\id LUK - Kekchi Bible -Guatemala 2012 (DBL -2013) \h SAN LUCAS \toc1 Li Resil li Colba-ib li Quixtz'i̱ba li San Lucas \toc2 San Lucas \toc3 Lc \mt1 Li Resil li Colba-ib li Quixtz'i̱ba li San Lucas \c 1 \s1 Xticlajic li hu li quixtz'i̱ba laj Lucas re laj Teófilo \p \v 1 Nabaleb li que'yaloc re xtz'i̱banquil chi tz'akal re ru chanru lix na'leb li Jesucristo nak quicuan sa' kaya̱nk. \v 2 Li que'c'utuc chak chiku, a'an eb li tz'akal que'iloc chak re riq'uin xnak'eb ru chanru quic'ulman chalen nak quixtiquib chak lix c'anjel ut que'xch'olob li xya̱lal. \v 3 At Ka̱cua' Teófilo, la̱at cuan a̱cuanquil. Nak ac xintz'ili rix chi us chixjunil li c'a'ru quic'ulman, xinc'oxla nak us tintz'i̱bak a̱cuiq'uin re xyebal a̱cue chi tz'akal re ru chanru tz'akal quic'ulman. \v 4 Yo̱quin chi tz'i̱bac a̱cuiq'uin re nak ta̱q'ue retal chi tz'akal li xya̱lal li xatzol cui' a̱cuib. \s1 Li ángel quixye re laj Zacarías nak ta̱cua̱nk jun li ralal ut aj Juan te'xq'ue chok' xc'aba' \p \v 5 Sa' eb li cutan nak quicuan chok' rey laj Herodes aran Judea, quicuan jun laj tij aj Zacarías xc'aba'. A'an xcomoneb li ralal xc'ajol laj Abías. Li rixakil xElisabet xc'aba'. A'an xcomoneb li ralal xc'ajol laj Aarón. \v 6 Laj Zacarías ut li rixakil, a'an ti̱queb xch'o̱l chiru li Dios. Junelic neque'xq'ue xch'o̱leb chixba̱nunquil chi tz'akal lix chak'rabinquileb ut lix taklanquileb xban li Ka̱cua' Dios. \v 7 Abanan ma̱c'a' xcoc'aleb xban nak lix Elisabet inc'a' naq'uiresin ut xban ajcui' nak ac che̱queb chic. \v 8 Sa' jun li cutan laj Zacarías yo̱ chixba̱nunquil lix c'anjel chiru li Dios sa' li templo jo' c'aynakeb xba̱nunquil. \v 9 Quit'ane' sa' xbe̱n laj Zacarías oc sa' li Santil Na'ajej sa' li templo chixc'atbal li incienso. \v 10 Nak yo̱ chi c'atc li incienso chixjunileb li tenamit ch'utch'u̱queb chirix cab ut yo̱queb chi tijoc. \v 11 Sa' li ho̱nal a'an quixc'utbesi rib chiru laj Zacarías jun x-ángel li Ka̱cua' Dios. Xakxo sa' xnim chixc'atk li artal li nac'atman cui' li incienso. \v 12 C'ajo' nak quisach xch'o̱l laj Zacarías nak quiril li ángel ut quixucuac. \v 13 Ut li ángel quixye: —At Zacarías, matxucuac. Li Dios xrabi li c'a'ru xatz'a̱ma. Lix Elisabet la̱ cuixakil ta̱cua̱nk jun xc'ula'al ut Juan ta̱q'ue chok' xc'aba'. \v 14 Nak ta̱yo'la̱k la̱ cualal, c'ajo' nak ta̱sahok' sa' a̱ch'o̱l la̱at ut nabaleb ajcui' li cristian te'sahok' sa' xch'o̱leb. \v 15 La̱ cualal li ta̱yo'la̱k ta̱q'uehek' xcuanquil xban li Dios. A'an inc'a' ta̱uc'ak vino chi moco li ha' li nacaltesin. Ut ac cua̱nk chak li Santil Musik'ej riq'uin nak toj ma̱ji'ak nayo'la. \v 16 Ut sa' xc'aba' a'an nabaleb li ralal xc'ajol laj Israel te'xsic' cui'chic li Ka̱cua' Dios. \v 17 A'an xbe̱n cua ta̱xic chiru li Ka̱cua' chixch'olobanquil li xya̱lal. Cua̱nk li Santil Musik'ej riq'uin ut cua̱nk xcuanquil jo' li cuanquilal li quiq'uehe' re laj Elías xban li Dios. Ut sa' xc'aba' a'an te'xc'am cui'chic rib sa' usilal li yucua'bej riq'uineb li alalbej. Eb laj k'etol a̱tin te'xjal xna'leb ut te'xtzol ribeb riq'uineb li ti̱queb xch'o̱l. Tixcauresi li tenamit chixc'ulbal li Ka̱cua', chan li ángel. \v 18 Quichak'oc laj Zacarías ut quixye: —¿Chanru nak tinnau nak ya̱l li yo̱cat chixyebal cue? La̱in ti̱xin chic. Jo'can ajcui' li cuixakil, chan. \v 19 Ut li ángel quixye: —La̱in li ángel Gabriel li ninc'anjelac chiru li Dios. Ut a'an xtaklan chak cue xyebal a̱cue li cha̱bil esilal a'in. \v 20 Anakcuan la̱at tatcana̱k chi mem xban nak inc'a' xapa̱b li c'a'ru xinye. Inc'a' tat-a̱tinak toj ta̱cuulak xk'ehil nak ta̱c'ulma̱nk chixjunil a'in, chan li ángel. \v 21 Eb li tenamit cuanqueb chirix cab. Yo̱queb chiroybeninquil laj Zacarías. Yo̱queb chixc'oxlanquil c'a'ru xc'ul nak xbay chak sa' li templo. \v 22 Ut nak qui-el chak sa' li templo mem chic laj Zacarías. Inc'a' chic naa̱tinac. Yal ruk' aj chic naxc'ut chiruheb li neque'a̱tinan re. Ticto que'xtau ru nak quic'utbesi̱c chak chiru jun li visión sa' li templo. \v 23 Nak ac xrake' xba̱nunquil lix c'anjel sa' li templo, laj Zacarías quisuk'i sa' rochoch. \v 24 Ut chirix chic a'an lix Elisabet, li rixakil laj Zacarías, quicana chi yaj aj ixk. Ut chiru o̱b po quicana sa' li rochoch. Ma̱ bar qui-el ut yo̱ chixyebal sa' xch'o̱l: \v 25 —Jo'ca'in nak xruxta̱na cuu li Ka̱cua'. Xrisi lin xuta̱n chiruheb li tenamit nak xq'ue jun lin c'ula'al, chan. \s1 Li ángel quixye re lix María nak ta̱cua̱nk jun lix c'ula'al; a'an li Cristo \p \v 26 Nak ac yo̱ chic xcuak po xcanajic chi yaj aj ixk lix Elisabet, li ángel Gabriel quitakla̱c xban li Dios sa' jun li tenamit Nazaret xc'aba' li cuan xcue̱nt Galilea. \v 27 Quitakla̱c riq'uin jun li xka'al xMaría xc'aba' toj ma̱ji' cuanjenak riq'uin cui̱nk. Ac tz'a̱manbil xban jun li cui̱nk aj José xc'aba'. Li cui̱nk a'an xcomoneb li ralal xc'ajol li rey David. \v 28 Li ángel quicuulac riq'uin lix María ut quixye re: —Sahak taxak sa' la̱ ch'o̱l xban nak la̱at li sic'bil a̱cuu. Li Ka̱cua' cuan a̱cuiq'uin ut osobtesinbilat sa' xya̱nkeb li ixk, chan li ángel. \v 29 Ut lix María quisach xch'o̱l chirabinquil li quixye li ángel. —¿C'a'ru xya̱lal li a̱tin li xye cue? chan sa' xch'o̱l. \v 30 Ut li ángel quixye re: —Matxucuac, María. Li Dios xsic'oc a̱cuu xban nak cha̱bil a̱na'leb. \v 31 Anakcuan tatcana̱k chi yaj aj ixk. Li Dios tixq'ue jun a̱c'ula'al te̱lom ut Jesús lix c'aba' ta̱q'ue. \v 32 Nimak xcuanquil nak ta̱cua̱nk ut chixjunileb te'na'ok re nak a'an tz'akal Ralal li Dios. Ut li Ka̱cua' ta̱q'uehok xcuanquil chi takla̱nc jo' nak quicuan chi takla̱nc li rey David lix xe'to̱nil yucua'. \v 33 A'anak chic li cua̱nk xcuanquil chi takla̱nc sa' xbe̱neb li ralal xc'ajol laj Jacob. Ut lix cuanquilal ta̱cua̱nk chi junelic. Inc'a' ta̱osok', chan li ángel. \v 34 Quichak'oc lix María ut quixye: —¿Chanru nak ta̱cua̱nk inc'ula'al xban nak la̱in moco cuanquin ta riq'uin cui̱nk? chan lix María. \v 35 Li ángel quixye re: —Riq'uin xcuanquil li Santil Musik'ej tatcana̱k chi yaj aj ixk. Lix cuanquil li nimajcual Dios ta̱cua̱nk a̱cuiq'uin. Ut li c'ula'al li ta̱yo'la̱k, a'an santo ut tz'akal ralal li Dios. \v 36 Jo'can ajcui' lix Elisabet la̱ cuech'alal yaj aj ixk anakcuan. Ac cuakib po chic xcanajic chi yaj aj ixk, usta ac ti̱x chic ut usta chixjunileb que'xye nak a'an inc'a' ta̱cua̱nk xcoc'al. \v 37 Riq'uin a'in nac'utun nak ma̱c'a' ch'a'aj chiru li Dios, chan li ángel. \v 38 Ut lix María quixye: —La̱in aj c'anjel chiru li Ka̱cua' Dios. Xba̱nuhak cuiq'uin li c'a'ru xaye, chan. Ut chirix chic a'an, co̱ li ángel. \s1 Lix María quicuulac chirula'aninquil lix Elisabet \p \v 39 Ac xnume' chic cuib oxib cutan nak lix María co̱ sa' junpa̱t sa' jun li na'ajej tzu̱l ru cuan sa' xcue̱nt Judea. \v 40 Quicuulac sa' rochoch laj Zacarías ut quixq'ue xsahil xch'o̱l lix Elisabet. \v 41 Nak quirabi lix sahil xch'o̱l lix Elisabet li quiq'uehe' xban lix María, quirec'a nak qui-ec'an chak lix c'ula'al. Ut sa' ajcui' li ho̱nal a'an lix Elisabet quinujac chi Santil Musik'ej. \v 42 Ut lix Elisabet quixye chi cau xya̱b xcux: —Osobtesinbilat sa' xya̱nkeb chixjunileb li ixk ut osobtesinbil ajcui' la̱ c'ula'al li ta̱yo'la̱k. \v 43 La̱in moco inc'ulub ta nak tatcha̱lk chicuilbal xban nak la̱at lix na' li Ka̱cua', li ninlok'oni la̱in. \v 44 Nak xcuabi lix sahil inch'o̱l xaq'ue, xcuec'a nak lin c'ula'al x-ec'an chak xban xsahil xch'o̱l. \v 45 Us xak a̱cue xban nak xapa̱b nak ta̱c'ulma̱nk li c'a'ru xye li Ka̱cua', chan lix Elisabet. \s1 Lix María c'ajo' xsahil sa' xch'o̱l ut quixlok'oni li Ka̱cua' \p \v 46 Ut lix María quixye: \q1 —Chi anchal inch'o̱l ninq'ue xlok'al li Ka̱cua'. \q1 \v 47 Nasaho' sa' inch'o̱l riq'uin li Dios laj Colol cue, \q1 \v 48 xban nak xruxta̱na cuu la̱in aj c'anjel chiru, usta ma̱c'a' incuanquil. Chalen anakcuan us xak re cha'keb cue chixjunileb li tenamit. \q1 \v 49 Lok'oninbil taxak ru li Ka̱cua' li k'axal nim xcuanquil xban nak quixc'utbesi chicuu lix nimal lix cuanquilal. A'an tz'akal santo. \q1 \v 50 Li Ka̱cua' junelic na-uxta̱nan u. Naruxta̱na ruheb li neque'xucuan ru. \q1 \v 51 Sachba ch'o̱lej li quixba̱nu riq'uin xnimal xcuanquil. Quixpo' ru li yo̱queb chixc'oxlanquil xba̱nunquil li k'etk'eteb, li neque'rec'a sa' xch'o̱leb nak ni̱nkeb xcuanquil. \q1 \v 52 Quirisi sa' xna'ajeb li cuanqueb sa' xcuanquil. Ut quixq'ueheb xlok'al li ma̱c'a'eb xcuanquil. \q1 \v 53 Li ma̱c'a' cuan reheb naxq'ue chi nabal c'a'ru reheb. Ut eb li biom naxtaklaheb chi ma̱c'a' cuan reheb. \q1 \v 54 A'an junelic quixtenk'aheb laj Israel lix tenamit ut inc'a' quisach sa' xch'o̱l ruxta̱nanquil ruheb, \q1 \v 55 xban nak jo'can quixyechi'i reheb li kaxe'to̱nil yucua'. Quixyechi'i re laj Abraham nak ta̱ruxta̱na ruheb li ralal xc'ajol chi junelic, chan lix María. \p \v 56 Ut lix María quicuan oxib po riq'uin lix Elisabet. Ut chirix a'an quisuk'i sa' rochoch. \s1 Li xyo'lajic laj Juan laj Cubsihom Ha' \p \v 57 Quicuulac xk'ehil nak ta̱yo'la̱k lix c'ula'al lix Elisabet ut quicuan jun lix c'ula'al ch'ina te̱lom. \v 58 Nak que'rabi resil li rech cabal jo' cui' eb li rech'alal nak qui-uxta̱na̱c ru lix Elisabet xban li Ka̱cua', que'saho' ajcui' sa' xch'o̱leb a'an. \v 59 Ac cuan cuakxakib cutan re li c'ula'al, nak quixc'ul li circuncisión. Aj Zacarías raj que'xq'ue chok' xc'aba' chok' re̱kaj lix yucua'. \v 60 Abanan li na'bej quixye: —Inc'a'. Aj Juan takaq'ue chok' xc'aba', chan. \v 61 Que'chak'oc ut que'xye re: —¿C'a'ut nak ta̱cuaj xq'uebal aj Juan chok' xc'aba'? Ma̱ jun sa' xya̱nkeb la̱ cuech'alal cuan ta xc'aba' jo' a'an, chanqueb. \v 62 Que'xc'ut li ruk'eb chiru laj Zacarías re xpatz'bal re c'a'ru c'aba'ej ta̱raj xq'uebal chok' xc'aba' li ralal. \v 63 Laj Zacarías quixpatz' jun xhu reheb re tixtz'i̱ba li c'aba'ej chiru. Ut sa' li hu quixtz'i̱ba “Juan lix c'aba' te̱q'ue”. Nak que'ril li hu, que'sach xch'o̱leb chixjunileb. \v 64 Ut sa' ajcui' li ho̱nal a'an laj Zacarías quiru chic chi a̱tinac ut qui-oc chixlok'oninquil li Ka̱cua' Dios. \v 65 C'ajo' nak que'oc xxiuheb chixjunileb li rech cabal ut yalak bar sa' li na'ajej tzu̱l ru li cuan sa' xcue̱nt Judea qui-el resil li c'a'ru quic'ulman. \v 66 Ut chixjunileb li que'abin re que'xq'ue sa' xch'o̱leb ut que'xye: —¿C'a'ru anchal tixc'anjela li c'ula'al a'in nak ta̱nima̱nk? Nac'utun nak cuan xcuanquil li Dios riq'uin, chanqueb. \s1 Li Profeta Zacarías quixye li c'a'ru quic'utbesi̱c chiru xban li Dios \p \v 67 Ut laj Zacarías lix yucua' laj Juan quinujac chi Santil Musik'ej. Qui-oc chi a̱tinac ut quixye li c'a'ru quic'utbesi̱c chiru xban li Dios. Ut quixye chi jo'ca'in: \q1 \v 68 —Lok'oninbil taxak li Ka̱cua' Dios li neque'xlok'oni laj Israel xban nak xril xtok'oba̱l ruheb lix tenamit ut xcoleb. \q1 \v 69 Xq'ue jun laj Colol ke k'axal nim xcuanquil. Quixsic' ru sa' xya̱nkeb li ralal xc'ajol li rey David laj c'anjel chiru. \q1 \v 70 A'in quixyechi'i chak junxilaj jo' que'xye ke li santil profetas. \q1 \v 71 Quixye reheb nak toxcol chiruheb li xic' neque'iloc ke ut torisi rubeleb xcuanquil. \q1 \v 72 Quixye nak ta̱ruxta̱na ruheb li kaxe'to̱nil yucua' xban nak jultic re li quixye sa' li santil contrato. \q1 \v 73 Li Ka̱cua' riq'uin juramento quixyechi'i a'an re laj Abraham li kaxe'to̱nil yucua'. \q1 \v 74 Quixye re nak a'an ta̱colok ke chiruheb li xic' neque'iloc ke re nak toc'anjelak chiru a'an chi ma̱c'a'ak kaxiu, \q1 \v 75 ut re ajcui' nak junelic tocua̱nk sa' santilal ut sa' ti̱quilal chiru li Dios. \q1 \v 76 At cualal, la̱at xprofeta li nimajcual Dios. La̱at tatxic xbe̱n cua chiru li Ka̱cua' ut ta̱ch'olob li xya̱lal chiruheb li tenamit re nak te'xcauresi ribeb chixc'ulbal li Ka̱cua'. \q1 \v 77 Ta̱c'ut chiruheb li tenamit chanru nak te'cuyek' te'sachek' lix ma̱queb ut te'colek'. \q1 \v 78 Xban nak k'axal nim ruxta̱n li Ka̱cua' Dios, xtakla chak li Jun li ta̱cutanobresi̱nk re li kac'a'ux. \q1 \v 79 Ut tixcutanobresi xc'a'uxeb li cuanqueb sa' xk'ojyi̱nal ru li ma̱c, li ca̱mqueb re sa' li ma̱usilal. Ut a'an ta̱beresi̱nk ke sa' li tuktu̱quilal, chan laj Zacarías. \p \v 80 Ut li c'ula'al yo̱ chi q'ui̱c ut yo̱ chi cacuu̱c sa' xpa̱ba̱l. Ut quicuan sa' li chaki ch'och' bar inc'a' q'uiheb li tenamit toj quicuulac xk'ehil nak quixtiquib xch'olobanquil li xya̱lal chiruheb laj Israel. \c 2 \s1 Jo'ca'in nak quiyo'la li Jesús \p \v 1 Sa' eb li cutan a'an li acuabej César Augusto quixq'ue jun li chak'rab re nak chixjunileb li tenamit te'ajla̱k ut te'xq'ue xc'aba'eb chi tz'i̱ba̱c. \v 2 A'in li xbe̱n sut nak que'xtz'i̱ba xc'aba'eb li tenamit. A'an quic'ulman nak cua̱nk laj Cirenio chi takla̱nc sa' li na'ajej Siria. \v 3 Chixjunileb que'co̱eb xq'uebaleb xc'aba' chi tz'i̱ba̱c. Ac sa' xtenamiteb li junju̱nk que'co̱eb chixtz'i̱banquileb lix c'aba'. \v 4 Laj José qui-el sa' li tenamit Nazaret li cuan sa' xcue̱nt Galilea ut co̱ Belén li cuan xcue̱nt Judea. A'an xtenamit li rey David. Aran co̱ xban nak a'an xcomoneb li ralal xc'ajol laj David. \v 5 Aran quixq'ue xc'aba' chi tz'i̱ba̱c rochben lix María li ac tz'a̱manbil xban. Lix María ac yaj aj ixk. \v 6 Nak ac cuanqueb aran Belén quicuulac xk'ehil nak ta̱yo'la̱k lix c'ula'al. \v 7 Ut quiyo'la li xbe̱n xc'ula'al, quixlan sa' t'icr ut quixyocob sa' xna'aj xcuaheb li cuacax xban nak ma̱c'a' xna'ajeb sa' eb li ochoch. \s1 Nak que'rabi resil lix yo'lajic li Jesús, eb laj ilol xul que'co̱eb chixlok'oninquil \p \v 8 Nach' riq'uin li tenamit Belén cuanqueb aj ilol xul yo̱queb chixc'ac'alenquil lix queto̱mk chi k'ek. \v 9 Ma̱c'a' sa' xch'o̱leb nak xaka̱mil jun x-ángel li Ka̱cua' chiruheb. Ut quisakeno' chi xjun sutam li cuanqueb cui'. Ut eb laj ilol xul c'ajo' nak que'xucuac. \v 10 Abanan li ángel quixye reheb: —Mexxucuac xban nak la̱in xinchal xyebal e̱re jun cha̱bil esilal. A'in jun sahil ch'o̱lej chok' reheb chixjunileb li tenamit. \v 11 Anakcuan xyo'la jun laj Colol e̱re sa' lix tenamit laj David ut a'an li Cristo li Ka̱cua' li yechi'inbil xban li Dios. \v 12 Jo'ca'in nak te̱tau. Li c'ula'al lanbil sa' t'icr ut yocyo sa' xbe̱n li q'uim sa' xna'aj xcuaheb li cuacax. A'in li retalil nak a'an li te̱tau, chan li ángel. \v 13 Ut sa' junpa̱t que'chal nabaleb chic li ángel sa' choxa. Yo̱queb chixlok'oninquil li Ka̱cua' ut yo̱queb chixyebal: \v 14 —Chinima̱k taxak xlok'al li Ka̱cua' Dios li cuan sa' choxa ut chicua̱nk taxak li tuktu̱quilal sa' xya̱nkeb li cristian li raro̱queb xban li Dios.— \v 15 Nak ac xco̱eb li ángel sa' choxa, eb laj ilol xul que'oc chixyebal chi ribileb rib: —Yo̱keb Belén ut takil chak li c'a'ru xc'ulman, li xtakla xyebal ke li Ka̱cua', chanqueb. \v 16 Co̱eb sa' a̱nil ut que'xtau lix María rochben laj José ut li c'ula'al yocyo sa' xna'aj xcuaheb li xul. \v 17 Ut nak ac xe'xtau, que'xserak'i reheb li c'a'ru quiyehe' reheb chirix li c'ula'al. \v 18 Ut chixjunileb li que'abin re li c'a'ru que'xye laj ilol xul, sachso̱queb xch'o̱l que'cana. \v 19 Ut lix María quixc'u̱la sa' xch'o̱l chixjunil li c'a'ru quic'ulman ut yo̱ chixc'oxlanquil rix. \v 20 Ut chirix chic a'an eb laj ilol xul que'suk'i sa' lix na'ajeb. Yo̱queb chixlok'oninquil ut yo̱queb chixnimanquil ru li Ka̱cua' riq'uin li c'a'ru que'rabi ut que'ril xban nak chixjunil li que'ril, a'an jo' li quiyehe' reheb. \s1 Li Jesús quik'axtesi̱c sa' ruk' li Dios sa' li templo \p \v 21 Cuakxakib cutan cuan re li c'ula'al nak quixc'ul li circuncisión ut Jesús que'xq'ue chok' xc'aba', jo' quiyehe' re lix María xban li ángel nak toj ma̱ji' nacana chi yaj. \v 22 Lix María quixba̱nu jo' naxye sa' lix chak'rab laj Moisés. Nak ac xnume' ca'c'a̱l cutan, lix María rochben laj José que'xc'am li c'ula'al Jerusalén ut que'xk'axtesi chiru li Ka̱cua'. \v 23 Que'xba̱nu chi jo'can xban nak sa' li chak'rab li quiq'uehe' reheb xban li Ka̱cua' naxye nak li xbe̱n alalbej tento ta̱k'axtesi̱k sa' ruk' li Ka̱cua'. \v 24 Ut te'xq'ue chok' xmayejeb jun sumalak li mucuy malaj ut cuibak li paloma li toj sa̱jeb, jo' naxye sa' li chak'rab. \s1 Laj Simeón quixq'ue xlok'al li Jesús ut quixye ajcui' resil li raylal li tixc'ul \p \v 25 Aran Jerusalén cuan jun li cui̱nk aj Simeón xc'aba'. Li cui̱nk a'an ti̱c xch'o̱l ut naxq'ue xlok'al li Dios. Yo̱ chiroybeninquil nak li Dios ta̱risiheb sa' raylal laj Israel. Ut cuan li Santil Musik'ej riq'uin. \v 26 Li Santil Musik'ej quixc'utbesi chiru laj Simeón nak a'an inc'a' ta̱ca̱mk toj ta̱ril ru li Cristo li Colonel li quixyechi'i li Ka̱cua' Dios. \v 27 Li Santil Musik'ej quixc'ut chiru laj Simeón nak ta̱xic sa' li templo xban nak sa' li ho̱nal a'an quic'ame' li Jesús sa' li templo xban laj José ut lix María re nak te'xk'axtesi sa' ruk' li Dios jo' naxye sa' li chak'rab. \v 28 Ut laj Simeón quixk'alu li Jesús, quixq'ue xlok'al li Ka̱cua' ut quixye: \q1 \v 29 —At Ka̱cua', anakcuan xaba̱nu jo' xayechi'i cue. Anakcuan naru tinca̱mk chi c'ojc'o inch'o̱l, \q1 \v 30 xban nak riq'uin xnak' cuu xcuil li Colonel li yechi'inbil a̱ban, \q1 \v 31 li xaq'ue chak re xcolbaleb chixjunileb li cuanqueb sa' ruchich'och'. \q1 \v 32 A'an li ta̱cutanobresi̱nk re lix c'a'uxeb li ma̱cua'eb aj Israel ut a'an lix lok'aleb la̱ tenamit Israel, chan laj Simeón. \p \v 33 Laj José ut li na'bej sachso̱queb xch'o̱l que'cana chirabinquil li yo̱ chixyebal laj Simeón chirix li Jesús. \v 34 Ut laj Simeón quixtz'a̱ma rusilal li Dios sa' xbe̱neb ut quixye re lix María li na'bej: —Chacuabi li oc cue xyebal a̱cue. Sa' xc'aba' li c'ula'al a'in, nabaleb laj Israel te'colek' ut sa' xc'aba' ajcui' a'an nabaleb li te'sachk. Ut nabaleb li te'tz'ekta̱na̱nk re. \v 35 Riq'uin li raylal te'xba̱nu re, ta̱c'utu̱nk chi tz'akal li c'a'ru cuan sa' xch'o̱leb li xic' neque'iloc re. Ut c'ajo' nak ta̱rahok' a̱ch'o̱l la̱at xban li raylal te'xba̱nu re. Chanchan nak te'xnumsi jun ch'i̱ch' sa' la̱ cua̱m, chan laj Simeón. \v 36 Ut cuan ajcui' jun li xma̱lca'an aran profeta, xAna xc'aba'. A'an xrabin laj Fanuel xcomoneb li ralal xc'ajol laj Aser. Ac ti̱x chic. Toj sa̱j nak quisumla ut cuukub chihab ajcui' quicuan rochben lix be̱lom. \v 37 Ac cuan chic ca̱hib ro'c'a̱l chihab (84) xcanajic xjunes. A'an cuan junelic sa' li templo. Yo̱ chi c'anjelac chiru li Ka̱cua' chi k'ek chi cutan. Junelic yo̱ chi tijoc ut yo̱ chixba̱nunquil x-ayu̱n. \v 38 Sa' li ho̱nal a'an quicuulac cuan cui' li Jesús. Yo̱ chixlok'oninquil li Dios ut qui-oc chi a̱tinac chirix li c'ula'al riq'uineb laj Jerusalén li yo̱queb chiroybeninquil lix colbaleb. \v 39 Nak ac que'xba̱nu chixjunil li naxye sa' li chak'rab li quixq'ue li Ka̱cua', laj José ut lix María que'suk'i sa' li tenamit Nazaret li cuan sa' xcue̱nt Galilea. \v 40 Ut li c'ula'al yo̱ chi q'ui̱c ut yo̱ chi cacuu̱c xch'o̱l. Ut yo̱ chixtaubal xna'leb. Ut li rusilal li Ka̱cua' cuan riq'uin. \s1 Li Jesús quicana sa' li templo ut quia̱tinac riq'uineb laj tzolol chak'rab \p \v 41 Rajlal chihab neque'xic lix na' xyucua' aran Jerusalén chixnink'einquil li reliqueb Egipto. Pascua neque'xye re li nink'e a'an. \v 42 Nak ac cuan cablaju chihab re li Jesús, co̱eb aran Jerusalén sa' li nink'e jo' c'aynakeb xba̱nunquil. \v 43 Ut nak ac xrake' li nink'e que'suk'i sa' lix tenamiteb. Ut li Jesús quicana Jerusalén chi inc'a' naxnau laj José chi moco li na'bej. \v 44 Sa' xch'o̱leb a'an nak cuan sa' xya̱nkeb li rochben. Jun cutan ac xe'be̱c nak que'xq'ue retal nak ma̱ ani. Ut que'oc chixsic'bal sa' xya̱nkeb li rech'alal ut sa' xya̱nkeb li neque'na'oc ru. \v 45 Que'ril nak inc'a' que'xtau. Que'suk'i cui'chic Jerusalén chixsic'bal. \v 46 Nak ac xnume' chic oxib cutan, que'xtau aran sa' li templo. C'ojc'o sa' xya̱nkeb li neque'xnau chi us li c'a'ru naxye sa' li chak'rab. Yo̱ chirabinquil li yo̱queb chixyebal ut yo̱ ajcui' chi patz'oc reheb. \v 47 Ut chixjunileb li yo̱queb chi abi̱nc re sachso̱queb xch'o̱l neque'cana xban nak cuan xna'leb ut naxnau xsumenquil li c'a'ru neque'xpatz' re. \v 48 Lix na' xyucua' sachso̱queb xch'o̱l que'cana nak que'ril nak li Jesús yo̱ chi a̱tinac riq'uineb. Ut lix na' quixye re: —At inyum, ¿c'a'ut nak xaba̱nu ke chi jo'ca'in? C'ajo' kac'a'ux cha̱cuix. La̱ yucua' ut la̱in yo̱co cha̱sic'bal, chan lix María. \v 49 Quichak'oc li Jesús ut quixye re: —¿C'a'ut nak yo̱quex chinsic'bal? ¿Ma inc'a' ta bi' nequenau nak tento tinba̱nu lix c'anjel lin Yucua'? chan li Jesús. \v 50 Ut eb a'an inc'a' que'xtau ru c'a'ut nak quixye reheb chi jo'can. \v 51 Li Jesús quisuk'i Jerusalén rochbeneb lix na' xyucua' ut na-abin chiruheb. Ut lix na' quixc'u̱la sa' xch'o̱l chixjunil li quic'ulman. \v 52 Li Jesús yo̱ chi q'ui̱c ut yo̱ ajcui' chixtaubal xna'leb. Quirahe' xban li Dios ut quirahe' ajcui' xbaneb li tenamit. \c 3 \s1 Laj Juan laj Cubsihom Ha' quixye resil lix c'ulunic li Jesucristo \p \v 1 Yo̱ o'laju chihab roquic chok' acuabej laj Tiberio César, nak cua̱nk laj Poncio Pilato chi takla̱nc sa' li tenamit Judea. Laj Herodes a'an cua̱nk chi takla̱nc sa' li tenamit Galilea. Ut laj Felipe li ri̱tz'in cua̱nk chi takla̱nc sa' li tenamit Iturea ut sa' li na'ajej Traconite, ut laj Lisanias cua̱nk chi takla̱nc sa' li tenamit Abilinia. \v 2 Ut cuanqueb chok' xbe̱nil aj tij laj Anás ut laj Caifás. Sa' eb li cutan a'an laj Juan li ralal laj Zacarías quia̱tina̱c xban li Dios nak cuan chak sa' li chaki ch'och'. \v 3 Laj Juan co̱ sa' li na'ajej cuan cui' li nima' Jordán ut qui-oc chixch'olobanquil li xya̱lal chiruheb li tenamit li cuanqueb aran. Quixye reheb nak tento te'yot'ek' xch'o̱l te'xjal xc'a'ux ut te'xc'ul li cubi ha' re nak li Dios tixcuy tixsach lix ma̱queb. \v 4 Li profeta Isaías quia̱tinac chirix laj Juan nak quixye chi jo'ca'in: \q1 A'an ta̱ch'oloba̱nk xya̱lal chi cau xya̱b xcux sa' li chaki ch'och' ut tixye: Yi̱bomak le̱ yu'am ut yo'on cua̱nkex chixc'ulbal li Ka̱cua' jo' nak neque'xyi̱b li be re xc'ulbal junak nim xcuanquil. \q1 \v 5 Te't'anek' li tzu̱l ut eb li coc' bol ut te'but'ek' eb li tak'a ruheb. Ta̱ti̱cobresi̱k li be re nak ti̱c ru ta̱cana̱k. \q1 \v 6 Ut chixjunileb li cuanqueb sa' ruchich'och' te'ril ru laj Colonel li xtakla chak li Dios. (Is. 40:3-5) \p \v 7 Quiril nak nabaleb li yo̱queb chi cuulac yal re ta̱cubsi̱k xha'eb. Jo'can nak quixye reheb: —La̱ex chanchanex li ral li c'ambolay. ¿Ani xyehoc e̱re nak ta̱ru̱k te̱col e̱rib chiru lix josk'il li Dios li ta̱cha̱lk sa' e̱be̱n? \v 8 Cheba̱nuhak ban li us re nak ta̱c'utu̱nk nak xyot'e' e̱ch'o̱l ut xejal e̱c'a'ux. Chanchanakex li che' cha̱bil li ru naxq'ue. Me̱c'oxla nak inc'a' te̱c'ul xjosk'il li Dios yal xban nak la̱ex li ralal xc'ajol laj Abraham. La̱in tinye e̱re nak li Dios ta̱ru̱k tixyo'obtesi li pec a'in chok' ralal xc'ajol laj Abraham. \v 9 Q'uehomak retal xban nak cha̱lc re li rakba a̱tin sa' e̱be̱n jo' nak ac cauresinbil li ma̱l re xyoc'bal lix xe' li che'. Ut chixjunil li che' inc'a' cha̱bil li ru naxq'ue, nayoc'man ut naq'ueman sa' xam, chan laj Juan. \v 10 Ut eb li tenamit yo̱queb chixpatz'bal re: —¿C'a'ru tento takaba̱nu re nak inc'a' ta̱rakek' a̱tin sa' kabe̱n? chanqueb. \v 11 Quichak'oc laj Juan ut quixye reheb: —Li ani cuan cuibak sumal rak' chixq'uehak jun sumalak re li ma̱c'a' re. Ut li ani cuan xtzacae̱mk, chixq'uehak re li ma̱c'a' re, chan. \v 12 Cuanqueb ajcui' aj titz'ol toj que'chal re te'cubsi̱k xha' xban laj Juan ut que'xye re: —¿C'a'ru takaba̱nu la̱o? chanqueb. \v 13 Ut a'an quixye reheb: —Me̱patz' xbe̱n li toj li ac yebil reheb nak te'xq'ue, chan. \v 14 Ut cuanqueb ajcui' soldado que'patz'oc ut que'xye re: —Ut la̱o, ¿c'a'ru takaba̱nu? chanqueb. Quixye reheb: —Ma̱ ani te̱mak' c'a'ru re ut ma̱ ani te̱k'aba chi ma̱c'a' rajbal. Chic'ojla̱k ban e̱ch'o̱l riq'uin li jo' q'uial nequextoje' cui', chan. \v 15 Chixjunileb li tenamit yo̱queb chixc'oxlanquil ut que'xye sa' xch'o̱leb: —¿Ma ma̱cua' ta cui' a'an li Cristo, laj Colonel li yo̱co chiroybeninquil? chanqueb. \v 16 Laj Juan quichak'oc ut quixye reheb chixjunileb: —Ya̱l nak la̱in nincubsin ha' riq'uin ha'. Abanan cha̱lc re li k'axal nim xcuanquil. Xban nak k'axal nim xcuanquil chicuu la̱in, moco inc'ulub ta nak tinhit xc'a̱mal lix xa̱b. A'an tixcubsi e̱ha' riq'uin li Santil Musik'ej ut riq'uin xam. \v 17 A'an chanchan jun aj acuinel ac cuan chak xc'anjeleba̱l sa' ruk'. Ta̱rapu chi us li ru li trigo ut tixxoc lix trigo sa' lix c'u̱leba̱l ut li rix tixc'at sa' li xam. Jo'can ajcui' nak li Dios ta̱risiheb li inc'a' neque'pa̱ban sa' xya̱nkeb li ralal xc'ajol ut tixtaklaheb sa' li xam li inc'a' nachup. Li ralal xc'ajol ta̱cua̱nk xyu'ameb chi junelic, chan laj Juan. \v 18 Jo'can nak yo̱ chixch'olobanquil xna'lebeb li tenamit. Naxsic' chanru nak naxch'olob chi tz'akal li cha̱bil esilal chiruheb. \v 19 Ut laj Herodes, li nataklan sa' li tenamit Galilea, quik'use' chi cau xban laj Juan xban nak quixc'am chok' rixakil lix Herodías, li rixakil laj Felipe li ri̱tz'in. Ut quik'use' ajcui' riq'uin chixjunil li ma̱usilal naxba̱nu. \v 20 Ut k'axal cui'chic numtajenak li ma̱usilal quixba̱nu nak quixq'ue sa' tz'alam laj Juan. \s1 Quicubsi̱c xha' li Jesús xban laj Juan laj Cubsihom Ha' \p \v 21 Sa' jun li cutan nak toj ma̱ji' quiq'uehe' sa' tz'alam laj Juan, yo̱ chixcubsinquil xha'eb nabal li tenamit, ut quixcubsi ajcui' xha' li Jesús. Ut nak yo̱ chi tijoc li Jesús, quiril nak quiteli li choxa chiru. \v 22 Li Santil Musik'ej chanchan jun li paloma nak yo̱ chak chi cubec sa' xbe̱n li Jesús ut qui-abi̱c xya̱b xcux li Dios toj sa' choxa nak quixye: —La̱at li cualal raro̱cat inban. Nasaho' inch'o̱l a̱cuiq'uin, chan. \s1 A'an eb a'in lix xe'to̱nil yucua' li Jesús \p \v 23 Ac cuan tana laje̱b xca'c'a̱l (30) chihab re li Jesús nak quixtiquib lix c'anjel. Chiruheb chixjunileb, li Jesús a'an ralal laj José, li ralal laj Elí. \v 24 Ut laj Elí, a'an li ralal laj Matat. Laj Matat, a'an li ralal laj Leví. Ut laj Leví, a'an li ralal laj Melqui. Ut laj Melqui, a'an li ralal laj Jana. Ut laj Jana, a'an li ralal laj José. \v 25 Laj José, a'an li ralal laj Matatías. Ut laj Matatías, a'an li ralal laj Amós. Ut laj Amós, a'an li ralal laj Nahum. Ut laj Nahum, a'an li ralal laj Esli. Ut laj Esli, a'an li ralal laj Nagai. \v 26 Ut laj Nagai, a'an li ralal laj Maat. Ut laj Maat, a'an li ralal laj Matatías. Ut laj Matatías, a'an li ralal laj Semei. Ut laj Semei, a'an li ralal laj José. Ut laj José, a'an li ralal laj Judá. \v 27 Laj Judá, a'an li ralal laj Joana. Ut laj Joana, a'an li ralal laj Resa. Ut laj Resa, a'an li ralal laj Zorobabel. Ut laj Zorobabel, a'an li ralal laj Salatiel. Ut laj Salatiel, a'an li ralal laj Neri. \v 28 Ut laj Neri, a'an li ralal laj Melqui. Ut laj Melqui, a'an li ralal laj Adi. Ut laj Adi, a'an li ralal laj Cosam. Ut laj Cosam, a'an li ralal laj Elmodam. Ut laj Elmodam, a'an li ralal laj Er. \v 29 Ut laj Er, a'an li ralal laj Josué. Ut laj Josué, a'an li ralal laj Eliezer. Ut laj Eliezer, a'an li ralal laj Jorim. Ut laj Jorim, a'an li ralal laj Matat. \v 30 Ut laj Matat, a'an li ralal laj Leví. Ut laj Leví, a'an li ralal laj Simeón. Ut laj Simeón, a'an li ralal laj Judá. Ut laj Judá, a'an li ralal laj José. Ut laj José, a'an li ralal laj Jonán. Ut laj Jonán, a'an li ralal laj Eliaquim. \v 31 Ut laj Eliaquim, a'an li ralal laj Melea. Ut laj Melea, a'an li ralal laj Mainán. Ut laj Mainán, a'an li ralal laj Matata. Ut laj Matata, a'an li ralal laj Natán. \v 32 Ut laj Natán, a'an li ralal laj David. Ut laj David, a'an li ralal laj Isaí. Ut laj Isaí, a'an li ralal laj Obed. Ut laj Obed, a'an li ralal laj Booz. Ut laj Booz, a'an li ralal laj Salmón. Ut laj Salmón, a'an li ralal laj Naasón. \v 33 Ut laj Naasón, a'an li ralal laj Aminadab. Ut laj Aminadab, a'an li ralal laj Aram. Ut laj Aram, a'an li ralal laj Esrom. Ut laj Esrom, a'an li ralal laj Fares. Ut laj Fares, a'an li ralal laj Judá. \v 34 Ut laj Judá, a'an li ralal laj Jacob. Ut laj Jacob, a'an li ralal laj Isaac. Ut laj Isaac, a'an li ralal laj Abraham. Ut laj Abraham, a'an li ralal laj Taré. Ut laj Taré, a'an li ralal laj Nacor. \v 35 Ut laj Nacor, a'an li ralal laj Serug. Ut laj Serug, a'an li ralal laj Ragau. Ut laj Ragau, a'an li ralal laj Peleg. Ut laj Peleg, a'an li ralal laj Heber. Ut laj Heber, a'an li ralal laj Sala. \v 36 Ut laj Sala, a'an li ralal laj Cainán. Ut laj Cainán, a'an li ralal laj Arfaxad. Ut laj Arfaxad, a'an li ralal laj Sem. Ut laj Sem, a'an li ralal laj Noé. Ut laj Noé, a'an li ralal laj Lamec. \v 37 Ut laj Lamec, a'an li ralal laj Matusalén. Ut laj Matusalén, a'an li ralal laj Enoc. Ut laj Enoc, a'an li ralal laj Jared. Ut laj Jared, a'an li ralal laj Mahalaleel. Ut laj Mahalaleel, a'an li ralal laj Cainán. \v 38 Ut laj Cainán, a'an li ralal laj Enós. Ut laj Enós, a'an li ralal laj Set. Ut laj Set, a'an li ralal laj Adán. Ut laj Adán, a'an li ralal li Dios. \c 4 \s1 Li Jesús quiyale' ra̱lenquil xban laj tza \p \v 1 Li Jesús nujenak chi Santil Musik'ej nak qui-el sa' li na'ajej cuan cui' li nima' Jordán. Li Santil Musik'ej quixc'ut chiru nak tento ta̱xic sa' li chaki ch'och' bar ma̱c'a' cui' cristian. \v 2 Ut aran quicuan ca'c'a̱l cutan. Ut laj tza quixyal ra̱lenquil. Abanan inc'a' quixq'ue rib chi a̱le̱c. Chiruheb li cutan a'an ma̱c'a' naxtzaca ut sa' xrakic li ca'c'a̱l cutan quichal xtz'ocajic. \v 3 Laj tza quixye re: —Cui tz'akal ya̱l nak la̱at Ralal li Dios, suk'isi chok' caxlan cua li pec a'in, chan. \v 4 Li Jesús quichak'oc ut quixye: —Tz'i̱banbil sa' li Santil Hu chi jo'ca'in: Ma̱cua' ca'aj cui' riq'uin li naxtzaca yo'yo̱k cui' li cui̱nk, chan. (Dt. 8:3a) \v 5 Tojo'nak laj tza quixc'am li Jesús sa' jun li tzu̱l k'axal najt xteram ut sa' li ho̱nal ajcui' a'an quixc'ut chiru chixjunileb li xni̱nkal ru tenamit li cuan sa' ruchich'och'. \v 6 Laj tza quixye re li Jesús: —Tink'axtesi sa' a̱cuuk' li xni̱nkal ru tenamit a'an ut lix lok'al. Eb li tenamit a'an k'axtesinbileb sa' cuuk' la̱in ut naru ninq'ue re li ani tincuaj la̱in. \v 7 Chixjunil a'an tinq'ue a̱cue cui la̱at ta̱cuik'ib a̱cuib chicuu ut tina̱lok'oni, chan. \v 8 Quichak'oc li Jesús ut quixye re: —Elen chicuu la̱at aj tza xban nak jo'ca'in tz'i̱banbil sa' li Santil Hu: Li Ka̱cua' la̱ Dios ta̱lok'oni ut ca'aj cui' chiru a'an tatc'anjelak, chan. (Dt. 6:13) \v 9 Ut laj tza quixc'am li Jesús sa' li tenamit Jerusalén ut coxxakab toj takec' sa' xbe̱n li templo. Quixye re: —Cui tz'akal ya̱l nak la̱at Ralal li Dios, cut a̱cuib tak'a. \v 10 Ma̱c'a' ta̱c'ul xban nak jo'ca'in tz'i̱banbil sa' li Santil Hu: Tixtaklaheb lix ángel cha̱cuilbal. \v 11 Ut riq'uin ruk'eb tate'xchap re nak inc'a' ta̱toch' la̱ cuok chiru pec, chan. (Sal. 91:11-12) \v 12 Li Jesús quichak'oc ut quixye re: —Tz'i̱banbil ajcui' sa' li Santil Hu chi jo'ca'in: Ma̱tz'a̱ma xmilagro li Ka̱cua' la̱ Dios yal chi ma̱c'a' rajbal. (Dt. 6:16) \v 13 Quiril laj tza nak inc'a' quiru ra̱lenquil li Jesús, toj quixcanab cuan. \s1 Nak quixtiquib lix c'anjel li Jesús aran Galilea \p \v 14 Ut quisuk'i li Jesús Galilea chi cuan xcuanquil li Santil Musik'ej riq'uin. Sa' chixjunil li na'ajej li cuanqueb chi xjun sutam li tenamit Galilea, que'rabi resil li Jesús. \v 15 Yo̱ chixch'olobanquil li xya̱lal sa' eb li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío. Ut chixjunileb yo̱queb chixq'uebal xlok'al. \s1 Quitz'ekta̱na̱c li Jesús sa' li tenamit Nazaret li quiq'ui cui' \p \v 16 Sa' jun li cutan quicuulac li Jesús sa' li tenamit Nazaret li quiq'ui cui'. Sa' li hiloba̱l cutan co̱ sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío jo' c'aynak xba̱nunquil. Ut quixakli chiruheb re ta̱ril xsa' li Santil Hu. \v 17 Quiq'uehe' re li hu li quixtz'i̱ba li profeta Isaías. Nak quixte, quixtau aran li a̱tin li naxye chi jo'ca'in: \q1 \v 18 Lix musik' li nimajcual Dios cuan cuiq'uin xban nak li Dios quixsic' cuu chixyebal li cha̱bil esil reheb li cuanqueb sa' neba'il. Quinixtakla chixcolbaleb li cuanqueb sa' raylal ut chixyebal resil nak te'ach'aba̱k li cuanqueb chi pre̱xil ut re ajcui' nak tinq'ueheb chi iloc li mutz' ut te'cuisi ajcui' sa' raylal li rahobtesinbileb. \q1 \v 19 Quinixtakla xyebal resil nak ac xcuulac xk'ehil nak li Ka̱cua' tixcoleb lix tenamit. (Is. 61:1-2) \p \v 20 Nak quixbot li hu, quixk'axtesi re li nac'anjelac sa' li cab a'an ut quic'ojla chiruheb. Ut chixjunileb li cuanqueb aran que'cana chirilbal li Jesús. \v 21 Quixye reheb: —Anakcuan xtz'akloc ru che̱ru li c'a'ru tz'i̱banbil chak sa' li Santil Hu a'in, chan. \v 22 Chixjunileb li cuanqueb aran cha̱bil yo̱queb chixyebal chirix li Jesús ut sachso̱queb xch'o̱l chirabinquil li cha̱bil a̱tin li yo̱ chixyebal. Ut que'xye: —¿Ma ma̱cua' ta bi' a'in li ralal laj José? chanqueb. \v 23 Ut li Jesús quixye reheb: —Ma̱re te̱ye cue jun li a̱tin li naxye: “At aj banonel, ban a̱cuib a̱junes. La̱o xkabi resil nak nabal li c'a'ak re ru xaba̱nu Capernaum. ¿C'a'ut nak inc'a' ta̱ba̱nu a'an arin sa' la̱ tenamit?” ma̱re cha'kex cue. \v 24 Ut quixye ajcui' reheb: —Chi ya̱l tinye a̱cue ma̱ jun profeta nac'ule' ta chi cha̱bil sa' lix tenamit. \v 25 Relic chi ya̱l nak nabaleb li xma̱lca'an sa' li tenamit Israel nak quicuan laj Elías chok' profeta. Sa' eb li cutan a'an inc'a' quixq'ue hab chiru oxib chihab riq'uin cuakib po. Ut c'ajo' li cue'ej quicuan sa' li tenamit a'an. \v 26 Usta ra que'xc'ul eb a'an, aban inc'a' quitakla̱c li profeta Elías chixtenk'anquileb li xma̱lca'an aj judío. Quitakla̱c ban chixtenk'anquil jun li xma̱lca'an li ma̱cua' aj judío cuan sa' li na'ajej Sarepta li cuan nach' riq'uin li tenamit Sidón. \v 27 Jo'can ajcui' sa' eb li cutan nak cua̱nk chok' profeta laj Eliseo, nabaleb li saklep rixeb aran Israel. Abanan ma̱ jun reheb laj judío quiq'uirtesi̱c. Ca'aj cui' jun li cui̱nk li ma̱cua' aj judío. Li cui̱nk a'an aj Naamán xc'aba'. Siria xtenamit, chan li Jesús. \v 28 Nak que'rabi li a̱tin a'in chixjunileb li ch'utch'u̱queb aran, c'ajo' nak que'josk'o'. \v 29 Quilaje'cuacli chixjunileb li cuanqueb aran ut que'risi li Jesús sa' li tenamit ut que'xc'am toj sa' xbe̱n li tzu̱l li c'ojc'o cui' lix tenamiteb re nak te'xcut chak toj tak'a. \v 30 Abanan li Jesús quinume' sa' xya̱nkeb ut co̱. \s1 Li Jesús quixq'uirtesi jun li cui̱nk cuan ma̱us aj musik'ej riq'uin \p \v 31 Li Jesús co̱ sa' li tenamit Capernaum li cuan sa' xcue̱nt Galilea. Yo̱ chixch'olobanquil li xya̱lal chiruheb li tenamit sa' eb li hiloba̱l cutan sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío. \v 32 Naxc'ut li xya̱lal chiruheb chi cuan xcuanquil. Ut chixjunileb li yo̱queb chi abi̱nc re que'sach xch'o̱l chirabinquil li tijleb li yo̱ chixyebal xban nak naxc'ut li xya̱lal chiruheb chi cuan xcuanquil. \v 33 Cuan jun li cui̱nk sa' xya̱nkeb cuan ma̱us aj musik'ej riq'uin. Qui-oc chixjapbal re chi cau ut quixye: \v 34 —Canabo kajunes. ¿C'a'ru ta̱cuaj kiq'uin, at Jesús aj Nazaret? ¿Ma xatchal chikasachbal? La̱in ninnau nak la̱at lix Santil Alal li Dios, chan. \v 35 Abanan li Jesús quixk'us li ma̱us aj musik'ej ut quixye re: —La̱at ma̱us aj musik'ej, matchokin. Elen riq'uin li cui̱nk a'in, chan li Jesús. Ut li ma̱us aj musik'ej quixt'an li cui̱nk chiruheb a'an, ut qui-el riq'uin ut ma̱c'a' quixba̱nu re. \v 36 Chixjunileb li que'iloc re, c'ajo' nak que'xucuac ut yo̱queb chixyebal chi ribileb rib: —¿C'a'ru xya̱lal a'in? ¿C'a'ru li tijleb a'in? Li cui̱nk a'in cuan xcuanquil sa' xbe̱neb li ma̱us aj musik'ej ut li c'a'ru naxye, a'an neque'xba̱nu, chanqueb. \v 37 Ut que'rabi resil sa' chixjunileb li tenamit xcue̱nt Galilea c'a'ru quixba̱nu li Jesús. \s1 Li Jesús quixq'uirtesi lix na' li rixakil laj Simón Pedro \p \v 38 Nak qui-el sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío, li Jesús co̱ sa' li rochoch laj Simón. Lix na' li rixakil laj Simón yocyo. Yo̱ xtik. Que'xtz'a̱ma chiru li Jesús nak tixq'uirtesi. \v 39 Li Jesús quijiloc riq'uin li yaj ut quixq'uirtesi. Ut sa' ajcui' li ho̱nal a'an quicuacli li ixk ut qui-oc chi c'anjelac chiruheb. \v 40 Nak ac yo̱ chi ecuu̱c, chixjunileb li cuanqueb xyaj, a' yal c'a'ru xyajeleb, quilaje'xc'am chak riq'uin li Jesús. Ut a'an quixq'ue li ruk' sa' xbe̱neb ut quixq'uirtesiheb. \v 41 Ut nabaleb ajcui' li quirisi ma̱us aj musik'ej riq'uineb. Li ma̱us aj musik'ej nak neque'el riq'uineb, japjo̱queb re chixyebal: —La̱at Ralal li Dios, chanqueb. Abanan li Jesús quixk'useb ut inc'a' quixcanabeb chi a̱tinac xban nak eb a'an que'xnau nak a'an li Cristo, laj Colonel li yechi'inbil xban li Dios. \v 42 Cuulajak chic nak ac xsake̱u, li Jesús co̱ sa' jun na'ajej bar ma̱c'a' cuan. Ut eb li tenamit yo̱queb chixsic'bal. Que'cuulac toj bar cuan cui' a'an ut que'raj raj nak quicana riq'uineb. Inc'a' raj que'raj nak ta̱xic. \v 43 Abanan li Jesús quixye reheb: —Tento nak tinxic sa' jalan tenamit chixch'olobanquil li cha̱bil esilal chirix lix nimajcual cuanquilal li Dios xban nak a'an aj e nak xintakla̱c chak arin, chan. \v 44 Ut yo̱ chixch'olobanquil lix ya̱lal sa' eb li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío aran Galilea. \c 5 \s1 Numtajenak xq'uial li car que'xchap \p \v 1 Sa' jun li cutan li Jesús cuan chire li palau Genesaret ut k'axal cui'chic nabal li tenamit que'ch'utla chirabinquil li ra̱tin li Dios. \v 2 Quiril cuib li jucub cuan chire li palau. Eb laj car ma̱ aniheb chi sa'. Yo̱queb chak chixch'ajbal lix yoy. \v 3 Qui-oc li Jesús sa' jun li jucub. Li jucub a'an re laj Simón. Li Jesús quixtz'a̱ma chiru laj Simón nak tixjil ca'ch'inak li jucub sa' li ha'. Ut quic'ojla sa' li jucub ut qui-oc chixch'olobanquil lix ya̱lal chiruheb li tenamit li cuanqueb chire li palau. \v 4 Ut nak ac xrake' chi a̱tinac, quixye re laj Simón: —C'am li jucub sa' xchamal li ha' ut ta̱q'ue la̱ yoy sa' li ha' re nak ta̱chap la̱ car, chan li Jesús. \v 5 Quichak'oc laj Simón ut quixye re: —At tzolonel, chixjunil li k'ojyi̱n xkaq'ue li kayoy sa' li ha' ut ma̱ jun li car xkachap. Abanan xban nak la̱at xatyehoc cue, tinq'ue cui'chic lin yoy sa' li ha', chan. \v 6 Nak que'xq'ue lix yoy sa' li ha', k'axal cui'chic nabal li car que'xchap ut yo̱ chi pejec' lix yoyeb. \v 7 Ut que'xc'ut ruk'eb chiruheb li rochben li cuanqueb sa' li jucub jun chic re xbokbaleb re nak te'cha̱lk chixtenk'anquil. Ut eb a'an que'chal ut que'xnujtesi xcabichal li jucub ut ca'ch'in chic ma̱ nasubun sa' li ha' xban xq'uial li car. \v 8 Nak quiril chixjunil a'in laj Simón Pedro, quixcuik'ib rib chiru li Jesús ut quixye re: —Canabin injunes, at Ka̱cua'. Ma̱cua' inc'ulub nak cua̱nkat cuiq'uin xban nak la̱in jun cui̱nk aj ma̱c, chan. \v 9 Ut quisach xch'o̱l laj Simón jo'queb ajcui' li cuanqueb rochben xban nak k'axal cui'chic nabal li car que'xchap. \v 10 Ut jo'can ajcui' laj Jacobo ut laj Juan, eb li ralal laj Zebedeo. A'an eb li rochben laj Simón. Ut li Jesús quixye re laj Simón: —Matc'oxlac. Chalen anakcuan ma̱cua' chic caribc ta̱ba̱nu. A̱cuas a̱cui̱tz'in ban chic ta̱sic' re te'pa̱ba̱nk, chan li Jesús. \v 11 Ut que'xc'am li jucub chire li palau ut aran que'xcanab chixjunil ut que'xta̱ke li Jesús. \s1 Li Jesús quixq'uirtesi jun cui̱nk saklep rix \p \v 12 Nak cuan li Jesús sa' jun li tenamit, quicuulac jun li cui̱nk riq'uin saklep rix. Nak quiril li Jesús quixxulub rib sa' ch'och', ut quixtz'a̱ma chiru li Jesús ut quixye re: —Ka̱cua', la̱in ninnau nak la̱at naru tina̱q'uirtesi. Cui ta̱ba̱nu li usilal, china̱q'uirtesi, chan. \v 13 Li Jesús quixch'e' li cui̱nk riq'uin ruk' ut quixye re: —La̱in tincuaj nak tatq'uira̱k. Anakcuan tatinq'uirtesi, chan. Ut sa' ajcui' li ho̱nal a'an quiq'uira li cui̱nk. \v 14 Ut li Jesús quixye re: —Ma̱ ani aj e ta̱serak'i chanru nak xatq'uira. Ayu ban riq'uin laj tij re nak a'an ta̱ril nak xatq'uira. Ut ta̱q'ue la̱ mayej jo' naxye sa' lix chak'rab laj Moisés chok' retalil chiruheb chixjunileb nak xatq'uira, chan li Jesús. \v 15 Abanan yalak bar yo̱ chi abi̱c resil chixjunil li c'a'ru yo̱ chixba̱nunquil li Jesús. Nabaleb li tenamit neque'xch'utub ribeb chirabinquil li c'a'ru naxye ut re ajcui' nak te'q'uirtesi̱k. \v 16 Ut li Jesús rajlal naxic xjunes chi tijoc sa' eb li na'ajej bar ma̱c'a' cuan. \s1 Li Jesús quixq'uirtesi jun li cui̱nk sic li rok ut sic li ruk' \p \v 17 Sa' jun li cutan nak li Jesús yo̱ chixch'olobanquil lix ya̱lal chiruheb li tenamit cuanqueb cuib oxib laj fariseo sa' xya̱nkeb. Ut cuanqueb ajcui' aj tzolol chak'rab. Que'chal chak sa' eb li na'ajej Galilea, Judea ut Jerusalén. Ut li Jesús yo̱ chixq'uirtesinquileb li yaj riq'uin xcuanquil li Dios. \v 18 Sa' li ho̱nal a'an que'cuulac cuib oxib li cui̱nk ut yo̱queb chixc'ambal jun li cui̱nk sic li rok ut sic li ruk' yocyo chiru lix cuarib. Ut te'raj rocsinquil li cui̱nk cuan cui' li Jesús. \v 19 Abanan que'ril nak inc'a' que'ru chi oc sa' li cab xban li q'uila tenamit. Jo'can nak que'take' sa' xbe̱n li cab. Que'xte ca'ch'in li xbe̱n li cab ut aran que'xcubsi li yaj chi yocyo sa' lix cuarib. Coxe'xq'ue sa' xyiheb li tenamit bar cuan cui' li Jesús. \v 20 Quixq'ue retal li Jesús nak eb li cui̱nk a'an que'xpa̱b nak naru tixq'uirtesi li yaj. Jo'can nak quixye re li yaj: —At cui̱nk, cuybil sachbil chic la̱ ma̱c, chan. \v 21 Ut eb laj fariseo ut eb laj tzolol chak'rab que'oc chixyebal chi ribileb rib: —¿Ani li cui̱nk a'an nak naxjuntak'e̱ta rib riq'uin li Dios nak naxye chi jo'can? ¿Ma a'an ta bi' li Dios? ¿Ma ma̱cua' ta bi' ca'aj cui' li Dios naru nacuyuc ma̱c? chanqueb. \v 22 Quixnau li Jesús c'a'ru yo̱queb chixc'oxlanquil. Quichak'oc ut quixye reheb: —¿C'a'ut nak yo̱quex chixc'oxlanquil chi jo'can? \v 23 ¿Bar cuan li us tinye re li yaj re nak ta̱c'utu̱nk che̱ru nak cuan incuanquil? ¿Ma tinye re, “cuybil sachbil la̱ ma̱c” malaj ut tinye re, “tatinq'uirtesi”? \v 24 La̱in tinc'ut che̱ru nak la̱in li Cristo li C'ajolbej ut cuan incuanquil sa' ruchich'och' chixcuybal xsachbal li ma̱c, chan reheb. Tojo'nak li Jesús quixye re li yaj, —At cui̱nk, la̱in tinye a̱cue, cuaclin, c'am la̱ cuarib ut ayu sa' la̱ cuochoch, chan. \v 25 Ut sa' ajcui' li ho̱nal a'an li cui̱nk li yaj nak quicuan quicuacli chiruheb chixjunileb li cuanqueb aran. Quixchap lix cuarib ut yo̱ chixlok'oninquil li Dios nak co̱ sa' rochoch. \v 26 Ut chixjunileb li cuanqueb aran sachso̱queb xch'o̱l que'cana chirilbal li quic'ulman. Que'xlok'oni li Dios ut yo̱ xc'a'uxeb nak que'xye: —Sachba ch'o̱lej li xkil anakcuan, chanqueb. \s1 Li Jesús quixbok chok' xtzolom laj Leví laj titz'ol toj, li nayeman ajcui' Mateo re \p \v 27 Nak qui-el sa' li tenamit a'an, li Jesús quixtau jun li cui̱nk aj titz'ol toj aj Leví xc'aba'. Chunchu cuan cui' li me̱x li neque'c'uluc cui' toj. Li Jesús quixye re: —China̱ta̱ke, chan. \v 28 Quicuacli laj Leví. Quixcanab chixjunil ut quixta̱ke li Jesús. \v 29 Quixba̱nu jun li nimla nink'e laj Leví chok' re li Jesús. Cuanqueb nabaleb xcomoneb laj titz'ol toj ut cuanqueb ajcui' nabaleb jalan chic chi cua'ac sa' li me̱x rochbeneb. \v 30 Eb laj fariseo ut eb laj tzolol chak'rab que'oc chixcuech'inquil rixeb lix tzolom li Jesús ut que'xye reheb: —¿C'a'ut nak nequexcua'ac ut nequex-uc'ac rochbeneb laj titz'ol toj ut rochbeneb laj ma̱c? chanqueb. \v 31 Li Jesús quixye reheb: —Li cauheb ma̱c'a' na-oc cui' aj banonel reheb. Aban li yajeb, a'aneb li te'raj banec'. \v 32 Jo'can nak la̱in inc'a' xinchal chixsic'bal li ti̱queb xch'o̱l. Xinchal ban chixsic'baleb laj ma̱c re nak te'yot'ek' xch'o̱l ut te'xjal xc'a'uxeb, chan li Jesús. \s1 Nak que'xcuech'i rib chirix li ayu̱n \p \v 33 Ut que'xye cui'chic re li Jesús: —Eb lix tzolom laj Juan rajlal neque'xba̱nu x-ayu̱n ut rajlal neque'tijoc. Jo'can ajcui' neque'xba̱nu lix tzolomeb laj fariseo. Ut eb la̱ tzolom la̱at, ¿c'a'ut nak inc'a' neque'xba̱nu chi jo'can? Eb a'an neque'cua'ac neque'uc'ac chi ma̱c'a'eb xc'a'ux, chanqueb. \v 34 Tojo'nak quichak'oc li Jesús ut quixye reheb: —La̱in jo' jun be̱lomej nak cuanquin. ¿Ma naru te'ayunik li neque'xic riq'uin sumla̱c nak cuan li be̱lomej riq'uineb? Nak toj cuan li be̱lomej riq'uineb inc'a' naru neque'xba̱nu x-ayu̱n. \v 35 Ut jo'can ajcui' lin tzolom. Ta̱cuulak xk'ehil nak tin-isi̱k sa' xya̱nkeb. Toj sa' li cutan a'an te'xba̱nu x-ayu̱n, chan reheb. \s1 Li najter na'leb inc'a' naxc'am rib riq'uin li ac' na'leb \p \v 36 Ut li Jesús quixye cui'chic reheb li jaljo̱quil ru a̱tin a'in: Ma̱ ani naxxi̱ti junak k'el t'icr riq'uin ac' t'icr. Cui ut naxxi̱ti riq'uin ac' t'icr, naxnimobresi xpejelal li k'el t'icr. Ut inc'a' naxc'am rib li ac' t'icr riq'uin li k'el. \v 37 Ut ma̱ ani naq'uehoc ac' vino sa' junak k'el bo̱ls tz'u̱m. Cui tixq'ue li ac' vino sa' junak k'el bo̱ls tz'u̱m, ta̱puq'uek' li k'el tz'u̱m ut ta̱hoyek' li vino. Ta̱sachk li vino ut ta̱sachk ajcui' li bo̱ls tz'u̱m. \v 38 Jo'can nak li ac' vino sa' li ac' bo̱ls tz'u̱m naq'ueman re nak ma̱c'a' tixc'ul li vino chi moco li bo̱ls tz'u̱m. \v 39 Ut li ani ac xruc' li vino re junxil inc'a' chic ta̱raj ruc'bal li ac' vino, xban nak neque'xc'oxla nak li vino re junxil, a'an li cha̱bil, chan li Jesús reheb. \c 6 \s1 Que'cuech'i̱c rixeb lix tzolom li Jesús nak que'xsic' ru li trigo sa' li hiloba̱l cutan \p \v 1 Sa' jun li hiloba̱l cutan li Jesús yo̱ chi numec' sa' jun si̱r li acui̱mk trigo rochbeneb lix tzolom. Eb lix tzolom que'xch'ot ru li trigo nak yo̱queb chi numec' ut que'risi li rix sa' ruk'eb ut que'xcua'. \v 2 Cuanqueb cuib oxib eb laj fariseo que'ril nak yo̱queb chixsic'bal ru li trigo. Que'xye reheb: —¿C'a'ut nak yo̱quex chixsic'bal ru li trigo sa' li hiloba̱l cutan? ¿C'a'ut nak nequeba̱nu li c'anjel moco uxc ta naraj sa' li hiloba̱l cutan? chanqueb. \v 3 Li Jesús quichak'oc ut quixye reheb: —¿Ma ma̱ jun cua e̱rilom sa' li Santil Hu li c'a'ru quixba̱nu laj David nak a'an ut eb li rochben te'tz'oca̱k? \v 4 Laj David qui-oc sa' li rochoch li Dios ut quixchap li caxlan cua li ac mayejanbil chiru li Dios. Juneseb raj laj tij naru te'tzaca̱nk re li caxlan cua a'an. Abanan laj David quixcua' ut quixq'ue ajcui' reheb li cuanqueb rochben xban nak te'tz'oca̱k. \v 5 Ut li Jesús quixye cui'chic reheb: —Jo'can nak la̱in li C'ajolbej cuan incuanquil chixyebal c'a'ru ta̱uxma̱nk sa' li hiloba̱l cutan, chan reheb. \s1 Li Jesús quixq'uirtesi li cui̱nk sic li ruk' \p \v 6 Sa' jun chic li hiloba̱l cutan qui-oc li Jesús sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío ut quixch'olob lix ya̱lal chiruheb li tenamit. Aran cuan jun li cui̱nk sic lix nim uk'. \v 7 Cuanqueb cuib oxib aj fariseo ut aj tzolol chak'rab aran. Yo̱queb chirilbal ma tixq'uirtesi tana li ruk' li cui̱nk a'in sa' li hiloba̱l cutan re nak naru te'xjit li Jesús. \v 8 Li Jesús quixnau c'a'ru yo̱queb chixc'oxlanquil. Jo'can nak quixye re li cui̱nk li sic ruk': —Cuaclin. Xakab a̱cuib chiruheb, chan. Ut li cui̱nk quicuacli ut quixakli chiruheb. \v 9 Li Jesús quixye reheb: —Cuan c'a'ru nacuaj xpatz'bal e̱re. ¿C'a'ru us xba̱nunquil sa' li hiloba̱l cutan? ¿Ma naru xba̱nunquil li us malaj li inc'a' us? ¿Ma us xcolbal xyu'am junak malaj xsachbal? chan reheb. \v 10 Li Jesús quicana chirilbaleb chixju̱nkaleb, ut quixye re li cui̱nk li sic ruk': —Ye' la̱ cuuk', chan. Ut li cui̱nk quixye' li ruk' ut sa' ajcui' li ho̱nal a'an quiq'uira li ruk'. \v 11 C'ajo' nak que'josk'o' eb laj fariseo ut laj tzolol chak'rab, ut que'oc chixyebal chi ribileb rib chanru nak te'xjit li Jesús. \s1 Li Jesús quixsic' ruheb li cablaju chi apóstol \p \v 12 Sa' jun li cutan co̱ li Jesús chi tijoc sa' xbe̱n jun li tzu̱l. Quixnumsi li k'ojyi̱n chi tijoc chiru li Dios. \v 13 Nak ac xsake̱u quixbokeb lix tzolom ut quixsic' ruheb li cablaju sa' xya̱nkeb ut quixq'ueheb chok' apóstol. A'aneb a'in li apóstol li quixsic' ruheb: \v 14 laj Simón li quixq'ue ajcui' Pedro chok' xc'aba'; laj Andrés li ri̱tz'in laj Pedro; laj Jacobo; laj Juan; laj Felipe; laj Bartolomé; \v 15 laj Mateo; laj Tomás; laj Jacobo li ralal laj Alfeo; laj Simón li neque'xye ajcui' Zelote re; \v 16 laj Judas li ri̱tz'in laj Jacobo ut laj Judas Iscariote li quik'axtesin re li Jesús mokon sa' ruk'eb li xic' neque'iloc re. \s1 Li Jesús quixq'uirtesi nabaleb li cristian \p \v 17 Li Jesús quicube sa' li tzu̱l rochbeneb lix tzolom ut quicana sa' jun na'ajej tak'a ru rochbeneb lix q'uialeb chic lix tzolom ut li q'uila tenamit li que'chal chak sa' eb li tenamit Judea ut Jerusalén. Ut cuan ajcui' li que'chal sa' eb li tenamit li cuanqueb chire li palau jo' Tiro ut Sidón. Quilaje'chal re nak te'rabi li c'a'ru tixye li Jesús ut re ajcui' nak li Jesús tixq'uirtesiheb li yaj. \v 18 Ut quixq'uirtesiheb ajcui' li cuanqueb ma̱us aj musik'ej riq'uineb. \v 19 Ut li q'uila tenamit te'raj xch'e'bal li Jesús re nak te'q'uirtesi̱k. A'an naxq'uirtesiheb riq'uin lix cuanquilal. \v 20 Ut li Jesús quirileb lix tzolom ut qui-oc chixyebal: —Us xak e̱re la̱ex li neba'ex, xban nak cuanquex chic rubel xcuanquil li Dios. \v 21 Us xak e̱re la̱ex li textz'oca̱k anakcuan xban nak ta̱c'ojoba̱k e̱ch'o̱l. Us xak e̱re la̱ex li yo̱quex chi ya̱bac anakcuan xban xrahil e̱ch'o̱l xban nak sa' jun cutan texse'ek xban xsahil e̱ch'o̱l. \v 22 Us xak e̱re la̱ex nak xic' tex-ilek' sa' inc'aba' la̱in li C'ajolbej. Us xak e̱re la̱ex nak tex-isi̱k sa' xya̱nkeb ut texhobek' sa' inc'aba' la̱in ut ta̱yehek' e̱re nak inc'a' us e̱na'leb. \v 23 Chisahok' sa' e̱ch'o̱l nak te'xba̱nu e̱re chi jo'can. Chic'ojla̱k e̱ch'o̱l xban nak cuan jun le̱ k'ajca̱munquil riq'uin li Dios sa' choxa. Jo'can ajcui' nak que'xtz'ekta̱na eb li profeta junxil eb lix xe'to̱nil xyucua'eb li tenamit a'in. \v 24 Abanan, la̱ex li biomex raylal cha̱lel sa' e̱be̱n xban nak ac xec'ojob e̱ch'o̱l arin sa' ruchich'och'. \v 25 Raylal cha̱lel sa' e̱be̱n la̱ex li cuan nabal c'a'ru e̱re xban nak ta̱cuulak xk'ehil nak ma̱c'a' chic cua̱nk e̱re re textzaca̱nk. Raylal cha̱lel sa' e̱be̱n la̱ex li nequexse'ec anakcuan xban xsahil e̱ch'o̱l xban nak mokon texya̱bak xban xrahil e̱ch'o̱l. \v 26 Raylal cha̱lel sa' e̱be̱n la̱ex li naq'uehe' e̱lok'al arin sa' ruchich'och' xbaneb li tenamit. Jo'ca'in ajcui' nak que'q'uehe' xlok'al eb li profeta aj balak' xbaneb le̱ xe'to̱nil yucua'. \s1 Cherahakeb li xic' neque'iloc e̱re \p \v 27 Ut la̱ex li yo̱quex chi abi̱nc re li yo̱quin chixyebal, cheq'uehak retal li tinye e̱re. Cherahakeb li xic' neque'iloc e̱re. Ut cheba̱nuhak usilal reheb li neque'tz'ekta̱nan e̱re. \v 28 Chetz'a̱ma̱k rusilal li Dios sa' xbe̱neb li neque'ma̱usilan e̱re. Ut chextijok ajcui' chirixeb li neque'hoboc e̱re. \v 29 Cui ani ta̱sac'ok xnak' a̱cuu, q'ue li jun pac'al re, re tixsac'. Cui ani ta̱raj xmak'bal la̱ chaque̱t, q'ue ajcui' la̱ cami̱s re. \v 30 Li ani tixtz'a̱ma c'a'ru re a̱cue, q'ue re. Ut cui ani tixmak' c'a'ru a̱cue cha̱cuu, ma̱patz' chic re̱kaj re. \v 31 Cui la̱ex te̱raj nak cha̱bilakeb le̱ ras e̱ri̱tz'in e̱riq'uin, cha̱bilakex ajcui' la̱ex riq'uineb a'an. \v 32 Cui ca'aj cui' li ani narahoc e̱re nequera, ma̱c'a' xjalanil li yo̱quex chixba̱nunquil, riq'uin li neque'xba̱nu li ma̱ji' neque'pa̱ban xban nak ca'aj cui' li ani narahoc reheb neque'xra. \v 33 Cui ca'aj cui' li neque'ba̱nun usilal e̱re, nequeba̱nu usilal reheb, ma̱c'a' xjalanil li yo̱quex chixba̱nunquil riq'uin li neque'xba̱nu li ma̱ji' neque'pa̱ban. Xban nak ca'aj cui' li ani naba̱nun usilal reheb neque'xba̱nu usilal re. \v 34 Cui la̱ex nequeto'oni tumin ca'aj cui' reheb li nequenau nak te'xq'ue re̱kaj, ma̱c'a' xjalanil li yo̱quex chixba̱nunquil riq'uin li neque'xba̱nu li toj ma̱ji' neque'pa̱ban xban nak neque'xto'oni tumin ca'aj cui' reheb li neque'xnau nak te'xq'ue re̱kaj. \v 35 Jo'can ut nak cherahakeb li ani xic' neque'iloc e̱re. Cheba̱nuhak usilal reheb. Ut cheq'uehak chi to' re li c'a'ru tixpatz' e̱re chi inc'a' te̱roybeni re̱kaj. Cui te̱ba̱nu a'an, k'axal nim le̱ k'ajca̱munquil li ta̱q'uehek' e̱re ut la̱exak li ralal xc'ajol li nimajcual Dios. A'an k'axal nim xcuyum sa' xbe̱neb li inc'a' useb xna'leb li inc'a' neque'xnau bantioxi̱nc. \v 36 Chex-uxta̱na̱nk bi' u xban nak le̱ yucua' cuan sa' choxa na-uxta̱nan u. \v 37 Mextz'iloc a̱tin chirixeb le̱ ras e̱ri̱tz'in re nak li Dios inc'a' ta̱tz'ilok a̱tin che̱rix la̱ex. Me̱tz'ekta̱na le̱ ras e̱ri̱tz'in re nak li Dios inc'a' textz'ekta̱na la̱ex. Checuyak xma̱queb le̱ ras e̱ri̱tz'in re nak li Dios tixcuy e̱ma̱c la̱ex. \v 38 Chesi c'a'ru re le̱ ras e̱ri̱tz'in ut li Dios tixq'ue re̱kaj e̱re. Tixq'ue re̱kaj e̱re chi nabal chiru li xeq'ue la̱ex. Tixq'ue chi nujenak li bisleb, chi yo̱k chi pajec' xban nak k'axal cui'chic nabal li tixq'ue e̱re. Riq'uin li bisleb li texbisok cui' la̱ex, a'an ajcui' li ta̱bisek' cui' li ta̱q'uehek' e̱re, chan. \v 39 Li Jesús quixye li jaljo̱quil ru a̱tin a'in reheb li tenamit ut quixye: —Junak mutz', ¿Ma naru ta bi' tixc'ut xbe junak chic mutz'? ¿Ma inc'a' ta bi' sa' cuibal te't'anek' sa' jul xban nak mutz'eb? \v 40 Ma̱ jun aj tzolonel naxk'ax xcuanquil laj tzolol re. Abanan nak acak xtzol rib chi tz'akal, tixtau ajcui' xcuanquil laj tzolol re. \v 41 ¿C'a'ut nak nacaq'ue retal li c'aj che' cuan sa' xnak' ru la̱ cuas a̱cui̱tz'in ut inc'a' nacaq'ue retal li tz'amba cuan sa' xnak' a̱cuu la̱at? \v 42 ¿Chanru nak ta̱ye re la̱ cuas a̱cui̱tz'in, “Cuisihak li c'aj che' sa' xnak' a̱cuu”, nak toj cuan li tz'amba sa' xnak' a̱cuu la̱at? At aj ca'pac'al u, xbe̱n cua isi li tz'amba cuan sa' li xnak' a̱cuu la̱at, re nak tat-ilok chi tz'akal re risinquil li c'aj che' cuan sa' xnak' ru la̱ cuas a̱cui̱tz'in. \v 43 Jo'can ajcui' riq'uin li che'. Cui cha̱bil junak che', cha̱bil ajcui' li ru naru̱chin. Ut cui inc'a' us li che', li ru li naru̱chin inc'a' ajcui' us. Li cha̱bil che' inc'a' naru naru̱chin li inc'a' us, chi moco li che' inc'a' us naru naru̱chin li us. \v 44 Ut riq'uin li ru naru̱chin nanauman ru li che'. Li tun q'uix inc'a' naru naru̱chin li higos chi moco li q'uix naru naru̱chin li uvas. \v 45 Jo'can ajcui' riq'uin li cristian. Li ani cha̱bil, cha̱bil ajcui' lix yehom xba̱nuhom xban nak cuan li cha̱bilal riq'uin. Ut li ani inc'a' cha̱bil, inc'a' cha̱bil lix yehom xba̱nuhom xban nak ma̱c'a' li cha̱bilal riq'uin. Riq'uin li ra̱tin li junju̱nk nac'utun chanru li ra̱m. \v 46 ¿C'a'ut nak nequeye, “Ka̱cua', Ka̱cua'” cue cui inc'a' nequeba̱nu li c'a'ru ninye? \v 47 Jo'can nak li ani na-abin re li cua̱tin ut naxba̱nu li c'a'ru ninye, li jun a'an tinjuntak'e̱ta riq'uin jun li cui̱nk quixyi̱b li rochoch. \v 48 Quixbec chi cham ut quixq'ue li cimiento sa' xbe̱n li pec. Quichal li hab ut quibut'ir li nima'. Coxsac' rib li ha' chiru li cab ut inc'a' quirec'asi li cab sa' xna'aj xban nak yi̱banbil chi us sa' xbe̱n pec. \v 49 Ut li ani na-abin re li cua̱tin ut inc'a' naxba̱nu li c'a'ru ninye, li jun a'an tinjuntak'e̱ta riq'uin li cui̱nk li quixyi̱b li rochoch sa' xbe̱n ch'och' ut inc'a' quixbec xna'aj lix cimiento. Nak quibut'ir li nima', li ha' coxsac' rib chiru li cab. Quit'ane' li cab ut quisach chi jun aj cua, chan li Jesús reheb. \c 7 \s1 Li Jesús quixq'uirtesi xmo̱s li capitán aj Roma \p \v 1 Nak quirake' xch'olobanquil lix ya̱lal chiruheb li tenamit, li Jesús co̱ Capernaum. \v 2 Ut aran cuan jun li capitán aj Roma cuan jun lix mo̱s k'axal naxra. Yaj ut ca̱mc re. \v 3 Li capitán quirabi resil nak cuan li Jesús aran. Quixtaklaheb cuib oxib laj judío xcomoneb li neque'c'amoc be sa' li tenamit re nak te'xtz'a̱ma chiru li Jesús nak ta̱xic sa' rochoch li capitán chixq'uirtesinquil lix mo̱s. \v 4 Que'cuulac riq'uin li Jesús ut que'xtz'a̱ma chiru nak tixba̱nu li yo̱ chixtz'a̱manquil li capitán. Que'xye re li Jesús: —Us cui ta̱ba̱nu li usilal re li capitán, \v 5 xban nak a'an nocoxra la̱o aj judío ut a'an quitaklan re xyi̱banquil li cab nakach'utub cui' kib, chanqueb re li Jesús. \v 6 Ut li Jesús co̱ chirixeb. Nak ac cuulaqueb re cuan cui' li rochoch, li capitán quixtaklaheb li rami̱g chi a̱tinac riq'uin li Jesús ut que'xye re: —Jo'ca'in xye li capitán a̱cue: Ma̱ch'i'ch'i'i a̱cuib chi cha̱lc sa' cuochoch xban nak moco inc'ulub ta nak tatcha̱lk sa' cuochoch. \v 7 Jo'can nak inc'a' xco̱in la̱in chi a̱tinac a̱cuiq'uin. Ninnau nak moco inc'ulub ta nak tincuulak a̱cuiq'uin. Ca'aj cui' nacuaj nak ta̱ye nak ta̱q'uira̱k lin mo̱s ut ninnau nak ta̱q'uira̱k. \v 8 La̱in cuan ani nataklan cue ut cuanqueb lin soldado rubel incuanquil. Nak ninye re li jun “ayu”, naxic. Ut nak ninye re li jun chic “quim”, nachal. Ut nak ninye re lin mo̱s, “ba̱nu a'in”, naxba̱nu, chan li capitán. \v 9 Nak li Jesús quirabi a'in, quisach xch'o̱l ut quixye reheb li cuanqueb rochben: —Relic chi ya̱l tinye e̱re nak ma̱ jun intauhom chi moco sa' xya̱nkeb laj Israel cuan tz'akal xpa̱ba̱l jo' li jun a'in, usta ma̱cua' aj judío, chan. \v 10 Nak que'cuulac eb li takl sa' rochoch li capitán, ac xq'uira chic lix mo̱s. \s1 Li Jesús quixcuaclesi cui'chic chi yo'yo jun li sa̱j al xyum jun li xma̱lca'an \p \v 11 Chirix a'in li Jesús qui-el Capernaum ut co̱ sa' jun chic li tenamit Naín xc'aba' rochbeneb lix tzolom. Ut cuanqueb ajcui' nabaleb li tenamit yo̱queb chi xic chirix. \v 12 Nak yo̱ chi cuulac cuan cui' li oqueba̱l re li tenamit quiril nak nabaleb li cristian yo̱queb chi xic chixmukbal jun li camenak. Li camenak a'an xyum jun li xma̱lca'an. Jun ajcui' chiru nak quicuan. \v 13 Nak li Ka̱cua' Jesús quiril li xna' li camenak, quiril xtok'oba̱l ru ut quixye re: —Matya̱bac, chan. \v 14 Li Jesús quinach'oc riq'uineb ut quixch'e' li tusbil che' li yo̱queb chixpakonquil cui' li camenak. Ut eb li yo̱queb chi c'amoc re li camenak que'xakli ut li Jesús quixye re li camenak: —At sa̱j cui̱nk, la̱in tinye a̱cue, cuaclin, chan. \v 15 Ut li camenak quicuacli ut quichunla ut qui-oc chi a̱tinac riq'uineb. Ut li Jesús quixk'axtesi re lix na'. \v 16 Nak que'ril li c'a'ru quic'ulman chixjunileb li cuanqueb aran, c'ajo' nak que'xucuac ut que'oc chixq'uebal xlok'al li Dios. Ut que'xye: —Jun xnimal ru profeta xc'ulun sa' kaya̱nk.— Ut que'xye ajcui': —Li Dios xchal chixtenk'anquil lix tenamit, chanqueb. \v 17 Ut qui-abi̱c resil li c'a'ru quixba̱nu li Jesús sa' chixjunil li na'ajej Judea jo' ajcui' sa' eb li na'ajej li cuanqueb chi xjun sutam. \s1 Li Jesús quixtakla xyebal re laj Juan nak li milagros li naxba̱nu naxc'ut nak a'an li Cristo \p \v 18 Lix tzolom laj Juan laj Cubsihom Ha' que'xserak'i re c'a'ru yo̱ chi c'ulma̱nc. Nak ac xrabi a'an, laj Juan quixtakla cuib lix tzolom riq'uin li Jesús chixpatz'bal re: \v 19 —¿Ma la̱at laj Colonel li yechi'inbil li yo̱co chiroybeninquil? ¿Malaj toj takoybeni junak chic?— \v 20 Nak que'cuulac lix tzolom laj Juan riq'uin li Jesús, que'xye re: —Xoxtakla chak laj Juan laj Cubsihom Ha' a̱cuiq'uin chixpatz'bal a̱cue, “¿Ma la̱at laj Colonel li yechi'inbil li yo̱co chiroybeninquil? ¿Malaj ut toj takoybeni junak chic?” chanqueb re li Jesús. \v 21 Ut sa' li ho̱nal a'an li Jesús yo̱ chixq'uirtesinquileb nabaleb li cristian li cuanqueb sa' raylal. Cuanqueb li yaj quixq'uirtesiheb. Ut cuanqueb li cuan ma̱us aj musik'ej riq'uin ut li Jesús quirisi li ma̱us aj musik'ej riq'uineb. Ut cuanqueb nabaleb li mutz' li quixq'ueheb chi iloc. \v 22 Ut li Jesús quixye reheb: —Ayukex ut te̱serak'i re laj Juan li c'a'ru xeril ut li c'a'ru xerabi. Yehomak re nak eb li mutz' neque'iloc chic; eb li ye̱k rok neque'be̱c chic; eb li saklep rix q'uirtesinbileb chic; eb li tz'ap xic neque'abin chic; eb li camenak xe'cuaclesi̱c cui'chic chi yo'yo ut eb li neba' yo̱queb chirabinquil resil li usilal. \v 23 Us xak reheb li ani inc'a' ta̱ch'ina̱nk xch'o̱l chinpa̱banquil, cha'kex re, chan li Jesús. \v 24 Ut nak que'el lix takl laj Juan riq'uin, li Jesús qui-oc chi a̱tinac riq'uineb li tenamit chirix laj Juan ut quixye chi jo'ca'in: —¿C'a'ru queril chak sa' li chaki ch'och' nak co̱ex chirilbal laj Juan? ¿Ma junak cui̱nk nacuiban xch'o̱l chanchan li caxlan aj yo̱ rec'asinquil xban ik' queril chak? \v 25 ¿C'a'ru queril chak? ¿Ma junak cui̱nk cha̱bil xtikibanquil queril chak? Li cha̱bileb rak' ut li cuanqueb sa' sahil ch'o̱lej, eb a'an sa' rochoch eb li rey cuanqueb. \v 26 ¿C'a'ru queril chak? ¿Ma junak profeta queril chak? Ya̱l nak a'an jun profeta. Abanan la̱in tinye e̱re nak li jun a'in naxk'ax ru xcuanquil junak profeta. \v 27 Chirix laj Juan tz'i̱banbil sa' li Santil Hu li naxye chi jo'ca'in: \q1 A'ut la̱in tintakla lin takl aj c'amol be cha̱cuu. A'an ta̱ch'oloba̱nk xya̱lal chiruheb li tenamit re nak eb a'an yo'on cua̱nkeb cha̱c'ulbal la̱at. (Mal. 3:1) \p \v 28 Relic chi ya̱l tinye e̱re nak ma̱ jun reheb li neque'yo'la arin sa' ruchich'och' naxk'ax xcuanquil laj Juan laj Cubsihom Ha'. Aban li k'axal cubenak xcuanquil sa' lix nimajcual cuanquil li Dios, k'axal us chok' re a'an chiru laj Juan, chan li Jesús. (Quixye chi jo'can xban nak laj Juan inc'a' ta̱ril lix nimajcual cuanquilal li Dios arin sa' ruchich'och'). \v 29 Chixjunileb li tenamit ut eb laj titz'ol toj li que'abin re li c'a'ru quixye laj Juan, que'xq'ue retal nak ti̱c xch'o̱l li Dios ut que'xc'ul li cubi ha' riq'uin laj Juan. \v 30 Abanan eb laj fariseo ut eb laj tzolol chak'rab que'xtz'ekta̱na li rusilal li Dios li quixc'oxla xba̱nunquil reheb. Ut inc'a' que'xc'ul li cubi ha' riq'uin laj Juan. \v 31 Ut quixye ajcui' li Jesús: —¿Ani aj iq'uin ta̱ru̱k tebinjuntak'e̱ta li cuanqueb sa' ruchich'och' anakcuan? Ma̱c'a' nacuulac chiruheb. \v 32 Chanchaneb li coc'al li neque'c'ojla chi batz'u̱nc sa' eb li c'ayil ut neque'xjap re chixyebal reheb lix comon, “Xkaya̱basi li kaxo̱lb ut inc'a' xexxajoc; xobichan chi ra sa' kach'o̱l ut inc'a' xexya̱bac xban”, chanqueb. \v 33 Nak quic'ulun laj Juan laj Cubsihom ha', cuan li tzacae̱mk inc'a' quixtzaca ut cuan li inc'a' quiruc', ut eb li tenamit inc'a' que'xc'ul ut que'xye: “Ma̱us aj musik'ej cuan riq'uin”, chanqueb. \v 34 Ut nak xinc'ulun la̱in li C'ajolbej inc'a' ajcui' xine'xc'ul sa' xya̱lal usta nincua'ac ut nin-uc'ac. Que'xye ajcui' chicuix, “Li cui̱nk a'an junes cua'ac naxba̱nu ut uc'ac vino. A'an rami̱gueb laj ma̱c ut eb laj titz'ol toj”, chanqueb. \v 35 Nac'utun nak cha̱bil li na'leb li naxq'ue li Dios xban li cha̱bilal li neque'xba̱nu li ralal xc'ajol, chan li Jesús. \s1 Quiyule' sa' sununquil ban li rok li Jesús \p \v 36 Jun li cui̱nk aj Simón xc'aba' xcomoneb laj fariseo quixbok li Jesús chi cua'ac sa' rochoch. Ut li Jesús co̱ sa' rochoch li cui̱nk a'an ut quichunla sa' me̱x. \v 37 Cuan sa' li tenamit a'an jun li ixk xcomoneb li inc'a' useb xna'leb. Quirabi resil nak li Jesús cuan chi cua'ac sa' li rochoch laj fariseo. Co̱ aran ut quixc'am jun ch'ina botella li sununquil ban. Li ch'ina botella yi̱banbil riq'uin li cha̱bil pec alabastro xc'aba'. \v 38 Li ixk quijiloc riq'uin li Jesús. Qui-oc chi ya̱bac sa' xbe̱n li rok ut riq'uin lix ya'al ru quixch'aj. Ut quixmes riq'uin rismal xjolom. Quirutz' li rok ut quixyul riq'uin li sununquil ban. \v 39 Nak quiril a'in laj fariseo li quibokoc re li Jesús chi cua'ac, quixye sa' xch'o̱l: Cui ta tz'akal profeta li cui̱nk a'in tixnau raj chanru lix yu'am li ixk a'in li yo̱ chi ch'e'oc re li rok. Tixnau raj nak li ixk a'in inc'a' us xna'leb. \v 40 Ut li Jesús quixye re laj fariseo: —At Simón, cuan c'a'ru nacuaj xyebal a̱cue, chan re. Ut laj Simón quixye re: —Us. Ye cue, at tzolonel.— \v 41 Ut li Jesús quixye re: —Cuan jun li cui̱nk quixq'ue chi to' lix tumin reheb cuib chi cui̱nk. Li jun o'c'a̱l pe̱s lix c'as ut li jun chic laje̱b pe̱s. \v 42 Ut xban nak inc'a' que'ru xq'uebal re̱kaj li tumin que'xto'oni, laj e̱chal re li tumin quixcuyeb xma̱c xcabichaleb. Anakcuan ye cue, ¿ani reheb a cuib a'in k'axal ta̱rahok re laj e̱chal re li tumin? chan li Jesús. \v 43 Quichak'oc laj Simón ut quixye re li Jesús: —La̱in ninc'oxla nak li ani nabal xc'as, a'an li k'axal ta̱rahok re, chan. Ut li Jesús quixye cui'chic re: —Ya̱l nak jo'can, chan. \v 44 Ut li Jesús quiril li ixk ut quixye re laj Simón: —Il a ixk a'in. Nak xinc'ulun sa' la̱ cuochoch, la̱at inc'a' xaq'ue inha' re xch'ajbal li cuok jo' c'aynako xba̱nunquil. Ut li ixk a'in xch'aj li cuok riq'uin xya'al ru ut xmes riq'uin rismal xjolom. \v 45 La̱at inc'a' xacuutz' li cuu nak xinc'ulun jo' c'aynako xba̱nunquil. Abanan li ixk a'in chalen xc'ulunic arin inc'a' naxcanab rutz'bal li cuok. \v 46 La̱at inc'a' xaq'ue li aceite sa' lin jolom jo' c'aynako xba̱nunquil, abanan li ixk a'in xyuli li cuok sa' sununquil ban. \v 47 Jo'can nak tinye a̱cue nak li ixk a'in k'axal nabal lix ma̱c. Abanan cuybil sachbil chic. Jo'can nak k'axal cui'chic xinixra. Ut li ani ca'ch'in ajcui' lix ma̱c nacuye', ca'ch'in ajcui' narahoc, chan. \v 48 Ut li Jesús quixye re li ixk: —Ac cuybil sachbil chic la̱ ma̱c, chan. \v 49 Ut eb li cuanqueb rochbeneb sa' li me̱x que'oc chixyebal: —¿Ani a cui̱nk a'in nak naxcuy naxsach li ma̱c? chanqueb. \v 50 Ut li Jesús quixye cui'chic re li ixk: —Xban nak cuan a̱pa̱ba̱l, xatcole'. Jo'can nak ayu chi sa sa' a̱ch'o̱l, chan re. \c 8 \s1 Eb li ixk li que'c'anjelac chiru li Jesús \p \v 1 Li Jesús co̱ sa' eb li tenamit chixyebal resil li cha̱bil esilal. Ut quilaje'xbeni chixjunileb li tenamit ut li c'aleba̱l rochbeneb lix tzolom cablaju. Yo̱ chixch'olobanquil lix ya̱lal chirix lix nimajcual cuanquilal li Dios. \v 2 Cuanqueb ajcui' ixk yo̱queb chi ochbeni̱nc reheb. Eb li ixk a'in, a'an eb li que'q'uirtesi̱c xyajeleb ut eb li que'isi̱c ma̱us aj musik'ej riq'uineb xban li Jesús. Sa' xya̱nkeb a'an cuan lix María. Lix Magdalena neque'xye ajcui' re. A'an li ixk li qui-isi̱c cuukub li ma̱us aj musik'ej riq'uin. \v 3 Cuan lix Susana sa' xya̱nkeb. Ut cuan ajcui' lix Juana li rixakil laj Chuza li quicuan chok' merto̱m riq'uin laj Herodes. Ut cuanqueb ajcui' nabaleb chic li ixk rochbeneb. A'an eb li neque'tenk'an reheb riq'uin li c'a'ruheb re. \s1 Li jaljo̱quil ru a̱tin chirix laj acuinel \p \v 4 Nabaleb li tenamit que'ch'utla riq'uin li Jesús. Que'chal chak sa' eb li na'ajej yalak bar. Ut li Jesús qui-oc chixyebal jun li jaljo̱quil ru a̱tin reheb. Ut quixye: \v 5 —Jun aj acuinel co̱ chi a̱uc. Ut nak yo̱ chixhirbal li iyaj, cuan li quinak chire be ut quiyek'i̱c. Que'chal li xul li neque'xic'an ut que'xcua' li iyaj. \v 6 Ut cuan ajcui' li iyaj quinak sa' xya̱nk li pec. Quimok, abanan sa' junpa̱t quichakic xban nak chaki li ch'och'. \v 7 Ut cuan cui'chic li iyaj quinak sa' xya̱nk li q'uix. Ut nak quichamo' li q'uix sa' xbe̱n, quixnat' li acui̱mk. \v 8 Ut cuan cui'chic li iyaj quinak sa' li cha̱bil ch'och'. Quimok ut quiq'ui ut quiu̱chin chi us. Quixq'ue o'takc'a̱l (100) ru li junju̱nk chi rok. Ut quixye cui'chic li Jesús, —Li ani ta̱raj rabinquil li c'a'ru yo̱quin chixyebal, chixq'uehak retal li yo̱quin chixyebal, chan. \v 9 Ut eb lix tzolom que'xpatz' re: —¿C'a'ru xya̱lal li jaljo̱quil ru a̱tin li xaye? chanqueb. \v 10 Quichak'oc li Jesús ut quixye reheb: —La̱ex q'uebil e̱re xnaubal xya̱lal li mukmu̱quil na'leb chirix lix nimajcual cuanquilal li Dios. A'ut li jun ch'ol chic li inc'a' neque'pa̱ban, riq'uin jaljo̱quil ru a̱tin ta̱yema̱nk reheb. Usta yo̱queb chi iloc, abanan inc'a' te'xq'ue retal. Usta yo̱queb chi abi̱nc, abanan inc'a' te'xtau xya̱lal. \v 11 A'an a'in lix ya̱lal li jaljo̱quil ru a̱tin li xinye. Li iyaj, a'an retalil li ra̱tin li Dios. \v 12 Ut li iyaj li quinak chire li be, a'an retalileb li neque'abin re li ra̱tin li Dios. Nak ac xe'rabi li a̱tin, laj tza inc'a' naxcanabeb re te'xtau ru li xya̱lal li ra̱tin li Dios re nak inc'a' te'pa̱ba̱nk ut te'colek'. \v 13 Ut li iyaj li quinak sa' xya̱nk li pec, a'an retalileb li neque'abin re li ra̱tin li Dios ut neque'xpa̱b chi saheb sa' xch'o̱l. Abanan inc'a' nacana sa' xch'o̱leb. Nak nayale' rix lix pa̱ba̱leb, inc'a' neque'xcuy xnumsinquil. Nach'inan ban xch'o̱leb. \v 14 Ut li iyaj li quinak sa' xya̱nk li q'uix, a'an retalileb li neque'abin re li ra̱tin li Dios. Neque'xpa̱b, abanan inc'a' neque'q'ui sa' xpa̱ba̱leb xban nak ca'aj cui' li c'a'ak re ru cuan sa' ruchich'och' neque'xc'oxla, li biomal ut xra̱bal ru li c'a'ak chic re ru. A'an li naramoc lix ya̱lal chiruheb. \v 15 Ut li iyaj li quit'ane' sa' cha̱bil ch'och', a'an retalileb li neque'abin re li ra̱tin li Dios. Neque'xpa̱b li ra̱tin chi anchaleb xch'o̱l ut neque'q'ui sa' xpa̱ba̱leb, chan li Jesús. \s1 Li jaljo̱quil ru a̱tin chirix li candil \p \v 16 Ut li Jesús quixye ajcui' reheb: —Ma̱ ani tixloch junak candil ut tixq'ue ta rubel junak uc'al malaj ut tixq'ue ta rubel ch'a̱t. Tixq'ue ban sa' junak na'ajej najt xteram re nak cua̱nkeb sa' cutan li ani te'oc sa' li cab. \v 17 Jo'can ajcui' ma̱c'a' cuan chi mukmu chi inc'a' ta ta̱nauma̱nk mokon. Ut li inc'a' natauman ru anakcuan, ta̱tauma̱nk ru mokon. \v 18 Jo'can ut cheq'uehak retal li c'a'ru te̱rabi xban nak li ani naxq'ue xch'o̱l chixtaubal ru li xya̱lal, ta̱q'uehek' mas xna'leb. Abanan li inc'a' naxq'ue xch'o̱l chixtaubal ru, ta̱mak'ek' chiru li naxc'oxla nak naxnau, chan. \s1 Eb li ri̱tz'in ut lix na' li Jesús \p \v 19 Ut eb li ri̱tz'in li Jesús rochbeneb lix na' que'cuulac chi a̱tinac riq'uin. Abanan inc'a' que'ru chi oc cuan cui' li Jesús xban nak k'axal cui'chic nabaleb li cristian. \v 20 Ut quiyehe' resil re li Jesús: —La̱ na' ut eb la̱ cui̱tz'in cuanqueb chirix cab ut te'raj a̱cua̱tinanquil, chan. \v 21 Quichak'oc li Jesús ut quixye reheb: —Li ani neque'abin re li ra̱tin li Dios ut neque'xba̱nu li c'a'ru naxye, a'aneb lin na' ut li cui̱tz'in, chan li Jesús reheb. \s1 Li Jesús quixk'us li ca̱k-sut-ik' \p \v 22 Sa' jun li cutan li Jesús quixye reheb lix tzolom: —K'axonko jun pac'al li palau, chan reheb. Ut qui-oc sa' jun li jucub rochbeneb lix tzolom ut co̱eb. \v 23 Nak ac yo̱queb chi xic chiru li palau, li Jesús quicuar. Sa' li ho̱nal a'an quichal jun li ca̱k-sut-ik' ut qui-oc chi nujac li ha' sa' li jucub ut yo̱queb re chi subu̱nc sa' li palau. \v 24 Eb lix tzolom co̱eb cuan cui' li Jesús ut que'rajsi. Ut que'xye re: —At tzolonel, at tzolonel, osoc' ke, chanqueb. Ut li Jesús qui-aj ru ut quixk'us li ik' ut quixk'us li palau ut ch'anamil quicana. Inc'a' chic qui-ec'an. \v 25 Ut li Jesús quixye reheb: —¿C'a'ru xec'ul? ¿Ma ma̱c'a' chic e̱pa̱ba̱l? chan. C'ajo' nak qui-oc xc'a'uxeb ut que'xsach xch'o̱l. Que'xye chi ribileb rib, —¿Chanru nak neque'abin li ik' ut li palau chiru li cui̱nk a'in? Ut, ¿chanru nak cuan xcuanquil chixk'usbaleb? chanqueb. \s1 Li Jesús quirisi li ma̱us aj musik'ej riq'uin jun li cui̱nk cuan sa' li tenamit Gadara \p \v 26 Li Jesús ut eb lix tzolom que'cuulac sa' li na'ajej Gadara li cuan jun pac'al li palau Galilea. \v 27 Toje' ajcui' te'cuulak li Jesús nak quichal jun li cui̱nk li cuan sa' li tenamit a'an chi c'uluc re. Li cui̱nk a'an ac junxil cuan ma̱us aj musik'ej riq'uin. Inc'a' chic nacuan sa' rochoch chi moco naxq'ue chic rak'. Junes sa' li na'ajej li neque'muke' cui' li camenak nacuan. \v 28 Nak quiril li Jesús li cui̱nk quixcuik'ib rib chiru. Quixjap re chixyebal: —¿C'a'ru ta̱cuaj cuiq'uin, at Jesús? La̱at li Ralal li nimajcual Dios. Nintz'a̱ma cha̱cuu nak mina̱ch'i'ch'i'i, chan re. \v 29 Quixye chi jo'can xban nak li Jesús ac yo̱ chixyebal re li ma̱us aj musik'ej nak ta̱e̱lk riq'uin li cui̱nk. Nabal sut narahobtesi̱c li cui̱nk xban li ma̱us aj musik'ej. Neque'xbac' riq'uin ch'i̱ch' ut riq'uin cadena. Abanan naxt'upi li cadena ut nac'ame' xban li ma̱us aj musik'ej sa' eb li na'ajej bar ma̱c'a' cuan. \v 30 Li Jesús quixye re: —¿Ani a̱c'aba'? chan re. —Cuakib mil inc'aba' xban nak nabalo, chan nak quichak'oc. \v 31 Ut eb li ma̱us aj musik'ej que'xtz'a̱ma chiru li Jesús nak inc'a' tixtaklaheb sa' xbalba. \v 32 Aran cuanqueb jun tu̱b li a̱k yo̱queb chi ichajibc chiru li tzu̱l. Eb li ma̱us aj musik'ej que'xtz'a̱ma chiru li Jesús nak tixtaklaheb chi oc riq'uineb li a̱k. Ut li Jesús quixcanabeb chi oc riq'uineb. \v 33 Que'el li ma̱us aj musik'ej riq'uin li cui̱nk ut que'oc riq'uineb li a̱k. Eb li a̱k que'oc chi a̱linac. Sa' xbe̱n li u̱l que'el chak ut toj sa' li palau coxe'nak ut aran que'cam. \v 34 Ut eb li yo̱queb chi iloc reheb li a̱k que'co̱eb sa' a̱nil ut coxe'xye resil sa' li tenamit li c'a'ru quic'ulman jo' ajcui' sa' li c'aleba̱l. \v 35 Ut nabaleb li tenamit que'co̱eb chirilbal li c'a'ru quic'ulman. Que'cuulac cuan cui' li Jesús ut que'ril li cui̱nk li qui-isi̱c nabal chi ma̱us aj musik'ej riq'uin. Chunchu chiru li Jesús. Tikto chic ut tuktu chic xjolom. Riq'uin rilbal a'an que'sach xch'o̱leb li tenamit. \v 36 Ut eb li que'iloc re li c'a'ru quic'ulman, que'xserak'i reheb li tenamit chanru nak quiq'uira li cui̱nk li quicuan ma̱us aj musik'ej riq'uin. \v 37 C'ajo' nak que'xucuac chixjunileb li tenamit li cuanqueb sa' eb li na'ajej li cuanqueb sa' xcue̱nt Gadara. Ut que'xtz'a̱ma chiru li Jesús nak ta̱e̱lk sa' lix na'ajeb. Jo'can nak li Jesús qui-oc cui'chic sa' li jucub ut qui-el sa' li na'ajej a'an. \v 38 Ut li cui̱nk li qui-isi̱c ma̱us aj musik'ej riq'uin quixye re li Jesús: —Xicakin cha̱cuix, chan re. Abanan li Jesús quixye re: —Inc'a'. Cana̱kat. \v 39 Ayu sa' la̱ cuochoch ut ta̱serak'i reheb chixjunileb chanru nak li Dios xruxta̱na a̱cuu, chan li Jesús. Jo'can nak co̱ li cui̱nk ut quixserak'i reheb chixjunileb li cuanqueb sa' li tenamit chanru nak li Jesús quiruxta̱na ru. \s1 Li Jesús quixq'uirtesi lix rabin laj Jairo jo' ajcui' li ixk li quich'e'oc re li rak' \p \v 40 Nak li Jesús quinume' cui'chic jun pac'al li palau, li q'uila tenamit yo̱queb chiroybeninquil chi saheb sa' xch'o̱l. \v 41 Ut sa' li ho̱nal a'an quicuulac jun li cui̱nk aran aj Jairo xc'aba'. A'an li nataklan sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío. Nak quiril li Jesús, quixcuik'ib rib chiru ut quixtz'a̱ma chiru nak ta̱xic sa' rochoch xban nak ca̱mc re lix rabin. \v 42 Jun ajcui' lix rabin chiru. Cablaju chihab na cuan re. Ut eb li cristian yo̱queb chixlatz'anquil li Jesús nak yo̱ chi xic. \v 43 Sa' xya̱nkeb cuan jun li ixk cablaju chihab xticlajic xyajel. Junelic yo̱ lix yajel li ixk a'an ut inc'a' chic natz'ap lix quiq'uel. Quixq'ue rib chi banec' riq'uin nabaleb aj banonel ut nabal li tumin quixsach. Abanan ma̱ jun quiru chi banoc re. \v 44 Li ixk a'an quijiloc riq'uin li Jesús ut quixch'e' li rak'. Ut sa' ajcui' li ho̱nal a'an quiq'uira li ixk. \v 45 Ut li Jesús quixye: —¿Ani xch'e'oc cue?— Ut chixjunileb que'chak'oc ut que'xye: —La̱o inc'a' yo̱co cha̱ch'e'bal.— Tojo'nak laj Pedro jo'queb ajcui' li cuanqueb rochben que'xye re: —At tzolonel, la̱at nacacuil chanru nak yo̱queb cha̱latz'anquil li tenamit. ¿C'a'ut nak nacapatz' ani xch'e'oc a̱cue? chanqueb re. \v 46 Ut li Jesús quixye cui'chic reheb: —La̱in ninnau nak cuan ani xch'e'oc cue xban nak xcuec'a nak cuan ani xq'uira riq'uin incuanquil, chan. \v 47 Li ixk quixq'ue retal nak li Jesús naxnau nak xch'e' li rak'. Nasicsot xban xxiu li ixk. Sa' xch'o̱l a'an nak ta̱ch'ila̱k xban li Jesús. Quixcuik'ib rib chiru li Jesús ut quixye re chiruheb chixjunileb li cristian c'a'ut nak quixch'e' li rak'. Ut quixye ajcui' re nak sa' ajcui' li ho̱nal a'an xq'uira. \v 48 Li Jesús quixye re: —Kana', xban nak xapa̱b nak cuan incuanquil cha̱q'uirtesinquil, jo'can nak xatq'uira. Ayu chi sa sa' a̱ch'o̱l, chan. \v 49 Toj yo̱ ajcui' chi a̱tinac li Jesús nak quichal jun li cui̱nk sa' rochoch laj Jairo li nataklan sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío ut quixye re laj Jairo: —Xcam la̱ rabin. Ma̱ch'i'ch'i'i chic laj tzolonel, chan re. \v 50 Nak quirabi li Jesús li c'a'ru quixye li cui̱nk, quixye re laj Jairo: —Matc'oxlac. Ca'aj cui' ta̱pa̱b ut la̱ rabin ta̱colek', chan. \v 51 Nak quicuulac li Jesús, ma̱ ani quixcanab chi oc sa' li cab. Ca'aj cui' laj Pedro, laj Jacobo ut laj Juan rochbeneb lix na' xyucua' li xka'al. \v 52 Chixjunileb li cuanqueb aran japjo̱queb re chi ya̱bac xban nak ac xcam. Ut li Jesús quixye reheb: —Mexya̱bac. Li xka'al a'in moco camenak ta. Cua̱rc yo̱, chan. \v 53 Chixjunileb li cuanqueb aran que'xse'e li Jesús xban nak que'xnau nak li xka'al camenak chic. \v 54 Abanan li Jesús quixchap chi ruk' li xka'al, ut quixye re: —At ch'ina xka'al, cuaclin, chan. \v 55 Sa' li ho̱nal a'an quicuacli cui'chic chi yo'yo li xka'al. Ut li Jesús quixye reheb nak te'xq'ue chi cua'ac. \v 56 Ut eb lix na' xyucua' sachso̱queb xch'o̱l riq'uin li quic'ulman. Abanan li Jesús quixye reheb nak ma̱ ani aj e te'xserak'i li c'a'ru quic'ulman. \c 9 \s1 Li Jesús quixtaklaheb lix tzolom cablaju chixch'olobanquil resil li colba-ib \p \v 1 Li Jesús quixch'utubeb lix tzolom cablaju ut quixq'ueheb xcuanquil chirisinquileb li ma̱us aj musik'ej ut quixq'ueheb ajcui' xcuanquil chixq'uirtesinquileb li yaj. \v 2 Quixtaklaheb chixch'olobanquil resil lix nimajcual cuanquilal li Dios ut chixq'uirtesinquileb li yaj. \v 3 Quixye reheb: —Ma̱c'a' te̱c'am e̱re nak texxic. Inc'a' te̱c'am e̱xuk', chi moco e̱bo̱ls, chi moco e̱tzacae̱mk chi moco e̱tumin. Ca'aj cui' le̱ rak' li cuan che̱rix te̱c'am. \v 4 Nak texc'ulek' sa' junak cab, aran texcana̱k. Toj ta̱cuulak xk'ehil nak texxic, tex-e̱lk sa' li na'ajej a'an. \v 5 Cui texcuulak sa' junak na'ajej bar cui' inc'a' texc'ulek', tex-e̱lk riq'uineb ut te̱chik' li poks che̱rok jo' retalil li raylal te'xc'ul xban nak inc'a' que'raj rabinquil li ra̱tin li Dios, chan li Jesús. \v 6 Co̱eb ut lix tzolom li Jesús sa' eb li junju̱nk chi na'ajej ut yo̱queb chixch'olobanquil resil li colba-ib. Ut yo̱queb ajcui' chixq'uirtesinquileb li yaj. \s1 Qui-oc xc'a'ux laj Herodes xban li Jesús \p \v 7 Laj Herodes li nataklan aran Galilea quirabi resil chixjunil li yo̱ chixba̱nunquil li Jesús ut qui-oc xc'a'ux xban nak cuan yo̱queb chi yehoc re nak a'an laj Juan li xcuacli cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak. \v 8 Ut cuan ajcui' li yo̱queb chi yehoc re nak a'an li profeta Elías li xchal cui'chic. Ut cuan cui'chic li yo̱queb chi yehoc re nak ma̱re a'an jun xcomoneb li profeta li que'cuan junxil li xcuacli cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak. \v 9 Laj Herodes quixye sa' xch'o̱l: —A'an ma̱cua' laj Juan xban nak la̱in quintaklan re xch'otbal xcux. ¿Ani anchal a'an li yo̱quin chirabinquil resil? chan. Jo'can nak ta̱raj rilbal ru. \s1 Li Jesús quixq'ueheb chi cua'ac li o̱b mil chi cui̱nk \p \v 10 Nak que'suk'i chak lix tzolom chixba̱nunquil li c'anjel que'takla̱c cui', que'xserak'i re li Jesús li c'a'ru quilaje'xba̱nu chak. Li Jesús quixc'ameb xjuneseb sa' jun na'ajej bar ma̱c'a' cuan, li cuan xcue̱nt li tenamit Betsaida. \v 11 Abanan li q'uila tenamit que'xq'ue retal nak li Jesús yo̱queb chi xic sa' li na'ajej a'an, ut que'co̱eb chirix. Li Jesús quixc'uleb ut qui-oc chixch'olobanquil xya̱lal chiruheb chirix lix nimajcual cuanquilal li Dios. Ut quixq'uirtesiheb ajcui' li yaj. \v 12 Nak ac yo̱ chi ecuu̱c, lix tzolom cablaju que'co̱eb bar cuan cui' li Jesús ut que'xye re: —Chak'rabiheb li tenamit re nak te'xic xsic'bal lix na'ajeb bar te'hila̱nk cui' ut te'xsic' ajcui' lix tzacae̱mk sa' eb li c'aleba̱l ut sa' eb li na'ajej li cuanqueb chi nach', chanqueb re. \v 13 Li Jesús quixye reheb: —Q'uehomak xcuaheb la̱ex. Ut eb a'an que'xye: —Ma̱c'a' tzacae̱mk kiq'uin la̱o. O̱b ajcui' li caxlan cua ut cuib ajcui' li car cuan. ¿Malaj ut yo̱cat chixc'oxlanquil nak la̱o toxic chixlok'bal xtzacae̱mkeb li q'uila tenamit a'in? chanqueb lix tzolom. \v 14 Chixjunileb li cuanqueb aran cuanqueb tana o̱b mil chi cui̱nk. Li Jesús quixye reheb lix tzolom nak te'xchunub ribeb chi ch'u̱tal, chi laje̱tk roxc'a̱l. (50) \v 15 Eb lix tzolom li Jesús que'xba̱nu jo' quiyehe' reheb. Ut li cristian que'chunla chi ch'u̱tal. \v 16 Li Jesús quixchap li o̱b chi caxlan cua ut li cuib chi car. Qui-iloc sa' choxa. Quixbantioxi chiru li Dios. Quixjachi ut quixq'ue reheb lix tzolom re nak te'xjeq'ui reheb li q'uila tenamit. \v 17 Que'cua'ac chixjunileb toj retal que'c'ojla xch'o̱l. Ut cablaju chacach chic li rela' quicana. \s1 Laj Pedro quixye nak li Jesús, a'an li Cristo laj Colonel li yechi'inbil \p \v 18 Sa' jun li cutan li Jesús yo̱ chi tijoc xjunes nak que'cuulac lix tzolom riq'uin. Li Jesús quixpatz' reheb lix tzolom ut quixye: —¿Anihin la̱in nak neque'xye li tenamit? chan. \v 19 Eb a'an que'xye re: —Cuan neque'yehoc re nak la̱at laj Juan laj Cubsihom Ha'. Ut cuan ajcui' neque'yehoc re nak la̱at li profeta Elías. Ut cuan cui'chic neque'yehoc re nak la̱at jun reheb li profeta li que'cuan najter li xcuacli cui'chic chi yo'yo, chanqueb. \v 20 —Ut la̱ex, ¿anihin la̱in nak nequec'oxla? chan li Jesús reheb. Quichak'oc laj Pedro ut quixye re: —La̱at li Cristo, laj Colonel li yechi'inbil xban li Dios, chan. \v 21 Ut li Jesús quixtz'a̱ma chiruheb lix tzolom ut quixye reheb: —Ma̱ ani aj e te̱ye nak la̱in li Cristo, chan reheb. \s1 Li Jesús quixye resil li raylal li tixc'ul \p \v 22 Ut quixye ajcui' reheb: —La̱in li C'ajolbej. Tento nak tinc'ul nabal li raylal. Tintz'ekta̱na̱k xbaneb li xakabanbileb chi c'anjelac sa' li templo, jo' ajcui' xbaneb li xbe̱nil aj tij, ut xbaneb laj tz'i̱b. Tincamsi̱k, abanan tincuacli̱k cui'chic chi yo'yo sa' rox li cutan, chan li Jesús. \v 23 Li Jesús quixye reheb chixjunileb li cuanqueb aran: —Li ani ta̱raj inpa̱banquil tento nak tixtz'ekta̱na li c'a'ru naxrahi ru lix ch'o̱l. Tixcuy xnumsinquil li raylal li tixc'ul, usta ta̱camsi̱k sa' inc'aba'. Ut chinixta̱kehak. \v 24 Li ani ta̱tz'ekta̱na̱nk cue re xcolbal rix lix yu'am arin sa' ruchich'och', tixtz'ek li junelic yu'am. A'ut li ani naxsach lix yu'am arin sa' ruchich'och' sa' inc'aba' la̱in, a'an ta̱re̱chani li junelic yu'am. \v 25 ¿C'a'ru tixra junak li cui̱nk cui ta̱re̱chani chixjunil xbiomal li ruchich'och' ut tixtz'ekta̱na li junelic yu'am? \v 26 Li ani ta̱xuta̱na̱k inban malaj ut xban li cua̱tin, la̱in li Alalbej tinxuta̱na̱k ajcui' xbaneb nak tincha̱lk chak riq'uin inlok'al ut riq'uin xlok'al lin Yucua' cuochbeneb li santil ángel, chan li Jesús. \v 27 Ut quixye ajcui': —Relic chi ya̱l tinye e̱re nak cuanqueb arin sa' e̱ya̱nk li inc'a' te'ca̱mk toj te'ril lix nimajcual cuanquilal li Dios, chan li Jesús. \s1 Laj Pedro, laj Jacobo ut laj Juan que'ril nak quijala li riloba̱l li Jesús \p \v 28 Cuakxakib cutan na chic xyebal eb a a̱tin a'in nak li Jesús co̱ chi tijoc sa' xbe̱n jun li tzu̱l rochbeneb laj Pedro, laj Jacobo ut laj Juan. \v 29 Nak yo̱ chi tijoc li Jesús, quijalano' li riloba̱l chiruheb. Ut li rak' sak sak ut nalemtz'un. \v 30 Ut que'ril nak cuibeb li cui̱nk yo̱queb chi a̱tinac riq'uin li Jesús. A'aneb laj Moisés ut laj Elías. \v 31 Neque'lemtz'un ut c'ajo' lix lok'aleb nak yo̱queb chi a̱tinac chirix lix camic li Jesús li tenebanbil sa' xbe̱n aran Jerusalén. \v 32 Usta yo̱queb xcuara laj Pedro ut li cuanqueb rochben, abanan inc'a' que'cuar. Yo̱queb ban chirilbal lix lok'al li Jesús jo' ajcui' li cuib chi cui̱nk li cuanqueb rochben. \v 33 Nak ac oqueb re xcanabanquil li Jesús li cuib chi cui̱nk, laj Pedro quixye re li Jesús: —Ka̱cua', c'ajo' xchak'al ru nak cuanco arin. Xkayi̱b ta oxibak muheba̱l arin. Jun a̱cue, jun re laj Moisés ut jun re laj Elías, chan. Quixye chi jo'can xban nak inc'a' quixtau ru li xya̱lal li quiril. \v 34 Nak toj yo̱ chi a̱tinac laj Pedro, quichal jun li chok sa' xbe̱neb. C'ajo' nak que'xucuac nak que'mukun sa' li chok. \v 35 Que'rabi nak li Dios quia̱tinac sa' li chok ut quixye: —A'in li cualal li sic'bil ru inban. Cherabi li c'a'ru tixye, chan. \v 36 Nak quicana li a̱tinac, xjunes chic li Jesús quicana. Ut eb a'an ma̱c'a' chic que'xye. Ut chiruheb li cutan a'an ma̱ ani aj e que'xye li c'a'ru que'ril. \s1 Li Jesús quirisi li ma̱us aj musik'ej riq'uin jun li al \p \v 37 Jo' cuulajak chic nak quicube sa' li tzu̱l, nabaleb li q'uila tenamit que'cuulac chi c'uluc re li Jesús. \v 38 Jun li cui̱nk quia̱tinac chak sa' xya̱nkeb li tenamit ut quixye chi cau xya̱b xcux: —At tzolonel, nintz'a̱ma cha̱cuu nak ta̱cuil li cualal xban nak ca'aj cui' a'an chicuu. \v 39 Cuan ma̱us aj musik'ej riq'uin. Nak naniman xyajel naxjap re ut nach'ikch'iki̱c chi cau xban li ma̱us aj musik'ej ut na-el xcuokx sa' re. Ut inc'a' naraj xcanabanquil li cualal. \v 40 Xintz'a̱ma chiruheb la̱ tzolom nak te'risi li ma̱us aj musik'ej, abanan inc'a' xe'ru chirisinquil, chan li cui̱nk. \v 41 Quichak'oc li Jesús ut quixye reheb: —La̱ex tenamit li cuanquex anakcuan, chi ti̱c inc'a' nequexpa̱ban ut inc'a' us e̱na'leb. ¿Jo' najtil chic tincua̱nk e̱riq'uin re nak texpa̱ba̱nk? ¿Jo' najtil chic texincuy nak nequec'oxla? C'am chak li al arin cuiq'uin, chan li Jesús. \v 42 Nak yo̱ chi xic li al riq'uin li Jesús, li ma̱us aj musik'ej quixcut li al sa' ch'och' ut quixch'ikle chi cau. Abanan li Jesús quixk'us li ma̱us aj musik'ej. Quixq'uirtesi li al ut quixk'axtesi re lix yucua'. \v 43 Ut chixjunileb li cuanqueb aran sachso̱queb xch'o̱l chirilbal nak k'axal nim xcuanquil li Dios. Nak toj sachso̱queb xch'o̱l li tenamit chi c'oxlac chirix li quic'ulman, li Jesús quixye reheb lix tzolom: \v 44 —Cherabihak chi us li tinye e̱re. Tento nak la̱in li C'ajolbej tink'axtesi̱k sa' ruk'eb li cui̱nk li xic' neque'iloc cue, chan li Jesús. \v 45 Abanan eb lix tzolom inc'a' que'xtau ru li c'a'ru quixye, xban nak toj ma̱ji' nacuulac xk'ehil nak te'xtau ru. Ut que'xuta̱nac chixpatz'bal re c'a'ru xya̱lal li quixye li Jesús reheb. \s1 Lix tzolom li Jesús que'xpatz' ani li nimak xcuanquil sa' xya̱nkeb \p \v 46 Eb lix tzolom li Jesús que'oc chixcuech'inquil ribeb. Ut yo̱queb chixpatz'bal ani reheb li nimak xcuanquil. \v 47 Nak li Jesús quixq'ue retal li c'a'ru yo̱queb chixc'oxlanquil, quixc'am jun li ch'ina al ut quixxakab chiru. \v 48 Ut quixye reheb: —Li ani ta̱c'uluk re junak ch'ina al jo' a'in sa' inc'aba' la̱in, tinixc'ul ajcui' la̱in; ut li ani ta̱c'uluk cue la̱in, tixc'ul ajcui' li ani xtaklan chak cue. Jo'can nak li ani cubenak xcuanquil sa' e̱ya̱nk anakcuan, a'anak chic li nimak xcuanquil. \v 49 Laj Juan quixye re li Jesús: —At Ka̱cua', xkil jun li cui̱nk yo̱ chi isi̱nc ma̱us aj musik'ej sa' a̱c'aba'. Ut la̱o xkaye re nak inc'a' tixba̱nu a'an xban nak moco kacomon ta, chan. \v 50 Ut li Jesús quichak'oc ut quixye re: —Me̱k'us li cui̱nk a'an xban nak li ani inc'a' xic' na-iloc ke, a'an na-oquen chikix, chan. \s1 Li Jesús quixk'useb laj Jacobo ut laj Juan \p \v 51 Nak ac cuulac re xk'ehil nak li Jesús ta̱c'amek' cui'chic xban li Dios sa' choxa, quixcacuubresi xch'o̱l chi xic Jerusalén. \v 52 Li Jesús quixtakla xtakl sa' jun tenamit cuan sa' xcue̱nt Samaria, re nak te'xcauresi xna'aj re ta̱hila̱nk cui'. \v 53 Abanan li cuanqueb sa' li tenamit a'an inc'a' que'raj xc'ulbal li Jesús xban nak que'xq'ue retal nak yo̱ chi xic Jerusalén. \v 54 Nak laj Jacobo ut laj Juan que'xq'ue retal nak inc'a' quic'ule' li Jesús sa' li tenamit a'an, que'xye re: —¿Ma ta̱cuaj nak takatz'a̱ma nak ta̱cubek chak xam sa' choxa re nak ta̱c'atek' li tenamit a'an jo' quixba̱nu laj Elías? chanqueb. \v 55 Quixsuk'isi rib li Jesús ut quixk'useb. Quixye reheb: —¿C'a'ru musik'ejil cuan e̱riq'uin la̱ex nak inc'a' nequetau ru? \v 56 La̱in li C'ajolbej inc'a' xinchal chixsachbal ruheb li cristian. Xinchal ban chixcolbaleb, chan li Jesús. Ut chirix a'an, que'co̱eb sa' jalan chic na'ajej. \s1 Eb li cui̱nk que'xye nak te'raj xta̱kenquil li Jesús abanan yal xcab rix xch'o̱l nak que'xye \p \v 57 Nak yo̱queb chi xic li Jesús, jun li cui̱nk quicuulac riq'uin ut quixye re: —At tzolonel, tincuaj a̱ta̱kenquil yalak bar tatxic, chan re. \v 58 Li Jesús quichak'oc ut quixye re: —C'oxla chi us ma ta̱cuy inta̱kenquil. Li yac cuanqueb xjul sa' pec, ut li xul li neque'rupupic chiru choxa cuanqueb xsoc. Abanan la̱in li C'ajolbej ma̱c'a' inna'aj bar ta̱ru̱k tinhila̱nk cui'.— \v 59 Li Jesús quixye re jun chic: —China̱ta̱ke, chan. Quichak'oc li cui̱nk ut quixye: —Ka̱cua', china̱cuy. Inmukak cuan lin yucua' tojo'nak tinxic cha̱cuix, chan. \v 60 Li Jesús quixye re: —Canabeb li toj camenakeb sa' li ma̱c xmukakeb cuan lix camenak. Ut la̱at, ayu. Ye chak resil lix nimajcual cuanquilal li Dios, chan. \v 61 Ut jun chic li cui̱nk quixye: —At Ka̱cua', tatinta̱ke. Abanan inchak'rabihakeb cuan chak li cuanqueb sa' cuochoch, chan re. \v 62 Ut li Jesús quixye re: —Li ani naxtiquib c'anjelac chiru li Dios ut cui toj yo̱ chixc'oxlanquil li c'a'ru re, li jun a'an inc'a' us chok' aj c'anjel sa' lix nimajcual cuanquilal li Dios, chan li Jesús. \c 10 \s1 Li Jesús quixtaklaheb li laje̱b xca̱c'a̱l (70) chi cui̱nk chixch'olobanquil li xya̱lal \p \v 1 Ut chirix chic a c'a'ak re ru a'in, li Ka̱cua' quixsiq'ueb ru laje̱b xca̱c'a̱leb (70) chic chi cui̱nk ut quixtaklaheb chi ca'cabil sa' eb li junju̱nk chi tenamit ut sa' eb li na'ajej li bar talaje'numek' cui'. \v 2 Ut quixye reheb, —Relic chi ya̱l nabaleb li inc'a' neque'xnau xya̱lal. Abanan moco q'uiheb ta li te'xye li xya̱lal reheb. Chanchaneb li ru li acui̱mk li ma̱c'a' aj sic'ol re. Jo'can ut tinye e̱re nak te̱tz'a̱ma chiru li Ka̱cua' re nak a'an tixtaklaheb laj c'anjel chixch'olobanquil li xya̱lal chiruheb. \v 3 Ayukex bi' ut chenauhak nak la̱in yo̱quin chi takla̱nc e̱re sa' xya̱nkeb li xic' neque'iloc e̱re. Chanchanakex li coc' carner sa' xya̱nkeb laj xoj. \v 4 Inc'a' te̱c'am xna'aj li c'a'ak re ru ta̱c'anjelak e̱re sa' be, chi moco e̱tumin, chi moco xjalbal e̱xa̱b. Ut ma̱ ani aj iq'uin texxakli̱k chi serak'ic sa' be. \v 5 Nak texcuulak sa' junak cab, te̱q'ue xsahileb xch'o̱l ut te̱ye, “A' taxak li tuktu̱quil usilal chi cua̱nk sa' li cab a'in,” cha'kex. \v 6 Cui cha̱bileb li cuanqueb sa' li cab a'an, ta̱cua̱nk li tuktu̱quil usilal riq'uineb jo' xeye la̱ex. Cui ut inc'a' cha̱bileb, inc'a' ajcui' ta̱cua̱nk li tuktu̱quil usilal riq'uineb. Ca'aj cui' e̱riq'uin ban la̱ex ta̱cana̱k. \v 7 Nak tex-oc sa' junak cab, aran texcana̱k. Inc'a' yo̱kex chixbeninquil e̱rib. Ut chetzacahak li c'a'ru ta̱q'uehek' e̱re xban nak laj c'anjel tento tixc'ul lix tojbal. \v 8 Nak texc'ulek' sa' junak tenamit, chec'ulak ut chetzaca li c'a'ru ta̱q'uehek' e̱re. \v 9 Te̱q'uirtesiheb li yaj li cuanqueb sa' li tenamit a'an ut te̱ye ajcui' reheb nak yo̱ chak chi nach'oc lix nimajcual cuanquilal li Dios. \v 10 Abanan cui texcuulak sa' junak tenamit ut inc'a' texc'ulek' sa' xya̱lal, tex-e̱lk sa' be ut tex-oc xyebal, \v 11 “Lix poksil le̱ tenamit li xletz chi kok takachik'chik'i chok' retalil nak ta̱cha̱lk raylal sa' e̱be̱n. Julticak e̱re nak lix nimajcual cuanquilal li Dios xc'ulun e̱riq'uin, abanan inc'a' xec'ul”, cha'kex reheb. \v 12 Relic chi ya̱l tinye e̱re nak toj cubenak ca'ch'in lix tojbal xma̱queb li tenamit Sodoma chiru lix tojbal xma̱queb li tenamit a'in sa' xk'ehil li rakba a̱tin. \s1 Ra te'xc'ul li tenamit cui inc'a' te'xxo̱to xma̱c \p \v 13 Raylal cha̱lel sa' e̱be̱n la̱ex li cuanquex sa' li tenamit Corazín. Raylal cha̱lel sa' e̱be̱n la̱ex li cuanquex sa' li tenamit Betsaida. Cui ta quinba̱nu aran Tiro li milagro a'in li xinba̱nu che̱ru ut cui ta quinba̱nu aran Sidón, ac najter raj que'xq'ue li k'es ru t'icr chirixeb ut que'xchunub raj rib sa' cha ut que'yot'e' raj xch'o̱leb ut que'xjal raj xc'a'uxeb. \v 14 Jo'can ut tinye e̱re nak sa' xk'ehil li rakba a̱tin, k'axal cui'chic li raylal li te̱c'ul la̱ex chiru li raylal li te'xc'ul eb laj Tiro ut eb laj Sidón. \v 15 Ut la̱ex li cuanquex sa' li tenamit Capernaum, c'ajo' nak nequenimobresi e̱rib. ¿Ma nequec'oxla nak ta̱taksi̱k e̱cuanquil toj sa' choxa? Ta̱cubsi̱k ban e̱cuanquil nak textakla̱k sa' xna'ajeb li camenak. \v 16 Li ani ta̱abi̱nk re le̱ ra̱tin la̱ex, ta̱rabi ajcui' li cua̱tin la̱in. Ut li ani ta̱tz'ekta̱na̱nk e̱re la̱ex, tinixtz'ekta̱na ajcui' la̱in. Ut li ani natz'ekta̱nan cue la̱in, naxtz'ekta̱na ajcui' li quitaklan chak cue, chan li Jesús. \s1 Que'suk'i chak chixyebal resil li que'takla̱c cui' li laje̱b xca̱c'a̱l (70) chi cui̱nk \p \v 17 Que'suk'i chak li laje̱b xca̱c'a̱l chi cui̱nk chi saheb sa' xch'o̱l ut que'xye re li Jesús: —At Ka̱cua', sa' a̱c'aba' la̱at neque'pa̱ban chiku eb li ma̱us aj musik'ej, chanqueb. \v 18 Li Jesús quixye reheb: —La̱in quicuil laj tza chanchan rak' ca̱k nak quit'ane' chak sa' choxa. \v 19 La̱in xinq'ue e̱cuanquil. Usta te̱yek' li c'anti' ut laj xo̱c', ma̱c'a' te̱c'ul. Xinq'ue e̱cuanquil sa' xbe̱n laj tza ut ma̱c'a' ta̱ru̱k tixba̱nu e̱re. \v 20 Misaho' sa' e̱ch'o̱l xban nak cuan e̱cuanquil sa' xbe̱neb li ma̱us aj musik'ej. Chisahok' ban e̱ch'o̱l xban nak tz'i̱banbilak le̱ c'aba' sa' choxa, chan. \v 21 Sa' li ho̱nal a'an li Jesús quirec'a xsahil xch'o̱l xban li Santil Musik'ej. Quitijoc ut quixye: —At inYucua', la̱at laj e̱chal re li choxa jo' ajcui' li ruchich'och'. Ninbantioxi cha̱cuu xban nak xamuk li xya̱lal chiruheb li tzolbileb ut li cuanqueb xna'leb. Ut xac'ut li xya̱lal chiruheb li cubenakeb xcuanquil. Chanchaneb coc'al. Xaba̱nu chi jo'can xban nak jo'can xcuulac cha̱cuu la̱at, chan li Jesús nak quitijoc. \v 22 Ut quixye reheb li cuanqueb aran: —Chixjunil li c'a'ak re ru xk'axtesi sa' cuuk' lin Yucua'. Ma̱ ani nana'oc cuu la̱in li C'ajolbej, ca'aj cui' li Acuabej Dios. Ma̱ ani nana'oc ru li Acuabej Dios, ca'aj cui' la̱in li C'ajolbej. Ut ta̱na'ek' ajcui' ru xbaneb li ani tinc'ut cui' li xya̱lal, chan li Jesús. \v 23 Quixsuk'isi rib riq'uineb lix tzolom ut quixye reheb xjuneseb: —Us xak e̱re la̱ex xban nak riq'uin xnak' e̱ru yo̱quex chirilbal li c'a'ru yo̱ chi c'ulma̱nc. \v 24 La̱in tinye e̱re nak nabaleb li profeta ut nabaleb li rey que'raj raj rilbal li c'a'ru yo̱quex chirilbal la̱ex, abanan inc'a' que'ru rilbal. Ut que'raj raj rabinquil li c'a'ru yo̱quex chirabinquil la̱ex, abanan inc'a' que'ru rabinquil, chan li Jesús reheb. \s1 Takara li kas ki̱tz'in usta xic' nocoe'ril \p \v 25 Jun aj tzolol chak'rab quixye re li Jesús yal re xyalbal rix: —At tzolonel: ¿C'a'ru us tinba̱nu re nak tincue̱chani li junelic yu'am? chan. \v 26 Quichak'oc li Jesús ut quixye re: —La̱at nacacuil sa' li Santil Hu. ¿C'a'ru naxye sa' li chak'rab?— \v 27 Ut a'an quichak'oc ut quixye: —Chara li Ka̱cua' la̱ Dios chi anchal a̱ch'o̱l, chi anchal a̱cua̱m, chi anchal a̱metz'e̱u ut chi anchal a̱c'a'ux. Ut chara la̱ cuas a̱cui̱tz'in jo' nak nacara a̱cuib la̱at, chan. \v 28 Ut li Jesús quixye re: —Ya̱l li xaye. Ba̱nu a'in ut ta̱cua̱nk a̱yu'am chi junelic, chan. \v 29 A'an quiraj raj xti̱cobresinquil xch'o̱l xjunes rib. Quixye re li Jesús: —¿Ani tz'akal li cuas cui̱tz'in? chan. \v 30 Li Jesús quichak'oc ut quixye re: —Cuan jun li cui̱nk aj judío qui-el Jerusalén ut yo̱ chi xic Jericó. Quic'ule' xbaneb laj e̱lk'. Que'xmak' chiru chixjunil li c'a'ru cuan re. Que'xtacuasi chi us ut co̱eb. Ca̱mc re li cui̱nk que'xcanab. \v 31 Ut sa' li be a'an quinume' jun laj tij. Quiril li cui̱nk t'ant'o aran, aban ti̱c quinume'. \v 32 Ut jo'can ajcui' quixba̱nu jun laj levita xcomoneb li neque'tenk'an reheb laj tij. Quinume' chixc'atk li cui̱nk li t'ant'o aran, abanan quinume' chi ti̱c. \v 33 Ut quinume' ajcui' jun chic li cui̱nk sa' li be a'an, Samaria xtenamit. Eb laj Samaria xic' neque'ril rib riq'uineb laj judío. Abanan nak yo̱ chi numec' quiril li cui̱nk t'ant'o aran ut quiril xtok'oba̱l ru. \v 34 Quicuulac riq'uin. Quixban lix yoc'olal riq'uin vino ut aceite. Quixbati ru lix toch'olal. Quixq'ue chirix lix cacua̱y ut quixc'am sa' jun li cab ut aran quixq'ue chi hila̱nc ut a'an qui-iloc re. \v 35 Jo' cuulajak chic nak ac xic re li cui̱nk aj Samaria, quixq'ue cuib li tumin plata re laj e̱chal cab ut quixye re: —Chacuil chi us li cui̱nk a'in. Ut chixjunil li jo' q'uial chic ta̱sach, la̱in tintoj a̱cue sa' insuk'ijic, chan. \v 36 ¿C'a'ru nacac'oxla la̱at? ¿Bar cuan reheb li oxib li que'nume' li tz'akal ras ri̱tz'in li quit'ane' sa' ruk'eb laj e̱lk'? chan. \v 37 Laj tzolol chak'rab quichak'oc ut quixye: —A' li qui-uxta̱nan ru, chan. Ut li Jesús quixye re: —Ayu ut jo'can ajcui' chaba̱nu la̱at, chan. \s1 Li Jesús quixye nak us quixba̱nu lix María xban nak quirabi li ra̱tin \p \v 38 Ut nak yo̱queb chi xic li Jesús, que'cuulac sa' jun ch'ina tenamit. Aran quihilan li Jesús sa' rochoch jun li ixk xMarta xc'aba'. \v 39 Lix Marta cuan jun li ri̱tz'in xMaría xc'aba'. Lix María quixchunub rib chiru li Jesús chirabinquil li c'a'ru yo̱ chixyebal. \v 40 Abanan lix Marta ca'aj cui' lix q'uila c'anjel yo̱ xc'a'ux chirix. Quichal riq'uin li Jesús ut quixye re: —Ka̱cua', ¿ma inc'a' ch'a'aj nacacuec'a nak li cui̱tz'in niquinixcanab chi c'anjelac injunes? Ye re nak tinixtenk'a, chan. \v 41 Li Jesús quichak'oc ut quixye re: —Marta, la̱at naxic a̱c'a'ux chirix la̱ q'uila c'anjel xban nak ca'aj cui' a'an nacac'oxla. \v 42 Abanan jun ajcui' li c'a'ru tento xba̱nunquil ut lix María xsic' ru a'an. Li k'axal us xba̱nunquil, a'an rabinquil li c'a'ru ninye. Ut ma̱ ani ta̱ramok re chiru xba̱nunquil, chan li Jesús. \c 11 \s1 Li Jesús quixc'ut li tijoc chiruheb lix tzolom \p \v 1 Sa' jun li cutan yo̱ chi tijoc li Jesús. Ut nak quirake' chi tijoc, jun reheb lix tzolom quixye re: —Ka̱cua', c'ut chiku li tijoc jo' nak laj Juan quixc'ut li tijoc chiruheb lix tzolom, chan. \v 2 Ut li Ka̱cua' quixye reheb: —Nak textijok, te̱ye chi jo'ca'in: \q1 Ka̱cua', cuancat sa' li santil choxa, lok'oninbil taxak la̱ santil c'aba'. Chicha̱lk ta la̱ nimajcual cuanquilal. Chi-uxk ta li nacacuaj jo' sa' choxa, jo' ta ajcui' sa' ruchich'och'. \q1 \v 3 Chaq'ue taxak ke li kacua kuc'a chi cuulaj cuulaj. \q1 \v 4 Ut chacuy chasach ta li kama̱c jo' nak nakacuyeb xma̱c li neque'ma̱cob chiku. Ut moa̱q'ue chi a̱le̱c. Choa̱col ban chiru li inc'a' us. \p \v 5 Ut quixye ajcui' reheb li Jesús: —Kayehak nak la̱ex cuan ta junak le̱ rami̱g. Ut texxic raj riq'uin tuktu k'ojyi̱n ut te̱ye raj re, “At cuami̱g, ma̱re ta̱to'oni oxibak incua. \v 6 Jun li cuami̱g xchal chak chi najt ut xc'ulun cuiq'uin sa' cab. Ut ma̱c'a' cuan cue re tinq'ue re.” \v 7 Ut li jun li cuan chak sa' cab ta̱chak'ok chak ut tixye, “Mina̱ch'i'ch'i'i. Tz'aptz'o chic li cab. La̱in ut eb lin coc'al yo̱co chi hila̱nc. Inc'a' naru nincuacli chixq'uebal a̱cue li c'a'ru ta̱cuaj.” \v 8 Moco xban ta nak rami̱g nak ta̱cuacli̱k chixq'uebal re li c'a'ru ta̱raj ru. Tixq'ue ban re xban nak yo̱k chixpatz'bal ut re nak tixcanab xch'i'ch'i'inquil. \v 9 Jo'can ut nak ninye e̱re: —Nak ta̱paltok c'a'ru e̱re, chextz'a̱ma̱nk chiru li Dios ut a'an tixq'ue e̱re. Chesic'ak ut te̱tau, chebokak ut li puerta ta̱tehek' che̱ru. \v 10 Cheba̱nu a'an xban nak li ani natz'a̱man chiru li Dios naq'uehe' re. Ut li ani naxsic', naxtau. Ut li ani nabokoc, li puerta natehe' chiru. \v 11 ¿Ma cuan ta bi' junak yucua'bej sa' e̱ya̱nk tixq'ue junak pec re li ralal nak tixpatz' xcua re? Ut nak tixpatz' junak xcar re, ¿ma c'anti' ta bi' tixq'ue re? \v 12 Ut nak tixpatz' junak xmol, ¿ma aj xo̱c' ta bi' tixq'ue re? \v 13 Cui la̱ex li moco cha̱bilex ta nequenau xq'uebal li c'a'ru cha̱bil re le̱ ralal e̱c'ajol, ¿ma toja' ta chic le̱ yucua' cuan sa' choxa inc'a' tixq'ue li Santil Musik'ej re li ani tixtz'a̱ma chiru? chan li Jesús reheb. \s1 K'axal nim xcuanquil li Jesús chiru xcuanquil laj tza \p \v 14 Li Jesús quirisi jun li ma̱us aj musik'ej riq'uin jun li cui̱nk mem. Nak qui-el li ma̱us aj musik'ej riq'uin, naa̱tinac chic li cui̱nk. Ut chixjunileb li cuanqueb aran que'sach xch'o̱l xban li c'a'ru quic'ulman. \v 15 Abanan cuanqueb ajcui' li que'yehoc re: —Li cui̱nk a'in na-isin ma̱us aj musik'ej riq'uin xcuanquil laj Beelzebú lix yucua'ileb li ma̱us aj musik'ej, chanqueb. \v 16 Ut cuanqueb ajcui' li que'xtz'a̱ma chiru li Jesús nak tixba̱nu junak li milagro yal re xyalbal rix. \v 17 Li Jesús quixnau li c'a'ru yo̱queb chixc'oxlanquil ut quixye reheb: —Cui cuan jun te̱pak chi tenamit xic' te'ril rib chi ribileb rib, li jun te̱p chi tenamit a'an tixsach xcuanquil xjunes rib. Ut cui cuan ta jun cabalak xic' te'ril rib chi ribileb rib, li jun cabal a'an te'xsach xcuanquil lix jun cablaleb. \v 18 Jo'can ajcui' laj tza. Cui xic' neque'ril rib chi ribileb rib, ¿chan ta cui' ru nak xakxo̱k lix cuanquilal? La̱ex nequeye nak riq'uin xcuanquil laj tza nacuisi li ma̱us aj musik'ej. \v 19 Cui la̱in yo̱quin chirisinquil ma̱us aj musik'ej riq'uin xcuanquil laj tza, ¿ani aj cuanquil neque'isin cui' ma̱us aj musik'ej li neque'ta̱ken e̱re la̱ex? Jo'can nak a'an eb ajcui' te'yehok re nak inc'a' ya̱l li yo̱quex chixyebal. \v 20 Cui ut riq'uin xcuanquil li Dios nacuisiheb li ma̱us aj musik'ej, riq'uin a'an nac'utun nak relic chi ya̱l ac xc'ulun sa' e̱ya̱nk lix nimajcual cuanquilal li Dios. \v 21 Laj tza chanchan jun li cui̱nk cau rib ut cuan sa' ruk' lix ch'i̱ch' re xcolbal rib. Yo̱k chixc'ac'alenquil li rochoch. Ma̱c'a' tixc'ul li c'a'ru re xban nak yo̱k chixc'ac'alenquil. \v 22 Abanan cui ta̱cha̱lk junak k'axal cau rib chiru a'an, a'an chic ta̱numta̱k sa' xbe̱n ut ta̱mak'ek' chiru lix ch'i̱ch' li cau cui' xch'o̱l ut ta̱jeq'ui̱k li c'a'ru re. \v 23 Li ani inc'a' na-oquen chicuix, a'an xic' ninril. Ut ani inc'a' natenk'an cue, narisi xcuanquil li c'a'ru ninba̱nu la̱in, chan li Jesús. \s1 Laj tza ta̱suk'i̱k cui'chic riq'uin li ani inc'a' tixk'axtesi rib chi tz'akal chiru li Cristo \p \v 24 Nak ac x-el riq'uin junak cui̱nk, li ma̱us aj musik'ej naxic sa' li na'ajej bar ma̱c'a' cuan chixsic'bal bar ta̱oc chi hila̱nc. Naril nak inc'a' naxtau xna'aj. Naxye: —La̱in tinsuk'i̱k cui'chic riq'uin li cui̱nk bar xin-el cui' chak, chan. \v 25 Ut nak nacuulac riq'uin naxtau li cui̱nk chanchan jun li cab ma̱c'a' chic cuan chi sa'. Mesunbil ut ac cauresinbil roybeninquil li ani ta̱oc chi sa'. \v 26 Ut li ma̱us aj musik'ej naxsic' cuukub chic chi ma̱us aj musik'ej k'axal cui'chic numtajenak xma̱usilaleb chiru a'an. Neque'oc chi cua̱nc riq'uin li cui̱nk. Ut lix na'leb li cui̱nk a'an numtajenak chic xyibal ru chiru nak quicuan junxil. \v 27 Ut nak yo̱ chixyebal eb li a̱tin a'in li Jesús, jun li ixk quia̱tinac chak chi cau sa' xya̱nkeb li q'uila tenamit, ut quixye: —Us xak re li ixk li x-alan a̱cue ut xtu'resin a̱cue, chan. \v 28 Li Jesús quichak'oc ut quixye: —K'axal cui'chic us chok' reheb li neque'abin re li ra̱tin li Dios ut neque'xba̱nu li c'a'ru naxye. \s1 Li tenamit que'raj nak ta̱c'utbesi̱k junak milagro chiruheb \p \v 29 Nak yo̱queb chi ch'utla̱c li q'uila tenamit riq'uin, li Jesús quixye reheb: —Li cristian li cuanqueb sa' eb li cutan a'in inc'a' useb xna'leb. Te'raj ta̱c'utbesi̱k junak milagro chiruheb. Abanan ma̱ jun milagro ta̱c'utbesi̱k chiruheb. Ca'aj cui' li milagro li qui-ux re laj Jonás, li quic'utbesi̱c chiruheb junxil. \v 30 Li milagro li quixc'ul laj Jonás nak quicole', a'an retalil chiruheb li tenamit Nínive nak a'an taklanbil xban li Dios. Jo'can ajcui' la̱in li C'ajolbej. Li milagro li tinc'ul la̱in, a'an jun retalil chiruheb li tenamit sa' eb li cutan a'in nak la̱in taklanbilin xban li Dios, chan. \v 31 Li ixk li quicuan chok' reina sa' li tenamit li cuan sa' li sur, ta̱cuacli̱k chak sa' xk'ehil nak ta̱rakek' a̱tin sa' e̱be̱n ut tixye nak cuan e̱ma̱c xban nak inc'a' xerabi li cua̱tin. A'an quichal chak toj sa' xmaril li ruchich'och' chirabinquil li c'a'ru quixye laj Salomón xban nak cuan xna'leb. Ut la̱in k'axal cui'chic inna'leb chiru laj Salomón ut cuanquin arin sa' e̱ya̱nk. Abanan inc'a' nequepa̱b li cua̱tin. \v 32 Ut te'cuacli̱k ajcui' eb li que'cuan sa' li tenamit Nínive sa' xk'ehil nak ta̱rakek' a̱tin sa' e̱be̱n la̱ex li cuanquex sa' eb li cutan a'in. Ut te'xye nak cuan e̱ma̱c xban nak eb a'an que'yot'e' xch'o̱l que'xjal xc'a'ux ut que'pa̱ban nak quicuulac laj Jonás chixyebal ra̱tin li Dios reheb. Ut la̱in cuanquin arin sa' e̱ya̱nk ut k'axal nim incuanquil chiru xcuanquil laj Jonás ut la̱ex inc'a' nayot'e' e̱ch'o̱l inc'a' nequejal e̱c'a'ux, chan li Jesús. \s1 Li Cristo a'an li kacutan saken \p \v 33 Ma̱ ani tixloch junak candil ut tixq'ue ta chi mukmu malaj ut tixq'ue rubel chacach. Naxq'ue ban sa' junak na'ajej najt xteram re nak cua̱nkeb sa' cutan li ani te'oc sa' li cab. \v 34 Li xnak' e̱ru chanchan jun li lámpara. Xban nak na-iloc li xnak' e̱ru cuanquex sa' cutan. Cui ta ma̱c'a' li xnak' e̱ru cuanquex raj sa' k'ojyi̱n. \v 35 Cui inc'a' us li kana'leb, cuanco sa' k'ojyi̱n. Chanchano jun li mutz' li inc'a' na-iloc. Cheba̱nu cue̱nt re nak junelic cua̱nkex sa' cutan saken. \v 36 Jo'can ut cui cuanquex sa' cutan saken, moco cuanquex ta chic sa' k'ojyi̱n. Cha̱bilak ban chic le̱ na'leb. Xban nak cha̱bil le̱ na'leb, chanchanakex chic jun li xam li nacutanobresin, chan. \s1 Li Jesús quixk'useb laj fariseo ut eb laj tzolol chak'rab \p \v 37 Ut nak li Jesús quirake' chi a̱tinac riq'uineb, jun reheb laj fariseo quixbok li Jesús chi cua'ac sa' rochoch. Qui-oc li Jesús sa' rochoch laj fariseo ut quichunla chi cua'ac sa' me̱x. \v 38 Laj fariseo quisach xch'o̱l chirilbal nak li Jesús inc'a' quich'ajoc jo' c'aynakeb xba̱nunquil eb laj judío. \v 39 Li Jesús quixye re: —La̱ex aj fariseo nequech'aj li rix le̱ sec' ut le̱ plato; abanan tz'aj lix sa'. La̱ex chanchanex li sec' li tz'aj xsa' xban nak numtajenak le̱ ma̱usilal ut li elk'ac nequeba̱nu. \v 40 La̱ex ma̱c'a' e̱na'leb. ¿Ma inc'a' nequenau nak li ani quiyo'obtesin re li rix, a'an ajcui' li quiyo'obtesin re lix sa'? \v 41 Me̱rahi ru li c'a'ru re jalan. Chesihak ban li c'a'ru cuan e̱re reheb li neba'. Cui te̱ba̱nu chi jo'can cha̱bilakex chic chiru li Dios, chan. \v 42 Ra cha̱lel sa' e̱be̱n la̱ex aj fariseo. Nequemayeja li junju̱nk sa' xlaje̱tkil li isqui'ij, li ruda ut li c'a'ak re ru chi ichajil li nati'e'. Abanan inc'a' nequera li Dios ut inc'a' nequeba̱nu li ti̱quilal. Us xq'uebal li junju̱nk sa' xlaje̱tkil, abanan k'axal cui'chic tento xra̱bal li Dios ut xba̱nunquil li ti̱quilal. \v 43 Ra cha̱lel sa' e̱be̱n la̱ex aj fariseo li nacuulac che̱ru c'ojla̱c sa' li na'ajej k'axal lok' nak nequexxic sa' li cab li nequech'utub cui' e̱rib. Ut nacuulac che̱ru nak ta̱q'uehek' e̱lok'al sa' eb li be. \v 44 Ra cha̱lel sa' e̱be̱n la̱ex aj tzolol chak'rab ut la̱ex aj fariseo xban nak inc'a' us le̱ na'leb. La̱ex aj ca'pac'al u. Chanchanex li mukleba̱l li inc'a' nac'utun. Yalak ani nanume' sa' xbe̱n xban nak inc'a' neque'xnau c'a'ru cuan aran, chan. \v 45 Quichak'oc jun reheb laj tzolol chak'rab ut quixye re li Jesús: —At tzolonel, riq'uin li c'a'ru yo̱cat chixyebal, yo̱cat chixc'utbal kaxuta̱n la̱o.— \v 46 Ut li Jesús quixye: —Ra ajcui' cha̱lel sa' e̱be̱n la̱ex aj tzolol chak'rab. K'axal a̱l li i̱k nequeq'ue sa' xbe̱neb li cristian ut k'axal ch'a'aj xc'ambal. La̱ex nequeye nak tento te'xba̱nu chixjunil li naxye li chak'rab. Abanan chi moco la̱ex nequexru xba̱nunquil. \v 47 Ra cha̱lel sa' e̱be̱n la̱ex aj tzolol chak'rab xban nak la̱ex aj ca'pac'al u. Nequerutz'u'uji chak ru li que'muke' cui' li profetas li que'xcamsi le̱ xe'to̱nil yucua'. \v 48 Riq'uin li ma̱usilal nequeba̱nu nac'utun nak juntak'e̱tex riq'uineb le̱ xe'to̱nil yucua'. Eb a'an que'camsin reheb li profeta ut la̱ex nequeyi̱b lix mukleba̱leb. \v 49 Li Dios, a'an cuan xna'leb. Jo'can nak quixye, “La̱in tintaklaheb li profeta ut eb li apóstol riq'uineb. Sa' xya̱nkeb a'an cuan te̱camsiheb, ut cuan ajcui' te̱ta̱keheb re xchapbaleb.” \v 50 Ut anakcuan la̱ex chic textojok rix lix camiqueb chixjunileb li profeta chalen chak sa' xticlajic li ruchich'och'. \v 51 Ya̱l nak la̱ex textojok rix lix camiqueb a'an. Ta̱ticla̱k riq'uin lix camic laj Abel ut toj riq'uin lix camic laj Zacarías li quicamsi̱c chiru neba̱l chixc'atk li templo ut li artal. \v 52 Ra cha̱lel sa' e̱be̱n la̱ex, aj tzolol chak'rab, xban nak nequemuk li xya̱lal chiruheb li tenamit. La̱ex inc'a' nequepa̱b li Dios, chi moco nequecanabeb chi pa̱ba̱nc li neque'raj raj pa̱ba̱nc, chan li Jesús reheb. \v 53 Ut nak quirake' chixyebal eb li a̱tin a'in, c'ajo' nak que'josk'o' eb laj tzolol chak'rab ut eb laj fariseo. Que'oc chixch'i'ch'i'inquil ut nabal li c'a'ak re ru yo̱queb chixpatz'bal re. \v 54 Yo̱queb chi patz'oc re li Jesús yal re rilbal ma tixye junak a̱tin inc'a' us re nak ta̱ru̱k te'xjit. \c 12 \s1 Ma̱c'a' naru xba̱nunquil chi mukmu chi inc'a' ta ta̱na'ek' \p \v 1 Nak yo̱queb chi ch'utla̱c li q'uila mil chi tenamit, yo̱queb chixtiquisinquil ribeb. Li Jesús qui-oc chi a̱tinac riq'uineb lix tzolom xbe̱n cua ut quixye: —Me̱ba̱nu jo' neque'xba̱nu laj fariseo. A'aneb aj ca'pac'al u. \v 2 Ma̱c'a' naru na-uxman chi mukmu chi inc'a' ta ta̱c'utu̱nk. Ma̱c'a' cuan chi mukmu chi inc'a' ta ta̱na'ek'. \v 3 Ma̱c'a' naru nayeman sa' cab chi mukmu chiru k'ojyi̱n chi inc'a' ta ta̱e̱lk resil chi cutanquil. Ut ma̱c'a' naru nayeman chi hasbanbil sa' cab chi inc'a' ta ta̱abi̱k resil yalak bar. \s1 Ca'aj cui' li Dios tento xxucuanquil ru \p \v 4 Ex cuami̱g, la̱in ninye e̱re nak mexxucuac chiruheb li ani te'raj camsi̱nc e̱re xban nak ma̱c'a' naru te'xba̱nu riq'uin le̱ ra̱m. \v 5 La̱in tinye e̱re ani li tento te̱xucua ru. Chexucua̱k ru li Dios li naru ta̱risi xyu'am li junju̱nk ut cuan xcuanquil chixtaklanquil li a̱mej sa' xbalba. A'an li tento te̱xucua ru. \v 6 ¿Ma inc'a' ta bi' nac'ayi̱c o̱b chi tzentzeyul chi cuib centavo? K'axal cubenak xtz'ak, abanan ma̱ jun reheb a'an nasach sa' xch'o̱l li Dios. \v 7 Jo'can ajcui' li rismal le̱ jolom ajlanbileb chixjunil xban li Dios. Jo'can nak mexxucuac chiruheb li xic' neque'iloc e̱re xban nak la̱ex k'axal terto e̱tz'ak chiruheb nabal chi tzentzeyul. \v 8 La̱in tinye e̱re nak li ani naxye chiruheb li tenamit nak niquinixpa̱b, la̱in tinye chiruheb lix ángel li Dios nak a'an cualal inc'ajol. \v 9 Ut li ani ta̱tz'ekta̱na̱nk cue chiruheb li tenamit, la̱in tintz'ekta̱na ajcui' a'an chiruheb lix ángel li Dios. \v 10 Li ani ta̱hobok cue la̱in li C'ajolbej, ta̱cuyek' xma̱c xban li Dios. Abanan li ani ta̱majecua̱nk re li Santil Musik'ej inc'a' ta̱cuyek' xma̱c. \v 11 Nak texc'amek' chiruheb li neque'taklan sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío, malaj ut chiruheb laj rakol a̱tin ut chiruheb li cuanqueb sa' xcuanquil, inc'a' yo̱kex chixc'oxlanquil li c'a'ru texsume̱nk cui' malaj ut li c'a'ru te̱ye, \v 12 xban nak li Santil Musik'ej tixc'utbesi che̱ru sa' li ho̱nal a'an chanru texsume̱nk cui', chan li Jesús. \s1 Inc'a' us nak junes li kabiomal takac'oxla \p \v 13 Jun li cui̱nk quia̱tinac chak sa' xya̱nkeb li q'uila tenamit ut quixye re li Jesús: —At tzolonel, ye re li cuas nak xjachak li jun cablal li quicanaba̱c chok' ke ut xq'uehak cue li jo' q'uial tintz'ak la̱in, chan. \v 14 A'ut li Jesús quixye re: —At cui̱nk, la̱in inc'a' xakabanbilin chi rakoc a̱tin sa' e̱be̱n chi moco xakabanbilin chixjachinquil le̱ jun cablal. \v 15 Ut quixye ajcui' reheb chixjunileb li cuanqueb aran: —Q'uehomak retal li c'a'ru te̱ba̱nu. Inc'a' yo̱kex chixrahinquil ru li biomal, xban nak moco riq'uin ta kabiomal yo'yo̱co, chan. \v 16 Ut quixye ajcui' jun li jaljo̱quil ru a̱tin reheb. Quixye: —Cuan jun li cui̱nk biom. Cuan jun xch'och' cha̱bil ut nabal li acui̱mk na-el chi sa'. \v 17 Qui-oc chixc'oxlanquil ut quixye sa' xch'o̱l, “¿C'a'ru tinba̱nu? Ma̱c'a' chic xna'aj li ru li cuacui̱mk”, chan. \v 18 Ut quixye, “Ninnau c'a'ru tinba̱nu. Tinpo' li rochochil li ru li cuacui̱mk li cuanqueb. Ut tinyi̱b chic jalan ni̱nk chok' re̱kaj. Ut chi sa' a'an tinxoc chixjunil li ru li cuacui̱mk jo' ajcui' chixjunil li c'a'ru cuan cue.” \v 19 Ut tinye: “Us xak cue. Cuan nabal c'a'ru cue xocxo inban re tinnumsi nabal chihab. Anakcuan tinhila̱nk, tincua'ak, tin-uc'ak, ut ta̱sahok' sa' inch'o̱l”, chan. \v 20 Abanan li Dios quixye re, “Abi, at jip aj cui̱nk. Chiru a k'ojyi̱n a'in tatca̱mk. Ut chixjunil li xocxo a̱ban, ¿ani aj e ta̱cana̱k cui'?” \v 21 La̱in ninye e̱re: jo'ca'in naxc'ul li naxc'u̱la xbiomal sa' ruchich'och' ut riq'uin li Dios ma̱c'a' xbiomal, chan li Jesús. \s1 Me̱c'oxla chanru nak te̱numsi li cutan junju̱nk \p \v 22 Ut li Jesús quixye reheb lix tzolom: —Mixic e̱ch'o̱l chixc'oxlanquil chanru nak te̱numsi li cutan junju̱nk, chi moco riq'uin li c'a'ru te̱tzaca chi moco riq'uin lix tikibanquil e̱rib. \v 23 Li kayu'am, a'an k'axal lok' chiru li katzacae̱mk. Ut li katibel, a'an k'axal lok' chiru li kak'. \v 24 Cheq'uehak retal li xul li neque'rupupic chiru choxa. Eb a'an inc'a' neque'au, chi moco neque'k'oloc, chi moco neque'xxoc xcuaheb chi moco cuan xc'ulanquil xtzacae̱mkeb. Abanan li Dios naxq'ue xtzacae̱mkeb. ¿Ma toja' ta chic la̱ex inc'a' tixq'ue e̱tzacae̱mk? \v 25 ¿Ani e̱re la̱ex ta̱ru̱k tixtik ru lix yu'am usta naxtacuasi rib xc'oxlanquil? \v 26 Cui inc'a' nequexru xba̱nunquil li c'a'ak re ru a'in, ¿c'a'ut nak nequetacuasi e̱rib chixc'oxlanquil? \v 27 Q'uehomak retal li utz'u'uj chanru nak neque'q'ui chi inc'a' neque'c'anjelac chi moco neque'quemoc. A'ut la̱in tinye e̱re, usta c'ajo' xchak'al ru lix tikibanquil laj Salomón, abanan inc'a' quixtau xchak'al ru li utz'u'uj a'in. \v 28 Ut cui li Dios naxq'ue lix ch'ina'usal li pim li cuan junpa̱t ajcui' ut cuulaj q'uebilak sa' xam, ¿ma toja' ta chic la̱ex inc'a' textikib? La̱ex inc'a' nequexpa̱ban chi tz'akal. \v 29 Jo'can ut nak inc'a' yo̱k e̱c'a'ux chirix le̱ cua e̱ruc'a. \v 30 Le̱ yucua' li cuan sa' choxa naxnau li c'a'ru nequeraj ru. Li inc'a' neque'xpa̱b li Dios, ca'aj cui' lix tzacae̱mkeb neque'xc'oxla. \v 31 Abanan la̱ex te̱sic' lix nimajcual cuanquilal li Dios ut chixjunil li c'a'ak re ru a'in talajq'uehek' e̱re chok' xtz'akob. \s1 Q'uehomak e̱ch'o̱l chirix li biomal cuan sa' choxa \p \v 32 Mexxucuac ex cualal inc'ajol. Usta inc'a' q'uihex, abanan le̱ yucua' cuan sa' choxa c'ojc'o xch'o̱l chixq'uebal e̱re lix nimajcual cuanquilal. \v 33 C'ayihomak li c'a'ru cuan e̱re ut sihomak reheb li ma̱c'a' cuan reheb re nak cua̱nk e̱biomal sa' choxa. Aran inc'a' na-oc laj e̱lk' chi elk'ac chi moco namaxen. Q'uehomak e̱ch'o̱l chirix li biomal li inc'a' na-oso'. \v 34 Jo'can nak chenauhak nak bar cuan cui' le̱ biomal, aran ajcui' cua̱nk le̱ c'a'ux. \s1 Yo'on cua̱nkex chiroybeninquil lix c'ulunic li Ka̱cua' \p \v 35 Checauresihak e̱rib. Yo̱kex chiroybeninquil li Ka̱cua'. Chanchanakex li mo̱s li lochlo xxam ut yo̱ chiroybeninquil lix patrón. \v 36 Chanchanakex li mo̱s li yo̱queb chiroybeninquil lix patroneb nak ta̱suk'i̱k chak sa' junak sumla̱c. Nak tixtoch' li puerta, sa' junpa̱t te'xte chiru. \v 37 Us xak reheb li mo̱s li yo̱queb chiroybeninquil lix patroneb. Nak ta̱cuulak li patronej, tixtauheb chi ajo̱queb ru. Relic chi ya̱l ninye e̱re li patronej tixcauresi rib ut tixchunubeb lix mo̱s sa' me̱x ut a'an ajcui' ta̱q'uehok re lix tzacae̱mkeb. \v 38 Us xak reheb li mo̱s li yo̱keb chiroybeninquil lix patrón, usta tuktu k'ojyi̱n malaj ut sake̱uc re ta̱cuulak. \v 39 Cheq'uehak retal a'in: Cui ta naxnau li yucua'bej sa' li cab jok'e ho̱nal re li k'ojyi̱n tol-e̱lk laj e̱lk', ta̱yo'lek raj ut inc'a' raj tixcanab chi elk'ac li c'a'ru cuan sa' li rochoch. \v 40 Jo'can ajcui' la̱ex yo'on cua̱nkex chi oybeni̱nc xban nak inc'a' nequenau jok'e ho̱nal tincuulak la̱in li C'ajolbej. Tincuulak chi ma̱c'a' sa' e̱ch'o̱l, chan li Jesús. \v 41 Laj Pedro quixye re li Jesús: —At Ka̱cua', ¿ma ca'aj cui' ke la̱o xaye li jaljo̱quil ru a̱tin a'an, malaj ut reheb ajcui' chixjunileb li tenamit?— \v 42 Ut li Ka̱cua' quixye re: —Li mo̱s li cuan xna'leb ut cha̱bil, a'an li ta̱q'uehek' xcuanquil xban lix patrón sa' xbe̱neb li rech mo̱sil. A'an chic ta̱q'uehok re xtzacae̱mkeb sa' x-o̱ril. \v 43 Us xak re li mo̱s li yo̱k chixba̱nunquil lix c'anjel sa' xya̱lal nak ta̱c'ulu̱nk lix patrón. \v 44 Relic chi ya̱l tinye e̱re nak li patrón a'an, tixk'axtesi sa ruk' chixjunil lix jun cablal. \v 45 Abanan cui li mo̱s a'an inc'a' us lix na'leb, tixye sa' xch'o̱l, “Lin patrón ta̱ba̱yk chi c'ulu̱nc”. Ut ta̱oc chixsac'baleb li rech mo̱sil jo' cui̱nk jo' ixk ut ta̱oc chi cua'ac, chi uc'ac ut chi cala̱c. \v 46 Ma̱c'a'ak sa' xch'o̱l nak ta̱c'ulu̱nk lix patrón. Ut lix patrón tixq'ue chixtojbal rix lix ma̱c ut tixtakla sa' xya̱nkeb li inc'a' useb xna'leb. \v 47 Li mo̱s li naxnau c'a'ru naraj lix patrón ut chi ti̱c ma̱c'a' naxba̱nu, li jun a'an ta̱saq'uek' chi cau. \v 48 Abanan li mo̱s li inc'a' naxba̱nu li us xban nak inc'a' naxnau c'a'ru naraj lix patrón, li jun a'an tixc'ul ajcui' xtojbal xma̱c. Abanan ca'ch'in ajcui' chiru li tixc'ul li naxnau li c'a'ru naraj lix patrón. Li ani naxnau xya̱lal, mas cui'chic nabal li i̱k cuan sa' xbe̱n. Ut li ani cuan xna'leb chi us, mas cui'chic li i̱k cuan sa' xbe̱n chiru li jun li ma̱c'a' xna'leb, chan. \s1 Nacuan ch'a'ajquilal nak junak naxpa̱b li Cristo \p \v 49 Li Jesús quixye ajcui': —Chanchan li xinq'ue xam sa' ruchich'och' nak xinchal la̱in xban nak sa' inc'aba' la̱in nabal li ch'a'ajquilal ta̱cua̱nk. Nacuaj ta ac xnume' li ch'a'ajquilal a'in. \v 50 Abanan tento tinc'ul jun li cubi ha' xbe̱n cua. Ut li cubi ha', a'an li nimla raylal li tinc'ul. Ut yo̱kin chiroybeninquil li ho̱nal a'an chi ra sa' inch'o̱l toj ta̱cuulak xk'ehil nak ta̱c'ulma̱nk. \v 51 Ma̱re la̱ex nequec'oxla nak junes tuktu̱quil usilal xinc'am chak sa' ruchich'och'. Inc'a'. Ta̱cua̱nk ajcui' nabal li ch'a'ajquilal. \v 52 Chalen anakcuan inc'a' chic sa te'cua̱nk li ju̱nk cabal sa' rochocheb xban nak cuan li te'pa̱ba̱nk cue ut cuan inc'a'. Ma̱re cuan o̱b chi cristian sa' li jun cabal. Oxib xic' te'ril li cuib chic. Ut li cuib xic' te'ril li oxib chic. \v 53 Li yucua'bej xic' ta̱ril li ralal, ut li alalbej xic' ta̱ril lix yucua'. Li na'bej xic' ta̱ril lix co' ut li co'bej xic' ta̱ril lix na'. Ut li na'bej xic' ta̱ril li ralib ut li alibej xic' ta̱ril lix na' lix be̱lom. \v 54 Li Jesús quixye ajcui' reheb li q'uila tenamit: —Nak nequeril nak yo̱ chi cha̱lc li chok bar na-oc cui' li sak'e, nequeye, “Ho̱n naxq'ue hab”, chanquex. Ut ya̱l ajcui' nak naxq'ue li hab. \v 55 Ut jo'can ajcui' nak nachal li ik' sa' li sur. Nequeye, “Tik ru li cutan tixq'ue anakcuan,” chanquex. Ut ya̱l ajcui' nak naxq'ue li tik. \v 56 La̱ex aj ca'pac'al u. Nequenau xq'uebal retal ru li choxa ut li ruchich'och'. Abanan ca'aj cui' a'an nequenau rilbal. Inc'a' nequeq'ue retal li yo̱ chi c'ulma̱nc sa' eb li cutan a'in. \v 57 ¿C'a'ut nak inc'a' nequeq'ue retal c'a'ru li us te̱ba̱nu? \v 58 Nak yo̱quex chi xic riq'uin laj rakol a̱tin, yi̱bomak ru le̱ ch'a'ajquil sa' junpa̱t riq'uin li xic' na-iloc a̱cue nak toj ma̱ji' nequexcuulac. Cui inc'a' nacac'am a̱cuib sa' usilal chi junpa̱t, laj rakol a̱tin tatxtakla sa tz'alam. \v 59 La̱in ninye a̱cue nak inc'a' tat-e̱lk aran cui inc'a' ta̱toj chixjunil li jo' q'uial te'xpatz' a̱cue, chan li Jesús. \c 13 \s1 Li Jesús quixk'useb li neque'xc'oxla nak nakac'ul li raylal xban nak cuan li kama̱c \p \v 1 Sa' li ho̱nal a'an que'cuulac cuib oxibeb li cui̱nk riq'uin li Jesús ut que'xye re chanru nak laj Pilato quixtakla xcamsinquileb li cui̱nk aj Galilea nak yo̱queb chi mayejac sa' li templo. \v 2 Ut li Jesús quixye reheb: —¿Ma nequec'oxla la̱ex nak eb li cui̱nk a'an k'axal cui'chic aj ma̱queb chiruheb li rech tenamitil? ¿Ma xban a'an nak que'xc'ul a raylal a'an nak nequeye la̱ex? chan reheb. \v 3 Tinye e̱re nak inc'a'. Cui la̱ex inc'a' te̱yot' e̱ch'o̱l ut te̱jal e̱c'a'ux, tex-osok' ajcui' la̱ex che̱junilex. \v 4 ¿C'a'ru nequec'oxla chirixeb li cuakxaklaju chi cui̱nk li que'cam nak li torre li cuan Siloé quit'ane' sa' xbe̱neb? ¿Ma xban nak numtajenak lix ma̱queb a'an chiruheb chixjunileb li cuanqueb Jerusalén nak que'xc'ul chi jo'can? \v 5 La̱in ninye e̱re nak inc'a'. Ut cui la̱ex inc'a' te̱yot' e̱ch'o̱l ut te̱jal e̱c'a'ux, tex-osok' ajcui' la̱ex, chan li Jesús. \s1 Li jun to̱n chi higo li inc'a' nau̱chin \p \v 6 Quixye ajcui' li jaljo̱quil ru a̱tin a'in reheb: Jun li cui̱nk cuan jun to̱n xhigo aubil sa' lix ch'och'. Ut quichal chixsic'bal li ru, abanan ma̱c'a' quixtau. \v 7 Quixye re li cui̱nk li na-iloc re li acui̱mk: —Oxib chihab cuoquic chiroybeninquil ma ta̱u̱chi̱nk li che' a'in, ut inc'a' nau̱chin. Yoc' li che' a'in. ¿C'a'ru aj e nak yo̱k chixlatz'anquil li ch'och' chi inc'a' nau̱chin? chan. \v 8 Ut li cui̱nk li na-iloc re li acui̱mk quixye re: —Ka̱cua', cana̱k cuan chic jun chihabak. Ut tinbec li ch'och' sa' xto̱n ut tinq'ue xk'emal li ch'och'. \v 9 Ut cui ta̱u̱chi̱nk, us; ut cui inc'a', ta̱yoc' mokon, chan. \s1 Quicuech'i̱c rix li Jesús xban nak naq'uirtesin sa' li hiloba̱l cutan \p \v 10 Sa' jun li hiloba̱l cutan, li Jesús yo̱ chixc'utbal li xya̱lal chiruheb sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío. \v 11 Ut aran cuan jun li ixk cuan ma̱us aj musik'ej riq'uin. Cuakxaklaju chihab roquic lix yajel. C'utzc'u rix li ixk nak nabe̱c ut inc'a' naru naxakli chi ti̱c. \v 12 Nak quiril li ixk li Jesús quixbok riq'uin ut quixye re: —At ixk, anakcuan q'uirtesinbilat chic.— \v 13 Ut quixq'ue li ruk' sa' xbe̱n li ixk. Ut sa' ajcui' li ho̱nal a'an li ixk quixakli chi ti̱c ut qui-oc chixlok'oninquil li Dios. \v 14 C'ajo' nak quijosk'o' li nataklan sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío xban nak li Jesús quixq'uirtesi li ixk sa' li hiloba̱l cutan. Ut quixye reheb li cuanqueb aran: —Cuakib cutan cuan re nak naru texc'anjelak. Chiruheb a cutan a'an naru nequexchal chi banec' ut inc'a' texcha̱lk chi banec' sa' li hiloba̱l cutan, chan. \v 15 Ut li Ka̱cua' quichak'oc ut quixye re: —¡Ex aj ca'pac'al u! ¿Ma inc'a' ta bi' te̱hit e̱bo̱yx malaj ut e̱bu̱r sa' li hiloba̱l cutan re nak te̱c'ameb chi uc'ac? \v 16 Li ixk a'in, a'an xcomoneb li ralal xc'ajol laj Abraham. Ac cuan cuakxaklaju chihab roquic laj tza xch'i'ch'i'inquil. Cui la̱ex nequehit le̱ bo̱yx sa' li hiloba̱l cutan, ¿ma inc'a' ta bi' ta̱ru̱k tinq'uirtesi li ixk a'in sa' li hiloba̱l cutan? chan. \v 17 Ut riq'uin li c'a'ru quixye li Jesús, quixc'ut xxuta̱neb chixjunileb li yo̱queb chixcuech'inquil rix. Abanan li q'uila tenamit que'saho' xch'o̱l xbaneb li milagro li yo̱ chixba̱nunquil li Jesús. \s1 Quijuntak'e̱ta̱c lix nimajcual cuanquilal li Dios riq'uin li riyajil li mostaza \p \v 18 —¿C'a'ru ta̱ru̱k tinjuntak'e̱ta cui' lix nimajcual cuanquilal li Dios? chan li Jesús. Ut, ¿c'a'ru chi jaljo̱quil ru a̱tin tinye re xch'olobanquil xya̱lal lix nimajcual cuanquilal li Dios? \v 19 Lix nimajcual cuanquilal li Dios, a'an chanchan riyajil li mostaza, li quixc'am jun li cui̱nk ut quirau sa' lix ch'och'. Ut quimok ut quiniman chi us. Nimla che' quicuulac. Ut laj xic'anel xul neque'xyi̱b xsoqueb sa' eb li ruk'. \v 20 Ut quixye cui'chic: ¿C'a'ru ta̱ru̱k tinjuntak'e̱ta cui' lix nimajcual cuanquilal li Dios? \v 21 Lix nimajcual cuanquilal li Dios, a'an chanchan li na-oc chok' xch'amal li caxlan cua. Li ixk quixq'ue ca'ch'in sa' oxib bisoc li c'aj ut quisipo' chixjunil li k'em xban. \s1 Moco chixjunileb ta te'oc sa' lix nimajcual cuanquilal li Dios, usta neque'xye nak aj pa̱baneleb \p \v 22 Li Jesús quinume' sa' eb li tenamit ut sa' eb li c'aleba̱l nak yo̱ chi xic Jerusalén ut yo̱ chixch'olobanquil li xya̱lal chiruheb li tenamit. \v 23 Jun reheb li cuanqueb aran quixye re: —At Ka̱cua', ¿ma ya̱l nak inc'a' q'uiheb li te'colek'? chan re. \v 24 Li Jesús quichak'oc ut quixye: —Jo'can nak q'uehomak e̱ch'o̱l chi oc sa' li oqueba̱l li ca'ch'in ru. Nabaleb raj li te'raj oc, abanan inc'a' te'ru̱k chi oc. \v 25 Nak acak xtz'ap li oqueba̱l laj e̱chal re li cab, la̱ex texcana̱k chirix cab ut te̱toch' raj chic li puerta ut te̱ye, “Ka̱cua', Ka̱cua', te li puerta chiku”, cha'kex. Abanan a'an ta̱chak'ok ut tixye e̱re, “Inc'a' ninnau e̱ru bar xexchal chak”, cha'ak. \v 26 Ut la̱ex te̱ye cui'chic re, “¿C'a'ut nak inc'a' ta̱nau ku? La̱o xocua'ac xo-uc'ac kochbenat. Ut la̱at xatc'utuc li xya̱lal chiku sa' li katenamit”, cha'kex. \v 27 Ut laj e̱chal cab tixye cui'chic e̱re, “Ninye e̱re nak inc'a' ninnau bar xexchal chak. Elenkex chicuu, la̱ex aj ba̱nuhom ma̱usilal”, cha'ak. \v 28 Nak te̱ril laj Abraham, laj Isaac, laj Jacob ut chixjunileb li profeta cua̱nkeb sa' lix nimajcual cuanquilal li Dios, ut la̱ex inc'a' tex-ocsi̱k, toj aran texya̱bak ut te̱c'uxuxi li ruch e̱re xban xrahil e̱ch'o̱l. \v 29 Nabaleb li telaje'cha̱lk chak yalak bar jun sut rubel choxa, ut te'c'ojla̱k chi cua'ac sa' lix nimajcual cuanquilal li Dios. \v 30 Cuanqueb li inc'a' q'uebileb xlok'al arin sa' ruchich'och' te'q'uehek' xlok'al riq'uin li Dios. Ut cuanqueb ajcui' li q'uebileb xlok'al arin sa' ruchich'och'. Eb a'an inc'a' te'xc'ul xlok'al riq'uin li Dios, chan li Jesús. \s1 Laj Herodes ta̱raj xcamsinquil li Jesús \p \v 31 Ut sa' ajcui' li ho̱nal a'an cuanqueb aj fariseo que'cuulac riq'uin li Jesús chixyebal re: —Elen arin. Ayu xban nak laj Herodes ta̱raj a̱camsinquil, chanqueb. \v 32 Li Jesús quixye reheb: —Ayukex ut yehomak re laj Herodes li chanchan yac nak anakcuan ut cuulaj la̱in yo̱kin chi isi̱nc ma̱us aj musik'ej ut yo̱kin chi q'uirtesi̱nc. Ut sa' rox li cutan tinchoy lin c'anjel. \v 33 Abanan tento nak yo̱kin chi xic anakcuan, cuulaj, ut ca'bej. Tento tincuulak Jerusalén re nak tincamsi̱k aran xban nak inc'a' naru ta̱camsi̱k junak profeta sa' jalan na'ajej. Tento nak aran Jerusalén tincamsi̱k, cha'kex re. \s1 Li Jesús quiyot'e' xch'o̱l chirilbal li tenamit Jerusalén \p \v 34 Ex aj Jerusalén, la̱ex nequecamsiheb li profeta ut nequecuti chi pec eb li neque'takla̱c e̱riq'uin xban li Dios. Nabal sut raj xcuaj e̱colbal jo' nak naxch'utubeb li ral li caxlan rubel lix xic'. Abanan la̱ex inc'a' xeraj. \v 35 Ut anakcuan le̱ tenamit ta̱cana̱k chi naq'uirnac aj chic ru. Tinye ut e̱re chalen anakcuan inc'a' chic te̱ril cuu toj nak te̱ye, “Osobtesinbil taxak li xchal sa' xc'aba' li Ka̱cua'”, chan li Jesús. \c 14 \s1 Sa' li hiloba̱l cutan li Jesús quixq'uirtesi jun li cui̱nk sip lix tibel \p \v 1 Sa' jun li hiloba̱l cutan li Jesús co̱ chi cua'ac sa' rochoch jun laj fariseo nim xcuanquil. Ut cuanqueb ajcui' cuib oxib laj fariseo yo̱queb chixq'uebal retal li Jesús. \v 2 Aran cuan jun li cui̱nk sip xakxo chiru li Jesús. \v 3 Ut li Jesús quixye reheb laj tzolol chak'rab ut reheb laj fariseo: —¿C'a'ru naxye sa' li chak'rab? ¿Ma us q'uirtesi̱nc sa' li hiloba̱l cutan? ¿Malaj ut inc'a' us? chan reheb. \v 4 Ut eb a'an ti̱c ma̱c'a' que'xye. Tojo'nak li Jesús quixchap li ruk' li cui̱nk ut quixq'uirtesi ut quixye re nak naru ta̱xic. \v 5 Nak quixsuk'isi rib li Jesús, quixye reheb li cuanqueb aran: —¿Ani junak e̱re la̱ex ta̱t'anek' ta junak xbu̱r malaj ut xbo̱yx sa' xjulel ha', ma inc'a' ta bi' ta̱xic sa' junpa̱t chirisinquil usta hiloba̱l cutan? chan reheb. \v 6 Ut eb a'an chi ti̱c inc'a' que'xnau xsumenquil. \s1 Li Jesús quixye nak inc'a' us li nimobresi̱nc ib \p \v 7 Li Jesús quixq'ue retal nak li bokbileb chi cua'ac sa' li cab a'an yo̱queb chixsic'bal ru li na'ajej li neque'q'uehe' cui' li cuanqueb xcuanquil. Jo'can nak quixye jun li jaljo̱quil ru a̱tin reheb. Quixye: \v 8 —Nak texbokek' sa' junak sumla̱c, mexc'ojla sa' li na'ajej li naq'uehe' reheb li cuanqueb xcuanquil. Ma̱re ta̱cuulak junak chic mas nim xcuanquil che̱ru la̱ex. \v 9 Ut li xbokoc e̱re ta̱cha̱lk ut tixye e̱re, “Q'uehomak li na'ajej a'in re li cui̱nk a'in”, cha'ak e̱re. Yo̱k chic e̱xuta̱n nak texxic chi c'ojla̱c sa' li na'ajej li neque'c'ojla cui' li ma̱c'a'eb xcuanquil. \v 10 Jo'can nak ninye e̱re nak texbokek' sa' junak sumla̱c, chexc'ojla̱k sa' li na'ajej li neque'c'ojla cui' li ma̱c'a'eb xcuanquil. Ut li xbokoc e̱re, ta̱cha̱lk ut tixye e̱re, “Quimkex, c'ojlankex arin sa' li cha̱bil na'ajej”, cha'ak e̱re. Chi jo'can ta̱q'uehek' e̱lok'al chiruheb chixjunileb li c'ojc'o̱queb sa' li me̱x e̱rochben. \v 11 Jo'can nak chixjunileb li neque'xnimobresi ribeb, ta̱cubsi̱k xcuanquileb. Ut chixjunileb li neque'xcubsi ribeb, eb a'an te'q'uehek' xcuanquil, chan li Jesús. \v 12 Ut quixye ajcui' li Jesús re laj e̱chal cab: —Nak tatq'uehok chi tzaca̱nc, malaj ut ta̱ba̱nu junak nink'e, moco ca'aj cui' ta la̱ cuami̱g ta̱bokeb, chi moco ca'aj cui' eb la̱ cuas ut eb la̱ cui̱tz'in, chi moco ca'aj cui' la̱ cuech'alal, chi moco ca'aj cui' la̱ cuech cabal li biomeb, xban nak eb a'an naru te'xba̱nu ajcui' jun nink'e ut tate'xbok ut te'xq'ue re̱kaj cha̱cuu. \v 13 Nak ta̱ba̱nu junak li nink'e, ta̱bok ajcui' eb li neba' ut eb li tokol rok ruk', ut eb li ye̱k rok ut eb li mutz', \v 14 xban nak eb a'an inc'a' ta̱ru̱k te'xq'ue re̱kaj a̱cue. Abanan li Dios tatrosobtesi ut tixq'ue re̱kaj a̱cue nak te'cuacli̱k cui'chic chi yo'yo li ti̱queb xch'o̱l, chan li Jesús re. \s1 Li Jesús quixch'olob xya̱lal chirixeb li neque'tz'ekta̱nan re li rusilal li Dios \p \v 15 Jun reheb li chunchu̱queb sa' li me̱x quirabi li c'a'ru quixye li Jesús ut quixye re: —Us xak re li ani ta̱tz'ako̱nk chi cua'ac sa' li nink'e sa' lix nimajcual cuanquilal li Dios, chan. \v 16 Nak quichak'oc, li Jesús quixye jun li jaljo̱quil ru a̱tin re: Quicuan jun li cui̱nk quixc'u̱b jun nimla nink'e ut nabaleb li quixbokeb chi cua'ac. \v 17 Nak quicuulac xk'ehil li nink'e, quixtakla lix mo̱s chixyebal reheb li bokbileb nak te'cha̱lk chi cua'ac xban nak ac xya̱lo' li tzacae̱mk. \v 18 Abanan chixjunileb que'oc xpatz'bal xcuybaleb. Jun quiyehoc: —Xinlok' jun inch'och'. Tento nak tinxic chirilbal. Tintz'a̱ma cha̱cuu nak ta̱cuy inma̱c xban nak inc'a' tinxic, chan. \v 19 Ut li jun chic quixye: —Xinlok' o̱b sumal inbo̱yx. Xic cue chirilbaleb. Nintz'a̱ma cha̱cuu nak ta̱cuy inma̱c, chan. \v 20 Ut li jun chic quixye: —Toje' xinsumla ut inc'a' chic naru tinxic, chan. \v 21 Li mo̱s quisuk'i riq'uin lix patrón ut quixye re li c'a'ru que'xye li bokbileb. Quichal xjosk'il li patrón ut quixye re lix mo̱s: —Ayu sa' c'ayil ut sa' eb li be ut ta̱bokeb li neba', eb li tokol rok ruk'eb, eb li ye̱k rokeb ut eb li mutz' ut ta̱c'ameb chak arin, chan. \v 22 Co̱ li mo̱s ut quixba̱nu jo' quiyehe' re. Nak quisuk'i chak quixye re lix patrón: —Ka̱cua', xinba̱nu jo' xaye cue ut toj cuan nabal li na'ajej, chan. \v 23 Li patrón quixye re lix mo̱s: —Tatxic chire li tenamit ut sa' c'aleba̱l ut ta̱cuelaji chak ruheb chi cha̱lc sa' li nink'e re nak ta̱nujak li cuochoch, chan. \v 24 La̱in ninye e̱re nak ma̱ jun reheb li bokbileb xbe̱n cua te'tz'ako̱nk riq'uin li nink'e li xinba̱nu, chan li patrón. \s1 Cuan ch'a'ajquilal riq'uin xpa̱banquil li Cristo \p \v 25 Nak yo̱ chi xic li Jesús nabaleb li tenamit yo̱queb chi ta̱ke̱nc re. Quixsuk'isi rib li Jesús ut quixye reheb: \v 26 —Li ani ta̱raj ta̱ke̱nc cue, tento nak tinixra chi tz'akal la̱in chiruheb lix na' xyucua', li rixakil ut eb lix coc'al, ut eb li rech'alal jo' ajcui' lix yu'am. Cui inc'a' tinixra chi tz'akal, li jun a'an moco us ta chok' intzolom. \v 27 Li ani ta̱raj oc chok' intzolom, tento nak tinixta̱ke ut tixcuy xnumsinquil li raylal usta ta̱camsi̱k sa' inc'aba'. \v 28 Cui cuan junak e̱re naraj tixyi̱b junak cab najt xteram, ¿ma inc'a' ta bi' ta̱c'ojla̱k xbe̱n cua chixbirbal rix ma cuan tz'akal lix tumin re tixchoy xyi̱banquil li cab? \v 29 Cui tixq'ue lix cimiento li cab ut inc'a' chic ta̱ru̱k xchoybal, chixjunileb li te'ilok re te'xtiquib xse'enquil. \v 30 Ut te'xye, —Li cui̱nk a'in quixtiquib cablac ut inc'a' naru xchoybal, cha'keb. \v 31 ¿Ma cuan ta bi' junak rey ta̱xic chi pletic riq'uin junak chic rey cui inc'a' ta̱c'ojla̱k xbe̱n cua chixc'oxlanquil ma tixcuy pletic rochbeneb laje̱bak mil chi cui̱nk riq'uin li rey jun chic, li yo̱ chi cha̱lc chi pletic rochbeneb junmay mil chi cui̱nk? \v 32 Ut cui naxc'oxla nak inc'a' ta̱ru̱k, tixtaklaheb lix takl nak toj cua̱nkeb chi najt chixtz'a̱manquil chiru li rey jun chic re nak te'cana̱k sa' usilal chi ribileb rib. \v 33 Jo'can ajcui' la̱ex. Tento te̱c'oxla chi us c'a'ru te̱ba̱nu xban nak li ani inc'a' naraj xcanabanquil li c'a'ru cuan re, li jun a'an moco us ta ta̱oc chok' intzolom. \s1 Li ani inc'a' chic naxcuy xpa̱banquil li Jesús, a'an chanchan li atz'am li inc'a' chic qui' \p \v 34 Li atz'am, a'an cha̱bil. Abanan cui inc'a' chic qui', ma̱c'a' chic ta̱oc cui'. \v 35 Inc'a' chic ta̱usa̱k chok' re li ch'och', chi moco chok' re li mul. Yal re tz'ekec' aj chic. Li ani ta̱raj rabinquil li cua̱tin, chixq'uehak retal li yo̱quin chixyebal. \c 15 \s1 Li jaljo̱quil ru a̱tin chirix li carner sachenak \p \v 1 Nabaleb laj titz'ol toj ut eb laj ma̱c que'cuulac chirabinquil li c'a'ru yo̱ chixyebal li Jesús. \v 2 Eb laj fariseo ut eb laj tz'i̱b yo̱queb chi cuech'i̱nc ut yo̱queb chixyebal: —Li cui̱nk a'in naxc'am rib sa' usilal riq'uineb laj ma̱c ut nacua'ac rochbeneb, chanqueb. \v 3 Li Jesús quixye reheb li jaljo̱quil ru a̱tin a'in: \v 4 ¿Ma cuan junak cui̱nk sa' e̱ya̱nk cua̱nk ta o'c'a̱lak (100) xcarner, cui ta̱sachk junak sa' xya̱nkeb a'an, ma inc'a' raj tixcanab li bele̱laju ro'c'a̱l (99) sa' c'aleba̱l ut ta̱xic chixsic'bal li quisach toj retal tixtau chak? chan. \v 5 Ut nak tixtau, ta̱sahok' sa' xch'o̱l ut tixq'ue sa' xbe̱n xtel, \v 6 ut ta̱xic sa' rochoch. Tixch'utubeb li rami̱g ut li rech cabal ut tixye reheb: —Chisahok' sa' kach'o̱l cuochbenex xban nak xintau lin carner li quisach, cha'ak reheb. \v 7 La̱in tinye e̱re nak jo'can ajcui' sa' choxa. Ta̱cua̱nk nimla sahil ch'o̱lej nak junak aj ma̱c tixyot' xch'o̱l tixjal xc'a'ux chiruheb bele̱laju ro'c'a̱l chi cristian li ac xe'pa̱ban ut ti̱queb chic xch'o̱leb. \s1 Li jaljo̱quil ru a̱tin chirix li tumin sachenak \p \v 8 Ut quixye ajcui' reheb: Kayehak nak junak ixk cuan laje̱bak xtumin. Cui ta̱sachk junak lix tumin, ¿ma inc'a' raj tixloch li xam ut ta̱oc chixmesunquil li cab ut tixsiq'ui toj retal tixtau? \v 9 Ut nak tixtau, tixch'utubeb li rami̱g ut eb li rech cabal ut tixye reheb: —Chisahok' sa' kach'o̱l cuochbenex xban nak xintau lin tumin li quisach chicuu, cha'ak. \v 10 La̱in ninye e̱re nak jo'can ajcui' eb lix ángel li Dios te'sahok' sa' xch'o̱leb nak junak aj ma̱c ta̱yot'ek' xch'o̱l ut tixjal xc'a'ux. \s1 Li jaljo̱quil ru a̱tin chirix li yucua'bej li quixcuy xma̱c li ralal \p \v 11 Ut quixye ajcui' reheb li jaljo̱quil ru a̱tin a'in: Jun li cui̱nk quicuan cuib li ralal. \v 12 Li i̱tz'inbej quixye re lix yucua': —At inyucua', q'ue cue anakcuan la̱ jun cablal li jo' q'uial li tintz'ak la̱in, chan. Tojo'nak li yucua'bej quixjeq'ui lix jun cablal reheb li ralal cuib. \v 13 Ut ma̱ji' ajcui' najterak nak li i̱tz'inbej quixch'utub chixjunil li c'a'ru cuan re, ut co̱ chi najt sa' jalanil tenamit. Aran quixsach li c'a'ru re nak yo̱ chixk'axbal li cutan chi jo' ma̱jo'. \v 14 Ut nak ac xsach chixjunil li c'a'ru cuan re, quicuan jun nimla cue'ej sa' li tenamit a'an. Ut li al yo̱ chixcuybal xtz'ocajic. \v 15 Jo'can nak co̱ riq'uin jun li cui̱nk cuan sa' li tenamit a'an chixpatz'bal xtrabaj. Ut li cui̱nk a'an quixtakla sa' c'aleba̱l chi iloc a̱k. \v 16 Quiraj raj xcua'bal xcuaheb li a̱k xban nak ta̱tz'oca̱k. Abanan inc'a' que'xq'ue ca'ch'inak re. \v 17 Quijultico' re chanru nak quicuan sa' rochoch lix yucua' ut quixye sa' xch'o̱l: —Nabaleb aj c'anjel cuanqueb sa' rochoch lin yucua' ut numtajenak xcuaheb. Ut la̱in arin osoc' cue xban tz'oca̱c. \v 18 Tinxic cui'chic sa' rochoch lin yucua' ut tinye re, “At inyucua', xinma̱cob chiru li Dios jo' ajcui' cha̱cuu la̱at. \v 19 Ma̱cua' chic inc'ulub nak tinc'aba'in a̱cualal. China̱c'ul ban jo' junak a̱mo̱s,” cha'akin re, chan sa' xch'o̱l. \v 20 Sa' junpa̱t quicuacli ut quisuk'i sa' rochoch lix yucua'. Toj cuan ajcui' chak chi najt nak qui-ile' xban lix yucua'. Ut li yucua'bej quiril xtok'oba̱l ru. Co̱ sa' a̱nil chixc'ulbal li ralal. Quixk'alu ut quirutz' ru. \v 21 Ut li ralal quixye re: —At inyucua', xinma̱cob chiru li Dios jo' ajcui' cha̱cuu la̱at. Ma̱cua' chic inc'ulub nak tinc'aba'in a̱cualal, chan re lix yucua'. \v 22 A'ut li yucua'bej quixye reheb lix mo̱s: —Sic'omak chak sa' junpa̱t li cha̱bil t'icr ut q'uehomak chirix. Q'uehomak xmatk'ab chi ru'uj ruk' ut q'uehomak xxa̱b chi rok. \v 23 Ut c'amomak chak li ch'ina cuacax, li ch'olaninbil chi us. Camsihomak ut tonink'ei̱k, \v 24 xban nak li cualal a'in chanchan camenak nak xcuan chak. A'ut anakcuan xsuk'i cui'chic chi yo'yo. Sachenak nak xcuan ut xtauman cui'chic, chan. Ut que'oc chi nink'ei̱c. \v 25 Ut li asbej cuan chak sa' c'aleba̱l. Nak yo̱ chi cuulac sa' cab, quirabi li son ut li xajoc. \v 26 Quixbok jun li mo̱s ut quixpatz' re c'a'ru yo̱queb sa' cab. \v 27 Li mo̱s quixye re: —Xsuk'i chak la̱ cui̱tz'in ut la̱ yucua' xtakla xcamsinquil li ral li cuacax li ch'olaninbil chi us, xban nak la̱ cui̱tz'in xsuk'i cui'chic chi cau ut chi sa sa' xch'o̱l, chan. \v 28 Nak li asbej quirabi li c'a'ru quixye li mo̱s, quichal xjosk'il, ut inc'a' quiraj oc sa' li rochoch. Ut li yucua'bej qui-el chirix cab ut quixtz'a̱ma chiru nak ta̱oc. \v 29 Li asbej quichak'oc ut quixye re lix yucua': —At inyucua', la̱at nacanau nak nabal chihab xinc'anjelac cha̱cuu ut ma̱ jun sut xink'et la̱ cua̱tin. Ut ma̱ jun cua xaq'ue junak inch'ina chiba̱t re nak tinnink'ei̱k cuochbeneb li cuami̱g. \v 30 Abanan anakcuan xc'ulun la̱ cualal a'in li quisachoc re la̱ jun cablal riq'uineb li ixk li neque'xc'ayi rib ut la̱at xatakla xcamsinquil chok' re li ch'ina cuacax li ch'olaninbil chi us, chan li asbej. \v 31 Li yucua'bej quixye re: —At cualal, la̱at junelic cuancat cuiq'uin ut chixjunil li c'a'ru cuan cue, a'an a̱cue ajcui' la̱at. \v 32 Abanan tento nak tonink'ei̱k anakcuan ut ta̱sahok' sa' kach'o̱l xban nak la̱ cui̱tz'in chanchan camenak nak xcuan; abanan xsuk'i cui'chic chi yo'yo. Quisach ut xtauman cui'chic, chan li yucua'bej. \c 16 \s1 Li merto̱m li inc'a' us xna'leb \p \v 1 Li Jesús quixye reheb lix tzolom li jaljo̱quil ru a̱tin a'in: Quicuan jun li cui̱nk k'axal biom ut quicuan jun xmerto̱m. Cuanqueb li que'jitoc chirix li merto̱m chiru li patrón ut que'xye re: —La̱ merto̱m yo̱ chixsachbal la̱ biomal, chanqueb re. \v 2 Jo'can nak quixbok lix merto̱m ut quixye re: —¿C'a'ru xya̱lal li yo̱quin chirabinquil cha̱cuix? Ta̱k'axtesi la̱ cue̱nt nak xatcuan chi c'anjelac xban nak inc'a' chic tatcana̱k chok' inmerto̱m, chan re. \v 3 Ut li merto̱m quixye sa' xch'o̱l: —¿C'a'ru tinba̱nu anakcuan xban nak lin patrón tinrisi sa' lin c'anjel? Inc'a' tincuy li cacuil c'anjel ut tinxuta̱na̱k chi xic chixtz'a̱manquil c'a'ru cue chire cablal. \v 4 Anakcuan ninnau c'a'ru tinba̱nu re nak cua̱nkeb li tine'xc'ul sa' rochocheb nak tin-isi̱k chi merto̱mil, chan sa' xch'o̱l. \v 5 Quixbokeb chak chi xju̱nkaleb li cuanqueb xc'as riq'uin lix patrón. Ut quixye re li xbe̱n: —¿Jo' nimal la̱ c'as riq'uin lin patrón? chan. \v 6 Ut li cui̱nk quixye re: —O'c'a̱l (100) barril chi aceite, chan. Ut li merto̱m quixye re: —Cue' li hu li tz'i̱banbil cui' retalil la̱ c'as. Chunlan ut jal sa' junpa̱t. Laje̱b roxc'a̱l (50) aj chic ta̱tz'i̱ba retalil chiru li hu a'in, chan. \v 7 Ut quixye cui'chic re li jun chic: —Ut la̱at, ¿jo' nimal la̱ c'as? chan. Ut li cui̱nk quixye: —O'c'a̱l (100) bisoc chi trigo, chan. Li merto̱m quixye re: —Cue' li hu li tz'i̱banbil cui' retalil la̱ c'as. Jal ut ca̱c'a̱l (80) bisoc aj chic ta̱tz'i̱ba retalil chiru li hu a'in, chan. \v 8 Ut li patrón quisach xch'o̱l chirilbal nak k'axal cuan xna'leb li merto̱m li inc'a' us xna'leb. Eb li inc'a' neque'xnau li xya̱lal k'axal se̱beb xch'o̱l chixc'oxlanquil chanru tixtenk'a rib, usta inc'a' us tixba̱nu reheb li ras ri̱tz'in. K'axal se̱beb xch'o̱l chiruheb li ralal xc'ajol li Dios. \v 9 Cuan li neque'xba̱nu li inc'a' us riq'uin lix biomal. Abanan, la̱in ninye e̱re, cheba̱nu usilal reheb le̱ ras e̱ri̱tz'in riq'uin le̱ biomal sa' ruchich'och'. Ut nak ta̱lajk ta̱osok' le̱ biomal, texc'ulek' sa' li na'ajej li ma̱c'a' roso'jic. \v 10 Li ani ti̱c xch'o̱l chixba̱nunquil li yal ca'ch'in, ti̱cak ajcui' xch'o̱l chixba̱nunquil li nabal. Ut li ani inc'a' ti̱c xch'o̱l chixba̱nunquil li yal ca'ch'in, inc'a' ajcui' ti̱cak xch'o̱l chixba̱nunquil li nabal. \v 11 Cui la̱ex inc'a' nequenau xra̱bal li biomal sa' ruchich'och', ¿chan ta cui' ru nak tixc'ojob xch'o̱l li Dios chixq'uebal e̱re li tz'akal biomal? \v 12 Ut cui inc'a' nequenau xra̱bal li c'a'ru re jalan, ¿chan ta cui' ru nak ta̱k'axtesi̱k e̱re la̱ex li c'a'ru tz'akal e̱re? \v 13 Ma̱ ani ta̱ru̱k ta̱c'anjelak chiru cuib chi patrón. Ma̱re tixra li jun ut xic' ta̱ril li jun chic, malaj ut xic' ta̱ril li jun ut tixra li jun chic. Inc'a' naru texc'anjelak chiru li Dios cui junes le̱ biomal nequec'oxla. \v 14 Nak eb laj fariseo que'rabi li quixye li Jesús, que'oc chixse'enquil xban nak neque'xra lix biomaleb. \v 15 Ut li Jesús quixye reheb: —La̱ex nequeti̱cobresi e̱ch'o̱l e̱junes chiruheb li tenamit. Abanan li Dios naxnau chanru le̱ na'leb. Li c'a'ru k'axal lok' chiruheb li cui̱nk sa' ruchich'och', a'an tz'ekta̱nanbil xban li Dios. \s1 Li chak'rab ut lix nimajcual cuanquilal li Dios \p \v 16 Chixjunil li tijleb li que'xc'ut eb li profeta junxil, jo' ajcui' lix chak'rab laj Moisés, quirake' xyebal nak laj Juan laj Cubsihom Ha' quic'ulun chixch'olobanquil resil nak cha̱lc re lix nimajcual cuanquilal li Dios. Ut nabaleb yo̱queb chixyalbal xk'e chi oc rubel lix nimajcual cuanquilal li Dios. \v 17 Li choxa ut li ruchich'och', a'an moco ch'a'aj ta nak ta̱osok'. Abanan ma̱ jun li a̱tin li tz'i̱banbil sa' li chak'rab, ta̱ru̱k ta̱isi̱k xcuanquil, usta k'axal ca'ch'in. \v 18 Li ani tixjach rib riq'uin li rixakil ut ta̱sumla̱k riq'uin jalan chic ixk, a'an tixmux ru lix sumlajic. Ut li cui̱nk li ta̱sumla̱k riq'uin junak ixk li ac xjach rib riq'uin lix be̱lom, tixmux ru lix sumlajic. \s1 Li cui̱nk biom ut laj Lázaro \p \v 19 Quicuan jun li cui̱nk biom. Naxtikib rib riq'uin cha̱bil t'icr k'axal terto xtz'ak ut rajlal cutan nanink'ei̱c. \v 20 Quicuan ajcui' jun li cui̱nk neba' aj Lázaro xc'aba'. Xox rix. Rajlal naxchunub rib chire li oqueba̱l re li rochoch li biom. \v 21 Naxra raj ru xtzacanquil xc'aj li cua li nat'ane' sa' xbe̱n xme̱x li biom. Eb li tz'i' neque'chal riq'uin ut neque'xrek' ru lix xox. \v 22 Quicuulac xk'ehil nak quicam li neba' ut quic'ame' xbaneb li ángel toj sa' choxa bar cuan cui' laj Abraham. Ut quicam ajcui' li biom ut quimuke'. \v 23 Nak ac cuan sa' xbalba, yo̱ chixc'ulbal li raylal aran. Qui-iloc takec' ut quiril laj Abraham ut laj Lázaro cuan chixc'atk. \v 24 Quixjap re ut quixye: —Ka̱cua' Abraham, chacuil taxak xtok'oba̱l cuu. Chatakla laj Lázaro chintenk'anquil. Chixt'akresi chak li ru'uj ruk' sa' ha' ut tolxquehobresi li ru'uj cuak' xban nak c'ajo' li raylal yo̱quin chixc'ulbal sa' li xam a'in, chan. \v 25 Ut laj Abraham quixye re: —At cuas cui̱tz'in, julticak a̱cue nak toj yo'yo̱cat sa' ruchich'och' nabal a̱biomal ut k'axal sa nak xatcuan. Ut laj Lázaro c'ajo' li raylal quixc'ul. Anakcuan c'ojobanbil xch'o̱l laj Lázaro arin ut la̱at k'axal ra cuancat. \v 26 Ut cuan jun nimla chamal jul naramoc re li na'ajej cuanco cui'. Ut ma̱ jun ke ta̱ru̱k ta̱numek' re ta̱xic e̱riq'uin, chi moco la̱ex ta̱ru̱k texnumek' chak arin, chan laj Abraham re li biom. \v 27 Tojo'nak li biom quixye re: —Tintz'a̱ma cha̱cuu, at Ka̱cua' Abraham, takla laj Lázaro sa' rochoch lin yucua'. \v 28 Aran cuanqueb o̱b li cui̱tz'in. Chatakla xch'olobanquil xya̱lal chiruheb re nak eb a'an inc'a' te'cha̱lk sa' li na'ajej a'in chi c'uluc raylal, chan. \v 29 Laj Abraham quixye re: —Cuan riq'uineb li hu li tz'i̱banbil xban laj Moisés, ut eb li profeta. Che'xq'uehak retal li c'a'ru tz'i̱banbil sa' li hu a'an, chan. \v 30 Quichak'oc li biom ut quixye: —Inc'a' tz'akal a'an, Ka̱cua' Abraham. Abanan cui junak camenak ta̱cuacli̱k cui'chic chi yo'yo ut ta̱xic riq'uineb, te'yot'ek' raj xch'o̱l ut te'xjal raj xc'a'uxeb, chan. \v 31 A'ut laj Abraham quixye re: —Cui inc'a' neque'rabi li quixye laj Moisés ut eb li profeta, inc'a' ajcui' te'pa̱ba̱nk usta ta̱cuacli̱k cui'chic chi yo'yo junak sa' xya̱nkeb li camenak, chan laj Abraham. \c 17 \s1 Li Jesús quixq'ue xna'lebeb lix tzolom \p \v 1 Li Jesús quixye reheb lix tzolom: —Junelic cuan li po'oc ch'o̱l. Abanan raylal cha̱lel sa' xbe̱n li ani tixpo' xch'o̱l li ras ri̱tz'in. \v 2 K'axal raj us chok' re a'an nak ta̱cutek' sa' xchamal li palau chi bac'bo junak nimla pec chi xcux chiru nak tixpo' xch'o̱l junak li toj k'un xch'o̱l sa' lix pa̱ba̱l. \v 3 Cheq'uehak retal chanru le̱ na'leb. Cui ta̱ma̱cobk cha̱cuu la̱ cuas a̱cui̱tz'in, chak'usak. Ut cui ta̱yot'ek' xch'o̱l ut tixjal xc'a'ux, chacuyak xma̱c. \v 4 Usta ta̱ma̱cobk cha̱cuu cuukubak sut chiru li jun cutan ut cuukub sut tixpatz' xcuybal cha̱cuu ut tixye nak inc'a' chic tixba̱nu, tento nak ta̱cuy xma̱c, chan li Jesús. \v 5 Eb li apóstol que'xye re li Ka̱cua': —At Ka̱cua', choa̱tenk'a taxak re nak cua̱nk kapa̱ba̱l chi tz'akal, chanqueb. \v 6 Ut li Ka̱cua' quixye reheb: —Usta ca'ch'in ajcui' le̱ pa̱ba̱l cuan jo' li riyajil li mostaza, ta̱ru̱k raj te̱ye re li che' a'in, “Mich' a̱cuib ut au a̱cuib sa' li palau” ut li che' tixba̱nu raj jo' te̱ye re, chan. \v 7 Kayehak nak junak e̱re cuan xmo̱s yo̱k chak chi c'alec malaj ut chi iloc queto̱mk. Nak acak xchoy lix c'anjel lix mo̱s, ta̱suk'i̱k sa' cab. ¿Ma ta̱yehek' ta bi' re xban lix patrón, “Ocan, c'ojlan ut cua'in”? \v 8 Inc'a'. Ta̱yehek' ban re: “Chac'u̱b cuan intzacae̱mk ut chatc'anjelak chicuu. Nak acak xinrake' chi cua'ac, naru tatcua'ak la̱at.” \v 9 ¿Ma tixbantioxi re lix mo̱s nak quixba̱nu li quitakla̱c xba̱nunquil? La̱in ninye nak inc'a'. \v 10 Jo'can ajcui' la̱ex. Nak ac xeba̱nu li xextakla̱c cui', cheyehak: “La̱o aj c'anjel cha̱cuu. Ca'aj cui' li jo' q'uial xoa̱takla cui' xkaba̱nu. Jo'can nak ma̱bantioxi chiku”, cha'akex, chan li Jesús reheb. \s1 Li Jesús quixq'uirtesiheb li laje̱b chi cui̱nk saklepeb rix ut jun ajcui' quibantioxin chiru \p \v 11 Nak yo̱ chi xic Jerusalén, li Jesús quinume' sa' li na'ajej li neque'xc'ul cui' rib li tenamit Samaria ut Galilea. \v 12 Nak yo̱ chi cuulac sa' jun li c'aleba̱l, que'chal chixc'ulbal laje̱b li cui̱nk saklep rixeb. Eb a'an najt que'xakli riq'uin li Jesús. \v 13 Ut que'xjap reheb chixyebal: —At Jesús, at aj tzolonel, chacuuxta̱na taxak ku, chanqueb. \v 14 Nak quirilebli Jesús quixye reheb: —Ayukex riq'uineb laj tij ut c'utumak chak e̱rib chiruheb, chan reheb. Ut nak yo̱queb chi xic, que'q'uira. \v 15 Jun reheb li cui̱nk quiril nak quiq'uira, quisuk'i riq'uin li Jesús ut yo̱ chixlok'oninquil li Dios chi cau xya̱b xcux. \v 16 Quixcuik'ib rib chiru li Jesús ut quixbantioxi chiru. Li cui̱nk a'an aj Samaria. \v 17 Quixye li Jesús: —¿Ma ma̱cua' ta bi' laje̱b chi cui̱nk li xinq'uirtesi? ¿Bar cuanqueb li bele̱b chic? \v 18 ¿Ma ca'aj cui' li jun a'in li ma̱cua' aj judío xsuk'i chixlok'oninquil li Dios? chan. \v 19 Tojo'nak quixye re li cui̱nk: —Xaklin ut tatxic. Xatq'uira xban nak xatpa̱ban, chan. \s1 Li Jesús quixye nak lix nimajcual cuanquilal li Dios ac cuan riq'uineb \p \v 20 Eb laj fariseo que'xpatz' re li Jesús jok'e ta̱cha̱lk lix nimajcual cuanquilal li Dios. Li Jesús quichak'oc ut quixye reheb: —Lix cuanquilal li Dios moco cua̱nk ta retalil lix c'ulunic re nak te̱nau jok'e xk'ehil. \v 21 Chi moco te'xye, “cuan arin” chi moco te'xye, “le' cuan”, xban nak lix cuanquilal li Dios ac cuan sa' e̱ya̱nk la̱ex, chan. \s1 Li Jesús quixye chanru nak ta̱c'ulu̱nk cui'chic \p \v 22 Ut li Jesús quixye reheb lix tzolom: —Ta̱cuulak xk'ehil nak la̱ex te̱ra ru rilbal lin c'ulunic la̱in li C'ajolbej, abanan inc'a' te̱ril cuu. \v 23 Ut te'xye e̱re, “cue' arin” malaj ut “cuan toj le'”. Abanan mexxic chirilbal chi moco te̱ta̱keheb. \v 24 Sa' xk'ehil lin c'ulunic la̱in li C'ajolbej chanchanakin li rak' ca̱k nak narepoc chak ut naxcutanobresi chixjunil ru li choxa. La̱in moco chi mukmu ta tinc'ulu̱nk. \v 25 Abanan tento nak la̱in li C'ajolbej tinrahobtesi̱k ut tintz'ekta̱na̱k xbaneb li cuanqueb sa' ruchich'och' sa' eb li cutan a'in. \v 26 Jo' quic'ulman sa' eb li cutan nak toj cua̱nk laj Noé sa' ruchich'och', jo'can ajcui' ta̱c'ulma̱nk nak ta̱cuulak xk'ehil lin c'ulunic la̱in li C'ajolbej. \v 27 Sa' eb li cutan a'an li tenamit yo̱queb chi cua'ac ut yo̱queb chi uc'ac. Yo̱queb chi sumla̱c ut yo̱queb chi sumuba̱nc toj quicuulac xk'ehil nak laj Noé qui-oc sa' li jucub cab. Nak ma̱c'a' sa' xch'o̱leb quichal li but'i ha' ut quilajxsacheb chixjunileb li inc'a' que'oc sa' li jucub cab. \v 28 Ta̱c'ulma̱nk jo' quic'ulman sa' eb li cutan nak laj Lot toj cua̱nk sa' ruchich'och'. Chixjunileb yo̱queb chi tzaca̱nc ut yo̱queb chi uc'ac. Yo̱queb chi lok'oc ut yo̱queb chi c'ayi̱nc. Yo̱queb chi a̱uc ut yo̱queb chi cablac. \v 29 Abanan sa' li cutan nak laj Lot qui-el sa' li tenamit Sodoma, nak ma̱c'a' sa' xch'o̱leb, quichal chak sa' choxa xam ut azufre ut quilajxsacheb chixjunileb. \v 30 Jo'can ajcui' ta̱c'ulma̱nk nak tinc'ulu̱nk cui'chic la̱in li C'ajolbej. Ma̱c'a'ak sa' xch'o̱leb li tenamit. \v 31 Sa' li cutan nak tinc'ulu̱nk, li ani cua̱nk chak sa' xbe̱n li rochoch ut li c'a'ru re cua̱nk sa' li cab, micube chak chixxocbal. Jo'can ajcui' li cua̱nk chak sa' c'aleba̱l, inc'a' ta̱suk'i̱k sa' li rochoch. \v 32 Chijulticok' e̱re li c'a'ru quixc'ul li rixakil laj Lot nak quiraj raj suk'i̱c. \v 33 Li ani ta̱raj xcolbal rix lix yu'am arin sa' ruchich'och', ta̱sachk chiru. Ut li ani ta̱sachk lix yu'am chiru, a'an ta̱cua̱nk xyu'am chi junelic. \v 34 Ut tinye ajcui' e̱re: Sa' li ho̱nal a'an nak tinc'ulu̱nk, cua̱nkeb cuib yo̱keb chi cua̱rc sa' jun chi cuarib. Jun aj pa̱banel ut jun ma̱cua'. Laj pa̱banel ta̱c'amek' xban li Dios ut li jun chic li ma̱cua' aj pa̱banel, a'an ta̱canaba̱k. \v 35 Ut cuib li ixk yo̱keb chi que'ec sa' jun li que'leb, jun aj pa̱banel ut li jun chic ma̱cua' aj pa̱banel. Ut laj pa̱banel ta̱c'amek' xban li Dios ut li jun chic li ma̱cua' aj pa̱banel, a'an ta̱canaba̱k. \v 36 Cua̱nkeb cuib chi cui̱nk sa' li c'aleba̱l, jun aj pa̱banel ut li jun chic ma̱cua' aj pa̱banel. Laj pa̱banel ta̱c'amek' xban li Dios ut li jun chic, li ma̱cua' aj pa̱banel, ta̱canaba̱k, chan li Jesús. \v 37 Eb lix tzolom que'xpatz' re: —¿Bar ta̱c'ulma̱nk li yo̱cat chixyebal? chanqueb. Ut li Jesús quixye reheb: —La̱ex nequenau nak bar cuan cui' junak li camenak, aran ajcui' te'ch'utla̱k eb li so'sol, chan. \c 18 \s1 Li jaljo̱quil ru a̱tin chirix li xma̱lca'an ut laj rakol a̱tin \p \v 1 Li Jesús quixye li jaljo̱quil ru a̱tin a'in reheb lix tzolom re xc'utbal chiruheb nak tento te'tijok junelic ut inc'a' ta̱ch'ina̱nk xch'o̱leb. \v 2 Quixye reheb: Sa' jun li tenamit quicuan jun aj rakol a̱tin inc'a' naxxucua ru li Dios, chi moco naxq'ue sa' xnak' ru li cristian. \v 3 Ut quicuan ajcui' sa' li tenamit a'an jun li xma̱lca'an cuan jun lix ch'a'ajquilal. Rajlal yo̱ chi xic riq'uin laj rakol a̱tin chixtz'a̱manquil lix tenk'anquil ut naxye re: —Ba̱nu usilal, charak a̱tin sa' xbe̱neb li xic' neque'iloc cue, chan. \v 4 Ut laj rakol a̱tin inc'a' quiraj. Abanan mokon quixye sa' xch'o̱l: —La̱in inc'a' ninxucua ru li Dios chi moco eb li cui̱nk ninq'ueheb sa' xnak' cuu. \v 5 Abanan xban nak yo̱quin chi titz'c chirabinquil li ixk a'in, tinrak a̱tin sa' xbe̱neb li xic' neque'iloc re. Ma̱re yo̱k chinch'i'ch'i'inquil junelic, chan sa' xch'o̱l. \v 6 Ut li Ka̱cua' quixye reheb: —Q'uehomak retal c'a'ru quixye laj rakol a̱tin li inc'a' ti̱c xch'o̱l. Usta inc'a' ti̱c xch'o̱l, laj rakol a̱tin quixtenk'a li xma̱lca'an re nak inc'a' chic ta̱ch'i'ch'i'i̱k xban. \v 7 ¿Ma toja' ta chic li Dios inc'a' tixcoleb li sic'bileb ru xban? ¿Ma ta̱ba̱yk ta bi' chixsumenquil li c'a'ru te'xtz'a̱ma li neque'ya̱ban re lix c'aba' chi k'ek chi cutan? \v 8 La̱in tinye e̱re nak li Dios tixcoleb chi junpa̱t. Abanan la̱in ninc'oxla, ¿jarub ta cui' li cauhakeb xch'o̱l sa' lix pa̱ba̱l? Ut, ¿jarubeb ta cui' li yo̱keb chi tijoc nak tinc'ulu̱nk cui'chic sa' ruchich'och' la̱in li C'ajolbej? \s1 Laj fariseo ut laj titz'ol toj que'co̱eb chi tijoc sa' li templo \p \v 9 Ut li Jesús quixye jun chic li jaljo̱quil ru a̱tin reheb li neque'xc'oxla nak cha̱bileb ut neque'xtz'ekta̱naheb li jun ch'ol chic. Quixye reheb: \v 10 Cuib li cui̱nk co̱eb sa' li templo chi tijoc. Li jun, a'an aj fariseo. Ut li jun chic aj titz'ol toj. \v 11 Laj fariseo quixxakab rib ut quitijoc chi cau xya̱b xcux ut quixye: —At inDios, la̱in ninbantioxi cha̱cuu nak ma̱cua'in jo'queb li jun ch'ol chic. A'an eb aj e̱lk'eb, aj ba̱nuhom ma̱usilal, ut aj muxuleb caxa̱r. La̱in ma̱cua'in jo' laj titz'ol toj a'an. \v 12 Ca' sut ninba̱nu in-ayu̱n chiru li jun xama̱n. Ut rajlal ninq'ue li junju̱nk sa' xlaje̱tkil re chixjunil li jo' q'uial li ninc'ul, chan laj fariseo sa' lix tij. \v 13 Abanan laj titz'ol toj najt quixq'ue chak rib ut quixxulub lix jolom. Yo̱ chixtenbal li re xch'o̱l chi ruk' xban xrahil xch'o̱l ut quixye: —At inDios, la̱in aj ma̱c. Chacuuxta̱na taxak cuu, chan. \v 14 La̱in ninye e̱re nak laj titz'ol toj, a'an li quisuk'i sa' rochoch chi ti̱cobresinbil chic lix ch'o̱l. Ut laj fariseo inc'a', xban nak li ani naxnimobresi rib, a'an ta̱cubsi̱k xcuanquil. Ut li ani naxcubsi rib, a'an ta̱q'uehek' xcuanquil, chan li Jesús. \s1 Li Jesús quirosobtesiheb li coc'al \p \v 15 Sa' jun li cutan cuanqueb li que'xc'am chak lix coc'aleb riq'uin li Jesús re nak tixq'ue li ruk' sa' xbe̱neb ut ta̱rosobtesiheb. Ut eb lix tzolom li Jesús que'xq'ue retal nak que'c'ame' chak li coc'al riq'uin ut que'oc chixk'usbaleb lix na' xyucua'eb. \v 16 Ut li Jesús quixbokeb lix tzolom riq'uin ut quixye reheb: —Canabomakeb li coc'al chi cha̱lc cuiq'uin. Me̱ram chiruheb xban nak reheb a'an lix nimajcual cuanquilal li Dios. \v 17 Relic chi ya̱l tinye e̱re li ani inc'a' k'un xch'o̱l chinpa̱banquil jo'queb li coc'al a'in, a'an inc'a' ta̱oc rubel lix nimajcual cuanquilal li Dios, chan. \s1 Jun li cui̱nk biom quia̱tinac riq'uin li Jesús \p \v 18 Jun li cui̱nk nim xcuanquil sa' xya̱nkeb laj judío quia̱tinac riq'uin li Jesús ut quixye re: —At cha̱bil tzolonel, ¿c'a'ru ta̱ru̱k tinba̱nu re nak tincue̱chani li yu'am chi junelic? chan. \v 19 Li Jesús quixye re: —¿C'a'ut nak nacaye cha̱bil cue cui inc'a' nacanau anihin la̱in? Jun ajcui' li cha̱bil ut a'an li Dios. \v 20 La̱at ac nacanau c'a'ru naxye sa' li chak'rab: Matmuxuc caxa̱r. Ma̱camsi a̱cuas a̱cui̱tz'in. Mat-elk'ac. Matyo'oban tic'ti' chirix a̱cuas a̱cui̱tz'in. Cha-oxlok'i la̱ na' a̱yucua', chan li Jesús re. \v 21 Li cui̱nk quichak'oc ut quixye: —Chixjunil a'in ac yo̱quin ajcui' chak chixba̱nunquil chalen sa' inca'ch'inal, chan. \v 22 Nak quirabi li c'a'ru quixye li cui̱nk, li Jesús quixye re: —Jun chic toj ma̱ji' nacaba̱nu. C'ayi chixjunil li c'a'ru cuan a̱cue ut ta̱si lix tz'ak reheb li neba' ut ta̱cua̱nk a̱biomal sa' choxa. Nak ac xaba̱nu a'an, tatcha̱lk ut tina̱ta̱ke, chan li Jesús re. \v 23 Nak quirabi li quixye li Jesús, c'ajo' nak quiraho' sa' xch'o̱l li cui̱nk xban nak nabal lix biomal cuan. \v 24 Li Jesús quixq'ue retal nak quiraho' sa' xch'o̱l li cui̱nk ut quixye: —C'ajo' xch'a'ajquil chok' re junak biom oc rubel lix nimajcual cuanquilal li Dios. \v 25 Ma̱min ta̱ru̱k ta̱numek' junak nimla xul camello sa' ru junak cu̱x. Jo'can ajcui' li biom. Ma̱ jok'e ta̱ru̱k ta̱oc sa' xnimajcual cuanquilal li Dios cui ca'aj cui' lix biomal naxc'oxla, chan li Jesús. \v 26 Eb li que'abin re li quixye li Jesús, que'chak'oc ut que'xye: —¿Aniheb li ta̱ru̱k te'colek' chi jo'canan? chanqueb. \v 27 Li Jesús quixye reheb: —Li c'a'ru ch'a'aj xba̱nunquil chiru li cui̱nk, chiru li Dios moco ch'a'aj ta xba̱nunquil, chan. \v 28 Laj Pedro quixye re li Jesús: —La̱o xkacanab chixjunil li c'a'ru ke xban a̱ta̱kenquil, chan. \v 29 Li Jesús quixye: —Relic chi ya̱l tinye e̱re, li ani naxcanab li c'a'ru re sa' inc'aba' la̱in, tixc'ul re̱kaj. Li ani naxcanab li rochoch, lix na' xyucua', li ras ri̱tz'in, li rixakil, malaj ut lix coc'al sa' xc'aba' lix nimajcual cuanquilal li Dios, a'an tixc'ul re̱kaj. \v 30 K'axal nabal cui'chic li re̱kaj tixc'ul sa' li ruchich'och' a'in, jo' ajcui' sa' li choxa tixc'ul li junelic yu'am, chan li Jesús. \s1 Li Jesús quixye cui'chic resil lix camic \p \v 31 Tojo'nak li Jesús quixc'ameb xjuneseb lix tzolom cablaju ut quixye reheb: —Anakcuan toxic Jerusalén re nak ta̱tz'aklok ru chixjunil li tz'i̱banbil xbaneb li profeta chicuix la̱in li C'ajolbej. \v 32 Tink'axtesi̱k sa' ruk'eb li ma̱cua'eb aj judío. Tine'xhob, tine'xsac' ut tine'xchu̱ba. \v 33 Ut nak acak xine'xsac' chi us, tine'xcamsi. Abanan sa' rox li cutan tincuacli̱k cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak, chan li Jesús. \v 34 Ut eb lix tzolom chi ti̱c inc'a' que'xtau ru li quixye li Jesús xban nak ch'a'aj xtaubal ru chiruheb. \s1 Li Jesús quixq'uirtesi jun li mutz' nak yo chi cuulac Jericó \p \v 35 Nak li Jesús yo̱ chi cuulac Jericó, cuan jun li cui̱nk mutz' ru c'ojc'o chire li be. Yo̱ chixtz'a̱manquil c'a'ru re. \v 36 Nak quirabi li q'uila tenamit yo̱queb chi numec', li mutz' quixpatz' c'a'ru yo̱ chi c'ulma̱nc. \v 37 Que'xye re nak li Jesús aj Nazaret yo̱ chi numec'. \v 38 Li mutz' quixjap re ut quixye: —¡At Jesús, ralalat xc'ajol laj David, la̱at li yo̱co cha̱cuoybeninquil. Chacuuxta̱na taxak cuu! chan. \v 39 Ut eb li tenamit li yo̱queb chi numec' que'oc chixk'usbal ut que'xye re: —Matchokin, chanqueb re. Abanan li mutz' k'axal cui'chic cau quixjap re ut quixye: —At ralalat xc'ajol laj David, chacuuxta̱na cuu, chan. \v 40 Nak quirabi li quixye li mutz', li Jesús quixakli ut quixtakla xc'ambal li mutz'. \v 41 Nak quic'ame' riq'uin, li Jesús quixye re: —¿C'a'ru ta̱cuaj tinba̱nu a̱cue? chan. Ut li mutz' quixye: —Ka̱cua', tincuaj nak ta̱ilok li xnak' cuu, chan. \v 42 Li Jesús quixye re: —Chi-ilok li xnak' a̱cuu. Xatq'uira xban nak xapa̱b nak cuan incuanquil cha̱q'uirtesinquil, chan. \v 43 Ut sa' junpa̱t qui-iloc li mutz' ut co̱ chirixeb. Yo̱ chixlok'oninquil li Dios. Ut nak que'ril li c'a'ru quic'ulman, chixjunileb li tenamit que'xq'ue xlok'al li Dios. \c 19 \s1 Laj Zaqueo laj titz'ol toj quixpa̱b li Jesús \p \v 1 Nak quicuulac Jericó, li Jesús yo̱ chi numec' sa' li tenamit. \v 2 Aran cuan jun li cui̱nk biom aj Zaqueo xc'aba'. Li cui̱nk a'an, a'an li nataklan sa' xbe̱neb laj titz'ol toj. \v 3 Ta̱raj xnaubal ani li Jesús. Abanan xban nak k'axal nabaleb li tenamit, inc'a' quiru rilbal xban nak ca'ch'in rok. \v 4 Jo'can nak co̱ sa' a̱nil chi ubej ut quitake' sa' ru'uj jun li che' sicómoro xc'aba' re nak ta̱ru̱k ta̱ril li Jesús xban nak aran toxnumek'. \v 5 Nak yo̱ chi numec' aran, li Jesús qui-iloc takec'. Quiril laj Zaqueo ut quixye re: —At Zaqueo, cuben chak chi junpa̱t xban nak tento nak tinhila̱nk sa' la̱ cuochoch anakcuan, chan. \v 6 Ut laj Zaqueo quicube sa' junpa̱t ut quixc'ul li Jesús sa' rochoch chi sa sa' xch'o̱l. \v 7 Nak li q'uila tenamit que'ril nak li Jesús qui-oc sa' rochoch laj Zaqueo, que'po' ut que'xye: —X-oc chi hila̱nc sa' rochoch jun cui̱nk aj ma̱c, chanqueb. \v 8 Nak yo̱queb chi cua'ac, laj Zaqueo quixakli chiru li Jesús ut quixye re: —Ka̱cua', chalen anakcuan jalan chic tinba̱nu. Yijach lin jun cablal tinsi reheb li neba'. Ut cui cuan anihak xcuelk'a c'a'ru re, ca̱hib cua chic xq'uial li re̱kaj tinq'ue, chan. \v 9 Ut li Jesús quixye: —Li cui̱nk a'in ralal xc'ajol ajcui' laj Abraham. Anakcuan colbil chic li cui̱nk a'in. \v 10 La̱in li C'ajolbej xinc'ulun chixsic'bal ut chixcolbal li sachenakeb, chan li Jesús. \s1 Cui inc'a' nakaq'ue chi c'anjelac li kama̱tan li q'uebil ke xban li Dios, ta̱mak'ek' chiku \p \v 11 Ut li Jesús quixye jun chic li jaljo̱quil ru a̱tin reheb li yo̱queb chi abi̱nc re, xban nak cuulaqueb re Jerusalén. Eb a'an que'xc'oxla nak li Jesús ac oc re chixxakabanquil lix nimajcual cuanquilal li Dios. \v 12 Li Jesús quixye reheb: Quicuan jun xnimal ru cui̱nk. Li cui̱nk a'an quiboke' sa' jun najtil tenamit re nak ta̱xakaba̱k chok' rey ut ta̱suk'i̱k cui'chic. \v 13 Nak ac xic re li cui̱nk quixbokeb laje̱b lix mo̱s. Quixq'ue laje̱b chi tumin re li junju̱nk ut quixye reheb: —Yaconkex chiru li tumin a'in toja' yal jok'e tana tinsuk'i̱k chak la̱in, chan. \v 14 Aban xic' na-ile' xbaneb lix tenamit ut nak ac xco̱ li cui̱nk, que'xtakla xtakl riq'uin li ta̱xakaba̱nk re chok' rey chixyebal re: —La̱o inc'a' nakaj nak ta̱oc chok' karey li cui̱nk a'in, chanqueb. \v 15 Abanan li cui̱nk quixakaba̱c chok' rey. Ut nak ac x-oc chok' rey, li cui̱nk a'an quisuk'i cui'chic sa' xtenamit ut quixtakla xbokbaleb lix mo̱s li quixq'ueheb xtumin re xnaubal li jo' nimal ac xtau li junju̱nk. \v 16 Quicuulac li xbe̱n ut quixye re: —Ka̱cua', laje̱b chic xrala la̱ tumin li xaq'ue cue, chan. \v 17 Li rey quixye re: —La̱at cha̱bil aj c'anjel. Us xaba̱nu. Xban nak ti̱c a̱ch'o̱l riq'uin li ca'ch'in xinq'ue a̱cue, jo'can nak tinq'ue a̱cuanquil sa' xbe̱n laje̱b chi tenamit, chan li rey. \v 18 Ut quicuulac li mo̱s jun chic ut quixye: —Ka̱cua', o̱b chic xrala la̱ tumin li xaq'ue cue, chan. \v 19 Ut li rey quixye re: —Jo'can ajcui' la̱at. Cha̱bil xaba̱nu. Tinq'ue a̱cuanquil sa' xbe̱n o̱b chi tenamit, chan. \v 20 Ut quicuulac ajcui' li mo̱s jun chic ut quixye: —Ka̱cua', cue' la̱ tumin. Xinc'u̱la sa' jun sut. \v 21 Xinxucuac a̱ban xban nak ninnau nak josk'at. Nacac'ul li tumin li inc'a' nacac'anjela ut nacatk'oloc bar cui' inc'a' nacat-au, chan. \v 22 Quichak'oc li rey ut quixye: —La̱at ma̱c'a' nacat-oc cui'. Riq'uin ajcui' li c'a'ru xaye, tinrak a̱tin sa' a̱be̱n. Nacanau nak josk'in ut nacanau nak ninc'ul li tumin li inc'a' ninc'anjela ut nink'oloc bar cui' inc'a' nin-au. \v 23 ¿C'a'ut nak inc'a' xaq'ue chi to' lin tumin? Ut la̱in nak xinsuk'i, xinc'ul raj lin tumin rochben li ral, chan li rey. \v 24 Ut li rey quixye reheb li cuanqueb aran: —Isihomak li tumin chiru ut q'uehomak re li ac cuan laje̱b chi tumin riq'uin, chan. \v 25 Eb a'an que'chak'oc ut que'xye: —At Ka̱cua', a'an ac cuan ajcui' laje̱b chi tumin riq'uin, chanqueb. \v 26 Li rey quixye reheb: —La̱in ninye e̱re nak li ani cuan nabal c'a'ru re, ta̱q'uehek' cui'chic nabal re; ut li ani ca'ch'in ajcui' c'a'ru re, ta̱isi̱k chiru, usta ca'ch'in ajcui' li c'a'ru re. \v 27 Ut c'amomakeb chak li xic' neque'iloc cue li inc'a' neque'raj nak tin-oc chok' xreyeb. Ut chicuu ajcui', te̱camsiheb, chan li rey. \s1 Li Jesús quiq'uehe' xlok'al nak qui-oc Jerusalén \p \v 28 Nak ac xye li jaljo̱quil ru a̱tin a'in, li Jesús qui-oc cui'chic chi xic Jerusalén. \v 29 Cuulaqueb re sa' li cuib chi tenamit Betfagé ut Betania. Nach' cuanqueb riq'uin li tzu̱l Olivos nak li Jesús quixtaklaheb cuib lix tzolom. \v 30 Quixye reheb: —Ayukex sa' li ch'ina tenamit a'an li cuan chi nach'. Ut nak texcuulak te̱tau jun li ch'ina bu̱r bac'bo. Li ch'ina bu̱r a'an toj ma̱ ani nabe̱c chirix. Te̱hit ut te̱c'am chak arin. \v 31 Ut cui ani napatz'oc e̱re c'a'ut nak yo̱quex chixhitbal, te̱ye re nak li Ka̱cua' ta̱ajok ru li ch'ina bu̱r, cha'akex, chan li Jesús. \v 32 Que'co̱eb lix tzolom li Jesús cuib ut que'xtau chixjunil jo' quiyehe' reheb. \v 33 Nak yo̱queb chixhitbal li ch'ina bu̱r, eb laj e̱chal re que'xpatz' reheb: —¿C'a'ut nak yo̱quex chixhitbal li kabu̱r? chanqueb. \v 34 Eb lix tzolom li Jesús que'chak'oc ut que'xye: —Li Ka̱cua' ta̱ajok ru li bu̱r, chanqueb. \v 35 Ut que'xc'am li ch'ina bu̱r riq'uin li Jesús. Que'xq'ue li t'icr chirix ut que'xtenk'a li Jesús chi takec' chirix. \v 36 Nak yo̱ chi xic li Jesús, nabaleb li cristian que'xhel lix t'icreb sa' be bar ta̱numek' cui' li Jesús jo' c'aynakeb xba̱nunquil nak nacuulac junak nim xcuanquil. \v 37 Cuulaqueb re Jerusalén. Yo̱queb chak chi cubec sa' li tzu̱l Olivos ut chixjunileb li yo̱queb chixta̱kenquil li Jesús que'oc chixjapbal reheb xban xsahil xch'o̱leb. Ut que'xlok'oni li Dios xbaneb li milagro li quilaje'ril. \v 38 Que'xye: —Osobtesinbil taxak li rey li xchal sa' xc'aba' li Ka̱cua'. Ut cua̱nk taxak li tuktu̱quilal sa' choxa. Lok'oninbil taxak li Ka̱cua' li cuan sa' choxa, chanqueb. \v 39 Ut cuanqueb laj fariseos sa' xya̱nkeb li q'uila tenamit que'xye re: —At tzolonel k'useb la̱ tzolom, ye reheb nak te'xcanab a̱tinac.— \v 40 Li Jesús quichak'oc ut quixye reheb: —La̱in ninye e̱re nak cui eb lin tzolom te'xcanab xq'uebal inlok'al, a' chic li pec te'xjap re chixq'uebal inlok'al, chan li Jesús. \s1 Li Jesús quiyot'e' xch'o̱l nak quiril li tenamit Jerusalén \p \v 41 Nak cuulac re Jerusalén, li Jesús quiya̱bac chirilbal li tenamit. \v 42 Ut quixye: —¡Cui ta la̱ex aj Jerusalén nequenau xq'uebal retal ani ta̱ru̱k ta̱q'uehok tuktu̱quil usilal sa' eb li cutan a'in, us raj! Aban anakcuan toj mukmu che̱ru. Jo'can nak inc'a' nequetau xya̱lal. \v 43 Ta̱cuulak xk'ehil nak eb li xic' neque'iloc e̱re te'cha̱lk chi pletic e̱riq'uin. Te'xsut rix le̱ tenamit. Te'xq'ue ribeb chi xjun sutam le̱ tenamit ut la̱ex ma̱ bar chic ta̱ru̱k te̱col e̱rib. \v 44 Te'xjuq'ui le̱ tenamit ut te'xt'an, jo'queb ajcui' chixjunileb li cuanqueb aran. Ma̱ jun chic li pec ta̱cana̱k sa' xna'aj. Te̱c'ul chi jo'can xban nak la̱ex inc'a' xeq'ue retal nak li Dios xc'ulun e̱riq'uin che̱colbal, chan li Jesús. \s1 Li Jesús quirisiheb laj c'ay sa' li templo \p \v 45 Nak qui-oc sa' li templo, li Jesús qui-oc chixyolesinquileb chirix cab li yo̱queb chi c'ayi̱nc ut li yo̱queb chi lok'oc aran. \v 46 Quixye reheb: —Tz'i̱banbil retalil sa' li Santil Hu chi jo'ca'in: Li cuochoch a'in re te'tijok cui' li tenamit. Abanan la̱ex xeq'ue li templo chok' xna'ajeb laj e̱lk', chan li Jesús. \v 47 Ut rajlal cutan yo̱ chixch'olobanquil xya̱lal sa' li templo. Eb li xbe̱nil aj tij, ut eb laj tz'i̱b ut eb li neque'taklan sa' xya̱nkeb laj judío yo̱queb chixc'u̱banquil chanru nak te'xcamsi. \v 48 Abanan inc'a' que'xtau chanru te'xba̱nu xban nak chixjunileb li tenamit yo̱queb chixq'uebal xch'o̱leb chirabinquil li c'a'ru yo̱ chixyebal li Jesús. \c 20 \s1 Eb laj tz'i̱b que'xpatz' re li Jesús ani quiq'uehoc xcuanquil \p \v 1 Sa' jun li cutan li Jesús yo̱ chixch'olobanquil xya̱lal li colba-ib chiruheb li tenamit li cuanqueb sa' li templo, nak que'cuulac riq'uineb li xbe̱nil laj tij ut eb laj tz'i̱b rochbeneb li xakabanbileb chi c'anjelac sa' li templo. \v 2 Ut que'xye re: —¿Ani xtaklan a̱cue chixba̱nunquil li c'a'ru yo̱cat chixba̱nunquil? ¿Ani xq'uehoc a̱cuanquil? chanqueb. \v 3 Li Jesús quixye reheb: —La̱in tincuaj ajcui' patz'oc e̱re. Te̱sume li tinpatz' e̱re. \v 4 ¿Ani quitaklan chak re laj Juan chi cubsi̱nc ha'? ¿Ma li Dios malaj ut cui̱nk quitaklan chak re? chan li Jesús reheb. \v 5 Ut que'oc chixyebal chi ribileb rib: —¿C'a'ru takasume cui'? Cui takaye nak li Dios xtaklan chak re, a'an tixye ke c'a'ut nak inc'a' xkapa̱b li c'a'ru quixye laj Juan. \v 6 Ut cui takaye nak cui̱nk xtaklan chak re, chixjunileb li tenamit toe'xcamsi chi pec xban nak eb a'an neque'xpa̱b nak laj Juan, a'an tz'akal profeta, chanqueb chi ribileb rib. \v 7 Jo'can nak que'chak'oc ut que'xye re li Jesús: —La̱o inc'a' nakanau ani xtaklan chak re, chanqueb. \v 8 Ut li Jesús quixye reheb: —Chi moco la̱in tinye e̱re ani xq'uehoc incuanquil chixba̱nunquil li c'a'ru ninba̱nu, chan reheb. \s1 Li Jesús quixye reheb nak ta̱rakek' a̱tin sa' xbe̱neb li neque'tz' ekta̱nan re \p \v 9 Ut li Jesús qui-oc chixyebal reheb li tenamit li jaljo̱quil ru a̱tin a'in: Jun li cui̱nk quirau jun si̱r li racui̱mk uvas. Quixq'ue chi to' riq'uineb li cui̱nk aj c'alom. Ut co̱ sa' jalan tenamit ut najt quisach. \v 10 Nak quicuulac xk'ehil xsic'bal ru li acui̱mk, laj e̱chal re quixtakla jun lix mo̱s riq'uineb li cui̱nk chixc'ulbal li jo' q'uial ru li racui̱mk li ta̱tz'ak a'an. Abanan eb li cui̱nk que'xchap li mo̱s ut que'xsac'. Ut quisuk'i chi ma̱c'a' que'xq'ue re. \v 11 Laj e̱chal re li acui̱mk quixtakla jun chic lix mo̱s riq'uineb. Ut jo'can ajcui' que'xba̱nu re a'an. Que'xhob ut que'xsac' ut quisuk'i a'an chi ma̱c'a' que'xq'ue re. \v 12 Ut laj e̱chal re li ch'och' quixtakla cui'chic jun lix mo̱s. Ut eb li cui̱nk k'axal ra que'xba̱nu re ut que'xcut chirix li na'ajej a'an. \v 13 Tojo'nak laj e̱chal re li ch'och' quixye: —¿C'a'ru tinba̱nu anakcuan? Tintakla li cualal li k'axal raro inban. Nak te'ril li cualal, ma̱re te'xc'ul sa' xya̱lal, chan sa' xch'o̱l. \v 14 Que'ril nak yo̱ chi cuulac li ralal, ut que'xye chi ribileb rib: —A'an li ta̱e̱chani̱nk re li na'ajej. Kacamsihak, chanqueb, re nak la̱o chic toe̱chani̱nk re. \v 15 Que'risi sa' li na'ajej a'an ut que'xcamsi. ¿C'a'ru nequeye la̱ex? ¿C'a'ru tixba̱nu laj e̱chal re li acui̱mk riq'uineb li cui̱nk a'in? La̱in tinye e̱re c'a'ru tixba̱nu. \v 16 Ta̱cha̱lk ut tixcamsiheb laj ilol re li racui̱mk ut jalan chic aj e tixq'ue li jun si̱r chi uvas, chan li Jesús. Nak que'rabi li quixye li Jesús, eb a'an que'xye: —Inc'a' taxak chic'ulma̱nk chi jo'can, chanqueb. \v 17 Li Jesús quirileb ut quixye reheb: —¿C'a'ru naraj naxye a'in li tz'i̱banbil sa' li Santil Hu, li que'xye li profeta chicuix? \q1 Li pec li que'xtz'ekta̱na laj cablanel, a'an li k'axal lok' li quiq'uehe' chok' xxuc li cab. (Sal. 118:22) \q1 \v 18 Li ani ta̱t'anek' sa' xbe̱n li pec a'in, tixtoch'i rib. Coc' puc' ta̱cana̱k. Ut ani sa' aj be̱n ta̱t'anek' li pec a'in, xujinbil ta̱cana̱k. \p \v 19 Eb laj tz'i̱b ut eb li xbe̱nil aj tij que'xtau ru nak reheb a'an quixye li jaljo̱quil ru a̱tin a'in ut que'raj raj xchapbal sa' li ho̱nal a'an. Abanan inc'a' que'ru xban nak que'xucuac chiruheb li tenamit. \s1 Que'xyal rix li Jesús riq'uin xpatz'bal ma us xq'uebal li toj re laj César li acuabej \p \v 20 Eb laj tz'i̱b ut eb li xbe̱nil aj tij yo̱queb chixq'uebal retal jok'e tz'akal ta̱ru̱k te'xchap li Jesús. Ut que'xtaklaheb aj q'uehol etal riq'uin. Laj q'uehol etal que'xba̱nu ribeb nak ti̱queb xch'o̱l yal re rilbal cui tixye junak a̱tin re nak ta̱ru̱k te'xchap ut te'xc'am riq'uin li acuabej. \v 21 Xban a'an nak que'xye re chi jo'ca'in: —At tzolonel, nakanau nak la̱at ya̱l nacat-a̱tinac ut sa' xya̱lal nacac'ut li xya̱lal chiruheb li tenamit. Inc'a' nacasic' ru ani nacara. Sa' xya̱lal nacac'ut chiruheb li c'a'ru naraj li Dios. \v 22 Ye ke c'a'ru naxye li chak'rab. ¿Ma us takaq'ue li katoj re laj César li acuabej malaj ut inc'a'? chanqueb re. \v 23 Li Jesús quixnau nak aj balak'eb. Jo'can nak quixye reheb: —¿C'a'ut nak nequeraj xyalbal cuix? \v 24 C'ut junak li tumin chicuu. ¿Ani aj e li jalam u̱ch li cuan chiru? Ut, ¿ani aj c'aba' li tz'i̱banbil chiru? chan. Eb a'an que'chak'oc ut que'xye: —Re li acuabej. \v 25 Ut li Jesús quixye reheb: —Tojomak re li acuabej li c'a'ru re li acuabej, ut tojomak re li Dios li c'a'ru re li Dios, chan. \v 26 Ut ma̱ jun a̱tin que'xtau re ta̱ru̱k te'xye nak cuan xma̱c. Ut que'sach xch'o̱leb xban li a̱tin li que'sume̱c cui' xban li Jesús. Jo'can nak ma̱c'a' chic que'xye. \s1 Eb laj saduceo que'patz'oc chirix lix cuaclijiqueb li camenak chi yo'yo \p \v 27 Cuanqueb cuib oxib laj saduceo que'cuulac riq'uin li Jesús. Eb a'an inc'a' neque'xpa̱b nak te'cuacli̱k cui'chic chi yo'yo li camenak. Que'xye re li Jesús: \v 28 —At tzolonel, laj Moisés quixtz'i̱ba jun li chak'rab chok' ke. Naxye chi jo'ca'in: Cui junak cui̱nk ta̱ca̱mk ut ma̱ jun li ralal xc'ajol ta̱cua̱nk, ta̱sumla̱k li ri̱tz'in li camenak riq'uin li xma̱lca'an re nak ta̱cua̱nk ralal xc'ajol sa' xc'aba' li camenak. \v 29 Que'cuan cuukub li cui̱nk ri̱tz'ineb rib. Li asbej quixc'am rixakil ut quicam chi inc'a' quicuan ralal xc'ajol. \v 30 Ut quic'ame' li ixk xban li ri̱tz'in li camenak ut quicam ajcui' li cui̱nk a'an ut chi moco a'an quicuan ralal xc'ajol riq'uin li ixk. \v 31 Ut jo'can cui'chic li rox i̱tz'inbej. Li ixk quicuan chok' rixakil li cuukub chi cui̱nk ut ma̱ jun reheb quicuan ralal xc'ajol riq'uin li ixk a'an. \v 32 Ut quicam ajcui' li ixk. \v 33 Sa' xcuaclijiqueb li camenak chi yo'yo, nak te'cuacli̱k eb a'an, ¿ani aj ixakil ta̱cana̱k cui' li ixk a'an xban nak cuukub lix be̱lom quicuan? chanqueb re li Jesús. \v 34 Quichak'oc li Jesús ut quixye reheb: —Eb li cuanqueb sa' ruchich'och' anakcuan neque'sumla ut neque'sumuba̱c. \v 35 Abanan sa' eb li cutan ta̱cha̱lk, li xc'ulubeb cuacli̱c cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak, inc'a' chic te'sumla̱k chi moco te'sumuba̱k. \v 36 Jo'cakeb ban chic li ángel sa' choxa. Inc'a' chic te'ca̱mk. Te'cuacli̱k cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak, xban nak a'an eb li ralal xc'ajol li Dios. \v 37 La̱ex nequeye nak inc'a' te'cuacli̱k cui'chic chi yo'yo li camenak. Abanan laj Moisés quixc'utbesi ajcui' chak junxil nak eb li camenak te'cuacli̱k cui'chic chi yo'yo. Tz'i̱banbil retalil sa' li Santil Hu li quixye nak yo̱ chi c'atc li q'uix. Quixye nak li Dios, a'an lix Dios laj Abraham, lix Dios laj Isaac, ut lix Dios laj Jacob. \v 38 Li Dios, a'an moco xDioseb ta camenak; xDioseb ban li yo'yo̱queb, xban nak toj yo'yo̱queb chiru li Dios usta ac camenakeb, chan li Jesús reheb. \v 39 Cuanqueb laj tz'i̱b que'chak'oc ut que'xye re: —At tzolonel, tz'akal re ru li xaye, chanqueb. \v 40 Ut ma̱ ani chic quiraj patz'oc riq'uin li Jesús. \s1 Li Cristo, a'an ralal xc'ajol li rey David ut a'an ajcui' laj Colol re \p \v 41 Li Jesús quixye reheb: —Neque'xye nak li Cristo laj Colonel a'an xcomoneb li ralal xc'ajol li rey David. \v 42 Tz'i̱banbil retalil sa' li Santil Hu sa' li Salmos li quixye li rey David. Quixye: \q1 Li Ka̱cua' Dios quixye re li Ka̱cua' laj Colol cue, c'ojlan sa' li nim uk' \q1 \v 43 toj tinq'ueheb li xic' neque'iloc a̱cue rubel la̱ cuanquil. (Sal. 110:1) \p \v 44 Li rey David quixye “aj Colol cue” re li Ka̱cua', usta a'an xcomoneb li ralal xc'ajol, chan li Jesús. \s1 Eb laj tz'i̱b aj ca'pac'al u; inc'a' useb xna'leb \p \v 45 Chixjunileb li tenamit yo̱queb chirabinquil nak li Jesús quixye reheb lix tzolom: \v 46 —Me̱tzol e̱rib riq'uineb laj tz'i̱b li neque'cuulac chiruheb xq'uebal li rak'eb chirixeb chi najt rok nak neque'be̱c re xc'utbal nak cuanqueb xcuanquil. Eb a'an neque'cuulac chiru nak te'q'uehek' xlok'al sa' eb li be. Ut nak cuanqueb sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb, neque'cuulac chiruheb c'ojla̱c toj chi ubej. Ut nak neque'boke' sa' junak nink'e, neque'cuulac chiruheb chunla̱c sa' li me̱x li neque'chunla cui' li cuanqueb xcuanquil. \v 47 Ut neque'xmak' li c'a'ru cuan reheb li xma̱lca'an. Ut najt rok lix tijeb neque'xba̱nu nak neque'tijoc chiruheb li tenamit re xmukbal li ma̱usilal li neque'xba̱nu. Eb a'an k'axal ra te'xtoj cui' li ma̱c neque'xba̱nu, chan li Jesús. \c 21 \s1 Li xma̱lca'an neba' nabal quixq'ue chiru li que'xq'ue li biom \p \v 1 Sa' jun li cutan li Jesús cuan sa' li templo ut quiril nak eb li biom yo̱queb chixq'uebal lix mayejeb sa' li ca̱x. \v 2 Ut quiril ajcui' nak jun li xma̱lca'an neba' quixq'ue sa' li ca̱x cuib li tumin cobre chok' xmayej. \v 3 Ut li Jesús quixye: —Relic chi ya̱l ninye e̱re nak li xma̱lca'an neba' nabal xq'ue chiru li que'xq'ue li biom, \v 4 xban nak chixjunileb a'an xe'xq'ue li x-ela'an chiruheb. Abanan li ixk a'in, usta neba', xq'ue chixjunil li jo' nimal cuan re, li re raj xnumsinquil li cutan junju̱nk. \s1 Ta̱cuulak xk'ehil nak ta̱juq'ui̱k li templo \p \v 5 Cuanqueb li yo̱queb chi a̱tinac chirix lix ch'ina'usal li templo. Yo̱queb chixyebal: —C'ajo' xchak'al ru li pec li yi̱banbil cui' li templo jo' ajcui' li mayej li que'xq'ue chok' xsahob ru, chanqueb. Ut li Jesús quixye reheb: \v 6 —Ta̱cuulak xk'ehil nak ta̱sachek' ru chixjunil li yo̱quex chirilbal anakcuan. Ma̱ jun reheb li pec a'an ta̱cana̱k sa' xna'aj chi inc'a' ta ta̱juq'ui̱k, chan li Jesús. \s1 Li c'a'ru talajc'ulma̱nk nak ac cuulac re xk'ehil li roso'jic li ruchich'och' \p \v 7 Que'xpatz' re: —At tzolonel, ¿jok'e ta̱c'ulma̱nk li yo̱cat chixyebal? ¿C'a'ru retalil ta̱cua̱nk nak talajc'ulma̱nk li c'a'ak re ru a'in? chanqueb. \v 8 Li Jesús quixye reheb: —Cheba̱nu cue̱nt re nak inc'a' texbalak'i̱k xban nak nabal te'cha̱lk chi balak'i̱nc ut te'xye nak sa' inc'aba' la̱in xe'chal. Te'xye, “La̱in li Cristo li yechi'inbil xban li Dios” cha'keb. Ut te'xye, “Anakcuan xcuulac xk'ehil.” cha'keb. Abanan me̱pa̱b li c'a'ru te'xye eb a'an. \v 9 Nak te̱rabi nak yo̱ li ple̱t ut li ch'a'ajquilal yalak bar, mexxucuac xban nak tento nak ta̱c'ulma̱nk chi jo'can. Abanan moco ac a'an ta roso'jiqueb li cutan, chan li Jesús. \v 10 Ut quixye ajcui': —Nabal li tenamit te'pletik riq'uin jalan chic tenamit. Ut eb li acuabej te'xpleti ribeb. \v 11 Talajcua̱nk hi̱c sa' nabal chi na'ajej ut ta̱cua̱nk cue'ej ut yajel. Ta̱cua̱nk ni̱nki raylal ut xucuajel rilbal li retalil li talajc'utu̱nk sa' choxa. \v 12 Abanan nak toj ma̱ji' nac'ulman chixjunil li c'a'ak re ru a'in, texchapek' ut texrahobtesi̱k. Texc'amek' sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío ut texc'amek' sa' tz'alam. Texc'amek' chiruheb li rey ut eb laj rakol a̱tin sa' inc'aba' la̱in. \v 13 Ut a'an ta̱c'anjelak e̱re re xch'olobanquil resil li colba-ib. \v 14 Q'uehomak bi' sa' e̱ch'o̱l a'in, nak moco toj yo̱kex ta chixc'oxlanquil chanru texsume̱nk cui' re xcolbal e̱rib, \v 15 xban nak la̱in tinq'ue e̱na'leb ut tinc'ut che̱ru c'a'ru te̱ye. Ut eb li xic' neque'iloc e̱re inc'a' te'ru̱k chixcuech'bal rix li c'a'ru te̱ye, chi moco te'xnau xsumenquil. \v 16 Texk'axtesi̱k sa' ruk'eb li xic' neque'iloc e̱re xbaneb le̱ na' e̱yucua' ut xbaneb le̱ ras ut le̱ ri̱tz'in ut eb le̱ rech'alal jo' eb ajcui' le̱ rami̱g. Ut cuan li cuanqueb sa' e̱ya̱nk li te'camsi̱k. \v 17 Ut xic' tex-ilek' xbaneb chixjunileb li tenamit sa' inc'aba' la̱in. \v 18 Abanan ma̱c'a' te̱c'ul. \v 19 Cui inc'a' nach'inan e̱ch'o̱l sa' le̱ pa̱ba̱l usta yo̱kex chi c'uluc raylal te̱re̱chani li junelic yu'am. \v 20 Nak te̱ril li tenamit Jerusalén sutsu̱k xbaneb li q'uila soldado, la̱ex te̱nau nak ac xcuulac xk'ehil li roso'jic. \v 21 Ut eb li cuanqueb sa' li na'ajej Judea che'e̱lelik sa' junpa̱t ut che'xicak sa' eb li tzu̱l. Eb li cuanqueb sa' li tenamit Jerusalén che'e̱lk aran ut eb li cuanqueb sa' c'aleba̱l inc'a' chic te'suk'i̱k sa' li tenamit. \v 22 Ut sa' eb li cutan a'an, li Dios tixq'ueheb chixtojbal rix lix ma̱queb li xic' neque'iloc re. Chi jo'can ta̱tz'aklok ru chixjunil li tz'i̱banbil retalil sa' li Santil Hu. \v 23 K'axal ra cui'chic chok' reheb li yaj aj ixk ut li yo̱queb chi tu'resi̱nk sa' eb li cutan a'an, xban nak ma̱ ca'ch'in li raylal te'xc'ul li tenamit a'an xban nak yo̱k xjosk'il li Dios sa' xbe̱neb. \v 24 Cuan li te'camsi̱k riq'uin ch'i̱ch' ut cuan li te'chapek' ut te'c'amek' chi pre̱xil sa' eb li jalan tenamit. Ut li tenamit Jerusalén ta̱cana̱k rubel xcuanquileb li ma̱cua'eb aj judío toj ta̱cuulak xk'ehil nak li Dios ta̱risiheb lix cuanquileb li ma̱cua'eb aj judío, chan li Jesús. \v 25 Ut ta̱cua̱nk retalil chiru li sak'e, li po ut eb li chahim. Ut eb li cuanqueb sa' ruchich'och' te'yot'ek' ut te'sach xch'o̱leb xban lix ya̱b ut lix cau ok li palau. \v 26 Te'lucta̱k li cui̱nk xbaneb xxiu nak yo̱keb chixc'oxlanquil li raylal li ta̱cha̱lk sa' ruchich'och'. Ut ta̱ec'a̱nk sa' xna'aj li choxa. \v 27 Chirix a'an te̱ril nak la̱in li C'ajolbej yo̱kin chak chi cha̱lc sa' choxa riq'uin lix nimal incuanquilal ut inlok'al. \v 28 Nak acak xticla xc'ulbal chixjunil li c'a'ak re ru a'in, cacuubresihomak e̱ch'o̱l ut yo'on cua̱nkex. Chisahok' sa' e̱ch'o̱l xban nak cuulac re xk'ehil nak texcolek', chan li Jesús. \s1 Li jaljo̱quil ru a̱tin chirix li jun to̱n chi higo \p \v 29 Ut quixye jun chic li jaljo̱quil ru a̱tin reheb. Quixye: Cheq'uehak retal li jun to̱n chi higo ut chixjunileb li che'. \v 30 Nak nak'unk'ut chak lix xak li che' chi e̱lc, riq'uin a'an nequeq'ue retal nak yo̱ chak chi nach'oc li sak'ehil. \v 31 Jo'can ajcui' la̱ex nak te̱ril nak yo̱k chi c'ulma̱nc chixjunil li c'a'ak re ru a'in, a'an retalil nak yo̱ chak chi nach'oc lix nimajcual cuanquil li Dios. \v 32 Relic chi ya̱l ninye e̱re nak inc'a' ta̱osok' li tenamit a'in chi toj ma̱ji'ak nac'ulman chixjunil li c'a'ak re ru a'in. \v 33 Li choxa ut li ruchich'och' talaje'osok'. Abanan li cua̱tin inc'a' ta̱cana̱k yal chi jo'can chi inc'a' ta ta̱c'ulma̱nk li c'a'ru naxye. \v 34 Chenauhak xcolbal e̱rib. Me̱q'ue e̱rib chi a̱le̱c riq'uin li numcua'ac ut li cala̱c, chi moco riq'uin xc'oxlanquil chanru te̱numsi li cutan junju̱nk. Ma̱re anchal ta̱cuulak xk'ehil li cutan a'an chi ma̱c'a' sa' e̱ch'o̱l. \v 35 Ta̱cha̱lk chi ma̱c'a' sa' e̱ch'o̱l jo' nak naq'ueman junak ra'al chi ma̱ ani nana'oc re. \v 36 Jo'can ut yo'on cua̱nkex ut junelic chextijok re nak cauhak e̱ch'o̱l chixcuybal xnumsinquil li raylal li ta̱cha̱lk sa' e̱be̱n, ut re nak ta̱ru̱k texcuulak cuiq'uin la̱in li C'ajolbej, chan li Jesús. \v 37 Rajlal cutan li Jesús naxch'olob xya̱lal chiruheb sa' li templo ut nak na-ecuu, naxic sa' li tzu̱l Olivos chixnumsinquil li k'ojyi̱n. \v 38 Ut chixjunileb li tenamit neque'xxic sa' li templo rajlal ek'ela chirabinquil li c'a'ru naxye li Jesús. \c 22 \s1 Laj Judas Iscariote quixye reheb nak tixk'axtesi li Jesús sa' ruk'eb laj judío \p \v 1 Yo̱ chi cuulac xcutanquil li nink'e nak neque'xcua' li caxlan cua ma̱c'a' xch'amal. Pascua nayeman re li nink'e a'an. \v 2 Eb lix be̱nil aj tij ut eb laj tz'i̱b yo̱queb chixsic'bal chanru nak ta̱ru̱k te'xcamsi li Jesús. Abanan yo̱queb xc'a'ux xban nak inc'a' que'raj xchik'bal xjosk'ileb li tenamit. \v 3 Laj Judas Iscariote jun reheb lix cablaju chi xtzolom li Jesús. A'an quixq'ue rib chi a̱le̱c xban laj tza. \v 4 Co̱ riq'uineb li xbe̱nil aj tij ut riq'uineb li neque'c'ac'alen re li templo chixyebal reheb nak tixk'axtesi li Jesús sa' ruk'eb. \v 5 Que'saho' xch'o̱leb chirabinquil li quixye ut que'xyechi'i xtumin. \v 6 Ut quixc'ul xch'o̱l laj Judas li quiyehe' re. Jo'can nak qui-oc xsic'bal jok'e ta̱ru̱k tixk'axtesi li Jesús sa' ruk'eb chi inc'a' te'xnau li q'uila tenamit. \s1 Li Jesús quicua'ac rochbeneb lix tzolom re xnumsinquil li nink'e Pascua \p \v 7 Quicuulac xk'ehil li nink'e Pascua nak neque'xcua' li caxlan cua ma̱c'a' xch'amal. Sa' li nink'e a'an tento nak te'xcamsi junak li carner. \v 8 Li Jesús quixye reheb laj Pedro ut laj Juan: —Ayukex ut cauresihomak chak li tzacae̱mk re li pascua re totzaca̱nk, chan. \v 9 Que'xpatz' re: —¿Bar ta̱cuaj takacauresi chak?— \v 10 Li Jesús quixye reheb: —Nak tex-oc sa' li tenamit, aran te̱tau jun li cui̱nk yo̱ chixc'ambal jun cuc xha'. Te̱ta̱ke a'an toj sa' li cab bar tox-ocak cui'. \v 11 Ut te̱ye re laj e̱chal cab, “Chan laj tzolonel, ¿bar cuan li na'ajej li ta̱cua'ak cui' sa' li nink'e Pascua rochbeneb lix tzolom?” cha'akex re. \v 12 Ut a'an tixc'ut che̱ru jun nimla na'ajej takec' sa' xca' tasalil li cab. Ac yi̱banbil li na'ajej. Ut aran te̱cauresi li nink'e chok' ke, chan li Jesús. \v 13 Que'co̱eb sa' li tenamit ut qui-uxman jo' quixye li Jesús. Ut aran que'xcauresi li nink'e Pascua. \v 14 Nak quicuulac x-o̱ril, li Jesús quic'ojla sa' li me̱x rochbeneb lix tzolom. \v 15 Ut quixye reheb: —C'ajo' nak yo̱quin chixrahinquil ru nak tocua'ak cuochbenex sa' li nink'e a'in nak toj ma̱ji' nincam. \v 16 Relic chi ya̱l ninye e̱re nak inc'a' chic tinba̱nu li nink'e Pascua toj ta̱cuulak xk'ehil nak tinba̱nu cui'chic sa' lix nimajcual cuanquilal li Dios, chan. \v 17 Ut quixchap li sec' re uc'ac. Quixbantioxi chiru li Dios ut quixye: —C'ulumak a'in ut jeq'uihomak sa' e̱ya̱nk li cuan chi sa', \v 18 xban nak la̱in tinye e̱re nak chalen anakcuan inc'a' chic tincuuc' xya'al li uva toj ta̱cuulak xk'ehil nak tincuuc' cui'chic sa' lix nimajcual cuanquilal li Dios, chan. \v 19 Ut quixchap li caxlan cua, quixbantioxi chiru li Dios, tojo'nak quixjachi ut quixq'ue reheb lix tzolom ut quixye: —A'an a'in lin tz'ejcual, k'axtesinbil re camsi̱c sa' e̱c'aba' la̱ex. Cheba̱nuhak re xjulticanquil lin camic, chan. \v 20 Jo'can ajcui' quixba̱nu nak ac xrake' chi cua'ac. Quixchap li sec' re uc'ac ut quixye: —A'an a'in retalil li ac' contrato li ta̱xakaba̱k xcuanquil riq'uin lin quiq'uel li ta̱hoyek' nak tincamsi̱k sa' e̱c'aba' la̱ex, chan. \v 21 Ut quixye ajcui' li Jesús: —Nacuaj nak te̱nau nak li cui̱nk li ta̱k'axtesi̱nk cue yo̱ chi cua'ac sa' me̱x cuochben. \v 22 Tento nak tincamsi̱k la̱in li C'ajolbej. Abanan raylal cuan sa' xbe̱n li cui̱nk li ta̱k'axtesi̱nk cue, chan li Jesús. \v 23 Ut eb a'an que'oc chixpatz'inquil chi ribileb rib ut que'xye: —¿Ani anchal li ta̱k'axtesi̱nk re? chanqueb. \s1 Que'xcuech'i rix ani k'axal nim xcuanquil \p \v 24 Eb lix tzolom li Jesús que'oc chixcuech'inquil rix chi ribileb rib ani tana sa' xya̱nkeb nimak xcuanquil. \v 25 Li Jesús quixye reheb: —Eb li rey li cuanqueb sa' ruchich'och' cuanqueb xcuanquil sa' xbe̱neb li tenamit. Eb a'an neque'raj nak cha̱bil ta̱yehek' chirixeb. \v 26 Abanan la̱ex inc'a' te̱ba̱nu chi jo'can. Li ani naraj xcuanquil sa' e̱ya̱nk, tento nak tixcubsi rib ut ta̱c'anjelak che̱ru. Li ani ta̱raj c'amoc be sa' e̱ya̱nk, tento nak tixcubsi rib ut ta̱c'anjelak che̱ru. \v 27 ¿Anili k'axal nim xcuanquil nak nequec'oxla la̱ex? ¿Ma li nac'ojla sa' me̱x, malaj ut li nac'anjelac chiru? ¿Ma ma̱cua' ta bi' li ani nac'ojla sa' me̱x? La̱in cuan incuanquil, aban cuanquin sa' e̱ya̱nk jo' jun aj c'anjel che̱ru. \v 28 La̱ex xecuy cuochbeninquil sa' li ra xi̱c' xinc'ul. \v 29 Jo'can nak tinq'ue e̱cuanquil la̱ex jo' nak xq'ue incuanquil la̱in lin Yucua'. \v 30 La̱ex texcua'ak ut tex-uc'ak sa' lin me̱x nak cua̱nkin sa' lin cuanquil. Ut la̱ex texc'ojla̱k sa' le̱ c'ojariba̱l ut texrakok a̱tin sa' xbe̱neb li cablaju xte̱paleb laj Israel, chan li Jesús. \s1 Li Jesús quixye nak ta̱tz'ekta̱na̱k xban laj Simón Pedro \p \v 31 Ut quixye li Ka̱cua': —At Simón, laj tza ac xpatz' xlese̱ns re nak tixyal rix le̱ pa̱ba̱l jo' nak nachik'e' ru li trigo re risinquil li rix. \v 32 Abanan la̱in xintijoc cha̱cuix re nak inc'a' ta̱canab la̱ pa̱ba̱l. Ut nak tatsuk'i̱k cui'chic cuiq'uin, ta̱q'ue xcacuilal xch'o̱leb la̱ cuech aj pa̱banelil, chan li Jesús. \v 33 Ut laj Pedro quixye re: —At Ka̱cua', la̱in cau inch'o̱l cha̱ta̱kenquil usta tine'xq'ue sa' tz'alam malaj ut tine'xcamsi a̱cuochben, chan. \v 34 Ut li Jesús quixye re: —At Pedro, la̱in ninye a̱cue, anakcuan ajcui' nak toj ma̱ji' naya̱bac laj tzo' xul, la̱at ac xaye oxib sut nak inc'a' nacanau cuu, chan. \v 35 Ut quixye cui'chic reheb lix tzolom: —Nak quexintakla chi ma̱c'a' e̱bo̱ls, chi ma̱c'a' xna'aj e̱tumin, chi ma̱c'a' e̱xa̱b, ¿ma cuan ta bi' c'a'ru xpalto' e̱re? Ut eb a'an que'xye: —Ma̱c'a' quipalto' ke. \v 36 Quixye cui'chic li Jesús reheb: —Ut anakcuan li ani cuan xbo̱ls, xc'amak chirix jo' ajcui' xna'aj lix tumin. Ut li ani ma̱c'a' xch'i̱ch', tixc'ayi lix chaque̱t ut xlok'ak xch'i̱ch' chiru li tumin a'an. \v 37 Relic chi ya̱l ninye e̱re nak tento ta̱tz'aklok ru li c'a'ru tz'i̱banbil chicuix sa' li Santil Hu, li naxye chi jo'ca'in: Quiq'uehe' sa' ajl sa' xya̱nkeb li inc'a' useb xna'leb. Tento nak ta̱c'ulma̱nk li c'a'ru tz'i̱banbil retalil chicuix, chan. \v 38 Eb a'an que'xye: —Ka̱cua', cuan arin cuib li ch'i̱ch', chanqueb. Ut li Jesús quixye: —Tz'akal li xeye. Mex-a̱tinac chic. \s1 Nak quitijoc chak li Jesús aran Getsemaní \p \v 39 Li Jesús qui-el aran ut co̱ sa' li tzu̱l Olivos, jo' c'aynak xba̱nunquil. Ut eb lix tzolom que'xta̱ke. \v 40 Nak quicuulac sa' li na'ajej a'an, quixye reheb lix tzolom: —Chextijok re nak inc'a' te̱q'ue e̱rib chi a̱le̱c, chan. \v 41 Ut li Jesús quirisi rib sa' xya̱nkeb jo' na xnajtil nacute' cui' junak pec. Ut aran quixcuik'ib rib chi tijoc. \v 42 Quixye: —At inyucua', cui la̱at ta̱cuaj, inc'a' raj tinc'ul li raylal a'in. Abanan chi-uxma̱nk li c'a'ru nacacuaj la̱at ut ma̱cua' li nacuaj la̱in, chan. \v 43 Ut quichal jun li ángel sa' choxa ut quixq'ue xcacuil xch'o̱l. \v 44 Nak yo̱ chi yot'ec' xch'o̱l, quitijoc cui'chic li Jesús chi k'axal anchal xch'o̱l ut lix tikob yo̱ chi tz'ukuc sa' ch'och' chi ni̱nki tz'ukul chanchan quic'. \v 45 Nak quirake' chi tijoc, quicuacli ut co̱ riq'uineb lix tzolom. Quiril nak yo̱queb chi cua̱rc xban nak k'axal ra sa' xch'o̱leb. \v 46 Ut li Jesús quixye reheb: —¿C'a'ut nak yo̱quex chi cua̱rc? Cuaclinkex ut tijonkex re nak inc'a' te̱q'ue e̱rib chi a̱le̱c, chan reheb. \s1 Li Jesús quichape' ut quic'ame' chi pre̱xil xbaneb laj c'amol be sa' xya̱nkeb laj judío \p \v 47 Toj yo̱ ajcui' chi a̱tinac li Jesús nak que'cuulac li q'uila tenamit. Laj Judas, a'an yo̱ chi c'amoc be chiruheb. A'an jun reheb lix tzolom cablaju. Quijiloc chixc'atk li Jesús re nak ta̱rutz' ru. \v 48 Ut li Jesús quixye re: —At Judas, ¿ma ta̱cuutz' cuu re ink'axtesinquil, la̱in li C'ajolbej? chan re. \v 49 Ut li cuanqueb rochben que'ril li c'a'ru yo̱ chixba̱nunquil ut que'xpatz' re: —Ka̱cua', ¿ma takaq'ueheb chi ch'i̱ch'? chanqueb. \v 50 Ut jun reheb quixyoc' lix xic lix mo̱s li xyucua'il aj tij ut quirisi lix xic li cuan sa' xnim. \v 51 Li Jesús quixye: —Canabomak xba̱nunquil a'an, chan. Ut quixch'e' riq'uin ruk' lix xic li cui̱nk ut quixq'uirtesi. \v 52 Ut quixye reheb li xbe̱nil aj tij, ut eb li neque'taklan sa' li templo, jo'queb ajcui' li neque'c'amoc be, li que'chal chixchapbal: —¿Ma la̱in ta bi' aj e̱lk' nak xexchal chinchapbal riq'uin che' ut riq'uin ch'i̱ch'? \v 53 Rajlal cutan cuanquin sa' e̱ya̱nk che̱tzolbal sa' li templo ut inc'a' quine̱chap aran. Abanan anakcuan xcuulac xk'ehil nak te̱ba̱nu li c'a'ru te̱raj la̱ex riq'uin xcuanquil laj tza, chan li Jesús. \s1 Laj Pedro quixye oxib sut nak inc'a' naxnau ru li Jesús \p \v 54 Que'xchap li Jesús ut que'xc'am sa' rochoch li xyucua'il aj tij. Ut laj Pedro yo̱ chixta̱kenquil chi najt. \v 55 Que'xtz'ab jun li xam chiru neba̱l, ut quilaje'c'ojla chire xam, ut quic'ojla ajcui' laj Pedro sa' xya̱nkeb. \v 56 Ut jun li mo̱s ixk quiril laj Pedro c'ojc'o chire xam. Quixca'ya ut quixye: —Li cui̱nk a'in, a'an jun reheb li neque'ochbenin re li Jesús, chan. \v 57 Abanan laj Pedro quitic'ti'ic ut quixye: —At ixk, la̱in inc'a' ninnau ru ani li nacaye, chan. \v 58 Junpa̱t na chic nak jun li cui̱nk qui-iloc re laj Pedro ut quixye: —La̱at jun xcomoneb a'an, chan re. Ut laj Pedro quixye: —At cui̱nk, ma̱cua' la̱in xcomoneb, chan. \v 59 Ac xnume' na chic jun o̱r, nak jun chic li cui̱nk quixye: —Relic chi ya̱l nak li cui̱nk a'in, a'an jun reheb li que'ochbenin re li Jesús. Li cui̱nk a'in aj Galilea, chan. \v 60 Ut laj Pedro quixye: —At cui̱nk, inc'a' ninnau c'a'ru yo̱cat chixyebal, chan. Ut toj yo̱ ajcui' chi a̱tinac laj Pedro nak quiya̱bac li tzo' xul. \v 61 Ut li Ka̱cua' quixsuk'isi rib ut quixca'ya laj Pedro. Ut quinak sa' xch'o̱l laj Pedro li quiyehe' re xban li Ka̱cua', “Toj ma̱ji' ajcui' naya̱bac li tzo' xul, nak la̱at ac xaye oxib sut nak inc'a' nacanau cuu.” \v 62 Laj Pedro qui-el chirix cab ut c'ajo' nak quiya̱bac xban xrahil xch'o̱l. \s1 Li Jesús quihobe' ut quisaq'ue' xbaneb li soldado aj Roma \p \v 63 Eb li cui̱nk li yo̱queb chi c'ac'ale̱nc re li Jesús, que'xhob ut que'xsac'. \v 64 Que'xbac' chi t'icr li xnak' ru re nak inc'a' ta̱ilok, que'xsac' ut que'xye: —K'ehi ani xsac'oc a̱cue, chanqueb re. \v 65 Ut nabal chic c'a'ak re ru que'xye re xhobbal li Jesús. \s1 Li Jesús quic'ame' chiruheb li neque'taklan sa' xbe̱neb laj judío \p \v 66 Nak quicutano', que'xch'utub ribeb li neque'c'amoc be sa' xya̱nkeb li tenamit ut eb li xbe̱nil aj tij jo' eb ajcui' laj tz'i̱b. Ut que'xc'am li Jesús riq'uineb li neque'taklan sa' xbe̱neb laj judío. Ut que'xye re: \v 67 —Ye ke. ¿Ma la̱at li Cristo, laj Colonel li yechi'inbil xban li Dios? chanqueb. Ut li Jesús quixye reheb: —Cui tinye e̱re nak la̱in, inc'a' ajcui' raj te̱pa̱b, chan. \v 68 Ut cui tinpatz'ok e̱re, inc'a' aj raj cui' te̱sume li c'a'ru tinpatz', chi moco tine̱rach'ab. \v 69 Ut chalen anakcuan la̱in li C'ajolbej tinc'ojla̱k sa' xnim uk' li nimajcual Dios, chan. \v 70 Ut chixjunileb que'xye re: —¿Ma la̱at li Ralal li Dios chi jo'canan? Ut li Jesús quichak'oc ut quixye: —Ya̱l li xeye nak la̱in, chan. \v 71 Ut chixjunileb que'xye: —¿C'a' chic ru aj e nak toj te'xye ke c'a'ru xma̱c? Riq'uin kaxic xkabi li c'a'ru xye, chanqueb. \c 23 \s1 Li Jesús quic'ame' chiru laj Pilato re tixrak a̱tin sa' xbe̱n \p \v 1 Ut chixjunileb li neque'taklan sa' xya̱nkeb laj judío que'xc'am li Jesús riq'uin laj Pilato. \v 2 Que'oc chixjitbal ut que'xye: —Xkaq'ue retal nak li cui̱nk a'in yo̱ chixpo'bal xch'o̱leb li katenamit. Nocoxk'us riq'uin xq'uebal li katoj re li acuabej. Ut naxye nak a'an li Cristo laj Colonel li yechi'inbil xban li Dios. Naxye nak a'an rey, chanqueb. \v 3 Laj Pilato quixye re li Jesús: —¿Ma la̱at lix reyeb laj judío? Li Jesús quichak'oc ut quixye: —Ya̱l li xaye nak la̱in, chan. \v 4 Ut laj Pilato quixye reheb li xbe̱nil aj tij ut eb li q'uila tenamit: —Li cui̱nk a'in ma̱ jun xma̱c nintau, chan. \v 5 Abanan eb a'an yalyo̱queb xk'e chixyebal: —Naxpo' xch'o̱leb li katenamit. Yo̱ chixc'utbal lix tijleb chiruheb sa' chixjunil Judea. Quixtiquib chak Galilea ut xc'ulun toj arin, chanqueb. \s1 Li Jesús quic'ame' chiru laj Herodes re nak tixrak a̱tin sa' xbe̱n \p \v 6 Nak laj Pilato quirabi nak que'xpatz' Galilea, quixpatz' reheb: —¿Ma Galilea xtenamit li cui̱nk a'in? chan reheb. \v 7 —Aj Galilea, chanqueb re. Nak laj Pilato quixnau nak li Jesús quichal chak sa' li na'ajej li cuan rubel xtakl laj Herodes, quixtakla riq'uin laj Herodes xban nak sa' eb li cutan a'an laj Herodes cuan aran Jerusalén. \v 8 C'ajo' nak quisaho' xch'o̱l laj Herodes nak quiril ru li Jesús xban nak ac junxil quiraj raj rilbal ru. Quirabi resil li c'a'ru yo̱ chixba̱nunquil li Jesús ut quiraj rilbal nak tixba̱nu junak milagro chiru. \v 9 Nabal li c'a'ak re ru quilajxpatz' re ut li Jesús chi ti̱c inc'a' quichak'oc. \v 10 Cuanqueb aran eb li xbe̱nil aj tij ut eb laj tz'i̱b. C'ajo' lix josk'ileb nak yo̱queb chixjitbal. \v 11 Laj Herodes ut eb li soldado que'xtz'ekta̱na ut que'xhob. Que'retz'u ut que'xq'ue li cha̱bil t'icr chirix jo' neque'rocsi li rey. Ut laj Herodes quixtakla cui'chic riq'uin laj Pilato. \v 12 Junxil xic' que'ril ribeb laj Herodes ut laj Pilato. Abanan sa' eb li cutan a'an que'xc'am cui'chic rib sa' usilal. \s1 Laj Pilato quixye nak ma̱c'a' xma̱c li Jesús abanan quiteneba̱c ca̱mc sa' xbe̱n \p \v 13 Ut laj Pilato quixch'utubeb li xbe̱nil laj tij, ut eb li neque'taklan sa' li tenamit jo'queb ajcui' chixjunileb li tenamit. \v 14 Quixye reheb: —La̱ex xec'am chak li cui̱nk a'in cuiq'uin ut xeye nak naxpo' xch'o̱leb li tenamit. La̱in xinpatz'i re che̱ru ut inc'a' xintau junak xma̱c jo' yo̱quex chixyebal la̱ex. \v 15 Chi moco laj Herodes xtau junak xma̱c. Jo'can nak xtakla cui'chic chak arin cuiq'uin. Anakcuan la̱in ninnau nak ma̱ jun ma̱c xba̱nu xc'ulub cui' ca̱mc. \v 16 Tintakla xq'uebal xlob, tojo'nak tincuach'ab, chan laj Pilato. \v 17 Sa' li nink'e a'an c'aynakeb nak na-ach'aba̱c junak li pre̱x. \v 18 Ut chixjunileb li tenamit que'xye chi junajeb xya̱b xcuxeb: —¡Camsi a'an, ut ach'ab laj Barrabás! chanqueb. \v 19 Laj Barrabás cuan sa' tz'alam xban li camsi̱nc quixba̱nu nak yo̱queb chi pletic li tenamit chirix li acuabej. \v 20 Laj Pilato quiraj raj rach'abanquil li Jesús ut quixpatz' cui'chic reheb ma ta̱ru̱k ta̱rach'ab li Jesús. \v 21 Abanan eb li tenamit que'xjap reheb chixyebal: —¡Q'ue chiru cruz! ¡Q'ue chiru cruz! chanqueb. \v 22 Ut laj Pilato quia̱tinac cui'chic rox sut riq'uineb ut quixye: —¿C'a'ru tz'akal xma̱c e̱re? Ma̱ jun xma̱c nintau la̱in re nak tintakla chi camsi̱c. La̱in tintakla xsac'bal ut tincuach'ab, chan reheb. \v 23 Abanan eb a'an k'axal cau cui'chic que'xjap re chixyebal: —¡Q'ue chiru cruz!— Japjo̱queb re li tenamit jo' eb ajcui' laj tij toj retal quixba̱nu laj Pilato li c'a'ru que'raj. \v 24 Ut laj Pilato quixteneb ca̱mc sa' xbe̱n li Jesús jo' que'raj li tenamit. \v 25 Ut quirach'ab laj Barrabás li quiq'uehe' sa' tz'alam xban li pletic ut camsi̱nc quixba̱nu chirix jun li acuabej. Ut quixk'axtesi li Jesús sa' ruk'eb re te'xba̱nu li c'a'ru te'raj riq'uin. \s1 Li Jesús quiq'uehe' chiru cruz \p \v 26 Eb li tenamit que'xc'am li Jesús ut nak yo̱queb chi xic que'xc'ul jun li cui̱nk aj Simón xc'aba' yo̱ chi cha̱lc sa' c'aleba̱l. Cirene lix tenamit. Ut que'xmin ru chixpakonquil li cruz re xtenk'anquil li Jesús. \v 27 Nabaleb li tenamit yo̱queb chi ta̱ke̱nc re. Ut cuanqueb ajcui' ixk k'axal ra sa' xch'o̱leb. Yo̱queb chi ya̱bac xban li c'a'ru yo̱ chixc'ulbal li Jesús. \v 28 Ut li Jesús quixsuk'isi rib ut quirileb li ixk. Quixye reheb: —Ex ixk aj Jerusalén, mexya̱bac chicuix la̱in. Chexya̱bak ban che̱rix la̱ex ut chirixeb ajcui' le̱ ralal e̱c'ajol. \v 29 Ta̱cuulak xk'ehil nak eb li tenamit a'in te'xye, “Us xak reheb li ixk li inc'a' neque'q'uiresin ut li inc'a' neque'tu'resin.” \v 30 Ut te'xye ajcui' reheb li tzu̱l, “T'anekex chak sa' kabe̱n ut choe̱muk taxak”, cha'keb. \v 31 Cui jo'ca'in te'xba̱nu cuiq'uin la̱in li chanchanin jun to̱n chi che' rax rax ru, ¿c'a'ru inc'a' te'xba̱nu e̱re la̱ex li chanchanex chaki che'? chan li Jesús. \v 32 Que'xc'am ajcui' rochben li Jesús cuibeb li cui̱nk li cuanqueb xma̱c re te'camsi̱k rochben li Jesús. \v 33 Ut que'cuulac sa' li na'ajej Gólgota xc'aba'. Chi jalbil ru naraj naxye: Xna'aj Xbakel Xjolom Camenak. Ut aran que'xq'ue chiru cruz li Jesús. Ut que'xq'ue ajcui' chiru cruz li cuib chi cui̱nk li cuanqueb xma̱c. Jun li cruz que'xq'ue sa' xnim uk' li Jesús ut li jun chic que'xq'ue sa' xtz'e. \v 34 Ut li Jesús quitijoc ut quixye: —At inYucua', cuy taxak xma̱queb li tenamit a'in xban nak inc'a' neque'xnau c'a'ru yo̱queb chixba̱nunquil, chan. Ut eb li soldado que'bu̱lic chirix li rak' re rilbal ani na ta̱e̱chani̱nk re. \v 35 Eb li tenamit xakxo̱queb aran chi iloc. Ut eb li neque'taklan sa' xbe̱neb li tenamit yo̱queb chixhobbal li Jesús ut que'xye: —Jalan chic quixcoleb. Cui ya̱l nak a'an li Cristo, li sic'bil ru xban li Dios, chixcolak rib xjunes, chanqueb. \v 36 Ut eb li soldado yo̱queb ajcui' chixhobbal. Que'jiloc chixc'atk ut que'xyechi'i vinagre re. \v 37 Ut que'xye re: —Cui ya̱l nak la̱at lix reyeb laj judío, col a̱cuib a̱junes, chanqueb. \v 38 Chiru li cruz que'xq'ue jun retalil tz'i̱banbil sa' eb li a̱tinoba̱l griego, hebreo, ut latín, li naxye chi jo'ca'in: \q1 A'an a'in lix reyeb laj judío. \p \v 39 Jun reheb laj ma̱c li que'q'uehe' chiru cruz rochben, quixhob ajcui' li Jesús ut quixye: —Cui la̱at li Cristo, col a̱cuib la̱at, ut choa̱col ajcui' la̱o, chan re. \p \v 40 Abanan li jun chic quichak'oc ut quixk'us ut quixye re: —Chi moco la̱at nacaxucua ru li Dios, usta juntak'e̱t li raylal li yo̱co chixc'ulbal kochben a'an. \v 41 Relic chi ya̱l nak la̱o kac'ulub xc'ulbal li raylal a'in xban nak la̱o cuan kama̱c. Abanan li cui̱nk a'in ma̱c'a' junak ma̱c xba̱nu, chan re. \v 42 Ut li cui̱nk a'an quixye ajcui' re li Jesús: —At Ka̱cua', chinjulticok' taxak a̱cue nak tat-oc sa' la̱ nimajcual cuanquilal, chan. \v 43 Ut li Jesús quixye re: —Relic chi ya̱l tinye a̱cue nak ho̱n ajcui' cua̱nkat cuiq'uin sa' li paraíso, chan re. \s1 Lix camic li Jesús \p \v 44 Tuktu cua'leb quik'ojyi̱no' sa' chixjunil li ruchich'och' ut toj sa' oxib o̱r re ecuu quicutano' cui'chic. \v 45 Nak quik'ojyi̱no' ru li sak'e, lix t'icrul li templo quik'iche' sa' xyi. \v 46 Quia̱tinac li Jesús chi cau xya̱b xcux ut quixye: —At inYucua', sa' a̱cuuk' tink'axtesi lin musik', chan. Nak quixye a'an, qui-el xch'o̱l. \v 47 Li capitán aj Roma quixq'ue retal li quic'ulman. Quixlok'oni li Dios ut quixye: —Relic chi ya̱l nak li cui̱nk a'in ti̱c xch'o̱l, chan. \v 48 Chixjunileb li q'uila tenamit li cuanqueb aran chi iloc, que'xq'ue retal li c'a'ru quic'ulman. Que'suk'i sa' rochocheb ut yo̱queb chixtenbal li re xch'o̱l chi ruk'eb nak yo̱queb chi xic xban xrahil xch'o̱leb. \v 49 Ut chixjunileb li neque'na'oc ru li Jesús, jo' eb ajcui' li ixk li que'ta̱ken chak re toj Galilea xakxo̱queb chak chi najt ut yo̱queb chirilbal chixjunil li c'a'ak re ru a'in. \s1 Quimuke' li Jesús xban laj José aj Arimatea \p \v 50 Quicuan jun li cui̱nk aj José xc'aba'. Arimatea xtenamit li cuan sa' xcue̱nt Judea. Laj José, a'an jun xcomoneb li neque'taklan sa' xbe̱neb laj judío. Ti̱c xch'o̱l ut cha̱bil. \v 51 Inc'a' quixc'ul xch'o̱l li c'a'ru que'xc'u̱b ru xba̱nunquil re li Jesús, chi moco quixc'ul xch'o̱l nak que'xcamsi xban nak a'an yo̱ chixyo'oninquil lix nimajcual cuanquilal li Dios. \v 52 Co̱ riq'uin laj Pilato ut quixtz'a̱ma chiru nak tixq'ue re lix tz'ejcual li Jesús re tixmuk. \v 53 Jo'can nak quixcubsi chak li camenak chiru cruz, quixlan sa' li cha̱bil t'icr lino ut quixq'ue sa' jun mukleba̱l yi̱banbil sa' jun sako̱nac. Toj ma̱ jun mukbil aran. \v 54 Chixjunil a'in quic'ulman sa' li cutan nak neque'xcauresi li c'a'ru reheb re li hiloba̱l cutan xban nak ac cuulac re xcutanquil. \v 55 Eb li ixk, li que'ta̱ken chak re li Jesús toj Galilea, que'xta̱ke laj José ut que'ril li mukleba̱l li quimuke' cui' li camenak ut que'ril ajcui' chanru nak quiq'uehe' sa' li jul. \v 56 Que'suk'i sa' rochocheb ut que'xcauresi li sununquil ban re xbanbal li camenak, ut que'hilan sa' li hiloba̱l cutan jo' naxye sa' lix chak'rabeb. \c 24 \s1 Li Jesús quicuacli cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak \p \v 1 Sa' li xbe̱n li cutan re li xama̱n, toj ek'ela chi us, co̱eb li ixk cuan cui' li mukleba̱l. Que'xc'am li sununquil ban li que'xyi̱b. Ut cuanqueb jalaneb chic ixk rochbeneb. \v 2 Nak que'cuulac, que'ril nak ac isinbil chic li nimla pec li natz'apoc re li mukleba̱l. \fig Queril nak ac isinbil chic li pec li natzapoc re li mukleba̱l.|src="cn01850B.tif" size="span" copy="©1978 David C. Cook Publishing Co." ref="Lucas 24.2" \fig* \v 3 Ut nak que'oc chi sa' li mukleba̱l, inc'a' que'xtau li camenak. \v 4 Que'sach xch'o̱leb ut inc'a' que'xnau c'a'ru te'xba̱nu. Ut xaka̱mil chiruheb cuib li cui̱nk. Nalemtz'un li rak'eb. \v 5 C'ajo' nak que'xucuac li ixk. Que'xxulub li riloba̱l. Ut eb li cui̱nk que'xye reheb: —¿C'a'ut nak nequesic' li yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak? \v 6 A'an ma̱ ani chic arin. Ac xcuacli cui'chic chi yo'yo. Chijulticok' e̱re li c'a'ru quixye chak nak toj cua̱nk chak Galilea. \v 7 Quixye nak tento ta̱k'axtesi̱k li C'ajolbej sa' ruk'eb li cui̱nk aj ma̱c. Ta̱q'uehek' chiru cruz ut ta̱camsi̱k. Ut quixye ajcui' nak ta̱cuacli̱k cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak sa' rox li cutan, chanqueb. \v 8 Riq'uin a'an quinak sa' xch'o̱leb li ixk li c'a'ru quixye li Jesús. \v 9 Que'el sa' li mukleba̱l ut co̱eb. Cole'xye resil chixjunil li c'a'ak re ru a'in reheb li junlaju ut reheb ajcui' li jun ch'ol chic. \v 10 Eb li ixk li que'yehoc re li esilal a'in reheb li apóstol, a'an eb lix María Magdala xtenamit, lix Juana ut lix María lix na' laj Jacobo rochbeneb li jun ch'ol chic li ixk. \v 11 Abanan eb li junlaju chi apóstol inc'a' que'xpa̱b li c'a'ru que'xye li ixk. Sa' xch'o̱leb a'an nak moco ya̱l ta li yo̱queb chixyebal. \v 12 Abanan laj Pedro co̱ sa' a̱nil sa' li mukleba̱l. Qui-iloc chi sa' ut quiril nak ca'aj chic li t'icr lino cuan aran. Jo'can nak sachso xch'o̱l chi c'oxlac nak quisuk'i sa' rochoch. \s1 Li Jesús quixc'utbesi rib chiruheb li cui̱nk nak yo̱queb chi xic Emaús \p \v 13 Sa' ajcui' li cutan a'an, cuibeb lix tzolom li Jesús yo̱queb chi xic sa' li ch'ina tenamit Emaús. Li tenamit a'an junlaju kilómetro na xnajtil riq'uin Jerusalén. \v 14 Yo̱queb chi a̱tinac chi rilbileb rib chirix chixjunil li c'a'ak re ru quic'ulman sa' eb li cutan a'an. \v 15 Nak yo̱queb chi a̱tinac ut chixtz'ilbal rix chi ribileb rib li c'a'ru quic'ulman, li Jesús quijiloc riq'uineb ut qui-oc chi be̱c rochbeneb. \v 16 Usta que'ril ru, abanan inc'a' que'xnau nak a'an li Jesús xban nak cuan c'a'ru quiramoc re chiruheb. \v 17 Ut li Jesús quixye reheb: —¿C'a'ru chi aj ix yo̱quex chi serak'ic chi ribil e̱rib nak yo̱quex chi be̱c? ¿C'a'ut nak ra sa' e̱ch'o̱l? chan reheb. \v 18 Jun reheb a'an, aj Cleofas xc'aba', quichak'oc ut quixye: —Jo' li ca'aj cui' la̱at li yo̱cat chi numec' sa' li tenamit Jerusalén li inc'a' nacatna'oc re li c'a'ru xc'ulman sa' eb li cutan a'in, chan. \v 19 Ut li Jesús quixye reheb: —¿C'a'ru anchal a'an? chan. Eb a'an que'xye re: —Chirix li Jesús aj Nazaret. A'an profeta nak quicuan. Nim xcuanquil. Cha̱bil quixba̱nu ut cha̱bil quixye chiru li Dios ut chiruheb li tenamit. \v 20 Eb li xbe̱nil aj tij ut eb li neque'taklan sa' kabe̱n que'xk'axtesi chi camsi̱c ut que'xq'ue chiru cruz. \v 21 A'an raj li ta̱colok re li katenamit Israel sa' kach'o̱l. Abanan anakcuan ac oxib cutan xc'ulbal a'an. \v 22 Xsach kach'o̱l chirabinquil li c'a'ru xe'xye ke li ixk li xe'cuulac sa' li mukleba̱l toj ek'ela. \v 23 Xban nak inc'a' xe'xtau li camenak, xe'suk'i sa' cab ut xe'xye ke nak cuib li ángel xe'xc'utbesi rib chiruheb ut xe'xye reheb nak yo'yo li Jesús. \v 24 Ut cuanqueb ajcui' kacomon xe'cuulac chak sa' li mukleba̱l ut xe'ril nak ya̱l li xe'xye li ixk. Abanan inc'a' xe'ril ru li Jesús, chan laj Cleofas. \v 25 Ut li Jesús quixye reheb: —¡La̱ex ma̱c'a' e̱na'leb ut a̱l le̱ ch'o̱l chixpa̱banquil chixjunil li c'a'ru que'xye chak li profeta! \v 26 ¿Ma inc'a' ta bi' tento nak tixc'ul chixjunil li raylal a'in li Cristo laj Colonel li yechi'inbil xban li Dios re nak ta̱q'uehek' xlok'al? chan reheb. \v 27 Ut quixch'olob xya̱lal chiruheb chirix li c'a'ru quixtz'i̱ba laj Moisés. Quixch'olob ajcui' li xya̱lal li que'xtz'i̱ba chak li profeta chirix li Cristo li yechi'inbil xban li Dios jo' tz'i̱banbil sa' li Santil Hu. \v 28 Que'cuulac sa' li ch'ina tenamit li yo̱queb cui' chi xic. Ut li Jesús quixba̱nu rib nak ti̱c ta̱xic. \v 29 Abanan eb a'an que'relaji ru re ta̱cana̱k riq'uineb. Que'xye re: —Cana̱kat kiq'uin xban nak yo̱ chi ecuu̱c. Oc re li k'ojyi̱n, chanqueb re. Ut li Jesús qui-oc sa' cab ut quicana riq'uineb. \v 30 Nak c'ojc'o sa' me̱x rochbeneb, quixchap li caxlan cua, quixbantioxi chiru li Dios, quixjachi ut quixq'ue reheb. \v 31 Sa' li ho̱nal a'an que'xq'ue retal nak a'an li Jesús. Ut nak ac xe'xnau nak a'an, nak que'ril ac ma̱ ani chic sa' xya̱nkeb. \v 32 Ut eb a'an que'xye chi ribileb rib: —Jo'can pe' nak yo̱co chak rec'anquil jun sahil ch'o̱lej sa' ka̱m nak yo̱ chak chika̱tinanquil sa' be ut nak yo̱ chixch'olobanquil chiku li naxye sa' li Santil Hu, chanqueb. \v 33 Sa' ajcui' li ho̱nal a'an que'suk'i Jerusalén. Aran que'xtau li junlaju chi apóstol ch'utch'u̱queb rochbeneb lix comon. \v 34 Yo̱queb chixyebal: —Relic chi ya̱l nak xcuacli cui'chic chi yo'yo li Ka̱cua' xban nak xc'utbesi rib chiru laj Simón, chanqueb. \v 35 Tojo'nak li cuib chi cui̱nk que'xserak'i reheb li c'a'ru quic'ulman sa' be nak yo̱queb chi xic Emaús. Que'xye reheb chanru nak que'xnau ru li Jesús nak quixjachi li caxlan cua. \s1 Li Jesús quixc'utbesi rib chiruheb lix tzolom \p \v 36 Toj yo̱queb ajcui' xserak'inquil li c'a'ru que'xc'ul nak ac xaka̱mil li Jesús sa' xya̱nkeb ut quixye reheb: —¡Chicua̱nk taxak li tuktu̱quil usilal e̱riq'uin! chan reheb. \v 37 Ut eb a'an sachso̱queb xch'o̱l que'cana ut te'xucuak. Sa' xch'o̱leb a'an nak ma̱re junak musik'ej yo̱queb chirilbal. \v 38 Ut li Jesús quixye reheb: —¿C'a'ut nak nequexxucuac? Ut, ¿c'a'ut nak na-oc e̱c'a'ux? \v 39 La̱in li Jesús. Ilomak li cuok ut li cuuk'. Ch'e'omakin re nak te̱q'ue retal nak la̱in tz'akal. Junak musik'ej, a'an ma̱c'a' xbakel, chi moco cuan xtibel. Ilomak. La̱in cuan inbakel ut cuan intibel, chan reheb. \fig Cuib lix tzolom li Jesús yo̱queb chi xic Emaús nak li Jesús quixcutbesi rib chiruheb.|src="cn01860B.tif" size="span" copy="©1978 David C. Cook Publishing Co." ref="Lucas 24.39" \fig* \v 40 Ut nak yo̱ chixyebal a'in, quixc'ut li rok ut li ruk' chiruheb. \v 41 C'ajo' nak quisaho' sa' xch'o̱leb. Abanan toj sachso̱queb xch'o̱l. Inc'a' que'xnau ma ya̱l li yo̱queb chirilbal malaj ut inc'a'. Ut li Jesús quixye reheb: —¿Ma cuan ca'ch'inak tzacae̱mk e̱riq'uin? chan reheb. \v 42 Ut que'xq'ue re jun jachal li pombil car ut ca'ch'in li xya'al cab. \v 43 Li Jesús quixc'ul ut quixtzaca. \v 44 Ut quixye reheb: —Li c'a'ru xinc'ul, a'an ajcui' li quinserak'i chak e̱re nak toj cuanquin chak sa' e̱ya̱nk. Tento nak ta̱tz'aklok ru chixjunil li tz'i̱banbil chak retalil chicuix sa' lix chak'rab laj Moisés, jo' ajcui' sa' lix hu eb li profeta ut sa' ajcui' li Salmos, chan reheb. \v 45 Ut quixq'ueheb xna'leb re nak te'xtau ru li tz'i̱banbil sa' li Santil Hu. \v 46 Quixye reheb: —Jo'ca'in tz'i̱banbil chak retalil sa' li Santil Hu chicuix la̱in: tento nak li Cristo tixc'ul li raylal ut sa' rox li cutan ta̱cuacli̱k cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak. \v 47 Tz'i̱banbil ajcui' retalil nak ta̱julticama̱nk chiruheb chixjunileb li tenamit nak tento te'xyot' xch'o̱leb ut te'xjal xc'a'uxeb re ta̱cuyma̱nk ta̱sachma̱nk lix ma̱queb sa' xc'aba' a'an. Ta̱ticla̱k xch'olobanquil arin Jerusalén. \v 48 La̱ex texyehok resil xban nak la̱ex xex-abin re ut la̱ex xex-iloc re chixjunil li c'a'ak re ru a'in. \v 49 Ut la̱in tintakla chak e̱re le̱ ma̱tan li quixyechi'i lin Yucua'. Abanan cana̱kex arin sa' li tenamit Jerusalén toj te̱c'ul le̱ cuanquil li ta̱cha̱lk sa' choxa, chan li Jesús reheb. \s1 Li Jesucristo quic'ame' cui'chic sa' choxa xban li Dios \p \v 50 Ut li Jesús quixc'ameb toj sa' li tenamit Betania. Quixtaksi li ruk' ut quirosobtesiheb. \v 51 Nak yo̱ chirosobtesinquileb, quirisi rib sa' xya̱nkeb ut quic'ame' takec' sa' choxa. \v 52 Nak ac xe'xlok'oni li Ka̱cua', eb a'an que'suk'i cui'chic Jerusalén chi c'ajo' xsahil sa' xch'o̱leb. \v 53 Ut junelic cuanqueb sa' li templo. Yo̱queb chi bantioxi̱nc ut yo̱queb chixlok'oninquil li Dios. Jo'can taxak.