\id JHN - Kekchi Bible -Guatemala 2012 (DBL -2013) \h SAN JUAN \toc1 Li Resil li Colba-ib li Quixtz'i̱ba li San Juan \toc2 San Juan \toc3 Jn \mt1 Li Resil li Colba-ib li Quixtz'i̱ba li San Juan \c 1 \s1 Li Jesucristo quitz'ejcualo' ut quic'ulun sa' ruchich'och' \p \v 1 Chalen chak sa' xticlajic li ruchich'och' ac cuan chak li A̱tin. Li A̱tin cuan chak riq'uin li Dios ut a'an tz'akal Dios. Li A̱tin, a'an li Cristo. \v 2 Li Cristo ac cuan chak sa' xticlajic riq'uin li Dios. \v 3 Chixjunil li c'a'ru cuan, li Dios quixyi̱b sa' xc'aba' li Cristo. Ut ma̱c'a' c'a'ak re ru cuan chi ma̱cua' a'an ta li quiyi̱ban re. \v 4 Li Cristo, a'an li naq'uehoc junelic yu'am. Ut li yu'am li naxq'ue naxcutanobresi lix c'a'uxeb li cristian. \v 5 Li Cristo naxcutanobresi lix c'a'uxeb li toj cuanqueb sa' xk'ojyi̱nal ru li ma̱c. Li ma̱c inc'a' quinumta sa' xbe̱n li Cristo. \v 6 Quicuan jun li cui̱nk aj Juan xc'aba' taklanbil chak xban li Dios. \v 7 Quitakla̱c chak chixch'olobanquil xya̱lal nak li Jesús, a'an li cutan saken re nak chixjunileb li ani te'abi̱nk re, te'pa̱ba̱nk. \v 8 Li Cristo, a'an li tz'akal cutan saken. Ma̱cua' laj Juan. Laj Juan quic'ulun chixch'olobanquil xya̱lal ani li tz'akal cutan saken. \v 9 A'an li tz'akal cutan saken li quic'ulun sa' ruchich'och' chixcutanobresinquil xc'a'uxeb chixjunileb li cristian. \v 10 Li Cristo quicuan sa' ruchich'och'. Abanan li cuanqueb sa' ruchich'och' inc'a' que'xq'ue retal chi tz'akal nak a'an li Cristo usta sa' xc'aba' a'an quiyi̱ba̱c li ruchich'och'. \v 11 Quic'ulun sa' lix tenamit. Abanan inc'a' quic'ule' sa' xya̱lal xbaneb. \v 12 Abanan chixjunileb li que'c'uluc re ut que'pa̱ban re nak a'an taklanbil chak xban li Dios, a'aneb li quixc'uleb chok' ralal xc'ajol li Dios. \v 13 Que'oc chok' ralal xc'ajol li Dios xban nak jo'can quiraj li Dios. Moco yal xc'a'ux cui̱nk ta. Moco jo' ta nak nayo'la junak cristian arin sa' ruchich'och'. Yo'lajenakeb ban chic sa' musik'ej ut ralal xc'ajoleb chic li Dios. \v 14 Li Jesucristo quitz'ejcualo' ut tz'akal cui̱nk nak quicuan arin sa' kaya̱nk. C'ajo' li rusilal ut a'an naxc'ut li xya̱lal. A'an li Ralal li Dios li junaj chi ribil ut la̱o xkil lix lok'al. \v 15 Laj Juan laj Cubsihom Ha' quixch'olob xya̱lal chi cau xya̱b xcux ut quixye: —A'an a'in li quinch'olob chak xya̱lal che̱ru nak quinye e̱re: Mokon ta̱cha̱lk jun k'axal nim xcuanquil chicuu la̱in xban nak a'an ac cuan ajcui' chak junxil chicuu la̱in, chan. \v 16 Xban xnimal rusilal, k'axal numtajenak li kosobtesinquil naxq'ue. \v 17 Li Dios quixq'ue li chak'rab re laj Moisés re nak tixc'ut chiku. Aban li xya̱lal chirix li Dios ut li rusilal quixc'utbesi chiku li Jesucristo. \v 18 Ma̱ ani qui-iloc ru li Dios. Ca'aj cui' li Dios C'ajolbej, a'an tz'akal li cuan chi sum a̱tin riq'uin li Dios Acuabej. Ut a'an li quic'utbesin chiku chanru li Dios. \s1 Laj Juan laj Cubsihom Ha' quixye nak a'an ma̱cua' li Cristo li yechi'inbil xban li Dios \p \v 19 Eb laj judío li cuanqueb Jerusalén que'xtaklaheb laj tij ut eb laj levita chixpatz'bal re laj Juan, ut que'xye re: —¿Anihat la̱at? ¿Ma la̱at li Cristo li taklanbil chak xban li Dios? chanqueb re. \v 20 Quichak'oc laj Juan ut quixye reheb: —La̱in ma̱cua'in li Cristo, chan. \v 21 Ut que'xye cui'chic re: —Ye ke anihat la̱at. ¿Ma la̱at laj Elías?— Quichak'oc laj Juan ut quixye: —Moco la̱in ta, chan. —¿Ma la̱at li profeta li ta̱cha̱lk? chanqueb cui'chic re. —Inc'a', chan laj Juan. \v 22 —Ye ke chi tz'akal anihat re nak ta̱ru̱k takaye reheb li xe'taklan chak ke. Tento nak ta̱ye ke anihat, chanqueb. \v 23 Quixye laj Juan: —La̱in li yo̱quin chixch'olobanquil li xya̱lal chiruheb li cristian chi cau xya̱b incux sa' li chaki ch'och' ut ninye resil li quixye li profeta Isaías: \q1 Yi̱bomak le̱ yu'am ut yo'on cua̱nkex chixc'ulbal li Ka̱cua' jo' nak neque'xyi̱b li be re xc'ulbal junak li nim xcuanquil. (Is. 40:3) \p \v 24 Li que'takla̱c chi a̱tinac riq'uin laj Juan, a'an xcomoneb laj fariseo. \v 25 Que'xye cui'chic re laj Juan: —¿C'a'ut nak nacatcubsin ha' cui ma̱cua' la̱at li Cristo, chi moco la̱at laj Elías, chi moco la̱at li profeta? chanqueb re laj Juan. \v 26 Quichak'oc cui'chic laj Juan ut quixye: —La̱in nincubsin ha' riq'uin ha'. Abanan cuan jun sa' e̱ya̱nk la̱ex inc'a' nequenau chi tz'akal ani a'an. \v 27 A'an li ta̱oc chi c'anjelac mokon. K'axal nim xcuanquil a'an chicuu la̱in. Moco inc'ulub ta xba̱nunquil lix c'anjel a'an xban nak cubenak incuanquil. Jo'can nak moco inc'ulub ta xhitbal xc'a̱mal lix xa̱b, chan. \v 28 Chixjunil a c'a'ak re ru a'in quic'ulman sa' li na'ajej Betania li cuan jun pac'al li nima' Jordán, li yo̱ cui' chi cubsi̱nc ha' laj Juan. \s1 Laj Juan quixjuntak'e̱ta li Jesús riq'uin jun li carner \p \v 29 Jo' cuulajak chic laj Juan quiril li Jesús yo̱ chak chi cha̱lc riq'uin ut quixye: —Ilomak. Cue' chak li Cristo, li taklanbil chak xban li Dios. Chanchan jun li carner. Ta̱camsi̱k re xtojbal rix lix ma̱queb li cuanqueb sa' ruchich'och'. \v 30 A'an a'in li quina̱tinac chak chirix nak quinye e̱re nak ta̱cha̱lk jun cui̱nk k'axal nim xcuanquil chicuu la̱in xban nak a'an ac cuan ajcui' chak junxil chicuu la̱in. \v 31 La̱in inc'a' ninnau nak a'an li Cristo. Abanan yo̱quin chi cubsi̱nc ha' re nak li Dios tixc'utbesi chiku la̱o aj Israel ani tz'akal li Cristo, chan. \v 32 Laj Juan quixch'olob xya̱lal li c'a'ru quiril. Quixye: —Quicuil nak li Santil Musik'ej quicube chak sa' choxa. Chanchan jun li paloma nak quicube ut quihilan sa' xbe̱n li Jesús. \v 33 Inc'a' raj xinnau nak a'an li Cristo cui ta inc'a' quicuil li quic'ulman. Xinnau nak a'an li Cristo xban nak li Dios li quitaklan chak cue chi cubsi̱nc ha' quixye cue, “Nak ta̱cuil li Santil Musik'ej chanchan jun li paloma yo̱k chi cubec ut ta̱hila̱nk sa' xbe̱n jun li cui̱nk, a'an retalil nak a'an li ta̱q'uehok e̱re li Santil Musik'ej”, chan li Dios. \v 34 Ut la̱in quicuil nak quicube chak li Santil Musik'ej sa' xbe̱n li Jesús. Jo'can nak ninnau chi tz'akal nak a'an tz'akal Ralal li Dios, chan laj Juan. \s1 Laj Andrés ut laj Simón, a'aneb li xbe̱n li quixsiq'ueb ru chok' xtzolom li Jesucristo \p \v 35 Jo' cuulajak chic laj Juan cuan cui'chic chire li nima' Jordán rochben cuibeb lix tzolom. \v 36 Nak quiril li Jesús yo̱ chi numec' nach' cuanqueb cui', laj Juan quixye: —Cue' chak li Cristo, li chanchan Carner q'uebil chak xban li Dios, chan. \v 37 Ut eb lix tzolom cuib, nak que'rabi li quixye laj Juan, que'xta̱ke li Jesús. \v 38 Li Jesús quixakli ut quixsuk'isi rib. Quiril nak yo̱queb chi xic chirix. Quixye reheb: —¿C'a'ut nak yo̱quex chinta̱kenquil? ¿C'a'ru te̱raj? chan reheb. Que'chak'oc eb a'an ut que'xye: —At tzolonel ¿bar nacathilan? chanqueb re. \v 39 Quichak'oc li Jesús ut quixye reheb: —Yo'keb chicuix re nak te̱nau bar ninhilan, chan li Jesús reheb. Jo'can nak que'co̱eb chirix ut que'ril bar nahilan. Ut que'cana riq'uin xban nak ac ca̱hib o̱r chic re ecuu. \v 40 Laj Andrés li ri̱tz'in laj Simón Pedro, a'an jun reheb li cuib li que'abin re li c'a'ru quixye laj Juan ut que'xta̱ke li Jesús. \v 41 Nak ac x-a̱tinac riq'uin li Jesús, ticto co̱ laj Andrés riq'uin laj Simón ut quixye re: —Anakcuan xkatau li Mesías, chan. (Chi jalbil ru naraj naxye “li Cristo li taklanbil chak xban li Dios”.) \v 42 Ut quixc'am laj Simón riq'uin li Jesús. Li Jesús quiril a'an ut quixye re: —La̱at laj Simón li ralal laj Jonás. Anakcuan Pedro chic a̱c'aba'.— (Chi jalbil ru naraj naxye “Pec”.) \s1 Laj Felipe ut laj Natanael que'siq'ue' ru xban li Jesucristo \p \v 43 Jo' cuulajak chic li Jesús quiraj xic sa li na'ajej Galilea. Quixtau laj Felipe ut quixye re: —China̱ta̱ke, chan. \v 44 Laj Felipe, a'an Betsaida xtenamit. A'an ajcui' xtenamiteb laj Andrés ut laj Pedro. \v 45 Laj Felipe ticto co̱ chixsic'bal laj Natanael ut quixye re: —Xkatau li Mesías li tz'i̱banbil chak retalil sa' li chak'rab xban laj Moisés ut xbaneb li profeta. A'an li Jesús ralal laj José. Nazaret xtenamit, chan laj Felipe. \v 46 Laj Natanael quixye re: —¿Ma cuan ta bi' junak cha̱bil ta̱cha̱lk chak Nazaret? chan. Ut laj Felipe quixye re: —Yo'o rilbal re nak ta̱pa̱b, chan. \v 47 Li Jesús quiril nak laj Natanael yo̱ chak chi cha̱lc riq'uin ut quixye: —Cue' chak jun cui̱nk tz'akal aj Israel. Cha̱bil xna'leb. A'an inc'a' nabalak'ic, chan li Jesús. \v 48 Laj Natanael quixye re li Jesús: —¿Chanru nacanau nak cha̱bil inna'leb? chan. Li Jesús quichak'oc ut quixye re: —Xinnau chanru a̱na'leb nak cuancat rubel li jun to̱n chi higo nak toj ma̱ji' nacatxbok laj Felipe, chan. \v 49 Quichak'oc laj Natanael ut quixye re: —At tzolonel, la̱at li Ralal li Dios. La̱at lix Reyeb laj Israel, chan re li Jesús. \v 50 Li Jesús quixye re: —Xapa̱b nak la̱in li Cristo xban nak xinye a̱cue nak xinnau chanru la̱ na'leb nak cuancat rubel li jun to̱n chi higo. Abanan toj cuan cui'chic xni̱nkal ru na'leb talaja̱cuil chiru a'in, chan li Jesús. \v 51 Ut quixye ajcui' reheb: —Relic chi ya̱l tinye e̱re nak te̱ril li choxa chi teto. Ut eb lix ángel li Dios yo̱keb chi takec' ut yo̱keb chi cubec cuanquin cui' la̱in li C'ajolbej, chan li Jesús reheb. \c 2 \s1 Li Jesús quixc'utbesi lix cuanquil nak quixsuk'isi li ha' chok' vino sa' jun li sumla̱c \p \v 1 Yo̱ chic rox cutan xc'ulbal a c'a'ak re ru a'in nak quicuan jun li sumla̱c sa' li tenamit Caná re Galilea. Cuan lix na' li Jesús aran. \v 2 Ut quiboke' sa' li sumla̱c li Jesús rochbeneb lix tzolom. \v 3 Nak ac yo̱ li nink'e, qui-oso' li vino. Ut lix na' li Jesús quixye re: —Ma̱c'a' chic li vino, chan re. \v 4 Ut li Jesús quixye re: —¿C'a'ut nak nacatchal xyebal cue a'an? Toj ma̱ji' xk'ehil nak tinc'utbesi lin cuanquil, chan re lix na'. \v 5 Lix na' li Jesús quixye reheb li yo̱queb chi c'anjelac: —Cheba̱nuhak li c'a'ru tixye e̱re, chan. \v 6 Ut aran cuanqueb cuakib li ni̱nki cuc yi̱banbil riq'uin pec. A'an nac'anjelac chok' xna'aj xha'eb laj judío re xch'ajobresinquil ribeb jo' naxye sa' lix chak'rabeb. Li junju̱nk chi cuc a'an naxc'am oxib ni̱nki cuc chi ha'. \v 7 Li Jesús quixye reheb li yo̱queb chi c'anjelac aran nak te'xnujtesi li ni̱nki cuc riq'uin ha'. Ut eb a'an que'xq'ue li ha' sa' li cuc toj retal que'nujac. \v 8 Quixye cui'chic li Jesús reheb: —Lecomak ca'ch'inak ut te̱c'am riq'uin li najolomin re li nink'e, chan. Ut eb a'an que'xba̱nu jo' quiyehe' reheb xban li Jesús. \v 9 Li ha' ac suk'isinbil chok' vino xban li Jesús nak que'xc'am riq'uin li najolomin re li nink'e. A'an inc'a' quixnau bar ta xchal li vino. Ca'aj cui' eb laj c'anjel li que'lecoc chak re que'xnau. Li najolomin re li nink'e quixyal li vino. Tojo'nak quixbok li be̱lomej ut quixye re: \v 10 —Chixjunileb li neque'nink'ei̱c xbe̱n cua neque'xjec' li cha̱bil vino. Ut nak ac xe'uc'ac chi nabal li ula', neque'xjec' li inc'a' mas cha̱bil. Abanan la̱at xac'u̱la li cha̱bil vino ut toj anakcuan xacuisi chak, chan re. \v 11 A'an a'in li xbe̱n milagro li quixba̱nu li Jesús nak quixsuk'isi li ha' chok' vino aran Caná re Galilea. Riq'uin li milagro a'in quixc'utbesi nak cuan xcuanquil ut eb lix tzolom que'xpa̱b nak li Jesús a'an li Ralal li Dios. \v 12 Chirix chic a'an co̱ Capernaum li Jesús rochben lix na' ut eb li ri̱tz'in. Que'co̱eb ajcui' lix tzolom ut que'cana aran cuib oxib cutan. \s1 Li Jesús quirisiheb laj c'ay sa' li templo \p \v 13 Nak ac yo̱ chi cuulac xk'ehil li Pascua, lix nink'e eb laj judío, li Jesús quicuulac Jerusalén. \v 14 Quicuulac sa' li templo ut aran quixtauheb li yo̱queb chi c'ayi̱nc bo̱yx, carner ut paloma. Chunchu̱queb ajcui' aran laj jalol ru tumin. \v 15 Li Jesús quixyi̱b jun lix tz'u̱m riq'uin c'am ut quixyolesiheb. Quirisiheb chixjunileb chirix cab rochbeneb lix xul. Quixpaji lix tumin eb laj jalol ru tumin ut quixbalk'usi lix me̱xeb. \v 16 Quixye reheb li yo̱queb chi c'ayi̱nc paloma: —Isihomak chixjunil a'in sa' li templo. Me̱suk'isi chok' c'ayil li rochoch lin Yucua', chan li Jesús reheb. \v 17 Tojo'nak quinak sa' xch'o̱leb lix tzolom nak tz'i̱banbil retalil sa' li Santil Hu li naxye chi jo'ca'in: La̱in ninra la̱ cuochoch ut naraho' sa' inch'o̱l nak neque'xba̱nu li inc'a' us sa' la̱ cuochoch. (Sal. 69:9) \v 18 Ut eb laj judío que'xye re li Jesús: —¿C'a'ru retalil ta̱c'ut chiku re nak takanau nak cuan a̱cuanquil chirisinquileb sa' li templo? chanqueb re. \v 19 Quichak'oc li Jesús ut quixye reheb: —Juc'umak li templo a'in ut chiru oxib cutan tincuaclesi cui'chic chi ac', chan reheb. \v 20 Eb laj judío que'chak'oc ut que'xye re li Jesús: —Chiru cuakib roxc'a̱l (46) chihab que'cablac re xyi̱banquil li templo a'in. ¿Ma nacac'oxla la̱at nak yal chiru oxib cutan ta̱cuaclesi cui'chic? chanqueb. \v 21 Abanan li Jesús inc'a' yo̱ chi a̱tinac chirix li templo. Yo̱ ban chi a̱tinac chirix lix camic ut lix cuaclijic cui'chic chi yo'yo. \v 22 Jo'can nak ac xcuacli cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak, que'nak sa' xch'o̱leb lix tzolom li c'a'ru quixye li Jesús nak toj ma̱ji' nacam. Ut que'xpa̱b li c'a'ru tz'i̱banbil chak najter sa' li Santil Hu ut que'xpa̱b ajcui' li c'a'ru quiyehe' reheb xban li Jesús. \s1 Li Jesús naxnau chanru xna'leb li junju̱nk \p \v 23 Nak li Jesús cuan aran Jerusalén chixnumsinquil li nink'e Pascua, nabaleb que'pa̱ban re xban nak que'ril li milagro li quilajxba̱nu. \v 24 Abanan li Jesús inc'a' quixc'ojob xch'o̱l riq'uineb xban nak naxnau chanru lix c'a'uxeb. \v 25 Inc'a' tento nak ta̱ch'oloba̱k chiru chanru lix c'a'uxeb xban nak ac naxnau chanru lix na'leb li junju̱nk. \c 3 \s1 La j Nicodemo quicuulac chi a̱tinac riq'uin li Jesús \p \v 1 Quicuan jun li cui̱nk aj fariseo aj Nicodemo xc'aba'. A'an xcomoneb li neque'taklan sa' xya̱nkeb laj judío. \v 2 Sa' jun li k'ojyi̱n laj Nicodemo quicuulac chi a̱tinac riq'uin li Jesús ut quixye re: —At tzolonel, la̱o nakanau nak riq'uin li Dios chalenakat chak chok' aj tzolol ke xban nak ma̱ ani ta̱ru̱k tixba̱nu li milagros li nacaba̱nu la̱at cui ta ma̱cua' riq'uin xcuanquil li Dios, chan. \v 3 Quichak'oc li Jesús ut quixye re: —Relic chi ya̱l ninye a̱cue, ma̱ ani naru ta̱oc rubel xnimajcual cuanquilal li Dios cui inc'a' ta̱yo'la̱k cui'chic xca' sut, chan li Jesús. \v 4 Laj Nicodemo quixye re: —¿Chan ta cui' ru nak ta̱yo'la̱k cui'chic xca' sut junak cui̱nk? ¿Ma ta̱ru̱k ta bi' ta̱oc cui'chic riq'uin lix na' ut ta̱yo'la̱k cui'chic xca' sut? chan. \v 5 Quichak'oc li Jesús ut quixye re: —Relic chi ya̱l ninye a̱cue nak ani inc'a' ta̱yo'la̱k riq'uin ha' ut riq'uin li Santil Musik'ej moco ta̱ru̱k ta ta̱oc rubel lix nimajcual cuanquilal li Dios. \v 6 Li ani yo'lajenak riq'uin lix na' xyucua' cuan xyu'am sa' ruchich'och'. Abanan li ani yo'lajenak riq'uin li Santil Musik'ej cuan xyu'am chi junelic. \v 7 Misach a̱ch'o̱l xban nak xinye a̱cue nak tento tatyo'la̱k cui'chic xca' sut. \v 8 Li ik' nanume' bar naraj chi inc'a' nacanau bar nachal chak chi moco nacanau bar yo̱ chi xic. Inc'a' nacacuil ru. Ca'aj cui' lix ya̱b nacacuabi nak nanume'. Jo'can ajcui' lix yu'ameb li yo'lajenakeb riq'uin li Santil Musik'ej. Cuan xyu'ameb chi junelic chi inc'a' nacanau chi tz'akal chanru, chan li Jesús. \v 9 Quichak'oc laj Nicodemo ut quixye re: —¿Chanru nak nac'ulman a'in? Inc'a' nintau ru, chan. \v 10 Li Jesús quixye re: —La̱at aj tzolol reheb laj Israel ut inc'a' nacatau ru li yo̱quin chixyebal. \v 11 Relic chi ya̱l ninye e̱re: La̱o nocoa̱tinac chirix li nakanau. Ut nakach'olob resil li c'a'ru nakil. Abanan la̱ex inc'a' nequec'u̱luban li c'a'ru nakach'olob xya̱lal che̱ru. \v 12 La̱at inc'a' nacapa̱b li c'a'ru ninye a̱cue chirix li c'a'ru nac'ulman sa' ruchich'och'. ¿Ma toja' ta chic ta̱pa̱b nak tinye a̱cue li choxahil na'leb? \v 13 Ma̱ ani quicuulac sa' choxa. Ca'aj cui' la̱in li C'ajolbej. La̱in xinchal chak sa' choxa. \v 14 Nak toj cuanqueb laj judío sa' li chaki ch'och', laj Moisés quixtaksi chiru jun che' jun li c'anti' yi̱banbil riq'uin li ch'i̱ch' bronce. Jo'can ajcui' la̱in li C'ajolbej. Tento nak tintaksi̱k chiru jun li che', \v 15 re nak chixjunileb li te'pa̱ba̱nk cue la̱in inc'a' te'sachk. Te'cua̱nk ban xyu'am chi junelic. \v 16 Li Dios c'ajo' nak quixraheb li cuanqueb sa' ruchich'och' nak quixq'ue li Ralal junaj chi ribil re nak chixjunileb li ani te'pa̱ba̱nk re inc'a' te'sachk. Ta̱cua̱nk ban xyu'ameb chi junelic. \v 17 Li Dios inc'a' quixtakla chak li Ralal sa' ruchich'och' chixtenebanquil li tojba ma̱c sa' xbe̱neb li cuanqueb sa' ruchich'och'. Quixtakla ban chak re nak sa' xc'aba' a'an te'colek'. \v 18 Li ani napa̱ban re, ma̱c'a' li tojba ma̱c sa' xbe̱n. Abanan li ani inc'a' napa̱ban re, ac cuan li tojba ma̱c sa' xbe̱n xban nak inc'a' xpa̱b li Ralal li Dios, li junaj chi ribil. \v 19 Xban nak inc'a' neque'pa̱ban, cuan li tojba ma̱c sa' xbe̱neb. Li C'ajolbej quic'ulun sa' ruchich'och' chixc'utbal li xya̱lal chiruheb li cuanqueb sa' ruchich'och'. A'an chanchan li cutan. Abanan eb li cuanqueb sa' ruchich'och' k'axal que'raj cua̱nc sa' xk'ojyi̱nal ru li ma̱c ut inc'a' que'raj cua̱nc sa' li cutan xban nak inc'a' us lix na'lebeb. \v 20 Li ani neque'xba̱nu li ma̱usilal, xic' neque'ril li xya̱lal. Inc'a' nacuulac chiruheb cua̱nc sa' xya̱lal xban nak inc'a' neque'raj ta̱c'utu̱nk li ma̱usilal neque'xba̱nu. \v 21 Abanan li ani cuanqueb sa' ti̱quilal, neque'cuulac chiru cua̱nc sa' xya̱lal re nak ta̱c'utu̱nk nak neque'xba̱nu li c'a'ru naraj li Dios, chan li Jesús. \s1 Laj Juan naxch'olob cui'chic xya̱lal nak li Jesús a'an li Mesías \p \v 22 Chirix chic a'in, li Jesús co̱ sa' li na'ajej Judea rochbeneb lix tzolom. Aran que'cana cuib oxib cutan ut yo̱ chi cubsi̱nc ha'. \v 23 Laj Juan laj Cubsihom Ha' yo̱ ajcui' chi cubsi̱nc ha' sa' li na'ajej Enón li cuan nach' riq'uin li na'ajej Salim xban nak aran cuan nabal li ha'. Ut neque'cuulac li cristian riq'uin ut naxcubsi xha'eb. \v 24 A'in quic'ulman nak toj ma̱ji' quiq'uehe' sa' tz'alam laj Juan. \v 25 Que'oc chixcuech'inquil ribeb lix tzolom laj Juan riq'uineb laj judío. Que'xcuech'i ribeb chirix li cubi ha' li yo̱queb chixba̱nunquil. \v 26 Que'cuulac lix tzolom laj Juan riq'uin ut que'xye re: —At tzolonel, li cui̱nk li quicuulac a̱cuiq'uin aran jun pac'al li nima' Jordán, li cach'olob chak resil chiku, a'an yo̱ chi cubsi̱nc ha'. Ut chixjunileb li cristian yo̱queb chi cuulac riq'uin, chanqueb. \v 27 Quichak'oc laj Juan ut quixye: —Junak cui̱nk ma̱c'a' c'a'ru tixba̱nu chi inc'a' ta q'uebil re xban li Dios. \v 28 La̱ex querabi ajcui' chak nak quinye nak moco la̱in ta li Cristo. Yal taklanbilin ban chak xbe̱n cua chiru a'an chixch'olobanquil li resilal. \v 29 Junak cui̱nk xic re chi sumla̱c cuan li ixakilbej riq'uin. Ut li rami̱g cuan aran ut nasaho' sa' xch'o̱l chirabinquil li naxye li be̱lomej. Li Cristo, a'an jo' jun li be̱lomej ut la̱in yal jo' jun li rami̱g. La̱in nasaho' sa' inch'o̱l nak yo̱queb chi xic li cristian riq'uin xban nak a'an li tz'akal aj Colonel. \v 30 Tento nak a'an ta̱nima̱nk xcuanquil ut la̱in ta̱cube̱k incuanquil, chan laj Juan. \s1 Li xchal chak sa' choxa, a'an li k'axal nim xcuanquil \p \v 31 Ut quixye ajcui' laj Juan: —A'an xchal chak sa' choxa ut k'axal nim xcuanquil sa' xbe̱n chixjunil. La̱in quinyo'la sa' ruchich'och' ut rehin ajcui' li ruchich'och'. Ut nina̱tinac chirix li c'a'ru nac'ulman sa' ruchich'och'. Li jun li xchal chak sa' choxa, a'an li k'axal nim xcuanquil sa' xbe̱n chixjunil. \v 32 Ut li c'a'ru quiril ut quirabi, a'an li naxch'olob xya̱lal. Abanan moco q'uiheb ta li neque'pa̱ban re li c'a'ru naxye. \v 33 Abanan li ani naxpa̱b li c'a'ru naxye, riq'uin a'an naxc'ut nak naxpa̱b nak tz'akal ya̱l li c'a'ru yebil xban li Dios. \v 34 Li Jesucristo, a'an taklanbil chak xban li Dios ut naxye li c'a'ru nayehe' re xban li Dios xban nak li Santil Musik'ej cuan riq'uin chi tz'akal. \v 35 Li Acuabej Dios naxra li Ralal ut quixk'axtesi chixjunil sa' ruk' a'an, ut a'an chic yal re sa' xbe̱n. \v 36 Li ani napa̱ban re li C'ajolbej cuan xyu'am chi junelic. Ut li ani inc'a' napa̱ban re li C'ajolbej inc'a' ta̱cua̱nk xyu'am chi junelic. Cuan ban li tojba ma̱c sa' xbe̱n, chan laj Juan. \c 4 \s1 Li Jesús quia̱tinac riq'uin jun li ixk aj Samaria \p \v 1 Quicuulac resil riq'uineb laj fariseo nak k'axal nabaleb li yo̱queb chi take̱nc re li Jesús chiruheb li yo̱queb chi take̱nc re laj Juan ut yo̱queb chi cubsi̱c xha'eb. \v 2 Abanan ma̱cua' li Jesús li yo̱ chi cubsi̱nc ha'. A'aneb ban lix tzolom li yo̱queb chi cubsi̱nc ha'. \v 3 Nak quixnau li c'a'ru yo̱queb chixyebal laj fariseo, li Jesús qui-el Judea ut co̱ cui'chic Galilea. \v 4 Nak yo̱ chi xic Galilea, tento nak ta̱numek' aran Samaria. \v 5 Nak yo̱ chi numec' Samaria, quicuulac sa' li tenamit Sicar. Li tenamit a'an nach' cuan riq'uin li na'ajej li quixq'ue laj Jacob re laj José li ralal. \v 6 Ut aran cuan jun li becbil ha' li quixtakla xbecbal laj Jacob najter. Cua'leb na chic quicuulac aran li Jesús. Quic'ojla chire li becbil ha' chi hila̱nc xban nak quilub chi be̱c. \v 7 Quicuulac jun li ixk aj Samaria chirisinquil xha'. Ut li Jesús quixye re: —Si bayak cuuc'a, chan. \v 8 Ut eb lix tzolom li Jesús ac xco̱eb sa' tenamit chixlok'bal lix tzacae̱mkeb. \v 9 Quichak'oc li ixk ut quixye re: —La̱in aj Samaria ut la̱at, la̱at aj judío. ¿C'a'ut nak nacapatz' a̱cuuc'a cue? chan. Quixye re chi jo'can xban nak eb laj judío inc'a' neque'xc'am rib sa' usilal riq'uineb laj Samaria. \v 10 Li Jesús quixye re: —Cui ta nacanau c'a'ru li ma̱tan li naxq'ue li Dios, ut cui ta nacanau anihin la̱in li yo̱quin chixtz'a̱manquil cuuc'a a̱cue, la̱at ta̱tz'a̱ma raj a̱cuuc'a cuiq'uin ut tinq'ue raj a̱cue li ha' li naq'uehoc junelic yu'am, chan li Jesús. \v 11 Quichak'oc li ixk ut quixye re: —Ka̱cua', ¿C'a' ta cui' ru ta̱cuisi cui' li ha'? Cham cuan chak. Ut, ¿chan ta cui' ru nak ta̱q'ue li ha' li naq'uehoc yu'am? \v 12 Laj Jacob li kaxe'to̱nil yucua' quixcanab chok' ke li becbil ha' a'in. Arin qui-uc'ac a'an ut arin ajcui' que'uc'ac li ralal xc'ajol ut lix queto̱mk. ¿Ma la̱at ta bi' k'axal nim a̱cuanquil chiru a'an? chan li ixk. \v 13 Quichak'oc li Jesús ut quixye re: —Chixjunileb li te'uc'ak re li ha' a'in, ta̱chakik cui'chic reheb. \v 14 A'ut li te'uc'ak re li ha' tinq'ue la̱in, ma̱ jok'e chic ta̱chakik reheb. Li ha' li tinq'ue la̱in jalan cui'. A'an li junelic yu'am. Chanchan jun li yu'am ha' li cuan chi junelic. Ma̱c'a' roso'jic, chan li Jesús. \v 15 Li ixk quixye re: —Ka̱cua', q'ue cue li ha' a'an re nak inc'a' chic ta̱chakik cue, chi moco tincha̱lk chic toj arin chirisinquil inha', chan. \v 16 Li Jesús quixye re: —Ayu. Bok chak la̱ be̱lom ut tatcha̱lk cui'chic arin a̱cuochben, chan. \v 17 —Ma̱c'a' inbe̱lom, chan li ixk. Li Jesús quixye re: —Ya̱l li xaye nak ma̱c'a' a̱be̱lom, \v 18 xban nak o̱b li cui̱nk cuanjenak a̱cuiq'uin. Ut li jun li cuan a̱cuiq'uin anakcuan ma̱cua' ajcui' a̱be̱lom. Ya̱l li xaye nak ma̱c'a' a̱be̱lom, chan li Jesús. \v 19 Quixye li ixk re: —Ka̱cua', jo' li la̱at anchal profeta. \v 20 Eb li kaxe'to̱nil yucua' la̱o aj Samaria que'tijoc chiru li Dios sa' li tzu̱l li cuan arin. Abanan la̱ex aj judío nequeye nak toj aran Jerusalén cuan li tz'akal na'ajej re lok'oni̱nc. Ye cue bar cuan li tz'akal xya̱lal, chan li ixk. \v 21 Quixye li Jesús re: —At ixk, pa̱b li c'a'ru tinye a̱cue. Ta̱cuulak xk'ehil nak moco tento ta chic texxic sa' li tzu̱l li cuan arin, chi moco Jerusalén re textijok chiru li Dios Acuabej. \v 22 La̱ex aj Samaria inc'a' nequenau chi tz'akal ani nequeq'ue xlok'al. La̱o aj judío nakanau chi tz'akal ani nakaq'ue xlok'al xban nak li colba-ib riq'uineb laj judío xchal chak. \v 23 Ta̱cuulak xk'ehil, ut anakcuan ajcui', nak eb li te'xlok'oni li Acuabej Dios chi tz'akal, te'xba̱nu chi anchal xch'o̱leb ut chi ya̱l xban nak li Acuabej Dios naraj nak te'xlok'oni chi tz'akal re ru. \v 24 Li Dios, a'an musik'ej ut li ani ta̱lok'oni̱nk re, tento nak tixba̱nu chi anchal xch'o̱l ut chi tz'akal re ru, chan li Jesús. \v 25 Quichak'oc li ixk ut quixye re: —La̱in ninnau nak ta̱cha̱lk li Mesías li ta̱colok ke. Li Cristo neque'xye re. Nak tol-e̱lk a'an, tixch'olob chiku chixjunil li c'a'ak re ru a'in, chan li ixk. \v 26 Quixye li Jesús re: —La̱in li Cristo li yo̱quin chi a̱tinac a̱cuiq'uin, chan. \v 27 Sa' ajcui' li ho̱nal a'an, que'cuulac eb lix tzolom li Jesús. Ut que'sach xch'o̱leb chirilbal nak yo̱ chi a̱tinac riq'uin li ixk aj Samaria. Abanan ma̱ jun quiyehoc re: —¿C'a'ut nak yo̱cat chi a̱tinac riq'uin li ixk a'an?— Chi moco que'xye: —¿C'a'ru yo̱cat chixyebal re?— \v 28 Li ixk quixcanab lix cuc aran ut co̱ sa' li tenamit ut quixye reheb li cuanqueb aran: \v 29 —Yo'keb chicuix chirilbal jun li cui̱nk quixye cue chixjunil lin yehom inba̱nuhom. Ma̱re a'an li Cristo li yo̱co chiroybeninquil, chan. \v 30 Jo'can nak li cuanqueb sa' li tenamit a'an co̱eb riq'uin li Jesús. \v 31 Nak toj ma̱ji' neque'cuulac, eb lix tzolom li Jesús yo̱queb chixtz'a̱manquil chiru nak ta̱cua'ak. Que'xye re: —At tzolonel, cua'in, chanqueb re. \v 32 Li Jesús quixye reheb: —Ma̱cua' tzacae̱mk nasaho' cui' inch'o̱l. La̱in cuan jun xsahil inch'o̱l ut la̱ex inc'a' nequenau c'a'ut, chan. \v 33 Ut eb lix tzolom que'xye chi ribileb rib: —Ma̱re ani xc'amoc chak xcua, chanqueb. \v 34 Li Jesús quixye reheb: —La̱in nasaho' inch'o̱l nak ninba̱nu li c'a'ru naraj li quitaklan chak cue ut tinchoy xba̱nunquil lix c'anjel. A'an ru̱chil li cua chok' cue la̱in, chan. \v 35 La̱ex nequeye, “Toj ta̱numek' ca̱hib po chic tojo'nak to-oc chi k'oloc”, chanquex. Abanan la̱in ninye e̱re us xtiquibanquil anakcuan. Ilomak li q'uila tenamit. Chanchaneb li acui̱mk li ac xk'ano'. Tento nak ta̱ch'oloba̱k li xya̱lal chiruheb. \v 36 Laj k'olonel naxc'ul xtojbal ut nasaho' sa' xch'o̱l rochben laj acuinel. Jo'can ajcui' li ani naxch'olob xya̱lal re nak te'pa̱ba̱nk li cristian. Li jun a'an ta̱cua̱nk lix k'ajca̱munquil xban nak cua̱nkeb li te're̱chani li junelic yu'am sa' xc'aba' a'an. \v 37 Riq'uin a'in na-el chi ya̱l li neque'xye: Jun li na-acuoc re ut jun chic li nak'oloc re. \v 38 La̱in xexintakla chixk'olbal li moco la̱ex ta xexc'anjelan re. Jalaneb xe'c'anjelan re ut la̱ex chic xexyaloc xsahil lix c'anjeleb, chan li Jesús reheb. \v 39 Nabaleb laj Samaria li cuanqueb sa' li tenamit a'an que'xpa̱b nak li Jesús a'an li Cristo, xban nak li ixk quixye reheb: —Li cui̱nk a'an xye cue chixjunil li c'a'ru quilajinba̱nu.— \v 40 Nak que'cuulac eb laj Samaria riq'uin li Jesús, que'relaji ru chi cana̱c riq'uineb. Ut a'an quicana cuib cutan riq'uineb. \v 41 Ut k'axal cui'chic nabaleb li que'pa̱ban re li Jesús xban nak que'rabi li c'a'ru quixye. \v 42 Ut que'xye re li ixk: —Anakcuan nakapa̱b, moco xban ta li c'a'ru xaye ke. La̱o xkabi chi tz'akal li c'a'ru xye ut nakanau nak a'an tz'akal li Cristo laj Colol re li cuanqueb sa' ruchich'och', chanqueb. \s1 Li Jesús quixq'uirtesi li ralal jun li cui̱nk aj c'anjel chiru li rey \p \v 43 Nak ac xnume' li cuib cutan, li Jesús qui-el aran ut co̱ Galilea. \v 44 Ut li Jesús quixch'olob xya̱lal ut quixye nak junak profeta inc'a' naq'uehe' xlok'al sa' lix tenamit. \v 45 Nak quicuulac li Jesús sa' li tenamit Galilea, quic'ule' sa' xya̱lal xbaneb li que'cuulac aran Jerusalén chixnumsinquil li nink'e Pascua xban nak que'ril chixjunil li quilajxba̱nu li Jesús. \v 46 Li Jesús co̱ cui'chic sa' li tenamit Caná re Galilea li quixsuk'isi cui' li ha' chok' vino. Ut aran Capernaum cuan jun li cui̱nk aj c'anjel chiru li rey. Yaj li ralal. \v 47 Li cui̱nk a'an quirabi resil nak li Jesús ac xsuk'i chak Judea ut cuan aran Galilea. Co̱ riq'uin li Jesús ut quirelaji ru chi xic Capernaum re tixq'uirtesi li ralal. Ca̱mc re xban nak nim xyajel. \v 48 Li Jesús quixye re li cui̱nk: —La̱ex inc'a' nequepa̱b nak li Dios quitaklan chak cue cui inc'a' tinc'ut junak milagro che̱ru retalil nak cuan incuanquil, chan. \v 49 Ut li cui̱nk quixye cui'chic re li Jesús: —Ka̱cua', ba̱nu usilal cue. Yo'o chi junpa̱t xban nak k'axal nim xyajel li cualal. Ca̱mc re, chan li cui̱nk. \v 50 Li Jesús quixye re li cui̱nk: —Ayu sa' la̱ cuochoch. La̱ cualal inc'a' ta̱ca̱mk. Ta̱q'uira̱k ban, chan. Ut li cui̱nk quixpa̱b li quiyehe' re xban li Jesús ut co̱. \v 51 Nak ac cuulac re sa' li rochoch, eb lix mo̱s que'co̱eb chixc'ulbal ut que'xye re: —Yo'yo la̱ cualal. Yo̱ chi usa̱c, chanqueb re. \v 52 Ut li cui̱nk quixpatz' reheb jok'e ho̱nal quixtiquib usa̱c. Ut que'xye re: —Ecue̱r sa' jun o̱r re li ecuu quinume' lix tik, chanqueb re. \v 53 Ut quinak sa' xch'o̱l li yucua'bej nak sa' ajcui' li ho̱nal a'an quiyehe' re xban li Jesús nak ta̱q'uira̱k li ralal. Ut li cui̱nk a'an quixpa̱b li Jesús jo'queb ajcui' chixjunileb li cuanqueb sa' li rochoch. \v 54 A'an a'in li xcab milagro li quixba̱nu li Jesús nak qui-el Judea ut co̱ cui'chic Galilea. \c 5 \s1 Li Jesús quixq'uirtesi jun li cui̱nk inc'a' nabe̱c, li cuan chire li ha' Betesda xc'aba' \p \v 1 Chirix chic a'in, li Jesús co̱ Jerusalén sa' li nink'e li neque'xba̱nu eb laj judío. \v 2 Sa' li tenamit Jerusalén bar cuan cui' li oqueba̱l li neque'rocsi cui' li carner, cuan jun li ha' Betesda xc'aba' sa' ra̱tinoba̱leb laj hebreo. Aran cuan o̱b li muheba̱l. \v 3 Sa' eb li muheba̱l a'an cuanqueb nabaleb li yaj. Cuanqueb mutz', cuanqueb ye̱k rokeb, ut cuanqueb li sic rokeb ut sic ruk'eb. Yo̱queb chiroybeninquil nak ta̱ec'a̱nk li ha'. \v 4 Jun x-ángel li Ka̱cua' nacube chak sa' choxa yalak jok'e ut narec'asi li ha'. Li ani xbe̱n cua na-oc chi sa' nak ac x-ec'asi̱c li ha', li jun a'an naq'uira a' yal c'a'ru xyajel. \v 5 Cuan jun li cui̱nk aran cuakxaklaju xca'c'a̱l (38) chihab roquic lix yajel. \v 6 Nak li Jesús quiril li cui̱nk jiljo aran chire li ha' quixnau nak ac najter roquic lix yajel. Quixye re: —¿Ma ta̱cuaj q'uira̱c? chan re. \v 7 Quixye li cui̱nk: —Ka̱cua', nacuaj raj abanan ma̱ ani na-ocsin cue sa' li ha' nak na-ec'asi̱c. Nak yo̱quin chixyalbal oc, jalan chic na-oc xbe̱n cua chicuu, chan. \v 8 Quixye li Jesús re: —Cuaclin, xoc la̱ cuarib ut be̱n, chan re. \v 9 Sa' ajcui' li ho̱nal a'an li cui̱nk quiq'uira. Quixakli, quixxoc lix cuarib ut quibe̱c. A'in quic'ulman sa' li hiloba̱l cutan. \v 10 Que'oc chi cuech'i̱nc li neque'taklan sa' xya̱nkeb laj judío. Que'xye re li cui̱nk li quiq'uira: —Hiloba̱l cutan anakcuan. Yo̱cat chixk'etbal li kachak'rab xban nak yo̱cat chixc'ambal la̱ cuarib chiru li hiloba̱l cutan, chanqueb. \v 11 Quichak'oc li cui̱nk ut quixye reheb: —Li cui̱nk li xq'uirtesin cue, xye cue, “c'am la̱ cuarib ut be̱n”, chan. \v 12 Que'xpatz' re: —¿Ani li cui̱nk li xyehoc a̱cue nak ta̱xoc la̱ cuarib ut tatbe̱k? chanqueb. \v 13 Li cui̱nk li quiq'uirtesi̱c inc'a' naxnau ani ta a'an, xban nak k'axal nabaleb li cuanqueb aran ut li Jesús ac x-el sa' xya̱nkeb. \v 14 Mokon chic li Jesús quixtau cui'chic li cui̱nk sa' li templo ut quixye re: —Chaq'uehak retal nak xatq'uira. Canab xba̱nunquil li inc'a' us ma̱re anchal ta̱cha̱lk junak chic nimla raylal sa' a̱be̱n, chan li Jesús re. \v 15 Qui-el li cui̱nk riq'uin li Jesús ut quixye resil reheb li neque'taklan sa' xya̱nkeb laj judío nak li Jesús, a'an li quiq'uirtesin re. \s1 Lix cuanquil li C'ajolbej q'uebil re xban li Yucua'bej \p \v 16 Eb li neque'taklan sa' xya̱nkeb laj judío xic' que'ril li Jesús xban nak naq'uirtesin sa' li hiloba̱l cutan. Ut que'raj xcamsinquil. \v 17 Li Jesús quixye reheb: —Lin Yucua' toj yo̱ chixtenk'anquileb li cristian ut tento ajcui' nak tintenk'aheb la̱in, chan. \v 18 K'axal cui'chic que'josk'o' laj judío riq'uin a'in. Jo'can nak que'raj xcamsinquil xban nak moco ca'aj ta cui' naxk'et lix chak'rabeb nak naq'uirtesin chiru li hiloba̱l cutan; riq'uin aj ban cui' nak naxjuntak'e̱ta rib riq'uin li Dios nak naxye nak li Dios, a'an lix Yucua'. \v 19 Jo'can nak li Jesús quixye reheb: —Relic chi ya̱l tinye e̱re, La̱in li C'ajolbej. Ma̱c'a' naru tinba̱nu injunes. Li c'a'ru naxc'ut chicuu lin Yucua', a'an li ninba̱nu. Chixjunil li naxba̱nu lin Yucua', a'an li ninba̱nu la̱in. \v 20 La̱in li C'ajolbej. Raro̱quin xban lin Yucua'. A'an naxc'ut chicuu chixjunil li c'a'ak re ru naxba̱nu. Ut toj cuan cui'chic c'a'ak re ru xni̱nkal ru na'leb chiru a'in tixc'ut chicuu xba̱nunquil. Ut la̱ex ta̱sachk e̱ch'o̱l chirilbal. \v 21 Li Yucua'bej naxcuaclesiheb cui'chic chi yo'yo li camenak. Ut jo'can ajcui' la̱in li C'ajolbej. La̱in ninq'ue li junelic yu'am reheb li ani nacuaj. \v 22 Li Yucua'bej ma̱ ani naxrak a̱tin sa' xbe̱n. Quixk'axtesiheb ban sa' cuuk' re nak la̱in chic tinrakok a̱tin sa' xbe̱neb. \v 23 Quixba̱nu chi jo'can re nak chixjunileb te'xq'ue inlok'al jo' nak neque'xq'ue xlok'al li Yucua'bej. Li ani inc'a' naxq'ue inlok'al la̱in li C'ajolbej, inc'a' ajcui' naxq'ue xlok'al li Yucua'bej li quitaklan chak cue. \v 24 Relic chi ya̱l ninye e̱re nak li ani na-abin re li c'a'ru ninye ut naxpa̱b li Dios li quitaklan chak cue, li jun a'an cuan xyu'am chi junelic. Inc'a' ta̱xic sa' tojba ma̱c xban nak inc'a' chic tenebanbil li ca̱mc sa' xbe̱n. Cua̱nk ban chic xyu'am chi junelic. \v 25 Chi ya̱l ninye e̱re ta̱cuulak xk'ehil ut anakcuan ajcui' xcuulac xcutanquil, nak eb li chanchan camenakeb xban li ma̱c te'rabi li cua̱tin la̱in li C'ajolbej. Ut li te'abi̱nk cue te'cua̱nk xyu'am chi junelic. \v 26 Li Yucua'bej cuan xcuanquil chi q'uehoc junelic yu'am ut a'an ajcui' quiq'uehoc cue la̱in li C'ajolbej lin cuanquil chi q'uehoc junelic yu'am. \v 27 Ut quixq'ue ajcui' incuanquil chi rakoc a̱tin xban nak la̱in li C'ajolbej. Taklanbilin chak xban li Dios. \v 28 Misach e̱ch'o̱l chirabinquil li yo̱quin chixyebal. Ta̱cuulak xk'ehil nak chixjunileb li camenak te'rabi li c'a'ru tinye. \v 29 Li que'xba̱nu li us te'cuacli̱k cui'chic ut te'cua̱nk xyu'am chi junelic. Ut eb li que'xba̱nu li inc'a' us te'cuacli̱k ajcui' re te'takla̱k sa' li tojba ma̱c. \v 30 La̱in ma̱c'a' naru ninba̱nu injunes. La̱in ninrakoc a̱tin jo' naxye cue li Yucua'bej. Jo'can nak ninrakoc a̱tin sa' ti̱quilal. Inc'a' ninba̱nu li c'a'ru nacuaj la̱in. Ninba̱nu ban li c'a'ru naraj li Yucua'bej li quitaklan chak cue. \v 31 Cui la̱in tinch'olob xya̱lal che̱ru anihin tz'akal la̱in, la̱ex te̱ye nak inc'a' ya̱l li yo̱quin chixyebal. \v 32 Abanan cuan jun chic li naxch'olob xya̱lal che̱ru anihin tz'akal la̱in ut la̱in ninnau nak ya̱l li yo̱ chixyebal chicuix. \v 33 La̱ex xetakla xpatz'bal re laj Juan laj Cubsihom Ha' ut a'an quixch'olob li xya̱lal che̱ru ut ya̱l li quixye chicuix. \v 34 Abanan inc'a' tento nak junak cui̱nk tixch'olob xya̱lal anihin. Ninye ban e̱re anihin re nak texcolek'. \v 35 Laj Juan chanchan jun li xam quixcutanobresi e̱be nak quixch'olob li xya̱lal che̱ru. Ut quisaho' jun c'amoc sa' e̱ch'o̱l chirabinquil li quixye. \v 36 Li c'a'ru quixch'olob laj Juan chicuix, a'an ya̱l. Abanan riq'uin li c'a'ru ninba̱nu, k'axal cui'chic naxc'ut chi tz'akal anihin la̱in. La̱in ninba̱nu li c'a'ru quixye cue li Yucua'bej. Li c'a'ru ninba̱nu la̱in, a'an naxc'ut nak taklanbilin xban li Yucua'bej. \v 37 Ut li Yucua'bej li quitaklan chak cue, a'an quixch'olob ajcui' li xya̱lal chicuix usta ma̱ jun sut xerabi chi a̱tinac chi moco queril chanru na-iloc. \v 38 La̱ex inc'a' nequeraj xc'ulbal li ra̱tin xban nak inc'a' niquine̱pa̱b la̱in, li taklanbilin chak xban a'an. \v 39 La̱ex nequeq'ue e̱ch'o̱l chixtzolbal xsa' li Santil Hu. La̱ex nequec'oxla nak aran te̱tau chanru ta̱cua̱nk le̱ yu'am chi junelic. Abanan inc'a' nequeq'ue retal nak li Santil Hu a'an naxch'olob ajcui' li xya̱lal chicuix la̱in. \v 40 La̱ex inc'a' nequeraj xpa̱banquil nak la̱in ninq'uehoc e̱re le̱ yu'am chi junelic. \v 41 La̱in inc'a' nacuaj nak te̱q'ue inlok'al la̱ex, \v 42 xban nak ninnau chanru le̱ na'leb. Ninnau nak inc'a' nequera li Dios chi anchal e̱ch'o̱l. \v 43 La̱in xinchal sa' xc'aba' lin Yucua'. Abanan inc'a' xeraj inc'ulbal. Cui ut ani ta chic junak ta̱cha̱lk yal naxtakla chak rib xjunes, la̱ex te̱c'ul raj a'an. \v 44 Nak nequeq'ue e̱lok'al chi ribil e̱rib, c'ajo' nak nacuulac che̱ru. Abanan inc'a' nequesic' li lok'al li naxq'ue li jun chi Dios. ¿Chan ta cui' ru nak tine̱pa̱b la̱in chi jo'canan? \v 45 Me̱c'oxla nak la̱in tinjitok e̱re chiru lin Yucua'. Cuan jun li ta̱jitok e̱re. A'an li chak'rab li quiq'uehe' re laj Moisés li c'ojc'o cui' e̱ch'o̱l. \v 46 Cui ta nequepa̱b li c'a'ru quixye laj Moisés, tine̱pa̱b aj raj cui' la̱in xban nak laj Moisés quixch'olob ajcui' chak xya̱lal chicuix la̱in. \v 47 Cui inc'a' nequepa̱b li c'a'ru quixtz'i̱ba laj Moisés chicuix, ¿chan ta cui' ru nak te̱pa̱b li c'a'ru ninye la̱in? \c 6 \s1 Li Jesús quixq'ueheb chi cua'ac li o̱b mil chi cui̱nk \p \v 1 Mokon chic li Jesús co̱ cui'chic jun pac'al li palau Galilea. Neque'xye ajcui' Tiberias re li palau a'an. \v 2 Nabaleb yo̱queb chi ta̱ke̱nc re xban nak que'rileb li milagro li yo̱ chixba̱nunquil nak naxq'uirtesiheb li yaj. \v 3 Ut quitake' li Jesús chiru jun li tzu̱l ut aran quic'ojla rochbeneb lix tzolom. \v 4 Ac cuulac re xk'ehil li nink'e Pascua, li neque'xba̱nu eb laj judío. \v 5 Li Jesús quiril nak nabaleb li yo̱queb chi cuulac riq'uin. Quixye re laj Felipe: —¿Bar ta̱ru̱k takalok' xcuaheb chixjunileb li tenamit a'in? chan. \v 6 Quixye chi jo'can yal re rilbal c'a' na ru tixye laj Felipe xban nak ac cuan sa' xch'o̱l li Jesús nak tixq'ue xcuaheb. \v 7 Quixye laj Felipe: —Ka̱cua', cuib ciento denario chi caxlan cua inc'a' ta̱tz'aklok re te'tz'ak ca'ch'inak chi xju̱nkaleb, chan. \v 8 Jun chic reheb lix tzolom aj Andrés xc'aba' ras laj Simón Pedro. Quixye: \v 9 —Cuan jun li al arin cuan cuib li car riq'uin ut o̱b li caxlan cua yi̱banbil riq'uin cebada. Abanan a'in ma̱ jok'e ta̱tz'aklok reheb li q'uila tenamit, chan. \v 10 Ut quixye li Jesús reheb: —Q'uehomakeb chi c'ojla̱c li tenamit.— Nabal li pach'aya' cuan aran. Chixjunileb que'c'ojla sa' li pach'aya'. O̱b mil na chi cui̱nk li cuanqueb aran. \v 11 Tojo'nak li Jesús quixchap li caxlan cua. Quixbantioxi chiru li Dios. Quixjachi li caxlan cua ut quixq'ue reheb lix tzolom re nak te'xjeq'ui reheb li q'uila tenamit li c'ojc'o̱queb aran. Jo'can ajcui' quixba̱nu riq'uin li car. Ut que'cua'ac chixjunileb toj retal que'c'ojla xch'o̱leb. \v 12 Nak ac xe'rake' chi cua'ac, li Jesús quixye reheb lix tzolom: —Xocomak li jo' q'uial x-ela'an re nak ma̱c'a' ta̱tz'ekma̱nk, chan. \v 13 Que'xxoc cablaju chacach rela' li caxlan cua yi̱banbil riq'uin cebada. A'an li qui-ela'an nak que'rake' chi cua'ac chixjunileb li cuanqueb aran. \v 14 Nak que'ril li milagro li quixba̱nu li Jesús, eb li cuanqueb aran que'xye: —Relic chi ya̱l li cui̱nk a'in, a'an li profeta li quiyehe' chak resil junxil nak ta̱cha̱lk sa' ruchich'och', chanqueb. \v 15 Li Jesús quixnau nak te'raj xpuersinquil ru re nak ta̱oc chok' rey. Jo'can nak qui-el sa' xya̱nkeb ut co̱ xjunes sa' li tzu̱l. \s1 Li Jesús quibe̱c chiru li palau \p \v 16 Oc re k'ojyi̱n nak co̱eb lix tzolom li Jesús chire li palau. \v 17 Li Jesús ma̱ji' nacuulac riq'uineb. Que'oc sa' jun li jucub ut yo̱queb chi xic sa' li tenamit Capernaum li cuan jun pac'al li palau. \v 18 Ac x-oc li k'ojyi̱n nak quichal jun cacuil ik' ut qui-oc chi ec'a̱nc ru li palau chi cau. \v 19 Cuan na xcab legua ac xe'be̱c chiru li ha' sa' li jucub nak que'ril nak yo̱ chak chi cha̱lc li Jesús. Yo̱ chi be̱c chiru li ha'. Yo̱ chak chi nach'oc chixc'atk li jucub. C'ajo' nak que'xucuac xban nak inc'a' que'xnau ru. \v 20 Ut li Jesús quixye reheb: —La̱in. Mexxucuac, chan. \v 21 Ut c'ajo' xsahil xch'o̱leb nak que'rocsi sa' li jucub. Ut sa' ajcui' li ho̱nal a'an que'cuulac sa' li na'ajej li yo̱queb cui' chi xic. \v 22 Cuulajak chic li q'uila tenamit li cuanqueb chire li palau li que'el cui', que'xq'ue retal nak jun ajcui' li jucub qui-el aran. Ut que'xnau nak li Jesús inc'a' qui-oc chi sa' li jucub a'an rochbeneb lix tzolom. Xjuneseb ban co̱eb. \v 23 Ut cuanqueb cui'chic jucub que'el chak Tiberias que'cuulac chixc'atk li na'ajej li que'cua'ac cui' nak ac xbantioxi li Jesús chiru li Dios. \v 24 Li q'uila tenamit que'xq'ue retal nak ma̱ ani chic li Jesús sa' li na'ajej a'an, chi moco cuanqueb lix tzolom. Que'oc sa' eb li jucub li que'chal Tiberias ut co̱eb Capernaum chixsic'bal. \v 25 Nak que'xtau li Jesús jun pac'al li palau, que'xye re: —At tzolonel, ¿Jok'e xatchal arin?— \v 26 Quichak'oc li Jesús ut quixye reheb: —Relic chi ya̱l ninye e̱re nak la̱ex yo̱quex chinta̱kenquil xban nak xexinq'ue chi cua'ac toj retal xexnujac. Inc'a' yo̱quex chinta̱kenquil xban nak xeril li milagro li xinba̱nu. \v 27 Mixic e̱ch'o̱l ca'aj cui' riq'uin xsic'bal li tzacae̱mk li na-oso'. Cheq'uehak ban e̱ch'o̱l chixsic'bal li tzacae̱mk li inc'a' nalaj na-oso'. A'an li junelic yu'am li ninq'ue la̱in li C'ajolbej. A'an aj e nak quixq'ue incuanquil ut quinixtakla chak li Yucua'bej, chan li Jesús. \v 28 Ut que'xye re li Jesús: —¿C'a' raj ru takaba̱nu la̱o re nak ta̱sahok' xch'o̱l li Dios kiq'uin? chanqueb. \v 29 Li Jesús quixye reheb: —Li c'a'ru naraj li Dios nak te̱ba̱nu, a'an a'in: nak tine̱pa̱b la̱in xban nak taklanbilin chak xban, chan. \v 30 Ut que'xye cui'chic re: —Tento ta̱c'ut chiku junak li milagro re nak takapa̱b nak taklanbilat xban li Dios. ¿C'a'ru li retalil ta̱c'ut chiku? \v 31 Eb li kaxe'to̱nil yucua' que'q'uehe' chak li maná chixcua'eb nak yo̱queb chak chi numec' sa' li chaki ch'och' jo' tz'i̱banbil retalil sa' li Santil Hu: Choxahil cua quiq'uehe' chixcua'eb. \v 32 Ut li Jesús quixye reheb: —Relic chi ya̱l ninye e̱re, moco a' ta laj Moisés quiq'uehoc reheb li choxahil cua. A' ban lin Yucua', a'an li quiq'uehoc reheb. Ut a'an naq'uehoc li tz'akal choxahil cua. \v 33 Li tz'akal choxahil cua li naxq'ue li Dios, a'an li jun li quichal chak sa' choxa ut naxq'ue li junelic yu'am reheb li cuanqueb sa' ruchich'och', chan. \v 34 Eb a'an que'xye re: —At Ka̱cua', ta̱q'ue ta ke rajlal li cua a'an.— \v 35 Li Jesús quixye reheb: —La̱in li cua a'an. La̱in ninq'uehoc junelic yu'am. Li ani napa̱ban cue ta̱c'ojoba̱k xch'o̱l. Inc'a' chic ta̱tz'oca̱k ut inc'a' chic ta̱chakik re. Chanchan nak ac xrake' chi tzaca̱nc. \v 36 Aban ac xinye e̱re nak usta ac xeril cuu, toj inc'a' ajcui' niquine̱pa̱b. \v 37 Chixjunileb li tixk'axtesi cue li Yucua'bej, tine'xpa̱b. Ut li ani napa̱ban cue, la̱in inc'a' tintz'ekta̱na. \v 38 La̱in xinchal chak sa' choxa re tinba̱nu li c'a'ru naraj li Dios li quitaklan chak cue. Moco xinchal ta chixba̱nunquil li c'a'ru nacuaj la̱in. \v 39 Li c'a'ru naraj lin Yucua' li quitaklan chak cue, a'an nak ma̱ jun reheb li cualal inc'ajol li xk'axtesi cue ta̱sachk chicuu. Tincuaclesiheb ban chi cua̱nkeb xyu'am sa' roso'jiqueb li cutan. \v 40 Li Yucua'bej li quitaklan chak cue, a'an naraj nak chixjunileb li te'xq'ue retal nak la̱in li C'ajolbej ut tine'xpa̱b ta̱cua̱nk xyu'ameb chi junelic. Ut la̱in tincuaclesiheb ut tinq'ue xyu'ameb sa' roso'jiqueb li cutan, chan li Jesús. \v 41 Ut eb laj judío que'oc chixcuech'inquil rix li quixye li Jesús xban nak quixye, “La̱in li cua. La̱in xinchal chak sa' choxa.” \v 42 Que'xye chi ribileb rib: —¿Ma ma̱cua' ta bi' a'in li Jesús li ralal laj José? La̱o nakanau ruheb lix na' xyucua'. ¿C'a'ut nak naxye nak sa' choxa xchal chak? chanqueb. \v 43 Quixye li Jesús reheb: —Canabomak xcuech'inquil e̱rib, chan. \v 44 Ma̱ ani naru ta̱pa̱ba̱nk cue cui inc'a' ta k'axtesinbil cue xban li Yucua'bej li quitaklan chak cue. Li neque'pa̱ban cue, la̱in tincuaclesiheb cui'chic chi yo'yo sa' roso'jiqueb li cutan. \v 45 Tz'i̱banbil retalil chi jo'ca'in sa' li Santil Hu xbaneb li profeta: Li Dios tixc'ut li xya̱lal chiruheb chixjunileb. Jo'can nak chixjunileb li neque'abin re ut neque'xtau ru li c'a'ru naxye li Dios, eb a'an tine'xpa̱b ajcui' la̱in. \v 46 A'in moco naraj ta naxye nak cuan li que'iloc chak ru li Acuabej Dios. Ca'aj cui' la̱in ninna'oc ru xban nak riq'uin quinchal chak. \v 47 Relic chi ya̱l tinye e̱re nak li ani napa̱ban cue, li jun a'an cuan xyu'am chi junelic. \v 48 La̱in li cua li naq'uehoc yu'am chi junelic. \v 49 Le̱ xe'to̱nil yucua' que'xcua' chak li cua li quichal chak sa' choxa junxil nak yo̱queb chi numec' sa' li chaki ch'och'. Usta que'xcua' li cua li quichal sa' choxa, abanan moco cuanqueb ta xyu'am chi junelic. \v 50 Abanan, la̱in li xinchal chak sa' choxa, la̱in li tz'akal choxahil cua xban nak ninq'uehoc yu'am chi junelic. Li ani napa̱ban cue, a'an inc'a' ta̱ca̱mk. Cua̱nk ban xyu'am chi junelic. \v 51 La̱in li yo'yo̱quil cua. Quinchal chak sa' choxa. Li ani napa̱ban cue la̱in inc'a' ta̱sachk. Cua̱nk ban xyu'am chi junelic. Li cua li tinq'ue la̱in, a'an lin tibel nak tink'axtesi cuib chi ca̱mc re nak ta̱ru̱k te'cua̱nk xyu'ameb chi junelic li cuanqueb sa' ruchich'och', chan li Jesús. \v 52 Nak que'rabi li c'a'ru quixye, eb laj judío que'oc chixcuech'inquil rix li quixye ut que'xye: —¿Chanru nak tixq'ue lix tibel re takatzaca? chanqueb. \v 53 Quixye li Jesús reheb: —Relic chi ya̱l ninye e̱re: Cui inc'a' te̱tzaca lin tibel la̱in li C'ajolbej ut cui inc'a' te̱ruc' lin quiq'uel, inc'a' ta̱cua̱nk le̱ yu'am chi junelic. \v 54 Chixjunileb li neque'xtzaca lin tibel ut neque'ruc' lin quiq'uel, cua̱nk xyu'ameb chi junelic, ut la̱in tincuaclesiheb cui'chic chi yo'yo sa' roso'jiqueb li cutan. \v 55 Lin tibel, a'an li tzacae̱mk li naq'uehoc junelic yu'am. Ut lin quiq'uel, a'an li uc'a li naq'uehoc junelic yu'am. \v 56 Li ani naxtzaca lin tibel ut naruc' lin quiq'uel, li jun a'an cuan chi sum a̱tin cuiq'uin ut la̱in cuanquin chi sum a̱tin riq'uin a'an. \v 57 Li yo'yo̱quil Dios, a'an li quitaklan chak cue. Jo' nak yo'yo chi junelic a'an, jo'can nak yo'yo̱quin ajcui' la̱in chi junelic. Jo'can ajcui' li ani naxtzaca lin tibel, li jun a'an ta̱cua̱nk xyu'am chi junelic sa' inc'aba' la̱in. \v 58 Jo'can nak la̱in li cua li quinchal chak sa' choxa. Moco jo' ta li cua li que'xcua' le̱ xe'to̱nil yucua'. A'an inc'a' quixq'ue xyu'ameb chi junelic. Abanan chixjunileb li te'cua'ok re li cua a'in, eb a'an te'cua̱nk xyu'ameb chi junelic, chan li Jesús. \v 59 Chixjunil li c'a'ak re ru a'in li Jesús quixye reheb nak yo̱ chixc'utbal li xya̱lal chiruheb aran Capernaum sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío. \s1 Nabaleb que'xcanab xta̱kenquil li Jesús \p \v 60 Nak que'rabi li c'a'ru quixye, nabaleb lix tzolom que'oc chi a̱tinac chi ribileb rib, ut que'xye: —C'ajo' xch'a'ajquil xtaubal ru li xye. ¿Ani ta cui' ta̱ta'ok ru? chanqueb. \v 61 Li Jesús quixnau nak yo̱queb chixcuech'inquil rix li c'a'ru quixye usta ma̱ ani quiyehoc re. Jo'can nak quixye reheb: —¿Ma inc'a' xcuulac che̱ru li c'a'ru xinye e̱re? ¿Ma te̱canab inta̱kenquil xban? \v 62 ¿Ma ra xerec'a nak xinye e̱re chi jo'can? ¿C'a' raj ru te̱ba̱nu nak te̱ril nak la̱in li C'ajolbej yo̱kin cui'chic chi xic sa' choxa li xincuan cui' chak junxil? \v 63 Li naq'uehoc junelic yu'am, a'an li Santil Musik'ej. A'an ma̱cua' re li tibelej. La̱in xinch'olob xya̱lal che̱ru. Li xinye e̱re yebil cue xban li Santil Musik'ej. Cui te̱pa̱b li c'a'ru xinye, li Santil Musik'ej tixq'ue e̱re li junelic yu'am. \v 64 Abanan toj cuanqueb ajcui' sa' e̱ya̱nk li inc'a' neque'pa̱ban, chan li Jesús. Chalen sa' xticlajic li Jesús quixnau aniheb li inc'a' te'pa̱ba̱nk re. Ut quixnau ajcui' ani li ta̱k'axtesi̱nk re sa' ruk'eb li xic' que'iloc re. \v 65 Ut quixye ajcui' li Jesús reheb: —Jo'can nak xinye e̱re nak ma̱ ani ta̱ru̱k ta̱pa̱ba̱nk cue cui inc'a' ta k'axtesinbil cue xban li Yucua'bej, chan. \v 66 Chalen sa' li cutan a'an nabaleb lix tzolom que'ch'inan xch'o̱leb ut inc'a' chic que'xta̱ke li Jesús. \v 67 Ut li Jesús quixye reheb lix tzolom cablaju: —¿Ma te̱raj ajcui' xic la̱ex? ¿Ma tine̱canab ajcui' la̱ex? chan reheb. \v 68 Quichak'oc laj Simón Pedro ut quixye re: —At Ka̱cua', ¿ani aj iq'uin toxic? La̱at nacaye ke chanru ta̱cua̱nk kayu'am chi junelic. \v 69 La̱o nakapa̱b li c'a'ru nacaye ut nakanau nak la̱at li Cristo, li Ralal li yo'yo̱quil Dios, chan. \v 70 Quixye li Jesús: —¿Ma ma̱cua' ta bi' la̱in xinsic'oc e̱ru la̱ex li cablaju? La̱in xinsic'oc e̱ru ut jun sa' e̱ya̱nk xk'axtesi rib re laj tza, chan. \v 71 Yo̱ chi a̱tinac chirix laj Judas Iscariote, li ralal laj Simón. Usta a'an jun reheb li cablaju, mokon laj Judas Iscariote quixk'axtesi li Jesús sa' ruk'eb li xic' neque'iloc re. \c 7 \s1 Li Jesús quihobe' xbaneb li ri̱tz'in \p \v 1 Chirix chic a'an, li Jesús yo̱ chixbeninquileb li na'ajej li cuanqueb Galilea. Inc'a' quiraj xic Judea xban nak eb li neque'taklan sa' xya̱nkeb laj judío te'raj xcamsinquil. \v 2 Yo̱ chi cuulac xk'ehil li nink'e nak eb laj judío neque'xyi̱b lix coc' muheba̱l. \v 3 Eb li ri̱tz'in li Jesús que'xye re: —Elen sa' li na'ajej a'in. Ayu Judea re nak eb li neque'ta̱ken a̱cue te'rileb li milagro li nacaba̱nu. \v 4 Ma̱ ani junak tixba̱nu lix c'anjel chi mukmu cui naraj nak ta̱na'li̱k ru. Cui ta̱ba̱nu li milagro a'in, c'utbesi la̱ c'anjel chiruheb chixjunileb, chanqueb. \v 5 Yal ta eb li ri̱tz'in neque'pa̱ban re nak a'an taklanbil chak xban li Dios. \v 6 Quixye li Jesús reheb: —Toj ma̱ji' nacuulac xk'ehil nak tinxic. La̱ex naru texxic yalak jok'e. \v 7 Eb li cuanqueb sa' ruchich'och' xic' niquine'ril xban nak la̱in ninye reheb nak inc'a' us li yo̱queb chixba̱nunquil. Abanan la̱ex inc'a' xic' nequex-ile' xbaneb. \v 8 Ayukex la̱ex sa' li nink'e. La̱in inc'a' tinxic xban nak toj ma̱ji' nacuulac xk'ehil nak tinxic, chan li Jesús. \v 9 Nak quixye reheb a'in, li Jesús toj quicana aran Galilea. \s1 Li Jesús co̱ Jerusalén chixnumsinquil li nink'e \p \v 10 Nak ac xco̱eb li ri̱tz'in sa' li nink'e aran Jerusalén, li Jesús co̱ ajcui'. Abanan moco quixye ta rib. Chanchan sa' mukmu co̱. \v 11 Eb li neque'taklan sa' xya̱nkeb laj judío yo̱queb chixsic'bal li Jesús sa' li nink'e. —¿Bar anchal cuan li cui̱nk a'an? chanqueb. \v 12 Nabaleb li cuanqueb aran yo̱queb chixcuech'inquil rib chirix li Jesús. Cuan yo̱queb chi yehoc re: —Cha̱bil cui̱nk a'an, chanqueb. Ut cuan cui'chic yo̱queb chi yehoc: —Inc'a'. Li cui̱nk a'an naxbalak'iheb li tenamit, chanqueb. \v 13 Abanan ma̱ ani quia̱tinac chi cau xban nak que'xucuac chiruheb li neque'taklan sa' xya̱nkeb laj judío. \v 14 Nak ac yo̱ li nink'e li Jesús co̱ sa' li templo ut qui-oc chixch'olobanquil li xya̱lal chiruheb li cuanqueb aran. \v 15 Que'sach xch'o̱leb li neque'taklan sa' xya̱nkeb laj judío chirabinquil li c'a'ru quixye li Jesús. Que'xye: —¿Chanru nak naxnau li cui̱nk a'in chixjunil li c'a'ak re ru a'in? A'an moco tzolbil ta, chanqueb. \v 16 Quixye li Jesús reheb: —Li tijleb li yo̱quin chixc'utbal ma̱cua' cue. A' li Dios li quitaklan chak cue, a'an li quic'utuc chicuu li yo̱quin chixyebal, chan. \v 17 Li ani ta̱ajok xba̱nunquil li c'a'ru naraj li Dios, a'an tixnau ma re li Dios li tijleb li yo̱quin chixc'utbal malaj ut yal inc'a'ux injunes. \v 18 Cui junak naxch'olob xya̱lal li naxc'oxla xjunes, li jun a'an naraj nak ta̱q'uehek' xlok'al xbaneb li neque'abin re. Abanan li ani naraj nak ta̱q'uehek' xlok'al li quitaklan chak re, li jun a'an ti̱c xch'o̱l ut ma̱c'a' balak'ic riq'uin. \v 19 ¿Ma inc'a' ta bi' quixq'ue e̱re li chak'rab laj Moisés? ¿C'a'ut nak ma̱ jun sa' e̱ya̱nk naxba̱nu chi tz'akal li c'a'ru naxye li chak'rab? Ut, ¿c'a'ut nak te̱raj incamsinquil? chan li Jesús. \v 20 Eb a'an que'chak'oc ut que'xye re: —Cuan na li ma̱us aj musik'ej a̱cuiq'uin. ¿Ani ta̱ajok a̱camsinquil? chanqueb re. \v 21 Quixye li Jesús reheb: —La̱in xinba̱nu jun li milagro sa' li hiloba̱l cutan ut sachso e̱ch'o̱l xexcana xban. \v 22 Laj Moisés quixye e̱re nak tento te̱ba̱nu li circuncisión reheb le̱ ralal. (Ma̱cua' laj Moisés li quitiquiban re. A' le̱ xe'to̱nil yucua', a'aneb li que'tiquiban re xba̱nunquil li circuncisión.) Usta hiloba̱l cutan, la̱ex nequeba̱nu li circuncisión. \v 23 Cui la̱ex nequeba̱nu li circuncisión usta hiloba̱l cutan re nak inc'a' te̱k'et li chak'rab li quiq'uehe' re laj Moisés, ¿c'a'ut nak xexjosk'o' cuiq'uin nak xinq'uirtesi jun li cui̱nk sa' li hiloba̱l cutan? \v 24 Mexrakoc a̱tin jo' nequeraj la̱ex yal e̱junes. Chexrakok ban a̱tin sa' xya̱lal, chan li Jesús. \v 25 Cuanqueb aj Jerusalén que'xye: —¿Ma ma̱cua' ta bi' a'in li cui̱nk li te'raj xcamsinquil eb li neque'taklan sa' kaya̱nk la̱o aj judío? \v 26 Q'uehomak retal. Cuan arin ut yo̱ chi a̱tinac chiruheb chixjunileb li tenamit ut ma̱c'a' neque'xye re. Ma̱re xe'xnau nak a'an li Cristo. \v 27 ¿Chanru nak a'anak li Cristo? ¿Ma inc'a' ta bi' nakanau bar xtenamit li cui̱nk a'in? Nak ta̱cha̱lk li Cristo, ma̱ ani ta̱na'ok re chi tz'akal bar ta̱cha̱lk chak, chanqueb. \v 28 Nak li Jesús yo̱ chixch'olobanquil li xya̱lal sa' li templo, quixye chi cau xya̱b xcux: —Ya̱l nak nequenau cuu. Ut nequenau bar intenamit. Abanan inc'a' nequenau chi tz'akal bar xinchal chak. La̱in inc'a' xintakla chak cuib yal injunes. Li Dios, li ti̱c xch'o̱l, a'an li xtaklan chak cue. La̱ex inc'a' nequenau ru a'an. \v 29 Ca'aj cui' la̱in ninna'oc ru xban nak riq'uin a'an xinchal chak. Li Dios, a'an li quitaklan chak cue, chan li Jesús. \v 30 Ut que'raj raj xchapbal re nak te'xq'ue sa' tz'alam. Abanan inc'a' ajcui' que'xchap xban nak toj ma̱ji' nacuulac xk'ehil nak ta̱chapek'. \v 31 Nabaleb li tenamit que'xpa̱b li Cristo ut que'xye: —La̱o nakanau nak ta̱c'ulu̱nk li Cristo, nabaleb li milagro tixba̱nu. Li cui̱nk a'in nabal li milagro yo̱ chixba̱nunquil. Cui ta ma̱cua' li Cristo, ¿chan ta cui' ru nak tixba̱nu li milagro li yo̱ chixba̱nunquil? \s1 Eb li neque'c'ac'alen sa' li templo que'takla̱c chixchapbal li Jesús \p \v 32 Eb laj fariseo que'rabi li yo̱queb chixyebal chirix li Jesús. Jo'can nak eb a'an, rochbeneb li xbe̱nil aj tij, que'xtakla li neque'c'ac'alen sa' li templo chixchapbal li Jesús re te'xq'ue sa' tz'alam. \v 33 Li Jesús quixye reheb: —Toj ma̱ji' tine̱chap. Toj tincua̱nk chic ca'ch'inak sa' e̱ya̱nk, tojo'nak tinsuk'i̱k cui'chic riq'uin li quitaklan chak cue. \v 34 Tine̱sic' ut inc'a' tine̱tau xban nak bar cua̱nkin la̱in, la̱ex inc'a' texru̱k chi xic, chan. \v 35 Ut eb laj judío que'oc chi a̱tinac chi ribileb rib ut que'xye: —¿Bar anchal ta̱xic li cui̱nk a'in nak inc'a' ta̱ru̱k takatau? Ma̱re ta̱xic riq'uineb laj judío li cuanqueb sa' xtenamiteb laj griego. Malaj ta̱oc chixtzolbaleb laj griego. \v 36 A'an xye, “Tine̱sic' ut inc'a' tine̱tau. Inc'a' naru texxic bar cua̱nkin cui',” chan. ¿C'a'ru xya̱lal a'an? chanqueb. \s1 Li Jesús quixye nak li ani ta̱chakik re tixq'ue ruc'a \p \v 37 Li roso'jic li nink'e, a'an li cutan li k'axal lok' chiruheb. Sa' li ho̱nal a'an, li Jesús quixakli chiruheb ut quixye chi cau xya̱b xcux: —Li ani ta̱chakik re, cha̱lk cuiq'uin. La̱in tinq'ue ruc'a. \v 38 Xban nak jo'ca'in tz'i̱banbil retalil sa' li Santil Hu: Chixjunileb li ani te'pa̱ba̱nk cue la̱in, li Santil Musik'ej li naq'uehoc junelic yu'am ta̱cua̱nk riq'uineb. Chanchan jun li yu'am ha' li inc'a' na-oso'.— \v 39 Nak quixye a'in, li Jesús yo̱ chi a̱tinac chirix li Santil Musik'ej li ta̱cua̱nk riq'uineb li te'pa̱ba̱nk re. Sa' li cutan a'an, li Santil Musik'ej toj ma̱ji' nac'ulun xban nak li Jesús toj ma̱ji' naxic sa' choxa chixc'ulbal lix lok'al. \v 40 Nak que'rabi li c'a'ru quixye li Jesús, cuan que'yehoc: —Relic chi ya̱l li cui̱nk a'in profeta.— \v 41 Ut cuanqueb ajcui' que'xye: —Li cui̱nk a'in, a'an li Cristo.— Abanan cuanqueb cui'chic li que'chak'oc ut que'xye: —¿Ma Galilea ta bi' ta̱cha̱lk li Cristo li yechi'inbil ke? \v 42 Tz'i̱banbil retalil sa' li Santil Hu nak li Cristo li Mesías ta̱cha̱lk sa' xya̱nkeb li ralal xc'ajol li rey David. Ta̱cha̱lk aran Belén li quicuan cui' li rey David najter, chanqueb. \v 43 Jo'can nak li tenamit que'xjachi ribeb xban nak jalan jala̱nk yo̱queb chixc'oxlanquil chirix li Jesús. \v 44 Cuanqueb li que'ajoc xchapbal li Jesús abanan inc'a' ajcui' que'xba̱nu. \s1 Li cuanqueb xcuanquil inc'a' que'xpa̱b li Jesús \p \v 45 Nak que'suk'i li que'takla̱c chixchapbal li Jesús, eb laj fariseo ut eb li xbe̱nil aj tij que'xpatz' reheb: —¿C'a'ut nak inc'a' xec'am chak li cui̱nk a'an? chanqueb. \v 46 Eb li neque'c'ac'alen sa' li templo que'chak'oc ut que'xye: —¡Ma̱ jun cua kabiom junak cui̱nk chi a̱tinac jo' naa̱tinac li cui̱nk a'an! Ch'ina'us li c'a'ru naxye, chanqueb. \v 47 Ut eb laj fariseo que'xye reheb: —¿Ma xeq'ue ajcui' e̱rib la̱ex chixbalak'i li cui̱nk a'an? \v 48 ¿Ma cuan ta bi' junak xcomoneb li neque'taklan sa' kaya̱nk li xpa̱b li c'a'ru naxye a'an? Ut, ¿ma cuan ta bi' junak kacomon la̱o aj fariseo xpa̱ban re? \v 49 Eb li q'uila tenamit a'in inc'a' neque'xnau c'a'ru naxye sa' li chak'rab li quiq'uehe' re laj Moisés. ¿C'a'ru te'oc cui' eb a'an? chanqueb laj fariseo. \v 50 Cuan aran laj Nicodemo li quicuulac riq'uin li Jesús chi k'ek. A'an jun reheb laj fariseo. Quixye reheb: \v 51 —Naxye sa' li kachak'rab nak inc'a' naru rakoc a̱tin sa' xbe̱n junak cui̱nk chi toj ma̱ji' naxye ma cuan xma̱c malaj ut inc'a'. Tento takanau chi tz'akal c'a'ru lix ma̱c, chan laj Nicodemo. \v 52 Que'chak'oc ut que'xye re: —¿Ma la̱at ajcui' aj Galilea la̱at? Tzol a̱cuib chi us sa' li Santil Hu re ta̱q'ue retal nak ma̱ jun profeta chalenak chak Galilea, chanqueb. \v 53 Ut chirix chic a'an, chixjunileb que'co̱eb sa' rochocheb. \c 8 \s1 Quic'ame' riq'uin li Jesús jun li ixk li quixmux ru xsumlajic \p \v 1 Li Jesús co̱ sa' li tzu̱l Olivos. \v 2 Cuulajak chic nak toj ek'ela co̱ cui'chic sa' li templo. Li q'uila tenamit que'cuulac riq'uin. Ut nak quic'ojla, qui-oc cui'chic chixch'olobanquil li xya̱lal chiruheb. \v 3 Eb laj fariseo ut eb laj tzolol chak'rab que'xc'am riq'uin li Jesús jun li ixk yo̱ chixmuxbal ru xsumlajic nak que'xtau ut coxxe'xxakab chiruheb chixjunileb. \v 4 Que'xye: —At tzolonel, li ixk a'in yo̱ chixmuxbal ru xsumlajic nak xkatau. \v 5 Sa' li chak'rab li quixq'ue ke laj Moisés naxye nak cutbileb chi pec nak te'camsi̱k eb li ixk li neque'xmux ru lix sumlajic jo' xba̱nu li ixk a'in. Ut la̱at, ¿c'a'ru nacaye? chanqueb. \v 6 Que'xye re li Jesús chi jo'can yal re rilbal c'a' na ru tixye xban nak yo̱queb chixsic'bal c'a'ru te'xjit cui'. Aban li Jesús quixxulub rib ut qui-oc chi tz'i̱bac chiru ch'och' riq'uin ru'uj ruk'. \v 7 Ut xban nak yo̱queb chixpatz'bal, li Jesús quixakli cui'chic ut quixye reheb: —Li ani ma̱c'a' xma̱c sa' e̱ya̱nk, a'an li xbe̱n li tixcut li pec, chan. \v 8 Ut quixxulub rib ut qui-oc cui'chic chi tz'i̱bac chiru ch'och'. \v 9 Nak que'rabi li c'a'ru quixye, que'rec'a rib xban nak cuanqueb xma̱c ut que'oc chi e̱lc chi xju̱nkaleb. Xbe̱n cua que'el li che̱quel cui̱nk ut chirixeb a'an que'el li toj sa̱jeb. Quicana xjunes li Jesús ut li ixk xakxo chiru. \v 10 Li Jesús quixakli cui'chic ut quixye re li ixk: —¿Bar cuanqueb li yo̱queb chi jitoc a̱cue? ¿Ma ma̱ ani xq'uehoc a̱cue chixtojbal a̱ma̱c? chan. \v 11 Ut li ixk quixye re: —Ma̱ jun, Ka̱cua'.— Ut li Jesús quixye re: —Chi moco la̱in tatinq'ue chixtojbal a̱ma̱c. Ayu ut matma̱cob chic, chan. \s1 Li Jesús quixch'olob xya̱lal chiruheb nak a'an li Cristo \p \v 12 Li Jesús quia̱tinac cui'chic riq'uineb li tenamit ut quixye reheb: —La̱in lix cutan saken li ruchich'och'. Li ani ta̱pa̱ba̱nk cue la̱in, inc'a' chic ta̱cua̱nk sa' xk'ojyi̱nal ru li ma̱c. Ta̱cua̱nk ban sa' cutan saken ut ta̱cua̱nk xyu'am chi junelic, chan. \v 13 Ut eb laj fariseo que'xye re: —Ma̱c'a' na-oc cui' li c'a'ru yo̱cat chixyebal xban nak cha̱cuix ajcui' la̱at yo̱cat chi a̱tinac, chanqueb. \v 14 Li Jesús quixye reheb: —Cuan xcuanquil li ninye usta yo̱quin chi a̱tinac chicuix la̱in xban nak tz'akal ya̱l li ninye. La̱ex inc'a' nequenau bar xinchal chak, chi moco nequenau bar tinxic. Ca'aj cui' la̱in ninna'oc re bar xinchal chak ut bar tinxic. \v 15 La̱ex nequexrakoc a̱tin jo' nequeraj la̱ex e̱junes. La̱in ma̱ ani sa' aj be̱n yo̱quin chi rakoc a̱tin. \v 16 Abanan cui tinrakok a̱tin, tinba̱nu sa' ti̱quilal xban nak inc'a' ninrakoc a̱tin injunes. Ninba̱nu ban jo' naraj lin Yucua' li quitaklan chak cue. \v 17 Sa' le̱ chak'rab tz'i̱banbil retalil cui cuan cuibeb li cui̱nk junaj lix c'a'uxeb riq'uin li c'a'ru te'xye, tento xpa̱banquil li ra̱tineb. \v 18 La̱in ninye li ya̱l chicuix ajcui' la̱in. Ut lin Yucua' li quitaklan chak cue, a'an naxch'olob ajcui' li ya̱l chicuix, chan li Jesús. \v 19 Eb laj fariseo que'chak'oc ut que'xye re: —¿Ani la̱ yucua'? chanqueb re. Li Jesús quixye reheb: —La̱ex inc'a' nequenau ani lin Yucua' xban nak inc'a' nequenau cuu la̱in. Cui ta nequenau cuu la̱in, nequenau aj raj cui' ru lin Yucua', chan reheb. \v 20 Chixjunil a'in quixye li Jesús reheb nak yo̱ chixch'olobanquil li xya̱lal chiruheb li cuanqueb sa' li templo sa' li na'ajej bar neque'xq'ue cui' lix mayejeb. Ut ma̱ ani quichapoc re xban nak toj ma̱ji' nacuulac xk'ehil. \v 21 Ut li Jesús quixye cui'chic reheb: —La̱in tinxic. Tine̱sic' raj chic abanan inc'a' tine̱tau xban nak inc'a' ta̱ru̱k texxic bar tinxic cui' la̱in. Texca̱mk ban sa' le̱ ma̱c, chan. \v 22 Ut eb laj judío que'xye: —A'an xye nak inc'a' naru toxic bar ta̱xic cui' a'an. ¿C'a'ut nak xye ke chi jo'can? ¿Ma yo̱ chixc'oxlanquil xcamsinquil rib? chanqueb. \v 23 Li Jesús quixye reheb: —La̱ex aj ruchich'och'. Abanan la̱in ma̱cua'in aj ruchich'och'. La̱in sa' choxa xinchal chak. \v 24 Jo'can nak xinye e̱re nak texca̱mk sa' le̱ ma̱c. La̱ex texca̱mk sa' le̱ ma̱c cui inc'a' nequepa̱b nak la̱in ac cuanquin ajcui' chak sa' xticlajic jo' xinye e̱re, chan li Jesús. \v 25 Ut eb a'an que'xye re: —Ye ke. ¿Anihat tz'akal la̱at? chanqueb. Li Jesús quixye reheb: —Chalen sa' xticlajic quinye chak e̱re anihin la̱in. \v 26 Nabal li c'a'ak re ru naru tinye raj e̱re re xrakbal a̱tin sa' e̱be̱n. Li ani quitaklan chak cue, a'an ti̱c xch'o̱l ut naxye li ya̱l. Li c'a'ru xc'ut chicuu li quitaklan chak cue, a'an li ninye e̱re la̱ex li cuanquex sa' ruchich'och', chan. \v 27 Abanan eb a'an inc'a' que'xtau ru nak li Jesús yo̱ chi a̱tinac chirix li Acuabej Dios. \v 28 Ut quixye ajcui' li Jesús reheb: —Nak acak xine̱taksi chiru li cruz re incamsinquil toj aran te̱q'ue retal nak la̱in li taklanbilin chak xban li Dios. Ut te̱nau nak ma̱c'a' ninba̱nu injunes. Li c'a'ru ninye la̱in, a'an li quixc'utbesi chicuu lin Yucua'. \v 29 Li ani quitaklan chak cue, a'an cuan cuiq'uin. A'an inc'a' quinixcanab injunes xban nak la̱in junelic ninba̱nu li c'a'ru naraj a'an, chan li Jesús. \v 30 Nabaleb que'pa̱ban re li Jesús nak que'rabi li c'a'ru quixye. \s1 Li Jesús quixye aniheb li ralal xc'ajol laj Abraham ut aniheb li ralal xc'ajol laj tza \p \v 31 Li Jesús quia̱tinac riq'uineb laj judío li que'pa̱ban re. Quixye reheb: —Cui la̱ex te̱ba̱nu li c'a'ru ninye e̱re, la̱exak tz'akal intzolom. \v 32 Te̱nau chic li xya̱lal. Ut nak acak xenau chic li xya̱lal, libre chic cua̱nkex, chan. \v 33 Eb a'an que'chak'oc ut que'xye: —La̱o ralal xc'ajol laj Abraham. Ma̱ jun cua c'ayinbilo chi c'anjelac chiru anihak. ¿C'a'ut nak nacaye nak libre chic cua̱nko? \v 34 Li Jesús quixye reheb: —Relic chi ya̱l ninye e̱re nak chixjunileb li neque'xba̱nu li ma̱usilal cuanqueb rubel xcuanquil li ma̱c. Chanchan nak c'ayinbileb chi c'anjelac chiru. \v 35 Junak c'ayinbil chi c'anjelac moco ta̱cana̱k ta chi junaj cua sa' rochoch lix patrón. A'ut li alalbej, a'an tento nak ta̱cana̱k sa' rochoch chi junaj cua. \v 36 Jo'can nak cui la̱in li C'ajolbej tincolok e̱re chiru li ma̱c, relic chi ya̱l libre chic cua̱nkex. \v 37 La̱in ninnau nak la̱ex xcomonex li ralal xc'ajol laj Abraham. Abanan cuan sa' e̱ya̱nk li te'raj incamsinquil xban nak inc'a' nacuulac chiruheb li c'a'ru yo̱quin chixyebal. \v 38 La̱in ninye li c'a'ru quixc'ut chicuu lin Yucua'. Ut eb a'an neque'xba̱nu li c'a'ru quixye reheb lix yucua'eb a'an, chan. \v 39 Eb a'an que'xye re: —Laj Abraham, a'an li kaxe'to̱nil yucua', chanqueb. Li Jesús quixye reheb: —Cui ta la̱ex ralal xc'ajol laj Abraham, te̱ba̱nu raj jo' quixba̱nu laj Abraham. Cha̱bil raj le̱ na'leb jo' xna'leb a'an nak quicuan. \v 40 Abanan la̱ex te̱raj incamsinquil xban nak la̱in xinye e̱re li xya̱lal jo' quic'utbesi̱c chicuu xban li Dios Acuabej. Laj Abraham inc'a' quixba̱nu jo' yo̱quex la̱ex. \v 41 Inc'a' yo̱quex chixba̱nunquil li quixye laj Abraham. Yo̱quex ban chixba̱nunquil li naxye le̱ yucua', chan li Jesús. Eb a'an que'chak'oc ut que'xye re: —Moco la̱o ta ralal xc'ajol laj co'be̱t. Jun ajcui' li kayucua' cuan. A'an li Dios, chanqueb. \v 42 Li Jesús quixye reheb: —Cui ta ya̱l nak li Dios e̱yucua', niquine̱ra raj la̱in xban nak riq'uin li Dios quinchal chak. Cuanquin arin sa' e̱ya̱nk. Inc'a' quintakla chak cuib injunes. A' li Dios, a'an li quitaklan chak cue. \v 43 ¿C'a'ut nak inc'a' nequetau ru li c'a'ru ninye? Inc'a' nequec'ul li cua̱tin xban nak inc'a' nequeraj rabinquil li c'a'ru yo̱quin chixyebal. \v 44 La̱ex ralal xc'ajol laj tza. A'an li nataklan sa' e̱be̱n. La̱ex nequeba̱nu li c'a'ru naraj a'an xban nak cuanquex rubel xcuanquil. A'an aj camsinel chalen sa' xticlajic. Inc'a' nacuulac chiru li ya̱l xban nak a'an aj tic'ti'. Ac re nak natic'ti'ic. A'an li xyucua'il li tic'ti'. \v 45 La̱in ninye e̱re li xya̱lal. Jo'can nak inc'a' niquine̱pa̱b. \v 46 ¿Ma cuan junak sa' e̱ya̱nk ta̱ru̱k tixye nak cuan inma̱c la̱in? Cui ninye li ya̱l, ¿c'a'ut nak inc'a' niquine̱pa̱b? \v 47 Cui ta la̱ex ralal xc'ajol li Dios, nequepa̱b raj li c'a'ru naxye. Abanan la̱ex ma̱cua'ex ralal xc'ajol li Dios. Jo'can nak inc'a' nequeraj rabinquil li c'a'ru naxye, chan li Jesús. \v 48 Que'chak'oc eb laj judío ut que'xye re: —Ya̱l ajcui' nacaye. Samaria la̱ tenamit ut cuan ma̱us aj musik'ej a̱cuiq'uin, chanqueb. \v 49 Li Jesús quixye reheb: —Ma̱c'a' ma̱us aj musik'ej cuiq'uin. Li c'a'ru yo̱quin chixba̱nunquil la̱in, a'an xq'uebal xlok'al lin Yucua'. Abanan la̱ex niquine̱tz'ekta̱na. \v 50 La̱in inc'a' ninsic' inlok'al. Abanan cuan jun naraj nak ta̱q'uehek' inlok'al. Ut a'an li ta̱rakok a̱tin sa' e̱be̱n xban nak yo̱quex chintz'ekta̱nanquil. \v 51 Relic chi ya̱l ninye e̱re nak li ani tixba̱nu li c'a'ru ninye, li jun a'an inc'a' ta̱ca̱mk, chan. \v 52 Eb laj judío que'chak'oc ut que'xye: —Anakcuan nakanau chi tz'akal nak cuan ma̱us aj musik'ej a̱cuiq'uin. Laj Abraham quicam ut que'cam ajcui' eb li profeta. Abanan la̱at nacaye nak li ani ta̱ba̱nu̱nk re li c'a'ru nacaye inc'a' ta̱ca̱mk. \v 53 ¿Ma k'axal nim ta bi' a̱cuanquil la̱at chiru laj Abraham li kaxe'to̱nil yucua'? A'an quicam ut que'cam ajcui' li profeta. ¿Anihat la̱at nak nacaye chi jo'can? chanqueb re. \v 54 Li Jesús quixye reheb: —Cui la̱in tinq'ue inlok'al injunes, ma̱c'a' na-oc cui' lin lok'al. Li naq'uehoc lin lok'al, a'an lin Yucua' li nequeye la̱ex nak a'an le̱ Dios. \v 55 La̱ex inc'a' nequenau ru a'an. Abanan la̱in ninnau ru. Cui ut tinye ta nak inc'a' ninnau ru, la̱inak raj aj tic'ti' jo' la̱ex. Aban la̱in ninnau ru ut ninba̱nu li c'a'ru naxye a'an. \v 56 Laj Abraham le̱ xe'to̱nil yucua' quisaho' sa' xch'o̱l nak tincha̱lk sa' ruchich'och'. Quiril nak quinc'ulun ut quisaho' sa' xch'o̱l xban, chan li Jesús reheb. \v 57 Eb a'an que'xye re: —¿Chanru nak xacuil ru laj Abraham? La̱at toj ma̱ji' nacaba̱nu laje̱b roxc'a̱l (50) chihab, chanqueb. \v 58 Li Jesús quichak'oc ut quixye reheb: —Relic chi ya̱l tinye e̱re nak chalen chak sa' xticlajic nak toj ma̱ji' nayo'la laj Abraham, ac cuanquin ajcui' chak la̱in, chan li Jesús. \v 59 C'ajo' nak que'josk'o' ut que'oc raj chixcutinquil chi pec. Abanan li Jesús quixmuk rib chiruheb. Qui-el sa' li templo ut co̱. \c 9 \s1 Li Jesús quixq'uirtesi jun li cui̱nk mutz' ru chalen sa' xyo'lajic \p \v 1 Nak yo̱ chi xic li Jesús, quiril jun li cui̱nk mutz' ru chalen sa' xyo'lajic. \v 2 Eb lix tzolom li Jesús que'xpatz' re: —At tzolonel, ¿c'a'ut nak mutz' ru li cui̱nk a'in? ¿Ani cuan xma̱c? ¿Ma li cui̱nk a'in malaj ut lix na' xyucua'? chanqueb. \v 3 Li Jesús quixye: —Ma̱ ani cuan xma̱c. Chi moco a'an, chi moco lix na' xyucua'. A'an xc'ul chi jo'can yal re nak ta̱c'utbesi̱k lix cuanquilal li Dios, chan. \v 4 Tento nak tinse̱ba cuib chixba̱nunquil li c'a'ru naraj li Dios li xtaklan chak cue. Anakcuan xcutanquil xba̱nunquil xban nak ta̱cuulak xk'ehil nak ma̱ ani chic ta̱ru̱k ta̱c'anjelak. \v 5 Nak toj cua̱nkin sa' ruchich'och', la̱in tincutanobresi lix c'a'uxeb li cuanqueb sa' ruchich'och', chan. \v 6 Nak ac xye a'in, li Jesús quichu̱bac sa' ch'och'. Riq'uin lix chu̱b quixyi̱b li sulul. Ut quixyul sa' rix ru li mutz'. \v 7 Ut quixye re: —Ayu. Ch'aj chak la̱ cuu sa' li ha' Siloé, chan. Siloé naraj naxye “taklanbil chak”. Li mutz' co̱ ut quixch'aj chak li ru ut na-iloc chic nak quisuk'i chak. \v 8 Ut eb li rech cabal ut chixjunileb li neque'na'oc nak mutz' ru, que'xye: —¿Ma ma̱cua' ta bi' a'an li nac'ojla chire be chixtz'a̱manquil c'a'ru re? chanqueb. \v 9 Ut cuan li que'yehoc: —Ya̱l. A'an li cui̱nk, chanqueb. Cuan cui'chic li que'xye: —Chanchan a'an, aban ma̱cua', chanqueb. Ut li cui̱nk quixye: —La̱in li cui̱nk a'an, chan. \v 10 Ut que'xye re: —Cui la̱at li cui̱nk a'an, ¿chanru nak xtehon li xnak' a̱cuu? chanqueb. \v 11 Quichak'oc li cui̱nk ut quixye reheb: —Li cui̱nk Jesús xc'aba', quixyi̱b li sulul. Quixyul sa' rix cuu ut quixye cue nak tinxic chi ch'ajoc sa' li ha' Siloé. Jo'can nak co̱in ut quinch'aj li cuu ut anakcuan nin-iloc chic, chan li cui̱nk. \v 12 Ut que'xye re: —¿Bar cuan li cui̱nk a'an? chanqueb. Ut li cui̱nk quixye reheb: —Inc'a' ninnau bar cuan, chan. \v 13 Ut que'xc'am riq'uineb laj fariseo li cui̱nk li mutz' nak quicuan, \v 14 xban nak li Jesús quixyi̱b li sulul sa' li hiloba̱l cutan ut quixq'ue chi iloc li mutz'. \v 15 Ut eb laj fariseo que'xpatz' cui'chic re li cui̱nk chanru nak quiteli li xnak' ru. Li cui̱nk quixye reheb: —Li Jesús quixq'ue li sulul sa' rix cuu, ut quinch'aj li cuu ut anakcuan nin-iloc chic, chan. \v 16 Cuanqueb laj fariseo que'xye: —Li cui̱nk a'an, li Jesús xc'aba', moco taklanbil ta chak xban li Dios xban nak inc'a' naxq'ue xlok'al li hiloba̱l cutan, chanqueb. Ut cuanqueb cui'chic que'yehoc re: —¿Chanru nak tixba̱nu li milagro junak cui̱nk aj ma̱c? chanqueb. Xban nak jalan jala̱nk neque'xc'oxla chirix li Jesús, inc'a' chic junajeb xch'o̱leb. \v 17 Jo'can nak eb laj fariseo que'xpatz' cui'chic re li cui̱nk, li mutz' nak quicuan. Que'xye re: —Ut la̱at, ¿c'a'ru nacaye chirix li cui̱nk a'in li xq'uehoc a̱cue chi iloc? chanqueb re. Ut li cui̱nk quixye reheb: —La̱in ninye nak a'an profeta, chan. \v 18 Ut eb laj judío li neque'taklan inc'a' que'raj xpa̱banquil nak li cui̱nk mutz' junxil ut na-iloc chic. Jo'can nak que'xtakla xbokbal lix na' xyucua'. \v 19 Ut que'xpatz' reheb: —¿Ma a'in le̱ ralal? ¿Ma ya̱l nak mutz' li ru chalen sa' xyo'lajic? ¿Chanru nak na-iloc chic anakcuan? chanqueb. \v 20 Que'chak'oc lix na' xyucua' ut que'xye: —La̱o nakanau nak a'an li kalal. Ut nakanau nak a'an mutz' chalen sa' xyo'lajic. \v 21 Abanan inc'a' nakanau ani xtehoc li ru chi moco nakanau chanru nak na-iloc chic. Patz'omak re a'an. Ac cuan xchihab. Tixnau chic xsumenquil a'an, chanqueb. \v 22 Que'xye chi jo'can lix na' xyucua' xban nak que'xucuac xbaneb li neque'taklan sa' xya̱nkeb laj judío xban nak ac c'u̱banbil ru xbaneb cui ani tixye nak li Jesús, a'an li Cristo, li jun a'an inc'a' chic ta̱c'ulek' sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío. \v 23 Jo'can nak lix na' xyucua' que'xye: —A'an ac cuan xchihab. Patz'omak re a'an.— \v 24 Eb laj fariseo que'xbok cui'chic xca' sut li cui̱nk, li mutz' nak quicuan, ut que'xye re: —Sa' xc'aba' li Dios ta̱ye ke li xya̱lal. La̱o nakanau nak li cui̱nk a'an aj ma̱c, chanqueb re. \v 25 Li cui̱nk, li mutz' nak quicuan, quixye reheb: —La̱in inc'a' ninnau ma aj ma̱c malaj ut inc'a'. Ca'aj cui' li ninnau la̱in nak mutz'in nak xincuan ut anakcuan nin-iloc chic, chan. \v 26 Ut que'xye cui'chic re: —¿C'a'ru xba̱nu a̱cue? ¿Chanru nak xatxq'ue chi iloc? chanqueb. \v 27 Li cui̱nk quixye reheb: —Ac xinye e̱re chanru xba̱nu nak xinixq'ue chi iloc ut inc'a' xeraj xpa̱banquil. ¿C'a'ut nak te̱raj te̱rabi cui'chic? ¿Ma te̱raj ajcui' oc chok' xtzolom la̱ex? chan reheb. \v 28 Ut que'xhob li cui̱nk ut que'xye re: —La̱at xtzolom li cui̱nk a'an. La̱o inc'a'. La̱o xtzolom laj Moisés, chanqueb re. \v 29 —La̱o nakanau nak li Dios quia̱tinac riq'uin laj Moisés; abanan li cui̱nk a'an inc'a' nakanau bar xchal chak, chanqueb. \v 30 Li cui̱nk quixye reheb: —La̱ex nequeye nak inc'a' nequenau bar xchal chak li cui̱nk a'an. Nasach inch'o̱l e̱ban xban nak li cui̱nk a'an xq'uehoc cue chi iloc la̱in. \v 31 La̱o nakanau nak li Dios inc'a' narabi nak neque'tijoc laj ma̱c. Narabi ban lix tijeb li neque'xxucua ru ut neque'xba̱nu li c'a'ru naraj. \v 32 Chalen chak sa' xticlajic li ruchich'och', ma̱ jun sut qui-abiman nak cuan ta junak cui̱nk tixte ta xnak' ru junak mutz' chalen sa' xyo'lajic. \v 33 Cui ta inc'a' taklanbil chak xban li Dios li cui̱nk a'in, ma̱c'a' raj naru naxba̱nu, chan li cui̱nk reheb. \v 34 Eb a'an que'chak'oc ut que'xye re: —La̱at aj ma̱c chalen chak sa' a̱yo'lajic. ¿Ma nacac'oxla nak naru ta̱q'ue kana'leb la̱o? chanqueb. Ut que'risi li cui̱nk sa' xya̱nkeb ut inc'a' chic que'xc'ul. \v 35 Li Jesús quirabi resil li c'a'ru que'xba̱nu. Nak quixtau li cui̱nk li quixq'uirtesi, quixye re: —¿Ma nacapa̱b li Ralal li Dios? chan re. \v 36 Li cui̱nk quixye re: —Ye cue ani a'an, Ka̱cua', re nak ta̱ru̱k tinpa̱b la̱in, chan. \v 37 Li Jesús quixye re: —A'an li yo̱cat chirilbal ru anakcuan. Li Ralal li Dios, a'an la̱in li yo̱quin chi a̱tinac a̱cuiq'uin, chan. \v 38 Li cui̱nk quixye: —At Ka̱cua', la̱in nacatinpa̱b, chan ut quixcuik'ib rib chiru ut quixlok'oni. \v 39 Li Jesús quixye re: —La̱in xinchal sa' ruchich'och' chi rakoc a̱tin. La̱in tincutanobresi xna'lebeb li inc'a' neque'xtau xya̱lal. Ut tinmuk li xya̱lal chiruheb li neque'xc'oxla nak cuanqueb xna'leb. Chanchan nak tinq'ueheb chi iloc li inc'a' neque'iloc. Ut tinq'ueheb chi mutz'oc' li neque'iloc, chan li Jesús. \v 40 Cuanqueb laj fariseo aran ut yo̱queb chirabinquil li quixye li Jesús. Eb a'an que'xye re li Jesús: —¿Ma mutz'o' ta bi' la̱o nak nacac'oxla la̱at? chanqueb. \v 41 Li Jesús quixye reheb: —Chanchanex mutz'. Cui ta la̱ex inc'a' nequenau xya̱lal, ma̱c'a' raj e̱ma̱c. Abanan cuan e̱ma̱c xban nak nequeye nak nequenau xya̱lal, chan li Jesús. \c 10 \s1 Li Jesús quixye nak a'an li cha̱bil pastor \p \v 1 Relic chi ya̱l tinye e̱re, li ani na-oc sa' xcorraleb li carner chi inc'a' na-oc sa' li tz'akal oqueba̱l re li corral, li jun a'an aj e̱lk'. \v 2 Abanan li ani na-oc sa' li tz'akal oqueba̱l re li corral, li jun a'an aj ilol reheb li carner. \v 3 Li nac'ac'alen re li oqueba̱l naxnau ru a'an ut naxte li oqueba̱l chiru. Ut eb li carner neque'xnau ru li xya̱b xcux nak naxbokeb chi xju̱nkaleb riq'uin lix c'aba'eb ut narisiheb sa' li corral. \v 4 Nak ac xrisiheb, naxberesiheb ut eb li carner neque'xta̱ke xban nak neque'xnau ru xya̱b lix cux. \v 5 Abanan junak li inc'a' neque'xnau ru, ma̱ jok'e te'xta̱ke. E̱lelic ban chic te'xba̱nu chiru xban nak inc'a' neque'xnau ru xya̱b lix cux, chan li Jesús. \v 6 A'an a'in li jaljo̱quil ru a̱tin li quixye li Jesús reheb. Abanan inc'a' que'xtau ru lix ya̱lal. \v 7 Jo'can nak li Jesús quixye cui'chic reheb: —Relic chi ya̱l ninye e̱re, La̱in li oqueba̱l reheb li te'pa̱ba̱nk cue. \v 8 Chixjunileb li que'c'ulun xbe̱n cua chicuu la̱in, a'aneb aj e̱lk'eb ut aj balak'eb. Ut eb li neque'pa̱ban cue, inc'a' neque'xpa̱b li c'a'ru neque'xye. \v 9 La̱in li oqueba̱l. Chixjunileb li neque'pa̱ban cue la̱in, te'colek' ut la̱in tin-ilok reheb. Chanchaneb li carner li neque'oc ut neque'el ut neque'xtau lix cuaheb. \v 10 Laj e̱lk' nachal chi elk'ac ut chi camsi̱nc ut chi sachoc. La̱in xinchal re nak ta̱cua̱nk e̱yu'am chi tz'akal. Ta̱cua̱nk e̱yu'am chi junelic. \v 11 La̱in chanchanin jun li cha̱bil pastor. Junak cha̱bil pastor naxk'axtesi lix yu'am sa' xc'aba'eb lix carner. \v 12 Junak tojbil mo̱s ma̱cua' tz'akal pastor xban nak ma̱cua' a'an laj e̱chal re li carner. Naril nak yo̱ chi cha̱lc laj xoj, naxcanabeb li carner ut nae̱lelic. Ut laj xoj naxchapeb li carner ut naxcha'cha'i ruheb. \v 13 Li tojbil mo̱s nae̱lelic xban nak yal mo̱s. A'an inc'a' naxq'ue xch'o̱l chixcolbaleb li carner. \v 14 La̱in chanchanin jun cha̱bil pastor. La̱in ninnau ruheb li cualal inc'ajol. Ut eb a'an neque'xnau cuu la̱in. \v 15 Jo' nak lin yucua' naxnau cuu la̱in, jo'can ajcui' nak ninnau ru lin yucua' ut tink'axtesi cuib chi camsi̱c re xcolbaleb li cualal inc'ajol. \v 16 Cuanqueb ajcui' cualal inc'ajol jalaneb xtenamiteb. Tento nak la̱in tinc'ameb chak. Eb a'an te'rabi ajcui' xya̱b lin cux. Ut junajakeb chic ru nak te'cua̱nk ut junak ajcui' laj ilol reheb. \v 17 Ninxra li Yucua'bej xban nak la̱in tink'axtesi cuib chi camsi̱c ut tinc'ul cui'chic lin yu'am. \v 18 Ma̱ ani ta̱q'uehok cue chi camsi̱c cui inc'a' nacuaj la̱in. Xban nak la̱in nacuaj, tink'axtesi cuib chi camsi̱c. Cuan incuanquil chixk'axtesinquil lin yu'am. Ut cuan ajcui' incuanquil chixc'ulbal cui'chic lin yu'am. A'an a'in li quixye cue lin Yucua' nak tento tinba̱nu, chan li Jesús. \v 19 Ut xban nak jalan jala̱nk yo̱queb chixc'oxlanquil chirix li quixye li Jesús, quicuan cui'chic jachoc ib sa' xya̱nkeb. \v 20 Nabaleb que'yehoc re: —Cuan ma̱us aj musik'ej riq'uin. Inc'a' tuktu xjolom. ¿C'a'ut nak nequerabi li c'a'ru naxye a'an? chanqueb. \v 21 Ut cuanqueb cui'chic yo̱queb xyebal: —Inc'a' naru ta̱a̱tinak chi jo'can cui cuan ma̱us aj musik'ej riq'uin. ¿Ma ta̱ru̱k ta bi' tixq'ue chi iloc junak mutz' cui cuan ma̱us aj musik'ej riq'uin? chanqueb. \s1 Li Jesús quitz'ekta̱na̱c xbaneb laj judío \p \v 22 Yo̱ li habalk'e aran Jerusalén nak quicuulac xk'ehil li nink'e re xjulticanquil nak que'xk'axtesi li templo sa' ruk' li Ka̱cua' Dios. \v 23 Ut li Jesús yo̱ chi be̱c sa' li templo bar cuan cui' li oqueba̱l Salomón xc'aba'. \v 24 Quisute' xbaneb laj judío ut que'xye re: —¿Jok'e ta̱ye ke chi tz'akal anihat? ¿Ma yal yo̱kat chixq'uebal kac'a'ux? ¿Ma la̱at li Mesías, li yechi'inbil xban li Dios? Cui la̱at li Cristo, ye ke chi tz'akal anakcuan, chanqueb. \v 25 Li Jesús quixye reheb: —Ac xinye e̱re anihin ut inc'a' niquine̱pa̱b. Li milagros li yo̱quin chixba̱nunquil sa' xc'aba' lin Yucua', a'an naxc'ut chi tz'akal anihin. \v 26 La̱ex inc'a' niquine̱pa̱b xban nak la̱ex ma̱cua'ex cualal inc'ajol. \v 27 Eb li cualal inc'ajol neque'rabi li c'a'ru ninye. La̱in ninnauheb ru ut eb a'an neque'xba̱nu li c'a'ru ninye. \v 28 La̱in tinq'ueheb xyu'am chi junelic. Inc'a' te'osok' ut ma̱ ani ta̱ru̱k ta̱mak'ok reheb chicuu. \v 29 Lin Yucua' li k'axal nim xcuanquil chiruheb chixjunil, a'an li quik'axtesin reheb sa' cuuk'. Ma̱ ani naru ta̱mak'ok reheb chiru a'an. \v 30 La̱in ut li Yucua'bej junajo chi kibil kib, chan li Jesús. \v 31 Ut eb laj judío que'xchap xpequeb ut que'raj cui'chic xcutbal chi pec. \v 32 Li Jesús quixye reheb: —Nabal li cha̱bilal xinba̱nu che̱ru jo' quic'utbesi̱c chicuu xban lin Yucua'. ¿Bar cuan reheb li cha̱bil c'anjel a'in li xinba̱nu tine̱cuti cui' chi pec? chan. \v 33 Eb a'an que'chak'oc ut que'xye: —Inc'a' tatkacut chi pec xban li cha̱bilal xaba̱nu. Tatkacut chi pec xban nak nacajuntak'e̱ta a̱cuib riq'uin li Dios. La̱at yal cui̱nkat. Moco Diosat ta jo' yo̱cat chixyebal, chanqueb re li Jesús. \v 34 Li Jesús quixye reheb: —¿Ma inc'a' ta bi' tz'i̱banbil retalil sa' le̱ chak'rab nak li Dios quixye reheb li que'c'uluc re li ra̱tin “diosex la̱ex”? (Sal. 82:6) \v 35 Nakanau nak inc'a' naru takaye nak inc'a' ya̱l li tz'i̱banbil sa' li Santil Hu. Li Dios quixye “dios” reheb li quixxakab. \v 36 Li Acuabej Dios xsic'oc cuu ut xinixtakla chak sa' ruchich'och'. ¿C'a'ut nak nequeye la̱ex nak yo̱quin chixmajecuanquil li Dios riq'uin nak ninye nak la̱in li Ralal? \v 37 Cui la̱in inc'a' yo̱quin chixba̱nunquil li c'a'ru naraj lin Yucua', me̱pa̱b nak la̱in li Ralal li Dios. \v 38 Abanan cui yo̱quin chixba̱nunquil li c'a'ru naraj li Dios, usta inc'a' niquine̱pa̱b la̱in, cheq'ue retal li milagro li yo̱quin chixba̱nunquil re nak te̱nau chi tz'akal nak li Dios cuan cuiq'uin ut la̱in cuanquin riq'uin a'an, chan li Jesús. \v 39 Ut que'xyal cui'chic xchapbal, abanan li Jesús qui-el chiruheb. \v 40 Ut co̱ jun pac'al li nima' Jordán sa' li na'ajej li quicubsin cui' ha' laj Juan junxil. Ut aran quicana. \v 41 Nabaleb li tenamit que'cuulac riq'uin. Yo̱queb chixyebal chi ribileb rib: —Laj Juan ma̱ jun milagro quixba̱nu. Abanan ya̱l chixjunil li quixye chirix li cui̱nk a'in, chanqueb. \v 42 Ut nabaleb li cuanqueb aran que'xpa̱b li Jesús. \c 11 \s1 Laj Lázaro quicam, abanan li Jesús quixcuaclesi cui'chic chi yo'yo \p \v 1 Jun li cui̱nk aj Lázaro xc'aba' quiyajer. Betania xtenamit. Ut aran ajcui' cuanqueb li ranab cuib, lix Marta ut lix María. \v 2 (Lix María, a'an li quiq'uehoc re li sununquil ban chiru rok li Jesús ut quixmes riq'uin rismal xjolom.) \v 3 Eb li ranab que'xtakla xyebal re li Jesús: —Ka̱cua', laj Lázaro li nacara yaj. \v 4 Li Jesús quirabi nak yaj laj Lázaro, ut quixye: —Laj Lázaro inc'a' ta̱ca̱mk chi junaj cua xban li yajel a'an. Li yajel a'an yal re nak ta̱q'uehek' xlok'al li Dios ut ta̱q'uehek' ajcui' inlok'al la̱in li Ralal li Dios, chan. \v 5 Li Jesús naxraheb lix María ut lix Marta jo' ajcui' laj Lázaro. \v 6 Abanan inc'a' co̱ chirilbal chi junpa̱t, usta quirabi nak nim xyajel laj Lázaro. Toj quicana ban cuib cutan chic sa' li na'ajej li cuan cui'. \v 7 Nak ac xnume' li cuib cutan, li Jesús quixye reheb lix tzolom: —Yo'keb cui'chic Judea, chan. \v 8 Lix tzolom que'chak'oc ut que'xye: —At tzolonel, nak cuanco aran, eb laj judío li cuanqueb aran que'raj raj a̱camsinquil chi pec. ¿Ma toxic cui'chic aran? chanqueb. \v 9 Li Jesús quixye reheb: —¿Ma inc'a' ta bi' cablaju o̱r ru li jun cutan? Li ani nabe̱c chi cutan inc'a' naxtich rib xban nak cutan. \v 10 Abanan li ani nabe̱c chiru k'ojyi̱n, naxtich rib xban nak ma̱c'a' li cutan saken riq'uin. Li ani naxba̱nu jo' naraj li Dios inc'a' te'xcamsi chi toj ma̱ji' nacuulac xk'ehil. \v 11 Nak ac xye a'in, li Jesús quixye reheb lix tzolom: —Laj Lázaro li nakara, yo̱ chi cua̱rc. Abanan la̱in xic cue chirajsinquil, chan. \v 12 Eb lix tzolom que'xye: —Ka̱cua', cui yo̱ chi cua̱rc, a'an retalil nak ta̱q'uira̱k, chanqueb. \v 13 Eb a'an inc'a' que'xtau ru nak li Jesús quixye nak camenak chic laj Lázaro. Sa' xch'o̱leb a'an nak ya̱l nak yal cua̱rc yo̱. \v 14 Tojo'nak li Jesús quixye chi tz'akal reheb: —Laj Lázaro camenak chic. \v 15 Abanan nasaho' sa' inch'o̱l nak ma̱ anihin chak aran nak xcam re nak la̱ex te̱pa̱b nak cuan incuanquil. Yo̱keb riq'uin, chan li Jesús. \v 16 Laj Tomás, li neque'xye lut re, quixye reheb li rech aj tzolonelil: —Yo'keb ajcui' la̱o usta tocamsi̱k kochben laj tzolonel, chan. \v 17 Nak quicuulac li Jesús aran Betania, ac cuan chic ca̱hib cutan xmukbal laj Lázaro. \v 18 Li tenamit Betania nach' cuan riq'uin Jerusalén, mero legua tana xnajtil. \v 19 Nabaleb laj judío que'chal chixc'ojobanquil xch'o̱leb lix María ut lix Marta xban nak ac xcam li raseb. \v 20 Que'rabi nak yo̱ chi cha̱lc li Jesús, ut lix Marta co̱ chixc'ulbal. Abanan lix María quicana sa' cab. \v 21 Lix Marta quixye re li Jesús: —Ka̱cua', cui ta cuancat arin, inc'a' raj xcam li cuas. \v 22 Abanan la̱in ninnau nak chixjunil li c'a'ru ta̱tz'a̱ma chiru li Dios, a'an tixq'ue a̱cue, chan lix Marta. \v 23 Li Jesús quixye re: —La̱ cuas ta̱cuacli̱k cui'chic chi yo'yo, chan. \v 24 Ut lix Marta quixye: —La̱in ninnau nak ta̱cuacli̱k cui'chic chi yo'yo nak te'cuacli̱k li camenak sa' roso'jiqueb li cutan, chan. \v 25 Ut li Jesús quixye re: —La̱in li nincuaclesin reheb li camenak chi yo'yo. La̱in li ninq'uehoc junelic yu'am. Li ani napa̱ban cue la̱in ta̱cua̱nk xyu'am chi junelic usta nacam. \v 26 Ut li ani cuan xyu'am ut niquinixpa̱b, inc'a' ta̱ca̱mk chi junaj cua. Cua̱nk ban xyu'am chi junelic. ¿Ma nacapa̱b a'in? chan li Jesús. \v 27 Quichak'oc lix Marta ut quixye: —Ninpa̱b, Ka̱cua'. La̱in ninnau nak la̱at li Cristo li Ralal li Dios li yo̱co chiroybeninquil, chan lix Marta. \v 28 Nak ac xye a'in, lix Marta co̱ sa' rochoch chixbokbal lix María li ri̱tz'in. Ut quixye re chi timil re nak inc'a' te'rabi chixjunileb: —Xc'ulun laj tzolonel ut ta̱raj a̱tinac a̱cuiq'uin, chan re. \v 29 Nak lix María quirabi nak ac xc'ulun li Jesús, co̱ sa' junpa̱t chixc'ulbal. \v 30 Li Jesús toj ma̱ji' na-oc sa' li tenamit. Toj cuan chak sa' li na'ajej bar quic'ule' cui' xban lix Marta. \v 31 Nabaleb laj judío li cuanqueb sa' li rochoch yo̱queb chixc'ojobanquil xch'o̱l lix María. Que'ril nak co̱ sa' junpa̱t. Que'xta̱ke xban nak eb a'an que'xc'oxla nak lix María co̱ chi ya̱bac sa' li mukleba̱l. \v 32 Lix María quicuulac cuan cui' li Jesús. Nak quiril ru, quixcuik'ib rib chiru ut quixye re: —Ka̱cua', cui ta cuancat arin, inc'a' raj xcam li cuas, chan re. \v 33 Li Jesús quiril nak yo̱ chi ya̱bac ut yo̱queb ajcui' chi ya̱bac li cuanqueb rochben. C'ajo' nak quiyot'e' xch'o̱l chi rilbal. \v 34 Ut quixye reheb: —¿Bar xemuk?— Que'xye re: —Yo'o re ta̱cuil bar xkamuk, chanqueb. \v 35 Ut li Jesús quiya̱bac xban xrahil xch'o̱l. \v 36 Cuanqueb aran que'xye: —Ilomak c'ajo' nak quixra li camenak, chanqueb. \v 37 Ut cuanqueb cui'chic li que'xye: —A'an quixq'ue chi iloc li mutz'. ¿Ma inc'a' raj xru quixcol laj Lázaro chiru li ca̱mc? chanqueb. \v 38 Ut quiyot'e' cui'chic xch'o̱l li Jesús. Co̱ aran cuan cui' li mukleba̱l yi̱banbil sa' jun ochoch pec. Li mukleba̱l tz'aptz'o riq'uin jun nimla pec. \v 39 Quixye li Jesús: —Isihomak li pec.— Lix Marta, li ranab li camenak quixye re: —Ka̱cua', ac xchuho'. Cuan chic ca̱hib cutan xmukbal, chan. \v 40 Quixye li Jesús re: —¿Ma inc'a' xinye a̱cue nak cui ta̱pa̱b, ta̱cuil xcuanquilal li Dios? chan. \v 41 Ut que'risi li pec chire li mukleba̱l li que'xq'ue cui' li camenak. Li Jesús qui-iloc takec' ut quitijoc. Quixye: —At inYucua', ninbantioxi cha̱cuu nak nacacuabi li c'a'ru nintz'a̱ma cha̱cuu. \v 42 La̱in ninnau nak junelic niquina̱cuabi. Abanan ninye a̱cue a'in re nak eb li cuanqueb arin te'ril li c'a'ru tinba̱nu ut te'xpa̱b nak la̱at xattaklan chak cue, chan li Jesús nak quitijoc. \v 43 Nak quirake' chi tijoc, li Jesús quixye chi cau xya̱b xcux: —At Lázaro, cuaclin chak ut quim arin, chan. \v 44 Ut laj Lázaro li quicam qui-el chak. Lanlo sa' jun t'icr jo' c'aynakeb chixba̱nunquil reheb li camenak. Li ru lanlo ajcui' sa' t'icr ut bac'bo li rok ut bac'bo li ruk'. Li Jesús quixye reheb: —Hitomak ut canabomak chi be̱c, chan. \s1 Eb laj judío que'xc'u̱b ru chanru nak te'xcamsi li Jesús \p \v 45 Ut nabaleb laj judío li cuanqueb rochben lix María que'xpa̱b li Jesús nak que'ril li milagro li quixba̱nu. \v 46 Abanan cuanqueb ajcui' li que'co̱eb riq'uineb laj fariseo ut que'xye reheb chixjunil li quixba̱nu li Jesús. \v 47 Ut eb laj fariseo rochbeneb li xbe̱nil aj tij que'xch'utub ribeb riq'uineb li neque'taklan sa' xya̱nkeb laj judío ut que'xye reheb: —¿C'a'ru takaba̱nu? Li cui̱nk a'in nabal li milagro yo̱ chixba̱nunquil. \v 48 Cui takacanab chi jo'can, chixjunileb li tenamit te'pa̱ba̱nk re. Ut te'josk'ok kiq'uin eb laj Roma li neque'taklan sa' kabe̱n. Te'xjuc' li katemplo ut te'xsach li katenamit, chanqueb. \v 49 Jun li cui̱nk aj Caifás xc'aba', a'an li xyucua'il aj tij sa' li chihab a'an. Quixye reheb: —La̱ex ma̱c'a' e̱na'leb. \v 50 ¿Ma inc'a' nequec'oxla nak k'axal us raj nak ta̱ca̱mk jun chi cui̱nk sa' xc'aba'eb li tenamit chiru nak ta̱sachek' ku chikajunilo la̱o aj judío xbaneb laj Roma? chan. \v 51 Laj Caifás, a'an li xyucua'il aj tij sa' li chihab a'an. Ut li c'a'ru quixye inc'a' quixye yal xjunes. Quixye ban xban nak li Dios quic'utuc chiru li c'a'ru tixye. Jo'can nak quixye nak li Jesús ta̱ca̱mk sa' xc'aba'eb laj judío. \v 52 Ut ma̱cua' ca'aj cui' sa' xc'aba'eb a'an nak ta̱ca̱mk li Jesús. Re aj ban cui' nak junajakeb chic ru chixjunileb li ralal xc'ajol li cuanqueb sa' chixjunil li ruchich'och'. \v 53 Ut chalen sa' li cutan a'an, eb li neque'taklan sa' xya̱nkeb laj judío que'oc xc'u̱banquil ru sa' comonil chanru nak te'xcamsi li Jesús. \v 54 Xban nak que'raj xcamsinquil li Jesús, inc'a' chic quiraj xc'utbal rib chiruheb laj judío. Qui-el aran ut co̱ sa' li tenamit Efraín li cuan nach' riq'uin li chaki ch'och'. Ut aran quicana rochbeneb lix tzolom. \v 55 Nak yo̱ chi cuulac xk'ehil li nink'e Pascua, nabaleb li cristian co̱eb Jerusalén chixch'ajobresinquil ribeb jo' c'aynakeb chixba̱nunquil re xtz'a̱manquil xcuybal xma̱queb chiru li Dios. Tento te'xba̱nu a'an re nak ta̱ru̱k te'oque̱nk sa' li nink'e. \v 56 Yo̱queb chixsic'bal li Jesús nak que'xch'utub ribeb sa' li templo. Que'xye chi ribileb rib: —¿C'a'ru nequec'oxla la̱ex? ¿Ma ta̱cha̱lk ta cui' sa' li nink'e li cui̱nk a'an?— \v 57 Eb li xbe̱nil aj tij ut eb laj fariseo que'xye reheb li tenamit nak cui ani ta̱abi̱nk resil bar cuan li Jesús, tento te'xye resil, re nak ta̱ru̱k te'xtakla xchapbal. \c 12 \s1 Lix María quixq'ue li sununquil ban chiru rok li Jesús \p \v 1 Cuakib cutan chic ma̱ nacuulac xk'ehil li nink'e Pascua nak quicuulac li Jesús Betania. A'an xtenamit laj Lázaro, li quicam ut quicuaclesi̱c cui'chic chi yo'yo xban li Jesús. \v 2 Que'xcauresi xtzacae̱mk li Jesús. Laj Lázaro cuan sa' xya̱nkeb li c'ojc'o̱queb sa' me̱x rochben li Jesús. Ut lix Marta yo̱ chixq'uebal li tzacae̱mk sa' li me̱x. \v 3 Lix María quixc'am chak mero botella li sununquil ban terto xtz'ak yi̱banbil riq'uin nardo. Quixq'ue chiru rok li Jesús ut quixmes riq'uin li rismal xjolom. Ut c'ajo' xsununquil sa' li cab quicana xban xbo̱c li sununquil ban. \v 4 Laj Judas Iscariote li ralal laj Simón, a'an jun reheb lix tzolom. A'an li ta̱k'axtesi̱nk re li Jesús sa' ruk'eb li xic' neque'iloc re. \v 5 Quixye: —¿C'a'ut nak inc'a' xc'ayiman li sununquil ban a'in chi oxib ciento denarios ut xq'ueman raj li tumin a'an reheb li neba'? chan. \v 6 Ma̱cua' xban nak naxraheb li neba' nak quixye a'an. Quixye chi jo'can xban nak aj e̱lk'. Riq'uin a'an cuan lix bo̱lsil li tumin ut cuan nak naxchap chok' re a'an li tumin cuan chi sa'. \v 7 Li Jesús quixye re: —Me̱cuech' rix li c'a'ru xba̱nu li ixk a'in, xban nak re inmukbal nak xq'ue li ban a'in chiru li cuok. \v 8 Li neba' junelic cua̱nkeb sa' e̱ya̱nk. Yalak jok'e naru te̱tenk'aheb. Abanan la̱in moco cua̱nkin ta chi junelic e̱riq'uin, chan li Jesús. \v 9 Nabaleb laj judío que'rabi resil nak li Jesús cuan aran Betania ut que'cuulac aran. Ma̱cua' ca'aj cui' li Jesús que'cuulac chirilbal. Que'cuulac aj ban cui' chirilbal laj Lázaro li quicuaclesi̱c cui'chic chi yo'yo xban li Jesús. \v 10 Ut eb li xbe̱nil aj tij que'xc'u̱b ru nak te'xcamsi ajcui' laj Lázaro, \v 11 xban nak nabaleb laj judío yo̱queb chi e̱lc sa' xya̱nkeb ut yo̱queb chixpa̱banquil li Jesús xban nak quixcuaclesi cui'chic chi yo'yo laj Lázaro. \s1 Li Jesús quiq'uehe' xlok'al ut quixakaba̱c raj chok' rey nak qui-oc Jerusalén \p \v 12 Jo' cuulajak chic li q'uila tenamit que'cuulac sa' li nink'e. Que'rabi resil nak li Jesús cuulac re Jerusalén. \v 13 Quilaje'xc'am chak xxak li moco̱ch ut que'chal chixc'ulbal li Jesús. Japjo̱queb re chixyebal: —Lok'oninbil taxak li Ka̱cua'. Osobtesinbil taxak li xchal sa' xc'aba' li Ka̱cua' Dios. Osobtesinbil taxak li karey, la̱o aj Israel, chanqueb. \v 14 Li Jesús quixto'oni jun li ch'ina bu̱r, quitake' chirix ut yo̱ chi xic Jerusalén jo' tz'i̱banbil retalil sa' li Santil Hu: \q1 \v 15 Mexxucuac la̱ex li cuanquex Sión xban nak yo̱ chak chi cha̱lc le̱ rey. Chirix jun ral bu̱r yo̱ chak chi cha̱lc. (Zac. 9:9) \p \v 16 Sa' li ho̱nal a'an nak yo̱ chi c'ulma̱nc li c'a'ak re ru a'in, eb lix tzolom inc'a' que'xtau ru li xya̱lal. Abanan mokon nak ac quicuaclesi̱c cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak ut quiq'uehe' xlok'al, tojo'nak que'xq'ue retal nak quixc'ul jo' tz'i̱banbil chak retalil sa' li Santil Hu chirix. \v 17 Eb li tenamit li cuanqueb rochben li Jesús nak quixcuaclesi cui'chic chi yo'yo laj Lázaro yo̱queb chixyebal resilal yalak bar. \v 18 Li q'uila tenamit que'cuulac chixc'ulbal li Jesús xban nak que'rabi resil li milagro li quixba̱nu. \v 19 Eb laj fariseo que'xye chi ribileb rib: —¿Ma xeq'ue retal nak ma̱c'a' aj e li yo̱co chixba̱nunquil? Q'uehomak retal. Anakcuan chixjunileb li tenamit yo̱queb chi ta̱ke̱nc re li cui̱nk a'an, chanqueb. \s1 Li Jesús quixye resil nak ta̱camsi̱k \p \v 20 Cuanqueb li ma̱cua'eb aj judío que'cuulac Jerusalén chi lok'oni̱nc nak yo̱ li nink'e. \v 21 Que'cuulac riq'uin laj Felipe Betsaida xtenamit xcue̱nt Galilea ut que'xye re: —Ka̱cua', takaj xnaubal ru li Jesús, chanqueb. \v 22 Laj Felipe co̱ ut quixye resil re laj Andrés ut co̱eb xcabichaleb chixyebal re li Jesús. \v 23 Li Jesús quixye reheb: —Xcuulac x-o̱ril nak ta̱q'uehek' inlok'al la̱in li C'ajolbej. \v 24 Relic chi ya̱l ninye e̱re nak cui li jun t'orol chi riyajil trigo inc'a' na-auman, jun t'orolak ajcui'. Ut cui na-auman, na-oso' sa' li ch'och'. Jun ajcui' ru li na-oso', abanan nabal li ru naxq'ue nak nau̱chin. \v 25 Li ani k'axal naxra lix yu'am sa' li ruchich'och' a'in, a'an tixsach li junelic yu'am. A'ut li ani inc'a' naxra lix yu'am sa' ruchich'och', a'an ta̱cua̱nk xyu'am chi junelic. \v 26 Li ani ta̱raj c'anjelac chicuu, tento tinixta̱ke ut tixba̱nu li c'a'ru ninye. Bar cua̱nkin la̱in, aran ajcui' ta̱cua̱nk a'an. Ut lin Yucua' ta̱q'uehok xlok'al li ani ta̱c'anjelak chicuu, chan li Jesús reheb. \v 27 Li Jesús quixye ajcui': —Anakcuan k'axal ra sa' inch'o̱l. ¿Ma ta̱ru̱k ta bi' tinye re li Dios, “At inYucua', china̱col chiru li raylal a'in”? La̱in inc'a' tinye chi jo'can xban nak a'an aj e nak xinchal sa' ruchich'och'. \v 28 At inYucua', chinima̱k taxak la̱ lok'al, chan. Ut li Dios quia̱tinac chak sa' choxa ut quixye: —Ac xnima̱c inlok'al, ut ta̱nima̱k cui'chic, chan li Dios. \v 29 Ut li que'abin re nak quia̱tinac li Dios inc'a' que'xnau nak a'an li Dios. Cuan que'xye: —Ca̱k x-ec'an, chanqueb. Ut cuan cui'chic que'yehoc re: —Jun ángel x-a̱tinac riq'uin, chanqueb. \v 30 Ut li Jesús quixye reheb: —Moco re ta intenk'anquil la̱in nak x-a̱tinac li Dios. Re ban e̱tenk'anquil la̱ex. \v 31 Anakcuan xcuulac xk'ehil nak li Dios ta̱rakok a̱tin sa' xbe̱neb li cuanqueb sa' ruchich'och'. Anakcuan ta̱sachek' xcuanquil laj tza li nataklan sa' ruchich'och'. \v 32 Ut nak tinq'uehek' la̱in chiru cruz, nabaleb te'pa̱ba̱nk cue, chan. \v 33 Nak quixye chi jo'can, li Jesús yo̱ chixyebal reheb chanru nak ta̱camsi̱k. \v 34 Eb li q'uila tenamit que'xye re: —Sa' li kachak'rab la̱o aj judío tz'i̱banbil retalil nak li Cristo li Mesías ta̱cua̱nk xyu'am chi junelic. ¿C'a'ut nak nacaye la̱at nak li C'ajolbej ta̱q'uehek' chiru cruz? ¿Ani li C'ajolbej li yo̱cat chixyebal? chanqueb. \v 35 Quichak'oc li Jesús ut quixye reheb: —La̱in li cutan saken. Xinchal chixch'olobanquil li xya̱lal che̱ru. Toj tincua̱nk chic ca'ch'inak sa' e̱ya̱nk. Jo'can nak q'uehomak e̱ch'o̱l chinpa̱banquil nak toj cuanquin sa' e̱ya̱nk re nak inc'a' texcua̱nk sa' xk'ojyi̱nal ru li ma̱c. Li ani nacuan sa' xk'ojyi̱nal ru li ma̱c inc'a' naxnau bar yo̱ chi xic. \v 36 Chine̱pa̱b la̱in nak toj cuanquin e̱riq'uin re nak la̱exak chic li cualal inc'ajol ut cua̱nkex sa' cutan, chan li Jesús. Nak ac xye li a̱tin a'in, li Jesús qui-el sa' xya̱nkeb ut co̱ sa' jun na'ajej bar inc'a' te'xtau. \s1 Eb laj judío inc'a' que'xpa̱b li Jesús \p \v 37 Usta nabal li milagro quixba̱nu li Jesús chiruheb, abanan inc'a' ajcui' que'pa̱ban. \v 38 A'in quic'ulman re nak ta̱tz'aklok ru li quixye li profeta Isaías nak quixye: \q1 Ka̱cua', ¿ani ta bi' ta̱q'uehok xcuanquil li c'a'ru xkaye? Ut, ¿ani ta bi' ta̱q'uehok xcuanquil li milagro li yo̱cat chixc'utbesinquil chiruheb? (Is. 53:1) \p \v 39 Inc'a' quiru que'pa̱ban xban nak ac tz'i̱banbil chak retalil xban laj Isaías nak jo'can te'xc'ul. \q1 \v 40 Chanchaneb li mutz' xban nak que'iloc ut inc'a' que'xtau xya̱lal. Que'cacuubresi̱c lix ch'o̱leb xban li Dios re nak inc'a' te'xtau xya̱lal chi moco te'suk'i̱k riq'uin re nak tixq'uirtesiheb. (Is. 6:10) \p \v 41 Quixye a'in laj Isaías nak quic'utbesi̱c chiru lix lok'al li Jesús. Jo'can nak quixch'olob li xya̱lal. \v 42 Cuanqueb nabaleb laj judío que'xpa̱b nak li Jesús, a'an li Mesías. Sa' xya̱nkeb a'an cuanqueb junju̱nk li neque'taklan. Abanan inc'a' que'xye resil nak que'pa̱ban xban nak que'xucuac xbaneb laj fariseo. Inc'a' que'raj nak te'isi̱k sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío. \v 43 A' chic li lok'al li neque'xq'ue li tenamit que'xq'ue xcuanquil. Ut inc'a' que'xq'ue xcuanquil li lok'al li naxq'ue li Dios. \v 44 Quixye li Jesús chi cau xya̱b xcux: —Li ani napa̱ban cue la̱in, moco ca'aj cui' ta la̱in niquinixpa̱b. Naxpa̱b aj ban cui' li quitaklan chak cue. \v 45 Li ani nana'oc cuu la̱in, naxnau ajcui' ru li quitaklan chak cue. \v 46 La̱in xinchal chixq'uebal li cutan saken sa' ruchich'och'. Li ani ta̱pa̱ba̱nk cue la̱in, a'an inc'a' chic ta̱cua̱nk sa' xk'ojyi̱nal ru li ma̱c. \v 47 La̱in inc'a' xinchal sa' ruchich'och' chixq'uebaleb chixtojbal rix lix ma̱queb li ani neque'abin re li c'a'ru ninye ut inc'a' neque'xba̱nu. Ma̱cua' re xq'uebaleb chixtojbal lix ma̱queb nak xinchal. Xinchal ban chixcolbaleb. \v 48 Tento nak ta̱rakek' a̱tin sa' xbe̱neb li neque'tz'ekta̱nan cue, li inc'a' neque'pa̱ban re li c'a'ru ninye. Li a̱tin li xinye, a'an ajcui' li ta̱q'uehok reheb chixtojbal rix lix ma̱queb sa' roso'jiqueb li cutan. \v 49 Li c'a'ru yo̱quin chixyebal, a'an tz'akal ya̱l xban nak moco injunes ta yo̱quin chi a̱tinac. Li Yucua'bej li quitaklan chak cue, a'an li nayehoc cue c'a'ru tinye. \v 50 La̱in ninnau nak li c'a'ru naxye cue li Yucua'bej, a'an li naq'uehoc yu'am chi junelic. Ut li c'a'ru ninye la̱in, a'an li naxc'utbesi chicuu li Yucua'bej. \c 13 \s1 Li Jesús quixch'aj li rokeb lix tzolom re xc'utbal chiruheb nak tento te'xcubsi rib \p \v 1 Ac cuulajak naticla li nink'e Pascua. Li Jesús ac naxnau nak cuulac re xk'ehil lix camic re nak ta̱xic cui'chic riq'uin lix Yucua' sa' choxa. Junelic naxraheb li ralal xc'ajol li te'cana̱k sa' ruchich'och' ut nak ac ca̱mc re quixc'utbesi chi tz'akal lix rahom chiruheb. \v 2 Li Jesús yo̱ chi cua'ac rochbeneb lix tzolom. Laj tza ac xq'ue sa' xch'o̱l laj Judas li ralal laj Simón Iscariote nak tixk'axtesi li Jesús sa' ruk'eb li xic' neque'iloc re. \v 3 Li Jesús naxnau nak q'uebil re lix cuanquil xban li Dios ut a'an yal re sa' xbe̱n chixjunil. Naxnau nak riq'uin li Dios quichal chak ut riq'uin ajcui' li Dios ta̱xic. \v 4 Nak yo̱queb chi cua'ac, li Jesús quicuacli. Quirisi lix t'icr li cuan sa' xbe̱n li rak'. Quixchap jun chic li t'icr ut quixbac' chi xsa'. \v 5 Quixq'ue li ha' sa' jun li emel ut qui-oc chixch'ajbal li rokeb lix tzolom. Ut quixmes li rokeb riq'uin li t'icr bac'bo chi xsa'. \v 6 Nak qui-oc raj chixch'ajbal li rok laj Simón Pedro, a'an quixye re: —Ka̱cua', ¿ma la̱at tatch'ajok re li cuok la̱in? chan. \v 7 Li Jesús quixye re: —Anakcuan inc'a' nacatau ru li c'a'ru yo̱quin chixba̱nunquil. Abanan mokon ta̱tau ru li xya̱lal, chan li Jesús. \v 8 Laj Pedro quixye re: —Ka̱cua', ma̱ jok'e tinq'ue li cuok re ta̱ch'aj, chan. Li Jesús quixye re: —Cui la̱at inc'a' ta̱q'ue la̱ cuok re tinch'aj, la̱at ma̱cua'at intzolom, chan. \v 9 Laj Simón Pedro quixye: —Ka̱cua', ma̱cua' ca'aj cui' li cuok ta̱ch'aj. Ta̱ch'aj aj ban cui' li cuuk' ut lin jolom, chan. \v 10 Li Jesús quixye reheb: —Li ani ac x-atin, ca'aj chic xch'ajbal li rok ta̱raj, xban nak ac ch'ajbil. Ac sak chic ru. Jo'can ajcui' la̱ex. La̱ex ac ti̱c e̱ch'o̱l xban nak ac xine̱pa̱b. Abanan moco che̱junilex ta ti̱c e̱ch'o̱l. Cuan jun sa' e̱ya̱nk inc'a' ti̱c xch'o̱l, chan. \v 11 Li Jesús ac naxnau ani li ta̱k'axtesi̱nk re sa' ruk'eb li xic' neque'iloc re. Jo'can nak quixye nak cuan jun sa' xya̱nkeb inc'a' ti̱c xch'o̱l. \v 12 Nak ac xrake' xch'ajbal li rokeb, quixq'ue cui'chic li rak' chirix. Quic'ojla cui'chic sa' li me̱x. Ut quixye reheb lix tzolom: —¿Ma nequenau c'a'ru xya̱lal nak xinch'aj le̱ rok? chan reheb. \v 13 —La̱ex nequeye aj tzolonel cue ut nequeye ajcui' Ka̱cua' cue. Us nak nequeye chi jo'can xban nak ya̱l ajcui' nak la̱in li Ka̱cua' ut la̱in aj tzolol e̱re. \v 14 La̱in li Ka̱cua' ut la̱in laj tzolol e̱re. Abanan xinch'aj le̱ rok. Jo'can ajcui' te̱ba̱nu la̱ex. Te̱ch'aj le̱ rok che̱ribil e̱rib. \v 15 La̱in xinc'ut che̱ru chanru te̱ba̱nu. Jo'can nak cheba̱nu jo' xinba̱nu la̱in. \v 16 Relic chi ya̱l ninye e̱re nak ma̱ jun mo̱s tixk'ax ta ru xcuanquil lix patrón ut li ani natakla̱c inc'a' naxk'ax ru lix cuanquil li quitaklan chak re. \v 17 Ac nequenau chic xya̱lal. Us xak e̱re cui la̱ex te̱ba̱nu li c'a'ru xetzol cuiq'uin. \v 18 Inc'a' yo̱quin chi a̱tinac che̱rix che̱junilex. La̱in ninnau chanru le̱ na'leb xban nak la̱in xinsic'oc e̱ru. Abanan tento nak ta̱tz'aklok ru li tz'i̱banbil sa' li Santil Hu li naxye chi jo'ca'in: Li jun li nacua'ac cuochben, a'an li ta̱tz'ekta̱na̱nk cue. \v 19 La̱in ninye e̱re a'in anakcuan nak toj ma̱ji' nac'ulman. Ut nak ta̱c'ulma̱nk, la̱ex te̱nau nak ya̱l li xinye nak la̱in li Cristo li taklanbil chak xban li Dios. \v 20 Relic chi ya̱l tinye e̱re nak ani ta̱c'uluk re li ani tintakla, tinixc'ul ajcui' la̱in. Ut li ani ta̱c'uluk cue la̱in, tixc'ul ajcui' li quitaklan chak cue, chan li Jesús reheb. \s1 Li Jesús quixye nak ta̱k'axtesi̱k sa' ruk'eb li xic' neque'iloc re xban laj Judas Iscariote \p \v 21 Nak ac xye chixjunil li c'a'ak re ru a'in, li Jesús quiyot'e' xch'o̱l. Ut quixye chi tz'akal reheb: —Relic chi ya̱l ninye e̱re nak jun sa' e̱ya̱nk la̱ex ta̱k'axtesi̱nk cue sa' ruk'eb li xic' neque'iloc cue, chan. \v 22 Ut eb lix tzolom que'oc xc'a'uxeb. Que'xca'ya ribeb chi ribileb rib ut que'xye: —¿Ani anchal naxyehan? chanqueb. \v 23 Jun reheb lix tzolom, li raro xban, c'ojc'o chixc'atk. \v 24 Laj Simón Pedro quixc'ut li ruk' chiru ut quixye re nak tixpatz' re li Jesús ani li yo̱ chixyebal. \v 25 Ut li jun, li c'ojc'o chixc'atk li Jesús, quijiloc riq'uin ut quixpatz' re: —Ka̱cua', ¿ani li yo̱cat chixyebal? chan. \v 26 Li Jesús quixye re: —Li ani tinq'ue cui' li caxlan cua a'in nak acak xintz'a sa' li sec', a'an li cui̱nk li ta̱k'axtesi̱nk cue sa' ruk'eb li xic' neque'iloc cue, chan. Ut li Jesús quixtz'a li caxlan cua sa' li sec' ut quixq'ue re laj Judas li ralal laj Simón Iscariote. \v 27 Ut laj Judas quixc'ul li caxlan cua ut sa' ajcui' li ho̱nal a'an quixk'axtesi rib chixba̱nunquil li c'a'ru naraj laj tza. Ut li Jesús quixye re: —Li c'a'ru yo̱cat chixc'oxlanquil xba̱nunquil, ba̱nu chi junpa̱t, chan. \v 28 Ma̱ jun reheb li cuanqueb sa' li me̱x que'xtau ru li quixye li Jesús. \v 29 Cuan li que'xc'oxla nak li Jesús ta̱raj nak laj Judas ta̱xic chixlok'bal li c'a'ak re ru re li nink'e. Ut cuan ajcui' li que'xc'oxla nak ta̱raj nak laj Judas tixq'ue ca'ch'inak li tumin reheb li neba' xban nak riq'uin laj Judas cuan lix bo̱lsil lix tumineb. \v 30 Nak ac xc'ul li caxlan cua laj Judas, qui-el sa' junpa̱t chirix cab. Ac k'ojyi̱n chic. \s1 Li Jesús quixq'ue jun li ac' chak'rab \p \v 31 Nak laj Judas ac x-el sa' xya̱nkeb, li Jesús quixye: —Anakcuan xcuulac xk'ehil nak ta̱c'utbesi̱k lin lok'al la̱in li C'ajolbej ut ta̱c'utu̱nk ajcui' lix lok'al li Dios riq'uin li c'a'ru tinc'ul la̱in. \v 32 Cui la̱in tinc'utbesi lix lok'al li Dios, a'an chi se̱b ajcui' tixc'utbesi lin lok'al la̱in li C'ajolbej. \v 33 Ex cualal inc'ajol, inc'a' chic najt tincua̱nk e̱riq'uin. La̱ex tine̱sic' raj chic. Abanan la̱in ma̱ anihakin chic. Ninye e̱re jo' quinye reheb laj judío li neque'taklan sa' e̱ya̱nk. Bar tinxic la̱in, la̱ex inc'a' texru̱k chi xic. \v 34 Jun li ac' chak'rab tinq'ue e̱re anakcuan nak cherahak e̱rib che̱ribil e̱rib. Jo' nak nequexinra la̱in, jo'can ajcui' nak te̱ra e̱rib la̱ex che̱ribil e̱rib. \v 35 Cui te̱ra e̱rib che̱ribil e̱rib, chixjunileb te'xnau nak la̱ex intzolom, chan li Jesús. \s1 Li Jesús quixye nak laj Pedro tixye nak inc'a' naxnau ru li Jesús \p \v 36 Laj Simón Pedro quixpatz' re: —At tzolonel, ¿bar xic a̱cue?— Li Jesús quixye re: —Anakcuan inc'a' naru texxic chicuix bar tinxic cui' la̱in. Abanan mokon naru texxic li bar xic cui' cue, chan. \v 37 Laj Pedro quixye cui'chic re: —Ka̱cua', ¿c'a'ut nak inc'a' ta̱ru̱k tinxic cha̱cuix anakcuan? La̱in tatinta̱ke usta tincamsi̱k xban a̱ta̱kenquil, chan. \v 38 Li Jesús quixye re: —¿Ma ya̱l nak tina̱ta̱ke usta tatcamsi̱k sa' inc'aba'? Relic chi ya̱l ninye a̱cue nak toj ma̱ji' ajcui' naya̱bac laj tzo' xul nak la̱at ac xaye oxib sut nak inc'a' nacanau cuu, chan li Jesús. \c 14 \s1 Li ani napa̱ban re li Jesús naxpa̱b ajcui' li Dios Acuabej \p \v 1 Misach e̱ch'o̱l chi c'oxlac. Chepa̱b li Dios ut chine̱pa̱b ajcui' la̱in. \v 2 Sa' rochoch lin Yucua' nabal li na'ajej cuan. Cui ta ma̱c'a' li na'ajej, ac xinye raj e̱re. La̱in xic cue chixcauresinquil e̱na'aj. \v 3 Nak ac xya̱lo' le̱ na'aj, tincha̱lk cui'chic ut texinc'am cuiq'uin re nak bar cua̱nkin la̱in, aran ajcui' cua̱nkex la̱ex. \v 4 La̱ex nequenau lix behil li na'ajej li xic cui' cue, chan li Jesús. \v 5 Laj Tomás quixye re: —At Ka̱cua', inc'a' nakanau bar xic a̱cue. ¿Chan ta cui' ru nak takanau li be? chan. \v 6 Li Jesús quixye re: —La̱in aj c'amol be che̱ru. La̱in ninch'olob li xya̱lal li Dios ut la̱in ninq'uehoc junelic yu'am. Ma̱ ani ta̱ru̱k ta̱oc riq'uin lin Yucua' cui inc'a' tinixpa̱b la̱in. \v 7 Li ani naxnau cuu la̱in naxnau ajcui' ru lin Yucua'. Chalen anakcuan nequenau chic ru lin Yucua' ut xeril ru, chan li Jesús. \v 8 Laj Felipe quixye re: —Ka̱cua', c'utbesi chiku li Yucua'bej ut ta̱c'ojla̱k kach'o̱l, chan. \v 9 Li Jesús quixye re: —At Felipe, ac junxil nin-oc sa' e̱ya̱nk. ¿Ma toj ma̱ji' nequenau cuu? Li ani nana'oc cuu la̱in, a'an naxnau ajcui' ru li Yucua'bej. ¿C'a'ut nak nacaye cue, “C'ut chiku li Yucua'bej?” \v 10 Felipe, ¿ma inc'a' nacapa̱b nak la̱in ut li Yucua'bej junaj ku chi kibil kib? Li c'a'ru xinye e̱re moco yal injunes ta xinye. Li Yucua'bej cuan cuiq'uin, ut a'an nac'utuc chicuu li c'a'ru ninba̱nu. \v 11 Chepa̱b nak la̱in cuanquin riq'uin li Yucua'bej ut a'an cuan cuiq'uin. Junaj ku chi kibil kib. Cui inc'a' niquine̱pa̱b xban li c'a'ru ninye, chine̱pa̱bak xbaneb li milagro li yo̱quin chixba̱nunquil. \v 12 Relic chi ya̱l ninye e̱re, li ani napa̱ban cue la̱in, a'an tixba̱nu li c'anjel ninba̱nu la̱in. Ut k'axal cui'chic nabal li tixba̱nu chiru li xinba̱nu la̱in xban nak la̱in xic cue riq'uin li Yucua'bej. \v 13 Chixjunil li te̱tz'a̱ma sa' inc'aba', la̱in tinq'ue e̱re re nak ta̱nima̱k xlok'al li Yucua'bej sa' inc'aba' la̱in. \v 14 Jo'can ut nak yalak c'a'ru te̱tz'a̱ma sa' inc'aba', la̱in tinq'ue e̱re. \s1 Li Jesús quixye nak tixtakla li Santil Musik'ej re ta̱cua̱nk riq'uineb li ralal xc'ajol \p \v 15 Cui niquine̱ra, cheba̱nuhak jo' xexinchak'rabi cui'. \v 16 La̱in tintz'a̱ma chiru lin Yucua' nak tixq'ue e̱re li Santil Musik'ej. A'an ta̱c'ojoba̱nk e̱ch'o̱l ut a'an ta̱tenk'a̱nk e̱re. A'an ta̱cua̱nk e̱riq'uin chi junelic. \v 17 Ut a'an ajcui' li Santil Musik'ej li ta̱c'utuk re li xya̱lal che̱ru chirix li Dios. Li inc'a' niquine'xpa̱b inc'a' naru nacuan li Santil Musik'ej riq'uineb xban nak inc'a' neque'xnau ani a'an, chi moco neque'xq'ue retal li c'a'ru naxba̱nu li Santil Musik'ej. Abanan la̱ex nequenau ani a'an xban nak a'an cuan sa' e̱ya̱nk anakcuan ut ta̱cua̱nk e̱riq'uin chi junelic. \v 18 Nak tinxic inc'a' texincanab e̱junes. Tincha̱lk cui'chic e̱riq'uin. \v 19 Cuulac re xk'ehil nak inc'a' chic te'ril cuu li inc'a' neque'pa̱ban cue. Abanan la̱ex te̱ril cuu. Ut xban nak yo'yo̱kin la̱in, yo'yo̱kex ajcui' la̱ex. \v 20 Toj sa' li cutan a'an la̱ex te̱q'ue retal nak li Yucua'bej cuan cuiq'uin ut la̱in cuanquin riq'uin a'an. Junaj ku chi kibil kib. Ut la̱ex cua̱nkex cuiq'uin ut la̱in cua̱nkin e̱riq'uin. \v 21 Li ani naxc'ul lin chak'rab ut naxba̱nu li naxye, a'an li narahoc cue. Li ani narahoc cue narahe' ajcui' xban lin Yucua'. Ut la̱in tinra ajcui' a'an ut tinc'utbesi cuib chiru, chan li Jesús reheb lix tzolom. \v 22 Laj Judas jun chic, li ma̱cua' laj Judas Iscariote, quixye re: —Ka̱cua', ¿chanru nak ta̱c'utbesi a̱cuib chiku la̱o, ut inc'a' ta̱c'utbesi a̱cuib chiruheb li inc'a' neque'pa̱ban a̱cue? chan. \v 23 Quichak'oc li Jesús ut quixye re: —La̱in tinc'utbesi cuib chiruheb li neque'rahoc cue ut neque'xba̱nu li c'a'ru ninye. Eb a'an te'rahek' xban lin Yucua'. La̱in ut lin Yucua' toxic riq'uineb ut tocua̱nk riq'uineb. \v 24 Li ani inc'a' narahoc cue inc'a' naxba̱nu li c'a'ru ninye. Li c'a'ru xinye e̱re, inc'a' xinye yal injunes. Lin Yucua' li quitaklan chak cue, a'an li nac'utuc chicuu c'a'ru tinye. \v 25 Yo̱quin chixyebal e̱re a'in nak toj cuanquin sa' e̱ya̱nk. \v 26 Li Santil Musik'ej li tixtakla chak li Yucua'bej chok' cuu̱chil, a'an ta̱tenk'a̱nk e̱re ut a'an ta̱c'utuk che̱ru chixjunil li c'a'ak re ru li inc'a' nequetau ru. Ut a'an tixjultica e̱re chixjunil li c'a'ru xinye e̱re. \v 27 La̱in tincanab li tuktu̱quil usilal e̱riq'uin nak tinxic. Li tuktu̱quil usilal li tinq'ue e̱re moco jo' ta li neque'xq'ue li cuanqueb sa' ruchich'och'. La̱in tinq'ue xtuktu̱quilal le̱ ch'o̱l. Mexc'oxlac chi moco texxucuak. \v 28 Ac xinye e̱re nak tinxic, ut tincha̱lk cui'chic. Cui ya̱l nak niquine̱ra, ta̱sahok' raj sa' e̱ch'o̱l nak tinxic riq'uin lin Yucua', xban nak a'an k'axal nim xcuanquil chicuu la̱in. \v 29 La̱in yo̱quin chixyebal e̱re a'in nak toj ma̱ji' nac'ulman. Nak ta̱c'ulma̱nk li c'a'ru xinye, la̱ex te̱pa̱b nak ya̱l li c'a'ru xinye e̱re. \v 30 Inc'a' chic ta̱ru̱k tina̱tinak chi nabal e̱riq'uin xban nak yo̱ chi cha̱lc li nataklan sa' li ruchich'och', usta a'an ma̱c'a' xcuanquil sa' inbe̱n la̱in. \v 31 La̱in yo̱quin chixba̱nunquil chixjunil li quixye cue lin Yucua' re nak chixjunileb li cuanqueb sa' ruchich'och' te'xq'ue retal nak la̱in ninra li Yucua'bej. Anakcuan yo̱keb. E̱lko sa' li na'ajej a'in, chan li Jesús. \c 15 \s1 Li Jesús quixjuntak'e̱ta rib riq'uin li xto̱nal li uvas \p \v 1 Li Jesús quixye ajcui' reheb: —La̱in chanchanin li xto̱nal li uvas. Ut lin Yucua' jo' jun li nasabesin re. \v 2 Li ani inc'a' naxba̱nu li c'a'ru naraj lin Yucua', a'an chanchan li ruk' li che' li na-isi̱c xban nak inc'a' nau̱chin. Abanan li ani naxba̱nu li c'a'ru naraj lin Yucua', a'an chanchan li ruk' li che' li nau̱chin. Ut li na-iloc re naxsabesi re nak tixq'ue nabal li ru. \v 3 La̱ex chanchanex li cha̱bil ruk' li che' li nau̱chin chi nabal xban nak sabesinbil chic ru. La̱ex ac ti̱c chic le̱ yu'am xban li xya̱lal xinch'olob che̱ru. \v 4 Cua̱nkex cuiq'uin ut la̱in cua̱nkin e̱riq'uin. Jo' li ruk' li che', cui inc'a' letzlo riq'uin lix to̱nal, inc'a' naru nau̱chin. Jo'can ajcui' la̱ex. Cui inc'a' cua̱nkex cuiq'uin, inc'a' ta̱ru̱k texq'ui̱k sa' le̱ pa̱ba̱l. \v 5 La̱in jo' li xto̱nal li uvas ut la̱ex jo' li ruk'. Cui cua̱nkex cuiq'uin ut la̱in cua̱nkin e̱riq'uin, la̱ex texcua̱nk sa' ti̱quilal ut texq'ui̱k sa' le̱ pa̱ba̱l. Yal e̱junes ma̱c'a' naru te̱ba̱nu. \v 6 Li ani inc'a' ta̱cua̱nk cuiq'uin ta̱isi̱k jo' nak nayoq'ue' li ruk' li che' li inc'a' us. Nak nachakic nacute' sa' xam ut nac'at. \v 7 Cui la̱ex cua̱nkex cuiq'uin ut te̱ba̱nu li c'a'ru xinye e̱re, ta̱q'uehek' e̱re chixjunil li c'a'ru te̱tz'a̱ma. \v 8 Nequeq'ue xlok'al lin Yucua' riq'uin li cha̱bilal nequeba̱nu. Cui yo̱kex chixba̱nunquil li c'a'ru naraj li Dios, la̱exak tz'akal intzolom. \v 9 La̱in nequexinra la̱ex jo' nak ninxra lin Yucua' la̱in. Chexcua̱nk cuiq'uin re nak texinra chi junelic. \v 10 Cui te̱ba̱nu li c'a'ru ninye e̱re, la̱in texinra junelic. La̱in xinba̱nu li c'a'ru xye cue lin Yucua' ut a'an junelic niquinixra la̱in. \v 11 La̱in ninye e̱re a'in re nak textz'ako̱nk riq'uin lix sahil inch'o̱l la̱in. Cui te̱ba̱nu li c'a'ru ninye e̱re, numtajenakak xsahil e̱ch'o̱l la̱ex. \v 12 A'an a'in li chak'rab li ninq'ue e̱re nak cherahak e̱rib che̱ribil e̱rib jo' nak nequexinra la̱in. \v 13 Li rahoc chi tz'akal a'an nak junak tixk'axtesi lix yu'am sa' xc'aba' li ras ri̱tz'in. \v 14 Cui te̱ba̱nu li c'a'ru ninye e̱re, la̱exak li raro̱kex inban. \v 15 La̱ex ma̱cua'akex chic yal aj c'anjel xban nak junak laj c'anjel inc'a' naxnau c'a'ru yo̱ lix patrón. Abanan la̱in xinye e̱re chixjunil li naxye cue lin Yucua'. A'an naxc'ut nak raro̱quex inban. \v 16 Ma̱cua' la̱ex xexsic'oc cuu la̱in. La̱in ban xinsic'oc e̱ru la̱ex ut xexinxakab chixba̱nunquil li ti̱quilal. Le̱ ti̱quilal inc'a' ta̱osok'. Ta̱cua̱nk ban chi junelic. Ut lin Yucua' tixq'ue e̱re chixjunil li te̱tz'a̱ma sa' inc'aba' la̱in. \v 17 A'an a'in li yo̱quin chixyebal e̱re nak cherahak e̱rib che̱ribil e̱rib. \s1 Xic' qui-ile' li Jesús ut xic' ajcui' te'ilek' li ralal xc'ajol \p \v 18 Cui la̱ex xic' nequex-ile' xbaneb li inc'a' neque'pa̱ban, chenauhak nak xbe̱n cua la̱in xic' xine'ril che̱ru la̱ex. \v 19 Cui ta la̱ex inc'a' xine̱pa̱b la̱in, raro̱kex raj xbaneb li inc'a' neque'pa̱ban. Abanan la̱ex ma̱cua'ex chic jun sa' xya̱nkeb xban nak la̱in xinsic'oc e̱ru. Jo'can nak xic' nequex-ile' xbaneb. \v 20 Chijulticok' e̱re nak xinye e̱re nak ma̱ jun aj c'anjel naxk'ax ru xcuanquil lix patrón. Cui xine'xrahobtesi la̱in, texrahobtesi̱k ajcui' la̱ex. Cui ta xe'xba̱nu li c'a'ru xinye la̱in, te'xba̱nu aj raj cui' li c'a'ru te̱ye la̱ex. \v 21 Texrahobtesi̱k xban nak la̱ex cualal inc'ajol. Te'xba̱nu chi jo'can xban nak inc'a' neque'xnau ru li ani quitaklan chak cue. \v 22 Ma̱c'a'eb raj xma̱c cui ta la̱in inc'a' xinc'ulun ut cui ta inc'a' xinye reheb li xya̱lal. Abanan ma̱c'a' c'a'ru te'xcol cui' ribeb xban nak cuanqueb xma̱c. \v 23 Li ani xic' na-iloc cue la̱in, xic' ajcui' naril lin Yucua'. \v 24 Ma̱c'a'eb raj xma̱c cui ta inc'a' xe'ril li milagros li xinba̱nu chiruheb, li milagros li ma̱ ani chic naru xba̱nunquil. Abanan eb a'an que'ril li xinba̱nu. Jo'can nak xic' niquine'ril la̱in ut xic' ajcui' neque'ril lin Yucua'. \v 25 Jo'ca'in xc'ulman xban nak tz'i̱banbil chak retalil sa' li chak'rab li quiq'uehe' reheb: Ma̱c'a' raj inma̱c, abanan xic' quine'ril. \v 26 Nak ta̱cha̱lk li Santil Musik'ej, laj C'ojobanel Ch'o̱l, e̱riq'uin a'an tixc'ut chi tz'akal li xya̱lal che̱ru chicuix la̱in. La̱in tintakla chak e̱riq'uin li Santil Musik'ej li nachal riq'uin lin Yucua'. \v 27 Ut la̱ex te̱ch'olob ajcui' li xya̱lal chicuix xban nak la̱ex cuanquex cuiq'uin chalen nak xintiquib lin c'anjel arin sa' ruchich'och'. \c 16 \p \v 1 Yo̱quin chixyebal e̱re chixjunil li c'a'ak re ru a'in re nak inc'a' ta̱ch'ina̱nk e̱ch'o̱l sa' le̱ pa̱ba̱l nak ta̱cha̱lk li raylal sa' e̱be̱n. \v 2 Tex-isi̱k sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío. Ta̱cuulak xk'ehil nak eb li te'camsi̱nk e̱re te'xc'oxla nak yo̱queb chi c'anjelac chiru li Dios nak te'xba̱nu chi jo'can. \v 3 Te'xba̱nu li raylal a'in e̱re xban nak inc'a' neque'xnau ru lin Yucua' chi moco neque'xnau cuu la̱in. \v 4 Ac xinye e̱re chixjunil li c'a'ak re ru a'in re nak ta̱julticok' e̱re li c'a'ru xinye e̱re nak yo̱kex chixc'ulbal li raylal. La̱in inc'a' quinye chak e̱re junxil nak quintiquib chak lin c'anjel xban nak cuanquin e̱riq'uin. \s1 Li Jesús quixye c'a'ru li c'anjel li tixba̱nu li Santil Musik'ej nak ta̱cha̱lk \p \v 5 Anakcuan xic cui'chic cue riq'uin li quitaklan chak cue. Ut ma̱ jun e̱re napatz'oc cue bar xic cue. \v 6 Xraho' sa' e̱ch'o̱l xban li c'a'ru xinye e̱re. \v 7 Abanan la̱in xinye li xya̱lal e̱re. K'axal us chok' e̱re nak tinxic xban nak cui inc'a' ninxic, inc'a' ta̱cha̱lk li Santil Musik'ej e̱riq'uin. A'an li ta̱tenk'a̱nk e̱re ut a'an li ta̱c'ojoba̱nk re le̱ ch'o̱l. Nak tinxic, la̱in tintakla chak li Santil Musik'ej e̱riq'uin. \v 8 Nak ta̱cha̱lk li Santil Musik'ej, a'an tixc'utbesi chiruheb li cuanqueb sa' ruchich'och' nak inc'a' neque'xtau ru c'a'ru li ma̱c ut c'a'ru li ti̱quilal chi moco neque'xtau ru li rakba a̱tin li tixba̱nu li Dios. \v 9 Inc'a' neque'xtau ru c'a'ru li ma̱c xban nak inc'a' niquine'xpa̱b. \v 10 Inc'a' neque'xtau ru c'a'ru li ti̱quilal. Cui ta que'xtau ru te'xnau raj nak la̱in ti̱c inch'o̱l. Xban nak ti̱c inch'o̱l, tinxic riq'uin li Dios ut inc'a' chic te̱ril cuu. \v 11 Inc'a' neque'xtau ru c'a'ru li rakba a̱tin. Cui ta que'xtau ru, te'xnau raj nak ac tenebanbil li rakba a̱tin sa' xbe̱n laj tza li nataklan sa' ruchich'och'. \v 12 Toj cuan raj nabal chic li tinye e̱re, abanan inc'a' te̱cuy rabinquil anakcuan. \v 13 Abanan nak ta̱cha̱lk li Santil Musik'ej, a'an tixc'ut che̱ru chixjunil li xya̱lal. Inc'a' ta̱a̱tinak yal xjunes. Tixye ban e̱re chixjunil li c'a'ru ta̱rabi riq'uin li Dios ut tixch'olob che̱ru li c'a'ru ta̱cha̱lk mokon. \v 14 Li Santil Musik'ej tixq'ue inlok'al xban nak li c'a'ru tinye re, a'an ajcui' li tixch'olob xya̱lal che̱ru. \v 15 Chixjunil li c'a'ru cuan re lin Yucua', cue ajcui' la̱in. Jo'can nak xinye e̱re nak li c'a'ru tinye e̱re, a'an ajcui' li tixc'utbesi che̱ru li Santil Musik'ej. \v 16 —Chi se̱b inc'a' chic te̱ril cuu. Abanan mokon chic te̱ril cui'chic cuu, chan li Jesús. \v 17 Cuanqueb lix tzolom yo̱queb chixyebal chi ribileb rib: —¿C'a'ru xya̱lal nak xye ke nak ta̱xic riq'uin lix yucua'? ¿C'a'ut nak xye ke nak chi se̱b inc'a' chic takil ru ut mokon chic takil cui'chic ru? \v 18 ¿C'a'ut nak xye chi jo'can? Inc'a' nakatau ru c'a'ut nak quixye nak chi se̱b inc'a' chic takil ru, chanqueb. \v 19 Li Jesús quixnau nak que'raj xpatz'bal re c'a'ru xya̱lal li yo̱ chixyebal. Jo'can nak quixye reheb: —¿Ma yo̱quex chixpatz'bal che̱ribil e̱rib c'a'ru xya̱lal li xinye? ¿Ma inc'a' xetau ru nak xinye e̱re nak chi se̱b inc'a' chic te̱ril cuu ut mokon chic te̱ril cui'chic cuu? ¿Ma a'an li te̱raj xnaubal? \v 20 Relic chi ya̱l ninye e̱re nak eb li inc'a' neque'pa̱ban cue ta̱sahok' sa' xch'o̱leb nak tinc'ul li raylal. La̱ex ta̱yot'ek' e̱ch'o̱l ut texya̱bak nak tinc'ul chi jo'can. Ta̱rahok' sa' e̱ch'o̱l, abanan mokon ta̱sahok' cui'chic sa' e̱ch'o̱l nak te̱ril cui'chic cuu. \v 21 Junak ixk yo'la̱c re lix c'ula'al narec'a xrahil lix raylal. Abanan nak ac xyo'la lix c'ula'al, nasach sa' xch'o̱l li raylal li quixc'ul ut nasaho' sa' xch'o̱l xban nak ac xyo'la lix c'ula'al. \v 22 Jo'can ajcui' la̱ex. Anakcuan ra sa' e̱ch'o̱l. Abanan nak te̱ril cui'chic cuu, ta̱sahok' sa' e̱ch'o̱l. Ut ma̱ ani ta̱isi̱nk che̱ru lix sahil e̱ch'o̱l. \v 23 Ta̱cuulak xk'ehil nak ma̱c'a' chic te̱tz'a̱ma cue la̱in. Chiru ban chic lin Yucua' textz'a̱ma̱nk. Relic chi ya̱l tinye e̱re nak chixjunil li te̱tz'a̱ma chiru lin Yucua' sa' inc'aba' la̱in, a'an tixq'ue e̱re. \v 24 Chalen anakcuan toj ma̱c'a' nequetz'a̱ma sa' inc'aba'. Chextz'a̱ma̱nk ut ta̱q'uehek' e̱re re nak k'axal cui'chic ta̱sahok' sa' e̱ch'o̱l, chan li Jesús. \v 25 Chixjunil li c'a'ak re ru a'in xinye e̱re sa' jaljo̱quil ru a̱tin. Abanan ta̱cuulak xk'ehil nak inc'a' chic tinye e̱re chi jaljo ru. Tinye ban e̱re chi tz'akal riq'uin a̱tin inc'a' ch'a'aj xtaubal ru ut tinch'olob che̱ru li xya̱lal chirix lin Yucua'. \v 26 Nak ta̱cuulak xk'ehil la̱ex chic textz'a̱ma̱nk chiru li Yucua'bej sa' inc'aba' la̱in. Inc'a' chic tento nak la̱in tintz'a̱ma̱nk chiru li Yucua'bej che̱rix la̱ex. \v 27 Lin Yucua' nequexra la̱ex xban nak la̱ex niquine̱ra la̱in ut xban nak xepa̱b nak riq'uin li Dios xinchal chak. \v 28 La̱in riq'uin lin Yucua' xinchal chak. Ut anakcuan tincanab li ruchich'och' ut tinxic cui'chic riq'uin lin Yucua', chan li Jesús. \v 29 Ut eb lix tzolom que'xye re: —Anakcuan yo̱cat chi a̱tinac riq'uin a̱tin inc'a' ch'a'aj xtaubal ru. Inc'a' chic xaye ke riq'uin jaljo̱quil ru a̱tin. \v 30 Anakcuan nakaq'ue retal nak la̱at nacanau chixjunil li c'a'ak re ru. Moco toj ta ta̱yehek' a̱cue. Jo'can nak nakapa̱b nak la̱at riq'uin li Dios xatchal chak, chanqueb. \v 31 Li Jesús quixye reheb: —¿Ma ya̱l nak niquine̱pa̱b anakcuan? \v 32 Xcuulac xk'ehil, ut anakcuan ajcui', nak ta̱cha'cha'i̱k e̱ru che̱junilex. Ac xbe xbe li junju̱nk tixchap ut tine̱canab injunes. Abanan moco injunes ta xban nak lin Yucua' cua̱nk cuiq'uin. \v 33 Xinye e̱re li c'a'ak re ru a'in re nak texcua̱nk cuiq'uin ut ta̱cua̱nk e̱riq'uin li tuktu̱quilal. Sa' li ruchich'och' te̱c'ul li raylal. Abanan cacuubresihomak le̱ ch'o̱l xban nak la̱in ac xinnumta sa' xbe̱n li nataklan sa' ruchich'och', chan li Jesús reheb lix tzolom. \c 17 \s1 Li Jesús quitijoc chirixeb lix tzolom \p \v 1 Nak quirake' xyebal li a̱tin a'in, li Jesús quixtaksi li riloba̱l ut qui-oc chi tijoc. Quixye: —At inYucua', xcuulac xk'ehil nak tincamsi̱k. Ta̱q'ue taxak inlok'al la̱in li C'ajolbej re nak la̱in tinq'ue ajcui' a̱lok'al la̱at. \v 2 La̱at xatq'uehoc incuanquil sa' xbe̱n chixjunil re nak tinq'ue li junelic yu'am reheb li xak'axtesiheb cue. \v 3 Li junelic yu'am, a'an nak te'xnau a̱cuu la̱at li junajat chi tz'akal Dios ut te'xnau ajcui' cuu la̱in li Jesucristo li quina̱takla chak. \v 4 La̱in xinq'ue a̱lok'al arin sa' ruchich'och' xban nak xinchoy xba̱nunquil li c'anjel li xaq'ue cue re tinba̱nu. \v 5 At inYucua', chaq'ue ta cui'chic lin lok'al li quicuan nak toj cuanquin chak a̱cuiq'uin nak toj ma̱ji' naticla chak li ruchich'och'. \v 6 Eb li xasiq'ueb ru sa' ruchich'och' xak'axtesiheb cue. La̱in xinc'ut chiruheb chi tz'akal anihat la̱at ut xinch'olob li xya̱lal chiruheb. Ut eb a'an xe'xba̱nu li c'a'ru xaye reheb. \v 7 Anakcuan neque'xnau nak chixjunil li c'a'ru xinba̱nu, la̱at xatq'uehoc cue chixba̱nunquil. \v 8 La̱in xinye reheb li c'a'ru xaye cue ut xe'xc'ul li cua̱tin. Xe'xq'ue retal nak relic chi ya̱l a̱cuiq'uin xinchal chak ut xe'xpa̱b nak la̱at xattaklan chak cue. \v 9 La̱in inc'a' yo̱quin chixtz'a̱manquil a̱cue nak ta̱tenk'aheb li inc'a' xine'xpa̱b. Yo̱quin ban chixtz'a̱manquil cha̱cuu nak ta̱tenk'aheb lin tzolom li xak'axtesiheb cue xban nak a'aneb la̱ cualal a̱c'ajol. \v 10 Chixjunileb li cualal inc'ajol, a̱cualal a̱c'ajol ajcui' la̱at. Ut chixjunileb la̱ cualal a̱c'ajol, cualal inc'ajol ajcui' la̱in. Ut eb a'an neque'xnima inlok'al. \v 11 Anakcuan la̱in tinxic a̱cuiq'uin. Inc'a' chic tincua̱nk sa' ruchich'och'. Abanan eb a'an toj te'cua̱nk sa' ruchich'och'. At inYucua', la̱at Santo. Chacuileb taxak riq'uin lix nimal la̱ cuanquilal li xak'axtesiheb cue re nak junajak ruheb jo' la̱at ut la̱in junaj ku. \v 12 Nak cuanquin sa' xya̱nkeb, riq'uin xnimal la̱ cuanquil xincuileb lin tzolom li xak'axtesiheb cue ut ma̱ jun xsach chicuu. Ca'aj cui' li jun xsach li ac q'uebil chak re sachc. A'in xc'ulman re nak ta̱tz'aklok ru li tz'i̱banbil sa' li Santil Hu. \v 13 Anakcuan xic cue a̱cuiq'uin. Abanan yo̱quin chixyebal li c'a'ak re ru a'in nak toj cuanquin sa' ruchich'och' re nak ta̱cua̱nk xsahil xch'o̱leb a'an jo' li xsahil inch'o̱l la̱in. \v 14 La̱in xinch'olob xya̱lal la̱ cua̱tin chiruheb. Jo'can nak xic' neque'ile' xbaneb li inc'a' neque'pa̱ban. Xic' neque'ile' xban nak moco xcomoneb ta chic ut moco juntak'e̱t ta chic lix na'lebeb. Jo'can ajcui' la̱in. Moco la̱in ta xcomoneb li cuanqueb sa' ruchich'och'. \v 15 Inc'a' yo̱quin chixtz'a̱manquil cha̱cuu nak ta̱cuisiheb lin tzolom sa' ruchich'och'. Ca'aj cui' yo̱quin chixtz'a̱manquil cha̱cuu nak ta̱coleb chiru laj tza. \v 16 La̱in ma̱cua'in xcomoneb li cuanqueb sa' ruchich'och'. Jo'can ajcui' eb a'an. Ma̱cua'eb chic xcomoneb li inc'a' neque'pa̱ban. \v 17 Chasantobresiheb taxak riq'uin la̱ cua̱tin, xban nak a'an li tz'akal ya̱l. \v 18 Jo' nak xina̱takla chak la̱in sa' ruchich'och' chixch'olobanquil li xya̱lal, jo'can ajcui' nak tintaklaheb chixch'olobanquil li xya̱lal chiruheb li inc'a' neque'pa̱ban. \v 19 Sa' xc'aba' eb a'an xink'axtesi cuib la̱in chixba̱nunquil li c'a'ru xaye cue. Ut sa' xc'aba' li ya̱l li xinye eb a'an te'xk'axtesi ajcui' ribeb chixba̱nunquil li c'a'ru nacacuaj. \v 20 Ma̱cua' ca'aj cui' chirixeb lin tzolom yo̱quin chi tz'a̱ma̱nc cha̱cuu. Yo̱quin aj ban cui' chi tz'a̱ma̱nc cha̱cuu chirixeb li te'pa̱ba̱nk mokon nak te'xch'olob li xya̱lal chiruheb. \v 21 At inYucua', li c'a'ru nintz'a̱ma cha̱cuu, a'an nak junajak taxak ruheb. Che'cua̱nk kiq'uin jo' nak cuanquin la̱in a̱cuiq'uin ut la̱at cuancat cuiq'uin. Junajak taxak ruheb re nak li cuanqueb sa' ruchich'och' te'xpa̱b nak la̱at xattaklan chak cue. \v 22 La̱in xinq'ueheb lix lok'al jo' nak xaq'ue inlok'al la̱in re nak junajak ruheb jo' nak junaj ku la̱o. \v 23 La̱in cua̱nkin riq'uineb ut la̱at cua̱nkat cuiq'uin re nak junajak chic ruheb chi tz'akal kiq'uin. Ut xban nak junajak chic ruheb kiq'uin, eb li inc'a' neque'pa̱ban te'xq'ue retal nak la̱at xattaklan chak cue ut te'xq'ue ajcui' retal nak la̱at nacaraheb jo' nak niquina̱ra la̱in. \v 24 At inYucua', nintz'a̱ma cha̱cuu nak chixjunileb li xak'axtesiheb cue te'cua̱nk cuiq'uin sa' li na'ajej li tincua̱nk cui' la̱in. Nacuaj nak te'ril lin lok'al li caq'ue chak cue nak toj ma̱ji' quiyi̱ba̱c li ruchich'och' xban nak niquina̱ra. \v 25 At inYucua', la̱at ti̱c a̱ch'o̱l. Eb li inc'a' neque'pa̱ban inc'a' neque'xnau a̱cuu. Abanan la̱in ninnau a̱cuu ut eb lin tzolom neque'xnau chic nak la̱at xattaklan chak cue. \v 26 La̱in xinc'ut chiruheb anihat la̱at ut toj tinch'olob cui'chic chiruheb re nak te'rahok jo' nak niquina̱ra la̱at, ut la̱in tincua̱nk riq'uineb, chan li Jesús nak quitijoc. \c 18 \s1 Li Jesús quik'axtesi̱c sa' ruk'eb li xic' neque'iloc re \p \v 1 Nak quirake' chi tijoc li Jesús, qui-el sa' li na'ajej a'an rochbeneb lix tzolom. Co̱eb jun pac'al li ha' Cedrón xc'aba' bar cuan cui' jun si̱r li acui̱mk. \v 2 Laj Judas Iscariote, li ta̱k'axtesi̱nk re li Jesús, naxnau li na'ajej a'an xban nak nabal sut quicuulac li Jesús aran rochbeneb lix tzolom. \v 3 Jo'can nak laj Judas co̱ sa' li na'ajej a'an ut quixc'am chirix jun ch'u̱tal li soldado aj Roma. Ut co̱eb ajcui' chirixeb li neque'c'ac'alen sa' li templo. Taklanbileb xbaneb laj fariseo ut li xbe̱nil aj tij. Cuan cuanqueb xxameb sa' ruk' ut cuan cuanqueb xxameb sa' ru'uj che' ut cuanqueb ajcui' xch'i̱ch'eb. \v 4 Li Jesús ac naxnau chixjunil li c'a'ru tixc'ul. Jo'can nak quichal ut quixakli chiruheb ut quixye: —¿Ani nequesic'? chan reheb. \v 5 Eb a'an que'xye: —Yo̱co chixsic'bal li Jesús laj Nazaret.— Li Jesús quixye: —La̱in li yo̱quex chinsic'bal, chan. Cuan ajcui' sa' xya̱nkeb laj Judas li ta̱k'axtesi̱nk re. \v 6 Nak li Jesús quixye reheb, “La̱in li yo̱quex chinsic'bal”, k'a̱jel ix nak que'co̱eb ut jun t'aniqueb nak que't'ane' chi ch'och'. \v 7 Ut li Jesús quixye cui'chic reheb: —¿Ani nequesic'? Que'chak'oc ut que'xye re: —Li Jesús laj Nazaret, a'an li yo̱co chixsic'bal.— \v 8 Li Jesús quixye reheb: —Ac xinye e̱re nak la̱in. Cui yo̱quex chinsic'bal la̱in, canabomakeb chi xic li neque'ta̱ken cue, chan. \v 9 Quixye chi jo'can re nak ta̱tz'aklok ru li quixye nak quitijoc: At inYucua', ma̱ jun reheb li cak'axtesiheb cue xsach chicuu. \v 10 Laj Simón Pedro cuan xch'i̱ch'. Quirisi chak lix ch'i̱ch' sa' xna'aj. Ut riq'uin lix ch'i̱ch' quirisi lix xic laj Malco lix mo̱s li xyucua'il aj tij. Li xic li quixyoc', a'an li cuan sa' xnim. \v 11 Li Jesús quixye re laj Pedro: —Xoc la̱ ch'i̱ch' sa' xna'aj. ¿Ma inc'a' ta bi' tento nak tinc'ul li raylal a'in? ¿Ma inc'a' ta bi' a'an aj e nak xinixtakla chak lin Yucua'? chan. \v 12 Ut eb li soldado aj Roma rochben li nataklan sa' xbe̱neb ut eb laj judío li neque'c'ac'alen sa' li templo, que'xchap li Jesús ut que'xbac'. \v 13 Que'xc'am riq'uin laj Anás lix yucua' li rixakil laj Caifás. Laj Caifás, a'an li xbe̱nil aj tij sa' li chihab a'an. \v 14 Laj Caifás a'an li quiyehoc reheb li neque'taklan sa' xbe̱neb laj judío nak us raj nak ta̱ca̱mk jun chi cui̱nk sa' xc'aba'eb chixjunileb. \s1 Laj Pedro quixye nak inc'a' naxnau ru li Jesús \p \v 15 Nak yo̱queb chixc'ambal li Jesús, laj Simón Pedro rochben jun chic lix tzolom li Jesús yo̱queb chixta̱kenquil. Li tzolom a'an nana'e' ru xban li xyucua'il aj tij. Jo'can nak qui-oc rochben li Jesús sa' li neba̱l li cuan chiru li rochoch li xyucua'il aj tij. \v 16 Abanan laj Pedro quicana sa' be chire li oqueba̱l. Ut lix tzolom jun chic qui-el sa' li neba̱l li cuan chiru li cab ut quia̱tinac riq'uin li ixk li nac'ac'alen re li oqueba̱l. Ut quirocsi laj Pedro chi sa'. \v 17 Ut li ixk, li nac'ac'alen re li oqueba̱l quixye re laj Pedro, —¿Ma ma̱cua' ta bi' la̱at jun reheb lix tzolom li cui̱nk a'an? chan re. Laj Pedro quichak'oc ut quixye: —Inc'a'. Ma̱cua'in.— \v 18 Eb laj c'anjel ut eb li neque'c'ac'alen sa' li templo que'xtz'ab xxameb xban nak que te'rec'a. Xakxo̱queb chi k'ixi̱nc chire xam. Laj Pedro yo̱ ajcui' chi k'ixi̱nc sa' xya̱nkeb. \v 19 Li xyucua'il aj tij qui-oc chixpatz'bal re li Jesús chirixeb lix tzolom ut chirix ajcui' li tijleb li naxc'ut. \v 20 Li Jesús quixye re: —Junelic xinch'olob li xya̱lal chiruheb li tenamit sa' eb li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío ut sa' li templo. Ma̱c'a' xinye reheb chi mukmu. \v 21 ¿C'a'ut nak nacapatz' cue la̱in? Patz' reheb li neque'abin cue. Eb a'an naru neque'xye e̱re c'a'ru xinye, chan li Jesús. \v 22 Nak quixye a'an, jun reheb li neque'c'ac'alen sa' li templo quixsac' sa' xnak' ru li Jesús ut quixye re: —¿C'a'ut nak nacasume li xyucua'il aj tij chi jo'can? chan re. \v 23 Li Jesús quixye re: —Cui inc'a' us li xinye, ye reheb li cuanqueb arin c'a'ru inc'a' us xinye. Cui ut us li xinye, ¿c'a'ut nak niquina̱sac'? chan re. \v 24 Ut laj Anás quixtakla li Jesús chi bac'bo riq'uin laj Caifás li xyucua'il aj tij. \v 25 Laj Pedro toj xakxo chi k'ixi̱nc chire xam. Ut que'xye cui'chic re: —¿Ma ma̱cua' ta bi' la̱at xcomoneb lix tzolom li cui̱nk a'an? Ut laj Pedro quitic'ti'ic ut quixye: —Inc'a'. Ma̱cua'in.— \v 26 Jun lix mo̱s li xyucua'il aj tij rech'alal li cui̱nk li quiyoq'ue' xxic xban laj Pedro, quixye re: —La̱at xcomoneb. ¿Ma inc'a' ta bi' xcuil nak a̱cuochben aran sa' li xna'aj li acui̱mk? chan. \v 27 Ut laj Pedro quixye cui'chic re: —Inc'a'. Ma̱cua'in, chan. Toje' ajcui' ta̱rakek' xyebal a'an nak quiya̱bac laj tzo' xul. \s1 Quic'ame' li Jesús riq'uin laj Pilato \p \v 28 Toj ek'ela chi us que'risi li Jesús riq'uin laj Caifás ut que'xc'am sa' li na'ajej li narakoc cui' a̱tin laj Pilato li acuabej aj Roma. Eb li neque'taklan sa' xbe̱neb laj judío inc'a' que'oc sa' li rochoch laj Pilato xban nak a'an ma̱cua' aj judío. Cui ta que'oc sa' rochoch junak ma̱cua' aj judío, que'xmux raj rib sa' lix pa̱ba̱leb. Xban nak que'raj cua'ac re li nink'e Pascua, inc'a' que'ru chi oc sa' li cab a'an. \v 29 Xban nak inc'a' que'oc sa' li cab, laj Pilato qui-el chirix cab ut quixye reheb: —¿C'a'ru xma̱c li cui̱nk a'in nak xexchal chixjitbal? chan reheb. \v 30 Que'chak'oc ut que'xye re: —Cui ta ma̱c'a' xma̱c, inc'a' raj xkac'am chak a̱cuiq'uin re nak tatrakok a̱tin sa' xbe̱n, chanqueb. \v 31 Laj Pilato quixye reheb: —C'amomak la̱ex ut rakomak a̱tin sa' xbe̱n jo' naxye sa' le̱ chak'rab la̱ex, chan. Eb laj judío que'xye re: —Moco q'uebil ta kalese̱ns la̱o aj judío nak takacamsi junak cristian, chanqueb. \v 32 Riq'uin a'in quitz'akloc ru li quixye li Jesús chanru nak ta̱camsi̱k. \v 33 Laj Pilato qui-oc cui'chic sa' li na'ajej li narakoc cui' a̱tin. Quixbok li Jesús riq'uin ut quixye re: —¿Ma la̱at lix reyeb laj judío? chan re. \v 34 Li Jesús quixye re: —¿Ma sa' a̱ch'o̱l x-ala li xaye, malaj jalan xyehoc a̱cue li xaye? chan. \v 35 Laj Pilato quixye re: —¿Ma la̱in ta bi' aj judío? Eb la̱ cuech tenamitil rochbeneb li xbe̱nil aj tij, a'aneb li xe'k'axtesin a̱cue sa' cuuk'. Ye cue c'a'ru a̱ma̱c, chan. \v 36 Li Jesús quixye re: —Lin cuanquil la̱in ma̱cua' re sa' ruchich'och'. Cui ta la̱in tintakla̱nk arin sa' ruchich'och', eb li neque'ta̱ken cue te'pletik raj re incolbal chiruheb li neque'c'amoc be chiruheb laj judío. Abanan lin cuanquil la̱in ma̱cua' re sa' ruchich'och', chan. \v 37 Laj Pilato quixye re: —La̱at rey chi jo'canan.— Li Jesús quixye re: —Ya̱l li xaye nak la̱in rey. A'an aj e nak quinchal chi yo'la̱c arin sa' ruchich'och' re xch'olobanquil li xya̱lal. Ut chixjunileb li neque'raj xnaubal li xya̱lal, neque'rabi li c'a'ru ninye, chan. \v 38 Laj Pilato quixye: —Ut, ¿c'a'ru li xya̱lal?— Ut co̱ cui'chic riq'uineb laj judío ut quixye reheb: —Ma̱ jun xma̱c li cui̱nk a'in nintau. \v 39 La̱ex c'aynakex nak na-ach'aba̱c junak li pre̱x sa' li nink'e Pascua. ¿Ma te̱raj nak tincuach'ab che̱ru le̱ rey la̱ex aj judío? chan laj Pilato. \v 40 Eb a'an que'xjap re ut que'xye: —Inc'a'. Ma̱cuach'ab li cui̱nk a'an. Ach'ab laj Barrabás, chanqueb. Laj Barrabás, a'an jun aj e̱lk'. \c 19 \s1 Quiteneba̱c ca̱mc sa' xbe̱n li Jesús \p \v 1 Laj Pilato quixtakla li Jesús chi saq'uec' riq'uin tz'u̱m. \v 2 Eb li soldado que'xyi̱b jun li corona riq'uin q'uix ut que'xq'ue sa' xjolom li Jesús. Ut que'xq'ue jun li caki t'icr chirix xcomon li neque'rocsi li rey. \v 3 Ut que'xye re: —¡Sahak taxak sa' a̱ch'o̱l, at xreyeb laj judío! chanqueb re. Ut que'xsac' riq'uin ruk'eb. \v 4 Laj Pilato co̱ cui'chic riq'uineb laj judío ut quixye reheb: —Xinc'am chak arin chirix cab re nak te̱nau nak ma̱ jun xma̱c xintau, chan. \v 5 Ut li Jesús qui-el chirix cab. Cuan sa' xjolom li corona li yi̱banbil riq'uin q'uix ut cuan li caki t'icr chirix. Laj Pilato quixye reheb: —Cue' li cui̱nk. Ilomak, chan. \v 6 Eb li neque'c'ac'alen sa' li templo ut eb li xbe̱nil aj tij que'ril li Jesús ut que'xjap reheb ut que'xye: —¡Q'ue chiru cruz! ¡Q'ue chiru cruz! chanqueb. Ut laj Pilato quixye reheb: —C'amomak la̱ex ut q'uehomak chiru cruz cui te̱raj. La̱in ma̱ jun lix ma̱c xintau, chan. \v 7 Abanan eb laj judío que'xye: —La̱o cuan kachak'rab ut li kachak'rab naxye nak ta̱camsi̱k xban nak a'an quixq'ue rib chok' Ralal li Dios.— \v 8 Nak quirabi li que'xye, k'axal cui'chic quixucuac laj Pilato. \v 9 Qui-oc cui'chic sa' cab rochben li Jesús ut quixye re: —Ye cue bar xatchal chak.— Abanan li Jesús ma̱ jun li a̱tin quixye. \v 10 Laj Pilato quixye re: —¿C'a'ut nak inc'a' nacatchak'oc? ¿Ma inc'a' nacanau nak cuan incuanquil cha̱q'uebal chiru cruz ut cuan incuanquil cha̱cuach'abanquil? chan re li Jesús. \v 11 Li Jesús quixye re: —Ma̱c'a' raj a̱cuanquil sa' inbe̱n cui ta inc'a' q'uebil a̱cue xban li Dios. Ut li jun li xk'axtesin cue sa' a̱cuuk' re nak tatrakok a̱tin sa' inbe̱n, a'an k'axal cui'chic nim xma̱c cha̱cuu la̱at, chan. \v 12 Ut chalen a'an laj Pilato yo̱ chixsic'bal chanru nak ta̱rach'ab li Jesús. Abanan eb laj judío que'xjap reheb ut que'xye: —Cui nacacuach'ab li cui̱nk a'an, la̱at ma̱cua'akat chic rami̱g li Acuabej César. Li ani naraj xq'uebal rib chok' rey, li jun a'an xic' chic naril li Acuabej, chanqueb. \v 13 Nak laj Pilato quirabi li que'xye, quixc'am li Jesús chirix cab. Quic'ojla sa' li na'ajej li narakoc cui' a̱tin. Li c'ojleba̱l a'an cuan sa' xbe̱n li tusbil pec. C'ajo' xch'ina'usal. Gabata xc'aba' li na'ajej a'an sa' li a̱tinoba̱l hebreo. \v 14 Cua'leb na re cutan nak quic'ulman a'in. Li tenamit yo̱queb chixcauresinquil li nink'e Pascua, li ta̱ticla̱k sa' li cutan jun chic. Laj Pilato quixye reheb: —Cue' le̱ rey, chan. \v 15 Que'xjap cui'chic reheb chixyebal: —¡Q'ueomak chiru cruz! ¡Q'uehomak chiru cruz! Ut laj Pilato quixye reheb: —¿Ma te̱raj nak tinq'ue chiru cruz le̱ rey? chan. Eb li xbe̱nil aj tij que'xye: —Jun ajcui' li karey cuan. A'an li Acuabej César, chanqueb. \v 16 Laj Pilato quixk'axtesi li Jesús sa' ruk'eb li soldado re nak ta̱q'uehek' chiru cruz. Ut que'xc'am li Jesús. \s1 Jo'ca'in nak quiq'uehe' li Jesús chiru cruz \p \v 17 Li Jesús yo̱ chixpakonquil lix cruz nak co̱ sa' li na'ajej Xbakel Xjolom Camenak xc'aba'. Sa' li a̱tinoba̱l hebreo Gólgota xc'aba'. \v 18 Ut aran que'xq'ue chiru cruz. Ut que'xq'ue cuib chic li cui̱nk chiru cruz rochben. Jun que'xq'ue sa' xnim uk' ut li jun chic que'xq'ue sa' xtz'e. Li cruz li que'xq'ue cui' li Jesús quicana sa' xyi. \v 19 Laj Pilato quixtz'i̱ba jun li retalil ut que'xq'ue sa' xjolom li cruz li quiq'uehe' cui' li Jesús. Li retalil a'an quixye: Li Jesús aj Nazaret, a'an lix reyeb laj judío. \v 20 Nabaleb laj judío que'ril li retalil li quitz'i̱ba̱c, xban nak li na'ajej li quiq'uehe' cui' chiru cruz li Jesús nach' cuan riq'uin li tenamit. Li retalil tz'i̱banbil sa' eb li a̱tinoba̱l hebreo, griego ut latín. \v 21 Inc'a' quicuulac chiruheb lix xbe̱nil aj tij li quixtz'i̱ba. Que'xye re laj Pilato: —Ma̱tz'i̱ba nak a'an xreyeb laj judío. Tz'i̱ba ban nak a'an xyehoc re, “La̱in xreyeb laj judío”, chanqueb. \v 22 Ut laj Pilato quixye reheb: —Li c'a'ru xintz'i̱ba, xintz'i̱ba. Inc'a' chic ta̱jalma̱nk, chan. \v 23 Nak ac xe'xq'ue chiru cruz li Jesús, eb li soldado que'xc'am li rak' chok' reheb. Ca̱hib e̱chal que'risi, jun re li junju̱nk chi soldado. Ut que'xc'am ajcui' li rak' li ma̱c'a' xbojbal. Junaj ru lix quembal. \v 24 Que'xye chi ribileb rib: —Inc'a' takapeji. Us takabu̱li rix re rilbal ani ta̱e̱chani̱nk re, chanqueb. Jo'can que'xba̱nu re nak ta̱tz'aklok ru li tz'i̱banbil sa' li Santil Hu li naxye chi jo'ca'in: Que'xjeq'ui chirixeb lin t'icr ut que'xbu̱li rix li cuak'. (Sal. 22:18) \v 25 Nach' riq'uin li cruz xakxo li xna' li Jesús rochben lix María li ras. A'an li rixakil laj Cleofas. Ut cuan ajcui' aran lix María, Magdala xtenamit. \v 26 Li Jesús quiril lix na' ut quiril ajcui' lix tzolom li raro xban. Li Jesús quixye re lix na': —At inna', li cui̱nk a'in, a'an chic la̱ yum.— \v 27 Ut quixye re lix tzolom: —Li ixk a'in, a'an chic la̱ na'.— Ut chalen a'an lix tzolom quixc'ul lix na' li Jesús riq'uin sa' li rochoch. \s1 Jo'ca'in nak quicam li Jesús \p \v 28 Chirix chic a'an quixnau li Jesús nak ac xtz'akloc ru chixjunil. Re nak ta̱tz'aklok ru li tz'i̱banbil sa' li Santil Hu, li Jesús quixye: —Ta̱chakik cue, chan. \v 29 Cuan aran jun sec' nujenak chi vinagre. Que'xtz'a sa' li vinagre jun li esponja ut que'xtaksi sa' ru'uj jun li ruk' che' hisopo xc'aba' ut que'xq'ue sa' re. \v 30 Li Jesús quiruc' li vinagre ut quixye: —Anakcuan xtz'akloc ru chixjunil.— Quixxulub lix jolom ut quicam. \v 31 Eb li neque'taklan sa' xya̱nkeb laj judío que'xtz'a̱ma chiru laj Pilato re nak tixtakla xtokbal xbakel li ra'eb li que'q'uehe' chiru cruz re nak te'ca̱mk chi junpa̱t. Que'raj nak te'isi̱k chiru cruz xban nak cuulac re li hiloba̱l cutan. Yo̱queb chixcauresinquil ribeb re li nink'e Pascua xban nak a'an li k'axal lok' chiruheb. \v 32 Que'chal eb li soldado ut que'xtok xbakel li ra'eb li cuib chi cui̱nk li que'q'uehe' chiru cruz rochben li Jesús. \v 33 Abanan nak que'cuulac cuan cui' li Jesús, que'ril nak ac xcam ut inc'a' que'xtok xbakel li ra'. \v 34 Jun li soldado quixhop xc'atk xsa' riq'uin lix ch'i̱ch' ut sa' junpa̱t qui-el li quic' ut qui-el ajcui' li ha'. \v 35 La̱in quin-iloc re chi tz'akal li c'a'ru quic'ulman ut li c'a'ru yo̱quin xyebal e̱re tz'akal ya̱l. Yo̱quin chixyebal e̱re a'in re nak te̱pa̱b nak tz'akal ya̱l nak quic'ulman chi jo'can. \v 36 Quic'ulman chi jo'can re nak ta̱tz'aklok ru li tz'i̱banbil sa' li Santil Hu: Ma̱ jun lix bakel ta̱tokma̱nk. (Ex. 12:46) \v 37 Ut tz'i̱banbil ajcui' sa' li Santil Hu: Eb a'an te'ril li ani quihope' chi ch'i̱ch'. (Zac. 12:10) \s1 Jo'ca'in nak quimuke' li Jesús \p \v 38 Jun li cui̱nk aj José xc'aba' Arimatea xtenamit quicuulac riq'uin laj Pilato chixtz'a̱manquil chiru nak tixq'ue lix tz'ejcual li Jesús re, re tixmuk. Laj José, a'an jun reheb li neque'pa̱ban re li Jesús. Abanan inc'a' quixye xban nak quixucuac xbaneb li neque'taklan sa' xbe̱neb laj judío. Laj Pilato quixye re nak ta̱ru̱k tixmuk, ut laj José co̱ chixc'ambal li camenak. \v 39 Laj Nicodemo li quicuulac riq'uin li Jesús chi k'ek, co̱ rochben laj José. Quixc'am na o'c'a̱lak (100) libra li sununquil ban yi̱banbil riq'uin mirra ut áloes. \v 40 Li cuib chi cui̱nk que'xc'am lix tz'ejcual li Jesús ut que'xlan riq'uin li cha̱bil t'icr lino ut que'xq'ue li sununquil ban jo' c'aynakeb chi mukuc eb laj judío. \v 41 Sa' li na'ajej li quiq'uehe' cui' li Jesús chiru cruz cuan jun si̱r li acui̱mk. Aran cuan jun li mukleba̱l toj ac'. Toj ma̱ ani mukbil aran. \v 42 Aran que'xmuk li Jesús xban nak nach' cuan li na'ajej a'an ut que'raj ru xmukbal chi junpa̱t xban nak cuulac re li hiloba̱l cutan. \c 20 \s1 Li Jesús quicuacli cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak \p \v 1 Sa' li xbe̱n li cutan re li xama̱n nak toj ma̱ji' nasake̱u co̱ lix María Magdala xtenamit sa' li mukleba̱l. Nak quicuulac cuan cui' li mukleba̱l, quixq'ue retal nak ac isinbil chic li nimla pec li que'xq'ue chire li mukleba̱l. \v 2 Co̱ sa' a̱nil riq'uin laj Simón Pedro ut riq'uin li jun chic xtzolom li Jesús li raro xban, ut quixye reheb: —Xe'risi li Ka̱cua' sa' li mukleba̱l ut inc'a' nakanau bar ta xe'xq'ue, chan. \v 3 Co̱eb sa' li mukleba̱l laj Pedro rochben li jun chic xtzolom li Jesús. \v 4 Co̱eb sa' a̱nil xcabichaleb. Ut lix tzolom jun chic k'axal cau quia̱linac chiru laj Pedro ut a'an xbe̱n cua quicuulac sa' li mukleba̱l. \v 5 Quixc'utzub rib chi iloc chi sa'. Quiril li t'icr li que'xlan cui' li Jesús. Abanan inc'a' qui-oc toj chi sa'. \v 6 Quicuulac laj Pedro toj chi ixbej. Ticto qui-oc chi sa' li mukleba̱l ut quiril li t'icr sok'so aran. \v 7 Cuan ajcui' aran li t'icr li que'xbac' cui' lix jolom li Jesús. Moco cuan ta sa' xya̱nk li t'icr. Jalan basbo cui' xjunes. \v 8 Ut qui-oc ajcui' chi sa' li mukleba̱l li tzolom li quicuulac xbe̱n cua. Quiril li t'icr aran ut quixpa̱b nak ac xcuacli cui'chic chi yo'yo li Jesús. \v 9 Toj ma̱ji' que'xtau ru chi tz'akal li tz'i̱banbil sa' li Santil Hu li naxye nak tento ta̱cuacli̱k cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak. \v 10 Ut eb lix tzolom que'suk'i cui'chic sa' li cab li cuanqueb cui'. \s1 Li Jesús quixc'utbesi rib chiru lix María, Magdala xtenamit \p \v 11 Lix María cuan chire li mukleba̱l. Yo̱ chi ya̱bac. Quixc'utzub rib chi iloc chi sa' li mukleba̱l. \v 12 Quiril cuib li ángel sak li rak'eb. C'ojc'o̱queb aran bar quicuan cui' li Jesús. Jun cuan sa' xjolom ut jun cuan chi rok. \v 13 Que'xye re: —At ixk, ¿c'a'ut nak yo̱cat chi ya̱bac?— Lix María quixye reheb: —Yo̱quin chi ya̱bac xban nak xe'risi li Ka̱cua' arin ut inc'a' ninnau bar xe'xq'ue.— \v 14 Sa' li ho̱nal a'an, lix María qui-iloc chirix ut quiril li Jesús xakxo aran, abanan inc'a' quixnau nak a'an ta li Jesús. \v 15 Li Jesús quixye re: —At ixk, ¿c'a'ut nak yo̱cat chi ya̱bac? ¿Ani nacasic'? chan. Sa' xch'o̱l lix María nak a'an aj ilol acui̱mk ut quixye re: —Ka̱cua', cui la̱at xatc'amoc re, ba̱nu usilal, ye cue bar xaq'ue re nak tinc'am, chan. \v 16 Li Jesús quixye re: —¡María!— Quixsuk'isi rib lix María ut quixye sa' ra̱tinoba̱l aj hebreo: —Raboni.— (Chi jalbil ru naraj naxye aj tzolonel). \v 17 Li Jesús quixye re: —Mina̱bay. Canabin chi xic. Tento nak tinxic riq'uin lin Yucua'. Ayu ut ye reheb lin herma̱n nak xic cue riq'uin lin Yucua'. A'an ajcui' le̱ yucua' la̱ex. A'an lin Dios ut a'an ajcui' le̱ Dios la̱ex, chan li Jesús. \v 18 Co̱ lix María ut quixye reheb lix tzolom li Jesús nak quiril ru li Ka̱cua' Jesús ut quixye ajcui' reheb chixjunil li quiyehe' re xban. \s1 Li Jesús quixc'utbesi rib chiruheb lix tzolom \p \v 19 Sa' li xbe̱n cutan re li xama̱n, nak ac oc re li k'ojyi̱n, que'xch'utub ribeb lix tzolom li Jesús. Tz'aptz'o chi us lix puertil li cab li ch'utch'u̱queb cui' xban nak que'xucuac xbaneb li neque'taklan sa' xbe̱neb laj judío. Xaka̱mil li Jesús chiruheb ut quixye reheb: —Chicua̱nk taxak li tuktu̱quil usilal e̱riq'uin, chan reheb. \v 20 Ut quixc'ut chiruheb li ruk' ut lix c'atk xsa' li quihope'. C'ajo' nak que'saho' sa' xch'o̱leb lix tzolom nak que'ril cui'chic ru li Ka̱cua'. \v 21 Li Jesús quixye cui'chic reheb: —Chicua̱nk taxak li tuktu̱quil usilal e̱riq'uin. Jo' nak xinixtakla chak lin Yucua' la̱in, jo'can ajcui' nak texintakla la̱ex, chan. \v 22 Ut nak quixye a'an, quirapuheb ut quixye reheb: —C'ulumak li Santil Musik'ej. \v 23 Li ani te̱cuy xma̱c la̱ex, ta̱cuyek' ajcui' xma̱c xban li Dios. Ut li ani inc'a' te̱cuy xma̱c la̱ex, inc'a' ajcui' ta̱cuyek' xma̱c xban li Dios, chan li Jesús. \s1 Nak quiril li retalil li claux sa' ruk' li Jesús, laj Tomás quixpa̱b nak yo'yo chic \p \v 24 Laj Tomás, a'an jun reheb lix tzolom cablaju, li neque'xye ajcui' lut re. A'an ma̱ ani sa' xya̱nkeb nak quixc'utbesi rib li Jesús chiruheb. \v 25 Li rech aj tzolonelil que'xye re: —Xkil ru li Ka̱cua', chanqueb re. Abanan laj Tomás quixye reheb: —Cui inc'a' tincuil li retalil li claux sa' ruk' ut cui inc'a' tinq'ue li ru'uj cuuk' sa' xna'aj li claux ut cui inc'a' tinch'ic li cuuk' sa' xc'atk xsa', la̱in inc'a' tinpa̱b nak xcuacli cui'chic chi yo'yo, chan laj Tomás. \v 26 Ac xnume' chic cuukub cutan nak que'xch'utub cui'chic ribeb lix tzolom li Jesús. Laj Tomás cuan sa' xya̱nkeb. Tz'aptz'o̱queb lix puertil li cab chi us. Nak que'ril ac xaka̱mil li Jesús chiruheb ut quixye reheb: —Chicua̱nk taxak li tuktu̱quil usilal e̱riq'uin, chan. \v 27 Tojo'nak quixye re laj Tomás: —Il chi us li cuuk'. Ch'ic li ru'uj la̱ cuuk' arin sa' xna'aj li claux. Ut ch'ic la̱ cuuk' sa' xc'atk lin sa'. Chatpa̱ba̱nk. ¿C'a'ut nak inc'a' xapa̱b nak xincuacli cui'chic chi yo'yo?— \v 28 Ut laj Tomás quixye re: —¡At Ka̱cua', at inDios!— \v 29 Li Jesús quixye re: —La̱at toj xacuil cuu, tojo'nak xina̱pa̱b. Abanan la̱in ninye a̱cue, us xak reheb li neque'pa̱ban cue chi inc'a' xe'ril cuu, chan li Jesús re. \s1 Li hu a'in tz'i̱banbil re nak te̱nau nak li Jesús, a'an li Cristo li Ralal li Dios \p \v 30 Nabal chic li milagro quixba̱nu li Jesús chiruheb lix tzolom li inc'a' tz'i̱banbil retalil sa' li hu a'in. \v 31 Abanan li jo' q'uial tz'i̱banbil retalil sa' li hu a'in, quitz'i̱ba̱c re nak te̱pa̱b nak li Jesús, a'an li Cristo. A'an li Ralal li Dios. Quitz'i̱ba̱c re nak riq'uin xpa̱banquil ta̱cua̱nk e̱yu'am chi junelic sa' xc'aba' a'an. \c 21 \s1 Li Jesús quixc'utbesi rib chiruheb cuukub lix tzolom \p \v 1 Mokon chic quixc'utbesi cui'chic rib li Jesús chiruheb lix tzolom chire li palau Tiberias. Jo'ca'in nak quixc'ut rib chiruheb: \v 2 Ch'utch'u̱queb laj Simón Pedro ut laj Tomás li nayehe' lut re, ut laj Natanael, Caná xtenamit li cuan sa' xcue̱nt Galilea. Cuanqueb ajcui' aran li ralal laj Zebedeo ut cuibeb chic lix tzolom li Jesús. \v 3 Laj Simón Pedro quixye reheb: —La̱in xic cue chi caribc, chan. —Toxic ajcui' la̱o cha̱cuix, chanqueb re. Ut que'oc sa' jun li jucub ut que'xnumsi li k'ojyi̱n chi caribc. Abanan ma̱ jun li car que'xchap. \v 4 Nak ac yo̱ chic chi sake̱uc, li Jesús quixc'utbesi cui'chic rib chiruheb chire li palau. Abanan eb lix tzolom inc'a' que'xnau nak a'an li Jesús. \v 5 Quixye li Jesús reheb: —Ex cualal inc'ajol, ¿ma xechap li car? chan. Eb a'an que'chak'oc ut que'xye: —Ma̱ jun xkachap.— \fig Li Jesús quixcutbesi rib chiruheb lix tzolom chire li palau.|src="cn01876B.tif" size="span" copy="©1978 David C. Cook Publishing Co." ref="Juan 21.5" \fig* \v 6 Li Jesús quixye reheb: —Cutumak le̱ yoy chixc'atk li jucub, sa' le̱ nim re nak te̱chap li car, chan. Ut que'xcut lix yoy sa' li ha' ut inc'a' chic que'xcuy risinquil xban xq'uial li car li que'xchap. \v 7 Ut lix tzolom li Jesús, li raro xban, quixye re laj Pedro: —¡A'an li Ka̱cua'!— Ut laj Pedro, nak quirabi nak a'an li Ka̱cua', quixq'ue cui'chic li rak' chirix xban nak quirisi nak qui-oc chi caribc, ut quixcut rib sa' li ha' re ta̱xic riq'uin li Jesús. \v 8 Ut eb lix comon que'chal sa' li jucub. Yo̱queb chixquelonquil lix yoy nujenak chi car. Moco najt ta cuanqueb chire li palau, yal oc'a̱l metro tana. \v 9 Nak que'el sa' li jucub que'ril nak cuan jun li xam c'ubc'u. Li Jesús yo̱ chixpombal jun li car sa' xbe̱n li ru xam ut cuan ajcui' caxlan cua riq'uin. \v 10 Li Jesús quixye reheb: —C'amomak chak cuib oxibak li car li xechap.— \v 11 Laj Simón Pedro qui-oc sa' li jucub ut quixquelo li yoy chi ch'och'el nujenak chi ni̱nki car. Jun ciento riq'uin oxlaju roxc'a̱l (153) li car cuan sa' li yoy. Usta k'axal nabaleb li car cuan chi sa', abanan inc'a' quipeje' li yoy. \v 12 Li Jesús quixye reheb: —Quimkex ut cua'inkex.— Ut ma̱ jun reheb lix tzolom quiraj xpatz'bal re ma a'an li Ka̱cua' xban nak ac neque'xnau nak a'an li Ka̱cua'. \v 13 Ut li Jesús quixchap li caxlan cua ut quixq'ue reheb. Ut quixq'ue ajcui' li car. \v 14 A'in li rox sut nak quixc'utbesi cui'chic rib li Jesús chiruheb lix tzolom nak ac xcuacli cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak. \s1 Li Jesús quixye re laj Pedro nak ta̱rileb lix carner \p \v 15 Nak ac xe'cua'ac, li Jesús quixye re laj Simón Pedro: —At Simón, ralalat laj Jonás, ¿ma k'axal niquina̱ra chiruheb a'in?— Laj Pedro quixye re: —Ka̱cua', la̱at nacanau nak nacatinra, chan. Ut li Jesús quixye re: —Chacuilakeb li cualal inc'ajol li toj k'uneb xch'o̱l sa' lix pa̱ba̱leb jo' jun li pastor narileb lix coc' carner.— \v 16 Ut li Jesús quixye cui'chic re: —At Simón, ralalat laj Jonás, ¿ma niquina̱ra?— Laj Pedro quixye: —Ka̱cua', la̱at nacanau nak nacatinra.— Ut li Jesús quixye re: —Chacuilakeb li cualal inc'ajol jo' jun li pastor narileb lix carner, chan. \v 17 Ut li Jesús quixpatz' cui'chic re rox sut: —At Simón, ralalat laj Jonás, ¿ma niquina̱ra?— Ut quiraho' sa' xch'o̱l laj Pedro xban nak li Jesús quixpatz' re rox sut “¿ma niquina̱ra?”. Jo'can nak quixye re li Jesús: —Ka̱cua', la̱at nacanau chixjunil li c'a'ak re ru. ¡La̱at nacanau nak nacatinra!— Ut li Jesús quixye cui'chic re: —Chacuilakeb li cualal inc'ajol jo' jun li pastor narileb lix carner. \v 18 Relic chi ya̱l ninye a̱cue nak toj sa̱jat, nacabac' a̱sa' a̱junes ut nacatxic yalak bar nacacuaj xic. Abanan nak ac ti̱xakat chic, ta̱ye' la̱ cuuk' ut jalan ta̱bac'ok re ut tatxc'am bar inc'a' nacacuaj xic, chan. \v 19 Riq'uin li a̱tin a'in li quixye li Jesús, yo̱ chixyebal chanru nak ta̱camsi̱k laj Pedro. Ut riq'uin xcamic tixq'ue xlok'al li Dios. Nak ac xye a'in, li Jesús quixye re laj Pedro: —China̱ta̱ke, chan re. \s1 Laj Pedro quixpatz' c'a'ru tixc'ul li tzolom li raro xban li Jesús \p \v 20 Laj Pedro quixsuk'isi rib ut quiril lix tzolom li Jesús, li raro xban, yo̱ chi xic chirixeb. A'an lix tzolom li quipatz'oc re li Jesús nak yo̱queb chi cua'ac, “¿Ani ta̱k'axtesi̱nk a̱cue, at Ka̱cua'?” \v 21 Nak laj Pedro quiril a'an, quixpatz' re li Jesús: —Ut li cui̱nk a'an, Ka̱cua', ¿ma tixc'ul jo' tinc'ul la̱in? chan. \v 22 Li Jesús quixye re: —Cui la̱in tincuaj nak yo'yo̱k a'an toj tinc'ulu̱nk cui'chic, ¿c'a'ru ta̱cuaj re la̱at? La̱at q'ue a̱ch'o̱l chinta̱kenquil, chan li Jesús re laj Pedro. \v 23 Jo'can nak qui-el resil sa' xya̱nkeb laj pa̱banel nak li jun a'an inc'a' ta̱ca̱mk. Abanan ma̱cua' jo'can quixye li Jesús. Inc'a' quixye nak inc'a' ta̱ca̱mk. Ca'aj cui' quixye, “Cui la̱in tincuaj nak yo'yo̱k toj tinc'ulu̱nk, ¿c'a'ru ta̱cuaj re la̱at?” \v 24 Ut li tzolom a'an, a'an la̱in laj Juan. La̱in quin-iloc re li c'a'ru quic'ulman ut xinch'olob xya̱lal sa' li hu a'in. Ut la̱o nakanau nak tz'akal ya̱l li c'a'ru xintz'i̱ba sa' li hu a'in. \v 25 Toj cuan chic nabal li c'a'ak re ru quilajxba̱nu li Jesús. Cui ta tz'i̱banbil retalil chi xjunju̱nkal, la̱in ninye nak ma̱ jok'e raj ta̱tz'aklok li ruchich'och' chok' xna'aj li hu li ta̱tz'i̱bama̱nk cui' retalil. Jo'can taxak.