\id MAT - Kekchi Bible -Guatemala 2012 (DBL -2013) \h SAN MATEO \toc1 Li Resil li Colba-ib li Quixtz'i̱ba li San Mateo \toc2 San Mateo \toc3 Mt \mt1 Li Resil li Colba-ib li Quixtz'i̱ba li San Mateo \c 1 \s1 Lix c'aba'eb lix xe'to̱nil yucua' li Jesucristo \p \v 1 Sa' li hu a'in tz'i̱banbil retalil jo' q'uialeb lix xe' xto̱nal li Jesucristo. Li Jesucristo ralal xc'ajol li rey David ut ralal xc'ajol ajcui' laj Abraham. \v 2 Laj Abraham, a'an xyucua' laj Isaac. Laj Isaac, a'an xyucua' laj Jacob. Ut laj Jacob, a'an xyucua' laj Judá jo' eb ajcui' li ras ut li ri̱tz'in. \v 3 Ut laj Judá ut lix Tamar, a'aneb xna' xyucua'eb laj Fares ut laj Zara. Laj Fares, a'an xyucua' laj Esrom. Ut laj Esrom, a'an xyucua' laj Aram. \v 4 Ut laj Aram, a'an xyucua' laj Aminadab. Ut laj Aminadab, a'an xyucua' laj Naasón. Ut laj Naasón, a'an xyucua' laj Salmón. \v 5 Ut laj Salmón ut lix Rahab, a'aneb xna' xyucua' laj Booz. Laj Booz ut lix Rut, a'aneb xna' xyucua' laj Obed. Ut laj Obed, a'an xyucua' laj Isaí. \v 6 Ut laj Isaí, a'an xyucua' li rey David. Ut li rey David, a'an lix yucua' laj Salomón riq'uin li ixk li quicuan chok' rixakil laj Urías. \v 7 Ut laj Salomón, a'an xyucua' laj Roboam. Ut laj Roboam, a'an xyucua' laj Abías. Ut laj Abías, a'an xyucua' laj Asa. \v 8 Ut laj Asa, a'an xyucua' laj Josafat. Ut laj Josafat, a'an xyucua' laj Joram. Ut laj Joram, a'an xyucua' laj Uzías. \v 9 Ut laj Uzías, a'an xyucua' laj Jotam. Ut laj Jotam, a'an xyucua' laj Acaz. Ut laj Acaz, a'an xyucua' laj Ezequías. \v 10 Ut laj Ezequías, a'an xyucua' laj Manasés. Ut laj Manasés, a'an xyucua' laj Amón. Ut laj Amón, a'an xyucua' laj Josías. \v 11 Ut laj Josías, a'an xyucua' laj Jeconías jo' eb ajcui' li ri̱tz'in. Eb a'an que'cuan sa' eb li cutan nak eb laj Israel que'chape' ut que'c'ame' aran Babilonia. \v 12 Ut nak ac chapbileb chak xbaneb laj Babilonia, laj Jeconías quicuan li ralal. Ut a'an laj Salatiel. Ut laj Salatiel, a'an xyucua' laj Zorobabel. \v 13 Ut laj Zorobabel, a'an xyucua' laj Abiud. Ut laj Abiud, a'an xyucua' laj Eliaquim. Ut laj Eliaquim, a'an xyucua' laj Azor. \v 14 Ut laj Azor, a'an xyucua' laj Sadoc. Ut laj Sadoc, a'an xyucua' laj Aquim. Ut laj Aquim, a'an xyucua' laj Eliud. \v 15 Ut laj Eliud, a'an xyucua' laj Eleazar. Ut laj Eleazar, a'an xyucua' laj Matán. Ut laj Matán, a'an xyucua' laj Jacob. \v 16 Ut laj Jacob, a'an xyucua' laj José, xbe̱lom lix María. Ut lix María, a'an lix na' li Jesús. Ut li Jesús, A'an li Cristo. \v 17 Ca̱laju te̱p li ralal xc'ajol laj Abraham quicuan toj nak quiyo'la laj David. Ac cuan ca̱laju te̱p li ralal xc'ajol laj David nak que'c'ame' aran Babilonia. Ut chirix chic a'an, quicuan cui'chic ca̱laju te̱p li ralal xc'ajol chalen toj nak quiyo'la li Cristo. \s1 Li c'a'ru quic'ulman nak quiyo'la li Cristo \p \v 18 Ut lix yo'lajic li Jesucristo, jo'ca'in nak quicuan: Lix María lix na' li Jesús ac tz'a̱manbil xban laj José. Toj ma̱ji' neque'xlak'ab rib nak lix María quicana chi yaj aj ixk xban xcuanquil li Santil Musik'ej. \v 19 Ut xban nak ti̱c xch'o̱l laj José, li ac xtz'a̱man re, inc'a' quiraj xc'utbal xxuta̱n lix María. Xraj raj xcanabanquil chi mukmu. \v 20 Ut yo̱ chixc'oxlanquil a'in laj José nak jun lix ángel li Ka̱cua' quixc'utbesi rib chiru sa' xmatc' ut quixye re: —At José, ralalat li rey David, matc'oxlac chixc'ambal lix María chok' a̱cuixakil. A'an xcana chi yaj aj ixk xban xcuanquil li Santil Musik'ej. \v 21 Ta̱cua̱nk jun lix c'ula'al ch'ina te̱lom. Ut Jesús ta̱q'ue chok' xc'aba' xban nak a'an ta̱colok re lix tenamit sa' lix ma̱queb, chan. \v 22 Chixjunil a'an quic'ulman re nak ta̱tz'aklok ru li quixye li profeta Isaías jo' nak quiyehe' re xban li Ka̱cua'. \v 23 A'an a'in li quixye: \q1 Jun xka'al toj ma̱ji' cuanjenak riq'uin cui̱nk ta̱cua̱nk lix c'ula'al ch'ina te̱lom. Ut Emanuel ta̱q'uehek' chok' xc'aba'. (Is. 7:14) \p Chi jalbil ru Emanuel naraj naxye “Li Dios cuan kiq'uin”. \v 24 Nak qui-aj ru laj José, quixba̱nu li c'a'ru quiyehe' re xban lix ángel li Ka̱cua' sa' xmatc'. Quixc'am lix María sa' rochoch. \v 25 Abanan inc'a' quicuan riq'uin toj quiyo'la li xbe̱n c'ula'al. Ut Jesús quixq'ue chok' xc'aba'. \c 2 \s1 Eb laj k'e que'cuulac chixsic'bal li Jesús \p \v 1 Nak cua̱nk chok' rey laj Herodes, li Jesús quiyo'la aran Belén xcue̱nt Judea. Cuanqueb aj k'e que'chal chak sa' releb sak'e ut que'cuulac Jerusalén. \v 2 Que'patz'oc ut que'xye: —¿Bar cuan lix reyeb laj judío xyo'la? Xochal xban nak xkil chak toj sa' releb sak'e li chahim retalil lix yo'lajic ut xochal chixlok'oninquil, chanqueb. \v 3 Ut nak quirabi a'an, li rey Herodes quisach xch'o̱l ut qui-oc xc'a'ux jo' ajcui' chixjunileb li cuanqueb Jerusalén. \v 4 Ut laj Herodes quixch'utubeb chixjunil li xbe̱nil aj tij jo' eb ajcui' laj tz'i̱b sa' li tenamit ut quixpatz' reheb bar ta̱yo'la̱k li Cristo. \v 5 Ut eb a'an que'chak'oc ut que'xye re: —Aran Belén xcue̱nt Judea xban nak jo'can tz'i̱banbil chak xban li profeta. \v 6 Jo'ca'in tz'i̱banbil sa' li Santil Hu: \q1 Li tenamit Belén, xch'och'eb laj Judá, moco k'axal ca'ch'in ta lix cuanquil sa' xya̱nkeb li xni̱nkal ru tenamit re Judá xban nak aran ta̱e̱lk jun Acuabej ut a'an ta̱beresi̱nk re lin tenamit Israel. (Mi. 5:2) \p \v 7 Tojo'nak laj Herodes quixbokeb laj k'e sa' mukmu ut quixpatz' reheb jok'e tz'akal quic'utun li chahim. \v 8 Ut nak quixtaklaheb Belén quixye reheb: —Ayukex aran Belén ut q'uehomak e̱ch'o̱l chixsic'bal toj retal te̱tau li c'ula'al. Ut nak te̱tau chak, tole̱ye cue re nak tinxic ajcui' la̱in ut toxinlok'oni chak, chan. \v 9 Ut nak que'rabi li quixye li rey, eb laj k'e que'co̱eb. Ut li chahim li que'ril chak sa' releb sak'e yo̱ chi xic c'amol be chiruheb tojo'nak quixakli sa' xbe̱n li na'ajej cuan cui' li c'ula'al. \v 10 Ut c'ajo' nak que'saho' sa' xch'o̱leb chirilbal li chahim nak quixakli sa' xbe̱n li na'ajej a'an. \v 11 Ut nak que'oc sa' li cab, que'xtau li c'ula'al rochben lix María li na'bej. Ut que'xcuik'ib rib chiru li Jesús ut que'xlok'oni. Ut que'xte lix c'u̱leba̱leb ut que'xq'ue lix ma̱tan. Ut li ma̱tan li que'xq'ue, a'an li oro, li incienso ut li sununquil ban mirra xc'aba'. \v 12 Ut que'c'utbesi̱c chiruheb xban li Dios sa' xmatq'ueb nak inc'a' chic te'suk'i̱k riq'uin laj Herodes. Sa' jalan chic be que'xc'am nak que'suk'i sa' xtenamiteb. \s1 Laj José ut lix María que'xc'am li Jesús Egipto re xcolbal chiru laj Herodes \p \v 13 Ut nak ac xco̱eb laj k'e, jun x-ángel li Ka̱cua' quixc'ut rib chiru laj José sa' xmatc' ut quixye re: —Cuaclin, c'am li c'ula'al jo' cui' lix na'. Tex-e̱lk arin ut ayukex sa' li tenamit Egipto. Ut aran texcana̱k toj la̱in toxinyehok a̱cue. Tex-e̱lelik xban nak laj Herodes oc re chixsic'bal li c'ula'al re xcamsinquil.— \v 14 Ut laj José qui-aj ru, quicuacli ut quixc'am li c'ula'al jo' cui' lix na' ut sa' ajcui' li k'ojyi̱n a'an que'co̱eb Egipto. \v 15 Ut que'cuan aran Egipto toj quicam laj Herodes. A'an quic'ulman jo' quixtz'i̱ba li profeta li quiyehe' re xban li Ka̱cua' nak quixye: Sa' li tenamit Egipto quinbok chak li cualal, chan. (Os. 11:1) \v 16 A'ut laj Herodes nak quiril nak quibalak'i̱c xbaneb laj k'e, k'axal nak quichal xjosk'il. Ut quixtakla xcamsinquil chixjunileb li coc' te̱lom cuanqueb Belén, jo' cui' sa' eb li na'ajej cuanqueb chixc'atk. Que'camsi̱c chixjunileb li coc' te̱lom li toj c'ula'aleb jun xxiquic aj ca'cab chihab xban nak quixbir rix c'a'ru li cutan quiyo'la cui' li c'ula'al jo' quiyehe' re xbaneb laj k'e. \v 17 Jo'can nak quitz'akloc ru li yebil xban li profeta Jeremías nak quixye chi jo'ca'in: \q1 \v 18 Qui-abi̱c li ya̱bac sa' li tenamit Ramá xban li nimla rahil ch'o̱lej, ut yot'ba ch'o̱lej li que'xc'ul. A'an eb li ixk aj Israel nak yo̱queb chi ya̱bac chirixeb lix coc'al. Ut inc'a' chic neque'raj xc'ojobanquil xch'o̱leb xban nak ac camenakeb chic lix coc'aleb. (Jer. 31:15) \s1 Que'suk'i cui'chic Nazaret \p \v 19 Ut nak quicam laj Herodes, jun x-ángel li Ka̱cua' quixc'utbesi rib chiru laj José sa' xmatc' aran Egipto. \v 20 Ut quixye re: —Cuaclin. C'am li c'ula'al jo' cui' li na'bej ut texxic cui'chic sa' li tenamit Israel xban nak xe'cam li que'ajoc re xcamsinquil li c'ula'al, chan. \v 21 Ut laj José quicuacli, quixc'am li c'ula'al jo' cui' lix na' ut quichal sa' li tenamit Israel. \v 22 Ut nak quirabi resil nak a' laj Arquelao chic li rey aran Judea re̱kaj laj Herodes lix yucua', laj José quixucuac chi xic aran. Ut nak quic'utbesi̱c chiru sa' xmatc', que'co̱eb sa' jun na'ajej xcue̱nt Galilea. \v 23 Que'chal ut que'cuan sa' jun li tenamit Nazaret xc'aba' xcue̱nt Galilea. A'in quic'ulman jo' que'xye li profeta nak que'xye nak aj Nazaret tixc'aba'in. \c 3 \s1 Laj Juan laj Cubsihom Ha' quixch'olob xya̱lal chirix li Jesús \p \v 1 Mokon chic quicuulac laj Juan laj Cubsihom Ha' sa' li chaki ch'och' cuan Judea. Yo̱ chixch'olobanquil xya̱lal chirix lix nimajcual cuanquilal li Dios. Quixye chi jo'ca'in: \v 2 —Chiyot'ek' e̱ch'o̱l ut chejal e̱c'a'ux xban nak yo̱ chak chi cha̱lc li ta̱q'uehek' sa' xcuanquil xban li Dios. Ut a'an chic ta̱cua̱nk xcuanquil sa' xbe̱neb li ralal xc'ajol. \v 3 Li profeta Isaías quia̱tinac chirix laj Juan nak quixye chi jo'ca'in: \q1 A'an ta̱ch'oloba̱nk xya̱lal chi cau xya̱b xcux sa' li chaki ch'och', ut tixye: Yi̱bomak le̱ yu'am ut yo'on cua̱nkex chixc'ulbal li Ka̱cua' jo' nak neque'xyi̱b li be re xc'ulbal junak li nim xcuanquil, chan. (Is. 40:3) \p \v 4 Li rak' narocsi laj Juan, a'an yi̱banbil riq'uin rix li xul camello ut lix c'a̱mal xsa' a'an yal tz'u̱m. Aj sa̱c' naxtzaca riq'uin xya'al sak c'au. \v 5 Yalak bar que'chal chak li que'cuulac chirabinquil li c'a'ru yo̱ chixyebal laj Juan. Nabal que'chal Jerusalén. Nabal que'chal chak Judea ut nabal cui'chic que'chal chak nach' riq'uin li nima' Jordán. \v 6 Que'xxo̱to xma̱queb ut laj Juan naxcubsiheb xha' sa' li nima' Jordán. \v 7 Nak quiril nabaleb xcomoneb laj fariseo ut xcomoneb laj saduceo yo̱queb chi cuulac yal re nak te'cubsi̱k xha'eb, quixye reheb: —La̱ex chanchanex li ral li c'ambolay. ¿Ani xyehoc e̱re la̱ex nak ta̱ru̱k te̱col e̱rib chiru lix josk'il li Dios li ta̱cha̱lk sa' e̱be̱n? \v 8 Cheba̱nuhak ban li us re nak ta̱c'utu̱nk nak xyot'e' e̱ch'o̱l ut xejal e̱c'a'ux. Chanchanakex li che' cha̱bil li ru naxq'ue. \v 9 Me̱c'oxla nak inc'a' te̱c'ul xjosk'il li Dios yal xban nak la̱ex ralal xc'ajol laj Abraham. La̱in tinye e̱re nak li Dios ta̱ru̱k tixyo'obtesi li pec a'in chok' ralal xc'ajol laj Abraham. \v 10 Q'uehomak retal xban nak cha̱lc re li rakba a̱tin sa' e̱be̱n jo' nak ac cauresinbil li ma̱l re xyoc'bal lix xe' li che'. Ut chixjunil li che' inc'a' cha̱bil li ru naxq'ue, nayoc'man ut naq'ueman sa' xam. \v 11 Ya̱l nak la̱in nincubsi e̱ha' riq'uin ha' retalil nak xyot'e' e̱ch'o̱l ut xejal e̱c'a'ux. Abanan cha̱lc re li k'axal nim xcuanquil. Xban nak k'axal nim xcuanquil chicuu la̱in, moco inc'ulub ta nak tincuisi lix xa̱b. A'an tixcubsi e̱ha' riq'uin li Santil Musik'ej ut riq'uin xam. \v 12 Ac cuan chak sa' ruk' lix c'anjeleba̱l. Ut ta̱rapu ru chi us li riyajil li trigo ut tixch'utub lix trigo sa' lix c'u̱leba̱l ut li rix tixc'at sa' li xam li ma̱ jaruj nachup, chan laj Juan. \s1 Quicube xha' li Jesús xban laj Juan \p \v 13 Ut quicuulac xk'ehil nak li Jesús quichal chak Galilea. Quicuulac riq'uin laj Juan re nak ta̱cubsi̱k xha' xban sa' li nima' Jordán. \v 14 Abanan laj Juan inc'a' raj quiraj xcubsinquil xha' ut quixye re: —Ma̱cua' raj la̱in tincubsi̱nk a̱ha'. La̱at raj ban tatcubsi̱nk inha' la̱in, chan. \v 15 Ut li Jesús quichak'oc ut quixye re: —Us takaba̱nu anakcuan xban nak tento ta̱uxma̱nk chixjunil li c'a'ru naxye li Dios, chan. Tojo'nak quixc'uluban xch'o̱l laj Juan. \v 16 Ut nak ac xcubsi̱c xha' li Jesús, qui-el chak sa' li ha'. Ut sa' junpa̱t quiteli li choxa chiru ut quiril li Santil Musik'ej chanchan jun li paloma nak yo̱ chak chi cubec sa' xbe̱n li Jesús. \v 17 Ut qui-abi̱c xya̱b xcux li Dios toj sa' choxa nak quixye: —A'an a'in li cualal raro inban. Nasaho' inch'o̱l riq'uin, chan. \c 4 \s1 Li Jesús quiyale' ra̱lenquil xban laj tza \p \v 1 Tojo'nak li Jesús quic'ame' xban li Santil Musik'ej sa' li chaki ch'och' re ta̱yalek' ra̱lenquil xban laj tza. \v 2 Nak ac xba̱nu x-ayu̱n ca'c'a̱l cutan ca'c'a̱l k'ojyi̱n quitz'oca. \v 3 Ut laj tza quicuulac riq'uin ut quixye re: —Cui tz'akal ya̱l nak la̱at ralal li Dios, suk'isiheb chok' caxlan cua li pec a'in.— \v 4 Quichak'oc li Jesús ut quixye: —Inc'a' tinba̱nu a'an xban nak tz'i̱banbil retalil sa' li Santil Hu: \q1 Ma̱cua' ca'aj cui' riq'uin li naxtzaca yo'yo cui' li cui̱nk; riq'uin ban li a̱tin li naxye li Dios. (Dt. 8:3) \p \v 5 Tojo'nak quic'ame' xban laj tza sa' li santil tenamit Jerusalén; ut coxakaba̱k toj takec' sa' xbe̱n li rochoch li Dios. \v 6 Ut laj tza quixye re: —Cui tz'akal ya̱l nak la̱at ralal li Dios, cut a̱cuib tak'a. Ma̱c'a' ta̱c'ul xban nak jo'ca'in tz'i̱banbil sa' li Santil Hu: \q1 Tixtaklaheb lix ángel cha̱cuilbal ut riq'uin ruk'eb tate'xchap re nak inc'a' ta̱toch' la̱ cuok chiru pec. (Sal. 91:11-12) \p \v 7 Ut li Jesús quichak'oc ut quixye re: —Tz'i̱banbil ajcui' sa' li Santil Hu chi jo'ca'in: \q1 Ma̱tz'a̱ma xmilagro li Ka̱cua' la̱ Dios yal chi ma̱c'a' rajbal. (Dt. 6:16) \p \v 8 Ut quic'ame' cui'chic xban laj tza sa' xbe̱n jun li tzu̱l k'axal najt xteram. Ut laj tza quixc'ut chak chiru li Jesús chixjunil li tenamit li cuan sa' ruchich'och' jo' ajcui' lix nimal lix lok'al cuan chi sa'. \v 9 Ut quixye re li Jesús: —Chixjunil a'in tinq'ue a̱cue cui la̱at ta̱cuik'ib a̱cuib chicuu ut tina̱lok'oni.— \v 10 Tojo'nak li Jesús quichak'oc ut quixye re: —Elen chicuu la̱at aj tza, xban nak jo'ca'in tz'i̱banbil sa' li Santil Hu: \q1 Li Ka̱cua' la̱ Dios ta̱lok'oni ut ca'aj cui' chiru a'an tatc'anjelak. (Dt. 6:13) \p \v 11 Tojo'nak quicanaba̱c xban laj tza ut eb li ángel que'cuulac ut que'c'anjelac chiru. \s1 Xticlajic xc'anjel li Jesús \p \v 12 Nak li Jesús quirabi resil nak laj Juan cuan chi pre̱xil, co̱ Nazaret xcue̱nt Galilea. \v 13 Qui-el Nazaret ut co̱ Capernaum. Ut aran quicana. Li tenamit a'an cuan chire li palau sa' xch'och'eb laj Zabulón ut eb aj Neftalí. \v 14 A'in quic'ulman jo' quixye li profeta Isaías nak quixye chi jo'ca'in: \q1 \v 15 Aran sa' xch'och' laj Zabulón ut sa' xch'och' laj Neftalí, li cuan chire li be li naxic sa' li palau, aran jun pac'al li nima' Jordán, sa' li na'ajej Galilea bar neque'cuan cui' li ma̱cua'eb aj judío, \q1 \v 16 li tenamit chanchan li cuanqueb sa' k'ojyi̱n xban nak inc'a' neque'xnau lix ya̱lal. Chanchan quicutano' nak que'ril nak que'xtau li colba-ib. Chanchan nak cuanqueb sa' jun na'ajej re ca̱mc xban lix ma̱queb nak quicuulac li cutan sa' xya̱nkeb. (Is. 9:1-2) \p \v 17 Chalen nak quicuulac aran, li Jesús yo̱ chixch'olobanquil li xya̱lal ut quixye: —Chiyot'ek' e̱ch'o̱l ut jalomak e̱c'a'ux xban nak cuulac re xk'ehil nak tinq'uehek' sa' incuanquil xban li Dios. Ut la̱in chic cua̱nk incuanquil sa' xbe̱neb li cualal inc'ajol.— \s1 Li Jesús quixbok ca̱hib aj car re nak te'xic chirix \p \v 18 Sa' jun cutan nak coxnumek' li Jesús chire li palau cuan Galilea, quirileb cuib li cui̱nk ri̱tz'ineb rib. Li jun, a'an laj Simón. Aj Pedro nayeman re. Li jun chic aj Andrés xc'aba'. Yo̱queb chixq'uebal lix yoy sa' li palau xban nak a'aneb aj chapol car. \v 19 Li Jesús quixye reheb: —Chine̱ta̱ke. Ma̱cua' chic caribc te̱ba̱nu. E̱ras e̱ri̱tz'in ban chic te̱sic' re te'pa̱ba̱nk, chan reheb. \v 20 Ut sa' junpa̱t que'xcanab lix yoy ut que'xta̱ke li Jesús. \v 21 Junpa̱t na chic quibe̱c li Jesús nak quixtauheb cui'chic cuibeb li cui̱nk ri̱tz'ineb rib. A'aneb laj Jacobo ut laj Juan. Cuanqueb sa' lix jucub rochben laj Zebedeo lix yucua'eb. Yo̱queb chixxi̱tinquil lix yoy. Ut li Jesús quixbokeb re nak te'xic chirix. \v 22 Ut sa' junpa̱t que'xcanab lix yucua'eb ut que'xcanab li jucub ut que'xta̱ke li Jesús. \v 23 Ut li Jesús quixbeni chixjunil li na'ajej Galilea. Yo̱ chixc'utbal lix ya̱lal sa' eb li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío. Quixch'olob xya̱lal li cha̱bil esilal chirix lix cuanquilal li Dios. Ut yo̱ chixq'uirtesinquil chixjunil li q'uila pa̱y ru chi yajel ut li raylal. \v 24 Quicuulac resil sa' chixjunil li na'ajej Siria li c'a'ru yo̱ chixba̱nunquil li Jesús aran Galilea. Ut que'xc'am riq'uin chixjunileb li yaj. Q'uila pa̱y ru lix yajeleb ut lix raylaleb. Cuan li toj nak'ehin xyajeleb. Ut cuan li cuanqueb ma̱us aj musik'ej riq'uineb ut cuanqueb ajcui' li sic. Ut li Jesús naxq'uirtesiheb. \v 25 Ut quita̱ke̱c xbaneb li q'uila tenamit. Cuan li que'chal chak Galilea. Cuan li que'chal chak Decápolis. Cuan li que'chal chak Jerusalén. Cuan li que'chal chak Judea jo' ajcui' jun pac'al li nima' Jordán. \c 5 \s1 Li Jesús naxch'olob xya̱lal sa' xbe̱n li tzu̱l \p \v 1 Ut nak quirileb li q'uila tenamit, li Jesús quitake' sa' xbe̱n jun li tzu̱l. Ut nak quic'ojla, eb li yo̱queb chixta̱kenquil que'xch'utub rib riq'uin. \v 2 Qui-oc chixch'olobanquil li xya̱lal chiruheb ut quixye: \v 3 —Us xak reheb li neque'rec'a nak cubenak xcuanquileb xban nak eb a'an cua̱nkeb chic rubel lix nimajcual cuanquilal li Dios. \v 4 Us xak reheb li neque'ya̱bac xban xrahileb xch'o̱l xban nak eb a'an ta̱c'ojoba̱k xch'o̱leb. \v 5 Us xak reheb li tu̱laneb xban nak eb a'an te'e̱chani̱nk re li na'ajej li yechi'inbil reheb xban li Dios. \v 6 Us xak reheb li te'raj ru xba̱nunquil li ti̱quilal. Chanchan li te'tz'oca̱k ut te'chakik re. Us xak reheb xban nak li Dios ta̱tenk'a̱nk reheb chixba̱nunquil li us. \v 7 Us xak reheb li neque'uxta̱nan u xban nak eb a'an te'uxta̱na̱k ruheb xban li Dios. \v 8 Us xak reheb li ti̱queb xch'o̱l xban nak eb a'an te'ril ru li Dios. \v 9 Us xak reheb li neque'xtenk'a ras ri̱tz'in chi cua̱nc sa' tuktu̱quil usilal xban nak eb a'an ralal xc'ajol li Dios te'yehek' reheb. \v 10 Us xak reheb li neque'rahobtesi̱c sa' xc'aba' li ti̱quilal, xban nak eb a'an cua̱nkeb chic rubel lix cuanquilal li Dios. \v 11 Us xak e̱re nak texhobek' ut texrahobtesi̱k sa' inc'aba' ut ta̱yehek' e̱re c'a'ak re ru chi ma̱usilal chi yal tic'ti'. \v 12 Miraho' e̱ch'o̱l. Chisahok' ban e̱ch'o̱l riq'uin li c'a'ru ta̱uxk e̱re xban nak k'axal nim le̱ k'ajca̱munquil ta̱q'uehek' e̱re sa' choxa. Moco ca'aj cui' ta la̱ex yo̱quex chi c'uluc re li raylal. Jo'can aj ban cui' que'xc'ul li profeta li que'cuan junxil. \s1 Li ratz'amil li ruchich'och' \p \v 13 La̱ex aj pa̱banel chanchanex li atz'am li nac'anjelac arin sa' ruchich'och'. Cui ta li atz'am ta̱sachk xqui'al, ¿c'a' ta raj chic ru ta̱oc cui'? Ma̱c'a' chic ta̱oc cui'. Yal re tz'ekec' aj chic ut re yek'i̱c. \s1 Lix saken li ruchich'och' \p \v 14 La̱ex aj pa̱banel, la̱ex lix cutan saken li ruchich'och'. Junak tenamit cuan sa' xbe̱n junak tzu̱l ma̱ jaruj naru xmukbal. \v 15 Chi moco nalochman junak candil re xq'uebal rubel junak chacach. Naq'ueman ban sa' xbe̱n xna'aj candil re nak tixcutanobresi sa' li cab li cuanqueb cui' chixjunileb. \v 16 Jo'can ajcui' la̱ex. La̱ex lix cutan saken li ruchich'och'. Chic'utu̱nk bi' le̱ cha̱bilal chiruheb le̱ ras e̱ri̱tz'in re nak eb a'an te'xq'ue retal li us nequeba̱nu ut te'xq'ue xlok'al le̱ Yucua' li cuan sa' choxa. \s1 Li Jesús naxch'olob xya̱lal li chak'rab \p \v 17 Me̱c'oxla nak xinchal chixsachbal xcuanquil li chak'rab li quiq'uehe' re laj Moisés chi moco li ac xole'xye li profeta. Inc'a' xinchal chixsachbal xcuanquil a'an. Xinchal ban re nak ta̱tz'aklok ru a'an. \v 18 Relic chi ya̱l tinye e̱re nak ta̱osok' li choxa, ta̱osok' li ruchich'och', ut yal ta jun xle̱tril chi moco junak retalil li chak'rab ta̱sachk xcuanquil. Toj retal talaje'c'ulma̱nk chixjunil. \v 19 Li ani naxk'et li chak'rab, usta nac'utun nak inc'a' nim xcuanquil chiru a'an, ut cui naxc'ut chiru li ras ri̱tz'in xba̱nunquil chi jo'can, li jun a'an k'axal ca'ch'in lix lok'al ta̱q'uehek' re sa' lix nimajcual cuanquilal li Dios. Abanan li ani naxba̱nu chi tz'akal li naxye li chak'rab, ut tixc'ut chiru li ras ri̱tz'in xba̱nunquil chi jo'can, li jun a'an k'axal nim lix lok'al ta̱q'uehek' re sa' lix nimajcual cuanquilal li Dios. \v 20 Tinye ajcui' e̱re nak cui lix ti̱quilal le̱ ch'o̱l inc'a' tixk'ax ru xti̱quilal xch'o̱leb laj tz'i̱b ut eb laj fariseo, inc'a' tex-oc rubel lix nimajcual cuanquilal li Dios. \s1 Li Jesús naxch'olob xya̱lal chirix li josk'il \p \v 21 E̱rabiom resil li chak'rab nak yebil reheb li kaxe' kato̱n: Ma̱camsi a̱cuas a̱cui̱tz'in. Li ani ta̱camsi̱nk, toj tixtoj rix sa' rakba a̱tin. \v 22 Aban la̱in tinye e̱re lix ya̱lal a'an. Li ani ta̱josk'ok riq'uin li ras ri̱tz'in ta̱rakek' a̱tin sa' xbe̱n. Ut li ani tixtz'ekta̱na li ras ri̱tz'in cuan xma̱c chiru laj rakol a̱tin. Ut li ani tixye xyaj tiox re li ras ri̱tz'in, ma̱re anchal ta̱xic sa' xxamlel li xbalba. \v 23 Jo'can nak cui sa' xq'uebal la̱ mayej chiru li artal ta̱julticok' a̱cue nak ta̱rec'a sa' xch'o̱l la̱ cuas a̱cui̱tz'in nak cuan a̱ma̱c chiru, \v 24 canab aran la̱ mayej, ut ayu, c'am chak a̱cuib sa' usilal riq'uin la̱ cuas a̱cui̱tz'in, tojo'nak toxa̱k'axtesi la̱ mayej. \v 25 Cui cuan la̱ ch'a'ajquilal riq'uin la̱ cuas a̱cui̱tz'in, yi̱b ru chi junpa̱t. Cui inc'a' nacac'am a̱cuib sa' usilal chi junpa̱t, ma̱re anchal tatxc'am riq'uin laj rakol a̱tin ut a'an tatxtakla sa' tz'alam. \v 26 Ut inc'a' tat-e̱lk aran cui inc'a' ta̱toj chixjunil li jo' q'uial te'xpatz' a̱cue. Relic chi ya̱l ninye a̱cue nak tento ta̱c'am a̱cuib sa' usilal riq'uin la̱ cuas a̱cui̱tz'in. \s1 Li Jesús naxch'olob xya̱lal chirix li muxuc caxa̱r \p \v 27 E̱rabiom resil nak quiyeman najter: Matmuxuc caxa̱r. \v 28 Ut la̱in tinye e̱re nak yalak ani tixca'ya junak ixk re xrahinquil ru, ac xmux ru lix sumlajic xban xrahinquil ru. \v 29 Le̱ najter na'leb tento te̱canab chi junaj cua. Li c'a'ak re ru ta̱q'uehok e̱re chi ma̱cobc, te̱tz'ekta̱na. Cui li xnak' la̱ cuu li cuan sa' a̱nim naq'uehoc a̱cue chi ma̱cobc, us raj nak ta̱cuisi ut ta̱tz'ek. K'axal us nak ta̱sachk li xnak' a̱cuu chiru nak tatxic la̱at sa' xbalba. \v 30 Cui la̱ nim uk' naq'uehoc a̱cue chi ma̱cobc, us raj cui ta̱yoc' ut ta̱tz'ek. K'axal us nak ta̱sachk la̱ cuuk' chiru nak tatxic la̱at sa' xbalba. \s1 Li Jesús naxch'olob xya̱lal chirix li jachoc ib \p \v 31 Ut yebil ajcui' chi jo'ca'in: Li ani tixjach rib riq'uin li rixakil, tento nak tixyi̱b li hu re xjachbal rib ut tixq'ue re. \v 32 Abanan la̱in ninye e̱re li xya̱lal a'an. Li ani naxjach rib riq'uin li rixakil chi inc'a' xmux ru xsumlajic li ixakilbej, a' li be̱lomej cuan xma̱c nak li ixk a'an tixmux ru xsumlajic. Ut li ani ta̱c'amok re li ixk, li ac xcanaba̱c xban xbe̱lom, li cui̱nk a'an naxmux ru li sumsu. \s1 Li Jesús naxch'olob xya̱lal chirix li juramento \p \v 33 E̱rabiom resil nak quiyehe' reheb le̱ xe'to̱nil yucua' chi jo'ca'in: Li c'a'ak re ru te̱yechi'i xba̱nunquil riq'uin juramento, tento te̱ba̱nu. \v 34 Abanan la̱in tinye e̱re tento te̱ba̱nu li c'a'ru te̱yechi'i ut me̱ba̱nu li juramento chi ma̱c'a' rajbal. Me̱patz' xc'aba' li choxa xban nak a'an xna'aj li Dios. \v 35 Ut me̱patz' xc'aba' li ruchich'och' xban nak a'an xna'aj li rok. Ut me̱patz' xc'aba' li tenamit Jerusalén xban nak a'an xtenamit li nimajcual Dios, li tz'akal Rey. \v 36 Chi moco te̱ba̱nu li juramento sa' xc'aba' le̱ jolom xban nak la̱ex inc'a' naru te̱sakobresi le̱ rismal chi moco naru te̱k'ekobresi. \v 37 Jo'ca'in ban te̱ba̱nu. Cui te̱ye nak ya̱l, junes ya̱l te̱ye. Ut cui te̱ye nak inc'a', junes inc'a' te̱ye. Cui te̱q'ue xtz'akob li a̱tin a'an, li na'leb a'an riq'uin laj tza nachal. \s1 Li xya̱lal chirix xra̱baleb li xic' neque'iloc ke \p \v 38 E̱rabiom resil nak quiyehe' chi jo'ca'in najter: Cui ani ta̱risi xnak' a̱cuu, ta̱isi̱k ajcui' li xnak' ru a'an. Cui ani ta̱risi li ruch a̱cue, ta̱isi̱k ajcui' li re a'an. \v 39 Abanan la̱in tinye e̱re: Me̱sume ma̱usilal riq'uin ma̱usilal. Cui junak tixq'ue junak ruk' sa' a̱cuu, q'ue cui'chic chixsac' li jun pac'al. \v 40 Li ani ta̱raj tatxc'am riq'uin laj rakol a̱tin ut ta̱raj xmak'bal la̱ cami̱s, q'ue ajcui' la̱ chaque̱t re. \v 41 Cui ani ta̱minok a̱cuu chixc'ambal li ri̱k jun kilómetro, c'am cuibak kilómetro la̱at. \v 42 Li ani tixtz'a̱ma c'a'ru re a̱cue, q'ue re. Ut li ani ta̱ajok to'oni̱nc a̱cuiq'uin, ma̱k'etk'eti a̱cuib chiru. \v 43 E̱rabiom resil nak te̱ra li ani narahoc e̱re ut xic' te̱ril li xic' na-iloc e̱re. \v 44 Abanan la̱in tinye e̱re, cherahak li xic' na-iloc e̱re. Chetz'a̱ma usilal sa' xbe̱neb li neque'hoboc e̱re. Cheba̱nuhak li us reheb li xic' neque'iloc e̱re ut chextijok chirix li neque'ba̱nun ma̱usilal e̱re ut neque'rahobtesin e̱re. \v 45 Cui te̱ba̱nu chi jo'can, la̱exak ralal xc'ajol le̱ Yucua' cuan sa' choxa. A'an naq'uehoc chak li sak'e sa' xbe̱neb li useb xna'leb jo' ajcui' li inc'a' useb xna'leb. Ut a'an ajcui' naq'uehoc chak li hab sa' xbe̱neb li ti̱queb xch'o̱l jo' ajcui' li inc'a' ti̱queb xch'o̱l. \v 46 Cui ca'aj cui' li neque'rahoc e̱re nequera, ¿c'a'ru le̱ k'ajca̱munquil te̱c'ul? ¿Ma inc'a' ta bi' jo'can ajcui' neque'xba̱nu eb laj titz'ol toj, li neque'balak'in? \v 47 Ut cui ca'aj cui' le̱ rech tenamitil nequeq'ue xsahil xch'o̱leb, ¿c'a'ru rusil a'an? ¿Ma inc'a' ta bi' jo'can ajcui' neque'xba̱nu li inc'a' neque'xpa̱b li Dios? \v 48 Ti̱cak bi' e̱ch'o̱l jo' le̱ Yucua' li cuan sa' li choxa ti̱c xch'o̱l. \c 6 \s1 Li xya̱lal chirix xba̱nunquil usilal \p \v 1 Cheq'uehak retal c'a'ru nequeba̱nu. Cui la̱ex te̱ba̱nu li usilal yal re nak tex-ilek' jo' neque'xba̱nu eb laj fariseo, ma̱c'a'ak le̱ k'ajca̱munquil riq'uin le̱ Yucua' cuan sa' choxa. \v 2 Ut nak ta̱si li c'a'ak re ru re li ani ta̱raj tenk'a̱c, ma̱ba̱nu jo' neque'xba̱nu laj ca'pac'al u. Eb a'an neque'xic sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío ut sa' eb li c'ayil chixyebal resil li usilal neque'xba̱nu re nak te'q'uehek' xlok'al xbaneb li cui̱nk. Relic chi ya̱l tinye e̱re nak eb a'an ac xe'xc'ul lix k'ajca̱munquil nak que'q'uehe' xlok'al xbaneb li cui̱nk. \v 3 Li c'a'ru ta̱si re li ma̱c'a' cuan re, ma̱ ani aj e ta̱serak'i li c'a'ru xasi, chi moco ta̱serak'i re li tz'akal a̱cuami̱g. \v 4 Chaba̱nu ban chi mukmu ut la̱ yucua' li naxnau chixjunil li c'a'ak re ru nacaba̱nu, a'an li ta̱k'ajca̱mu̱nk a̱cue. \s1 Li Jesús naxch'olob xya̱lal li tijoc \p \v 5 Ut nak textijok moco jo'cakex ta eb laj ca'pac'al u. Eb a'an neque'xxakab chak ribeb chi tijoc sa' eb li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío ut neque'xxakab rib chi tijoc sa' xala̱ be yal re nak te'ilek'. Relic chi ya̱l tinye e̱re nak eb a'an ac xe'xc'ul lix k'ajca̱munquileb nak que'q'uehe' xlok'al xbaneb li cui̱nk. \v 6 Ut nak textijok la̱ex, ocankex sa' le̱ rochoch, tz'apomak re li cab, ut tijonkex chiru le̱ Yucua' li inc'a' na-ilman ru. Ut le̱ Yucua' li naril chixjunil li c'a'ru nequeba̱nu, a'an ta̱k'ajca̱mu̱nk e̱re. \v 7 Ut nak textijok, me̱ye q'uila a̱tin chi ma̱c'a' rajbal jo' neque'xba̱nu li inc'a' neque'xpa̱b li Dios. Eb a'an neque'xc'oxla nak riq'uin li q'uila a̱tin, te'abi̱k xban li Dios. \v 8 Me̱juntak'e̱ta bi' e̱rib riq'uin eb a'an xban nak le̱ Yucua' naxnau c'a'ru nac'anjelac e̱re chi toj ma̱ji' nequetz'a̱ma chiru. \v 9 Ut la̱ex jo'ca'in nak textijok: \q1 At Ka̱cua', cuancat sa' li santil choxa, lok'oninbilak taxak la̱ santil c'aba'. \q1 \v 10 Chicha̱lk ta la̱ nimajcual cuanquilal. Chi-uxk ta li nacacuaj, jo' sa' choxa jo' ajcui' sa' ruchich'och'. \q1 \v 11 Chaq'ue taxak ke li kacua kuc'a chi cuulaj cuulaj. \q1 \v 12 Ut chacuy chasach ta li kama̱c jo' nak nakacuyeb xma̱c li neque'ma̱cob chiku. \q1 \v 13 Ut moa̱q'ue taxak chi a̱le̱c. Choa̱col ban chiru li inc'a' us. A̱cue li nimajcual cuanquil, li lok'oni̱c ut li lok'al chi junelic k'e cutan. Jo'can taxak. \p \v 14 Cui nequecuy xma̱queb le̱ ras e̱ri̱tz'in, tixcuy ajcui' e̱ma̱c la̱ex le̱ Yucua' cuan sa' choxa. \v 15 Cui inc'a' nequecuy xma̱queb le̱ ras e̱ri̱tz'in, jo'can ajcui' la̱ex inc'a' ta̱cuyek' e̱ma̱c xban le̱ Yucua' cuan sa' choxa. \s1 Li Jesús quixch'olob xya̱lal li ayunic \p \v 16 Ut nak te̱ba̱nu le̱ ayu̱n, me̱ba̱nu jo' neque'xba̱nu laj ca'pac'al u. Eb a'an neque'xba̱nu rib nak raheb sa' xch'o̱l yal re nak ta̱na'ek' nak yo̱queb xba̱nunquil lix ayu̱n. Relic chi ya̱l tinye e̱re nak eb a'an ac xe'xc'ul lix k'ajca̱munquil. \v 17 A'ut la̱ex nak te̱ba̱nu le̱ ayu̱n, te̱ch'aj le̱ ru ut te̱yi̱b e̱rib chi us, \v 18 re nak inc'a' ta̱c'utu̱nk chiruheb le̱ ras e̱ri̱tz'in nak yo̱quex chi ayunic. Chic'utu̱nk ban chiru le̱ Yucua' li inc'a' na-ilman ru. Ut le̱ Yucua' li naxnau chixjunil li nequeba̱nu, a'an ta̱k'ajca̱mu̱nk e̱re. \s1 Li kabiomal sa' choxa \p \v 19 Me̱q'ue e̱ch'o̱l chixc'u̱lanquil e̱biomal sa' ruchich'och' bar cui' namaxen ut nak'olen ru ut bar cui' neque'oc laj e̱lk' chi elk'ac. \v 20 Q'uehomak ban e̱ch'o̱l chirix le̱ biomal cuan sa' choxa bar cui' inc'a' namaxen chi moco nak'olen ru ut bar cui' inc'a' ta̱elk'a̱k. \v 21 Jo'can nak chenauhak nak bar cuan cui' le̱ biomal, aran ajcui' cua̱nk le̱ c'a'ux. \v 22 Li xnak' e̱ru chanchan jun li lámpara. Xban nak na-iloc li xnak' e̱ru, cuanquex sa' cutan. Chanchan le̱ na'leb. Cui cha̱bil le̱ na'leb, cuanquex sa' cutan saken. \v 23 Cui ut inc'a' saken na-iloc li xnak' e̱ru, cuanquex sa' k'ojyi̱n. Ut jo'can ajcui' le̱ na'leb. Cui inc'a' cha̱bil le̱ na'leb xban nak junes le̱ biomal nequec'oxla, cuanquex sa' xk'ojyi̱nal ru li ma̱c. \v 24 Ma̱ ani naru nac'anjelac chiru cuib chi patrón. Naru tixra li jun ut tixtz'ekta̱na li jun chic malaj ut xic' ta̱ril li jun ut tix-oxlok'i li jun chic. Jo'can nak ma̱ jok'e naru te̱c'oxla li Dios cui ca'aj cui' le̱ biomal nequec'oxla. \s1 Mexc'oxlac chirix chanru te̱numsi li cutan junju̱nk arin sa' ruchich'och' \p \v 25 Jo'can ut nak ninye e̱re: Mixic e̱ch'o̱l chirix le̱ cua e̱ruc'a chi moco chirix chanru te̱tikib e̱rib. ¿Ma inc'a' ta bi' k'axal lok' li kayu'am chiru li c'a'ru takatzaca? ¿Ma inc'a' ta bi' k'axal lok' li kayu'am chiru li kak'? \v 26 Cheq'uehak retal li xul li neque'rupupic chiru choxa. Eb a'an inc'a' neque'au, chi moco neque'k'oloc chi moco neque'xxoc xtzacae̱mk sa' c'u̱leba̱l. Ut le̱ Yucua' cuan sa' choxa, a'an naq'uehoc xcuaheb. ¿Ma inc'a' ta bi' k'axal raro̱quex la̱ex chiruheb a'an? \v 27 ¿Ani e̱re la̱ex ta̱ru̱k tixtik ru lix yu'am usta naxic xch'o̱l xc'oxlanquil? \v 28 ¿C'a'ut nak naxic e̱ch'o̱l chi c'oxlac chirix le̱ rak'? Q'uehomak retaleb li utz'u'uj sa' pim chanru nak neque'q'ui chi inc'a' neque'c'anjelac chi moco neque'quemoc. \v 29 A'ut la̱in tinye e̱re, usta c'ajo' xchak'al ru lix tikibanquil laj Salomón, abanan inc'a' quixtau xchak'al ru li utz'u'uj a'in. \v 30 La̱ex inc'a' nequexpa̱ban chi tz'akal. Ut cui li Dios naxq'ue lix ch'ina'usal li pim li cuan junpa̱t ajcui' ut cuulaj q'uebilak sa' xam, ¿ma toja' ta chic la̱ex inc'a' textikib? \v 31 Jo'can ut nak moco yo̱kex ta chixyebal: ¿C'a'ru takatzaca anakcuan? chi moco, ¿c'a'ru takatikib cui' kib? \v 32 Li inc'a' neque'xpa̱b li Dios neque'xq'ue xch'o̱l xc'oxlanquil a'an. Abanan le̱ Yucua' li cuan sa' choxa naxnau li c'a'ru nequeraj ru. \v 33 Li c'a'ru li te̱sic' xbe̱n cua, a'an lix nimajcual cuanquilal li Dios ut lix ti̱quilal, ut chixjunil li c'a'ak re ru a'in talajq'uehek' e̱re chok' xtz'akob. \v 34 Jo'can ut nak mexc'oxlac chirix li cutan re cuulaj xban nak a'an ta̱c'oxlama̱nk ajcui' cuulaj. Tz'akalak riq'uin li ch'a'ajquilal li naxc'am chak li junju̱nk chi cutan. \c 7 \s1 Me̱q'ue e̱ch'o̱l chixcuech'bal rix le̱ ras e̱ri̱tz'in \p \v 1 Ma̱ ani te̱tz'il a̱tin chirix re nak inc'a' ta̱tz'ilek' a̱tin che̱rix la̱ex. \v 2 Xban nak chanru nak nequextz'iloc a̱tin, jo'can ajcui' ta̱uxk e̱re la̱ex. Ut riq'uin li bisleb li nequexbisoc cui', riq'uin ajcui' a'an texbisek' la̱ex. \v 3 ¿C'a'ut nak nacaq'ue retal li c'aj che' cuan sa' xnak' ru la̱ cuas a̱cui̱tz'in ut inc'a' nacacuil li tz'amba cuan sa' xnak' a̱cuu la̱at? \v 4 ¿Chanru nak ta̱ye re la̱ cuas a̱cui̱tz'in: “Cuisihak li c'aj che' sa' xnak' a̱cuu”, ut toj cuan li tz'amba sa' xnak' a̱cuu la̱at? \v 5 At aj ca'pac'al u, xbe̱n cua isi li tz'amba cuan sa' li xnak' a̱cuu, tojo'nak tat-ilok chi tz'akal re risinquil li c'aj che' cuan sa' xnak' ru la̱ cuas a̱cui̱tz'in. \v 6 Me̱q'ue reheb li tz'i' li c'a'ru k'axal lok' xban nak naru neque'chal sa' e̱be̱n ut textiu. Chi moco te̱q'ue li pec li k'axal terto xtz'ak chiruheb li a̱k re te'xyek'i. \s1 Li Dios tixq'ue li cha̱bil na'leb reheb li neque'xtz'a̱ma chi anchaleb xch'o̱l \p \v 7 Nak ta̱paltok c'a'ru e̱re, chextz'a̱ma̱nk chiru li Dios ut a'an tixq'ue e̱re; chesic'ak ut te̱tau, chebokak ut li puerta ta̱tehek' che̱ru. \v 8 Cheba̱nu a'an xban nak li ani natz'a̱man chiru li Dios naq'uehe' re. Li ani naxsic', naxtau. Ut li ani nabokoc, li puerta natehe' chiru. \v 9 ¿Ma cuan ta bi' junak yucua'bej sa' e̱ya̱nk tixq'ue junak pec re li ralal nak tixpatz' xcua re? \v 10 Ut nak tixpatz' junak xcar re, ¿ma c'anti' ta bi' tixq'ue re? \v 11 Cui la̱ex li moco cha̱bilex ta nequenau xq'uebal li c'a'ru cha̱bil re le̱ ralal e̱c'ajol, ¿ma toja' ta chic le̱ Yucua' li cuan sa' choxa inc'a' tixq'ue li k'axal cha̱bil re li ani tixtz'a̱ma chiru? \v 12 Jo'can nak li c'a'ru nequeraj la̱ex nak te'xba̱nu raj le̱ ras e̱ri̱tz'in, cheba̱nuhak la̱ex reheb a'an, xban nak a'an a'in xya̱lal li chak'rab li quiq'uehe' re laj Moisés, ut a'an ajcui' li xya̱lal lix yehomeb li profeta. \v 13 Chex-oc sa' li oqueba̱l li ca'ch'in ru xban nak nim ru li oqueba̱l ut nim ru li be li naxic sa' li tojba ma̱c ut nabaleb li neque'xic aran. \v 14 Abanan li oqueba̱l ut li be li naxic sa' li junelic yu'am, a'an ca'ch'in ru ut inc'a' q'uiheb li neque'oc aran. \s1 Li che' nana'e' ru xban li ru naxq'ue \p \v 15 Chenauhak xcolbal e̱rib chiruheb li profeta aj balak'. Chanchan nak cha̱bileb jo' li carner nak neque'c'utun. Abanan moco ya̱l ta. Chanchaneb li josk' aj xoj nak neque'chal chi balak'i̱nc. \v 16 Yal riq'uin lix na'lebeb te̱nau ruheb. La̱ex nequeq'ue retal nak li q'uix inc'a' naru̱chin li uva ut li tun q'uix inc'a' naru̱chin li higo. \v 17 Jo'can nak li cha̱bil che', cha̱bil ajcui' li ru naxq'ue. Ut li che' li inc'a' us, inc'a' ajcui' us li ru naxq'ue. \v 18 Li cha̱bil che' inc'a' naru naru̱chin li inc'a' us, chi moco li che' inc'a' us naru̱chin li cha̱bil. \v 19 Chixjunil li che' li inc'a' cha̱bil li ru naxq'ue nayoc'man ut naq'ueman sa' xam. \v 20 Jo'can ut nak riq'uin lix na'lebeb li profeta te̱nau ru aniheb. \s1 Ma̱cua' riq'uin kayehom kaba̱nuhom to-oc rubel xcuanquil li Dios \p \v 21 Moco chixjunileb ta li neque'yehoc “Ka̱cua', Ka̱cua'” cue, te'oc sa' lix nimajcual cuanquilal li Dios. Aban li neque'ba̱nun re li naraj lin Yucua' cuan sa' choxa, a'aneb li te'oc sa' lix nimajcual cuanquilal li Dios. \v 22 Nabaleb li te'yehok cue sa' xk'ehil li rakba a̱tin, “Ka̱cua', Ka̱cua', ¿ma ma̱cua' ta bi' sa' a̱c'aba' coa̱tinac jo' profeta? ¿Ma ma̱cua' ta bi' sa' a̱c'aba' co-isin ma̱us aj musik'ej? La̱o nabal li milagro quilajkaba̱nu sa' a̱c'aba'”, cha'keb. \v 23 Ut la̱in tinye reheb, “La̱ex ma̱cua'ex cualal inc'ajol. La̱in inc'a' ninnau e̱ru. Elenkex chicuu, ex aj ba̱nuhom ma̱usilal.” \s1 Li ani naxba̱nu li c'a'ru naxye li Ka̱cua', li jun a'an cuan xna'leb \p \v 24 Jo'can nak yalak ani ta̱abi̱nk reheb li cua̱tin a'in ut cui tixba̱nu li c'a'ru xinye, li jun a'an tinjuntak'e̱ta riq'uin li cui̱nk cuan xna'leb li quixyi̱b li rochoch sa' xbe̱n pec. \v 25 Ut quichal li hab ut quicuan li but'i ha', ut quichal li cak-sut-ik'. Coxsac' rib chiru li cab a'an, ut inc'a' quit'ane' li cab xban nak yi̱banbil chi us sa' xbe̱n pec. \v 26 Ut yalak ani ta̱abi̱nk re li cua̱tin ut inc'a' tixba̱nu li c'a'ru xinye, li jun a'an tinjuntak'e̱ta riq'uin li cui̱nk li ma̱c'a' xna'leb. Inc'a' quixyi̱b li rochoch chi cha̱bil. Yal sa' xbe̱n samaib quixq'ue. \v 27 Ut quichal li hab, quicuan li but'i ha' ut quichal li cak-sut-ik'. Coxsac' rib chiru ut li cab a'an quit'ane' ut aran qui-oso'. \v 28 Ut nak quirake' li Jesús chixyebal li a̱tin a'in, sachso̱queb xch'o̱l que'cana li q'uila tenamit chirabinquil li c'a'ru yo̱ chixyebal. \v 29 Que'sach xch'o̱leb xban nak quixc'ut chi tz'akal li xya̱lal chiruheb riq'uin xcuanquil ut moco jo' ta eb laj tz'i̱b. \c 8 \s1 Li Jesús quixq'uirtesi jun li saklep rix \p \v 1 Nak quicube chak li Jesús chiru li tzu̱l, quita̱ke̱c xbaneb li q'uila tenamit. \v 2 Ut quichal jun li saklep rix ut quixcuik'ib rib chiru li Jesús ut quixye re: —Ka̱cua', la̱in ninnau nak la̱at naru tina̱q'uirtesi. Cui ta̱ba̱nu li usilal, china̱q'uirtesi, chan. \v 3 Li Jesús quixye' li ruk', quixch'e' li cui̱nk ut quixye re: —Nacuaj a̱q'uirtesinquil. Anakcuan tatinq'uirtesi, chan. Ut sa' junpa̱t quiq'uira li saklep rix. \v 4 Tojo'nak li Jesús quixye re: —Abi li tinye a̱cue. Ma̱ ani aj e ta̱serak'i li xac'ul. Ayu ban ut c'ut a̱cuib chiru laj tij. Ut ta̱q'ue li mayej jo' naxye sa' lix chak'rab laj Moisés re xc'utbal chiruheb nak xatq'uira.— (Lv. 13:49) \s1 Li Jesús quixq'uirtesi lix mo̱s jun li capitán \p \v 5 Ut nak quicuulac li Jesús aran Capernaum, quichal jun li capitán aj Roma riq'uin. Quixtz'a̱ma usilal chiru ut quixye re: \v 6 —Ka̱cua', lin mo̱s t'ant'o sa' cab. Sic ut k'axal ra cuan, chan. \v 7 Li Jesús quichak'oc ut quixye re: —Tinxic la̱in ut toxinq'uirtesi.— \v 8 Li capitán quixye re li Jesús: —Ka̱cua', moco inc'ulub ta nak tatxic sa' li cuochoch. Ca'aj cui' nacuaj nak ta̱ye nak ta̱q'uira̱k lin mo̱s ut ninnau nak ta̱q'uira̱k. \v 9 La̱in ninnau nak naru ta̱ba̱nu a'an xban nak la̱in cuan ani nataklan cue ut cuanqueb lin soldado rubel lin cuanquil. Ut ninye re li jun, “ayu” ut naxic. Ut ninye re li jun chic, “quim”, ut nachal. Ut ninye re lin mo̱s, “ba̱nu a'in”, ut naxba̱nu, chan li capitán. \v 10 Ut nak li Jesús quirabi li quixye, quisach xch'o̱l ut quixye reheb li yo̱queb chi ochbeni̱nc re: —Relic chi ya̱l tinye e̱re nak ma̱ jun intauhom chi moco sa' xya̱nkeb laj Israel tz'akal re ru xpa̱ba̱l jo' li jun a'in, usta ma̱cua' aj judío. \v 11 Ut la̱in tinye e̱re nak nabaleb li ma̱cua'eb aj judío yalak bar sa' ruchich'och' te'pa̱ba̱nk. Ut eb a'an te'e̱chani̱nk re lix nimajcual cuanquilal li Dios rochbeneb laj Abraham, laj Isaac, ut laj Jacob. \v 12 A'ut nabaleb laj judío li te'e̱chani̱nk raj re lix nimajcual cuanquilal li Dios, eb a'an chic li te'isi̱k ut te'q'uehek' sa' li k'ojyi̱n. Ut aran ta̱cua̱nk li ya̱bac ut li c'uxuxi̱nc ruch e, chan li Jesús reheb li tenamit. \v 13 Tojo'nak li Jesús quixye re li capitán: —Ayu sa' la̱ cuochoch. Chanru nak xapa̱b, jo'can ajcui' nak chi-uxk li c'a'ru xatz'a̱ma, chan. Ut sa' ajcui' li ho̱nal a'an quiq'uira lix mo̱s li capitán. \s1 Li Jesús quixq'uirtesi xna' li rixakil laj Pedro \p \v 14 Ut quicuulac li Jesús sa' rochoch laj Pedro. Ut aran quixtau lix na' li rixakil laj Pedro yocyo sa' xch'a̱t ut yo̱ xtik. \v 15 Ut li Jesús quixchap li ruk' ut quinume' lix tik. Ut a'an quicuacli, ut quic'anjelac chiru. \v 16 Nak ac oc re li k'ojyi̱n, nabaleb li cristian que'c'ame' chak riq'uin li Jesús. Cuanqueb ma̱us aj musik'ej riq'uineb. Ut yal riq'uin ra̱tin, li Jesús quirisi li ma̱us aj musik'ej riq'uineb, ut quixq'uirtesi chixjunileb li yaj. \v 17 A'in quic'ulman jo' quixye li profeta Isaías, nak quixye chi jo'ca'in: \q1 A'an quic'amoc re li kayajel, ut a'an quic'uluc re li karaylal. (Is. 53:4) \p \v 18 Ut nak quiril li Jesús nak sutsu xbaneb li q'uila tenamit, quixye: —Tento toxic jun pac'al li palau, chan reheb lix tzolom. \v 19 Ut sa' li ho̱nal a'an quicuulac riq'uin li Jesús jun aj tz'i̱b ut quixye re: —At tzolonel, tincuaj a̱ta̱kenquil yalak bar tatxic, chan re. \v 20 Ut li Jesús quichak'oc ut quixye re: —C'oxla chi us ma ta̱cuy inta̱kenquil. Li yac cuanqueb xjul sa' pec, ut li xul li neque'rupupic chiru choxa cuanqueb xsoc, abanan la̱in li C'ajolbej ma̱c'a' inna'aj bar ta̱ru̱k tinyocob cui' cuib, chan. \v 21 Ut jun reheb lix tzolom quixye re li Jesús: —Ka̱cua', china̱cuy. Inmukak cuan inyucua' tojo'nak tinxic cha̱cuix, chan. \v 22 Ut li Jesús quixye re: —Ta̱kehin, canabeb li toj camenakeb sa' li ma̱c xmukakeb cuan lix camenak, chan re. \s1 Nak quixch'anab li ik' chiru li palau \p \v 23 Ut li Jesús qui-oc sa' li jucub rochbeneb lix tzolom. \v 24 Nak ac cuanqueb chiru ha', sa' junpa̱t quichal jun li nimla cak-sut-ik'. Ut yo̱ chi oc lix cau ok li ha' sa' li jucub. Ut li Jesús sa xcuara. \v 25 Eb lix tzolom que'jiloc riq'uin, que'rajsi, ut que'xye re: —Ka̱cua', choa̱col. Osoc' ke, chanqueb re. \v 26 Ut li Jesús quichak'oc ut quixye: —La̱ex inc'a' nequexpa̱ban chi tz'akal. Jo'can nak nequexxucuac, chan reheb. Tojo'nak quicuacli, quixk'us li ik', ut li palau, ut sa' junpa̱t quich'ana li ik' ut quitukla ru li ha'. \v 27 Ut c'ajo' nak que'sach xch'o̱l lix tzolom nak que'ril li quixba̱nu ut que'xye chi ribileb rib: —¿Chanru nak cuan xcuanquil li cui̱nk a'in nak naxk'us li ik' ut li palau ut neque'abin chiru? chanqueb. \s1 Li cui̱nk li cuan ma̱us aj musik'ej riq'uineb \p \v 28 Ut nak ac xk'axon li Jesús jun pac'al li palau sa' xch'och'eb laj Gadara, cuib li cui̱nk que'chal chixc'ulbal. Que'chal chak sa' li na'ajej bar neque'muke' cui' li camenak. Cuan ma̱us aj musik'ej riq'uineb. K'axal xiu xiu rilbaleb ut ma̱ ani naru nanume' sa' li be a'an. \v 29 Ut eb a'an que'xjap re chixyebal: —¿C'a'ru ta̱cuaj kiq'uin, at Jesús? La̱at ralalat li nimajcual Dios. ¿Ma xatchal arin chikach'i'ch'i'inquil chi toj ma̱ji' xk'ehil li rakba a̱tin? chanqueb. \v 30 Ut najt ca'ch'in riq'uineb cuan chak jun tu̱b li a̱k, yo̱queb chi ichajibc. \v 31 Ut eb li ma̱us aj musik'ej que'xtz'a̱ma chiru li Jesús ut que'xye re: —Cui toa̱cuisi riq'uineb li cui̱nk a'in, choa̱canab chi oc riq'uineb li jun tu̱b chi a̱k li cuanqueb aran. \v 32 Ut li Jesús quichak'oc ut quixye reheb: —Ayukex. Ut eb a'an que'el ut co̱eb riq'uineb li jun tu̱b chi a̱k. Ut eb li a̱k que'oc chi a̱linac ut que'xrum chak rib sa' xbe̱n u̱l ut toj sa' li palau coxe'nak ut aran que'oso'. \v 33 Ut eb laj ilol a̱k que'xucuac ut que'co̱eb sa' a̱nil sa' li tenamit chixyebal resil chixjunil li c'a'ru quic'ulman. Ut que'xserak'i li c'a'ru quic'ulman riq'uineb li cui̱nk li cuanqueb ma̱us aj musik'ej riq'uineb. \v 34 Ut chixjunileb li tenamit que'el chak chixc'ulbal li Jesús. Ut nak que'ril ru, que'xtz'a̱ma chiru nak chie̱lk sa' lix tenamiteb. \c 9 \s1 Li Jesús quixq'uirtesi jun li sic aran Capernaum \p \v 1 Ut li Jesús qui-oc cui'chic sa' jun li jucub ut quik'axon jun pac'al li palau ut quicuulac sa' lix tenamit. \v 2 Ut aran que'xc'am riq'uin li Jesús jun li cui̱nk sic li rok ut sic li ruk' yocyo chiru xcuarib. Ut li Jesús quixq'ue retal nak eb li cui̱nk a'an neque'xpa̱b nak naru tixq'uirtesi li yaj. Jo'can nak quixye re li yaj: —At cui̱nk cauhak taxak a̱ch'o̱l. Ac xcuyman xsachman la̱ ma̱c.— \v 3 Ut cuanqueb junju̱nk sa' xya̱nkeb laj tz'i̱b yo̱queb chixyebal sa' xch'o̱leb: —Li cui̱nk a'in naxjuntak'e̱ta rib riq'uin li Dios, chanqueb. \v 4 Li Jesús ac naxnau li c'a'ru yo̱queb chixc'oxlanquil ut quixye reheb: —¿C'a'ut nak yo̱quex chixc'oxlanquil li inc'a' us? \v 5 ¿Bar cuan li us tinye re li yaj re nak ta̱c'utu̱nk che̱ru nak cuan incuanquil? ¿Ma tinye re, “Cuybil sachbil la̱ ma̱c” malaj ut tinye re, “Cuaclin ut be̱n”? \v 6 La̱in tinc'ut che̱ru nak la̱in li Cristo li C'ajolbej ut cuan incuanquil sa' ruchich'och' chixcuybal xsachbal li ma̱c, chan. Jo'can nak quixye re li yaj: —Cuaclin, c'am la̱ ch'a̱t ut ayu sa' la̱ cuochoch, chan. \v 7 Tojo'nak quicuacli li cui̱nk ut co̱ sa' rochoch. \v 8 Nak li q'uila tenamit que'ril li quic'ulman, que'xucuac ut que'xq'ue xlok'al li Dios li quiq'uehoc chak xcuanquil li Jesús chi q'uirtesi̱nc ut chi cuyuc ma̱c. \s1 Nak quiboke' laj Mateo xban li Jesús \p \v 9 Ut li Jesús qui-el aran Capernaum ut quinume' sa' li na'ajej bar neque'c'uluc cui' toj. Quiril jun li cui̱nk aj Mateo xc'aba'. C'ojc'o aran xban nak a'an aj titz'ol toj. Ut li Jesús quixye re: —China̱ta̱ke.— Ut laj Mateo quicuacli ut quixta̱ke. \v 10 Ut chirix a'an li Jesús co̱ sa' li rochoch laj Mateo chi cua'ac. C'ojc'o sa' me̱x rochbeneb lix tzolom nak que'cuulac nabaleb laj titz'ol toj rochbeneb nabaleb chic li rech aj ma̱quil. Ut que'c'ojla sa' me̱x chi cua'ac rochben li Jesús. \v 11 Ut nak que'ril a'an, eb laj fariseo que'xye reheb lix tzolom li Jesús: —¿C'a'ut nak nacua'ac laj tzolol e̱re rochbeneb laj titz'ol toj ut rochbeneb laj ma̱c? chanqueb. \v 12 Nak quirabi li c'a'ru quipatz'e' reheb lix tzolom, li Jesús quixye: —Li cauheb ma̱c'a' na-oc cui' aj banonel reheb. Aban li yajeb, a'aneb li te'raj banec'. \v 13 Cheq'uehak bi' e̱ch'o̱l chixtaubal ru li xya̱lal li a̱tin a'in: “li k'axal lok' chicuu, a'an li uxta̱na̱nc u ut ma̱cua' li mayejac xul”. La̱in inc'a' xinchal chixsic'bal li ti̱queb xch'o̱l. Xinchal ban chixsic'baleb laj ma̱c re nak te'yot'ek' xch'o̱l te'xjal xc'a'ux, chan li Jesús. \s1 Li Jesús quixch'olob xya̱lal li ayunic \p \v 14 Ut que'cuulac lix tzolom laj Juan riq'uin li Jesús ut que'xye re: —La̱o nakaba̱nu ka-ayu̱n rajlal ut eb laj fariseos neque'xba̱nu x-ayu̱n. ¿C'a'ut nak la̱ tzolom inc'a' neque'xba̱nu x-ayu̱n? chanqueb. \v 15 Ut li Jesús quichak'oc ut quixye reheb li tijleb a'in: —¿Ma naru ta bi' nak rahak sa' xch'o̱leb li neque'boke' riq'uin sumla̱c nak toj cuan li be̱lomej sa' xya̱nkeb? La̱in jo' jun li be̱lomej. Ta̱cuulak xk'ehil nak tin-isi̱k sa' xya̱nkeb tojo'nak te'xba̱nu x-ayu̱n eb lin tzolom, chan. \s1 Li najter na'leb inc'a' naxc'am rib riq'uin li ac' na'leb \p \v 16 Ma̱ ani naxxi̱ti junak k'el t'icr riq'uin ac' t'icr. Cui ut naxxi̱ti riq'uin ac' t'icr nak tixpuch', ta̱c'osk li ac' t'icr ut naxnimobresi xpejelal li k'el t'icr. \v 17 Ut ma̱ ani naq'uehoc ac' vino sa' li k'el bo̱ls tz'u̱m. Cui tixq'ue li ac' vino sa' li k'el bo̱ls tz'u̱m, ta̱puq'uek' li k'el tz'u̱m, ta̱hoyek' li vino, ut ta̱osok' ajcui' li bo̱ls tz'u̱m. Li ac' vino sa' ac' bo̱ls tz'u̱m naq'ueman. Chi jo'can ma̱c'a' nasachman, chan li Jesús. \s1 Li Jesús quixyo'obtesi cui'chic lix rabin laj Jairo \p \v 18 Nak yo̱ chixyebal li c'a'ak re ru a'in reheb, quicuulac riq'uin jun li cui̱nk xcomoneb li xbe̱nil sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío. Quixcuik'ib rib chiru li Jesús ut quixye re: —Lin rabin toje' ta̱ca̱mk. Tatxic taxak ut ta̱q'ue raj la̱ cuuk' sa' xbe̱n, ut ta̱yo'la̱k raj cui'chic, chan. \v 19 Quicuacli li Jesús ut co̱ chirix rochbeneb lix tzolom. \v 20 Ut cuan jun li ixk cablaju chihab xticlajic xyajel. Junelic yo̱ lix yajel li ixk a'an ut inc'a' chic natz'ap lix quiq'uel. Quijiloc chixc'atk li Jesús nak yo̱ chi xic, ut quixch'e' li rak'. \v 21 Usta ca'aj cui' li rak' tinch'e', tinq'uira̱k, chan sa' xch'o̱l li ixk. \v 22 Ut li Jesús quixakli ut qui-iloc chirix. Quiril li ixk ut quixye re: —Kana', cauhak taxak a̱ch'o̱l. Xban nak xapa̱b nak cuan incuanquil cha̱q'uirtesinquil, jo'can nak xatq'uira, chan. Ut sa' ajcui' li ho̱nal a'an, li ixk quiq'uira. \v 23 Chirix chic a'an li Jesús co̱ sa' rochoch laj Jairo. Nak quicuulac sa' li rochoch, quirileb li yo̱queb chixya̱basinquil li xo̱lb ut li japjo̱queb re chi ya̱bac xban xcamic li xka'al. \v 24 Ut quixye reheb: —Elenkex arin. Li xka'al a'in yal cua̱rc yo̱. Moco camenak ta, chan reheb. Ut li tenamit que'oc chixse'enquil. \v 25 Ut nak ac xrisiheb li tenamit chirix cab, li Jesús qui-oc cuan cui' li xka'al ut quixchap chi ruk' ut li xka'al quicuacli cui'chic chi yo'yo. \v 26 Ut li c'a'ru quixba̱nu li Jesús, qui-el resil sa' chixjunil li na'ajej a'an. \s1 Li Jesús quixq'ue chi iloc li cuib chi mutz' \p \v 27 Ut nak qui-el aran li Jesús, cuib li mutz' yo̱queb chi ta̱ke̱nc re ut japjo̱queb re chixyebal: —Chacuuxta̱na taxak ku, at ralal xc'ajol li rey David.— \v 28 Nak ac x-oc li Jesús sa' li cab, que'oc ajcui' li mutz' riq'uin ut li Jesús quixye: —¿Ma nequepa̱b nak cuan incuanquil che̱q'uirtesinquil? chan reheb. Ut eb a'an que'chak'oc ut que'xye: —Nakapa̱b, Ka̱cua'.— \v 29 Tojo'nak li Jesús quixch'e' li xnak' ruheb ut quixye: —Chanru nak xepa̱b, jo'can ajcui' nak chi-uxk li c'a'ru te̱raj.— \v 30 Ut que'iloc li xnak' ruheb. Ut li Jesús quixye reheb: —Cherabi chi us li c'a'ru tinye e̱re. Ma̱ ani aj iq'uin te̱serak'i li c'a'ru xec'ul, chan reheb. \v 31 Ca'aj cui' tz'akal que'el aran nak que'oc chixserak'inquil resil sa' chixjunil li na'ajej a'an li c'a'ru quixba̱nu li Jesús reheb. \s1 Li Jesús quixq'uirtesi li cui̱nk mem \p \v 32 Toje' ajcui' te'e̱lk eb a'an nak quic'ame' chak riq'uin li Jesús jun li cui̱nk mem. Cuan ma̱us aj musik'ej riq'uin. \v 33 Li Jesús quirisi li ma̱us aj musik'ej riq'uin ut li cui̱nk qui-oc chi a̱tinac. C'ajo' nak que'sach xch'o̱l li tenamit ut que'xye: —Ma̱ jun cua kilom a'in sa' li katenamit Israel.— \v 34 Aban eb laj fariseo que'xye: —Riq'uin xcuanquil laj tza narisiheb li ma̱us aj musik'ej li cui̱nk a'an, chanqueb. \s1 Li Jesús quiril xtok'oba̱l ruheb li tenamit \p \v 35 Ut li Jesús yo̱ xbeninquil sa' eb li tenamit junju̱nk ut sa' eb ajcui' li c'aleba̱l. Quixc'ut li xya̱lal chiruheb sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío ut quixch'olob xya̱lal lix nimajcual cuanquilal li Dios chiruheb. Ut yo̱ chixq'uirtesinquil chixjunil li q'uila pa̱y chi yajel ut li raylal. \v 36 Ut nak quirileb li q'uila tenamit, quixtok'obaheb ru xban nak tacuajenakeb ut raheb sa' xch'o̱l. Chanchaneb li carner li ma̱c'a' aj ilol reheb. \v 37 Tojo'nak quixye reheb lix tzolom, —Relic chi ya̱l nabaleb li inc'a' neque'xnau li xya̱lal. Abanan moco q'uiheb ta li te'xye li xya̱lal reheb. Chanchaneb li ru li acui̱mk li ma̱c'a' aj sic'ol re. \v 38 Jo'can ut tinye e̱re nak te̱tz'a̱ma chiru li Ka̱cua' re nak a'an tixtaklaheb laj c'anjel chixch'olobanquil li xya̱lal chiruheb, chan li Jesús. \c 10 \s1 Li Jesús quixq'ueheb xc'anjel lix cablaju chi tzolom \p \v 1 Sa' jun li cutan li Jesús quixbokeb lix tzolom cablaju riq'uin ut quixq'ueheb xcuanquil chirisinquil li ma̱us aj musik'ej ut quixq'ueheb xcuanquil chixq'uirtesinquileb li yaj, a' yalak c'a'ru chi xyajelil ut raylal. \v 2 A'an a'in lix c'aba'eb lix tzolom cablaju, li quixxakab chok' x-apóstol: li xbe̱n, a'an laj Simón, Pedro nayeman re; ut laj Andrés li ri̱tz'in; laj Jacobo ut laj Juan li ri̱tz'in. Laj Zebedeo, a'an lix yucua'eb; \v 3 laj Felipe ut laj Bartolomé; laj Tomás ut laj Mateo laj titz'ol toj; laj Jacobo li ralal laj Alfeo ut laj Lebeo aj Tadeo xcab xc'aba', \v 4 laj Simón aj Canaán, ut laj Judas Iscariote, a' li quik'axtesin re li Jesús sa' ruk'eb li xic' neque'iloc re. \v 5 Nak quixtaklaheb li cablaju a'in chi c'anjelac, li Jesús quixchak'rabiheb ut quixye reheb: —Mexxic sa' lix tenamiteb li ma̱cua'eb aj judío chi moco tex-oc sa' xtenamiteb aj Samaria. \v 6 Texxic ban riq'uineb laj judío. A'aneb li ralal xc'ajol laj Israel. Chanchaneb li carner li sachenakeb. \v 7 Ut nak yo̱kex chi xic, yo̱kex chixch'olobanquil li xya̱lal ut chixyebal, “cuulac re xk'ehil nak ta̱q'uehek' sa' xcuanquil xban li Dios li ta̱cua̱nk xcuanquil sa' xbe̱neb li ralal xc'ajol,” cha'kex. \v 8 Cheq'uirtesiheb li yaj, checuaclesiheb cui'chic chi yo'yo li camenak. Cheq'uirtesiheb li saklep rix ut cherisiheb li ma̱us aj musik'ej. Chi ma̱tan xec'ul le̱ cuanquil ut chi ma̱tan ajcui' te̱ba̱nu li usilal. \v 9 Ma̱c'a' c'a'ru te̱c'am che̱rix. Inc'a' te̱c'am li oro chi moco li plata, chi moco li coc' tumin k'an ru. \v 10 Chi moco te̱c'am xna'aj li c'a'ak re ru ta̱c'anjelak e̱re sa' be, chi moco te̱c'am xjalbal le̱ rak', chi moco xjalbal e̱xa̱b, chi moco e̱xuk'. Me̱c'am li c'a'ak re ru a'in xban nak laj c'anjel, a'an tento nak ta̱q'uehek' re lix tzacae̱mk. \v 11 Ut yalak bar tenamitil ut c'aleba̱l toxex-ocak cui', patz'omak ani ta̱c'uluk e̱re chi sa sa' xch'o̱l, ut aran texhila̱nk riq'uin toja' ya̱l jok'e texxic. \v 12 Ut nak tex-oc sa' li cab, q'uehomak xsahil xch'o̱leb ut te̱tz'a̱ma li tuktu̱quil usilal sa' xbe̱neb li cuanqueb sa' li cab. \v 13 Ut cui texc'ulek' sa' usilal, ta̱cana̱k riq'uineb li tuktu̱quil usilal. Ut cui inc'a' texc'ulek' sa' usilal, inc'a' ajcui' ta̱cana̱k riq'uineb li tuktu̱quil usilal. Ta̱suk'i̱k cui'chic e̱riq'uin. \v 14 Ut yalak ani inc'a' ta̱c'uluk e̱re chi moco ta̱rabi le̱ ra̱tin, nak tex-e̱lk sa' li cab a'an, malaj ut sa' li tenamit, te̱chik'chik'i li poks cuan che̱rok chok' retalil nak inc'a' chic texc'oxlak chirix li na'ajej a'an. \v 15 Relic chi ya̱l tinye e̱re nak toj cubenak ca'ch'in lix tojbal xma̱queb li tenamit Sodoma ut li tenamit Gomorra chiru lix tojbal xma̱queb li tenamit a'an sa' xk'ehil li rakba a̱tin. \s1 Resil li ra xi̱c' li ta̱cha̱lk sa' xbe̱neb \p \v 16 Chenauhak nak la̱in tintakla̱nk e̱re sa' xya̱nkeb li xic' neque'iloc e̱re. Chanchanakex li carner sa' xya̱nkeb laj xoj. Se̱bak e̱ch'o̱l jo'cakex li c'anti' ut ti̱cak e̱ch'o̱l jo'cakex li paloma. \v 17 Cauhak le̱ ch'o̱l xban nak cuanqueb li te'k'axtesi̱nk e̱re sa' ruk'eb laj rakol a̱tin. Ut chi ma̱c'a' e̱ma̱c texsaq'uek' xbaneb sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío. \v 18 Ut texc'amek' chiruheb li acuabej ut chiruheb li rey sa' inc'aba' la̱in. Ut te̱ch'olob li xya̱lal chiruheb a'an, jo' ajcui' chiruheb li ma̱cua'eb aj judío. \v 19 Ut nak toxexxakaba̱k chiruheb, mexc'oxlac chirix li c'a'ru te̱ye, chi moco texc'oxlak chirix chanru tex-a̱tinak xban nak sa' li ho̱nal a'an ta̱yehek' e̱re c'a'ru te̱ye. \v 20 Ma̱cua' la̱ex li tex-a̱tinak. A' ban li Santil Musik'ej ta̱a̱tinak. Yal tixto'oni lix tz'u̱mal e̱re. \v 21 Sa' eb li cutan a'an, cuan li asbej tixk'axtesi li i̱tz'inbej re ta̱camsi̱k ut cuan li i̱tz'inbej tixk'axtesi li asbej. Ut cuan li yucua'bej tixk'axtesi li alalbej. Ut cuan li alalbej xic' te'rileb lix na' xyucua' ut te'xq'ueheb chi camsi̱c. \v 22 Ut chixjunileb xic' te'ilok e̱re sa' inc'aba'. Abanan li ani te'cuyuk xc'ulbal li raylal toj sa' roso'jic lix yu'am, eb a'an te'colek'. \v 23 Nak texrahobtesi̱k sa' jun li tenamit, texxic sa' jalan chic. Relic chi ya̱l ninye e̱re nak toj ma̱ji' ajcui' nequechoy xbeninquil chixjunileb li tenamit cuanqueb Israel te'xnau nak xoline̱lk la̱in li C'ajolbej. \v 24 Junak li yo̱ chi tzoloc inc'a' naru tixk'ax xcuanquil li yo̱ chi tzoloc re, chi moco li mo̱s naxk'ax xcuanquil lix patrón. \v 25 Chic'ojla̱k xch'o̱l li yo̱ chi tzoloc nak ta̱cuulak jo' laj tzolol re, ut li mo̱s jo'cak lix patrón. Cui aj tza nayehe' re laj e̱chal cab, ¿ma toja' ta chic inc'a' te'yehek' aj tza reheb li ralal xc'ajol? \v 26 Jo'can utan mexxucuac chiruheb li xic' neque'iloc e̱re. Ma̱ jun na'leb mukmu anakcuan chi inc'a' ta ta̱tauma̱nk ru mokon, ut ma̱c'a' mukmu anakcuan chi inc'a' ta̱c'utbesi̱k. \v 27 Li c'a'ru xexintzol cui' e̱junes, a'an te̱ye chiruheb chixjunileb, ut li c'a'ru xinye e̱re e̱junes, a'an te̱ye chi cau xya̱b e̱cux chiruheb chixjunileb li tenamit. \v 28 Mexxucuac chiruheb laj camsinel xban nak li a̱mej inc'a' naru te'xcamsi. A' li te̱xucua ru, a'an li Ka̱cua' li cuan xcuanquil chixcamsinquil li tibelej ut chixtaklanquil li a̱mej sa' xbalba. \s1 Li Dios na-iloc e̱re \p \v 29 ¿Ma inc'a' ta bi' nac'ayi̱c cuib chi tzentzeyul chi jun centavo? K'axal cubenak xtz'ak, abanan ma̱ jun li ch'ina tzentzeyul nacam chi inc'a' ta tixnau li Dios le̱ Yucua'. \v 30 Jo'can ajcui' li rismal le̱ jolom ajlanbileb chixjunil xban li Dios. \v 31 Jo'can nak mexxucuac chiruheb li xic' neque'iloc e̱re xban nak la̱ex k'axal terto e̱tz'ak chiruheb nabal chi tzentzeyul. \v 32 Li ani naxye chiruheb li tenamit nak niquinixpa̱b, la̱in tinye chiru lin Yucua' cuan sa' choxa nak a'an li cualal. \v 33 Ut li ani ta̱tz'ekta̱na̱nk cue chiruheb li tenamit, la̱in tintz'ekta̱na ajcui' a'an chiru lin Yucua' cuan sa' choxa. \v 34 Me̱c'oxla nak xinchal ta chixq'uebal li tuktu̱quil usilal sa' ruchich'och'. Xinchal ban chixch'olobanquil li xya̱lal; ut xban li xya̱lal li nach'oloba̱c, nacuan li ch'a'ajquilal. \v 35 Xinchal ut chixch'olobanquil li xya̱lal ut li ani ta̱pa̱ba̱nk cue, te'xc'ul li raylal. Li alalbej ta̱cua̱nk sa' ra xi̱c' riq'uin lix yucua', ut li co'bej ta̱cua̱nk sa' ra xi̱c' riq'uin lix na', ut li alibej ta̱cua̱nk sa' ra xi̱c' riq'uin li na'bej sa' inc'aba' la̱in. \v 36 Li cuanqueb sa' jun cabal, xic' te'ril rib sa' inc'aba' la̱in. \v 37 Ut ani k'axal naxra xna' xyucua' chicuu la̱in, moco xc'ulub ta nak tinc'ul chok' cualal. Ut ani k'axal naxra li ralal xc'ajol chicuu la̱in, moco xc'ulub ta nak tinc'ul chok' cualal. \v 38 Li ani tixcuy inta̱kenquil usta tixc'ul li camsi̱c sa' inc'aba', li jun a'an xc'ulub nak tinc'ul chok' cualal. Abanan li ani inc'a' tixcuy inta̱kenquil, li jun a'an moco xc'ulub ta nak tinc'ul chok' cualal. \v 39 Li ani naxra lix yu'am arin sa' ruchich'och', a'an tixsach li junelic yu'am. Ut li ani tixsach lix yu'am arin sa' ruchich'och' sa' inc'aba' la̱in, a'an ta̱re̱chani li junelic yu'am. \s1 Lix k'ajca̱munquil li nac'uluc reheb lix tzolom li Jesús \p \v 40 Li ani ta̱c'uluk e̱re la̱ex, tinixc'ul ajcui' la̱in. Ut li ani ta̱c'uluk cue, tixc'ul ajcui' li xtaklan chak cue. \v 41 Li ani ta̱c'uluk re junak profeta chi anchal xch'o̱l xban nak a'an naxye ra̱tin li Dios, li jo' q'uial lix k'ajca̱munquil li tixc'ul li profeta, a'an ajcui' li tixc'ul li ta̱c'uluk re. Ut li ani ta̱c'uluk re li ti̱c xch'o̱l xban nak a'an ti̱c xch'o̱l, li jo' q'uial lix k'ajca̱munquil li tixc'ul li ti̱c xch'o̱l, a'an ajcui' li tixc'ul li ta̱c'uluk re. \v 42 Li ani tixq'ue jun sec'ak ruc'a junak reheb lin tzolom usta cubenak xcuanquil, cui tixq'ue li ruc'a xban nak a'an intzolom, relic chi ya̱l ninye e̱re nak li jun a'an tixc'ul lix k'ajca̱munquil. \c 11 \s1 Laj Juan laj Cubsihom Ha' naxtakla xpatz'bal ani li Jesús \p \v 1 Nak quirake' li Jesús chixtaklanquileb chi xic chi c'anjelac lix tzolom cablaju, qui-el aran ut co̱ chixch'olobanquil li xya̱lal sa' eb li tenamit. \v 2 Ac cuan chi pre̱xil laj Juan laj Cubsihom Ha' nak quirabi resil li c'a'ru yo̱ chixba̱nunquil li Cristo. Laj Juan quixtaklaheb lix tzolom chi a̱tinac riq'uin ut chixpatz'bal re: \v 3 ¿Ma la̱at li Cristo li yechi'inbil, li yo̱co chiroybeninquil? ¿Malaj toj takoybeni chic junak? chanqueb. \v 4 Quichak'oc li Jesús ut quixye reheb: —Ayukex ut te̱serak'i re laj Juan li c'a'ru yo̱quin chixba̱nunquil che̱ru ut te̱ye re li c'a'ru yo̱quex chirabinquil chicuix la̱in. \v 5 Yehomak re nak eb li mutz' neque'iloc chic; eb li ye̱k rok neque'be̱c chic; eb li saklep rix xe'q'uirtesi̱c; eb li tz'ap xic neque'abin chic; eb li camenak neque'cuaclesi̱c cui'chic chi yo'yo; ut eb li neba' yo̱queb chirabinquil resil li usilal, cha'kex re. \v 6 Us xak reheb li ani inc'a' ta̱ch'ina̱nk xch'o̱l inban, chan li Jesús. \v 7 Ut nak que'el eb a'an, qui-oc chi a̱tinac li Jesús riq'uineb li tenamit chirix laj Juan ut quixye chi jo'ca'in: —¿C'a'ru coxe̱ril chak sa' li chaki ch'och'? ¿Ma junak cui̱nk nacuiban xch'o̱l chanchan li caxlan aj yo̱ rec'asinquil xban ik' coxe̱ril chak? \v 8 ¿C'a' put ru coxe̱ril chak? ¿Ma junak cui̱nk cha̱bil xtikibanquil coxe̱ril chak? A' li cha̱bileb rak' sa' rochocheb li rey cuanqueb. \v 9 ¿C'a'ru coxe̱ril chak? ¿Ma junak profeta coxe̱ril chak? Ya̱l nak a'an jun profeta. Abanan la̱in tinye e̱re nak li jun a'in naxk'ax ru xcuanquil junak profeta. \v 10 Chirix laj Juan tz'i̱banbil sa' li Santil Hu nak naxye chi jo'ca'in: \q1 A'ut la̱in tintakla lin takl aj c'amol be cha̱cuu. A'an ta̱ch'oloba̱nk xya̱lal chiruheb li tenamit re nak eb a'an yo'on cua̱nkeb cha̱c'ulbal la̱at. (Mal. 3:1) \p \v 11 Relic chi ya̱l tinye e̱re nak ma̱ jun reheb li neque'yo'la arin sa' ruchich'och' naxk'ax xcuanquil laj Juan laj Cubsihom Ha'. Aban li k'axal ca'ch'in sa' lix nimajcual cuanquil li Dios, k'axal us chok' re a'an chiru laj Juan (xban nak laj Juan inc'a' quiril lix nimajcual cuanquilal li Dios arin sa' ruchich'och'). \v 12 Chalen chak nak quixtiquib xch'olobanquil xya̱lal laj Juan laj Cubsihom Ha' ut toj anakcuan cuanqueb li neque'xyal xxakabanquil lix nimajcual cuanquilal li Dios, yal xjuneseb, ut que'raj xba̱nunquil sa' junpa̱t usta riq'uin raylal ta̱uxma̱nk. \v 13 Chixjunileb li profeta jo' cui' lix chak'rab laj Moisés, toj riq'uin laj Juan xolrakek' xyebal nak ta̱xakaba̱k lix nimajcual cuanquilal li Dios. \v 14 Ut cui te̱raj xtaubal lix ya̱lal chirix laj Juan, a'an laj Elías li tol-e̱lk. \v 15 Li ani na-abin re li yo̱quin xyebal chixq'uehak retal chi us li cua̱tin xban nak cuan xya̱lal. \v 16 ¿Ani ta cui' aj iq'uin ta̱ru̱k tebinjuntak'e̱ta li cuanqueb sa' ruchich'och' anakcuan? Ma̱c'a' nacuulac chiruheb. Chanchaneb li coc'al li neque'c'ojla chi batz'u̱nc sa' eb li c'ayil ut neque'xjap re chixyebal reheb lix comon: \v 17 “Xkaya̱basi li kaxo̱lb ut inc'a' xexxajoc; xobichan chi ra sa' kach'o̱l, ut inc'a' xyot'e' e̱ch'o̱l chi moco xexya̱bac xban”, chanqueb. \v 18 Nak quic'ulun laj Juan laj Cubsihom Ha', cuan li inc'a' quixtzaca, ut cuan li inc'a' quiruc', ut eb li tenamit inc'a' que'xc'ul ut que'xye, “Ma̱us aj musik'ej cuan riq'uin”, chanqueb. \v 19 Ut nak xinc'ulun la̱in li C'ajolbej, nincua'ac ut nin-uc'ac, ut inc'a' ajcui' quine'xc'ul sa' xya̱lal. Eb li tenamit neque'xye chicuix, “Li jun cuan arin, junes cua'ac ut junes uc'ac vino naxba̱nu. A'an rami̱gueb laj ma̱c ut eb laj titz'ol toj”, chanqueb. A'ut li na'leb li q'uebil xban li Dios, xakxo xcuanquil riq'uin li xba̱nu laj Juan ut li c'a'ru xinba̱nu la̱in. \s1 Ra te'xc'ul li tenamit cui inc'a' te'xxo̱to xma̱c \p \v 20 Tojo'nak li Jesús qui-oc chixk'usbaleb li tenamit sa' eb li na'ajej bar quixba̱nu cui' nabal li milagro xban nak inc'a' que'yot'e' xch'o̱leb ut inc'a' que'xjal xc'a'uxeb, ut quixye reheb: \v 21 —Raylal cha̱lel sa' e̱be̱n, ex aj Corazín. Raylal cha̱lel sa' e̱be̱n ex aj Betsaida. Cui ta qui-uxman aran Tiro li milagro a'in li xinba̱nu che̱ru ut cui ta qui-uxman aran Sidón, ac najter raj que'xq'ue li cha sa' xjolomeb ut ac que'xq'ue raj li k'es ru t'icr chirixeb chok' retalil nak raheb sa' xch'o̱l ut que'yot'e' raj xch'o̱leb ut que'xjal raj xc'a'uxeb. \v 22 Jo'can ut nak tinye e̱re nak sa' xk'ehil li rakba a̱tin, k'axal cui'chic li raylal li te̱c'ul la̱ex chiru li raylal li te'xc'ul eb laj Tiro ut eb laj Sidón. \v 23 Ut la̱ex aj Capernaum, c'ajo' nak nequenimobresi e̱rib. ¿Ma nequec'oxla nak ta̱taksi̱k le̱ cuanquil toj sa' choxa? Ta̱cubsi̱k ban le̱ cuanquil toj sa' xna'ajeb li camenak. Cui ta riq'uineb laj Sodoma quilaj-uxman eb li milagro li x-uxman e̱riq'uin la̱ex, toj cuanqueb raj sa' li cutan anakcuan. \v 24 Jo'can ut nak tinye e̱re nak sa' xk'ehil li rakba a̱tin, k'axal cui'chic nabal lix tojbal e̱ma̱c li te̱c'ul la̱ex chiru li te'xc'ul eb laj Sodoma.— \s1 Cha̱lkex cuiq'uin ut texinq'ue chi hila̱nc, chan li Jesús \p \v 25 Sa' eb li cutan a'an, li Jesús quitijoc ut quixye: —At inYucua', la̱at laj e̱chal re li choxa jo' ajcui' li ruchich'och'. Ninbantioxi cha̱cuu xban nak xamuk li xya̱lal chirix lix nimal la̱ cuanquilal chiruheb li cuanqueb xna'leb nak neque'xye rib, ut xamuk ajcui' chiruheb li tzolbileb. Ut xac'ut li xya̱lal chiruheb li cubenakeb xcuanquil, li chanchaneb coc'al. \v 26 Xaba̱nu chi jo'can xban nak jo'can xcuulac cha̱cuu, chan li Jesús nak quitijoc. \v 27 Ut quixye reheb li tenamit: —Chixjunil li c'a'ak re ru xk'axtesi sa' cuuk' lin Yucua'. Ma̱ ani nana'oc cuu la̱in li C'ajolbej, ca'aj cui' li Acuabej Dios. Ma̱ ani nana'oc ru li Acuabej Dios, ca'aj cui' la̱in li C'ajolbej. Ut ta̱na'ek' ajcui' ru xbaneb li ani tinc'ut cui' li xya̱lal, la̱in li C'ajolbej. \v 28 Jo'can ut cha̱lkex cuiq'uin che̱junilex li lublu̱quex ut li tacuajenakex ut la̱in texinq'ue chi hila̱nc. \v 29 C'ulumak li yugo li tinq'ue sa' e̱be̱n ut tzolomak e̱rib cuiq'uin xban nak tu̱lanin ut k'un inch'o̱l ut te̱tau xc'ojobanquil e̱ch'o̱l, \v 30 xban nak lin yugo k'un ut se̱b li i̱k li tinq'ue sa' e̱be̱n. \c 12 \s1 Lix tzolom li Jesús que'xch'ot ru li acui̱mk sa' li hiloba̱l cutan \p \v 1 Ut chirix chic a'an sa' jun hiloba̱l cutan, li Jesús yo̱ chi be̱c bar cui' aubil li acui̱mk trigo. Ut eb lix tzolom te'tz'oca̱k ut que'oc chixch'otbal ru li acui̱mk ut yo̱queb chixcua'bal. \v 2 Ut nak que'ril eb laj fariseo, que'xye re li Jesús: —Ileb la̱ tzolom. Yo̱queb chixsic'bal ru li acui̱mk. Yo̱queb chixba̱nunquil li c'anjel moco uxc ta naraj sa' li hiloba̱l cutan, chanqueb. \v 3 Li Jesús quichak'oc ut quixye reheb: —¿Ma inc'a' ta bi' xeril sa' li Santil Hu c'a'ru quixba̱nu laj David nak a'an ut eb li rochben te'tz'oca̱k? \v 4 Qui-oc sa' li cab bar neque'xlok'oni cui' li Dios ut cuan aran li mayejanbil caxlan cua. Ma̱cua' raj re laj David xcua'bal li caxlan cua a'an, chi moco reheb li rochben. Juneseb laj tij naru neque'xcua' li mayejanbil caxlan cua. Abanan laj David quixcua'. \v 5 Ut, ¿ma inc'a' e̱rilom sa' lix chak'rab laj Moisés nak eb laj tij ma̱c'a' xma̱queb nak neque'xk'et li hiloba̱l cutan nak neque'c'anjelac sa' rochoch li Dios? \v 6 La̱in tinye e̱re nak cuanquin arin la̱in, ut k'axal nim incuanquil chiru li rochoch li Dios. \v 7 La̱ex inc'a' nequenau xya̱lal li a̱tin a'in li tz'i̱banbil sa' li Santil Hu: \q1 Li nacuulac chicuu la̱in, a'an nak tex-uxta̱na̱nk u ut ma̱cua' nak texmayejak xul. (Os. 6:6) \p Cui ta xetau ru li na'leb a'in, inc'a' raj xetz'ekta̱naheb li ma̱c'a'eb xma̱c. \p \v 8 La̱in li C'ajolbej. La̱in laj e̱chal re li hiloba̱l cutan. Cuan incuanquil chixyebal c'a'ru ta̱uxma̱nk sa' li hiloba̱l cutan, chan li Jesús. \s1 Li Jesús quixq'uirtesi li cui̱nk sic li ruk' \p \v 9 Ut nak qui-el chak aran, quichal sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío. \v 10 Ut aran cuan jun li cui̱nk sic jun li ruk'. Ut eb laj fariseo que'xpatz' re li Jesús yal re xjitbal: —¿Ma us q'uirtesi̱nc sa' li hiloba̱l cutan? \v 11 Ut li Jesús quichak'oc ut quixye reheb: —Cui junak sa' e̱ya̱nk cuan junak lix carner ta̱t'anek' sa' junak jul sa' li hiloba̱l cutan, ¿ma inc'a' raj toxchap ut toxrisi chak sa' li jul? \v 12 ¿Ma inc'a' ta bi' numtajenak terto xtz'ak junak cui̱nk chiru junak carner? Cui us xcolbal li carner sa' li hiloba̱l cutan, ¿ma inc'a' ta bi' k'axal cui'chic us xtenk'anquil li cui̱nk sa' li hiloba̱l cutan?— \v 13 Tojo'nak quixye re li cui̱nk li sic li ruk': —Ye' la̱ cuuk', chan re. Ut li cui̱nk quixye' li ruk' ut sa' junpa̱t quicana chi ma̱c'a' re̱c' jo' li jun chic. \v 14 Ut eb laj fariseo que'el aran ut que'oc chixc'u̱banquil chanru nak te'xcamsi li Jesús. \s1 Najter quiyeman resil xc'anjel li Jesucristo \p \v 15 Li Jesús quixnau nak yo̱queb xc'u̱banquil chanru nak te'xcamsi ut qui-el sa' li na'ajej a'an. Ut nabaleb li tenamit que'ta̱ken re ut naxq'uirtesiheb chixjunileb li yaj. \v 16 Ut li Jesús quixye reheb nak ma̱ ani aj e te'xye resil nak a'an li xq'uirtesin reheb. \v 17 A'in quic'ulman jo' yebil chak xban li profeta Isaías nak quixye chi jo'ca'in: \q1 \v 18 A'an a'in laj c'anjel chicuu, li sic'bil ru inban. A'an ninra ut riq'uin a'an nasaho' lin ch'o̱l. Tinq'ue re lin musik', ut a'an ta̱yehok resil li rakba a̱tin li cha̱lc re sa' xbe̱neb li tenamit. \q1 \v 19 Inc'a' ta̱cuech'i̱nk chi moco tixjap re ut ma̱ ani ta̱abi̱nk re lix ya̱b xcux sa' be. \q1 \v 20 Inc'a' tixrahobtesiheb li tacuajenakeb. Inc'a' tixchoy xtokbal li caxlan aj li ac tokec' re, chi moco tixchoy xchupbal ru li xam li toj yo̱ chi e̱lc xsibel toj nak tixxakab lix cuanquil ut ta̱rakok a̱tin sa' ti̱quilal. \q1 \v 21 Ut chixjunileb li tenamit ca'aj cui' riq'uin a'an te'yo'oni̱nk. (Is. 42:2-4) \s1 Ma̱c'a' chic xcuybal xma̱c li namajecuan re li Santil Musik'ej \p \v 22 Ut mokon chic quic'ame' chak riq'uin li Jesús jun li cui̱nk cuan ma̱us aj musik'ej riq'uin. Mutz' ut mem li cui̱nk a'an. Ut li Jesús quixq'uirtesi, ut li cui̱nk li mutz' ut mem nak quicuan, quia̱tinac ut qui-iloc chic. \v 23 Ut chixjunileb li tenamit que'sach xch'o̱l ut yo̱queb chixyebal: —¿Malaj a'in ta ut ralal li rey David, li yo̱co chiroybeninquil? \v 24 Ut eb laj fariseo nak que'rabi a'an, que'xye: —Li cui̱nk a'in na-isin ma̱us aj musik'ej riq'uin xcuanquil laj Beelsebú, lix yucua'ileb li ma̱us aj musik'ej, chanqueb. \v 25 Li Jesús quixnau li c'a'ru yo̱queb chixc'oxlanquil ut quixye reheb: —Cui cuan jun te̱pak chi tenamit xic' te'ril rib chi ribileb rib, li jun te̱p chi tenamit a'an tixsach xcuanquil xjunes rib. Ut cui cuan ta jun cabalak xic' te'ril rib chi ribileb rib, li jun cabal a'an te'xsach xcuanquil lix jun cablal. \v 26 Jo'can ajcui' laj tza cui te'xpleti rib chi ribileb rib, a'an tixsach xcuanquil xjunes rib. \v 27 Cui ut sa' xc'aba' laj tza nacuisiheb li ma̱us aj musik'ej, ¿ani sa' aj c'aba' neque'isin ma̱us aj musik'ej li neque'ta̱ken e̱re? Jo'can nak a'aneb ajcui' te'yehok re nak inc'a' ya̱l li yo̱quex chixyebal. \v 28 Cui ut riq'uin xcuanquil li Dios nacuisiheb li ma̱us aj musik'ej, riq'uin a'an nac'utun nak relic chi ya̱l ac xc'ulun sa' e̱ya̱nk lix nimajcual cuanquilal li Dios. \v 29 Ut chanru nak ta̱oc junak sa' rochoch jun cui̱nk cau rib chixmak'bal li c'a'ru cuan re cui inc'a' ta xbe̱n cua tixbac' li cui̱nk cau rib, tojo'nak ta̱oc chixc'ambal li c'a'ru cuan re. \v 30 Li ani inc'a' na-oquen chicuix, a'an xic' niquinril. Ut ani inc'a' naxococ cuochben, a'an paji̱nc naxba̱nu. \v 31 Relic chi ya̱l ninye e̱re nak ta̱cuyma̱nk ta̱sachma̱nk lix ma̱queb li cristian ut ta̱cuyma̱nk ajcui' xma̱queb li neque'majecuan. Abanan li ani ta̱majecua̱nk re li Santil Musik'ej, inc'a' ta̱cuyek' ta̱sachek' lix ma̱c. \v 32 Li ani ta̱hobok cue la̱in, li C'ajolbej, ta̱cuyek' xma̱c; abanan li ani ta̱hobok re li Santil Musik'ej inc'a' ta̱cuyek' xma̱c chi moco sa' eb li cutan a'in, chi moco sa' eb li cutan cha̱lel. Cua̱nk ban sa' xbe̱n chi junelic lix tojbal rix li nimla ma̱c a'an. \v 33 Jo'can ajcui' cui cha̱bil junak che', cha̱bil ajcui' li ru. Cui inc'a' us li che', li ru inc'a' ajcui' us. Ut riq'uin li naru̱chin, nana'li ru li che'. \v 34 ¡La̱ex chanchanex ral li c'ambolay! ¿Chan ta cui' ru nak tex-a̱tinak cha̱bil a̱tin nak moco usex ta? Jo' chanru lix ch'o̱l junak, jo'can ajcui' naa̱tinac. \v 35 Li cha̱bil cui̱nk naa̱tinac chi cha̱bil xban nak cha̱bil li cuan sa' xch'o̱l. Ut li cui̱nk li inc'a' us lix na'leb, yibru naa̱tinac xban nak inc'a' us li cuan sa' xch'o̱l. \v 36 La̱in tinye e̱re nak sa' xk'ehil li rakba a̱tin li junju̱nk tixk'axtesi xcue̱nt chirix chixjunil li jo' ma̱jo'il aj a̱tin quixye. \v 37 Riq'uin le̱ ra̱tin ta̱q'uehek' e̱retal. Riq'uin le̱ ra̱tin ta̱c'utu̱nk nak ma̱c'a' le̱ ma̱c malaj riq'uin le̱ ra̱tin ta̱teneba̱k li tojbal ma̱c sa' e̱be̱n.— \s1 Eb laj fariseo que'xtz'a̱ma li milagro \p \v 38 Cuan xcomoneb laj tz'i̱b ut xcomoneb laj fariseo que'a̱tinac ut que'xye: —At tzolonel, ba̱nu junak milagro chiku. C'ut chiku nak riq'uin li Dios nachal la̱ cuanquil, chanqueb. \v 39 Ut li Jesús quichak'oc ut quixye reheb: —Li inc'a' useb xna'leb neque'raj nak ta̱c'utbesi̱k junak milagro chiruheb, aban ma̱ jun milagro ta̱c'utbesi̱k chiruheb. Ca'aj cui' li milagro li qui-ux re laj Jonás, li quic'utbesi̱c chiruheb junxil, a'an li ta̱c'utbesima̱nk chiruheb. \v 40 Jo' nak laj Jonás oxib cutan ut oxib k'ojyi̱n quicuan chak sa' xsa' li nimla car, jo'can ajcui' nak la̱in li C'ajolbej tincua̱nk oxib cutan ut oxib k'ojyi̱n sa' li mukleba̱l. \v 41 Laj Jonás quixch'olob xya̱lal chiruheb laj Nínive ut que'yot'e' xch'o̱l que'xjal xc'a'ux. Ut la̱in k'axal nim incuanquil chiru laj Jonás ut cuanquin arin sa' e̱ya̱nk, abanan la̱ex inc'a' niquine̱pa̱b. Jo'can nak eb laj Nínive te'cuacli̱k chak sa' xk'ehil li rakba a̱tin e̱rochben ut texjiteb xban nak inc'a' nequexpa̱ban. \v 42 Li ixk li quicuan chok' reina sa' li tenamit li cuan sa' li sur ta̱cuacli̱k chak sa' xk'ehil nak ta̱rakek' a̱tin sa' e̱be̱n ut tixye nak cuan e̱ma̱c xban nak inc'a' nequexpa̱ban. A'an quichal chak toj sa' xmaril li ruchich'och' chirabinquil lix na'leb laj Salomón. Ut la̱in k'axal cui'chic cuan inna'leb chiru laj Salomón ut cuanquin arin sa' e̱ya̱nk. Abanan inc'a' nequepa̱b li cua̱tin. \v 43 Li ma̱us aj musik'ej nak ac x-el riq'uin junak cui̱nk, nalajnume' sa' li chaki na'ajej ut yo̱ chixsic'bal bar ta̱oc chi hila̱nc. Ut ma̱ bar naxtau xna'aj. \v 44 Tojo'nak naxye sa' xch'o̱l: —La̱in tinsuk'i̱k cui'chic riq'uin li cui̱nk bar quin-el cui' chak, chan. Ut nak nocoxtau li cui̱nk, chanchan jun li cab ma̱c'a' chic cuan chi sa', mesunbil ut cauresinbil re oybeni̱nc. \v 45 Ut li ma̱us aj musik'ej naxsic' cuukub chic chi ma̱us aj musik'ej k'axal cui'chic numtajenak xma̱usilaleb chiru a'an. Neque'oc chi cua̱nc riq'uin li cui̱nk. Ut lix na'leb li cui̱nk a'an numtajenakak chic xyibal ru chiru nak xcuan chak junxil. Ut jo'can ajcui' te̱c'ul la̱ex li numtajenak le̱ ma̱usilal. \s1 Lix na' ut eb li ri̱tz'in li Jesús \p \v 46 Ut toj yo̱ ajcui' chi a̱tinac li Jesús riq'uineb li tenamit nak quicuulac aran lix na' rochbeneb li ri̱tz'in li Jesús. Cuanqueb chirix cab ut te'raj raj ra̱tinanquileb. \v 47 Ut jun quiyehoc chak re li Jesús: —Ka̱cua', la̱ na' ut eb la̱ cui̱tz'in cuanqueb chirix cab. Te'raj a̱cua̱tinanquil. \v 48 Ut li Jesús quixye re: —¿Ani lin na' ut aniheb li cui̱tz'in nak nequec'oxla la̱ex?— \v 49 Ut quixye' li ruk' cuanqueb cui' lix tzolom ut quixye: —A'ineb lin na' ut a'ineb li cui̱tz'in. \v 50 Chixjunileb li te'ba̱nu̱nk re li naraj lin Yucua' li cuan sa' choxa, a'aneb li cui̱tz'in, a'aneb li cuanab ut a'aneb lin na', chan. \c 13 \s1 Li jaljo̱quil ru a̱tin chirix laj acuinel \p \v 1 Ut sa' li cutan a'an, li Jesús qui-el sa' li cab ut coxc'ojla̱k chire li palau. \v 2 Ut que'cuulac li q'uila tenamit riq'uin chirabinquil. Xban xq'uialeb li tenamit, li Jesús qui-oc sa' jun li jucub cuan sa' li palau ut quic'ojla chi sa'. Ut chixjunileb li tenamit xakxo̱queb chire li ha'. \v 3 Ut nabal c'a'ak re ru quixtzoleb cui' riq'uin jaljo̱quil ru a̱tin, ut quixye reheb: —Abihomak li tinye e̱re. Jun aj acuinel co̱ chi a̱uc. \v 4 Ut nak yo̱ chixhirbal li iyaj, cuan quinak chire be. Que'chal li xul li neque'xic'an ut que'xcua' li iyaj. \v 5 Ut cuan ajcui' li iyaj quinak sa' li pec ru bar ma̱c'a' cui' mas li ch'och'. Sa' junpa̱t quimok, abanan inc'a' quixchap xxe' xban nak jay li ch'och' sa' xbe̱n li pec. \v 6 Nak quichal li sak'e quichakic li acui̱mk xban nak inc'a' cham naxic lix xe'. \v 7 Ut cuan cui'chic li iyaj quinak sa' xya̱nk li q'uix. Ut nak quichamo' li q'uix sa' xbe̱n, quixnat' li acui̱mk. \v 8 Ut cuan cui'chic li iyaj quinak sa' li cha̱bil ch'och'. Quimok ut quiu̱chin. Cuan quixq'ue laje̱tk xca'c'a̱l ru (30). Cuan quixq'ue oxtakc'a̱l ru (60), ut cuan cui'chic quixq'ue o'takc'a̱l ru (100) li junju̱nk. \v 9 Tojo'nak li Jesús quixye reheb: —Li ani na-abin, chixq'uehak retal li c'a'ru ninye, chan. \s1 Li Jesús quixye c'a'ru aj e nak cuan li jaljo̱quil ru a̱tin \p \v 10 Mokon chic que'cuulac lix tzolom riq'uin li Jesús, ut que'xye re: —¿C'a'ut nak nacacua̱tinaheb sa' jaljo̱quil ru a̱tin?— \v 11 Li Jesús quichak'oc ut quixye reheb: —Q'uebil e̱re la̱ex re nak te̱nau xya̱lal li mukmu̱quil na'leb chirix lix nimajcual cuanquilal li Dios. Aban eb a'an inc'a' q'uebil reheb re te'xnau li na'leb a'an. \v 12 A' li ani naxtau ru li xya̱lal, k'axal cui'chic nabal ta̱q'uehek' chixnau; a'ut li ani ca'ch'in ajcui' naxnau, ta̱isi̱k chiru li jo' q'uial naxnau. \v 13 Jo'can nak nina̱tinac riq'uineb sa' jaljo̱quil ru a̱tin xban nak usta yo̱queb chi iloc, abanan inc'a' te'xq'ue retal. Usta yo̱queb chi abi̱nc, abanan inc'a' te'xtau xya̱lal. \v 14 Chi jo'can natz'akloc ru li quiyehe' xban li profeta Isaías nak quixye chi jo'ca'in: \q1 Cuulaj cuulajeb chirabinquil ut inc'a' neque'xtau xya̱lal. Ut cuulaj cuulajeb chirilbal ut inc'a' neque'xq'ue retal li c'a'ru neque'ril. \q1 \v 15 Li tenamit a'in xe'a̱lo' lix ch'o̱leb ut chanchan tz'aptz'o lix xiqueb ut chanchaneb li mutz'. Jo'can nak inc'a' neque'xnau li xya̱lal. Cui ta ma̱cua' jo'can, te'ilok raj ut te'xq'ue raj retal li te'ril ut te'abi̱nk raj ut te'xtau raj ru li neque'rabi ut te'yot'ek' raj xch'o̱l ut te'xjal raj xc'a'uxeb ut la̱in tebinq'uirtesi raj. (Is. 6:9-10) \p \v 16 Us xak e̱re la̱ex xban nak nequex-iloc ut nequeq'ue retal li c'a'ru nequeril. Nequex-abin ut nequetau ru lix ya̱lal. \v 17 Relic chi ya̱l tinye e̱re nak nabaleb li profeta ut nabaleb li ti̱queb xch'o̱l que'raj rilbal li c'a'ru yo̱quex chirilbal ut inc'a' que'ril. Ut que'raj rabinquil li c'a'ru yo̱quex chirabinquil ut inc'a' que'rabi. \s1 Li Jesús quixch'olob xya̱lal chirix laj acuinel \p \v 18 Abihomak lix ya̱lal li jaljo̱quil ru a̱tin a'in chirix laj acuinel. \v 19 Li ani na-abin re li xya̱lal chirix lix nimajcual cuanquilal li Dios ut inc'a' naxtau ru, a'an chanchan li iyaj li quinak chire be. Ut laj tza nachal ut naxmak' chiru li xya̱lal ut sa' junpa̱t nasach sa' xch'o̱l. \v 20 Ut li iyaj li quinak sa' li pec ru li inc'a' quixchap xxe', a'aneb li neque'abin re li ra̱tin li Dios ut sa' junpa̱t neque'xpa̱b chi saheb sa' xch'o̱leb. \v 21 Abanan inc'a' nacana sa' xch'o̱leb. Nak nachal junak raylal, malaj ch'a'ajquilal sa' xbe̱neb xban lix pa̱ba̱leb, inc'a' neque'xcuy xnumsinquil. Sa' junpa̱t neque'ch'inan xch'o̱l. \v 22 Ut li iyaj li quinak sa' xya̱nk li q'uix, a'aneb li neque'abin re li ra̱tin li Dios. Abanan ca'aj cui' li c'a'ak re ru cuan sa' ruchich'och' neque'xc'oxla, jo' li biomal ut xra̱bal ru li c'a'ak chic re ru. Ut a'an li naramoc lix ya̱lal chiruheb. Ma̱c'a' na-oc cui' li ra̱tin li Dios chiruheb. \v 23 Ut li iyaj li quinak sa' li cha̱bil ch'och', a'aneb li neque'rabi ut neque'xpa̱b ut neque'xtau ru chi tz'akal li ra̱tin li Dios. Neque'q'ui chi us sa' lix pa̱ba̱leb, jo' li acui̱mk li naru̱chin laje̱tk xca'takc'a̱l (30) ut li naxq'ue oxtakc'a̱l (60), ut li naxq'ue o'takc'a̱l ru (100) li junju̱nk. \s1 Li jaljo̱quil ru a̱tin chirix li pim li inc'a' us \p \v 24 Ut quixye jun chic li jaljo̱quil ru a̱tin reheb li tenamit: Lix nimajcual cuanquilal li Dios chanchan jun li cui̱nk quirau li cha̱bil riyajil li trigo sa' lix ch'och'. \v 25 Ut nak ac xe'cuar chixjunileb, quicuulac li xic' na-iloc re laj e̱chal re li ch'och' ut sa' xya̱nk li trigo coxrau chak li riyajil li yibru pim chanchan ajcui' li trigo ut co̱. \v 26 Ut nak quimok chak li acui̱mk ut quiu̱chin, tojo'nak quic'utun ajcui' li pim. \v 27 Que'cuulac ut eb laj c'anjel riq'uin laj e̱chal re li ch'och' ut que'xye: —Ka̱cua', ¿ma ma̱cua' cha̱bil iyaj li xacuau sa' li ch'och'? ¿Bar put xchal li pim cuan chi sa'?— \v 28 Ut a'an quixye reheb: —Jun li cui̱nk xic' na-iloc cue xba̱nun re a'in, chan. Ut eb laj c'anjel que'xye: —¿Ma ta̱cuaj toxic ut toxkamich'?— \v 29 Ut laj e̱chal re li ch'och' quixye: —Inc'a'. Ma̱re sa' xmich'bal li pim naru te̱mich' ajcui' li acui̱mk. \v 30 Canabomak chi q'ui̱c chi xcabichaleb toj sa' xk'ehil xsic'bal ru li trigo. Ut sa' xk'ehil li xsic'bal, tinye reheb laj sic'ol re: —Xocomak junxil li pim ut bac'omak chi jo̱b re xc'atbal. A'ut li trigo c'u̱lahomak sa' li rochochil.— \s1 Li jaljo̱quil ru a̱tin chirix li mostaza \p \v 31 Li Jesús quixye jun chic li jaljo̱quil ru a̱tin reheb: Lix nimajcual cuanquilal li Dios, a'an chanchan li riyajil li ni̱nki mostaza, li quixc'am jun li cui̱nk ut quirau sa' lix ch'och'. \v 32 Li riyajil li mostaza coc' chiruheb chixjunil li iyaj cuan. Ut nak naq'ui, ni̱nk chi us nacuulac. Naxk'ax xteram li acui̱mk. Chanchan jun to̱n li che' ut eb laj xic'anel xul neque'xyi̱b lix soc sa' eb li ruk'. \s1 Li jaljo̱quil ru a̱tin chirix xch'amal xk'emal li caxlan cua \p \v 33 Jun chic li jaljo̱quil ru a̱tin quixye: Jun li ixk quixq'ue ca'ch'in lix ch'amal caxlan cua sa' xya̱nk li oxib bisoc li c'aj ut quisi̱po' li k'em xban, ut nabal chic li caxlan cua qui-el. Lix nimajcual cuanquilal li Dios chanchan ajcui' a'an. Nak neque'rabi resil, nabal neque'pa̱ban re. \s1 C'a'ru rajbal nak quia̱tinac sa' jaljo̱quil ru a̱tin li Jesús \p \v 34 Chixjunil a'in sa' jaljo̱quil ru a̱tin quixye li Jesús reheb li q'uila tenamit. Ut ma̱c'a' quixye reheb chi ma̱cua' ta sa' jaljo̱quil ru a̱tin. \v 35 Nak quixba̱nu chi jo'can quitz'akloc ru li quixye li profeta nak quixye chi jo'ca'in: \q1 Tina̱tinak riq'uineb sa' jaljo̱quil ru a̱tin. Tinch'olob xya̱lal li c'a'ak re ru mukmu chak chalen sa' xticlajic li ruchich'och'. (Sal. 78:2) \s1 Li Jesús quixch'olob xya̱lal chirix li yibru pim \p \v 36 Ut nak quixchak'rabiheb li tenamit, li Jesús qui-oc sa' cab. Ut nak que'cuulac eb lix tzolom riq'uin, que'xye re: —Ka̱cua', ch'olob chiku li xya̱lal li jaljo̱quil ru a̱tin chirix li yibru pim sa' li acui̱mk, chanqueb. \v 37 Quichak'oc li Jesús ut quixye reheb: —Li na-acuoc re li cha̱bil iyaj, a'an la̱in li C'ajolbej. \v 38 Ut li ch'och', a'an li ruchich'och'. Ut li cha̱bil iyaj, a'aneb li cuanqueb rubel xcuanquil li nimajcual Dios. Ut li yibru pim, a'aneb li cuanqueb rubel xcuanquil laj tza. \v 39 Ut li xic' na-iloc, a'an li qui-acuoc re li yibru pim. A'an laj tza. Ut lix k'ehil xsic'bal ru li acui̱mk, a'an li roso'jic li ruchich'och'. Ut eb laj sic'ol re, a'aneb lix ángel li Dios. \v 40 Ut jo' ajcui' nak nach'utuba̱c ut nac'ate' sa' xam li pim, jo'can ajcui' nak toxrakek' li ruchich'och' a'in. \v 41 La̱in li C'ajolbej tintaklaheb chak lin ángel ut eb a'an tole'isi̱nk reheb chixjunileb laj ma̱c sa' xya̱nkeb li cuanqueb rubel xnimajcual cuanquilal li Dios. Ut te'isi̱k ajcui' chixjunileb li neque'q'uehoc re chi ma̱cobc li tenamit. \v 42 Ut te'q'uehek' sa' li horno li lochlo cui' li xam. Ut aran ta̱cua̱nk li ya̱bac ut li c'uxuxi̱nc ruch e xban li raylal li te'xc'ul. \v 43 Ut li ti̱queb xch'o̱l te'q'uehek' xlok'al. Chanchanakeb li sak'e sa' lix nimajcual cuanquilal li Dios lix Yucua'eb. Li ani na-abin re li yo̱quin chixyebal chixq'uehak retal chi us li ninye. \s1 Li jaljo̱quil ru a̱tin chirix li tumin mukmu sa' ch'och' \p \v 44 Lix nimajcual cuanquilal li choxa, a'an chanchan li tumin mukbil sa' ch'och'. Quitauman xban jun li cui̱nk. Ut li cui̱nk a'an quixmuk cui'chic xca' sut li tumin. K'axal quisaho' sa' xch'o̱l nak coxc'ayi chixjunil li c'a'ru cuan re ut quixlok' li ch'och' li mukmu cui' li tumin. \s1 Li jaljo̱quil ru a̱tin chirix li k'ol k'axal terto xtz'ak \p \v 45 Ut lix nimajcual cuanquilal li Dios, a'an chanchan ajcui' jun li cui̱nk aj yaconel li naxsic' li terto̱quil pec perla xc'aba'. \v 46 Ut nak quixtau jun li perla k'axal cha̱bil, quixc'ayi chixjunil li c'a'ru cuan re ut quixlok' li perla li k'axal terto xtz'ak. \s1 Li jaljo̱quil ru a̱tin chirix li yoy re chapoc car \p \v 47 Jo'can ajcui' lix nimajcual cuanquilal li Dios, a'an chanchan li yoy li quiq'ueman sa' li palau ut q'uila pa̱y chi car quirisi chak. \v 48 Ut nak quinujac, que'risi chire li ha' ut que'oc chixsic'bal ru li car. Li cha̱bil que'xxoc ut que'xq'ue sa' li chacach ut li inc'a' us que'xtz'ek. \v 49 Jo'can ajcui' ta̱uxma̱nk sa' roso'jic li ruchich'och'. Te'cha̱lk eb li ángel ut a'an tole'isi̱nk reheb li inc'a' useb xna'leb sa' xya̱nkeb li ti̱queb xch'o̱l. \v 50 Ut te'q'uehek' li inc'a' useb xna'leb sa' li horno li lochlo cui' li xam. Ut aran ta̱cua̱nk li ya̱bac ut li c'uxuxi̱nc ruch e xban li raylal li te'xc'ul. \v 51 Li Jesús quixpatz' reheb: —¿Ma xetau xya̱lal chixjunil li jaljo̱quil ru a̱tin a'in?— Eb a'an que'chak'oc ut que'xye re: —Ka̱cua', xkatau xya̱lal, chanqueb. \v 52 Li Jesús quixye reheb: —Jo'can nak chixjunileb li neque'xnau c'a'ru naxye sa' li chak'rab ut neque'xtzol rib cuiq'uin, eb a'an chanchaneb laj e̱chal cab li narisi sa' lix c'u̱leba̱l li c'a'ru ac' jo' ajcui' li c'a'ru k'el, chan li Jesús. (Quixye chi jo'can xban nak cuan xlok'al li na'leb q'uebil najter xban li Dios ut cuan ajcui' xlok'al li ac' na'leb q'uebil xban li Jesús.) \s1 Li Jesús quitz'ekta̱na̱c xban lix tenamit aj Nazaret \p \v 53 Ut nak quirake' xyebal li jaljo̱quil ru a̱tin a'in, li Jesús qui-el sa' li tenamit Capernaum. \v 54 Ut nak quicuulac sa' lix tenamit Nazaret, quixtzoleb sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío. Ut eb a'an que'sach xch'o̱leb chirabinquil li quixye li Jesús, ut que'xye chi ribileb rib: —¿Bar naxtau lix na'leb li cui̱nk a'in? ¿Chanru nak naru xba̱nunquil li milagro a'in li nalajxba̱nu? \v 55 ¿Ma ma̱cua' ta bi' a'an li ralal laj pech'? ¿Ma ma̱cua' ta bi' lix María lix na'? Ut, ¿ma ma̱cua' ta bi' a'an li raseb laj Jacobo ut laj José, laj Simón ut laj Judas? \v 56 Ut, ¿ma ma̱cua' ta bi' sa' kaya̱nk cuanqueb li ranab? ¿Bar ta cui' xtau chixjunil lix na'leb? chanqueb. \v 57 Ut inc'a' que'raj rabinquil ut que'xtz'ekta̱na. A' ut li Jesús quixye reheb: —Junak profeta q'uebil xlok'al. Abanan sa' lix tenamit ut sa' li rochoch inc'a' q'uebil xlok'al, chan. \v 58 Ut inc'a' q'ui li milagros li quixba̱nu aran xban nak inc'a' que'raj pa̱ba̱nc li tenamit. \c 14 \s1 Lix camic laj Juan laj Cubsihom Ha' \p \v 1 Sa' eb li cutan a'an laj Herodes li acuabej quirabi resil li c'a'ru yo̱ chixba̱nunquil li Jesús. \v 2 Ut a'an quixye reheb laj c'anjel chiru: —A'an tana laj Juan laj Cubsihom Ha'. A'an xcuacli cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak. Jo'can nak cuan xcuanquil chixba̱nunquil li milagros, chan. \v 3 Ac junxil laj Herodes quixtakla xchapbal laj Juan. Que'xbac' riq'uin cadena ut que'xq'ue sa' tz'alam. Laj Herodes quixba̱nu chi jo'can yal xban nak jo'can quiraj lix Herodías. Lix Herodías a'an li rixakil laj Felipe li ri̱tz'in laj Herodes. Ut laj Herodes quixc'am chok' rixakil. \v 4 Toj ma̱ji' naq'uehe' sa' tz'alam laj Juan laj Cubsihom Ha' nak quixye re laj Herodes chi jo'ca'in: —Nimla ma̱c xaba̱nu nak xac'am chok' a̱cuixakil lix Herodías, chan laj Juan re. \v 5 Jo'can nak laj Herodes quiraj raj xcamsinquil, aban quixucuac chiruheb li q'uila tenamit xban nak laj Juan profeta nak cuan chiruheb a'an. \v 6 Ut sa' xnink'einquil lix chihab laj Herodes, lix co' lix Herodías quixajoc chiruheb chixjunileb li ula'. Ut c'ajo' nak quicuulac chiru laj Herodes. \v 7 Jo'can nak laj Herodes quixyechi'i re riq'uin juramento nak tixq'ue re chixjunil li c'a'ru tixpatz'. \v 8 Ut li xka'al chi ac tacchi'inbil xban lix na', quixye re laj Herodes: —Q'ue cue arin sa' plato lix jolom laj Juan laj Cubsihom Ha', chan. \v 9 Ma̱ ca'ch'in nak quiraho' xch'o̱l laj Herodes chirabinquil li quixye. Aban xban li juramento li ac quixye chiruheb li cuanqueb sa' me̱x rochben, quixtakla xq'uebal re li xka'al li c'a'ru quixpatz'. \v 10 Quixtakla xch'otbal xcux laj Juan aran sa' tz'alam. \v 11 Ut que'xc'am chak lix jolom laj Juan sa' jun plato ut quik'axtesi̱c re li xka'al. Ut li xka'al quixq'ue re lix na'. \v 12 Nak que'rabi resil lix camic laj Juan, eb lix tzolom que'cuulac chixc'ambal li camenak ut coxe'xmuk. Ut coxe'xye chak resil re li Jesús. \s1 Li Jesús quixq'ueheb chi cua'ac li o̱b mil chi cui̱nk \p \v 13 Nak quirabi resil li quic'ulman, li Jesús qui-el aran. Qui-oc sa' jun li jucub ut co̱ sa' jun na'ajej cuan xjunes. Ut nak que'xq'ue retal li tenamit nak co̱, que'el chak sa' lix tenamiteb ut que'co̱eb chi rokeb sa' a̱nil bar co̱ cui' li Jesús. \v 14 Ut li Jesús nak qui-el sa' li jucub, quiril li q'uila tenamit li ac que'cuulac xbe̱n cua chiru a'an. Ut quixtok'oba ruheb ut quixq'uirtesiheb li yaj cuanqueb sa' xya̱nkeb. \v 15 Ut nak qui-ecuu, que'cuulac lix tzolom riq'uin li Jesús ut que'xye re: —Yo̱ chi ecuu̱c ut ma̱c'a' cuan arin cuanco cui'. Jo'can nak ta̱taklaheb li q'uila tenamit chixlok'bal lix cua sa' eb li coc' tenamit.— \v 16 Li Jesús quixye reheb: —Moco tento ta nak te'xic eb a'an. Q'uehomak xcuaheb la̱ex.— \v 17 Ut eb a'an que'xye: —Ma̱c'a' cuan ke la̱o arin, ca'aj cui' o̱b chi caxlan cua ut cuib chi car.— \v 18 Li Jesús quixye reheb: —C'amomak chak cuiq'uin.— \v 19 Ut nak ac xtaklaheb li q'uila tenamit chi c'ojla̱c sa' li pach'aya', quixchap li o̱b chi caxlan cua ut li cuib chi car, qui-iloc takec' ut quixbantioxi chiru li Dios. Ut quixjachi ut quixq'ue li caxlan cua reheb lix tzolom ut que'xjeq'ui reheb li q'uila tenamit. \v 20 Ut que'cua'ac chixjunileb toj retal que'c'ojla xch'o̱leb. Ut que'xxoc li jo' q'uial qui-ela'an. Cablaju chacach nujenak li rela' qui-ela'an. \v 21 Eb li que'cua'ac cuanqueb o̱b mil chi cui̱nk chi inc'a' q'uebileb sa' ajl li ixk ut eb li coc'al. \s1 Li Jesús quibe̱c chiru li palau \p \v 22 Tojo'nak li Jesús quixtaklaheb lix tzolom chi oc sa' li jucub re nak a'aneb xbe̱n cua te'xic jun pac'al li palau roybeninquil nak tixchak'rabiheb li q'uila tenamit. \v 23 Ut nak ac xchak'rabiheb li tenamit, yo̱ chi oc li k'ojyi̱n nak li Jesús co̱ chiru tzu̱l chi tijoc. Ut aran cuan xjunes. \v 24 Ut li jucub li yo̱queb chi xic cui' lix tzolom ta̱cuulak sa' xyi li palau, ut lix cau ok li palau cau nocoxquet rib chiru li jucub, xban nak chiru yo̱ chak chi cha̱lc li ik'. \v 25 Sake̱uc re nak quicuulac li Jesús bar cuanqueb cui' ut yo̱ chi be̱c chiru li ha'. \v 26 Nak que'ril lix tzolom nak cuan jun yo̱ chi be̱c chiru ha', que'xucuac ut que'xjap re ut que'xye: —Anum a'an.— \v 27 A'ut li Jesús ticto quira̱tinaheb ut quixye reheb: —Mexxucuac. La̱in li yo̱quex chicuilbal. Cacuubresihomak e̱ch'o̱l, chan reheb. \v 28 Quichak'oc laj Pedro ut quixye: —Ka̱cua', cui la̱at, ye nak tinxic ajcui' la̱in a̱cuiq'uin chiru li ha'.— \v 29 Li Jesús quixye re: —Quim.— Ut laj Pedro qui-el chak sa' li jucub ut qui-oc chi be̱c chiru li ha' re ta̱xic riq'uin li Jesús. \v 30 Abanan nak quixq'ue retal li cak-sut-ik', quixucuac, ut qui-oc chi subec' sa' li ha' ut quixjap re ut quixye: —¡Ka̱cua', china̱colak! chan. \v 31 Ut li Jesús sa' junpa̱t quixye' li ruk', quixchap ut quixye re: —At cui̱nk, inc'a' nacatpa̱ban chi tz'akal. ¿C'a'ut nak xacuiba a̱ch'o̱l?— \v 32 Ut nak que'oc sa' li jucub, quich'ana li ik'. \v 33 Ut eb li cuanqueb sa' li jucub que'xcuik'ib rib chiru li Jesús ut que'xlok'oni ut que'xye re: —Relic chi ya̱l nak la̱at li Ralal li Dios, chanqueb re. \s1 Li Jesús quixq'uirtesi li yaj aran Genesaret \p \v 34 Nak quicuulac li Jesús rochbeneb lix tzolom jun pac'al li palau, coxe'el sa' li na'ajej Genesaret. \v 35 Eb li cui̱nk cuanqueb aran ticto que'xq'ue retal nak a'an li Jesús ut que'xye resil sa' chixjunil li na'ajej a'an. Ut quilaje'xc'am li yaj riq'uin re nak tixq'uirtesiheb. \v 36 Ut que'xtz'a̱ma chiru nak tixcanabeb li yaj chixch'e'bal li rak'. Ut chixjunileb li que'ch'e'oc re li rak' quilaje'q'uira. \c 15 \s1 Li c'a'ru na-el chak sa' li kach'o̱l, a'an li nocoma̱cob cui' \p \v 1 Jun ch'ol eb aj tz'i̱b rochbeneb laj fariseo que'chal chak Jerusalén. Que'cuulac riq'uin li Jesús ut que'xye re: \v 2 —¿C'a'ut nak eb la̱ tzolom neque'xk'et li chak'rab li canabanbil xbaneb li kaxe' kato̱n? ¿C'a'ut nak inc'a' neque'xch'aj li ruk'eb nak neque'cua'ac jo' tz'i̱banbil sa' li kachak'rab? chanqueb. \v 3 Li Jesús quichak'oc ut quixye reheb: —Ut la̱ex, ¿c'a'ut nak nequek'et li chak'rab q'uebil e̱re xban li Dios riq'uin xba̱nunquil le̱ najter na'leb li c'aynakex chixba̱nunquil? \v 4 Li Dios quixye: —Cha-oxlok'i la̱ na' a̱yucua'. Ut quixye ajcui': —Ani tixhob xna' xyucua', li jun a'an camsinbil nak ta̱osok'. (Ex. 20:12; 21:17) \v 5 A'ut la̱ex nequeye cui cuan junak inc'a' naraj xtenk'anquil lix na' xyucua', li jun a'an tixye re lix na' xyucua', “ac mayejanbil chiru li Dios li c'a'ru raj ta̱ru̱k tatintenk'a cui'.” Ut inc'a' chic tento tixtenk'a lix na' xyucua', chanquex. \v 6 Jo'can nak la̱ex nequetz'ekta̱na xcuanquil li chak'rab q'uebil xban li Dios ut a' chic le̱ najter na'leb nequeba̱nu. \v 7 La̱ex aj ca'pac'al u. Ya̱l ajcui' li quixye li profeta Isaías che̱rix la̱ex nak quixtz'i̱ba li c'a'ru quiyehe' re xban li Dios nak quixye: \q1 \v 8 Li tenamit a'in niquine'xlok'oni ca'aj cui' riq'uin xtz'u̱mal reheb. Moco neque'xba̱nu ta chi anchal xch'o̱leb. \q1 \v 9 Ma̱c'a' rajbal nak niquine'xlok'oni xban nak li tijleb li neque'xc'ut a'an yal xchak'rabeb li cui̱nk. (Is. 29:13) \p \v 10 Ut li Jesús quixbokeb li tenamit riq'uin ut quixye reheb: —Abihomak che̱junilex li c'a'ru tinye ut q'uehomak retal re nak te̱tau xya̱lal. \v 11 Ma̱cua' li c'a'ru naxtzaca li cui̱nk nama̱co' cui'; aban li c'a'ru inc'a' us naxc'oxla sa' xch'o̱l, a'an li nama̱co' cui'.— \v 12 Que'jiloc lix tzolom riq'uin li Jesús ut que'xye re: —¿Ma xaq'ue retal nak eb laj fariseos ra xe'rec'a nak xe'rabi li a̱tin li xaye?— \v 13 Quichak'oc li Jesús ut quixye reheb: —Chixjunil li acui̱mk inc'a' aubil xban lin Yucua' cuan sa' choxa, a'an ta̱mich'ma̱nk. \v 14 Canabomakeb. A'aneb mutz'eb ut neque'xberesiheb li mutz'. Ut cui li mutz' neque'xberesi li rech mutz'il, chi xcabichaleb te't'anek' sa' jul.— \v 15 A'ut laj Pedro quichak'oc ut quixye: —Ba̱nu usilal, ch'olob chiku li xya̱lal li jaljo̱quil ru a̱tin a'in.— \v 16 Ut li Jesús quixye re: —¿Ma toj ma̱c'a' ajcui' e̱na'leb la̱ex? \v 17 ¿Ma toj ma̱ji' nequetau xya̱lal nak chixjunil li c'a'ru naxtzaca junak, a'an moco sa' xch'o̱l ta naxic? Ti̱c sa' xsa' naxic ut chirix a'an naxtz'ek cui'chic. \v 18 Li inc'a' us na-el sa' xtz'u̱mal re li junju̱nk, a'an sa' lix ch'o̱l nachal. Ut a'an a'in li nama̱co' cui'. \v 19 Sa' lix ch'o̱l junak nachal chak li ma̱us aj na'leb, li camsi̱nc ras ri̱tz'in, li muxuc caxa̱r, li co'be̱tac yumbe̱tac, li elk'ac, li k'aba̱nc ut li majecua̱nc. \v 20 Chixjunil li ma̱us aj na'leb a'in sa' xch'o̱l junak nachal chak, ut a'an li nama̱co' cui' li junju̱nk. Ut li cua'ac chi inc'a' ch'ajbil li uk'ej, ma̱cua' a'an li nama̱co' cui' li cui̱nk, chan. \s1 Li ma̱cua'eb aj judío naru neque'oc rubel xcuanquil li Dios \p \v 21 Ut qui-el aran li Jesús ut co̱ sa' eb li na'ajej xcue̱nt Tiro ut xcue̱nt Sidón. \v 22 Ut cuan jun li ixk aj Canaán quichal sa' li na'ajej a'an. Japjo re chixyebal: —Ka̱cua', Ralalat laj David, chacuuxta̱na taxak cuu. Lin co' c'ajo' nak yo̱ chi tacuasi̱c xban li ma̱us aj musik'ej, chan. \v 23 A'ut li Jesús ma̱ jun li a̱tin quixye re. Ut eb lix tzolom que'nach'oc riq'uin li Jesús ut que'xye re: —Ka̱cua', ba̱nu li usilal re, re nak tixcanab xjapbal re, chanqueb. \v 24 Li Jesús quichak'oc ut quixye: —Ma̱ bar chic taklanbilin chak, ca'aj cui' riq'uineb laj Israel. Chanchaneb li carner sachenak, chan. \v 25 Ut li ixk quixcuik'ib rib chiru li Jesús ut quixye cui'chic: —Ka̱cua', chacuuxta̱na taxak cuu.— \v 26 Li Jesús quichak'oc ut quixye re: —Inc'a' us xmak'bal xcuaheb li coc'al ut xq'uebal reheb li tz'i', chan li Jesús. \v 27 Ut li ixk quichak'oc ut quixye re: —Ya̱l li nacaye, Ka̱cua', abanan eb li tz'i' neque'xxoc xc'aj xcuaheb li coc'al li nat'ane' rubel li me̱x nak yo̱queb chi cua'ac, chan. \v 28 Ut li Jesús quixye re: —Kana', la̱at relic chi ya̱l xatau ru li xya̱lal ut chi anchal a̱ch'o̱l xatpa̱ban. Chi-uxk li c'a'ru xatz'a̱ma, chan. Ut sa' ajcui' li ho̱nal a'an quiq'uira lix co'. \s1 Li ma̱cua'eb aj judío que'q'uirtesi̱c xban li Jesús \p \v 29 Qui-el chak li Jesús aran, ut quinume' chire li palau Galilea sa' xna'ajeb li ma̱cua'eb aj judío. Tojo'nak quitake' chiru jun li tzu̱l ut aran quic'ojla. \v 30 Ut que'cuulac li q'uila tenamit riq'uin. Cuanqueb nabal li yaj li que'c'ame' riq'uin. Cuanqueb li ye̱k rok, cuanqueb li mutz', cuanqueb li mem ut li tokol ruk'eb, ut cuanqueb ajcui' nabaleb li yaj rochbeneb. Ut cole'q'uehek' chiru li Jesús ut a' yal c'a'ru lix yajel li junju̱nk, li Jesús quixq'uirtesiheb. \v 31 Jo'can nak que'sach xch'o̱leb li tenamit chirilbal nak li mem neque'a̱tinac chic ut li tokoleb ruk' que'q'uira ut li ye̱keb rokeb neque'be̱c chic ut eb li mutz' ruheb neque'iloc chic. Ut que'xnima xlok'al lix Dioseb laj Israel. \s1 Li Jesús quixq'ueheb chi cua'ac li ca̱hib mil chi cui̱nk \p \v 32 Ut li Jesús quixbokeb lix tzolom riq'uin ut quixye reheb: —Neque'cuil xtok'oba̱l ruheb li tenamit. Ac oxib cutan xchaliqueb chicuix ut ma̱c'a' xcuaheb. Ut inc'a' nacuaj xtaklanquileb sa' rochocheb chi inc'a' te'cua'ak. Naru neque'lub sa' be, chan. \v 33 Ut eb lix tzolom que'xye re: —¿Bar takatau cua sa' li na'ajej a'in re takaq'ueheb chi cua'ac li q'uila tenamit a'in? Arin ma̱c'a' cuan, chanqueb. \v 34 Ut li Jesús quixye reheb: —¿Jarub li caxlan cua cuan e̱riq'uin? chan. —Cuukub ajcui' li caxlan cua ut cuib oxib li coc' car, chanqueb re. \v 35 Ut li Jesús quixtaklaheb li tenamit chi c'ojla̱c chiru ch'och'. \v 36 Ut quixchap li cuukub chi caxlan cua ut eb li car, quixbantioxi chiru li Dios ut quixjachi. Ut quixq'ue reheb lix tzolom re nak te'xjeq'ui reheb li tenamit. \v 37 Que'cua'ac chixjunileb toj retal que'c'ojla xch'o̱leb. Ut que'xc'u̱la li qui-ela'an. Cuukub chacach nujenak li rela' xc'aj li caxlan cua li qui-ela'an. \v 38 Ut eb li que'cua'ac, a'aneb ca̱hib mil chi cui̱nk chi ma̱c'a'eb sa' ajl li ixk chi moco li coc'al. \v 39 Nak ac quixchak'rabiheb li tenamit, li Jesús qui-oc cui'chic sa' li jucub ut co̱ cui'chic jun pac'al li palau sa' li na'ajej xcue̱nt Magdala. \c 16 \s1 Eb laj fariseo jo' eb ajcui' laj saduceo que'raj rilbal li milagro \p \v 1 Que'cuulac laj fariseo ut eb laj saduceo riq'uin li Jesús. Que'raj xyalbal rix ut que'oc chixtz'a̱manquil chiru nak tixba̱nu junak milagro chiruheb re rilbal ma ya̱l nak riq'uin li Dios nachal lix cuanquil. \v 2 Ut li Jesús quichak'oc ut quixye reheb: —Nak na-ecuu nequeye “cha̱bilak li cutan cuulaj xban nak cak ru li choxa.” \v 3 Ut ek'ela nequeye “ho̱n naxq'ue hab xban nak cak ru ut k'ojyi̱n ru li choxa.” La̱ex aj ca'pac'al u. Nequenau xq'uebal retal ru li choxa. Abanan, ca'aj cui' a'an nequenau rilbal. Inc'a' nequeq'ue retal c'a'ru xya̱lal li yo̱ chi c'ulma̱nc sa' eb li cutan a'in. \v 4 La̱ex jun te̱p chi tenamit inc'a' us le̱ na'leb. Nequetz'ekta̱na li Dios ut nequeraj nak ta̱c'utbesi̱k che̱ru junak milagro. Abanan inc'a' ta̱c'utbesi̱k che̱ru, ca'aj cui' li milagro li qui-ux re laj Jonás, chan li Jesús. Tojo'nak quixcanabeb ut co̱. \v 5 Nak ac xe'nume' lix tzolom jun pac'al li palau, que'xq'ue retal nak inc'a' que'xc'am xtzacae̱mk. \v 6 Ut li Jesús quixye reheb: —Cheq'uehak retal, me̱bon e̱rib riq'uin xch'amal xcaxlan cua eb laj fariseo chi moco riq'uin xch'amal xcaxlan cua eb laj saduceo. \v 7 Eb lix tzolom que'oc chi a̱tinac chi ribileb rib ut que'xye: —Xban nak inc'a' xkac'am chak li caxlan cua, jo'can nak yo̱ chixyebal ke chi jo'can. \v 8 Li Jesús quixnau li c'a'ru yo̱queb chixyebal ut quixye reheb: —La̱ex inc'a' nequexpa̱ban chi tz'akal. ¿C'a'ut nak yo̱quex chi c'oxlac chirix li xinye e̱re? ¿C'a'ut nak yo̱quex chixyebal chiribil e̱rib nak ma̱c'a' le̱ caxlan cua? \v 9 ¿Ma toj ma̱ji' nequetau xya̱lal? ¿Ma inc'a' najultico' e̱re nak xinjachi li o̱b chi caxlan cua reheb li o̱b mil chi cui̱nk? Ut, ¿jarub chacach li rela' quexoc? chan. \v 10 —Ut, ¿ma inc'a' najultico' e̱re nak xinjachi li cuukub chi caxlan cua reheb li ca̱hib mil chi cui̱nk? ut, ¿jarub chacach li rela' quexoc? \v 11 ¿C'a'ut nak inc'a' nequetau xya̱lal nak ma̱cua' chirix li caxlan cua yo̱quin chi a̱tinac nak xinye e̱re: Me̱bon e̱rib riq'uin li xch'amal xcaxlan cua eb laj fariseo ut eb laj saduceo? chan. \v 12 Tojo'nak que'xtau ru nak ma̱cua' chirix xch'amal lix caxlan cua yo̱ chi a̱tinac. Chirix ban lix tijlebeb laj fariseo ut laj saduceo yo̱ chi a̱tinac. \s1 Laj Pedro quixye nak li Jesús, a'an li Cristo \p \v 13 Chirix chic a'an li Jesús co̱ rochbeneb lix tzolom sa' li na'ajej Cesarea re Filipo. Nak yo̱queb chi xic, quixpatz' reheb lix tzolom: —¿Anihin la̱in nak neque'xye li tenamit?— \v 14 Eb a'an que'chak'oc ut que'xye: —Cuan neque'yehoc nak la̱at laj Juan laj Cubsihom Ha'. Ut cuan neque'yehoc nak la̱at li profeta Elías, ut cuan neque'yehoc nak la̱at li profeta Jeremías. Ut cuan cui'chic neque'yehoc nak la̱at junak chic reheb li profeta. \v 15 Ut li Jesús quixye reheb: —Ut la̱ex, ¿Anihin la̱in nak nequeye?— \v 16 Quichak'oc laj Simón Pedro ut quixye: —La̱at li Cristo, li Ralal li yo'yo̱quil Dios.— \v 17 Tojo'nak quichak'oc li Jesús ut quixye re: —Us xak a̱cue, at Simón, ralalat laj Jonás, xban nak moco cui̱nk ta xc'utbesin cha̱cuu li xya̱lal a'in. Lin Yucua' cuan sa' choxa, a'an ban li xc'utbesin cha̱cuu. \v 18 Ut la̱in ninye a̱cue nak la̱at laj Pedro. Ut sa' xbe̱n li sako̱nac a'in la̱in tincabla lin iglesia ut laj tza ma̱c'a'ak xcuanquil sa' xbe̱n. \v 19 Ut la̱in tinq'ue a̱cuanquil sa' xbe̱neb li ani te'pa̱ba̱nk cue. Ut chixjunil li c'a'ru ta̱c'u̱b ru sa' xya̱lal sa' ruchich'och', li Dios tixc'u̱b ajcui' ru sa' choxa. Li c'a'ru ta̱ye us arin sa' ruchich'och', li Dios tixye ajcui' nak us. Ut li c'a'ru ta̱ye inc'a' us, li Dios tixye ajcui' nak inc'a' us. \v 20 Tojo'nak quixye reheb lix tzolom nak ma̱ ani aj e te'xye nak li Jesús, a'an li Cristo, li yechi'inbil xban li Dios. \s1 Li Jesús quixye resil lix camic \p \v 21 Chalen sa' li cutan a'an li Jesús quixtiquib xch'olobanquil chiruheb lix tzolom nak tento ta̱xic Jerusalén chixc'ulbal nabal li raylal xbaneb li cui̱nk li xakabanbileb chi c'anjelac sa' li templo ut xbaneb li xbe̱nil aj tij jo' eb ajcui' laj tz'i̱b. Quixye reheb nak ta̱camsi̱k ut nak ta̱cuacli̱k cui'chic chi yo'yo sa' rox li cutan. \v 22 Ut laj Pedro quirisi xjunes li Jesús ut qui-oc chixk'usbal: —Ka̱cua', chan re, li Dios taxak chicolok a̱cue re nak inc'a' ta̱c'ul chi jo'can, chan. \v 23 Ut li Jesús quixsuk'isi rib chirilbal laj Pedro ut quixye re: —Elen arin sa' xnak' cuu. La̱at chanchanat laj tza. Mich'inan inch'o̱l a̱ban chixba̱nunquil li c'a'ru tento tinba̱nu. La̱at inc'a' yo̱cat chixc'oxlanquil jo' naxc'oxla li Dios. Yo̱cat ban chixc'oxlanquil jo' naxc'oxla li cui̱nk, chan. \v 24 Ut li Jesús quixye reheb lix tzolom: —Li ani ta̱raj inpa̱banquil, tento nak tixtz'ekta̱na li c'a'ru naxrahi ru lix ch'o̱l. Tixcuy xnumsinquil li raylal, usta ta̱camsi̱k sa' inc'aba'. Ut chinixta̱kehak. \v 25 Li ani naxra lix yu'am arin sa' ruchich'och', a'an tixsach li junelic yu'am. A'ut li ani naxsach lix yu'am arin sa' ruchich'och' sa' inc'aba', a'an ta̱re̱chani li junelic yu'am. \v 26 ¿C'a'ru tixra li cui̱nk cui ta̱re̱chani chixjunil xbiomal li ruchich'och' ut tixsach li junelic yu'am xban li biomal? ¿Ma cuan ta bi' c'a'ru tixtoj cui' li yu'am chi junelic? \v 27 La̱in li C'ajolbej tincha̱lk riq'uin xnimal xlok'al lin Yucua' cuochbeneb lix ángel. Tojo'nak tinq'ue lix k'ajca̱munquil chi xjunju̱nkaleb jo' chanru lix yehom xba̱nuhom. \v 28 Relic chi ya̱l tinye e̱re nak cuanqueb arin sa' e̱ya̱nk li inc'a' te'ca̱mk toj tine'ril chi cha̱lc la̱in li C'ajolbej riq'uin incuanquilal, chan li Jesús. \c 17 \s1 Qui-ile' lix lok'al li Jesús nak quijalano' li riloba̱l \p \v 1 Cuakib cutan chic chirix a'an, li Jesús quixc'ameb laj Pedro, laj Jacobo ut laj Juan li ri̱tz'in sa' xbe̱n jun li nimla tzu̱l xjuneseb. \v 2 Ut nak cuanqueb aran, quijalano' li riloba̱l li Jesús chiruheb. Ut nalemtz'un li riloba̱l jo' li sak'e ut li rak' saksakpotz'in quic'utun ut nalemtz'un. \v 3 Ut xaka̱mileb laj Moisés ut laj Elías chiruheb nak que'ril ut yo̱queb chi a̱tinac riq'uin li Jesús. \v 4 Ut quia̱tinac laj Pedro ut quixye re li Jesús: —Ka̱cua', c'ajo' xchak'al ru nak cuanco arin. Cui ta̱cuaj, takayi̱b oxibak muheba̱l arin. Jun a̱cue, jun re laj Moisés ut jun re laj Elías, chan. \v 5 Toj yo̱ ajcui' chi a̱tinac a'an nak quichal sa' xbe̱neb jun li chok nalemtz'un. Li Dios quia̱tinac chak sa' li chok, ut quixye: —A'in li cualal raro inban. Riq'uin a'an nasaho' inch'o̱l. Cherabihak li c'a'ru tixye.— \v 6 Nak que'rabi a'an, k'axal nak que'xucuac lix tzolom ut que'xcut rib sa' ch'och' ut huphu que'cana. \v 7 Tojo'nak li Jesús quijiloc riq'uineb ut quixt'otz't'otz'iheb ut quixye reheb: —Cuaclinkex. Mexxucuac.— \v 8 Ut nak que'xtaksi li riloba̱leb, ma̱ ani chic que'ril ru, ca'aj chic li Jesús quicana xjunes. \v 9 Nak yo̱queb chak chi cubec sa' li tzu̱l, quixye li Jesús reheb: —Ma̱ ani aj e te̱ye li c'a'ru xeril. Toj mokon naru te̱ye nak la̱in li C'ajolbej ac xincuacli cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak.— \v 10 Ut eb lix tzolom que'xpatz' re: —¿C'a'ut nak neque'xye laj tz'i̱b nak xbe̱n cua ta̱c'ulu̱nk laj Elías chiru laj colonel li yechi'inbil xban li Dios?— \v 11 Ut nak quichak'oc li Jesús quixye reheb: —Ya̱l ajcui' nak laj Elías xbe̱n cua ta̱cha̱lk chixc'u̱banquil ru chixjunil li c'a'ak re ru. \v 12 Abanan la̱in tinye e̱re nak laj Elías ac xc'ulun ut inc'a' que'xnau ru. C'ajo' li raylal xe'xba̱nu re ut jo'can ajcui' la̱in li C'ajolbej nabal li raylal tinc'ul xbaneb.— \v 13 Ut eb lix tzolom que'xtau ru nak chirix laj Juan laj Cubsihom Ha' yo̱ chi a̱tinac li Jesús. \v 14 Ut que'cuulac bar cuanqueb cui' nabal li tenamit. Ut jun li cui̱nk colxcuik'ib rib chiru li Jesús ut quixye re: \v 15 —Ka̱cua', chan, chacuuxta̱na taxak ru li cualal. Rajlal nac'ul xyajel, ut k'axal ra naxc'ul. Nabal sut nat'ane' sa' xam ut nabal sut nat'ane' sa' ha'. \v 16 Ut xinc'am riq'uineb la̱ tzolom re nak te'xq'uirtesi; abanan inc'a' xe'ru xq'uirtesinquil, chan. \v 17 Li Jesús quixye: —Ex tenamit, ti̱c inc'a' nequexpa̱ban ut inc'a' us le̱ na'leb. ¿Jo' najtil chic tincua̱nk e̱riq'uin re nak texpa̱ba̱nk? ¿Jo' najtil chic texincuy nak nequec'oxla? C'am chak li al arin cuiq'uin, chan li Jesús nak quichak'oc. \v 18 Ut li Jesús quixch'ila li ma̱us aj musik'ej ut qui-el riq'uin li al. Ut sa' ajcui' li ho̱nal a'an li al quiq'uira. \v 19 Ut que'cuulac riq'uin li Jesús lix tzolom nak cuan xjunes ut que'xpatz' re: —¿C'a'ut nak inc'a' xoru la̱o chirisinquil li ma̱us aj musik'ej? chanqueb. \v 20 Ut li Jesús quixye reheb: —Inc'a' xexru xban nak inc'a' nequexpa̱ban chi tz'akal. Relic chi ya̱l tinye e̱re nak cuan taxak ca'ch'inak le̱ pa̱ba̱l chanchan xnimal ru jun ch'ina riyajil mostaza, te̱ye raj re li tzu̱l a'in, “Elen arin, k'axon le'” ut ta̱k'axo̱nk raj. Ut ma̱c'a' raj c'a'ru inc'a' ta̱ru̱k te̱ba̱nu. \v 21 Ca'aj cui' riq'uin ayu̱n ut riq'uin tijoc naru risinquil li ma̱us aj musik'ej xcomoneb a'an, chan. \s1 Li Jesús quixye cui'chic resil lix camic \p \v 22 Ut nak cuanqueb Galilea, li Jesús quixye reheb: —La̱in li C'ajolbej tink'axtesi̱k sa' ruk'eb li cui̱nk li te'camsi̱nk cue. \v 23 Tine'xcamsi, abanan la̱in tincuacli̱k cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak sa' rox li cutan, chan. Ut c'ajo' nak que'raho' sa' xch'o̱leb lix tzolom chirabinquil li c'a'ru quixye li Jesús. \s1 Li toj re li rochoch li Dios \p \v 24 Ut nak que'cuulac Capernaum li Jesús rochbeneb lix tzolom, que'chal riq'uin laj Pedro li neque'titz'oc toj re li rochoch li Dios ut que'xye re: —¿Ma natojoc laj tzolol e̱re?— \v 25 —¿C'a' nak inc'a'? Natojoc, chan laj Pedro. Ut nak cox-ocak a'an sa' cab, li Jesús xbe̱n cua quia̱tinac ut quixye: —¿C'a'ru nacaye at Simón, eb li acuabej sa' ruchich'och', aniheb aj e neque'xtitz' li toj? ¿Ma reheb li ralal malaj ut reheb li jalaneb xtenamit? chan. \v 26 Laj Pedro quixye re: —Reheb li jalaneb xtenamit.— Ut li Jesús quixye re: —Eb li ralal li acuabej inc'a' neque'tojoc chi jo'canan. \v 27 Usta inc'a' raj tento tintoj la̱in, abanan re nak me'xpo' xch'o̱leb kaban, la̱in tintoj. Ayu sa' a̱nil ut cut la̱ chapleb car sa' li palau. Ut li xbe̱n li car li ta̱chap chak, ta̱te lix tz'u̱mal re. Aran ta̱tau jun li tumin. Ta̱c'am ut riq'uin a'an ta̱toj li cue ut ta̱toj ajcui' la̱ cue, chan. \c 18 \s1 Li nim xcuanquil, a'an aj c'anjel chiru li ras ri̱tz'in \p \v 1 Sa' li cutan a'an que'cuulac lix tzolom riq'uin li Jesús ut que'xye re: —¿Ani li k'axal nim xcuanquil sa' lix nimajcual cuanquilal li Dios?— \v 2 Ut li Jesús quixbok jun li ch'ina al riq'uin ut quixxakab chiruheb. \v 3 Ut quixye reheb: —Relic chi ya̱l tinye e̱re cui inc'a' te̱jal e̱na'leb ut cui inc'a' k'unak e̱ch'o̱l jo' li ch'ina al a'in, inc'a' tex-oc sa' lix nimajcual cuanquilal li Dios. \v 4 Jo'can nak li ani narec'a nak ma̱c'a' xcuanquil jo' li ch'ina al a'in, a'an li k'axal nim xcuanquil sa' lix nimajcual cuanquilal li Dios. \v 5 Ut li ani ta̱c'uluk re junak ch'ina al jo' a'in sa' inc'aba' chanchan ajcui' nak la̱in xinixc'ul. \v 6 Ut li ani ta̱po'ok xch'o̱leb li toj k'uneb xch'o̱l li neque'pa̱ban cue, k'axal raj us chok' re a'an nak ta̱cutek' sa' xchamal li palau chi bac'bo junak nimla pec chixcux. \v 7 Tok'ob ruheb li cuanqueb sa' ruchich'och' xban nak cuan c'a' re ru napo'oc re lix ch'o̱leb. Ac ch'olch'o nak cuan li c'a'ru napo'oc ch'o̱lej. Abanan raylal cha̱lel sa' xbe̱n li ani ta̱yo'oba̱nk re li c'a' re ru ta̱po'ok ch'o̱lej. \s1 Chetz'ekta̱na li yibru na'leb li naq'uehoc e̱re chi ma̱cobc \p \v 8 Cui la̱ cuok malaj ut la̱ cuuk' ta̱q'uehok a̱cue chixba̱nunquil li c'a'ru inc'a' us, us raj cui ta̱yoc' ut ta̱tz'ek. K'axal us chok' a̱cue nak cua̱nk la̱ yu'am chi junelic riq'uin jun ajcui' la̱ cuok ut la̱ cuuk' chiru nak tatxic chi cuib la̱ cuok chi cuib la̱ cuuk' sa' li xbalba bar cui' inc'a' ta̱chupk li xam. \v 9 Cui li xnak' a̱cuu ta̱q'uehok a̱cue chixba̱nunquil li inc'a' us, us raj cui ta̱cuisi ut ta̱tz'ek. K'axal us nak ta̱cua̱nk la̱ yu'am chi junelic riq'uin jun ajcui' li xnak' a̱cuu chiru nak tatxic riq'uin cuib li xnak' a̱cuu sa' li xam re li xbalba. \s1 Li carner sachenak \p \v 10 La̱in ninye e̱re cheq'uehak retal me̱tz'ekta̱na junak reheb li k'uneb xch'o̱l sa' lix pa̱ba̱l xban nak eb a'an c'ac'alenbileb xbaneb li ángel, li cuanqueb riq'uin lin Yucua' cuan sa' choxa. \v 11 La̱in li C'ajolbej quinc'ulun arin sa' ruchich'och' chixcolbaleb li sachenakeb sa' li ma̱c. \v 12 ¿C'a'ru nequec'oxla la̱ex chirix li na'leb a'in li oc cue xyebal e̱re? Cuan ta junak li cui̱nk cuan o'c'a̱lak (100) xcarner ut cui ta̱sachk junak reheb, ¿ma inc'a' raj tixcanabeb li bele̱laju ro'c'a̱l (99) chic ut ta̱xic chiruheb li tzu̱l chixsic'bal li jun li xsach? \v 13 Relic chi ya̱l tinye e̱re nak tixtau chak li sachenak, k'axal ta̱sahok' sa' xch'o̱l riq'uin li jun a'an chiruheb li bele̱laju ro'c'a̱l li inc'a' que'sach. \v 14 Jo'can ajcui' le̱ Yucua' cuan sa' choxa inc'a' naraj nak ta̱sachk junak reheb li toj k'uneb xch'o̱l sa' lix pa̱ba̱l. \s1 Tento takacuy xma̱queb li kas ki̱tz'in \p \v 15 Cui junak la̱ cuech aj pa̱banelil ta̱ma̱cobk cha̱cuu, ayu riq'uin ut nak cua̱nkex e̱junes, ta̱ch'olob chiru lix ma̱c. Ut cui ta̱rabi li xna'leb li ta̱q'ue, la̱at xatenk'a la̱ cuech aj pa̱banelil re nak tixc'am rib sa' usilal a̱cuiq'uin. \v 16 Cui ut inc'a' naraj nacatrabi, c'am jun malaj cuib li herma̱n a̱cuochben re nak riq'uin li ra̱tin cuib oxib chi testigo, ta̱ch'ola̱k ru chixjunil li a̱tin. \v 17 Ut cui inc'a' naraj ta̱rabiheb a'an, ta̱ye re li iglesia re nak li herma̱n te'xch'olob xya̱lal chiru. Ut cui inc'a' ajcui' naraj abi̱nc chiruheb a'an, a'an chic ta̱cua̱nk che̱ru jo' chanchan li ma̱cua'ak aj pa̱banel ut chanchanak laj titz'ol toj li inc'a' us neque'xba̱nu. \v 18 Relic chi ya̱l tinye e̱re nak chixjunil li c'a'ru te̱c'u̱b ru sa' xya̱lal sa' ruchich'och', li Dios tixc'u̱b ajcui' ru sa' choxa. Li c'a'ru te̱ye us arin sa' ruchich'och', li Dios tixye ajcui' nak us. Ut li c'a'ru te̱ye inc'a' us, li Dios tixye ajcui' nak inc'a' us. \v 19 Tinye e̱re cui cuan cuibak sa' e̱ya̱nk te'xc'u̱b ru sa' cuibal chirix c'a'ru te'tijok cui', ut te'xtz'a̱ma chiru lin Yucua' cuan sa' choxa, li c'a'ru te'xtz'a̱ma ta̱q'uehek' reheb. \v 20 Yalak bar cua̱nkeb cuib oxib ch'utch'u̱keb sa' inc'aba', aran ajcui' cua̱nkin la̱in sa' xya̱nkeb a'an, chan li Jesús. \v 21 Ut laj Pedro quia̱tinac ut quixye re li Jesús: —Ka̱cua', ¿jarub sut ta̱ru̱k tincuy xma̱c li ta̱ma̱cobk chicuu? ¿Ma tento nak cuukub sut tincuy xma̱c?— \v 22 Ut li Jesús quixye re: —Inc'a' ninye a̱cue nak ca'aj cui' cuukub sut ta̱cuy xma̱c. Tinye ban a̱cue nak ta̱cuy xma̱c cuukub sut chi laje̱tk xca̱c'a̱l sut (70), chan. \s1 Li jaljo̱quil ru a̱tin chirix laj c'anjel li inc'a' quiraj xcuybal xma̱c li rech aj c'anjelil \p \v 23 Lix nimajcual cuanquilal li Dios tinjuntak'e̱ta riq'uin jun li rey quixbir rix lix c'aseb laj c'anjel chiru. \v 24 Nak quixtiquib xbirbal rix lix c'aseb, quic'ame' chak chiru li rey jun li cui̱nk laje̱b mil chi tumin lix c'as. \v 25 Ut xban nak ma̱c'a' c'a'ru cuan re li cui̱nk a'an re tixtoj cui' lix c'as, jo'can nak li rey quixtakla xc'ayinquil a'an rech xxiquic li rixakil, ut li ralal xc'ajol ut chixjunil li c'a'ru cuan re, re xtojbal lix c'as. \v 26 Ut laj c'anjel a'an quixcuik'ib rib chiru li rey ut quixpatz' xcuybal chiru ut quixye re: —Ka̱cua', china̱cuy cuan chic ca'ch'inak, ut la̱in tintoj chixjunil lin c'as cha̱cuu.— \v 27 Ut li rey quiril xtok'oba̱l ru laj c'anjel chiru. Quirach'ab ut quixsach li retalil lix c'as. \v 28 Ut nak qui-el chak laj c'anjel riq'uin li rey, quixc'ul jun li rech aj c'anjelil cuan junmay chi tumin lix c'as riq'uin li cui̱nk a'an. Ut laj c'anjel, li quicuye' xma̱c, quixchap chi xcux li jun li cuan xc'as riq'uin ut qui-oc chixyatz'bal ut quixye re: —Toj la̱ c'as, chan. \v 29 Ut li rech aj c'anjelil quixcuik'ib rib chiru, quixpatz' xcuybal ut quixye re: —China̱cuy cuan chic ca'ch'inak ut la̱in tintoj ajcui' chixjunil lin c'as, chan re. \v 30 Abanan li jun inc'a' quiraj xcuybal xma̱c. Co̱ ban ut coxq'ue chak sa' tz'alam toj retal quixtoj rix lix c'as. \v 31 Nak eb li rech aj c'anjelil que'ril li c'a'ru quixba̱nu, c'ajo' nak que'raho' sa' xch'o̱l. Ut que'chal cole'xch'olob chiru li rey chixjunil li c'a'ru quic'ulman. \v 32 Tojo'nak quiboke' cui'chic laj c'anjel li quicuye' xma̱c xban li rey. Ut li rey quixye re: —At tz'ekbe̱tal aj c'anjel, chixjunil la̱ c'as xinsach retalil xban nak xapatz' a̱cuybal chicuu. \v 33 ¿Ma inc'a' raj xru xatok'oba ru la̱ cuech aj c'anjelil jo' nak xintok'oba a̱cuu la̱in? chan. \v 34 C'ajo' nak quipo' li rey ut quixk'axtesi sa' ruk'eb laj ilol tz'alam toj retal quixtoj chixjunil lix c'as. \v 35 Ut jo'ca'in ajcui' tixba̱nu e̱re la̱ex lin Yucua' cuan sa' choxa cui inc'a' te̱cuy xma̱queb le̱ ras e̱ri̱tz'in chi anchal e̱ch'o̱l che̱junju̱nkalex, chan li Jesús. \c 19 \s1 Li Jesús quixye nak inc'a' naru te'xjach rib li sumsu̱queb \p \v 1 Ut nak quirake' chixyebal li a̱tin a'in, li Jesús qui-el Galilea ut co̱ jun pac'al li nima' Jordán sa' eb li na'ajej xcue̱nt Judea. \v 2 Ut quita̱ke̱c xbaneb li q'uila tenamit ut nabaleb li yaj quixq'uirtesiheb aran. \v 3 Cuanqueb laj fariseo que'cuulac chi patz'oc riq'uin yal re xyalbal rix ut que'xye re: —¿C'a'ru nacaye la̱at? ¿Ma ta̱ru̱k tixjach rib li cui̱nk riq'uin li rixakil yal riq'uin c'a'ak re ru?— \v 4 Quichak'oc li Jesús ut quixye reheb: —¿Ma inc'a' e̱rilom li tz'i̱banbil sa' li Santil Hu nak li Dios quiyo'obtesin chak re li cristian sa' xticlajic, cui̱nk ut ixk nak quixyo'obtesiheb chak? \v 5 Jo'can nak li cui̱nk tixcanab xna' xyucua' ut tixlak'ab rib riq'uin li rixakil. Ut chi xcabichaleb junajakeb aj chic. \v 6 Jo'can nak moco cuibakeb ta chic. Junajakeb aj ban chic. Jo'can ut nak li ani naxlak'ab li Dios, ma̱ ani chic naru najachoc re, chan. \v 7 Ut que'xye cui'chic re li Jesús: —¿C'a'ut nak quixye laj Moisés nak ta̱ru̱k xyi̱banquil junak li hu re nak tixjach rib li cui̱nk riq'uin li rixakil?— \v 8 Li Jesús quichak'oc ut quixye: —Xban nak k'axal cau e̱ch'o̱l, jo'can nak laj Moisés quixsume che̱ru nak ta̱ru̱k te̱jach e̱rib riq'uin le̱ rixakil. Aban moco jo'can ta chak sa' xticlajic nak li Dios quixyo'obtesiheb li cristian. \v 9 Ut la̱in tinye e̱re nak yalak ani tixcanab rixakil chi ma̱cua' xma̱c yumbe̱tac, ut tixc'am jalan chic ixk, li jun a'an tixmux ru lix sumlajic. Ut li ani tixc'am chok' rixakil li ixk li canabanbil, li jun a'an tixmux ajcui' ru lix sumlajic, chan li Jesús. \v 10 Ut eb lix tzolom que'xye: —Cui ya̱l nak jo'can ta̱c'ulma̱nk, k'axal us raj nak inc'a' tixsic' rixakil li cui̱nk, chanqueb. \v 11 Ut li Jesús quixye reheb: —Moco chixjunileb ta neque'xc'ul xch'o̱l li a̱tin a'in, ca'aj cui' li ani q'uebil re xban li Dios re xtaubal ru li xya̱lal a'in. \v 12 Cuanqueb cui̱nk chalen sa' xyo'lajiqueb ac reheb nak inc'a' te'cua̱nk rixakil, ut cuanqueb yal pok'bileb xbaneb li rech cui̱nkilal re inc'a' te'cua̱nk rixakileb, ut cuanqueb cui'chic yal inc'a' neque'xc'ul xch'o̱leb nak te'xc'am rixakil xban nak neque'xk'axtesi rib chi c'anjelac chiru li Dios. Li ani ta̱ru̱k tixtau ru li xya̱lal a'in, chixtauhak ru, chan li Jesús. \s1 Li Jesús quirosobtesi li coc'al \p \v 13 Ut chirix chic a'an cuanqueb coc'al que'c'ame' chak riq'uin li Jesús re nak tixq'ue li ruk' sa' xbe̱neb ut ta̱tijok. Ut eb lix tzolom que'xk'us li que'c'amoc chak reheb li coc'al. \v 14 Nak li Jesús quiril li yo̱queb chixba̱nunquil, quixye reheb lix tzolom: —Canabomakeb chi cha̱lc cuiq'uin li coc'al. Me̱ram chiruheb xban nak lix nimajcual cuanquilal li Dios, a'an reheb li k'uneb xch'o̱l jo' li coc'al, chan. \v 15 Ut li Jesús quixq'ue li ruk' sa' xbe̱neb ut quitijoc. Ut chirix a'an qui-el sa' li na'ajej a'an. \s1 Jun cui̱nk biom quia̱tinac riq'uin li Jesús \p \v 16 Ut quicuulac jun li cui̱nk riq'uin li Jesús ut quixye re: —At cha̱bil tzolonel, ¿C'a' raj ru us tinba̱nu re nak tincue̱chani li junelic yu'am? chan. \v 17 Ut li Jesús quixye re: —¿C'a'ut nak nacaye cha̱bil cue cui inc'a' nacanau anihin? Jun ajcui' li cha̱bil cuan ut a'an li Dios. Cui ta̱cuaj nak ta̱cua̱nk la̱ yu'am chi junelic ba̱nu li c'a'ru naxye li chak'rab.— \v 18 Ut li cui̱nk quixye: —¿C'a'ru li chak'rab li nacaye?— Ut li Jesús quixye re: —Ma̱camsi a̱cuas a̱cui̱tz'in. Matmuxuc caxa̱r. Mat-elk'ac. Matk'aban. \v 19 Cha-oxlok'i la̱ na' a̱yucua' ut chara la̱ cuas a̱cui̱tz'in jo' nak nacara a̱cuib la̱at, chan. \v 20 Ut li cui̱nk quichak'oc ut quixye: —At tzolonel, chixjunil a'in xinba̱nu chalen chak sa' inca'ch'inal. ¿C'a' chic ru ma̱ji' ninba̱nu?— \v 21 Quixye li Jesús re: —Cui ta̱cuaj nak tz'akalak re ru la̱ yu'am, ayu ut c'ayi li c'a'ru cuan a̱cue ut si lix tz'ak li ta̱c'ul reheb li neba'. Ut ta̱cua̱nk a̱biomal sa' choxa. Ut nak ac xaba̱nu a'an tatcha̱lk ut tina̱ta̱ke, chan li Jesús re. \v 22 Ut nak quirabi a'an, li cui̱nk co̱ chi ra sa' xch'o̱l xban nak nabal lix biomal cuan. \v 23 Tojo'nak quixye li Jesús reheb lix tzolom: —Relic chi ya̱l tinye e̱re, k'axal ch'a'aj chok' re junak biom nak ta̱oc rubel xcuanquil li Dios. \v 24 Tinye ajcui' e̱re nak inc'a' raj ch'a'aj nak ta̱numek' junak nimla xul camello sa' ru junak cu̱x chiru nak ta̱oc junak biom rubel xcuanquil li Dios. \v 25 Ut eb lix tzolom nak que'rabi a'an, c'ajo' nak que'sach xch'o̱l ut que'xye: —¿Ani put ta̱ru̱k ta̱colek'? chanqueb. \v 26 Ut li Jesús quixca'yaheb ut quixye reheb: —Chiru junak yal cui̱nk a'an ma̱min ta̱ru̱k, abanan chiru li Dios chixjunil naru xba̱nunquil. \v 27 Quichak'oc laj Pedro ut quixye re: —La̱o xkacanab chixjunil li c'a'ru cuan ke xban a̱ta̱kenquil. ¿C'a'ru ta̱cua̱nk ke?— \v 28 Ut li Jesús quixye reheb: —Relic chi ya̱l tinye e̱re nak la̱in li C'ajolbej tinc'ojla̱k sa' lin lok'laj c'ojariba̱l sa' li ac' ruchich'och', la̱ex li xexta̱ken cue, texc'ojla̱k ajcui' sa' li cablaju chi c'ojariba̱l re texrakok a̱tin sa' xbe̱neb li cablaju xte̱paleb laj Israel. \v 29 Li ani naxcanab rochoch, ras ri̱tz'in, xna' xyucua', rixakil, ralal xc'ajol, malaj xch'och' sa' inc'aba' la̱in, li jun a'an k'axal cui'chic nabal li tixc'ul chiru li quixcanab ut ta̱re̱chani li junelic yu'am. \v 30 Ut nabaleb li neque'xsic' xcuanquil anakcuan, mokon ma̱c'a'ak chic xcuanquileb. Ut li ani inc'a' neque'xsic' xcuanquil anakcuan, a'aneb chic li te'cua̱nk xcuanquil mokon, chan li Jesús. \c 20 \s1 Chiru li Dios juntak'e̱t xcuanquil li junju̱nk \p \v 1 Lix nimajcual cuanquilal li Dios chanchan jun li yucua'bej cuan sa' xjun cablal. Qui-el chak toj ek'ela chixsic'baleb aj c'anjel re te'c'anjelak sa' li racui̱mk. \v 2 Ut que'xsume c'anjelac chiru chi jun denario li cutan xtojbaleb. Ut quixtaklaheb sa' li racui̱mk chi c'anjelac. \v 3 Ut nak qui-el cui'chic sa' bele̱b o̱r, cuan cui'chic quixtauheb chak sa' c'ayil yal yo̱queb chixbaybal rib. \v 4 Ut quixye reheb: —¿Ma inc'a' xeraj c'anjelac sa' li cuacui̱mk ut texintoj chi tz'akal? chan reheb. Ut eb a'an co̱eb chi c'anjelac. \v 5 Ca' sut chic co̱ xsic'baleb xtz'akobeb lix mo̱s. Co̱ cua'leb ut co̱ cui'chic sa' oxib o̱r. \v 6 Ut nak ta̱nach'ok o̱b o̱r, co̱ cui'chic. Ut cuan cui'chic quixtauheb yo̱queb chixbaybal rib. Ut quixye reheb: —¿C'a'ut nak yo̱quex chixnumsinquil le̱ cutan arin chi ma̱c'a' le̱ trabaj? chan reheb. \v 7 Que'chak'oc li cui̱nk ut que'xye re: —Xban nak ma̱ ani naq'uehoc kac'anjel.— Ut li patrón quixye reheb: —¿Ma inc'a' xeraj c'anjelac la̱ex sa' li cuacui̱mk? chan reheb. \v 8 Ut nak qui-ecuu, li patrón quixye re lix merto̱m: —Bokeb laj c'anjel ut ta̱tojeb. Li ta̱tojeb xbe̱n cua, a'aneb li toje' xe'oc, ut nak ac xatrake' xtojbaleb a'an, tojo'nak ta̱tojeb li xe'oc ek'ela.— \v 9 Ut nak que'chal, jun denario que'toje' cui' li junju̱nk li que'oc chi c'anjelac sa' o̱b o̱r. \v 10 Ut que'toje' ajcui' li que'oc ek'ela. Sa' xch'o̱leb a'an nak terto raj te'xc'ul chiru li que'oc ecuu. Abanan jun denario ajcui' que'xc'ul li junju̱nk. \v 11 Ut nak ac xe'xc'ul li tumin, que'oc chixcuech'bal li patrón. \v 12 Ut que'xye: —Eb a'in li xe'oc mokon jun o̱r ajcui' xe'c'anjelac. Ut juntak'e̱t lix tojbaleb xaq'ue riq'uin li xkac'ul la̱o. Ut la̱o xoc'anjelac chiru chixjunil li cutan ut xkacuy xtikcual li sak'e ut juntak'e̱t xoa̱toj riq'uineb li jun ch'o̱l chic li toj xe'oc ecuu.— \v 13 Ut quichak'oc li patrón ut quixye re jun reheb li que'oc xbe̱n cua: —At cuami̱g, la̱in xatintoj chi tz'akal. ¿Ma inc'a' ta bi' xasume c'anjelac chi jun denario li cutan? \v 14 C'am la̱ tojbal ut ayu. Li jo' nimal xinq'ue a̱cue la̱at, a'an ajcui' tinq'ue reheb li xe'oc mokon. \v 15 ¿Ma inc'a' ta bi' la̱in yal cue sa' xbe̱n li c'a'ru cue? ¿C'a'ut nak nacatcakalin? ¿Ma xban nak cha̱bilin la̱in riq'uineb? chan li patrón. \v 16 Jo'can nak nabaleb li cuanqueb xcuanquil anakcuan te'cana̱k chi ma̱c'a'ak xcuanquil mokon. Ut li ma̱c'a'eb xcuanquileb anakcuan, te'q'uehek' xcuanquileb mokon. Nabaleb li bokbileb, abanan inc'a' q'uiheb li te'xtau ru li xya̱lal. \s1 Quixye cui'chic resil lix camic li Jesús \p \v 17 Ut nak yo̱ chi xic Jerusalén, li Jesús quirisiheb xjunes lix tzolom cablaju ut quixye reheb: \v 18 —Q'uehomak retal li c'a'ru ta̱c'ulma̱nk. Anakcuan yo̱co chi xic Jerusalén bar cui' tink'axtesi̱k la̱in li C'ajolbej sa' ruk'eb li xbe̱nil aj tij jo' ajcui' sa' ruk'eb laj tz'i̱b. Eb a'an te'xteneb ca̱mc sa' inbe̱n. \v 19 Ut tine'xk'axtesi sa' ruk'eb li ma̱cua'eb aj judío. Ut eb a'an tine'xhob, tine'xsac', ut tine'xcamsi chiru cruz. Abanan sa' rox li cutan tincuacli̱k cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak, chan li Jesús. \s1 Li na'bej quixtz'a̱ma xcuanquileb lix yum chiru li Jesús \p \v 20 Laj Jacobo ut laj Juan, a'aneb li ralal laj Zebedeo. Que'cuulac riq'uin li Jesús rochben lix na'eb. Ut li na'bej quixcuik'ib rib chiru li Jesús chixtz'a̱manquil jun usilal chiru. \v 21 Li Jesús quixye re: —¿C'a'ru ta̱cuaj tinba̱nu a̱cue?— Ut li ixk quichak'oc ut quixye re: —Ye nak eb lin yum a'in te'c'ojla̱k cha̱c'atk sa' la̱ nimajcual cuanquilal, jun sa' la̱ nim ut jun sa' la̱ tz'e, chan. \v 22 Ut li Jesús quixye re: —Inc'a' nequenau xya̱lal li c'a'ru yo̱quex chixtz'a̱manquil. ¿Ma te̱cuy xc'ulbal li raylal li oc cue chixc'ulbal la̱in? ¿Ma te̱cuy xnumsinquil li rahobtesi̱c li tinc'ul la̱in?— Eb a'an que'xye: —Takacuy, chanqueb. \v 23 Ut li Jesús quixye reheb: —Ya̱l ajcui' nak la̱ex te̱c'ul li raylal jo' li tinc'ul la̱in. Ut te̱cuy xnumsinquil li rahobtesi̱c jo' li tincuy xnumsinquil la̱in. Abanan li na'ajej sa' lin nim ut sa' lin tz'e ma̱cua' la̱in tinq'uehok re li na'ajej a'an xban nak ac ch'olch'o chiru lin yucua' ani aj e tixq'ue li na'ajej a'an, chan li Jesús reheb. \v 24 Ut nak que'rabi li laje̱b chic lix tzolom li Jesús li c'a'ru que'xtz'a̱ma li ri̱tz'ineb rib, que'po' riq'uineb. \v 25 Ut li Jesús quixbokeb riq'uin ut quixye reheb: —La̱ex nequenau nak li neque'taklan sa' li ruchich'och' neque'numta sa' xbe̱neb li tenamit. Li ni̱nkeb xcuanquil, a'aneb li neque'taklan. \v 26 Abanan ma̱cua' jo'can te̱ba̱nu la̱ex. Li ani ta̱raj cua̱nk xcuanquil sa' e̱ya̱nk, tento nak tixcubsi rib ut ta̱c'anjelak che̱ru. \v 27 Ut li ani naraj nima̱k xcuanquil sa' e̱ya̱nk, tento nak tixcubsi rib ut ta̱c'anjelak che̱ru. \v 28 La̱in li C'ajolbej. Abanan inc'a' xinchal re nak te'xc'anjela cuu. Xinchal ban re tinc'anjelak chiruheb chixjunil ut re xq'uebal lin yu'am re xtojbal rix lix ma̱queb chixjunileb.— \s1 Li Jesús quixq'uirtesiheb li mutz' \p \v 29 Nak yo̱queb chi e̱lc Jericó, nabaleb li tenamit que'ta̱ken re li Jesús. \v 30 Ut cuanqueb cuibeb li mutz' chunchu̱queb chire li be. Nak que'rabi nak yo̱ chi cha̱lc li Jesús, que'xjap re chixyebal: —Ka̱cua', Ralalat xc'ajol laj David. ¡Chacuuxta̱na taxak ku!— \v 31 Ut eb li tenamit que'xch'ilaheb ut que'xye reheb nak inc'a' te'choki̱nk. A'ut eb a'an k'axal cui'chic cau que'xjap re chixyebal: —¡Ka̱cua', ralalat xc'ajol laj David, chacuuxta̱na taxak ku!— \v 32 Quixakli li Jesús, quixbokeb ut quixye reheb: —¿C'a'ru te̱raj tinba̱nu e̱re? chan reheb. \v 33 Ut eb li mutz' que'xye: —Ka̱cua', takaj ta̱ilok li xnak' ku.— \v 34 Ut li Jesús quiril xtok'oba̱leb ru, quixch'e' li xnak' ruheb. Ut sa' junpa̱t que'iloc li ruheb ut que'xta̱ke li Jesús. \c 21 \s1 Li Jesús que'xq'ue xcuanquil nak que'oc Jerusalén \p \v 1 Nak ac cuulaqueb re Jerusalén, que'cuulac chire li tenamit Betfagé bar cuan cui' li tzu̱l Olivos. Ut li Jesús quixtaklaheb cuibeb lix tzolom ut quixye reheb: \v 2 —Ayukex sa' li ch'ina tenamit a'an. Ut nak texcuulak, te̱tau jun li bu̱r bac'bo aran cuan ral. Te̱hit ut te̱c'ameb chak cue. \v 3 Ut cui c'a'ru ta̱yehek' chak e̱re, te̱ye re, “Li Ka̱cua' ta̱ajok re li bu̱r ut a' que ajcui' tixtakla chak ho̱n”, cha'akex re. \v 4 Ut chixjunil a'in quic'ulman jo' quiyehe' xban li profeta nak quixye chi jo'ca'in: \q1 \v 5 Ye reheb li tenamit aj Sión: —Cue' chak le̱ Rey xchal e̱riq'uin. Tu̱lan ut c'ojc'o chak chirix jun li bu̱r. Chirix jun ch'ina ral bu̱r xcomon li neque'i̱kan yo̱ chak chi cha̱lc.— (Zac. 9:9; Is. 62:11) \p \v 6 Ut co̱eb lix tzolom ut que'xba̱nu jo' que'yehe' reheb xban li Jesús. \v 7 Que'xc'am chak li bu̱r rochben li ral ut que'xq'ue li rak'eb sa' xbe̱neb. Ut li Jesús quitake' chirix li ch'ina bu̱r. \v 8 Ut li q'uila tenamit k'axal nabaleb. Cuan li yo̱queb chixhelbal lix t'icr sa' be bar ta̱numek' cui' li Jesús. Ut cuan li que'xyoc' chak ruk' che' ut que'xq'ue li xak sa' be. \v 9 Nak yo̱ chi xic li Jesús cuan yo̱queb chi xic chiru ut cuan yo̱queb chi xic chirix. Japjo̱queb re chixyebal: —Lok'oninbil taxak laj Colol ke, li ralal xc'ajol li rey David. Osobtesinbil taxak li yo̱ chak chi cha̱lc sa' xc'aba' li Ka̱cua' Dios. Aj Colol ke taxak li xchal chak riq'uin li Dios, chanqueb. \v 10 Ut nak cox-ocak li Jesús sa' li tenamit Jerusalén, que'xtububi rib chixjunil ut nabaleb li tenamit yo̱queb chixyebal: —¿Ani a'in? chanqueb. \v 11 Ut eb li tenamit li yo̱queb chi xic chirix yo̱queb chixyebal: —A'an a'in li Jesús li profeta, aj Nazaret re Galilea, chanqueb. \s1 Li Jesús quirisiheb laj c'ay sa' rochoch li Dios \p \v 12 Ut chirix chic a'an li Jesús qui-oc sa' li rochoch li Dios ut quixyolesiheb li yo̱queb chi c'ayi̱nc ut li yo̱queb chi lok'oc. Quixbalk'usi lix me̱xeb laj jalol ru tumin ut quixbalk'usi ajcui' lix temeb li yo̱queb chi c'ayi̱nc paloma. \v 13 Quixye reheb: —Jo'ca'in tz'i̱banbil sa' li Santil Hu chirix li rochoch li Dios: Li cuochoch a'in re te'tijok cui' li tenamit nak cuan. Abanan la̱ex xeq'ue li rochoch li Dios chok' xna'ajeb laj e̱lk', chan li Jesús reheb. \v 14 Ut que'c'ame' riq'uin li Jesús sa' rochoch li Dios li mutz' ut eb li ye̱k rok ut li Jesús quilajxq'uirtesiheb. \v 15 Ut eb lix be̱nil aj tij ut eb laj tz'i̱b que'ril li sachba ch'o̱lej li yo̱ chixba̱nunquil. Ut que'ril nak eb li sa̱j al japjo̱queb re chixyebal sa' li rochoch li Dios: —Lok'oninbil taxak laj Colol ke, li ralal xc'ajol li rey David, chanqueb. Ut c'ajo' nak que'po' laj tij ut eb laj tz'i̱b. \v 16 Ut que'xye re li Jesús: —¿Ma yo̱cat chirabinquil li yo̱queb chixyebal li sa̱j al?— Ut li Jesús quixye reheb: —Yo̱quin chirabinquil. ¿Ma ma̱ jun cua e̱rilom li tz'i̱banbil sa' li Santil Hu li naxye chi jo'ca'in: \q1 “Eb li coc'al ut li toj neque'tu'uc neque'xq'ue xlok'al li Dios chi tz'akal”? (Sal. 8:2) \p \v 17 Ut li Jesús quixcanabeb ut qui-el sa' li tenamit ut co̱ toj Betania bar quihilan cui'. \s1 Li Jesús quixtz'ekta̱na li jun to̱n chi higo ma̱c'a' ru \p \v 18 Ut ek'ela nak yo̱ cui'chic chi xic Jerusalén, quichal xtz'ocajic li Jesús. \v 19 Ut quiril jun to̱n li che' higo chire li be. Nak quicuulac cuan cui' li che' quiril nak ma̱c'a' ru. Junes xak cuan. Quixye re li jun to̱n chi higo: —Ma̱ jun cua chic tatu̱chi̱nk, chan. Ut sa' junpa̱t quichakic li che'. \v 20 Ut nak que'ril a'an, lix tzolom que'sach xch'o̱l ut que'xye: —¿Chanru nak xchakic sa' junpa̱t lix to̱nal li higo? chanqueb. \v 21 Quichak'oc li Jesús ut quixye: —Relic chi ya̱l tinye e̱re nak cui te̱pa̱b chi tz'akal nak li Dios tixba̱nu, ut inc'a' ta̱cuiba̱nk e̱ch'o̱l, ta̱ru̱k ajcui' te̱ba̱nu jo' xinba̱nu la̱in re li che'. Ut moco ca'aj cui' ta raj a'an te̱ba̱nu. Ta̱ru̱k ajcui' te̱ye re li tzu̱l a'in, “Elen ut cut a̱cuib sa' li palau” ut ta̱uxk ajcui' che̱ru. \v 22 Ut chixjunil li c'a'ru te̱tz'a̱ma nak textijok, cui te̱pa̱b nak te̱c'ul, ta̱q'uehek' e̱re. \s1 Eb laj tz'i̱b que'xcuech'i rix xcuanquil li Jesús \p \v 23 Ut qui-oc cui'chic li Jesús sa' rochoch li Dios. Ut nak yo̱ chixch'olobanquil li xya̱lal chiruheb li tenamit, que'cuulac riq'uineb li xbe̱nil aj tij ut que'cuulac ajcui' eb li xakabanbileb chi c'anjelac sa' li rochoch li Dios. Ut que'xye re: —¿Ani xtaklan chak a̱cue chixba̱nunquil li c'a'ru yo̱cat chixba̱nunquil? Ut, ¿ani xq'uehoc a̱cuanquil?— \v 24 Quichak'oc li Jesús ut quixye reheb: —La̱in tincuaj ajcui' patz'oc e̱re. Cui te̱sume li c'a'ru tinpatz' e̱re, la̱in tinye e̱re ani xq'uehoc lin cuanquil chixba̱nunquil li c'a'ru ninba̱nu. \v 25 ¿Ani quitaklan chak re laj Juan chi cubsi̱nc ha'? ¿Ma li Dios malaj ut cui̱nk quitaklan re? chan reheb. Eb a'an que'xc'oxla ut que'xye chi ribileb rib: —¿C'a'ru takasume cui'? Cui takaye nak a' li Dios xtaklan chak re, a'an tixye ke c'a'ut nak inc'a' xkapa̱b li c'a'ru quixye laj Juan. \v 26 Ut cui takaye nak cui̱nk xtaklan chak re, te'pok' li tenamit sa' kabe̱n ut xiu xiu chic cua̱nko xban nak chixjunileb neque'yehoc re nak laj Juan, a'an tz'akal profeta.— \v 27 Ut eb a'an que'chak'oc ut que'xye re li Jesús: —La̱o inc'a' nakanau, chanqueb. Ut li Jesús quixye cui'chic reheb: —Chi moco la̱in tinye e̱re ani xq'uehoc lin cuanquil, chan reheb. \s1 Li jaljo̱quil ru a̱tin chirix li cuib chi alalbej \p \v 28 Li Jesús quixye cui'chic reheb: ¿C'a'ru nequec'oxla chirix li oc cue chixyebal? Jun li cui̱nk cuan cuib li ralal. Ut quicuulac riq'uin li xbe̱n ralal ut quixye: —At cualal, tatxic anakcuan chi c'anjelac sa' li cuacui̱mk.— \v 29 Quichak'oc li alalbej ut quixye: —Inc'a' nacuaj xic, chan. Abanan mokon chic quiyot'e' xch'o̱l ut co̱. \v 30 Ut li yucua'bej co̱ riq'uin li ralal jun chic ut quixtz'a̱ma chiru a'an nak ta̱xic chi c'anjelac sa' li racui̱mk. Ut li ralal quichak'oc ut quixye: —Cua', la̱in tinxic, chan. Ut inc'a' co̱. \v 31 ¿Ani reheb li cuib a'an xba̱nun re li quiraj lix yucua'? chan. Eb a'an que'chak'oc ut que'xye: —Li xbe̱n.— Ut li Jesús quixye reheb: —Relic chi ya̱l tinye e̱re nak eb laj titz'ol toj ut eb laj yumbe̱t te'oc xbe̱n cua che̱ru sa' lix nimajcual cuanquilal li Dios. \v 32 Xban nak quic'ulun e̱riq'uin laj Juan laj Cubsihom Ha'. Quixc'ut che̱ru c'a'ru li ti̱quilal ut inc'a' quepa̱b. Ut eb laj titz'ol toj ut eb laj yumbe̱t que'xpa̱b. Ut la̱ex queril a'an ut inc'a' quiyot'e' le̱ ch'o̱l chi moco quejal le̱ c'a'ux re xpa̱banquil, chan. \s1 Li jaljo̱quil ru a̱tin chirix laj ilol acui̱mk inc'a' useb xna'leb \p \v 33 Abihomak jun chic li jaljo̱quil ru a̱tin li oc cue xyebal: Quicuan jun yucua'bej. Quirau jun si̱r li racui̱mk uvas ut quixsut sa' corral. Quixyi̱b jun xna'aj bar te'xyatz' cui' li uvas ut quixyi̱b ajcui' jun ch'ina cab najt xteram re li ta̱c'ac'ale̱nk re li acui̱mk. Quixsiq'ueb laj ilol re li racui̱mk. Ut laj e̱chal re co̱ chi najt sa' jalan tenamit. \v 34 Nak quicuulac xk'ehil xsic'bal ru li acui̱mk, laj e̱chal re quixtaklaheb lix mo̱s riq'uineb laj ilol re li acui̱mk chixc'ulbal li jo' q'uial ru li racui̱mk li ta̱tz'ak a'an. \v 35 Eb li mo̱s que'chape' xbaneb laj ilol re li acui̱mk. Quisaq'ue' li jun, li jun chic quicamsi̱c, ut li jun chic quicuti̱c chi pec. \v 36 Laj e̱chal re li acui̱mk quixtakla cui'chic jun ch'o̱leb lix mo̱s, nabaleb chiru li quixtakla xbe̱n cua. Ut jo'can cui'chic que'xba̱nu reheb. \v 37 Ut inc'a' chic quixtakla lix mo̱s. A' chic li ralal quixtakla. “Li cualal te'x-oxlok'i” chan sa' xch'o̱l. Jo'can nak quixtakla li ralal riq'uineb. \v 38 Ut nak que'ril li ralal, eb laj ilol re li acui̱mk que'xye chi ribileb rib, “A'an li ralal li ta̱e̱chani̱nk re li na'ajej. Kachapak ut kacamsihak, ut la̱o chic toe̱chani̱nk re.” \v 39 Jo'can nak que'xchap. Ut que'risi sa' li na'ajej ut que'xcamsi. \v 40 Ut li Jesús quixpatz' reheb li xbe̱nil aj tij: —Nak ta̱c'ulu̱nk laj e̱chal re li acui̱mk, ¿c'a'ru tixba̱nu riq'uineb laj ilol re li racui̱mk nak nequeye la̱ex?— \v 41 Que'xye re: —Inc'a' ta̱ril xtok'oba̱l ruheb laj ilol re li racui̱mk li inc'a' useb xna'leb. Tixcamsiheb. Jalan chic tixsiq'ueb re te'ilok re li racui̱mk. Ut eb a'an, sa' xk'ehil li sic'oc, te'xk'axtesi chi tz'akal li jo' q'uial li ta̱tz'ak a'an, chanqueb. \v 42 Li Jesús quixpatz' reheb: —¿Ma inc'a' xeril sa' li Santil Hu li naxye chi jo'ca'in? \q1 Li pec li que'xtz'ekta̱na laj cablanel, a'an li k'axal lok', li quiq'ueman chok' xxuc li cab. Li Ka̱cua', a'an quixq'ue xlok'al li pec. Ut a'an xsachba ch'o̱lej chok' ke la̱o. (Sal. 118:22-23) \p \v 43 Jo'can nak ninye e̱re nak lix nimajcual cuanquilal li Dios ta̱mak'ek' che̱ru ut ta̱q'uehek' re jalanil tenamit ut eb a'an chic li te'pa̱ba̱nk ut te'cua̱nk sa' ti̱quilal. \v 44 Li ani ta̱t'anek' sa' xbe̱n li pec a'in tixtoch'i rib. Ut cui ani sa' aj be̱n ta̱t'anek' li pec a'in, xujinbil ta̱cana̱k, chan li Jesús. \v 45 Ut eb lix be̱nil aj tij ut eb laj fariseos que'xtau ru nak chirixeb a'an yo̱ chi a̱tinac nak quixyeheb li jaljo̱quil ru a̱tin a'in. \v 46 Ut que'xc'oxla raj xchapbal li Jesús, abanan que'xucuac xbaneb li q'uila tenamit xban nak profeta nak cuan chiruheb. \c 22 \s1 Li jaljo̱quil ru a̱tin chirix li nink'e caxa̱r \p \v 1 Li Jesús quia̱tinac cui'chic riq'uineb sa' jaljo̱quil ru a̱tin. \v 2 Quixye reheb: Lix nimajcual cuanquilal li Dios chanchan jun li rey li quixnink'ei lix sumlajic li ralal. \v 3 Quixtaklaheb lix mo̱s chixc'ambaleb chak li ac bokbileb. A'ut eb a'an inc'a' que'raj cha̱lc. \v 4 Quixtakla cui'chic jalaneb chic lix mo̱s ut quixye reheb: —Yehomak reheb li ac bokbileb, “Ac c'ubc'u li tzacae̱mk, ac xe'camsiman eb li cuacax ut chixjunil li xul li ni̱nk xtibeleb. Ac cauresinbil chixjunil. Cha̱lkex sa' li sumla̱c,” cha'akex reheb. \v 5 Ut eb a'an inc'a' que'raj que'rabi ut co̱eb. Cuan co̱eb sa' xc'aleba̱l ut cuan co̱eb sa' xc'ayiba̱leb. \v 6 Ut eb li jun ch'ol chic que'xchapeb lix mo̱s li rey, que'xrahobtesiheb ut que'xcamsiheb. \v 7 Ut li rey nak quirabi a'an, c'ajo' nak quijosk'o'. Quixtaklaheb lix soldado chixcamsinquil li que'camsin reheb lix mo̱s. Ut quixtakla xc'atbal lix tenamiteb. \v 8 Tojo'nak quixye reheb lix mo̱s: —Ya̱l nak li sumla̱c ac cauresinbil. Abanan li bokbileb ma̱cua' ajcui' xc'ulubeb cha̱lc sa' li sumla̱c. \v 9 Anakcuan texxic sa' eb li be bar neque'nume' cui' li cristian. Ut te̱bokeb sa' li nink'e li ani te̱tauheb chak, chan. \v 10 Ut co̱eb lix mo̱s sa' eb li be ut que'xc'ameb sa' li nink'e li jo' q'uial que'xtau, jun chaliqueb li cha̱bil xna'leb jo' ajcui' li inc'a' useb xna'leb. Ut quinujac li cab xbaneb li ula'. \v 11 Ut qui-oc li rey chirilbaleb li rula'. Nak qui-oc, quiril aran jun li cui̱nk moco tikto ta jo' nak tikto̱queb li cuanqueb sa' li sumla̱c. \v 12 Li rey quixye re: —At cuami̱g, ¿c'a'ut nak xat-oc chak arin chi inc'a' tikto̱cat jo' neque'xtikib rib li neque'xic sa' sumla̱c? chan. Ut li cui̱nk inc'a' quichak'oc. \v 13 Ut li rey quixye reheb lix mo̱s: —Bac'omak li rok ruk' ut cutumak sa' k'ojyi̱n chirix cab. Aran ut ta̱cua̱nk li ya̱bac ut li c'uxuxi̱nc ruch e. \v 14 Nabaleb li bokbileb aban inc'a' q'uiheb li te'xtau ru li xya̱lal. \v 15 Ut chirix a'an, co̱eb laj fariseo ut que'xc'u̱b rib re rilbal chan ta na ru nak ta̱ru̱k nak te'xyal rix li Jesús riq'uin junak a̱tin re te'xjit cui'. \v 16 Que'xtaklaheb lix tzolom rochbeneb li neque'oquen chirix laj Herodes re nak te'a̱tinak riq'uin li Jesús yal re xsic'bal c'a'ru ta̱paltok cui' riq'uin li ra̱tin. Ut que'xye re: —At tzolonel, nakanau nak nacara li ya̱l. Ut sa' xya̱lal nacac'ut chiruheb li tenamit c'a'ru naraj li Dios ut ma̱ ani nacaxucua ru ut inc'a' nacasiq'ueb ru li ani nacara. \v 17 Ye bi' ke c'a'ru nacac'oxla chirix li na'leb a'in. ¿Ma us xq'uebal li toj re laj César li Acuabej malaj inc'a'? chanqueb. \v 18 Ut li Jesús quixnau nak moco anchaleb ta xch'o̱l nak yo̱queb chi patz'oc. Quixtau ru lix ma̱usilaleb ut quixye reheb: —Ex aj ca'pac'al u, ¿c'a'ut nak nequeraj xyalbal cuix? \v 19 C'utumak chicuu li tumin li nequextojoc cui', chan reheb. Ut que'xc'ut chiru jun li tumin. \v 20 Ut li Jesús quixpatz' reheb: —¿Ani aj e li jalam u̱ch cuan chiru li tumin a'in? Ut, ¿ani aj c'aba' li tz'i̱banbil chiru? chan. \v 21 Ut que'chak'oc ut que'xye re: —Re li Acuabej, chanqueb. Ut li Jesús quixye cui'chic reheb: —Tojomak bi' re li Acuabej li c'a'ru re li Acuabej, ut tojomak re li Dios li c'a'ru re li Dios, chan. \v 22 Ut que'sach xch'o̱l nak que'rabi li c'a'ru quixye ut que'xcanab li Jesús ut co̱eb. \s1 Li xya̱lal lix cuaclijiqueb li camenak chi yo'yo \p \v 23 Sa' li cutan a'an que'cuulac riq'uin li Jesús cuib oxib laj saduceo. Eb a'an inc'a' neque'xpa̱b nak te'cuacli̱k cui'chic chi yo'yo li camenak. \v 24 Que'xye re li Jesús: —At tzolonel, laj Moisés quixtz'i̱ba jun li chak'rab ut quixye chi jo'ca'in: Cui junak cui̱nk ta̱ca̱mk ut tixcanab li rixakil chi ma̱c'a' ralal xc'ajol, ta̱c'amek' li rixakil xban li ri̱tz'in li camenak re nak ta̱cua̱nk ralal xc'ajol sa' xc'aba' li camenak. \v 25 Que'cuan cuukub li cui̱nk ri̱tz'ineb rib sa' kaya̱nk. Li asbej quisumla ut nak quicam ma̱ jun li ralal xc'ajol quicuan. Ut li rixakil quic'ame' xban li ri̱tz'in li camenak re nak ta̱cua̱nk ralal xc'ajol sa' xc'aba' li camenak. \v 26 Ut li cui̱nk a'an quicam ajcui' ut ma̱ jun li ralal xc'ajol quicuan. Ut jo'can cui'chic quic'ulman toj retal nak que'cam chixjunileb li cuukub chi cui̱nk ri̱tz'ineb rib. \v 27 Ut nak ac xe'cam li cuukub chi cui̱nk, quicam ajcui' li ixk. \v 28 Ut sa' xcuaclijiqueb li camenak chi yo'yo, nak te'cuacli̱k eb a'an, ¿ani aj ixakil ta̱cana̱k cui' li ixk a'an, xban nak li cuukub chi cui̱nk que'cuan chok' xbe̱lom? chanqueb re li Jesús. \v 29 Nak quichak'oc, li Jesús quixye reheb: —La̱ex yo̱quex chixbalak'inquil e̱rib xban nak inc'a' nequetau ru li c'a'ru naxye sa' li Santil Hu chi moco nequetau ru lix cuanquil li Dios. \v 30 Nak te'cuacli̱k cui'chic chi yo'yo li camenak, chanchanakeb chic li ángel sa' choxa xban nak inc'a' te'sumla̱k chi moco te'sumuba̱nk chic. \v 31 Ut chirix lix cuaclijiqueb li camenak chi yo'yo, ¿ma inc'a' e̱rilom sa' li Santil Hu li quixye li Dios e̱re chirix lix cuaclijiqueb li camenak chi yo'yo? Quixye chi jo'ca'in: \v 32 La̱in lix Dios laj Abraham, lix Dios aj Isaac, ut lix Dios laj Jacob. Li Dios, a'an ma̱cua' xDioseb li camenakeb; xDioseb ban li yo'yo̱queb, chan li Jesús. (Jo'can nak li Dios quixc'ut nak cuan xcuaclijiqueb chi yo'yo li camenak.) \v 33 Ut li q'uila tenamit que'sach xch'o̱leb chirabinquil li xya̱lal li yo̱ chixch'olobanquil li Jesús chiruheb. \s1 Li chak'rab k'axal nim xcuanquil \p \v 34 Ut nak laj fariseo que'xq'ue retal nak inc'a' chic que'ru xsumenquil li Jesús laj saduceo, eb a'an chic que'xch'utub ribeb chixc'u̱banquil chanru te'xba̱nu. \v 35 Ut jun reheb, aj tzolol chak'rab, quipatz'oc re li Jesús yal re xyalbal rix. \v 36 —At tzolonel, chan re li Jesús, ¿Bar cuan li chak'rab li k'axal nim xcuanquil?— \v 37 Li Jesús quichak'oc ut quixye re: —Li chak'rab li k'axal nim xcuanquil, a'an a'in: Ta̱ra li Ka̱cua' la̱ Dios chi anchal a̱ch'o̱l ut chi anchal la̱ cua̱m ut chi anchal la̱ c'a'ux. \v 38 A'an a'in li xbe̱n chak'rab, li k'axal nim xcuanquil sa' xya̱nkeb chixjunil. \v 39 Ut li xcab, chanchan ajcui' a'in: Ta̱ra la̱ cuas a̱cui̱tz'in jo' nak nacara a̱cuib la̱at. \v 40 Cui nacaba̱nu li cuib chi chak'rab a'in ac xaba̱nu li naxye sa' chixjunil li chak'rab jo' ajcui' li yebil xbaneb li profeta, chan li Jesús. \s1 Li Cristo, li yechi'inbil xban li Dios, a'an ralal xc'ajol li rey David \p \v 41 Ut nak toj ch'utch'u̱queb laj fariseo, li Jesús quixpatz' reheb: \v 42 —¿C'a'ru nequec'oxla chirix li Cristo, li yechi'inbil xban li Dios? ¿Ani aj alal aj c'ajol nak nequeye?— Ut que'xye re: —Ralal xc'ajol li rey David.— \v 43 Li Jesús quixye reheb: —¿C'a'ut nak laj David quixye li c'a'ru quirec'a sa' xch'o̱l xban li Santil Musik'ej nak quixye “Ka̱cua'” re li Cristo? Quixye chi jo'ca'in: \v 44 Li Ka̱cua' Dios quixye re li Ka̱cua' laj Colol cue, c'ojlan sa' lin nim uk' toj tinq'ueheb li xic' neque'iloc a̱cue rubel la̱ cuanquil, chan. (Sal. 110:1) \v 45 Li rey David quixye “Ka̱cua'” re, usta a'an xcomoneb li ralal xc'ajol.— \v 46 Ut ma̱ jun chic quiru chi sume̱nc re li Jesús. Ut chalen sa' li cutan a'an, ma̱ ani chic quixcacuu xch'o̱l chi patz'oc re li Jesús. \c 23 \s1 Li Jesús quixk'useb laj tz'i̱b ut eb laj fariseo \p \v 1 Tojo'nak li Jesús quixch'olob li xya̱lal chiruheb li q'uila tenamit jo'queb ajcui' lix tzolom ut quixye reheb: \v 2 —Eb laj tz'i̱b ut eb laj fariseo, q'uebileb xcuanquil chixch'olobanquil xya̱lal li chak'rab li quiq'uehe' re laj Moisés. \v 3 Jo'can nak chixjunil li te'xye e̱re, chec'u̱la sa' e̱ch'o̱l ut cheba̱nu. Abanan me̱ba̱nu jo' neque'xba̱nu eb a'an xban nak yal riq'uin xtz'u̱mal reheb neque'xye ut inc'a' neque'xba̱nu li c'a'ru neque'xye. \v 4 K'axal a̱l li i̱k neque'xq'ue sa' xbe̱neb li cristian ut k'axal ch'a'aj xc'ambal. A'ut eb a'an chi moco riq'uin ru'uj ruk'eb neque'raj xch'e'bal. \v 5 Chixjunil li c'a'ak re ru neque'xba̱nu, a'an yal re nak te'ilek' xbaneb li cristian. Neque'xyi̱b chi ni̱nk ru li coc' ca̱x filacterias xc'aba' bar nacuan cui' li chak'rab ut neque'xbac' sa' xpe̱quemeb ut sa' xteleb. Ut nacuulac chiruheb li rak'eb chi ni̱nk lix sahob ru chire. \v 6 Ut nak neque'xic chi cua'ac sa' eb li nink'e neque'xsic' li cha̱bil na'ajej bar te'q'uehek' xlok'al, ut neque'raj c'ojla̱c sa' li na'ajej k'axal lok' nak cuanqueb sa' li cab bar neque'xch'utub cui' ribeb laj judío. \v 7 Eb a'an neque'raj nak te'oxlok'i̱k ut te'q'uehek' xsahil xch'o̱leb sa' eb li be. Ut neque'raj nak li tenamit te'xye “tzolonel” reheb. \v 8 Abanan la̱ex me̱rahi ru nak li tenamit te'xq'ue e̱lok'al ut te'xye “tzolonel” e̱re xban nak jun ajcui' laj tzolol e̱re cuan. La̱in li Cristo laj tzolol e̱re ut che̱junilex la̱ex e̱ri̱tz'in e̱rib. \v 9 Ut ma̱ ani te̱q'ue chok' e̱ka̱cua' sa' ruchich'och', xban nak jun ajcui' li Ka̱cua' cuan. A'an cuan sa' choxa. \v 10 Chi moco chec'aba'in aj c'amol be, xban nak jun ajcui' laj c'amol e̱be. A'an la̱in li Cristo. \v 11 Li ani nac'anjelac che̱ru, a'an li k'axal nim xcuanquil sa' e̱ya̱nk. \v 12 Li ani naxq'ue xcuanquil xjunes rib, li jun a'an ta̱cubsi̱k xcuanquil. Ut li ani naxcubsi rib, li jun a'an ta̱q'uehek' xcuanquil. \v 13 Ra cha̱lel sa' e̱be̱n, la̱ex aj tz'i̱b ut la̱ex aj fariseo, ex aj ca'pac'al u. Inc'a' nequec'ut li xya̱lal chiruheb li tenamit ut nequeram chiruheb lix cuanquil li Dios. La̱ex inc'a' nequeraj xk'axtesinquil e̱rib rubel xcuanquil li nimajcual Dios ut inc'a' ajcui' nequecanabeb chixk'axtesinquileb rib li ani neque'raj. \fig Nequexbac li coc ca̱x filacterias sa xpe̱quemeb ut sa xteleb.|src="HK00274B.TIF" size="col" copy="©The British & Foreign Bible Society, 1954, 1967, 1972, con adiciones y arreglos por Louise Bass ©The British & Foreign Bible Society, 1994." ref="Mateo 23.13" \fig* \v 14 Ra cha̱lel sa' e̱be̱n, la̱ex aj tz'i̱b ut la̱ex aj fariseo, ex aj ca'pac'al u. Nequemak' li rochocheb li xma̱lca'an ut nequeyal xmukbal le̱ ma̱usilal riq'uin nak najt rok nequextijoc. Ut xban a'an k'axal cui'chic ra li tojbal ma̱c li ta̱cha̱lk sa' e̱be̱n. \v 15 Ra cha̱lel sa' e̱be̱n la̱ex aj tz'i̱b ut la̱ex aj fariseo, ex aj ca'pac'al u. Nequesuti li ruchich'och' jo' ajcui' li palau re xsic'bal ani ta̱pa̱ba̱nk re le̱ tijleb. Ut nak ac xe'xk'axtesi rib sa' e̱ya̱nk, k'axal cui'chic yibru xna'lebeb che̱ru la̱ex ut e̱ma̱c la̱ex nak te'xic sa' xbalba. \v 16 Ra cha̱lel sa' e̱be̱n, la̱ex mutz' aj c'amol be. La̱ex nequeye: —Li ani tixba̱nu xjuramento sa' xc'aba' lix templo li Dios, inc'a' tento tixba̱nu li quixye. Abanan li ani tixba̱nu xjuramento sa' xc'aba' li oro li cuan sa' lix templo li Dios, li jun a'an tento nak tixba̱nu li c'a'ru xye sa' xjuramento, chanquex. \v 17 Ma̱c'a' e̱na'leb ut mutz'ex xban nak inc'a' nequetau xya̱lal. ¿Bar cuan li k'axal nim xcuanquil? ¿Ma li oro, malaj a' lix templo li Dios li nasantobresin re li oro? \v 18 Ut nequeye ajcui': —Li ani naxba̱nu xjuramento sa' xc'aba' li artal, li jun a'an inc'a' tento tixba̱nu li c'a'ru quixye. Abanan li ani naxba̱nu xjuramento sa' xc'aba' li mayej cuan sa' xbe̱n li artal, tento nak tixba̱nu li c'a'ru quixye sa' lix juramento, chanquex. \v 19 Ma̱c'a' e̱na'leb ut mutz'ex xban nak inc'a' nequetau xya̱lal. ¿Bar cuan li k'axal nim xcuanquil? ¿Ma li mayej malaj a' li artal li nasantobresin re li mayej? \v 20 Jo'can nak li ani tixba̱nu xjuramento sa' xc'aba' li artal, naxye xjuramento sa' xc'aba' a'an ut sa' xc'aba' ajcui' chixjunil li c'a'ru cuan sa' xbe̱n. \v 21 Ut li ani naxba̱nu lix juramento sa' xc'aba' lix templo li Dios, naxba̱nu sa' xc'aba' lix templo li Dios ut sa' xc'aba' ajcui' li Dios li nacuan chi sa'. \v 22 Ut li ani naxba̱nu xjuramento sa' xc'aba' li choxa, naxba̱nu xjuramento sa' xc'aba' lix c'ojariba̱l li Dios ut sa' xc'aba' ajcui' li Dios li c'ojc'o sa' xbe̱n. \v 23 Ra cha̱lel sa' e̱be̱n la̱ex aj tz'i̱b ut ex aj fariseo, ex aj ca'pac'al u. Nequemayeja lix laje̱tkil li isqui'ij, li eneldo ut li comino. Ut nequetz'ekta̱na li k'axal cuan xcuanquil sa' li chak'rab. Inc'a' nequeba̱nu li ti̱quilal. Inc'a' nequex-uxta̱nan u ut inc'a' nequexpa̱ban. Us nak nequemayeja lix laje̱tkil abanan inc'a' raj nequecanab xba̱nunquil li k'axal cuan xcuanquil. \v 24 Ex mutz' aj c'amol be, nequeyal e̱k'e chixba̱nunquil li c'a'ak re ru li ma̱c'a' xcuanquil, abanan li nim xcuanquil inc'a' nequeba̱nu. Chanchan nak nequetz'il ru le̱ ha' re nak inc'a' te̱nuk' li coc' suk ut a' chic li ni̱nki xul camello nequenuk'. \v 25 Ra cha̱lel sa' e̱be̱n la̱ex aj tz'i̱b ut aj fariseo, ex aj ca'pac'al u, xban nak a' chic li rix le̱ sec' ut le̱ plato nequech'aj, aban lix sa' numtajenak chi tz'aj xban le̱ ma̱usilal ut li elk'ac nequeba̱nu. \v 26 Ex mutz' aj fariseo, ch'ajomak xbe̱n cua lix sa' le̱ sec' ut le̱ plato re nak ch'ajbilak ajcui' li rix. \v 27 Ra cha̱lel sa' e̱be̱n la̱ex aj tz'i̱b ut la̱ex aj fariseo, ex aj ca'pac'al u. Chanchanex li neque'muke' cui' li camenak. Bonbileb rix ut c'ajo' xchak'al eb ru, a'ut chi sa' nujenak chi tz'aj ut chi xbakel camenak. \v 28 Jo'can ajcui' la̱ex. Relic chi ya̱l nak cha̱bil nequexc'utun chiruheb li tenamit. Abanan le̱ ch'o̱l nujenak chi ma̱usilal ut la̱ex aj ca'pac'al u. \v 29 Ra cha̱lel sa' e̱be̱n la̱ex aj tz'i̱b ut la̱ex aj fariseo, ex aj ca'pac'al u. Nequeyi̱b li que'muke' cui' li profetas ut nequerutz'u'uji chak ru li que'muke' cui' li ti̱queb xch'o̱l. \v 30 Ut la̱ex nequeye: —Cui ta la̱o ac cuanco chak sa' li cutan nak xe'cuan li kaxe' kato̱n, inc'a' raj xkaba̱nu jo' que'xba̱nu eb a'an. Inc'a' raj xkacamsiheb li profetas, chanquex. \v 31 Abanan riq'uin li ma̱usilal li nequeba̱nu la̱ex, nac'utun nak juntak'e̱tex riq'uineb le̱ xe'to̱nil yucua', li que'camsin reheb li profetas. \v 32 Choyomak bi' xba̱nunquil li inc'a' us li que'xtiquib xba̱nunquil le̱ xe'to̱nil yucua'. \v 33 Chanchanex c'anti', chanchanex ralex c'ambolay, ¿chan ta cui' ru nak texcolek' chiru lix tojba ma̱c sa' xbalba? \v 34 La̱in tintaklaheb e̱riq'uin li profeta ut li cuanqueb xna'leb ut eb laj tzolonel. Abanan la̱ex inc'a' te̱rabi. Ut sa' xya̱nkeb a'an, cuan te̱camsiheb, cuan te̱q'ueheb chiru cruz, ut cuan cui'chic li te̱rahobtesiheb sa' li cab li nequech'utub cui' e̱rib chixtzolbal ra̱tin li Dios. Ut cuan cui'chic te̱ta̱keheb sa' li junju̱nk chi tenamit re xchapbaleb. \v 35 Xban le̱ ma̱usilal a'an, ta̱t'anek' sa' e̱be̱n lix camiqueb li cha̱bileb xna'leb riq'uin xcamic laj Abel li ti̱c xch'o̱l ut toj riq'uin xcamic li ralal laj Berequías laj Zacarías xc'aba' li quecamsi chiru neba̱l chixc'atk li rochoch li Dios ut li artal. \v 36 Relic chi ya̱l tinye e̱re nak chixjunil li camsi̱nc que'xba̱nu chak junxil, jo' ajcui' li yo̱quex chixba̱nunquil anakcuan, ta̱t'anek' ajcui' sa' e̱be̱n la̱ex li cuanquex anakcuan xban nak yo̱quex chixba̱nunquil jo' que'xba̱nu eb a'an. \s1 Quiyot'e' xch'o̱l li Jesús chirilbaleb aj Jerusalén \p \v 37 Ex aj Jerusalén, ex aj Jerusalén, neque-camsiheb li tz'akal profeta ut nequecuti chi pec eb li neque'takla̱c e̱riq'uin xban li Dios. Nabal sut raj xcuaj e̱colbal jo' nak naxch'utubeb li ral li caxlan rubel lix xic'. Abanan la̱ex inc'a' xeraj. \v 38 Ut anakcuan le̱ tenamit jo' ajcui' li templo ta̱cana̱k chi naq'uirnac aj chic ru. \v 39 Tinye ut e̱re chalen anakcuan inc'a' chic te̱ril cuu toj nak te̱ye, “Osobtesinbilak a'an li xchal sa' xc'aba' li Ka̱cua'”. Toj aran chic te̱ril cuu, chan li Jesús. \c 24 \s1 Li Jesús quixye nak tixtau xk'ehil nak ta̱juq'uek' li rochoch li Dios \p \v 1 Qui-el sa' li templo li Jesús, ut nak yo̱ chi xic, que'cuulac lix tzolom riq'uin ut que'xc'ut chiru li ni̱nki cab xcue̱nt li templo. \v 2 Quichak'oc li Jesús ut quixye reheb: —Us ajcui' nak te̱ril chi us chixjunil a'in xban nak ta̱cuulak xk'ehil nak ma̱ jun chic reheb li pec a'an ta̱cana̱k sa' xna'aj chi inc'a' ta ta̱juq'uek', chan. \v 3 Ut chirix a'an, co̱ chiru li tzu̱l Olivos ut nak li Jesús quic'ojla aran xjunes, lix tzolom que'cuulac riq'uin ut que'xye re: —Ye ke jok'e ta̱c'ulma̱nk li yo̱cat chixyebal. ¿C'a'ru talajc'ulma̱nk nak ta̱cuulak xk'ehil la̱ c'ulunic? Ut ¿c'a'ru retalil li roso'jiqueb li cutan a'in?— \v 4 Quichak'oc li Jesús ut quixye reheb: —Cheq'uehak retal re nak ma̱ ani chibalak'i̱nk e̱re. \v 5 Nabal te'cha̱lk chi balak'i̱nc, ut te'xye nak sa' inc'aba' xe'chal, abanan moco ya̱l ta. Tole'xye, “La̱in li Cristo”, cha'keb. Ut nabal te'balak'i̱k xbaneb. \v 6 Nak te̱rabi nak yo̱ li ple̱t ut nak te̱rabi resil nak ticla̱c re li ple̱t yalak bar, mexxucuac xban nak tento nak ta̱c'ulma̱nk chi jo'can. Abanan moco ac a'an ta roso'jiqueb li cutan a'in. \v 7 Nabal li tenamit te'pletik chi ribileb rib. Ut eb li acuabej te'xpleti ribeb. Talajcua̱nk li cue'ej ut ta̱cua̱nk li yajel ut ta̱cua̱nk li hi̱c sa' nabal chi na'ajej. \v 8 Abanan chixjunil a'an yal xticlajic li raylal li ta̱cha̱lk. \v 9 Tojo'nak texk'axtesi̱k ut texrahobtesi̱k ut texcamsi̱k. Ut xic' tex-ilek' xbaneb chixjunileb li tenamit sa' inc'aba' la̱in. \v 10 Ut sa' eb li cutan a'an nabaleb te'xcanab lix pa̱ba̱leb. Ut a'anakeb chic li te'q'uehok reheb laj pa̱banel sa' raylal. Ut xic' chic te'ril ribeb. \v 11 Ut nabaleb li profeta aj balak' te'cha̱lk ut nabaleb te'balak'i̱k xbaneb. \v 12 Ut xban nak ta̱numta̱k li ma̱usilal, nabaleb te'xcanab xra̱baleb li ras ri̱tz'in. \v 13 Ut li ani tixcuy xnumsinquil li raylal a'in toj sa' roso'jic lix yu'am, a'an ta̱colek'. \v 14 Ut li resil lix nimajcual cuanquilal li Dios ta̱yema̱nk yalak bar jun sut rubel choxa re nak chixjunileb li tenamit te'rabi resil li colba-ib. Tojo'nak ta̱cha̱lk li roso'jiqueb li cutan. \v 15 Chetzolak rix chi us li c'a'ru quixye li profeta Daniel re nak te̱tau ru li c'a'ru ta̱c'ulma̱nk. A'an quixye nak eb laj balak' te'rocsi sa' li rochoch li Dios bar ma̱cua' xc'ulub cui' cua̱nc li k'axal yibru ut xucuajel rilbal xban lix ma̱usilal, ut riq'uin a'an te'xmux ru lix templo li Dios. (Dan. 9:27; 12:11) \v 16 Nak te̱ril a'an, la̱ex li cuanquex Judea, chex-e̱lelik sa' junpa̱t ut texxic toj sa' li tzu̱l. \v 17 Li ani cua̱nk chak sa' xbe̱n li rochoch nak ta̱c'ulma̱nk a'an, chi cubec chak ut ti̱c ta̱e̱lelik ut inc'a' chic ta̱oc sa' rochoch chirisinquil li c'a'ru cuan re. \v 18 Ut li ani cua̱nk chak sa' xc'aleba̱l inc'a' chic chisuk'i̱k sa' rochoch chixxocbal li rak'. \v 19 Tok'obak ruheb li yaj aj ixk ut li yo̱queb chi tu'resi̱nk sa' eb li cutan a'an xban nak k'axal cui'chic ch'a'aj li e̱lelic chok' reheb. \v 20 Chextijok ut chetz'a̱ma chiru li Dios re nak inc'a' ta̱c'ulma̱nk li raylal a'in sa' habalk'e chi moco sa' li hiloba̱l cutan. \v 21 Sa' eb li cutan a'an ma̱ ca'ch'in li raylal ta̱c'ulma̱nk. Ma̱ jun cua quic'ulman chi jo'can chalen chak sa' xticlajic li ruchich'och', chi moco ta̱c'ulma̱nk junak chic jo'can mokon. \v 22 Cui ta ma̱c'a' sa' xch'o̱l li Ka̱cua' xrakbal ruheb li cutan a'an, ma̱ ani raj ta̱cana̱k chi yo'yo sa' ruchich'och'. Jo'can nak li Ka̱cua' tixse̱ba xrakbal ruheb li cutan a'an sa' xc'aba'eb li sic'bileb ru. \v 23 Jo'can nak cui ani ta̱yehok e̱re, “Cue' li Cristo,” malaj, “le' cuan li Cristo,” me̱pa̱b li c'a'ru tixye. \v 24 Nabaleb aj balak' te'c'ulu̱nk ut te'xye nak a'aneb li Cristo. Ut cuan te'xye nak a'aneb profeta. Nabal li c'a'ak re ru te'xc'utbesi ut sachba ch'o̱lej telaje'xba̱nu re xyalbal xbalak'inquileb li tenamit, jo'queb ajcui' li sic'bileb ru xban li Dios. \v 25 Abanan cheq'uehak retal. Ac xinye e̱re li c'a'ru talaje'c'ulma̱nk. \v 26 Cui ut neque'xye e̱re, “Le' sa' li chaki ch'och' cuan li Cristo,” mexxic chirilbal. Cui ut neque'xye e̱re, “Arin cuan sa' cab,” me̱pa̱b li c'a'ru te'xye. \v 27 La̱in li C'ajolbej tinc'ulu̱nk sa' junpa̱t. Chanchan lix repom li ca̱k na-el chak sa' releb sak'e ut naxc'ut rib toj sa' roqueb sak'e. \v 28 Ya̱l li neque'xye nak bar cua̱nk junak camenak, aran te'xtu̱b rib li so'sol. \s1 Nak tol-e̱lk cui'chic li C'ajolbej Dios \p \v 29 Ut sa' eb li cutan a'an nak acak xrake' li raylal a'an, ta̱k'ojyi̱nok' ru li sak'e ut li po inc'a' chic ta̱cutanok' ru. Ta̱ec'a̱nk chak ru li choxa ut li chahim talaje't'anek' chak. \v 30 Tojo'nak ta̱c'utu̱nk sa' choxa li cuetalil la̱in li C'ajolbej. Ut te'yot'ek' ut te'ya̱bak chixjunileb li cuanqueb sa' ruchich'och'. Ut te'ril cuu la̱in li C'ajolbej nak yo̱kin chak chi cha̱lc sa' li chok riq'uin lix nimal incuanquil ut inlok'al. \v 31 Ut nak ta̱ec'a̱nk chak chi cau li trompeta, tintaklaheb lin ángel. Ut te'xch'utub li sic'bileb ru inban li cua̱nkeb yalak bar jun sut rubel choxa jun sut sa' ruchich'och'. \v 32 Cheq'uehak retal c'a'ru naxba̱nu li jun to̱n chi higo. Nak nak'unk'ut chak li xak chi e̱lc, riq'uin a'an te̱nau nak yo̱ chak chi nach'oc li sak'ehil. \v 33 Jo' nak li higo naxc'utbesi retalil li sak'ehil, jo'can ajcui' chixjunil li c'a'ak re ru a'an talaje'c'ulma̱nk, naxc'utbesi retalil nak yo̱ chi cuulac xk'ehil nak toline̱lk cui'chic la̱in li C'ajolbej. \v 34 Relic chi ya̱l tinye e̱re nak toj talaje'c'ulma̱nk chixjunil li c'a'ak re ru a'in chi toj ma̱ji' neque'oso' li tenamit a'in. \v 35 Li choxa ut li ruchich'och' talaje'osok'. Abanan li cua̱tin inc'a' ta̱cana̱k yal chi jo'can chi inc'a' ta ta̱c'ulma̱nk chixjunil li c'a'ak re ru xinye. \v 36 Abanan ma̱ ani nana'oc re jok'e lix k'ehil ut lix ho̱nal inc'ulunic. Eb li ángel sa' choxa inc'a' neque'xnau chi moco la̱in li C'ajolbej ninna'oc re. Ca'aj cui' li Dios Acuabej nana'oc re jok'e ta̱c'ulma̱nk a'in. \v 37 Jo' quic'ulman sa' xcutan laj Noé, jo'can ajcui' ta̱c'ulma̱nk nak toline̱lk cui'chic la̱in li C'ajolbej. \v 38 Sa' eb li cutan a'an nak toj ma̱ji' quicuan li but'i ha', eb li tenamit yo̱queb chak chi cua'ac ut yo̱queb chi uc'ac, ut yo̱queb chi sumla̱c ut chi sumuba̱nc toj sa' li cutan nak qui-oc laj Noé sa' li jucub cab. \v 39 Ut inc'a' que'xtau xya̱lal toj quichal li but'i ha' ut quilaje'c'ame' chixjunileb xban li but'. Chanchan ajcui' a'an nak toline̱lk cui'chic la̱in li C'ajolbej. \v 40 Sa' li cutan a'an cuib li cui̱nk cua̱nkeb sa' c'aleba̱l, jun aj pa̱banel ut jun li ma̱cua' aj pa̱banel. Ut laj pa̱banel, a'an li ta̱c'amek' xban li Dios ut li jun chic li ma̱cua' aj pa̱banel, a'an ta̱canaba̱k. \v 41 Ut cuib li ixk yo̱keb chi que'ec sa' jun chi que'leb, jun aj pa̱banel ut jun li ma̱cua' aj pa̱banel. Ut laj pa̱banel, a'an li ta̱c'amek' xban li Dios ut li jun chic li ma̱cua' aj pa̱banel, a'an ta̱canaba̱k. \v 42 Jo'can nak yo'on cua̱nkex xban nak inc'a' nequenau jok'e ho̱nal toline̱lk la̱in li Ka̱cua'. \v 43 Chenauhak a'in: nak cui ta naxnau li yucua'bej sa' li cab jok'e ho̱nal re li k'ojyi̱n tol-e̱lk laj e̱lk', ta̱yo'lek raj ut inc'a' raj tixcanab chi elk'ac xsa' li rochoch. \v 44 Jo'can ajcui' la̱ex yo'on cua̱nkex chi oybeni̱nc xban nak inc'a' nequenau jok'e ho̱nal tincuulak la̱in li C'ajolbej. Tincuulak chi ma̱c'a' sa' e̱ch'o̱l. \s1 Li cha̱bil aj c'anjel ut li inc'a' cha̱bil aj c'anjel \p \v 45 ¿Ani ut laj c'anjel cha̱bil ut cuan xna'leb? A'an li quiq'uehe' xcuanquil xban lix patrón sa' xbe̱neb li rech mo̱sil ut a'an ta̱q'uehok re xtzacae̱mkeb sa' x-o̱ril. \v 46 Us xak re laj c'anjel a'an li yo̱k chixba̱nunquil chi jo'can nak tol-e̱lk lix patrón. \v 47 Relic chi ya̱l tinye e̱re nak lix patrón tixk'axtesi sa' ruk', chixjunil lix juncablal. \v 48 Aban cui laj c'anjel a'an inc'a' us lix na'leb, tixye sa' xch'o̱l, “Lin patrón ta̱ba̱yk chak chi c'ulu̱nc.” \v 49 Ut ta̱oc chixsac'baleb li rech aj c'anjelil, ut ta̱oc chi cua'ac ut chi uc'ac rochbeneb li calajenak. \v 50 Ut ma̱c'a'ak sa' xch'o̱l nak tol-e̱lk lix patrón. \v 51 Ut ta̱c'ajtesi̱k ru ut ta̱q'uehek' sa' xya̱nkeb laj ca'pac'al u. Ut aran ta̱cua̱nk li ya̱bac ut li c'uxuxi̱nc ruch e. \c 25 \s1 Li jaljo̱quil ru a̱tin chirix li laje̱b chi tuk' ix \p \v 1 Lix nimajcual cuanquilal li Dios, a'an chanchan li quic'ulman sa' jun li sumla̱c. Li laje̱b chi tuk' ix que'xc'am lix candil ut co̱eb sa' jun li sumla̱c chixc'ulbal li be̱lomej. \v 2 O̱b cuanqueb xna'leb ut li o̱b chic ma̱c'a' xna'lebeb. \v 3 Li o̱beb li ma̱c'a'eb xna'leb inc'a' que'xcauresi rib chi us. Que'xc'am lix candil, abanan inc'a' que'xc'am xya'al lix candil. \v 4 Ut li cuanqueb xna'lebeb que'xcauresi rib chi us, que'xc'am lix candil ut que'xc'am ajcui' lix ya'al. \v 5 Ut nak quibay chak li be̱lomej, neque'xi̱kan chixjunileb toj retal quicube xcuaraheb. \v 6 Ut sa' tuktu k'ojyi̱n, que'rabi nak yo̱queb chixjapbal reheb li tenamit chixyebal: —Cue' chak li be̱lomej. Ayukex, c'ulumak chak, chanqueb. \v 7 Ut li laje̱b chi tuk' ix que'aj ru ut que'oc xyi̱banquil lix candil. \v 8 Ut li o̱b li ma̱c'a'eb xna'leb que'xye reheb li o̱b chic li cuanqueb xna'leb: —Jec'omak bayak xya'al li kaxam xban nak chupc re li kacandil, chanqueb. \v 9 Aban li cuanqueb xna'leb que'xye: —Inc'a' naru. Inc'a' ta̱tz'aklok li xya'al li ke cui takaq'ue e̱re la̱ex. Ayukex riq'uineb laj c'ay. Lok'omak chak e̱re, chanqueb reheb. \v 10 Ut cuanqueb chak chixlok'bal lix ya'al lix candil nak col-e̱lk li be̱lomej. Ut li o̱b chic li cuanqueb xya'al lix candil que'oc rochben sa' li cab. Ut quitz'ape' li oqueba̱l. \v 11 Ut nak que'suk'i chak li o̱b chi tuk' ix chixlok'bal xya'al lix xameb, que'oc chibokoc sa' li oqueba̱l ut que'xye: —Ka̱cua', te li cab chiku, chanqueb. \v 12 Ut li be̱lomej quichak'oc ut quixye reheb: —Relic chi ya̱l tinye e̱re inc'a' ninnau e̱ru.— \v 13 Jo'can nak la̱in ninye e̱re: Yo'on cua̱nkex xban nak inc'a' nequenau li cutan chi moco li ho̱nal jok'e toline̱lk la̱in li C'ajolbej. \s1 Li jaljo̱quil ru a̱tin chirix li tumin naxc'utbesi chanru nak toc'anjelak chiru li Dios \p \v 14 Ut lix nimajcual cuanquilal li Dios, a'an chanchan jun li cui̱nk li ac xic re chi najt. Quixbokeb lix mo̱s riq'uin ut quixk'axtesi lix tumin sa' ruk'eb lix mo̱s. \v 15 Quixq'ue o̱b mil pe̱s re li jun, cuib mil re li jun chic ut quixq'ue jun mil re li jun chic. Quixq'ue re li junju̱nk a' yal chanru lix se̱bal xch'o̱l chi rilbal. Tojo'nak co̱ chi najt. \v 16 Ut li mo̱s li quic'uluc re li o̱b mil pe̱s, qui-oc chi yacoc chiru ut quire̱chani o̱b mil pe̱s chic sa' xbe̱n li quixc'ul. \v 17 Ut jo'can cui'chic quixba̱nu li quic'uluc re li cuib mil pe̱s. Ut quire̱chani cuib mil pe̱s chic sa' xbe̱n li quixc'ul. \v 18 A'ut li mo̱s li quic'uluc re li jun mil pe̱s, co̱ ut quixbec jun li jul sa' ch'och'. Ut aran quixmuk li jun mil pe̱s li quiq'uehe' re xban lix patrón. \v 19 Ut najterak chic, quic'ulun lix patroneb laj c'anjel a'an. Quixbokeb lix mo̱s chixk'axtesinquil xcue̱nteb. \v 20 Ut quicuulac li mo̱s li quic'uluc re li o̱b mil pe̱s. Ut quixc'am chak li o̱b mil li quixc'ul ut quixc'am chak ajcui' li o̱b mil chic li xbe̱n li quire̱chani, ut quixye: —Ka̱cua', o̱b mil pe̱s caq'ue cue. Cuaye' la̱ tumin ut o̱b mil chic xcue̱chani chak sa' xbe̱n li caq'ue cue, chan. \v 21 Ut lix patrón quixye re: —K'axal us xaba̱nu. La̱at cha̱bilat ut tz'akalat aj c'anjel. Sa' xbe̱n li ca'ch'in xink'axtesi a̱cue, cha̱bil xat-el. Anakcuan tink'axtesi chic nabal a̱cue. Chisahok' sa' la̱ ch'o̱l xban nak tattz'ako̱nk ajcui' riq'uin li sahil ch'o̱lejil li cuan cuiq'uin la̱in, chan. \v 22 Ut li mo̱s li quic'uluc re li cuib mil pe̱s quicuulac ut quixye: —Ka̱cua', caq'ue cue cuib mil pe̱s ut cuib mil pe̱s chic xcue̱chani chak sa' xbe̱n, chan. \v 23 Ut lix patrón quixye re: —Us xaba̱nu. Cha̱bilat aj c'anjel. Riq'uin li ca'ch'in xinq'ue a̱cue, us xat-el. Anakcuan tink'axtesi a̱cue nabal chic. Chisahok' sa' la̱ ch'o̱l xban nak tattz'ako̱nk ajcui' riq'uin li sahil ch'o̱lejil li cuan cuiq'uin la̱in, chan. \v 24 Ut quicuulac ajcui' li jun chic li quic'uluc re li jun mil pe̱s ut quixye re lix patrón: —Ka̱cua', ninnau nak josk'at la̱at. Nacatk'oloc bar inc'a' nacat-au cui', ut nacatxococ bar cui' inc'a' nacatpajin iyaj. \v 25 Jo'can nak quinxucuac ut co̱in ut coxinmuk sa' ch'och' li caq'ue cue. Cue' li jun mil pe̱s li caq'ue cue, chan. \v 26 Ut li patrón quijosk'o' ut quixye re: —Inc'a' us la̱ na'leb. Inc'a' nacacuaj trabajic. Xanau nak nink'oloc bar inc'a' nin-au cui'. Ut xanau nak ninxococ bar inc'a' ninpajin cui' iyaj. \v 27 Jo'can ut tento nak xaq'ue raj lin tumin reheb laj to' tumin. Ut sa' inc'ulunic, xinc'ul raj ral lin tumin rochben raj li xaq'ue chi to', chan. \v 28 Ut li patrón quixye reheb lix mo̱s li cuanqueb aran: —Mak'omak chiru li jun mil pe̱s ut q'uehomak re li ani aj iq'uin cuan li laje̱b mil pe̱s. \v 29 Chixjunil li ani cuan nabal reheb, mas cui'chic ta̱q'uema̱nk re ut k'axal cui'chic nabal ta̱cua̱nk re. Ut li ani ca'ch'in ajcui' cuan re, ta̱mak'ma̱nk chiru li jo' q'uial cuan re. \v 30 Ut laj c'anjel a'in, ma̱c'a' na-oc cui'. Isihomak arin ut q'uehomak sa' k'ojyi̱n. Aran ta̱cua̱nk li ya̱bac ut li c'uxuxi̱nc ruch e, chan. \s1 Li rakba a̱tin ta̱cha̱lk \p \v 31 Nak tincha̱lk la̱in li C'ajolbej riq'uin xnimal inlok'al cuochbenakeb chak chixjunileb li ángel, tojo'nak toxinc'ojla̱k sa' lin c'ojariba̱l retalil xnimal incuanquil chi rakoc a̱tin. \v 32 Ut te'ch'utuba̱k chicuu chixjunil xte̱paleb li tenamit li cuanqueb sa' ruchich'och'. Tojo'nak tinsiq'ueb ru ut tinq'ueheb sa' cuib ch'u̱tal jo' nak li pastor narisiheb lix carner sa' xya̱nkeb li chiba̱t. \v 33 Ut tinq'ueheb lin carner sa' lin nim uk' ut eb li chiba̱t tinq'ue sa' intz'e. \v 34 Ut la̱in li Rey tinye reheb li cuanqueb sa' lin nim: —Osobtesinbilex xban lin Yucua'. E̱chanihomak li nimajcual cuanquilal cauresinbil chok' e̱re chalen chak sa' xticlajic li ruchich'och'. \v 35 Te̱re̱chani xban nak quintz'oca chak ut quine̱q'ue chi cua'ac. Quichakic cue ut quine̱q'ue chi uc'ac. Quinsic' cuochochnal ut quine̱c'ul e̱riq'uin. \v 36 Nak ma̱c'a' cuak', queq'ue cuak'. Nak quinyajer, quine̱tenk'a. Nak quincuan sa' tz'alam, coxine̱ril chak. \v 37 Ut eb li ti̱queb xch'o̱l te'xye cue: —Ka̱cua', ¿jok'e ta bi' catkil chi tattz'oca̱k ut jok'e ta bi' catkaq'ue chi cua'ac? ¿Jok'e ta bi' catkil chi ta̱chakik a̱cue ut jok'e ta bi' catkaq'ue chi uc'ac? cha'keb cue. \v 38 ¿Jok'e ta bi' casic' a̱cuochochnal ut catkac'ul ta kiq'uin? ¿Jok'e ta bi' catkil chi ma̱c'a' a̱cuak' ut quikaq'ue ta a̱cuak'? \v 39 ¿Jok'e ta bi' catkil chi yajat ut catkatenk'a ta? ¿Jok'e catcuan sa' tz'alam ut coxatkil ta chak? cha'keb. \v 40 Ut la̱in tinchak'ok ut tinye reheb: —Relic chi ya̱l tinye e̱re, cui queba̱nu a'in re junak li neque'pa̱ban cue, usta cubenak xcuanquil, cue ajcui' la̱in queba̱nu chak. \v 41 Tojo'nak la̱in li Rey tinye reheb li cuanqueb sa' lin tz'e: —Elenkex chicuu. Tz'ekta̱nanbilex sa' li xam li ma̱ jok'e ta̱chupk c'u̱banbil chak chok' re laj tza ut reheb ajcui' lix ángel. \v 42 Xban nak la̱in quintz'oca chak ut inc'a' quine̱q'ue chi cua'ac. Quichakic chak cue ut inc'a' quine̱q'ue chi uc'ac. \v 43 Quinsic' li cuochochnal ut inc'a' quine̱c'ul e̱riq'uin. Ma̱c'a' cuak' ut inc'a' queq'ue cuak'. Quinyajer ut inc'a' quine̱tenk'a. Quincuan chi pre̱xil ut inc'a' coxine̱ril chak, cha'kin reheb. \v 44 Ut te'chak'ok ut te'xye cue: —Ka̱cua', ¿jok'e ta bi' catkil chi tattz'oca̱k? ¿Jok'e ta bi' catkil chi ta̱chakik a̱cue? ¿Jok'e casic' a̱cuochochnal? ¿Jok'e catkil chi ma̱c'a' la̱ cuak' malaj yajat, malaj cuancat sa' tz'alam ut inc'a' catkatenk'a? cha'keb. \v 45 Ut la̱in li Rey tinchak'ok ut tinye reheb: —Relic chi ya̱l tinye e̱re, xban nak inc'a' quetenk'aheb li neque'pa̱ban cue li ma̱c'a'eb xcuanquil, inc'a' ajcui' quine̱tenk'a la̱in, cha'kin reheb. \v 46 Ut eb a'an te'xic sa' li tojba ma̱c chi junelic. Abanan li ti̱queb xch'o̱l cua̱nkeb xyu'am chi junelic. \c 26 \s1 Que'xc'u̱b rib re nak te'xchap li Jesús \p \v 1 Ut nak quirake' li Jesús chixyebal chixjunil li a̱tin a'in, quixye reheb lix tzolom: \v 2 —La̱ex nequenau nak cuib cutan chic ma̱ nacuulac xk'ehil li pascua re xnink'einquil chanru nak que'cole' ut que'el laj Israel sa' li tenamit Egipto. Ut la̱in li C'ajolbej tink'axtesi̱k re nak tinq'uehek' chiru cruz. \v 3 Ut eb lix be̱nil aj tij ut eb laj tz'i̱b ut eb li neque'c'amoc be sa' xya̱nkeb laj judío que'xch'utub ribeb chiru neba̱l re li rochoch lix yucua'ileb laj tij, Caifás xc'aba'. \v 4 Ut que'xc'u̱b ribeb re nak te'xchap li Jesús ut re nak te'xyo'ob a̱tin chirix re xcamsinquil. \v 5 Ut que'xye chiribileb rib: —Inc'a' takachap li Jesús nak yo̱k li nink'e xban nak te'pok' li tenamit sa' kabe̱n ut te'oc chi pletic kiq'uin, chanqueb. \s1 Li ixk quixq'ue li sununquil ban sa' xjolom li Jesús \p \v 6 Li Jesús cuan aran Betania sa' rochoch laj Simón li saklep rix. \v 7 Chunchu sa' me̱x nak quicuulac jun li ixk. Cuan jun ch'ina me̱t yi̱banbil riq'uin li terto̱quil pec alabastro xc'aba'. Cuan li sununquil ban chi sa', k'axal terto xtz'ak. Li ixk quixq'ue li ban sa' xjolom li Jesús. \v 8 Nak que'ril a'an, eb lix tzolom que'josk'o' ut que'xye chi ribileb rib: —¿C'a'ut nak xsach li sununquil ban a'in chi ma̱c'a' rajbal? \v 9 Xru raj xc'ayiman chi k'axal terto xtz'ak ut xkajeq'ui raj li tumin reheb li neba', chanqueb. \v 10 Li Jesús quixnau li c'a'ru yo̱queb chixyebal ut quixye reheb: —¿C'a'ut nak yo̱quex chixch'i'ch'i'inquil li ixk a'in? Canabomak xcuech'inquil xban nak us li xba̱nu cue. \v 11 Li neba' junelic cua̱nkeb sa' e̱ya̱nk. Abanan la̱in moco cua̱nkin ta chi junelic e̱riq'uin. \v 12 Li ixk a'in us li xba̱nu cue nak xq'ue li sununquil ban sa' inbe̱n. Ma̱ji' nincam abanan ac xinixban re lin mukbal. \v 13 Relic chi ya̱l tinye e̱re yalak bar ta̱yema̱nk resil li colba-ib sa' chixjunil li ruchich'och', ta̱yema̱nk ajcui' resil li c'a'ru xba̱nu cue li ixk a'in re xjulticanquil a'an, chan. \s1 Laj Judas Iscariote quixyechi'i xk'axtesinquil li Jesús sa' ruk'eb li xbe̱nil aj tij \p \v 14 Ut laj Judas Iscariote, jun reheb li cablaju chi xtzolom li Jesús, co̱ riq'uineb lix be̱nil aj tij. \v 15 Ut quixye reheb: —¿Jo' nimal te̱q'ue cue cui tink'axtesi li Jesús e̱re? chan reheb. Ut eb a'an que'xc'u̱b nak te'xq'ue laje̱b xca'c'a̱l chi tumin plata re. \v 16 Ut chalen sa' li cutan a'an, laj Judas yo̱ chixsic'bal jok'e tixq'ue rib re nak tixk'axtesi li Jesús sa' ruk'eb. \s1 Xticlajic chak li Lok'oni̱nc re Xjulticanquil lix Camic li Jesucristo \p \v 17 Sa' li xbe̱n cutan re li nink'e nak neque'xcua' li caxlan cua chi ma̱c'a' xch'amal, que'chal lix tzolom riq'uin li Jesús ut que'xye re: —¿Bar ta̱cuaj takacauresi chak li na'ajej re ta̱tzaca cui' li mayejanbil xul? chanqueb. \v 18 Ut li Jesús quixye reheb: —Ayukex sa' li tenamit riq'uin li cui̱nk li xinye e̱re, ut te̱ye re, “Chan laj tzolonel nak cuulac re xk'ehil lix camic. Ta̱raj xnumsinquil li nink'e Pascua sa' la̱ cuochoch rochbeneb lix tzolom,” cha'kex re li cui̱nk. \v 19 Ut eb lix tzolom que'xba̱nu jo' que'yehe' reheb xban li Jesús ut aran que'xcauresi li nink'e. \v 20 Ut nak qui-ecuu sa' li cutan a'an, quic'ojla li Jesús sa' me̱x rochbeneb lix cablaju chi tzolom. \v 21 Ut nak yo̱queb chi cua'ac, li Jesús quixye reheb: —Relic chi ya̱l tinye e̱re nak jun e̱re la̱ex ta̱k'axtesi̱nk cue sa' ruk'eb li xic' neque'iloc cue, chan. \v 22 Ut ma̱c'a' jo' nak que'raho' sa' xch'o̱leb. Ut chi xjunju̱nkaleb que'xpatz' re: —¿Ma la̱in ta bi' tink'axtesi̱nk a̱cue, Ka̱cua'?— \v 23 Quichak'oc li Jesús ut quixye reheb: —Li ta̱k'axtesi̱nk cue, a'an li tixtz'a xcaxlan cua sa' li sec' li tintz'a cui' li cue la̱in. \v 24 Relic chi ya̱l la̱in li C'ajolbej tincamsi̱k jo' tz'i̱banbil retalil chicuix sa' li Santil Hu. Abanan raylal cuan sa' xbe̱n li cui̱nk a'an li ta̱k'axtesi̱nk cue. K'axal us raj chok' re li cui̱nk a'an nak inc'a' raj quiyo'la, chan li Jesús. \v 25 Tojo'nak quichak'oc laj Judas li ta̱k'axtesi̱nk re ut quixye: —¿Malaj ut la̱in li yo̱cat chinyebal, at tzolonel? Ut li Jesús quixye re: —La̱at xaye a̱cuib. \v 26 Ut nak yo̱queb chi cua'ac, li Jesús quixchap li caxlan cua. Quixbantioxi chiru li Dios, quixjachi, tojo'nak quixjeq'ui reheb lix tzolom. Ut quixye reheb: —C'ulumak, cua'omak. A'an a'in lin tz'ejcual.— \v 27 Ut quixchap ajcui' li sec' re uc'ac ut quixbantioxi chiru li Dios ut quixq'ue reheb ut quixye reheb: —Uc'umak li cuan sa' li sec' a'in che̱junilex, \v 28 xban nak a'an a'in lin quiq'uel li ta̱hoyek' re nak ta̱cuyek' xma̱queb nabal chi tenamit. Ut a'an ta̱xakaba̱nk xcuanquil li Ac' Contrato. \v 29 Relic chi ya̱l tinye e̱re nak chalen anakcuan inc'a' chic tincuuc' lix ya'al ru li uva toj nak ta̱cuulak xk'ehil nak tincuuc' cui'chic cuochbenex sa' lix nimajcual cuanquilal lin Yucua', chan li Jesús. \s1 Li Jesús quixye nak ta̱tz'ekta̱na̱k xban laj Pedro \p \v 30 Nak ac xe'rake' xbichanquil jun li bich re xlok'oninquil li Dios, que'co̱eb sa' li tzu̱l Olivos. \v 31 Ut li Jesús quixye reheb: —Che̱junilex la̱ex ta̱ch'ina̱k le̱ ch'o̱l sa' inc'aba' la̱in ut tine̱canab injunes chiru li k'ojyi̱n a'in jo' tz'i̱banbil retalil sa' li Santil Hu: Tincanab chi camsi̱c laj ilol reheb li carner ut eb li carner te'xcha'cha'i ribeb. (Zac. 13:7) \v 32 Ut nak acak xincuacli cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak la̱in xbe̱n cua tinxic che̱ru la̱ex aran Galilea, chan li Jesús. \v 33 Ut laj Pedro quichak'oc ut quixye: —Usta chixjunileb tate'xcanab, abanan la̱in inc'a' tatincanab, chan. \v 34 Ut li Jesús quixye re: —Relic chi ya̱l yo̱quin chixyebal a̱cue nak chiru li k'ojyi̱n a'in toj ma̱ji' naya̱bac laj tzo' xul nak la̱at ac xaye oxib sut nak inc'a' nacanau cuu.— \v 35 Ut laj Pedro quixye cui'chic: —Ma̱ jok'e tinye nak inc'a' ninnau a̱cuu, usta tine'xcamsi a̱cuochben, chan. Ut jo'can ajcui' que'xye chixjunileb lix tzolom. \s1 Nak quitijoc chak li Jesús aran Getsemaní \p \v 36 Li Jesús quicuulac rochbeneb lix tzolom sa' li na'ajej Getsemaní. Ut quixye reheb lix tzolom: —C'ojlankex cuan arin roybeninquil nak tinxic chi tijoc toj le', chan. \v 37 Ut quixc'am chirix laj Pedro jo'queb ajcui' li cuib chi ralal laj Zebedeo. Ut li Jesús qui-oc chi rahoc sa' xch'o̱l ut c'ajo' nak ta̱yot'ek' xch'o̱l. \v 38 Ut quixye reheb: —Cuan jun raylal sa' inch'o̱l ut yo̱ chinyot'bal. Inc'a' chic nincuy nak nacuec'a. Cana̱kex arin ut yo'lenkex cuochben, chan. \v 39 Ut quibe̱c chic ca'ch'in li Jesús ut quixhupub rib sa' ch'och' ut quitijoc. Ut quixye: —At inYucua', cui ta naxq'ue rib, inc'a' raj tinc'ul li raylal a'in. Abanan chi-uxma̱nk li c'a'ru nacacuaj la̱at ut ma̱cua' li nacuaj la̱in.— \v 40 Ut nak quisuk'i riq'uineb lix tzolom, quixtauheb chi cua̱rc. Ut quixye re laj Pedro: —¿Ma toj yo̱quex chi cua̱rc? ¿Ma inc'a' xru xexyo'lec jun o̱rak cuochben? \v 41 Chexyo'lek ut chextijok re nak inc'a' te̱q'ue e̱rib chi a̱le̱c. La̱ex nequeraj raj xba̱nunquil li us, abanan e̱junes inc'a' texru̱k, chan. \v 42 Ut li Jesús co̱ cui'chic xca' sut chi tijoc ut quixye: —At inYucua', cui ta naxq'ue rib nak inc'a' raj tinc'ul li raylal a'in, abanan chi-uxma̱nk li c'a'ru nacacuaj la̱at.— \v 43 Ut nak quisuk'i cui'chic li Jesús, quixtauheb cui'chic chi cua̱rc lix tzolom xban nak ma̱ ca'ch'in lix cuaraheb. \v 44 Quixcanabeb ut co̱ cui'chic chi tijoc rox sut ut jo'can cui'chic quixtz'a̱ma chiru li Dios. \v 45 Tojo'nak quichal cui'chic riq'uineb lix tzolom ut quixye reheb: —¿Ma toj yo̱quex chi cua̱rc? Tz'akalak li hila̱nc xeba̱nu. Ac xtau xk'ehil nak la̱in li C'ajolbej tink'axtesi̱k sa' ruk'eb laj ma̱c. \v 46 Cuaclinkex anakcuan, yo'keb; cue' chak li ta̱k'axtesi̱nk cue sa' ruk'eb li xic' neque'iloc cue, chan. \s1 Nak que'xc'am chi pre̱xil li Jesús \p \v 47 Toj yo̱ ajcui' chi a̱tinac li Jesús nak cox-e̱lk laj Judas. A'an jun reheb li cablaju. Nabal que'chal rochben taklanbileb chak xbaneb li xbe̱nil aj tij ut xbaneb laj c'amol be sa' xya̱nkeb laj judío. Cuanqueb xch'i̱ch' ut cuanqueb xche'. \v 48 Li ta̱k'axtesi̱nk re ac xc'u̱b chak rib riq'uineb c'a'ru li retalil li tixc'ut. Quixye reheb: —Li ani tincuutz' ru, a'an li te̱chap.— \v 49 Ut laj Judas co̱ chi junpa̱t riq'uin li Jesús ut quixye re: —¿Chan xacuil, at tzolonel?— ut quirutz' ru. \v 50 Ut li Jesús quixye re: —Cuami̱g, ¿c'a'ru a̱cuajom arin?— Tojo'nak que'nach'oc riq'uin li Jesús ut que'xchap. \v 51 Ut jun reheb li rochben li Jesús quirisi chak lix ch'i̱ch' ut quixch'ot lix xic lix mo̱s li xbe̱nil aj tij. \v 52 Tojo'nak quiyehe' re xban li Jesús: —Q'ue la̱ ch'i̱ch' sa' lix na'aj xban nak chixjunileb li neque'pletic riq'uin ch'i̱ch', riq'uin ch'i̱ch' ajcui' te'osok'. \v 53 ¿Ma inc'a' nacanau nak naru tintz'a̱ma chiru lin Yucua' ut a'an tixtakla raj chak anakcuan anakcuan q'uila ok'ob chi ángel chincolbal? \v 54 Abanan cui tixtakla raj chak eb li ángel, ¿chan raj ru nak ta̱tz'aklok ru li tz'i̱banbil sa' li Santil Hu, li naxye nak jo'ca'in tento ta̱c'ulma̱nk? chan li Jesús. \v 55 Ut sa' li ho̱nal a'an li Jesús quixye reheb li q'uila tenamit, —¿Ma la̱in ta bi' aj e̱lk' nak xexchal chinchapbal riq'uin che' ut riq'uin ch'i̱ch'? Rajlal cutan ninc'ojla sa' e̱ya̱nk che̱tzolbal sa' li rochoch li Dios ut inc'a' quine̱chap aran. \v 56 Abanan chixjunil a'in x-uxman re nak ta̱tz'aklok ru li Santil Hu tz'i̱banbil xbaneb li profeta. Tojo'nak que'e̱lelic chixjunileb lix tzolom ut que'xcanab xjunes li Jesús. \s1 Que'xtz'il a̱tin chirix li Jesús nak cuan chiru lix yucua'il eb laj tij \p \v 57 Ut li Jesús quic'ame' riq'uin laj Caifás, lix yucua'ileb laj tij. Aran ch'utch'u̱queb laj tz'i̱b ut eb li neque'c'amoc be sa' xya̱nkeb laj judío. \v 58 Ut laj Pedro chi najt yo̱ chak chixta̱kenquil li Jesús ut quicuulac toj chi ru'uj neba̱l sa' rochoch lix yucua'ileb laj tij. Qui-oc aran ut quic'ojla sa' xya̱nkeb laj c'ac'alenel re nak ta̱ril c'a'ru ta̱cana̱k cui'. \v 59 Ut eb li xbe̱nil aj tij ut eb li neque'c'amoc be sa' xya̱nkeb laj judío ut chixjunileb li neque'tz'iloc a̱tin yo̱queb chixsic'bal chanru nak te'xyo'ob junak a̱tin chirix li Jesús re nak ta̱ru̱k te'xk'axtesi chi camsi̱c. \v 60 Abanan inc'a' que'xtau usta nabal chi testigo aj tic'ti'eb cuanqueb aran. Toj que'cuulac cuib chic li testigo aj tic'ti'eb, tojo'nak que'xtau chanru te'xjit cui'. \v 61 Li cuib a'an que'xye: —Jo'ca'in quixye li cui̱nk a'in, “La̱in ta̱ru̱k tinjuc' li rochoch li Dios ut chiru oxib cutan tinyi̱b cui'chic”, chan. \v 62 Ut quixakli lix yucua'ileb laj tij ut quixye re li Jesús: —¿C'a'ru nacaye la̱at? ¿Ma ma̱c'a' nacaye chirix li yo̱queb chixyebal cha̱cuix?— \v 63 Ut li Jesús ma̱ jun li a̱tin quixye. Ut li xyucua'ileb aj tij quixye cui'chic re: —Sa' xc'aba' li yo'yo̱quil Dios ta̱ye ke cui la̱at li Cristo, li Ralal li Dios.— \v 64 Ut li Jesús quixye re: —Ya̱l li xaye la̱at. Ut tinye ajcui' e̱re nak chalen anakcuan tine̱ril la̱in li C'ajolbej nak c'ojc'o̱kin sa' xnim uk' li nimajcual Dios ut tine̱ril ajcui' nak yo̱kin chak chi cha̱lc cui'chic sa' li chok sa' choxa, chan. \v 65 Nak quirabi a'an, li xyucua'ileb laj tij quixpej li rak' xban xjosk'il ut quixye: —A'an xjuntak'e̱ta rib riq'uin li Dios. ¿C'a' chic ru aj e nak toj te'xye ke c'a'ru lix ma̱c? Ac xerabi nak xjuntak'e̱ta rib riq'uin li Dios. \v 66 ¿C'a'ru nequeye? ¿Ma cuan xma̱c malaj inc'a'? chan. Ut que'chak'oc ut que'xye: —Cuan xma̱c ut xc'ulub nak ta̱camsi̱k.— \v 67 Tojo'nak cuan que'chu̱ban re sa' ru. Ut cuan que'sac'oc re ut cuan que'pak'len re chi ruk'eb. \v 68 Ut que'xye re: —At Cristo, ye ke ani xsac'oc a̱cue, chanqueb. \s1 Laj Pedro quixye nak inc'a' naxnau ru li Jesús \p \v 69 Laj Pedro cuan chirix cab c'ojc'o chi ru'uj neba̱l. Quicuulac jun li ixk, xmo̱s li xyucua'ileb laj tij. Quixye re laj Pedro: —La̱at jun reheb li xe'ochbenin re li Jesús aj Galilea.— \v 70 Laj Pedro quitic'ti'ic chiruheb chixjunileb ut quixye: —La̱in inc'a' ninnau ru ani nacaye, chan. \v 71 Ut jun chic li ixk qui-iloc re nak yo̱ chi e̱lc chire li cab. Ut quixye reheb li cuanqueb aran: —Li cui̱nk a'in, a'an jun qui-ochbenin re li Jesús aj Nazaret. \v 72 Ut laj Pedro quitic'ti'ic cui'chic xca' cua. Quixpatz' xc'aba' li Dios ut quixye: —Inc'a' ninnau ru li cui̱nk a'an, chan. \v 73 Ut junpa̱tak chican, li cuanqueb aran que'jiloc riq'uin laj Pedro ut que'xye re: —Relic chi ya̱l nak la̱at xcomoneb xban nak la̱ cua̱tinoba̱l nac'utuc re nak la̱at aj Galilea.— \v 74 Ut laj Pedro qui-oc chi majecua̱nc ut quixye riq'uin juramento: —Inc'a' ninnau ru li cui̱nk a'an, chan. Ut sa' ajcui' li ho̱nal a'an quiya̱bac laj tzo' xul. \v 75 Ut sa' junpa̱t quinak sa' xch'o̱l laj Pedro li a̱tin li quiyehe' re xban li Jesús, “Nak toj ma̱ji' naya̱bac laj tzo' xul, la̱at ac xaye oxib sut nak inc'a' nacanau cuu.” Ut laj Pedro ma̱ c'ajo' nak quiyot'e' xch'o̱l. Qui-el chirix cab ut c'ajo' nak quiya̱bac. \c 27 \s1 Li Jesús quic'ame' sa' rakleb a̱tin chiru laj Pilato \p \v 1 Ut nak quisake̱u, que'xch'utub ribeb chixjunileb lix be̱nil aj tij ut eb laj c'amol be sa' xya̱nkeb laj judío. Que'xc'u̱b rib chanru te'xba̱nu re nak ta̱camsi̱k li Jesús. \v 2 Que'xc'am li Jesús chi bac'bo ut que'xk'axtesi sa' ruk' laj Pilato li acuabej. \s1 Lix Camic laj Judas \p \v 3 Ut laj Judas li quik'axtesin re li Jesús, c'ajo' nak quiyot'e' xch'o̱l riq'uin li quixba̱nu nak quiril nak quiteneba̱c ca̱mc sa' xbe̱n li Jesús. Quixk'ajsi li laje̱b xca'c'a̱l chi tumin plata reheb lix be̱nil aj tij ut reheb li neque'c'amoc be sa' xya̱nkeb laj judío. \v 4 Quixye reheb: —Xinma̱cob nak xink'axtesi e̱re li cui̱nk a'in xban nak ma̱c'a' xma̱c, chan. A'ut eb a'an que'xye re: —¿C'a' takaj re la̱o? Il c'a'ru ta̱ba̱nu.— \v 5 Ut laj Judas quixcut li tumin sa' rochoch li Dios. Ut co̱ ut quixyatz' rib. \v 6 Ut eb lix be̱nil aj tij que'xxoc li tumin ut que'xye: —Inc'a' us xq'uebal li tumin a'in sa' xcaxil lix mayej li rochoch li Dios xban nak xtz'ak xyu'am li cui̱nk.— \v 7 Ut que'xc'u̱b ru nak te'xlok' jun li ch'och' re te'mukek' cui' li jalaneb xtenamit. Ut chiru li tumin a'an que'xlok' li na'ajej a'an riq'uin laj pac'onel. \v 8 Jo'can nak chalen anakcuan quicana chok' xc'aba' li na'ajej a'an “Lok'bil riq'uin Quic'.” \v 9 Ut riq'uin a'in quitz'akloc ru li quixye li profeta Jeremías nak quixye: \q1 \v 10 Ut que'xchap li laje̱b xca'c'a̱l chi tumin plata, xtz'ak li quik'axtesi̱c. Lix tz'ak a'an li tenebanbil sa' xbe̱n xbaneb laj Israel. Ut chiru li tumin a'an que'xlok' jun li ch'och' riq'uin laj pac'onel, jo' quiyehe' cue xban li Ka̱cua'. (Zac. 11:12-13) \s1 Li Jesús quic'ame' sa' rakleb a̱tin chiru laj Pilato \p \v 11 Que'xc'am li Jesús ut que'xxakab chiru laj Pilato li acuabej. Ut laj Pilato quixpatz' re: —¿Ma la̱at lix Reyeb laj judío?— Li Jesús quichak'oc ut quixye re: —Ya̱l li xaye nak la̱in.— \v 12 Ut nak yo̱ xjitbal xbaneb lix be̱nil aj tij ut eb li neque'c'amoc be chiruheb laj judío, chi ti̱c inc'a' quichak'oc. \v 13 Ut laj Pilato quixye re: —¿Ma inc'a' nacacuabi jo' q'uial li yo̱queb chixyebal cha̱cuix?— \v 14 Aban li Jesús ma̱ jun li a̱tin quixye re tixcol rib ut riq'uin a'an quisach xch'o̱l laj Pilato. \s1 Quiteneba̱c li ca̱mc sa' xbe̱n li Jesús \p \v 15 Rajlal chihab sa' li nink'e Pascua li acuabej narach'ab junak li pre̱x a' ya̱l ani te'raj li tenamit ta̱ach'aba̱k jo' c'aynakeb xba̱nunquil. \v 16 Sa' eb li cutan a'an cuan sa' tz'alam jun li cui̱nk na'no ru chi us, aj Barrabás xc'aba'. \v 17 Ut nak ch'utch'u̱queb li q'uila tenamit, laj Pilato quixpatz' reheb: —¿Ani te̱raj tincuach'ab? ¿Ma laj Barrabás, malaj ut li Jesús li Cristo neque'xye re? chan laj Pilato. \v 18 Laj Pilato naxnau nak xban xcakaleb xch'o̱l li xbe̱nil aj tij nak que'xk'axtesi li Jesús sa' rakleb a̱tin. \v 19 Nak laj Pilato c'ojc'o sa' lix na'aj li narakoc cui' a̱tin, li rixakil quixtakla xyebal re: —Ma̱c'a' ta̱ba̱nu re li cui̱nk a'an xban nak ma̱c'a' xma̱c. Sa' xc'aba' a'an nak k'axal ra xinmatq'ue chi k'ek, chan. \v 20 Ut eb li xbe̱nil aj tij ut eb li neque'c'amoc be sa' xya̱nkeb laj judío que'xtacchi'i li q'uila tenamit re nak te'xye nak a' laj Barrabás li ta̱ach'aba̱k, ut a' li Jesús ta̱camsi̱k. \v 21 Ut li acuabej quixpatz' reheb: —¿Bar cuan reheb li cuib a'in te̱raj tincuach'ab?— Ut eb a'an que'xye: —A' laj Barrabás, chanqueb. \v 22 Quixye laj Pilato reheb: —Ut, ¿c'a' put ru ta̱ru̱k tinba̱nu la̱in riq'uin li Jesús, li Cristo neque'xye re?— Ut chixjunileb que'xye: —¡Chiq'uehek' chiru cruz!— \v 23 Ut li acuabej quixye reheb: —¿C'a'ut? ¿C'a'ru tz'akal xma̱c e̱re?— Ut eb a'an k'axal cau cui'chic que'xjap re chixyebal: —¡Chiq'uehek' chiru cruz!— \v 24 Ut laj Pilato quiril nak inc'a' qui-el chi us li quiraj xba̱nunquil ut quixq'ue retal nak k'axal cui'chic nak que'po' xch'o̱l li tenamit. Tojo'nak quixtakla xc'ambal lix ha' re xch'ajbal li ruk' chiruheb li tenamit ut quixye: —Ma̱c'a' inma̱c la̱in riq'uin xcamic li cui̱nk a'in li ma̱c'a' xma̱c. La̱ex chic yal e̱re sa' xbe̱n, chan. \v 25 Ut chixjunileb li tenamit que'chak'oc ut que'xye: —Sa' kabe̱n la̱o ut sa' xbe̱neb li kalal kac'ajol chicana̱k xtojbal rix lix camic, chanqueb. \v 26 Tojo'nak laj Pilato quirach'ab laj Barrabás chiruheb li tenamit. Ut quixtakla xsac'bal li Jesús riq'uin tz'u̱m ut quixk'axtesi sa' ruk'eb li soldado re nak te'xq'ue chiru cruz. \v 27 Ut eb lix soldado li acuabej que'xc'am li Jesús sa' li po̱pol ut que'xch'utub ribeb chixjunileb li soldado ut que'xsut li Jesús. \v 28 Que'risi li rak' ut que'xq'ue jun caki t'icr chirix jo' neque'rocsi li rey. \v 29 Ut que'xtz'ul jun li corona riq'uin q'uix ut que'xq'ue sa' xjolom. Ut sa' xnim uk' que'xq'ue jun li che'. Ut que'xcuik'ib ribeb chiru ut que'retz'u ut que'xye: —Sahak taxak sa' a̱ch'o̱l, at xReyeb laj judío, chanqueb re. \v 30 Quilaje'xchu̱ba, ut que'xchap li che' ut riq'uin a'an que'xsac' sa' xjolom. \v 31 Ut nak ac xe'xtacuasi, que'risi li t'icr li cuan chirix. Ut que'xq'ue cui'chic li rak' chirix. Tojo'nak que'xc'am re nak te'xq'ue chiru cruz. \s1 Li Jesús quiq'uehe' chiru cruz \p \v 32 Ut nak yo̱queb chi xic, que'xc'ul jun li cui̱nk aj Simón xc'aba', Cirene xtenamit. Eb li soldado que'xmin ru a'an chixpakonquil lix cruz li Jesús. \v 33 Ut que'cuulac sa' li na'ajej Gólgota xc'aba'. Chi jalbil ru naraj naxye: Xna'aj Xbakel Xjolom Camenak. \v 34 Ut que'xq'ue vino re li Jesús yubil riq'uin c'ahil ban re xcotzbal li raylal, abanan nak quixyal, inc'a' quiruc'. \v 35 Ut mokon nak ac que'xq'ue chiru cruz, eb li soldado que'bu̱lic chirix li rak' re rilbal ani na ta̱e̱chani̱nk re li rak'. Jo'ca'in quitz'akloc ru li yebil xban li profeta nak quixye: Que'xjeq'ui chi ribileb rib li cuak' ut que'bu̱lic chirix lin t'icr. (Sal. 22:18) \v 36 Que'c'ojla aran ut que'oc chixc'ac'alenquil li Jesús. \v 37 Sa' xbe̱n li cruz que'xq'ue jun retalil c'a'ut nak que'xcamsi ut naxye: \q1 A'an a'in li Jesús, lix Reyeb laj judío. \p \v 38 Ut cuib aj e̱lk' que'q'uehe' chiru cruz rochben, jun sa' xnim ut jun sa' xtz'e. \v 39 Ut eb li tenamit yo̱queb chi numec' aran, que'xhob li Jesús ut neque'rec'asi xjolomeb. \v 40 Ut que'xye: —¿Ma ma̱cua' ta bi' la̱at li cat-ajoc re xjuc'bal rochoch li Dios, ut yal chiru oxib cutan raj xayi̱b cui'chic? Xacol raj a̱cuib. Cui ya̱l nak la̱at Ralalat li Dios, cuben chak chiru li cruz, chanqueb. \v 41 Jo'can ajcui' eb li xbe̱nil aj tij yo̱queb chixhobbal li Jesús rochbeneb laj tz'i̱b ut eb li neque'c'amoc be sa' xya̱nkeb laj judío. \v 42 Ut que'xye: —Jalan chic xcoleb ut a'an inc'a' naru naxcol rib xjunes. Cui ya̱l nak a'an xReyeb laj judío, chicubek chak chiru li cruz anakcuan ut topa̱ba̱nk chiru. \v 43 Cau xch'o̱l riq'uin li Dios. Chicolek' anakcuan cui narahe' xban li Dios xban nak naxye nak a'an Ralal li Dios, chanqueb. \v 44 Ut jo'can eb ajcui' laj e̱lk' li que'q'uehe' chiru cruz rochben, yo̱queb chixhobbal. \v 45 Tuktu cua'leb nak quik'ojyi̱no' sa' chixjunil li ruchich'och' ut toj sa' oxib o̱r re ecuu quicutano' cui'chic. \v 46 Ut ca'ch'in chic ma̱ oxib o̱r nak quia̱tinac li Jesús chi cau xya̱b xcux ut quixye: —Elí, Elí, ¿lama sabactani?— Chi jalbil ru naraj naxye: At inDios, at inDios, ¿c'a'ut nak xina̱canab injunes? \v 47 Nak que'rabi li c'a'ru quixye li cuanqueb aran, cuan li que'yehoc: —Abihomak, yo̱ chixbokbal li profeta Elías, chanqueb. \v 48 Ut jun sa' xya̱nkeb co̱ sa' a̱nil ut coxtz'a chak jun li esponja sa' vinagre ut quixtaksi chi ru'uj jun li che' ut quixq'ue sa' re li Jesús re ta̱ruc'. \v 49 Ut li jun ch'o̱l chic que'xye: —Kilak cuan ma ta̱cha̱lk na laj Elías chixcolbal, chanqueb. \v 50 A'ut li Jesús quixjap cui'chic re chi cau ut qui-el xch'o̱l. \v 51 Ut li t'icr li cuan chok' tas sa' li Santil Na'ajej sa' li rochoch li Dios quik'iche' sa' xyi. Quiticla chak takec' ut toj tak'a coxrake' lix k'ichilal. Ca' jachal qui-el. Qui-ec'an li ch'och' ut eb li sako̱nac quilaje'itz'e'. \v 52 Quilaje'teli li que'muke' cui' li camenak ut nabaleb li ti̱queb xch'o̱l que'cuacli cui'chic chi yo'yo. \v 53 Ut mokon chic nak li Jesús ac xcuacli cui'chic chi yo'yo, que'el chak sa' lix mukleba̱l ut que'oc sa' li santil tenamit Jerusalén ut nabal chi aj u que'xc'utbesi cui' ribeb. \v 54 Ut li capitán rochbeneb li yo̱queb chi c'ac'ale̱nc re li Jesús, que'rec'a li hi̱c ut que'xq'ue retal li c'a'ru yo̱ chi c'ulma̱nc. Ma̱ c'ajo' nak que'xucuac ut que'xye: —Relic chi ya̱l nak li cui̱nk a'in tz'akal Ralal li Dios.— \v 55 Ut cuanqueb ajcui' ixk yo̱queb chak chi iloc chi najt. Eb a'an toj Galilea que'xta̱ke chak li Jesús ut que'c'anjelac chiru. \v 56 Sa' xya̱nkeb a'an cuanqueb lix María aj Magdala, ut lix María xna'eb laj Jacobo ut laj José, ut lix na'eb li ralal laj Zebedeo. \s1 Nak quimuke' li Jesús \p \v 57 Ac yo̱ chi oc k'ojyi̱n nak quicuulac aran bar que'xcamsi cui' li Jesús jun li cui̱nk biom, aj José xc'aba'. Arimatea xtenamit. A'an xtzolom ajcui' li Jesús nak quicuan. \v 58 Li cui̱nk a'in co̱ riq'uin laj Pilato ut quixtz'a̱ma chiru nak ta̱q'uehek' re lix tz'ejcual li Jesús re nak tixmuk. Ut laj Pilato quixtakla xk'axtesinquil re. \v 59 Ut laj José quixc'am li camenak ut quixlan sa' jun li ac' t'icr lino. \v 60 Ut quixq'ue sa' jun li ac' mukleba̱l. Re raj a'an li mukleba̱l nak quiyi̱ba̱c sa' jun sako̱nac. Ut quixbalk'usi jun nimla pec chire li mukleba̱l ut co̱. \v 61 Ut cuanqueb aran lix María aj Magdala ut lix María jun chic. C'ojc'o̱queb aran chi xca'yaba̱l li mukleba̱l. \s1 Que'xakaba̱c li soldado chixc'ac'alenquil li mukleba̱l \p \v 62 Jo' cuulajak chic, nak ac xnume' lix cutanquil li cauresi̱nc re li hiloba̱l cutan, que'xch'utub ribeb li xbe̱nil aj tij rochbeneb laj fariseo. Que'co̱eb riq'uin laj Pilato. \v 63 Ut que'xye re: —Ka̱cua', xjultico' ke li a̱tin quixye laj balak' nak toj yo'yo̱k. Quixye nak sa' rox li cutan ta̱cuacli̱k cui'chic chi yo'yo. \v 64 Takla xq'uebal retal chi us li mukleba̱l toj ta̱numek' li oxib cutan. Ma̱re te'cha̱lk lix tzolom chi k'ek chirelk'anquil li camenak ut te'xye reheb li tenamit, “Xcuacli cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak.” Ut k'axal cui'chic ch'a'aj toe̱lk la̱o chiru li xkac'ul xbe̱n cua. \v 65 Ut laj Pilato quixye reheb: —Cue'queb jun ch'u̱tal chi soldado. Ayukex rochbeneb ut q'uehomak retal nak te'xba̱nu chi us. La̱ex nequenau chanru te̱ba̱nu, chan. \v 66 Ut co̱eb ut que'xtz'ap chi us li mukleba̱l ut que'xq'ue retalil li pec ut que'xcanab li soldado aran chixc'ac'alenquil li mukleba̱l. \c 28 \s1 Li Jesús quicuacli cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak \p \v 1 Nak ac xnume' li hiloba̱l cutan, sake̱uc re li xbe̱n cutan re li xama̱n, quicuulac lix María aj Magdala rochben lix María jun chic chirilbal li mukleba̱l. \v 2 Toj ma̱ji' ajcui' neque'cuulac nak quicuan jun nimla hi̱c. Ut jun x-ángel li Ka̱cua' quicube chak sa' choxa ut quixbalk'usi li pec ut quic'ojla sa' xbe̱n. \v 3 Li riloba̱l nalemtz'un chanchan rak' ca̱k ut li rak' sak sak jo' li ratz'am que. \v 4 Ut eb li yo̱queb chi c'ac'ale̱nc re li mukleba̱l neque'sicsot xban xxiuheb chirilbal li quic'ulman. Chanchan camenak que'cana. \v 5 Ut nak que'cuulac li ixk, li ángel quixye reheb: —Mexxucuac la̱ex. La̱in ninnau nak yo̱quex chixsic'bal li Jesús li quicam chiru cruz. \v 6 Ma̱ ani chic arin. Ac xcuacli chi yo'yo jo' quixye e̱re. Quimkex arin. Ilomak lix na'aj bar que'xq'ue cui' li Ka̱cua'. \v 7 Ayukex sa' junpa̱t ut yehomak reheb lix tzolom nak ac xcuacli chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak. Ut anakcuan ta̱xic Galilea ut a'an xbe̱n cua ta̱cuulak che̱ru la̱ex. Aran toxe̱ril ru. Ca'aj cui' a'in li tinye e̱re, chan li ángel. \v 8 Te'xucuak li ixk nak que'el sa' li mukleba̱l. Abanan quisaho' ajcui' sa' xch'o̱leb riq'uin li c'a'ru que'rabi. Ut co̱eb sa' a̱nil chixyebal resil reheb lix tzolom li Jesús. \v 9 Yo̱queb chi xic nak xaka̱mil li Jesús chiruheb ut quixq'ue xsahileb xch'o̱l. Ut eb li ixk que'nach'oc riq'uin ut que'xcuik'ib ribeb chiru. Que'xk'alu li rok ut que'xlok'oni. \v 10 Li Jesús quixye reheb: —Mexxucuac. Ayukex ut yehomak resil reheb lin herma̱n re nak te'xic Galilea. Ut aran te'ril cuu, chan. \s1 Eb li xbe̱nil aj tij que'xtumina ruheb li soldado re nak te'xye li tic'ti' \p \v 11 Ut nak yo̱queb chi xic li ixk, cuanqueb laj c'ac'alenel que'co̱eb sa' tenamit chixyebal resil reheb lix be̱nil aj tij chixjunil li c'a'ak re ru quic'ulman. \v 12 Ut lix be̱nil aj tij que'xch'utub ribeb rochbeneb li neque'c'amoc be sa' xya̱nkeb laj judío ut que'xc'u̱b ribeb nak te'xq'ue nabal li tumin reheb li soldado. \v 13 Ut que'xye reheb: —Jo'ca'in te̱ye: “Eb lix tzolom que'cuulac chi k'ek ut que'relk'a li camenak nak yo̱co chi cua̱rc,” cha'kex. \v 14 Ut que'xye cui'chic reheb li soldado li que'c'ac'alen re li mukleba̱l: —Cui ta̱rabi resil a'in li acuabej, la̱o to-oque̱nk che̱rix ut texkacol, chanqueb. \v 15 Ut eb li soldado que'xc'ul li tumin ut que'xba̱nu jo' que'yehe' reheb. Ut li resil a'in quisutun sa' xya̱nkeb laj judío chalen toj sa' li cutan anakcuan. \s1 Li Jesucristo quixc'utbesi rib chiruheb lix tzolom \p \v 16 Ut lix tzolom junlaju co̱eb Galilea sa' xbe̱n li tzu̱l li que'yehe' reheb xban li Jesús. \v 17 Ut nak que'ril ru li Jesús, que'xlok'oni. Abanan cuanqueb sa' xya̱nkeb lix tzolom li que'cuiban xch'o̱l chixpa̱banquil. \v 18 Li Jesús quinach'oc riq'uineb ut quixye reheb: —Chixjunil li cuanquil q'uebil cue xban li Dios, jo' sa' choxa jo' sa' ruchich'och'. \v 19 Jo'can utan texxic sa' chixjunil li ruchich'och' ut te̱ch'olob li xya̱lal chiruheb chixjunileb li tenamit re nak te'pa̱ba̱nk. Te̱cubsiheb xha' sa' xc'aba' li Dios Acuabej, sa' xc'aba' li Dios C'ajolbej ut sa' xc'aba' li Dios Santil Musik'ej. \v 20 Te̱c'ut chiruheb xpa̱banquil chixjunil li xinye chak e̱re. Chenauhak nak la̱in cua̱nkin e̱riq'uin chixjunil li cutan chalen toj sa' roso'jic li ruchich'och'. Jo'can taxak.