\id ACT - Kekchi Bible -Guatemala 2012 (DBL -2013) \h HECHOS \toc1 Lix Yehom Xba̱nuhomeb li Apóstol \toc2 Hechos \toc3 Hch \mt1 Lix Yehom Xba̱nuhomeb li Apóstol \c 1 \s1 Li Dios quixyechi'i li Santil Musik'ej reheb li ralal xc'ajol \p \v 1 Sa' li xbe̱n hu quintz'i̱ba a̱cuiq'uin, at Teófilo, quintz'i̱ba retalil chixjunil li jo' q'uial quixc'ut ut quixba̱nu li Ka̱cua' Jesús chalen nak quixtiquib lix c'anjel sa' ruchich'och' \v 2 toj sa' li cutan nak quic'ame' sa' choxa. Nak toj ma̱ji' naxic sa' choxa, riq'uin xcuanquil li Santil Musik'ej, quixye reheb c'a'ru tento te'xba̱nu lix apóstol li quixsiq'ueb ru. \v 3 Nak ac xrahobtesi̱c ut ac xcamsi̱c, quicuacli cui'chic chi yo'yo ut quixc'utbesi cui'chic rib chiruheb. Ca'c'a̱l cutan quicuan sa' ruchich'och' ut nabal sut quixc'utbesi rib chiruheb re nak te'xnau chi tz'akal nak quicuacli cui'chic chi yo'yo. Quixch'olob xya̱lal chiruheb chanru nak ta̱cua̱nk xnimal xcuanquilal li Dios sa' xbe̱neb li tenamit. \v 4 Nak toj cuan sa' xya̱nkeb li Jesús quixye reheb chi jo'ca'in: —Inc'a' texxic sa' jalan na'ajej. Texcana̱k ban Jerusalén roybeninquil li Santil Musik'ej li yechi'inbil e̱re xban li Dios Acuabej, li ac xinye e̱re la̱in. \v 5 Ya̱l nak laj Juan quicubsin ha' riq'uin ha'. Abanan anakcuan a' chic lix cuanquilal li Santil Musik'ej te̱c'ul chi se̱b ut a'an chic ta̱cua̱nk e̱riq'uin, chan. \s1 Li Jesús quic'ame' sa' choxa xban li Dios \p \v 6 Eb li apóstol li ch'utch'u̱queb aran que'xpatz' re li Jesús: —At Ka̱cua', ¿ma anakcuan ta̱q'ueheb cui'chic xcuanquileb laj Israel re te'xtakla cui'chic rib xjuneseb? chanqueb. \v 7 Quichak'oc li Jesús ut quixye reheb: —Ma̱cua' e̱re la̱ex xnaubal li c'a'ak re ru a'in. Ca'aj cui' li Dios Acuabej nana'oc re jok'e tixba̱nu xban nak ca'aj cui' a'an yal re sa' xbe̱n chixjunil. \v 8 La̱ex te̱c'ul le̱ cuanquil nak ta̱cha̱lk li Santil Musik'ej e̱riq'uin. La̱ex chic texch'oloba̱nk resilal chicuix la̱in arin Jerusalén, aran Judea ut Samaria. Jo' ajcui' yalak bar jun sut sa' ruchich'och' te̱ch'olob li xya̱lal, chan. \v 9 Nak quirake' xyebal chixjunil a'in quic'ame' sa' choxa li Jesús xban li Dios. Yo̱queb chirilbal nak quichal jun li chok ut quimukun sa' li chok. Ut inc'a' chic que'ril ru. \v 10 Toj yo̱queb ajcui' chirilbal nak yo̱ chi xic li Jesús sa' choxa nak xaka̱mileb cuibeb li cui̱nk chiruheb. Sakeb li rak'. \v 11 Ut que'xye reheb: —Ex cui̱nk aj Galilea, ¿C'a'ut nak yo̱quex chi iloc sa' choxa? Li Jesús li xcuan sa' e̱ya̱nk ut xc'ame' sa' choxa, a'an ta̱cha̱lk cui'chic. Chanru nak xeril chi xic sa' choxa, jo'can cui'chic nak te̱ril nak yo̱k chi cha̱lc, chanqueb reheb. \s1 Quixakaba̱c laj Matías chok' apóstol chok' re̱kaj laj Judas \p \v 12 Chirix a'an eb li apóstol que'cube chak sa' li tzu̱l Olivos ut que'co̱eb cui'chic Jerusalén. Li tzu̱l a'an nach' cuan riq'uin li tenamit Jerusalén, jun kilómetro tana xnajtil, jo' xnajtil li naru neque'xbeni sa' li hiloba̱l cutan. \v 13 Nak que'cuulac Jerusalén que'take' sa' xca' tasal li cab li neque'hilan cui' nak cuanqueb Jerusalén. A'aneb laj Pedro, laj Juan, laj Jacobo, laj Andrés, laj Felipe, laj Tomás, laj Bartolomé, laj Mateo, laj Jacobo li ralal laj Alfeo, laj Simón li na-oquen sa' xya̱nkeb li jun ch'u̱tal Celote neque'xye reheb, ut laj Judas li ralal laj Jacobo. \v 14 Chixjunileb a'an yo̱queb chi tijoc chi junajeb xch'o̱l rochbeneb li ri̱tz'in li Jesús ut lix María lix na'. Ut cuanqueb ajcui' ixk yo̱queb chi tijoc rochbeneb. \v 15 Sa' eb li cutan a'an jun ciento riq'uin junmay chixjunileb laj pa̱banel li ch'utch'u̱queb aran. Laj Pedro quixakli sa' xya̱nkeb ut qui-oc chixyebal reheb: \v 16 —Ex inherma̱n, tento nak ta̱uxma̱nk li tz'i̱banbil sa' li Santil Hu li quic'ute' chiru li rey David xban li Santil Musik'ej chirix laj Judas li quik'axtesin re li Jesús reheb li que'chapoc re. \v 17 Laj Judas, a'an raj jun sa' kaya̱nk sa' li c'anjel a'in. \v 18 Riq'uin lix tojbal li quiq'uehe' re xban nak quixba̱nu li ma̱usilal, quilok'e' jun li ch'och'. Quixyatz' rib ut nak quit'ane' chi xulxu, quichire' ut qui-el chak chixjunil sa' lix sa'. \v 19 Qui-el ut resil a'an sa' xya̱nkeb chixjunileb li cuanqueb Jerusalén. Jo'can nak Acéldama neque'xye re li na'ajej a'an sa' li ra̱tinoba̱leb. A'an naraj naxye “Lok'bil riq'uin quic'.” \v 20 Quic'ulman chi jo'can xban nak sa' li hu Salmos tz'i̱banbil retalil li naxye chi jo'ca'in: \q1 Chicana̱k ta lix na'aj chi ma̱c'a' chic cuan chiru. Ut ma̱ ani ta chic chi cua̱nk sa' lix muheba̱l. (Sal. 69:5) \p Ut naxye ajcui': \q1 Jalan ta chic chiq'uehek' chok' re̱kaj sa' lix c'anjel. (Sal. 109:8) \p \v 21 Jo'can nak tento takaxakab junak chok' re̱kaj laj Judas. Cuanqueb cui̱nk sa' kaya̱nk que'ochbenin chak ke nak toj cuan li Jesús sa' kaya̱nk, \v 22 chalen nak quicubsi̱c chak xha' li Jesús xban laj Juan ut toj chalen nak quic'ame' sa' choxa chiku. Jun reheb li cui̱nk a'an naru takaxakab chok' re̱kaj laj Judas re nak tixch'olob ajcui' xya̱lal nak quicuacli cui'chic chi yo'yo li Jesús sa' xya̱nkeb li camenak, chan laj Pedro. \v 23 Que'xxakab laj José li neque'xye Barsabás re. Aj Justo lix c'aba' jun chic neque'xq'ue. Ut que'xxakab ajcui' laj Matías. \v 24 Ut que'oc chi tijoc ut que'xye: —At Ka̱cua', la̱at nacanau chanru li ra̱m li junju̱nk. Jo'can nak nakatz'a̱ma cha̱cuu nak ta̱c'utbesi chiku ani reheb li cuib a'in ta̱sic' ru re ta̱cana̱k chi c'anjelac chok' re̱kaj laj Judas. \v 25 A'an tixc'ul xcuanquil chi c'anjelac chok' apóstol. Tixba̱nu li c'anjel li quixtz'ekta̱na laj Judas xban li inc'a' us quixba̱nu. Laj Judas co̱ sa' li na'ajej chixtojbal xma̱c bar xc'ulub cui' xic, chanqueb. \v 26 Jo'can nak que'xbu̱li rix li ani ta̱cana̱k chi c'anjelac. Ut nak ac xe'bu̱lic, li c'anjel a'an quicana sa' xbe̱n laj Matías. Ut sa' ajcui' li ho̱nal a'an laj Matías qui-oc chok' apóstol sa' xya̱nkeb li junlaju chic. \c 2 \s1 Que'xc'ul li xcuanquilal li Santil Musik'ej eb laj pa̱banel sa' xk'ehil li nink'e Pentecostés \p \v 1 Sa' xk'ehil li nink'e re li Pentecostés ch'utch'u̱queb chixjunileb laj pa̱banel sa' jun chi na'ajej ut junajeb xch'o̱l. \v 2 Que'rabi jun choki̱nc chanchan xya̱b cacuil ik' yo̱ chi cha̱lc sa' choxa. Chixjunileb li cuanqueb sa' li cab que'rabi. \v 3 Que'ril li chanchan rak' xam. Li rak' xam que'xjeq'ui rib ut que'hilan sa' xbe̱neb chi xjunju̱nkaleb. \v 4 Que'xc'ul li xcuanquilal li Santil Musik'ej, ut que'oc chi a̱tinac sa' jalan a̱tinoba̱l a' yal chanru quic'ute' chiruheb xban li Santil Musik'ej. \v 5 Cuanqueb aj judío aran Jerusalén cauheb xch'o̱l sa' xpa̱ba̱leb. Que'chal chak sa' chixjunil li tenamit jun sut rubel choxa. \v 6 Nak que'rabi li c'a'ru yo̱queb chixc'ulbal eb a'an, que'xch'utub ribeb li q'uila tenamit. Sachso̱queb xch'o̱l xban nak que'rabi nak yo̱queb chi a̱tinac sa' li ra̱tinoba̱leb li junju̱nk chi tenamit. \v 7 C'ajo' nak que'xucuac ut sachso̱queb xch'o̱l que'cana ut que'xye chi ribileb rib: —¿Ma ma̱cua'eb ta bi' aj Galilea chixjunileb a'in li yo̱queb chi a̱tinac sa' jalanil a̱tinoba̱l? \v 8 ¿C'a'ut nak yo̱co chirabinquileb chi a̱tinac sa' li ka̱tinoba̱l chikaju̱nkal? \v 9 Anakcuan eb a'an yo̱queb chi a̱tinac sa' ra̱tinoba̱leb laj Partos, laj Medo, laj elamitas ut chikajunilo la̱o li cuanco Mesopotamia, ut Judea, Capadocia, Ponto ut Asia, \v 10 jo'queb ajcui' laj Frigia ut laj Panfilia, laj Egipto ut eb li cuanqueb sa' eb li na'ajej xcue̱nt Libia li cuanqueb nach' riq'uin Cirene, jo'queb ajcui' laj Roma. \v 11 Cuanqueb aj judío sa' xyo'lajiqueb ut cuanqueb ajcui' li que'xjal xpa̱ba̱l ut que'oc sa' xya̱nkeb laj judío. Cuanqueb ajcui' li que'chal Creta ut Arabia. Nakabi nak yo̱queb chixyebal sa' ka̱tinoba̱l li c'a'ru yo̱ chixba̱nunquil li Ka̱cua' Dios riq'uin xnimal xcuanquilal, chanqueb. \v 12 Ut chixjunileb sachso̱queb xch'o̱l ut inc'a' que'xtau ru. Que'xye chiribileb rib: —¿C'a'ru xya̱lal a'in li yo̱co chixc'ulbal? chanqueb. \v 13 Cuanqueb ajcui' yo̱queb chi hoboc ut yo̱queb chixyebal: —Ma̱re te'cala̱k, chanqueb. \s1 Laj Pedro naxch'olob xya̱lal chiruheb li q'uila tenamit \p \v 14 Tojo'nak quixakli laj Pedro rochbeneb li junlaju chic chi apóstol ut qui-oc chi a̱tinac chi cau xya̱b xcux. Quixye reheb li q'uila tenamit: —Ex cuech tenamitil aj judío ut che̱junilex la̱ex li cuanquex Jerusalén, la̱in tinye e̱re c'a'ru xya̱lal a'in. Q'uehomak retal chi us li oc cue xyebal e̱re. \v 15 Li jo' q'uialeb li cuanqueb arin moco te'cala̱k ta jo' yo̱quex chixc'oxlanquil la̱ex. Anakcuan toje' bele̱b o̱r re li cutan cuanco. \v 16 Yo̱co ban chixc'ulbal li quixye chak resil li profeta Joel nak quixye chi jo'ca'in: \q1 \v 17 Sa' eb li cutan li telaje'cha̱lk, chan li Dios, la̱in tinq'ue lin musik' chi cua̱nc riq'uineb chixjunileb li tenamit. Eb le̱ ralal e̱c'ajol te'yehok ra̱tin profeta. Ut tinc'ut li xya̱lal chiruheb li ti̱xil cui̱nk sa' xmatq'ueb ut tinc'uteb li visión chiruheb li sa̱j cui̱nk. \q1 \v 18 Ut tinq'ue ajcui' lin musik' chi cua̱nc riq'uineb lin mo̱s cui̱nk ut lin mo̱s ixk, ut talaje'xye resil li c'a'ru ta̱c'ulma̱nk mokon. \q1 \v 19 Ut sachba ch'o̱lej tinc'utbesi che̱ru chiru choxa jo' ajcui' sa' ruchich'och' ut te̱ril li quic', li xam ut li sib chanchan li chok. \q1 \v 20 Ta̱k'ojyi̱nok' ru li sak'e ut li po ta̱cakok' ru chanchan li quic' toj ta̱cuulak xk'ehil li cutan a'an, li k'axal xiu xiu, nak la̱in tinrakok a̱tin, chan li Dios. \q1 \v 21 Abanan chixjunileb li neque'ya̱ban re lix c'aba' li Ka̱cua', te'colek'. (Joel 2:28-32) \p \v 22 Ex aj Israel, abihomak li tinye e̱re. La̱ex ac nequenau nak li Jesús aj Nazaret, a'an q'uebil xcuanquil xban li Dios sa' e̱ya̱nk la̱ex riq'uin li sachba ch'o̱lej ut li milagro quilajxba̱nu. La̱ex ac nequenau nak riq'uin xcuanquil li Dios quixba̱nu li sachba ch'o̱lej. \v 23 Li Jesús quik'axtesi̱c sa' e̱ruk' la̱ex xban nak ac jo'can chak sa' xch'o̱l li Dios nak jo'can tixc'ul. Ut la̱ex quechap ut quek'axtesi sa' ruk'eb li cui̱nk li inc'a' useb xna'leb. Ut eb a'an que'xcamsi chiru cruz. \v 24 Abanan li Dios quicuaclesin cui'chic re chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak. Li Dios quirisi xcuanquil li ca̱mc sa' xbe̱n xban nak li ca̱mc inc'a' naru nanumta sa' xbe̱n. \v 25 Jo'ca'in quixye li rey David chirix li Jesús: \q1 La̱in junelic ninc'oxla li Dios. A'an cuan cuiq'uin. Ma̱c'a' c'a'ru ta̱isi̱nk cue riq'uin li Dios. \q1 \v 26 Numtajenak li saylal cuan sa' li cua̱m xban nak c'ojc'o inch'o̱l riq'uin li Ka̱cua'. \q1 \v 27 La̱in ninnau nak tina̱cuaclesi cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak. Ut ninnau ajcui' nak inc'a' ta̱canab chi k'a̱c lix tibel la̱ Santil Alal. \q1 \v 28 La̱in ninnau nak la̱at nacatc'utuc chicuu chanru nak tintau li junelic yu'am. Xban nak la̱at cuancat cuiq'uin, junelic sa sa' inch'o̱l. Ut ca'aj cui' a̱cuiq'uin cuan li sahil ch'o̱lejil. (Sal. 16:8-11) \p \v 29 Ex kech tenamitil, la̱in ninye e̱re chi anchal inch'o̱l nak tz'akal ya̱l nak laj David li kaxe'to̱nil yucua' quicam ut quimuke'. La̱o nakanau nak li mukleba̱l li cuan cui' toj cuan ajcui' chalen anakcuan. \v 30 Laj David a'an jun profeta. A'an quixnau nak li Dios quixye riq'uin juramento nak sa' xya̱nkeb li ralal xc'ajol ta̱yo'la̱k li Cristo, ut a'an chic ta̱xakaba̱k chok' rey. \v 31 Ut laj David quixnau li c'a'ru ta̱c'ulma̱nk mokon. Jo'can nak quixch'olob xya̱lal nak li Cristo ta̱cuacli̱k cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak. Quixnau nak a'an inc'a' ta̱cana̱k sa' xna'ajeb li camenak chi moco lix tibel ta̱k'a̱k. \v 32 A'an a'in li Jesús li quicuaclesi̱c cui'chic chi yo'yo xban li Dios. La̱o xkil tz'akal riq'uin xnak' ku. Jo'can nak nakanau nak ya̱l. \v 33 Quic'ame' xban li Dios re nak ta̱c'ojla̱k sa' lix nim uk' ut quiq'uehe' xcuanquil. Ut quiq'uehe' li Santil Musik'ej re xban li Dios. Ut quixq'ue ajcui' ke la̱o li Santil Musik'ej jo' quiyechi'i̱c ke. A'an a'in li yo̱quex chirilbal ut chirabinquil anakcuan. \v 34 Li rey David inc'a' quic'ame' sa' choxa jo' nak quic'ame' li Cristo sa' choxa. Abanan quixye chi jo'ca'in: \q1 Li Dios quixye re li Ka̱cua': C'ojlan sa' lin nim uk', \q1 \v 35 toj tinq'ueheb li xic' neque'iloc a̱cue rubel la̱ cuanquil. (Sal. 110:1) \p \v 36 Chenauhak che̱junilex la̱ex aj Israel nak li Jesús li queq'ue la̱ex chiru cruz, a'an li quiq'uehe' chok' Ka̱cua' ut chok' Cristo xban li Dios, chan laj Pedro. \v 37 Nak que'rabi a'an li ch'utch'u̱queb aran, que'yot'e' xch'o̱leb ut que'xye re laj Pedro jo' ajcui' reheb li apóstol li jun ch'ol chic: —Ex kas ki̱tz'in, ¿c'a'ru takaba̱nu? chanqueb. \v 38 Laj Pedro quichak'oc ut quixye reheb: —Chiyot'ek' e̱ch'o̱l ut jalomak e̱c'a'ux ut ta̱cubsi̱k e̱ha' chi junju̱nkalex sa' xc'aba' li Jesucristo re nak tixcuy e̱ma̱c li Dios ut tixq'ue e̱re li Santil Musik'ej. \v 39 Yechi'inbil e̱re la̱ex li ma̱tan a'in, ut yechi'inbil ajcui' reheb le̱ ralal e̱c'ajol ut reheb ajcui' li ma̱cua'eb aj judío. Yechi'inbil reheb chixjunileb li jo' q'uialeb te'bokek' xban li Ka̱cua' li kaDios, chan. \v 40 Ma̱cua' ca'aj cui' a'an li quixye laj Pedro reheb. Quixch'olob ban ajcui' xya̱lal chiruheb riq'uin nabal chi a̱tin ut quixq'ue xna'lebeb. Quixye reheb: —Chenauhak xcolbal e̱rib chiru li tojba ma̱c li ta̱cha̱lk sa' xbe̱neb li inc'a' useb xna'leb, chan. \v 41 Ut chixjunileb li que'pa̱ban re li ra̱tin que'cubsi̱c xha'. Oxib mil tana li que'pa̱ban sa' li cutan a'an ut que'oc chok' xcomoneb. \s1 Chanru nak que'cuan chi junaj xch'o̱leb li xbe̱n aj pa̱banel \p \v 42 Cauheb xch'o̱l chixpa̱banquil li tijleb li quich'oloba̱c chiruheb xbaneb li apóstol. Junaj xch'o̱leb nak cuanqueb ut sa' comonil que'tijoc ut que'cua'ac re xjulticanquil lix camic li Jesucristo. \v 43 Chixjunileb sachso̱queb xch'o̱l xban li milagro ut li sachba ch'o̱lej li yo̱queb chixba̱nunquil li apóstol. \v 44 Ut eb li que'pa̱ban junaj xch'o̱leb ut chixjunil li c'a'ru cuan reheb, reheb sa' comonil. \v 45 Que'xc'ayi lix ch'och'eb ut chixjunil li c'a'ru cuan reheb ut que'xjeq'ui lix tz'ak reheb chixjunileb a' yal chanru ta̱c'anjelak chiruheb li junju̱nk. \v 46 Rajlal cutan que'xch'utub ribeb sa' li templo chi lok'oni̱nc. Ut sa' eb li rochoch que'cua'ac sa' comonil chi sa sa' xch'o̱leb ut chi junaj xch'o̱leb. \v 47 Que'xlok'oni li Ka̱cua' Dios ut que'q'uehe' xcuanquil xbaneb chixjunileb li tenamit. Ut rajlal cutan li Dios quixtenk'aheb chi q'uia̱nc laj pa̱banel. \c 3 \s1 Laj Pedro quixq'uirtesi jun li cui̱nk inc'a' nabe̱c \p \v 1 Sa' jun li cutan que'co̱eb sa' li templo laj Pedro rochben laj Juan oxib o̱r re ecuu sa' x-o̱ril li tijoc. \v 2 Rajlal cutan nac'ame' jun li cui̱nk inc'a' nabe̱c chalen sa' xyo'lajic ut naq'uehe' chire li oqueba̱l re li templo. Lix c'aba' li oqueba̱l a'an “Ch'ina'us”. Naq'uehe' li yaj aran re tixtz'a̱ma c'a'ru re riq'uineb li neque'oc sa' li templo. \v 3 Li cui̱nk a'in quiril nak yo̱queb chi oc sa' li templo laj Pedro ut laj Juan. Qui-oc chixtz'a̱manquil c'a'ru re reheb. \v 4 Laj Pedro ut laj Juan que'cana chirilbal li yaj ut laj Pedro quixye re: —Ilon chak kiq'uin.— \v 5 Nak quirabi li cui̱nk li c'a'ru quixye, qui-oc chiroybeninquil c'a'ru te'xq'ue re. \v 6 Laj Pedro quixye re: —Ma̱c'a' intumin la̱in re tinq'ue a̱cue. Abanan li c'a'ru cuan cuiq'uin tinq'ue a̱cue. Sa' xc'aba' li Ka̱cua' Jesucristo laj Nazaret, ninye a̱cue cuaclin ut be̱n, chan re. \v 7 Ut nak quixye a'in, quixchap ut quixcuaclesi riq'uin lix nim uk'. Sa' junpa̱t quicacuu li xbe̱n rak ut li rok li cui̱nk. \v 8 Sa' junpa̱t quixakli ut quibe̱c. Ut qui-oc sa' li templo rochbeneb. Yo̱ chi pisc'oc xban xsahil xch'o̱l ut yo̱ chixlok'oninquil li Dios. \v 9 Chixjunileb li tenamit que'iloc re chi be̱c ut chixlok'oninquil li Dios. \v 10 C'ajo' nak que'xucuac ut sachso̱queb xch'o̱l chirilbal li cui̱nk a'an, xban nak que'xnau ru nak a'an li nac'ojla chixtz'a̱manquil c'a'ru re chire li oqueba̱l “Ch'ina'us” xc'aba'. \s1 Laj Pedro quixye reheb laj judío nak li Jesús a'an laj Colonel li yechi'inbil xban li Dios \p \v 11 Ut li cui̱nk li quiq'uirtesi̱c inc'a' quiraj xcanabanquil rib riq'uineb laj Pedro ut laj Juan. Yo̱ chi be̱c rochbeneb. Ut chixjunileb sachso̱queb xch'o̱l chirilbal li quic'ulman. Que'co̱eb sa' a̱nil sa' li templo ut que'xch'utub ribeb sa' li oqueba̱l Salomón xc'aba', cuanqueb cui' laj Pedro ut laj Juan. \v 12 Nak laj Pedro quirileb, quixye reheb: —La̱ex aj Israel, ¿c'a'ut nak sachso e̱ch'o̱l nequexcana xban li c'a'ru xc'ulman? ¿C'a'ut nak yo̱quex chikilbal? ¿Ma nequec'oxla la̱ex nak la̱o xkaq'uirtesi li cui̱nk a'in kajunes? ¿Ma xban ta bi' kacuanquil ut li kacha̱bilal nak xkaq'ue chi be̱c li cui̱nk a'in? \v 13 Li Dios li que'xlok'oni chak laj Abraham, laj Isaac ut laj Jacob jo'queb ajcui' li kaxe'to̱nil yucua', a'an quiq'uehoc xcuanquil li Jesucristo laj c'anjel chiru. Ut la̱ex quek'axtesi a'an re laj Pilato. Ut nak laj Pilato quiraj raj rach'abanquil, la̱ex inc'a' queraj. \v 14 La̱ex inc'a' queraj xcolbal rix li santil cui̱nk a'in, li ti̱c xch'o̱l. A' chic laj camsinel queq'ue chi ach'aba̱c. \v 15 La̱ex queq'ue chi camsi̱c a'an, ut a'an li naq'uehoc yu'am. Abanan quicuaclesi̱c cui'chic chi yo'yo xban li Dios sa' xya̱nkeb li camenak. Ut a'an li nakach'olob xya̱lal la̱o xban nak la̱o xkil chi tz'akal nak quicuacli. \v 16 Li cui̱nk a'in xq'uira sa' xc'aba' li Jesús. Riq'uin xpa̱banquil li Jesús xq'uira chi junaj cua li cui̱nk a'in li nequenau ru ut yo̱quex chirilbal. \v 17 Jo'can ut ex cuas cui̱tz'in, la̱in ninnau nak queq'ue chi camsi̱c li Jesús xban nak inc'a' nequenau xya̱lal jo'queb ajcui' li neque'taklan sa' e̱be̱n. \v 18 Riq'uin a'in quitz'akloc ru li que'xye chak li profeta najter nak que'xye nak tento tixc'ul li rahobtesi̱c li Cristo li Mesías, xban nak jo'can quixye li Dios. \v 19 Jo'can ut nak yot'omak e̱ch'o̱l ut jalomak e̱c'a'ux ut sic'omak li Ka̱cua' re nak a'an tixcuy tixsach le̱ ma̱c. Ut li Ka̱cua' tixq'ue xcacuilal ut xsaylal e̱ch'o̱l. \v 20 Li Dios tixtakla cui'chic chak li Jesucristo sa' ruchich'och' xban nak a'an li Mesías li ac xakabanbil chak najter re xcolbaleb chiru li raylal li cuanqueb sa' ruchich'och'. \v 21 Abanan tento nak cua̱nk chak aran sa' choxa toj ta̱cuulak xk'ehil nak ta̱tz'aklok ru chixjunil jo' que'xch'olob xya̱lal li santil profeta junxilaj jo' quiyehe' reheb xban li Dios. \v 22 Laj Moisés quixye reheb li kaxe'to̱nil yucua', “Li Ka̱cua' le̱ Dios tixq'ue junak profeta sa' e̱ya̱nk sic'bil ru xban jo' la̱in. E̱comon ajcui' la̱ex. Cheba̱nu chixjunil li c'a'ru tixye e̱re. \v 23 Ut li ani inc'a' tixpa̱b li c'a'ru tixye li profeta a'an, ta̱isi̱k sa' xya̱nkeb lix tenamit li Dios ut ta̱sachek' ru.” (Dt. 18:18-19) \v 24 Chalen nak quicuan li profeta Samuel chixjunileb li profeta que'xye ajcui' resil li c'a'ru ta̱c'ulma̱nk sa' eb li cutan a'in. \v 25 La̱ex ralal xc'ajol eb li profeta ut la̱ex texc'uluk re li quiyechi'i̱c reheb le̱ xe'to̱nil yucua'. Nak li Dios quixba̱nu li contrato riq'uin laj Abraham, quixye re, “Chixjunileb li cuanqueb sa' ruchich'och' te'osobtesi̱k sa' xc'aba'eb la̱ cualal a̱c'ajol.” \v 26 Nak li Dios quixtakla chak li ralal, quixtakla xbe̱n cua e̱riq'uin la̱ex aj judío re e̱rosobtesinquil re nak che̱junju̱nkalex te̱yot' e̱ch'o̱l ut te̱jal e̱c'a'ux ut te̱canab xba̱nunquil li ma̱usilal. \c 4 \s1 Laj Pedro yo̱ chixch'olobanquil li xya̱lal chiruheb li neque'taklan sa' xbe̱neb laj judío \p \v 1 Toj yo̱queb ajcui' chi a̱tinac laj Pedro ut laj Juan nak que'cuulac laj tij riq'uineb. Rochbeneb laj tij cuan li nataklan sa' xbe̱neb li soldado li neque'c'ac'alen re li templo ut rochbeneb ajcui' laj saduceo. \v 2 Yo̱queb xjosk'il xban nak laj Pedro ut laj Juan yo̱queb chixc'utbal li xya̱lal chiruheb li tenamit ut yo̱queb chixch'olobanquil xya̱lal chiruheb chirix lix cuaclijiqueb li camenak chi yo'yo sa' xc'aba' li Jesús. \v 3 Xbaneb xjosk'il que'xchap laj Pedro ut laj Juan ut que'xq'ue sa' tz'alam toj sa' li cutan jun chic xban nak ac x-ecuu. \v 4 Abanan nabaleb li que'pa̱ban re li a̱tin li yo̱queb chixyebal laj Pedro ut laj Juan. Cuanqueb na o̱bak mil li cui̱nk li que'pa̱ban. \v 5 Sa' li cutan jun chic que'ch'utla Jerusalén eb li xbe̱nil aj tij, ut eb li neque'taklan sa' xbe̱neb laj judío, jo'queb ajcui' laj tz'i̱b. \v 6 Cuanqueb ajcui' aran laj Anás li xyucua'il laj tij, ut laj Caifás, ut laj Juan, ut laj Alejandro jo'queb ajcui' li jun ch'ol chic lix comoneb li xyucua'il aj tij. \v 7 Que'xtakla xc'ambal laj Pedro ut laj Juan. Que'xakaba̱c chiruheb ut que'xye reheb: —¿Ani xq'uehoc e̱cuanquil? Ut, ¿ani sa' aj c'aba' yo̱quex chixba̱nunquil li milagro a'in? chanqueb. \v 8 Ut laj Pedro qui-oc chi a̱tinac riq'uin xcuanquil li Santil Musik'ej ut quixye reheb: —La̱ex li nequextaklan sa' xbe̱neb laj judío ut la̱ex li nequexc'amoc be chiruheb, abihomak li oc cue xyebal, \v 9 xban nak yo̱quex chixtz'ilbal a̱tin sa' kabe̱n riq'uin li usilal li xc'ul li cui̱nk a'in. Yo̱quex chixpatz'bal ke chanru nak quiq'uirtesi̱c li cui̱nk a'in. \v 10 Takaye li xya̱lal e̱re re nak te̱nau nak li cui̱nk a'in xq'uira sa' xc'aba' li Jesucristo laj Nazaret li queq'ue la̱ex chi camsi̱c chiru cruz. Ut a'an li quicuaclesi̱c cui'chic chi yo'yo xban li Dios sa' xya̱nkeb li camenak. Sa' xc'aba' a'an xq'uira li cui̱nk a'in li yo̱quex chirilbal arin anakcuan. \v 11 Li Jesús a'an chanchan li cha̱bil pec tz'ekta̱nanbil xbaneb laj cablanel. La̱ex xetz'ekta̱na li Jesús. Chanchanex laj cablanel li que'tz'ekta̱nan re li cha̱bil pec li quiq'uehe' chok' xxuc li cab mokon. \v 12 Ut ma̱ ani chic aj iq'uin ta̱ru̱k takatau kacolbal, xban nak ma̱c'a' chic junak c'aba'ej sa' chixjunil li ruchich'och' q'uebil ta ke re ta̱ru̱k tocolek' cui', chan laj Pedro. \v 13 Que'ril nak cauheb xch'o̱l laj Pedro ut laj Juan chi a̱tinac. Que'xq'ue retal nak moco tzolbileb ta ut ma̱c'a'eb xcuanquil. Ut que'xsach xch'o̱leb chirabinquil li c'a'ru que'xye. Ut que'xq'ue retal nak eb li cui̱nk a'in que'be̱c chak rochben li Jesús. \v 14 Ut ma̱c'a' chic naru neque'xye xban nak yo̱queb chirilbal li cui̱nk li quiq'uirtesi̱c xakxo chixc'atkeb laj Pedro ut laj Juan. \v 15 Jo'can nak que'xtakla risinquil chirix cab laj Pedro ut laj Juan. Ut que'oc chixc'u̱banquil chi ribileb rib c'a'ru te'xba̱nu riq'uineb. \v 16 Ut que'xye: —¿C'a'ru takaba̱nu riq'uineb li cui̱nk a'in? Chixjunileb li tenamit arin Jerusalén neque'xnau nak tz'akal milagro que'xba̱nu re li cui̱nk. La̱o inc'a' naru takaye nak inc'a' ya̱l a'an. \v 17 Takase'besiheb re nak inc'a' chic te'xye resil li na'leb a'in sa' eb li tenamit. Takaye reheb nak chalen anakcuan inc'a' chic te'a̱tinak sa' xc'aba' li Jesús, chanqueb. \v 18 Ut nak que'boke' cui'chic laj Pedro ut laj Juan, que'xye reheb nak inc'a' chic ta̱ru̱k te'a̱tinak chi moco ta̱ru̱k chic te'xtzoleb li tenamit sa' xc'aba' li Jesús. \v 19 Ut que'chak'oc laj Pedro ut laj Juan ut que'xye reheb: —C'oxlahomak chi us bar cuan li us chiru li Dios. ¿Ma us nak texkapa̱b la̱ex malaj ut us nak takapa̱b li Dios? \v 20 La̱o inc'a' naru takacanab xyebal resil li c'a'ru xkil ut xkabi, chanqueb. \v 21 Nak ac xe'xse'besiheb riq'uin cacuil a̱tin, que'rach'abeb. Ma̱c'a' que'ru xba̱nunquil reheb xban nak chixjunileb li tenamit yo̱queb chixlok'oninquil li Dios riq'uin li c'a'ru quic'ulman. \v 22 Ac numenak ca'c'a̱l chihab cuan re li cui̱nk li quiq'uirtesi̱c riq'uin milagro. \s1 Eb laj pa̱banel que'xtz'a̱ma xtenk'anquil re nak cauhakeb xch'o̱l chixyebal resil li Jesús \p \v 23 Ut nak ac xe'ach'aba̱c laj Pedro ut laj Juan, que'co̱eb riq'uineb li rech aj pa̱banelil. Que'xserak'i reheb chixjunil li que'xye eb li xbe̱nil aj tij ut eb li neque'taklan. \v 24 Nak que'rabi a'an, chixjunileb laj pa̱banel que'tijoc chiru li Dios sa' comonil ut que'xye: —At Ka̱cua' at nimajcual Dios, la̱at catyi̱ban re li choxa, li ruchich'och', ut li palau. La̱at catyi̱ban re chixjunil li c'a'ru cuan. \v 25 Riq'uin li Santil Musik'ej caye re li rey David laj c'anjel cha̱cuu nak tixye chi jo'ca'in: \q1 ¿C'a'ut nak yo̱queb xjosk'il li tenamit li inc'a' neque'xpa̱b li Dios? Ut, ¿c'a'ut nak yo̱queb xc'u̱banquil ribeb chixba̱nunquil li yal ma̱c'a' na-oc cui'? \q1 \v 26 Eb li rey que'josk'o' riq'uin li c'a'ru quixba̱nu li Ka̱cua'. Ut que'xch'utub rib chixc'u̱banquil chanru nak te'risi sa' xcuanquil li Mesías li xakabanbil chak xban li Dios. (Sal. 2:1-2) \p \v 27 At Ka̱cua', ya̱l ajcui' nak que'xch'utub ribeb sa' li tenamit a'in laj Herodes ut laj Poncio Pilato rochbeneb li tenamit aj Israel jo'queb ajcui' li ma̱cua'eb aj Israel ut que'xc'u̱b ru chanru nak te'xba̱nu raylal re li Jesús la̱ Santil Alal li sic'bil ru a̱ban xban nak xic' que'ril. \v 28 Jo'ca'in que'xba̱nu xban nak ac jo'can chak sa' a̱ch'o̱l la̱at. Ut ac yebil chak a̱ban nak jo'can ta̱c'ulma̱nk. \v 29 Ut anakcuan, at Ka̱cua', chaq'ue taxak retal li kase'besinquil yo̱queb, ut choa̱tenk'a la̱o aj c'anjel cha̱cuu re nak takaye la̱ cuesilal chi cau kach'o̱l. \v 30 Ut riq'uin taxak xnimal la̱ cuanquil, ta̱q'uirtesiheb li yaj ut chaba̱nu li sachba ch'o̱lej ut milagro sa' xc'aba' li Jesús la̱ Santil Alal, chanqueb sa' lix tijeb. \v 31 Nak ac xe'rake' chi tijoc, qui-ec'asi̱c li na'ajej li ch'utch'u̱queb cui'. Ut chixjunileb li cuanqueb aran que'nujac riq'uin li Santil Musik'ej. Ut cauheb xch'o̱l chixyebal li ra̱tin li Dios. \s1 Chixjunil li c'a'ru cuan reheb laj pa̱banel, a'an reheb sa' comonil \p \v 32 Ut chixjunileb li que'pa̱ban junajeb chic xch'o̱leb ut junajeb chic xc'a'uxeb. Ut ma̱ ani quixye nak junes re a'an li c'a'ru cuan re. Reheb ban sa' comonil chixjunil li c'a'ru cuan reheb. \v 33 Eb li apóstol cauheb xch'o̱l chixch'olobanquil xya̱lal lix cuaclijic cui'chic chi yo'yo li Jesucristo sa' xya̱nkeb li camenak. Ut li Dios quirosobtesiheb chixjunileb chi nabal. \v 34 Ma̱ jun sa' xya̱nkeb ma̱c'a' ta cuan re xban nak chixjunileb li cuanqueb xch'och' ut li cuanqueb rochocheb que'xc'ayi ut que'xk'axtesi reheb li apóstol lix tz'ak li que'xc'ayi. \v 35 Coxe'xq'ue li tumin reheb re te'xjeq'ui a' yal jo' q'uial ta̱c'anjelak chiru li junju̱nk. \v 36 Quicuan jun li cui̱nk aj José xc'aba'. Eb li apóstol que'xq'ue Bernabé chok' xcab xc'aba'. Chi jalbil ru naraj naxye “Aj C'ojobanel Ch'o̱lej”. A'an xcomoneb li neque'tenk'an reheb laj tij. Chipre xtenamit. \v 37 Cuan jun xch'och' quixc'ayi. Quixc'am lix tz'ak ut quixq'ue reheb li apóstol. \c 5 \s1 Li c'a'ru que'xc'ul laj Ananías ut lix Safira xban li ma̱c que'xba̱nu \p \v 1 Quicuan jun li cui̱nk aj Ananías xc'aba'. Quixc'ayi jun lix ch'och' rochben lix Safira li rixakil. \v 2 Ut que'xc'u̱b ru chi ribileb rib nak yijach lix tz'ak li ch'och' ta̱cana̱k chok' reheb. Ut li yijach chic quixc'am laj Ananías riq'uineb li apóstol ut quixye reheb: —A'an a'in chixjunil lix tz'ak li kach'och' li xkac'ayi, chan. \v 3 Laj Pedro quixye re: —At Ananías, ¿c'a'ut nak xaq'ue a̱cuib chira̱le laj tza? ¿C'a'ut nak yo̱cat chixbalak'inquil li Santil Musik'ej riq'uin nak yo̱cat chixcanabanquil yijach lix tz'ak li ch'och' chok' a̱cue? \v 4 ¿C'a'ut nak tat-oc xmukbal xtz'ak la̱ ch'och'? ¿Ma ma̱cua' ta bi' a̱cue? Cui xac'ayi la̱ ch'och', ¿ma inc'a' ta bi' raj xru xcana chok' a̱cue lix tz'ak? Ma̱cua' chiku la̱o yo̱cat chi tic'ti'ic. Chiru ban li Dios, chan. \v 5 Nak quirabi li a̱tin li quixye laj Pedro, quit'ane' laj Ananías ut camenak quicana. Ut c'ajo' nak qui-oc xxiuheb chixjunileb li que'iloc re jo'queb ajcui' li que'abin resil. \v 6 Ut eb li cui̱nk li toj sa̱jeb li cuanqueb aran que'xlan li camenak, que'xpako ut que'xc'am re te'xmuk. \v 7 Ac xnume' na chic oxib o̱r nak quicuulac lix Safira li rixakil. Inc'a' naxnau c'a'ru ac xc'ulman. \v 8 Laj Pedro quixye re: —Ye cue. ¿Ma jo' a'in xec'ayi cui' le̱ ch'och'?— Ut lix Safira quixye: —Ya̱l, jo'can xkac'ayi cui', chan. \v 9 Ut laj Pedro quixye cui'chic re: —¿C'a'ut nak xec'u̱b che̱ribil e̱rib xyalbal rix li Santil Musik'ej? Cue'queb chak li xe'mukuc chak re la̱ be̱lom ut tate'xc'am ajcui' la̱at, chan. \v 10 Ut sa' ajcui' li ho̱nal a'an lix Safira quit'ane' chi rok laj Pedro ut camenak quicana. Eb li cui̱nk que'oc sa' cab ut que'ril nak camenak chic. Que'risi ut coxe'xmuk chak chixc'atk lix be̱lom. \v 11 C'ajo' nak qui-oc xxiuheb chixjunileb laj pa̱banel jo'queb ajcui' chixjunileb li que'abin re li resil a'in. \s1 Nabal li milagro ut li sachba ch'o̱lej que'xba̱nu li apóstol \p \v 12 Rajlal neque'xch'utub ribeb sa' xmu li templo chixjunileb laj pa̱banel cuan cui' li oqueba̱l Salomón xc'aba'. Nabal li milagro que'xba̱nu eb li apóstol ut nabal li sachba ch'o̱lej. \v 13 Usta eb li tenamit neque'xq'ue xlok'aleb laj pa̱banel, abanan neque'xucuac chi xic sa' xya̱nkeb. \v 14 C'ajo' nak yo̱queb chi ta̱mc li yo̱queb chi pa̱ba̱nc re li Ka̱cua', jo' cui̱nk jo' ixk. \v 15 Ut nabaleb li que'xc'am chak lix yajeb ut que'xyocob sa' lix cuarib malaj chiru lix po̱p chire be. Que'raj nak laj Pedro tixq'uirtesiheb. Eb a'an que'xc'oxla nak usta yal ta̱numek' chiruheb, te'q'uira̱k. \v 16 Nabaleb li que'chal chak sa' eb li tenamit li cuanqueb chi nach' riq'uin Jerusalén. Que'xc'am chak li yaj ut eb li cuan ma̱us aj Musik'ej riq'uineb. Ut chixjunileb quilaje'q'uirtesi̱c. \s1 Eb li apóstol que'c'ame' cui'chic chiruheb li neque'taklan sa' xbe̱neb laj judío \p \v 17 Ut li xyucua'il aj tij ut eb laj saduceo li cuanqueb rochben, c'ajo' nak que'oc xcakalinquileb li apóstol. \v 18 Jo'can nak que'xtakla xchapbaleb ut que'xq'ueheb sa' li tz'alam li neque'q'uehe' cui' yalak ani. \v 19 Abanan chiru li k'ojyi̱n a'an jun lix ángel li Ka̱cua' quixte lix puertil li tz'alam ut quirisiheb sa' tz'alam ut quixye reheb: \v 20 —Ayukex sa' li templo ut te̱ch'olob xya̱lal chiruheb li tenamit chirix li ac' yu'am, chan reheb. \v 21 Cuulajak chic nak toj ek'ela que'co̱eb sa' li templo eb li apóstol ut que'oc chixch'olobanquil li xya̱lal chiruheb li tenamit jo' quiyehe' reheb xban li ángel. Sa' ajcui' li ek'ela a'an que'cuulac li xbe̱nil aj tij rochbeneb chixjunileb li neque'tenk'an re, ut que'xbokeb li jun ch'ol chic li neque'c'amoc be chiruheb laj judío jo'queb ajcui' li neque'taklan sa' xbe̱neb. Ut que'xtakla xyebal re laj ilol tz'alam nak te'c'amek' li apóstol riq'uineb. \v 22 Que'cuulac li takl sa' li tz'alam ut inc'a' chic que'ta'e' li apóstol aran. Jo'can nak que'suk'i chixyebal resil ut que'xye: \v 23 —Relic chi ya̱l li tz'alam tz'aptz'o chi us nak xkatau. Ut eb laj c'ac'alenel cuanqueb chire li oqueba̱l. Nak xkate li tz'alam, inc'a' chic xkatauheb li cui̱nk chi sa', chanqueb li takl. \v 24 Nak que'rabi a'an, eb li xbe̱nil aj tij ut eb li neque'taklan sa' xbe̱neb li soldado li neque'c'ac'alen sa' li templo, que'sach xch'o̱leb ut que'oc chixc'oxlanquil c'a'ru ta̱cana̱k cui' li yo̱ chi c'ulma̱nc. \v 25 Quichal jun ut quixye reheb: —Eb li cui̱nk li que'q'uehe' sa' tz'alam ecue̱r cuanqueb sa' li templo ut yo̱queb chixch'olobanquil li xya̱lal chiruheb li tenamit, chan. \v 26 Co̱ ut li jun li nataklan sa' xbe̱neb li soldado rochbeneb lix takl. Ut que'xc'ameb chak li apóstol sa' usilal xban nak que'xucuac. Que'xc'oxla nak ma̱re te'cutek' chi pec xbaneb li tenamit. \v 27 Que'c'ame' laj Pedro ut laj Juan ut que'xakaba̱c chiru li xyucua'il aj tij ut chiruheb li cuanqueb rochben. Ut li xyucua'il aj tij quia̱tinac riq'uineb ut quixye reheb: \v 28 —¿Ma inc'a' ta bi' xkaye e̱re nak inc'a' chic te̱tzoleb li tenamit sa' xc'aba' li cui̱nk a'an? La̱ex yo̱quex chixc'utbal li tijleb a'an sa' chixjunil Jerusalén ut te̱raj xq'uebal sa' kabe̱n lix camic li cui̱nk a'an, chanqueb. \v 29 Laj Pedro, jo'queb ajcui' li rech apostolil, que'chak'oc ut que'xye: —¿Ma takak'et li c'a'ru naxye li Dios ut takapa̱b li c'a'ru neque'xye li cui̱nk? Inc'a'. Tento takapa̱b li c'a'ru naxye li Dios. \v 30 Li Dios li que'xlok'oni chak li kaxe'to̱nil yucua', a'an li quicuaclesin cui'chic re li Jesús chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak, li queq'ue chi camsi̱c chiru cruz la̱ex. \v 31 Li Jesús, a'an li quiq'uehe' xlok'al xban li Dios ut quiq'uehe' chi c'ojla̱c sa' xnim uk' ut quiq'uehe' xcuanquil chi takla̱nc ut chi coloc, re nak laj Israel naru te'yot'ek' xch'o̱leb te'xjal xc'a'ux ut te'cuyek' xma̱queb. \v 32 La̱o xkil a'an riq'uin ku. Jo'can nak nakach'olob xya̱lal a'in ut li Santil Musik'ej li naxq'ue li Dios reheb li neque'pa̱ban, a'an ajcui' nac'utuc re li xya̱lal a'in, chanqueb. \v 33 Li xyucua'il aj tij ut li cuanqueb rochben, c'ajo' nak que'josk'o' nak que'rabi li quixye laj Pedro ut que'raj raj xcamsinquileb li apóstol. \v 34 Abanan sa' xya̱nkeb a'an cuan jun aj fariseo aj Gamaliel xc'aba'. Li cui̱nk a'an aj tzolol chak'rab ut naq'uehe' xcuanquil xbaneb li tenamit. Quixakli chiruheb ut quixtakla risinquileb li apóstol junpa̱t chirix cab. \v 35 Ut quixye reheb: —Ex cui̱nk aj Israel, c'oxlahomak chi us c'a'ru te̱ba̱nu riq'uineb li cui̱nk a'in. \v 36 Q'uehomak retal li c'a'ru quixc'ul laj Teudas. A'an quixye nak k'axal nim xcuanquil. Cuan na ca̱hibak ciento chi cui̱nk li neque'ta̱ken re. Aban li jun a'an quicamsi̱c ut chixjunileb li que'ta̱ken re quilaje'xcha'cha'i ribeb ut que'oso' yal chi jo'can. \v 37 Ut jo'can ajcui' quixc'ul laj Judas, Galilea xtenamit, nak quic'ulun sa' xk'ehil chixtz'i̱banquil xc'aba'eb li tenamit. Quixbalak'iheb nabaleb li tenamit. Quicam ajcui' a'an ut chixjunileb li que'ta̱ken re que'cha'cha'i̱c. \v 38 Anakcuan la̱in tinye e̱re: Canabomakeb li cui̱nk a'in. Me̱ch'i'ch'i'iheb chic xban nak cui li c'anjel a'in yal xc'a'ux cui̱nk, ta̱osok'. \v 39 Abanan cui ut re li Dios, inc'a' texru̱k chixpo'bal ru. Q'uehomak retal chi us ma̱re anchal yo̱quex chi pletic riq'uin li Dios, chan laj Gamaliel. \v 40 Ut que'xc'ul xch'o̱l li quixye. Que'xbokeb li apóstol ut que'xq'ueheb chi saq'uec' ut que'xye reheb nak inc'a' chic te'a̱tinak sa' xc'aba' li Jesús. Ut chirix a'an, que'ach'aba̱c. \v 41 Ut eb li apóstol que'el chiruheb chi k'axal sa sa' xch'o̱leb xban nak chiruheb a'an lok' xc'ulbal li raylal sa' xc'aba' li Jesús. \v 42 Ut inc'a' que'xcanab xch'olobanquil xya̱lal chiruheb li tenamit sa' li templo ut sa' eb li rochoch ut que'xye resil nak li Jesucristo, a'an laj Colonel li yechi'inbil xban li Dios. \c 6 \s1 Cuukub chi cui̱nk que'xakaba̱c chi c'anjelac \p \v 1 Sa' eb li cutan a'an c'ajo' nak yo̱queb chi q'uia̱nc eb laj pa̱banel. Ut eb laj judío li neque'a̱tinac sa' griego que'oc chixcuech'inquileb laj judío li neque'a̱tinac sa' hebreo. Que'xye nak inc'a' tz'akal li c'a'ru naq'uehe' rajlal cutan reheb lix ma̱lca'an li cuanqueb sa' xya̱nkeb a'an. \v 2 Jo'can nak li cablaju chi apóstol que'xch'utub chixjunileb laj pa̱banel ut que'xye reheb: —Inc'a' naru takacanab xch'olobanquil ra̱tin li Dios yal re nak tojec'ok tzacae̱mk la̱o. \v 3 Ex herma̱n, sic'omak sa' e̱ya̱nk cuukubak chi cui̱nk cha̱bilakeb xna'leb ut nujenakeb chi Santil Musik'ej riq'uineb. Cha̱bilak xyehom xba̱nuhomeb. A'aneb li te'q'uehek' sa' li c'anjel a'in. \v 4 Ut la̱o takayal kak'e chi tijoc ut chixjulticanquil li ra̱tin li Dios, chanqueb. \v 5 Ut que'xc'ul xch'o̱leb chixjunil li cuanqueb aran. Que'xsic' ru laj Esteban li napa̱ban chi tz'akal ut nujenak chi Santil Musik'ej. Ut que'xsic' ajcui' ruheb laj Felipe, laj Prócoro, laj Nicanor, laj Timón, laj Parmenas, ut laj Nicolás aj Antioquía li qui-oc sa' xya̱nkeb laj judío. \v 6 A'aneb a'in li que'xakaba̱c chi c'anjelac. Ut eb li apóstol que'xq'ue li ruk' sa' xbe̱neb ut que'tijoc. \v 7 Jo'can nak yo̱ chi abi̱c li ra̱tin li Ka̱cua' yalak bar. Ut yo̱queb chi ta̱mc laj pa̱banel aran Jerusalén. Ut nabaleb laj tij que'pa̱ban. \s1 Nak que'xchap laj Esteban \p \v 8 Laj Esteban a'an jun cui̱nk osobtesinbil xban li Dios ut q'uebil xcuanquil chixba̱nunquil li milagro ut sachba ch'o̱lej sa' xya̱nkeb li tenamit. \v 9 Cuanqueb xcomoneb li neque'tzoloc sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío. Aj libertos neque'xye reheb. Sa' xya̱nkeb a'an cuanqueb li neque'chal chak sa' eb li tenamit Cirene, Alejandría, Cilicia ut Asia. Eb a'an yo̱queb chixcuech'inquil laj Esteban. \v 10 Abanan nak quia̱tinac laj Esteban, eb a'an inc'a' chic que'ru xsumenquil xban nak a'an q'uebil xna'leb xban li Santil Musik'ej. \v 11 Aban cuanqueb li que'tumina̱c ru re te'xye tic'ti' chirix laj Esteban. Ut que'xye: —La̱o xkabi nak yo̱ chixmajecuanquil li Dios ut laj Moisés, chanqueb. \v 12 Ut que'xtacchi'i ajcui' li tenamit, jo'queb ajcui' laj c'amol be ut eb laj tz'i̱b. Que'xchap laj Esteban ut que'xc'am chiruheb li neque'taklan sa' xbe̱neb laj judío. \v 13 Ut que'xsic' ani ta̱tic'ti'ik chirix ut que'xk'aba a'an ut que'xye: —Li cui̱nk a'in junelic yo̱ chixsachbal xcuanquil li santil na'ajej a'in ut naxtz'ekta̱na li chak'rab li quiq'uehe' re laj Moisés. \v 14 La̱o quikabi nak yo̱ chixyebal nak li Jesús laj Nazaret tixjuc' li na'ajej a'in, ut tixjal ru li chak'rab li coxtzol cui' laj Moisés, chanqueb. \v 15 Ut chixjunileb li neque'taklan sa' xbe̱neb laj judío li c'ojc'o̱queb aran que'ril laj Esteban ut que'xq'ue retal nak nalemtz'un li riloba̱l. Chanchan na-iloc jun li ángel. \c 7 \s1 Laj Esteban quixch'olob xya̱lal chiruheb li neque'taklan sa' xbe̱neb laj judío \p \v 1 Ut li xyucua'il eb laj tij quixpatz' re laj Esteban ma ya̱l li yo̱queb chixyebal. \v 2 Quichak'oc laj Esteban ut quixye: —Ex cuas cui̱tz'in ut la̱ex li nequexc'amoc be, abihomak li oc cue chixyebal. Li Dios li k'axal lok' quixc'utbesi rib chiru laj Abraham li kaxe'to̱nil yucua' nak cuan aran Mesopotamia nak toj ma̱ji' naxic chi cua̱nc sa' li na'ajej Harán. \v 3 Quixye re: —Tat-e̱lk sa' li na'ajej a'in. Ta̱canabeb la̱ cuech'alal ut tatxic sa' jun li na'ajej li tinc'ut cha̱cuu la̱in, chan. \v 4 Qui-el ut laj Abraham sa' li na'ajej Caldeo ut co̱ chi cua̱nc sa' li na'ajej Harán. Nak ac cuan sa' li na'ajej a'an quicam lix yucua'. Ut chirix a'an li Dios quixtakla chi cua̱nc sa' li na'ajej li cuanquex cui' la̱ex anakcuan. \v 5 Abanan li Dios inc'a' quixq'ue xch'och' laj Abraham aran. Chi ti̱c ma̱c'a' quixq'ue re. Abanan quixye re nak tixq'ue chok' reheb li ralal xc'ajol li te'cua̱nk mokon usta toj ma̱ jun lix coc'al cuan. \v 6 A'an a'in li quixye li Dios re laj Abraham: —Eb la̱ cualal a̱c'ajol te'cua̱nk sa' jalan tenamit ma̱cua' xtenamiteb. Ut sa' li tenamit a'an te'cua̱nk chok' rahobtesinbil mo̱s ut xic' te'ilek' chiru ca̱hib ciento chihab. \v 7 Ut la̱in tinrakok a̱tin sa' xbe̱n li tenamit a'an li te'rahobtesi̱nk reheb la̱ cualal a̱c'ajol. Ut nak te'e̱lk sa' li tenamit a'an te'c'anjelak chicuu sa' li na'ajej a'in, chan li Dios. \v 8 Nak li Dios quixba̱nu li contrato riq'uin laj Abraham quixye re nak tento te'xba̱nu li circuncisión. Jo'can nak laj Abraham quixba̱nu li circuncisión riq'uin laj Isaac li ralal nak ac cuan cuakxakib cutan re. Ut laj Isaac quixba̱nu riq'uin laj Jacob li ralal ut jo'can ajcui' quixba̱nu laj Jacob riq'uineb li ralal cablaju. \v 9 Eb li ralal laj Jacob c'ajo' nak que'xcakali laj José li ri̱tz'ineb. Jo'can nak que'xc'ayi laj José ut quic'ame' aran Egipto. Abanan nak ac cuan aran Egipto, li Dios yo̱ chi tenk'a̱nc re. \v 10 Ut a'an quitenk'an re chixcuybal li raylal li quixc'ul. Quirosobtesi ut quixq'ue xna'leb. Ut laj Faraón li acuabej aran Egipto quixq'ue retal nak laj José cuan xna'leb ut quixxakab chi takla̱nc sa' xbe̱n li tenamit ut sa' xbe̱neb ajcui' li cuanqueb sa' li rochoch. \v 11 Ut quicuan jun nimla cue'ej ut jun nimla raylal sa' eb li tenamit Egipto ut Canaán. Ut eb li kaxe'to̱nil yucua' inc'a' chic que'xtau xtzacae̱mkeb. \v 12 Nak quirabi laj Jacob nak aran Egipto cuan nabal li trigo, quixtaklaheb li ralal aran chixc'ambaleb xtrigo. \v 13 Nak que'co̱eb cui'chic xca' sut li ralal aran Egipto, laj José quixye reheb nak a'an laj José li ri̱tz'ineb. Ut sa' ajcui' li cutan a'an laj Faraón quixnau nak laj José, a'an xcomoneb li ralal xc'ajoleb laj judío. \v 14 Ut chirix a'an laj José quixtakla xc'ambal lix yucua' jo'queb ajcui' li rech'alal. Chixjunileb li rech'alal cuanqueb o'laju xca̱c'a̱l (75). \v 15 Jo'ca'in nak co̱eb aran Egipto laj Jacob li kaxe'to̱nil yucua' ut aran quicam jo'queb ajcui' li ralal. \v 16 Lix bakeleb que'c'ame' Siquem ut que'muke' sa' li na'ajej li quixlok' laj Abraham riq'uineb li ralal xc'ajol laj Hamor. \v 17 C'ajo' nak yo̱queb chi q'uia̱nc li ralal xc'ajol laj Israel aran Egipto nak ac yo̱ chi cuulac xk'ehil nak te'isi̱k sa' li tenamit a'an jo' quiyechi'i̱c re laj Abraham xban li Dios. \v 18 Ut qui-oc jalan chic acuabej ut a'an inc'a' quixnau ru laj José chi moco quixnau chanru lix na'leb nak quicuan. \v 19 Li acuabej a'an quixsic' xya̱lal chanru nak tixba̱nu raylal reheb li kaxe'to̱nil yucua'. Quixrahobtesiheb nak quixtakla xcamsinquileb li coc' te̱lom li te'yo'la̱k re nak inc'a' chic te'ta̱mk li ralal xc'ajoleb. \v 20 Sa' eb li cutan a'an quiyo'la laj Moisés. Li c'ula'al a'an raro xban li Ka̱cua'. Ut oxib po quiq'uiresi̱c xbaneb lix na' xyucua'. \v 21 Abanan quicuulac xk'ehil nak quicanaba̱c chak sa' li nima' ut lix rabin laj Faraón quixococ re, re ta̱ru̱k ta̱colek'. Quixc'am chok' re ut quixq'uiresi jo' tz'akal re. \v 22 Laj Moisés quixtzol rib jo' neque'xtzol ribeb laj Egipto. Ut cuan xna'leb chi a̱tinac ut chixba̱nunquil li cha̱bil na'leb. \v 23 Nak ac xba̱nu li ca'c'a̱l chihab (40), qui-ala sa' xch'o̱l xic chirilbaleb laj Israel li rech tenamitil. \v 24 Nak quiril jun reheb yo̱ chi saq'uec' xban jun aj Egipto, quixcol sa' ruk'. Quixchap laj Egipto ut quixcamsi. Chi jo'ca'in quixq'ue re̱kaj li quixba̱nu re li rech tenamitil. \v 25 Laj Moisés quixc'oxla nak eb li rech tenamitil te'xq'ue retal nak a'an li ta̱c'anjelak chiru li Dios re xcolbaleb. Abanan eb a'an inc'a' que'xq'ue retal. \v 26 Cuulajak chic laj Moisés quixtau cuib laj Israel yo̱queb chi pletic. Quixk'useb re te'xcanab xch'e'bal rib. Quixye reheb: —La̱ex e̱comon e̱rib. ¿C'a'ut nak yo̱quex chixpletinquil e̱rib? chan reheb. \v 27 Ut li jun li yo̱ chi sac'oc re li jun chic quixtiquisi laj Moisés ut quixye re: —¿Ani xq'uehoc a̱cue chi takla̱nc ut chi rakoc a̱tin sa' kabe̱n? \v 28 ¿Ma ta̱cuaj tina̱camsi la̱in jo' nak xacamsi laj Egipto ecue̱r? chan re laj Moisés. \v 29 Nak quirabi li c'a'ru quixye, laj Moisés quixucuac ut quie̱lelic. Co̱ chi cua̱nc sa' li na'ajej Madian li moco tz'akal xtenamit ta. Nak cuan aran, que'yo'la cuib li ralal. \v 30 Ac xnume' chic ca'c'a̱l chihab roquic sa' li chaki ch'och' a'an, nak quiril jun to̱n li q'uix yo̱ xxamlel nach' riq'uin li tzu̱l Sinaí. Ut sa' li xam a'an quixc'utbesi rib jun li ángel chiru. \v 31 Ut laj Moisés c'ajo' nak quisach xch'o̱l chirilbal ut quinach'oc riq'uin re ta̱ril chi us. Quirabi xya̱b xcux li Ka̱cua' nak quixye: \v 32 —La̱in li Ka̱cua' Dios li que'xlok'oni chak la̱ xe'to̱nil yucua'. La̱in li Dios li que'xlok'oni chak laj Abraham, laj Isaac, ut laj Jacob, chan. Ut laj Moisés nasicsot xban xxiu ut inc'a' chic quixcuy rilbal. \v 33 Ut quixye li Ka̱cua' re: —Isi la̱ xa̱b cha̱cuok xban nak li na'ajej cuancat cui', a'an santil na'ajej. \v 34 Relic chi ya̱l la̱in yo̱quin chirilbal li raylal li yo̱queb chixc'ulbal lin tenamit li cuanqueb Egipto. Ut yo̱quin ajcui' chirabinquil nak yo̱queb xk'okonquil ribeb xban li raylal. Jo'can nak xinchal chixcolbaleb sa' ruk'eb laj Egipto. Abi li tinye a̱cue. Tatintakla Egipto, chan li Ka̱cua' re laj Moisés. \v 35 Laj Moisés, a'an li que'xtz'ekta̱na laj Israel nak que'xye: —¿Ani xq'uehoc a̱cue chi takla̱nc ut chi rakoc a̱tin? chanqueb. A'an li quitakla̱c chixtenk'anquileb laj Israel ut chixcolbaleb. Quitakla̱c xban li Ka̱cua' nak li ángel quixc'utbesi rib chiru sa' li jun to̱n chi q'uix yo̱ xxamlel. \v 36 Laj Moisés, a'an li qui-isin reheb Egipto. Nabal li milagro ut li sachba ch'o̱lej quixba̱nu aran Egipto ut sa' li Caki Palau. Chiru ca'c'a̱l chihab quic'amoc be chiruheb sa' li chaki ch'och'. \v 37 A'an laj Moisés li quiyehoc chak re a'in reheb laj Israel: —Li Ka̱cua' le̱ Dios tixq'ue junak profeta sa' e̱ya̱nk sic'bil ru xban jo' la̱in. E̱comon ajcui' la̱ex. Cheba̱nu chixjunil li c'a'ru tixye e̱re, chan. \v 38 A'an li quicuan rochbeneb laj Israel nak que'xch'utub ribeb sa' li chaki ch'och'. Quicuan rochbeneb li kaxe'to̱nil yucua' ut rochben ajcui' li ángel li quia̱tinac riq'uin sa' li tzu̱l Sinaí nak quixye re li ra̱tin li Dios li naq'uehoc yu'am re nak a'an chic ta̱yehok ke la̱o. \v 39 Abanan eb li kaxe'to̱nil yucua' inc'a' que'raj xpa̱banquil li c'a'ru quixye. Que'xtz'ekta̱na ban ut que'raj raj suk'i̱c cui'chic Egipto. \v 40 Que'xye re laj Aarón: —Yi̱b kadios re te'c'amok be chiku. Inc'a' nakanau c'a'ru xc'ul chak laj Moisés li qui-isin chak ke Egipto. ¿C'a'ru aj e nak yo̱ko chiroybeninquil? chanqueb li kaxe'to̱nil yucua'. \v 41 Jo'can nak que'xyi̱b riq'uin oro xjalam u̱ch jun li cuacax ut que'mayejac chiru. C'ajo' nak que'saho' sa' xch'o̱leb chirilbal lix dioseb li que'xyi̱b riq'uin ruk'eb. Ut que'xba̱nu jun li nink'e re xlok'oninquil. \v 42 Jo'can nak li Ka̱cua' Dios quixcanabeb xjuneseb. Quixcanabeb chixlok'oninquil li chahim li cuan chiru choxa. Ut quitz'akloc ru li tz'i̱banbil chak najter xbaneb li profeta nak que'xye: \q1 La̱ex aj Israel, ¿ma quexmayejac ta bi' chak chicuu la̱in nak yo̱quex chak chi numec' sa' li chaki ch'och' chiru ca'c'a̱l chihab? \q1 \v 43 ¿Ma ma̱cua' ta bi' le̱ yi̱banbil dios Moloc ut Renfán quelok'oni? La̱ex queyi̱b li jalam u̱ch a'in re te̱lok'oni. Jo'can nak texincanab re nak jalan tenamit ta̱numta̱k sa' e̱be̱n ut texc'amek' chi najt sa' jun li na'ajej li cuan jun pac'al li tenamit Babilonia, chan li Ka̱cua'. (Am. 5:25-27) \p \v 44 Eb li kaxe'to̱nil yucua' que'xyi̱b ajcui' chak li tabernáculo nak yo̱queb chak chi numec' sa' li chaki ch'och' ut aran xocxo li chak'rab. Que'xyi̱b jo' li retalil li quic'ute' chiru laj Moisés xban li Dios. \v 45 Eb li kaxe'to̱nil yucua' que'xc'ul li muheba̱l a'in. Ut nak laj Josué quic'amoc be chiruheb chi pletic, que'xc'am li muheba̱l chirixeb. Ut que're̱chani lix ch'och'eb li ma̱cua'eb aj judío nak li Dios quirisi chiruheb li kaxe'to̱nil yucua' li xic' que'iloc reheb. Li muheba̱l a'an quic'anjelac sa' eb li cutan a'an toj chalen nak quicuan laj David chok' rey. \v 46 Laj David quixba̱nu li c'a'ru quiraj li Dios, ut li Dios quisaho' xch'o̱l riq'uin. Quixtz'a̱ma chiru li Dios nak tixyi̱b li templo bar te'xlok'oni cui' li Dios li quixlok'oni laj Jacob. \v 47 Abanan ma̱cua' laj David quiyi̱ban re li templo. Laj Salomón, a'an li quiyi̱ban re. \v 48 Quixyi̱b li templo usta li nimajcual Dios inc'a' nacuan sa' junak cab yi̱banbil xban cui̱nk jo' quixye chak li profeta Isaías nak quixye chi jo'ca'in: \q1 \v 49 Li choxa, a'an li na'ajej li ninc'ojla cui' ut li ruchich'och', a'an xna'aj li cuok. ¿C'a'ru chi ochochil ta̱ru̱k te̱yi̱b chok' cue? Ut, ¿bar cuan lin na'aj li tinhila̱nk cui'? \q1 \v 50 ¿Ma ma̱cua' ta bi' la̱in xinyi̱ban re chixjunil li c'a'ru cuan? chan li Ka̱cua'. (Is. 66:1-2) \p \v 51 La̱ex inc'a' nequetau xya̱lal. K'axal cau e̱ch'o̱l. Chanchanex li inc'a' neque'pa̱ban re li Dios. Junelic nequek'etk'eti e̱rib chiru li Santil Musik'ej jo' que'xba̱nu le̱ xe'to̱nil yucua'. \v 52 ¿Ma cuan ta bi' junak profeta inc'a' quirahobtesi̱c xbaneb le̱ xe'to̱nil yucua'? ¿Ma inc'a' ta bi' que'xcamsiheb li que'ch'oloban chak resil lix c'ulunic li jun li Ti̱c Xch'o̱l, li quek'axtesi la̱ex chi camsi̱c? \v 53 La̱ex quec'ul li chak'rab li quixq'ue e̱re li ángel, abanan inc'a' nequeba̱nu li c'a'ru naxye, chan laj Esteban. \s1 Nak que'xcamsi laj Esteban \p \v 54 Nak que'rabi li c'a'ru yo̱ chixyebal laj Esteban, c'ajo' nak que'josk'o'. Que'xc'uxuxi li ruch re xbaneb xjosk'il. \v 55 Ut laj Esteban nujenak chi Santil Musik'ej. Qui-iloc sa' choxa ut quiril lix nimajcual lok'al li Dios ut quiril li Jesús sa' xnim uk' li Dios. \v 56 Quixye: —Ilomak. Teto li choxa nak nacuil ut li C'ajolbej cuan chi xnim uk' li Dios, chan. \v 57 Ut eb li tenamit xic' que'rabi li quixye ut que'xtz'ap lix xiqueb ut que'xjap reheb chi cau xban xjosk'ileb ut jun xiquiqueb sa' xbe̱n nak que'xchap. \v 58 Que'risi laj Esteban sa' li tenamit. Ut eb li oqueb re chi cutuc re chi pec, que'xcanab li rak'eb chi rok jun li sa̱j cui̱nk aj Saulo xc'aba'. \v 59 Nak yo̱queb chixcutbal chi pec, laj Esteban yo̱ chi tijoc ut quixye: —At Ka̱cua' Jesús, c'ul lin musik'.— \v 60 Quixcuik'ib rib, quixjap re chi cau ut quixye: —At Ka̱cua', ma̱q'ue li ma̱c a'in sa' xbe̱neb.— Ut nak quixye a'an, quicam. \c 8 \s1 Laj Saulo xic' narileb laj pa̱banel \p \v 1 Laj Saulo quixc'ul xch'o̱l nak que'xcamsi laj Esteban. Chalen sa' li cutan a'an que'oc xrahobtesinquileb chixjunileb laj pa̱banel aran Jerusalén ut c'ajo' li raylal que'xc'ul. Ut chixjunileb quilaje'xjeq'ui rib sa' eb li na'ajej Judea ut Samaria. Ca'aj chic eb li apóstol que'cana Jerusalén. \v 2 Cuib oxib laj pa̱banel que'mukuc re laj Esteban ut c'ajo' nak que'raho' xch'o̱leb xban lix camic. \v 3 Aban laj Saulo yalyo xk'e chixrahobtesinquileb laj pa̱banel. Na-oc sa' eb li cab ut narisiheb sa' rochocheb ut naxc'ameb sa' tz'alam, jo' cui̱nk jo' ixk. \v 4 Ut chixjunileb li que'xjeq'ui ribeb sa' jalan na'ajej yo̱queb chixyebal resil li evangelio yalak bar. \s1 Laj Felipe yo̱ chixyebal resil aran Samaria nak li Jesús, a'an li Cristo \p \v 5 Laj Felipe co̱ sa' li tenamit Samaria ut qui-oc chixch'olobanquil resil chiruheb li tenamit nak li Cristo, a'an laj Colonel li yechi'inbil xban li Dios. \v 6 Ut chixjunileb que'xq'ue xch'o̱l chirabinquil li a̱tin li quixye laj Felipe xbaneb li milagro quilajxba̱nu. \v 7 Nabaleb li cuan ma̱us aj musik'ej riq'uineb que'q'uirtesi̱c. Japjo̱queb re li ma̱us aj musik'ej nak neque'el riq'uineb. Ut nabaleb li ye̱k rokeb ut li sic rok ruk'eb quilaje'q'uirtesi̱c. \v 8 Ut c'ajo' nak que'saho' sa' xch'o̱leb sa' li tenamit a'an. \s1 Laj Simón laj k'e quiraj xlok'bal xcuanquil li Dios \p \v 9 Quicuan jun li cui̱nk aj Simón xc'aba'. A'an aj k'e. Ac najter na-oc chixbalak'inquileb li cuanqueb sa' li tenamit Samaria. A'an naxye nak nim xcuanquil. \v 10 Ut chixjunileb li tenamit, jo' li cuanqueb xcuanquil jo' ajcui' li ma̱c'a'eb xcuanquil, que'rabi li c'a'ru yo̱ chixyebal laj Simón ut que'xye: —Li cui̱nk a'in, cuan xcuanquil li Dios riq'uin, chanqueb. \v 11 Ut que'xq'ue xch'o̱l chixba̱nunquil li c'a'ru naxye xban nak ac junxil na-oc chixbalak'inquileb. \v 12 A'ut laj Felipe yo̱ chixjulticanquil resil xnimal xcuanquilal li Dios ut li Jesucristo. Ut nabaleb que'pa̱ban ut que'cubsi̱c xha', jo' cui̱nk jo' ixk. \v 13 Ut quipa̱ban ajcui' laj Simón ut quicubsi̱c xha'. Ut yo̱ chi xic chirix laj Felipe yalak bar. Quisach xch'o̱l chirilbaleb li milagro ut li sachba ch'o̱lej li yo̱ chixba̱nunquil laj Felipe. \v 14 Eb li apóstol li toj cuanqueb Jerusalén que'rabi resil nak eb laj Samaria yo̱queb chixpa̱banquil li Dios. Jo'can nak que'xtakla laj Pedro ut laj Juan aran. \v 15 Nak que'cuulac Samaria, que'tijoc sa' xbe̱neb laj pa̱banel re nak te'xc'ul li Santil Musik'ej xban nak toj ma̱ji' que'xc'ul. \v 16 Ca'aj cui' que'cubsi̱c xha' sa' xc'aba' li Jesucristo. \v 17 Laj Pedro ut laj Juan que'xq'ue li ruk'eb sa' xbe̱neb ut que'xc'ul li Santil Musik'ej. \v 18 Ut quiril laj Simón nak riq'uin xq'uebal li ruk'eb li apóstol sa' xbe̱neb, neque'xc'ul li Santil Musik'ej. Ut quixyechi'i tumin reheb laj Pedro ut laj Juan ut quixye reheb: \v 19 —Q'ue cue li cuanquil a'an re nak li ani tinq'ue li cuuk' sa' xbe̱n tixc'ul li Santil Musik'ej, chan. \v 20 Laj Pedro quixye re: —Chisachk la̱ tumin a̱cuochben xban nak xac'oxla nak ta̱ru̱k ta̱lok' riq'uin tumin li naxq'ue chi ma̱tan li Ka̱cua' Dios, chan. \v 21 La̱at inc'a' ta̱ru̱k ta̱c'ul li ma̱tan a'in xban nak moco ti̱c ta la̱ ch'o̱l chiru li Dios. \v 22 Cui ta̱yot' a̱ch'o̱l ta̱jal a̱c'a'ux ut ta̱canab xba̱nunquil li ma̱usilal a'in ut cui ta̱tz'a̱ma a̱cuybal chiru li Dios, ma̱re chan nak tixcuy a̱ma̱c riq'uin li xac'oxla. \v 23 La̱at c'ajo' nak nacatcakalin ut junes ma̱usilal nacac'oxla, chan laj Pedro. \v 24 Quichak'oc laj Simón ut quixye: —Chextijok chicuix chiru li Ka̱cua' re nak inc'a' tinc'ul jo' xaye la̱at, chan. \v 25 Nak ac xe'xch'olob xya̱lal li ra̱tin li Dios ut que'xye resil li Jesucristo, laj Pedro ut laj Juan que'suk'i cui'chic Jerusalén. Ut que'xch'olob xya̱lal sa' nabal chi tenamit cuanqueb sa' xcue̱nt Samaria. \s1 Laj Felipe quixch'olob xya̱lal chiru li cui̱nk Etiopía xtenamit \p \v 26 Ut jun lix ángel li Ka̱cua' quia̱tinac riq'uin laj Felipe ut quixye re: —Tatxic sa' li be li cuan sa' li sur. Li be a'an li nanume' sa' li chaki ch'och' naxic Jerusalén toj Gaza.— \v 27 Laj Felipe co̱. Nak yo̱ chi xic quiril jun li cui̱nk aj Etiopía. A'an jun eunuco q'uebil xcuanquil chi c'anjelac chiru lix Candace li reina li cuan Etiopía. Sa' ruk' li cui̱nk a'an k'axtesinbil chixjunil lix biomal li reina. Li cui̱nk a'an co̱ Jerusalén chixlok'oninquil li Dios. \v 28 Yo̱ chi suk'i̱c sa' rochoch. C'ojc'o sa' lix carruaje ut yo̱ chirilbal xsa' li hu li quixtz'i̱ba li profeta Isaías. \v 29 Li Santil Musik'ej quixye re laj Felipe: —Ayu, jilon chixc'atk li carruaje a'an, chan. \v 30 Quijiloc laj Felipe ut quirabi nak li cui̱nk yo̱ chirilbal xsa' li hu li quixtz'i̱ba li profeta Isaías. Laj Felipe quixpatz' re: —¿Ma nacatau ru li yo̱cat chirilbal? chan re. \v 31 Ut li cui̱nk quixye: —¿Chanru nak tintau ru cui ma̱ ani junak ta̱c'utuk lix ya̱lal chicuu?— Ut quixtz'a̱ma chiru laj Felipe nak ta̱takek' sa' li carruaje ut ta̱c'ojla̱k chixc'atk. \v 32 Ut li hu li yo̱ chirilbal xsa', a'an li quixtz'i̱ba li profeta Isaías. Naxye chi jo'ca'in: \q1 Nak yo̱ xrahobtesinquil, quixcubsi rib ut ma̱ jun a̱tin quixye jo' jun carner nak quic'ame' chi camsi̱c. Chanchan nak naxcanab rib li carner chi besec' li rix chiruheb li neque'besoc re, jo'can quixba̱nu a'an. Ut ma̱ jun a̱tin quixye. \q1 \v 33 Usta ma̱c'a' xma̱c, quichape' ut quiq'uehe' chi camsi̱c. Ut ma̱ ani qui-oquen chirix re xcolbal. Quicamsi̱c ban. ¿Ani ta̱ru̱k ta̱yehok li resil lix yibal ru xna'lebeb li rech tenamitil? (Is. 53:7-8) \p \v 34 Li cui̱nk quixye re laj Felipe: —Ye cue, ¿ani chi aj ix naxye a'in li profeta? ¿Ma chirix a'an, malaj ut chirix jalan chic? chan. \v 35 Laj Felipe qui-oc chixch'olobanquil lix ya̱lal chiru. Quixtiquib riq'uin li quixtz'i̱ba li profeta Isaías ut toj quixch'olob xya̱lal chirix li Jesucristo. \fig Laj Felipe quixcholob xya̱lal chiru li cui̱nkaj Etiopía.|src="CN01932B.TIF" size="col" copy="©1978 David C. Cook Publishing Co." ref="Hechos 8.35" \fig* \v 36 Nak yo̱queb chi xic, que'cuulac cuan cui' jun li ha'. Ut li cui̱nk quixye: —Arin cuan ha'. ¿Ma inc'a' ta̱ru̱k ta̱cube̱k inha' la̱in? chan. \v 37 Ut laj Felipe quixye re: —Cui nacapa̱b chi anchal a̱ch'o̱l li Jesucristo, ta̱ru̱k ta̱cube̱k a̱ha', chan. Li cui̱nk quichak'oc ut quixye: —Ninpa̱b nak li Jesucristo, a'an Ralal li Dios, chan. \v 38 Ut quixxakab li carruaje. Tojo'nak laj Felipe ut li cui̱nk co̱eb sa' li ha' ut laj Felipe quixcubsi xha'. \v 39 Nak que'el chak sa' li ha', li Santil Musik'ej quixc'am laj Felipe ut li cui̱nk inc'a' chic quiril ru. Co̱ xjunes chi sa sa' xch'o̱l. \v 40 Ut laj Felipe quic'ame' Azoto ut coxnumek' sa' chixjunileb li tenamit. Yo̱ chixch'olobanquil xya̱lal li evangelio chalen nak quicuulac sa' li tenamit Cesarea. \c 9 \s1 Laj Saulo quipa̱ban \p \v 1 Nak yo̱ chi c'ulma̱nc a'in, laj Saulo toj yo̱ chixrahobtesinquileb li neque'pa̱ban re li Ka̱cua' ut yo̱ chixyebal nak toj tixcamsiheb. Jo'can nak co̱ riq'uin li xyucua'il aj tij. \v 2 Ut quixtz'a̱ma lix hu chiru re tixk'axtesi sa' eb li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío aran Damasco re ta̱ru̱k tixchapeb laj pa̱banel li tixtau aran, jo' cui̱nk jo' ixk. Tixchapeb ut tixc'ameb chi pre̱xil Jerusalén. \v 3 Yo̱ chi xic ut nak ac cuulac re sa' li tenamit Damasco, sa' junpa̱t quisute' xban jun chanchan xam quichal sa' choxa. \v 4 Quit'ane' sa' ch'och' laj Saulo ut quirabi jun xya̱b cux yo̱ chixyebal re: —At Saulo, at Saulo, ¿C'a'ut nak yo̱cat chixba̱nunquil raylal cue?— \v 5 Laj Saulo quixye: —¿Anihat la̱at, at Ka̱cua'?— Ut li yo̱ chi a̱tinac quixye: —La̱in li Jesús li xic' yo̱cat chirilbal. Yo̱cat chixtacuasinquil a̱cuib nak xic' yo̱cat chicuilbal, chan. \v 6 Nasicsot xban xxiu laj Saulo nak quixye: —Ka̱cua', ¿c'a'ru ta̱cuaj tinba̱nu? chan. Ut li Ka̱cua' quixye: —Cuaclin ut ayu sa' li tenamit, ut aran ta̱yehek' a̱cue c'a'ru us ta̱ba̱nu, chan. \v 7 Ut eb li cui̱nk li yo̱queb chi xic rochben sachso̱queb xch'o̱l que'cana. Yo̱queb chirabinquil li yo̱ chi a̱tinac, abanan inc'a' que'ril ru li ani yo̱ chi a̱tinac. \v 8 Quicuacli laj Saulo ut nak quixte li xnak' ru, inc'a' chic qui-iloc. Ch'ilonbil chi ruk' nak quic'ame' sa' li tenamit Damasco. \v 9 Aran quicuan chiru oxib cutan. Inc'a' na-iloc ut inc'a' quicua'ac chi moco qui-uc'ac. \v 10 Aran Damasco cuan jun laj pa̱banel aj Ananías xc'aba'. Li Ka̱cua' quia̱tinac riq'uin sa' visión ut quixye re: —At Ananías.— Quichak'oc ut quixye re: —Cue'quin, Ka̱cua'.— \v 11 Ut li Ka̱cua' quixye re: —La̱in tinye a̱cue, ayu sa' rochoch laj Judas li cuan sa' li nim be li Ti̱c neque'xye re. Aran ta̱sic' jun li cui̱nk li xchal chak Tarso. Aj Saulo xc'aba'. A'an yo̱ chi tijoc aran. \v 12 Laj Saulo xril jun li visión. Xat-oc riq'uin nak xril ut xaq'ue la̱ cuuk' sa' xbe̱n re nak ta̱ilok cui'chic, chan li Ka̱cua'. \v 13 Laj Ananías quichak'oc ut quixye: —At Ka̱cua', nabal que'yehoc resil cue nak xic' narileb laj pa̱banel li cui̱nk a'an. C'ajo' li raylal nalajxba̱nu reheb la̱ cualal a̱c'ajol li cuanqueb aran Jerusalén. \v 14 Ut jo'can ajcui' arin xq'uehe' xcuanquil xbaneb li xbe̱nil aj tij chixq'uebaleb sa' tz'alam chixjunileb li neque'pa̱ban a̱cue, chan laj Ananías. \v 15 Ut li Ka̱cua' quixye re: —Ayu xban nak li cui̱nk a'an sic'bil ru inban re xyebal resil li colba-ib sa' inc'aba' la̱in reheb li cuanqueb sa' xcuanquil ut reheb ajcui' li ma̱cua'eb aj judío jo'queb ajcui' li ralal xc'ajol laj Israel. \v 16 La̱in tinc'ut chiru jo' q'uial li raylal tento tixc'ul sa' inc'aba' la̱in, chan li Ka̱cua'. \v 17 Co̱ ut laj Ananías ut qui-oc sa' li cab jo' quiyehe' re. Quixq'ue li ruk' sa' xbe̱n laj Saulo ut quixye re: —Hermano Saulo, li Ka̱cua' Jesús, li quixc'utbesi rib cha̱cuu sa' li be nak yo̱cat chi cha̱lc arin, a'an xtaklan chak cue arin re nak ta̱ru̱k tat-ilok cui'chic ut ta̱c'ul li Santil Musik'ej, chan laj Ananías re. \v 18 Ut sa' junpa̱t quit'ane' chanchan xpat li ru ut qui-iloc cui'chic. Quixakli ut quicubsi̱c xha'. \v 19 Ut nak ac xcua'ac, quicacuu cui'chic. Laj Saulo quicana cuib oxib cutan sa' xya̱nkeb laj pa̱banel li cuanqueb Damasco. \s1 Laj Saulo quixye resil li colba-ib aran Damasco \p \v 20 Laj Saulo ticto qui-oc chixch'olobanquil li xya̱lal chirix li Jesús, chiruheb li tenamit sa' eb li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío ut quixye reheb: —Li Jesús, a'an li Cristo li Ralal li Dios, chan. \v 21 Ut chixjunileb li yo̱queb chi abi̱nc re que'sach xch'o̱leb chirabinquil ut que'xye: —¿Ma ma̱cua' ta bi' a'an li yo̱ chi rahobtesi̱nc reheb laj pa̱banel aran Jerusalén? ¿Ma ma̱cua' ta bi' re xchapbaleb laj pa̱banel nak xchal arin re nak tixc'ameb riq'uineb li xbe̱nil aj tij? chanqueb. \v 22 Ut laj Saulo k'axal cui'chic quixq'ue xch'o̱l chixch'olobanquil xya̱lal ut que'sach xch'o̱leb laj judío li cuanqueb Damasco xban nak yo̱ chixc'utbal chi tz'akal chiruheb nak li Jesús a'an li Cristo laj Colonel li yechi'inbil xban li Dios. \v 23 Ac cuan cutan xc'ulbal a'an nak que'xc'u̱b ru chi ribileb rib laj judío chanru nak te'xcamsi laj Saulo. \v 24 Abanan laj Saulo quirabi resil nak te'raj xcamsinquil. Eb a'an chi k'ek chi cutan yo̱queb chixc'ac'alenquil li oqueba̱l re li tenamit re te'xcamsi. \v 25 Ut eb laj pa̱banel que'xq'ue sa' jun nimla chacach ut chiru k'ojyi̱n que'xcubsi chirix li tz'ac. Jo'can nak quicole' laj Saulo chiruheb li que'ajoc re xcamsinquil. \fig Quexcubsi laj Saulo sa jun nimla chacach ut quexcanab chirix li tzac.|src="CN01937b.TIF" size="col" copy="©1978 David C. Cook Publishing Co." ref="Hechos 9.25" \fig* \s1 Quicuulac laj Saulo Jerusalén \p \v 26 Nak quicuulac Jerusalén, laj Saulo quiraj oc sa' xya̱nkeb laj pa̱banel. Abanan eb a'an que'xucuac. Inc'a' que'xpa̱b nak a'an aj pa̱banel chic. \v 27 Ut laj Bernabé quixc'am laj Saulo riq'uineb li apóstol ut quixserak'i reheb chanru nak quiril ru li Ka̱cua' sa' li be ut quixye ajcui' reheb chanru nak quixch'olob xya̱lal li Jesucristo chi cau xch'o̱l aran Damasco. \v 28 Ut laj Saulo quicana riq'uineb laj pa̱banel aran Jerusalén ut co̱ yalak bar chixyebal resil li Jesucristo chi cau xch'o̱l. \v 29 Ut quixch'olob li xya̱lal chiruheb laj judío li neque'a̱tinac sa' griego. Eb a'an inc'a' que'raj rabinquil. Que'raj ban xcamsinquil. \v 30 Nak eb laj pa̱banel que'rabi resil nak te'raj xcamsinquil, que'xc'am laj Saulo aran Cesarea ut aran chic que'xtakla Tarso. \v 31 Ut inc'a' chic que'rahobtesi̱c laj pa̱banel li cuanqueb Judea, Galilea, ut Samaria. Yo̱queb chi q'ui̱c sa' xpa̱ba̱leb. Neque'xxucua ru li Ka̱cua'. Ut li Santil Musik'ej yo̱ chixq'uebal xcacuilal xch'o̱leb. C'ajo' nak yo̱queb chi ta̱mc. \s1 Nak quiq'uirtesi̱c laj Eneas \p \v 32 Ut laj Pedro, nak yo̱ chirula'aninquileb chixjunileb laj pa̱banel yalak bar, quicuulac ajcui' riq'uineb laj pa̱banel li cuanqueb Lida. \v 33 Aran quixtau jun li cui̱nk aj Eneas xc'aba'. Cuakxakib chihab roquic lix yajel ut inc'a' chic nacuacli. Sic li rok ruk'. \v 34 Ut laj Pedro quixye re: —At Eneas, li Ka̱cua' Jesucristo tatxq'uirtesi anakcuan. Xaklin ut xoc la̱ cuarib, chan. Ut sa' junpa̱t quixakli li cui̱nk. \v 35 Ut chixjunileb li cuanqueb Lida ut Sarón que'ril nak quiq'uira li cui̱nk ut que'xpa̱b li Ka̱cua'. \s1 Lix Dorcas quicuaclesi̱c cui'chic chi yo'yo xban laj Pedro \p \v 36 Ut quicuan aran Jope jun li ixk aj pa̱banel xTabita xc'aba'. Chi jalbil ru naraj naxye Dorcas. Junelic yo̱ chixba̱nunquil usilal reheb li ras ri̱tz'in ut naxtenk'aheb li neba'. \v 37 Sa' eb li cutan a'an quiyajer ut quicam. Que'ratesi ut que'xjilib sa' jun li na'ajej li cuan sa xca' tasal li cab. \v 38 Li tenamit Jope nach' cuan riq'uin li tenamit Lida bar cuan cui' laj Pedro. Eb laj pa̱banel que'rabi nak cuan aran. Que'xtakla cuib li cui̱nk chixbokbal. —Cha̱lkat chi junpa̱t kiq'uin, chanqueb re laj Pedro. \v 39 Laj Pedro co̱ rochbeneb. Nak quicuulac, que'xc'am sa' li na'ajej li cuan cui' li camenak. Aran quisute' xbaneb li xma̱lca'an. Yo̱queb chi ya̱bac ut que'xc'ut chiru li t'icr li quixyi̱b lix Dorcas nak toj cuan sa' xya̱nkeb. \v 40 Laj Pedro quirisiheb chirix cab. Quixcuik'ib rib ut qui-oc chi tijoc. Ut quiril li camenak ut quixye re: —Tabita, cuaclin, chan. Ut li ixk quixte li xnak' ru, ut nak quiril ru laj Pedro, quic'ojla. \v 41 Laj Pedro quixchap chi ruk' ut quixcuaclesi. Quixbokeb li xma̱lca'an jo' ajcui' chixjunileb laj pa̱banel ut quixxakab chiruheb chi yo'yo chic. \v 42 Qui-el resil sa' chixjunil li tenamit Jope li c'a'ru quic'ulman. Xban a'an nabaleb que'pa̱ban re li Ka̱cua'. \v 43 Laj Pedro najt quicuan aran Jope. Quihilan sa' rochoch jun li cui̱nk aj yi̱bom tz'u̱m, aj Simón xc'aba'. \c 10 \s1 Laj Pedro ut laj Cornelio \p \v 1 Quicuan jun li cui̱nk aran Cesarea aj Cornelio xc'aba'. A'an li nataklan sa' xbe̱neb jun ch'u̱tal chi soldado aj Italia neque'xye re. \v 2 Li cui̱nk a'an quixxucua ru li Dios jo'queb ajcui' chixjunileb li cuanqueb sa' li rochoch. Cha̱bil xna'leb ut junelic natijoc chiru li Dios ut junelic naxtenk'aheb li neba'. \v 3 Sa' jun li cutan sa' oxib o̱r tana re ecuu laj Cornelio quiril sa' visión nak qui-oc jun li ángel riq'uin ut quixye re: —At Cornelio, chan. \v 4 Laj Cornelio ta̱xucuak nak quiril li ángel ut quixye: —C'a'ru ta̱cuaj tinba̱nu, Ka̱cua'.— Li ángel quixye: —Li Dios xrabi la̱ tij. Nacuulac chiru li c'a'ru nacaba̱nu re xtenk'anquileb li neba'. \v 5 Anakcuan tinye a̱cue takla cuib oxibakeb li cui̱nk aran Jope chixc'ambal chak li cui̱nk aj Simón xc'aba'. Aj Pedro nayeman ajcui' re. \v 6 A'an ta̱yehok a̱cue c'a'ru us ta̱ba̱nu. A'an yo̱ chi hila̱nc sa' rochoch laj Simón laj yi̱bom tz'u̱m. Li rochoch cuan chire li palau, chan li ángel. \v 7 Nak ac x-el li ángel riq'uin, laj Cornelio quixbok cuib lix mo̱s cui̱nk ut quixbok ajcui' jun reheb lix soldado li naxxucua ru li Dios. \v 8 Quixserak'i reheb chixjunileb li quiyehe' re xban li ángel ut quixtaklaheb Jope re nak te'xc'am chak laj Pedro. \v 9 Cuulajak chic ac cuulaqueb na re sa' li tenamit Jope nak laj Pedro quitake' sa' xca' tasal li cab chi tijoc. Ca'ch'in na chic ma̱ cua'leb. \v 10 Quichal xtz'ocajic ut quiraj raj ru cua'ac. Abanan toj yo̱queb chixyi̱banquil lix tzacae̱mk. Nak toj yo̱ chiroybeninquil lix tzacae̱mk, quiril jun li visión. \v 11 Quiril nak teto li choxa ut chanchan jun nimla saki t'icr yo̱ chak chi cubec. Pixbil sa' xca̱ pac'alil lix xuc li t'icr ut yo̱ chak chi cubec sa' ruchich'och'. \v 12 Chi sa' li t'icr a'an cuanqueb chak nabal pa̱y ru li xul xcomoneb li neque'cuan sa' ruchich'och'. Cuanqueb cuan cuib rokeb ut cuib ruk', cuanqueb xcomoneb li c'anti' ut cuanqueb xcomoneb li xul li neque'rupupic chiru choxa. \v 13 Ut quirabi jun xya̱b cux quixye re: —At Pedro, chap a̱cue li xul a'in. Ta̱camsi ut ta̱tiu, chan. \v 14 Laj Pedro quixye: —Inc'a', Ka̱cua'. Ma̱ jun sut xintzaca c'a'ak re ru li naxye sa' li chak'rab nak inc'a' us xtzacanquil, chan. \v 15 Ut quixye cui'chic li yo̱ chi a̱tinac: —La̱at inc'a' naru nacac'oxla nak inc'a' us ta̱tzaca li c'a'ru xye li Dios nak us ta̱tzaca, chan. \v 16 Oxib sut quiyehe' re chi jo'can ut chirix a'an quixoque li nimla t'icr a'an ut quic'ame' cui'chic sa' choxa. \v 17 Laj Pedro toj yo̱ ajcui' chixc'oxlanquil c'a'ru xya̱lal li quic'utbesi̱c chiru nak que'cuulac li cui̱nk li que'takla̱c xban laj Cornelio. Cuanqueb chire li cab ut yo̱queb chixpatz'bal bar cuan li rochoch laj Simón. \v 18 Que'xpatz' ma aran cuan chi hila̱nc laj Simón li neque'xye aj Pedro re. \v 19 Laj Pedro toj yo̱ ajcui' chixc'oxlanquil c'a'ru xya̱lal li visión li quiril nak li Santil Musik'ej quixye re: —Oxib li cui̱nk xe'chal cha̱sic'bal. \v 20 Ayu, cuben ut a̱tinaheb chak. Matc'oxlac chi xic chirixeb xban nak la̱in xintaklan chak reheb, chan. \v 21 Jo'can nak laj Pedro quicube ut quixye reheb li cui̱nk: —Cue'quin. La̱in laj Simón Pedro li niquine̱sic'. ¿C'a'ru xc'amoc chak e̱re toj arin ut c'a'ru te̱raj cuiq'uin? chan. \v 22 Eb a'an que'xye: —Laj Cornelio li capitán xtaklan chak ke. A'an jun cui̱nk ti̱c xch'o̱l ut naxxucua ru li Dios. Chixjunileb laj judío neque'xq'ue sa' xnak' ruheb. Jun x-ángel li Dios quixc'utbesi rib chiru ut quixye re nak tatxbok sa' rochoch re nak ta̱ru̱k ta̱rabi li c'a'ru ta̱ye re, chanqueb re. \v 23 Laj Pedro quirocsiheb ut que'xnumsi li k'ojyi̱n sa' li cab a'an. Sa' li cutan jun chic laj Pedro co̱ chirixeb. Ut cuib oxib laj pa̱banel re Jope que'co̱eb chirix. \v 24 Jo' cuulajak chic que'cuulac Cesarea ut laj Cornelio yo̱ chiroybeninquileb rochbeneb li rech'alal ut eb li tz'akal rami̱g li quixbok riq'uin. \v 25 Nak laj Pedro quicuulac sa' li rochoch, laj Cornelio qui-el chixc'ulbal. Quixcuik'ib rib chiru re xlok'oninquil. \v 26 Abanan laj Pedro quixye re: —Cuaclin. Mina̱lok'oni la̱in xban nak la̱in yal cui̱nkin jo' la̱at, chan. \v 27 Yo̱ chi a̱tinac riq'uin laj Cornelio nak yo̱queb chi oc sa' li cab. Nak que'oc, que'xtau nabaleb ac ch'utch'u̱queb sa' li cab. \v 28 Laj Pedro quixye reheb: —La̱ex nequenau nak lix chak'rabeb laj judío naxye nak inc'a' naru takajunaji kib riq'uineb li ma̱cua'eb aj judío chi moco ta̱ru̱k to-oc sa' rochocheb. Abanan xc'ut chicuu li Ka̱cua' Dios nak ma̱ jun li cristian tintz'ekta̱na chi moco tinye nak inc'a' us a̱tinac riq'uineb. \v 29 Jo'can nak inc'a' xink'etk'eti cuib chi cha̱lc nak xine'xbok chak. Ye cue c'a'ut nak xatakla inbokbal, chan. \v 30 Quichak'oc laj Cornelio ut quixye: —Ca̱hib cutan anakcuan jo'ca'in ajcui' ho̱nal nak yo̱quin chi ayunic ut chi tijoc sa' li cuochoch. Oxib o̱r re ecuu quixc'utbesi rib chicuu jun li cui̱nk nalemtz'un li rak'. \v 31 Quixye cue, “At Cornelio, li Dios quirabi la̱ tij. Nacuulac chiru li c'a'ru nacaba̱nu re xtenk'anquileb li neba'. \v 32 Takla xc'ambal laj Simón Pedro li cuan aran Jope. Yo̱ chi hila̱nc sa' li rochoch laj Simón laj yi̱bom tz'u̱m. Li rochoch a'an cuan chire li palau. Nak ta̱c'ulu̱nk laj Pedro, tixch'olob cha̱cuu li xya̱lal,” chan cue li ángel. \v 33 Jo'can nak xintakla a̱c'ambal sa' junpa̱t. Ut la̱at xaba̱nu usilal ke. Xatc'ulun. Anakcuan ut chikajunilo cuanco arin chiru li Dios chirabinquil chixjunil li c'a'ru ta̱ye ke li xye chak a̱cue li Dios, chan laj Cornelio re laj Pedro. \s1 Laj Pedro quixye re laj Cornelio nak li Dios inc'a' naxsic' ru li ani naxra \p \v 34 Quixtiquib a̱tinac laj Pedro ut quixye: —Anakcuan xinq'ue retal chi tz'akal nak li Dios inc'a' naxsic' ru li ani naxra. \v 35 Li ani naxxucua ru li Dios ut naxba̱nu li ti̱quilal a' yal bar xtenamit, li jun a'an narahe' xban li Dios. \v 36 La̱ex nequenau nak li Dios quixtakla resil li colba-ib reheb laj Israel. Li colba-ib, a'an li naq'uehoc tuktu̱quil usilal sa' xc'aba' li Jesucristo. Ut li Jesucristo, a'an li Ka̱cua', ut nim xcuanquil sa' xbe̱n chixjunil. \v 37 La̱ex nequenau c'a'ru quic'ulman sa' chixjunil li tenamit Judea. Quiticla aran Galilea nak ac xch'oloba̱c resil li cubi ha' xban laj Juan. \v 38 Ac e̱rabiom resil li Jesucristo aj Nazaret. Li Dios quixq'ue li Santil Musik'ej re, ut quixq'ue xcuanquil. A'an quibe̱c yalak bar chixba̱nunquil li usilal ut chixq'uirtesinquileb li tacuasinbileb xban laj tza xban nak li Dios cuan riq'uin. \v 39 La̱o quikil riq'uin ku chixjunil li c'a'ru quixba̱nu li Jesús aran Judea ut Jerusalén. Abanan eb a'an que'xcamsi chiru cruz. \v 40 Ut li Dios quixcuaclesi cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak sa' rox li cutan. Ut mokon li Jesús quixc'utbesi rib chiku. \v 41 Inc'a' quixc'utbesi rib chiruheb chixjunileb. Ca'aj cui' chiruheb li quisiq'ue' ruheb junxil xban li Dios. La̱o cocua'ac ut co-uc'ac riq'uin nak ac xcuacli cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak. \v 42 Ut coxtakla chixch'olobanquil xya̱lal ut chixjulticanquil chiruheb li tenamit nak a'an q'uebil xban li Dios chi rakoc a̱tin sa' xbe̱neb chixjunileb, li yo'yo̱queb jo' ajcui' li camenakeb. \v 43 A'an a'in li Jesús li que'xye chak resil chixjunileb li profeta junxil. Que'xye nak sa' xc'aba' a'an ta̱cuyek' xma̱queb chixjunileb li neque'pa̱ban re. \s1 Li Santil Musik'ej quiq'uehe' reheb li ma̱cua'eb aj judío \p \v 44 Toj yo̱ ajcui' chi a̱tinac laj Pedro nak que'xc'ul li Santil Musik'ej chixjunileb li yo̱queb chi abi̱nc re li ra̱tin li Dios li yo̱ chixyebal. \v 45 Eb laj pa̱banel aj judío, li que'chal chirix laj Pedro, que'sach xch'o̱l chirilbal nak li Dios quixq'ue li Santil Musik'ej reheb li ma̱cua'eb aj judío. Gentiles nayeman ajcui' reheb. \v 46 Que'rabi nak yo̱queb chi a̱tinac sa' jalan a̱tinoba̱l ut yo̱queb chixnimanquil ru li Dios. \v 47 Ut laj Pedro quixye: —¿Ma cuan ta bi' junak inc'a' ta̱ajok nak te'cubek' xha'eb a'in li xe'c'uluc re li Santil Musik'ej, jo' nak xkac'ul la̱o? chan. \v 48 Ut quixtakla xcubsinquil xha'eb sa' xc'aba' li Ka̱cua' Jesucristo. Ut eb a'an que'xtz'a̱ma chiru laj Pedro nak ta̱cana̱k cuib oxibak cutan chic riq'uineb. \c 11 \s1 Laj Pedro quixye reheb li cuanqueb Jerusalén nak naru ajcui' te'colek' li ma̱cua'eb aj judío. \p \v 1 Ut que'rabi resil eb li apóstol ut eb laj pa̱banel li cuanqueb Judea nak eb li ma̱cua'eb aj judío yo̱queb ajcui' chixpa̱banquil li ra̱tin li Dios. \v 2 Nak co̱ Jerusalén laj Pedro, quicuech'i̱c xbaneb laj pa̱banel aj judío li neque'ba̱nun re li circuncisión. \v 3 Que'xye re: —¿C'a'ut nak xacuula'aniheb li ma̱cua'eb aj judío? Ut, ¿c'a'ut nak xatcua'ac rochbeneb? chanqueb. \v 4 Tojo'nak laj Pedro qui-oc chixyebal reheb chixjunil li c'a'ru quic'ulman ut quixye reheb: \v 5 —Yo̱quin chi tijoc aran Jope nak quicuil jun li visión. Sa' li visión quicuil nak yo̱ chak chi cubec jun nimla t'icr sa' choxa. Pixbil sa' xca̱ pac'alil lix xuc li t'icr. Quichal bar cuanquin cui'. \v 6 Quicuil chi sa' li t'icr ut aran cuanqueb nabal pa̱y ru li xul xcomoneb li neque'cuan sa' ruchich'och'. Cuanqueb li josk' aj xul, cuanqueb xcomoneb li c'anti' ut cuanqueb xcomoneb li xul li neque'rupupic chiru choxa. \v 7 Ut quicuabi jun xya̱b cux quixye cue, “At Pedro, chap a̱cue li xul a'in. Ta̱camsi ut ta̱tiu,” chan. \v 8 Ut la̱in quinye re, “Inc'a' Ka̱cua'. Ma̱ jun sut xintzaca c'a'ak re ru li naxye sa' li chak'rab nak inc'a' us tintzaca,” chanquin. \v 9 Ut quixye cui'chic cue li yo̱ chak chi a̱tinac sa' choxa, “La̱at inc'a' naru nacac'oxla nak inc'a' us ta̱tzaca li c'a'ru xye li Dios nak us ta̱tzaca,” chan. \v 10 Oxib sut quiyehe' cue chi jo'can ut chirix a'an quic'ame' cui'chic sa' choxa li nimla t'icr a'an. \v 11 Ut sa' ajcui' li ho̱nal a'an que'cuulac sa' li cab cuanquin cui' oxib li cui̱nk que'chal chak toj Cesarea chinsic'bal. \v 12 Ut li Santil Musik'ej quixye cue nak tinxic chirixeb chi ma̱c'a' inc'a'ux. Ut que'co̱eb ajcui' chicuix cuakib li herma̱n. Ut co-oc sa' rochoch jun li cui̱nk. \v 13 Li cui̱nk a'an quixserak'i ke chanru nak quixc'utbesi rib jun li ángel chiru sa' li rochoch. Li ángel quixye re, “Takla xbokbal aran Jope laj Simón li nayehe' ajcui' aj Pedro re. \v 14 A'an ta̱yehok a̱cue chanru ta̱ru̱k tatcolek' jo'queb ajcui' li cuanqueb sa' la̱ cuochoch, chan cue li ángel,” chan li cui̱nk. \v 15 Ut nak quin-oc chi a̱tinac riq'uineb, li Santil Musik'ej quichal sa' xbe̱neb jo' nak quichal sa' kabe̱n la̱o junxil. \v 16 Ut quinak sa' inch'o̱l li c'a'ru quixye li Ka̱cua', “Laj Juan relic chi ya̱l quicubsin ha' riq'uin ha', abanan la̱ex te̱c'ul li Santil Musik'ej.” \v 17 Jo'can ut nak cui li Dios quixq'ue li Santil Musik'ej reheb a'an jo' nak quixq'ue ke la̱o li xopa̱ban re li Jesucristo, ¿anihin ta bi' la̱in nak tinram chiru li Dios li c'a'ru ta̱raj xba̱nunquil? chan laj Pedro. \v 18 Nak que'rabi li c'a'ru quixye laj Pedro, eb laj c'amol be sa' xya̱nkeb laj pa̱banel aj judío, que'xcanab cuech'i̱nc. Que'xlok'oni li Dios ut que'xye: —Li Ka̱cua' xq'ue ajcui' li junelic yu'am reheb li ma̱cua'eb aj judío xban nak xe'xyot' xch'o̱l ut xe'xjal xc'a'ux, chanqueb. \s1 Eb laj pa̱banel li cuanqueb Antioquía que'xtiquib xch'utubanquil ribeb chi lok'oni̱nc \p \v 19 Chirix lix camic laj Esteban, que'xjeq'ui ribeb laj pa̱banel xban li raylal li yo̱queb chixc'ulbal. Que'cuulac toj Fenicia, Chipre ut Antioquía. Aran que'xch'olob resil li evangelio chiruheb laj judío. Inc'a' que'xye reheb li ma̱cua'eb aj judío. \v 20 Abanan cuanqueb aj pa̱banel aj Chipre ut aj Cirene que'cuulac Antioquía. Eb a'an que'xch'olob xya̱lal chiruheb li neque'a̱tinac sa' griego ut que'xye resil li colba-ib sa' xc'aba' li Jesucristo. \v 21 Li Ka̱cua' Jesús quixtenk'aheb riq'uin xnimal xcuanquil ut nabaleb que'xpa̱b li Ka̱cua' Jesús. \v 22 Nak que'rabi resil eb laj pa̱banel li cuanqueb Jerusalén, que'xtakla laj Bernabé aran Antioquía. \v 23 Nak quicuulac laj Bernabé quixq'ue retal nak li Dios yo̱ chirosobtesinquileb laj pa̱banel li cuanqueb aran. Quixq'ue xcacuilal xch'o̱leb ut quixye ajcui' reheb nak che'xq'uehak xch'o̱leb chixpa̱banquil li Ka̱cua'. \v 24 Laj Bernabé, a'an jun cui̱nk cha̱bil ut cuan xpa̱ba̱l. Nujenak chi Santil Musik'ej. Ut chiru a'an nabaleb que'xpa̱b li Ka̱cua'. \v 25 Chirix chic a'an laj Bernabé co̱ Tarso chixsic'bal laj Saulo. Nak quixtau quixc'am Antioquía. \v 26 Ut que'cuan aran jun chihab tz'akal riq'uineb ut que'xc'ut li xya̱lal chiruheb nabal. Ut aran Antioquía que'xtiquib xyebal “cristiano” reheb laj pa̱banel. \v 27 Sa' eb li cutan a'an cuanqueb profeta que'el Jerusalén ut que'co̱eb Antioquía. \v 28 Cuan jun sa' xya̱nkeb a'an aj Agabo xc'aba'. Quixye nak ta̱cua̱nk jun nimla cue'ej sa' chixjunil li ruchich'och' xban nak jo'can quic'ute' chiru xban li Santil Musik'ej. Ut li cue'ej a'in quic'ulman sa' eb li cutan nak cua̱nk laj Claudio chok' acuabej. \v 29 Ut eb laj pa̱banel li cuanqueb Antioquía que'xc'u̱b ru nak te'xtenk'aheb laj pa̱banel li cuanqueb Judea. Que'xtenk'a a' yal chanru quixq'ue rib chiru li junju̱nk. \v 30 Ut jo'can que'xba̱nu. Que'xtakla lix tenk'al chirixeb laj Bernabé ut laj Saulo re nak te'xk'axtesi sa' ruk'eb li neque'c'amoc be sa' xya̱nkeb laj pa̱banel li cuanqueb Judea. \c 12 \s1 Quicamsi̱c laj Jacobo ut quiq'uehe' sa' tz'alam laj Pedro \p \v 1 Sa' eb li cutan a'an laj Herodes quixtiquib xrahobtesinquileb laj pa̱banel. \v 2 Quixtakla xcamsinquil riq'uin ch'i̱ch' laj Jacobo li ras laj Juan. \v 3 Laj Herodes quixq'ue retal nak eb laj judío que'saho' xch'o̱l riq'uin li c'a'ru quixba̱nu. Jo'can nak quixtakla ajcui' xchapbal laj Pedro. Quixba̱nu a'in sa' li nink'e nak neque'xcua' li caxlan cua ma̱c'a' xch'amal. \v 4 Nak ac xchape' laj Pedro, li rey Herodes quixtakla sa' tz'alam ut quixk'axtesi sa' ruk'eb ca̱hib ch'u̱tal chi soldado re te'xc'ac'ale. Ca̱hib chi soldado cuan sa' li junju̱nk ch'u̱tal. Laj Herodes cuan sa' xch'o̱l nak tixc'am chiruheb li tenamit nak ac xrake' li nink'e re te'xrak a̱tin sa' xbe̱n. \v 5 Jo'can nak laj Pedro ilbil chi us xbaneb li soldado re nak inc'a' ta̱e̱lelik. Abanan eb laj pa̱banel cau yo̱queb chi tijoc chirix. \s1 Nak qui-isi̱c laj Pedro sa' tz'alam xban li Dios \p \v 6 Ac cuulac re xk'ehil nak ta̱c'amek' laj Pedro xban laj Herodes chiruheb li tenamit. Sa' li k'ojyi̱n a'an laj Pedro yo̱ chi cua̱rc sa' xyiheb li cuib chi soldado bac'bo riq'uin cadena. Ut cuanqueb ajcui' laj c'ac'alenel chire li oqueba̱l re li tz'alam. \v 7 Ut xaka̱mil jun x-ángel li Dios bar cuan cui' laj Pedro ut quixcutanobresi sa' li tz'alam. Li ángel quixt'otz'otz'i laj Pedro ut quirajsi. Quixye re: —Cuaclin. Se̱ba a̱cuib, chan. Ut sa' junpa̱t quit'ane' li cadena chi ruk'. \v 8 Ut li ángel quixye re: —Q'ue la̱ cuak' cha̱cuix ut q'ue la̱ xa̱b cha̱cuok, chan re. Ut laj Pedro quixba̱nu jo' quiyehe' re. Ut li ángel quixye cui'chic re: —Tz'ap a̱cuib sa' la̱ t'icr ut yo'o chicuix, chan. \v 9 Laj Pedro co̱ chirix li ángel. Abanan inc'a' naxnau nak tz'akal ya̱l li yo̱ chixba̱nunquil li ángel. Sa' xch'o̱l laj Pedro nak visión li yo̱ chirilbal. \v 10 Que'cuulac cuan cui' li jun ch'u̱tal chi soldado ut que'nume' aran. Ut que'cuulac cui'chic cuanqueb cui' li jun ch'u̱tal chic. Ut que'nume' aran toj que'cuulac cuan cui' li puerta ch'i̱ch' li na-ux cui' oc sa' li tenamit. Ut li puerta a'an quixte rib xjunes chiruheb. Que'el ut que'xk'ax jun li nim be. Aran quicanaba̱c xjunes laj Pedro xban li ángel. \v 11 Laj Pedro quixq'ue retal li c'a'ru quixc'ul ut quixye sa' xch'o̱l: —Anakcuan ninnau chi tz'akal nak li Ka̱cua', a'an li xtaklan chak re li ángel. Xinixcol sa' ruk' laj Herodes. Ut xinixcol ajcui' sa' ruk'eb chixjunileb laj judío li te'raj xba̱nunquil raylal cue, chan. \v 12 Nak quixtau ru li c'a'ru quixc'ul, laj Pedro co̱ sa' rochoch lix María lix na' laj Juan li nayeman Marcos re. Aran ch'utch'u̱queb nabaleb laj pa̱banel yo̱queb chi tijoc. \v 13 Quixt'och't'och'i li puerta li cuan chiru neba̱l. Ut co̱ jun li xka'al xRode xc'aba' chirabinquil ani cuan aran. \v 14 Quixnau ru xya̱b xcux laj Pedro. Inc'a' quixte li puerta chiru. Xban xsahil xch'o̱l, co̱ sa' a̱nil chixyebal resil reheb li cuanqueb sa' cab nak laj Pedro cuan chire puerta. \v 15 Eb li cuanqueb sa' cab inc'a' que'xpa̱b li quixye. —Xlo̱co' a̱cuu, chanqueb re. Abanan lix Rode quixye cui'chic reheb nak ya̱l nak a'an laj Pedro. Que'chak'oc ut que'xye re: —A'an yal xmuhel, chanqueb re. \v 16 Nak yo̱queb chi a̱tinac, laj Pedro toj yo̱ ajcui' chixtoch'bal li puerta. Nak que'xte li puerta que'ril laj Pedro. Sachso̱queb xch'o̱l que'cana. \v 17 Quixtaksi li ruk' re nak te'xcanab choki̱nc, ut quixserak'i reheb chanru nak qui-isi̱c sa' tz'alam xban li Ka̱cua'. Quixye reheb: —Yehomak resil a'in re laj Jacobo ut reheb chixjunileb laj pa̱banel, chan. Ut chirix a'an co̱ sa' jalan na'ajej. \v 18 Nak quisake̱u que'xq'ue retal nak ma̱ ani chic laj Pedro sa' tz'alam. C'ajo' nak que'sach xch'o̱leb li soldado chirilbal li c'a'ru quic'ulman. Yo̱queb chixyebal chi ribileb rib: —¿C'a'ru xc'ul laj Pedro? ¿Bar xco̱? chanqueb. \v 19 Ut laj Herodes quixtakla xsiq'uinquil. Nak inc'a' que'xtau quixq'ue sa' xbe̱neb laj c'ac'alenel ut quixtakla xcamsinquileb. Chirix a'an laj Herodes qui-el Judea ut co̱ chi cua̱nc aran Cesarea. \s1 Lix camic laj Herodes \p \v 20 Laj Herodes yo̱ xjosk'il sa' xbe̱neb laj Tiro ut laj Sidón. Eb a'an que'chal sa' comonil. Ut que'xk'unbesi laj Blasto li natenk'an re li rey. Que'xtz'a̱ma chiru nak a'an ta̱a̱tinak chirixeb chiru li rey re nak ta̱ru̱k te'xc'am rib sa' usilal riq'uin xban nak sa' xtenamit li rey na-el xtzacae̱mkeb. \v 21 Laj Herodes quixxakab jun li cutan re nak ta̱a̱tinak riq'uineb laj Tiro ut laj Sidón. Quixtikib rib riq'uin cha̱bil ak' c'ajo' xchak'al ru li neque'rocsi li rey. Quic'ojla sa' lix na'aj bar narakoc cui' a̱tin ut qui-oc chi a̱tinac riq'uineb li tenamit. \v 22 Ut eb li tenamit que'oc chixyebal chi cau xya̱b xcux: —Li yo̱ chi a̱tinac ma̱cua' cui̱nk. A'an Dios, chanqueb. \v 23 Ut sa' ajcui' li ho̱nal a'an, jun x-ángel li Ka̱cua' quixq'ue jun yajel sa' xbe̱n laj Herodes xban nak quixq'ue rib chixlok'oniheb li tenamit ut inc'a' quixq'ue xlok'al li Dios. Quimotzo'in ut a'an quicamsin re. \v 24 Sa' eb li cutan a'an li ra̱tin li Ka̱cua' yo̱ chi abi̱c yalak bar. Ut nabaleb yo̱queb chi pa̱ba̱nc re. \v 25 Que'suk'i chak Jerusalén laj Bernabé ut laj Saulo nak ac que'xba̱nu lix c'anjeleb. Que'xc'am chirixeb laj Juan, li neque'xye ajcui' Marcos re. \c 13 \s1 Que'xtiquib lix c'anjel laj Bernabé ut laj Saulo \p \v 1 Sa' xya̱nkeb laj pa̱banel aran Antioquía cuanqueb profeta ut cuanqueb aj tzolonel. A'aneb a'in: laj Bernabé, laj Simón li neque'xye Niger re, laj Lucio Cirene xtenamit, laj Manaén li quiq'uiresi̱c riq'uin laj Herodes li acuabej, ut laj Saulo. \v 2 Nak yo̱queb chi tijoc chiru li Dios ut chi ayunic, li Santil Musik'ej quixye reheb: —Q'uehomakeb xjuneseb laj Saulo ut laj Bernabé re nak te'xba̱nu li c'anjel a'in li sic'bileb cui' ru inban, chan. \v 3 Que'xba̱nu lix ayu̱n ut que'tijoc nak que'xq'ue li ruk'eb sa' xbe̱neb laj Saulo ut laj Bernabé. Tojo'nak que'xchak'rabiheb. \v 4 Laj Saulo ut laj Bernabé que'co̱eb Seleucia jo' quiyehe' reheb xban li Santil Musik'ej. Que'el aran ut que'co̱eb chiru ha' toj Chipre. \v 5 Ut nak que'cuulac Salamina, que'xch'olob xya̱lal li ra̱tin li Dios sa' eb li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío. Ut laj Juan Marcos yo̱ ajcui' chixtenk'anquileb. \v 6 Yo̱queb chixbeninquil chixjunil li na'ajej li sutsu sa' ha'. Que'cuulac sa' li tenamit Pafos. Aran que'xtau jun aj tu̱l aj judío. Barjesús lix c'aba'. Li cui̱nk a'an aj balak'. Naxye nak sa' xc'aba' li Dios naa̱tinac. Abanan moco ya̱l ta. \v 7 Li cui̱nk a'an cuan riq'uin laj Sergio Paulo, li q'uebil xcuanquil chi takla̱nc sa' li na'ajej a'an. Laj Sergio Paulo, li cuan xna'leb, quixtakla xbokbaleb laj Saulo ut laj Bernabé xban nak quiraj rabinquil li ra̱tin li Dios. \v 8 Abanan yo̱ chi ch'i'ch'i'i̱nc laj Barjesús laj tu̱l. (Chi jalbil ru li c'aba'ej a'an naraj naxye Elimas.) Yo̱ chixch'i'ch'i'inquileb xban nak inc'a' quiraj nak ta̱pa̱ba̱nk laj Sergio Paulo. \v 9 Xban nak cuan li Santil Musik'ej riq'uin, laj Saulo li nayeman ajcui' aj Pablo re, quixnau nak inc'a' us xna'leb laj Barjesús. Jo'can nak quixca'ya sa' ru. \v 10 Ut quixye re: —La̱at chanchanat laj tza. La̱at aj tic'ti'. Xic' nacacuil li ti̱quilal. Junes balak'ic ut ma̱usilal nacaba̱nu. La̱at nacapo' ru li rusilal li Ka̱cua'. \v 11 Anakcuan li Ka̱cua' ta̱rakok a̱tin sa' a̱be̱n. Tatmutz'ok' ut najt inc'a' ta̱ilok xnak' a̱cuu, chan laj Pablo. Ut sa' junpa̱t quimoy ut quik'ojyi̱no' sa' xnak' ru. Quixyal xsic'bal ani ta̱ch'ilo̱nk re. \v 12 Ut nak laj Sergio Paulo quiril li c'a'ru quixc'ul laj tu̱l, quixpa̱b li Ka̱cua'. Sachso xch'o̱l chirabinquil li tijleb chirix li Ka̱cua'. \s1 Laj Pablo ut laj Bernabé que'xch'olob xya̱lal aran Antioquía xcue̱nt Pisidia \p \v 13 Laj Pablo que'el Pafos sa' jucub jo'queb ajcui' li rochben ut que'co̱eb Perge xcue̱nt Panfilia. Aran que'xcanab ribeb ut laj Juan Marcos quisuk'i Jerusalén. \v 14 Eb a'an que'nume' Perge ut que'cuulac Antioquía xcue̱nt Pisidia. Sa' li hiloba̱l cutan que'oc sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío ut que'c'ojla aran. \v 15 Eb laj c'amol be que'ril xsa' li chak'rab ut que'ril ajcui' xsa' li hu li que'xtz'i̱ba li profeta. Ut chirix a'an que'xye re laj Pablo: —Ex kas ki̱tz'in, cui cuan li c'a'ru te̱ye re xq'uebal xcacuil xch'o̱leb li tenamit, takaj rabinquil anakcuan, chanqueb. \v 16 Quixakli laj Pablo ut quixtaksi li ruk' re xyebal reheb nak inc'a' chic te'choki̱nk. Quixye: —Ex aj judío ut la̱ex li ma̱cua'ex aj judío, li nequelok'oni li Ka̱cua', abihomak li tinye e̱re. \v 17 Li Dios li neque'xlok'oni li ralal xc'ajol laj Israel, a'an quixsiq'ueb ru li kaxe'to̱nil yucua'. Quirosobtesiheb ut quixtamresiheb nak cuanqueb aran Egipto. Ut riq'uin xnimal xcuanquil quirisiheb sa' li tenamit a'an. \v 18 Ca'c'a̱l chihab quixcuy chak rilbaleb nak yo̱queb chak chi numec' sa' li chaki ch'och'. \v 19 Quixsach ruheb cuukub li xni̱nkal ru tenamit sa' li na'ajej Canaán ut li na'ajej a'an quicana chok' reheb laj Israel. \v 20 Chixjunil a'in quic'ulman chiru ca̱hib ciento riq'uin mero ciento chihab. Chirix a'an li Dios quixq'ueheb aj rakol a̱tin chi takla̱nc sa' xbe̱neb toj qui-oc laj Samuel li profeta. \v 21 Chirix chic a'an que'xtz'a̱ma xreyeb. Ut li Dios quixq'ue laj Saúl chok' xreyeb. A'an quitaklan sa' xbe̱neb chiru ca'c'a̱l chihab. Laj Saúl a'an ralal laj Cis xcomoneb li ralal xc'ajol laj Benjamín. \v 22 Ut nak qui-isi̱c laj Saúl, li Dios quixq'ue laj David chok' xreyeb ut quixye: —Xinsic' ru laj David ralal laj Isaí. Nacuulac chicuu lix na'leb li cui̱nk a'an. A'an tixba̱nu chixjunil li c'a'ru nacuaj la̱in, chan. \v 23 Ut sa' xya̱nkeb li ralal xc'ajol a'an, li Dios quixq'ue chi yo'la̱c li Jesús laj Colol re li tenamit Israel jo' quixyechi'i reheb. \v 24 Nak toj ma̱ji' nac'ulun li Jesús, laj Juan yo̱ chixch'olobanquil chiruheb chixjunileb laj Israel nak tento te'xyot' xch'o̱l te'xjal xc'a'ux ut te'xc'ul li cubi ha'. \v 25 Nak ac rakec' re xba̱nunquil lix c'anjel, laj Juan quixye, “¿Anihin la̱in nak nequec'oxla? Moco la̱in ta li yo̱quex chiroybeninquil. Cha̱lc ban re chicuix li yo̱quex chiroybeninquil. A'an nim xcuanquil chicuu la̱in. Moco inc'ulub ta xhitbal xc'a̱mal lix xa̱b,” chan laj Juan. \v 26 Ex kas ki̱tz'in, la̱ex ralal xc'ajol laj Abraham, ut la̱ex li ma̱cua'ex aj judío li nequexucua ru li Dios, taklanbil chak chok' e̱re laj Colonel. \v 27 Li cuanqueb Jerusalén ut eb li neque'taklan sa' xbe̱neb li tenamit inc'a' que'xtau ru li que'xye eb li profeta. Inc'a' que'xnau nak li Jesús, a'an laj Colonel. Abanan nak que'xk'axtesi chi ca̱mc li Jesús, quitz'akloc ru li a̱tin li que'xye li profeta, li na-ile' chiruheb rajlal sa' li hiloba̱l cutan. \v 28 Usta inc'a' que'xtau xma̱c, que'xtz'a̱ma chiru laj Pilato nak tixq'ue chi camsi̱c li Jesús. \v 29 Nak ac xc'ul chixjunil li raylal li quiyehe' chak chirix xbaneb li profeta junxil, que'risi chiru cruz ut que'xmuk. \v 30 Abanan li Dios quixcuaclesi cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak. \v 31 Ut chiru nabal cutan qui-ile' ru xbaneb li que'ochbenin re junxil nak qui-el Galilea ut co̱ Jerusalén. Ut a'aneb chic neque'yehoc resil li que'ril reheb li tenamit anakcuan. \v 32 Jo'can ajcui' la̱o yo̱co chixch'olobanquil che̱ru li cha̱bil esilal a'in: nak li Dios quixcuaclesi cui'chic chi yo'yo li Jesucristo. \v 33 Quitz'akloc ru chok' ke la̱o li alal c'ajolbej li quixyechi'i chak li Dios reheb li kaxe'to̱nil yucua' junxil jo' tz'i̱banbil retalil sa' li hu Salmos li naxye chi jo'ca'in: La̱at li tz'akal cualal. Anakcuan xatinq'ue sa' a̱cuanquil, chan li Dios. (Sal. 2:7) \v 34 Quixcuaclesi cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak ut inc'a' chic ta̱ca̱mk jo' tz'i̱banbil retalil sa' li hu Isaías li naxye chi jo'ca'in: La̱in texcuosobtesi ut tinq'ue e̱re li ma̱tan li quinyechi'i re laj David junxil. (Is. 55:3) \v 35 Ut naxye ajcui' sa' li Salmos: Inc'a' ta̱canab chi k'a̱c lix tibel la̱ Santil Alal. (Sal. 16:10) \v 36 Relic chi ya̱l laj David nak toj yo'yo̱k quic'anjelac chiru lix tenamit jo' quiraj li Dios. Quicam ut quimuke' chixc'atk lix xe'to̱nil yucua' ut quik'a lix tibel. \v 37 Abanan li jun li quicuaclesi̱c cui'chic chi yo'yo xban li Dios, a'an inc'a' quik'a lix tibel. \v 38 Jo'can ut nak chenauhak la̱ex, kas ki̱tz'in, nak nakajultica che̱ru nak ca'aj cui' sa' xc'aba' li Jesús li quicuacli cui'chic chi yo'yo cuan xcuybal xsachbal le̱ ma̱c. \v 39 Inc'a' quiti̱cobresi̱c xch'o̱leb li kaxe'to̱nil yucua' riq'uin xba̱nunquil li naxye sa' lix chak'rab laj Moisés, abanan anakcuan naru chic ta̱ti̱cobresi̱k kach'o̱l riq'uin xpa̱banquil li Jesús. \v 40 Jo'can nak cheq'uehak retal chi us re nak inc'a' ta̱cha̱lk sa' e̱be̱n li raylal li que'xye chak li profetas junxil. \v 41 A'an a'in li que'xtz'i̱ba li profeta junxil: \q1 Cherabihak, la̱ex li nequextz'ekta̱nan re li cua̱tin. Chisachk e̱na'leb ut chex-osok' ta. La̱in yo̱quin chixba̱nunquil jun li sachba ch'o̱lej sa' eb li cutan a'in. Li sachba ch'o̱lej li yo̱quin chixba̱nunquil inc'a' raj te̱pa̱b cui yal ani ta junak ta̱serak'i̱nk e̱re. (Hab. 1:5) \p \v 42 Nak que'el laj Pablo ut laj Bernabé sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío, li ma̱cua'eb aj judío que'xtz'a̱ma chiru laj Pablo nak ta̱cha̱lk cui'chic sa' li hiloba̱l cutan jun chic re nak tixch'olob cui'chic xya̱lal chiruheb. \v 43 Nak que'xchak'rabiheb li tenamit, nabaleb laj judío jo'queb ajcui' li que'oc sa' xya̱nkeb a'an que'xta̱ke laj Pablo ut laj Bernabé. Laj Pablo ut laj Bernabé yo̱queb chixq'uebal xna'lebeb re nak te'cua̱nk sa' xya̱lal jo' naraj li Dios. \v 44 Sa' li hiloba̱l cutan jun chic, yal cuib oxib aj chic li inc'a' que'cuulac chi abi̱nc nak que'xch'utub ribeb chixjunileb li cuanqueb sa' li tenamit chirabinquil li ra̱tin li Dios li tixye laj Pablo. \v 45 Ut nak que'ril li q'uila tenamit eb li neque'c'amoc be sa' xya̱nkeb laj judío, c'ajo' nak que'cako' xch'o̱leb. Que'oc chixcuech'inquil laj Pablo. Que'xhob ut que'xmajecua. \v 46 Laj Pablo ut laj Bernabé que'xye chi cauheb xch'o̱l: —Relic chi ya̱l nak xbe̱n cua raj e̱re la̱ex aj judío xkaye resil li ra̱tin li Dios. Abanan la̱ex xetz'ekta̱na ut xec'oxla nak moco e̱c'ulub ta li junelic yu'am. Jo'can nak anakcuan takaye resil reheb li ma̱cua'eb aj judío. \v 47 Tento takaye xban nak jo'can coxtakla cui' chak li Ka̱cua' Dios nak quixye: \q1 Xatinxakab re ta̱ch'olob xya̱lal chiruheb li ma̱cua'eb aj judío ut ta̱ye resil li colba-ib jun sut sa' ruchich'och'. (Is. 49:6) \p \v 48 Nak que'rabi li c'a'ru quixye laj Pablo, li ma̱cua'eb aj judío que'saho' sa' xch'o̱leb ut que'xq'ue xcuanquil li ra̱tin li Dios. Que'pa̱ban li jo' q'uial li quixye li Dios nak ta̱cua̱nk xyu'ameb chi junelic. \v 49 Ut yo̱ rabinquil resil li ra̱tin li Dios sa' chixjunil li na'ajej a'an. \v 50 Eb laj judío que'xtacchi'i chak eb li ixk li neque'xq'ue xcuanquil lix pa̱ba̱leb, li neque'q'uehe' xlok'al jo'queb ajcui' li cui̱nk li cuanqueb xcuanquil sa' li tenamit. Que'xyo'ob jun ra xi̱c' sa' xbe̱neb laj Pablo ut laj Bernabé. Ut que'risiheb sa' lix tenamiteb. \v 51 Laj Pablo ut laj Bernabé que'xchik'chik'i li poks chi rokeb nak que'el sa' li tenamit re xc'utbal nak inc'a' us que'xba̱nu reheb. Ut chirix a'an que'co̱eb Iconio. \v 52 Ut eb laj pa̱banel c'ajo' xsahil sa' xch'o̱leb ut li Santil Musik'ej cuan riq'uineb. \c 14 \s1 Laj Pablo ut laj Bernabé que'xc'ul raylal xban nak que'xch'olob xya̱lal aran Iconio \p \v 1 Nak que'cuulac Iconio, laj Pablo ut laj Bernabé que'oc sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío. Que'xch'olob li xya̱lal chiruheb ut nabaleb aj judío que'pa̱ban jo'queb ajcui' li ma̱cua'eb aj judío. \v 2 Ut eb laj judío li inc'a' que'pa̱ban, que'xtacchi'iheb li ma̱cua'eb aj judío re nak te'xpo' xch'o̱leb sa' xbe̱neb laj pa̱banel. \v 3 Abanan laj Pablo ut laj Bernabé najt que'cana aran. Ut xban nak cauheb xch'o̱l riq'uin li Ka̱cua' que'xch'olob xya̱lal li rusilal li Dios. Ut li Ka̱cua' yo̱ chixq'uebal xcuanquil li ra̱tineb xban nak yo̱ chixtenk'anquileb chixba̱nunquil li milagros ut li sachba ch'o̱lej. \v 4 Que'xjach ribeb li tenamit. Cuanqueb li que'oquen chirixeb laj judío ut cuanqueb li que'oquen chirixeb li apóstol. \v 5 Sa' xya̱nkeb li xic' neque'iloc reheb laj Pablo ut laj Bernabé cuanqueb aj judío ut cuanqueb ma̱cua'eb aj judío. Que'xjunaji ribeb riq'uineb li neque'taklan sa' li tenamit ut que'xc'u̱b ru chanru nak te'xrahobtesi ut te'xcuti chi pec laj Pablo ut laj Bernabé. \v 6 Abanan laj Pablo ut laj Bernabé que'rabi resil li yo̱queb chixc'u̱banquil ut que'e̱lelic chiruheb. Co̱eb sa' eb li tenamit Listra ut Derbe xcue̱nt Licaonia ut que'co̱eb ajcui' sa' eb li c'aleba̱l li cuanqueb chi xjun sutam. \v 7 Ut aran yo̱queb chixch'olobanquil resil li colba-ib. \s1 Que'xcuti laj Pablo chi pec aran Listra \p \v 8 Aran Listra cuan jun li cui̱nk inc'a' naru nabe̱c. Chalen sa' xca'ch'inal inc'a' us li rok. Li cui̱nk a'an chunchu aran. \v 9 Yo̱ chirabinquil li c'a'ru yo̱ chixyebal laj Pablo. Laj Pablo quixca'ya li cui̱nk ut quixq'ue retal nak li cui̱nk a'an quixpa̱b nak naru ta̱q'uirtesi̱k. \v 10 Jo'can nak laj Pablo quixye re chi cau xya̱b xcux: —Cuaclin. Xaklin chi us, chan. Ac ta̱cuacli̱k ut qui-oc chi be̱c li cui̱nk. \v 11 Nak li tenamit que'ril li c'a'ru quixba̱nu laj Pablo, que'xjap reheb chixyebal sa' ra̱tinoba̱leb laj Licaonia: —Xe'chal sa' kaya̱nk li dios. Chanchaneb cui̱nk, chanqueb. \v 12 Laj Bernabé que'xq'ue xc'aba' chok' Júpiter, ut laj Pablo Mercurio que'xq'ue chok' xc'aba' xban nak a'an aj c'amol be chi a̱tinac. \v 13 Li rochoch laj Júpiter lix dioseb a'an cuan chire li tenamit. Laj tij li nac'anjelac chiru lix dioseb a'an cuan chire li tenamit. Laj tij li nac'anjelac chiru lix dioseb quixc'am chire li tenamit li cuacax ut li cotobanbil utz'u'uj. Quiraj raj xmayejanquil chiruheb li apóstol rochbeneb li tenamit. \v 14 Nak que'xq'ue retal li c'a'ru yo̱queb li tenamit, laj Pablo ut laj Bernabé que'xpej li rak'eb retalil nak inc'a' quicuulac chiruheb li c'a'ru yo̱queb chixba̱nunquil li tenamit. Ut que'co̱eb sa' a̱nil sa' xya̱nkeb li tenamit ut que'xye chi cau xya̱b xcuxeb: \v 15 —Ex tenamit, ¿c'a'ut nak nequeba̱nu chi jo'can? La̱o yal cui̱nko jo' la̱ex. Juntak'e̱to e̱riq'uin. A'an aj e nak xochal arin sa' e̱ya̱nk chixyebal e̱re nak te̱canab li jo' ma̱jo'il na'leb. Sic'omak ban li yo'yo̱quil Dios li quiyi̱ban re li choxa, li ruchich'och', li palau ut chixjunil li c'a'ru cuan. \v 16 Junxil li Dios quixcanabeb li tenamit chi cua̱nc jo' que'raj eb a'an. \v 17 Riq'uin li usilal li naxba̱nu ke, junelic yo̱ chixc'utbesinquil chiku nak a'an li Dios. A'an naxc'ut chiku nak a'an yal re sa' xbe̱n chixjunil. A'an naq'uehoc re li hab. A'an naq'uehoc re chi u̱chi̱nc li kacui̱mk chi nabal, ut a'an ajcui' nac'ojoban re li kach'o̱l riq'uin li katzacae̱mk ut riq'uin lix sahil kach'o̱l, chan laj Pablo. \v 18 Usta laj Pablo ut laj Bernabé que'xch'olob xya̱lal chiruheb li tenamit, abanan ra sa nak que'xc'ul xch'o̱l nak inc'a' te'mayejak chiruheb. \v 19 Que'cuulac eb laj judío li que'chal Antioquía ut Iconio. Que'xtacchi'iheb nabaleb li tenamit. Que'xcuti chi pec laj Pablo ut que'risi chire li tenamit. Sa' xch'o̱leb a'an nak camenak chic laj Pablo que'xcanab. \v 20 Laj Pablo quiril nak quisute' xbaneb laj pa̱banel. Quicuacli ut co̱ sa' li tenamit. Ut sa' xcab li cutan co̱ cui'chic Derbe rochben laj Bernabé. \s1 Laj Pablo co̱ cui'chic Antioquía xcue̱nt Siria chixq'uebal xcacuilal xch'o̱leb laj pa̱banel \p \v 21 Nak que'xch'olob resil li colba-ib sa' li tenamit Derbe, nabaleb que'pa̱ban. Chirix chic a'an que'suk'i cui'chic sa' eb li tenamit Listra, Iconio ut Antioquía. \v 22 Yo̱queb chixq'uebal xcacuil xch'o̱leb laj pa̱banel. Que'xye reheb nak te'xpa̱b li Ka̱cua' chi anchaleb xch'o̱l ut inc'a' te'xcanab xpa̱banquil. Que'xye reheb nak tento te'xcuy xnumsinquil li raylal re nak te'oc sa' lix nimajcual cuanquilal li Dios. \v 23 Que'xxakab aj c'amol be re li junju̱nk ch'u̱tal chi aj pa̱banel. Que'xba̱nu lix ayu̱n ut que'tijoc sa' xbe̱neb re xk'axtesinquileb sa' ruk' li Ka̱cua' li ac xe'pa̱ban. \v 24 Nak yo̱queb chi xic que'nume' sa' li na'ajej Pisidia ut que'cuulac Panfilia. \v 25 Que'xye resil li evangelio aran Perge ut que'co̱eb Atalia. \v 26 Que'el aran ut que'co̱eb chiru ha' toj Antioquía sa' li na'ajej li que'takla̱c cui' chi c'anjelac chiru li Ka̱cua'. Que'canaba̱c sa' ruk' li Dios re nak a'an ta̱ilok reheb. Jo'ca'in nak que'xchoy li c'anjel li quiq'uehe' reheb re te'xba̱nu. \v 27 Nak que'cuulac Antioquía que'xch'utub chixjunileb laj pa̱banel ut que'xserak'i reheb chixjunil li quixba̱nu li Ka̱cua' reheb. Que'xserak'i ajcui' reheb chanru nak li Dios quixq'ue li evangelio reheb li ma̱cua'eb aj judío. \v 28 Laj Pablo ut laj Bernabé najt que'cana riq'uineb laj pa̱banel sa' li na'ajej a'an. \c 15 \s1 Eb laj c'amol be que'xch'utub ribeb Jerusalén chixc'u̱banquil c'a'ru tento te'xba̱nu laj pa̱banel li ma̱cua'eb aj judío \p \v 1 Cuanqueb aj pa̱banel que'chal chak Judea. Que'oc chixyebal reheb laj pa̱banel: —Inc'a' naru texcolek' cui inc'a' te̱ba̱nu li circuncisión jo' naxye li chak'rab li quiq'uehe' re laj Moisés, chanqueb. \v 2 Riq'uin a'an que'xtiquib xcuech'inquil ribeb riq'uin laj Pablo ut laj Bernabé chirix li na'leb a'in. Ut que'xc'u̱b ru nak laj Pablo ut laj Bernabé te'xic Jerusalén chixpatz'bal reheb li apóstol ut reheb laj c'amol be ma tento nak te'xc'ul li circuncisión re nak te'colek'. Cuanqueb ajcui' cuib oxib laj pa̱banel co̱eb chirixeb. \v 3 Que'takla̱c xbaneb laj pa̱banel aran Antioquía. Nak yo̱queb chi numec' Fenicia ut Samaria, que'xye resil nak que'pa̱ban li ma̱cua'eb aj judío. Ut c'ajo' nak que'saho' sa' xch'o̱leb chixjunileb laj pa̱banel rabinquil nak yo̱queb chi pa̱ba̱nc. \v 4 Ut nak que'cuulac Jerusalén, que'c'ule' xbaneb li apóstol, eb laj c'amol be jo'queb ajcui' chixjunileb laj pa̱banel. Ut que'xserak'i reheb chanru nak li Dios quixtenk'aheb riq'uin li c'anjel que'xba̱nu. \v 5 Abanan cuanqueb cuib oxib laj pa̱banel aj fariseo. Eb a'an que'xye: —Eb laj pa̱banel li ma̱cua'eb aj judío, tento te'xba̱nu li circuncisión. Tento te'xba̱nu li c'a'ru naxye li chak'rab li quixq'ue ke laj Moisés, chanqueb. \v 6 Que'xch'utub ribeb li apóstol ut eb laj c'amol be chixsic'bal c'a'ru te'xba̱nu riq'uin li ch'a'ajquilal a'in. \v 7 Ut nak ac xe'xcuech'i ribeb chi us chirix li na'leb a'in, laj Pedro quicuacli ut qui-oc chi a̱tinac. Quixye reheb: —Ex herma̱n, la̱ex nequenau nak ac junxil quixsic' chak cuu li Dios sa' e̱ya̱nk re tinye resil li colba-ib reheb li ma̱cua'eb aj judío re nak te'pa̱ba̱nk ajcui' eb a'an. \v 8 Li Dios naxnau c'a'ru nanume' sa' xch'o̱l li junju̱nk. Quixc'ut chiku nak naxraheb a'an nak quixq'ue li Santil Musik'ej reheb jo' nak quixq'ue ke la̱o. \v 9 Moco jalan ta chic li colba-ib li xq'ue ke la̱o chiru li xq'ue reheb a'an. Quixcuy quixsach lix ma̱queb xban nak xe'pa̱ban. \v 10 Anakcuan ut ¿c'a'ut nak yo̱quex chixyalbal rix li Dios riq'uin xq'uebal li i̱k a'in sa' xbe̱neb laj pa̱banel li ma̱cua'eb aj judío? ¿C'a'ut nak te̱puersiheb chixba̱nunquil li naxye li chak'rab li inc'a' xoru chixba̱nunquil la̱o chi moco eb li kaxe'to̱nil yucua'? \v 11 Yal xban rusilal li Ka̱cua' Jesús nak xopa̱ban ut xocole' jo' eb ajcui' a'an, chan laj Pedro. \v 12 Que'xcanab a̱tinac chixjunileb li ch'utch'u̱queb aran ut que'oc chirabinquil nak laj Pablo ut laj Bernabé yo̱queb chixserak'inquil chanru nak li Dios quixtenk'aheb chixba̱nunquil li milagro ut li sachba ch'o̱lej sa' xya̱nkeb li ma̱cua'eb aj judío. \v 13 Nak que'rake' chi a̱tinac, laj Jacobo quichak'oc ut quixye: —Ex inherma̱n, abihomak li oc cue xyebal e̱re. \v 14 Laj Simón Pedro ac xye e̱re chanru nak li Dios quixtiquib rosobtesinquileb li ma̱cua'eb aj judío. Quixsiq'ueb ru sa' xya̱nkeb li ani te'pa̱ba̱nk re. \v 15 Ut a'an ajcui' li que'xtz'i̱ba chak retalil li profeta junxil li naxye chi jo'ca'in: \q1 \v 16 Ut chirix a'in la̱in tincha̱lk ut tincuaclesi cui'chic lix tenamit laj David, li t'anenak anakcuan. Tinyi̱b cui'chic li tz'ac li sutsu cui' ut tinyi̱b cui'chic li juq'uinbil. Tinq'ueheb cui'chic xcuanquil laj Israel, \q1 \v 17 re nak tine'xpa̱b li ma̱cua'eb aj judío. Tine'xpa̱b chixjunileb li sic'bileb ru inban chok' cualal inc'ajol, chan li Ka̱cua' Dios. \q1 \v 18 Ut li Ka̱cua' Dios li quiyehoc chak re a'in, a'an ajcui' li ta̱ba̱nu̱nk re. (Amós 9:11-12) \p \v 19 Jo'can nak la̱in ninye nak inc'a' takapuersi ruheb chixba̱nunquil li naxye li chak'rab li ma̱cua'eb aj judío li yo̱queb chixpa̱banquil li Ka̱cua'. \v 20 Li tento takaba̱nu, a'an tz'i̱bac riq'uineb ut xyebal reheb nak inc'a' te'xmux rib riq'uin xtzacanquil li tzacae̱mk mayejanbil chiruheb li yi̱banbil dios. Inc'a' te'co'be̱tak te'yumbe̱tak. Ut inc'a' te'xtiu xtibel li yatz'bil xul chi moco te'xtzaca li quic'. \v 21 Jo'ca'in ajcui' naxye li chak'rab li quiq'uehe' re laj Moisés xban li Dios. Ut chalen chak najter cuan li ani najultican re sa' eb li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío rajlal hiloba̱l cutan, chan laj Jacobo. \s1 Li hu li que'xtz'i̱ba reheb li ma̱cua'eb aj judío \p \v 22 Eb li apóstol, ut eb laj c'amol be rochbeneb chixjunileb laj pa̱banel que'xsic' ruheb li te'xtakla Antioquía chirixeb laj Pablo ut laj Bernabé. Ut que'xsiq'ueb ru laj Silas ut laj Judas, aj Barsabás neque'xye ajcui' re. Eb li cui̱nk a'in q'uebileb xcuanquil xbaneb li rech aj pa̱banelil. \v 23 Que'xtz'i̱ba jun li hu ut que'xtakla chirixeb laj Judas ut laj Silas. Jo'ca'in naxye sa' li hu que'xtakla: Ex herma̱n, li ma̱cua'ex aj judío, la̱o li apóstol, ut eb laj c'amol be jo'queb ajcui' chixjunileb laj pa̱banel nakatakla xsahil e̱ch'o̱l la̱ex li cuanquex sa' eb li tenamit Antioquía, Siria ut Cilicia. Sahak taxak sa' e̱ch'o̱l. \v 24 Xkabi resil nak cuanqueb li xe'el arin sa' kaya̱nk ut xe'co̱eb aran sa' le̱ tenamit che̱ch'i'ch'i'inquil ut chixpo'bal e̱ch'o̱l riq'uin li c'a'ru neque'xye. Abanan moco la̱o ta xotaklan reheb. \v 25 Jo'can nak xkach'utub kib ut xkac'u̱b ru nak takasic' ruheb li ani takatakla e̱riq'uin chirixeb laj Bernabé ut laj Pablo, li raro̱queb kaban. \v 26 Eb li kaherma̱n a'in ac xe'xk'axtesi ribeb chi ca̱mc sa' xc'aba' li Ka̱cua' Jesucristo. \v 27 Ut xkasic' ruheb laj Judas ut laj Silas ut xkataklaheb e̱riq'uin re nak te'xch'olob che̱ru li c'a'ru xkatz'i̱ba sa' li hu a'in. \v 28 Xc'ul xch'o̱l li Santil Musik'ej jo' ajcui' la̱o nak inc'a' texkapuersi chixba̱nunquil chixjunil li naxye sa' li chak'rab. Ca'aj cui' eb li na'leb a'in tento te̱ba̱nu. \v 29 Inc'a' te̱tzaca li tzacae̱mk mayejanbil chiru li yi̱banbil dios chi moco te̱tzaca li quic' chi moco te̱tzaca xtibel li yatz'bil xul. Ut inc'a' te̱mux e̱rib riq'uin co'be̱tac yumbe̱tac. Cui te̱col e̱rib chiru chixjunil a'in, us te̱ba̱nu. Cherilak e̱rib, chan laj Jacobo. \v 30 Eb li cui̱nk li que'takla̱c co̱eb Antioquía. Que'xch'utub chixjunileb laj pa̱banel ut que'xk'axtesi reheb li hu li que'xc'am. \v 31 Nak que'ril xsa' li hu, c'ajo' nak que'saho' sa' xch'o̱leb laj pa̱banel ut que'c'ojla xch'o̱leb riq'uin li c'a'ru quitakla̱c xyebal reheb. \v 32 Laj Judas ut laj Silas q'uebileb xma̱tan chixch'olobanquil xya̱lal li ra̱tin li Dios. Que'xch'olob xya̱lal chiruheb li ch'utch'u̱queb aran ut que'xq'ue xcacuilal xch'o̱leb ut que'xc'ojob xch'o̱leb riq'uin li a̱tin li que'xye reheb. \v 33 Najt que'cana sa' xya̱nkeb. Mokon chic que'chak'rabi̱c re nak te'suk'i̱k cui'chic Jerusalén riq'uineb laj pa̱banel li que'taklan reheb Antioquía. Ut que'xtz'a̱ma rusilal li Dios sa' xbe̱neb. \v 34 Abanan laj Silas toj quiraj cana̱c aran. \v 35 Laj Pablo ut laj Bernabé que'cana ajcui' aran Antioquía. Yo̱queb chixc'utbal li ra̱tin li Dios ut yo̱queb chixch'olobanquil xya̱lal li colba-ib. Ut cuanqueb ajcui' nabaleb li que'tenk'an reheb. \s1 Laj Pablo quixjach rib riq'uin laj Bernabé ut co̱ xca' sut chirula'aninquil laj pa̱banel \p \v 36 Mokon chic laj Pablo quixye re laj Bernabé: —Toxic cui'chic sa' eb li tenamit conume' cui' chak chixyebal ra̱tin li Dios re takil chanru cuanqueb laj pa̱banel li cuanqueb sa' eb li na'ajej a'an, chan. \v 37 Ut laj Bernabé quiraj raj xc'ambal chirixeb laj Juan li neque'xye ajcui' Marcos re. \v 38 Abanan inc'a' quixc'ul xch'o̱l laj Pablo xban nak junxil laj Juan Marcos quixjach rib riq'uineb aran Panfilia ut inc'a' chic co̱ chirixeb chixba̱nunquil li c'anjel. \v 39 Que'xcuech'i ribeb laj Pablo ut laj Bernabé ut que'xcanab ribeb. Laj Bernabé co̱ aran Chipre chiru ha' ut quixc'am laj Juan Marcos chirix. \v 40 Laj Pablo quixsic' ru laj Silas re tixc'am chirix. Eb laj pa̱banel li cuanqueb aran Antioquía que'xk'axtesiheb laj Pablo ut laj Silas sa' ruk' li Ka̱cua' nak que'el aran. \v 41 Quilaje'xbeni li na'ajej Siria ut Cilicia. Que'xch'olob xya̱lal chiruheb laj pa̱banel ut que'cacuu xch'o̱leb sa' xpa̱ba̱leb. \c 16 \s1 Laj Timoteo co̱ chirixeb laj Pablo ut laj Silas \p \v 1 Laj Pablo quicuulac sa' eb li tenamit Derbe ut Listra. Ut aran quixtau jun aj pa̱banel aj Timoteo xc'aba'. Lix na', a'an jun aj pa̱banel aj judío ut lix yucua', a'an aj griego. Ma̱cua' aj judío. \v 2 Cha̱bil neque'xye chirix laj Timoteo eb laj pa̱banel li cuanqueb Listra ut Iconio. \v 3 Laj Pablo quiraj xc'ambal laj Timoteo chirix. Jo'can nak quixba̱nu li circuncisión re. Inc'a' quiraj nak te'ch'ina̱nk xch'o̱leb laj judío li cuanqueb sa' eb li na'ajej aran xban nak chixjunileb que'xnau nak lix yucua' laj Timoteo ma̱cua' aj judío. \v 4 Ut nak yo̱queb chi numec' sa' li junju̱nk chi tenamit, yo̱queb chixyebal reheb laj pa̱banel nak tento te'xba̱nu li c'a'ru que'xc'u̱b ru eb li apóstol jo'queb ajcui' laj c'amol be li cuanqueb aran Jerusalén. \v 5 Jo'ca'in nak yo̱queb chi q'ui̱c laj pa̱banel sa' xpa̱ba̱leb. Ut rajlal cutan yo̱queb chi ta̱mc. \s1 Jun li cui̱nk aj Macedonia quic'ute' chiru laj Pablo sa' visión \p \v 6 Li Santil Musik'ej quixc'ut chiruheb nak inc'a' te'xic chixch'olobanquil resil li colba-ib sa' li na'ajej Asia. Jo'can nak que'co̱eb Frigia ut que'nume' ajcui' sa' li na'ajej Galacia. \v 7 Nak que'cuulac Misia, que'raj raj xic Bitinia. Abanan li Santil Musik'ej inc'a' quixcanabeb re te'xic aran. \v 8 Jo'can nak yal que'nume' Misia ut co̱eb Troas. \v 9 Nak cuanqueb aran sa' jun li k'ojyi̱n quic'ute' jun li visión chiru laj Pablo. Jun li cui̱nk aj Macedonia xakxo chiru nak quiril. Yo̱ chixtz'a̱manquil chiru ut quixye re: —Cha̱lkat sa' katenamit Macedonia ut choa̱tenk'a, chu'ux re nak quiril. \v 10 Ut nak ac xc'ute' li visión chiru laj Pablo, sa' junpa̱t quikacauresi kib la̱o chi xic Macedonia. Kanau chi tz'akal nak li Dios yo̱ chi takla̱nc ke aran chixyebal resil li colba-ib reheb li cuanqueb aran. \s1 Lix Lidia quipa̱ban nak laj Pablo quixch'olob xya̱lal aran Filipos \p \v 11 Co-el aran Troas ut ti̱c co̱o chiru ha' toj Samotracia. Ut cuulajak chic cocuulac Neápolis. \v 12 Chirix a'an co̱o Macedonia sa' li nimla tenamit Filipos. Li tenamit a'an cuan xcue̱nt Roma. Cocuan cuib oxib cutan sa' li tenamit a'an. \v 13 Ut sa' li hiloba̱l cutan co̱o chire li tenamit cuan cui' jun li nima' sa' li na'ajej li neque'tijoc cui' eb laj judío. Coc'ojla ut co-oc chixyebal resil li colba-ib reheb li ixk li que'ch'utla aran. \v 14 Jun reheb li ixk a'an xLidia xc'aba'. Tiatira xtenamit. A'an nac'ayin cha̱bil t'icr. Naxpa̱b li Dios ut yo̱ chi abi̱nc xban nak li Dios quixc'ut chiru nak tixq'ue retal li yo̱ chixyebal laj Pablo. \v 15 Quixc'ul li cubi ha' rochbeneb chixjunileb li cuanqueb sa' rochoch, ut quixye ke: —Cui nequepa̱b nak la̱in xinpa̱b li Ka̱cua' chi anchal inch'o̱l, naru nequexcana chi hila̱nc sa' li cuochoch, chan ke. Ut quirelaji ku chi cana̱c. \s1 Laj Pablo ut laj Silas que'q'uehe' sa' tz'alam aran Filipos \p \v 16 Sa' jun li cutan yo̱co chi xic chi tijoc nak kac'ul jun li xka'al aj k'e. Cuan ma̱us aj musik'ej riq'uin. A'an jun mo̱s ut naxsic' nabal xtumin lix patrón riq'uin k'ehi̱nc. \v 17 Li xka'al a'an yo̱ chikata̱kenquil. Japjo re chixyebal: —Eb li cui̱nk a'in a'an xmo̱seb li nimajcual Dios. Yo̱queb chixch'olobanquil chiku chanru nak ta̱ru̱k tocolek', chan. \v 18 Nabal cutan quixba̱nu chi jo'can. Nak ac xtitz' chirabinquil, laj Pablo quixxakab rib, ut quiril li xka'al, ut quixye re li ma̱us aj musik'ej: —Sa' xc'aba' li Ka̱cua' Jesucristo, tinye a̱cue: Elen riq'uin li xka'al a'in, chan. Ut sa' ajcui' li ho̱nal a'an, li ma̱us aj musik'ej qui-el riq'uin. \v 19 Nak que'xq'ue retal lix patrón li xka'al nak inc'a' chic ta̱ru̱k tixsic' xtumineb, que'xchap laj Pablo ut laj Silas ut que'xc'am sa' po̱pol chiruheb laj rakol a̱tin. \v 20 Nak que'xxakab chiru laj rakol a̱tin, que'xye: —Eb li cui̱nk a'in, a'aneb aj judío ut yo̱queb chikach'i'ch'i'inquil sa' li katenamit. \v 21 Yo̱queb chixc'utbal jalan na'leb sa' li katenamit. La̱o inc'a' naru nakac'ul chi moco naru takaba̱nu li neque'xye xban nak la̱o aj Roma, chanqueb. \v 22 Ut que'xtu̱b rib li tenamit chixjitbaleb. Eb laj rakol a̱tin que'xk'ichi li rak'eb laj Pablo ut laj Silas ut que'xtakla xsac'baleb riq'uin che'. \v 23 Nak ac xe'tacuasi̱c chi us, que'q'uehe' sa' tz'alam. Ut eb laj rakol a̱tin que'xye reheb laj ilol tz'alam nak te'ril chi us laj Pablo ut laj Silas re nak inc'a' te'e̱lelik. \v 24 Ut nak quiyehe' chi jo'can, que'c'ame' ut que'q'uehe' sa' tz'alam sa' jun li na'ajej li cuan toj chi sa' ut que'nat'e' li rok sa' che'. \v 25 Tuktu chic k'ojyi̱n nak laj Pablo ut laj Silas yo̱queb chi tijoc ut yo̱queb chi bicha̱nc re xlok'oninquil li Dios. Ut eb li cuanqueb chi pre̱xil yo̱queb chi abi̱nc. \v 26 Ma̱c'a' sa' xch'o̱leb nak quichal jun nimla hi̱c. Qui-ec'asi̱c chi cau li tz'alam, ut quilaje'teli lix puertil. Ut quilaje'hite' li cadena li bac'bo̱queb cui' li pre̱x. \v 27 Ut nak qui-aj ru laj ilol tz'alam, quiril nak teto lix puertil li tz'alam. Quixchap lix ch'i̱ch' ut oc raj re chixcamsinquil rib. Sa' xch'o̱l a'an nak xe'e̱lelic chixjunileb li pre̱x. \v 28 Ut laj Pablo quixjap re chi cau ut quixye: —Ma̱camsi a̱cuib. Chikajunilo cuanco arin, chan. \v 29 Ut laj ilol tz'alam quixpatz' lix xam ut qui-oc chi sa' li tz'alam chirilbal. Nasicsot xban xxiu nak quixcut rib chi rokeb laj Pablo ut laj Silas. \v 30 Laj ilol tz'alam quirisiheb xjuneseb laj Pablo ut laj Silas ut quixye reheb: —¿C'a'ru us tinba̱nu re nak tincolek'? \v 31 Eb a'an que'xye: —Pa̱b li Ka̱cua' Jesucristo. Tatcolek' la̱at jo'queb ajcui' li cuanqueb sa' la̱ cuochoch, chan laj Pablo. \v 32 Ut quixch'olob xya̱lal li ra̱tin li Ka̱cua' chiru a'an jo' ajcui' chiruheb li jo' q'uial li cuanqueb sa' li rochoch. \v 33 Ut sa' ajcui' li ho̱nal a'an laj ilol tz'alam quirisiheb sa' tz'alam laj Pablo ut laj Silas. Quixch'aj ru lix toch'oleb xban nak que'saq'ue'. Ut ticto quicubsi̱c xha' laj ilol tz'alam rochbeneb chixjunileb li cuanqueb sa' li rochoch. \v 34 Quixc'ameb laj Pablo ut laj Silas sa' rochoch ut quixq'ueheb xtzacae̱mk. C'ajo' nak quisaho' sa' xch'o̱l nak quixpa̱b li Dios rochbeneb li cuanqueb sa' rochoch. \v 35 Nak quisake̱u, eb laj rakol a̱tin que'xtakla xyebal re laj ilol tz'alam nak tixcanabeb chi xic eb li cui̱nk a'an. \v 36 Laj ilol tz'alam quixye reheb: —Eb laj rakol a̱tin xe'xtakla chak xyebal nak tex-ach'aba̱k. Jo'can nak ayukex chi ma̱c'a' e̱c'a'ux, chan. \v 37 Laj Pablo quixye reheb: —Inc'a'. Xosaq'ue' chiruheb li tenamit chi ma̱ji' que'xrak a̱tin sa' kabe̱n. Xoe'xq'ue sa' tz'alam usta la̱o aj Roma. Ut anakcuan, te'raj toe'risi chi mukmu. Inc'a' naru chi jo'can. Cha̱lkeb ban a'an ut choe'risihak, chan. \v 38 Ut eb li takl que'co̱eb chixyebal re laj rakol a̱tin li c'a'ru quixye laj Pablo. C'ajo' nak que'xucuac nak que'rabi nak laj Pablo ut laj Silas, a'aneb aj Roma. \v 39 Nak que'cuulac, que'xk'unbesiheb ut que'xtz'a̱ma chiruheb nak te'e̱lk sa' li tenamit. \v 40 Nak que'el sa' tz'alam laj Pablo ut laj Silas, coxe'ocak sa' rochoch lix Lidia. Nak ac xe'ril ruheb laj pa̱banel, que'xq'ue xcacuilal xch'o̱leb ut que'co̱eb. \c 17 \s1 Li ch'a'ajquilal que'xc'ul laj Pablo ut laj Silas nak cuanqueb Tesalónica \p \v 1 Nak yo̱queb chi xic laj Pablo ut laj Silas que'nume' Anfípolis ut Apolonia. Ut chirix a'an, que'cuulac Tesalónica bar cuan cui' jun li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío. \v 2 Laj Pablo qui-oc sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío jo' c'aynak chixba̱nunquil. Oxib li hiloba̱l cutan quixnumsi aran ut yo̱ chixch'olobanquil chiruheb li xya̱lal li naxye sa' li Santil Hu. \v 3 Yo̱ chixch'olobanquil chiruheb nak li Cristo quixc'ul nabal li raylal jo' tenebanbil sa' xbe̱n ut quicuacli cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak. Quixye reheb: —Li Jesús li yo̱quin chixyebal e̱re, a'an li Cristo laj Colonel, chan. \v 4 Cuanqueb aj judío que'pa̱ban ut que'cana chirochbeninquil laj Pablo ut laj Silas. Jo'can ajcui' que'xba̱nu nabaleb laj griego li neque'xlok'oni li Dios. Ut nabaleb li ixk li na'no̱queb ru que'pa̱ban. \v 5 Ut eb laj judío li inc'a' que'pa̱ban, c'ajo' nak que'josk'o' xban xcakaleb xch'o̱l. Que'ra̱tina jun ch'u̱tal li cui̱nk inc'a' useb xna'leb li junes sa' be neque'cuan. Ut li jun ch'u̱tal chi cui̱nk a'an que'oc chixchik'bal xjosk'ileb li tenamit. Xban nak yo̱queb xjosk'il, que'oc sa' rochoch laj Jasón chixsic'baleb laj Pablo ut laj Silas re te'xc'ameb chiruheb li tenamit. \v 6 Que'ril nak inc'a' que'xtau laj Pablo ut laj Silas. Que'xchap laj Jasón rochben cuib oxibeb laj pa̱banel ut que'xc'am chiruheb li neque'taklan sa' li tenamit. Japjo̱queb re chixyebal: —Eb li cui̱nk a'in, yo̱queb chixpo'bal xch'o̱leb li tenamit sa' chixjunil li ruchich'och' ut anakcuan xe'chal arin chixpo'bal xch'o̱leb li katenamit. \v 7 Ut laj Jasón xc'uleb sa' rochoch. Yo̱queb chixk'etbal lix chak'rab laj César li Acuabej. Yo̱queb chixyebal nak cuan jun chic li rey, a'an li Jesús, chanqueb. \v 8 Li q'uila tenamit jo'queb ajcui' li neque'taklan sa' li tenamit que'sach xch'o̱leb chirabinquil li c'a'ru yo̱queb chixyebal eb a'an. \v 9 Eb li neque'taklan sa' li tenamit que'xye reheb laj Jasón ut li rochben nak tento te'xtoj riq'uin tumin li reliqueb. Ut nak ac xe'xc'ul li tumin, que'ach'aba̱c laj Jasón ut eb li rochben. \s1 Laj Pablo ut laj Silas que'xch'olob xya̱lal aran Berea \p \v 10 Sa' ajcui' li k'ojyi̱n a'an eb laj pa̱banel li cuanqueb aran que'risi laj Pablo ut laj Silas sa' li tenamit a'an ut que'xtaklaheb toj Berea. Nak que'cuulac aran, que'co̱eb sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío. \v 11 Eb li cuanqueb aran Berea k'axal k'uneb xch'o̱l chiruheb li cuanqueb Tesalónica. Que'xc'ul chi sa sa' xch'o̱leb li ra̱tin li Dios li yo̱ chixyebal laj Pablo. Ut rajlal cutan que'xtzol sa' li Santil Hu re rilbal ma jo'can tana naxye. \v 12 Nabaleb laj judío que'pa̱ban sa' xya̱nkeb a'an. Cuanqueb ajcui' ixk aj griego xni̱nkaleb ru que'pa̱ban. Ut que'pa̱ban ajcui' nabaleb li cui̱nk aj griego. \v 13 Que'rabi resil laj judío li cuanqueb Tesalónica nak laj Pablo yo̱ chixjulticanquil li ra̱tin li Dios aran Berea. Ut que'co̱eb aran chixpo'bal xch'o̱leb li tenamit. \v 14 A'ut eb laj pa̱banel sa' junpa̱t que'xtakla laj Pablo chire li palau re nak ta̱xic sa' jalan na'ajej. Aban laj Silas ut laj Timoteo toj que'cana Berea. \v 15 Eb li que'co̱eb chi canaba̱nc re laj Pablo, que'xc'am toj sa' li tenamit Atenas. Nak que'suk'i Berea, laj Pablo quixtakla resil chirixeb nak laj Silas ut laj Timoteo te'xic Atenas chi junpa̱t. \s1 Laj Pablo quixch'olob xya̱lal chiruheb li tzolbileb li cuanqueb aran Atenas \p \v 16 Nak laj Pablo yo̱ chiroybeninquileb laj Silas ut laj Timoteo sa' li tenamit Atenas, quixq'ue retal nak k'axal cui'chic nabaleb li yi̱banbil Dios cuanqueb sa' li tenamit a'an. C'ajo' nak quiraho' sa' xch'o̱l. \v 17 Jo'can nak qui-oc chixch'olobanquil lix ya̱lal chi tz'akal chiruheb li tenamit sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío jo'queb ajcui' li ma̱cua'eb aj judío li que'xlok'oni li Dios. Ut rajlal cutan quixch'olob li xya̱lal chiruheb li cuanqueb sa' c'ayil. \v 18 Cuanqueb cui̱nk aj epicúreos ut eb aj estoicos xc'aba'eb li neque'xc'oxla nak k'axal cuan xna'lebeb. Eb a'an que'oc chixcuech'inquil rix li c'a'ru yo̱ chixyebal laj Pablo. Ut yo̱queb chixyebal: —¿C'a'ru yo̱ chixyebal li cui̱nk a'an li junes a̱tinac naxba̱nu? Ut cuan cui'chic yo̱queb chi yehoc re: —Jo' li xchal anchal xyebal resil jalanil dios arin sa' katenamit, chanqueb. Que'xye chi jo'can xban nak laj Pablo yo̱ chixch'olobanquil resil li colba-ib sa' xc'aba' li Jesucristo jo' ajcui' chirix lix cuaclijiqueb cui'chic li camenak chi yo'yo. \v 19 Jo'can nak que'xc'am laj Pablo sa' li na'ajej li neque'xch'utub cui' ribeb li k'axal cuanqueb xna'leb. Areópago xc'aba' li na'ajej a'an. Ut que'xye re: —¿Ma ta̱ru̱k ta̱ye ke c'a'ru xya̱lal li ac' tijleb a'in li yo̱cat chixyebal? \v 20 Ma̱ jun sut kabiom li na'leb a'in. Takaj takanau c'a'ru xya̱lal, chanqueb re. \v 21 Sa' eb li cutan a'an chixjunileb laj Atenas ut eb li jalaneb xtenamit li cuanqueb aran, ma̱c'a' chic c'a'ak re ru neque'xc'oxla. Ca'aj chic rabinquil ut a̱tinac chirix li ac' na'leb neque'xba̱nu. \v 22 Ut laj Pablo quixakli chiruheb li cuanqueb sa' li na'ajej a'an, ut quixye reheb: —Ex cui̱nk aj Atenas, yo̱quin chixq'uebal retal nak nequepa̱b chixjunil li c'a'ak re ru. \v 23 Nak yo̱quin chi be̱c sa' le̱ tenamit xebinq'ue retal li c'a'ru nequelok'oni ut xintau ajcui' jun li artal tz'i̱banbil chiru “Re li Dios li Inc'a' Naubil Ru”. Li Dios li nequelok'oni la̱ex chi inc'a' nequenau ru, a'an ajcui' li yo̱quin chixch'olobanquil xya̱lal che̱ru. \v 24 Ut a'an ajcui' li Dios, li quiyi̱ban re li ruchich'och' ut chixjunil li c'a'ak re ru cuan. A'an laj e̱chal re li choxa ut li ruchich'och'. A'an inc'a' nacuan sa' junak cab yi̱banbil xban cui̱nk. \v 25 Chi moco a' ta li cui̱nk naq'uehoc c'a'ak re ru re a'an. A'an ban naq'uehoc ke li kayu'am ut a'an naq'uehoc li kamusik'. A'an li naq'uehoc chixjunil li c'a'ru cuan. \v 26 Riq'uin jun chi cui̱nk quixyo'obtesi chixjunileb li cristian li cuanqueb sa' ruchich'och'. Ut a'an yal re jo' najtil te'cua̱nk li junju̱nk sa' ruchich'och'. Ut a'an ajcui' quiq'uehoc re lix na'ajeb li junju̱nk chi tenamit. \v 27 Quixba̱nu chi jo'can re nak li junju̱nk te'xsic' li Dios ut ma̱re te'xtau nak te'xsic'. Ut relic chi ya̱l moco ch'a'aj ta xtaubal cui te'xsic' chi anchaleb xch'o̱l. \v 28 A'an naq'uehoc kayu'am ut sa' xc'aba' a'an nak yo'yo̱co ut noco-ec'an. Jo' quixye jun laj bichanel sa' e̱ya̱nk: —Relic chi ya̱l nak la̱o ralal xc'ajol li Dios, chan. \v 29 Jo'can nak cui la̱o ralal xc'ajol li Dios, inc'a' naru takac'oxla nak li Dios chanchan ta li oro, malaj li plata chi moco li pec li yi̱banbil yal riq'uin xc'a'ux ut xna'lebeb li cui̱nk. \v 30 Li Dios inc'a' quixq'ue sa' xbe̱neb li tenamit lix ma̱queb sa' eb li cutan nak inc'a' que'xtau ru li xya̱lal. Abanan anakcuan naxjultica chiruheb chixjunileb li tenamit nak te'xyot' xch'o̱l te'xjal xc'a'ux. \v 31 Li Dios ac xxakab jun li cutan re ta̱rakok a̱tin sa' xbe̱neb chixjunileb li cuanqueb sa' ruchich'och'. Ut quixxakab li ani ta̱rakok a̱tin sa' ti̱quilal. Quixc'ut chiku nak tz'akal ya̱l xban nak quixcuaclesi cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak, chan laj Pablo. \v 32 Nak eb li cuanqueb xna'leb que'rabi li yo̱ chixyebal chirix lix cuaclijiqueb li camenak chi yo'yo, cuan que'se'en re ut cuan ajcui' que'yehoc re: —Takaj takabi cui'chic li c'a'ru yo̱cat chixyebal sa' junak chic cutan, chanqueb. \v 33 Ut chirix a'an, laj Pablo qui-el sa' xya̱nkeb. \v 34 Cuanqueb ajcui' li que'xc'ul xch'o̱l li quixye laj Pablo ut que'xpa̱b li Jesús. Sa' xya̱nkeb li que'pa̱ban cuan laj Dionisio. A'an jun reheb li que'taklan sa' li tenamit. Ut quipa̱ban ajcui' jun li ixk xDámaris xc'aba'. Ut cuanqueb ajcui' cuib oxib chic que'pa̱ban. \c 18 \s1 Eb laj pa̱banel li cuanqueb Corinto que'xtiquib xch'utubanquil ribeb chi lok'oni̱nc \p \v 1 Nak ac xc'ulman a'in, laj Pablo qui-el Atenas. Ut co̱ Corinto. \v 2 Ut aran quixtau jun li cui̱nk aj judío. Aj Aquila xc'aba'. Ponto xtenamit. Inc'a' najter xc'ulunic Italia rochben lix Priscila li rixakil. Que'el aran Roma xban nak laj Claudio li Acuabej quixye nak chixjunileb laj judío te'e̱lk sa' li tenamit a'an. Laj Pablo co̱ chirula'anquileb. \v 3 Ut quicana rochbeneb chi c'anjelac xban nak juntak'e̱t li c'anjel neque'xba̱nu. Neque'yi̱ban t'icr re muheba̱l. \v 4 Sa' li hiloba̱l cutan rajlal naxic laj Pablo sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj Judío. Aran quia̱tinac riq'uineb ut quixch'olob xya̱lal chiruheb laj judío jo'queb ajcui' li ma̱cua'eb aj judío. \v 5 Nak ac xe'suk'i chak laj Silas ut laj Timoteo Macedonia, laj Pablo quixk'axtesi rib chi junaj cua chixch'olobanquil lix ya̱lal reheb laj judío nak li Jesús, a'an li Cristo, laj Colonel li yechi'inbil xban li Dios. \v 6 Abanan eb a'an inc'a' que'cuulac chiru li yo̱ chixyebal laj Pablo. Que'oc chi majecua̱nc. Jo'can nak laj Pablo quixchik'chik'i li rak' ut quixye reheb: —Cui la̱ex inc'a' texcolek', a' yal e̱re. Sa' e̱be̱n la̱ex cuan li ma̱c. La̱in ma̱c'a' inma̱c xban nak ac xinye e̱re li xya̱lal. Chalen anakcuan la̱in tinch'olob xya̱lal reheb li ma̱cua'eb aj judío, chan. \v 7 Jo'can nak laj Pablo qui-el sa' xya̱nkeb ut co̱ chi cua̱nc sa' rochoch jun li cui̱nk ma̱cua' aj judío. Aj Justo xc'aba'. Li cui̱nk a'an naxlok'oni li Dios. Li rochoch cuan chixc'atk li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío. \v 8 Laj Crispo, li nac'amoc be sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb, quixpa̱b Li Ka̱cua' rochbeneb li cuanqueb sa' li rochoch. Nabaleb aj Corinto que'pa̱ban nak que'rabi resil li colba-ib. Ut que'cubsi̱c xha'eb. \v 9 Sa' jun li k'ojyi̱n li Ka̱cua' quixc'utbesi jun li visión chiru laj Pablo ut quixye re: —Matxucuac chi a̱tinac. Ch'olob ban li xya̱lal chiruheb li tenamit. \v 10 La̱in cua̱nkin a̱cuiq'uin. Ma̱ ani ta̱ba̱nu̱nk raylal a̱cue xban nak nabaleb li cualal inc'ajol sa' li tenamit a'in, chan li Dios re laj Pablo sa' li visión. \v 11 Jo'can nak laj Pablo quicana aran jun chihab riq'uin cuakib po ut yo̱ chixch'olobanquil xya̱lal li ra̱tin li Dios chiruheb. \s1 Laj Galión li cuan chi takla̱nc aran Acaya quixye nak laj Pablo ma̱c'a' xma̱c \p \v 12 Nak laj Galión cua̱nk chi takla̱nc aran Acaya, eb laj judío que'xc'u̱b ru chi ribileb rib nak te'xchap laj Pablo. Que'xchap ut que'xc'am sa' po̱pol re nak ta̱rakek' a̱tin sa' xbe̱n. \v 13 Ut que'xye: —Li cui̱nk a'in yo̱ chixyebal reheb li tenamit chanru nak te'xlok'oni li Dios. Li na'leb li naxye a'an, moco naxc'u̱luban ta li chak'rab, li q'uebil ke xbaneb laj Roma, chanqueb. \v 14 Oc raj re chi a̱tinac laj Pablo nak quichak'oc chak laj Galión ut quixye reheb laj judío: —Ex aj judío, cui ta xk'et xchak'rabeb laj Roma malaj ut cui ta cuan junak inc'a' us xba̱nu, tento raj tinch'i'ch'i'i cuib che̱rabinquil. \v 15 Abanan cui yal chirix a̱tinac ut c'aba'ej ut chirix le̱ chak'rab yo̱quex chi jitoc chirix, tento nak la̱ex te̱sic' xya̱lal. La̱in inc'a' nacuaj rakoc a̱tin chirix li c'a'ak re ru a'in, chan. \v 16 Ut quirisiheb sa' li po̱pol. \v 17 Eb laj griego que'xchap laj Sóstenes li nataklan sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío. Que'xsac' ut que'xtacuasi chiru li po̱pol ut laj Galión ma̱c'a' quixye. \s1 Laj Pablo quisuk'i cui'chic Antioquía ut co̱ cui'chic rox sut chirula'aninquileb laj pa̱banel \p \v 18 A'ut laj Pablo toj quicana aran nabal cutan. Tojo'nak quixchak'rabiheb laj pa̱banel ut qui-el. Co̱ chiru ha' toj Siria rochbeneb lix Priscila ut laj Aquila. Aran sa' li tenamit Cencrea quixbes li rismal. A'an retalil nak quixba̱nu li c'a'ru quixyechi'i re li Dios. \v 19 Nak que'cuulac Efeso laj Pablo quixcanabeb lix Priscila ut laj Aquila ut co̱ sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío chixch'olobanquil lix ya̱lal chiruheb laj judío. \v 20 Ut eb a'an que'xtz'a̱ma chiru nak toj ta̱cana̱k chic ca'ch'inak riq'uineb. Abanan laj Pablo inc'a' quixsume cana̱c. \v 21 Quixchak'rabiheb ban ut quixye reheb: —Tento nak tinxic chixnumsinquil li nink'e Jerusalén xban nak cuulac re xk'ehil. La̱in tincha̱lk cui'chic e̱riq'uin cui jo'can naraj li Dios, chan. Ut qui-el aran Efeso. \v 22 Nak quicuulac Cesarea, co̱ Jerusalén. Ut nak ac xq'ueheb xsahil xch'o̱leb laj pa̱banel, co̱ Antioquía. \v 23 Inc'a' najt quicuan aran nak co̱ ut quinume' sa' eb li na'ajej Galacia ut Frigia ut yo̱ chixq'uebal xcacuilal xch'o̱leb laj pa̱banel. \s1 Laj Apolos quixch'olob xya̱lal nak li Jesús, a'an li Cristo \p \v 24 Quicuulac Efeso jun li cui̱nk aj judío, aj Apolos xc'aba'. Alejandría xtenamit. K'axal naxnau a̱tinac chi cha̱bil ut naxnau chi us li tz'i̱banbil sa' li Santil Hu. \v 25 Quixtzol rib chi us ut naxnau chanru xpa̱banquil li Ka̱cua'. Ut quixq'ue xch'o̱l chi a̱tinac chi tz'akal xch'olobanquil resil li Jesús, usta ca'aj cui' quixnau chirix li cubi ha' li quixba̱nu laj Juan. \v 26 Qui-oc chi a̱tinac chi cau xch'o̱l sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío. Nak que'rabi lix Priscila ut laj Aquila li yo̱ chixyebal, que'risi xjunes laj Apolos ut que'xch'olob li xya̱lal chi tz'akal chiru. \v 27 Nak ac yo̱ xc'oxlanquil xic laj Apolos aran Acaya, eb laj pa̱banel que'xq'ue xcacuil xch'o̱l re ta̱xic. Ut que'xtz'i̱ba jun li hu ut que'xtakla reheb laj pa̱banel li cuanqueb aran. Que'xye reheb nak te'xc'ul chi sa sa' xch'o̱l. Ut nak quicuulac aran, laj Apolos quixtenk'aheb chi cha̱bil li ac xe'pa̱ban xban rusilal li Dios. \v 28 Ut quira̱tinaheb laj judío chi cau xch'o̱l chiruheb chixjunileb li tenamit. Ut quixch'olob xya̱lal chiruheb chi tz'akal nak li Jesús, a'an li Cristo, jo' tz'i̱banbil sa' li Santil Hu. \c 19 \s1 Eb lix tzolom laj Juan que'xc'ul li Santil Musik'ej aran Efeso \p \v 1 Nak laj Apolos cuan Corinto laj Pablo quinume' sa' eb li na'ajej toj quicuulac Efeso. Ut aran quixtauheb jun ch'u̱taleb laj pa̱banel. \v 2 Quixye reheb: —¿Ma quec'ul li Santil Musik'ej nak quexpa̱ban? chan laj Pablo reheb. Ut eb a'an que'xye: —Inc'a' nakanau nak cuan ta li Santil Musik'ej, chanqueb. \v 3 Ut laj Pablo quixye reheb: —¿Chanru nak quicubsi̱c e̱ha'? Eb a'an que'xye: —Li cubi ha' li xkac'ul, a'an li quixba̱nu laj Juan, chanqueb. \v 4 Laj Pablo quixye reheb: —Laj Juan quixcubsiheb xha' li que'xyot' xch'o̱l ut que'xjal xc'a'ux. Quixye reheb nak te'pa̱ba̱nk sa' xc'aba' li Jesucristo li tol-e̱lk mokon, chan. \v 5 Nak que'rabi a'an, que'xtz'a̱ma li cubi ha' ut quicubsi̱c xha'eb sa' xc'aba' li Ka̱cua' Jesús. \v 6 Laj Pablo quixq'ue li ruk' sa' xbe̱neb ut que'xc'ul li Santil Musik'ej. Que'a̱tinac sa' jalan a̱tinoba̱l ut que'xye resil li c'a'ru quic'utbesi̱c chiruheb xban li Dios. \v 7 Cuanqueb tana cablaju chi cui̱nk li que'pa̱ban sa' xya̱nkeb. \s1 Eb laj pa̱banel que'xtiquib xch'utubanquil ribeb chi lok'oni̱nc aran Efeso \p \v 8 Chiru oxib po laj Pablo quixch'olob li xya̱lal chiruheb laj Efeso chi ma̱c'a' xxiu sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío. Quixyal xk'e xc'utbal chi tz'akal lix ya̱lal lix nimajcual cuanquilal li Dios. \v 9 Cuanqueb li que'xcacuubresi xch'o̱leb ut inc'a' que'raj pa̱ba̱nc. Que'oc chixmajecuanquil li evangelio chiruheb chixjunileb. Jo'can nak laj Pablo quixcanab xch'olobanquil li xya̱lal aran sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío. Ut quixc'ameb laj pa̱banel chirix. Rajlal cutan quixc'ut li xya̱lal chiruheb sa' li cab li natzoloc cui' jun li cui̱nk aj Tirano xc'aba'. \v 10 Cuib chihab quixba̱nu chi jo'ca'in. Ut chixjunileb li cuanqueb Asia, eb laj judío, jo'eb ajcui' li ma̱cua'eb aj judío, que'rabi li ra̱tin li Ka̱cua' Jesús. \v 11 Ut li Ka̱cua' Dios quixq'ue xcuanquil laj Pablo chixba̱nunquil li sachba ch'o̱lej. \v 12 Usta ca'aj cui' lix t'icr ut lix sut laj Pablo neque'xq'ue sa' xbe̱neb li yaj, neque'q'uira. Ut neque'el li ma̱us aj musik'ej riq'uineb. \v 13 Cuanqueb aj judío neque'xye nak neque'xnau risinquileb li ma̱us aj musik'ej ut neque'xbeni ribeb chixba̱nunquil. Que'xyal xpatz'bal xc'aba' li Ka̱cua' Jesús sa' xbe̱neb li cuan ma̱us aj musik'ej riq'uineb ut que'xye: —Sa' xc'aba' li Jesús li naxjultica laj Pablo, tinye e̱re elenkex riq'uin li cui̱nk a'an, chanqueb. \v 14 Cuukubeb chi cui̱nk li yo̱queb chi ba̱nu̱nc re a'in. Ralaleb jun li cui̱nk aj judío, aj Esceva xc'aba'. A'an li xbe̱nil aj tij. \v 15 Sa' jun li cutan jun li ma̱us aj musik'ej quichak'oc ut quixye reheb: —Ninnau ani li Jesús, ut ninnau ajcui' ani laj Pablo. Ut la̱ex, ¿anihex? Ut ¿ani xq'uehoc e̱cuanquil chi isi̱nc ma̱us aj musik'ej? chan reheb. \v 16 Li cui̱nk li cuan ma̱us aj musik'ej riq'uin, quixcut rib sa' xbe̱neb. A'an k'axal cui'chic cau rib chiruheb. Tacuasinbileb ut pejeleb chic li rak'eb nak que'e̱lelic sa' li cab a'an. \v 17 Chixjunileb li cuanqueb Efeso que'rabi resil li c'a'ru quic'ulman, jo' aj judío jo' eb ajcui' li ma̱cua'eb aj judío. Quichal xxiuheb chixjunileb ut k'axal cui'chic que'xq'ue xlok'al li Ka̱cua' Jesús. \v 18 Ut nabaleb li que'pa̱ban que'chal ut que'xxo̱to lix ma̱queb chiru li Dios chiruheb chixjunileb li cuanqueb aran. \v 19 Nabaleb laj tu̱l que'chal ut que'xc'am chak lix huheb li nac'anjelac chiruheb re tu̱lac ut que'xc'at chiruheb chixjunileb li tenamit. Nak que'xbir rix lix tz'ak chixjunil li que'xc'at, qui-el laje̱b roxc'a̱l mil (50,000) chi tumin plata. \v 20 Ut li ra̱tin li Ka̱cua' yo̱ chi e̱lc resil yalak bar ut yo̱ ajcui' chi c'utu̱nc xcuanquil li Dios. \v 21 Nak ac xnume' chixjunil a'in, laj Pablo quixc'oxla xic toj Jerusalén, nak acak xbeni chak Macedonia ut Acaya. Quixye: —Nak acak xinnume' aran, tento ajcui' tinxic Roma chirilbaleb laj pa̱banel li cuanqueb aran, chan. \v 22 Jo'can nak quixtaklaheb Macedonia laj Timoteo ut laj Erasto, li neque'tenk'an re. Ut laj Pablo toj quicana aran Asia. \s1 Laj tenol ch'i̱ch' xic' que'rabi li c'a'ru quixye laj Pablo \p \v 23 Ut sa' eb li cutan a'an quiticla jun nimla ch'a'ajquilal xban nak nabaleb yo̱queb chixpa̱banquil li Dios. \v 24 Jun li cui̱nk aj tenol plata, aj Demetrio xc'aba'. A'an naxyi̱b riq'uin plata li coc' ochoch re lix Diana lix dioseb. Ut nabal li tumin neque'xc'ul li neque'trabajic rochben. \v 25 Quixch'utubeb chixjunileb li neque'c'anjelac chiru jo'queb ajcui' chixjunileb laj tenol plata ut quixye reheb: —La̱ex nequenau nak riq'uin li c'anjel a'in nakaba̱nu, nakac'ul nabal li katumin. \v 26 Ac e̱rabiom resil nak laj Pablo ac xtacchi'i nabaleb li cuanqueb aran Efeso jo' ajcui' sa' chixjunil li tenamit xcue̱nt Asia. Ac nequenau nak yo̱ chixyebal reheb nak moco dioseb ta li yal yi̱banbil xban cui̱nk. \v 27 Ma̱re anchal ta̱sachk li kac'anjel xban a'an. Ut ma̱re anchal ta̱tz'ekta̱na̱k ajcui' xlok'al li rochoch lix Diana li kalok'laj dios. Ma̱re ta̱sachk lix cuanquilal li kadios li neque'xlok'oni chixjunileb aran Asia, jo' ajcui' li cuanqueb sa' chixjunil li ruchich'och', chan laj Demetrio. \v 28 Ut eb li ch'utch'u̱queb aran c'ajo' nak que'josk'o' nak que'rabi li c'a'ru quixye. Que'xjap reheb chixyebal: —¡Nim xcuanquil lix Diana li kadios la̱o aj Efeso! chanqueb. \v 29 C'ajo' nak que'josk'o' li tenamit. Inc'a' chic jultiqueb re c'a'ru neque'xba̱nu. Jun xiquiqueb nak co̱eb chixsic'bal laj Gayo ut laj Aristarco li que'chal chak Macedonia rochben laj Pablo. Ut quelonbileb nak que'c'ame' toj sa' li na'ajej li neque'xch'utub cui' ribeb. \v 30 Ut laj Pablo quiraj raj xic chi a̱tinac riq'uineb li tenamit, abanan eb laj pa̱banel inc'a' que'xcanab chi xic. \v 31 Cuanqueb cuib oxib li rami̱g laj Pablo li neque'c'amoc be sa' li tenamit. A'aneb aj Roma. Eb a'an que'xtakla xyebal re laj Pablo nak inc'a' ta̱xic sa' li na'ajej li neque'xch'utub cui' ribeb li tenamit. \v 32 Chixjunileb li que'xch'utub ribeb aran yo̱queb chixjapbal reheb ut inc'a' chic jultiqueb re li c'a'ru neque'xye. Lix q'uialeb li tenamit inc'a' que'xnau c'a'ut nak que'xch'utub ribeb aran. \v 33 Ut que'risi sa' xya̱nkeb li tenamit laj Alejandro. A'an quixtaksi li ruk' re te'xcanab choki̱nc. Quiraj raj a̱tinac re xcolbal rib chiruheb li tenamit. \v 34 Nak que'ril nak a'an aj judío junaj xya̱b xcuxeb chixjunileb chixyebal: —¡Nim xcuanquil lix Diana li kadios la̱o aj Efeso! chanqueb. Ut ca'ch'in chic ma̱ cuib o̱r que'xjap reheb chixyebal a'an. \v 35 Nak ac xk'unbesiheb li tenamit laj tz'i̱b li nac'anjelac sa' po̱pol, quixye reheb: —La̱ex aj Efeso, ¿ma cuan ta bi' junak inc'a' naxnau nak li katenamit Efeso, a'an li nac'ac'alen re li rochoch lix Diana, li kalok'laj dios? Chixjunileb neque'xnau nak li jalam u̱ch a'an chalenak chak sa' choxa. \v 36 Li kadios inc'a' ta̱ru̱k xsachbal ru. Jo'can nak me̱q'ue e̱josk'il. C'oxlahomak rix chi us li c'a'ru te̱ba̱nu. \v 37 ¿C'a'ut nak xec'ameb chak li cui̱nk a'in arin? Eb a'an inc'a' yo̱queb chixmuxbal ru le̱ dios, chi moco yo̱queb ta chixmajecuanquil. \v 38 Cui ut laj Demetrio ut eb laj tenol ch'i̱ch' li neque'c'anjelac riq'uin cuan junak ani te'xjit, teto li po̱pol ut cuanqueb aj rakol a̱tin. Te'jitok aran re nak ta̱ru̱k ta̱yi̱ba̱k ru lix ch'a'ajquilaleb. \v 39 Cui ut te̱raj xc'u̱banquil junak c'a'ak re ru, takach'utub kib ut sa' xya̱lal takac'u̱b ru. \v 40 Anakcuan xiu xiu cuanco. Cui nocoe'xjit riq'uin li mululij ib yo̱co, ut cui eb laj Roma li neque'taklan sa' kabe̱n te'xpatz' ke c'a'ut nak yo̱co chixmululinquil kib, ma̱c'a' naru takacol cui' kib, chan. \v 41 Ut nak quirake' chixyebal a'in, quixchak'rabiheb li tenamit. \c 20 \s1 Laj Pablo co̱ Macedonia ut Grecia \p \v 1 Ut nak ac xnume' li mululij ib, laj Pablo quixbokeb laj pa̱banel riq'uin. Quixq'ueheb xna'leb, quixk'aluheb, quixchak'rabiheb ut co̱ Macedonia. \v 2 Nak ac xrula'aniheb li cuanqueb sa' li na'ajej Macedonia, ut nak ac xq'ueheb xna'leb chi cha̱bil, co̱ aran Grecia. \v 3 Oxib po quicuan aran Grecia ut xic raj re Siria chiru ha' nak quirabi resil nak eb laj judío te'xram sa' xbe. Jo'can nak co̱ cui'chic Macedonia. \v 4 Qui-ochbeni̱c toj Asia xbaneb laj Sópater li ralal laj Pirro, Berea xtenamit; laj Aristarco ut laj Segundo, Tesalónica xtenamiteb; ut laj Gayo, Derbe xtenamit; rochbeneb laj Timoteo, laj Tíquico ut laj Trófimo, Asia xtenamiteb. \v 5 Eb a'an co̱eb chi ubej ut aran Troas coe'roybeni. \v 6 La̱o toj kanumsi li nink'e nak nacua'e' li caxlan cua ma̱c'a' xch'amal. Chirix a'an co̱o aran Filipos chiru ha'. Nak ac xnume' o̱b cutan coxe'katau aran Troas, ut cocana cuukub cutan aran. \v 7 Ut sa' xbe̱n li cutan re li xama̱n, ch'utch'u̱queb laj pa̱banel chi cua'ac sa' comonil. Laj Pablo yo̱ chixtzolbaleb. Ac cuulajak naxic. Tuktu k'ojyi̱n toj yo̱ chi a̱tinac. \v 8 Cuanqueb nabal li xam lochlo̱queb sa' li na'ajej bar ch'utch'u̱co cui' toj sa' xbe̱n li cab. \v 9 Jun li sa̱j al, aj Eutico xc'aba', c'ojc'o sa' li ventana. Xban nak quinajto' k'ojyi̱n laj Pablo chi a̱tinac, quicube xcuara laj Eutico, ut quit'ane' chak sa' rox tasal li cab. Toj tak'a quinak. Ut camenak chic nak que'xcuaclesi. \v 10 Laj Pablo quicube tak'a, quixc'utzub rib sa' xbe̱n li al, quixk'alu ut quixye reheb: —Me̱q'ue e̱c'a'ux. Yo'yo, chan. \v 11 Quitake' cui'chic, quixjachi li caxlan cua, ut que'cua'ac. Ut qui-oc cui'chic chi a̱tinac. Ac xsake̱u chic nak quixcanab a̱tinac. Chirix a'an qui-el sa' xya̱nkeb ut co̱. \v 12 Ut li al yo'yo nak que'xc'am. Ut c'ajo' nak quisaho' sa' xch'o̱leb. \v 13 La̱o co̱o toj Asón chiru ha' chixc'ulbal laj Pablo. A'an co̱ chi ch'och'el xban nak jo'can quiraj. \v 14 Nak cocuulac Asón kanume'c'am laj Pablo ut co̱o Mitilene. \v 15 Sa' xcab li cutan co̱o chiru ha' ut cocuulac sa' xca'yaba̱l Quío. Jo' cuulajak chic co-el aran ut cocuulac aran Samos. Ut coxohila̱nk sa' li tenamit Trogilio. Toj sa' li cutan jun chic cocuulac Mileto. \v 16 Laj Pablo ac cuan sa' xch'o̱l nak inc'a' ta̱numek' Efeso re nak inc'a' ta̱ba̱yk Asia. Yo̱ chixse̱banquil rib xban nak ta̱raj cua̱nc sa' li nink'e Pentecostés aran Jerusalén. \s1 Laj Pablo quixchak'rabiheb li neque'c'amoc be sa' xya̱nkeb laj pa̱banel aran Efeso \p \v 17 Nak toj cuan Mileto quixtakla chak xbokbaleb li neque'c'amoc be sa' xya̱nkeb laj pa̱banel aran Efeso re te'xic riq'uin. \v 18 Ut nak que'cuulac riq'uin aran Mileto, quixye reheb: —La̱ex nequenau nak chalen cuoquic Asia sa' xya̱lal cuanquin sa' e̱ya̱nk. \v 19 Nak yo̱quin chi c'anjelac chiru li Ka̱cua' quincubsi incuanquil ut quinya̱bac xban li raylal ut li yalec' li quichal sa' inbe̱n xbaneb laj judío. \v 20 La̱in xinch'olob chi tz'akal li xya̱lal che̱ru. Ma̱c'a' xinmuk che̱ru. Quinch'olob ban xya̱lal chiruheb li tenamit jo' ajcui' sa' eb li cab. \v 21 Yo̱quin chixjulticanquil chiruheb laj judío ut chiruheb li ma̱cua'eb aj judío, nak te'xyot' xch'o̱l ut te'xjal xc'a'ux chiru li Dios ut te'pa̱ba̱nk sa' xc'aba' li Ka̱cua' Jesucristo. \v 22 Anakcuan tenebanbil sa' inbe̱n xban li Santil Musik'ej xic Jerusalén. Ut inc'a' ninnau c'a'ru tinc'ul aran. \v 23 Ca'aj cui' ninnau nak li Santil Musik'ej quixc'ut chicuu nak sa' li junju̱nk chi tenamit tinnumek' cui', tinc'ul raylal ut tine'xq'ue sa' tz'alam. \v 24 Abanan la̱in ma̱c'a' ninxucua, chi moco ninra lin yu'am chok' cue injunes. Abanan nacuaj nak tinchoy lin c'anjel chi sa sa' inch'o̱l. Ut ninnau nak taklanbilin xban li Ka̱cua' Jesús chixyebal resil li evangelio li quixq'ue li Dios xban li rusilal. \v 25 La̱in xinch'olob chak xya̱lal lix nimajcual cuanquilal li Dios sa' e̱ya̱nk la̱ex. Ut ninnau ajcui' nak ma̱ jun chic e̱re la̱ex ta̱ilok cuu. \v 26 Jo'can nak anakcuan la̱in ninye e̱re nak la̱in ma̱c'a' inma̱c cui la̱ex inc'a' texcolek', \v 27 xban nak ac xinch'olob chi tz'akal re ru li na'leb li taklanbilin cui' xban li Dios. \v 28 Jo'can nak ilomak e̱rib chi us la̱ex ut ilomakeb laj pa̱banel li xe'q'uehe' cheril xban li Santil Musik'ej, li quixlok'eb riq'uin lix lok'laj quiq'uel. Cherilak laj pa̱banel jo' nak naril chi us lix carner li pastor. \v 29 La̱in ninnau nak tine̱lk sa' e̱ya̱nk, chanchanakeb laj xoj nak te'cha̱lk li jalaneb xna'leb chixpo'bal ru le̱ pa̱ba̱l. Eb a'an inc'a' te'ril xtok'oba̱l e̱ru. \v 30 Ut sa' e̱ya̱nk ajcui' la̱ex cua̱nkeb li te'oc chixyebal c'a'ak re ru inc'a' ya̱l re xk'unbesinquileb laj pa̱banel re te'xic chirixeb. \v 31 Yo'on cua̱nkex ut chijulticok' e̱re nak chiru oxib chihab, chi k'ek chi cutan yo̱quin chi ya̱bac ut inc'a' xinhilan chixch'olobanquil e̱na'leb che̱junju̱nkal. \v 32 Anakcuan ut ex herma̱n, texink'axtesi sa' ruk' li Dios ut li ra̱tin li quixq'ue chak e̱re xban lix rahom chitenk'a̱nk e̱re chi q'ui̱c sa' le̱ pa̱ba̱l. Ut a'an ajcui' ta̱q'uehok e̱na'aj sa' xya̱nkeb li sic'bileb ru xban li Dios. \v 33 La̱ex nequenau nak la̱in inc'a' xinrahi ru lix tumin jalan, chi moco lix biomal, chi moco li rak'eb. \v 34 Ut nequenau ajcui' nak la̱in xinc'anjelac riq'uin cuuk' re xsic'bal li c'a'ru cue jo' ajcui' li c'a'ru reheb li cuanqueb cuochben. \v 35 Riq'uin chixjunil li xinba̱nu, xinc'ut che̱ru chanru xtenk'anquileb li te'raj tenk'a̱c. Chijulticok' ke li quixye li Ka̱cua' Jesús: K'axal us li q'uehoc chiru li c'uluc, chan. \v 36 Ut nak quirake' chixyebal chixjunil a'in, laj Pablo quixcuik'ib rib ut qui-oc chi tijoc rochbeneb chixjunileb. \v 37 C'ajo' nak que'ya̱bac chixjunileb. Que'xk'alu laj Pablo ut que'rutz' ru. \v 38 C'ajo' xrahil que'rec'a nak que'rabi li a̱tin li quixye laj Pablo nak inc'a' chic te'ril ru. Ut nak co̱, coxe'xcanab chak chire li palau cuan cui' li jucub. \c 21 \s1 Eb laj pa̱banel que'xye re laj Pablo nak inc'a' raj ta̱xic Jerusalén \p \v 1 Nak coe'xcanab laj pa̱banel chire ha', co-oc sa' li jucub ut co̱o toj Cos. Ut sa' xcab li cutan cocuulac Rodas. Chirix chic a'an, cocuulac Pátara. \v 2 Aran quikatau jun li jucub xic re Fenicia. Co-oc chi sa' ut co̱o. \v 3 Nak yo̱co chi xic Siria conume' sa' xjayal li tenamit Chipre, li nacana sa' katz'e. Chirix chic a'an cocuulac Tiro ut aran quicanaban i̱k li jucub. \v 4 Aran katauheb cuib oxib laj pa̱banel ut cocana cuukub cutan riq'uineb. Ut eb laj pa̱banel que'xye re laj Pablo nak quic'ute' chiruheb xban li Santil Musik'ej nak inc'a' ta̱xic Jerusalén. \v 5 Nak ac xnume' li cuukub cutan, co-el sa' li tenamit Tiro ut co̱o. Ut que'co̱eb laj pa̱banel chikacanabanquil rochbeneb li rixakil ut lix coc'aleb. Nak cocuulac chire li palau, cocuik'la ut co-oc chi tijoc. \v 6 Nak corake' chi tijoc, quikachak'rabiheb ut co̱o sa' li jucub. Ut eb a'an que'suk'i cui'chic sa' li rochocheb. \v 7 Nak cocuulac Tiro corake' chi be̱c chiru ha' ut co̱o sa' li tenamit Tolemaida. Quikaq'ue xsahil xch'o̱leb laj pa̱banel li cuanqueb aran ut cocana jun cutan riq'uineb. \v 8 Jo' cuulajak chic co̱o Cesarea. Nak cocuulac aran, co̱o sa' rochoch laj Felipe laj yehol resil li colba-ib. A'an jun reheb li cuukub li que'siq'ue' ruheb Jerusalén re te'xtenk'aheb li apóstol. \v 9 A'an cuan ca̱hib xrabin toj tuk' ixeb. Eb li xka'al a'an neque'yehoc ra̱tin profeta. \v 10 Ac cuan cutan kacuulajic aran Cesarea nak quicuulac jun profeta quichal chak Judea, aj Agabo xc'aba'. \v 11 Li cui̱nk a'an quicuulac chikilbal. Quixchap lix c'a̱mal xsa' laj Pablo. Quixbac' li ruk' ut li rok riq'uin. —Jo'ca'in xc'ut chicuu li Santil Musik'ej, chan. —Laj e̱chal re li c'a̱mal sa' a'in ta̱baq'uek' li ruk' ut li rok xbaneb laj judío aran Jerusalén ut ta̱k'axtesi̱k sa' ruk'eb li ma̱cua'eb aj judío, chan. \v 12 Nak quikabi li c'a'ru quixye, la̱o ut eb li cuanqueb aran quikatz'a̱ma chiru laj Pablo nak inc'a' ta̱xic Jerusalén. \v 13 Abanan laj Pablo quichak'oc ut quixye ke: —¿C'a'ut nak yo̱quex chi ya̱bac ut chixq'uebal xrahil inch'o̱l? La̱in cau inch'o̱l, moco ca'aj cui' ta re tinbaq'uek'. Re aj ban cui' nak tincamsi̱k aran Jerusalén sa' xc'aba' li Ka̱cua' Jesús, chan. \v 14 La̱o inc'a' coru chixjalbal ru lix c'a'ux laj Pablo. Jo'can nak ma̱c'a' chic kaye re. Chi-uxk ta jo' naraj li Ka̱cua', chanco. \s1 Laj Pablo co̱ Jerusalén chirilbal laj Jacobo li nac'amoc be chiruheb laj pa̱banel \p \v 15 Chirix chic a'an quikacauresi kib ut co̱o Jerusalén. \v 16 Cuanqueb aj pa̱banel aj Cesarea co̱eb chikix. Quikac'ameb sa' li rochoch laj Mnasón Chipre xtenamit. Ac najter aj pa̱banel. Ut aran cohilan. \v 17 Nak cocuulac Jerusalén, eb laj pa̱banel coe'xc'ul chi saheb sa' xch'o̱l. \v 18 Jo' cuulajak chic laj Pablo co̱ chirilbal laj Jacobo ut la̱o co̱o chirix. Ac ch'utch'u̱queb aran chixjunileb li neque'c'amoc be sa' xya̱nkeb laj pa̱banel. \v 19 Ut nak ac xq'ueheb xsahil xch'o̱l, laj Pablo quixserak'i reheb chixjunil li quixba̱nu li Dios sa' xya̱nkeb li ma̱cua'eb aj judío nak yo̱ chi c'anjelac sa' xya̱nkeb. \v 20 Nak que'rabi a'in que'xbantioxi chiru li Dios. Ut que'xye re laj Pablo: —La̱at nacacuil, at herma̱n, jarub mil eb laj judío ac xe'pa̱ban. Ut chixjunileb a'an neque'xq'ue xch'o̱l chixba̱nunquil li naxye li chak'rab. \v 21 Ac xe'rabi resil nak la̱at yo̱cat chixc'utbal chiruheb laj judío, li cuanqueb sa' xya̱nkeb li ma̱cua'eb aj judío, nak inc'a' te'xba̱nu li circuncisión reheb li ralal xc'ajol, chi moco te'xba̱nu li c'a'ru c'aynakeb xba̱nunquil laj judío. \v 22 ¿C'a'ru takaba̱nu? Anakcuan te'rabi resil nak la̱at cuancat arin. \v 23 Ba̱nu li c'a'ru yo̱co chixyebal a̱cue. Cuanqueb ca̱hib chi cui̱nk sa' kaya̱nk te'rakek' xba̱nunquil li c'a'ru que'xyechi'i chiru li Dios. \v 24 C'ameb li cui̱nk a'in cha̱cuix. A̱cuochbenakeb nak ta̱ba̱nu li c'a'ru tento xba̱nunquil xban nak ac xe'rake' xba̱nunquil li c'a'ru que'xyechi'i chiru li Dios. Ta̱ch'ajobresi a̱cuib la̱at ut ta̱q'ue chi besec' li rismaleb ut ta̱toj lix besbaleb. Chi jo'can te'xq'ue retal nak moco ya̱l ta li yo̱queb chixyebal cha̱cuix. Ba̱nu chi jo'can re nak te'xnau nak inc'a' yo̱cat chixk'etbal li chak'rab. \v 25 Ac xotz'i̱bac riq'uineb li que'pa̱ban sa' xya̱nkeb li ma̱cua'eb aj judío. Ac xkatakla xyebal reheb nak inc'a' tento te'xba̱nu li circuncisión. Li c'a'ru tento te'xba̱nu, a'an a'in: inc'a' naru te'xtzaca li tzacae̱mk mayejanbil chiruheb li yi̱banbil dios, chi moco te'xtzaca li quic', chi moco te'xtiu xtibel li yatz'bil xul. Ut inc'a' te'co'be̱tak te'yumbe̱tak, chanqueb re laj Pablo. \v 26 Cuulajak chic laj Pablo quixc'ameb li ca̱hib chi cui̱nk chirix. Ut quixch'ajobresi rib rochbeneb nak qui-oc sa' li templo chixyebal reheb c'a'ru cutanquil te'xq'ue lix mayej li junju̱nk re nak ta̱tz'aklok ru li xch'ajobresinquil ribeb li que'xba̱nu. \s1 Laj Pablo quichape' sa' li templo xbaneb laj c'amol be sa' xya̱nkeb laj Judío \p \v 27 Nak ac numec' re li cuukub cutan, cuanqueb laj judío que'chal chak Asia. Nak que'ril laj Pablo sa' li templo, que'josk'o' ut que'xtiquib jun li ch'a'ajquilal sa' li tenamit ut que'xchap laj Pablo. \v 28 Japjo̱queb re chixyebal: —Ex aj Israel, choe̱tenk'a. A'an a'in li cui̱nk li napo'oc xna'lebeb li tenamit yalak bar chixtz'ekta̱nanquil li katenamit, jo' ajcui' li chak'rab li quixq'ue ke laj Moisés. Ut naxtz'ekta̱na li templo a'in. Jo' cui' anchal xrocsiheb li ma̱cua'eb aj judío sa' li templo ut riq'uin a'an, xmux ru li Santil Na'ajej, chanqueb. \v 29 Que'xye a'an xban nak que'ril ru laj Trófimo aj Efeso chirochbeninquil sa' li tenamit. Sa' xch'o̱leb a'an nak laj Pablo qui-ocsin re laj Trófimo sa' li templo. \v 30 Jo'can nak k'axal cui'chic quichal xjosk'ileb li tenamit. Japjo̱queb re nak que'xchap laj Pablo ut quelonbil que'xba̱nu re, nak que'risi sa' li templo. Ut que'xtz'ap li oqueba̱l chi junpa̱t. \s1 Eb laj Roma que'xcol laj Pablo chiruheb laj judío \p \v 31 Oqueb raj re chixcamsinquil nak quiyehe' chak re li coronel nak chixjunil li tenamit Jerusalén yo̱queb chixmululinquil ribeb xbaneb xjosk'il. \v 32 Ut li coronel quixc'ameb nabal li soldado chirix jo' ajcui' li cuanqueb xcuanquil sa' xbe̱neb li soldado, ut co̱eb sa' a̱nil bar ch'utch'u̱queb cui' li tenamit. Nak li tenamit que'ril li coronel rochbeneb chak li soldado, que'xcanab xtacuasinquil laj Pablo. \v 33 Ut li coronel quixchap laj Pablo. Quixtakla xbac'bal riq'uin cuib chi cadena. Ut quixpatz' ani a'an ut c'a'ru xma̱c. \v 34 Ut li tenamit jalan jala̱nk yo̱queb chixyebal ut inc'a' nach'ola ru li c'a'ru yo̱queb chixyebal. Li coronel quiril nak inc'a' quixtau c'a'ru tz'akal xma̱c. Quixtakla xcanabanquil laj Pablo sa' li cuartel. \v 35 Nak que'cuulac cuan cui' li gradas, pakpo nak quic'ame' xbaneb li soldado xban nak li tenamit yo̱queb xjosk'il sa' xbe̱n ut inc'a' neque'xcanab chi numec'. \v 36 Li q'uila tenamit yo̱queb chi xic chirixeb ut japjo̱queb re chixyebal: —¡Camsihomak li cui̱nk a'an! chanqueb. \s1 Laj Pablo quia̱tinac re xcolbal rib \p \v 37 Nak ac oqueb re chirocsinquil sa' li cuartel laj Pablo, quixye re li coronel: —¿Ma ta̱ru̱k tatcua̱tina junpa̱tak?— Ut li coronel quixye: —Nacanau pe' a̱tinac sa' li a̱tinoba̱l griego. \v 38 ¿Ma ma̱cua' la̱at li cui̱nk laj Egipto li quitiquiban jun ch'a'ajquilal inc'a' mas najter? ¿Ma ma̱cua' la̱at catc'amoc reheb li ca̱hib mil chi cui̱nk aj camsinel sa' li chaki ch'och'? chan. \v 39 Quichak'oc laj Pablo ut quixye: —Inc'a'. La̱in aj judío. Yo'lajenakin sa' li tenamit Tarso li cuan xcue̱nt Cilicia. Na'no ru lin tenamit. Tintz'a̱ma cha̱cuu nak tina̱canab chira̱tinanquileb li tenamit, chan. \v 40 Ut nak quiq'uehe' xlese̱ns chi a̱tinac xban li coronel, laj Pablo quixakli sa' li gradas. Quixtaksi li ruk' re nak te'xcanab choki̱nc. Ut nak que'xcanab choki̱nc, laj Pablo qui-oc chi a̱tinac sa' ra̱tinoba̱leb laj judío ut quixye reheb: \c 22 \p \v 1 Ex cuas cui̱tz'in, ut la̱ex li nequexc'amoc be sa' xya̱nkeb laj judío. Abihomak li tinye e̱re anakcuan re xcolbal cuib, chan. \v 2 Que'rabi nak yo̱ chira̱tinanquileb sa' ra̱tinoba̱leb. Que'xcanab choki̱nc ut que'rabi li c'a'ru quixye. Ut laj Pablo qui-oc chi a̱tinac. \v 3 —Relic chi ya̱l nak la̱in aj judío. Yo'lajenakin Tarso xcue̱nt Cilicia. Ut arin quinq'ui Jerusalén. Quintzol cuib riq'uin laj Gamaliel chirix li chak'rab li quiq'uehe' chak reheb li kaxe'to̱nil yucua'. Chi anchal inch'o̱l ninq'ue xlok'al li Dios jo' yo̱quex la̱ex anakcuan. \v 4 Xic' neque'cuil li neque'pa̱ban re li aq'uil na'leb a'in toj retal quinq'ueheb chi camsi̱c. Quinchapeb ut quinq'ueheb sa' tz'alam, jo' cui̱nk jo' ixk. \v 5 Li xbe̱nil aj tij, jo' ajcui' eb li neque'taklan sa' xya̱nkeb laj judío, neque'xnau nak tz'akal ya̱l li yo̱quin chixyebal. Eb a'an que'xq'ue jun li hu cue retalil nak que'xq'ue inlese̱ns chixchapbaleb laj pa̱banel li cuanqueb Damasco, ut tinc'ameb chak chi pre̱xil arin Jerusalén re te'rahobtesi̱k. \s1 Laj Pablo quixserak'i reheb chanru nak quipa̱ban \p \v 6 Abanan nak ac cuulac cue Damasco, ca'ch'in na chic ma̱ cua'leb, ma̱c'a' sa' inch'o̱l nak quinixsut jun li chanchan xam k'axal saken quichal chak sa' choxa. \v 7 Quint'ane' chi ch'och' ut quicuabi jun xya̱b cux quixye cue, “At Saulo, at Saulo, ¿c'a'ut nak yo̱cat chinrahobtesinquil?” chan cue. \v 8 La̱in quinchak'oc ut quinye, “¿Anihat la̱at, Ka̱cua'?” chanquin. Ut a'an quixye cue, “La̱in li Jesús laj Nazaret li yo̱cat chixrahobtesinquil,” chan cue. \v 9 Li cuanqueb cuochben que'ril chi tz'akal li chanchan xam ut c'ajo' nak que'xucuac. Abanan inc'a' que'rabi li a̱tin li quiyehe' cue. \v 10 Quinpatz' re, “Ka̱cua', ¿c'a'ru ta̱cuaj tinba̱nu?” Ut li Ka̱cua' quixye cue, “Cuaclin. Ayu Damasco ut aran ta̱yehek' a̱cue chixjunil li c'a'ru tenebanbil sa' a̱be̱n re ta̱ba̱nu,” chan. \v 11 Ut la̱in inc'a' chic nin-iloc xban nak k'axal nalemtz'un li chanchan xam. Ch'ilonbilin aj chic xbaneb li cuanqueb cuochben nak co̱in toj Damasco. \v 12 Jun li cui̱nk aj Ananías xc'aba' quicuulac chicuilbal. Naxba̱nu jo' naxye li chak'rab li quiq'uehe' re laj Moisés. Cha̱bil neque'xye chirix li cui̱nk a'an chixjunileb laj judío li cuanqueb aran. \v 13 Nak quicuulac cuanquin cui', quixakli chinc'atk ut quixye cue, “At hermano Saulo, chat-ilok cui'chic,” chan cue. Ut sa' ajcui' li ho̱nal a'an qui-iloc cui'chic li xnak' cuu ut quicuil ru laj Ananías. \v 14 Ut quixye cui'chic cue, “Li Dios li que'xlok'oni chak li kaxe'to̱nil yucua', a'an quisic'oc chak a̱cuu re nak ta̱nau ut ta̱ba̱nu li c'a'ru naraj a'an. A'an naraj nak ta̱cuil ru li jun li Ti̱c Xch'o̱l ut ta̱cuabi li c'a'ru tixye a̱cue. \v 15 La̱at ta̱ye reheb chixjunileb li c'a'ru xacuabi ut li c'a'ru xacuil. \v 16 ¿C'a'ut nak nacabay a̱cuib? Cuaclin. Li Dios tixcuy tixsach la̱ ma̱c nak ta̱ya̱ba lix c'aba'. Ut c'ul li cubi ha',” chan cue. \v 17 Chirix chic a'an, quinsuk'i cui'chic Jerusalén. Nak yo̱quin chi tijoc sa' li templo, quic'utbesi̱c chicuu jun li visión. \v 18 Ut quicuil li Ka̱cua' nak quixye cue, “Se̱ba a̱cuib. Elen chi junpa̱t arin Jerusalén xban nak arin Jerusalén inc'a' te'raj rabinquil li xya̱lal li ta̱ch'olob chiruheb chicuix la̱in,” chan cue. \v 19 La̱in quinye re, “At Ka̱cua', chixjunileb neque'xnau nak la̱in co̱in sa' li junju̱nk chi cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío chixchapbaleb laj pa̱banel re nak te'q'uehek' sa' tz'alam ut te'saq'uek'. \v 20 Nak que'xcamsi laj Esteban li quich'oloban li xya̱lal cha̱cuix, la̱in cuanquin ajcui' aran. Yo̱quin chirilbal ut quisaho' inch'o̱l riq'uin lix camic. Ut la̱in ajcui' quin-iloc re li rak'eb li que'camsin re,” chanquin re. \v 21 Ut li Ka̱cua' quixye cue, “Ayu xban nak la̱in tatintakla chi najt sa' xya̱nkeb li ma̱cua'eb aj judío,” chan cue, chan laj Pablo. \v 22 Ut nak li tenamit que'rabi nak ta̱xic riq'uineb li ma̱cua'eb aj judío, c'ajo' nak que'po'. Inc'a' chic que'xcuy rabinquil xban nak yo̱ xjosk'ileb. Ut japjo̱queb reheb chixyebal: —Camsihomak li cui̱nk a'in. Inc'a' us nak yo'yo̱k, chanqueb. \v 23 Yo̱queb chixjapbal reheb ut yo̱queb chixk'ichbal li rak' ut yo̱queb chixcutbal li poks sa' ik' xban xjosk'ileb. \v 24 Ut li coronel quixtaklaheb li soldado re te'xc'am sa' cuartel laj Pablo. Quixye reheb nak te'xsac' re nak tixye xya̱lal c'a'ut nak japjo̱queb reheb li tenamit chixyebal chi jo'can. \v 25 Nak ac xe'xbac', laj Pablo quixye re li capitán li cuan aran: —¿C'a'ru naxye li chak'rab? ¿Ma naru xsac'bal junak cui̱nk aj Roma chi toj ma̱ji' rakbil a̱tin sa' xbe̱n? chan. \v 26 Quisach xch'o̱l li capitán nak quirabi li c'a'ru quixye laj Pablo. Co̱ sa' a̱nil ut quixye re li coronel: —¿C'a'ru ta̱ba̱nu riq'uin li cui̱nk a'in? A'an tz'akal aj Roma, chan. \v 27 Ut quichal li coronel ut quixye re laj Pablo: —Ye cue li xya̱lal. ¿Ma la̱at aj Roma?— Ut laj Pablo quixye re: —La̱in.— \v 28 Quichak'oc li coronel ut quixye: —La̱in nabal li tumin xinq'ue re nak tinc'ulek' chok' aj Roma, chan. Ut laj Pablo quixye re: —A'ut la̱in chalen chak sa' inyo'lajic, la̱in ajcui' chak aj Roma, chan. \v 29 Jo'can nak que'xcanab laj Pablo xjunes. Inc'a' chic que'xrahobtesi. Jo'can ajcui' li coronel. Qui-oc xxiu nak quixnau nak laj Pablo a'an tz'akal aj Roma xban nak que'xbac' riq'uin cadena. \s1 Laj Pablo quic'ame' chiruheb li neque'taklan sa' xbe̱neb laj judío \p \v 30 Jo' cuulajak chic li coronel quixtakla xhitbal lix bac'bal laj Pablo. Ut quixtakla xbokbaleb lix be̱nil aj tij ut eb li neque'taklan sa' xbe̱neb laj Judío ut quixxakab laj Pablo chiruheb. Quiraj xtaubal xya̱lal chi tz'akal c'a'ru xma̱c laj Pablo nak yo̱ xjitbal xbaneb laj judío. \c 23 \p \v 1 Laj Pablo quixca'yaheb li neque'taklan sa' xbe̱neb laj judío ut quixye reheb: —Ex cuech tenamitil, la̱in c'ojc'o inch'o̱l riq'uin li xinba̱nu chiru li Dios chalen toj sa' li cutan anakcuan, chan. \v 2 Laj Ananías li xyucua'il aj tij quixye reheb li cuanqueb chixc'atk laj Pablo nak te'xsac' sa' re. \v 3 Ut laj Pablo quixye re: —A' li Dios ta̱sac'ok a̱cue la̱at. Chanchanat jun li tz'ac bonbil ru. La̱at chunchu̱cat aran chi rakoc a̱tin sa' inbe̱n jo' naxye li chak'rab. Ut la̱at xak'et li chak'rab nak xatakla insac'bal, chan. \v 4 Eb li cuanqueb chixc'atk que'xye re: —La̱at yo̱cat chixhobbal li xyucua'il aj tij li nac'anjelac chiru li Dios, chanqueb. \v 5 Quichak'oc laj Pablo ut quixye reheb: —Ex cuech tenamitil, chine̱cuy, inc'a' ninnau nak a'an ta xyucua'il aj tij. Tz'i̱banbil retalil sa' li Santil Hu naxye chi jo'ca'in: Inc'a' ta̱tz'ekta̱na li nataklan sa' le̱ tenamit. (Ex. 22:28) \v 6 Nak quixq'ue retal laj Pablo nak sa' xya̱nkeb li ch'utch'u̱queb aran cuanqueb aj saduceo ut cuanqueb ajcui' aj fariseo, quixye reheb chi cau xya̱b xcux: —La̱ex aj judío, cuech tenamitil, la̱in aj fariseo. Ut aj fariseo ajcui' inyucua'. Xban nak ninpa̱b nak te'cuacli̱k cui'chic chi yo'yo li camenak, jo'can nak yo̱ xrakbal a̱tin sa' inbe̱n la̱in, chan laj Pablo. \v 7 Ut nak quixye a'in, inc'a' chic junaj xc'a'uxeb laj fariseo ut eb laj saduceo ut que'oc chixcuech'inquil rib. \v 8 Eb laj saduceo inc'a' neque'xpa̱b nak neque'cuacli cui'chic chi yo'yo li camenak, chi moco neque'xpa̱b nak cuan ángel, chi moco neque'xpa̱b nak cuan Musik'ej. Abanan eb laj fariseo neque'xpa̱b chixjunil a' c'a'ak re ru a'in. \v 9 Ut neque'xejejnac chixcuech'inquil ribeb. Ut eb laj tz'i̱b xcomoneb laj fariseo yo̱queb chixcolbal rix laj Pablo. —Ma̱ jun ma̱c nakatau chirix li cui̱nk a'in. Ma̱re anchal junak musik'ej, ma̱re anchal junak ángel x-a̱tinan re. Inc'a' naru topletik riq'uin li Ka̱cua', chanqueb. \v 10 K'axal cui'chic que'xcuech'i ribeb. Quichal xxiu li coronel ut quixc'oxla nak ma̱re te'xpedasi laj Pablo. Quixbokeb li soldado ut quixtaklaheb chirisinquil laj Pablo chiruheb re te'xc'am cui'chic sa' li cuartel. \v 11 Chiru li k'ojyi̱n a'an li Ka̱cua' quixc'ut rib chiru laj Pablo ut quixye re: —Cauhak a̱ch'o̱l, at Pablo. Jo' nak xach'olob li ya̱l chicuix arin Jerusalén, jo'can ajcui' nak toxa̱ch'olob li ya̱l chicuix aran Roma, chan. \s1 Eb laj c'amol be sa' xya̱nkeb laj judío que'xc'u̱b ru chanru nak te'xcamsi laj Pablo \p \v 12 Cuulajak chic cuanqueb laj judío que'xch'utub ribeb ut que'xc'u̱b ru c'a'ru te'xba̱nu. Que'xye riq'uin juramento nak inc'a' te'cua'ak chi moco te'uc'ak cui inc'a' te'xcamsi laj Pablo. \v 13 Numenakeb na ca'c'a̱l chi cui̱nk li que'xc'u̱b ru xcamsinquil laj Pablo. \v 14 Que'co̱eb riq'uineb li xbe̱nil aj tij ut riq'uineb li neque'c'amoc be sa' xya̱nkeb laj judío ut que'xye reheb: —La̱o xkac'u̱b kib ut xkaba̱nu li juramento nak inc'a' totzaca̱nk cui inc'a' takacamsi laj Pablo. \v 15 Jo'can nak la̱ex rochbeneb li neque'taklan sa' xbe̱neb laj judío yehomak re li coronel nak tixtakla chak arin laj Pablo cuulaj. Ye re nak te̱raj te̱nau tz'akal xya̱lal chirix. La̱o ac xkacauresi kib re nak takacamsi nak toj ma̱ji' nac'ulun arin, chanqueb. \v 16 Ut lix yum li ranab laj Pablo quirabi li c'a'ru yo̱queb chixc'u̱banquil. Co̱ riq'uin laj Pablo sa' cuartel ut quixserak'i re li c'a'ru yo̱queb chixc'u̱banquil chirix. \v 17 Jo'can nak laj Pablo quixbok jun li capitán ut quixye re: —C'am li al a'in riq'uin li coronel xban nak cuan c'a'ru tixye re, chan. \v 18 Ut li capitán quixc'am li al riq'uin li coronel ut quixye: —Laj Pablo li pre̱x xinixbok ut xtz'a̱ma chicuu nak tinc'am chak a̱cuiq'uin li al a'in. Cuan c'a'ru tixye a̱cue, chan. \v 19 Ut li coronel quixchap chi ruk'. Quixc'am xjunes ut quixpatz' re: —¿C'a'ru ta̱cuaj xyebal cue? chan re. \v 20 Ut li al quixye: —Eb laj judío xe'xc'u̱b ribeb re xtz'a̱manquil cha̱cuu nak ta̱takla cuulaj laj Pablo re ta̱xic chiruheb li neque'taklan sa' li templo. Xe'xye nak toj cuan c'a' re ru te'raj te'xtau xya̱lal chirix. A'an moco ya̱l ta. Raylal ban te'raj xba̱nunquil re. \v 21 Ma̱ba̱nu c'a'ru te'xye xban nak numenak ca'c'a̱l chi cui̱nk te'ramok re sa' be re xcamsinquil. Eb a'an que'xc'u̱b rib. Que'xba̱nu li juramento ut que'xye nak inc'a' te'cua'ak chi moco te'uc'ak cui inc'a' te'xcamsi laj Pablo. Anakcuan yo̱queb chiroybeninquil c'a'ru ta̱ye la̱at, chan li al. \v 22 Ut li coronel quixchak'rabi li al ut quixye re nak ma̱ ani aj e tixye li c'a'ru quixye resil re. \s1 Laj Pablo quic'ame' chiru laj Félix li acuabej \p \v 23 Li Coronel quixtakla xc'ambal cuib li capitán ut quixye reheb nak te'xcauresi cuib ciento chi soldado, ut laje̱b xca̱c'a̱l li te'xic chirix cacua̱y ut cuib ciento li cuanqueb xla̱ns re te'xic toj Cesarea sa' bele̱b o̱r re k'ojyi̱n. \v 24 Ut quixye ajcui' nak te'xcauresi li cacua̱y li ta̱xic cui' laj Pablo. Te'ril chi us re nak ma̱c'a' tixc'ul nak te'xc'am riq'uin laj Félix li acuabej. \v 25 Ut quixtz'i̱ba ajcui' jun li hu re tixtakla chirixeb. Naxye chi jo'ca'in: \v 26 La̱in laj Claudio Lisias. Nintakla xsahil a̱ch'o̱l, at acuabej Félix. La̱at li k'axal nim a̱cuanquil. \v 27 Li cui̱nk a'in li yo̱quin chixtaklanquil a̱cuiq'uin quichape' xbaneb laj judío. Oqueb raj re chixcamsinquil nak quebintau ut quinmak' chiruheb la̱in cuochbeneb li soldado xban nak quinq'ue retal nak a'an tz'akal aj Roma. \v 28 Ut quicuaj raj xnaubal c'a'ru xma̱c nak yo̱queb chixchapbal. Jo'can nak quinc'am chiruheb li neque'taklan sa' xya̱nkeb laj judío. \v 29 La̱in quiq'ue retal nak yo̱queb chixjitbal yal xban lix chak'rabeb a'an. Ninnau nak ma̱c'a' xma̱c re te'xcamsi, chi moco re te'xq'ue sa' tz'alam. \v 30 Ut xcuabi ajcui' resil nak eb laj judío que'xc'u̱b ru chanru nak te'xcamsi. Jo'can nak quintakla chi junpa̱t a̱cuiq'uin. Xinye ajcui' reheb li yo̱queb chi jitoc chirix nak te'xye a̱cue c'a'ru xma̱c. Chacuil a̱cuib, chan re li acuabej sa' li hu li quixtakla laj Claudio. \v 31 Eb li soldado que'xc'am laj Pablo jo' quiyehe' reheb. Que'xc'am chi k'ek toj sa' li tenamit Antípatris. \v 32 Ut sa' li cutan jun chic eb li soldado li que'co̱eb chi rok que'suk'i cui'chic sa' li cuartel. Ut eb li cuanqueb chirix cacua̱y que'co̱eb riq'uin li acuabej chixcanabanquil laj Pablo. \v 33 Nak que'cuulac Cesarea, que'xk'axtesi li hu re li acuabej, ut que'xk'axtesi ajcui' laj Pablo. \v 34 Ut li acuabej nak quiril xsa' li hu, quixpatz' re laj Pablo bar xtenamit. Nak quirabi nak a'an aj Cilicia, quixye re: \v 35 —Cha̱lkeb cuan laj jitol a̱cue, tojo'nak takabi c'a'ru a̱ma̱c, chan re. Ut quixtakla laj Pablo sa' rochoch laj Herodes. Aran que'xtz'ap sa' jun li na'ajej ut que'xc'ac'ale re nak inc'a' ta̱e̱lelik. \c 24 \s1 Laj Pablo quia̱tinac re xcolbal rib chiru laj Félix \p \v 1 Nak ac xnume' chic o̱b cutan, quicuulac Cesarea laj Ananías li xyucua'il aj tij. Cuanqueb rochben cuib oxib li neque'c'amoc be sa' xya̱nkeb laj judío, ut cuan jun naa̱tinac chirixeb, aj Tértulo xc'aba'. Que'cuulac riq'uin li acuabej chixjitbal laj Pablo. \v 2 Nak quic'ame' laj Pablo, laj Tértulo qui-oc chixjitbal laj Pablo chiru laj Félix li acuabej ut quixye: —Ka̱cua' Félix, sa' a̱c'aba' la̱at cuanco sa' tuktu̱quil usilal. Xban nak cha̱bil nacattaklan sa' kabe̱n, jo'can nak yo̱co chi usa̱c sa' li katenamit. \v 3 Riq'uin a'in nasaho' kach'o̱l chikajunilo yalak bar sa' li na'ajej a'in. Ut nakabantioxi cha̱cuu, at acuabej Félix. \v 4 Nintz'a̱ma cha̱cuu nak ta̱ba̱nu usilal ke. Ta̱cuabi taxak li oc ke chixtz'a̱manquil cha̱cuu. Junpa̱t ajcui' tatkach'i'ch'i'i. \v 5 La̱o xkaq'ue retal nak li cui̱nk a'in k'axal yibru xna'leb. Naxtiquib ra xi̱c' sa' xya̱nkeb chixjunileb laj judío sa' chixjunil li ruchich'och'. Ut a'an najolomin re li jun ch'u̱tal aj Nazareno neque'xye re. \v 6 Quiraj raj xmuxbal ru li katemplo. Jo'can nak xkachap, ut quikaj raj xrakbal a̱tin sa' xbe̱n jo' naxye li kachak'rab. \v 7 Abanan laj Lisias li coronel qui-oquen chirix ut sa' josk'il quixmak' chiku. \v 8 A'an quixye nak laj jitol re tento te'cha̱lk a̱cuiq'uin. Ta̱ru̱k ajcui' ta̱patz' re a'an re ta̱nau chi tz'akal li c'a'ru yo̱co chixjitbal cui', chan. \v 9 Ut eb laj judío li que'cuulac rochben, que'xye nak ya̱l li yo̱ chixyebal laj Tértulo. \v 10 Ut li acuabej quixbok laj Pablo ut quixye re nak ta̱a̱tinak. Ut laj Pablo quixye: —La̱in ninnau nak nabal chihab a̱cuoquic chok' aj rakol a̱tin sa' li tenamit a'in. Jo'can nak chi ma̱c'a' inc'a'ux tinye li c'a'ru tincol cui' cuib. \v 11 La̱at naru tattz'ilok a̱tin chirix li tinye. Cablaju cutan anakcuan inc'ulunic chi tijoc aran Jerusalén. \v 12 La̱in inc'a' yo̱quin chixyo'obanquil ra xi̱c' sa' xya̱nkeb li tenamit. Ma̱ ani nintacchi'i, chi moco sa' li templo, chi moco sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío, chi moco sa' li tenamit. \v 13 Ut eb laj jitol cue inc'a' naru neque'xye nak ya̱l li c'a'ru yo̱queb chixyebal xban nak ma̱c'a' junak retalil naru naxc'ut nak ya̱l. \v 14 La̱in tinye xya̱lal a̱cue. Ninlok'oni li Dios li que'xlok'oni chak li kaxe'to̱nil yucua'. Ninpa̱b li evangelio li neque'xye nak moco ya̱l ta. Ninpa̱b chixjunil li tz'i̱banbil sa' li chak'rab li quiq'uehe' re laj Moisés, jo' ajcui' li que'xtz'i̱ba li profetas. \v 15 La̱in cau inch'o̱l chixpa̱banquil li Dios jo' neque'xba̱nu li yo̱queb chi jitoc cue. La̱in ninpa̱b ajcui' nak te'cuacli̱k cui'chic chi yo'yo li camenak, jo' li ti̱queb xch'o̱l jo' ajcui' li inc'a' ti̱queb xch'o̱l. \v 16 Jo'can nak ninq'ue inch'o̱l chixba̱nunquil li us re nak ma̱c'a'ak inma̱c chiru li Dios chi moco chiruheb li cuas cui̱tz'in. \v 17 Q'uila chihab ma̱ anihin sa' lin tenamit Jerusalén. Jo'can nak xinsuk'i chi mayejac chiru li Dios ut re xq'uebal ca'ch'inak lix tenk'anquileb li neba' li cuanqueb aran. \v 18 A'an a'in li yo̱quin chixba̱nunquil nak quine'xtau sa' li templo laj judío li que'chal chak Asia. Toje' xinrake' xba̱nunquil li c'a'ru quinyechi'i chiru li Dios. Ac xinba̱nu li naba̱numan re xsantobresinquil cuib. Moco nocotububnac ta chi moco yo̱co ta chi yo'oba̱nc ch'a'ajquilal. \v 19 Eb laj judío li que'chal chak Asia, a'aneb raj li xe'chal arin chinjitbal cha̱cuu cui cuan ta c'a'ru tine'xjit cui'. \v 20 Xyehakeb anakcuan cha̱cuu li neque'taklan sa' xbe̱neb laj judío li cuanqueb arin cui cuan c'a'ru inc'a' us xinba̱nu nak quine'xc'am chiruheb laj rakol a̱tin. \v 21 Ca'aj cui' a'in lin ma̱c chiruheb: Nak xakxo̱quin chiruheb, quinye chi cau xya̱b incux nak te'cuacli̱k cui'chic chi yo'yo li camenak. Sa' xc'aba' a'an nak oc e̱re chixrakbal a̱tin sa' inbe̱n, chanquin reheb, chan laj Pablo. \v 22 Laj Félix ac rabiom resil li pa̱ba̱l a'an. Yal re xbaybaleb nak quixye: —C'ulu̱nk cuan laj Lisias ut tinchoy xtz'ilbal rix li yo̱quex chixyebal, chan. \v 23 Ut quixtakla cui'chic laj Pablo sa' li na'ajej li tz'aptz'o cui' xbaneb. Ut quixtakla ajcui' xyebal re li capitán nak tixq'ue xlese̱ns chira̱tinanquileb lix comon li jo' q'uial te'raj cha̱lc chirula'aninquil ut chixq'uebal c'a'ru re. \v 24 Inc'a' chic q'uila cutan chirix a'in nak quicuulac cui'chic laj Félix rochben lix Drusila li rixakil. Li ixk a'an aj judío. Laj Félix quixbok laj Pablo riq'uin re nak tixch'olob chiru chanru xpa̱banquil li Ka̱cua' Jesucristo. \v 25 Ut nak laj Pablo yo̱ chixch'olobanquil lix ya̱lal li ti̱quilal, li cuyuc ib, ut li rakba a̱tin cha̱lel, quichal xxiu laj Félix. Quixye re laj Pablo. —Anakcuan ayu. Nak tixq'ue rib chicuu tintakla cui'chic a̱bokbal, chan. \v 26 Sa' xch'o̱l laj Félix nak ta̱tumina̱k ru xban laj Pablo re ta̱isi̱k sa' tz'alam. Jo'can nak nabal sut quixtakla xbokbal ut quia̱tinac riq'uin. \v 27 Xban nak quiraj nak us ta̱cana̱k riq'uineb laj judío, jo'can nak quixcanab chi pre̱xil laj Pablo. Nak ac xnume' cuib chihab, laj Félix qui-el chok' acuabej ut qui-oc laj Porcio Festo chok' re̱kaj. \c 25 \s1 Laj Pablo quic'ame' chiru laj Festo li acuabej li toj qui-oc sa' xcuanquil \p \v 1 Oxib cutan chic roquic chok' acuabej laj Festo, nak qui-el Cesarea ut co̱ toj Jerusalén. \v 2 Ut que'cuulac riq'uin laj Festo eb li xbe̱nil aj tij ut eb li neque'c'amoc be sa' xya̱nkeb laj judío re xjitbal laj Pablo. \v 3 Que'xtz'a̱ma chiru laj Festo nak tixba̱nu li usilal, tixtakla cui'chic Jerusalén laj Pablo xban nak que'xc'oxla xrambal sa' be re xcamsinquil. \v 4 Quichak'oc laj Festo ut quixye reheb: —Laj Pablo ac cuan chi pre̱xil aran Cesarea ut c'ac'alenbil chi us. Ut chi se̱b tinxic la̱in aran, chan. \v 5 Ut quixye ajcui' reheb: —Eb laj c'amol be sa' e̱ya̱nk te'xic chicuix. Cui cuan xma̱c li cui̱nk a'in, che'xjitak, chan reheb. \v 6 Quicuan tana chic cuakxakibak malaj ut laje̱bak cutan chic sa' xya̱nkeb ut quisuk'i Cesarea. Sa' xcab li cutan nak quic'ojla sa' li na'ajej li narakoc cui' a̱tin, quixtakla xc'ambal laj Pablo riq'uin. \v 7 Nak quicuulac, quisute' xbaneb laj judío li que'chal Jerusalén. Junes raylal que'xye chirix laj Pablo nak que'xjit. Abanan inc'a' qui-el chi ya̱l li c'a'ru que'xye xban nak ma̱c'a' junak c'a'ru tixc'ut nak ya̱l li yo̱queb chixyebal. \v 8 Ut laj Pablo qui-oc cui'chic chi a̱tinac re xcolbal rib chiruheb ut quixye: —Chi moco lix chak'rabeb laj judío chi moco lix templo li Ka̱cua' quinsach xcuanquil. Chi moco cuan ta junak ma̱c xinba̱nu chiru li acuabej César, chan. \v 9 Laj Festo quiraj nak us ta̱cana̱k riq'uineb laj judío. Jo'can nak quixye re laj Pablo: —¿Ma ta̱cuaj xic toj Jerusalén ut aran ta̱rakma̱nk a̱tin sa' a̱be̱n chicuu? chan re. \v 10 Laj Pablo quixye: —Cuanquin chiru li rakba a̱tin li cuan sa' xcue̱nt li acuabej César. Jo'can nak arin ajcui' ta̱rakek' a̱tin sa' inbe̱n. Ac nacanau ajcui' la̱at nak ma̱c'a' inma̱c chiruheb laj judío. \v 11 Cui ut cuan junak ma̱c xinba̱nu re nak tento tine'xcamsi, chine'xcamsihak. La̱in inc'a' ninxucua li ca̱mc. Abanan cui inc'a' ya̱l li yo̱queb chixyebal chicuix, ma̱ ani ta̱ru̱k ta̱k'axtesi̱nk cue sa' ruk'eb a'an. La̱in tintz'a̱ma nak li acuabej César li k'axal nim xcuanquil ta̱rakok a̱tin sa' inbe̱n, chan laj Pablo. \v 12 Ut laj Festo quia̱tinac riq'uineb laj q'uehol na'leb. Tojo'nak quixye re laj Pablo: —Cui li acuabej César ta̱cuaj ta̱rakok a̱tin sa' a̱be̱n, naru ajcui' tatintakla riq'uin, chan. \s1 Laj Festo quixserak'i re li rey Agripa li c'a'ru yo̱ chixc'ulbal laj Pablo \p \v 13 Ac xnume' na chic cuib oxib cutan nak li rey Agripa ut lix Berenice li ranab que'cuulac Cesarea chirula'aninquil laj Festo. \v 14 Ac cuan cutan xcuulajiqueb aran, nak laj Festo quixch'olob chiru li rey li yo̱ chixc'ulbal laj Pablo: —Jun li cui̱nk quicanaba̱c chi pre̱xil xban laj Félix, chan re. \v 15 Ut nak quincuulac Jerusalén que'chal cuiq'uin lix be̱nil aj tij ut eb li neque'c'amoc be sa' xya̱nkeb laj judío. Que'xtz'a̱ma chicuu nak tinrak a̱tin sa' xbe̱n ut tinteneb ca̱mc sa' xbe̱n. \v 16 Abanan la̱in quinye reheb nak eb laj Roma moco c'aynakeb ta chixtenebanquil ca̱mc sa' xbe̱n junak cui̱nk yal chi jo'can. Tento nak cua̱nk chiruheb laj jitol re, re nak tixcol rib a' yal c'a'ru ta̱jitek' cui'. \v 17 Nak que'c'ulun arin eb laj c'amol be sa' xya̱nkeb laj judío, inc'a' quinbay. Sa' li cutan jun chic ticto co̱in sa' li na'ajej li ninrakoc cui' a̱tin. Ut quintakla xc'ambal laj Pablo. \v 18 Sa' inch'o̱l la̱in nak k'axal nim li ma̱c quixba̱nu. Abanan nak que'c'ulun arin li yo̱queb chi jitoc re, inc'a' que'jitoc chirix jo' quinc'oxla. \v 19 Li c'a'ru yo̱queb cui' chixjitbal, a'an chirix lix pa̱ba̱leb, ut chirix jun li cui̱nk Jesús xc'aba', ac camenak ut laj Pablo naxye nak yo'yo. \v 20 La̱in inc'a' xinnau c'a'ru tinba̱nu riq'uin li ch'a'ajquilal a'in. Jo'can nak xinpatz' re laj Pablo ma ta̱raj xic Jerusalén ut aran ta̱rakma̱nk a̱tin sa' xbe̱n. \v 21 Ut laj Pablo quixtz'a̱ma chicuu nak ta̱roybeni re nak laj César li acuabej li k'axal nim xcuanquil ta̱rakok a̱tin sa' xbe̱n. Jo'can nak xintakla cui'chic xtz'apbal sa' tz'alam toj ta̱cuulak xk'ehil nak tintakla riq'uin li acuabej César, chan laj Festo. \v 22 Ut li rey Agripa quixye re laj Festo: —La̱in nacuaj raj rabinquil li c'a'ru naxye li cui̱nk a'an, chan. Ut laj Festo quixye re: —Cuulaj ajcui' naru ta̱cuabi, chan. \v 23 Cuulajak chic que'oc sa' li na'ajej li neque'rakoc cui' a̱tin li rey Agripa rochben lix Berenice. K'axal cha̱bil xtikibanquileb. Rochbeneb li coronel ut eb li ni̱nkeb xcuanquil sa' li tenamit. Ut laj Festo quixtakla xc'ambal laj Pablo. \v 24 Quixye: —At rey Agripa ut chixjunilex li ch'utch'u̱quex arin, cue' li cui̱nk li yo̱queb chixjitbal chixjunileb laj judío li cuanqueb arin Cesarea jo'queb ajcui' li cuanqueb Jerusalén. Neque'xjap re chixtz'a̱manquil chicuu nak ta̱camsi̱k. \v 25 Abanan nak xin-oc chi rakoc a̱tin sa' xbe̱n xinq'ue retal nak ma̱c'a' xma̱c re ta̱camsi̱k. A'an xtz'a̱ma nak li acuabej César ta̱rakok a̱tin sa' xbe̱n. Jo'can nak xinye nak tento ta̱xic Roma riq'uin li acuabej. \v 26 ¿C'a' ta cui' ru tintakla xyebal re li acuabej chirix li cui̱nk a'in? Jo'can nak xinc'am chak che̱ru la̱ex ut cha̱cuu la̱at, at rey Agripa, re nak te̱tz'il a̱tin chirix. Ma̱re chi jo'can cuan c'a'ru tintakla xyebal chirix. \v 27 Ninnau nak moco us ta xtaklanquil junak pre̱x chi inc'a' ta̱takla̱k xyebal c'a'ru xma̱c, chan laj Festo. \c 26 \s1 Laj Pablo quia̱tinac chiru laj Agripa re xcolbal rib \p \v 1 Li rey Agripa quixye re laj Pablo: —Anakcuan naru tat-a̱tinak re ta̱col a̱cuib, chan. Ut laj Pablo quixtaksi li ruk' ut qui-oc chi a̱tinac re tixcol rib. \v 2 Quixye: —At rey Agripa, nasaho' sa' inch'o̱l nak ta̱ru̱k tina̱tinak a̱cuiq'uin re tincol cuib chiruheb laj c'amol be sa' xya̱nkeb laj judío li yo̱queb chi jitoc cue. \v 3 K'axal cui'chic us xban nak la̱at nacanau chixjunil li c'a'ru c'aynakeb xba̱nunquil eb laj judío ut nacanau chanru lix na'lebeb. Jo'can ut nak nintz'a̱ma cha̱cuu nak ta̱cuy rabinquil li c'a'ru oc cue xyebal. \v 4 Chixjunileb laj judío neque'xnau chanru lin yu'am nak xincuan chak sa' lin tenamit chalen chak sa' insa̱jilal ut toj anakcuan. Jo'can ajcui' aran Jerusalén neque'xnau cuu. \v 5 Eb a'an neque'xnau cuu chalen chak sa' inca'ch'inal. Cui te'raj, ta̱ru̱k te'xch'olob xya̱lal chicuix. La̱in aj fariseo xcomoneb li neque'xq'ue xch'o̱l chixba̱nunquil chixjunil li naxye sa' li chak'rab jo' naraj li kapa̱ba̱l. \v 6 Ut anakcuan la̱ex yo̱quex chi rakoc a̱tin sa' inbe̱n yal xban nak yo̱quin chiroybeninquil li quixyechi'i chak li Dios junxilaj reheb li kaxe'to̱nil yucua'. \v 7 Li cablaju xte̱paleb laj Israel yo̱queb chiroybeninquil nak te'xc'ul li yechi'inbil chak reheb xban li Dios. Chi k'ek chi cutan neque'xlok'oni li Dios. At rey Agripa, xban xyo'oninquil a'an nak yo̱queb chinjitbal eb laj judío. \v 8 ¿C'a'ut nak la̱ex inc'a' nequepa̱b nak li Dios tixcuaclesiheb cui'chic chi yo'yo li camenak? \v 9 Ya̱l nak junxil la̱in xinc'oxla nak us xrahobtesinquileb li neque'xpa̱b li Jesús aj Nazaret. \v 10 La̱in quinq'ueheb chi tz'apec' sa' tz'alam nabaleb laj pa̱banel. Ut q'uebil incuanquil chixba̱nunquil a'an xbaneb li xbe̱nil aj tij. Ut nak neque'camsi̱c laj pa̱banel, la̱in quin-oquen ajcui' chirixeb re te'camsi̱k. A'in quilajinba̱nu aran Jerusalén. \v 11 Nabal sut quintakla xsac'baleb sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío. Quinpuersiheb chixmajecuanquil xc'aba' li Jesús. Xban nak c'ajo' injosk'il sa' xbe̱neb, quebinta̱ke yalak bar sa' eb li jalanil tenamit re xba̱nunquil raylal reheb. \v 12 A'in yo̱quin chixba̱nunquil nak co̱in Damasco. Q'uebil incuanquil ut taklanbilin xbaneb li xbe̱nil aj tij. \v 13 Chacuabi at rey, li yo̱quin xyebal. Cua'leb re cutan nak quinixsut jun li chanchan xam sa' be. Li xam a'an quichal chak sa' choxa. Nalemtz'un. Naxk'ax ru nak nalemtz'un ru li sak'e. Quinixsut la̱in ut que'sute' ajcui' li yo̱queb chi xic chicuix. \v 14 Nak cot'ane' chikajunil chiru ch'och', quicuabi jun xya̱b cux yo̱ chi a̱tinac cuiq'uin. Quixye cue sa' ra̱tinoba̱leb laj judío, “At Saulo, at Saulo, ¿c'a'ut nak yo̱cat chinrahobtesinquil? Yo̱cat chixtacuasinquil a̱cuib a̱junes jo' naxba̱nu li bo̱yx li inc'a' na-abin chiru laj e̱chal re nak yo̱ chixberesinquil,” chan cue. \v 15 Ut la̱in quinye re, “¿Anihat la̱at, Ka̱cua'?” Ut li Ka̱cua' quixye cue, “La̱in li Jesús li yo̱cat chinrahobtesinquil. \v 16 Anakcuan ut cuaclin. La̱in xinc'utbesi cuib cha̱cuu re nak tatinxakab chok' aj c'anjel chicuu. La̱at tatch'oloba̱nk xya̱lal li c'a'ak re ru xacuil jo' ajcui' li c'a'ak re ru toj tinc'utbesi cha̱cuu. \v 17 La̱in tincolok a̱cue chiruheb li xic' neque'iloc a̱cue, jo' eb laj judío, jo' eb li ma̱cua'eb aj judío, ut tatintakla anakcuan sa' xya̱nkeb li ma̱cua'eb aj judío. \v 18 Chanchan nak ta̱teo̱nk li xnak' ruheb nak ta̱ch'olob li xya̱lal chiruheb. Chanchan nak te'e̱lk sa' li k'ojyi̱n ut te'oc sa' cutan nak te'xtau ru li xya̱lal. Te'e̱lk rubel xcuanquil laj tza ut te'oc rubel xcuanquil li Dios. Riq'uin inpa̱banquil la̱in, ta̱cuyek' ta̱sachek' lix ma̱queb, ut ta̱cua̱nk xna'ajeb sa' xya̱nkeb li sic'bileb ru xban li Dios,” chan cue li Ka̱cua'. \v 19 Jo'can ut nak inc'a' xink'etk'eti cuib chiru li quixc'utbesi rib chicuu li quichal chak sa' choxa, at rey Agripa. \v 20 Ut xbe̱n cua quinch'olob xya̱lal chiruheb li cuanqueb Damasco ut Jerusalén. Chirix a'an quinch'olob xya̱lal chiruheb laj judío li cuanqueb Judea, jo' ajcui' chiruheb li ma̱cua'eb aj judío. Quinye reheb nak tento te'yot'ek' xch'o̱leb te'xjal xc'a'uxeb ut te'xk'axtesi ribeb re li Dios ut te'xba̱nu li us jo' xc'ulubeb li ac xe'pa̱ban. \v 21 Sa' xc'aba' a'an nak quine'xchap eb laj judío sa' li templo ut que'raj raj incamsinquil. \v 22 Abanan la̱in tenk'anbilin xban li Dios toj chalen anakcuan. Yo̱quin chixch'olobanquil li ya̱l chirix li c'a'ru ta̱c'ulma̱nk. Ninch'olob xya̱lal chiruheb chixjunileb, li cuanqueb xcuanquil jo' ajcui' li ma̱c'a'eb xcuanquil. Ma̱c'a' junak aq'uil na'leb yo̱quin chixyebal. Li yo̱quin chixyebal, a'an ajcui' li que'xch'olob xya̱lal eb li profeta ut laj Moisés. \v 23 Que'xye nak tento ta̱camsi̱k li Cristo, laj Colonel li yechi'inbil xban li Dios, abanan a'an li xbe̱n li ta̱cuacli̱k cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak ut tixch'olob xya̱lal li evangelio reheb laj judío jo'queb ajcui' li ma̱cua'eb aj judío, chan laj Pablo. \v 24 Nak laj Pablo yo̱ chi a̱tinac chi jo'can re xcolbal rib, laj Festo quixjap re chixyebal: —Lo̱c a̱cuu la̱at, Pablo. K'axal nabal li tzoloc xaba̱nu ut a'an yo̱ chi lo̱cobresi̱nc a̱cuu, chan. \v 25 Ut laj Pablo quixye re: —At Festo, k'axal nim a̱cuanquil. La̱in moco lo̱c ta cuu. Li c'a'ru yo̱quin chixyebal a̱cue, a'an tz'akal ya̱l. \v 26 Li rey Agripa naxnau chixjunil li c'a'ak re ru a'in. Jo'can nak yo̱quin chi a̱tinac chiru chi ma̱c'a' inxiu. A'an naxnau chixjunil a'in xban nak moco quic'ulman ta chi mukmu, chan. \v 27 Ut laj Pablo quixye re li rey Agripa: —At rey Agripa, ¿ma nacapa̱b li c'a'ru que'xtz'i̱ba li profeta? La̱in ninnau nak nacapa̱b, chan laj Pablo. \v 28 Li rey Agripa quichak'oc ut quixye re: —Riq'uin li c'a'ru xaye xak'unobresin inch'o̱l. Ca'ch'in chic ma̱ xinpa̱ban a̱ban, chan. \v 29 Ut laj Pablo quixye: —Xq'ue taxak a̱cue li Dios nak tatpa̱ba̱nk la̱at jo' eb ajcui' chixjunileb li yo̱queb chi abi̱nc cue anakcuan. Usta ch'a'aj che̱ru, usta inc'a', texpa̱ba̱nk taxak jo' nak xinpa̱ban la̱in, abanan inc'a' raj texbaq'uek' riq'uin cadena, jo' nak bac'bo̱quin la̱in, chan. \v 30 Ut nak quirake' chixyebal li a̱tin a'in, que'cuacli li rey ut lix Berenice jo' ajcui' laj Festo ut eb li que'c'ojla chixc'atk. \v 31 Ut nak yo̱queb chi e̱lc sa' li na'ajej a'an, que'xye chi ribileb rib: —Li cui̱nk a'in ma̱c'a' xma̱c. Ma̱c'a' junak ma̱c xba̱nu re ta̱camsi̱k chi moco re cua̱nk sa' tz'alam, chanqueb. \v 32 Ut laj Agripa quixye re laj Festo: —Ta̱ru̱k raj rach'abanquil li cui̱nk a'in cui ta inc'a' xtz'a̱ma nak ta̱rakok a̱tin li acuabej César sa' xbe̱n, chan li rey Agripa. \c 27 \s1 Laj Pablo quitakla̱c aran Roma \p \v 1 Nak quich'ola li kaxiquic chiru ha' toj Italia, laj Pablo rochbeneb li jun ch'ol chic li cuanqueb chi pre̱xil, que'k'axtesi̱c sa' ruk' jun li capitán aj Julio xc'aba'. A'an xcomoneb li jun ch'u̱tal chi soldado re li acuabej César. \v 2 Co-oc sa' jun li jucub li quichal chak sa' li tenamit Adramitio. Li jucub a'an ac xic re. Co̱o kochben laj Aristarco li quichal chak Tesalónica xcue̱nt Macedonia. Li jucub ta̱numek' chixc'atk eb li na'ajej xcue̱nt Asia. \v 3 Ut sa' li cutan jun chic cocuulac Sidón. Laj Julio quixba̱nu usilal re laj Pablo. Quixcanab chi xic riq'uineb laj pa̱banel li cuanqueb aran re nak ta̱tenk'a̱k xbaneb. \v 4 Co-el aran Sidón sa' li jucub. Nak yo̱co chi xic, coxonumek' nach' riq'uin Chipre xban nak chiku yo̱ chi cha̱lc li ik'. \v 5 Conume' jun pac'al li palau cuan cui' li tenamit Cilicia ut Panfilia. Ut cocuulac sa' li tenamit Mira li cuan sa' xcue̱nt Licia. \v 6 Aran quixtau jun li jucub li capitán re Alejandría. Ac xic re Italia ut corocsi sa' li jucub a'an re toxic. \v 7 Nabal cutan cobe̱c chiru ha' chi timil. Ra sa nak cocuulac sa' xjayal li tenamit Gnido. Xban nak k'axal cau li ik', jo'can nak quikajal kabe. Conume' cuan cui' li tenamit Salmón ut co̱o sa' li na'ajej Creta li sutsu sa' ha'. \v 8 K'axal ch'a'aj ut k'axal timil cocuulac sa' jun li tenamit “Cha̱bil Oqueba̱l” neque'xye re. Nach' riq'uin a'an cuan li tenamit Lasea. \v 9 Nabal cutan cobay sa' li na'ajej a'an ut xiu xiu chic li xic chiru ha' xban nak cuulac re li habalk'e. Jo'can nak laj Pablo qui-oc chixq'uebal xna'lebeb laj ch'e'ol jucub. \v 10 Quixye reheb: —Ex cuas cui̱tz'in, yo̱quin chixq'uebal retal nak li xic chiru ha' k'axal ch'a'aj. Nabal li raylal takac'ul chi jo'ca'in. Moco ca'aj cui' ta xiu xiu re li jucub ut li ri̱k. Xiu xiu aj ban cui' chok' ke la̱o, chan laj Pablo. \v 11 Abanan li capitán inc'a' quixq'ue xcuanquil li c'a'ru quixye laj Pablo. A' ban chic li c'a'ru que'xye laj e̱chal re li jucub ut laj ch'e'ol re, a'an chic li que'xba̱nu. \v 12 Ut xban nak ma̱c'a' junak na'ajej bar ta̱ru̱k te'xnumsi cui' li habalk'e chi sa sa' xch'o̱leb, li xq'uialeb que'xye nak us li e̱lc aran cui ta̱ru̱k te'cuulak Fenice re te'xnumsi li habalk'e aran. A'an jun li tenamit xcue̱nt Creta. Sa' li na'ajej a'an cuan cuib li oqueba̱l re li jucub. Jun nacana sa' li suroeste ut li jun chic nacana sa' li noroeste. \s1 Li cak-sut-ik' li quixq'ue nak yo̱queb chi numec' sa' li palau \p \v 13 Nak ac yo̱ li ik' li nachal sa' li sur, que'xc'oxla nak naru te'xic. Jo'can nak que'xtiquib xic. Yo̱queb chi xic chire li palau nach' riq'uin li na'ajej Creta. \v 14 Junpa̱t na chic nak quichal jun cacuil ik'. Lix cau ok li ha' yo̱ chixsac'bal rib chiru li jucub. Euroclidón xc'aba' li ik' a'an li nachal chak sa' li noroeste. \v 15 Inc'a' chic que'xcuy xmetz'e̱u li cacuil ik' laj ch'e'ol re li jucub. Jo'can nak quikacanab kib re toxc'am. Ut li jucub quic'ame' xban li ik'. \v 16 Cocuulac cuan cui' jun si̱ril li ch'och' Clauda xc'aba' sutsu sa' ha'. Ra sa nak coru xtaksinquil li ch'ina jucub li yo̱ chi quelo̱c xban li nimla jucub. \v 17 Nak kataksi sa' li nimla jucub, c'ajo' nak que'xucuac li cristian. Que'xc'oxla nak ma̱re ta̱t'ilk li jucub sa' li samaib. Que'xcubsi xt'icrul li jucub ut yo̱co chi xic chi jo'can. \v 18 Jo' cuulajak chic toj cau ajcui' li ik'. C'ajo' nak yo̱ chirec'asinquil li jucub. Jo'can nak quikatiquib xjebbal li ri̱k ut kacut sa' li palau. \v 19 Sa' rox li cutan quikisi sa' li jucub li c'a'ru nac'anjelac re li jucub, re nak inc'a' chic a̱lak li jucub. \v 20 Chiru nabal cutan inc'a' qui-iloc li sak'e chi moco li chahim chiru k'ojyi̱n. K'axal cau li cak-sut-ik' ut xiu xiu cuanco. Inc'a' chic nakayo'oni nak tocolek' ta. \v 21 Ac xnume' nabal cutan ut ma̱ji' nakayal cua. Jo'can nak laj Pablo quixakli sa' xyiheb ut quixye reheb: —Ex cuas cui̱tz'in, k'axal us raj quine̱rabi ta. Inc'a' raj co-el chak Creta. Cui ta inc'a' xo-el, inc'a' raj xkac'ul li raylal a'in ut inc'a' raj xosachoc. \v 22 A'ut anakcuan tinye e̱re nak mexc'oxlac. Cauhak ban e̱ch'o̱l xban nak ma̱ ani ke ta̱ca̱mk. Ca'aj cui' li jucub ta̱sachk. \v 23 Sa' li k'ojyi̱n a'in xc'utbesi rib chicuu jun x-ángel li Dios laj e̱chal cue, li ninc'anjela ru. \v 24 Li ángel xye cue, “Matxucuac, at Pablo, xban nak tento nak tatcuulak riq'uin li acuabej César. Xban xnimal rusilal li Ka̱cua', ma̱ jun reheb li cuanqueb a̱cuochben te'ca̱mk,” chan cue. \v 25 Jo'can nak cauhak e̱ch'o̱l, ex cuas cui̱tz'in. La̱in cau inch'o̱l riq'uin li Dios nak ta̱c'ulma̱nk jo' xye cue li ángel. \v 26 Abanan tento nak tocutek' xban li ha' sa' jun na'ajej sutsu sa' ha', chan laj Pablo reheb. \v 27 Cuib xama̱n na yo̱co chi c'uluc raylal. Li ha' yo̱ chikac'ambal yalak bar chiru li palau Adriático xc'aba' xban li cacuil ik'. Tuktu chic k'ojyi̱n nak eb laj ch'e'ol jucub que'xc'oxla nak ac cuulaqueb re chi ch'och'el. \v 28 Que'xcubsi jun li c'am re xbisbal xchamal li ha'. Toj cuan cuaklaju xca̱c'a̱l metro xchamal nak que'xbis. Nak que'jiloc chic ca'ch'in, que'xq'ue cui'chic li bisleb ut cuukub xca'c'a̱l metro chic lix chamal. \v 29 C'ajo' lix xiuheb xban nak que'xc'oxla nak ma̱re ta̱cutek' li jucub sa' xya̱nk pec xban lix cau ok li palau. Jo'can nak que'xq'ue sa' li ha' chirix li jucub ca̱hib li ni̱nki ch'i̱ch' ancla xc'aba' re raj xxakabanquil li jucub. Ut neque'raj ta ac xsake̱u. \v 30 Ut eb laj ch'e'ol jucub que'raj e̱lelic sa' li jucub. Que'xq'ue li ch'ina jucub sa' ha' ut que'xba̱nu ribeb nak te'raj xq'uebal li ch'i̱ch' ancla sa' ha' chiru li jucub. \v 31 Laj Pablo quixye re li capitán ut reheb ajcui' li soldado: —Cui inc'a' neque'cana eb a'in sa' li jucub, la̱ex inc'a' ta̱ru̱k texcolek', chan. \v 32 Jo'can nak eb li soldado que'xyoc' lix c'a̱mal li ch'ina jucub ut que'xcanab chi sachc sa' li palau. \v 33 Nak qui-oc chi cutanoc', laj Pablo quixq'ue xcacuilal xch'o̱leb chixjunileb ut quixye reheb nak te'cua'ak. Quixye reheb: —Cuib xama̱n anakcuan e̱roquic chi oybeni̱nc ut chixcuybal e̱sa' chi ma̱c'a' nequetzaca. \v 34 Nintz'a̱ma che̱ru nak texcua'ak re nak cauhakex ut ma̱ jun e̱re ta̱ca̱mk, chan reheb. \v 35 Ut nak quixye a'an, quixchap jun li caxlan cua ut quixbantioxi chiru li Dios chiruheb chixjunileb li cuanqueb aran. Ut nak quixjach, qui-oc chixcua'bal. \v 36 Riq'uin a'in quic'ojla xch'o̱leb chixjunileb ut que'oc ajcui' chi cua'ac eb a'an. \v 37 Chikajunilo li cuanco sa' li jucub, cuanco cuib ciento riq'uin cuaklaju xca̱c'a̱l (276). \v 38 Nak ac xe'rake' chi cua'ac, que'oc cui'chic chixjebbal li ri̱k li jucub ut que'xcut chi ha' li trigo re nak ta̱se̱bok' li ri̱k. \v 39 Nak quicutano' que'xq'ue retal nak cuanqueb sa' jun na'ajej inc'a' neque'xnau ru. Aran na-oc jun li nima' sa' li palau ut aran cuan jun li na'ajej sa' samaib chire li palau. Aran que'xc'oxla nak ta̱ru̱k te'xhiltesi li jucub. \v 40 Que'xyoc' lix c'a̱mal li anclas ut que'xcanab chi subu̱nc sa' li ha'. Que'xcotz ajcui' lix bac'bal li ch'i̱ch' li naberesin re li jucub. Ut que'xtaksi cui'chic li nimla t'icr li naramoc re li ik'. Ut yo̱queb chi xic chire li ha'. \v 41 Li jucub quic'ame' xban li ik' bar neque'xc'ul cui' rib li nima' ut li palau. Aran quit'il sa' samaib li ru'uj li jucub. Inc'a' chic qui-ec'an sa' xna'aj. Ut li jucub yo̱ chi jorec' xban lix cau ok li palau. \v 42 Eb li soldado que'xc'oxla nak us te'xcamsiheb chixjunil li pre̱x re nak inc'a' te'xcut rib chi numxic chiru ha' re te'xcol rib. \v 43 Abanan li capitán quiraj xcolbal laj Pablo. Jo'can nak quixpo' ru lix c'a'uxeb li soldado ut quixye reheb nak li ani naxnau numxic xcutakeb rib xbe̱n cua sa' ha' ut te'numxik re nak te'e̱lk chi ch'och'el. \v 44 Cuan li que'el chiru tz'alam che' ut cuan que'xchap c'a'ak re ru re li jucub. Jo'ca'in nak que'cole' chixjunileb ut que'el chi ch'och'el. \c 28 \s1 Laj Pablo quicuulac sa' li na'ajej Malta \p \v 1 Nak ac cuanco chic chi ch'och'el, quikanau nak li na'ajej a'an, li sutsu sa' ha', a'an Malta xc'aba'. \v 2 Li cuanqueb aran c'ajo' li usilal que'xba̱nu ke. Coe'xc'ul sa' xya̱lal chikajunilo ut que'xtz'ab jun xam xban nak c'ajo' li hab ut c'ajo' li que. \v 3 Laj Pablo quixxoc chak jun k'a̱l li ruk' che' chaki ut quixq'ue sa' li xam. Jun li c'ambolay quie̱lelic xban xtikcual li xam ut quixtiu li ruk' laj Pablo. T'uyt'u quicana. \v 4 Li cuanqueb sa' li na'ajej Malta, nak que'ril li c'ambolay t'uyt'u chi ruk', que'xye chi ribileb rib: —Relic chi ya̱l nak li cui̱nk a'in, a'an aj camsinel. Xcole' chak chiru li palau, abanan inc'a' ta̱canaba̱k chi yo'yo arin chi inc'a' tixc'ul xtojbal rix lix ma̱c, chanqueb. \v 5 Ut laj Pablo quixchik' li ruk' ut li c'ambolay quit'ane' sa' xam ut ma̱c'a' quixc'ul laj Pablo. \v 6 Eb a'an yo̱queb chiroybeninquil jok'e ta̱si̱po̱k laj Pablo ut ta̱t'anek' chi camenak. Najt que'roybeni ut nak que'ril nak ma̱c'a' quixc'ul, que'xjal lix c'a'uxeb ut que'xye: —Dios tana li cui̱nk a'an, chanqueb. \v 7 Aran cuan xc'aleba̱l laj Publio li cuan xcuanquil sa' li na'ajej Malta. A'an coxc'ul sa' xya̱lal ut riq'uin cohilan chiru oxib cutan. \v 8 Lix yucua' laj Publio t'ant'o sa' ch'a̱t. Yo̱ xtik ut yo̱ xquic' sa'. Laj Pablo qui-oc sa' li na'ajej li cuan cui'. Quixq'ue li ruk' sa' xbe̱n nak quitijoc ut quiq'uirtesi̱c. \v 9 Nak que'rabi resil nak ac xq'uirtesi̱c lix yucua' laj Publio, nabaleb li yaj li cuanqueb sa' li na'ajej a'an, que'cuulac riq'uin laj Pablo ut que'q'uirtesi̱c. \v 10 Riq'uin li usilal qui-ux reheb, k'axal cui'chic coe'xra ut que'xq'ue nabal c'a'ru ke. Ut nak ac xic ke nabal li c'a'ru ke que'xsi ke re ta̱c'anjelak ke chiru be. \s1 Laj Pablo quicuulac Roma ut quia̱tinac riq'uineb laj c'amol be sa' xya̱nkeb laj judío \p \v 11 Ut nak quinume' oxib po, co-oc sa' jun li jucub re Alejandría li yo̱ chixnumsinquil li habalk'e sa' li na'ajej Malta. Li jucub a'an cuan retalil lix dioseb chiru. Cástor ut Pólux xc'aba'eb. \v 12 Cocuulac sa' li tenamit Siracusa ut aran cohilan oxib cutan. \v 13 Chirix chic a'an co̱o cui'chic chiru ha' ut cocuulac sa' li tenamit Regio. Cuulajak chic quiticla li ik' li nachal sa' li sur. Yo̱ li ik' chalen nak cocuulac sa' li na'ajej Puteoli. \v 14 Sa' li na'ajej a'an cuanqueb aj pa̱banel katauheb. Eb a'an que'xtz'a̱ma chiku nak tocana̱k cuukubak cutan riq'uineb. Ut chirix a'an co̱o cui'chic Roma. \v 15 Eb laj pa̱banel li cuanqueb Roma que'rabi resil nak cuulac ke. Cuanqueb laj pa̱banel que'chal chi c'uluc ke toj cuan cui' li c'ayil Apio xc'aba' ut cuanqueb ajcui' que'c'uluc ke toj sa' li na'ajej Oxib Tabernas. Nak quiril ruheb laj pa̱banel, laj Pablo quixbantioxi chiru li Dios ut quic'ojla xch'o̱l. \v 16 Nak cocuulac Roma, li capitán quixk'axtesiheb li pre̱x re li coronel. Ut laj Pablo quicanaba̱c chi cua̱nc xjunes rochben jun li soldado li na-iloc re. \v 17 Nak ac xnume' chic oxib cutan, laj Pablo quixbokeb li neque'c'amoc be sa' xya̱nkeb laj judío li cuanqueb Roma. Nak acak xe'ch'utla quia̱tinac riq'uineb re xcolbal rib, ut quixye reheb: —Ex cuas cui̱tz'in, la̱in inc'a' xinma̱cob chiruheb li cuech tenamitil chi moco xink'et lix chak'rabeb li kaxe'to̱nil yucua'. Abanan xinchape' Jerusalén xbaneb laj judío, ut xine'xk'axtesi sa' ruk'eb laj Roma. \v 18 Ut eb laj Roma nak que'rakoc a̱tin sa' inbe̱n, ma̱ jun inma̱c que'xtau re incamsinquil. Que'raj raj cuach'abanquil. \fig Laj Pablo rochben jun li soldado aj Roma.|src="CN02073B.TIF" size="col" copy="©1978 David C. Cook Publishing Co." ref="Hechos 28.18" \fig* \v 19 Abanan eb laj judío inc'a' que'raj quine'risi. Jo'can nak quintz'a̱ma chiruheb nak li acuabej César ta̱rakok a̱tin sa' inbe̱n. Moco chixjitbal ta lin tenamit xinchal. \v 20 A'an aj e nak xintakla e̱bokbal. Xcuaj rilbal e̱ru ut xcuaj a̱tinac e̱riq'uin. Sa' xc'aba' li jun li nakayo'oni la̱o aj Israel nak bac'bo̱quin anakcuan riq'uin li cadena a'in, chan reheb. \v 21 Ut eb a'an que'xye: —La̱o ma̱ jun hu xkac'ul chalenak ta Judea, ut ma̱ jun li kas ki̱tz'in xc'ulun cha̱jitbal chi moco chixyebal junak c'a'ak re ru inc'a' us cha̱cuix. \v 22 Takaj rabinquil c'a'ru nacac'oxla chirix a'an xban nak kabiom nak yalak bar xic' neque'rabi li tijleb chirix li Jesús, chanqueb. \v 23 Jo'can nak que'xxakab jun li cutan re nak te'cuulak riq'uin sa' li cab li cuan cui'. Nabaleb que'cuulac riq'uin laj Pablo re nak tixch'olob xya̱lal chiruheb chirix lix nimajcual cuanquilal li Dios. Quixnumsi li cutan chixch'olobanquil li xya̱lal chirix li Jesús jo' tz'i̱banbil sa' lix chak'rab laj Moisés jo' ajcui' li que'xtz'i̱ba li profeta re nak te'xpa̱b li Jesús. \v 24 Cuan que'pa̱ban re li c'a'ru yo̱ chixyebal. Abanan cuan ajcui' li inc'a' que'xpa̱b. \v 25 Cuanqueb li inc'a' que'cuulac chiruheb li c'a'ru yo̱ chixyebal laj Pablo, ut que'oc chi e̱lc. Nak ac xiqueb re, laj Pablo quixye li a̱tin a'in: —Ya̱l ajcui' li quixc'utbesi li Santil Musik'ej chiru li profeta Isaías chirixeb li kaxe'to̱nil yucua' nak quixye: \q1 \v 26 Ayu ut ta̱ye reheb li tenamit chi jo'ca'in: Yo̱kex chirabinquil, abanan moco te̱tau ta ru lix ya̱lal li c'a'ru te̱rabi; ut yo̱kex chirilbal, abanan inc'a' te̱q'ue retal c'a'ru xya̱lal li c'a'ru te̱ril. \q1 \v 27 Xban nak cacuubresinbil lix ch'o̱leb li tenamit a'in, jo'can nak inc'a' te'xtau xya̱lal. Inc'a' saken te'abi̱nk ut inc'a' saken te'ilok re nak inc'a' te'xtau xya̱lal li c'a'ru te'ril ut inc'a' te'xtau xya̱lal li te'rabi. Inc'a' te'xtau xya̱lal, chi moco te'xjal xc'a'ux, chi moco tebinq'uirtesi, chan li Dios. (Is. 6:9-10.) \p \v 28 Jo'can nak chenauhak nak li resil li colba-ib li naxq'ue li Dios quiq'uehe' reheb li ma̱cua'eb aj judío. A'an eb chic te'abi̱nk re, chan laj Pablo. \v 29 Nak que'rabi a'in, eb laj judío que'co̱eb ut yo̱queb chixcuech'inquil rib. \v 30 Cuib chihab quicuan aran Roma laj Pablo sa' li cab li quixto'oni. Ut quixc'uleb chi sa sa' xch'o̱l chixjunileb li que'cuulac riq'uin. \v 31 Yo̱ chixch'olobanquil lix ya̱lal lix nimajcual cuanquilal li Dios ut yo̱ chixyebal resil li Ka̱cua' Jesucristo chi ma̱c'a' xxiu. Ut ma̱ ani quiramoc chiru xyebal.