\id HEB - Kekchi Bible -Guatemala 2012 (DBL -2013) \h HEBREOS \toc1 Li Hu reheb laj Hebreo \toc2 Hebreos \toc3 Heb \mt1 Li Hu reheb laj Hebreo \c 1 \s1 Li C'ajolbej naxcutanobresi chiku li xlok'al li Acuabej Dios \p \v 1 Najter k'e cutan li Ka̱cua' Dios q'uila sut quixtaklaheb chak li profeta chixyebal li ra̱tin riq'uineb li kaxe'to̱nil yucua'. Quixsiq'ui xya̱lal chanru nak tixch'olob xya̱lal chiruheb. \v 2 Aban anakcuan ma̱cua'eb chic li profeta neque'yehoc re li ra̱tin li Dios. A' chic li Dios C'ajolbej. Sa' xc'aba' a'an, li Dios quixyi̱b li ruchich'och' ut chixjunil li c'a'ak re ru cuan. Chixjunil li quixyi̱b quicana sa' ruk' li Dios C'ajolbej. \v 3 Li Ralal li Dios, a'an nacutanobresin re lix lok'al li Acuabej Dios. Ut a'an ajcui' nac'utuc chiku chanru lix na'leb. Li Ralal li Dios, a'an nacu̱tun re li ruchich'och' riq'uin lix cuanquilal li ra̱tin xban nak a'an yal re sa' xbe̱n li ruchich'och'. Ut nak ac xmayeja rib re risinquil li kama̱c, li Ralal li Dios co̱ sa' choxa ut quic'ojla sa' xnim uk' li Dios Acuabej, li k'axal nim xcuanquil. \s1 Li Dios C'ajolbej k'axal nim xcuanquil chiruheb li ángel \p \v 4 Li cuanquil quiq'uehe' re k'axal nim cui'chic chiru xcuanquileb li ángel xban nak a'an li Ralal li Dios. Lix c'aba' quiq'uehe' xban li Acuabej Dios, a'an k'axal lok' cui'chic chiru lix c'aba'eb li ángel. \v 5 Nakanau nak k'axal lok' xban nak li Dios ma̱ jun cua quixye re junak ángel: \q1 La̱at li cualal; anakcuan xinq'ue a̱cuanquil. (Sal. 2:7) \p Chi moco quixye ta chirix junak ángel: \q1 La̱inak lix yucua' ut a'anak li cualal. (2 Sam. 7:14) \p \v 6 Nak quixtakla chak li junaj chi Ralal sa' ruchich'och', li Dios quixye: \q1 Chilok'oni̱k ru xbaneb chixjunileb li ángel. \p \v 7 Quixye cui'chic li Dios chirixeb li ángel: \q1 Xinyi̱beb lin ángel chanchaneb li ik' ut chanchaneb ajcui' li rak' xam nak neque'c'anjelac chicuu. (Sal. 104:4) \p \v 8 Aban li Dios quixye re li C'ajolbej: \q1 La̱ nimajcual cuanquilal, at Dios, xakxo̱k chi junelic k'e cutan. Junelic sa' ti̱quilal nacattaklan. \q1 \v 9 Li ti̱quilal nacuulac cha̱cuu ut li ma̱usilal xic' nacacuil. Jo'can nak sic'bil a̱cuu inban la̱in li nimajcual Dios. La̱in la̱ Dios. K'axal numtajenak li sahil ch'o̱lej xinq'ue a̱cue la̱at chiru li xinq'ue reheb chixjunileb la̱ cuech aj c'anjelil. (Sal. 45:6-7) \p \v 10 Li Dios quixye cui'chic re li C'ajolbej: \q1 La̱at, at Ka̱cua', sa' xticlajic cayi̱b li ruchich'och' ut riq'uin ajcui' a̱cuuk' cayi̱b li choxa. \q1 \v 11 Eb a'an te'osok' aban la̱at cua̱nkat chi junelic. Chixjunil a'an te'k'elok' jo' li t'icr. \q1 \v 12 Junak t'icr na-oso' ut najalman. Jo'can ajcui' nak ta̱osok' li ruchich'och' ut li choxa. \q1 Aban la̱at inc'a' nacatjale'. Cua̱nkat ban chi junelic k'e cutan. (Sal. 102:25-27) \p \v 13 Li Dios ma̱ jun cua quixye re junak ángel jo' quixye re li Ralal: \q1 Tatc'ojla̱k sa' innim uk' toj retal tinq'ueheb rubel la̱ cuok li xic' neque'iloc a̱cue. (Sal. 110:1) \p \v 14 Inc'a' quixye a'an reheb li ángel xban nak li ángel yal musik'ejeb chi c'anjelac chiru li Dios. Li Dios nataklan chak reheb chixtenk'anquileb li te'e̱chani̱nk re li colba-ib. \c 2 \s1 Li colba-ib k'axal lok' \p \v 1 Xban nak li Cristo k'axal lok' chiruheb li ángel, jo'can nak takaq'ue kach'o̱l chixpa̱banquil li c'a'ru xkabi, re nak inc'a' ta̱sachk sa' kach'o̱l lix ya̱lal. \v 2 Li esilal yebil xbaneb li ángel tz'akal ya̱l ut eb li inc'a' que'pa̱ban ut eb li que'xk'et li chak'rab, que'xc'ul xtojbal xma̱queb jo' xc'ulubeb. \v 3 Cui eb a'an que'xc'ul xtojbal xma̱c, ¿chan put ru nak tocolek' la̱o chiru li tojba ma̱c cui nakatz'ekta̱na li lok'laj colba-ib li quixyechi'i ke li Ka̱cua' Jesucristo? Li Jesucristo quixyechi'i ke li kacolbal k'axal lok'. Ut chirix a'an, eb li que'abin re li ra̱tin, a'an eb ajcui' que'ch'oloban lix ya̱lal chiku. \v 4 Li Dios quixc'ut chiku nak tz'akal ya̱l a'an riq'uineb li retalil ut li milagro li quilajxba̱nu riq'uin lix nimal xcuanquilal. Ut naxc'ut ajcui' chiku nak ya̱l xban nak naxq'ue li Santil Musik'ej reheb li junju̱nk. Jo'can nak ac xma̱tan xma̱tan li junju̱nk jo' naraj li Dios. \s1 Li Ka̱cua' Jesucristo quitz'ejcualo' re kacolbal \p \v 5 Yo̱co chi a̱tinac chirix li ac' ruchich'och' li ta̱cha̱lk. Li Dios inc'a' quixq'ue xcuanquileb li ángel re nak te'takla̱nk sa' xbe̱n a'an. \v 6 Jo'ca'in tz'i̱banbil sa' li Santil Hu: \q1 At inDios, li cui̱nk ma̱c'a' xcuanquil. ¿C'a'ut nak nacac'oxlaheb? Li cui̱nk ma̱c'a'eb xcuanquil. ¿C'a'ut nak nacaq'ue a̱ch'o̱l chirixeb? \q1 \v 7 Xacubsi ca'ch'in xcuanquil chiruheb li ángel. Abanan xaq'ue xnimal xlok'al. Ut xaxakab xcuanquil sa' xbe̱neb la̱ c'anjel xaba̱nu riq'uin a̱cuuk'. \q1 \v 8 La̱at xaq'ue chixjunil li c'a'ak re ru rubel xcuanquil li cui̱nk. (Sal. 8:4-6) \p Ut nak li Dios quixq'ue chixjunil li c'a'ak re ru rubel xcuanquil li cui̱nk, ma̱c'a' cuan inc'a' ta napa̱ban chiru. A'ut anakcuan toj ma̱ji' nakil nak chixjunil li c'a'ak re ru cuan neque'pa̱ban chiru. \v 9 Abanan nakaq'ue retal chanru nak li Jesucristo quinima̱c ru ut quiq'uehe' xlok'al. Usta quicubsi̱c xcuanquil jarubak cutan chiruheb li ángel, nak quitz'ejcualo', quiq'uehe' xlok'al xban li raylal quixc'ul nak quicam sa' kac'aba' la̱o. Xban lix nimal rusilal li Dios, li Jesucristo quicam re xcolbal chixjunileb li cuanqueb sa' ruchich'och'. \v 10 Riq'uin xc'ulbal li raylal, li Jesucristo quitz'akobresi̱c ru chiru li Dios. Li Ka̱cua' Dios quiyi̱ban re chixjunil li c'a'ak re ru. Xban a'an nak a' li Dios yal re sa' xbe̱n. Jo'can nak quixtakla chak li Jesucristo chi xc'ulbal li raylal ut quicam re xtojbal rix li kama̱c. Ut a'an ajcui' laj c'amol be chiruheb li ralal xc'ajol li te'tz'ako̱nk sa' lix lok'al. \v 11 La̱o nocosantobresi̱c xban li Ka̱cua' Jesucristo. La̱o ut li Jesucristo junaj ajcui' li kachoxahil Yucua'. Xban a'an li Jesucristo inc'a' naxuta̱na̱c chixyebal nak la̱o lix herma̱n. \v 12 Quixye chi jo'ca'in: \q1 At inYucua', tinch'olob a̱cuesilal chiruheb lin herma̱n. Sa' xya̱nkeb li ch'utch'u̱queb tinbicha la̱ lok'al. (Sal. 22:22) \v 13 Ut quixye cui'chic: \q1 Cauhak inch'o̱l riq'uin li Dios. \p Ut quixye ajcui': \q1 Cue'quin arin la̱in, cuochbeneb li ralal xc'ajol li Dios li xk'axtesi sa' cuuk'. (Is. 8:17-18) \p \v 14 Ya̱l nak la̱o ut li Jesucristo junaj li kachoxahil Yucua'. Li Jesucristo quitz'ejcualo' jo' la̱o. Quicuan xquiq'uel. Quicuan xbakel ut xtibel. Li Jesucristo quicam. Riq'uin lix camic, li Ka̱cua' Jesucristo quixsach xcuanquil laj tza, xban nak sa' xc'aba' laj tza nak cuan li ca̱mc. \v 15 Chalen chak sa' kayo'lajic, nakaxucua ru li ca̱mc. Aban riq'uin lix camic li Ka̱cua' Jesucristo quirisi li kaxiu chiru li ca̱mc. \v 16 Relic chi ya̱l li Ka̱cua' Jesucristo inc'a' quichal chixtenk'anquileb li ángel. Quichal ban chixtenk'anquileb li ralal xc'ajol laj Abraham. (Ut la̱o ajcui' ralal xc'ajol laj Abraham, xban nak nakapa̱b li Cristo.) \v 17 Xban nak li Jesucristo quic'ulun chixtenk'anquileb li cuanqueb sa' ruchich'och' tento nak quitz'ejcualo' jo' eb lix herma̱n. Chi ya̱l nak quitz'ejcualo' re nak ta̱ruxta̱na ku ut tixtoj rix li kama̱c. Li Jesucristo a'an lix yucua'il aj tij chi c'anjelac chiru li Dios. \v 18 Li Ka̱cua' Jesucristo quixc'ul li raylal ut quiyale' ra̱lenquil. Aban, inc'a' quixq'ue rib chi a̱le̱c. Jo'can nak nim xcuanquil chixtenk'anquileb li neque'yale' ra̱lenquil. \c 3 \s1 K'axal nim xcuanquil li Ka̱cua' Jesucristo chiru xcuanquil laj Moisés \p \v 1 Ex herma̱n, la̱ex sic'bil e̱ru xban li Dios chok' ralal xc'ajol. Cheq'uehak e̱ch'o̱l chixc'oxlanquil li Jesucristo. A'an li quitakla̱c chak xban li Dios chi c'anjelac jo' xyucua'il aj tij sa' li kapa̱ba̱l. \v 2 Li Jesucristo quipa̱ban chi tz'akal chiru li Dios li quixakaban chak re chi c'anjelac jo' xyucua'il aj tij. Ut laj Moisés quipa̱ban ajcui' chiru li Dios nak quic'anjelac chi c'amoc be chiruheb laj Israel. \v 3 Abanan li Jesucristo numtajenak cui'chic xlok'al chiru xlok'al laj Moisés. Li Jesucristo, a'an chanchan jun aj cablanel. Li ani nayi̱ban junak cab, a'an k'axal nim xcuanquil sa' xbe̱n usta k'axal cha̱bil li cab li naxyi̱b. \v 4 Li junju̱nk chi ochoch cuan ani nayi̱ban re; a'ut li quiyi̱ban re chixjunil li c'a'ak re ru cuan, a'an li Ka̱cua' Dios. \v 5 Relic chi ya̱l nak laj Moisés quipa̱ban chiru li Dios ut quic'amoc be chiruheb laj Israel. Quixch'olob xya̱lal li c'a'ru ta̱c'ulma̱nk mokon. Laj Moisés yal aj c'anjel chiru li Dios. \v 6 Aban li Ka̱cua' Jesucristo, a'an tz'akal Ralal li Dios ut cuan xcuanquil chi takla̱nc sa' xbe̱neb li ralal xc'ajol li Dios. La̱o li ralal xc'ajol li Dios cui ca'aj cui' riq'uin li Dios nocoyo'onin ut cauhak kach'o̱l sa' li kapa̱ba̱l toj sa' roso'jic li cutan. \s1 Naru to-oc chi hila̱nc riq'uin li Dios \p \v 7 Li Ka̱cua' Jesucristo k'axal nim xcuanquil. Jo'can nak takabi li ra̱tin li naxye li Santil Musik'ej: \q1 Cherabihak anakcuan li cua̱tin. \q1 \v 8 Me̱ba̱nu jo' que'xba̱nu le̱ xe'to̱nil yucua' nak que'xk'et chak li cua̱tin. Que'cuech'oc ut neque'ayaynac ut que'xyal inch'i'ch'i'inquil nak cuanqueb chak sa' li chaki ch'och'. \q1 \v 9 Aran que'xq'ue injosk'il le̱ xe'to̱nil yucua'. Chiru ca'c'a̱l chihab que'ril li usilal li quilajinba̱nu reheb. Abanan junelic yo̱queb chixq'uebal injosk'il. \q1 \v 10 Xban a'an nak quinpo' inch'o̱l sa' xbe̱neb li tenamit a'in. Ut quinye: Junelic neque'xcuiba xch'o̱leb ut inc'a' neque'raj xba̱nunquil lix ya̱lal. Inc'a' neque'xba̱nu li c'a'ru nacuaj. \q1 \v 11 Nak quichal injosk'il ut quinye, relic chi ya̱l nak ma̱ jok'e te'oc chi hila̱nc sa' li cha̱bil na'ajej c'u̱banbil inban, chan li Dios. (Sal. 95:7-11) \p \v 12 Ex herma̱n, cheq'uehak retal nak ma̱ jun taxak sa' e̱ya̱nk inc'a' tixpa̱b li Dios xma̱c lix ma̱usilal. Ma̱re anchal tixtz'ekta̱na li yo'yo̱quil Dios. \v 13 Cheq'uehak ban e̱na'leb che̱ribil e̱rib rajlal cutan nak toj naru xba̱nunquil. Chetenk'a e̱rib che̱ribil e̱rib re nak ma̱ jun ta̱balak'i̱k xban li ma̱c, xban nak li nabalak'i̱c xban li ma̱c inc'a' chic naraj xba̱nunquil li c'a'ru naraj li Dios. \v 14 Totz'ako̱nk riq'uin xlok'al li Jesucristo cui nakaq'ue kach'o̱l chixpa̱banquil. Chanru nak xkatiquib chak xpa̱banquil li Ka̱cua', jo'can taxak toj chalen sa' roso'jic li cutan. \v 15 Jo'ca'in tz'i̱banbil sa' li Santil Hu li quixye li Dios: \q1 Cherabihak li cua̱tin anakcuan. Me̱cacuubresi e̱ch'o̱l jo' que'xba̱nu chak le̱ xe'to̱nil yucua' nak que'xk'et chak li cua̱tin. (Sal. 95:7-8) \p \v 16 ¿Aniheb li que'k'etoc chak re li ra̱tin li Dios li quixye reheb? A'aneb chixjunileb li que'el chak Egipto nak laj Moisés quic'amoc be chiruheb. \v 17 ¿Ani sa' aj be̱n quijosk'o' li Dios chiru li ca'c'a̱l chihab? Sa' xbe̱neb li que'ma̱cob ut que'cam sa' li chaki ch'och'. \v 18 Ut, ¿aniheb aj e quixye li Dios nak relic chi ya̱l inc'a' te'oc chi hila̱nc riq'uin sa' li cha̱bil na'ajej? Reheb li que'k'etoc re lix chak'rab. \v 19 Ut relic chi ya̱l xbaneb lix k'etba a̱tin, inc'a' que'oc chi hila̱nc sa' li cha̱bil na'ajej. \c 4 \p \v 1 Li Dios toj yo̱ ajcui' chixyechi'inquil li oc chi hila̱nc sa' li cha̱bil na'ajej. Abanan chikaba̱nu cue̱nt re nak ma̱ jun taxak sa' kaya̱nk inc'a' ta̱oc sa' li hiloba̱l a'an. \v 2 La̱o xkabi resil li colba-ib jo' nak que'rabi resil najter. Abanan ma̱c'a' qui-oc cui' reheb nak que'rabi xban nak inc'a' que'pa̱ban. \v 3 Xban nak la̱o xkapa̱b li Dios, to-oc chi hila̱nc riq'uin sa' li cha̱bil na'ajej. Li Dios quia̱tinac chirixeb li kaxe'to̱nil yucua' nak quixye: Nak quichal injosk'il, quinye nak relic chi ya̱l ma̱ jok'e te'oc chi hila̱nc cuiq'uin. Quixye a'an us ta ac ch'olch'o nak cuan li na'ajej re hila̱nc chalen nak li Dios quixrak lix c'anjel nak quixyi̱b li ruchich'och'. \v 4 Tz'i̱banbil sa' li Santil Hu chirix li xcuuk li cutan li naxye chi jo'ca'in: Ut li Dios quixrak lix c'anjel ut quihilan sa' xcuuk li cutan. (Gn. 2:2) \v 5 Ut tz'i̱banbil ajcui' sa' li Santil Hu chirixeb li inc'a' que'pa̱ban: Inc'a' te'oc chi hila̱nc cuiq'uin. (Sal. 95:11) \v 6 Que'rabi li ra̱tin li Dios najter ut cuan li inc'a' que'oc chi hila̱nc riq'uin xban nak inc'a' que'pa̱ban. Aban li ani napa̱ban anakcuan toj naru ta̱oc chi hila̱nc riq'uin. \v 7 Najter cuanqueb laj Israel inc'a' que'pa̱ban. Ut nak ac xnume' q'uila chihab, li Dios quixyechi'i cui'chic li hiloba̱l nak quia̱tinac riq'uin laj David. Ut laj David quixtz'i̱ba li quiyehe' re li naxye chi jo'ca'in: Anakcuan cherabi taxak li cua̱tin ut me̱cacuubresi le̱ ch'o̱l, chan. \v 8 Eb li que'pa̱ban sa' xya̱nkeb laj Israel que'oc chi hila̱nc sa' li na'ajej Canaán nak laj Josué quic'amoc be chiruheb. Abanan ma̱cua' a'an li tz'akal na'ajej re hila̱nc chi junelic. Cui ta a'an li tz'akal hiloba̱l, inc'a' raj chic quixye li Dios nak toj naru to-oc chi hila̱nc riq'uin. \v 9 Jo'can nak toj cuan li lok'laj na'ajej re hila̱nc reheb li neque'pa̱ban re li Dios. \v 10 Li ani ac x-oc chi hila̱nc riq'uin li Dios, a'an ac xhilan chi tz'akal, jo' nak li Dios quihilan nak quixrak lix c'anjel. \v 11 Chikaq'uehak kach'o̱l chixpa̱banquil li Dios re nak to-oc chi hila̱nc riq'uin. Ma̱ ani taxak ke inc'a' ta̱oc xban xk'etba a̱tin jo' que'xba̱nu chak junxil nak inc'a' que'pa̱ban. \v 12 Li ra̱tin li Dios yo'yo ut k'axal nim xcuanquil. Chanchan jun ch'i̱ch' ca' pac'al xk'esnal. Riq'uin lix nimal xcuanquil, li ra̱tin li Dios nacuulac toj sa' xchamal li ka̱m. Ut naxc'utbesi chiku chanru li kana'leb ut chanru li kac'a'ux. \v 13 Ma̱ ani naru tixmuk rib chiru li Dios xban nak a'an quiyi̱ban re chixjunil li c'a'ak re ru cuan. Cutan saken chiru li Dios li kayehom kaba̱nuhom. Ma̱c'a' mukmu chiru li Dios li toxkach'olob cui' kayehom kaba̱nuhom. \s1 Li Ka̱cua' Jesucristo, a'an tz'akal xyucua'il aj tij \p \v 14 Li Ka̱cua' Jesucristo, li Ralal li Dios, a'an lix yucua'il aj tij chok' ke. Quitake' sa' choxa ut cuan chak riq'uin li Dios Acuabej. Yo̱ chak chi oque̱nc chikix chiru li Dios. Jo'can nak cauhak taxak kach'o̱l sa' li kapa̱ba̱l. \v 15 Li Jesucristo a'an xyucua'il aj tij chok' ke la̱o. Naxtok'oba ku xban nak naxnau nak moco k'axal cau ta li kach'o̱l. Nak quicuan arin sa' ruchich'och', li Jesucristo quiyale' ra̱lenquil jo' nak nayale' ka̱lenquil la̱o. Aban li Jesucristo inc'a' quima̱cob. \v 16 Chotijok chi anchal kach'o̱l chiru li nimajcual Dios. A'an ta̱ril xtok'oba̱l ku ut riq'uin xnimal rusilal toxtenk'a nak cua̱nko sa' junak raylal. \c 5 \p \v 1 Sa' xya̱nkeb laj judío cuanqueb xyucua'il aj tij. Li junju̱nk sic'bil ru sa' xya̱nkeb li cui̱nk chi c'anjelac chiru li Dios. Naxtenk'aheb li tenamit riq'uin xq'uebal li mayej quic' ut li c'a'ak chic re ru chi mayejil re xtojbal rix lix ma̱queb. \v 2 Li xyucua'il aj tij, a'an yal cui̱nkeb jo' la̱o. Jo'can nak naxtok'oba ruheb ut naxtenk'aheb sa' usilal li neque'ma̱cob xban nak inc'a' neque'xnau xya̱lal li yo̱queb chixba̱nunquil. \v 3 Xban nak yal cui̱nk li xyucua'il aj tij, jo'can nak rajlal namayejac re xtojbal rix lix ma̱c a'an. Ut namayejac ajcui' re xtojbal rix lix ma̱queb chixjunileb li tenamit. \v 4 Lix c'anjel li xyucua'il aj tij k'axal lok', aban ma̱ jun naxyo'ob xc'anjel yal xjunes rib. Eb a'an sic'bil ruheb xban li Dios. Li Dios naxxakabeb chi c'anjelac jo' nak quixakaba̱c laj Aarón najter. \v 5 Jo'can ajcui' li Jesucristo. Moco yal xjunes ta quixxakab rib chi c'anjelac chok' xyucua'il aj tij. Aban li Dios quiq'uehoc re lix lok'al ut quixq'ue chi c'anjelac nak quixye re: At cualal, anakcuan xinq'ue a̱cuanquil. (Sal. 2:7) \v 6 Quiyehe' cui'chic re xban li Dios jo' naxye sa' li Santil Hu: La̱at aj tij chi junelic jo' nak quicuan laj Melquisedec. (Sal. 110:4) \v 7 Nak li Jesucristo quicuan arin sa' ruchich'och' quiya̱bac nak quitijoc. Chi cau xya̱b xcux quitz'a̱man chiru li Dios, li cuan xcuanquil chi coloc re chiru li ca̱mc. Ut li Dios quirabi lix tij xban nak quixk'axtesi rib re xba̱nunquil lix c'anjel li Dios. \v 8 Usta Ralal li Dios li Jesucristo, quixc'ul ajcui' li raylal ut quixc'ut chiku chanru li pa̱ba̱nc riq'uin li raylal quixc'ul. \v 9 Riq'uin li raylal li quixc'ul li Jesucristo quitz'akobresi̱c ru chi c'anjelac chok' xyucua'il aj tij. Ut sa' xc'aba' a'an cuan li colba-ib chi junelic reheb li te'pa̱ba̱nk re. \v 10 Li Dios quixxakab li Jesucristo chok' xyucua'il aj tij jo' nak quicuan laj Melquisedec. \s1 K'axal xiu xiu chok' ke cui ta̱cuiba̱nk li kach'o̱l \p \v 11 Toj cuan raj chic nabal naraj ch'oloba̱c xya̱lal che̱ru chirix a'in. Abanan ch'a'aj xch'olobanquil xya̱lal xban nak inc'a' chic nequeraj rabinquil. \v 12 Anakcuan la̱ex raj chic aj tzolonel xban nak ac junxil nequexpa̱ban. Abanan ta̱raj toj ta̱c'utek' cui'chic che̱ru li ac xetzol chak junxil nak xepa̱b chak li Dios. Chanchanex chic li c'ula'al li toj natu'uc li toj ma̱ji' natzacan. \v 13 La̱ex nequenau nak junak c'ula'al toj natu'uc toj ma̱c'a' xna'leb. Inc'a' naxnau bar cuan li us ut bar cuan li inc'a' us. \v 14 Eb li che̱quel cristian jalan xtzacae̱mkeb. Moco sic'bil ta ru li neque'xtzaca. A'an retalil nak ac xe'q'ui sa' xpa̱ba̱leb ut neque'xnau chic bar cuan li us ut bar cuan li inc'a' us. \c 6 \p \v 1 Jo'can nak inc'a' yo̱kex chi c'oxlac junes chirix li xetzol chak sa' xticlajic le̱ pa̱ba̱l. Toj cuan ban nabal te̱tzol chirix li Cristo re nak texq'ui̱k sa' le̱ pa̱ba̱l. Ac nequenau nak ma̱cua' riq'uin kayehom kaba̱nuhom natauman li colba-ib. Riq'uin ban xpa̱banquil li Dios. \v 2 Ac nequenau xya̱lal li cubi ha'. Nequenau xya̱lal li xq'uebal li kuk' sa' xbe̱neb laj pa̱banel. Ac nequenau nak te'cuacli̱k cui'chic chi yo'yo li camenak. Ut nequenau ajcui' nak ta̱cuulak xk'ehil nak ta̱rakek' a̱tin chi junaj cua sa' xbe̱neb li ma̱ji' neque'pa̱ban. \v 3 Anakcuan chikaq'ue kach'o̱l chixtzolbal kib re nak toq'ui̱k sa' li kapa̱ba̱l. Jo'can takaba̱nu cui li Dios naxq'ue ke. \v 4 Cuanqueb li ac xe'xtau xya̱lal. Xe'xc'ul li rusilal li Dios. Xe'xc'ul li Santil Musik'ej. \v 5 Neque'xnau nak ya̱l li ra̱tin li Dios. Ac xe'tz'akon ca'ch'in riq'uin lix cuanquil li ac' ruchich'och' li ta̱cha̱lk. \v 6 Cuan li ac xe'tz'akon riq'uin li rusilal li Dios ut neque'xtz'ekta̱na chirix xch'o̱l. Chanchan nak yo̱queb cui'chic chixq'uebal chiru cruz li Jesucristo, li Ralal li Dios. Yo̱queb chixq'uebal chi hobec' ut chi se'e̱c xbaneb li tenamit. Eb a'an inc'a' chic naru te'yot'ek' xch'o̱l ut inc'a' chic te'xjal xc'a'ux xban nak yo̱queb chixtz'ekta̱nanquil li Jesucristo. \v 7 Li ani naxba̱nu li naxye li ra̱tin li Dios, a'an chanchan li ch'och' naruc' li ha'. Cha̱bil li acui̱mk na-el chiru ut nac'anjelac re laj acuinel. Li ch'och' a'an osobtesinbil xban li Dios. Li ani naxba̱nu li naraj li Dios osobtesinbil xban li Dios. \v 8 Aban li ani inc'a' naxba̱nu re li naxye li ra̱tin li Dios, a'an chanchan li ch'och' junes q'uix ut yibru pim na-el chiru; ma̱c'a' na-oc cui' li ch'och' a'an. Li ani inc'a' naxba̱nu li naraj li Dios, tz'ekta̱nanbileb xban li Dios ut c'atbil nak te'osok'. \s1 Li Cristo nocoxtenk'a re nak inc'a' ta̱ch'ina̱nk li kach'o̱l \p \v 9 Ex inherma̱n, usta xkaye chi jo'can, ninnau nak la̱ex moco jo'canex ta chic anakcuan. Cha̱bil chic le̱ na'leb xban nak colbilex. \v 10 Li Dios ti̱c xch'o̱l. Naxnau chanru le̱ c'anjel. Li Dios naxnau nak nequera a'an. Nac'utun ajcui' nak nequera li Dios xban nak xetenk'a le̱ rech aj pa̱banel junxil ut toj yo̱quex ajcui' chixtenk'anquileb anakcuan. Inc'a' nasach sa' xch'o̱l li Dios le̱ c'anjel li nequeba̱nu. \v 11 Takaj nak che̱junju̱nkalex te̱q'ue e̱ch'o̱l chixba̱nunquil li usilal chalen toj sa' roso'jic le̱ yu'am. Chi jo'can te̱c'ul chi tz'akal le̱ k'ajca̱munquil li yechi'inbil e̱re xban li Dios. \v 12 Inc'a' nakaj nak te̱cuiba e̱ch'o̱l. Cheba̱nu ban jo' neque'xba̱nu li neque'pa̱ban chi anchal xch'o̱l. Inc'a' neque'titz'. Neque'xcuy ut neque're̱chani li yechi'inbil xban li Dios. \v 13 Ma̱c'a' junak mas nim xcuanquil chiru li Dios. Jo'can nak li Dios quixpatz' xc'aba' chi ribil rib nak quixyechi'i li rosobtesinquil laj Abraham. \v 14 Quixye re: Relic chi ya̱l tatcuosobtesi ut tinq'ue chi q'uia̱nc la̱ cualal a̱c'ajol. (Gn. 22:16-17) \v 15 Jo'can nak laj Abraham najt quixcuy roybeninquil ut inc'a' quititz' toj retal quixc'ul lix ma̱tan quiyechi'i̱c re xban li Dios. \v 16 Nak na-uxman li juramento napatz'man xc'aba' junak li k'axal nim xcuanquil re nak nach'ola ru li ya̱l ut narake' ajcui' li cuech'i̱nc ib. \v 17 Jo'can nak li Dios quixyechi'i li ma̱tan riq'uin juramento. Quiraj xc'utbal chiruheb li te'e̱chani̱nk re nak tz'akal ya̱l li yo̱ chixyebal. Ut inc'a' tixjal ru li ra̱tin. \v 18 Jo'can utan nak li cuib chi na'leb a'in inc'a' naru xjalbal ru. A'aneb a'in: xbe̱n, nak li Dios quixyechi'i li ma̱tan; ut xcab, nak quixba̱nu li juramento. Riq'uin a'an nakanau nak li Dios inc'a' natic'ti'ic. Jo'can nak cauhak taxak li kach'o̱l. La̱o xkasic' li kacolbal riq'uin li Dios ut nakanau nak take̱chani li quixyechi'i ke. A'an li nakayo'oni. \v 19 Nakayo'oni nak takac'ul li junelic yu'am. A'an naxq'ue xcacuil li kach'o̱l jo' nak li ancla naxchap li jucub chiru li ha'. Cau rib ut inc'a' na-ec'an sa' xna'aj. Xban nak nakapa̱b li Jesucristo, cuanco chi sum a̱tin riq'uin li Dios. \v 20 Li Jesucristo ac xco̱ sa' li santil choxa chi jaloc a̱tin chikix. A'an laj c'amol be chiku. Li Jesucristo, a'an tz'akal xyucua'il aj tij chi junelic jo' nak quicuan laj Melquisedec. \c 7 \s1 Laj Melquisedec \p \v 1 Laj Melquisedec a'an li rey re li tenamit Salem. A'an ajcui' laj tij chiru li nimajcual Dios. Laj Melquisedec qui-el chak chixc'ulbal laj Abraham ut quirosobtesi nak quisuk'i chak chixsachbal ruheb li rey. \v 2 Ut li jo' q'uial quire̱chani chak laj Abraham sa' li ple̱t riq'uineb li rey, quixq'ue li junju̱nk sa' xlaje̱tkil re laj Melquisedec. Li c'aba'ej Melquisedec naraj naxye “rey re li ti̱quilal”. Ut li c'aba'ej Salem naraj naxye “tuktu̱quil usilal”. Jo'can nak laj Melquisedec, a'an rey re li ti̱quilal ut rey re li tuktu̱quil usilal. \v 3 Inc'a' nanauman ani lix yucua' laj Melquisedec chi moco lix na' chi moco lix xe'to̱nil yucua'. Inc'a' nanauman chirix lix yo'lajic chi moco lix camic. Laj Melquisedec, a'an retalil li Jesucristo ut a'an laj tij chi junelic. \v 4 Q'uehomak retal nak laj Melquisedec, k'axal nim xcuanquil chiru laj Abraham. Laj Abraham, a'an xyucua'eb laj Israel, abanan quixq'ue re laj Melquisedec li junju̱nk sa' xlaje̱tkil li quire̱chani chak sa' li ple̱t. \v 5 Tz'i̱banbil sa' li chak'rab li quiq'uehe' re laj Moisés nak eb li cristian te'xq'ue reheb laj tij li junju̱nk sa' xlaje̱tkil li c'a'ru cuan reheb. Eb laj tij, a'an eb li ralal xc'ajol laj Leví. Que'xba̱nu chi jo'can usta laj Abraham, a'an lix xe'to̱nil yucua' chixjunileb, laj tij jo'queb ajcui' li cristian. \v 6 Laj Melquisedec ma̱cua' xcomoneb li ralal xc'ajol laj Leví aban laj Abraham quixq'ue li junju̱nk sa' xlaje̱tkil re laj Melquisedec. Nim xcuanquil laj Abraham xban nak ac yechi'inbil re li rosobtesinquil xban li Dios. Aban laj Melquisedec k'axal nim cui'chic lix cuanquil. Jo'can nak quirosobtesi laj Abraham. \v 7 Nakanau chi tz'akal nak li na-osobtesin, a'an li nim xcuanquil chiru li na-osobtesi̱c. Jo'can nak nakanau nak nim xlok'al laj Melquisedec chiru xlok'al laj Abraham. \v 8 Eb laj tij aj Israel que'xc'ul ajcui' li junju̱nk sa' xlaje̱tkil. A'aneb yal cui̱nkeb ut que'cam. Abanan laj Melquisedec moco quicam ta. Jo'can tz'i̱banbil sa' li Santil Hu. \v 9 Eb li ralal xc'ajol laj Leví, a'an eb laj tij. Eb a'an li que'c'uluc re li junju̱nk sa' xlaje̱tkil li que'xq'ue laj Israel. Laj Abraham a'an lix xe'to̱nil yucua' laj Leví. Jo'can nak naru xyebal nak eb li ralal xc'ajol laj Leví que'xq'ue li junju̱nk sa' xlaje̱tkil re laj Melquisedec xban nak laj Abraham quixq'ue li junju̱nk sa' xlaje̱tkil sa' xc'aba'eb a'an. \v 10 Naru xyebal chi jo'can usta toj ma̱ji' neque'yo'la li ralal xc'ajol laj Leví xban nak laj Abraham, a'an lix xe'to̱nil yucua'eb. Riq'uin a'an nakanau nak laj Melquisedec nim xcuanquil chiruheb li ralal xc'ajol laj Leví. \v 11 Li ralal xc'ajol laj Leví ut laj Aarón, a'aneb li neque'ch'oloban chiruheb laj Israel lix ya̱lal lix chak'rab li Dios li quixye laj Moisés. Abanan chi moco li chak'rab chi moco eb laj tij li ta̱ru̱k ta̱colok ke. Cui ta eb laj tij ut li chak'rab, inc'a' raj chic quitakla̱c chak junak aj tij k'axal nim xcuanquil jo' nak quicuan laj Melquisedec. Laj tij li quitakla̱c chak ma̱cua' xcomoneb laj Aarón. \v 12 Laj tij li quitakla̱c chak jalan chic lix c'anjel. Jo'can nak quijala ajcui' ru li chak'rab. \v 13 Li a̱tin a'in tz'i̱banbil chirix li Jesucristo. A'an ma̱cua' ralal xc'ajol laj Leví. A'an ralal xc'ajol laj Judá. Ma̱ jun ralal xc'ajol laj Judá xakabanbil chok' aj tij chi mayejac. \v 14 Laj Moisés, nak quia̱tinac chirixeb laj tij, ma̱ jun cua quixye nak sa' xya̱nkeb ta li ralal xc'ajol laj Judá ta̱e̱lk chak junak aj tij. Ut li Jesucristo quiyo'la sa' xya̱nkeb li ralal xc'ajol laj Judá. \s1 K'axal nim xcuanquil li Jesús chiru xcuanquil laj Melquisedec \p \v 15 Riq'uin a'in nanauman nak li Jesucristo nim xcuanquil chiruheb laj tij li que'cuan sa' xya̱nkeb aj Israel. Li Jesucristo, a'an aj tij jo' nak quicuan laj Melquisedec ut a'an ma̱cua' ralal xc'ajol laj Leví. \v 16 Li Jesucristo inc'a' quixakaba̱c chok' aj tij jo' quixye li chak'rab. Xakabanbil ban chok' aj tij xban nak nim xcuanquil ut yo'yo chi junelic. \v 17 Jo'ca'in tz'i̱banbil sa' li Santil Hu chirix li Ka̱cua' Jesucristo: La̱at aj tij chi junelic jo' nak quicuan laj Melquisedec. (Sal. 110:4) \v 18 Jo'can nak li chak'rab li quicuan junxil ma̱c'a' chic rajbal xban nak ma̱c'a' chic xcuanquil. \v 19 Ma̱ ani nacole' xban li chak'rab li quicuan chak junxil. Abanan cuan kayo'on anakcuan k'axal nim xcuanquil chiru li chak'rab. Li kayo'on, a'an li Jesucristo. Ut xban a'an cua̱nko chi sum a̱tin riq'uin li Dios. \v 20 Li Jesucristo xakabanbil chok' aj tij xban li Dios riq'uin juramento. \v 21 Abanan ma̱cua' riq'uin juramento nak que'xakaba̱c chok' aj tij li ralal xc'ajol laj Leví. A'ut li Ka̱cua' Jesucristo xakabanbil chok' aj tij xban li Dios riq'uin juramento. Tz'i̱banbil sa' li Santil Hu chi jo'ca'in: \q1 Li Dios quia̱tinac riq'uin li Ralal ut quixye re: Sa' inc'aba' la̱in tinye a̱cue: La̱at laj tij chi junelic jo' nak quicuan laj Melquisedec, chan. Li Dios inc'a' tixjal lix c'a'ux xban nak quixpatz' lix lok'laj c'aba'. (Sal. 110:4) \p \v 22 Riq'uin li juramento a'in, sa' xc'aba' li Jesucristo, nim xcuanquil li ac' contrato, ut k'axal lok' chiru li quicuan junxil. \v 23 Najter nabaleb laj tij que'cuan chak. Inc'a' que'cana sa' xc'anjel chi junelic li junju̱nk xban nak neque'cam ut jalan chic nacana chok' re̱kaj. \v 24 Aban li Ka̱cua' Jesucristo a'an chic li tz'akal laj tij. Ma̱ jaruj chic ta̱sic'ma̱nk junak re̱kaj xban nak a'an yo'yo chi junelic. \v 25 Li Jesucristo a'an tz'akal ta̱colok reheb chixjunileb li neque'pa̱ban re li Dios sa' xc'aba' a'an. Li Jesucristo yo'yo chi junelic ut naa̱tinac chirixeb chiru li Dios. \v 26 Li Ka̱cua' Jesucristo, a'an li tz'akal xyucua'il aj tij. Ut a'an li natenk'an ke chi tz'akal. Moco juntak'e̱t ta lix yu'am riq'uineb laj ma̱c. Li Jesucristo santo ut ma̱c'a' xma̱c. A'an co̱ sa' choxa ut aran quiq'uehe' xnimal xlok'al. \v 27 Li Jesucristo ma̱cua' jo'queb lix yucua'ileb aj tij li que'cuan sa' xya̱nkeb laj Israel. Eb a'an cuulaj cuulaj neque'xmayeja li xul re xtojbal rix lix ma̱queb jo' ajcui' lix ma̱queb li tenamit. Aban li Jesucristo jun sut ajcui' quixmayeja rib re xtojbal rix li kama̱c. \v 28 Jo' tz'i̱banbil sa' li chak'rab najter, eb li xakabanbil chok' xyucua'il aj tij, a'an yal cui̱nkeb. Abanan mokon, nak quisache' xcuanquil li chak'rab, li Dios quixxakab riq'uin juramento li Ralal chok' xyucua'il aj tij. Riq'uin ut a'an li Jesucristo tz'akal re ru chi c'anjelac chi junelic. \c 8 \s1 Li Jesucristo, a'an xyucua'il aj tij chok' ke la̱o \p \v 1 A'an a'in xya̱lal li yo̱co chixyebal e̱re: ya̱l nak cuan jun tz'akal xyucua'il aj tij nac'anjelac chikix. A'an li Jesucristo li c'ojc'o chak sa' xnim uk' li Dios sa' lix nimajcual xcuanquilal sa' choxa. \v 2 Li Jesucristo nac'anjelac sa' li Santil Na'ajej sa' choxa li yi̱banbil xban li Dios, ut ma̱cua' sa' li na'ajej yi̱banbil xbaneb li cui̱nk. \v 3 Chixjunileb li xyucua'il laj tij xakabanbileb chi mayejac xul ut c'a'ak chic re ru chi mayejil. Jo'can ajcui' li Jesucristo tento tixq'ue junak mayej. \v 4 Cui toj cuan ta arin sa' ruchich'och' inc'a' ajcui' ta̱c'anjelak jo' junak reheb laj tij xban nak eb laj tij neque'mayejac jo' naxye lix chak'rab laj Moisés. \v 5 Li c'a'ru neque'xba̱nu eb laj tij yal jun retalil li na-uxman sa' li choxa. Nakanau nak yal retalil xban li c'a'ru quiyehe' re laj Moisés nak oc re chixyi̱banquil li tabernáculo. Li Dios quixye re: Chaq'ue retal ut chaba̱nu chixjunil jo' li retalil quinc'ut cha̱cuu sa' xbe̱n li tzu̱l Sinaí. (Ex. 25:40) \v 6 A'ut lix c'anjel li Jesucristo numtajenak xcuanquil chiru li que'xba̱nu chak eb laj tij junxil. Sa' li ac' contrato li Jesucristo chic naa̱tinac chikix chiru li Dios. K'axal cha̱bil li ac' contrato xban nak riq'uin a'an k'axal lok' cui'chic li yechi'inbil ke xban li Dios. \v 7 Cui ta tz'akal re ru li contrato quixba̱nu chak junxil inc'a' raj chic quixq'ue junak ac' contrato. \v 8 Aban li Dios quiril nak inc'a' us yo̱queb chixba̱nunquil li tenamit li cuanqueb rubel xcuanquil li xbe̱n contrato. Jo'can nak quixye reheb li tz'i̱banbil sa' li Santil Hu: \q1 Ta̱cuulak xk'ehil nak tinba̱nu junak chic li ac' contrato riq'uineb li tenamit Israel ut Judá. \q1 \v 9 Li contrato a'in ma̱cua' jo' li quinba̱nu chak reheb lix xe'to̱nil yucua'eb nak quicuisiheb chak sa' li tenamit Egipto. Inc'a' que'xba̱nu li naxye li contrato. Xban a'an quebintz'ekta̱na. \q1 \v 10 A'in li contrato tinba̱nu riq'uineb reheb laj Israel. Ta̱cuulak xk'ehil nak tinq'ue lin chak'rab sa' lix c'a'uxeb ut tinq'ue ajcui' sa' li ra̱meb. La̱inak lix Dios ut a'anakeb lin tenamit. \q1 \v 11 Inc'a' chic te'xch'olob xya̱lal chicuix chiruheb li ras ri̱tz'in xban nak chi coc' chi ni̱nk te'xnau chic anihin. \q1 \v 12 Tincuy lix ma̱queb ut ma̱ jun cua chic tinc'oxla lix ma̱usilaleb, chan li Dios. (Jer. 31:31-34) \p \v 13 Nak li Dios quixye nak tixba̱nu jun chic li ac' contrato a'an naraj naxye nak li najter contrato yo̱ chi sachc xcuanquil ut ma̱c'a' chic xc'anjel ta̱cana̱k. \c 9 \s1 Li Tabernáculo a'an retalil li choxa \p \v 1 Li xbe̱n contrato cuan xchak'rab naxye chanru nak nalok'oniman li Dios ut cuan jun li muheba̱l re lok'oni̱nc yi̱banbil xbaneb li cui̱nk tabernáculo xc'aba'. \v 2 Jo'ca'in nak yi̱banbil li na'ajej. Tasbil sa' xyi riq'uin jun nimla t'icr. Sa' li xbe̱n tasal cuan li candil cuukub xxamlel ut cuan ajcui' li me̱x bar naq'ueman cui' li mayejanbil caxlan cua. Li xbe̱n tasal a'an Santil Na'ajej xc'aba'. \v 3 Li na'ajej li cuan jun pac'al li t'icr, a'an Lok'laj Santil Na'ajej xc'aba'. \v 4 Aran cuan jun xc'atbal li pom yi̱banbil riq'uin oro, ut cuan ajcui' jun li Lok'laj Ca̱x letzbil oro chirix. Chi sa' li Lok'laj Ca̱x a'an cuan li xar oro bar cui' c'u̱lanbil li maná. C'u̱lanbil ajcui' sa' li ca̱x lix xuk' laj Aarón li quituxmec ut qui-atz'umac. Ut c'u̱lanbil ajcui' aran li cuib chi pec ti̱c ru li tz'i̱banbil cui' li laje̱b chi chak'rab. \v 5 Ut sa' xbe̱n li Lok'laj Ca̱x cuan cuib li querubines yi̱banbileb riq'uin oro chanchaneb li ángel. A'an retalil nak cuan li Dios aran. Lix xiq'ueb naxc'ul rib sa' xbe̱n lix tz'apbal re li ca̱x bar naq'ueman cui' li mayej quic' re xcuybal li ma̱c. Abanan anakcuan inc'a' takach'olob nabal chic chirix a'an. \v 6 Jo'ca'in nak que'c'anjelac sa' li na'ajej li que'xlok'oni cui' li Dios. Rajlal cutan que'oc laj tij sa' li xbe̱n tasal chixba̱nunquil lix c'anjel. \fig Li loklaj ca̱x.|src="cn02092b.tif" size="span" copy="©1978 David C. Cook Publishing Co." ref="Hebreos 9.6" \fig* \v 7 Aban sa' lix cab tasal ca'aj cui' li xyucua'il aj tij na-oc jun sut chiru li jun chihab. Ut nak na-oc sa' li Lok'laj Santil Na'ajej a'an, naxc'am xquiq'uel li xul ut naxmayeja re ta̱cuyek' lix ma̱c a'an ut re ajcui' nak ta̱cuyek' xma̱queb li tenamit. \v 8 Riq'uin li a̱tin a'in, chirix li lok'oni̱nc junxil sa' li tabernáculo, li Santil Musik'ej naxc'ut chiku nak moco yalak ani ta naru na-oc toj chi sa' li Lok'laj Santil Na'ajej riq'uin li Dios xban nak toj cuan xc'anjel li najter chak'rab chiruheb ut toj yo̱queb chi c'anjelac sa' li xbe̱n tasal. Jo'can nak li xbe̱n tasal a'an naramoc re li oqueba̱l chiruheb sa' li Lok'laj Santil Na'ajej. \v 9 Chixjunil a'in, a'an jun retalil chok' ke anakcuan nak junxil quilaje'mayejac. Aban li c'atbil mayej ut li c'a'ak chic re ru chi mayejil inc'a' quirisi lix ma̱queb. \v 10 Sa' lix pa̱ba̱leb junxil cuan li chak'rab chirix li c'a'ru te'xtzaca ut c'a'ru te'ruc' jo' ajcui' chanru nak te'ch'ajok re xsantobresinquileb rib. Usta inc'a' quijala lix na'lebeb, aban tento que'xba̱nu li chak'rab a'an toj quicuulac xk'ehil nak li Dios quixjal nak quixq'ue li ac' na'leb. \v 11 Aban ac xc'ulun li Jesucristo ut a'an chic li tz'akal xyucua'il aj tij chok' ke la̱o. Ut xkac'ul li rusilal li Dios li quixq'ue ke sa' li ac' contrato. Li Jesucristo inc'a' nac'anjelac sa' junak tabernáculo yi̱banbil xbaneb li cui̱nk arin sa' ruchich'och'. K'axal lok' cui'chic li na'ajej li nac'anjelac cui'. \v 12 Li Ka̱cua' Jesucristo co̱ sa' li Lok'laj Santil Na'ajej sa' choxa. A'an inc'a' quixmayeja xquiq'uel li chiba̱t chi moco ral cuacax. Quixmayeja ban lix lok'laj quiq'uel. Jun sut ajcui' quixmayeja rib re xq'uebal li kacolbal chi junelic. \v 13 Sa' lix pa̱ba̱leb junxil cuan nak riq'uin li c'a'ru neque'xba̱nu laj tij, neque'xmux ru lix c'anjel sa' li tabernáculo. Ut re xsachbal lix paltileb que'xmayeja li chiba̱t ut li toro. Lix quiq'uel ut lix chahil li c'atbil tuk' ix cuacax narachrachi̱c sa' xbe̱neb laj tij. \v 14 Cui lix quiq'uel li xul naru naxsach lix paltileb, k'axal nim cui'chic xcuanquil lix quiq'uel li Jesucristo xban nak a'an narisi li kama̱c. Li Santil Musik'ej quixtenk'a li Jesucristo nak quixmayeja rib chiru li Dios re xtojbal rix li kama̱c. Li Jesucristo tz'akal cha̱bil. Ma̱c'a' xma̱c ut lix quiq'uel narisi li kama̱c li nac'amoc chak re li ca̱mc sa' kabe̱n. Naxsakobresi li kac'a'ux re nak ca'aj cui' chiru li yo'yo̱quil Dios toc'anjelak. \v 15 Anakcuan cuan li ac' contrato xban xcamic li Jesucristo. Chixjunileb li bokbileb xban li Dios ta̱cua̱nk xcuybal lix ma̱queb, eb li que'cuan rubel xcuanquil li xbe̱n contrato jo' ajcui' la̱o li cuanco rubel xcuanquil li ac' contrato. Ut ta̱cua̱nk kayu'am chi junelic jo' quixyechi'i li Dios. Li Jesucristo quicam chiru cruz re kacolbal. Riq'uin lix lok'laj quiq'uel quixtoj rix li kama̱c. \v 16 La̱ex ac nequenau nak junak cui̱nk cuan c'a'ru re naxye c'a'ru ta̱re̱chani li ralal xc'ajol junju̱nk. Ut a'an ta̱uxma̱nk nak acak xcam. \v 17 Li a̱tin a'in ma̱c'a' xc'anjel nak toj yo'yo li xyehoc re. Toj chirix ban lix camic ta̱c'anjelak. \v 18 Jo'can nak li xbe̱n contrato quixakaba̱c chak xcuanquil riq'uin xquiq'ueleb li xul nak que'mayeja̱c. \v 19 Nak laj Moisés quixye chixjunil li chak'rab reheb li tenamit, quixchap li coc' ruk' li pim hisopo xc'aba' ut ca'ch'in li caki lana. Quixtz'a sa' xquiq'uel li chiba̱t ut li ral cuacax yubil riq'uin ha'. Quixrachrachi li quic' chiru li hu tz'i̱banbil cui' li chak'rab ut quixrachrachi ajcui' sa' xbe̱neb li tenamit. \v 20 Tojo'nak quixye reheb: Riq'uin li quic' a'in xakabanbil xcuanquil li contrato li quixq'ue li Dios chok' e̱re, chan. (Ex. 24:8) \v 21 Ut laj Moisés quixrachrachi li quic' chiru li tabernáculo jo' ajcui' chiru chixjunil li c'a'ak re ru nac'anjelac sa' li tabernáculo re xlok'oninquil li Dios. \v 22 Jo' tz'i̱banbil sa' li chak'rab, tento xsantobresinquil riq'uin quic' chixjunil li quic'anjelac chiruheb. Ma̱c'a' xcuybal li ma̱c cui inc'a' ta̱hoyek' li quic'. \s1 Riq'uin lix camic li Jesucristo quixtoj rix li kama̱c \p \v 23 Jo'can nak tento nak que'xrachrachi lix quiq'uel li xul chiru li tabernáculo jo' ajcui' chiruheb li c'a' re ru cuan chi sa' re xsantobresinquileb. Li tabernáculo yal retalil li choxa. Ut li choxa santobresinbil riq'uin jun mayej k'axal cui'chic lok'. A'an lix lok'laj quiq'uel li Ka̱cua' Jesucristo. \v 24 Li Cristo inc'a' nac'anjelac sa' junak tabernáculo yi̱banbil xbaneb li cui̱nk. Nac'anjelac ban sa' choxa. Li tabernáculo quicuan, a'an yal retalil li choxa. Li Jesucristo co̱ sa' choxa ut anakcuan aran yo̱ chi jaloc a̱tin chikix chiru li Dios. \v 25 Rajlal chihab na-oc lix yucua'il aj tij sa' li Lok'laj Santil Na'ajej ut naxmayeja xquiq'uel li xul. Aban moco jo'can ta quixba̱nu li Jesucristo. A'an jun sut ajcui' quixmayeja lix lok'laj quiq'uel nak quicam. \v 26 Cui ta quixmayeja rib nabal sut, nabal sut raj quicam chalen sa' xticlajic li ruchich'och'. Aban inc'a' quixba̱nu chi jo'can. Li Jesucristo quic'ulun re xrakbal li xbe̱n contrato ut jun sut ajcui' quixmayeja rib. Ut riq'uin a'an cuan xcuybal li ma̱c. \v 27 Chixjunil li tenamit jun sut ajcui' te'ca̱mk ut li Ka̱cua' Dios ta̱rakok a̱tin sa' xbe̱neb. \v 28 Jo'can nak li Jesucristo jun sut ajcui' quixmayeja rib re risinquil lix ma̱queb li q'uila tenamit. Mokon tol-e̱lk cui'chic, aban ma̱cua' chic re cuyuc ma̱c ta̱cha̱lk. Tol-e̱lk ban li Jesucristo re xtz'akobresinquil li kacolbal chikajunil li yo̱co chi yo'oni̱nc re. \c 10 \p \v 1 Li chak'rab li quiq'uehe' re laj Moisés yal retalil li usilal talaje'cha̱lk mokon. Sa' li chak'rab a'an naxye nak te'mayejak rajlal chihab aban moco riq'uin ta li mayejac quiti̱cobresi̱c lix yu'ameb. \v 2 Cui ta riq'uin li mayejac ta̱e̱lk lix ma̱queb inc'a' raj chic neque'mayejac rajlal chihab. Abanan neque'rec'a sa' li ra̱meb nak toj cuan lix ma̱queb. Jo'can nak inc'a' que'xcanab li mayejac. \v 3 Lix ya̱lal li mayejac neque'xba̱nu a'an re xjulticanquil chiruheb nak toj cuanqueb xma̱c. \v 4 Lix quiq'uel li chiba̱t ut li toro inc'a' narisi li ma̱c. \v 5 Jo'can nak li Ka̱cua' Jesucristo, nak ac cha̱lc re sa' ruchich'och', quixye re li Acuabej Dios: \q1 La̱in ninnau nak la̱at inc'a' nacacuaj lix quiq'uel li mayej xul. Inc'a' nacuulac cha̱cuu li c'a'ak re ru chi mayejil. Jo'can nak tina̱q'ue chi tz'ejcualoc'. \q1 \v 6 Inc'a' nacuulac cha̱cuu li c'atbil mayej chi moco li c'a'ak re ru chi mayejil re risinquil li ma̱c. \q1 \v 7 Ut quinye: Cue'quin, at Ka̱cua', tinba̱nu li nacacuaj jo' tz'i̱banbil sa' li Santil Hu chicuix. (Sal. 40:6-8) \p \v 8 Jo'ca'in quixye li Cristo re li Dios: Inc'a' nacuulac cha̱cuu li c'atbil mayej chi moco li c'a'ak re ru chi mayejil re risinquil li ma̱c. Xelaje'xba̱nu a'in xban nak jo'can tz'i̱banbil sa' li chak'rab junxil. Quixye li a̱tin a'in usta ac tz'i̱banbil sa' li chak'rab nak te'mayejak. \v 9 Ut quixye ajcui': Cue'quin, at Ka̱cua'. Tinba̱nu li nacacuaj, chan. Jo'can nak li Dios quirisi xcuanquil li mayejac xul ut chok' re̱kaj li mayej a'an quixq'ue li Jesucristo chi ca̱mc chiru li cruz. \v 10 Li Jesucristo quixba̱nu li quiraj li Dios nak quixmayeja rib chiru li cruz. Jun sut ajcui' quixmayeja rib, ut riq'uin lix camic cuybil li kama̱c ut santobresinbilo. \v 11 Sa' xya̱nkeb laj Israel, chixjunileb laj tij cuulaj cuulaj neque'mayejac ut li mayej a'an inc'a' narisi li ma̱c. \v 12 Abanan li Jesucristo jun sut ajcui' quixmayeja rib nak quicam re xcuybal xsachbal li ma̱c. Chirix a'an co̱ sa' choxa ut quic'ojla sa' xnim uk' li Dios. \v 13 Ut aran yo̱ chiroybeninquil nak ta̱cuulak xk'ehil nak tixyek' sa' rok eb li xic' neque'iloc re. \v 14 Xban nak jun sut ajcui' quixmayeja rib li Jesucristo nak quicam chiru li cruz, ma̱c'a' chic xma̱queb chiru li Dios li santobresinbileb. \v 15 Jo'can ajcui' li Santil Musik'ej naxch'olob xya̱lal chiku nak a'an tz'akal ya̱l xban nak jo'ca'in naxye sa' li Santil Hu: \q1 \v 16 A'in li contrato tinq'ue reheb, chan li Dios. Ta̱cuulak xk'ehil nak tinq'ue lin chak'rab sa' lix c'a'uxeb ut tinq'ue ajcui' sa' li ra̱meb. \p \v 17 Ut quixye ajcui': \q1 Inc'a' chic ta̱nak sa' inch'o̱l lix ma̱queb chi moco lix ma̱usilaleb. (Jer. 31:33-34) \p \v 18 Jo'can nak cui ac cuybil sachbil li kama̱c, ma̱c'a' chic xc'anjel li mayejac re risinquil li ma̱c. \s1 Naru tocua̱nk chi sum a̱tin riq'uin li Dios \p \v 19 Jo'can utan ex herma̱n, anakcuan naru tocua̱nk chi sum a̱tin riq'uin li Dios xban nak quihoye' lix lok'laj quiq'uel li Jesucristo nak quicam chiru li cruz sa' kac'aba'. \v 20 Riq'uin lix camic li Jesucristo quixsach xcuanquil li t'icr li quicuan sa' li tabernáculo ut quixq'ue li ac' na'leb re xtaubal li junelic yu'am ut anakcuan naru tocua̱nk chi sum a̱tin riq'uin li Dios. \v 21 Li Jesucristo, a'an lix yucua'il aj tij chok' ke la̱o li ralal xc'ajol li Dios. \v 22 Jo'can nak chikaq'ue kib rubel xcuanquil li Dios chi anchal kach'o̱l ut chi ma̱c'a'ak kaxiu xban nak nakec'a nak ma̱c'a' chic li kama̱c. Ch'ajbil chic li ka̱m xban xquiq'uel li Jesucristo ut cubsinbil chic kaha'. \v 23 Jo'can nak cauhak taxak kach'o̱l sa' li kapa̱ba̱l xban nak li Dios naxq'ue li c'a'ru naxyechi'i ke. \v 24 Chikasic' chanru takatenk'a kib re nak takara kib ut chikaba̱nu usilal chi kibil kib. \v 25 Cuanqueb li inc'a' neque'xic sa' li ch'utubaj ib. Abanan inc'a' takaba̱nu jo' neque'xba̱nu eb a'an. Junelic ban takach'utub kib re xlok'oninquil li Dios. Chikaq'ue xcacuub li kach'o̱l chi kibil kib. Tento takaba̱nu a'an xban nak chi se̱b tol-e̱lk li Jesucristo. \v 26 Cui junelic yo̱co chi ma̱cobc chi ac nakanau xya̱lal li ra̱tin li Dios, ma̱c'a' chic xcuybal li kama̱c xban nak nakanau nak ma̱c yo̱co chixba̱nunquil. \v 27 Cui junelic yo̱ko chi ma̱cobc, ca'aj chic li rakba a̱tin ut lix xamlel li tojba ma̱c yo̱co chiroybeninquil bar cui' te'c'atek' li xic' neque'iloc re li Ka̱cua' Dios. \v 28 Junxil inc'a' qui-ile' xtok'oba̱l ru li ani quik'etoc re xchak'rab laj Moisés. Cui cuan cuib malaj oxib li que'xye nak ya̱l nak xk'et li chak'rab, quirake' a̱tin sa' xbe̱n ut que'xcamsi. \v 29 Numtajenak cui'chic ra te'xc'ul li neque'tz'ekta̱nan re li Ralal li Dios ut neque'xsach xcuanquil lix quiq'uel xban nak riq'uin xquiq'uel li Jesucristo xakabanbil xcuanquil li ac' contrato ut santobresinbilo la̱o. Numtajenak cui'chic ra te'xc'ul li neque'xmajecua li Santil Musik'ej li naq'uehoc ke li rusilal li Dios. \v 30 La̱o nakanau nak li Dios quixye chi jo'ca'in: \q1 Ca'aj cui' la̱in naru tinq'uehok xtojbal rix lix ma̱queb ut la̱in tinrahobtesiheb riq'uin li c'a'ru quilaje'xba̱nu. \p Ut quixye cui'chic li Ka̱cua': \q1 La̱in tinrakok a̱tin sa' xbe̱n lin tenamit. (Dt. 32:35-36) \p \v 31 K'axal xucuajel nak ta̱rakok a̱tin li yo'yo̱quil Dios sa' xbe̱neb li neque'tz'ekta̱nan re. \v 32 Aban chinak sa' e̱ch'o̱l chanru xec'ul junxil nak toje' xepa̱b li Cristo. Nabal chi raylal quilaje̱c'ul ut inc'a' xch'inan e̱ch'o̱l. \v 33 Cuan sa' e̱ya̱nk li xic' que'ile' ut que'hobe' chiruheb li tenamit. Ut la̱ex quextz'akon riq'uin li raylal li que'xc'ul. \v 34 La̱ex quiyot'e' e̱ch'o̱l chi rilbal le̱ rech aj pa̱banelil li cuanqueb chi pre̱xil. Ut inc'a' quiraho' sa' le̱ ch'o̱l nak quimak'e' che̱ru li c'a'ru e̱re xban nak nequenau nak sa' li choxa cuan e̱ma̱tan k'axal cui'chic lok'. Le̱ ma̱tan li cuan sa' choxa inc'a' nalaj inc'a' na-oso'. \v 35 Jo'can nak cauhak taxak e̱ch'o̱l sa' le̱ pa̱ba̱l ut riq'uin a'an cuan e̱k'ajca̱munquil. \v 36 La̱ex tento te̱cuy li c'a'ru na-ux e̱re re nak te̱ba̱nu li naraj li Dios. Ut riq'uin a'an te̱c'ul li yechi'inbil e̱re xban li Dios. \v 37 Jo'ca'in tz'i̱banbil sa' li Santil Hu: \q1 Chi se̱b tol-e̱lk li Cristo. Inc'a' ta̱ba̱yk chak. \q1 \v 38 Li ti̱c xch'o̱l xban inpa̱banquil cuan xyu'am chi junelic. Cui naxcanab inpa̱banquil, inc'a' ta̱sahok' inch'o̱l riq'uin, chan li Dios. (Hab. 2:3-4) \p \v 39 Aban, la̱o ma̱cua'o xcomoneb li neque'xcanab xpa̱banquil li Dios. Eb a'an te'xic sa' xbalba. La̱o nakapa̱b li Dios ut tocolek'. \c 11 \s1 Li Pa̱ba̱l \p \v 1 ¿C'a'ru li pa̱ba̱l? Li pa̱ba̱l a'an xnaubal nak relic chi ya̱l takac'ul li yo̱co chiroybeninquil. Usta inc'a' nakil ru aban nakanau nak takac'ul. \v 2 Li Dios quisaho' xch'o̱l riq'uineb li kaxe'to̱nil yucua' xban nak que'pa̱ban. \v 3 Xban nak nakapa̱b li ra̱tin li Dios, nakanau nak li Dios quixyi̱b li choxa jo' ajcui' li ruchich'och'. Ma̱cua' riq'uin c'a'ak re ru quixyi̱b li ruchich'och'. Yal riq'uin li ra̱tin quixyi̱b. \v 4 Xban lix pa̱ba̱l laj Abel, quixq'ue jun xmayej cha̱bil chiru li quixq'ue laj Caín. Xban lix pa̱ba̱l, li Dios quixye nak ti̱c xch'o̱l ut quixc'ul lix mayej. Usta camenak chic laj Abel, aban toj cuan retalil chok' ke la̱o chanru nak quipa̱ban chiru li Dios. \v 5 Xban lix pa̱ba̱l laj Enoc inc'a' quicam. Quic'ame' ban sa' choxa xban li Dios. Inc'a' chic que'xtau xban nak ac xc'ame'. Nakanau nak li Dios quisaho' sa' xch'o̱l riq'uin nak toj ma̱ji' nac'ame' sa' choxa xban nak jo'can tz'i̱banbil sa' li Santil Hu. \v 6 Ma̱ jok'e ta̱sahok' xch'o̱l li Dios riq'uin li ani inc'a' napa̱ban. Ma̱ ani naru nachal riq'uin li Dios cui inc'a' naxpa̱b nak cuan li Dios ut nak a'an naxq'ue xk'ajca̱munquil li ani nasic'oc re. \v 7 Xban lix pa̱ba̱l laj Noé, li Dios quixye re c'a'ru talajc'ulma̱nk. Ut laj Noé quixpa̱b li quixye li Dios usta toj ma̱ji' nac'ulman. Quixyi̱b li nimla jucub cab re xcolbal rib a'an, jo' eb ajcui' li ralal xc'ajol. Ut lix pa̱ba̱l laj Noé quixc'utbesi nak li cuanqueb sa' ruchich'och' inc'a' que'pa̱ban. Jo'can nak que'cam. Xban nak quipa̱ban, li Dios quixye nak ti̱c xch'o̱l laj Noé. \v 8 Xban lix pa̱ba̱l, laj Abraham qui-abin chiru li Dios nak quixye re nak ta̱e̱lk sa' li tenamit cuan cui'. Co̱ sa' li na'ajej li quiyechi'i̱c re xban li Dios. Nak qui-el chak sa' li tenamit, co̱ chi inc'a' naxnau bar xic re. \v 9 Xban lix pa̱ba̱l laj Abraham quicuan sa' li na'ajej li quiyechi'i̱c re xban li Dios, ut quicuan aran jo' jun jalan xtenamit. Quixyi̱b xmuheba̱l t'icr xban nak yal numec' re. Jo'can ajcui' que'xba̱nu laj Isaac ut laj Jacob xban nak a'aneb li te'e̱chani̱nk re li c'a'ru quixyechi'i li Dios. \v 10 Laj Abraham inc'a' quixyi̱b cha̱bil ochoch, xban nak yo̱ chiroybeninquil jun xna'aj sa' li santil choxa. Li na'ajej a'an yi̱banbil xban li Ka̱cua' Dios ut ta̱cua̱nk chi junelic. \v 11 Xban lix pa̱ba̱leb, laj Abraham ut lix Sara quicuan jun lix c'ula'al sa' xti̱xilaleb, usta lix Sara a'an jun ixk inc'a' naq'uiresin. Aban que'xnau nak te'xc'ul li c'a'ru quiyechi'i̱c reheb xban li Dios. \v 12 Usta ac ti̱x chic laj Abraham nak quiyo'la li ralal, abanan que'tam li ralal xc'ajol. Lix q'uialeb li ralal xc'ajol jo' xq'uial li chahim chiru li choxa ut jo' xq'uial li samaib li cuan chire li palau. Ut inc'a' naru rajlanquileb xban lix q'uialeb. \v 13 Chixjunileb a'an quilaje'cam. Usta inc'a' que'xc'ul chixjunil li c'a'ru quiyechi'i̱c reheb xban li Dios, que'xpa̱b nak ta̱c'ulma̱nk li yechi'inbil. Jo'can nak saheb sa' xch'o̱l. Que'xye nak li ruchich'och' a'in ma̱cua' tz'akal xna'ajeb; yal numeleb ban sa' ruchich'och'. \v 14 Que'xye chi jo'ca'in xban nak toj yo̱queb chiroybeninquil jun lix na'ajeb. \v 15 Li na'ajej a'an ma̱cua' li na'ajej que'el cui' chak. Cui ta a'an, quiru raj que'suk'i cui'chic aran. \v 16 Aban que'roybeni jun na'ajej k'axal cha̱bil, a' li santil choxa. Jo'can nak li Dios inc'a' naxuta̱nac chixyebal nak a'an lix Dioseb xban nak quixc'u̱b jun li na'ajej chok' reheb. \v 17 Laj Abraham quiyale' lix pa̱ba̱l xban li Dios nak quixye re nak tixmayeja li ralal. Jun ajcui' li ralal cuan, aban xban nak naxpa̱b li Dios, laj Abraham quixq'ue laj Isaac chok' xmayej. \v 18 Quixq'ue li ralal chok' xmayej, usta a'an li quiyechi'i̱c re xban li Dios re nak te'ta̱mk li ralal xc'ajol. \v 19 Cui ta quicam laj Isaac, laj Abraham ac naxnau nak nim xcuanquil li Dios re xcuaclesinquil cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak. Naru xyebal nak chanchan a'an quixba̱nu li Dios xban nak laj Abraham quixk'axtesi li ralal re ca̱mc. Aban quik'axtesi̱c cui'chic re chi yo'yo xban li Dios. \v 20 Laj Isaac quixpa̱b nak li Dios tixq'ue li quixyechi'i re. Jo'can nak quixye reheb laj Jacob ut laj Esaú nak li Dios ta̱osobtesi̱nk reheb nak ta̱cuulak xk'ehil. \v 21 Laj Jacob quixpa̱b nak tixc'ul li quiyechi'i̱c re xban li Dios. Jo'can nak ac ca̱mc re, laj Jacob quirosobtesiheb li ralal laj José. Ut chirix a'an, laj Jacob quixxulub rib sa' xbe̱n lix xuk' ut quixlok'oni li Dios. \v 22 Xban lix pa̱ba̱l laj José, nak ac ca̱mc re, quixjultica reheb laj Israel nak sa' jun cutan te'e̱lk sa' li tenamit Egipto. Ut quixye ajcui' reheb nak te'xc'am lix bakel nak te'e̱lk sa' li tenamit a'an. \v 23 Xban lix pa̱ba̱leb lix na' xyucua' laj Moisés, nak quiyo'la laj Moisés, oxib po que'xmuk chiru li rey. Que'ril nak c'ajo' xchak'al ru li c'ula'al ut inc'a' que'xucuac chi xk'etbal lix chak'rab li rey nak quixye nak te'camsi̱k li c'ula'al li coc' te̱lom. \v 24 Xban lix pa̱ba̱l laj Moisés, nak quicui̱nkilo' inc'a' quiraj nak te'xye nak lix rabin li rey, a'an lix na'. \v 25 Inc'a' quiraj tz'ako̱nc sa' li sahil ch'o̱lej cuanqueb cui' laj Egipto. Quixnau nak li sahil ch'o̱lej a'an yal nanume'. Quiraj ban xc'ulbal li raylal li yo̱queb chixc'ulbal laj Israel lix tenamit li Dios. \v 26 Naxnau nak k'axal lok' nak tixc'ul li raylal sa' xc'aba' li Cristo chiru xc'ulbal lix biomal li tenamit Egipto. Ut yo̱ chiroybeninquil lix k'ajca̱munquil li ta̱q'uehek' re xban li Dios. \v 27 Xban xpa̱ba̱l laj Moisés qui-el chak sa' li tenamit Egipto ut inc'a' quixucuac chiru li rey usta yo̱ xjosk'il sa' xbe̱n. Quixcacuubresi xch'o̱l xban nak naxnau nak li Dios cuan riq'uin. Chanchan li yo̱ chirilbal ru, aban li Dios ma̱ ani na-iloc ru. \v 28 Xban lix pa̱ba̱l, laj Moisés quixba̱nu li pascua jo' quiyehe' re xban li Dios. Nak e̱lqueb re Egipto quixtakla xq'uebal xquiq'uel li carner chiruheb li puerta. Ut nak quinume' li ángel chi camsi̱nc, ma̱ jun li xbe̱n ralaleb laj Israel quixcamsi. \v 29 Xban lix pa̱ba̱leb laj Israel, que'nume' sa' xyi li caki palau. Chaki ch'och' li que'nume' cui'. Ut jo'can ajcui' que'raj xba̱nunquil eb laj Egipto. Aban inc'a' que'ru xban nak li ha' quixjunaji rib sa' xbe̱neb ut aran que'oso' chixjunileb. \v 30 Xban lix pa̱ba̱leb laj Israel, cuukub cutan que'xsuti rix li tenamit Jericó. Ut sa' xcuuk li cutan quit'ane' li tz'ac li sutsu cui' li tenamit. Ut que're̱chani li tenamit. \v 31 Lix Rahab a'an jun ixk naxc'ayi rib nak quicuan. Xban nak quipa̱ban, quixtenk'aheb laj Israel li que'chal chixq'uebal retal li tenamit. Xban lix pa̱ba̱l, lix Rahab inc'a' quicam sa' xya̱nkeb li inc'a' que'pa̱ban re li Dios. \v 32 Toj cuan raj nabal tinserak'i e̱re, aban inc'a' ta̱tz'aklok li cutan re tinserak'ik chirix lix pa̱ba̱leb laj Gedeón, laj Barac, laj Sansón, ut laj Jefté; ut tinye ajcui' raj e̱re chanru lix pa̱ba̱leb laj David, laj Samuel, ut eb li profeta. Aban inc'a' ta̱tz'aklok li cutan. \v 33 Nak que'pletic riq'uin li jalanil tenamit, xban nak cuanqueb xpa̱bal, que're̱chani. Sa' xya̱lal que'taklan ut xban lix pa̱ba̱leb que'xc'ul li quiyechi'i̱c reheb xban li Dios. Cuan li que'q'uehe' sa' xya̱nkeb li cakcoj re te'ti'ek', aban ma̱c'a' que'ux re xbaneb li cakcoj. \v 34 Xban lix pa̱ba̱leb inc'a' que'c'at nak que'cute' sa' xam. Cuan que'camsi̱c raj chi ch'i̱ch', aban inc'a' que'yoq'ue'. Riq'uin lix pa̱ba̱leb, que'q'uehe' xcacuilal li ma̱c'a'eb xmetz'e̱u. Nak que'pletic riq'uineb li jalanil tenamit, que'numta xcuanquil sa' xbe̱neb xban li Dios toj retal que're̱chani li tenamit. \v 35 Cuanqueb ixk, xban lix pa̱ba̱leb, que'cuacli cui'chic lix camenakeb chi yo'yo. Ut cuanqueb ajcui' que'rahobtesi̱c toj retal nak que'cam xban lix pa̱ba̱leb. Inc'a' que'raj nak te'ach'aba̱k xbaneb li xic' neque'iloc reheb xban nak inc'a' que'raj xtz'ekta̱nanquil li Dios. Ac neque'xnau nak te'xc'ul jun yu'am k'axal cha̱bil sa' choxa nak te'cuacli̱k cui'chic chi yo'yo. \v 36 Cuan que'hobe', cuan que'saq'ue', ut cuan que'baq'ue' ut que'q'uehe' sa' tz'alam. \v 37 Cuan que'camsi̱c chi pec ut cuan que'sete' riq'uin jachleb che'. Que'yale' ra̱lenquil aban inc'a' que'xtz'ekta̱na li Dios. Ut cuan ajcui' que'camsi̱c riq'uin k'esnal ch'i̱ch'. Quilaje'xbeni rib yalak bar ut riq'uin rix chiba̱t ut rix carner que'xyi̱b li rak'eb. Neba'eb ut rahobtesinbileb. K'axal ra que'xc'ul. \v 38 Ma̱cua' raj xc'ulubeb li inc'a' useb xna'leb nak te'cua̱nk laj pa̱banel sa' xya̱nkeb. Xban nak que'rahobtesi̱c, eb laj pa̱banel quilaje'e̱lelic chiruheb ut que'cuan yalak bar sa' li chaki ch'och', sa' tzu̱l, ut que'cuan ajcui' sa' li ochoch pec. \v 39 Nak nakabi a'in chirixeb laj pa̱banel, nakanau nak tz'akal re ru lix pa̱ba̱leb. Aban toj ma̱ji' quitz'akloc ru lix colbaleb li quiyechi'i̱c reheb xban li Dios. \v 40 Li Dios quiraj nak yo̱keb chi oybeni̱nc re nak te'tz'ako̱nk kochben riq'uin li k'axal lok' yechi'inbil ke. A'an li kacolbal sa' xc'aba' li Jesucristo. \c 12 \s1 Chikac'oxla li Jesucristo \p \v 1 Numtajenak xq'uialeb laj pa̱banel li que'cuan chak najter. Kaq'uehak retal chanru lix pa̱ba̱leb. Chanru nak que'pa̱ban chak a'an, jo'can ajcui' takaba̱nu la̱o. Cui junak naraj a̱linac, narisi chixjunil li naa̱lobresin re ut naxyal xk'e chi a̱linac. Jo'can ajcui' takaba̱nu la̱o. Takacanab chixjunil li c'a'ak re ru nach'i'ch'i'in ke sa' li kapa̱ba̱l ut takacanab ajcui' li ma̱c li nachapoc ke. Chikacuyak taxak li c'a'ak re ru tento xcuybal re nak takaba̱nu jo' naraj li Dios. \v 2 Kaq'uehak kach'o̱l chixta̱kenquil li Jesucristo laj c'amol be chiku. A'an naq'uehoc re li kapa̱ba̱l ut naxtz'akobresi ru. Usta xuta̱nal li ca̱mc quixc'ul chiru li cruz, abanan inc'a' quixq'ue sa' xch'o̱l. Ut quixcuy li raylal sa' kac'aba' la̱o xban nak lix sahilal xch'o̱l quiq'uehe' re mokon. Ut anakcuan cuan sa' choxa sa' xnim uk' li Dios. \s1 Li Dios nocoxtij xban nak la̱o li ralal xc'ajol \p \v 3 Cheq'uehak retal chanru nak quixcuy li rahobtesi̱c li Jesucristo xbaneb laj ma̱c. Jo'can ajcui' la̱ex. Checuyak li ra xi̱c' ut inc'a' chich'ina̱nk e̱ch'o̱l sa' le̱ pa̱ba̱l. \v 4 La̱ex toj ma̱ji' nequexcamsi̱c xban nak nequeq'ue e̱ch'o̱l chixcolbal e̱rib chiru li ma̱c. \v 5 ¿Ma ac xsach sa' e̱ch'o̱l li c'a'ru quixye li Dios re xch'olobanquil le̱ na'leb? Li Dios naa̱tinac e̱riq'uin jo' naa̱tinac junak yucua'bej riq'uin lix coc'al. Jo'ca'in tz'i̱banbil sa' li Santil Hu: \q1 Ex cualal inc'ajol, me̱tz'ekta̱na le̱ tijbal li ninye e̱re, chi moco chich'ina̱nk e̱ch'o̱l nak nequexink'us. \q1 \v 6 La̱in nintij li ani ninra ut nink'us chi cau li ani ninc'ul chok' cualal inc'ajol. (Pr. 3:11-12) \p \v 7 Tento nak te̱cuy li tijec' re nak te̱tau e̱na'leb. Jo'can nak nequexxtij li Dios xban nak la̱ex li ralal xc'ajol. ¿Ma cuan ta bi' junak alalbej inc'a' natije' xban lix yucua'? \v 8 Cui li Dios inc'a' nequextij jo' nak naxtijeb chixjunileb li ralal xc'ajol, a'an naraj naxye nak la̱ex ma̱cua'ex tz'akal ralal xc'ajol. Ut li Dios ma̱cua' ajcui' tz'akal e̱yucua'. \v 9 Sa' kaca'ch'inal, li kana' kayucua' nocoe'xk'us ut naka-oxlok'iheb. ¿Ma toja' ta chic li kachoxahil yucua' inc'a' takapa̱b nak toxk'us? Cui nakapa̱b li kak'usbal naxq'ue li Dios, cua̱nk kayu'am chi junelic. \v 10 Sa' kaca'ch'inal li kana' kayucua' nocoe'xk'us jo' neque'cuulac chiruheb a'an. Aban li Ka̱cua' Dios nocoxk'us chi tz'akal. Nocoxk'us re nak ta̱ti̱cok' kach'o̱l ut toxsantobresi xban nak a'an santo. \v 11 Relic chi ya̱l nak nakac'ul li kak'usbal moco sa ta nakec'a. Ra ban nakec'a nak nocok'use'. Abanan cui nakacuy k'usec' mokon nakatau xya̱lal nak riq'uin li k'usec' nacha̱bilo' li kayu'am ut ta̱tukla̱k ajcui' li kach'o̱l. \s1 K'axal xucuajel xtz'ekta̱nanquil li ra̱tin li Dios \p \v 12 Checacuubresihak le̱ rok e̱ruk' li ma̱c'a' xmetz'e̱u. Lix ya̱lal li jaljo̱quil ru a̱tin a'an a'in: Checacuubresi le̱ ch'o̱l re nak inc'a' ta̱ch'ina̱nk e̱ch'o̱l sa' le̱ pa̱ba̱l. \v 13 Ti̱cobresihomak ru le̱ be re nak li ye̱k inc'a' chic tixbach' li rok; ta̱cacuu̱k ban. Naraj naxye: ti̱cak taxak le̱ yu'am re nak li toj ac' sa' lix pa̱ba̱l inc'a' ta̱ch'ina̱nk xch'o̱l. Te'cacuu̱k ban xch'o̱leb sa' lix pa̱ba̱leb. \v 14 Chexcua̱nk sa' tuktu̱quil usilal riq'uineb le̱ ras e̱ri̱tz'in. Chexcua̱nk sa' ti̱quilal ut sa' santilal, xban nak cui ma̱c'a' e̱santilal ma̱ jok'e te̱ril ru li Dios. \v 15 Chetenk'a e̱rib che̱ribil e̱rib sa' le̱ pa̱ba̱l re nak ma̱ jun e̱re ta̱tz'ekta̱na̱nk li rusilal li Dios. Cheba̱nu cue̱nt re nak inc'a' te̱yo'ob li c'ahi̱nc ib sa' e̱ya̱nk. Cui jo'can te̱ba̱nu naru naniman ru li ch'a'ajquilal ut ma̱re nabaleb te'xic cui'chic sa' li ma̱c xban a'an. \v 16 Ma̱ ani taxak junak sa' e̱ya̱nk yal tixlak'ab rib chi inc'a' sumsu. Chi moco cheba̱nu jo' quixba̱nu laj Esaú nak quixtz'ekta̱na lix lok'laj ma̱tan. Laj Esaú quixc'ul raj lix ma̱tan xban nak a'an li xbe̱n alalbej. Abanan quixtz'ekta̱na lix ma̱tan xban nak quixc'ayi yal riq'uin jun cua'al chi cua. \v 17 La̱ex nequenau nak mokon quixrahi raj cui'chic xc'ulbal li rosobtesinquil laj Esaú riq'uin lix yucua'. Abanan inc'a' chic quiru xban nak ac quixtz'ekta̱na. Ta̱ya̱bak nak quixtz'a̱ma cui'chic, aban inc'a' chic quiru. Ma̱c'a' chic xjalenquil. \v 18 La̱ex inc'a' queba̱nu jo' que'xba̱nu eb laj Israel najter k'e cutan. Eb a'an que'jiloc riq'uin li tzu̱l Sinaí nak li Dios quixq'ue lix chak'rab re laj Moisés sa' li tzu̱l a'an. Quicuan xam. Quik'ojyi̱no' ut quicuan ajcui' cak-sut-ik'. \v 19 Eb a'an que'rabi xya̱b li trompeta ut que'rabi ajcui' xya̱b xcux li Dios nak quia̱tinac riq'uineb. Ut que'xtz'a̱ma nak me'a̱tina̱c chic xban li Dios. \v 20 Que'xye chi jo'can xban nak inc'a' que'xcuy rabinquil li chak'rab li naxye nak ta̱camsi̱k chi pec li ani ta̱xic aran sa' li tzu̱l, usta xul. (Ex. 19:12) \v 21 Xban nak k'axal xucuajel rilbal li yo̱ chi uxc sa' xbe̱n li tzu̱l, laj Moisés quixye: C'ajo' nak ninxucuac ut ninsicsot xban inxiu, chan. (Dt. 9:19) \v 22 Abanan la̱ex inc'a' xeba̱nu jo' que'xba̱nu eb laj Israel. Nak la̱ex nequepa̱b li Cristo, chanchan nak ac xexjiloc riq'uin li tzu̱l Sión. Sión naraj naxye li santil choxa cuan cui' li yo'yo̱quil Dios. Ac' Jerusalén nayeman ajcui' re li na'ajej a'an. Aran cuanqueb li q'uila ok'ob chi ángel. Yo̱queb chixlok'oninquil li Dios. \v 23 Junaj chic e̱ru la̱ex aj pa̱banel. Ut tz'i̱banbil le̱ c'aba' sa' choxa. Textz'ako̱nk sa' choxa e̱rochbeneb li ti̱queb xch'o̱l li ac tz'akobresinbil ruheb xban li Dios. Cuanquex chi sum a̱tin riq'uin li Dios li ta̱rakok a̱tin sa' xbe̱neb chixjunileb li cuanqueb sa' ruchich'och'. \v 24 Ut cuanquex chi sum a̱tin riq'uin li Ka̱cua' Jesucristo, li quixakaban xcuanquil li ac' contrato. K'axal nim xcuanquil lix quiq'uel li Jesucristo. Riq'uin a'an cuan xcuybal le̱ ma̱c. Ma̱cua' jo' li quic' li quixmayeja laj Abel najter k'e cutan. \v 25 Me̱tz'ekta̱na li ra̱tin li Dios jo' que'xba̱nu eb laj Israel. Eb a'an inc'a' que'xcuy rabinquil xchak'rab li Dios ut que'xtz'ekta̱na li ra̱tin nak quich'oloba̱c chak xya̱lal chiruheb aran sa' li tzu̱l. Ut quirake' a̱tin sa' xbe̱neb. Cui inc'a' que'cole' eb a'an, ¿ma toja' ta chic la̱o tocolek' cui takatz'ekta̱na li Dios li naa̱tinac chak toj sa' choxa? \v 26 Najter nak li Dios quia̱tinac sa' li tzu̱l Sinaí, lix ya̱b xcux quirec'asi li na'ajej a'an. Ut li Dios quixye: Sa' jun sut chic ma̱cua' ca'aj cui' li ruchich'och' tincuec'asi. Tincuec'asi ajcui' li choxa. (Ex. 19:18) \v 27 Nak naxye “jun sut chic” naraj naxye nak tixsach li ruchich'och', li choxa, ut chixjunil li c'a'ak re ru yi̱banbil. A'ut li inc'a' yi̱banbil, jo' li musik'anbil xban li Dios, a'an ta̱cana̱k chi junelic. \v 28 Chikabantioxi chiru nak tocua̱nk riq'uin li Dios chi junelic sa' lix nimajcual cuanquilal. A'an ma̱ jaruj ta̱osok'. Cua̱nk ban chi junelic. Takalok'oni li Dios chi anchal kach'o̱l xban nak ca'aj cui' a'an xc'ulub lok'oni̱c. Kaq'uehak kach'o̱l chixba̱nunquil li c'a'ru naraj a'an ut takaxucua ru. \v 29 Li kaDios chanchan jun li xam xban nak tixsach chixjunil li inc'a' us. \c 13 \s1 Chanru xna'leb laj pa̱banel \p \v 1 Me̱canab xra̱bal e̱rib che̱ribil e̱rib xban nak junajex sa' le̱ pa̱ba̱l. \v 2 Me̱k'etk'eti e̱rib chixc'ulbal le̱ rula'. Chec'uleb ban sa' usilal. Cuanqueb li que'xc'ul li rula'eb, abanan inc'a' neque'xnau nak ángel li que'cuulac chi ula'ani̱nc reheb. \v 3 Cherilak xtok'oba̱l ruheb li cuanqueb sa' tz'alam. Cherec'a̱k sa' le̱ ra̱m nak chanchan ajcui' la̱ex li cuanquex sa' tz'alam. Chinak ajcui' sa' e̱ch'o̱l li neque'hobe' ut li neque'rahobtesi̱c. Chanchan nak la̱ex ajcui' yo̱quex chi c'uluc re li raylal a'an. \v 4 Us li sumla̱c aban tento che-oxlok'i le̱ sumlajic. Ma̱c'a' c'a'ru chebalak'i cui' e̱rib. Li Dios ta̱rakok a̱tin sa' xbe̱neb li neque'xmux ru lix sumlajiqueb, jo' ajcui' sa' xbe̱neb laj co'be̱t laj yumbe̱t. \v 5 Me̱ra ru li tumin. Chec'ojobak ban e̱ch'o̱l riq'uin li jo' q'uial cuan e̱re xban nak li Dios quixye: Junelic tatintenk'a, ut ma̱ jok'e tatincanab a̱junes. (Dt. 31:6) \v 6 Jo'can nak naru takaye chi anchal kach'o̱l: Li Ka̱cua' Dios natenk'an cue. Inc'a' ninxucua li c'a'ru te'xba̱nu li xic' neque'iloc cue. (Sal. 118:6) \v 7 Chijulticok' e̱re eb li que'c'amoc be che̱ru. A'an que'xch'olob xya̱lal li ra̱tin li Dios. Cheq'uehak retal lix pa̱ba̱l ut lix yu'ameb nak que'cuan sa' ruchich'och'. Jo'can ajcui' cheba̱nuhak la̱ex. \v 8 Li Jesucristo inc'a' najala chi moco najala lix na'leb. Ac a'an ajcui' chak chalen najter k'e cutan, a'an anakcuan ut a'anak chi junelic. \v 9 Me̱q'ue e̱rib chi balak'i̱c xbaneb laj balak', xban nak jalan jala̱nk li tijleb neque'xye. Ma̱cua' li c'a'ru nakatzaca li najaloc re li kayu'am. A' ban li rusilal li Dios najaloc re ut naxq'ue xcacuil kach'o̱l. \v 10 La̱o cuan jun ka-artal. A'an nak quixmayeja rib li Ka̱cua' Jesucristo chiru li cruz. Eb laj tij inc'a' naru te'xtzaca li mayej a'an jo' que'xba̱nu chak najter sa' li tabernáculo nak que'xmayeja li xul. (Naraj naxye nak li colba-ib inc'a' natauman riq'uin xba̱nunquil li chak'rab. Natauman ban riq'uin xpa̱banquil li Cristo.) \v 11 Lix yucua'il aj tij sa' xya̱nkeb laj Israel naxc'am lix quiq'uel li xul sa' li Lok'laj Santil Na'ajej ut naxmayeja re risinquil li ma̱c. Aban lix tibel li xul naxc'at toj jun pac'al li tenamit. \v 12 Jo'can ajcui' li Jesucristo quic'ame' toj jun pac'al li tenamit ut aran quicam chiru li cruz. Ut riq'uin lix lok'laj quiq'uel li Jesucristo nocoxsantobresi. \v 13 Kacanabak li kanajter na'leb ut chikata̱kehak li Jesucristo usta toj yo̱ko chi c'uluc raylal sa' xc'aba' a'an. \v 14 Li ruchich'och' a'in ma̱cua' tz'akal kana'aj. Yo̱co ban chiroybeninquil jun chic li kana'aj k'axal cha̱bil. A'an li choxa. \v 15 Jo'can ut junelic chikalok'onihak li Dios sa' xc'aba' li Jesucristo, ut chikanima̱k ru. Cui takaba̱nu chi jo'can, a'an li kamayej chiru li Dios. \v 16 Misach sa' e̱ch'o̱l xba̱nunquil li usilal ut xtenk'anquil e̱rib che̱ribil e̱rib xban nak a'an jun li mayej nacuulac chiru li Dios. \v 17 Chex-abi̱nk chiruheb laj c'amol be che̱ru, ut cheba̱nuhak li c'a'ru neque'xye e̱re xban nak eb a'an neque'tenk'an e̱re sa' le̱ pa̱ba̱l. A'aneb li te'xk'axtesi xcue̱nt che̱rix chiru li Dios. Chetenk'aheb re nak sahakeb sa' xch'o̱l sa' lix c'anjeleb xban nak cui rahakeb sa' xch'o̱l, rahak ajcui' chok' e̱re la̱ex. \v 18 Ex herma̱n, tintz'a̱ma che̱ru nak chextijok chikix la̱o. Nakec'a nak ti̱c kach'o̱l ut nakaj nak junelic cua̱nko sa' ti̱quilal. \v 19 Ut nintz'a̱ma ajcui' che̱ru nak chextijok chicuix. A' taxak li Dios chitenk'a̱nk cue re nak ta̱ru̱k tinxic cui'chic chi junpa̱t che̱rilbal. \s1 Xchak'rabinquileb li herma̱n \p \v 20 A' li Ka̱cua' Dios a'an laj q'uehol tuktu̱quil usilal, li Dios li quicuaclesin cui'chic re chi yo'yo li Jesucristo sa' xya̱nkeb li camenak. Riq'uin lix lok'laj quiq'uel li Jesucristo xakabanbil xcuanquil li ac' contrato chi junelic. Li Jesucristo na-iloc ke jo' junak cui̱nk narileb lix carner. \v 21 Chicua̱nk taxak li rusilal li Dios e̱riq'uin re nak te̱ba̱nu li c'a'ru naraj. Chixba̱nuhak taxak li Dios li c'a'ru naraj e̱riq'uin sa' xc'aba' li Jesucristo. Lok'oninbil taxak li Jesucristo chi junelic k'e cutan. Jo'can taxak. \v 22 Ex herma̱n, nintz'a̱ma jun usilal che̱ru. Checuyak rabinquil li cua̱tin re xch'olobanquil e̱na'leb. Moco q'ui ta li a̱tin xintz'i̱ba sa' li hu a'in. \v 23 Nacuaj ajcui' xyebal e̱re nak li hermano Timoteo ac x-el sa' tz'alam. Cui nachal chi junpa̱t arin, cuochbenak nak toxic che̱rilbal. \v 24 Cheq'uehak xsahil xch'o̱leb laj c'amol be che̱ru sa' le̱ pa̱ba̱l ut chixjunileb li kech aj pa̱banelil. Eb laj pa̱banel li cuanqueb arin Italia neque'xtakla xsahil e̱ch'o̱l. \v 25 Li rusilal li Dios chicua̱nk e̱riq'uin. Jo'can taxak.