\id 2CO - Kekchi Bible -Guatemala 2012 (DBL -2013) \h 2 CORINTIOS \toc1 Li Xcab Hu li Quixtz'i̱ba li San Pablo reheb laj Corinto \toc2 2 Corintios \toc3 2 Co \mt1 Li Xcab Hu li Quixtz'i̱ba li San Pablo reheb laj Corinto \c 1 \s1 Xq'uebal xsahileb xch'o̱l \p \v 1 La̱in laj Pablo. Sic'bil cuu xban li Dios chok' x-apóstol li Jesucristo xban nak jo'can quiraj li Dios. Cuochben laj Timoteo li kech aj pa̱banelil. Yo̱quin chixtz'i̱banquil li hu a'in e̱riq'uin la̱ex aj pa̱banel li cuanquex sa' li tenamit Corinto ut reheb ajcui' chixjunileb laj pa̱banel li cuanqueb sa' chixjunil li na'ajej Acaya. \v 2 Chicua̱nk taxak e̱riq'uin li usilal ut li tuktu̱quilal li nachal chak riq'uin li Dios li kaYucua' ut riq'uin li Ka̱cua' Jesucristo. \s1 Laj Pablo nabantioxin chiru li Dios \p \v 3 Lok'oninbil taxak li Dios lix Yucua' li Ka̱cua' Jesucristo. Li Dios, a'an li kaYucua' ut junelic naruxta̱na ku ut naxc'ojob kach'o̱l. \v 4 Naxc'ojob kach'o̱l sa' chixjunil li karaylal re nak ta̱ru̱k takac'ojob xch'o̱leb li cuanqueb sa' raylal. Jo' nak naxc'ojob kach'o̱l li Dios la̱o, jo'can ajcui' nak takac'ojob xch'o̱leb li cuanqueb sa' raylal. \v 5 Jo' nak nocotz'akon riq'uin li q'uila raylal li quixc'ul li Cristo, jo'can ajcui' nak nac'ojoba̱c kach'o̱l xban li Cristo, re nak naru takac'ojob xch'o̱leb li kech aj pa̱banelil. \v 6 La̱o nocorahobtesi̱c re nak la̱ex texcolek' ut ta̱c'ojoba̱k e̱ch'o̱l. Naxc'ojob kach'o̱l li Dios re nak la̱o takac'ojob e̱ch'o̱l la̱ex nak yo̱quex chixcuybal xnumsinquil li raylal jo' li nakacuy la̱o. \v 7 La̱o nakanau nak cau e̱ch'o̱l sa' le̱ pa̱ba̱l. Nakanau nak te̱c'ul li raylal jo' yo̱co chixc'ulbal la̱o. Abanan nakanau ajcui' nak ta̱c'ojoba̱k e̱ch'o̱l nak yo̱kex chixc'ulbal li raylal jo' nak nac'ojoba̱c kach'o̱l la̱o. \v 8 Ex inherma̱n, nacuaj nak te̱nau jo' q'uial li raylal xkac'ul sa' li na'ajej Asia. K'axal ra xkac'ul chak ut xkac'oxla nak inc'a' chic takacuy xnumsinquil. La̱o xkac'oxla nak inc'a' chic toe'xcanab chi yo'yo. \v 9 Xkac'oxla nak ac tenebanbil ca̱mc sa' kabe̱n. Us ajcui' nak quikac'ul chi jo'can re nak cua̱nk xcacuilal kach'o̱l riq'uin li Dios li nacuaclesin re li camenak chi yo'yo ut inc'a' takac'oxla nak cuan xcacuilal kach'o̱l kajunes kib. \v 10 Li Dios, a'an li quicoloc chak ke chiru li ca̱mc nak corahobtesi̱c. Ut nakanau chi tz'akal nak a'an ta̱colok ke chi junelic. \v 11 Abanan nakatz'a̱ma ajcui' che̱ru nak junelic textijok chikix. Cui nabaleb li neque'tijoc chikix, nabaleb ajcui' li te'bantioxi̱nk chiru li Dios nak torosobtesi. \v 12 K'axal nasaho' kach'o̱l xban nak nakanau nak sa' ti̱quilal nococuan sa' ruchich'och'. Ut chi anchal kach'o̱l xocuan sa' ti̱quilal nak xocuan e̱riq'uin la̱ex. Moco xban ta nak cuan kana'leb kajunes la̱o nak cuanco sa' ti̱quilal. Li Dios ban natenk'an ke riq'uin lix nimal ruxta̱n. \v 13 Moco sa' jaljo̱quil ru a̱tin ta nintz'i̱bac e̱riq'uin. Tz'akal re ru li nintz'i̱ba. Nacuaj nak te̱tau ru chi tz'akal li nintz'i̱ba e̱riq'uin chicuix la̱in. \v 14 Cuan tana li xetau ru ut cuan tana inc'a'. Abanan nacuaj nak te̱tau ru chi tz'akal nak la̱in x-apóstol li Jesucristo re nak sahak sa' e̱ch'o̱l cuiq'uin nak tol-e̱lk li Jesucristo ut sahak ajcui' inch'o̱l la̱in e̱riq'uin la̱ex. \v 15 Ca' sut raj xinc'oxla numec' e̱riq'uin xban nak ninnau nak xine̱c'ul raj chi sa sa' e̱ch'o̱l. Jo'can nak xinnume' raj e̱riq'uin nak xinchal arin Macedonia. \v 16 Ut ninc'oxla numec' e̱riq'uin nak tinsuk'i̱k. Ut ninnau nak tine̱tenk'a la̱ex chi xic aran Judea. \v 17 ¿C'a'ru nequec'oxla chirix a'in? ¿Ma inc'a' ta bi' ninc'oxla chi us li c'a'ru ninye? ¿Ma yal xcab rix inch'o̱l ta bi' li c'a'ru yo̱quin chixba̱nunquil? ¿Ma ho̱n ta bi' ninye us ut junpa̱t chic tinye inc'a' jo' neque'xba̱nu li ma̱ji' neque'xpa̱b li Cristo? \v 18 Li Dios naxnau nak inc'a' yo̱quin chixyebal e̱re us cui nacuec'a nak inc'a' ta̱ru̱k tinba̱nu. \v 19 Li Jesucristo li Ralal li Dios ma̱ jun sut quixye us cui a'an naxnau nak inc'a' tixba̱nu. A'an junelic ya̱l li c'a'ru naxye. Ut la̱in cuochbeneb laj Silvano ut laj Timoteo nakach'olob xya̱lal li Cristo che̱ru la̱ex. \v 20 Chixjunil li yechi'inbil ke xban li Dios, nakac'ul sa' xc'aba' li Jesucristo. Jo'can nak sa' xc'aba' li Jesucristo nakaye “jo'can taxak” re xq'uebal xlok'al li Dios. \v 21 Sa' xc'aba' li Jesucristo, li Dios naxq'ue xcacuilal kach'o̱l sa' li kapa̱ba̱l la̱o jo' ajcui' la̱ex. Ut a'an ajcui' quisic'oc chak ku re nak toc'anjelak chiru. \v 22 Ut li Dios quixtakla chak li Santil Musik'ej chi cua̱nc kiq'uin chok' retalil nak reho chic. Xban nak li Santil Musik'ej cuan kiq'uin, nakanau chi ya̱l nak takac'ul chixjunil li quixyechi'i ke. \v 23 La̱in inc'a' xcuaj e̱k'usbal. Jo'can nak inc'a' xco̱in e̱riq'uin aran Corinto. Li Dios naxnau nak ya̱l li yo̱quin chixyebal. \v 24 Moco yo̱co ta xminbal e̱ru sa' le̱ pa̱ba̱l. Ac cau e̱ch'o̱l sa' le̱ pa̱ba̱l. Yo̱co ban che̱tenk'anquil re nak sahak e̱ch'o̱l sa' le̱ pa̱ba̱l. \c 2 \p \v 1 Jo'can nak xinc'oxla nak toj ma̱ji' chic tinxic e̱riq'uin xban nak inc'a' nacuaj xq'uebal xrahil e̱ch'o̱l. \v 2 Cui inma̱c la̱in nak ta̱rahok' e̱ch'o̱l, ¿ani ta chic ta̱q'uehok xsahil inch'o̱l la̱in xban nak ca'aj cui' la̱ex nequeq'ue xsahil inch'o̱l? Cui ta xincuulac e̱riq'uin xinq'ue raj xrahil e̱ch'o̱l. \v 3 Jo'can nak xintz'i̱ba li hu li xintakla e̱riq'uin. Inc'a' xco̱in e̱riq'uin xban nak inc'a' xcuaj xraho' inch'o̱l e̱ban la̱ex li xeq'ue raj xsahil inch'o̱l. Ninnau nak nasaho' ajcui' e̱ch'o̱l la̱ex cui sa sa' inch'o̱l la̱in. \v 4 Nak xintz'i̱bac e̱riq'uin xinyot'e' ut xinya̱bac xban nak xraho' sa' inch'o̱l. Inc'a' xintz'i̱bac e̱riq'uin re xq'uebal xrahil e̱ch'o̱l. Re ban nak te̱nau nak k'axal raro̱quex inban. \s1 Checuyak xma̱c li quixba̱nu li inc'a' us \p \v 5 Li ani quixq'ue xrahil inch'o̱l xban li inc'a' us quixba̱nu, moco ca'aj cui' la̱in ta quixq'ue xrahil inch'o̱l. Quixq'ue aj ban cui' xrahil e̱ch'o̱l la̱ex. Aban ma̱re cuan ajcui' inc'a' quiraho' xch'o̱l xban. Abanan ninnau nak cuan ajcui' que'raho' xch'o̱l xban. Inc'a' nacuaj xk'usbal chi k'axal cau. \v 6 Tz'akal lix k'usbal li yo̱ chixc'ulbal e̱riq'uin. \v 7 Us cui te̱cuy xma̱c anakcuan ut te̱c'ojob xch'o̱l xban nak naru nach'inan cui'chic xch'o̱l. \v 8 Nintz'a̱ma che̱ru nak chec'utak chiru nak nequera. \v 9 Xban a'an nak xintz'i̱bac e̱riq'uin junxil. Ut xintz'i̱bac ajcui' xban nak nacuaj xnaubal ma te̱ba̱nu chixjunil li c'a'ru ninye e̱re. \v 10 Cui te̱cuy xma̱c a'an la̱in tincuy ajcui' xma̱c. Li ani te̱cuy xma̱c la̱ex, tincuy ajcui' xma̱c la̱in. Cui ani nincuy xma̱c, a'an ninba̱nu re e̱tenk'anquil ajcui' la̱ex. Ut li Cristo naxnau nak ninba̱nu chi anchal inch'o̱l. \v 11 Takacuy xma̱c re nak laj tza inc'a' ta̱numta̱k sa' kabe̱n xban nak chikajunilo ac nakanau nak a'an cuan xna'leb chi balak'ic. \s1 Laj Pablo ra sa' xch'o̱l xban nak ma̱ ani laj Tito aran Troas \p \v 12 Nak quincuulac sa' li tenamit Troas chi c'anjelac chiru li Ka̱cua', k'axal que'xq'ue xch'o̱l chirabinquil nak quinch'olob xya̱lal li colba-ib sa' xc'aba' li Jesucristo. \v 13 Abanan nak quincuulac Troas quiraho' inch'o̱l xban nak ma̱ ani aran li kaherma̱n Tito chixyebal cue chanru cuanquex. Jo'can nak quinchak'rabiheb ut quinc'ulun arin sa' li na'ajej Macedonia. \s1 La̱o taklanbilo xban li Dios chixch'olobanquil xya̱lal chirix li Jesucristo \p \v 14 Nakabantioxi re li Dios xban nak yalak bar nocoxic li Cristo nac'amoc be chiku ut naxq'ue kacuanquilal chi e̱lc chi us riq'uin chixjunil. Nak nakach'olob xya̱lal li Cristo, chanchan xbo̱c li sununquil ban li naxic yalak bar. \v 15 Chanchano li sununquil ban li quixmayeja li Cristo chiru li Dios. Lix bo̱c nacuulac riq'uineb li neque'cole' ut nacuulac ajcui' riq'uineb li neque'sach. \v 16 Chiruheb li neque'sach chanchan xchuhil li camenak li nacamsin. Abanan chiruheb li neque'cole' chanchan jun sununquil ban li naq'uehoc yu'am. ¿Ani tz'akal cuan xna'leb chixch'olobanquil li xya̱lal li colba-ib? \v 17 Ca'aj cui' la̱o li taklanbilo xban li Dios. Chi anchal kach'o̱l nococ'anjelac chiru li Dios sa' xc'aba' li Cristo xban nak reho chic. Moco juntak'e̱to ta riq'uineb li jun ch'ol chic li inc'a' neque'xq'ue xlok'al li ra̱tin li Dios. Chanchaneb aj yaconel nak neque'xsic' xtumineb riq'uin xyebal li ra̱tin li Dios. \c 3 \s1 Li xya̱lal chirix li ac' contrato \p \v 1 ¿Ma yo̱quin ta bi' chixnimobresinquil cuib nak nequec'oxla la̱ex nak ninye nak la̱in aj c'anjel chiru li Dios? ¿Ma tento ta bi' nak cua̱nk li kahu jo' neque'xba̱nu li jun ch'o̱l chic re xyebal resil aniheb re nak te̱pa̱b li c'a'ru neque'xye? ¿Ma naru ta bi' takapatz' li kahu e̱re la̱ex? \v 2 La̱ex chanchanex li kahu tz'i̱banbil sa' li kach'o̱l ut chixjunileb naru te'ril. Nak te'ril le̱ cha̱bilal te'xq'ue retal nak cha̱bil li kac'anjel. \v 3 Le̱ yu'am la̱ex chanchan jun li hu tz'i̱banbil xban li Cristo. Ut la̱o xkach'olob li xya̱lal che̱ru. Li hu a'in moco tz'i̱banbil ta chiru pec chi moco tz'i̱banbil ta riq'uin tinta. Tz'i̱banbil ban sa' le̱ ra̱m xban lix Musik' li yo'yo̱quil Dios. \v 4 Naru nakaye a'in xban nak cau kach'o̱l riq'uin li Dios sa' xc'aba' li Jesucristo. \v 5 Ma̱ jun c'anjel naru nakayo'ob kajunes, chi moco naru nakac'oxla xba̱nunquil. Li Dios ban naxq'ue kacuanquil chixba̱nunquil li c'a'ru nakaba̱nu. \v 6 Li Dios naxq'ue kacuanquilal chixch'olobanquil li xya̱lal li ac' contrato, li natauman cui' li ac' yu'am. Li ac' yu'am inc'a' natauman riq'uin xba̱nunquil li c'a'ru tz'i̱banbil sa' li chak'rab xban nak li chak'rab naxteneb li ca̱mc sa' kabe̱n. Li ac' yu'am q'uebil ke xban li Santil Musik'ej. \v 7 Li chak'rab li quiq'uehe' re laj Moisés tz'i̱banbil chiru pec ut quic'utun xlok'al li Dios nak quixq'ue li chak'rab a'in. Quilemtz'un li riloba̱l laj Moisés ut eb laj Israel inc'a' que'xcuy rilbal usta junpa̱t ajcui' quicuan sa' li riloba̱l laj Moisés lix lok'al li Dios. Li najter chak'rab a'in li quic'amoc chak re li ca̱mc sa' kabe̱n quic'ulun riq'uin xlok'al li Dios. \v 8 Abanan k'axal numtajenak cui'chic xlok'al li c'anjel li naxba̱nu kiq'uin li Santil Musik'ej. \v 9 Cui cuan xlok'al li najter chak'rab li quic'amoc chak li tojba ma̱c sa' kabe̱n, k'axal cui'chic numtajenak xlok'al li ac' yu'am li naxq'ue ke li Santil Musik'ej li naq'uehoc xti̱quilal li kach'o̱l chiru li Dios. \v 10 Li chak'rab cuan xlok'al junxil. Abanan inc'a' naxtau xlok'al li ac' yu'am xban nak numtajenak cui'chic xlok'al. \v 11 Cui cuan xlok'al li najter chak'rab li quinume' xcuanquil, k'axal cui'chic nim xlok'al li ac' yu'am li cuan chi junelic. \v 12 Xban nak nakanau nak lix lok'al li ac' yu'am ma̱c'a' roso'jic, jo'can nak k'axal cau kach'o̱l chixch'olobanquil li xya̱lal ut ma̱c'a' nakamuk che̱ru. \v 13 Inc'a' nakaba̱nu jo' quixba̱nu laj Moisés najter nak quixtz'ap li riloba̱l riq'uin t'icr re nak eb laj Israel inc'a' te'ril nak yo̱ chi e̱lc lix lok'al. \v 14 Xban xcacuilal xch'o̱leb inc'a' que'xtau ru nak lix lok'al li najter chak'rab ta̱e̱lk. Ut chalen anakcuan inc'a' ajcui' neque'xtau ru. Chanchan nak li t'icr a'an toj yo̱ chi ramoc chiruheb li xya̱lal nak neque'rabi li najter chak'rab. Ut li t'icr a'an na-el ca'aj cui' riq'uin xpa̱banquil li Cristo. \v 15 Chalen anakcuan nak neque'rabi lix chak'rab laj Moisés, chanchan nak junak t'icr naramoc re li xya̱lal chiruheb ut inc'a' neque'xtau ru. \v 16 Abanan li t'icr a'an na-el nak junak tixpa̱b li Ka̱cua' Jesucristo. \v 17 Ut li Ka̱cua', a'an ajcui' li Santil Musik'ej. Li ani cuan li Santil Musik'ej riq'uin, a'an moco cuan ta chic rubel xcuanquil li chak'rab chi moco li ma̱c. Libre ban chic cuan. \v 18 La̱o aj pa̱banel moco tz'aptz'o ta li kiloba̱l riq'uin t'icr re xtz'apbal xlok'al li Dios jo' quixba̱nu laj Moisés. Chanchano ban jun lem nak nakac'ut xlok'al li Ka̱cua'. Ut li Ka̱cua' a'an ajcui' li Santil Musik'ej li nocoxjalanobresi ut naxq'ue kalok'al re nak yo̱ko xc'utbal xlok'al li Cristo. \c 4 \s1 Li c'anjel q'uebil ke xban li Dios k'axal lok' \p \v 1 Yal xban rusilal li Dios nak quixq'ue ke li c'anjel a'in re xch'olobanquil xya̱lal li ac' contrato. Jo'can nak inc'a' nach'inan kach'o̱l. \v 2 Nakatz'ekta̱na chi junaj cua xba̱nunquil li ma̱usilal li moco uxc ta naraj li neque'xba̱nu li jun ch'ol chic. Inc'a' nocobalak'in. Ut inc'a' nakapo' ru li ra̱tin li Dios. Nakach'olob ban chi tz'akal li xya̱lal re nak chixjunileb te'xq'ue retal nak sa' xya̱lal cuanco chiru li Dios. \v 3 Cui inc'a' natauman ru li xya̱lal li colba-ib li nakach'olob la̱o, a' li inc'a' neque'xtau ru, a'an eb li neque'sach. \v 4 Inc'a' neque'xtau ru xban nak laj tza naramoc re lix ya̱lal chiruheb li inc'a' neque'pa̱ban. Naxba̱nu a'an re nak inc'a' te'xtau ru li xya̱lal li colba-ib li nac'utuc chiku lix lok'al li Cristo, ut lix lok'al li Dios. \v 5 Inc'a' yo̱co chixch'olobanquil che̱ru nak la̱o toe̱pa̱b. Yo̱co ban chixch'olobanquil xya̱lal nak li Jesucristo a'an li Ka̱cua'. Ut la̱o yal aj c'anjelo che̱ru sa' xc'aba' li Jesucristo. \v 6 Nak toj k'ojyi̱n chak ru li ruchich'och', li Dios quixye, “Chicua̱nk li cutan re xcutanobresinquil ru li ruchich'och'.” Ut a'an ajcui' li nacutanobresin re li kac'a'ux re nak naru takanau chanru lix lok'al li Dios. Ut li Jesucristo naxc'ut chiku lix lok'al li Dios. \v 7 La̱o chanchano li ch'och' uc'al li naxocman cui' li terto xtz'ak. La̱o yal tz'ejcualo. Abanan li Dios naxcutanobresi li kac'a'ux re nak ta̱c'utu̱nk nak lix nimajcual cuanquilal li Dios li cuan kiq'uin, moco ke ta. Re ban li Dios. \s1 Cauhak kach'o̱l sa' li kapa̱ba̱l re nak takacuy xnumsinquil li raylal nakac'ul \p \v 8 Q'uila pa̱y chi raylal nachal sa' kabe̱n, abanan nakacuy xnumsinquil. Cuan nak inc'a' nakatau ru li yo̱co chixc'ulbal abanan inc'a' nach'inan kach'o̱l. \v 9 Nocorahobtesi̱c, abanan li Dios inc'a' nocoxcanab kajunes. Cuan nak nocoe'xsac' xban nak neque'raj kacamsinquil. Abanan li Dios nacoloc ke chiruheb. \v 10 Yalak bar nocoxic cuan ketalil chiru li katibel nak neque'xyal kacamsinquil jo' que'xba̱nu re li Cristo. Nakacuy a'an re nak ta̱c'utu̱nk chiruheb chixjunileb nak li Cristo yo'yo ut a'an nacoloc ke chiru li ca̱mc. \v 11 Junelic neque'raj kacamsinquil xban nak nococ'anjelac chiru li Jesucristo. Abanan inc'a' nocoe'xcamsi xban nak li Cristo yo'yo ut cuan xcuanquil sa' kabe̱n usta yal cui̱nko. \v 12 Abanan xban nak nakacuy li raylal, la̱ex ta̱cua̱nk le̱ yu'am chi junelic. \v 13 Cau kach'o̱l sa' li kapa̱ba̱l. Jo'ca'in tz'i̱banbil sa' li Santil Hu li quixye laj David. “Cuan inpa̱ba̱l. Jo'can nak nina̱tinac chirix”, chan. Jo'can ajcui' la̱o, cuan ajcui' kapa̱ba̱l. Jo'can nak nocoa̱tinac chirix. \v 14 Nakanau nak li Dios quicuaclesin cui'chic re chi yo'yo li Ka̱cua' Jesucristo. Jo'can ajcui' la̱o. Nakanau nak toxcuaclesi cui'chic chi yo'yo jo' nak quixcuaclesi li Jesucristo ut toxc'am riq'uin kochbenakex la̱ex. \v 15 Chixjunil li raylal nakac'ul, a'an re e̱ra̱bal la̱ex re nak te̱c'ul li rusilal li Dios. Cui nabaleb te'c'uluk re li rusilal li Dios, nabaleb ajcui' te'bantioxi̱nk chiru li Dios ut te'xq'ue xlok'al. \v 16 Jo'can nak inc'a' nach'inan kach'o̱l. Li katibel yo̱ chi lajc, yo̱ chi osoc'. Abanan li ka̱m ac'obresinbil rajlal cutan xban li Dios. \v 17 Li raylal li nakac'ul arin sa' ruchich'och', a'an junpa̱t ajcui' ut nakacuy xnumsinquil. Li raylal nakac'ul, yo̱ chikacauresinquil re jun li kalok'al ma̱c'a' jo' xchak'al ru ut ta̱cua̱nk chi junelic. \v 18 Inc'a' nakaq'ue kach'o̱l chirix li cuan arin sa' ruchich'och', li na-ilman ru. Nakaq'ue ban kach'o̱l chirix li cuan aran sa' choxa, li inc'a' na-ilman ru. Li c'a'ru na-ilman ru nalaj na-oso'. Abanan li inc'a' na-ilman ru cuan chi junelic. \c 5 \s1 Ac' chic li katz'ejcual takac'ul sa' choxa \p \v 1 Li katz'ejcual arin sa' ruchich'och' chanchan jun li ochoch li na-oso'. La̱o nakanau nak li katz'ejcual arin sa' ruchich'och' na-oso'. Abanan ta̱cua̱nk chic jun katz'ejcual sa' choxa li tixq'ue ke li Dios. Moco jo' ta li ochoch arin sa' ruchich'och' li na-oso' xban nak yi̱banbil xban cui̱nk. Li katz'ejcual aran sa' choxa inc'a' ta̱osok'. Cua̱nk ban chi junelic. \v 2 Nak cuanco sa' li tz'ejcualej a'in, noco-ayaynac ut nakaj ta ac xkatau li katz'ejcual sa' li choxa li tixq'ue ke li Dios. \v 3 Ma̱cua'ako musik'ej chi ma̱c'a' li katz'ejcual. Ta̱cua̱nk ban li katz'ejcual li tixq'ue ke li Dios. \v 4 Nak cuanco arin sa' ruchich'och' riq'uin li katz'ejcual a'in, noco-ayaynac xban li raylal nakac'ul. Inc'a' raj chic nakaj li katz'ejcual li na-oso'. Ma̱cua' xban nak nakaj ca̱mc. Xban nak nakaj ta ac xkatau li katz'ejcual sa' choxa li ta̱cua̱nk chi junelic. \v 5 A' li Dios a'an li coxcauresi re nak naru takac'ul li katz'ejcual sa' choxa. Ut quixq'ue ke li Santil Musik'ej re nak takanau chi tz'akal nak takac'ul li c'a'ru naxyechi'i ke. \v 6 Jo'can nak junelic cau kach'o̱l riq'uin li Dios nak cuanco sa' ruchich'och'. Nakanau nak jo' najtil cuanco sa' ruchich'och', moco cuanco ta chak riq'uin li Ka̱cua' Jesucristo sa' choxa. \v 7 Nak yo'yo̱co arin sa' ruchich'och', toj ma̱ji' nakil ru li Ka̱cua'. Abanan cau kach'o̱l nak li Ka̱cua' cuan kiq'uin. \v 8 La̱in ninye nak cau kach'o̱l riq'uin li Dios. Nakaj raj ca̱mc ut xcanabanquil li katz'ejcual a'in re nak naru toxic sa' choxa chi cua̱nc riq'uin li Ka̱cua' Jesucristo. \v 9 Jo'can nak junelic nakaq'ue kach'o̱l chixba̱nunquil li c'a'ru naraj li Ka̱cua' usta cuanco arin sa' ruchich'och' malaj sa' li Santil Choxa. \v 10 Nakanau nak chikajunilo toxkac'ut kib chiru li Cristo re nak a'an ta̱rakok a̱tin sa' kabe̱n. Ut li junju̱nk tixc'ul lix k'ajca̱munquil a' yal chanru lix yehom xba̱nuhom nak xcuan sa' ruchich'och', ma us malaj inc'a' us quixba̱nu. \s1 Chocua̱nk chi sum a̱tin riq'uin li Dios \p \v 11 Jo'can nak nakaxucua ru li Dios ut nakaq'ue kach'o̱l chixch'olobanquil lix ya̱lal. Ut li Dios naxnau chi tz'akal nak ti̱c li kach'o̱l. Ut la̱in nacuaj nak te̱nau ajcui' la̱ex. \v 12 Inc'a' yo̱quin chixyebal a'in e̱re re xnimobresinquil cuib. Yo̱quin ban chixq'uebal e̱na'leb re nak ta̱sahok' e̱ch'o̱l cuiq'uin ut re nak te̱nau xsumenquil li yo̱queb chixnimobresinquil rib riq'uin lix yehom xba̱nuhomeb ut inc'a' neque'xq'ue xcuanquil li ti̱quil ch'o̱lej. \v 13 Cuan neque'yehoc nak inc'a' tuktu kajolom. Abanan li c'a'ru nakaba̱nu, a'an re xq'uebal xlok'al li Dios. Cui la̱ex nequec'oxla nak tuktu kajolom, us, xban nak us chok' e̱re la̱ex li c'a'ru nakaba̱nu. \v 14 Xban nak k'axal nocoxra li Cristo, jo'can nak nakaq'ue kach'o̱l chi c'anjelac chiru. Nakanau chi tz'akal nak li Cristo quicam sa' kac'aba' la̱o chikajunilo. Ut xban nak quicam a'an, chikajunilo camenako chic chiru li ma̱c. \v 15 Quicam sa' kac'aba' chikajunilo la̱o re nak inc'a' yo'yo̱ko yal chi jo'can chixba̱nunquil li c'a'ru nakaj kajunes kib. Yo'yo̱ko ban re nak takaba̱nu li c'a'ru naraj li Cristo li quicam ut quicuacli cui'chic chi yo'yo sa' kac'aba' la̱o. \v 16 Inc'a' chic nakaq'ue retal chanru nak cuanqueb li junju̱nk sa' ruchich'och'. Anakcuan la̱o chic aj pa̱banel ut jalan chic li kana'leb. Junxil nak toj ma̱ji' nocopa̱ban inc'a' xkaq'ue xcuanquil li Cristo xban nak xkac'oxla nak yal cui̱nk. Abanan anakcuan nakanau chic lix ya̱lal. \v 17 Jo'can ut cui junak xpa̱b li Cristo, ac'obresinbil a'an. Lix yu'am quicuan junxil xnume' ut anakcuan ac' chic lix yu'am. \v 18 Chixjunil a'in xkama̱tani riq'uin li Dios ut a'an ajcui' li quic'amoc ke sa' usilal riq'uin sa' xc'aba' li Jesucristo. Ut a'an ajcui' li quixakaban ke chixch'olobanquil xya̱lal li colba-ib re nak cuan li te'pa̱ba̱nk ut te'cua̱nk sa' usilal riq'uin li Dios. \v 19 A'an a'in li yo̱quin chixyebal: Li Dios coxc'am cui'chic sa' usilal riq'uin sa' xc'aba' li Cristo. Ut inc'a' chic naxq'ue sa' xch'o̱l li kama̱c. Li Dios quixk'axtesi ke li c'anjel a'in re nak takach'olob xya̱lal re nak li ani te'pa̱ba̱nk te'c'amek' sa' usilal riq'uin li Dios. \v 20 Jo'can ut nak la̱o taklanbilo sa' xc'aba' li Jesucristo. Li Dios naxto'oni lix tz'u̱mal ke re nak ta̱a̱tinak e̱riq'uin. Sa' xc'aba' li Jesucristo nakatz'a̱ma che̱ru nak chec'amak e̱rib sa' usilal riq'uin li Dios. \v 21 Li Jesucristo ma̱ jun sut quima̱cob. Abanan li Dios quixq'ue li kama̱c sa' xbe̱n li Cristo re nak sa' xc'aba' a'an, la̱o takatau lix ti̱quilal kach'o̱l li naxq'ue li Dios. \c 6 \p \v 1 La̱o aj c'anjelo chiru li Dios ut a'an natenk'an ke chixch'olobanquil lix ya̱lal che̱ru. La̱ex li ac xec'ul li rusilal li Dios. Nintz'a̱ma che̱ru nak inc'a' te̱canab chi ma̱c'a' rajbal. Cheq'uehak ban xcuanquil. \v 2 Jo'ca'in tz'i̱banbil sa' li Santil Hu: Nak xcuulac xk'ehil, xaya̱ba inc'aba' ut xatcuabi. Sa' xk'ehil xc'ulbal li colba-ib, xatintenk'a, chan li Dios. (Is. 49:8) Jo'can nak la̱in ninye e̱re nak anakcuan xk'ehil xc'ulbal li rusilal li Dios. Anakcuan ajcui' naru texcolek'. \v 3 La̱o inc'a' nakaj xba̱nunquil li c'a'ak re ru li ta̱ramok re chiruheb li ani te'raj pa̱ba̱nc re nak ma̱ ani ta̱cuech'ok rix li c'anjel li yo̱co chixba̱nunquil. \v 4 Chixjunil li nakaba̱nu, a'an nac'utuc re nak la̱o aj c'anjelo chiru li Dios. Nakacuy xnumsinquil chixjunil li raylal, li rahobtesi̱c ut li rahil ch'o̱lejil li nakac'ul. \v 5 Xosaq'ue', xoq'uehe' sa' tz'alam, xe'xtu̱b rib sa' kabe̱n re kacamsinquil, xkatacuasi kib chi c'anjelac, xoyo'lec, ut xkacuy kasa' xban nak ma̱c'a' katzacae̱mk. \v 6 Riq'uin a'in nequenau nak la̱o aj c'anjelo chiru li Dios. Sa' ti̱quilal yo̱co chixba̱nunquil. Nakanau li xya̱lal. Nabal li raylal nakacuy ut cuanco sa' usilal. Li Santil Musik'ej cuan kiq'uin ut chi anchal kach'o̱l nocorahoc. \v 7 Nakach'olob li xya̱lal che̱ru. Chixjunil li nakaba̱nu, nakaba̱nu riq'uin lix cuanquil li Dios. Junak li soldado cuan xch'i̱ch' re pletic sa' lix nim uk' ut cuan xch'i̱ch' sa' lix tz'e re xcolbal rib. Ut li kach'i̱ch' la̱o, a'an xti̱quilal li kach'o̱l. \v 8 Cuan li neque'xq'ue kalok'al ut cuan ajcui' li neque'xsach kacuanquil. Cuan li neque'hoboc ke ut cuan ajcui' li neque'oxlok'in ke. Ut cuan ajcui' li neque'yehoc re nak la̱o aj balak'. Abanan la̱o junelic nocoa̱tinac sa' xya̱lal. \v 9 Cuan li neque'xba̱nu jo' li inc'a' neque'xnau ku, abanan chixjunileb neque'xnau ku. Ca'ch'in chic ma̱ xocam, abanan toj yo'yo̱co. K'axal ra xkac'ul abanan li Dios inc'a' nocoxcanab chi camsi̱c. \v 10 K'axal ra cuanco, abanan junelic sa sa' kach'o̱l. Neba'o, abanan nabal neque'xc'ul xbiomal nak nakach'olob chiruheb li xya̱lal. Ma̱c'a' cuan ke arin sa' ruchich'och', abanan nakanau nak biomo xban nak cuan li rusilal li Dios kiq'uin. \v 11 Ex herma̱n, la̱ex li cuanquex Corinto, nequexinra. Jo'can nak xinye e̱re chixjunil li cuan sa' inch'o̱l. \v 12 La̱in nequexinra la̱ex, abanan la̱ex nac'utun che̱ru nak inc'a' niquine̱ra. \v 13 Yo̱quin chi a̱tinac e̱riq'uin jo' nak naa̱tinac junak li yucua'bej riq'uin li ralal xc'ajol. Nintz'a̱ma che̱ru nak tine̱ra jo' nak nequexinra la̱in. \s1 Me̱lok'oni chic li yi̱banbil dios \p \v 14 Me̱junaji e̱rib riq'uineb li toj ma̱ji' neque'pa̱ban. ¿Ma naru ta bi' ta̱cua̱nk sa' comonil li ti̱quilal riq'uin li ma̱usilal? ¿Ma naru ta bi' ta̱cua̱nk chi sum a̱tin li santilal riq'uin li ma̱c? \v 15 ¿Ma naru ta bi' ta̱cua̱nk chi sum a̱tin li Cristo riq'uin laj tza? ¿Ma naru ta bi' te'cua̱nk chi sum a̱tin laj pa̱banel riq'uineb li toj ma̱ji' neque'pa̱ban? \v 16 ¿Ma xc'ulubeb ta bi' li yi̱banbil dios nak te'cua̱nk sa' rochoch li yo'yo̱quil Dios? Ma̱min ta̱ru̱k. La̱in ninye e̱re nak la̱o aj pa̱banelo, la̱o li rochoch li yo'yo̱quil Dios. Li Dios, a'an li quixye chi jo'ca'in: \q1 La̱in tincua̱nk riq'uineb ut tincuochbeniheb. La̱inak lix Dioseb a'an, ut a'anakeb li cualal inc'ajol, chan. (Lv. 26:12) \p \v 17 Ut li Ka̱cua' quixye cui'chic chi jo'ca'in: \q1 Jo'can utan chex-e̱lk sa' xya̱nkeb li neque'xlok'oni li yi̱banbil dios. Me̱ba̱nu chic li neque'xba̱nu li jun ch'ol chic nak neque'xlok'oni li yi̱banbil dios. Checanabak chi junaj cua ut la̱in texinc'ul chi sa sa' inch'o̱l. \q1 \v 18 Ut la̱inak chic le̱ Yucua' ut la̱exak chic li cualal inc'ajol, chan li Ka̱cua' li k'axal nim xcuanquil. (Is. 52:11) \c 7 \p \v 1 Jo'can ut ex inherma̱n, chixjunil a'in yechi'inbil ke la̱o. Jo'can nak chikacanabak chixjunil li ma̱usilal li namuxuc ru li katibel ut li ka̱m. Xban nak nakaxucua ru li Dios chikaq'ue kach'o̱l chi cua̱nc sa' santilal. \s1 Laj Pablo quisaho' sa' xch'o̱l nak que'xjal xc'a'uxeb laj Corinto \p \v 2 Nintz'a̱ma che̱ru nak choe̱ra. Ma̱c'a' xkaba̱nu e̱re. Ma̱ ani xkaba̱nu raylal re ut ma̱ ani xkapo' xch'o̱l ut ma̱ ani xkabalak'i. \v 3 Inc'a' xinye a'in re e̱k'usbal. Ac xinye e̱re nak junelic nequexinra. Junelic cua̱nkex sa' inch'o̱l nak yo'yo̱kin ut chalen toj sa' lin camic. \v 4 Cau inch'o̱l e̱riq'uin ut nasaho' inch'o̱l xyebal e̱resilal. C'ojc'o inch'o̱l e̱ban. Usta yo̱quin chixc'ulbal li raylal, abanan k'axal sa sa' inch'o̱l. \v 5 Chalen kac'ulunic arin Macedonia ma̱ bar naru nocohilan. Yalak bar nocorahobtesi̱c ut neque'raj pletic kiq'uin. Ut yo̱ ajcui' kac'a'ux che̱rix la̱ex. \v 6 Abanan li Dios naxc'ojob xch'o̱leb li raheb sa' xch'o̱l. Ut a'an quixq'ue xcacuilal kach'o̱l riq'uin lix c'ulunic laj Tito. \v 7 Moco ca'aj cui' ta riq'uin xc'ulunic laj Tito nak quisaho' inch'o̱l. Riq'uin ban ajcui' rabinquil nak laj Tito sa sa' xch'o̱l e̱riq'uin. Quixserak'i ke nak la̱ex te̱raj rilbal cuu ut quixye cue nak xyot'e' e̱ch'o̱l nak xraho' inch'o̱l e̱ban. Ut quixye ajcui' cue nak niquine̱c'oxla. K'axal cui'chic quisaho' inch'o̱l chirabinquil a'an. \v 8 Usta xraho' inch'o̱l junxil nak xraho' e̱ch'o̱l la̱ex xban li hu quintakla e̱riq'uin, abanan inc'a' nayot'e' inch'o̱l nak quintakla xban nak ninnau nak junpa̱t ajcui' xraho' e̱ch'o̱l xban. \v 9 Anakcuan nasaho' sa' inch'o̱l. Moco xban ta nak xraho' e̱ch'o̱l inban. Riq'uin ban nak xyot'e' e̱ch'o̱l ut xejal e̱c'a'ux. Xecuy li raylal a'an jo' naraj li Dios. Anakcuan nequetau ru nak moco ra ta xkaba̱nu e̱re. \v 10 Cui junak naraho' xch'o̱l xban li inc'a' us naxba̱nu, li jun a'an naxtau lix colbal xban nak nayot'e' xch'o̱l ut naxjal xc'a'ux jo' naraj li Dios. Ut ma̱ ani naraho' xch'o̱l xban li colba-ib. Abanan cui junak naraho' xch'o̱l xban li inc'a' us naxba̱nu ut inc'a' nayot'e' xch'o̱l, li jun a'an inc'a' naxtau li colba-ib. \v 11 Q'uehomak retal chanru nak xextenk'a̱c xban nak xecuy li raylal jo' naraj li Dios. Quixq'ue xcacuil e̱ch'o̱l sa' le̱ pa̱ba̱l. Anakcuan nequeraj rilbal cuu ut nequeraj xpatz'bal xcuybal le̱ ma̱c. Nachal chic e̱josk'il ut e̱xiu xban li inc'a' us li neque'xba̱nu li cuanqueb sa' e̱ya̱nk. Nequeraj nak laj ma̱c te'xtoj rix lix ma̱queb. Riq'uin chixjunil a'in nac'utun nak la̱ex ma̱c'a' e̱ma̱c riq'uin li c'a'ru quic'ulman. \v 12 Jo'can ut nak xintz'i̱ba li hu a'an inc'a' xinba̱nu sa' xc'aba' li quiba̱nun ma̱usilal chi moco sa' xc'aba' li quic'uluc raylal. Xinba̱nu ban re nak chic'utu̱nk chiru li Dios nak c'ojc'o e̱ch'o̱l cuiq'uin. \v 13 Xban nak xeba̱nu li c'a'ru xinye e̱re, quic'ojla lin ch'o̱l. Ut k'axal cui'chic nasaho' lin ch'o̱l riq'uin lix sahil xch'o̱l laj Tito e̱riq'uin la̱ex nak xeq'ue xcacuilal xch'o̱l. \v 14 Nequenau nak junelic ninye e̱re li xya̱lal. Ut inc'a' xinc'ut inxuta̱n nak xinye re laj Tito nak la̱ex cha̱bilex xban nak x-el ajcui' chi ya̱l li c'a'ru xinye re laj Tito nak xec'ut le̱ cha̱bilal chiru. \v 15 Ut laj Tito k'axal cui'chic nequexra nak najultico' re chanru nak xec'ul a'an sa' xya̱lal ut xeq'ue xcuanquil nak xeba̱nu li c'a'ru quixye e̱re. \v 16 Nac'ojla inch'o̱l riq'uin li c'a'ru nequeba̱nu ut sa inch'o̱l e̱riq'uin. \c 8 \s1 Chosihi̱nk chi sa sa' kach'o̱l \p \v 1 Anakcuan, ex inherma̱n, nacuaj nak tinserak'i e̱re chanru nak li Dios riq'uin xnimal ruxta̱n yo̱ chixtenk'anquileb laj pa̱banel li cuanqueb Macedonia chixba̱nunquil li usilal. \v 2 Quiyale' rix lix pa̱ba̱leb xban li q'uila raylal xe'xc'ul. Abanan numtajenak lix sahil xch'o̱leb. Usta k'axal neba'eb, abanan chanchan biomeb xban nak nabal xe'xsi re xtenk'anquileb li rech aj pa̱banelil. \v 3 La̱in ninnau nak que'xq'ue li jo' q'uial que'ru xq'uebal ut toj que'xq'ue cui'chic xtz'akob chi anchaleb xch'o̱l. \v 4 Qui-ala sa' xch'o̱leb tenk'a̱nc. Ut que'xye ke nak chi anchaleb xch'o̱l que'raj xtenk'anquileb li rech aj pa̱banelil li cuanqueb Jerusalén. \v 5 Inc'a' xkac'oxla nak nabal ta te'xq'ue. Que'xk'axtesi rib chiru li Dios ut que'xyechi'i ajcui' rib chikatenk'anquil jo' naraj li Dios. \v 6 Jo'can nak xkatz'a̱ma chiru laj Tito nak ta̱xic cui'chic e̱riq'uin re nak textenk'a xchoybal li c'anjel xetiquib xban xcha̱bilal e̱ch'o̱l. A'an ajcui' li quitiquiban re xxocbal li mayej a'in. \v 7 La̱ex cau e̱ch'o̱l sa' le̱ pa̱ba̱l. Nequenau li xya̱lal ut nequenau xch'olobanquil li ya̱l. Nequeq'ue e̱ch'o̱l chi c'anjelac jo' naraj li Dios, ut nocoe̱ra. Jo'can nak nakatz'a̱ma che̱ru nak cheq'ue le̱ mayej chi anchal e̱ch'o̱l. \v 8 La̱in inc'a' yo̱quin xminbal e̱ru. Yo̱quin ban chixyebal e̱re chanru nak eb laj Macedonia neque'xq'ue xmayej chi anchaleb xch'o̱l ut nacuaj ajcui' xnaubal ma chi anchal e̱ch'o̱l nequexrahoc la̱ex. \v 9 La̱ex ac nequenau nak k'axal nim li rusilal li Ka̱cua' Jesucristo. A'an quixcanab chak lix biomal sa' choxa ut quicuan sa' neba'il arin sa' ruchich'och' yal e̱ban la̱ex. Quixba̱nu chi jo'ca'in yal re nak la̱ex te̱c'ul li biomal li naxq'ue li Dios. \v 10 Nacuaj xyebal e̱re c'a'ru ninc'oxla chirix le̱ mayej. Us cui te̱choy xba̱nunquil li xetiquib jun haber. La̱ex li xbe̱n li queye nak textenk'a̱nk. Ut la̱ex ajcui' li xbe̱n li quetiquib xba̱nunquil. \v 11 Jo'can nak us cui te̱choy xba̱nunquil li xetiquib junxil. Chi anchal e̱ch'o̱l xetiquib tenk'a̱nc. Anakcuan te̱q'ue li jo' nimal jo' ch'inal naxq'ue rib che̱ru. \v 12 Li ani na-ala sa' xch'o̱l xq'uebal xmayej, li Dios naxc'ul lix mayej a' yal jo' nimal cuan chiru. Li Dios inc'a' naxpatz' li ma̱c'a' chiru. \v 13 Inc'a' yo̱quin chixyebal a'in re nak li jun ch'o̱l te'tenk'a̱k chi nabal ut la̱ex texcana̱k chi ma̱c'a' chic cuan e̱re. Nacuaj ban nak cua̱nk e̱re la̱ex ut cua̱nk ajcui' reheb li jun ch'ol chic re nak ma̱ ani ta̱cana̱k chi ma̱c'a' cuan re. \v 14 Anakcuan riq'uin li jo' q'uial cuan e̱re, chetenk'aheb li ma̱c'a' cuan reheb. Ma̱re sa' jun cutan ma̱c'a' cua̱nk e̱re la̱ex ut a'an eb chic te'tenk'a̱nk e̱re riq'uin li jo' q'uial cuan reheb a'an. \v 15 Jo'ca'in tz'i̱banbil sa' li Santil Hu chirix li maná li quixq'ue li Dios: Li ani quixxoc nabal, ma̱c'a' qui-ela'an chiru. Ut li ani ca'ch'in quixxoc, quitz'akloc ajcui' chiru. (Ex. 16:18) \s1 Laj Tito quitakla̱c chixtenk'anquileb laj Corinto \p \v 16 Ninbantioxi chiru li Dios xban nak laj Tito naxq'ue xch'o̱l che̱tenk'anquil jo' nak ninq'ue inch'o̱l la̱in. \v 17 Quintz'a̱ma chiru laj Tito nak ta̱xic e̱riq'uin ut quixc'ul xch'o̱l. Toj ma̱ji' ajcui' nintz'a̱ma chiru nak a'an ac x-ala sa' xch'o̱l nak ta̱xic e̱riq'uin. \v 18 Yo̱co chixtaklanquil jun chic li herma̱n e̱riq'uin rochben laj Tito. A'an na'no ru xbaneb chixjunileb laj pa̱banel yalak bar xban nak cha̱bil li c'anjel naxba̱nu re xch'olobanquil li xya̱lal li colba-ib. \v 19 A'an li quixakaba̱c xbaneb laj pa̱banel re ta̱xic chikix nak toxic chixcanabanquil li ma̱tan a'in. Li ma̱tan a'in, a'an re xq'uebal xlok'al li Ka̱cua' ut re nak te'xnau li kech aj pa̱banelil nak nakaj xtenk'anquileb. \v 20 Yo̱co chixba̱nunquil li c'anjel a'in chi us re nak ma̱ ani ta̱cuech'ok rix li kac'anjel nak toxic chixcanabanquil li nimla ma̱tan a'in. \v 21 Nakaq'ue kach'o̱l chixba̱nunquil li c'a'ru us; moco ca'aj cui' ta chiru li Dios. Chiruheb aj ban cui' li cui̱nk. \v 22 Ut yo̱co chixtaklanquil jun chic li kaherma̱n chirixeb. Q'uila cua xkaq'ue retal nak naxq'ue xch'o̱l chixba̱nunquil li c'a'ak re ru re xtenk'anquil li rech aj pa̱banelil. Xban nak a'an cau xch'o̱l e̱riq'uin, jo'can nak sa xch'o̱l chi xic e̱riq'uin. \v 23 Cui ani te'patz'ok chirix laj Tito, te̱ye reheb nak a'an cuech aj c'anjelil. Cuochben che̱tenk'anquil. Ut eb li cuib chic chi herma̱n, a'an taklanbileb xbaneb laj pa̱banel. Xban nak ti̱queb xch'o̱l sa' lix pa̱ba̱l, neque'xq'ue xlok'al li Cristo. \v 24 Nak te'cuulak e̱riq'uin chec'ulakeb sa' xya̱lal. Chec'ut chiruheb nak nequera le̱ rech aj pa̱banelil. Chi jo'can yalak bar ta̱q'uehek' retal nak ya̱l li cha̱bil esil li xinye che̱rix. \c 9 \p \v 1 Inc'a' tento tintz'i̱bak e̱riq'uin chirix li ma̱tan li te̱takla riq'uineb laj pa̱banel aran Jerusalén. \v 2 Ninnau nak chi anchal e̱ch'o̱l nequeraj xtenk'anquileb. Ut xinye e̱resilal reheb laj Macedonia. Xinye chi jo'ca'in: Laj pa̱banel li cuanqueb Acaya chalen jun haber qui-ala sa' xch'o̱leb xtenk'anquileb li rech aj pa̱banelil, chanquin reheb. Ut xban nak la̱ex yo̱quex chixq'uebal e̱ch'o̱l chi tenk'a̱nc eb a'an te'raj ajcui' tenk'a̱nc. \v 3 Ut yo̱quin chixtaklanquileb li herma̱n a'in e̱riq'uin re nak textenk'a chixcauresinquil le̱ mayej re nak ta̱e̱lk chi ya̱l li c'a'ru xinye che̱rix. \v 4 Cui ma̱ji' cauresinbil le̱ mayej nak tincuulak cuochbeneb li herma̱n aj Macedonia, te̱c'ut inxuta̱n la̱in xban nak ac xinserak'i reheb nak cauresinbil le̱ mayej ut te̱c'ut ajcui' e̱xuta̱n la̱ex. \v 5 Jo'can nak xinc'oxla nak us xtaklanquileb li herma̱n xbe̱n cua nak toj ma̱ji' ninxic la̱in. Textenk'a xcauresinquil li mayej li xeyechi'i. Ut nak tincuulak, ac xocbilak e̱ban, re nak ta̱c'utu̱nk nak moco minbil ta e̱ru chixq'uebal. Xeq'ue ban xban nak nequeraj xba̱nunquil. \v 6 Cheq'uehak retal li na'leb a'in: li ani ca'ch'in narau, ca'ch'in ajcui' li tixk'ol. Ut li ani nabal narau, nabal ajcui' tixk'ol. \v 7 Li junju̱nk tixq'ue li jo' q'uial ta̱ala̱k sa' xch'o̱l xq'uebal. Inc'a' tixq'ue chi ra sa' xch'o̱l, chi moco minbilak ta ru xban nak li Ka̱cua' naxra li ani naxq'ue chi sa sa' xch'o̱l. \v 8 Nim xcuanquil li Dios. Ut a'an tixq'ue e̱re chixjunil re nak junelic ta̱tz'aklok e̱re li c'a'ak re ru nac'anjelac e̱re ut re ajcui' nak ta̱ru̱k textenk'a̱nk riq'uin chixjunil li cha̱bil c'anjel. \v 9 Jo'ca'in tz'i̱banbil sa' li Santil Hu: Li ani naxtenk'a li neba' chi anchal xch'o̱l, lix cha̱bilal a'an cuan chi junelic. (Sal. 112:9) \v 10 Li Dios junelic naxq'ue li iyaj re laj acuinel ut naxq'ue li kacua. Ut a'an tixq'ue ajcui' li c'a'ru ta̱c'anjelak ke. Ut tixq'ue re̱kaj ut tixtambresi a' yal chanru nocosihin. \v 11 Li Dios junelic naxq'ue chi nabal li c'a'ru e̱re re nak ta̱ru̱k te̱tenk'aheb chi anchal e̱ch'o̱l li ma̱c'a' cuanqueb re. Ut nabaleb ajcui' li te'bantioxi̱nk chiru li Dios riq'uin li ma̱tan li xetakla chikix. \v 12 Ma̱cua' ca'aj cui' xtenk'anquileb li herma̱n yo̱quex nak nequeba̱nu li usilal a'in. Yo̱quex ban ajcui' xq'uebal xlok'al li Dios xban nak eb li herma̱n neque'bantioxin chiru li Dios e̱ban la̱ex. \v 13 Ut neque'xq'ue ajcui' xlok'al li Dios xban nak cau e̱ch'o̱l la̱ex sa' le̱ pa̱ba̱l. Moco ca'aj cui' ta riq'uin nak nequeye nak nequexpa̱ban nak nac'utun le̱ pa̱ba̱l. Nac'utun ban ajcui' xban nak nequeq'ue e̱ch'o̱l chixtenk'anquileb li ma̱c'a' cuanqueb re. Ut chi jo'can nequetenk'a chixjunileb laj pa̱banel. \v 14 Te'xq'ue retal nak lix nimal rusilal li Dios cuan e̱riq'uin. Jo'can nak la̱ex raro̱quex xbaneb li herma̱n ut te'tijok che̱rix. \v 15 Bantiox re li Dios nak quixq'ue ke li ma̱tan li k'axal numtajenak xlok'al. Ut li ma̱tan a'in, a'an li Ka̱cua' Jesucristo. \c 10 \s1 Laj Pablo naxch'olob xya̱lal lix cuanquil q'uebil re xban li Dios \p \v 1 Anakcuan cuan c'a'ak re ru nacuaj xyebal e̱re chirixeb li neque'a̱tinac chicuix. Cuan li neque'yehoc chi jo'ca'in: Laj Pablo tu̱lan nak cuan e̱riq'uin; abanan nak ma̱ ani sa' e̱ya̱nk jalan chic lix na'leb ut nak natz'i̱bac chak e̱riq'uin, k'axal cau naa̱tinac, chanqueb chicuix. Ut la̱in nintz'a̱ma che̱ru nak chexc'oxlak bayak chirix li Jesucristo. A'an tu̱lan ut k'un xch'o̱l. \v 2 Jo'can nak inc'a' nacuaj a̱tinac chi cau. Usan cui nak tincuulak e̱riq'uin inc'a' tento nak toj tina̱tinak e̱riq'uin chi cau. La̱in naru ajcui' nequebinsume li neque'a̱tinac chicuix ut neque'xye nak li c'a'ru yo̱quin chixba̱nunquil, a'an yal xna'leb cui̱nk. \v 3 Ya̱l nak cui̱nko. Abanan inc'a' yo̱co chi pletic jo' neque'xba̱nu li kech cui̱nkilal arin sa' ruchich'och'. Riq'uin ban li ma̱usilal yo̱co chi pletic. \v 4 Ut li kac'anjeleba̱l re pletic riq'uin li ma̱usilal ma̱cua' jo' li c'anjeleba̱l re ruchich'och'. Re ban li Dios ut k'axal nim xcuanquil re xsachbal chixjunil lix c'anjel li ma̱usilal. \v 5 Nakasach xcuanquileb li neque'cuech'in rix lix c'anjel li Dios. Ut nakasach ajcui' xcuanquil chixjunil lix yehom xba̱nuhom li cui̱nk li naramoc re chiruheb li kas ki̱tz'in li rusilal li Dios. Nakacanab sa' ruk' li Dios lix na'lebeb a'an re nak chijala̱k lix na'lebeb xban li Cristo ut te'xba̱nu li c'a'ru naraj a'an. \v 6 Ninnau nak tincuulak e̱riq'uin naru tink'useb li toj yo̱queb chixba̱nunquil li inc'a' us. Abanan inc'a' nacuaj texink'us la̱ex. Nacuaj ban nak te̱jal le̱ c'a'ux ut te̱ba̱nu li naraj li Dios. \v 7 La̱ex nequeq'ue retal ca'aj cui' li c'a'ru na-ilman ru ut inc'a' nequexc'oxlac chirix li c'a'ru cuan sa' li ra̱meb li junju̱nk. ¿Ma cuan junak sa' e̱ya̱nk naxye nak a'an aj c'anjel chiru li Cristo? Cui cuan, us ajcui'. Abanan tento nak tixq'ue retal nak jo'can ajcui' la̱o aj c'anjelo chiru li Cristo. \v 8 Ma̱re nequec'oxla nak yo̱quin chixnimobresinquil cuib riq'uin lin c'anjel. Abanan lin c'anjel q'uebil cue xban li Ka̱cua' re nak texintenk'a. Ma̱cua' re e̱sachbal. Inc'a' ninc'oxlac riq'uin li c'a'ru ninba̱nu xban nak li Dios xq'ue incuanquil chixba̱nunquil. \v 9 Inc'a' nacuaj nak te̱c'oxla nak yal re xq'uebal e̱xiu nak nintz'i̱bac e̱riq'uin. \v 10 Cuan li neque'a̱tinac chicuix ut neque'xye chi jo'ca'in: Laj Pablo naxtz'i̱ba lix hu riq'uin cacuil a̱tin re nak toxucuak xban. Abanan nak cuan sa' kaya̱nk, yo̱ xxiu ut ma̱c'a' na-oc cui' li c'a'ru naxye, chanqueb chicuix. \v 11 Li neque'a̱tinac chi jo'can che'xq'uehak retal nak cau xina̱tinac nak xintz'i̱ba li hu a'in e̱riq'uin. Ut jo'can ajcui' tinba̱nu nak tincuulak e̱riq'uin. \v 12 Inc'a' nakaj xba̱nunquil jo' neque'xba̱nu li neque'xnimobresi rib riq'uin li c'a'ru neque'xba̱nu. Ma̱c'a' xna'lebeb. Neque'xnimobresi rib riq'uin lix na'lebeb xjuneseb rib. \v 13 La̱o inc'a' nakanimobresi kib riq'uin li moco q'uebil ta ke xba̱nunquil. Li c'a'ru nocoa̱tinac chirix, a'an li c'anjel q'uebil ke xban li Dios re toc'anjelak ajcui' e̱riq'uin la̱ex aj Corinto. \v 14 La̱in li xbe̱n quincuulac e̱riq'uin chixch'olobanquil resil li colba-ib sa' xc'aba' li Jesucristo. Ut inc'a' xinba̱nu li ma̱cua' cue xba̱nunquil. Tenebanbil sa' inbe̱n xban li Dios xyebal resil li colba-ib e̱re. \v 15 Inc'a' ninnimobresi cuib riq'uin li c'anjel li neque'xba̱nu li jun ch'ol chic. La̱in nacuaj raj nak texq'ui̱k sa' le̱ pa̱ba̱l re nak tine̱tenk'a chixyebal resil li colba-ib yalak bar. Abanan inc'a' tinxic bar moco q'uebil ta cue re tinxic. \v 16 Nacuaj xic sa' jalan na'ajej chixch'olobanquil xya̱lal li colba-ib bar toj ma̱ji' xrabiomeb resil li colba-ib. Inc'a' nacuaj xnimobresinquil cuib riq'uin li c'anjel ac tiquibanbil xban jalan chic aj c'anjel. \v 17 Jo'ca'in tz'i̱banbil sa' li Santil Hu: Inc'a' takanimobresi kib. Chikanimobresihak ban xlok'al li Ka̱cua'. \v 18 Cuan li neque'xye ribeb nak cha̱bileb. Abanan ma̱c'a' na-oc cui' li neque'xye. A' li k'axal lok', a'an nak li Dios tixye nak li jun a'an cha̱bil. \c 11 \s1 Laj Pablo naxch'olob xya̱lal chirixeb li neque'xq'ue rib chok' apóstol \p \v 1 Usan cui tine̱cuy chic ca'ch'inak usta to̱ntil a̱tin che̱ru la̱ex li c'a'ru tinye ut cherabihak li c'a'ru tinye e̱re. \v 2 La̱in k'axal nequexinc'oxla jo' nak li Dios nequexc'oxla. Ut nacuaj nak ca'aj cui' li Cristo te̱ta̱ke. Jo' nak li yucua'bej naxk'axtesi lix rabin chi sumla̱c riq'uin jun chi cui̱nk, jo'can ajcui' nak xexink'axtesi riq'uin li Cristo. A'an jo' li be̱lomej. \v 3 Abanan yo̱quin chi c'oxlac che̱rix xban nak ninnau chanru nak quibalak'i̱c lix Eva xban li c'anti'. Ma̱re anchal texbalak'i̱k la̱ex ut ma̱re inc'a' chic te̱pa̱b li Cristo chi anchal e̱ch'o̱l ut ma̱re inc'a' chic te̱lok'oni. \v 4 Ninc'oxlac che̱rix xban nak cuan li neque'cuulac sa' e̱ya̱nk ut nequeq'ue e̱ch'o̱l chirabinquil li c'a'ru neque'xye, usta jalan neque'xc'ut che̱ru chirix li Jesucristo. Ut nequepa̱b li c'a'ru neque'xye usta jalan neque'xye chirix li Santil Musik'ej. Ut naxc'ul e̱ch'o̱l nak jalan neque'xc'ut che̱ru chirix li colba-ib li ac xepa̱b xbe̱n cua. \v 5 Eb a'an neque'xye nak apostoleb ut neque'xnimobresi rib ut neque'xye nak k'axal cha̱bileb. ¿Ma cubenak ta bi' incuanquil la̱in chiruheb a'an? \v 6 Ma̱re inc'a' ninnau a̱tinac chi cha̱bil, abanan ninnau chi tz'akal li xya̱lal li ra̱tin li Dios. Ut junelic ninc'ut che̱ru chi tz'akal li xya̱lal. \v 7 La̱in xinch'olob che̱ru li xya̱lal li ra̱tin li Dios ut ma̱c'a' c'a'ru xexinch'i'ch'i'i cui'. Yal chi ma̱tan xinch'olob li xya̱lal li colba-ib che̱ru ut xincubsi incuanquil re nak texcolek'. ¿Ma ra ta bi' xinba̱nu e̱re? \v 8 Cuan nak xinc'ul intenk'anquil re xnumsinquil li cutan riq'uin li kech aj pa̱banelil li cuanqueb sa' jalan tenamit. Jo'can nak xru xinc'anjelac e̱riq'uin la̱ex. ¿Ma inc'a' ta bi' us li xinba̱nu? \v 9 Nak quincuan chak e̱riq'uin, cuan nak ma̱c'a' cuan cue. Abanan inc'a' xexinch'i'ch'i'i riq'uin intzacae̱mk. Nak que'cuulac li herma̱n aj Macedonia, a'an eb que'q'uehoc intumin. Jo'can nak inc'a' quinq'ue sa' e̱be̱n xq'uebal intzacae̱mk chi moco tinq'ue sa' e̱be̱n anakcuan. \v 10 Xban nak li Cristo cuan cuiq'uin, jo'can nak ninye li ya̱l ut sa' chixjunil li na'ajej Acaya, chixjunileb te'na'ok re nak inc'a' xinq'ue sa' e̱be̱n intenk'anquil. \v 11 ¿C'a'ru xya̱lal a'in? ¿Ma naraj ta bi' naxye nak inc'a' nequexinra? Li Dios naxnau nak nequexinra. \v 12 Ut inc'a' tincanab xba̱nunquil li yo̱quin chixba̱nunquil xban nak cuan li neque'xye nak juntak'e̱t lix c'anjeleb riq'uin lin c'anjel la̱in. Inc'a' tincanab c'anjelac chi ma̱tan xban nak inc'a' nacuaj nak te'xjuntak'e̱ta ribeb cuiq'uin. \v 13 Eb li cui̱nk a'in neque'xq'ue rib chok' apóstol. Abanan ma̱cua' li Cristo quiq'uehoc reheb chok' apóstol. Eb a'an aj balak' ut junes balak'i̱nc neque'xba̱nu. \v 14 Misach e̱ch'o̱l chirabinquil a'an. Jo'can ajcui' naxba̱nu laj tza. Cuan nak naxc'utbesi rib jo' ángel ut chanchan naxcutanobresi li kana'leb. \v 15 Chi moco chisachk e̱ch'o̱l chirabinquil nak eb laj c'anjel chiru laj tza neque'xc'utbesi rib jo' aj c'anjel sa' ti̱quilal. Abanan ta̱cuulak xk'ehil nak te'xtoj rix lix ma̱usilaleb. \s1 Li raylal quixc'ul laj Pablo sa' xc'aba' lix c'anjel \p \v 16 Jun sut chic tinye e̱re nak cherabihak li c'a'ru tinye. Ma̱ jun taxak e̱re tixc'oxla nak ma̱c'a' inna'leb. Abanan cui nequec'oxla nak ma̱c'a' inna'leb, cherabi li cua̱tin jo' nak nequex-abin chiruheb li ma̱c'a'eb xna'leb. ¿Ma inc'a' ta bi' raj ta̱ru̱k tina̱tinak chirix lin cuanquil la̱in? \v 17 Li c'a'ru yo̱quin chixyebal anakcuan moco q'uebil ta cue xban li Ka̱cua'. Abanan tinye xban nak la̱ex inc'a' nequetau xya̱lal. Yo̱quin chi a̱tinac anakcuan jo' neque'xba̱nu li cui̱nk li neque'xnimobresi rib. \v 18 Nabaleb neque'xnimobresi rib riq'uin li c'a'ru neque'xba̱nu arin sa' ruchich'och'. ¿Ma inc'a' ta bi' raj ta̱ru̱k tinnimobresi ajcui' cuib la̱in? \v 19 La̱ex cuan raj e̱na'leb nak nequerec'a e̱rib. Abanan nequeq'ue e̱ch'o̱l chirabinquil li c'a'ru neque'xye li ma̱c'a'eb xna'leb. \v 20 Cui nequexrahobtesi̱c yal nequecuy. Cui namak'e' li c'a'ru e̱re che̱ru, ma̱c'a' nequeye. Cui nequexbalak'i̱c, yal nequecanab chi jo'can. Ut cui neque'xk'etk'eti rib che̱ru, a'an chic li nacuulac che̱ru. Ut cui nasaq'ue' sa' xnak' e̱ru, yal nequecuy. \v 21 ¿Ma xuta̱nal ta bi' chok' cue nak inc'a' naru ninba̱nu e̱re jo' neque'xba̱nu eb a'an? Anakcuan tina̱tinak e̱riq'uin jo' neque'xba̱nu li ma̱c'a'eb xna'leb ut tinye e̱re a'in: Cui cuan li neque'xnimobresi rib riq'uin lix yehom xba̱nuhom, ta̱ru̱k raj ajcui' tinnimobresi cuib la̱in. \v 22 Neque'xnimobresi rib xban nak a'an eb aj hebreo. La̱in ajcui' aj hebreo la̱in. Neque'xnimobresi rib xban nak a'aneb aj Israel. Ut la̱in ajcui' aj Israel la̱in. Neque'xnimobresi rib xban nak a'aneb ralal xc'ajol laj Abraham ut jo'can ajcui' la̱in. La̱in ajcui' ralal xc'ajol laj Abraham. \v 23 Tinnimobresi ca'ch'inak cuib anakcuan ut tina̱tinak jo' neque'xba̱nu li ma̱c'a'eb xna'leb. Neque'xye nak aj c'anjeleb chiru li Cristo. ¿Ma a'aneb ta bi' li k'axal aj c'anjel chiru li Cristo chicuu la̱in? Inc'a', xban nak la̱in tz'akalin x-apóstol li Jesucristo. Nabal li raylal ninc'ul sa' xc'aba' li Cristo. Nintacuasi cuib chi c'anjelac. Nabal sut xinq'uehe' sa' tz'alam. Nabal sut xinsaq'ue' ut cuanqueb li neque'raj incamsinquil. \v 24 Eb laj judío quine'xq'ue chi tz'u̱m. Jun chic ma̱ ca'c'a̱l chi tz'u̱m ninc'ul chiru li jun sut. Ut o̱b sut quinc'ul chi jo'can. \v 25 Oxib sut quinsaq'ue' riq'uin che' ut jun sut quine'xcuti chi pec. Oxib sut quijache' li jucub li cuanquin cui' nak yo̱quin chi xic jun pac'al li palau. Tz'akal jun cutan ut jun k'ojyi̱n quincuan sa' li ha' sa' xyi li palau. \v 26 Yalak bar ninxic xyebal resil li Cristo, xiu xiu cuanquin. Xiu xiu cuanquin nak ninnume' sa' eb li nima'. Xiu xiu cuanquin xbaneb laj e̱lk' ut xbaneb li cuech tenamitil ut xbaneb li ma̱cua'eb aj judío. Xiu xiu cuanquin sa' eb li tenamit jo' ajcui' sa' li q'uiche'. Xiu xiu cuanquin nak ninnume' sa' li palau. Xiu xiu cuanquin xbaneb li neque'xq'ue rib jo' aj pa̱banel. \v 27 Cau ninc'anjelac ut xincuy li raylal. Xincuy li yo'lec' ut cuan nak ma̱c'a' intzacae̱mk. Xincuy intz'ocajic ut xincuy inchaki el. Xincuy li que chi inc'a' tz'akal li cuak'. \v 28 Cuan chic nabal li raylal xinc'ul. Ut chirix chixjunil a'an, k'axal cui'chic ninc'oxlac cuulaj cuulaj chirixeb chixjunileb laj pa̱banel li cuanqueb yalak bar. \v 29 Cui cuan li k'un xch'o̱l li ma̱c'a' xmetz'e̱u, k'axal nintok'oba ruheb. Cui cuan li neque'ch'inan xch'o̱leb sa' lix pa̱ba̱leb, c'ajo' nak naraho' inch'o̱l ut ninc'oxlac chirixeb. \v 30 Cui tento tina̱tinak chirix lin c'anjel, tina̱tinak chirix li c'a' re ru li naxc'ut nak ma̱c'a' incuanquil injunes re nak inc'a' ta̱nima̱k cuu la̱in. \v 31 Li Acuabej Dios, lix Yucua' li Ka̱cua' Jesucristo naxnau nak inc'a' nintic'ti'ic. Lok'oninbil taxak li Dios chi junelic k'e cutan. \v 32 Laj Aretas, a'an li acuabej sa' li tenamit Damasco. Nak cuanquin aran, jun li cui̱nk li nac'anjelac chiru laj Aretas, quixtakla xc'ac'alenquil li oqueba̱l sa' li tenamit xban nak quiraj inchapbal. \v 33 Abanan xincole' sa' ruk'eb. Li tz'ac li sutbil cui' li tenamit cuan jun lix ventanil. Ut aran quine'xcubsi chak sa' jun nimla chacach. Jo'can nak quincole'. \c 12 \s1 Li c'a'ru quic'utbesi̱c chiru laj Pablo xban li Dios \p \v 1 Ninnau nak ma̱c'a' tinra chirix nak tinnimobresi cuib. Abanan cui tento nak tinba̱nu, nacuaj xserak'inquil e̱re c'a'ru quicuil chanchan matq'uenbil quinba̱nu. Ut nacuaj xserak'inquil c'a'ru quixc'utbesi chicuu li Ka̱cua'. \v 2 Ca̱laju chihab anakcuan nak quinc'ame' toj sa' li rox tasal li choxa. Inc'a' ninnau ma matq'uenbil quinba̱nu malaj quinc'ame' chi tz'akal. Ca'aj cui' li Dios naxnau. \v 3 Inc'a' ninnau chan ta cui' ru nak co̱in sa' choxa. Abanan ninnau nak quinc'ame' ut li Dios naxnau chanru quixba̱nu nak quinixc'am sa' choxa. \v 4 Ut li c'a'ru quicuabi aran inc'a' naru nina̱tinac chirix xban nak moco xc'ulub ta junak cui̱nk a̱tinac chirix ut inc'a' natauman junak a̱tin re xyebal xban nak k'axal numtajenak xlok'al. \v 5 Naru raj tinnimobresi cuib riq'uin li c'a'ru quicuabi chak sa' choxa. Abanan ca'aj cui' tina̱tinak chirix li c'a'ru naxc'ut nak ma̱c'a' incuanquil injunes xban nak yal cui̱nkin. \v 6 La̱in naru raj tinnimobresi cuib xban nak ya̱l li c'a'ru quicuabi chak, abanan inc'a' ninba̱nu re nak ma̱ ani tixc'oxla nak k'axal nim incuanquil. Ca'aj cui' li nacuaj, a'an nak la̱ex te̱q'ue retal lin yehom inba̱nuhom. \v 7 Li Dios inc'a' quiraj nak tinnimobresi cuib xban li k'axal lok' quilajxc'utbesi chak chicuu. Jo'can nak quiq'uehe' jun li raylal sa' inbe̱n. Chanchan li cuan q'uix sa' intibel nak nacuec'a. A'an xtakl laj tza re inrahobtesinquil. Cuan li raylal a'in re nak inc'a' tinnimobresi cuib. \v 8 Oxib sut xintijoc ut xintz'a̱ma chiru li Ka̱cua' nak chirisihak li raylal a'in li yo̱ chi rahobtesi̱nc cue. \v 9 Abanan li Ka̱cua' quixye cue: Inc'a' nacuisi la̱ raylal. Abanan tatintenk'a re nak ta̱cuy xnumsinquil. La̱in ninq'ue lin cuanquil re li ani naxnau nak ma̱c'a' xcuanquil xjunes, chan cue. Jo'can nak nasaho' sa' inch'o̱l riq'uin li raylal re nak lix cuanquil li Cristo cua̱nk cuiq'uin. \v 10 Jo'can nak nasaho' sa' inch'o̱l nak ma̱c'a' incuanquil injunes ut nak ninhobe' jo' ajcui' nak ninc'ul li raylal, li ch'a'ajquilal ut li rahobtesi̱c sa' xc'aba' li Jesucristo. Nasaho' sa' inch'o̱l xban nak cui ma̱c'a' incuanquil injunes cuib, ninnau nak cuan incuanquil sa' xc'aba' li Jesucristo. \s1 Laj Pablo yo̱ xc'a'ux chirixeb laj pa̱banel li cuanqueb Corinto \p \v 11 Chanchan nak ma̱c'a' inna'leb nak ninserak'i e̱re chixjunil li xinc'ul. Inc'a' raj xinye e̱re. Abanan e̱ban la̱ex nak xinba̱nu xban nak la̱ex inc'a' nequeq'ue incuanquil chok' apóstol. La̱ex raj li xexq'uehoc incuanquil. Moco cubenak ta incuanquil la̱in chiruheb li neque'xq'ue rib chok' apóstol usta ma̱c'a' incuanquil injunes. \v 12 Nak cuanquin e̱riq'uin nabal quincuy ut riq'uin xcuanquil li Dios quilajinba̱nu li milagro ut li sachba ch'o̱lej li nac'utuc re nak la̱in tz'akal apóstol. \v 13 Jo' quinba̱nu chak sa' xya̱nkeb laj pa̱banel li quinnume' cui' chak, jo'can ajcui' quinba̱nu nak cuanquin e̱riq'uin. Li c'a'ru inc'a' xinq'ue sa' e̱be̱n, a'an lin tenk'anquil. ¿Ma ma̱c ta bi' li xinba̱nu? Checuy inma̱c cui inc'a' us xinba̱nu. \v 14 Anakcuan ac xincauresi cuib re nak tinxic e̱riq'uin sa' rox sut. Abanan inc'a' texinch'i'ch'i'i riq'uin c'a'ru cue. Ma̱cua' li c'a'ru e̱re ninra. La̱ex ban li nequexinra. Ma̱cua'eb li coc'al li neque'ch'olanin re li yucua'bej. A' li yucua'bej, a'an li nach'olanin reheb li ralal xc'ajol. \v 15 Jo'can nak chixjunil li c'a'ru cuan cue chi anchal inch'o̱l tinsach re e̱tenk'anquil ut tintacuasi cuib re nak texcolek'. Cui k'axal nequexinra, ¿ma inc'a' ta bi' ta̱ru̱k tine̱ra la̱in? \v 16 Chi yal inc'a' xexinch'i'ch'i'i. Abanan ma̱re cuan sa' e̱ya̱nk te'xc'oxla nak e̱balak'inquil yo̱quin. \v 17 ¿Chanru nak xexinbalak'i? ¿Ma xexbalak'i̱c ta bi' xbaneb li ani xintakla e̱riq'uin? \v 18 La̱in xintz'a̱ma chiru laj Tito nak ta̱xic e̱riq'uin ut xintakla li herma̱n chirix. ¿Ma xexbalak'i ta bi' laj Tito? ¿Ma inc'a' ta bi' junaj li kac'a'ux cuochben laj Tito? ¿Ma inc'a' ta bi' junaj li kana'leb? \v 19 Ma̱re yal re xcolbal cuib che̱ru nak nequec'oxla. Abanan moco jo'can ta. Li Dios naxnau chi tz'akal nak sa' xc'aba' li Cristo nina̱tinac. Ex inherma̱n, chixjunil li ninba̱nu, a'an re e̱tenk'anquil re nak texq'ui̱k sa' le̱ pa̱ba̱l. \v 20 Ninc'oxla nak tincuulak e̱riq'uin ma̱re inc'a' sahak e̱ch'o̱l cuiq'uin, ut la̱in ma̱re inc'a' sahak inch'o̱l e̱riq'uin xban nak toj cuan li c'a'ak re ru inc'a' us sa' e̱ya̱nk. Ma̱re toj cuan li pletic ut li cakali̱nc sa' e̱ya̱nk ut ma̱re toj cuan li josk'il ut li nimobresi̱nc ib, malaj ut li k'aba̱nc ut li xic' iloc ut ma̱re toj cuan li k'etk'etil e̱riq'uin malaj ut li po'oj ib. \v 21 Ninc'oxla nak tincuulak e̱riq'uin, te̱c'ut inxuta̱n chiru li Dios xban li c'a'ru yo̱quex chixba̱nunquil. Ma̱re tinya̱bak chirixeb li que'xba̱nu li inc'a' us ut toj ma̱ji' neque'xyot' xch'o̱l ut toj ma̱ji' xe'xjal xc'a'ux riq'uin li ma̱usilal li que'xba̱nu jo' li muxuc caxa̱r, li co'be̱tac yumbe̱tac ut li c'a'ak chic ru chi ma̱usilal. \c 13 \s1 Laj Pablo naxye c'a'ru tixba̱nu nak ta̱cuulak riq'uineb laj Corinto \p \v 1 A'in li rox sut nak tincuulak e̱riq'uin. Cui cuan li ta̱jitek' nak tincuulak, tento nak cua̱nk cuib malaj oxib li testigo chixyebal nak ya̱l lix ma̱c, jo' tz'i̱banbil sa' li Santil Hu. \v 2 Nak quincuulac xca' sut e̱riq'uin, quinq'ueheb chak xna'lebeb li yo̱queb chi ma̱cobc jo' ajcui' che̱junilex. Ut anakcuan ma̱ anihin sa' e̱ya̱nk ut tinch'olob cui'chic xya̱lal che̱ru. Nak tincuulak cui'chic e̱riq'uin, la̱in tebink'us chi cau li ani inc'a' us yo̱queb chixba̱nunquil. Inc'a' chic te'cuil xtok'oba̱l ru. \v 3 Riq'uin a'in te̱nau nak nina̱tinac riq'uin li cuanquil q'uebil cue xban li Cristo. Moco ma̱c'a' ta xcuanquil li Cristo re e̱k'usbal. K'axal nim ban xcuanquil che̱k'usbal. \v 4 Cubenak xcuanquil li Cristo nak quicamsi̱c chiru li cruz. Abanan quicuaclesi̱c cui'chic sa' xya̱nkeb li camenak chi yo'yo xban xcuanquil li Dios. Jo' nak quixcubsi xcuanquil li Cristo, jo'can ajcui' takacubsi kacuanquil la̱o. Abanan yo'yo̱co xban xcuanquil li Dios ut q'uebil ke li kacuanquil xban li Dios re xk'usbaleb li neque'xba̱nu li inc'a' us. \v 5 Q'uehomak retal le̱ yu'am. ¿Ma tz'akal re ru le̱ yu'am? ¿Ma chi anchal e̱ch'o̱l nequexpa̱ban? ¿Ma inc'a' ta bi' nequenau chi tz'akal nak li Cristo cuan e̱riq'uin? ¿Malaj ut toj ma̱ji' nequexpa̱ban? \v 6 Usan cui nak tincuulak e̱riq'uin, te̱q'ue retal nak la̱in tz'akalin x-apóstol li Jesucristo. \v 7 La̱in junelic nintz'a̱ma chiru li Dios nak inc'a' te̱ba̱nu li inc'a' us. Inc'a' nintz'a̱ma a'an re nak ta̱c'utu̱nk nak cha̱bil li c'anjel ninba̱nu sa' e̱ya̱nk. Re ban nak tz'akalak re ru le̱ yu'am. Nacuaj nak te̱ba̱nu li us usta inc'a' naq'uehe' xcuanquil li c'anjel li ninba̱nu sa' e̱ya̱nk. \v 8 La̱o inc'a' naru nakapo' ru li ya̱l. Nococ'anjelac ban re xq'uebal xcuanquil li ya̱l. \v 9 Jo'can nak k'axal raj ta̱sahok' sa' inch'o̱l nak tincuulak e̱riq'uin cui cha̱bilak chic le̱ yu'am re nak inc'a' tento tinc'ut che̱ru nak cuan incuanquil re e̱k'usbal. Nintijoc che̱rix re nak tz'akalak re ru le̱ yu'am sa' le̱ pa̱ba̱l. \v 10 Jo'can nak yo̱quin chixtz'i̱banquil li hu a'in e̱riq'uin nak toj ma̱ji' ninxic e̱riq'uin. Nak cua̱nkin cui'chic sa' e̱ya̱nk la̱in inc'a' nacuaj texink'us chi cau usta cuan incuanquil re e̱k'usbal. Li Ka̱cua' inc'a' quixq'ue lin cuanquil re e̱sachbal. Re ban e̱tenk'anquil sa' le̱ pa̱ba̱l. \s1 Laj Pablo naxq'ueheb xsahil xch'o̱l ut naxchak'rabiheb \p \v 11 Anakcuan ex inherma̱n, texinchak'rabi riq'uin a a̱tin a'in: Jalomak le̱ c'a'ux re nak tz'akalak e̱re e̱ru. Cheq'uehak retal li jo' q'uial xinye e̱re. Junajak taxak le̱ c'a'ux ut chexcua̱nk sa' xya̱lal chi ribil e̱rib. Ut cua̱nk e̱riq'uin li Dios li narahoc ke ut naxq'ue ke li tuktu̱quil usilal. \v 12 Cheq'uehak xsahil e̱ch'o̱l chi ribil e̱rib riq'uin santil utz'uc u. \v 13 Chixjunileb laj pa̱banel li cuanqueb arin neque'xtakla xsahil e̱ch'o̱l. \v 14 Chicua̱nk taxak e̱riq'uin li rusilal li Ka̱cua' Jesucristo, ut chicua̱nk taxak e̱riq'uin li rahoc ib li naxq'ue li Ka̱cua' Dios, ut a' taxak li Santil Musik'ej chicua̱nk e̱riq'uin. Jo'can taxak.