\id GAL - Kekchi Bible -Guatemala 2012 (DBL -2013) \h GÁLATAS \toc1 Li Hu li Quixtz'i̱ba li San Pablo reheb laj Galacia \toc2 Gálatas \toc3 Gl \mt1 Li Hu li Quixtz'i̱ba li San Pablo reheb laj Galacia \c 1 \s1 Xq'uebal xsahileb xch'o̱l \p \v 1 La̱in laj Pablo. La̱in x-apóstol li Jesucristo. Moco taklanbilin ta xban cui̱nk, chi moco sa' xc'aba' junak cui̱nk. Taklanbilin ban xban li Jesucristo ut xban li Acuabej Dios, li quicuaclesin cui'chic re chi yo'yo li Jesucristo sa' xya̱nkeb li camenak. \v 2 La̱in yo̱quin chixtaklanquil li hu a'in e̱riq'uin che̱junilex la̱ex li cuanquex sa' li junju̱nk chi iglesia aran Galacia. Ut eb li herma̱n li cuanqueb cuochben yo̱queb ajcui' chixtaklanquil xsahil e̱ch'o̱l. \v 3 Chicua̱nk taxak e̱riq'uin li usilal ut li tuktu̱quilal li naxq'ue li Dios li kaYucua' ut li naxq'ue li Ka̱cua' Jesucristo. \v 4 Li Jesucristo quixk'axtesi rib chi ca̱mc sa' xc'aba' li kama̱c xban nak jo'can quiraj li Dios Acuabej. Quixba̱nu a'an re kacolbal chiru li ma̱usilal sa' li ruchich'och'. \v 5 Lok'oninbil taxak ru li Acuabej Dios chi junelic k'e cutan. Jo'can taxak. \s1 Jun ajcui' li tz'akal evangelio \p \v 6 Nasach inch'o̱l e̱ban xban nak k'axal junpa̱t yo̱quex chixcanabanquil li tz'akal Dios li quisic'oc e̱ru xban li rusilal li Jesucristo. Ut yo̱quex chixpa̱banquil jalan tijleb chirix li evangelio li moco ya̱l ta. \v 7 A'in moco naraj ta naxye nak cuan jun chic li evangelio. Lix ya̱lal a'an, a'in: cuanqueb li neque'raj xpo'bal ru li evangelio li naxq'ue li Ka̱cua' Jesucristo. \v 8 Usta la̱o, usta junak ángel ta̱cha̱lk sa' choxa chixyebal e̱re jalan tijleb chirix li evangelio chiru li ac xkach'olob che̱ru, tz'ekta̱nanbilak taxak xban li Dios li ani ta̱ba̱nu̱nk re chi jo'ca'in. \v 9 Ac xkaye a'in e̱re ut nakaye cui'chic e̱re, cui junak tixye e̱re jalan tijleb chirix li evangelio chiru li ac xerabi, tz'ekta̱nanbilak taxak xban li Dios li ani ta̱ba̱nu̱nk re chi jo'ca'in. \v 10 ¿Ma yal re ta bi' nak te'sahok' xch'o̱l li cui̱nk cuiq'uin nak yo̱quin chixyebal chi jo'ca'in? ¿Ma inc'a' ta bi' yo̱quin chixyebal chi jo'ca'in re nak sahak xch'o̱l li Dios cuiq'uin? ¿Ma tincuaj ta bi' tinc'ojob xch'o̱leb li cui̱nk? Ma̱ jok'e xban nak cui ta toj nacuaj xc'ojobanquil xch'o̱leb li cui̱nk ma̱cua'in raj aj c'anjel chiru li Jesucristo. \s1 Nak quisiq'ue' ru laj Pablo chok' apóstol \p \v 11 Ex inherma̱n, nacuaj nak te̱nau nak li evangelio li xinch'olob che̱ru, a'an ma̱cua' yal xc'a'ux cui̱nk. \v 12 Ma̱cua' yal riq'uin junak cui̱nk quicuabi, chi moco riq'uin ta junak cui̱nk quintzol cuib. A' ban li Ka̱cua' Jesucristo, a'an li quic'utbesin re chicuu. \v 13 Ac e̱rabiom ajcui' resil chanru nak quincuan chak sa' lix pa̱ba̱leb laj judío. La̱ex nequenau nak k'axal nabal li raylal quinba̱nu reheb li neque'pa̱ban re li Dios ut quinyal ink'e chixsachbal ruheb laj pa̱banel. \v 14 La̱in li k'axal cui'chic quinq'ue inch'o̱l chiruheb li cuech sa̱jilal chixba̱nunquil li c'a'ru naxye lix pa̱ba̱leb laj judío. Ut k'axal cui'chic quinba̱nu li na'leb canabanbil ke xbaneb li kaxe' kato̱n. \v 15 Nak toj ma̱ji' ninyo'la, xban xnimal rusilal, li Dios ac xsic' chak cuu re tinc'anjelak chiru. \v 16 Ut nak li Dios quiraj xc'utbesinquil li Ralal chicuu re nak tinch'olob resil chiruheb li ma̱cua'eb aj judío, inc'a' xinpatz' inna'leb re junak cui̱nk. \v 17 Chi moco co̱in ta Jerusalén chi a̱tinac riq'uineb li apóstol li quisiq'ue' ruheb junxil chicuu. Ti̱c ban co̱in Arabia ut mokon quinsuk'i cui'chic Damasco. \v 18 Oxib chihab xpa̱banquil li Dios inban nak co̱in Jerusalén re nak tinnau ru laj Pedro. O'laju cutan quincuan chak riq'uin. \v 19 Ut quicuil ru laj Jacobo ri̱tz'in li Ka̱cua' Jesucristo. Ut chirix chic a'an, ma̱ jun chic reheb li apóstol quicuileb ru. \v 20 Li Dios naxnau nak tz'akal ya̱l li c'a'ru yo̱quin chixtz'i̱banquil sa' li hu a'in. \v 21 Chirix chic a'an co̱in sa' eb li na'ajej xcue̱nt Siria ut Cilicia. \v 22 Ut toj ma̱ji'ak neque'xnau cuu eb laj pa̱banel sa' xc'aba' li Cristo, li cuanqueb aran Judea. \v 23 Yal resil neque'rabi li nayeman chicuix: Li cui̱nk li quirahobtesin reheb laj pa̱banel junxil, anakcuan a'an chic yo̱ chi yehoc resil li colba-ib li quiraj raj xsachbal junxil, chanqueb. \v 24 Ut eb a'an que'xlok'oni ru li Dios nak que'rabi resil nak quinpa̱b li Cristo. \c 2 \s1 Eb li apóstol que'xc'ul laj Pablo chok' rech apostolil \p \v 1 Mokon chic nak ac xnume' ca̱laju chihab, co̱in cui'chic Jerusalén cuochben laj Bernabé. Ut kac'am laj Tito chikix. \v 2 Co̱in xban nak li Dios quixc'utbesi chicuu nak tento tinxic Jerusalén. Ut que'xch'utub rib li neque'c'amoc be chiruheb laj pa̱banel. Ut quinserak'i reheb li resilal li evangelio li yo̱quin chixjulticanquil reheb li ma̱cua'eb aj judío. Quinch'olob xya̱lal chiruheb re nak inc'a' ta̱cana̱k chi ma̱c'a' rajbal chiruheb li c'a'ru yo̱quin chixba̱nunquil jo' ajcui' li ac xinba̱nu. \v 3 Laj Tito ma̱cua' aj judío. Abanan eb laj c'amol be inc'a' que'xmin ru chixc'ulbal li circuncisión. \v 4 Abanan cuan ajcui' junju̱nk que'raj raj xminbal ru xc'ulbal li circuncisión. Eb a'an neque'xye rib nak aj pa̱baneleb. Que'oc sa' kaya̱nk sa' mukmu re xq'uebal retal li usilal cuanco cui' sa' xc'aba' li Jesucristo ma yo̱co chixpa̱banquil li najter chak'rab malaj inc'a'. Eb a'an que'raj raj cui'chic kaq'uebal rubel xcuanquil li najter chak'rab. \v 5 Abanan la̱o ma̱ jok'e kaba̱nu li c'a'ru que'xye ke xban nak la̱o inc'a' quikaj nak te'xpo' ru li evangelio, li tz'akal ya̱l li ac xerabi. \v 6 Ut eb li ni̱nkeb xcuanquil sa' xya̱nkeb laj pa̱banel ma̱c'a' que'xye chirix li c'a'ru yo̱quin chixba̱nunquil. Ma̱c'a' nacuaj re usta ni̱nkeb xcuanquil. Chiru li Dios juntak'e̱to. \v 7 Ma̱c'a' que'xye li ni̱nkeb xcuanquil. Que'xq'ue ban retal nak tenebanbil sa' inbe̱n xban li Dios xyebal resil li evangelio reheb li ma̱cua'eb aj judío jo' nak quiteneba̱c sa' xbe̱n laj Pedro xban li Dios xyebal resil li evangelio reheb laj judío. \v 8 Li Dios quixsic' cuu chok' apóstol re tinc'anjelak sa' xya̱nkeb li ma̱cua'eb aj judío jo' nak quixsic' ru laj Pedro re ta̱c'anjelak sa' xya̱nkeb laj judío. \v 9 Laj Jacobo, laj Pedro ut laj Juan, a'aneb aj c'amol be sa' xya̱nkeb laj pa̱banel. Nak que'xq'ue retal nak sic'bil cuu xban li Dios, que'xq'ue li ruk'eb cue ut re laj Bernabé. A'an retalil nak kacomon kib chi c'anjelac chiru li Dios. Ut xkac'u̱b ru nak la̱in ut laj Bernabé toc'anjelak sa' xya̱nkeb li ma̱cua'eb aj judío ut eb a'an te'c'anjelak sa' xya̱nkeb laj judío. \v 10 Ca'aj cui' li que'xtz'a̱ma chiku nak che'julticok' ke eb li neba' li cuanqueb Jerusalén, ut a'an li ninq'ue inch'o̱l chixba̱nunquil. \s1 Laj Pablo quixye nak inc'a' us yo̱ chixba̱nunquil laj Pedro aran Antioquía \p \v 11 Nak quicuulac laj Pedro Antioquía, la̱in quink'us xban nak inc'a' us li yo̱ chixba̱nunquil. \v 12 Nak toj ma̱ji' neque'cuulac li taklanbileb xban laj Jacobo, laj Pedro nacua'ac riq'uineb li ma̱cua'eb aj judío. Aban nak que'cuulac eb a'an, quirisi rib sa' xya̱nkeb li ma̱cua'eb aj judío xban nak quixxucuaheb ru laj judío li neque'yehoc re nak tento xc'ulbal li circuncisión. \v 13 Eb laj pa̱banel aj judío que'oc chixba̱nunquil li ca' pac'alil na'leb li quixba̱nu laj Pedro toj retal nak qui-oc ajcui' chixba̱nunquil laj Bernabé xban nak jo'can quic'ame' cui' xbe xbaneb. \v 14 Nak quinq'ue retal nak inc'a' yo̱queb chixba̱nunquil jo' naraj li evangelio, chiruheb chixjunileb laj pa̱banel quinye re laj Pedro: Ya̱l nak la̱at aj judío chalen chak sa' la̱ yo'lajic, abanan ac junxil xacanab xba̱nunquil li c'aynakeb chixba̱nunquil laj judío. ¿C'a'ut nak nacamineb ru li ma̱cua'eb laj judío chixba̱nunquil jo' neque'xba̱nu laj judío? chanquin re. \s1 Ca'aj cui' riq'uin xpa̱banquil li Cristo natauman li colba-ib \p \v 15 La̱o aj judío chalen chak sa' kayo'lajic ut ma̱cua'o xcomoneb li ma̱cua'eb aj judío, li neque'xye “aj ma̱c” reheb. \v 16 Abanan nakanau nak ma̱ ani ta̱ti̱cobresi̱k xch'o̱l chiru li Dios riq'uin xba̱nunquil li c'a'ru naxye li chak'rab. Riq'uin ban xpa̱banquil li Jesucristo. La̱o xkapa̱b li Ka̱cua' Jesucristo re ta̱ti̱cobresi̱k kach'o̱l chiru li Dios riq'uin xpa̱banquil li Cristo ut ma̱cua' riq'uin xba̱nunquil li naxye li chak'rab cocole'. Riq'uin xba̱nunquil li naxye li chak'rab, ma̱ ani ta̱ti̱cobresi̱k xch'o̱l chiru li Dios. \v 17 Cui yo̱co chixsic'bal xti̱cobresinquil kach'o̱l chiru li Dios sa' xc'aba' li Cristo, ut nak la̱o chic tota'li̱k chi cuan kama̱c, ¿ma a'an ta bi' naraj naxye nak a' li Cristo yo̱ chi q'uehoc ke chi ma̱cobc? Ma̱ jok'e bi'an. \v 18 Cui la̱in tin-oc cui'chic xpa̱banquil nak ta̱ti̱cobresi̱k inch'o̱l chiru li Dios riq'uin xba̱nunquil li naxye li chak'rab, a'an naraj naxye nak chi ya̱l la̱in aj ma̱c xban nak ac junxil xincanab xpa̱banquil li na'leb a'an. \v 19 Chanchan nak li najter chak'rab xq'uehoc cue chi ca̱mc xban nak a'an xc'utuc re chicuu nak la̱in aj ma̱c. Anakcuan camenakin chic chiru lix cuanquil li chak'rab re nak yo'yo̱kin rubel xcuanquil li Dios. \v 20 Li Jesucristo quicam chiru li cruz ut chanchan nak quinq'uehe' ajcui' la̱in cuochben. Ma̱cua' chic la̱in li yo'yo̱quin. A' chic li Cristo cuan cuiq'uin. Ut ac' chic lin yu'am xban nak xinpa̱b li Jesucristo li Ralal li Dios li quirahoc cue ut quixk'axtesi rib chi ca̱mc sa' inc'aba'. \v 21 Jo'can nak inc'a' nintz'ekta̱na xcuanquil li rusilal li Dios. Cui ta sa' xc'aba' li chak'rab nati̱cobresi̱c kach'o̱l, ma̱c'a' raj rajbal nak quicam li Cristo. \c 3 \s1 Li chak'rab ut li pa̱ba̱l \p \v 1 La̱ex aj Galacia, ma̱c'a' e̱na'leb. ¿Ani xbalak'in e̱re nak inc'a' chic yo̱quex xpa̱banquil li xya̱lal? Nak xkach'olob che̱ru chanru nak quiq'uehe' li Jesucristo chiru cruz, chanchan nak tz'akal yo̱quex chirilbal. \v 2 Ca'aj cui' a'in nacuaj xpatz'bal e̱re. ¿Ma riq'uin ta bi' xba̱nunquil li naxye sa' li chak'rab nak xec'ul li Santil Musik'ej? Ma̱ jok'e. La̱ex xec'ul li Santil Musik'ej nak xepa̱b li Cristo. \v 3 ¿Ma k'axal cui'chic ma̱c'a' e̱na'leb? Cui riq'uin li Santil Musik'ej xetiquib chak xpa̱banquil li Jesucristo, ¿ma nequec'oxla anakcuan nak ta̱tz'aklok ru le̱ pa̱ba̱l yal riq'uin li c'a'ak re ru nequeba̱nu e̱junes? \v 4 ¿Ma te̱canab chi ma̱c'a' rajbal chixjunil li quec'ul chi jo'canan? La̱in ninye nak inc'a' te̱ba̱nu chi jo'can. \v 5 Li Dios naxq'ue li Santil Musik'ej ut naxba̱nu li milagros e̱riq'uin. Nacuaj tinpatz' e̱re a'in: ¿ma naxba̱nu a'an xban nak nequepa̱b li chak'rab malaj ut xban nak xepa̱b li Cristo li quiyehe' resil e̱re? \v 6 C'oxlankex ca'ch'inak chirix laj Abraham. Jo' naxye sa' li Santil Hu, laj Abraham quixpa̱b li Dios ut xban nak quipa̱ban, li Dios quixye nak ti̱c chic lix ch'o̱l. \v 7 Nacuaj nak te̱nau nak li tz'akal ralal xc'ajol laj Abraham, a'aneb li neque'pa̱ban re li Dios. \v 8 Najter k'e cutan nak toj ma̱ji' nac'ulun resil li evangelio sa' ruchich'och', ac cuan sa' xch'o̱l li Dios nak ta̱ti̱cobresi̱k xch'o̱leb li ma̱cua'eb aj judío nak te'pa̱ba̱nk. Jo'can nak tz'i̱banbil sa' li Santil Hu li quixye li Dios re laj Abraham: Sa' a̱c'aba' la̱at osobtesinbilakeb chixjunileb li tenamit. (Gn. 12:3) \v 9 Jo'can nak li ani neque'pa̱ban, osobtesinbileb jo' nak qui-osobtesi̱c laj Abraham xban nak quixpa̱b li Dios. \v 10 Chixjunileb li neque'xsic' xti̱quilal xch'o̱l riq'uin xba̱nunquil li naxye sa' li najter chak'rab, tenebanbil li tojba ma̱c sa' xbe̱neb xban nak jo'ca'in tz'i̱banbil sa' li Santil Hu: Tenebanbil li tojba ma̱c sa' xbe̱neb li ani inc'a' neque'xba̱nu chixjunil li tz'i̱banbil retalil sa' li chak'rab. (Dt. 27:26) \v 11 Ac ch'olch'o nak ma̱ ani ta̱ti̱cobresi̱k xch'o̱l chiru li Dios yal riq'uin xba̱nunquil li naxye sa' li najter chak'rab xban nak tz'i̱banbil sa' li Santil Hu nak ani naxpa̱b li Dios, ta̱ti̱cobresi̱k xch'o̱l chiru li Dios ut ta̱cua̱nk xyu'am chi junelic. (Hab. 2:4) \v 12 Li chak'rab inc'a' naxye nak topa̱ba̱nk. Ca'aj cui' naxye nak tento xba̱nunquil li naxye re nak ta̱cua̱nk li kayu'am. Jo'ca'in tz'i̱banbil sa' li chak'rab: Li ani naxba̱nu chixjunil li naxye li chak'rab, li jun a'an ta̱cua̱nk xyu'am. (Lv. 18:5) \v 13 Abanan li Jesucristo coxcol chiru li tojba ma̱c li tenebanbil sa' kabe̱n xban li chak'rab. A'an quicoloc ke nak quixq'ue rib chi ca̱mc re xtojbal rix li kama̱c. Jo'ca'in tz'i̱banbil sa' li Santil Hu: Tz'ekta̱nanbileb chixjunileb li neque'camsi̱c chi t'uyt'u chiru li che'. (Dt. 21:23) \v 14 Li Jesucristo quixtoj rix li kama̱c nak quicam chiru li cruz re nak sa' xc'aba' a'an li ma̱cua'eb aj judío te'xc'ul li rosobtesinquil riq'uin li Dios jo' li quixc'ul laj Abraham ut re ajcui' nak riq'uin xpa̱banquil li Jesucristo takac'ul li Santil Musik'ej li quiyechi'i̱c ke xban li Dios. \s1 Li chak'rab ut li yechi'inbil xban li Dios \p \v 15 Ex inherma̱n, nacuaj xch'olobanquil lix ya̱lal a'in che̱ru riq'uin li c'a'ru nac'ulman sa' li kayu'am arin sa' ruchich'och'. Junak cui̱nk nak tixba̱nu xcontrato, chi acak xakxo xcuanquil, ma̱ ani chic naru nasachoc re, chi moco tixtik ru. \v 16 Jo' tz'i̱banbil sa' li Santil Hu, li c'a'ru quiyechi'i̱c re laj Abraham xban li Dios, quiyechi'i̱c ajcui' reheb li ralal xc'ajol. Moco yo̱ ta chi a̱tinac chirixeb chixjunileb li ralal xc'ajol. Yo̱ ban chi a̱tinac chirix jun ajcui'. Ut li jun a'an, a'an li Cristo. \v 17 A'in ut tinye: Li Dios quixba̱nu jun li contrato najter riq'uin laj Abraham ut quixxakab xcuanquil sa' xc'aba' li Cristo. Li chak'rab li quiq'uehe' re laj Moisés ca̱hib ciento riq'uin laje̱b xca'c'a̱l (430) chihab mokon inc'a' naxsach xcuanquil li contrato li ac xakabanbil xcuanquil, chi moco tixcanab ta chi ma̱c'a' rajbal li yechi'inbil re laj Abraham xban li Dios. \v 18 Cui ta naru xc'ulbal li colba-ib riq'uin xba̱nunquil li naxye li chak'rab, ma̱c'a' raj rajbal li quiyechi'i̱c re laj Abraham xban li Dios. Abanan li c'a'ru quixyechi'i li Dios re laj Abraham, a'an yal chi ma̱tan quixq'ue. \v 19 ¿C'a'ru aj e nak quiq'uehe' li chak'rab? A'an quiq'uehe' re nak tixc'ut chiruheb li tenamit nak a'aneb aj k'etol chak'rab. Ut li chak'rab a'an quicuan xcuanquil toj quic'ulun li Jesucristo li quiyo'la sa' xya̱nkeb li ralal xc'ajol laj Abraham, li yechi'inbil xban li Dios. Eb li ángel que'c'anjelac chiru li Dios nak que'xye li chak'rab re laj Moisés; ut laj Moisés, a'an li quiyehoc re chiruheb li tenamit. \v 20 Abanan ma̱ ani quijaloc a̱tin nak li Dios quixyechi'i li ma̱tan re laj Abraham. A' li Dios, a'an li quiba̱nun re. \v 21 ¿Ma a'in ta bi' naraj naxye nak li chak'rab naxsach xcuanquil li c'a'ru quixyechi'i li Dios? ¡Ma̱ jok'e! Cui ta naru ta̱cua̱nk li kayu'am chi junelic riq'uin xba̱nunquil li naxye li chak'rab, ta̱ti̱cok' aj raj cui' li kach'o̱l chiru li Dios xban li chak'rab. \v 22 Li Santil Hu naxye nak chixjunil li ruchich'och' cuan rubel xcuanquil li ma̱c re nak chixjunileb li te'pa̱ba̱nk re li Ka̱cua' Jesucristo te'xc'ul ajcui' li colba-ib li quiyechi'i̱c xban li Dios. \v 23 Nak toj ma̱ji' nac'ulun li Jesucristo sa' ruchich'och', toj cuanco rubel xcuanquil li chak'rab. Chanchan cuanco chi pre̱xil. Yo̱co chiroybeninquil nak li Dios tixtakla chak li Jesucristo li yechi'inbil xban, re nak riq'uin xpa̱banquil a'an tocolek'. \v 24 Jo'can nak li chak'rab, a'an nac'utuc xya̱lal chiku ut a'an nac'amoc ke riq'uin li Cristo re nak ti̱cobresinbilak kach'o̱l riq'uin xpa̱banquil li Cristo. \v 25 Anakcuan ut ac xcuulac xk'ehil xpa̱banquil li Jesucristo. Jo'can nak ma̱c'a' chic xcuanquil li najter chak'rab sa' kabe̱n. \v 26 Anakcuan la̱ex chic ralal xc'ajol li Dios che̱junilex xban nak xepa̱b li Jesucristo. \v 27 La̱ex xec'ul li cubi ha' ut rehex chic li Cristo. Jalbil chic le̱ yu'am ut cha̱bil chic le̱ na'leb sa' xc'aba' li Jesucristo. \v 28 Anakcuan ut moco jalan ta chic laj griego chiruheb laj judío, chi moco jalan ta li mo̱s chiru li patrón, chi moco jalan ta li cui̱nk, chi moco jalan ta li ixk. Junaj ban chic ku sa' xc'aba' li Jesucristo. \v 29 Cui la̱ex rehex chic li Cristo, la̱ex ajcui' ralal xc'ajol laj Abraham ut la̱ex te̱re̱chani ajcui' li c'a'ru quiyechi'i̱c re laj Abraham xban li Dios. \c 4 \p \v 1 Li nacuaj xyebal e̱re a'an a'in: nak toj ca'ch'in, li ta̱e̱chani̱nk re li jun cablal chanchan junak mo̱s. Ma̱c'a' naru naxch'e' xban nak ma̱ji' natz'akloc xchihab usta a'an laj e̱chal re chixjunil. \v 2 Toj cuan rubel xcuanquil li na-iloc re ut li nataklan re toj ta̱tz'aklok ru lix chihab jo' quixye lix yucua'. \v 3 Jo'can ajcui' la̱o. Junxil chanchano coc'al. Cocuan rubel xcuanquil li najter na'leb nak toj ma̱ji' nakanau bar cuan li ya̱l. \v 4 Abanan nak quicuulac xk'ehil, li Dios quixtakla li Ralal chi yo'la̱c sa' ruchich'och' riq'uin jun li ixk. Ut quicuan ajcui' rubel xcuanquil li najter chak'rab. \v 5 Li Dios quixtakla li Ralal re nak a'an ta̱colok reheb li cuanqueb rubel xcuanquil li chak'rab. Quixba̱nu a'in re nak la̱o naru to-oc chok' ralal xc'ajol. \v 6 Re xc'utbal chiku nak la̱o chic ralal xc'ajol, li Dios quixtakla li Santil Musik'ej re nak ta̱cua̱nk kiq'uin. Ut xban nak cuan li Santil Musik'ej kiq'uin, jo'can nak naru nakaye re li Dios, “at inYucua'.” \v 7 Jo'can ut anakcuan ma̱cua'ex chic lok'bil mo̱s. La̱ex ban chic ralal li Dios. Ut xban nak la̱ex chic ralal li Dios, te̱re̱chani ajcui' li yechi'inbil reheb li ralal xc'ajol xban nak jo'can quiraj li Dios. \s1 Laj Pablo yo̱ chi c'oxlac chirixeb laj pa̱banel li cuanqueb Galacia \p \v 8 Nak toj ma̱ji' nequepa̱b chak li Dios, quelok'oniheb li ma̱cua'eb tz'akal dios ut quexc'anjelac chak chiruheb. \v 9 Anakcuan ac xexpa̱ban ut rehex chic li Dios. ¿C'a'ut nak te̱raj cui'chic suk'i̱c chi c'anjelac sa' le̱ najteril na'leb li ma̱c'a' na-oc cui'? Ut ¿c'a'ut nak te̱raj cui'chic xq'uebal e̱rib rubel xcuanquil li najter chak'rab? \v 10 La̱ex yo̱quex cui'chic chixba̱nunquil le̱ najteril na'leb nak nequenink'ei eb li cutan, li po ut li chihab ut li c'a'ak chic re ru chi nink'ehil. \v 11 Nachal inc'a'ux e̱ban. Ma̱re yal ma̱c'a' rajbal nak xinc'anjelac sa' e̱ya̱nk. \v 12 Ex inherma̱n, usta la̱in aj judío, xcuisi cuib rubel xcuanquil li chak'rab. Nintz'a̱ma che̱ru nak te̱ba̱nu jo' xinba̱nu la̱in. Me̱q'ue chic e̱rib rubel xcuanquil li chak'rab. La̱ex ma̱c'a' junak raylal xeba̱nu cue. \v 13 La̱ex nequenau nak xban nak quinyajer, quincana Galacia. Jo'can nak quiru quinye resil li evangelio e̱re xbe̱n cua. \v 14 La̱in ninnau nak ch'a'aj raj chok' e̱re cuilbal sa' lin yajel. Abanan inc'a' xine̱tz'ekta̱na ut inc'a' xic' quine̱ril. Xine̱ril ban jo' junak x-ángel li Dios ut xine̱c'ul jo' nak xec'ul raj li Jesucristo. \v 15 ¿Bar cuan lix sahil sa' le̱ ch'o̱l querec'a nak quincuan e̱riq'uin junxil? Li Dios naxnau nak cui ta quiru xba̱nunquil, querisi raj xnak' le̱ ru ut queq'ue raj cue. \v 16 ¿Ma xic' chic niquine̱ril anakcuan yal xban nak xinye e̱re li xya̱lal chi jo'canan? \v 17 Chanchan k'axal nequera eb laj balak'. Abanan ma̱cua' usilal li te'raj e̱riq'uin. E̱balak'inquil ban li te'raj. Eb a'an te'raj nak te̱risi e̱rib cuiq'uin re nak eb a'an chic li te̱ta̱ke. \v 18 Us cui te'raj e̱tenk'anquil cui chi anchal xch'o̱leb te'xba̱nu. Abanan tento te'xba̱nu chi junelic ut ma̱cua' ca'aj cui' nak cuanquin e̱riq'uin. \v 19 Ex inherma̱n, chanchanex incoc'al nak nequexcuil. C'ajo' nak nayot'e' inch'o̱l sa' e̱c'aba' la̱ex. Chanchan li raylal li naxc'ul li ixk li cua̱nc re xc'ula'al. C'ajo' naraho' inch'o̱l nak toj ma̱ji' nequek'axtesi e̱rib chi tz'akal rubel rok ruk' li Cristo. \v 20 Nacuaj ta ac cuanquin e̱riq'uin anakcuan re nak tinnau chanru tina̱tinak e̱riq'uin. C'ajo' inc'a'ux che̱rix xban nak inc'a' ninnau chanru cuanquex. \s1 Lix Agar ut lix Sara \p \v 21 La̱ex li toj te̱raj cua̱nc rubel xcuanquil li najter chak'rab, ¿c'a'ut nak inc'a' nequeq'ue retal li c'a'ru naxye? \v 22 Tz'i̱banbil retalil nak laj Abraham quicuan cuib li ralal, jun riq'uin li lok'bil mo̱s ut li jun chic riq'uin li tz'akal rixakil. (Gn. 21:2-9) \v 23 Ut li ralal laj Abraham li quicuan riq'uin li lok'bil mo̱s, a'an moco yechi'inbil ta xban li Dios. Quiyo'la jo' neque'yo'la chixjunileb sa' ruchich'och'. Abanan li ralal li quiyo'la riq'uin li tz'akal rixakil, a'an quiyo'la xban nak yechi'inbil reheb xban li Dios. \v 24 Cuan xya̱lal nak quixc'ul chi jo'ca'in laj Abraham. A'an a'in lix ya̱lal: Li cuib chi ixk, a'aneb retalil li cuib chi contrato li quixba̱nu li Dios riq'uineb laj Abraham ut laj Moisés. Lix Agar, li lok'bil mo̱s, a'an retalil li contrato quixba̱nu li Dios sa' li tzu̱l Sinaí. Ut li toj cuanqueb rubel xcuanquil li najter chak'rab chanchaneb li lok'bil mo̱s jo' li ralal xc'ajol lix Agar. \v 25 Lix Agar, a'an retalil li tzu̱l Sinaí li cuan Arabia. A'an ajcui' retalil li tenamit Jerusalén. Ut eb laj Jerusalén chanchaneb li lok'bil mo̱s nak cuanqueb, xban nak toj cuanqueb rubel xcuanquil li najter chak'rab. \v 26 Abanan lix Sara, a'an retalil li Jerusalén li cuan sa' choxa. Ut la̱o ralal xc'ajol a'an. \v 27 Jo'ca'in tz'i̱banbil sa' li Santil Hu: \q1 Chisahok' taxak sa' a̱ch'o̱l, at ixk, li inc'a' nacatq'uiresin. Jap a̱cue xban xsahil a̱ch'o̱l la̱at li inc'a' a̱cuec'ahom xrahil li ala̱nc, la̱at li tz'ekta̱nanbilat xban la̱ be̱lom. Chisahok' taxak sa' a̱ch'o̱l xban nak k'axal nabal cui'chic la̱ cualal a̱c'ajol ta̱cua̱nk chiruheb li ralal xc'ajol li lok'bil mo̱s. (Is. 54:1) \p \v 28 Ex inherma̱n, la̱o jo' laj Isaac. La̱o chic ralal xc'ajol li Dios xban li c'a'ru quiyechi'i̱c re laj Abraham xban li Dios. \v 29 Najter li alalbej li quiyo'la riq'uin li mo̱s, a'an quirahobtesin re li alalbej li quiyo'la xban xcuanquil li Santil Musik'ej. Ut chalen anakcuan jo'can ajcui' nac'ulman. \v 30 Aban, ¿c'a'ru naxye sa' li Santil Hu? Naxye chi jo'ca'in: Isi li lok'bil mo̱s rochben lix yum xban nak li alalbej a'an inc'a' naru natz'ak lix jun cablal li yucua'bej. A' ban li alalbej li quiyo'la riq'uin li tz'akal ixakilbej, a'an li ta̱e̱chani̱nk re. (Gn. 21:10) \v 31 Jo'can ut, ex inherma̱n, la̱o ma̱cua'o ralal xc'ajol li lok'bil mo̱s. La̱o ban ralal xc'ajol li tz'akal ixakilbej. \c 5 \s1 Me̱q'ue chic e̱rib rubel xcuanquil li najter na'leb \p \v 1 Ma̱cua'o chic jo' li lok'bil mo̱s xban nak moco cuanco ta chic rubel xcuanquil li najter chak'rab. Libre ban chic cuanco xban nak li Cristo quicoloc ke chiru xcuanquil li najter chak'rab. Chexcua̱nk ut chi cau e̱ch'o̱l sa' le̱ pa̱ba̱l ut me̱q'ue chic e̱rib rubel xcuanquil li chak'rab. \v 2 La̱in laj Pablo. Q'uehomak retal li yo̱quin chixyebal e̱re. Cui toj nequec'ul li circuncisión re nak ta̱ti̱cobresi̱k e̱ch'o̱l, a'an naraj naxye nak ma̱c'a' na-oc cui' che̱ru li Cristo. \v 3 Jun sut chic ninch'olob li xya̱lal che̱ru. Li ani naxc'ul li circuncisión re nak ta̱ti̱cobresi̱k xch'o̱l, tento nak tixba̱nu chixjunil li naxye sa' li najter chak'rab. \v 4 La̱ex li nequeraj xti̱cobresinquil e̱ch'o̱l chiru li Dios riq'uin xba̱nunquil li naxye sa' li chak'rab, nequerisi e̱rib riq'uin li Cristo ut nequerisi ajcui' e̱rib riq'uin li rusilal li Dios. \v 5 Abanan la̱o yo̱co chiroybeninquil lix ti̱cobresinquil kach'o̱l chiru li Dios riq'uin xpa̱banquil li Cristo xban nak jo'can quic'utbesi̱c chiku xban li Santil Musik'ej. \v 6 Cui la̱o reho chic li Jesucristo, ma̱c'a' naxye cui takac'ul li circuncisión malaj ut inc'a'. Li k'axal tento xba̱nunquil, a'an xpa̱banquil li Jesucristo. Ut cui ya̱l nak nakapa̱b li Cristo, ta̱c'utu̱nk li kapa̱ba̱l xban nak nocorahoc. \v 7 Us nak quetiquib chak pa̱ba̱nc junxil. ¿Ani xtacchi'in e̱re nak inc'a' chic yo̱quex chixpa̱banquil li ya̱l? \v 8 Li tacchi' a'an inc'a' nachal riq'uin li Dios li quisic'oc e̱ru. \v 9 Usta yal ca'ch'in li levadura li nach'amobresin naq'ueman, a'an naxch'amobresi chixjunil li k'em. \v 10 La̱in cau inch'o̱l sa' xc'aba' li Ka̱cua' Jesucristo nak la̱ex moco jalan ta le̱ c'a'ux chiru lin c'a'ux la̱in. Li ani yo̱ chi po'oc ru le̱ pa̱ba̱l tixc'ul xtojbal xma̱c a' yal ani. \v 11 Cui ta toj yo̱quin chixjulticanquil nak tento xc'ulbal li circuncisión inc'a' raj chic tine'xrahobtesi. Cui ta toj yo̱quin chixba̱nunquil a'an, yo̱quin raj risinquil xcuanquil xcamic li Cristo chiru li cruz ut inc'a' raj chic te'josk'ok sa' inbe̱n. \v 12 Li ani yo̱queb chi po'oc ru le̱ pa̱ba̱l ut yo̱queb chixyebal nak tento xc'ulbal li circuncisión, us raj cui te'xc'ul eb a'an ut te'xset raj ribeb chi junaj cua re nak te'xcanab ch'i'ch'i'i̱nc sa' e̱ya̱nk. \v 13 Ex inherma̱n, la̱ex sic'bil e̱ru re nak libre chic cua̱nkex. Abanan moco xban ta nak libre chic cuanquex nak tex-oc chixba̱nunquil li naxrahi ru le̱ ch'o̱l. Chera ban e̱rib ut chetenk'a e̱rib chi ribil e̱rib. \v 14 Chixjunil li chak'rab natauman ru riq'uin xba̱nunquil li jun a'in: Chara la̱ cuas a̱cui̱tz'in jo' nak nacara a̱cuib la̱at. (Lv. 19:18) \v 15 Ut cui yo̱quex chixjosk'inquil e̱rib ut yo̱quex chixrahobtesinquil e̱rib, chexc'oxlak ca'ch'inak. Ma̱re anchal te̱po' ru le̱ pa̱ba̱l chi ribil e̱rib. \s1 Chikacanabak kib rubel xcuanquil li Santil Musik'ej \p \v 16 Li nacuaj xyebal e̱re, a'an a'in: Checanabak e̱rib rubel xcuanquil li Santil Musik'ej re nak a'an ta̱beresi̱nk e̱re. Cui te̱ba̱nu a'an, inc'a' chic te̱ba̱nu li inc'a' us li nequerahi ru xba̱nunquil. \v 17 Li c'a'ru inc'a' us li nakarahi ru xba̱nunquil kajunes, a'an xic' na-ile' xban li Santil Musik'ej. Ut li c'a'ru us li naxrahi chok' ke li Santil Musik'ej, a'an inc'a' naxc'am rib riq'uin li nakaj xba̱nunquil kajunes. Xic' neque'ril rib chi ribil rib ut xban a'an inc'a' nakaba̱nu li us li nakaj raj xba̱nunquil. \v 18 Ut cui la̱ex beresinbilex xban li Santil Musik'ej, moco cuanquex ta chic rubel xcuanquil li najter chak'rab. \v 19 Cutan saken c'a'ru li inc'a' us li naka-rahi ru xba̱nunquil kajunes. A'an eb a'in: muxuc caxa̱r, co'be̱tac yumbe̱tac, ut li xuta̱nalil na'leb, \v 20 lok'oni̱nc yi̱banbil dios, tu̱lac, xi̱q'uil u̱chi̱nc, pletic, cakali̱nc, josk'i̱nc, yo'oba̱nc ra xi̱c', cuech'ij ib, po'oc ru pa̱ba̱l, \v 21 socue̱nc, camsi̱nc ras ri̱tz'in, cala̱c, num cua'ac num uc'ac, ut c'a'ak chic re ru jo' eb a'in. Yo̱quin cui'chic xyebal e̱re a'in, usta ac inyehom ajcui' e̱re, nak li neque'ba̱nun re li c'a'ak re ru a'in inc'a' te're̱chani lix nimajcual cuanquilal li Dios. \v 22 Abanan li c'a'ru naxq'ue li Santil Musik'ej sa' li kayu'am, a'an li rahoc, sahil ch'o̱lejil, tuktu̱quil usilal, cuyuc, cha̱bilal, usilal, ti̱quil ch'o̱lej, \v 23 tu̱lanil ut cuyuc ib. Ma̱c'a' junak chak'rab naxye nak inc'a' us xba̱nunquil a'in. \v 24 Li ani re chic li Jesucristo, chanchan nak quiq'uehe' chiru cruz lix najter na'leb xban nak ac xcanab xba̱nunquil chi junaj cua li najter na'leb li quixrahi ru xba̱nunquil junxil. \v 25 Cui ac' chic li kayu'am q'uebil ke xban li Santil Musik'ej, chikacanabak kib rubel xcuanquil re nak a'an chic ta̱beresi̱nk ke. \v 26 Mikaba̱nu kib nak k'axal nim kacuanquil ut inc'a' chic chikajosk'i kib ut inc'a' chic chikacakali kib. \c 6 \s1 Chikatenk'a kib chi kibil kib chixnumsinquil li ch'a'ajquilal \p \v 1 Ex inherma̱n, ma̱re cuan junak e̱rech aj pa̱banelil ta̱oc cui'chic chi ma̱cobc. La̱ex li cuanquex chic rubel xcuanquil li Santil Musik'ej te̱tenk'a sa' tu̱lanil re nak ta̱cacuu̱k xch'o̱l sa' xpa̱ba̱l. Ut cheq'uehak retal chi us le̱ yu'am re nak la̱ex inc'a' tex-a̱le̱k. \v 2 Chetenk'ahak e̱rib chi ribil e̱rib chixnumsinquil li ch'a'ajquilal nachal sa' e̱be̱n. Chi jo'can yo̱kex chixba̱nunquil li c'a'ru taklanbilex cui' xban li Jesucristo. \v 3 Li ani naxc'oxla nak nim xcuanquil xjunes rib, li jun a'an yo̱ chixbalak'inquil rib xjunes. \v 4 Li junju̱nk chixq'uehak retal li c'a'ru naxba̱nu. Cui us li naxba̱nu, chisahok' xch'o̱l riq'uin li c'a'ru naxba̱nu ut inc'a' ta̱c'oxlak chirix li naxba̱nu li jun chic. \v 5 Tenebanbil sa' xbe̱n li junju̱nk rilbal chanru lix yu'am. \v 6 Li ani yo̱ chixtzolbal li ra̱tin li Dios, tento ajcui' nak tixtenk'a li ani yo̱ chi tzoloc re. \v 7 Me̱balak'i e̱rib. Li Dios inc'a' naru xbalak'inquil. Li c'a'ru narau li junju̱nk, a'an ajcui' li tixk'ol. \v 8 Jo'can ajcui' sa' li kayu'am. Li ani naxba̱nu li inc'a' us li naxrahi ru xba̱nunquil xjunes rib, li jun a'an ta̱sachk. Abanan li ani naxba̱nu li c'a'ru naraj li Santil Musik'ej, li jun a'an ta̱cua̱nk xyu'am chi junelic. \v 9 Jo'can nak mextitz' chixba̱nunquil li us. Cui inc'a' nach'inan kach'o̱l nak ta̱cuulak xk'ehil la̱o take̱chani li kak'ajca̱munquil. \v 10 Jo'can ut chikaba̱nuhak usilal reheb chixjunileb li kas ki̱tz'in nak toj naru xba̱nunquil, ut k'axal cui'chic takaba̱nu reheb li kech aj pa̱banelil. \s1 Laj Pablo naxq'ue xcuanquil xcamic li Cristo chiru li cruz \p \v 11 Anakcuan riq'uin cuuk' yo̱quin chi tz'i̱bac e̱riq'uin. Ilomak xni̱nkal li letra li yo̱quin chixtz'i̱banquil re nak te̱nau nak la̱in xintz'i̱ban re. \v 12 Eb li neque'raj xminbal e̱ru xc'ulbal li circuncisión yo̱queb chixba̱nunquil a'an re xnimobresinquil ribeb. Yo̱queb chixba̱nunquil a'an xban nak inc'a' neque'raj te'rahobtesi̱k sa' xc'aba' xcamic li Jesucristo chiru li cruz. \v 13 Ma̱ jun reheb li neque'c'uluc re li circuncisión neque'xba̱nu ta chi tz'akal li naxye sa' li najter chak'rab. Abanan eb a'an te'raj nak la̱ex te̱c'ul li circuncisión ut neque'xmin e̱ru chixc'ulbal. Cui te̱ba̱nu li c'a'ru neque'xye, te'xnimobresi ribeb xban nak te'xc'oxla nak cuan xcuanquileb sa' e̱be̱n. \v 14 A'ut la̱in ma̱ jok'e tinnimobresi cuib injunes. Li c'a'ru ninnimobresi xcuanquil la̱in, a'an lix camic li Ka̱cua' Jesucristo chiru li cruz. Sa' xc'aba' lix camic li Cristo, camenak chic lix na'leb li ruchich'och' chicuu, ut chanchan nak camenakin la̱in chiru li ruchich'och'. \v 15 Usta takac'ul li circuncisión, usta inc'a', ma̱c'a' chic na-oc cui' chiku xban nak reho chic li Jesucristo. Li k'axal lok' a'an li ac' yu'am li naxq'ue ke li Dios. \v 16 A' taxak li tuktu̱quilal ut li uxta̱na̱nc u chicua̱nk e̱riq'uin la̱ex li nequexpa̱ban re li xya̱lal li yo̱quin chixyebal. La̱ex li tz'akal ralal xc'ajol li Dios. \v 17 Ut chirix chixjunil a'in ma̱ ani ta chic chich'i'ch'i'i̱nk cue xban nak cuan retalil chicuix li rahobtesi̱c li quinc'ul sa' xc'aba' li Ka̱cua' Jesús. \v 18 Ex inherma̱n, a' taxak li rusilal li Ka̱cua' Jesucristo chicua̱nk e̱riq'uin che̱junilex. Jo'can taxak.