\id JAS - Kekchi Bible -Guatemala 2012 (DBL -2013) \h SANTIAGO \toc1 Li Hu li Quixtz'i̱ba laj Santiago \toc2 Santiago \toc3 Stg \mt1 Li Hu li Quixtz'i̱ba laj Santiago \c 1 \s1 Xq'uebal xsahil xch'o̱leb laj pa̱banel \p \v 1 La̱in laj Santiago, laj c'anjel chiru li Dios ut chiru li Ka̱cua' Jesucristo. Yo̱quin chi tz'i̱bac e̱riq'uin la̱ex, li cablaju chi xte̱paleb laj Israel. Nintakla xsahil e̱ch'o̱l la̱ex li xejeq'ui e̱rib yalak bar sa' li junju̱nk chi na'ajej. \s1 Li cha̱bil na'leb li naxq'ue li Dios \p \v 2 Ex inherma̱n, chisahok' taxak sa' e̱ch'o̱l riq'uin li raylal nequec'ul. Yalak c'a'ru li raylal nachal sa' e̱be̱n, a'an yal re xyalbal rix le̱ pa̱ba̱l. \v 3 La̱ex nequenau nak riq'uin li yalec' nakac'ul, nacacuu li kach'o̱l sa' li kapa̱ba̱l. \v 4 Abanan junelic checuyak li raylal re nak tz'akalak e̱re e̱ru nak texcua̱nk. Cha̱bilakex ut ma̱c'a' chexpaltok' cui'. \v 5 Cui cuan junak sa' e̱ya̱nk ta̱raj xna'leb, chixtz'a̱mahak re li Dios, ut li Dios tixq'ue chi anchal xch'o̱l ut chi nabal. \v 6 Ut nak tixtz'a̱ma re li Dios, tento nak tixpa̱b nak ta̱q'uehek' re xban li Dios. Moco yal ta xcab rix xch'o̱l nak tixtz'a̱ma. Tixtz'a̱ma ban chi anchal xch'o̱l. Li ani yal xcab rix xch'o̱l tixtz'a̱ma li c'a'ru ta̱raj re li Dios, a'an chanchan li palau inc'a' tuktu ru. Lix ch'o̱l li jun a'an chanchan li palau ec'asinbil xban li ik' ut nac'ame' yalak bar. \v 7 Cui yal xcab rix xch'o̱l nak tixtz'a̱ma, mixc'oxla nak tixc'ul li c'a'ru naxtz'a̱ma re li Dios. \v 8 Li ani cuib ru lix ch'o̱l, junpa̱t naxjal xc'a'ux riq'uin li c'a'ru naxc'oxla xba̱nunquil. \v 9 Junak li herma̱n, usta ma̱c'a' cuan re, chisahok' sa' xch'o̱l xban nak a'an k'axal lok' chiru li Dios. \v 10 Jo'can ajcui' junak biom chisahok' sa' xch'o̱l usta nasach chixjunil li c'a'ru cuan re xban nak lix biomal ma̱c'a' na-oc cui' chiru li Dios. Li biomal chanchan li utz'u'uj nak na-oso'. \v 11 Li utz'u'uj nachakic xban li sak'e ut nat'ane'. Jo'can ajcui' li cuan xbiomal. A'an ta̱ca̱mk usta toj yo̱k chixsic'bal xtz'akob lix biomal. \s1 Li xyalbal rix li kapa̱ba̱l \p \v 12 Us xak reheb li neque'xcuy xnumsinquil li raylal ut inc'a' neque'ch'inan xch'o̱l. Li ani naxcuy xnumsinquil li yalec' te'xc'ul lix ma̱tan li naxyechi'i li Dios reheb li neque'rahoc re. Ut lix ma̱taneb, a'an li yu'am chi junelic. \v 13 Li ani nayale' rix lix pa̱ba̱l mixc'oxla nak a' li Dios naq'uehoc re chi a̱le̱c. Li Dios ma̱ ani naxq'ue chi a̱le̱c chi moco naa̱le̱c xban li inc'a' us. \v 14 Li a̱le̱c nachal sa' xbe̱n li junju̱nk li naxq'ue rib chi balak'i̱c xban li naxrahi ru. \v 15 Riq'uin xrahinquil ru li c'a'ru inc'a' us, naticla li ma̱c. Ut nak ac xnumta li ma̱c nachal li ca̱mc. \v 16 Ex inherma̱n, me̱balak'i e̱rib chixc'oxlanquil nak li Dios naq'uehoc chak re li a̱le̱c sa' e̱be̱n. \v 17 Xban nak chixjunil li c'a'ak re ru tz'akal cha̱bil a' li Dios sa' choxa naq'uehoc chak ke. Li Dios quiyi̱ban re li nacutanobresin ru li choxa. Li Dios ma̱cua' jo' li sak'e namoy ru. Li Dios inc'a' naxjal lix na'leb. A'an ban chi junelic. \v 18 Xban nak jo'can quiraj li Dios, jo'can nak quixye nak chiru li Dios chanchano li xbe̱n ru li racui̱mk li quixyo'obtesi chak. \s1 Chikapa̱b chi tz'akal li ra̱tin li Dios \p \v 19 Ex inherma̱n, raro̱quex inban. La̱ex ac nequenau li xya̱lal a'in. Jo'can nak cheq'uehak e̱ch'o̱l chi abi̱nc. Chec'oxla chi us li oc e̱re chixyebal ut mexjosk'o'. \v 20 Xban nak cui nocojosk'o', inc'a' nakaba̱nu li c'a'ru naraj li Dios. \v 21 Jo'can ut nak checanabak xba̱nunquil li c'a'ru inc'a' us ut chixjunil li ma̱usilal. Ut chec'ulak sa' xya̱lal li ra̱tin li Dios li q'uebil e̱re. Chicana̱k sa' e̱ch'o̱l xban nak li ra̱tin cuan xcuanquil re e̱colbal. \v 22 Chepa̱bak ut cheba̱nuhak li c'a'ru naxye li ra̱tin li Dios. Me̱balak'i e̱rib chixc'oxlanquil nak tz'akal riq'uin ca'aj cui' rabinquil li ra̱tin. Tento ban ajcui' xba̱nunquil li naxye li ra̱tin li Dios. \v 23 Li ani narabi li ra̱tin li Dios ut inc'a' naxba̱nu li naxye, a'an chanchan jun li cui̱nk naril li ru sa' lem. \v 24 Ut nak ac xril li ru, naxic ut sa' junpa̱t nasach sa' xch'o̱l chanru na-iloc. \v 25 Lix chak'rab li Dios tz'akal re ru ut riq'uin xpa̱banquil a'an nakatau li kacolbal. Li ani naxq'ue xch'o̱l chixtzolbal lix chak'rab li Dios inc'a' nasach sa' xch'o̱l li c'a'ru naxtzol. Naxba̱nu ban li naxye. Ut osobtesinbil xban li Dios riq'uin li c'a'ru naxba̱nu. \v 26 Cui junak naxc'oxla nak tz'akal aj pa̱banel, ut inc'a' naxq'ue retal li c'a'ru naxye, li jun a'an naxbalak'i rib xjunes rib ut lix pa̱ba̱l ma̱c'a' na-oc cui'. \v 27 Aban chiru li Acuabej Dios, li napa̱ban chi tz'akal ut ma̱c'a' xpaltil, a'an li natenk'an reheb li neba' ut li xma̱lca'an sa' lix raylaleb. Ut inc'a' naxba̱nu li ma̱usilal li neque'xba̱nu li toj ma̱ji' neque'pa̱ban. \c 2 \s1 Inc'a' takasic' ru li ani takara \p \v 1 Ex inherma̱n, la̱ex nequepa̱b li Ka̱cua' Jesucristo, li k'axal nim xlok'al. Jo'can nak junakiqueb nak te̱rileb le̱ ras e̱ri̱tz'in. Moco jun ta sa te̱ril ut jun ta inc'a'. \v 2 Ma̱re te'cuulak cuibak li cui̱nk bar ch'utch'u̱quex cui' chixlok'oninquil li Dios. Ma̱re li jun k'axal cha̱bil xtikibanquil ut cuan xmatk'ab oro. Ut li jun chic ma̱re neba' ut k'el li rak'. \v 3 Ma̱re ca'aj cui' li cha̱bil xtikibanquil te̱q'ue sa' xnak' e̱ru ut te̱ye re: Chunlan arin sa' li cha̱bil na'ajej. A'ut li neba' te̱ye re: Chunlan arin sa' ch'och' malaj ut cana̱kat chi xakxo toj le'. \v 4 Cui jo'can nequeba̱nu naraj naxye nak cuan nequera ut cuan inc'a'. Yo̱quex chixsic'bal ru li junju̱nk. Cui jo'can yo̱quex, inc'a' us le̱ na'leb. \v 5 Ex inherma̱n, raro̱quex inban. Abihomak li tinye e̱re. Li Dios quisic'oc ruheb li neba' sa' ruchich'och'. Abanan li neba' biomeb chiru li Dios xban nak neque'xpa̱b li Cristo ut te'xc'ul lix nimal xcuanquil li quixyechi'i li Dios reheb li neque'rahoc re. \v 6 La̱ex nequetz'ekta̱naheb li neba' ut nequeq'ue xlok'aleb li biom. ¿Ma inc'a' ta bi' nequeq'ue retal nak li biom, a'aneb li neque'rahobtesin e̱re? Ut ¿ma ma̱cua'eb ta bi' li biom li neque'c'amoc e̱re sa' rakleb a̱tin? \v 7 ¿Ma ma̱cua' ta bi' a'aneb li neque'majecuan re lix lok'laj c'aba' li Cristo, li nequec'aba'in la̱ex? \v 8 Tz'i̱banbil sa' li Santil Hu li chak'rab li k'axal nim xcuanquil. A'an naxye: Chara la̱ cuas a̱cui̱tz'in jo' nak nacara a̱cuib la̱at. Cui jo'can nequeba̱nu tz'akal re ru yo̱quex chixba̱nunquil. \v 9 Cui la̱ex nequesic' ru li ani nequera, ma̱c yo̱quex chixba̱nunquil. Ut yo̱quex chixk'etbal li chak'rab. \v 10 Li ani naxpa̱b chixjunil li chak'rab, abanan cui naxk'et junak reheb li chak'rab, riq'uin a'an xk'et chixjunil. \v 11 Li Dios quixye: Matmuxuc caxa̱r. Ut quixye ajcui': Ma̱camsi a̱cuas a̱cui̱tz'in. Li ani inc'a' namuxuc caxa̱r, abanan cui xcamsi li ras ri̱tz'in, riq'uin xba̱nunquil a'an, naxk'et li chak'rab. \v 12 Jo'can ut cheba̱nuhak li us ut chex-a̱tinak sa' xya̱lal xban nak anakcuan cuanquex chic rubel lix chak'rab li Cristo li naq'uehoc colba-ib. \v 13 Li ani inc'a' naruxta̱na ru li ras ri̱tz'in inc'a' ajcui' ta̱uxta̱na̱k ru xban li Dios sa' li rakba a̱tin. Ut li ani ta̱ruxta̱na ru li ras ri̱tz'in, ta̱uxta̱na̱k ajcui' ru xban li Dios. \s1 Ma̱c'a' na-oc cui' li kapa̱ba̱l cui inc'a' nakaba̱nu li us \p \v 14 Ex inherma̱n, ¿c'a'ru aj e nak tixye junak nak a'an aj pa̱banel cui inc'a' yo̱ chixba̱nunquil li us? Cui jo'can yo̱ chixba̱nunquil, ma̱c'a' na-oc cui' lix pa̱ba̱l. Moco naru ta ta̱colek' xban. \v 15 Ma̱re cuan junak kech aj pa̱banelil ma̱c'a' cuan re. Ma̱c'a' rak' ut ma̱c'a' xcua. \v 16 Ut la̱o nakaye re: Chacuil a̱cuib. Tz'ap a̱cuib chi us ut chatcua'ak chi us. Ut cui ma̱c'a' nakaq'ue re, ma̱c'a' na-oc cui' li jo' q'uial nakaye re. \v 17 Jo'can ajcui' nakac'ul riq'uin li kapa̱ba̱l. Cui nakaye nak nakapa̱b li Cristo ut inc'a' nakaba̱nu li us, camenak li kapa̱ba̱l. Ma̱c'a' na-oc cui'. \v 18 Ma̱re cuan junak tixye: Cuan li neque'xpa̱b li Cristo ut cuan ajcui' li neque'xye nak tz'akal riq'uin xba̱nunquil li us. Abanan la̱in tinc'ut cha̱cuu nak ninpa̱b li Cristo riq'uin li us ninba̱nu. Ut la̱at, ¿chanru nak ta̱c'ut chicuu nak cuan a̱pa̱ba̱l cui inc'a' nacaba̱nu li us? \v 19 La̱at nacapa̱b nak li Dios jun ajcui'. Us ajcui' nak nacapa̱b. Aban jo'can ajcui' eb li ma̱us aj musik'ej neque'xpa̱b nak jun ajcui' li Dios cuan ut neque'sicsot xban xxiuheb. \v 20 Ma̱c'a' a̱na'leb. ¿Jok'e ta̱tau xya̱lal chi tz'akal? ¿Ma inc'a' nacaq'ue retal nak cui inc'a' nacaba̱nu li us, ma̱c'a' na-oc cui' la̱ pa̱ba̱l? \v 21 C'oxlan ca'ch'inak chirix laj Abraham li kaxe'to̱nil yucua' nak quixq'ue laj Isaac li ralal chok' xmayej sa' xbe̱n li artal. Ut riq'uin a'an li Dios quixye nak ti̱c xch'o̱l laj Abraham. \v 22 ¿Ma inc'a' nacaq'ue retal nak laj Abraham quixba̱nu li us ut riq'uin a'an quic'utun lix pa̱ba̱l? Ut riq'uin li quixba̱nu quitz'akloc ru lix pa̱ba̱l. \v 23 Ut quic'ulman jo' naxye sa' li Santil Hu: Laj Abraham quixpa̱b li Dios ut riq'uin a'an li Dios quixye nak ti̱c xch'o̱l. Ut xban a'an nayeman nak laj Abraham raro xban li Dios. \v 24 La̱ex nequeq'ue retal nak ma̱cua' ca'aj cui' riq'uin xpa̱banquil li Dios nak ti̱c li kach'o̱l chiru li Dios. Riq'uin aj ban cui' xba̱nunquil li us. \v 25 Lix Rahab, a'an xcomoneb li ixk li neque'xc'ayi rib nak quicuan. Abanan quixtenk'aheb laj q'uehol etal chixsic'bal jalan chic be re nak te'xcol ribeb. Riq'uin li usilal quixba̱nu lix Rahab, li Dios quixye nak ti̱c xch'o̱l. \v 26 Junak tz'ejcualej ma̱c'a' chic xmusik', ma̱c'a' na-oc cui' xban nak camenak chic. Jo'can ajcui' li kapa̱ba̱l. Cui inc'a' nakaba̱nu li us, ma̱c'a' na-oc cui'. \c 3 \s1 Tento takaq'ue retal li c'a'ru takaye \p \v 1 Ex inherma̱n, moco chixjunil ta te'xq'ue rib sa' li c'anjel naxba̱nu laj tzolonel xban nak nim li i̱k cuan sa' xbe̱n ut cau ta̱rakek' a̱tin sa' xbe̱neb cui inc'a' neque'xba̱nu li c'a'ru neque'xye. \v 2 Chikajunilo la̱o nocopalto' chi coc' aj sa'. Cui cuan junak ma̱c'a' xpaltil riq'uin li ra̱tin, a'an tz'akal re ru. Li ani naru naxcuy rib riq'uin li naxye, naru ajcui' naxcuy rib riq'uin li c'a'ru naraj xba̱nunquil. \v 3 La̱o nakaq'ue jun li ch'i̱ch' sa' re li cacua̱y re nak ta̱abi̱nk chiku ut riq'uin li ch'i̱ch' a'an nakaberesi li cacua̱y. \v 4 Cheq'uehak retal li jucub. Usta k'axal nim ut nac'ame' xban li cacuil ik', aban cuan jun ch'ina ch'i̱ch' naberesin re. Ut riq'uin li ch'i̱ch' a'an laj ch'e'ol re naru naxc'am li jucub bar naraj xc'ambal. \v 5 Jo'can ajcui' li ru'uj ak'. K'axal ca'ch'in aban nanumta naxye. Chanchan li xam. Riq'uin yal jun ratz'um li xam ta̱nak sa' junak q'uiche' tixc'at chixjunil li q'uiche'. \v 6 Numtajenak xyibal ru naxye li ru'uj ak'. Chanchan lix ma̱usilal li ruchich'och'. Li ru'uj kak', a'an jun xcha'al li katz'ejcual k'axal ca'ch'in; aban riq'uin li ma̱usilal naxye, naxpo' kana'leb. Lix ma̱usilal nachal chak sa' xbalba ut naxpo' kana'leb sa' kayo'lajic toj chalen sa' li kacamic. \v 7 Naru xtu̱lanobresinquil chixjunil li xul, jo' li neque'be̱c, li neque'rupupic, li neque'xjucuqui rib ut li neque'cuan sa' ha'. Li cui̱nk ac xtu̱lanobresi q'uila pa̱y chi xul. \v 8 Aban li ru'uj ak' ma̱ ani naru natu̱lanobresin re. Li ru'uj ak', a'an jun li inc'a' us. Ma̱ ani naru nak'usuc re. Li naxye li ru'uj ak' chanchan xmay li c'anti' li nacamsin. \v 9 Riq'uin li ru'uj kak' nakalok'oni li Acuabej Dios ut riq'uin ajcui' li ru'uj kak' nakamajecua li kas ki̱tz'in ut eb a'an yo'obtesinbileb xban li Dios jo' li riloba̱l. \v 10 Riq'uin lix tz'u̱mal ke nakalok'oni li Dios ut riq'uin ajcui' lix tz'u̱mal ke nocomajecuan. Ex inherma̱n, inc'a' us cui takaba̱nu chi jo'can. \v 11 Cheq'uehak retal. Sa' junak yu'am ha' inc'a' naru na-el chak ca' pa̱y chi ha'. Cui na-el li cha̱bil ha' inc'a' naru na-el chak li atz'am xsa', chi moco naru na-el chak li cha̱bil ha' sa' li atz'am xsa'. \v 12 Ex inherma̱n, lix che'el li higo, ¿ma naru naru̱chin li aceituna? Ut lix che'el li uva, ¿ma naru naru̱chin li higo? Inc'a'. Jo'can ajcui' sa' li yu'am ha' atz'am xsa', inc'a' naru na-el li cha̱bil ha'. \s1 Li cha̱bil na'leb nachal chak riq'uin li Dios \p \v 13 Li ani cuanqueb xna'leb sa' e̱ya̱nk ut neque'xnau xya̱lal chi us, che'xc'utak sa' tu̱lanil lix cha̱bilaleb a' yal chanru lix na'lebeb. \v 14 Cui toj cuan li c'ahi̱nc ut li cakali̱nc e̱riq'uin, me̱nimobresi e̱rib chixyebal nak cuan e̱na'leb. Riq'uin xba̱nunquil a'an yo̱quex chi tic'ti'ic ut xmukbal li xya̱lal. \v 15 A'an ma̱cua' li na'leb naxq'ue li Dios. Xna'leb ban li ruchich'och'. A'an yal xc'a'uxeb cui̱nk ut q'uebil xban laj tza. \v 16 Bar nacuan cui' li cakali̱nc ut li k'etk'etil, aran ajcui' nacuan po'oc ch'o̱lej ut yalak c'a'ru chi ma̱usilalil. \v 17 Li ani q'uebileb xna'leb xban li Dios, tz'akal re ru lix yu'ameb. Cuanqueb sa' usilal, cha̱bileb ut tu̱laneb. Neque'uxta̱nan u, neque'xba̱nu li us, ut inc'a' neque'balak'in. Junelic ya̱l neque'a̱tinac. \v 18 Li q'uebileb xna'leb xban li Dios cuanqueb sa' usilal ut neque'xtenk'a ajcui' li ras ri̱tz'in chi cua̱nc sa' usilal. \c 4 \s1 Inc'a' takajunaji kib riq'uin lix ma̱usilal li ruchich'och' \p \v 1 ¿C'a'ut nak toj cuan pletic ut cuech'i̱nc ib sa' e̱ya̱nk? ¿Ma inc'a' ta bi' riq'uin xrahinquil ru li inc'a' us nequetiquib pletic? \v 2 La̱ex nequerahi ru li c'a'ak re ru ut xban nak inc'a' nequetau li c'a'ru nequerahi ru, nequecamsi e̱ras e̱ri̱tz'in re nak te̱tau. Nacako' e̱ch'o̱l xban nak inc'a' nequetau li c'a'ru nequeraj ut xban a'an junes pletic nequeba̱nu. Ut xban nak inc'a' nequetz'a̱ma re li Dios li c'a'ru nequeraj, jo'can nak inc'a' naxq'ue e̱re. \v 3 Ut nak nequextz'a̱man chiru li Dios, inc'a' nequec'ul xban nak inc'a' nequetz'a̱ma jo' naraj li Dios. Inc'a' nequec'ul xban nak nequetz'a̱ma yal re xsachbal sa' li jo' ma̱jo'il na'leb. \v 4 La̱ex chanchanex li neque'xmux ru lix sumlajic xban nak la̱ex nequera ru li ma̱c. Ma̱cua' li Dios nequec'oxla. Cui la̱ex nequera ru li cua̱nc sa' lix ma̱usilal li ruchich'och' xic' yo̱quex chirilbal li Dios. \v 5 Cuan xya̱lal nak tz'i̱banbil chi jo'ca'in sa' li Santil Hu: Li Santil Musik'ej li quixq'ue li Dios chi cua̱nc kiq'uin, a'an k'axal nocoxra ut a'an naraj nak ca'aj cui' li Dios takalok'oni. \v 6 Li Dios k'axal numtajenak cui'chic li rusilal naxq'ue ke. Li Santil Hu naxye nak li Dios inc'a' nacuulac chiru li neque'xnimobresi rib. Abanan li Dios naxq'ue li rusilal reheb li tu̱laneb. (Pr. 3:34) \v 7 Jo'can nak chek'axtesihak e̱rib re li Dios. Chexnumta̱k sa' xbe̱n laj tza ut a'an ta̱e̱lelik che̱ru. \v 8 Cauhak e̱ch'o̱l riq'uin li Dios ut li Dios ta̱tenk'a̱nk e̱re. La̱ex aj ma̱c, jalomak e̱c'a'ux. Me̱ba̱nu chic li ma̱usilal. Jo'can ajcui' la̱ex li yal cuib e̱ch'o̱l sa' le̱ pa̱ba̱l, yot'omak e̱ch'o̱l ut jalomak e̱c'a'ux re nak li Dios tixti̱cobresi le̱ ch'o̱l. \v 9 Chirahok' e̱ch'o̱l, chiyot'ek' e̱ch'o̱l ut chexya̱bak xban li ma̱usilal li nequeba̱nu. Ma̱cua' raj se'ec nequeba̱nu; ya̱bac raj nequeba̱nu xban nak inc'a' us le̱ yehom e̱ba̱nuhom. Ut inc'a' raj nasaho' sa' e̱ch'o̱l. Naraho' raj ban sa' e̱ch'o̱l. \v 10 Checubsihak e̱rib chiru li Dios ut a'an tixq'ue e̱cuanquil. \s1 Inc'a' takacuech'i rix li kech aj pa̱banelil \p \v 11 Ex inherma̱n, me̱cuech'i rix le̱ rech aj pa̱banelil xban nak ani naxcuech'i rix li rech aj pa̱banelil naxcuech'i ajcui' rix lix chak'rab li Dios ut naxq'ue rib chok' aj rakol a̱tin. Li kac'anjel ma̱cua' re xcuech'bal rix li chak'rab; re ban xpa̱banquil. \v 12 Jun ajcui' li quiq'uehoc re li chak'rab ut ca'aj cui' a'an naru narakoc a̱tin. A'an li nacoloc ut a'an ajcui' li nasachoc. Jo'can nak la̱at inc'a' naru nacatrakoc a̱tin sa' xbe̱n la̱ cuas a̱cui̱tz'in. \s1 Inc'a' nakanau c'a'ru takac'ul cuulaj ca'bej \p \v 13 Anakcuan abihomak li tinye e̱re la̱ex li nequexyehoc re chi jo'ca'in: Ho̱n malaj cuulaj toxic sa' jalan chic tenamit ut aran tocua̱nk chak jun chihabak. Aran toyacok ut ta̱cua̱nk katumin chi us. \v 14 Aban la̱ex inc'a' nequenau c'a'ru te̱c'ul cuulaj ca'bej xban nak li kayu'am chanchan li chok. Junpa̱t ajcui' nacuan ut junpa̱t chic ac ma̱c'a' chic. \v 15 Jo'ca'in raj te̱ye: Cui li Dios naraj, tixq'ue kayu'am ut takaba̱nu li bar cuan nakac'oxla xba̱nunquil. \v 16 A'ut la̱ex nequenimobresi e̱rib chixyebal li c'a'ru nequec'oxla xba̱nunquil. Inc'a' us nequeba̱nu nak nequenimobresi e̱rib. \v 17 Li naxnau xba̱nunquil li us, ut inc'a' naxba̱nu, a'an ma̱c naxba̱nu. \c 5 \s1 Xch'olobanquil xna'lebeb li biom \p \v 1 A'ut anakcuan, ex biom, cherabihak li oc cue chixyebal. Chiyot'ek' e̱ch'o̱l ut chexya̱bak xban li raylal cha̱lc re sa' e̱be̱n. \v 2 Le̱ biomal ta̱osok'. Ma̱c'a' chic ta̱oc cui'. Jo'can ajcui' le̱ cha̱bil ak' ta̱c'uxek' xban li xulel. \v 3 Ut ta̱mo'o̱nk le̱ tumin. Ma̱c'a' chic ta̱oc cui'. A'an retalil nak la̱ex tex-osok' ajcui' jo' nak na-oso' li xam. La̱ex yo̱quex chixtambresinquil le̱ biomal ut inc'a' nequeq'ue retal nak c'ulu̱nc re roso'jic li cutan. \v 4 La̱ex yo̱quex chixxocbal e̱tumin ut inc'a' nequeq'ue xtojbaleb li que'k'oloc e̱riq'uin. Eb a'an yo̱queb chi k'oko̱nc ut li nimajcual Dios yo̱ chirilbal xtok'oba̱l ruheb nak yo̱queb chi k'oko̱nc li que'c'anjelac e̱riq'uin. \v 5 Arin sa' ruchich'och' cuan nabal le̱ biomal ut ma̱c'a' napalto' e̱re. Junelic sa nequenumsi li cutan. Chanchanex li cuacax ch'olaninbil chi us re ta̱camsi̱k xban nak le̱ yu'am la̱ex, ta̱osok'. Ta̱cuulak xk'ehil nak ta̱rakek' a̱tin sa' e̱be̱n. \v 6 La̱ex quexrakoc a̱tin sa' xbe̱neb li ti̱queb xch'o̱l ut quecamsiheb. Ut eb a'an ma̱c'a' que'xba̱nu e̱re. \s1 Xcuybal xnumsinquil li raylal \p \v 7 Jo'can ut ex herma̱n, checuyak roybeninquil lix c'ulunic li Ka̱cua' Jesucristo. Jo' laj c'alom naxcuy roybeninquil jok'e nat'ane' li hab re nak ta̱a̱uk ut naxcuy ajcui' roybeninquil nak nacuulac xk'ehil li k'oloc re nak tixk'ol ru li racui̱mk. \v 8 Jo'can ajcui' la̱ex checuyak oybeni̱nc ut me̱ch'inan e̱ch'o̱l. Cacuubresihomak ban e̱ch'o̱l xban nak li Ka̱cua' chi se̱b ta̱cha̱lk cui'chic. \v 9 Ex herma̱n, me̱cuech'i e̱rib che̱ribil e̱rib re nak inc'a' ta̱rakek' a̱tin sa' e̱be̱n. Li Jesucristo a'an laj rakol a̱tin ut chi se̱b ta̱c'ulu̱nk cui'chic. \v 10 Ex herma̱n, chetzolak e̱rib riq'uineb li profeta li que'cuyuc chak xc'ulbal li raylal xban xyebal resil li Ka̱cua'. \v 11 La̱o nakaye nak us xak reheb li neque'cuyuc raylal. Xerabi resil chanru nak laj Job quixcuy xnumsinquil li raylal. Ut nequenau nak mokon li Dios quirosobtesi. Li Ka̱cua' Dios na-uxta̱nan ut natok'oban u. \v 12 Ex inherma̱n, cuan chic jun li na'leb tento te̱nau ut a'an a'in: nak tex-a̱tinak, me̱patz' xc'aba' li Dios sa' pac'ba a̱tin, chi moco sa' xc'aba' li choxa, chi moco sa' xc'aba' li ruchich'och', chi moco chepatz' sa' xc'aba' li c'a'ak re ru cuan. Cui te̱ye nak ya̱l, junes ya̱l te̱ye, ut nak te̱ye inc'a', junes inc'a' te̱ye re nak inc'a' ta̱rakek' a̱tin sa' e̱be̱n xban li Dios. \s1 Takapa̱b nak takac'ul li nakatz'a̱ma re li Dios \p \v 13 Cui cuan junak sa' e̱ya̱nk cuan sa' raylal, chitijok chiru li Dios. Ut cui cuan junak sa sa' xch'o̱l, chixbicha xlok'al li Dios. \v 14 Cui cuan junak yaj sa' e̱ya̱nk, tixtakla xbokbaleb li che̱queb sa' lix pa̱ba̱l, re nak te'tijok riq'uin ut te'xq'ue ca'ch'inak li aceite sa' xbe̱n sa' xc'aba' li Ka̱cua' Jesucristo. \v 15 Cui te'xpa̱b nak li Dios tixq'uirtesi li yaj nak te'tijok, li Ka̱cua' ta̱q'uirtesi̱nk re ut tixcuaclesi cui'chic. Ut cui cuan xma̱c, ta̱cuyek' ta̱sachek' ajcui' lix ma̱c. \v 16 Chech'olobak bi' le̱ ma̱c che̱ribil e̱rib ut chextijok che̱ribil e̱rib re nak texq'uirtesi̱k. Li ani ti̱c xch'o̱l natijoc chi anchal xch'o̱l ut lix tij na-abi̱c xban li Dios. \v 17 Li profeta Elías, a'an yal cui̱nk jo' la̱o. Quitijoc chi anchal xch'o̱l ut quixtz'a̱ma chiru li Dios nak inc'a' tixq'ue li hab. Ut inc'a' quixq'ue li hab sa' ruchich'och' chiru li oxib chihab riq'uin cuakib po. \v 18 Ut nak quitijoc cui'chic, quixtz'a̱ma nak tixq'ue li hab. Ut quixq'ue li hab ut li acui̱mk qui-el cui'chic sa' ruchich'och'. \v 19 Ex inherma̱n, ma̱re cuan junak sa' e̱ya̱nk tixcanab xpa̱banquil lix ya̱lal, ut ma̱re junak chic aj pa̱banel ta̱suk'isi̱nk cui'chic re sa' lix pa̱ba̱l. \v 20 Chenauhak la̱ex nak li ani tixsuk'isi chak junak li ras ri̱tz'in sa' xya̱lal re nak tixcanab xba̱nunquil li ma̱c, a'an tixcol li ras ri̱tz'in chiru li ca̱mc. Ut sa' xc'aba' li jun a'an, nabal li ma̱c ta̱cuyek' ta̱sachek' xban li Dios.