulemgum pet. Yesu Kristoŋâ gâsuziŋgâm zâkkât siŋgi hâlâlu ândibigât sâip. Yatâ otziŋgi kamân dâp Yesugât kâmut, zen Kembu Yesugât kutŋâ konsâm mâpâsem ândime, zen sot kânok urâwe.  
\v 3 Ibâniŋâ Anutu sot Kembu Yesu Kristo, zekâren gâbâ um lumbe sot tânzâŋgozâŋgoŋ zeŋgâren zimbap.   
\s1 Korinti zeŋgâren den siŋgi âlipŋâ muyagem zeip.  
\p
\v 4 Zen Yesu Kristo sot pâlâtâŋ utne Anutu zâk tânzâŋgoip. Zorat op ko narâk dâp nâ zeŋgât op Anutu sâiwap sâm dukuman.  
\v 5 Zen Kristo sot pâlâtaŋ utne siŋgi âlip sâsâŋâ sot nâŋgânâŋgâ topŋâ topŋâ ziŋgâm naŋgip.  
\v 6 Ziŋgâmŋâ Kristogât sâm âsak denŋâ umziŋan ândâŋâ gâsuip.  
\v 7 Oi Kaapumŋâ imbaŋâ ziŋgi nep top top tuume. Zen Kembuniŋ Yesu Kristo âburem gâbapkât um bâbâlaŋ op mambât ândime.  
\v 8 Zâkŋâ Kembuniŋâ Yesu Kristo gâbabân mâteŋan tosaziŋ buŋ hâlâlu kinbigât mem kâtikŋan kwatziŋgi ândinetâ narâkziŋ âkâbap.  
\v 9 Anutu zâk nanŋâ Kembuniŋâ Yesu Kristo, zâkkâren târokwapigât diiziŋgipŋâ dumŋâ den ŋâi mân sâbap.   
\s1 Korinti a, ziŋâ kâsâpagowe.  
\p
\v 10 Bukurâpnâ, nâ Kembuniŋâ Yesu Kristo kutŋaŋgât op girem den sa nâŋgânek. Zen den top top sâmŋâ mân kâsâpagobi. Kâsâpagom kâmut zagât upi, zo buŋâ. Um nâŋgânâŋgâziŋ mâpotne kânok oi ândibi.  
\v 11 Bukurâpnâ, osetziŋan den kâsâp muyagem ziap. Koloi zâkkât arâpŋâ, zeŋgâren gâbâ nâmbutŋâ ziŋ yatâ sâne nâŋgâwan.  
\v 12 Den itâgât san. Zeŋgâren gâbâ ŋâiŋâ itâ sâmap, “Nâ Paulogât a.” Oi ŋâiŋâ sâmap, “Nâ Apologât a.” Oi ŋâiŋâ sâmap, “Na Peterogât a.” Oi ŋâiŋâ sâmap, “Nâ Kristogât a.”  
\v 13 Bâi, dap dap? Kristo pâuksâip mo dap? Paulo nâŋâ zeŋgât op poru nagân muwan? Mo Paulo nâgât korân too saŋgonziŋgâwe?  
\v 14 Kabik ninak too mân saŋgonziŋgâwan. Krispo sot Gaio zerâk too saŋgonzikâwan.  
\v 15 Zen itâ sâbegât, “Zâkkât kutŋandâ loŋgiŋniŋgi too saŋgonniŋgâwe.” Yatâ buŋâ. Yatâ mân nâŋgâbi.  
\v 16 Zi ŋâi nâŋga. Setepano arâpŋâ too saŋgonziŋgâwan. Nâmbutŋâ ko mân nâŋgan.  
\v 17 Kristoŋâ a too saŋgonziŋgâbatkât mân sâm nigip. Den siŋgi âlipŋâ dâzâŋgom ândibatkât sâm nigip. Oi Yesu poru nagân moip, zorat den imbaŋâ buŋ opapkât a nâmbutŋâ den kelâkŋoorâk sâme yatâ sâm kubikŋâ mân sâman. Nâ siŋgi âlip den zo bonŋik sâman.   
\s1 A um kâtik ziŋ Yesugât den siŋgi nâŋgâne yen opmap.  
\p
\v 18 A tâmbetagoagoŋaŋgât mâtâbân ândie, zen Yesu poru nagân moip, zorat nâŋgâne yen opmap. Oi nen kubikkubik mâtâp ândimenŋâ ko nâŋgindâ Anutugâren gâbâ imbaŋâŋootŋâ opmap. Siŋgi âlip, zo sâm kubik mân sâman.  
\v 19 Zorat Kembugât ekabân den ŋâi itâ ziap,  
\q1 “Kembuŋâ itâ sap, ‘Nâŋâ sa a nâŋgânâŋgâziŋoot zen kwakpi. Nâŋgânâŋgâziŋoot, zeŋgât nâŋgânâŋgâ zo dooŋgubat.’”   
\p
\v 20 Zen dap nâŋge? A nâŋgânâŋgâŋoot, zo ikâ? A ŋâi den nâŋgâm simbitkum sâmap, zo ikâ? A narâk zirat topŋâ nâŋgâmap, zo ikâ? Nâ sa nâŋgânek. Anutuŋâ hân a zeŋgât nâŋgânâŋgâziŋ egi yenŋâ oip.   
\p
\v 21 A zen ziiŋâ nâŋgânâŋgâyân Anutugât topŋâ iknam kwagâwe. Wangât, zen yatâ upigât Anutuŋâ kânŋan nâŋgâm kubigi zeip, zorat. Den siŋgi âlipŋâ dâzâŋgomen. Um kâtik a, zen zorat nâŋgâne yen opmap. Ka Aposolo a, nen den zorat nâŋgindâ bon opmap. Oi nen den siŋgi zo sâindâ a nâmbutŋâ ziŋâ nâŋgâm Kembugât siŋgi upme. Zo Anutuŋâ kânŋan nâŋgi zeipkât yatâ âsagemap.  
\v 22 Yuda a um kâtik ândime, zen kulem top top iknam sâme. Grik a, zen ko hân a zeŋgât nâŋgânâŋgâ den zo nâŋgânam kâtigime.  
\v 23 Nen ko Yesu poru nagân kuwe, zorat den sâindâ Yuda a ziŋ nâŋgâne kwakmak opmap. Oi Grik a sot hân ŋâin gokŋâ, ziŋâ den zo nâŋgâne den yenŋâ opmap.  
\v 24 Ka a nâmbutŋâ Kembuŋâ gâsuniŋgip, Yuda a sot hân ŋâin gok ârândâŋ, nen Kristogât nâŋgâm itâ sâmen, “Anutugât imbaŋâ sot nâŋgânâŋgâŋâ zemŋâŋgap.”  
\v 25 Um kâtik a, zen Anutugât nâŋgânâŋgâ den nâŋgâne yen opmap. Ka Anutugât nâŋgânâŋgâ, zorâŋ a zeŋgât nâŋgânâŋgâ wâlap. Oi a zen Anutugât den nâŋgâne lolot uap. Ka Anutugât den, zorâŋâ ko a zeŋgât imbaŋâ wâlap.   
\s1 A zâizâiŋ ziŋâ ko bituk, a gigiŋâ ziŋâ ko doŋbep Kembugât siŋgi upme.  
\p
\v 26 Bukurâpnâ, A ikâ zorâŋ Anutuŋâ diiniŋgip? Zo ek nâŋgânek. Osetniŋan a nâŋgânâŋgâziŋ patâ doŋbep buŋâ. A kutâ doŋbep buŋâ.  
\v 27 A mâteziŋan a gigiŋâ ândimen, nen Anutuŋâ diiniŋgâm a nâŋgânâŋgâziŋoot zo aŋun kwatziŋgâmap. A um kâtik ândime, zen nâŋgânâŋgâziŋaŋgât nâŋgâne aŋun upapkât yatâ oip. A zeŋgât mâteziŋan a gigiŋâ sot lolot ândimen, nen Anutuŋâ diiniŋgâmŋâ a imbaŋâziŋoot aŋun kwatziŋgâmap.  
\v 28 A mâteziŋan bâbâ lolot ândimen sot a yenŋâ ândimen, nen Anutuŋâ diiniŋgâmap. Oi a zâizâiŋ upme, zeŋgât imbaŋâziŋ koi yen upme.  
\v 29 Zo hân a nen Anutugât mâteŋan sâk mâme upemgât yatâ opmap.  
\v 30 Korinti a zen Yesu Kristo sot pâlâtâŋ utnetâ Anutuŋâ ândiândi uŋakŋâ ziŋgip. Anutuŋâ kembuniŋâ Yesu Kristo kwânâŋgip, zo neŋgât nâŋgânâŋgâ sot tosaniŋ gulipkukuŋ a sot um salek muyageniŋgâniŋgâŋ sot neŋgât suupniŋâ mimiŋâ a kwânâŋgip.  
\v 31 Zorat Kembugât ekabân den kulem ŋâi itâ ziap,  
\q1 “Nâi zâk sâtâre den sâbâ sâm Kembuŋâ oip, zorat sâbap.”   
\c 2  
\s1 Paulo zâk sâm kubikkubik den mân sâmâip.  
\p
\v 1 Bukurâpnâ, nâ zeŋgâren gamŋâ Anutugât den sapsum dâzâŋgowan. Zo sâm kubikkubik den sot a zeŋgât nâŋgânâŋgâ den mân dâzâŋgowan.  
\v 2 Nâ itâ nâŋgâm kâtigem zeŋgâren gâwan. Yesu Kristo poru nagân kuwe, zâkkât denâk sapsum ziŋgâbat.  
\v 3 Oi nâ zen sot tap imbaŋâ buŋ, keŋgât op ândiwan.  
\v 4 Oi siŋgi âlip sâsâŋ, zo nâŋgânâŋgâ pâtâ sâm kubikŋâ mân sâwan. Buŋâ. Kaapumŋâ tânnogi siŋgi âlip sa imbaŋâ muyageziŋgi igâwe.  
\v 5 Den sâwan, zo a zeŋgât nâŋgânâŋgâ patâ den yatâ buŋâ. Zen a zeŋgât nâŋgânâŋgâ den zorat nâŋgâne bon opapkât yatâ orâwan. Anutugât imbaŋâ zeŋgâren muyagei ekŋâ nâŋgâne bon upapkât yatâ orâwan. Zen Kembugâren nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâbigât yatâ orâwen.   
\s1 Anutuŋâ nâŋgânâŋgâ bonŋâ niŋgâmap.  
\p
\v 6 A Anutuŋâ kubikziŋgi nâŋgânâŋgâziŋoot ândime, zen Kembugât nâŋgânâŋgâ den bonŋâ dâzâŋgomen. Ka den dâzâŋgomen, zo um kâtik a zeŋgât mo hân a kutâ zeŋgât nâŋgânâŋgâ yenŋâ buŋâ. Hângât a kutâ nâŋgânâŋgâziŋaŋgât bonŋâ mân muyagem mârum buŋ utname.  
\v 7 Nen ko den Anutugât nâŋgânâŋgâyân tik zem gâip, zo sâm muyagimen. Den zo nâŋgâmŋâ sumbemgât siŋgi neule âsakŋâ minatkât Anutuŋâ mârumŋan, hân mân muyageibân den zo sâm kâtâŋ oip.  
\v 8 Hân a kutâ, zen aksik den zo mân nâŋgâwe. Zen den zo nâŋgâm sâi ko Kembu, âsakŋâ mariŋâ poruyân mân kumbe.  
\v 9 Zorat Kembugât ekabân den ŋâi itâ kulemgune ziap,  
\q1 “Anutu umziŋandâ gâsume, zeŋgât siŋgi Anutuŋâ kut ŋâi ŋâi kubigip. Kut ŋâi ŋâi zo a senŋâ mân igikŋâ sot kindapŋâ mân nâŋgânâŋgâŋ sot a umziŋan zo mân nâŋgâwe.”   
\s1 A Kaapum sot ândim siŋgi âlip nâŋgâne bon upap.  
\p
\v 10 Nen ko Anutuŋâ sâi Kaapumŋâ den Anutugât umŋan ziap, zo sapsum niŋgip. Kaapum zâk den Anutugât umŋan tik zemap, zo aksik nâŋgâmap.  
\v 11 A ŋâiŋâ bukuŋaŋgât nâŋgânâŋgâ zo dap yatin nâŋgâbap? Um mariŋandik zo nâŋgâbap. Zo yatik a ŋâiŋâ Anutugât nâŋgânâŋgâ zo mân nâŋgâmap. Anutugât Kaapumŋâ zikŋik zo nâŋgâmap.  
\v 12 Oi Kaapum miwen, zo hânân gâbâ buŋâ. Anutu, zikŋan gâbâ Kaapum zo miwen. Anutuŋâ kut ŋâi ŋâi neŋgât siŋgi sâip, zo nâŋgânatkât Kaapumŋâ niŋgip.  
\v 13 Anutuŋâ Kaapumŋâ niŋgip. Zorat den Anutugât umŋan ziap, zo sâmen. Zo a zeŋgât nâŋgânâŋgâyân mân sâmen. Buŋâ. Kaapumŋâ den umniŋan pâi sâmen. Kaapumŋâ den umniŋan pâi sâindâ Kaapum sot ândime, zen dinniŋâ zo nâŋgâme.   
\p
\v 14 Ka a um kâtik ândime, Kaapumziŋ buŋ ândime, zen Kaapumgât den sot imbaŋâ, zo umziŋan mân mem ândie. A yatâ zo, ziŋ den zorat nâŋgâne yen opmap. Zen dap yatâ nâŋgâbe? Den zo Kaapumziŋoot ziiŋik nâŋgâme.  
\v 15 A Kaapum sot ândime, zen kut ŋâi ŋâi zorat topŋâ nâŋgâm sâlâpkume. Oi a Kaapumziŋâ buŋ ândime, zen kut ŋâi ŋâi zorat topŋâ sot a Kaapum sot ândimen, neŋgât topŋâ mân nâŋgâme.  
\v 16 Kembugât ekabân den ŋâi itâ ziap,  
\q1 “Kembugât umŋan den ziap, zo ŋâiŋâ nâŋgipŋâ âlip den ŋâi dukubap? Yatâ Buŋâ.”  
\p Nen ko Kaapumŋâ Kristogât nâŋgânâŋgâ den zo niŋgi mem ândimen. Mem ândimŋâ kut ŋâi ŋâi zorat topŋâ nâŋgâm kubikmen.   
\c 3  
\s1 Korinti a ziŋ siŋgi âlibân katep zeŋgât holi yatâ op ândiwe.  
\p
\v 1 Bukurâpnâ, nâ zeŋgâren gam a kaapumziŋoot, zo dabângen dâzâŋgobam? A kaapumziŋ buŋ, zo dâzâŋgobam. Zen siŋgi âlibân katep mâik yatâ ândie  
\v 2 Katep mâik zen nalem kâtik mân nem namâk nime. Zen nalem kâtik dap op nimbe? Oi narâk ziren Korinti a zen katep mâik yatâ siŋgi âlipkât nalem kâtik nimbigât dâp mân ue.  
\v 3 Zen um kâtik. A kaapumziŋ buŋâ yatâ op ândie. Zeŋgâren den sârek sot kâsâp sot um kâlak muyagei a kaapumziŋ buŋâ yatâ op ândie.  
\v 4 Zen itâ sâme, “Nâ Paulogât a.” Nâmbutŋâ ziŋ sâme, “Nâ Apologât a.” A yatâ sâme, zen um sâŋgiŋaŋgât mâtâbân ândime.   
\p
\v 5 Apolo, zâk ŋâi? Paulo, nâ ŋâi? Net kore aŋâ Kembugât den dâzâŋgoitâ nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâwe. Kembuŋâ nep diŋ sâm nikip yatigâk tuuwet.  
\v 6 Den sumbuŋâ ŋâi sa nâŋgânek. Nâ nep kârâm kâmirâwan. Apolo zâk nep galem op hibuk pitip. Kembuŋâ ko mâsop mei bonŋâ muyageip.  
\v 7 Kârâm kâmirâwan sot hibuk pitip, nekât bonŋâ mân sâbi. Mâsop mei bonŋâ muyagemap, Anutu, zâkkârâk sâbi.  
\v 8 Kârâm kâmirâwan sot hibuk pitâmap, nepnik kânok. Oi zorat sâŋgânŋâ mia zâk yatik mimbap.  
\v 9 Net Anutugât berân mâme a. Zen ko Anutugât sin kâlam yatâ. Zen Anutugât namâ.   
\s1 Kârâpŋâ nepkât topŋâ sâm muyagibap.  
\p
\v 10 Zen Anutugât namâ yatâ oi Anutuŋâ nep sâm nigip dâp nâ mirâ tuutuuŋ a op kunkun kâtik pa giarip. Oi a nâmbutŋâ ziŋ kunkun kwâkŋan târokwap tuume. A yatâ zorâŋ nâŋgâmŋik tuubi.  
\v 11 Kunkun giarip, kinzap, zorat kutŋâ Yesu Kristo. Zo sâmbum pam ŋâi pâi geibap, zorat dâp mân taap.  
\v 12 Oi kunkun zorat kwâkŋan a ŋâiŋâ goide kât mo siliwa mo kât ŋâi âlipŋâ, sâŋgân patâ mo nak, ogep mo um târokwap tuubap zo ko mirâ tuutuuŋâ zorat topŋâ muyagibap.  
\v 13 Narâk patin zorat topŋâ muyagibap. Narâk zoren kârâp patâ âbâŋgum simbap. Oi kârâp zorâŋ sem nep zikŋik zikŋik tuuwe, zorat top sâm muyagibap.  
\v 14 Kârâpŋâ a ŋâigât nep tuutuuŋ zo mân sei sâŋgân mimbap.  
\v 15 Ka a ŋâigât nep tuutuuŋ, zo kârâpŋâ sei sâŋgân buŋ upap. Oi zikŋâ ko mân tâmbetkubap. Kârâbân gâbâ mâkâm gâbap yatâ upap.   
\s1 A mân sâm âlip kwatziŋgâbi.  
\p
\v 16 Nen Anutugât tirik namâ. Anutugât Kaapumŋâ umniŋan tâtat mâme opmap. Zo nâŋge mo buŋâ?  
\v 17 A ŋâi, zâk Anutugât namâ kiom tuubap zo ko Anutuŋâ a zo yatik kiom miŋaŋgâbap. Anutugât tirik namâ, zo hâlâlu sâsâŋ. Oi namâ zo, zen.   
\p
\v 18 Zen umziŋ mân kâitkubi. Zeŋgâren gâbâ ŋâi zâk hân a zeŋgât nâŋgânâŋgâ zorat nâŋgi zâibapkât op girem uan. A zo yatâ, zorâŋ nâŋgânâŋgâ zo birâm hân a mâteziŋan kwakmak yatâ oi âlip upap. Zâk nâŋgânâŋgâ yenŋâ zo biri Anutuŋâ zâkkât nâŋgi nâŋgânâŋgâ bonŋoot upap.  
\v 19 Hân a zeŋgât nâŋgânâŋgâ zorat Anutuŋâ nâŋgi bon buŋ opmap. Kembugât ekabân den kulem ŋâi itâ ziap,  
\q1 “A nâŋgânâŋgâziŋaŋgât nâŋgâne zâizâiŋ opmap, zen Anutugât arâpŋâ kâitzâŋgonam orot mâme upme. Ka Anutuŋâ topziŋ nâŋgi bâliŋ oi kâbakŋeziŋgâmap.”   
\p
\v 20 Oi den ŋâi itâ ziap;  
\q1 “Kembu zâk a nâŋgânâŋgâziŋ patâ zeŋgât den nâŋgi yen, bon buŋ opmap.”   
\p
\v 21 Zorat zen hân a neŋgât nâŋgânâŋgâ mo imbaŋâ zorat nâŋgâm um zâizâiŋ mân upi. Nâ Paulogât a mo nâ Peterogât a sâme, zen ziiŋaŋgât nâŋgâne zâizâiŋ oi yatâ mân upi. Zi den zorat torenŋâ sa nâŋgânek. Kut ŋâi ŋâi aksik zo zeŋgât siŋgi.  
\v 22 Paulo sot Apolo, Petero, nen zeŋgât siŋgi. Oi hânân kut ŋâi ŋâi mumuŋâ sot ândiândiŋâ, zo zeŋgât siŋgi. Itârâŋ ziap sot gâtâm muyagibap aksik, zo zeŋgât siŋgi.  
\v 23 Zen ko Kristogât siŋgi ândie. Oi Kristo zâk Anutugât siŋgi. Zorat zen Kristo sot Kembugât siŋgi ândie, zorarâk sâtâre upi. A zeŋgât nâŋgâne zâizâiŋ mân upap.   
\c 4  
\s1 Kembuŋâ nep a zeŋgât topziŋ sâm muyagibap.  
\p
\v 1 Zen neŋgât itâ nâŋgâbi. Kristogât nep a sot Anutugât den tik zem gâip, zorat galem a.  
\v 2 Oi galem a nen dâŋ galem op ândinatkât sâsâŋ. Zorat op ko yatâ op ândeindâ dâp upap.  
\v 3 Oi zi ninaŋgât sâbâ. A minduminduyân ŋâiŋâ nâgât den sâme oi ko zorat nâŋga yenŋâ opmap. Oi ninak topnâ âlip mân sâman.  
\v 4 Nâ ninaŋgât nâŋgâm tosanâ mân nâŋgan, zorat nâ tosanâ buŋ ândian mân sâbat. Topnâ sâbap, zo Kembu kânokŋâ ândiap. Zâkŋâ tosa ek nâŋgâmap.  
\v 5 Zen ko ayâk, zorat topnâ muyagibigât kek mân sâbi. Kembu zikŋak gamŋâ kut ŋâi ŋâi tik ziap, zo mem kâkŋan pâmbap. Oi umniŋan kut ŋâi ŋâi tik ziap, zo aksik âsagem naŋgâbap. Oi Anutuŋâ a aksik holiziŋ ekmap, zâkŋâ a ziŋgiri holiziŋ âlip oi ko sâm âlip kwatziŋgâbap.   
\s1 Korinti a zen zâizâiŋ urâwe.  
\p
\v 6 Bukurâpnâ, zen Kembugât den mân walâbi. Ziŋâ hân a nen mem zâi kwap, mem gei kwap mân otniŋgabi. Zâizâiŋ man upi. Nâ den san, zo Apolo sot nâ, niikŋan kwap san. Zen nekât topnik ek nâŋgâm kwâkâbigât san. Net Anutugât berân mâme ayâk.  
\v 7 Zâizâiŋ upme, zeŋgât sâbâ. Gâ a ŋâiŋâ a patâ upan sâm, sâm gigip? Nâŋgânâŋgâ den zemgigap, zo gikak muyagein mo ŋâiŋâ mem gigip?  
\v 8 Ŋâiŋâ gigip oi ko wangât gikâ sâkkâ mem zâi pâmat? Zen zâizâiŋ op ziiŋaŋgât itâ nâŋgâme? “Umgât gom sambe neŋgâren piksâm ziap. Nen mârum sikumniŋoot urâwen.” Oi zen itâ sâme, “Nen Paulo buŋâ a kutâ op ândien.” Zen topziŋâ yatâ nâŋgâme? Perâkŋak, zen a kutâ op sâi ko diiniŋgâne zeŋgâren târokwap a kutâ upem. Zo yatâ âsagei sâi ko umâlep opam. Zen ziiŋaŋgât nâŋgâne zâizâiŋ opmap. Ka nâ ko zâizâiŋ mân opman.  
\v 9 Aposolo neŋgât itâ nâŋgan. Aposolo a nen gigiŋâ ândien. Anutuŋâ sâi Aposolo a nen kâmbamgât siŋgi yatâ op ândien. A aksik patâ, sumbem a sot hân a zeŋgât mâteziŋan a ziŋ nâŋgom kut ŋâi ŋâi otniŋgâne niŋgitme.  
\v 10 Nen Kristogât opŋâ a kwakmak yatâ urâwen. Zen ko Kristogâren târokwap nâŋgânâŋgâziŋ patâ yatâ urâwe? Nen lolotŋâ. Zen ko kâtikŋâ? Um kâtik a ziŋ zen sâm âlip kwatziŋgâme? Nen ko sâm bâliŋ kwatniŋgâme.   
\p
\v 11 Nen too nalemgât mom ândiwenŋâ ândim gen. Hâmbâ alâkŋâ mem ândimen. A ziŋ nâŋgom moliniŋgâme. Mirâ buŋ ândiwenŋâ ândim gen.  
\v 12 Betŋâ sâknam nep tuumen. A zen sâm bâliŋ kwatniŋgâne nen den âlipŋâ dâzâŋgomen. Laŋ otniŋgânetâ nen hâuŋâ mân otziŋgâmen.  
\v 13 Sâm bâliŋ kwatniŋgânetâ nen buku orotŋaŋgât den dâzâŋgomen. Nen a doŋbep zeŋgâren gâbâ iisak alâ gwapgwap yatâ otniŋgâne ândiwenŋâ ândim gen.   
\s1 Paulo zâk siŋgi âlibân Korinti a zeŋgât ibâziŋ oip.  
\p
\v 14 Zen aŋun upigât den zi mân kulemgum ziŋgan. Nan bârarâpŋâ girem den dâzâŋgobam ekap zi kulemgum ziŋgan.  
\v 15 Kristogât berân mâme a kâmut zeŋgâren ândie. Ka siŋgi âlibân ibâ doŋbep buŋâ. Nâ kândom Yesu Kristogât den siŋgi âlip dâzâŋgom nâ kânok ibâziŋ orâwan.  
\v 16 Zorat nâgât mâtâp zo lâŋ ândibigât kindap pâroŋ den dâzâŋgua nâŋgânek.  
\v 17 Zen nâgât mâtâp lâŋ ândibigât Timoteo sâŋgongua zeŋgâren gaap. Timoteo zâk Kembu sot pâlâtâŋ opŋâ ninâ nannâ âlip yatâ op ândei umnâ zâkkâren kinmap. Zâk sâŋgungua zeŋgâren gam nâ Kristo sot pâlâtâŋ op orot mâmenaŋgât siŋgi den, zorat sapsum ziŋgi nâŋgâbi. Yesugât kâmut kamân dâp ândie, zen nâgât mâtâp zo yatik lâŋ ândibigât dâzâŋgoman.   
\p
\v 18 Korinti zeŋgâren a nâmbutŋandâ zâizâiŋ op nâgât itâ sâme, “Paulo zâk mân gâbap.”  
\v 19 Nâ ko Kembuŋâ nâŋgânigi narâk mân kârep oi kek gâbat. Zeŋgâren gamŋâ a zâizâiŋ op den sâme, zeŋgât topziŋ ikpat. Dinziŋâ zorat mân sâm imbaŋâziŋaŋgât topŋâ ikpat.  
\v 20 Anutugât um topŋan ândiândiŋ, zo denân mo denâk buŋâ. Zo Kembugât imbaŋâŋan kâtigem ândiândiŋ.  
\v 21 Oi mâsikâziŋga zen sânek. Nâ kâmbam mem gâbatkât se? Mo buku opŋâ lumbeŋâ op gâbatkât se?   
\c 5  
\s1 Korinti zeŋgâren bâliŋâ muyagem zeip.  
\p
\v 1 Zeŋgât siŋgi den itâ sâne nâŋgâman. Zeŋgâren laŋ mâman ŋâi ândiap. Oi laŋ mâman bâliŋâ zo a um kâtik zeŋgâren mân muyagemap. A ŋâiŋâ ibâŋaŋgât ambinŋoot ândimap, zorat san.  
\v 2 Zo yatâ muyagem zei zen dap op zorat mân nâŋgânâŋgâ op tok zâizâiŋ op ândie? Zo mân orotŋâ. Zen zorat umbâlâ opŋâ aŋâ bâliŋâ oip, zo osetziŋan mân tâpapkât molinetâ ari dâp upap.   
\p
\v 3 Nâ sâknâ ko kârebân ândian. Umnâ ko zen sot tapŋâ yatâ, a bâliŋâ oip zo, zâkkât den itâ sâm kwâkâwan.  
\v 4 Zen Kembu Yesugât korân mindunetâ umnâ zen sot tâi Kembu Yesugât imbaŋâŋan kâtiginat.  
\v 5 A zo um dâpŋâ kubikkubik opŋâ Kembu gâbâbân âlip upapkât Sataŋgât bikŋan pâindâ um sâkŋaŋgât âkŋâle bâliŋâ zorâŋ tâmbetkubap.   
\s1 Kut ŋâi ŋâi kâlakŋâ zo birâm samŋâ mem ândibi.  
\p
\v 6 Bâliŋâ yatâ zo osetziŋan zei mân nâŋgânâŋgâ op zâizâiŋ utne nâŋga mân dâp uap. Zuu usiŋandâ nalemân giari une kâlak op naŋgâmap. Zo nâŋge.  
\v 7 Zorat kâlak zo birâm kubik pam om nimbi. Kristo zâk zeŋgât kâlakziŋâ betziŋan meip, zorat kâlak buŋ ândibi. Mârum Yuda a ziŋ Pasowa kendon tâtnam râma ŋâi kuwe. Oi zo yatik neŋgât Pasowa râma kuwe, zo Kristo.  
\v 8 Nen kâlak birâm tâtnatkât moip. Zorat um kâlak sot bâliŋâ zorat kâlakŋâ birâm kut ŋâi ŋâi salek sot târârakŋâ zo mem ândinat.   
\p
\v 9 Nâ mârum ekap ŋâi itâ kulemgum ziŋgâwan. Zen laŋ mâman a ambân zen sot nalem kânok niniŋ sot tâtat mâme mân upi.  
\v 10 Den parâwan, zo um kâtik zeŋgât mân sâwan. Um kâtik a zen laŋ ândime. A zeŋgât kut ŋâi ŋâi âkŋâle op kâmbu upme. A lopio hurat kwap ândime. A um kâtik yatâ zo birâziŋgâbigât mân sâwan. Zen a yatâ zo dap yatâ zâmbam naŋgâbi. Zen hân birâm sumbemân zâim zâmbanbi, zorik.  
\v 11 Nâ itâ zorat kulemgum ziŋgâwan. Ŋâiŋâ Yesugât kâmurân ândim bâliŋ mem ândiap, mo a ŋâigât kut ŋâi ŋâi âkŋâle op laŋ memap mo den bâliŋ sâm ândimap, mo lopio hurat kwâpmap, mo too kâtik nem um gulip opmap, mo kâmbu opmap. Kembugât kâmurân a bâliŋâ zo yatâ mem ândie, zen zot tâtat mâme mân upi. Oi nalem ârândâŋ mân nimbi.  
\v 12 Yesugât kâmut âkŋan ândie, zeŋgât den mân sâm kubikziŋgâbat. A Yesugât kâmurân ândie, zeŋgât tosagât den sâm kubikziŋgânetâ dâp upap.  
\v 13 A âkŋan ândie, zeŋgât tosagât den hâuŋâ zo Anutuŋâ sâbap. Zen ko bâliŋ mâme a zo zeŋgât osetziŋan gâbâ diim âi âkŋan pambi. Zâk osetziŋan mân ândibap.   
\c 6  
\s1 Den muyagei ziiŋak mân sâm kwâkâwe.  
\p
\v 1 Zeŋgâren gokŋandâ ŋâiŋâ bukuŋaŋgât kuk den mem ândibap, oi den zo Yesugât kâmut a sâtŋâ zeŋgâren mân sâm um kâtik a patâ zâkkâren sâbap? Zen zorat dap nâŋge? Zo âlipŋâ orotŋâ?  
\v 2 Yesugât kâmut a nen ŋâran a um kâtik zeŋgât den sâm kwâkânat. Zo nâŋge? Oi zi Yesugât kâmurân gok zeŋgâren den mâik ŋâi muyagei ziiŋak mindumindu op sâm mân kwâkâbi mo?  
\v 3 Ŋâran nen sumbem a zeŋgât den sâm kwâkânam mân kwaknat. Zo nâŋge?  
\v 4 Hânân narâk ziren den muyagei âlip sâm kwâkânat. Zorat wangât kut ŋâi yenŋaŋgât den muyagei a um kâtikziŋ zeŋgâren mem âinetâ sâm kwâkâme.  
\v 5 Zen den zo nâŋgâm aŋun upigât dâzâŋguan. Zen dap nâŋge? Zeŋgâren a nâŋgânâŋgâŋoot ŋâi mân ândiap? Zeŋgâren den ŋâi muyagei zâkkâren mem âine sâm kubikpap.  
\v 6 Nâŋgânâŋgânâ zo yatâ ziap. Zen ko yatâ mân upme. Buŋâ. Yesugât kâmurân gokŋâ ŋâiŋâ buku ŋâi sot den muyagei a um kâtik zeŋgâren mem âine sâm kwâkâme.   
\p
\v 7 Zeŋgâren den âsagemap, zorâŋ siŋgi âlipkât kâwali koi gemap. Mâtâp ŋâi, zorat sa nâŋgânek. A ŋâiŋâ kulem bâliŋâ otgigi denân mân pam tosaŋâ birâŋaŋgâna yen zimbap. Tosa muyagei um kâtik a zeŋgâren mân pâmban. Nâ zorat nâŋga mâtâp âlip ŋâi uap. Zen wangât yatâ mân upme.  
\v 8 Zen ziiŋak bâliŋâ op bukurâpziŋaŋgât kut ŋâi ŋâi betziŋan mime. Zo ŋâin gokŋâ buŋâ, Yesugât kâmurân gok. Bukurâpziŋ zen sot ârândâŋ upme.   
\p
\v 9-10 Den zi nâŋgâm biraŋbi. Bâliŋ mâme a ambân zen Anutugât um topŋan mân ândibi. Zen umziŋ mân kâitkunek. Laŋ mâman a sot kware suŋa mem ândiândiŋ. Ambân mem birâ sot bâliŋ upme, Kâmbu orot sot sikumgât âkŋâlime, Too kâtik nem um gulip upme, A den bâliŋ sâme sot kâmbam ku. A yatâ zorâŋ Anutugât um topŋan mân bagibi.  
\v 11 Oi zeŋgâren gâbâ a nâmbutŋâ ziŋ yatâ op ândiwe. Ka zen Kembuŋâ umziŋ saŋgorip. Kembuŋâ um hâlâlu minziŋgip sot tosa buŋ minziŋgip. Zo Kembu Yesu Kristogât kot mem ândie sot Anutuniŋaŋgât Kaapum sot ândie, zorat yatâ otziŋgip.   
\s1 Bâliŋaŋgât girem den.  
\p
\v 12 A nâmbutŋâ ziŋ itâ sâme, “Kut ŋâi ŋâi, zo orotŋik ziap.” Ka nâŋâ sa nâŋgânek. Kut ŋâi ŋâi nâmbut orotŋâ zorâŋâ mân betniŋan memap. Kut ŋâi ŋâi, zo orotŋik ziap, Ka zobâ ŋâiŋâ kembu otnibâ sâi zâkkât kore mân upat.  
\v 13 Nalem, zo tep kâmbogât siŋgi. Oi tep kâmbo, zo nalemgât siŋgi. Bet Anutuŋâ sâi nalem sot tep kâmbo zo ârândâŋ buŋ upabot. Sâkniŋ zo mâtâp ambân zen sot ândiândiŋ mo ambân nâmbutŋâ zen sot laŋ ândiândiŋaŋgât siŋgi buŋâ. Zo Kembugât siŋgi. Kembu zâk sâkkât mariŋâ op ândiap.  
\v 14 Anutuŋâ Kembu Yesu mumuŋan gâbâ mâŋgei zaarip. Zo yatik imbaŋâŋandâ mâŋginiŋgâbap.   
\p
\v 15 Nâŋgâm biraŋbi. Kembugât kâmut nen Kristogât sâk bonŋâ op ândien. Kristo zâk kâukniŋ ândiap. Oi nen kiŋ bikŋâ yatâ op ândien. Oi zen dap nâŋge? Kristo sot pâlâtâŋ op ândien, neŋgâren gâbâ ŋâiŋâ âi mâtâp ambân sot pâlâtâŋ op ândei dâp upap? Buŋ kâtikŋâ.  
\v 16 Zen itâ nâŋgâm biraŋbi. “A ŋâiŋâ ambân laŋ mâman ŋâi sot pâlâtâŋ oitâ zet sâk kânok upabot.” Zorat Kembugât ekabân den ŋâi itâ ziap,  
\q1 “Zet zagâtŋâ kânok op ândibabot.”   
\p
\v 17 Nen âlip nâŋgen. Ŋâi zâk Kembu sot pâlâtâŋ oi um dâpzikŋâ kânok upabot.  
\v 18 Zen laŋ mâman ambân zo kândâtzâŋgobi. A ŋâiŋâ bâliŋâ nâmbutŋâ upap, zorâŋ sâkŋâ mân tâmbetkubap. Ka ŋâi zâk zik ambin birâm ŋâi sot ândibap, zâk zikŋâ sâkŋâ tâmbetagobap.  
\v 19 Zen zitâ nâŋgâme? Tirik Kaapumŋâ umziŋan tâtat mâme opmap. Zorat sâkziŋ zo Tirik Kaapumgât namâ. Zâk zeŋgât um sâkziŋan ândibapkât Anutuŋâ sâŋgongoi geip. Zen sâkziŋaŋgât mariŋâ buŋâ.  
\v 20 Kembuŋâ mârum sâŋgânziŋ mei zâkkât siŋgi urâwe, ândie. Zorat zen sâkziŋâ târârak galem op ândine a nâmbutŋâ ziŋâ ziŋgitŋâ Anutu sâm âlip kwâkŋaŋgâbi.   
\c 7  
\s1 Ap ambin zeŋgât den.  
\p
\v 1 Zen ekap kulemgum nim mâsikâniwe, zorat hâuŋâ sa nâŋgânek. Nâ itâ nâŋgan. A ŋâiŋâ ambân mân mem yen ândei sâi ko âlip opap.  
\v 2 Ka bâliŋaŋgât mâsimâsikâ gâi bâliŋ upegât aŋâ ambân mem zâk sot pâlâtâŋ op ândibap.  
\v 3 Oi agât sâkŋâ ambin mân aŋgân kârâŋaŋgâbap. Oi ambân zâk yatik sâkŋâ apŋâ mân aŋgân kârâŋaŋgâbap.  
\v 4 Ambân zâk sâkŋaŋgât mariŋâ zikŋik mân ândiap. Zo apŋaŋgât siŋgi. Oi apŋâ zo yatik sâkŋaŋgât mariŋâ zikŋik mân ândiap. Zo ambinŋaŋgât siŋgi.  
\v 5 Zorat ap ambin zen sâkziŋ mân aŋgân kârâyaŋgâbi. Yen ninâu sâm ândim den saam yatâ utne dâp upap. Sataŋgât mâsimâsikâyân loribegât narâk pâŋkânogâk yatâ ândibi.  
\v 6 A ambân miaŋgâbigât op san, zo sâm kâtigemŋâ mân san.  
\v 7 Anutuŋâ imbaŋâ nigi ambân mân mem yen ândian. Nâ ândian, yatik ândibigât otnigap. Ka Anutuŋâ imbaŋâ ŋâi zikŋik zikŋik niŋgâmap. Nen dâbâk buŋâ, ŋâi itâ, ŋâi yatâ. Zorat a ambân âlip miaŋgâbigât san.   
\p
\v 8 A ambân sigan sot malâ, zeŋgât itâ san. Zen nâ yatâ op yen ândine âlip upap.  
\v 9 Ka zen umziŋan âkŋâleziŋandâ diiziŋgi bâliŋan bagim tâmbetagobegât op miaŋgâm ândibi.   
\p
\v 10 Ap ambin zeŋgât den sa nâŋgânek. Den zi nâgât buŋâ. Kembugât den. Zeŋgâren gâbâ ambân ŋâiŋâ apŋâ mân birâbap.  
\v 11 Oi ambinŋandâ apŋâ mârum birip oi ko a buŋâ, yen ândibap mo dum apŋoot miaŋgâm ândibabot. Oi yatik a ŋâiŋâ ambinŋâ mân birâbap.   
\p
\v 12 Nâmbutŋâ zeŋgât den zi sa nâŋgânek. Kembugât den buŋâ. Zi ninâ den uap. Kembugât kâmurân a ŋâi âmbinŋâ um kâtik ândibap, oi ambân zorâŋ zâk sot ândibat sâi mân birâbap.  
\v 13 Mo Yesugât kâmurân gokŋâ ambân ŋâi zâkkât apŋâ um kâtik ândibap, oi a zorâŋ zâk sot ândibat sâi mân birâbap.  
\v 14 A um kâtik zo ambinŋâ Kembugât siŋgi, zâkkât mâsop zorâŋ zâkkâren arip. Oi um kâtik ambân zo apŋâ Kembugât siŋgi, zâkkât mâsop zorâŋ zâkkâren arip. Oi yatigâk murarâpziŋ Kembugât siŋgi op ândibi. Zo buŋ sâi um kâtik ândibe.  
\v 15 Um kâtik a mo ambân ŋâiŋâ birâbam sâi mân aŋgân kârâŋaŋgâbi. Zorat pâke mân ziap. Anutuŋâ lumbeŋan ândibigât diiziŋgip.   
\p
\v 16 Ambân, gâ apkâ Kembugât mâtâbân diina gâbap mo buŋâ? Zo nâŋgat?  
\p A, gâ ambingâ Kembugât mâtâbân diina gâbap mo buŋâ? Zo nâŋgat?   
\p
\v 17 Zen zikŋik zikŋik kinkin zoren mo zoren kine Kembuŋâ ândiândi muyageziŋgip sot nep sâm ziŋgip, zo yatik siŋgi âlibân ândibi. Nâ den zo Yesugât kâmut kamân dâp dâzâŋgoman.  
\v 18 Zeŋgâren ŋâi zâk kwabâ kwâkŋaŋgâne ândei Kembuŋâ diiŋaŋgip, zâk mân birâbap. Oi a ŋâi zâk kwabâ mân kwâkŋaŋgâne ândei Kembuŋâ diiŋaŋgip, zâk kwabâ kwâkŋaŋgâbigât mân sâbap.  
\v 19 Kwabâ kwatziŋgâwe mo kwabâ mân kwatziŋgâwe, zorat nâŋgâne bon mân upap. Anutugât den luluŋ, zorâŋ bonŋâ uap.  
\v 20 Ŋâi zâk kinkinŋâ zoren mo zoren kiri Kembuŋâ diigip, kinkinŋanâk zo kinbap.  
\v 21 Gâ kore mâman a ândina Kembuŋâ diigigipkât nâŋgâm kwâkâ mân upan. Olaŋginâ sâne mân kwâkâban.  
\v 22 Ŋâi zâk kore a op ândei Kembuŋâ bâliŋaŋgât tâgân gâbâ olaŋŋaŋgi Kembugât a bonŋâ op ândibap. Ŋâi zâk a bonŋâ ândei Kembuŋâ gâsui Kristogât kore a op ândibap.  
\v 23 Kembu zâk sâŋgânziŋ meipkât zâkkât kore a op ândie. Zorat a ŋâiŋâ kembu otziŋgâbâ sâi mân nâŋgâbi.  
\v 24 Bukurâpnâ, ŋâi zâk kinŋâ siŋgi âlip nâŋgip, teŋgâ zorenâk narâk ziren kinŋâ Anutu sot pâlâtâŋ upap.   
\s1 A ambân sigan, zeŋgât den.  
\p
\v 25 A ambân sigan, zeŋgât den sa nâŋgânek. Zi Kembugât den buŋâ. Kembuŋâ tânnogi siŋgi âlip mem ândimanŋâ ninâ nâŋgânâŋgâyân den zi dâzâŋgua nâŋgânek.  
\v 26 Narâk zi mâte uap, zoren sâknam patâ muyagibapkât a ŋâi zâk ambân buŋ ândibat sâm âlip upap.  
\v 27 Ka ambân mein oi ko mân birâban. Ambân mân sâm giwe oi ko ambângât mân sâban.  
\v 28 Gâ ambân mimbâ sâm mena mân bâliŋ upap. Oi ambân sigan ŋâiŋâ a ŋâi mei mân bâliŋ upap. Ka miaŋgâbi, zen sâkkât nep tuum sâknam nâŋgâbi. Nâ zorat nâŋgâm itâ san. Zen yen sigan ândine âlip upap.   
\p
\v 29 Bukurâpnâ den zi sa nâŋgânek. Yesu takâbapkât narâk pâŋkânok uap. Zorat a ambirâpziŋoot ândimeŋâ ândinetâ ambirâpziŋ buŋ yatâ upap.  
\v 30 Oi umbâlâ op isem ândimeŋâ ândine umbâlâ buŋâ yatâ upap. Oi sâtâre op ândimeŋâ ândine sâtâre buŋ yatâ upap. Oi kut ŋâi ŋâi kwâlâmeŋâ ândine sikum buŋ yatâ upap.  
\v 31 Oi kut ŋâi ŋâi aŋgâgwaŋgâ upmeŋâ ândinetâ yen ândime yatâ upap. Hângât kulem zi ek nâŋgâme, zo buŋ upap. Yesu takâbapkât narâk pâŋkânok uap, zorat den zo san.   
\p
\v 32 Zen hânân ândim kut ŋâi yenŋaŋgât mân nâŋgâm kwâkâm ândibigât san. A, ambân buŋandâ Kembugât denâk nâŋgâm ândimap. Kembuŋâ zâkkât nâŋgi âlip upapkât nâŋgâmap.  
\v 33 Ka a ambinŋootŋâ ko sâkkât kut ŋâi ŋâi zorat nâŋgâmap. Oi ambinŋandâ zâkkât nâŋgi âlip upapkât nâŋgâmap.  
\v 34 A yatâ zo sâkkat kut ŋâi ŋâi sot Kembugât nepkât nâŋgâm um zagât opmap. Ambân sigân zen Kembugât nepkârâk nâŋgâme. Oi um sâkziŋâ Kembugât siŋgi upapkât nâŋgâme. Oi ambân a sotŋâ sâkkât kut ŋâi ŋâi zorat nâŋgâm ândibap. Apŋandâ zâkkât nâŋgi âlip upapkât nâŋgâbap. Ambân zo yatâ zorâŋ sâkkât kut ŋâi ŋâi sot Kembugât nepkât nâŋgâm um zagât opmap.  
\v 35 Zen âlipŋâ ândim kwâtâtibigât den zi dâzâŋguan. Mâtâp pâke kwatziŋgâm mân san. Um nâŋgânâŋgâziŋ zo Kembugâren pane zei ândibigât otnigi yatâ san.   
\p
\v 36 Oi a ŋâi zâk bâratŋâ a mimiŋaŋgât dâp oi aŋgân kârâbâ sâm upap. Oi bet nâŋgi mân dâp oi ayân pâmbâ sâm pâi mân bâliŋ upap.  
\v 37 Ŋâi zâk umŋandâ itâ nâŋgâbap, “Bâratnâ yen ândibap.” Yatâ sâm um zagât mân upap. Yatâ sâm kâtigei dâp upap.  
\v 38 Zorat itâ sa nâŋgânek. Ŋâi zâk bâratŋâ ayân pâi âlip upap. Ka a ŋâi zâk sâi bâratŋâ yen ândei âlip ŋâi upap.   
\s1 Malâ zeŋgât den.  
\p
\v 39 Ambân ŋâi zâk apŋâ ândei mân birâm ândibap. Apŋâ moi ko a ŋâi mimbâ sâm âlip mimbap. A zo Kembugât a ândiap oi ko âlip miaŋgâbabot.  
\v 40 Ka ambân zorâŋ apnâ buŋ yen ândibat sâm yen ândibap. Zorat nâŋga âlip upap. Zo yatâ nâŋgan. Oi den zo ninâ umgârâk buŋâ. Anutugât Kaapumŋâ nâŋgânâŋgânâ zo nigi san.   
\c 8  
\s1 Lopiogât siŋgi nalem, zorat den.  
\p
\v 1 Lopiogât siŋgi sii nalem, zorat sâbâ. Korinti a zen itâ nâŋgâme, “Nen aksik top nâŋgânâŋgâniŋoot ândien.” Ka nâ itâ sa nâŋgânek. Top nâŋgânâŋgâ zorâŋ zâizâiŋ muyagemap. Oi zen mân zâizâiŋ upigât otnigap. Buku op ândiândiŋ zo ko berân miaŋgâm âlip ândibi.  
\v 2 Ŋâi zâk buku orot mân op ândimŋâ Anutugât topŋâ nâŋgâm kwâtâtian sâmap, zâkkât itâ sânat, “Zâk mân nâŋgâm kwâtâtiap. Nâŋgânâŋgâ bonŋâ mân zemŋâŋgap.  
\v 3 Ŋâi zâk umŋandâ Anutu gâsubap, zâk Anutuŋâ buku okŋaŋgâbap.”   
\p
\v 4 Lopiogât siŋgi sii nalem, zorat itâ nâŋgâmen, “Lopio zâk bonŋâ buŋâ. Zâk wâgân mân ândiap.  
\v 5 Anutu zâk kânokŋâ bonŋâ ândiap.” Nen yatâ nâŋgâmen. Ka a um kâtik zen itâ sâme, “Hânân sot sumbemân lopio sot kembu doŋbep ziap.”  
\v 6 Nen ko itâ nâŋgen, “Anutu Ibâniŋ, zâk kânok ândiap. Zâkkâren gâbâ kut ŋâi ŋâi muyagem naŋgip. Oi nen zâkkât siŋgi ândien. Oi Kembu kânok, Yesu Kristo. Anutuŋâ sâi Yesu Kristo, zâk nen sot kut ŋâi ŋâi aksik muyageniŋgip. Oi zâkŋâ galem otniŋgi ândien.”   
\p
\v 7 Kembugât kâmurân a nâmbutŋâ zen topŋâ yatâ zo mân nâŋgâm ândie. Zen mârumŋan gâbâ lopio hurat kwap ândim gawe. Zen siŋgi âlibân bâbâ lolot ândime. Zen lopio zorat nâŋgâne bon oi um kâtik, ziŋ nalem lopiogât siŋgi sâne zo nemŋâ umziŋ sumunkomap.  
\v 8 Nâ den sa nâŋgânek. Anutu zâk nalemgât opŋâ nâŋgi mân zâizâiŋ uap. Nen sii nalem birindâ neŋgât mân nâŋgi geibap. Mo nalem neindâ mân nâŋgâniŋgi zâibap. Buŋâ. Nalem, zo yenŋâ.  
\v 9 Zeŋgâren gâbâ nâmbutŋâ ziŋâ nalemgât topŋâ nâŋgâm nalem nem tatne bukurâpziŋ siŋgi âlip bituktâ zemziŋgap, zen ziŋgitŋâ bâliŋ upegât galem oraŋgâm ândibi. A lolot yatâ zo lopiogât siŋgi nalem nemŋâ umziŋ sumunkomap.  
\v 10 Gâ lopio zâk bon buŋ sâm lopio namin zâim nalem nem tâtna bukugâ ŋâi lotŋâ, um oset a ga gekŋâ niapkât nimbâ sâm zo yatik nemŋâ umŋâ sumunkumbap.  
\v 11 Bukugâ siŋgi âlip bituktâ zemŋâŋgap, zâk Kristo gilâmŋandâ sâŋgân meip. Zâk gâgât kâtikkaŋgât lorebapkât girem uan.  
\v 12 Zen lopiogât siŋgi nalem nemŋâ bukurâpziŋ um oset ândime, zen umziŋ mem tâmbetkune um gulip upi, zo ko yatik Kristo tâmbetkubi yatâ upap.  
\v 13 Zorat nâ sii nalem nimbam bukunâ lolot zo tâmbetkubatkât nâŋgâm kwâkâ op sii nalem birâm yen ândibat. Zo yatik op ândimâmbat.   
\c 9  
\s1 Paulo zâk nepŋaŋgât den sâip.  
\p
\v 1 Korinti a zen nâgât dap nâŋge? Nâ Aposolo buŋâ? Nâ yatâ mo yatâ upatkât otnigi saanine dumunân ândian? Nâ Kembuniŋâ Yesu Kristo mân egâwan? Korinti a zen ziiŋak topnâ nâŋgâm biraŋbi. Nepnaŋgât bonŋâ Kembugât mâsobân muyageip, zorat ko zen siŋgi nâŋgâ a ambân urâwe, zo.  
\v 2 Kamân ŋâin gok nâmbutŋâ zen nâgât Aposolo mân sâme motŋâi. Zen ko topnâ âlip nâŋge. Nâ perâkŋak zeŋgât Aposolo op ândiman. Nâ Aposolo nepnâŋgât bonŋâ Kembugât mâsobân zen Kembugât a ambân urâwe.   
\p
\v 3 A ninâ topnaŋgât sâme, zen den itâ mâburem ziŋgan.  
\v 4 Zeŋgâren gâbâ nâmbutŋâ zen nen nepniŋangât sâŋgân zeŋgâren gâbâ too nalem mân minatkât sâme. Zen wangât yatâ sâme? Aposolo nâmbutŋâ zen mâtâbân âim gane too nalem ziŋgâme.  
\v 5 Aposolo nâmbutŋâ sot Petero sot Kembugât murâpŋâ, zen ambirâpziŋoot kamân toren toren âim gane nalem mot ziŋgâne aposolo nep tuume. Oi nâmbutŋâ nen yatâ mân utnatkât sâwe.  
\v 6 Nâ sot Banaba, net betŋâ nep tuum ândim kât muyagem sâkkât kut ŋâi ŋâi sâŋgân mem ândiratkât se. Net yatik op ândim mân birâratkât se.  
\v 7 Den ŋâi mâsikâziŋga sânek. Kâwali a ŋâiŋâ zikŋâ nalem sot kut ŋâi ŋâi muyagemap? A ŋâiŋâ nep kârâm kâmiri bonŋâ muyagei mân mem nimbap? Mo ŋâiŋâ noniŋ makau nepŋâ tuumŋâ zeŋgât nam mân mâsan nimbap?   
\p
\v 8 Den zi a den san? Buŋâ. Kembugât gurumin den ekabân den yatik ziap.  
\v 9 Moseŋâ Kembugâren gâbâ den mem itâ kulemgoi ziap,  
\q1 “Wâugâ zuu zigi mem ko goka mân pindâna mân dâp upap.”   
\p
\v 10 Oi dap nâŋge? Den zo Anutuŋâ wâu zeŋgârâk nâŋgâm sâip? Mo neŋgât nâŋgâm sâip? Den zo a neŋgât op sâip. Ŋâi zâk nepŋâ kârâm kâmitmap, zâk bonŋâ oi nimbatkât nâŋgâm nep zo tuumap. Oi yatigâk ŋâi zâk nebân hibuk pitâbap, zâk bonŋâ muyagei nimbatkât nâŋgâm tuubap. Anutu zâk yatâ nâŋgi ziap.   
\p
\v 11 Nen zeŋgâren umgât nep tuumŋâ zeŋgâren gâbâ sâkkât kut ŋâi ŋâi minatkât nâŋgâne yâmbâremap?  
\v 12 A nâmbutŋâ ziŋ zeŋgâren gâbâ nalem sikum minetâ nen zeŋgâren nep topkwap tuuwenŋâ mân minatkât se?  
\p Nâ itâ sa nâŋgânek. Nen Kristogât siŋgi âlip laŋ kâri pâke pambemgât zeŋgâren gâbâ nalem sikum mimiŋâ sâsâŋ, zo birâm betŋâ sâknam nep tuum nalem mot muyagem nem ândiwen.   
\s1 Paulo zâk nep tuum Korinti zeŋgâren gâbâ sâŋgânŋâ mân meip, zorat sâtâre oip.  
\p
\v 13 Kembugât siŋgi nalem uuŋâ a tirik namin nep tuum ândime, zen namin nalem mem nime. Oi Anutugât siŋgi nalem kut ŋâi ŋâi pâpanŋâ, zoren tuume, zen zoren gâbâ nalem nâmbutŋâ mem nem ândime.  
\v 14 Kembu zâk siŋgi âlip sâsâŋ a, nen yatik siŋgi âlip sâindâ betniŋan mimbigât sâip.   
\p
\v 15 Nâ ko mâtâp zo mân lâŋman. Kât sikum mân meman. Oi zen yatik otnibigât ekap zi mân kulemgum ziŋgan. Nâ zeŋgâren gâbâ kât mot mân meman, zorat sâtâre opman. Oi nâ itâ nâŋgâm kâtigian. Nâ yatik op ândim ma ko mumbat. A ŋâiŋâ kât nigi ko nâ dap yatâ zâizâiŋ op sâtâre den dum sâbat? Zorat kât mot zeŋgâren mân mimbat.  
\v 16 Nâ siŋgi âlip den dâzâŋgom ândiwan, zorat dap yatâ zâizâiŋ den sâbat? Nep zo Anutuŋâ kwâknan pâip. Den siŋgi âlip zo mân dâzâŋgobat oi ko, yei, Kembuŋâ dap otnibap?  
\v 17 Nep zo ninâ umgât tuuwan sâi ko sâŋgân membam. Ninâ umgât mân tuumangât zâizâiŋ mân upat.  
\v 18 Zâizâiŋ opman, zorat topŋâ itâ. Nâ siŋgi âlip mem ândiman, zo a dâzâŋgom ândim zeŋgâren gâbâ sâŋgân mân meman. Nâ zorat sâtâre opman. Oi siŋgi âlip sâman, zo sâŋgânŋâ sâkkât kut ŋâi ŋâi mimban sânetâ birâman.   
\s1 Paulo zâk a top top zeŋgât kore a oip.  
\p
\v 19 Nâ a aksik zeŋgât dumunân mân ândiwan. Kore mâman mân ândiwanŋâ laŋ kore otziŋgâm ândian. A doŋbep ziŋ siŋgi âlip nâŋgâm Kembugât siŋgi upigât yatâ op ândian.  
\v 20 Yuda a zen sot ândim Yuda zeŋgât orot mâmegât teŋgâyân ândiwan. Zo Yuda a ziŋ Kembugât siŋgi upigât yatâ orâwan. Mosegât gurumin den zo lum kore upme, zen sot ândimŋâ gurumin dengât kore a yatâ orâwan. Ninâ gurumin dengât kore a buŋandâ a kore upme, zen Kembugât siŋgi upigât orâwan.  
\v 21 Um kâtik a, Kembugât den mân nâŋgâme, zen sot ândim ziŋ ândime, zo yatâ orâwan. Um kâtik a, zen Kembugât siŋgi upigât yatâ orâwan. Nâ Anutugât mâteŋan gurumin den mân nâŋgâm ândim buŋ. Nâ Yesu Kristogât den kâtik, zo mem ândiman.  
\v 22 A siŋgi âlip bituktâ zemziŋgap, zen sot ândim orot mâmeziŋ yatâ op ândiwan. Zen Anutugât siŋgi âlip nâŋgâm Kembugât siŋgi upigât yatâ orâwan. A top topŋâ zeŋgâren ândim zeŋgât holiyâk mem ândiman. Zo nâmbutŋâ ziŋ Anutugât siŋgi upigât yatâ op ândiwan.  
\v 23 Zo yen buŋâ. Siŋgi âlip laŋ kârâm âibapkât yatâ opman. Oi siŋgi âlip bonŋâ zo nâgâren sot zeŋgâren âsagibapkât yatâ op ândiman.   
\s1 Sârârâk kârâm kâtigem âi kikerân takâm neule muyaginat.  
\p
\v 24 Zen itâ nâŋgâme mo? Dâp orotŋaŋgât sombemân a katep zen aksik sârârâk kârâbi. Ka neule mimiŋ, zo ko a kânokŋak kâtigem âi mimbap. Oi zen yatik sumbemân neule mimbigât kâtigibi.  
\v 25 Katep zen imbaŋâziŋaŋgât dâp op kendon ândime. Zen neule yenŋâ, zinziŋ kâtik buŋ, zorat yatâ upme. Nen ko sumbemân neule zinziŋ kâtik, zorat yatâ utnat.  
\v 26 Nâ ninak sârârâk kârâman, zo kiket zo ekŋâ târâragâk âiman. Nâ kâlâunâ yenŋan mân lum pâman.  
\v 27 A siŋgi âlipŋâ dâzâŋgom ândia Anutuŋâ nâgât nâŋgi mân dâp oi kâbakŋenigi ginŋâ opamgât sâknaŋgât âkŋâle zo mem gei kwap kubikŋâ sâknaŋgât a kutâ op ândiman.   
\c 10  
\s1 Isirae a zeŋgâren kut ŋâi ŋâi muyageip, zorâŋ giremniŋ uap.  
\p
\v 1 Bukurâpnâ, nâ Isirae a sâkurâpniŋâ kut ŋâi ŋâi urâwe, zorat sa nâŋgânek. Zen aksik Mose sot unumunum ombeŋan âim saru nirem nâmbut âiwe.  
\v 2 Zen aksik Mosegât kâmut upigât unumunum ombeŋan âim saru nirewe. Too zorâŋ too saŋgonziŋgip yatâ oip.  
\v 3 Oi Anutuŋâ nalem muyagem ziŋgi zen aksik niwe.  
\v 4 Oi too Anutuŋâ muyagem ziŋgip, zo zen aksik niwe. Too zo Anutugât kârân gâbâ gei niwe. Oi kât zorat kutŋâ Kristo. Kristo zâk hân kabâŋan too ziŋgip, zorat dâp galem otziŋgâm ândeip.  
\v 5 Ka zeŋgâren gâbâ doŋbep patâ Anutuŋâ ziŋgiri mân dâp oi mirâ kamân kâtikŋan kâbakŋeziŋgi mom naŋgâwe.  
\v 6 Zeŋgâren kut ŋâi ŋâi muyageip, zorâŋ giremniŋ uap. Zen bâliŋ urâwe, zo nen yatik upemgât.  
\v 7 Mosegât kâmurân gâbâ nâmbutŋâ zen lopiogât kore mâman urâwe. Korinti a zen ko yatâ mân upi. Mosegât a gakârâpŋâ, zen Kembugât nelâmzâŋgoi lopio sobim sâtâre urâwe. Zorat Kembugât ekabân den ŋâi itâ ziap,  
\q1 “A zen ge tap sii nalem nemŋâ zaat kep kom kirâwe.”   
\p
\v 8 Oi Mosegât kâmurân gâbâ nâmbutŋâ zen laŋ op ândiwe. Nen a ambân laŋ ândiândiŋ zo yatâ mân utnat. Zen bâliŋ urâwegât sirâm kânogân 23 tausen yatâ zo ziŋ muwe.  
\v 9 Nen ko Kembugât mâteŋan bâliŋâ mân utnat. Zâizâiŋ mân utnat. Zeŋgâren gâbâ nâmbutŋandâ zâizâiŋ utne Anutuŋâ sâi mulumŋâ ziŋgi muwe.  
\v 10 Oi nen Kembugâren âkon den mân sânat. Zo zeŋgâren gâbâ nâmbutŋandâ âkon den sâm Kembu sâm bâliŋ kwâkŋaŋgâne tâmbet tâmbet mariŋandâ tâmbetzâŋgoip.   
\p
\v 11 Zeŋgâren kut ŋâi ŋâi âsageip, zorâŋ giremniŋâ uap. Hângât narâkŋâ âkâbâ sâi narâk patâ mâte oi ândien, neŋgât den zi sâm giremniŋ kulemguwe.  
\v 12 Zorat Korinti a zeŋgât girem den ŋâi dâzâŋgua nâŋgânek. Ŋâi zâk zikŋaŋgât nâŋgi zâizâiŋ op itâ sâmap, “Nâ a kâtikŋâ.” Yatâ sâbap zo ko lorebapkât galem oraŋgâm ândibap.  
\v 13 Zeŋgâren mâsimâsikâ âsagem gâip, zo a doŋbepziŋaŋgât dâp muyagemap. Oi Anutuŋâ sâi kâtigemap, zâk mâsimâsikâyân mem bâbâlâŋ koi imbaŋâziŋaŋgât dâp mân walâbap. Oi mâsimâsikâ gâbap dâp mâtâp ŋâi tirâpzâŋgoi âlip kâtigem kinbi.   
\s1 Kembugât nalem nem Sataŋgât nalem niniŋ, zo mân taap.  
\p
\v 14 Zorat opŋâ bukurâpnâ, zen lopio sot lopiogât siŋgi sii nalem, zo kândâtkom ândibi.  
\v 15 Zen nâŋgânâŋgâziŋoot ândime, zorat den zi sa ziiŋak nâŋgâm iknek.  
\v 16 Waiŋ hâkobân zeip, zorat sâiwap sâmŋâ nemŋâ Kristo gilâmŋaŋgât op târotâro upmen. Nalem namuŋ nemŋâ Kristogât sunum sot târotâro upmen. Zo nâŋgâm biraŋbi.  
\v 17 Nalem kânok zo nemŋâ a doŋbep nen kâmut kânok upmen. Kristo sot pâlâtâŋ op kâmut kânok upmen.   
\p
\v 18 Zen Isirae a ziŋ upme, zo nâŋgânek. Kembugât tirik namin Kembugât siŋgi nalem uuŋâ a ândime, zen nep zo tuum ândim Kembu sot târotâro upme. Oi zen kâmut kânok op Anutugât siŋgi nalem pâpanŋan nep tuum zobâ nalem nâmbutŋâ mem nem ândime.  
\v 19 Den san, zorat topŋâ dap yatâ? Lopiogât sii nalem niniŋâ, zorat nâŋgâne bon upapkât san mo? Mo lopio zikŋaŋgât nâŋgâne bon upapkât san?  
\v 20 Yatâ buŋâ. Den san, zorat topŋâ itâ. Um kâtik a, zen ko lopiogât sii nalem ume, zo Anutugât siŋgi buŋâ. Zo Sataŋ sot wâke, zeŋgât siŋgi uap. Oi nâ Korinti a zeŋgât itâ san. Zen Sataŋ sot wâke zen sot târotâro mân upi.  
\v 21 Kembugât hâkobân gâbâ too nem wâke zeŋgât hâkobân gâbâ too niniŋâ, zo mân taap. Oi Kembugât nalem nemŋâ wâke zeŋgât nalem niniŋâ, zo mân taap.  
\v 22 Kembu zâk kuk otniŋgâbapkât yatâ utnat? Mo dap nâŋge? Neŋgât imbaŋandâ zâk wâlap? Yatâ buŋâ.   
\s1 Ŋâi zâk zikŋaŋgât nâŋgi zari ândei mân dâp upap.  
\p
\v 23 A ziŋ itâ sâme, “Kut ŋâi ŋâi, zo orotŋik ziap.” Ka nâ itâ sa nâŋgânek. Kut ŋâi ŋâi nâmbutŋâ oindâ zorâŋâ mân betniŋan mimbap.  
\v 24 Ŋâi zâk zikŋaŋgât mân nâŋgâm bukuŋaŋgât nâŋgâbap zo ko âlip upap.   
\p
\v 25 Aŋgâgwaŋgâ minduminduyân zuu bâu sâŋgân minâ sâm âlip mimbi. Um oset mân upi. Zi lopiogât siŋgi sâm mân mâsikâziŋgâbi.  
\v 26 Wangât, Kembuniŋâ zâk hân sot kut ŋâi ŋâi piksâm ziap, zorat mariŋâ ândiap, zorat.   
\p
\v 27 A um kâtik ŋâiŋâ buku otziŋgâm mirânan zâinâ sâi zâibi. Oi sii nalem ziŋgi zorat topŋâ mân mâsikâm nimbi.  
\v 28 Ka nem tatnetâ bukuziŋâ ŋâiŋâ ga dâzâŋgobap, “Bâu zi lopiogât siŋgi sâsâŋan gokŋâ.” Yatâ sâbap oi ko mân nimbi. Zo sâm muyagem ziŋgâbap, a zâkkât op nâŋgâm birâbi.  
\v 29 Zo nine umziŋ sumun opapkât buŋâ. Nalem zo ninetâ sâi ko bukuziŋâ niegât nimbâ sâm nem um sumun opapkât. Nâ yatâ sa zeŋgâren gâbâ ŋâiŋâ itâ sâbap? “Ninâ umnâ nâŋgâm kwâka mân zei upâ sa bukunâ ŋâiŋâ pâke pâmbap?  
\v 30 Nâ Anutugâren sâiwap sâm nia wangât bukunâ ŋâiŋâ nâŋgâm bâliŋ kwatnibap?”   
\p
\v 31 Nâ zorat itâ sa nâŋgânek. Zen sii nalem ninam mo kut zo mo zo utnam a ziŋ ziŋgitŋâ Anutu sâm âlip kwâkŋaŋgâbigât nâŋgâmŋik upi.  
\v 32 Zen Yuda a sot Grik a sot Anutugât kâmut zeŋgât mâteziŋan tosaziŋ buŋ ândine âlip upap.  
\v 33 Nâ yatigâk a top topŋâ zen niknetâ dâp upapkât nâŋgâm ândiman. Nâ ninaŋgât nâŋgâm buŋâ. A doŋbep, zeŋgât nâŋgâm opman. Zen Kembugât siŋgi âlip nâŋgâm âlip upigât nep tuuman.   
\c 11  
\p
\v 1 Nâ Kristogât mâtâp lâŋman. Zen zo yatik orot mâmenâ ek nâŋgâm wâratkum ândibi.   
\s1 A ambân topniŋâ.  
\p
\v 2 Zen kut ŋâi ŋâi orâwan sot den dâzâŋgowan, zorat nâŋgâm lum upme. Zorat nâŋga âlip opmap.  
\v 3 Oi zi den ŋâi sa nâŋgânek. Kristo zâk agât kâukŋâ. Aŋâ ambângât kâukŋâ. Oi Anutu zâk Kristogât kâukŋâ.  
\v 4 Minduminduyân a ŋâi zâk kâuk pâkeŋâ tâi ninâu sâbap mo Anutugât den sâm muyagibap. Yatâ oi kembu patâŋâ aŋun upap.  
\v 5 Minduminduyân ambân ŋâi zâk kâuk pâke buŋ ândim ninâu sâbap mo Anutugât den sâm muyagibap. Zâk yatik oi apŋâ aŋun upap. Ambân yatâ zo, zâk ambân laŋ ândiândiŋ kâukziŋ sâmot mimiŋâ, zen yatâ aŋun upap.  
\v 6 Ambân ŋâi kâuk pâke mân pam ândei kâukŋâ mânâŋgât naŋgâne aŋun oi dâp upap. Ka ambân zo yatâ okŋaŋgâbigât aŋun opŋâ kâuk pâke pam ândibap.  
\v 7 Minduminduyân a zâk kâuk pâke mân pam ândibap. A, zâk neule âsakŋâ mariŋâ, Anutu, zâkkât holi tobat sot wikin yatâ. Ambân ko, zâk agât wikin.   
\p
\v 8 A, zâk ambângâren gâbâ mân muyageip. Ambânŋâ agâren gâbâ muyageip.  
\v 9 A, zâk ambângât opŋâ mân muyageip. Buŋâ. Ambân, zâk agât opŋâ muyageip.  
\v 10 Ambân, zâk agât ombeŋan ândiapkât kâuk kâpim ândibap. Yen ândei sumbem a ziŋ iknetâ bâliŋ opapkât sâsâŋ.   
\s1 A sot ambân, nen ârândâŋ Kembugât mâteŋan kinat.  
\p
\v 11 A, zâk zikŋik Kembugât mâteŋan mân kinbap. Ambân, zâk zikŋik Kembugât mâteŋan mân kinbap.  
\v 12 A ambân ârândâŋ kinbabot. Ambân, zâk agâren gâbâ muyageip. Zo yatik a nen ambân zeŋgâren gâbâ âsagimen. Nen sot kut ŋâi ŋâi zo Anutugâren gâbik gawen.   
\p
\v 13 Zen ziiŋak nâŋgâm iknek. Minduminduyân ambân ŋâi kâuk pâke buŋ ândim Anutugâren ninâu sâi dâp upap mo buŋâ?  
\v 14 Oi a ŋâi zâk kâuk sâmotŋâ kârep mem ândei ikne dâp upap mo buŋâ? Zorat topŋâ mârum siŋgi âlip mân mem ândiwe, zen zoren nâŋgâm ândiwe.  
\v 15 Oi ambân ŋâi kâuk sâmot ilimbam tâi ikne âlip opmap. Anutuŋâ kâuk sâmot ilimbam ziŋgâmap, zo kâuk pâkeziŋ. Kâuk sâmot ilimbamŋâ zo zâkkât neuleŋâ.  
\v 16 Ŋâi zâk den zi birâbâ sâm itâ nâŋgâbap. Zo birâbirâŋ, zo nen sot Anutugât kâmut nâmbutŋâ nen mân upmen.   
\s1 Korinti a zen nalem nem gulipmalip urâwe.  
\p
\v 17 Zen mindumŋâ kut ŋâi ziŋ upme, zorat nâŋga mân dâp oi girem dâzâŋguan. Zen âlip mân opŋâ bâliŋ op ândime.  
\v 18 Yesugât kâmut zen mindunetâ kâsâp muyagemap. Zen ziiŋak kâmutŋâ kâmutŋâ sâm kâsâpagome. Yatâ sâm dâtnone nâŋga perâkŋak yatâ uap.  
\v 19 Oi kâsâp zo yen buŋâ. Zeŋgâren gâbâ nâmbutŋandâ den siŋgi âlip mem kâtigie, zeŋgât topziŋ muyagibapkât âsagiap.  
\v 20 Ka zen nalem ninam mindumŋâ Kembugât nalem kâtik nem gulipmalip upme.  
\v 21 Nalem mem gamŋâ ziiŋâ kâsâpkum zikŋik zikŋik nime. Ŋâi zâk tepŋaŋgât opmap. Ŋâi zâk âkon buŋ nemap. Ŋâi zâk too waiŋ doŋbep nemŋâ um gulip opmap.  
\v 22 Wangât yatâ upme? Ziiŋ mirâ kârum ko yatâ upme? Zen nalem too ninâ sâm mirâziŋan nimbe. Zen wangât Anutugât kâmut zeŋgât nâŋgâne gigiŋ oi a kanpitâ sot nalem buŋ ândime, zen aŋun kwatziŋgâme? Zorat wan den dâzâŋgobâ? Nâ sâm âlip kwatziŋgâbat? Buŋâ. Nâ zirat mân sâm âlip kwatziŋâbat.   
\s1 Kembugât nalem niniŋ, zorat den.  
\p
\v 23 Nâ Kembugâren gâbâ den mewan, zo ziŋgâwan. Zo itâ. Kembu Yesu zâk Yudaŋâ tirâpzâŋgoi gâsuwe, zo mân âsageip, narâk zoren Yesu zâk arâpŋâ sot tap nalem meip.  
\v 24 Nalem ŋâi memŋâ sâiwap sâm namuŋ itâ sâip, “Zi sunumnâ. Zi zeŋgât siŋgi san. Nâgât nâŋgâm nalem zi itâ nem ândibi.”  
\v 25 Nalem ninetâ Yesuŋâ waiŋ too hâkop memŋâ itâ sâip, “Hâkop ziren târotâro irakŋaŋgât gilâmnâ taap. Gilâmnandâ narâk ziren târotâro irakŋâ âsageziŋgâbap. Nimbi dâp nâgât nâŋgâm yatik nem ândibi.”  
\v 26 Zen nalem sot too zo nimbi dâp Kembu moip, zorat siŋgi sâm muyagem ândine âburibap.   
\p
\v 27 Zorat ŋâi zâk mân orotŋâ opŋâ Kembugât nalem sot too, zo nimbap, zo nem gulipkum tosa mimbap.  
\v 28 Zorat nalem sot too zo ninâ sâm umziŋaŋgât topŋâ ek nâŋgâmŋâ Anutugâren sâm muyagemŋâ nimbi.  
\v 29 Ŋâi zâk Kembugât sunum egi yenŋâ oi nimbap, zâk hâuŋâ mimbap.  
\v 30 Zen zo yatâ gulip upmegât nâmbutŋâ lolot sot nâmbutŋâ sisi mâsek sot nâmbutŋâ mârum muwe.  
\v 31 Niŋak um topniŋ ek nâŋgâm kubigindâ sâi ko Kembuŋâ hâuŋâ mân niŋgâbap.  
\v 32 Ka gulip okŋaŋgindâ Kembuŋâ hâuŋâ niŋgâm kubikniŋgâmap. Um kâtik, zen sot tâmbetagobemgât op zo yatâ kubikniŋgâmap.   
\p
\v 33 Bukurâpnâ, zen nalem ninam mindum tatnetâ aksik gam naŋgânetâ ko topwkap nimbi.  
\v 34 Ŋâi zâk tepŋaŋgât okŋaŋgi zikŋâ mirin nalem nimbap. Zen mindum Kembugât nalem kâtik nem gulipkune hâuŋâ muyageziŋgâbapkât yatâ upi.  
\p Den nâmbutŋâ zo ninak gam dâzâŋgobat.   
\c 12  
\s1 Kaapumŋâ neŋgâren nep tuumap.  
\p
\v 1 Bukurâpnâ, Nen nep top top tuunat, zorat Kaapumŋâ imbaŋâ niŋgâmap. Zorat kwakpegât dâzâŋgua nâŋgânek.  
\v 2 Zen mârumŋan um kâtik ândine a ziŋ diiziŋgâne lopio diŋ buŋ, zâkkâren pâlâtâŋ op ândiwe. Zen lopiogât kembuniŋâ sâm kiŋ topŋan ândim gulipmalip op ândiwe.  
\v 3 Zorat torenŋâ ŋâi itâ sâm dâzâŋgua nâŋgânek. Ŋâi zâk Anutugât Kaapumŋâ mam okŋaŋgi dap op itâ sâbap? “Yesu, gâ sâm bâliŋ kwatgigan.” Oi ŋâi zâk Tirik Kaapumŋâ mam mân okŋaŋgi dap op itâ sâbap? “Yesu, zâk Kembu patâ.”   
\p
\v 4 Anutugât umâlepŋaŋgât op sâi Kaapumŋâ imbaŋâ niŋgi nep top top tuumen. Kaapum, zâk kânok.  
\v 5 Kore orotŋâ top top ziap, zo doŋbep. Nep mariŋâ, zo Kembu kânok.  
\v 6 Siŋgi âlipkât mâtâp topŋâ topŋâ ziap. Imbaŋâ mariŋâ Anutu kânok. Zâk imbaŋâ muyagem niŋgâmap.  
\v 7 Kembugât kâmurân nen ârândâŋ âlip ândinatkât Kaapum zâk a kânok kânok imbaŋâ muyagem niŋgâmap. Ŋâi zâk Kaapumŋâ mam okŋaŋgi kut ŋâi ŋâi âsagemap, zorat topŋaŋgât den nâŋgâm sâmap.  
\v 8 Ŋâi zâk Kaapumŋâ mam okŋaŋgi den nâŋgânâŋgâ zo sâmap. Nep zagât, zo mariŋâ Kaapum kânok.  
\v 9 Ŋâi zâk Kaapumŋak mam okŋaŋgi nâŋgâm pâlâtâŋ patâ op ândimap. Ŋâi zâk Kaapumŋak mam okŋaŋgi a sisi mâsek kubikziŋgâmap.  
\v 10 Oi ŋâi zâk sen mârât kulem tuubapkât imbaŋâ pindâmap. Ŋâi zâk Anutugâren gâbâ den mem sapsubapkât imbaŋâ pindâmap. Ŋâi zâk Kaapumŋâ imbaŋâ pindi den sot kut ŋâi ŋâi zorat topŋâ nâŋgâm kubik sapsumap. Zâk itâ sâmap, “Zo Kembugât Kaapumân gok.” Mo itâ sâmap, “Zo wâke sot Sataŋ, zeŋgâren gok. Zo bâliŋâ.” Ŋâi zâk siŋgi âlip den gându uŋakŋan sâbapkât imbaŋâ pindâmap. A ŋâi den gându uŋak zo nâŋgâm a dinniŋan melâŋbapkât imbaŋâ pindâmap.  
\v 11 Nep top top zo Kaapumŋak tuumap. Kaapum zâk zikŋak nâŋgâm nep zo mo zo a mariŋ dâp kâsâpkum niŋgâmap.   
\s1 Sâkniŋ ko kânok, kore mâman doŋbep.  
\p
\v 12 A nen sâkniŋandâ kânok, ka sâkkât kore mâman, zo doŋbep. Oi zen doŋbepŋâ mâpotnetâ sâk kânok uap. Oi Kristogât kâmut nen zo yatik.  
\v 13 Kaapum kânokŋak tooyân mâpotniŋgi kâmut kânogâk urâwen. Yuda a sot hân ŋâi gok, Kore a sot a kutâ, nen aksik Kaapum kânok zorigâk miwen. Kaapumŋâ umniŋan piksâm zimbapkât miwen.   
\p
\v 14 Oi sâkkât kore, zo kânok buŋâ. Zo doŋbep.  
\v 15 Oi ki zâk dap op itâ sâbap? “Nâ bet buŋâ. Nâ sâkkât torenŋâ mân uan.” Den yatâ sâmŋâ dap op sâk birâm zikŋik ândibap.  
\v 16 Mo kindap zâk dap op itâ sâbap? “Nâ sen buŋâ. Nâ sâkkât torenŋâ mân uan.” Yatâ sâmŋâ dap op sâk birâm zikŋik ândibap.  
\v 17 Sâgân sinniŋâ zei sâi ko sâkŋâ kindap kârubap. Mo sâgân kindabâk zine sâi sâŋgân kârubap.  
\v 18 Anutu zâkŋâ yatâ nâŋgi zeipkât sâkkât kore nep top top sâm ziŋgip.  
\v 19 Sâkkât kore mâman zen nepziŋ kânok oi sâi sâk zâk bâliŋ opŋâ buŋ opap.  
\v 20 Zi ko kore mâman doŋbep, ka sâk ko kânok.   
\p
\v 21 Senŋâ dap op bet itâ dukubap? “Nâ gâ buŋik âlip ândibat.” Mo kâukŋâ dap op ki itâ dâzâkobap? “Nâ zet buŋâ âlip ândibat.”  
\v 22 Yatâ mân ziap. Sâkninaŋgât torerâpŋâ lolotŋâ zen buŋ utne sâi âlip mân ândibem.  
\v 23 Oi sâkniŋaŋgât torerâpŋâ gigiŋâ ziŋâ galem otziŋgâmen. Oi sâkniŋaŋgât torerâpŋâ mân igikŋâ zo ekap zâŋgoindâ âlipŋâ yatâ ândime.  
\v 24 Sâkniŋ torerâpŋâ muyap zime, zo yatâ neule mân pam ândimen. Oi Anutuŋâ sâk muyagem torerâp nâmbutŋâ gigiŋâ zen nep patâ sâm ziŋgip.  
\v 25 Zo sâkniŋaŋgât torerâp kâsa mân op kore oraŋgâm ândibigât yatâ oip.  
\v 26 Zorat torenŋâ ŋâiŋâ sâknam nâŋgi nâmbutŋâ, zen ârândâŋ nâŋgâbi. Mo ŋâiŋâ sâtâre oi nâmbutŋâ zen yatik sâtâre op naŋgâbi.   
\s1 Nep a topŋâ topŋâ ândie.  
\p
\v 27 Zen aksik patâ mâpotne Kristogât kâmut ue. Nep top top tuume, zo ko zen kâmut kânok ue. Zen Kristogât sâk bonŋâ yatâ ue. Kristo zâk kâukziŋ ândiap. Oi zikŋik zikŋik sâkŋaŋgât kore mâman ue.  
\v 28 Oi Anutu zâk kâmut gakârâpŋâ, neŋgâren a itâ nâmbarip. Aposolo gâsum sâlâpnâŋgoip. Ombeŋan Anutugâren gâbâ den mem sâsâŋ a. Ombeŋan den siŋgi âlip kwâkâm ziŋgâziŋgâŋ a. A sisi mâsek kubikziŋgâziŋgâŋ, berân mâme a sot a sâtŋâ, oi a den gându mârâtŋan sâsâŋ. Zo yatâ nâmbarip.  
\v 29 Nen Aposoloyâk nâmbarip? Mo nen aksik Propete a mo kwâkâm ziŋgâziŋgâŋ a nâmbarip? Nen aksik sen mârât tuutuuŋaŋgât imbaŋâ niŋgip? Zo yatâ buŋâ.  
\v 30 Nen aksik patâ sisi mâsek kubikkubikŋaŋgât imbaŋâ niŋgip? Mo den gându uŋakŋan sânatkât imbaŋâ niŋgip sot den zo nâŋgâm melâŋnatkât imbaŋâ niŋgip? Yatâ buŋâ.  
\v 31 Zorat itâ sa nâŋgânek. Zen Kaapumgât imbaŋan Yesugât kâmut mem kâtikŋan kwatziŋgânam op nep tuubi. Nep top top zorat san. Zi ko nep zo tuubigât nâŋâ mâtâp âlipŋâ ŋâi, zorat dâzâŋgua nâŋgânek.   
\c 13  
\s1 Umniŋandâ mân gâsâyagom nep âlip tuugindâ mân dâp upap.  
\p
\v 1 Nâ Kaapum imbaŋâŋan a gânduyân mo sumbem a zeŋgât gânduyân Kembugât den sâbam ua umnandâ bukurâpnâ mân gâsâzâŋgobap zo ko sa lâmun kâmam yatâ den kwamitŋik opap.  
\v 2 Nâ Propete op ândim kut ŋâi ŋâi âsagemap, zorat topŋâ nâŋgâbam sot siŋgi âlipkât topŋâ nâŋgâm kwâtâtebam oi bakŋâ sa âbâŋgubapkât zorat nâŋgâm pâlâtâŋ imbaŋâ zemnigi sâi ko umnandâ bukurâpnâ mân gâsâzâŋgobap, zo ko nâ a yenŋâ opam.  
\v 3 Oi kut ŋâi ŋâiŋâ zemnigap, zo a kanpitâ ziŋgâm naŋgâm sâknâ bira kârâpkât siŋgi opap, oi umnandâ bukurâpnâ mân gâsuziŋgâbap zo ko nâ a yenŋâ op naŋgâbat. Kut ŋâi ŋâi zo ua sâi zorâŋâ âlipŋan mân kwatnibap.   
\s1 Buku opŋâ mâtâp âlipŋâ lâŋnat.  
\p
\v 4 Ŋâi zâk umŋandâ bukurâpŋâ gâsuziŋgâmapŋâ lumbeŋâ ândibap. Bukurâpŋâ, zen kuk mân otziŋgâbap. Zâk sâk mâme mo zâizâiŋ mân upap.  
\v 5 Kut ŋâi mân orotŋâ zo mân upap. A zo zikŋâ kutŋâ mân mem zaatpap. Um kâlak buŋâ. A zeŋgât tosa mân mem ândibap.  
\v 6 Bâliŋandâ laŋ kâri umbâlâ upap. Oi den bonŋandâ laŋ kâri zorat umâlep upap.  
\v 7 A umŋandâ bukurâpŋâ gâsâzâŋgomap, zâkŋâ bukurâp zeŋgât nâŋgi zâizâiŋ opmap. Oi bukurâpŋâ ziŋ kulem bâliŋâ okŋaŋgâne mân lorebap. Oi sâknam sot kut ŋâi ŋâi bâliŋâ zo zâkkâren muyagei mân lorem kâtigem kinbap. Anutuŋâ gâtâm tânnâŋgobap, zorat umâlip op mambât ândibap.   
\s1 Buku orotŋâ, zorâŋ mân buŋ upap.  
\p
\v 8 Umŋâ buku orotŋâ, zo mân buŋ upap. Ka Kembugât den sâsâŋ, zo buŋ upap. Oi den gându ŋâin ŋâin sâsâŋ, zo buŋ upap. Den topŋâ nâŋgânâŋgâŋ, zo buŋ upap.  
\v 9 Zo itâgât. Hânân zi ândien, zorat op ko torenŋik nâŋgâmen. Zorat op ko den sâmen, zo torenŋik opmap.  
\v 10 Gâtâm hângât narâkŋâ âkâbabân bonŋâ muyagei orot mâmeniŋ kwakŋâ, zo buŋ op naŋgâbap.  
\v 11 Nâ katep ândiwanân katep den sâwan. Oi katep um yatâ nâŋgâm ândiwan. Bet ko lâmbatŋâ a opŋâ katep nâŋgânâŋgâŋ, zo birâwan.  
\v 12 Narâk ziren kut ŋâi ŋâi ikmen, zo tooyân egindâ gâutgâut opmap, zo yatâ. Gâtâm ko bonŋâ ek nâŋgânat. Narâk ziren torenŋik nâŋgan. Gâtâm bonŋâ ek nâŋgâbat. Anutuŋâ nek nâŋgâmap, zo yatâ ek nâŋgâbat.   
\p
\v 13 Zinziŋ kâtik zimbi, zo nâŋgâm pâlâtâŋ, um bâbâlaŋ op mambât ândiândiŋ sot umŋâ gâsâyagom buku orotŋâ, zen karâmbut. Buku orotŋâ, zo patâziŋâ uap.   
\c 14  
\s1 Anutugât den sâm muyamuyagiŋ, zorâŋâ nep patâ.  
\p
\v 1 Zen umziŋandâ gâsâyagom ândibigât kâtigibi. Kaapumŋâ nep top top niŋgâmap, zo tuunam kâtigibi. Anutugât den sâsâŋ nep, zorat nâŋgâne zâizâiŋ upap.  
\v 2 Ŋâi zâk den gându uŋakŋan sâmap, zo a mân dâzâŋgom Anutu dukumap. Zâk Kaapumŋâ mam okŋaŋgi den gându uŋakŋan sâi a zen kwakme.  
\v 3 Ka ŋâiŋâ a denân Kembugât den sâm muyagemapŋâ a kâtigibigât betziŋan mimbap. Zen um bâbâlaŋ upigât dâzâŋgomap.  
\v 4 Ŋâi zâk den gându uŋakŋan sâmapŋâ zik umŋâ Kembu sot pâlâtâŋ op kâtigibapkât sâmap. Ka ŋâi zâk a kâmut zeŋgât mâteziŋan Kembugât den muyap sâm muyagemapŋâ kâmut ziŋ siŋgi âlibân kâtigibigât sâmap.  
\v 5 Zen aksik patâ den gându uŋakŋan sâne nâŋga âlip upap. Ka Anutugât den a denân muyap sâm muyagine nâŋga âlip ŋâi upap. A ŋâi zâk Kembugât den muyabâk sâm muyagemap, zâk den gându uŋakŋan sâmap, zo walâbap. A ŋâi minduminduyân den gându uŋakŋan sâmŋâ melâŋ a denân dâzâŋgoi âlip upap. Zâk yatâ opŋâ Kembugât den muyap dâzâŋgomap, zo yatâ upap. Yesugât kâmut zen Kembugât den nâŋgâm âlip upigât otnigi yatâ san.  
\v 6 Bukurâp, nâ zeŋgâren gam den gându unakŋan den sâm dâzâŋgom dap op betziŋan mimbat. Nâ Anutugâren gâbâ den ŋâi mân mem ga muyap dâzâŋgobat, zo dap op betziŋan mimbap? Nâ nâŋgânâŋgâ den mo sâm kwâkâziŋgâziŋgâŋ den mo Kembugât den ŋâi mân mem ga dâzâŋgobat, zo dap op betziŋan mimbap?   
\s1 Kembugât den ekapŋoot mân sâbi.  
\p
\v 7 Kut ŋâi yenŋâ kâmam sot uluwet zo kune diŋâ muyap mân sâi dap op nâŋgâbi.  
\v 8 Mo lâmun waatne kwamitŋâ muyap mân sâi dap opŋâ kâmbamgât kut ŋâi kubikŋâ âi pâiziŋgâbi?  
\v 9 Oi zen yatik gându uŋakŋan den ekapkum sâne a nâmbutŋâ dap op nâŋgâbi? Dinziŋâ zo yenŋan âibap.  
\v 10 Hân dâp a den gându top top zem ariap. Mâirâp ziiŋak dinziŋâ zo nâŋgâme.  
\v 11 A ŋâiŋâ den gându ŋâi sâi nâŋga kwakmak upap. Den zorat mariŋandâ nâgât nâŋgi kamân ŋâi gok upap. Oi nâ yatik zâkkât nâŋga zâk kamân ŋâin gokŋâ upap.  
\v 12 Oi zeŋgâren topŋâ yatik ziap. Kaapumgât imbaŋâ zeŋgâren muyagibapkât nâŋgâm sâme. Zo âlipŋâ. Ka nâ itâ sa nâŋgânek. Zen Kaapumgâren gâbâ imbaŋâ mem Yesugât kâmut mem kâtikŋan kwatziŋgâbigât otziŋgi ândibi.   
\p
\v 13 Zorat den gându uŋakŋan den sâbapkât imbaŋâ zemŋâŋgap, zâk den zorat topŋâ nâŋgâm mâburibapkât imbaŋâ zorat Kembugâren ninâu sâi bekŋan mimbap.  
\v 14 Nâ den gându uŋakŋan ninâu sâbat, zo ko um dâpnandâ upap. Oi nâŋgânâŋgânâ zo mân nâŋgâm kubiksa yen zimbap.  
\v 15 Zorat nâ dap upat? Itâ upat. Nâ um dâpnandâ ninâu sâbat sot nâŋgânâŋgânandâ nâŋgâm lâunandâ ninâu sâm sapsuga âlip upap. Um dâpnandâ kep mimbat sot nâŋgânâŋgânandâ nâŋgâm simbitkum kep mimbat.  
\v 16 Gâ um dâpkandâ den gându uŋakŋanâk Kembugâren sâiwap sâna a kândâtŋan gokŋâ diŋgâ mân nâŋgâmŋâ dap op perâkŋak sâbap?  
\v 17 Gâ sâtâre den bonŋâ zo sâban. Oi a zorâŋ kwagi dap dap yatâ oi zorâŋâ tângubap?  
\v 18 Zen den gându uŋakŋan sâne nâ walâziŋgâm sâman. Zorat Anutu sâiwap sâm dukuman.  
\v 19 Ka nâ itâ sa nâŋgânek. Den gându uŋakŋan sâsâŋaŋgât nâŋga bon oi sâi minduminduyân den gându uŋakŋan den kârep patâ sâbâ sâm sâbam. Nâ zorat nâŋga giap. Ka Kembugâren den memŋâ minduminduyân muyap sâm muyagigiŋ, zorat nâŋga zariap.   
\s1 Kembugât den âragunam katep tobat mân upi.  
\p
\v 20 Bukurâpnâ, den nâŋgâm kubikkubikŋaŋgât nâŋgânâŋgâziŋandâ katep yatâ mân upi. Nâŋgânâŋgâziŋandâ lâmbatlâmbatŋâ zeŋgât dâp upap. Bâliŋâ nâŋgâbi, zo ko umziŋândâ katep mâik yatâ upap.  
\v 21 Mârumŋan Yuda a ziŋ um kâtik ândine Kembuŋâ den ŋâi itâ sâip. Zen zo Kembugât gurumin den ekabân kulemgune ziap,  
\q1 “Kembu zâk itâ sap, ‘Nâ hân ŋâin gokŋâ sâŋgonzâŋgua kâmut zi zeŋgâren gam den gându ŋâin ŋâin nâgât den dâzâŋgone laŋ mân nâŋgâbi.’”   
\p
\v 22 Oi zorat torenŋâ sâbâ. Gându uŋakŋan den sâsâŋ, zo top lâkulâku ŋâi uap. Oi zo Yesugât kâmut zeŋgât siŋgi mân uap. Zo um kâtik zeŋgât siŋgi. Oi Anutugâren gâbâ den mem muyapŋâ sâm muyamuyagiŋ, zo top lâkulâku ŋâi uap. Zo a um kâtik zeŋgât siŋgi buŋâ. Zo Yesugât kâmut zeŋgât siŋgi.   
\p
\v 23 Yesugât kâmut zen aksik mindum aksik gându uŋakŋan den sâne sâi a yenŋâ, a um kâtik zâk ziŋgitŋâ sâbe, “Um gulip otziŋgap.”  
\v 24-25 Um kâtik ziŋ ziŋgitŋâ sâi zorat nâŋgâne Kembugât top lâkulâku ŋâi mân opap. Yesugât kâmut mindumŋâ Anutugât den muyap sâm muyagem tatne a yenŋâ, um kâtik ŋâi zeŋgâren gam den sâbi, zo nâŋgâbap zo ko aksik umŋaŋgât topŋâ sâm muyagine den zo umŋan giari umŋâ melâŋbap. Oi umŋan kut ŋâi ŋâi tik zemap, zo muyagei umŋâ melâŋi hânân gei pindiŋsâm zem Anutu mâpâsem itâ sâbap, “Anutu zâk perâkŋak zen sot ândiap.”   
\s1 Bet bâsaŋ mân mindubi.  
\p
\v 26 Bukurâp, zorat dap dap? Zen mindunâ sâm um bet bâsaŋ mân gabi. Ŋâi zâk sâtâre kep ŋâi mem gâbap. Ŋâi zâk kwâkâm ziŋgâziŋgâŋ den mem gâbap. Ŋâi zâk Anutugât den uŋakŋâ. Ŋâi zâk den gându uŋakŋan sâbâ sâm sâbap. Ŋâi zâk den gându uŋakŋâ zorat top sâsâŋ sâbâ sâm sâbap. Zo Kembugât den laŋ kârâbapkât upi.  
\v 27 Den gându uŋakŋan den sânâ sâm doŋbepŋâ buŋâ, zagât mo karâmbutŋâ sâbi. Doŋbepŋâ mân walâm sâbi. Oi zikŋik zikŋik sâne a kânokŋâ mâburem topŋâ sâbap.  
\v 28 Ka mâbumâbure a ŋâi mân tâi ko minduminduyân den gându uŋakŋan mân sâbi. Ŋâi zâk sâbâ sâm zâk zikŋik Anutugâren sâbap.  
\v 29 Anutugât den muyap sâsâŋ, zo a zagâtŋâ mo karâmbutŋâ sâbi. Oi nâmbutŋâ zen den zo nâŋgâm sâlâpkum sâbi.  
\v 30 Ŋâi zâk tâi Kaapumŋâ umŋan den pâi sâbam oi a den kândom sâbap, zo birâbap.  
\v 31 Anutugât den sâm muyamuyagiŋ zo utnâ sâm upi. A ŋâiŋon sâm naŋgâm ge tâi a ŋâigoot sâm dâzâŋgobap. Sâm mânâŋgât dâzâŋgobi, zorâŋ âlip upap. Oi sâne a nâmbutŋâ ziŋ nâŋgâm umziŋ bâbâlaŋ upap.  
\v 32 Anutugât den sâsâŋ a zen Kaapumgât den sânam otziŋgi sâbi. Mân sânam otziŋgi birâbi.  
\v 33 Anutu zâk gulipmalipkât Anutuŋâ buŋâ. Zâk lumbeŋan orotŋaŋgât Anutu. Anutu kânok, diŋâ kânok. A kânokŋak pâtârâŋâk sâbap. Ambân zen minduminduyân den hiriŋsâm tapi.   
\p
\v 34 Yesugât kâmut kamân dâp zen mindum ambân zen hiriŋsâm tapme. Korinti zen zo yatik utne dâp upap. Ambân zen yatâ opŋâ gigiŋâ ândibigât neŋgât orotŋâ yatâ ziap. Oi zo yatik Kembugât gurumin denân ziap.  
\v 35 Ambân zen den ŋâi mâsikâm nâŋgânam mirâziŋan âi arâpziŋ mâsikâziŋgâbi. Ambân ŋâiŋâ minduminduyân den sâi aŋunŋoot upap.  
\v 36 Korinti a zen zâizâiŋ upme, zeŋgât sa nâŋgânek. Zen dap nâŋge? Anutugât denŋâ zeŋgâren topkwap muyageip, mo zen ziiŋik nâŋgâwe?   
\p
\v 37 Zeŋgâren gâbâ ŋâiŋâ zikŋaŋgât nâŋgi Propete mo a Kaapumŋoot upap zo ko den kulemgum ziŋgan, zo Kembugât sâtkât kulemguan, yatâ nâŋgâbap.  
\v 38 Ŋâi zâk den zi nâŋgi bon mân upap, zo zâkkât nâŋgindâ Anutugât den sâsâŋ a mân upap.  
\v 39 Zorat bukurâpnâ itâ sa nâŋgânek. Zen Anutugât den muyap sapsusuŋ, zorat kâtigibi. Den gându uŋakŋan sâsâŋ, zorat pâke mân kwapi.  
\v 40 Minduminduziŋan gulipmalip mân op, orotŋigâk utnetâ a nâmbutŋâ ziŋ ziŋgitnetâ dâp upap.   
\c 15  
\s1 Yesu zâk mumuŋan gâbâ zaatŋâ arâpŋâ zeŋgâren muyageziŋgip.  
\p
\v 1-2 Bukurâpnâ, siŋgi âlip den dâzâŋgua nâŋgâwe. Oi zo mem ândime. Siŋgi âlip kwâkâm ziŋgâwan, zo yatik mem ândie oi ko âlip kubikziŋgâbap. Mo dap nâŋge? Siŋgi âlip dâŋ mân mem ândinetâ umziŋan bonŋâ mân âsageziŋgâbap?   
\p
\v 3 Zen siŋgi âlip nâŋgâm ândibigât dâzâŋgua nâŋgânek. Siŋgi âlip nâŋgâwan, zo dâzâŋgowan. Zorat kâukŋâ itâ sâm dâzâŋgowan. Kembu Yesu, zâk den siŋgi Kembugât ekabân ziap, zorat dâp opŋâ bâliŋaŋgât suup mem moip.  
\v 4 Oi Kembugât ekabân den ziap, zorat dâp Yesu hangoitâ zei sirâm karâmbuŋan Anutuŋâ mâŋgei zaarip.  
\v 5 Zaatŋâ Peterogâren muyageip. Zobâ arâpŋâ nâmbutŋâ zeŋgâren muyageip.  
\v 6 Oi Yesugât kâmut teŋgâŋâ 5 tausen walip, zo mindum tatne muyagei igâwe. Zeŋgâren gâbâ doŋbepŋâ tok gwâlâ ândie. Oi nâmbutŋâ muwe.  
\v 7 Oi Yakobogâren muyageip. Oi Aposolo aksik zeŋgâren muyageziŋgi igâwe.   
\p
\v 8 Paulo nâ zeŋgât teŋgâyân mân ândiwan. Iraborâk gâsum sâlâpnogi nep a orâwan. Nâ bet, katep mân kubikaŋgâm âsageip yatâ nâ laŋ nâgâren muyagei egâwan. Aposolo ziŋâ kot ninetâ mân dâp uap.  
\v 9 Nâ Aposolo nâmbutŋâ zeŋgât ombeziŋan. Nâ Anutugât a ambân kâmut zâŋgom gâwan, zorat Aposolo kot ninetâ mân dâp uap.  
\v 10 Nâ Aposolo orâwan, zo Anutuŋâ um lâklâk otnim tânnogi Aposolo op ândian. Oi zâkŋak tânnogi zorâŋâ nâgâren bon buŋ mân oip. Buŋâ. Aposolo nâmbutŋâ zen nep tuune walâziŋgâm sâknam nep tuum kâtigewan. Oi zo Anutuŋâ tânnogip, zorâŋâ mem kâtikŋan kwatnigi siŋgi âlipkât nep tuum kâtigeman.  
\v 11 Nâ orâwan sot ziŋ urâwe, zorat mân sâbat. Yesu moip sot zaarip, zorat siŋgi sâm den siŋgi âlip sâm muyagimen. Oi Korinti a zen yatik mem ândie.   
\s1 Yesu zâk mumuŋan gâbâ zaaripkât zaatnat.  
\p
\v 12 Yesu mumuŋan gâbâ zaarip. Den yatâ sâm dâzâŋgoindâ wangât zeŋgâren gâbâ nâmbutŋandâ mumuŋan gâbâ zaatzaat, zo mân ziap sâme?  
\v 13 Mumuŋan gâbâ zaatzaat, zo kwâimbâmŋâ Yesu mumuŋan gâbâ zaarip, zo kwâimbâbi.  
\v 14 Oi Kristo mumuŋan gâbâ mân zaarip sâi ko den sâmen, zo bon buŋ opap. Oi nâŋgâm pâlâtâŋziŋ zo yatik bon buŋ opap.  
\v 15 Oi zorik buŋâ. Nen Anutugât itâ sâwen, “Zâkŋâ Kristo mumuŋan gâbâ mâŋgei zaarip.” Oi mumuŋan gâbâ zaatzaat mân zei sâi ko Anutuŋâ Kristo mân mâŋgei zaarip opap. Zorat den sâwen, zo Anutugât den târârak mân sâm sarâ sâbem.  
\v 16 A mumuŋan gâbâ zaatzaatŋâ mân zei sâi ko Kristo mumuŋan gâbâ mân zaarip opap.  
\v 17 Kristo mân zaari sâi nâŋgâm pâlâtâŋziŋ yenŋâ opap. Oi tosaziŋ tok zemziŋgâbap.  
\v 18 Oi Kristo nâŋgâm pâlâtâŋ kwap muwe, zen tâmbetagowe yatâ opap.  
\v 19 Nen hânân narâk ziren Kristo nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâmen, zorat bonŋâ mârum miwen sot sumbemân mân mimbem sâi ko umbâlâ patâ muyagebap.   
\s1 Mumuŋan gâbâ zaatzaat, zo teŋgâyâk zaatnat.  
\p
\v 20 Kristo, zâk perâkŋak mumuŋan gâbâ zaarip. Zâk a mumuŋâ kândom otziŋgâm zaat ândiap.  
\v 21 Zo itâgât. A ŋâiŋâ mumuŋâ topkwapniŋgip. Zo yatik a ŋâiŋâ mumuŋan gâbâ zaatzaat, zo topkwapniŋgip.  
\v 22 Nen aksik Adamgât kiurâp opŋâ munat. Zo yatik Kristo sot târotâroniŋ ziapkât zaat naŋgânat.  
\v 23 Oi teŋgâŋâ sâi ziap, zo yatik zaatnat. Kândom Kristo mumuŋan gâbâ zaarip. Oi Kristo âburem takâbap, narâk zoren zâkkât siŋgi a nen zaatnat.   
\p
\v 24 Âkââkâŋ narâkŋan Kristo zâk a kutâ sot zâizâiŋ sot imbaŋâziŋoot aksik mem gei kwatziŋgâm kembu nepŋâ zo Anutugât bikŋan pâi narâkŋâ âkâbap.  
\v 25 Kembu Yesu, zâk kembu nep tuum kâsarâpŋâ kiŋ gobetŋan kâbakŋeziŋgâm naŋgâm nepŋâ tuum naŋgâbap.  
\v 26 Kâsaŋâ boiŋâ tâmbetkubap, zo mumuŋâ. Mumuŋâ zo buŋ upap.  
\v 27 Anutuŋâ a sot kut ŋâi ŋâi aksik Kristogât gigiŋâ zâmbarip. Zorat Kembugât ekabân den ŋâi itâ ziap,  
\q1 “Anutuŋâ a sot kut ŋâi ŋâi aksik mem ge kiŋaŋgât gobetŋan kwatziŋgi mân walâbe yatâ.”  
\p Den zo nâŋgindâ Anutuŋâ nâŋgi Kristogât ombeŋan gigiŋâ upapkât mân sâip.  
\v 28 Nanŋâ zâk a sot kut ŋâi ŋâi nen mem gei kwatniŋgâmŋâ Anutu Ibâŋaŋgât ombeŋan op ândibap. Yatâ oi ko Anutu zikŋak a sot kut ŋâi ŋâi neŋgât kembu patâniŋ op ândibap.   
\s1 Mumuŋan gâbâ zaatzaat mân zei sâi ko bâliŋ upem.  
\p
\v 29 Korinti a zeŋgâren a nâmbutŋandâ a mumuŋâ zeŋgât op too saŋgonme. Zo mumuŋan gâbâ zaatzaat mân zei sâi dap dabân yatâ upe?  
\v 30 Oi nen ko wangât sâknam kwâkŋan ândiwenŋâ ândim gen?  
\v 31 Bukurâpnâ, Zen Kembuniŋâ Yesu Kristo sot pâlâtâŋ op ândie, zorat sâtâre op itâ san. Nâ sirâm dâp mumuŋandâ mâte otnigi ândian.  
\v 32 Den sumbuŋâ sa nâŋgânek. Nâ Epeso kamânân zi bâu ulin zen sot agowan. Ka mumuŋan gâbâ zaatzaat mân zei sâi ko wan bonŋâ membam? Den zo sumbuŋâ san. Mumuŋan gâbâ zaatzaat mân zei sâi ko itâ sa dâp opap, “Mukan munat. Zorat mân nâŋgânâŋgâ op itârâŋ sii nalem om nem sâtâre utnâ.” Nâ sa nâŋgânek. Zen yatâ mân nâŋgâbi.   
\p
\v 33 Zen umziŋ mân kâitkubi. Zeŋgâren gâbâ a ŋâi a laŋ ândiândiŋâ zeŋgâren pâlâtâŋ upap zo ko orot mâme âlipŋâ zo gulipkubap.  
\v 34 Zen umziŋ kubikŋâ ândiândi bâliŋâ birâbi. Zeŋgâren gâbâ a nâmbutŋandâ Anutu kândâtkume. Zo nâŋgâm aŋun upigât dâzâŋguan.   
\s1 Zaatzaat top top zaatnat.  
\p
\v 35 Nâmbutŋandâ itâ sâbi? “A mumuŋâ zen dap op zaatpi? Sâkziŋ tobat dap op muyagibi?”  
\v 36 Korinti a zen kwakmak a. Zen nebân kut ŋâi kendâme, zo yen mân zaatmap. Keetŋâ zo pane kâmŋâ âlip taki keetŋâ zo alâgem buŋ opmap.  
\v 37 Zen keetŋâ kendâme, zo ŋâi. Bonŋâ ko ŋâi. Keetŋik kendâme. Segoŋ mo kut ŋâi kendâne kâmŋâ sot bonŋâ bet takâmap.  
\v 38 Oi Anutu zâk nâŋgâm kwâtâtemŋâ sâm pindip, bonŋâ yatik takâmap. Keet dâpŋan bonŋâ tobât ŋâi ŋâi âsagemap.  
\v 39 Zo yatik sâkkât topŋâ kânok mân ziap. A neŋgât sunum, zo ŋâi. Bâu zuu zeŋgât sunum, zo ŋâi. Saru zuu zeŋgât sunum, zo ŋâi.  
\v 40 Oi sumbem a, zen sâkziŋ tobât ŋâi. Hân a, nen sâkniŋ tobat ŋâi. Sumbem a zeŋgât neule, zo ŋâi. A neŋgât neule, zo ŋâi.  
\v 41 Mirâsiŋ, zâk âsakŋâ tobatŋâ ŋâi. Kâin, zâk âsakŋâ tobatŋâ ŋâi. Sâŋgelak, zen âsakziŋâ tobatŋâ ŋâi. Oi sâŋgelak âsakziŋ tobatŋâ kânok buŋâ. Tobatziŋ ŋâi ŋâi zem ariap.   
\p
\v 42 Mumuŋan gâbâ zaatzaat, zorat topŋâ yatâ. Hân sâk, zo hangubi, zâk buŋ upapkât siŋgi. Zaatpap, zorâŋ mân buŋ upap.  
\v 43 Hân sâk hangume, zo bon buŋâ. Zo yenŋâ. Zaatpap, zo bonŋâ sot âsakŋâ neuleŋoot. Hân sâk hangume, zo lolotŋâ. Zaatpap, zo imbaŋâŋoot.  
\v 44 Hanguguŋandâ hân sâk sot. Zaatzaatŋandâ sumbem sâk sot. Hân sâk ziap, yatik sumbem sâk ziap.   
\s1 A saŋgiŋâ Adam sot a uŋakŋâ Kristo.  
\p
\v 45 Kembugât ekabân den ŋâi itâ kulemgune ziap,  
\q1 “A kândom muyageip, Adam, zâk um dâpŋoot op zaat ândeip. A bet muyageip, zâk ko Kaapum sot ândiândi mariŋâ op ândiap.”   
\p
\v 46 Sumbemân gâbâ gok, zâk kândom hânân ge mân ândiap. Hânân gokŋâ zorâŋâ kândom hânân ândeip. Sumbemân gok, zâk bet ge ândeip.  
\v 47 A kândom muyageip, zâk Anutuŋâ hânŋâ tuugip, zorat hân a oip. A bet muyageip, zâk sumbemân gokŋâ.  
\v 48 Anutuŋâ hân memŋâ Adam tuugip. Zâkkât kiurâpŋâ nen yatik hânân gokŋâ muyageniŋgâniŋgâŋ. Sumbemân gokŋâ a ândiap, yatik sumbemgât siŋgi op ândinat.  
\v 49 Nen hânân gokŋâ tobat urâwen, zo yatik sumbemân gokŋâ, zâkkât tobat minat.   
\s1 Yesuŋâ taki sumbem sâk minat.  
\p
\v 50 Bukurâpnâ, den ŋâi zitâ sa nâŋgânek. Hân sâk zirâŋâ Anutu um topŋan, sumbemân mân zâi ândibap. Alâalâgiŋ zo ziŋziŋ kâtikŋâ mân zimbap.   
\p
\v 51 Nâŋgânek. Den ŋâi tik zeip, zo sapsum ziŋgâbâ. Nen mân mom naŋgindâ Kembu Yesuŋâ taki tobatniŋ ŋâi op hâukwâtnat.  
\v 52 Lâmun diŋ sâi kegâk, sinniŋâ kwilitikpamen yatâ, tobat ŋâi utnat. Lâmun diŋ sâi mumuŋandâ zaatŋâ ândiândi kâtik ândibigât sâkziŋ hâukwapi. Oi gwâlâ ândinatŋâ hâukwap tobat ŋâi utnat.  
\v 53 Sâkŋâ lolot, zinziŋ kâtik buŋ, zi ândiândi kâtik hâmbâ yatâ gwagori geibap. Mumuŋaŋgât siŋgiŋâ ândiândi kâtik gwagori geibap.  
\v 54 Yatâ âsagei ko den itâ kulemgune ziap, zo kâtigibap,  
\q1 “Kembuŋâ mumuŋaŋgât imbaŋâ koi geip.  
\v 55 ‘O mumu, gâ imbaŋâgâ ikâ? Mumu, gâ nâŋgobangât imbaŋâgâ ikâ taap?’”   
\p
\v 56 Mumuŋandâ nâŋgobapkât bâliŋandâ imbaŋâ pindâmap. Oi Kembugât gurumin denŋâ bâliŋâ imbaŋâ pindi gwâlanteŋsâmap.  
\v 57 Ka mumuŋandâ mân kembu otniŋgâm ândibapkât Anutu sâtâre okŋaŋgânat. Anutuŋâ Yesu Kristo sâŋgongoi gem tânnâŋgoi ândiândi kâtik muyagien. Zorat sâm âlip kwâkŋaŋgânat.   
\p
\v 58 Zorat op ko bukurâp, zen kâtigem kinbi. Âsâbâŋ Kembugât nep tuum kâtigibi. Itâ nâŋgâm tuubi, “Kembugât opŋâ nep tuugindâ bon buŋ mân upap.”   
\c 16  
\s1 Yerusalem zeŋgât siŋgi kât mindubigât sâip.  
\p
\v 1 Kembugât siŋgi a zeŋgât kât mindunam Galata hânân a kâmutŋâ kâmutŋâ dâzâŋgowan. Zo yatik upi.  
\v 2 Kendon dâp kât tatziŋgap dâp mirin panetâ tâpap. Yatâ op ândine nâ zeŋgâren ga kâtkât diŋâ mân sâm kârubi.  
\v 3 Nâ zeŋgâren ga a nâŋgâziŋgâne âlip oi zo ekap ziŋgâm sâŋgonzâŋgua kât zo mem Yerusalem kamânân âibi.  
\v 4 Mo nâŋga âlip oi ninoot ârândâŋ âinat.   
\s1 Paulo zâk Korinti zeŋgâren âibam narâkŋâ ziŋgip.  
\p
\v 5 Nâ Makedonia hânân âi walâm zeŋgâren gâbat. Makedonia hânân narâk kârep mân ândibat. Yen walâbat.  
\v 6 Korinti zeŋgâren gam tâtat mâme upat motŋâi. Zen sot ândia map narâkŋâ âkâbap. Oi ziŋâ mâtâpkât betnan mine zoren mo zoren âibat.  
\v 7 Nâ narâk ziren yen ga ziŋgit zâmban âibatkât mân otnigap. Zorat Kembuŋâ nâŋgi âlip oi zeŋgâren gam mâik ŋâi tâpatkât san.  
\v 8 Nâ narâk ziren Epeso kamânân ândia Pentekos kendon âkâbap.  
\v 9 Ziren Kembuŋâ mâtâp patâ mem pâi nep patâ muyagei ziap. Oi siŋgi âlipkât a kâsa doŋbep ândie.   
\p
\v 10-11 Timoteo zâk zeŋgâren gâi buku okŋaŋgâne keŋgât mân op ândibap. Nâ Kembugât nep tuuman, yatik tuumap. Zorat zâkkât nâŋgâne mân gibap. Mulun galemgum sâŋgongune um lumbe op nâgâren gâbap. Nâ zâk sot buku nâmbutŋâ zen ârândâŋ gâbigât mambât ândian.   
\p
\v 12 Bukuniŋâ Apolo, zâk bukurâp nâmbutŋâ, zen sot zeŋgâren gâbâpkât dukum sâŋgongua mân bâbâlaŋ oip. Narâk ziren buŋâ, narâk ŋâin mâtâp muyagemŋâ zeŋgâren gâbap.   
\s1 Kembugât den sâsâŋ a hurat kwatziŋgâbi.  
\p
\v 13 Zen galem oraŋgâm siŋgi âlip mem kâtigibi. Keŋgâtziŋ buŋâ kâtigem ândibi.  
\v 14 Kut ŋâi ŋâi upme, zo umziŋandâ gâsâyagom upi.   
\p
\v 15 Oi bukurâpnâ, den ŋâi sa nâŋgânek. Zen Setepano sot kâmut gakârâpŋâ, zeŋgât nâŋgâme. Zen Grik hânân kândom Kembugât siŋgi urâwe. Oi zen Kembugât siŋgi a kore otziŋgâm ândime.  
\v 16 A zo sot a nâmbutŋâ ziŋ yatik nep tuume, zen ziŋgit hurat kwatziŋgâbi.   
\p
\v 17 Setepano, Potunato sot Akaiko, zen nâgâren gane umnâ âlip oip. Korinti zen kârebân ândine zen gebâkziŋan nâgâren gam umâlep kwatniwe.  
\v 18 Nâ sot Korinti a zen ârândâŋ umâlep kwatniŋgâwe. Zorat zen a yatâ zo zeŋgât nâŋgâne âlip upap.   
\p
\v 19 Asia hânân Yesugât kâmutŋâ kâmutŋâ zen Korinti a zeŋgât nâŋgâm ândie. Akwila sot ambinŋâ Pirisila sot zekât mirin mindume, zen Kembugât opŋâ sâm sâtâre otziŋgâme.  
\v 20 Bukurâpŋâ nâmbutŋâ, zen yatik sâtâre otziŋgâme. Zen buku muyageyaŋgâm luyaŋgâm upi   
\p
\v 21 Paulo, nâ den zi sa bukunâ ŋâiŋâ lâunan gâbâ mem ekabân kulemgum ândim gâi zi nâ ninak bitnandâ simbup mem den murukŋâ zi kulemguan.   
\p
\v 22 Ŋâi zâk Kembugât âkonzigi simgât siŋgi upap.  
\p Kembuniŋâ Yesu gâ gâban.  
\v 23 Kembu Yesugâren gâbâ tânzâŋgozâŋgoŋ zorâŋ zeŋgâren zimbap.  
\v 24 Nâ Yesu Kristogât op umnandâ gâsâzâŋgomap.  
\p Zo yatik.