\id 1CO - Kekchi Bible -Guatemala 2012 (DBL -2013) \h 1 CORINTIOS \toc1 Li Xbe̱n Hu li Quixtz'i̱ba li San Pablo reheb laj Corinto \toc2 1 Corintios \toc3 1 Co \mt1 Li Xbe̱n Hu li Quixtz'i̱ba li San Pablo reheb laj Corinto \c 1 \s1 Xq'uebal xsahileb xch'o̱l \p \v 1 La̱in laj Pablo. Sic'bil chak cuu xban li Dios re nak tinc'anjelak chok' x-apóstol li Jesucristo xban nak jo'can quiraj li Dios. Cuochben laj Sóstenes li cuech aj pa̱banelil. \v 2 Yo̱quin chixtz'i̱banquil li hu a'in e̱riq'uin la̱ex aj pa̱banel li cuanquex sa' li tenamit Corinto. Santobresinbilex sa' xc'aba' li Jesucristo ut sic'bil e̱ru xban li Dios chok' ralal xc'ajol. Ut sic'bil ajcui' ruheb chixjunileb li cuanqueb yalak bar li neque'xya̱ba xc'aba' li Jesucristo. A'an li kaDios chikajunilo la̱o li nocopa̱ban re. \v 3 Chicua̱nk taxak e̱riq'uin li usilal ut li tuktu̱quilal li nachal riq'uin li Dios li kaYucua' ut riq'uin li Ka̱cua' Jesucristo. \s1 Li rusilal li Dios nequec'ul sa' xc'aba' li Cristo \p \v 4 Junelic ninbantioxi chiru li Dios nak nintijoc che̱rix la̱ex ut ninbantioxi ajcui' chiru li Dios nak xema̱tani li rusilal li Dios sa' xc'aba' li Jesucristo. \v 5 Xban nak junajex chic riq'uin li Cristo, xema̱tani li rusilal li Dios. Cha̱bil chic nequex-a̱tinac ut cha̱bil chic le̱ na'leb xban nak nequenau chic li xya̱lal. \v 6 Ac xema̱tani li rusilal li Dios ut nac'utun nak ya̱l li quinye e̱re chirix li Cristo. \v 7 Ac xema̱tani li usilal li naxq'ue li Santil Musik'ej ut ma̱c'a' chic nequeroybeni. Ca'aj chic lix c'ulunic li Ka̱cua' Jesucristo nequeroybeni. \v 8 Li Dios yo̱k chixq'uebal xcacuub le̱ ch'o̱l chalen toj sa' roso'jic li cutan re nak ma̱c'a'ak e̱ma̱c sa' li cutan nak tol-e̱lk li Ka̱cua' Jesucristo. \v 9 Li Dios junelic naxq'ue li naxyechi'i ut a'an ajcui' li quisic'oc e̱ru re nak texcua̱nk chi sum a̱tin riq'uin li Ralal, a' li Ka̱cua' Jesucristo. \s1 Xq'uebal xna'lebeb laj pa̱banel re nak junajakeb xch'o̱l \p \v 10 Ex inherma̱n, sa' xc'aba' li Ka̱cua' Jesucristo nintz'a̱ma che̱ru nak junajak le̱ na'leb. Ma̱c'a'ak li jachoc ib sa' e̱ya̱nk. Junajak ban le̱ c'a'ux ut junajak le̱ ch'o̱l. \v 11 Ninye e̱re chi jo'ca'in xban nak lix comoneb lix Cloé xe'yehoc resil cue nak cuan cuech'i̱nc ib sa' e̱ya̱nk. \v 12 ¿C'a'ut nak jalan jala̱nk nequec'oxla che̱ju̱nkal? Cuan neque'xye: La̱o xtzolom laj Pablo. Ut cuan neque'xye: La̱o xtzolom laj Apolos. Ut cuan ajcui' li neque'xye: La̱o xtzolom laj Pedro ut cuan cui'chic neque'xye: La̱o xtzolom li Cristo. \v 13 Abanan la̱in tinpatz' e̱re, ¿ma nabal ta bi' li Cristo? Inc'a'. Jun ajcui'. ¿Ma quinq'uehe' ta bi' la̱in chiru cruz sa' e̱c'aba' la̱ex? ¿Ma sa' inc'aba' ta bi' la̱in quec'ul li cubi ha'? \v 14 Ninbantioxi chiru li Dios nak ma̱cua' la̱in quincubsin e̱ha'. Ca'aj cui' laj Crispo ut laj Gayo quincubsi xha'eb. \v 15 Cui ta la̱in quincubsin e̱ha', ma̱re raj quec'oxla nak quinba̱nu sa' inc'aba' la̱in. \v 16 Ut quincubsi ajcui' xha'eb li cuanqueb sa' rochoch laj Estéfanas. Inc'a' chic jultic cue ma cuan chic quincubsiheb xha'. \v 17 Li Cristo inc'a' quinixtakla chak chi cubsi̱nc ha'. Quinixtakla ban chak chixjulticanquil resil li colba-ib. Abanan ma̱cua' riq'uin a̱tin ch'a'aj xtaubal ru xya̱lal quina̱tinac. Cui ta riq'uin a̱tin ch'a'aj xtaubal ru quina̱tinac, cuan raj inc'a' que'ta'oc ru ut ta̱cana̱k raj chi ma̱c'a' rajbal xcamic li Cristo chiruheb. \s1 Xjulticanquil Xcamic li Cristo \p \v 18 Nak neque'rabi resil lix camic li Cristo chiru li cruz, ma̱c'a' na-oc cui' chiruheb li te'xic sa' xbalba. To̱ntil na'leb a'an chanqueb. Aban chiku la̱o li ac xocole' k'axal lok' a'an xban nak a'an xcuanquil li Dios. \v 19 Jo'ca'in tz'i̱banbil retalil sa' li Santil Hu: \q1 Tinsacheb xcuanquil li cuanqueb xna'leb xjuneseb rib. \q1 Tintz'ekta̱na xc'a'uxeb li neque'rec'a rib nak cuanqueb xna'leb. \p \v 20 Chiru li Dios ma̱c'a' neque'oc cui' li cuanqueb xna'leb xjuneseb. Ma̱c'a' neque'oc cui' laj tzolonel. Ut ma̱c'a' neque'oc cui' li neque'xnau a̱tinac chirix lix na'leb li ruchich'och'. Lix na'leb li ruchich'och' to̱ntil na'leb ut ma̱c'a' na-oc cui' chiru li Dios. \v 21 Li Dios naxnau chixjunil. Ac cuan sa' xch'o̱l li Dios nak li cuanqueb sa' ruchich'och' ma̱ jaruj te'xtau ru xna'leb li Dios yal xjuneseb rib. Jo'can nak quiraj xcolbaleb li te'pa̱ba̱nk re li resil li colba-ib usta cuan li neque'yehoc re nak to̱ntil na'leb li yo̱co chixjulticanquil che̱ru chirix li Cristo. \v 22 A'in to̱ntil na'leb chiruheb laj judío xban nak te'raj nak ta̱c'utek' junak milagro chiruheb. To̱ntil na'leb chiruheb li ma̱cua'eb aj judío xban nak ca'aj cui' xna'leb li ruchich'och' neque'xq'ue xcuanquil. \v 23 Aban la̱o nakach'olob xya̱lal nak li Cristo quicam chiru li cruz re kacolbal. Abanan li ca̱mc chiru cruz xuta̱nal chiruheb laj judío ut inc'a' neque'raj xtaubal xya̱lal lix camic li Cristo. Jo'can nak chiruheb laj judío li xya̱lal lix camic li Cristo chanchan jun li pec neque'xtich rokeb chiru. Jo'can ajcui' chiruheb li ma̱cua'eb aj judío, li xya̱lal lix camic li Cristo to̱ntil na'leb chiruheb. \v 24 Abanan chiku la̱o li sic'bil ku xban li Dios, usta la̱o aj judío usta ma̱cua'o aj judío, riq'uin xcamic li Cristo chiru cruz nakil xcuanquil li Dios nak coxcol ut nakanau chic chanru xna'leb li Dios. \v 25 K'axal cui'chic cuan xna'leb li Dios chiruheb li cui̱nk usta yal to̱ntil na'leb chiruheb li inc'a' neque'pa̱ban. Usta neque'xye nak ma̱c'a' xcuanquil li Dios, k'axal cui'chic nim xcuanquil chiru xcuanquileb li cui̱nk. \v 26 Ex herma̱n, cheq'ue retal chanru cuanquex nak quisiq'ue' e̱ru xban li Dios. Moco nabalex ta cuan e̱na'leb jo' xna'leb li ruchich'och'. Moco nabalex ta li cuan e̱lok'al ut inc'a' nabaleb sa' e̱ya̱nk cuanqueb xcuanquil sa' xc'aba'eb lix na' xyucua'. \v 27 Li ma̱c'a'eb xna'leb chiruheb li cui̱nk, li Dios quixsiq'ueb ru re nak te'c'utek' xxuta̱neb li cuanqueb xna'leb sa' ruchich'och'. Ut li ma̱c'a'eb xcuanquil sa' ruchich'och' li Dios quixsiq'ueb ru re nak te'c'utek' xxuta̱neb li cuanqueb xcuanquil sa' ruchich'och'. \v 28 Li Dios quixsiq'ueb ru li tz'ekta̱nanbileb li ma̱c'a'eb xlok'al ut li inc'a' neque'q'uehe' xcuanquil xbaneb li cuanqueb sa' li ruchich'och'. Quixsiq'ueb ban ru re xcubsinquil xcuanquileb li cuanqueb xna'leb sa' ruchich'och'. \v 29 Quixba̱nu chi jo'ca'in re nak ma̱ ani tixnimobresi rib chiru li Ka̱cua'. \v 30 Yal xban rusilal li Dios nak junajex chic riq'uin li Jesucristo. Li Jesucristo quixakaba̱c xban li Dios re xq'uebal kana'leb. Quixakaba̱c chixti̱cobresinquil li kach'o̱l chiru li Dios ut chikasantobresinquil. Ut sa' xc'aba' li Cristo cuybil sachbil li kama̱c. \v 31 Jo'can nak ca'aj cui' li Ka̱cua' takanimobresi. Jo'ca'in tz'i̱banbil retalil sa' li Santil Hu: Mikanimobresi kib. Chikanimobresihak ban xcuanquil li Ka̱cua'. \c 2 \p \v 1 Jo'can ut ex herma̱n, nak xincuulac e̱riq'uin chixch'olobanquil xya̱lal li ra̱tin li Dios, inc'a' xina̱tinac riq'uin a̱tin ch'a'aj xtaubal ru ut inc'a' xina̱tinac re xc'utbal nak cuan inna'leb. \v 2 Xban nak inc'a' xcuaj xc'utbal nak cuan inna'leb, jo'can nak ca'aj cui' chirix lix camic li Cristo chiru li cruz xina̱tinac. \v 3 Nak cuanquin e̱riq'uin ninsicsot xban inxiu nak yo̱quin chi a̱tinac e̱riq'uin xban nak inc'a' cau inch'o̱l. \v 4 Nak xinch'olob xya̱lal che̱ru inc'a' xina̱tinac riq'uin a̱tin jo' neque'xba̱nu li cuanqueb xna'leb sa' ruchich'och'. Xinch'olob ban xya̱lal che̱ru jo' quixc'ut chicuu li Santil Musik'ej, ut li Santil Musik'ej quiq'uehoc xcuanquil li cua̱tin. \v 5 La̱in inc'a' xina̱tinac e̱riq'uin jo' neque'xba̱nu li cuanqueb xna'leb xban nak inc'a' nacuaj nak ta̱cua̱nk e̱pa̱ba̱l sa' xc'aba' xna'lebeb li cui̱nk; sa' xc'aba' ban xcuanquil li Dios xexpa̱ban. \s1 Li Dios naxc'ut chiku li xya̱lal \p \v 6 Li ac cauheb xch'o̱l sa' lix pa̱ba̱leb, neque'ka̱tina riq'uin a̱tin moco yalak ani ta ta̱ta'ok ru. A'in ma̱cua' xna'leb li ruchich'och' chi moco xna'lebeb li neque'taklan sa' ruchich'och'. Lix na'lebeb na-oso' jo' nak neque'oso' eb a'an. \v 7 Abanan la̱in ninch'olob xya̱lal li na'leb li quixq'ue li Dios. Li na'leb a'an mukmu nak quicuan chak junxil. Inc'a' natauman ru nak quicuan. Abanan chalen chak najter k'e cutan nak toj ma̱ji' quixyi̱b li ruchich'och' ac cuan chak sa' xch'o̱l li Dios nak tixq'ue li kalok'al ut li kalok'al, a'an li kacolbal. \v 8 Ma̱ jun li neque'taklan sa' ruchich'och' que'xtau ru li na'leb a'in. Cui ta que'xtau ru, inc'a' raj que'xcamsi chiru cruz li Ka̱cua' Jesucristo, laj e̱chal re li lok'al. \v 9 Jo'ca'in tz'i̱banbil sa' li Santil Hu chirix li kalok'al: \q1 Li inc'a' na-ilman ru chi moco na-abi̱c chi moco nac'oxla̱c xbaneb li cui̱nk, a'an li quixc'u̱b li Dios chok' reheb li neque'rahoc re. (Is. 64:4; 65:17) \p \v 10 Aban li Dios quixc'utbesi chiku li na'leb a'in xban li Santil Musik'ej. Li Santil Musik'ej naxnau chixjunil lix na'leb li Dios li k'axal ch'a'aj xtaubal ru. \v 11 Ma̱ ani nana'oc re c'a'ru cuan sa' xch'o̱l li junju̱nk. Ca'aj cui' li junju̱nk nana'oc re. Jo'can ajcui' lix c'a'ux li Dios. Ma̱ ani nana'oc re. Ca'aj cui' li Santil Musik'ej nana'oc re. \v 12 Li Dios quixq'ue ke jun li Musik'ej. Ma̱cua' yal xmusik' cui̱nk li cuan kiq'uin. A' lix Santil Musik' li Dios, a'an li cuan kiq'uin. Li Dios quixq'ue ke li Santil Musik'ej re nak takatau ru li c'a'ru naxq'ue ke riq'uin xnimal rusilal. \v 13 Inc'a' yo̱co chi a̱tinac chirix li na'leb a'in riq'uin a̱tin xkac'oxla kajunes. Yo̱co ban chi a̱tinac riq'uin a̱tin quic'utbesi̱c chiku xban li Santil Musik'ej. Li xya̱lal li naxc'ut chiku li Santil Musik'ej la̱o nakach'olob chiruheb li cuan li Santil Musik'ej riq'uineb. \v 14 Li ani ma̱c'a' li Santil Musik'ej riq'uin inc'a' naxc'u̱luban li xya̱lal li naxc'ut li Santil Musik'ej. A'an to̱ntil na'leb chiru xban nak inc'a' naxtau ru. Ca'aj cui' li ani cuan li Santil Musik'ej riq'uin naru tixtau ru xban nak li Santil Musik'ej a'an li nac'utuc re li xya̱lal chiru. \v 15 Li ani cuan li Santil Musik'ej riq'uin naxnau bar cuan li ya̱l ut naxnau ajcui' bar cuan li inc'a' ya̱l. Ut li ani ma̱c'a' li Santil Musik'ej riq'uin inc'a' naxtau ru lix na'leb li cuan li Santil Musik'ej riq'uin. \v 16 Jo'ca'in tz'i̱banbil sa' li Santil Hu: Ma̱ ani nana'oc re lix c'a'ux li Ka̱cua'. Ma̱ ani naru naq'uehoc xna'leb. Ma̱ ani naxnau lix c'a'ux li Dios yal xjunes. Abanan xban nak la̱o cuan li Santil Musik'ej kiq'uin, cuan ajcui' lix c'a'ux li Cristo kiq'uin. \c 3 \s1 Yal aj c'anjelo chiru li Dios \p \v 1 Ex inherma̱n, nak cuanquin e̱riq'uin inc'a' quiru quina̱tinac e̱riq'uin jo' nina̱tinac riq'uineb li ac cauheb xch'o̱l sa' lix pa̱ba̱leb. La̱ex chanchan ma̱c'a' li Santil Musik'ej e̱riq'uin. Jo'can nak nina̱tinac e̱riq'uin jo' nak nina̱tinac riq'uineb li toj k'un xch'o̱leb sa' lix pa̱ba̱leb. \v 2 Li xya̱lal xinch'olob che̱ru chanchan nak leche xinq'ue cheruc'. Moco cacuil tzacae̱mk ta xinq'ue e̱re xban nak la̱ex toj ma̱ji' nequexq'ui. Naraj naxye nak toj ma̱ji' ninch'olob che̱ru li na'leb li ch'a'aj xtaubal ru xban nak toj ma̱ji' nequexq'ui sa' le̱ pa̱ba̱l ut ma̱min te̱tau ru. \v 3 Inc'a' texru̱k xtaubal ru anakcuan xban nak toj nequeba̱nu li c'a'ru naxrahi ru le̱ ch'o̱l. Nak toj cuan li cakali̱nc ib ut li cuech'i̱nc ib sa' e̱ya̱nk, ¿ma inc'a' ta bi' yo̱quex chi xba̱nunquil li c'a'ru naxrahi ru le̱ ch'o̱l? Ut la̱ex nequejuntak'e̱ta e̱rib riq'uineb li toj ma̱c'a' li Santil Musik'ej riq'uineb. \v 4 La̱ex toj ma̱ji' junaj le̱ ch'o̱l. Cuan li neque'xye, “la̱in ninta̱ke laj Pablo”. Ut cuan cui'chic li neque'xye, “la̱in ninta̱ke laj Apolos”. Cui jo'can yo̱quex chixyebal, ¿ma inc'a' ta bi' toj yo̱quex chixjuntak'e̱tanquil e̱rib riq'uineb li toj ma̱ji' neque'pa̱ban? \v 5 ¿Ani ta bi' laj Apolos? Ut, ¿anihin ta bi' la̱in? La̱o yal aj c'anjelo chiru li Ka̱cua'. Xkach'olob xya̱lal che̱ru nak xepa̱b li Ka̱cua'. Ut chi kacabichalo nococ'anjelac jo' taklanbilo cui' xban li Ka̱cua'. \v 6 Chanchano aj acuinel nak nococ'anjelac chiru li Dios. Chanchan a̱uc xinba̱nu nak xinye resil li colba-ib e̱re. Ut chanchan t'akresi̱nc quixba̱nu laj Apolos nak quixch'olob lix ya̱lal che̱ru. Abanan a' li Dios quiq'uehoc lix mokic. \v 7 Jo'can nak chi moco laj acuinel chi moco laj t'akresinel cuan xcuanquil. Ca'aj cui' li Dios li naq'uehoc xmokic cuan xcuanquil. \v 8 Laj acuinel ut laj t'akresinel juntak'e̱teb xcuanquil chiru li Dios ut chi xju̱nkaleb te'xc'ul xk'ajca̱munquil a' ya̱l chanru lix c'anjeleb. \v 9 La̱o kech aj c'anjelil kib chiru li Dios. Ut la̱ex chanchanex li ch'och' li nakac'anjela ru. Ut li Dios a'an laj e̱chal re li ch'och'. Ut chanchanex ajcui' jun li cab yo̱co chixyi̱banquil ut li Dios, a'an laj e̱chal re li cab a'an. \v 10 Xban nak sic'bil cuu xban li Dios chi c'anjelac chiru jo' jun aj tz'ac cha̱bil, jo'can nak xinnau xjolominquil li c'anjel. Chanchan nak xinyi̱b xcimiento li cab nak xinye resil li colba-ib ut jalan chic te'cablak sa' xbe̱n nak te'xch'olob li xya̱lal che̱ru. Ut li junju̱nk chixq'uehak retal nak tz'akal re ru lix c'anjel tixba̱nu. \v 11 Tixq'ue retal chanru lix c'anjel xban nak ac q'uebil lix cimiento li cab. Ut ma̱ ani naru tixq'ue junak chic li cimiento chiru li ac q'uebil. Ut a'an li Ka̱cua' Jesucristo. \v 12 Cuan li te'cablak sa' xbe̱n li cimiento a'an riq'uin li c'a'ak re ru najt naxcuy jo' li oro, li plata ut li terto̱quil pec. Ut cuan li te'cablak sa' xbe̱n riq'uin li inc'a' naxcuy jo' li che', li cu̱c ut li q'uim. Lix ya̱lal a'an, a'in: nak cuan li te'c'anjelak chi cha̱bil chiru li Dios ut cuan inc'a'. \v 13 Lix c'anjel li junju̱nk ta̱c'utu̱nk nak tol-e̱lk cui'chic li Ka̱cua' Jesucristo chi rakoc a̱tin. Chanchan nak ta̱numsi̱k sa' xam lix c'anjel naxba̱nu re rilbal ma ta̱osok' malaj inc'a'. \v 14 Cui lix c'anjel inc'a' ta̱sachek', nac'utun nak us lix c'anjel ut li jun a'an tixc'ul lix k'ajca̱munquil. \v 15 Cui ut lix c'anjel junak inc'a' tz'akal re ru, lix c'anjel ta̱sachk chanchan c'atbil nak ta̱osok'. Ut li jun a'an ta̱colek', abanan chanchan ta̱numek' sa' xam nak ta̱colek'. \v 16 ¿Ma inc'a' ta bi' nequenau nak la̱ex rochochex li Dios? ¿Ma inc'a' ta bi' nequenau nak li Santil Musik'ej cuan e̱riq'uin? \v 17 Li rochoch li Dios a'an santo. Cui ani naxtiquib li jachoc ib sa' e̱ya̱nk, li jun a'an yo̱ chixjuc'bal rochoch li Dios xban nak la̱ex aj pa̱banel rochochex chic li Dios. Ut li Dios tixsach li ani naxtiquib xjachbal ruheb laj pa̱banel. \v 18 Ma̱ ani taxak tixbalak'i rib xjunes. Cui cuan junak sa' e̱ya̱nk narec'a nak cuan xna'leb sa' li ruchich'och' a'in, chixcubsihak rib ut tixba̱nu jo' li ma̱c'a' naxnau re nak tixtau xna'leb chi tz'akal. \v 19 Lix na'leb li ruchich'och', a'an to̱ntil na'leb chiru li Dios. Jo'ca'in tz'i̱banbil sa' li Santil Hu: \q1 Li Dios naxcanabeb chixsachbaleb rib xban lix se̱baleb xch'o̱l li ani neque'rec'a nak cuanqueb xna'leb xjuneseb rib. (Job 5:13) \p \v 20 Ut tz'i̱banbil ajcui' sa' li Santil Hu li naxye: \q1 Li Dios naxnau nak ma̱c'a' na-oc cui' lix c'a'uxeb li neque'xye nak cuanqueb xna'leb xjuneseb rib. (Sal. 94:11) \p \v 21 Jo'can nak ma̱ ani tixnimobresi ru junak cui̱nk riq'uin li c'a'ru naxba̱nu xban nak chixjunil li c'a'ak re ru q'uebil e̱re xban li Dios re nak ta̱c'anjelak che̱ru. \v 22 Usta laj Apolos, usta la̱in, usta laj Pedro, la̱o yal aj c'anjelo che̱ru. Usta li ruchich'och', usta li yu'am, usta li ca̱mc, e̱re ajcui' re nak te'c'anjelak che̱ru. Chixjunil li cuan anakcuan e̱re la̱ex ut e̱re ajcui' li toj cha̱lel chiku. \v 23 Chixjunil li c'a'ak re ru, e̱re la̱ex. Abanan la̱ex rehex li Cristo ut li Cristo, a'an re li Dios. \c 4 \s1 Q'uebilo chi c'anjelac chiru li Ka̱cua' \p \v 1 Jo'can nak chenauhak nak la̱o yal aj c'anjelo chiru li Cristo ut q'uebil sa' kabe̱n xch'olobanquil lix ya̱lal li colba-ib li quiq'uehe' ke xban li Dios. Li xya̱lal a'in mukmu nak quicuan chak junxil. \v 2 Li ani sic'bil ru chixch'olobanquil li xya̱lal tento nak ti̱cak xch'o̱l. \v 3 La̱in ma̱c'a' nacuaj re cui yo̱quex chixsic'bal a̱tin chicuix ut ma̱c'a' nacuaj re cui junak aj rakol a̱tin ta̱tz'ilok a̱tin chicuix. Chi moco la̱in naru tincuech' rix lin c'anjel. \v 4 La̱in nacuec'a nak ma̱c'a' inma̱c. Abanan moco xban ta a'an nak tinye nak ti̱c inch'o̱l. A' li ta̱rakok a̱tin sa' inbe̱n a'an li Ka̱cua', ut a'an ta̱yehok re ma us xinba̱nu malaj inc'a'. \v 5 Jo'can nak mexrakoc a̱tin chirix le̱ ras e̱ri̱tz'in. Cheroybeni toj ta̱cuulak xk'ehil nak tol-e̱lk cui'chic li Ka̱cua' Jesucristo ut a'an tixc'utbesi li inc'a' nanauman anakcuan. Tixc'utbesi li c'a'ru nanume' sa' xch'o̱l li junju̱nk. Ut li Dios tixq'ue xlok'al li junju̱nk a' yal chanru lix yehom xba̱nuhom. \v 6 Ex herma̱n, chixjunil li xinye chirix laj Apolos ut chicuix re e̱tenk'anquil nak xinye. Nacuaj nak te̱tau ru li c'a'ru xinye. Chetzol e̱rib kiq'uin re nak te̱ba̱nu jo' tz'i̱banbil sa' li Santil Hu. Inc'a' naru te̱nimobresi e̱rib xban nak nequeta̱ke li jun ut nequetz'ekta̱na li jun chic. \v 7 ¿Ma jalanex ta bi' la̱ex chiruheb li jun ch'o̱l chic nak nequerec'a e̱rib? ¿Ma ma̱cua' ta bi' li Dios quiq'uehoc e̱re li c'a'ru cuan e̱re? ¿C'a'ut nak nequenimobresi e̱rib chixyebal nak cuan c'a'ru e̱re? Inc'a' naru te̱nimobresi e̱rib xban nak yal xema̱tani li c'a'ru cuan e̱re riq'uin li Dios. \v 8 Ac xc'ojla e̱ch'o̱l xban nak sa' e̱ch'o̱l la̱ex nak ac xetau e̱na'leb. Chanchanex li biom sa' le̱ pa̱ba̱l nak nequec'oxla. ¿Ma la̱ex chic rey nak nequec'oxla? Sa' e̱ch'o̱l la̱ex nak ma̱c'a' kacuanquil. Us raj ac ta cuan xetau e̱na'aj chok' rey, re nak tocua̱nk ajcui' raj la̱o chi takla̱nc e̱rochben. \v 9 Nak ninc'oxla la̱in li Dios xoxq'ue la̱o li apóstol chi ma̱c'a' kacuanquil. Chanchano junak aj ma̱c li ac xteneba̱c ca̱mc sa' xbe̱n ut q'uebilo chiruheb li ángel ut chiruheb li cui̱nk re toe'ril. \v 10 La̱ex nequec'oxla nak ma̱c'a' kana'leb xban nak nakach'olob resil li Cristo ut la̱ex cuan e̱na'leb xban nak nequenau nabal chirix li Cristo nak nequec'oxla. La̱o ma̱c'a' kacuanquil ut la̱ex cuan e̱cuanquil nak nequec'oxla. Sa' e̱ch'o̱l la̱ex nak la̱ex nequex-oxlok'i̱c ut la̱o tz'ekta̱nanbilo. \v 11 Toj chalen anakcuan yo̱co chixcuybal kasa' ut ta̱chakik ke. Ma̱c'a' chic kak'. Sac'bilo ut ma̱c'a' kochoch. \v 12 Cau nocotrabajic re xnumsinquil li cutan junju̱nk. Nak neque'xba̱nu ma̱usilal ke, la̱o nakaba̱nu usilal reheb. Ra neque'xba̱nu ke li xic' neque'iloc ke ut nakacuy xnumsinquil li raylal li neque'xba̱nu ke. \v 13 Nak nocohobe' inc'a' nakasume ru. Neque'ka̱tina ban sa' usilal. Chalen anakcuan tz'ekta̱nanbilo xbaneb chixjunileb. Ma̱c'a' noco-oc cui' nak nocoe'ril. Chanchano li mul chiruheb. \v 14 Ma̱cua' re xc'utbal e̱xuta̱n nak yo̱quin chixyebal e̱re chi jo'ca'in. Re ban xq'uebal e̱na'leb xban nak chanchanex li cualal inc'ajol chicuu ut raro̱quex inban. \v 15 Usta cuan laje̱bak mil li neque'ch'oloban xya̱lal li Cristo che̱ru, abanan la̱in li xinyehoc e̱re resil li colba-ib junxil nak xexpa̱ban. Jo'can nak la̱in le̱ yucua' sa' xc'aba' li Jesucristo. \v 16 Jo'can ut nak nintz'a̱ma che̱ru nak te̱tzol e̱rib cuiq'uin ut te̱ba̱nu jo' ninba̱nu la̱in. \v 17 A'an aj e nak xintakla e̱riq'uin laj Timoteo. A'an tixjultica e̱re nak li c'a'ru yo̱quin chixch'olobanquil chirix li Cristo, a'an ajcui' li yo̱quin chixba̱nunquil. Ninch'olob chi tz'akal lix ya̱lal yalak bar chiruheb chixjunileb laj pa̱banel. Laj Timoteo chanchan li cualal ut raro inban. Tz'akal re ru lix pa̱ba̱l sa' xc'aba' li Jesucristo. \v 18 Cuan li xe'k'etk'eto' sa' e̱ya̱nk. Eb a'an neque'xye nak ninxucuac. Jo'can nak inc'a' chic ninxic e̱riq'uin. \v 19 A'an moco ya̱l ta. Cui li Dios naxq'ue cue, chi se̱b tincuulak e̱riq'uin. Aran toxintau xya̱lal. Tincuil ma ca'aj cui' a̱tinac neque'xnau li k'etk'eteb. Toj aran tincuil ma ya̱l na nak cuan xcuanquil li Dios riq'uineb. \v 20 Lix nimajcual cuanquilal li Dios, tento ta̱c'utu̱nk sa' li kayu'am. Moco ca'aj cui' ta riq'uin ka̱tin ta̱c'utu̱nk xcuanquil li Dios. \v 21 La̱in ninpatz' e̱re c'a'ru te̱raj. ¿Ma te̱raj nak texink'us chi cau nak tincuulak e̱riq'uin? ¿Malaj ut te̱yi̱b le̱ yu'am re nak tincuulak riq'uin rahoc ut tu̱lanil? \c 5 \s1 Li rakoc a̱tin sa' xbe̱neb laj co'be̱t ut laj yumbe̱t \p \v 1 Yalak bar x-abiman resil nak cuan li jo' ma̱jo'il na'leb sa' e̱ya̱nk xban nak jun li cui̱nk quixmak' rixakil lix yucua'. C'ajo' xyibal ru li yo̱queb chixba̱nunquil sa' e̱ya̱nk. Eb li ma̱cua'eb aj pa̱banel inc'a' neque'xba̱nu chi jo'can. ¿Ma toja' ta chic la̱ex texba̱nu̱nk re chi jo'can? \v 2 La̱ex nequek'etk'eti e̱rib ut toj cuan li ma̱c sa' e̱ya̱nk. Naraho' raj e̱ch'o̱l ut nayot'e' raj e̱ch'o̱l xban xyibal ru li ma̱c li yo̱ xba̱nunquil sa' e̱ya̱nk. Li ani xma̱cob chi jo'can xerisi raj sa' e̱ya̱nk. \v 3 Usta najt cuanquin e̱riq'uin junelic yo̱quin che̱c'oxlanquil. La̱in ninnau nak li cui̱nk a'an cuan xma̱c. Usta ma̱ anihin chak e̱riq'uin, abanan li Cristo quixc'ut chicuu nak li jun a'an cuan xma̱c ut tento nak tixtoj rix lix ma̱c. \v 4 K'axal us raj nak te̱ch'utub e̱rib sa' xc'aba' li Jesucristo ut te̱c'u̱b c'a'ru te̱ba̱nu chirix a'an. Chanchan nak cua̱nkin e̱riq'uin xban nak yo̱quin chi tijoc che̱rix. Ut lix nimal xcuanquil li Jesucristo chicua̱nk e̱riq'uin ut chextenk'a. \v 5 Isihomak li cui̱nk a'an sa' e̱ya̱nk. Nak cua̱nk chic sa' ruk' laj tza tixc'ul li raylal ut riq'uin li raylal tixc'ul, tixcanab taxak xba̱nunquil li ma̱usilal re nak naru ta̱colek' nak tol-e̱lk cui'chic li Jesucristo. \v 6 Me̱nimobresi e̱rib riq'uin xc'oxlanquil nak us yo̱quex chixba̱nunquil. La̱ex nequexinjuntak'e̱ta riq'uin xk'emal li caxlan cua. La̱ex nequenau nak usta ca'ch'in ajcui' lix ch'amal naq'ueman, naxch'amobresi chixjunil li k'em. Naraj naxye nak inc'a' naru nacuan li ma̱c sa' xya̱nkeb laj pa̱banel re nak inc'a' te'xc'am xbeheb li jun ch'o̱l chic chi ma̱cobc. \v 7 Canabomak chi junaj cua li najteril na'leb re nak ma̱c'a'ak chic li ma̱c e̱riq'uin. Chanchanakex chic lix k'emal li caxlan cua ma̱c'a' xch'amal xban nak li Jesucristo quirisi le̱ ma̱c. Eb laj judío que'xmayeja li carner re xjulticanquil li pascua ut jo'can ajcui' li Jesucristo a'an lix carner li Dios li quixmayeja rib re risinquil li kama̱c. \v 8 Jo'can nak chikacanabak li najter na'leb li naq'uehoc ke chi ma̱cobc. Li najter na'leb a'an chanchan lix ch'amal li caxlan cua. Ut la̱o chanchanako li xk'emal li caxlan cua ma̱c'a' xch'amal. Naraj naxye nak ti̱cak chic li kach'o̱l ut tz'akal re ru li kayu'am. \v 9 Sa' li hu li quintz'i̱ba e̱riq'uin junxil, la̱in xinye e̱re nak inc'a' te̱junaji e̱rib riq'uineb laj co'be̱t ut laj yumbe̱t. \v 10 Nak xinye e̱re chi jo'can moco yo̱quin ta chi a̱tinac chirixeb laj co'be̱t ut laj yumbe̱t li toj ma̱ji' neque'pa̱ban. Yo̱quin ban chi a̱tinac chirixeb li neque'xye rib nak aj pa̱baneleb ut toj neque'xra ru biomal ut neque'elk'ac ut toj neque'lok'onin jalanil dios. Cui ta xinye e̱re nak inc'a' texcua̱nk sa' xya̱nkeb li toj ma̱ji' neque'pa̱ban, inc'a' raj naru texcua̱nk sa' ruchich'och'. \v 11 Li c'a'ru xinye, a'an chirixeb li neque'xye rib nak aj pa̱baneleb ut yo̱queb chixba̱nunquil li moco uxc ta naraj. Ma̱re naxye rib nak aj pa̱banel ut a'an aj yumbe̱t ut aj co'be̱t malaj aj rahol ru biomal. Ma̱re nalok'onin jalanil dios, malaj aj hobonel. Ma̱re aj calajenak malaj aj e̱lk'. Inc'a' texcua̱nk sa' xya̱nkeb a'an chi moco texcua'ak rochbeneb. \v 12 Ma̱cua' la̱in tinrakok a̱tin sa' xbe̱neb li toj ma̱ji' neque'pa̱ban. A' li Dios, a'an li ta̱rakok a̱tin sa' xbe̱neb. \v 13 Abanan la̱o torakok a̱tin sa' xbe̱neb li kech aj pa̱banelil li yo̱queb chi ma̱cobc sa' kaya̱nk. Jo'can nak tento te̱risi sa' e̱ya̱nk li cui̱nk a'an li yo̱ chi ma̱cobc. \c 6 \s1 Me̱c'ameb le̱ rech aj pa̱banelil sa' rakleb a̱tin \p \v 1 Cui cuan junak sa' e̱ya̱nk cuan xch'a'ajquilal riq'uin junak xherma̱n, ¿ma ta̱ru̱k ta bi' ta̱xic chiruheb laj rakol a̱tin re li ruchich'och'? ¿Ma inc'a' raj us nak riq'uineb laj pa̱banel ta̱xic? \v 2 ¿Ma inc'a' nequenau nak sa' jun cutan la̱o aj pa̱banel torakok a̱tin sa' xbe̱neb chixjunileb li cuanqueb sa' ruchich'och'? Ut cui la̱o torakok a̱tin sa' xbe̱neb li cuanqueb sa' ruchich'och', ¿c'a'ut nak inc'a' ta̱ru̱k takayi̱b ru li kach'a'ajquilal sa' xya̱lal chi kibil kib? \v 3 ¿Ma inc'a' nequenau nak sa' jun cutan torakok a̱tin sa' xbe̱neb li ángel? Ut cui torakok a̱tin sa' xbe̱neb li ángel, ¿c'a'ut nak inc'a' ta̱ru̱k torakok a̱tin sa' xbe̱n li kach'a'ajquilal arin sa' ruchich'och'? \v 4 Cui cuan li ple̱t sa' e̱ya̱nk, ¿c'a'ut nak nequeq'ue chi rakoc a̱tin sa' e̱be̱n li ma̱cua'eb aj pa̱banel? \v 5 Nequec'ut e̱xuta̱n nak nequeq'ue chi rakoc a̱tin sa' e̱be̱n li ma̱cua'eb aj pa̱banel. ¿Ma ma̱c'a' ta bi' junak sa' e̱ya̱nk cuan xna'leb re ta̱rakok a̱tin sa' e̱be̱n la̱ex aj pa̱banel? \v 6 Abanan la̱ex nequec'am le̱ rech aj pa̱banelil chiru junak aj rakol a̱tin ma̱cua' aj pa̱banel. \v 7 Nak nequec'am le̱ rech aj pa̱banelil sa' rakleb a̱tin nac'utun nak toj ma̱ji' nequetau xya̱lal. K'axal us raj nak te̱cuy li rahobtesi̱c ut li elk'a̱c ut inc'a' texxic riq'uin aj rakol a̱tin. \v 8 Abanan la̱ex inc'a' nequecuy. La̱ex ban chic li nequex-elk'ac ut nequeba̱nu li ma̱usilal reheb le̱ rech aj pa̱banelil. \v 9 ¿Ma inc'a' nequenau nak eb li inc'a' ti̱queb xch'o̱l inc'a' te're̱chani lix nimajcual cuanquilal li Dios? Me̱balak'i e̱rib. Eb laj co'be̱t ut eb laj yumbe̱t inc'a' te're̱chani lix nimajcual cuanquilal li Dios, chi moco li neque'lok'onin re li jalanil dios, chi moco eb laj muxul caxa̱r. Ut eb li cui̱nk li neque'ma̱cob riq'uineb li rech cui̱nkilal inc'a' ajcui' te're̱chani lix nimajcual cuanquilal li Dios. Jo'can nak me̱balak'i e̱rib chi xc'oxlanquil nak us yo̱quex cui toj yo̱quex chixba̱nunquil li ma̱usilal a'in. \v 10 Eb laj e̱lk' ut eb li neque'xrahi ru li biomal inc'a' te're̱chani lix nimajcual cuanquilal li Dios, chi moco laj calajenak, chi moco laj majecuanel, chi moco laj balak' te're̱chani lix nimajcual cuanquilal li Dios. \v 11 Usta cuanqueb junju̱nk sa' e̱ya̱nk jo'can que'xba̱nu chak, abanan anakcuan cuybil sachbil chic lix ma̱queb. Santobresinbileb chic ut ti̱cobresinbileb chic lix ch'o̱l sa' xc'aba' li Ka̱cua' Jesucristo ut xban li Santil Musik'ej. \s1 Chenima ru li Dios riq'uin le̱ yehom e̱ba̱nuhom \p \v 12 Cuan li neque'yehoc: La̱in naru tinba̱nu chixjunil li c'a'ru tincuaj xba̱nunquil. Ya̱l nak naru xba̱nunquil chixjunil abanan moco chixjunil ta us xba̱nunquil. La̱in naru ninba̱nu chixjunil li nacuaj, abanan inc'a' tinba̱nu cui nacuec'a nak junes a'an ta̱xic inch'o̱l chirix. \v 13 Li Dios quixyi̱b li tzacae̱mk re li kasa' ut quixyi̱b li kasa' re li tzacae̱mk. Ya̱l ajcui', aban ta̱cuulak xk'ehil nak li Dios tixsach li tzacae̱mk jo' ajcui' li katibel. Li Dios inc'a' coxyo'obtesi re li co'be̱tac yumbe̱tac. Coxyo'obtesi ban re nak toc'anjelak chiru li Ka̱cua'. Ut li Ka̱cua' a'an li na-iloc ke. \v 14 Li Dios li quicuaclesin re li Ka̱cua' Jesucristo chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak, a'an ajcui' ta̱cuaclesi̱nk ke chi yo'yo riq'uin lix cuanquil. \v 15 ¿Ma inc'a' nequenau nak la̱o aj pa̱banel jo' li rok ruk' li Ka̱cua' Jesucristo? ¿Ma ta̱ru̱k ta bi' takajunaji kib riq'uineb li ixk li neque'xc'ayi rib? Ma̱ jok'e naru xban nak la̱o rok ruk' li Cristo ut junajo chic riq'uin nak cuanco. \v 16 ¿Ma inc'a' nequenau nak li ani nama̱cob riq'uin junak ixk aj ma̱c junajeb chi tz'ejcualej neque'cana? Tz'i̱banbil sa' li Santil Hu nak junajakeb chi tz'ejcualej chi xcabichaleb. \v 17 Ut ani naxjunaji rib riq'uin li Ka̱cua', a'an junaj chic riq'uin sa' musik'ej. \v 18 Me̱ba̱nu chic li ma̱usilal. Chixjunil li c'a'ak re ru chi ma̱quil k'axal yibru. Abanan li co'be̱tac yumbe̱tac k'axal cui'chic yibru xban nak li ani nama̱cob chi toj ma̱ji' sumsu, li jun a'an naxmux rib xjunes rib. \v 19 ¿Ma inc'a' nequenau nak la̱ex rochochex li Santil Musik'ej xban nak li Santil Musik'ej li quixq'ue e̱re li Dios cuan e̱riq'uin? Jo'can nak moco la̱ex ta nequetakla e̱rib e̱junes. La̱ex rehex chic li Dios. \v 20 Lok'bilex chic chi terto e̱tz'ak. Jo'can nak ti̱cak le̱ yu'am ut chelok'oni li Dios xban nak rehex chic. \c 7 \s1 Xch'olobanquil xya̱lal chirix li sumla̱c ut li cua̱nc chok' aj pa̱banel \p \v 1 Xetakla chak xpatz'bal cue chirix li sumla̱c ut anakcuan tinsume le̱ hu. Us raj chok' re li cui̱nk nak ma̱c'a'ak rixakil. \v 2 Abanan us cui ta̱sumla̱k re nak inc'a' ta̱ma̱cobk. Te'sumla̱k re nak li cui̱nk te'cua̱nk rixakil chi xju̱nkaleb ut li ixk te'cua̱nk xbe̱lom chi xju̱nkaleb. \v 3 Tento nak li cui̱nk ta̱cua̱nk riq'uin li rixakil ut li ixk ta̱cua̱nk riq'uin lix be̱lom jo' neque'raj chi ribileb rib. \v 4 Li ixakilbej moco a'an ta yal re sa' xbe̱n xjunes rib; aban chic lix be̱lom yal re sa' xbe̱n. Jo'can ajcui' li be̱lomej. Moco a'an ta yal re sa' xbe̱n xjunes rib; a' ban chic li rixakil yal re sa' xbe̱n. \v 5 Cui li be̱lomej naraj cua̱nc riq'uin li rixakil, li ixakilbej inc'a' naru tixye inc'a'. Ut cui li ixakilbej naraj cua̱nc riq'uin lix be̱lom, li be̱lomej inc'a' naru tixye inc'a'. Naru te'xc'u̱b chi ribileb rib nak te'x-oxlok'i rib chi ribileb rib jarubak cutan re nak te'xq'ue xch'o̱leb chi tijoc. Abanan te'cua̱nk cui'chic mokon chi ribileb rib re nak inc'a' te'a̱le̱k xban laj tza xban nak inc'a' te'xcuy cua̱nc xjuneseb. \v 6 La̱in yal e̱na'leb yo̱quin chixq'uebal. Moco yo̱quin ta chixyebal e̱re nak tento te̱ba̱nu. La̱ex yal e̱re chanru te̱raj te̱ba̱nu. \v 7 La̱in nacuaj raj nak ma̱c'a'ak e̱rixakil jo' la̱in ma̱c'a' cuixakil. Abanan moco juntak'e̱to ta chikajunilo. Li junju̱nk cuan xma̱tan q'uebil re xban li Dios. Jo'can nak cuan li neque'sumla xban nak jo'can naraj li Dios ut cuan li inc'a' neque'sumla ut saheb sa' xch'o̱l xjuneseb xban nak jo'can naraj li Dios. \v 8 Ut ninye reheb li inc'a' sumsu̱queb ut reheb li xma̱lca'an nak us raj chok' reheb nak te'cana̱k xjuneseb jo' la̱in. \v 9 Ut cui inc'a' naru neque'xcuy rib, sumla̱keb. K'axal us nak ta̱sumla̱k junak chiru nak yo̱k chixrabal ru junak re nak ta̱cua̱nk riq'uin chi inc'a' sumsu̱queb. \v 10 Anakcuan tinye reheb li ac sumsu̱queb nak li ixakilbej inc'a' naru tixjach rib riq'uin lix be̱lom. Li chak'rab a'in ma̱cua' la̱in xinyehoc re injunes. Q'uebil ban xban li Ka̱cua'. \v 11 Ut cui li ixakilbej tixjach rib riq'uin lix be̱lom, li ixk a'an ta̱cua̱nk xjunes ut inc'a' chic tixsic' jalan cui̱nk. Abanan us raj cui tixc'am cui'chic rib sa' usilal riq'uin lix be̱lom. Ut jo'can ajcui' li be̱lomej, inc'a' ajcui' naru tixjach rib riq'uin li rixakil. \v 12 La̱in nacuaj xq'uebal ca'ch'inak chic le̱ na'leb. A'in ma̱cua' xyehom li Ka̱cua', aban la̱in ninnau nak us xba̱nunquil. Cui junak cui̱nk naxpa̱b li Dios ut li rixakil toj ma̱ji' napa̱ban ut naxc'ul xch'o̱l li ixk cua̱nc riq'uin, li cui̱nk a'an inc'a' naru tixcanab chi moco tixjach rib riq'uin li rixakil. \v 13 Ut cui junak ixk naxpa̱b li Dios ut lix be̱lom toj ma̱ji' napa̱ban, ut naxc'ul xch'o̱l li cui̱nk cua̱nc riq'uin, li ixk a'an inc'a' naru tixcanab chi moco tixjach rib riq'uin lix be̱lom. \v 14 Us cui inc'a' te'xjach rib. Li be̱lomej li toj ma̱ji' napa̱ban, a'an lok' chiru li Dios sa' xc'aba' li rixakil. Ut li ixakilbej li toj ma̱ji' napa̱ban, a'an lok' chiru li Dios sa' xc'aba' lix be̱lom li napa̱ban. Cui ta inc'a' jo'can, lix coc'al eb a'an chanchaneb raj lix coc'aleb li ma̱cua'eb ralal xc'ajol li Dios. Abanan cui inc'a' te'xjach rib, lix coc'aleb lok' chiru li Dios sa' xc'aba' li jun li napa̱ban. \v 15 Cui li be̱lomej ma̱cua' aj pa̱banel ut inc'a' chic naraj cua̱nc riq'uin li rixakil xban nak aj pa̱banel chic li ixk, naru te'xjach rib. Ut cui li ixakilbej ma̱cua' aj pa̱banel ut inc'a' chic naraj cua̱nc riq'uin lix be̱lom xban nak li cui̱nk aj pa̱banel chic, naru ajcui' te'xjach rib. Chi jo'can ta̱cana̱k laj pa̱banel chi ma̱c'a' chic ta̱ch'i'ch'i'i̱nk re xban nak li Dios naraj nak tocua̱nk sa' xya̱lal. \v 16 At ixakilbej, la̱at inc'a' nacanau ma ta̱pa̱ba̱nk la̱ be̱lom a̱ban. Jo'can ajcui' la̱at, be̱lomej, inc'a' nacanau ma ta̱pa̱ba̱nk la̱ cuixakil a̱ban. \v 17 Li junju̱nk chicua̱nk jo' naraj li Dios. Us cui cuan a̱cuixakil nak xapa̱b li Cristo. Cui ma̱c'a' a̱cuixakil, us ajcui'. Tatcana̱k jo' nak cuancat nak xatpa̱ban. A'an a'in li nequebinchak'rabi cui' chixjunileb laj pa̱banel yalak bar. \v 18 Cui junak ac xc'ul li circuncisión nak ta̱pa̱ba̱nk, li jun a'an inc'a' tixc'oxla xjalbal li retalil li circuncisión. Ut cui junak ta̱pa̱ba̱nk ut toj ma̱ji' naxc'ul li circuncisión, li jun a'an inc'a' ajcui' tento nak tixc'ul li circuncisión. \v 19 Li ani naxc'ul li circuncisión juntak'e̱t riq'uin li ani inc'a' naxc'ul xban nak li circuncisión ma̱c'a' xcuanquil. Li k'axal us xba̱nunquil, a'an xpa̱banquil lix chak'rab li Dios. \v 20 Jo' nak cuan junak nak quisiq'ue' ru xban li Dios, jo'can ajcui' ta̱cana̱k. \v 21 Cui cuancat rubel xcuanquil la̱ patrón nak li Dios quixsic' a̱cuu, matc'oxlac chirix a'an. Abanan cui naxq'ue rib nak tat-e̱lk rubel xcuanquil la̱ patrón, naru nacat-el sa' xya̱lal. \v 22 Li ani cuan rubel xcuanquil lix patrón nak quisiq'ue' ru xban li Ka̱cua', li jun a'an libre chic cuan chiru li Dios. Ut li jun li inc'a' cuan rubel xcuanquil lix patrón nak quisiq'ue' ru, lok'bil chic xban li Cristo chi c'anjelac chiru. \v 23 Jo'can ajcui' la̱ex. Lok'bilex chic xban li Cristo chi terto e̱tz'ak. Jo'can nak me̱q'ue chic e̱rib rubel xcuanquil li inc'a' useb xna'leb. Me̱q'ue e̱rib chi takla̱c re xba̱nunquil li inc'a' naraj li Dios. \v 24 Ex herma̱n, jo' nak cuanquex nak quisiq'ue' e̱ru xban li Dios, jo'can ajcui' texcana̱k. \v 25 La̱in tinye e̱re li ninc'oxla chirixeb li sa̱j ixk ut li sa̱j cui̱nk. Usta ma̱cua' ra̱tin li Ka̱cua', us cui tex-abi̱nk chicuu xban nak riq'uin xnimal ruxta̱n li Ka̱cua' naxq'ue inna'leb chixyebal e̱re lix ya̱lal. \v 26 Xban li rahobtesi̱c cuan sa' kabe̱n, ninc'oxla nak us cui inc'a' te'sumla̱k li toj ma̱ji' sumsu̱queb. \v 27 Abanan cui sumsu̱quex, me̱canab le̱ rixakil. Ut cui inc'a' sumsu̱quex, us ajcui' cui inc'a' te̱sic' e̱rixakil. \v 28 Abanan cui texsumla̱k moco ma̱c ta a'an. Ut jo'caneb ajcui' li sa̱j ixk. Moco ma̱c ta cui te'sumla̱k. Abanan k'axal cui'chic nabal li raylal sa' xbe̱neb li sumsu̱queb. La̱in inc'a' raj nacuaj nak te̱c'ul li raylal. \v 29 Ex inherma̱n, li bar cuan nacuaj xyebal, a'an a'in: Yo̱queb chi numec' li cutan sa' junpa̱t. Jo'can nak la̱ex li cuan e̱rixakil ma̱cua' ca'aj cui' le̱ rixakil te̱c'oxla. Cheq'uehak ban e̱ch'o̱l chi c'anjelac chiru li Ka̱cua'. \v 30 Usta sa sa' kach'o̱l, usta ra sa' kach'o̱l, usta cuan kabiomal usta ma̱c'a', chikaq'uehak ban kach'o̱l chi c'anjelac chiru li Ka̱cua' Dios. \v 31 Me̱q'ue e̱ch'o̱l chirix li c'a'ru cuan e̱re sa' li ruchich'och' a'in, xban nak chixjunil li c'a'ru cuan sa' ruchich'och' ta̱osok'. \v 32 Nacuaj raj nak ma̱c'a' c'a'ru ta̱xic cui' e̱ch'o̱l. Li cui̱nk li ma̱c'a' rixakil naxq'ue xch'o̱l chi c'anjelac chiru li Ka̱cua' Dios ut chixba̱nunquil li bar cuan naraj li Ka̱cua' Dios. \v 33 Ut li cui̱nk cuan rixakil tento nak tixq'ue xch'o̱l chi c'anjelac re nak ta̱cua̱nk c'a'ru reheb ut tixq'ue xch'o̱l chixba̱nunquil li naraj li rixakil re nak sahak sa' xch'o̱l. Jo'can nak cuib ru lix c'a'ux xban nak naxc'oxla li Ka̱cua' Dios ut naxc'oxla li rixakil. \v 34 Jo'can ajcui' li ixk li cuan xbe̱lom. Cuib ru lix c'a'ux xban nak naxc'oxla li Ka̱cua' Dios ut tento ajcui' nak tixc'oxla lix c'anjel sa' rochoch ut naxba̱nu c'a'ru naraj lix be̱lom. Ut li ixk li ma̱c'a' xbe̱lom naxq'ue xch'o̱l chi c'anjelac chiru li Ka̱cua' Dios ut naxba̱nu jo' naraj li Dios. \v 35 Moco re ta nak inc'a' texsumla̱k nak ninye e̱re chi jo'ca'in. Re ban e̱tenk'anquil. La̱in nacuaj nak te̱ba̱nu li us. Nacuaj nak te̱k'axtesi e̱rib chi c'anjelac chiru li Ka̱cua' chi anchal e̱ch'o̱l. \v 36 Cui junak yucua'bej naxc'oxla nak us ta̱sumla̱k lix rabin xban nak ac cuan xchihab, us nak tixba̱nu li naxc'oxla xba̱nunquil. Tixsumub lix rabin. Moco ma̱c ta cui ta̱sumla̱k. \v 37 Li yucua'bej ma̱ ani naminoc ru. Naru tixba̱nu li naxc'oxla nak us xba̱nunquil. Ut cui na-ala sa' xch'o̱l nak inc'a' tixsumub lix rabin, cha̱bil ajcui' naxba̱nu nak inc'a' tixsumub. \v 38 Jo'can nak li ani naxsumub lix rabin, cha̱bil naxba̱nu. Ut li inc'a' naxsumub lix rabin, k'axal cui'chic us naxba̱nu. \v 39 Li ixk li sumsu tento nak ta̱cua̱nk riq'uin lix be̱lom a' yal jo' najtil yo'yo̱k lix be̱lom. Ut cui nacam lix be̱lom a'an chic yal re ani aj iq'uin ta̱sumla̱k. Abanan cui naraj sumla̱c, tento nak riq'uin junak aj pa̱banel ta̱sumla̱k. \v 40 Abanan ninc'oxla la̱in nak k'axal us raj nak li xma̱lca'an ta̱cana̱k xjunes ut inc'a' chic ta̱sumla̱k. Li na'leb a'in li xinye e̱re, a'an q'uebil cue xban li Santil Musik'ej. \c 8 \s1 Xq'uebal xna'lebeb chirix li tzacae̱mk mayejanbil chiruheb li yi̱banbil Dios \p \v 1 Cuan cuib oxib cua̱tin tinye e̱re chirix li tzacae̱mk mayejanbil chiruheb li yi̱banbil dios. Nakanau nak chikajunilo ac xkatzol kib chirix a'in. Abanan toj cuan sa' e̱ya̱nk neque'xc'oxla nak neque'xnau chixjunil ut riq'uin a'an neque'xk'etk'eti rib. Aban li ani narahoc, a'an naxtenk'a li rech aj pa̱banelil chi q'ui̱c sa' lix pa̱ba̱l. \v 2 Li ani narec'a nak cuan xna'leb, li jun a'an toj ma̱ji' naxtau li xya̱lal chi tz'akal. \v 3 Abanan li ani narahoc re li Dios, li Dios naxnau nak a'an li ralal xc'ajol. \v 4 Anakcuan tina̱tinak chirix li tzacae̱mk mayejanbil chiruheb li yi̱banbil dios. La̱o nakanau nak li yi̱banbil dios ma̱c'a' neque'oc cui' xban nak moco dioseb ta. Nakanau nak jun ajcui' li Dios cuan. \v 5 Cuan neque'yehoc re nak cuan nabal li dios jo' sa' choxa jo' sa' ruchich'och'. Dios ut Ka̱cua' neque'xye reheb. Ut ya̱l nak cuan nabaleb li yi̱banbil dios. \v 6 Abanan la̱o aj pa̱banel nakanau nak jun ajcui' li Dios cuan. Ut li Dios Acuabej a'an li quiyi̱ban re chixjunil li c'a'ru cuan. Coxyo'obtesi la̱o re nak takalok'oni a'an. Ut jun ajcui' li Ka̱cua' cuan, a' li Jesucristo. Ut sa' xc'aba' a'an cuan chixjunil ut sa' xc'aba' a'an nak cuan li colba-ib. \v 7 Abanan moco chixjunileb ta neque'xtau ru li xya̱lal a'in chirix li mayejanbil tzacae̱mk. C'aynakeb chalen chak najter chixpa̱banquil li yi̱banbil dios, ut anakcuan nak neque'xtzaca li tzacae̱mk mayejanbil chiru li yi̱banbil dios neque'xc'oxla nak yo̱queb chixq'uebal xlok'al li yi̱banbil dios. Ut xban nak toj k'uneb xch'o̱l sa' lix pa̱ba̱l, neque'xc'oxla nak neque'xmux ru lix pa̱ba̱leb. \v 8 Moco xban ta li katzacae̱mk nak tocua̱nk chi sum a̱tin riq'uin li Dios. Li tzacae̱mk inc'a' naxnimobresi xcuanquil li kapa̱ba̱l chi moco naxpo' li kapa̱ba̱l. \v 9 Naru te̱tzaca li mayejanbil tzacae̱mk. Abanan cheq'uehak retal nak inc'a' te̱luctasi xch'o̱l li toj k'uneb xch'o̱l sa' lix pa̱ba̱leb xban nak nequetzaca a'an. Cheq'uehak retal nak inc'a' ta̱oc cui'chic chi ma̱cobc e̱ban la̱ex. \v 10 La̱ex nequenau li xya̱lal a'in. Nequenau nak moco ma̱c ta xtzacanquil li tzacae̱mk mayejanbil. Abanan cui junak aj pa̱banel toj k'un xch'o̱l sa' xpa̱ba̱l ta̱ilok e̱re nak c'ojc'o̱quex sa' me̱x chi cua'ac cuan cui' li yi̱banbil dios, ma̱re a'an tixtzaca li mayejanbil chiruheb li yi̱banbil dios ut tixc'oxla nak xmux ru lix pa̱ba̱l. \v 11 La̱ex nequenau nak naru te̱tzaca li mayejanbil tzacae̱mk. Abanan, ma̱re yal e̱ma̱c la̱ex nak ta̱oc cui'chic chi ma̱cobc li toj ma̱ji' nacacuu sa' xpa̱ba̱l. La̱ex nequenau nak li Cristo quicam ajcui' sa' xc'aba' eb a'an. \v 12 Cui e̱ban la̱ex nak yo̱queb chi lucta̱c xch'o̱leb le̱ rech aj pa̱banelil li toj k'uneb xch'o̱l sa' lix pa̱ba̱l, yo̱quex chi ma̱cobc chiruheb a'an. Ut yo̱quex ajcui' chi ma̱cobc chiru li Cristo. \v 13 Jo'can nak cui li nintzaca naxq'ue chi ma̱cobc li cuech aj pa̱banelil, ma̱ jok'e chic tintiu li mayejanbil tib xban nak inc'a' nacuaj nak te'ma̱cobk inban la̱in. \c 9 \s1 Tento nak tixc'ul xtojbal laj c'anjel chiru li Dios \p \v 1 ¿Ma inc'a' ta bi' naru tinba̱nu li c'a'ru nacuaj la̱in? ¿Ma inc'a' ta bi' la̱in apóstol? La̱in quicuil ru li Ka̱cua' Jesucristo. Ut sa' inc'aba' la̱in nak xexpa̱ban xban nak la̱in xinyehoc e̱re resil li colba-ib. \v 2 Ma̱re cuan li inc'a' neque'q'uehoc incuanquil nak la̱in apóstol. Abanan relic chi ya̱l nak la̱in apóstol xban nak la̱in xinyehoc e̱re resil li colba-ib. Jo'can nak xepa̱b li Cristo. \v 3 Riq'uin li a̱tin a'in nequebinsume li neque'yehoc re nak ma̱cua'in apóstol. \v 4 ¿Ma inc'a' ta bi' raj tento ajcui' nak tine̱tenk'a la̱in riq'uin lin tzacae̱mk? \v 5 Eb li ri̱tz'in li Ka̱cua' Jesucristo cuanqueb rixakil ut neque'xc'am chirixeb bar neque'xic. Ut jo'can ajcui' naxba̱nu li apóstol Pedro. ¿Ma inc'a' ta bi' raj ta̱ru̱k tinsumla̱k riq'uin junak ixk aj pa̱banel la̱in ut tinc'am chicuix bar tinxic jo' neque'xba̱nu eb li apóstol jun ch'o̱l chic? \v 6 Malaj ut nequec'oxla nak ca'aj cui' la̱in ut laj Bernabé cau totrabajik re nak takasic' katzacae̱mk. \v 7 Junak soldado, ¿ma inc'a' ta bi' tixc'ul lix tojbal? Ut junak aj acuinel, ¿ma inc'a' ta bi' tixtzaca li ru li racui̱mk? Ut junak aj q'uirisinel cuacax, ¿ma inc'a' ta bi' ta̱ruc' re lix leche lix cuacax? \v 8 Li c'a'ru yo̱quin chixyebal ma̱cua' yal xc'a'ux cui̱nk. A'an tz'i̱banbil sa' li chak'rab li quiq'uehe' re laj Moisés. \v 9 Tz'i̱banbil sa' lix chak'rab laj Moisés chi jo'ca'in: Ma̱bac' xtz'u̱mal re li bo̱yx nak yo̱ chi c'anjelac re risinquil rix li trigo. Li Dios ma̱cua' ca'aj cui' chirix li bo̱yx naa̱tinac. \v 10 ¿Ma ma̱cua' ta bi' chikix la̱o aj c'anjel chiru li Dios yo̱ chi a̱tinac? ¿Ma inc'a' ta bi' ta̱ru̱k takac'ul katojbal la̱o aj c'anjel chiru li Dios? Li ani na-au naroybeni ru li racui̱mk ut jo'can ajcui' laj k'olonel naroybeni ajcui' nak ta̱tz'ak ru li acui̱mk. \v 11 La̱o xoyehoc resil li colba-ib e̱re. ¿Ma inc'a' ta bi' naru nocoe̱tenk'a' la̱ex riq'uin li c'a'ru takaj la̱o re xnumsinquil li cutan junju̱nk? \v 12 Cui la̱ex nequetenk'a li jun ch'ol chic li kech aj c'anjelil, ¿ma toja' ta chic la̱o inc'a' toe̱tenk'a? La̱o inc'a' xkatz'a̱ma e̱re nak toe̱tenk'a. Xkacuy ban xnumsinquileb li cutan yal chi jo'can xban nak la̱o inc'a' xkaj nak ta̱ch'ina̱nk e̱ch'o̱l chirabinquil li resil li Cristo. \v 13 ¿Ma inc'a' ta bi' nequenau nak eb laj judío li neque'c'anjelac sa' rochoch li Dios, tento ajcui' nak neque'tz'ak li c'a'ru namayeja̱c sa' rochoch li Dios? A'an naraj naxye nak eb li neque'c'anjelac sa' li artal neque'tz'ak ajcui' lix tibel li mayejanbil xul. \v 14 Jo' nak neque'tenk'a̱c eb laj judío li neque'c'anjelac sa' rochoch li Dios, jo'can ajcui' nak te'xc'ul lix tenk'anquileb li yo̱queb chi c'anjelac chiru li Dios anakcuan xban nak jo'can quixye li Ka̱cua'. \v 15 Abanan la̱in inc'a' xintz'a̱ma e̱re nak tine̱tenk'a, chi moco yo̱quin ta chixyebal a'in re nak tine̱tenk'a. Inc'a' nacuaj tintojek' xban nak nasaho' sa' inch'o̱l nak ninye resil li colba-ib chi ma̱c'a' intojbal. Us raj nak tinca̱mk xban tz'oca̱c chiru nak tine̱toj ut tinsach li sahil ch'o̱lejil li ninc'ul xban xyebal resil li colba-ib chi ma̱c'a' intojbal. \v 16 La̱in inc'a' ninnimobresi cuib xban nak ninch'olob xya̱lal li colba-ib. Taklanbilin chi c'anjelac xban li Dios. K'axal ra raj chok' cue cui ta inc'a' ninjultica resil. \v 17 Cui ta yo̱quin chixba̱nunquil yal xban nak nacuaj la̱in, tinyo'oni raj intojbal. Abanan yo̱quin chixba̱nunquil lin c'anjel xban nak tenebanbil sa' inbe̱n xban li Dios xyebal resil li colba-ib. \v 18 ¿C'a'ru ink'ajca̱munquil yo̱quin chixc'ulbal? Ca'aj cui' li sahil ch'o̱lejil naxq'ue cue li Dios xban nak ninjultica resil li colba-ib chi ma̱c'a' intojbal. La̱in ta̱ru̱k raj tinc'ul intojbal e̱riq'uin abanan inc'a' nacuaj. \s1 Laj Pablo quixnau c'anjelac sa' xya̱nkeb li jalan jala̱nk xna'lebeb \p \v 19 La̱in moco taklanbilin ta xban cui̱nk, abanan ninq'ue cuib chi c'anjelac chiruheb chixjunileb re nak te'xpa̱b li Cristo inban la̱in. \v 20 Nak cuanquin sa' xya̱nkeb laj judío la̱in ninba̱nu jo' neque'xba̱nu laj judío re nak te'xpa̱b li Cristo. Cuan li toj neque'xq'ue xcuanquil lix chak'rab laj Moisés. Nak cuanquin sa' xya̱nkeb a'an, ninba̱nu li naxye lix chak'rab laj Moisés re nak te'xpa̱b li Cristo inban la̱in. \v 21 Eb li ma̱cua'eb aj judío moco cuanqueb ta rubel xcuanquil lix chak'rab laj Moisés. Nak cuanquin sa' xya̱nkeb a'an, ninba̱nu jo' neque'xba̱nu eb a'an re nak te'xpa̱b li Cristo inban la̱in. Abanan a'an inc'a' naraj naxye nak inc'a' ninba̱nu li naxye li Dios. Inc'a' ninba̱nu li inc'a' us. La̱in ninba̱nu li naxye li Cristo. \v 22 Nak cuanquin sa' xya̱nkeb li toj k'uneb xch'o̱l sa' lix pa̱ba̱l, nincubsi cuib chiruheb re nak te'cacuu̱k xch'o̱l sa' xpa̱ba̱leb inban la̱in. Naraj naxye nak ninjuntak'e̱ta cuib riq'uin chixjunileb re nak naru tinch'olob xya̱lal chiruheb. Ninba̱nu chi jo'can re nak te'colek'. \v 23 Chixjunil a'in nalajinba̱nu re nak naru tinch'olob xya̱lal li colba-ib chiruheb li cuas cui̱tz'in ut re nak tintz'ako̱nk ajcui' la̱in riq'uin li naxyechi'i li Dios. \s1 Laj Pablo quixq'ue xch'o̱l chi c'anjelac chiru li Dios \p \v 24 Nequexinjuntak'e̱ta riq'uineb li neque'xyal xk'e chi a̱linac. ¿Ma inc'a' ta bi' nequenau nak eb li neque'a̱linac chixjunileb neque'xyal xk'e chi a̱linac? Abanan jun ajcui' naxc'ul xma̱tan. Jo'can ut la̱ex cheq'uehak e̱ch'o̱l chi pa̱ba̱nc re nak te̱c'ul e̱ma̱tan riq'uin li Dios. \v 25 Li ani naxyal xk'e chi a̱linac naxcuy li raylal re nak ta̱cacuu̱k xmetz'e̱u. Neque'xba̱nu a'an re xc'ulbal junak ma̱tan na-oso'. Jo'can ajcui' la̱o aj pa̱banel nakacuy li raylal ut nakac'ul ajcui' kama̱tan. Abanan li ma̱tan nakac'ul la̱o inc'a' na-oso'. A'an cuan chi junelic. \v 26 Li ani naa̱linac naxyal xk'e re nak tixc'ul lix ma̱tan. Jo'can ajcui' la̱in. Ninq'ue inch'o̱l chi c'anjelac chiru li Dios re nak tinc'ul inma̱tan. Moco yo̱quin ta chixyalbal inmetz'e̱u jo' li nasac'oc sa' ik' chi ma̱c'a' rajbal. Ninq'ue ban inch'o̱l chi c'anjelac sa' xya̱lal chiru li Dios. \v 27 Nintacuasi cuib ut ninq'ue inch'o̱l chi c'anjelac. Inc'a' ninba̱nu li nacuaj la̱in. Ninba̱nu ban li naraj li Dios. Inc'a' nacuaj nak la̱in chic inc'a' tinc'ul lin ma̱tan mokon nak acak xinye resil li colba-ib reheb li cuas cui̱tz'in. \c 10 \s1 Eb laj Israel que'xtz'ek xma̱taneb \p \v 1 Ex inherma̱n, la̱in nacuaj nak texc'oxlak ca'ch'inak chirix li c'a'ru que'xc'ul li kaxe'to̱nil yucua' nak que'el sa' li tenamit Egipto. Li Dios quixtakla li chok chi c'amoc be chiruheb ut chixjunileb que'nume' jun pac'al li Caki Palau nak quixjach rib re te'numek'. \v 2 Chanchan nak que'cube xha'eb sa' li chok ut sa' li Caki Palau ut riq'uin a'an que'xc'ul xch'o̱leb nak laj Moisés ta̱c'amok be chiruheb. \v 3 Ut chixjunileb que'xcua' li maná li choxahil cua li quixtakla chak li Dios. \v 4 Chixjunileb que'ruc' li ha' li quiq'uehe' reheb xban li Dios. Li ha' a'an qui-el chak sa' li sako̱nac. Ut li sako̱nac a'an, a'an retalil li Cristo li qui-ochbenin reheb nak yo̱queb chi numec' sa' li chaki ch'och'. \v 5 Abanan moco chixjunileb ta que'xba̱nu jo' naraj li Dios. Lix q'uialeb que'xk'et ra̱tin li Dios ut xban nak inc'a' que'xba̱nu jo' naraj li Dios, jo'can nak que'cam sa' li chaki ch'och' ut inc'a' que'oc sa' li tenamit Canaán. \v 6 Chixjunil a'an nac'utuc chiku nak inc'a' takarahi ru li inc'a' us jo' que'xba̱nu eb a'an. \v 7 A'an naxc'ut chiku nak inc'a' takalok'oni li yi̱banbil dios jo' que'xba̱nu eb a'an. Jo'ca'in tz'i̱banbil sa' li Santil Hu chirixeb: Eb li tenamit que'cua'ac ut que'uc'ac ut que'xajoc re xlok'oninquil li cuacax oro. (Ex. 32:6) \v 8 Ut naxc'ut ajcui' chiku nak inc'a' us li co'be̱tac yumbe̱tac jo' que'xba̱nu eb a'an ut chiru jun cutan quilaje'cam oxib xca'c'a̱l mil (23,000) chi tenamit xban li ma̱usilal que'xba̱nu. \v 9 Mikaq'ue xjosk'il li Ka̱cua' Dios jo' que'xba̱nu eb a'an nak que'xba̱nu li ma̱usilal ut que'ti'e' xbaneb li c'anti' li quixtakla li Ka̱cua' Dios ut que'cam. \v 10 Chi moco tocuech'ok, jo' que'xba̱nu eb a'an. Ut xbaneb lix ma̱usilal que'camsi̱c xban li ángel li quixtakla chak li Dios. \v 11 Li c'a'ru que'xc'ul li kaxe'to̱nil yucua' a'an tz'i̱banbil retalil sa' li Santil Hu re nak la̱o takaq'ue retal ut inc'a' takaba̱nu jo' que'xba̱nu eb a'an xban nak cuulac re li roso'jic li cutan. \v 12 Jo'can nak li ani narec'a nak cau xch'o̱l sa' lix pa̱ba̱l chixq'uehak retal lix yu'am re nak inc'a' ta̱oc chi ma̱cobc. \v 13 Moco jalan ta chic li a̱le̱c nequec'ul la̱ex chiru li neque'xc'ul chixjunileb. Abanan li Dios ti̱c xch'o̱l. A'an inc'a' nocoxcanab chi a̱le̱c cui inc'a' takacuy xnumsinquil. A'an ban natenk'an ke chixcuybal xnumsinquil. \v 14 Jo'can ut ex inherma̱n, raro̱quex inban, me̱lok'oni chic li jalanil dios. \v 15 La̱in ninch'olob xya̱lal che̱ru xban nak cuan e̱na'leb. Ut la̱ex naru te̱ye ma us li ninye malaj inc'a'. \v 16 Nak nakaba̱nu li lok'oni̱nc re xjulticanquil lix camic li Cristo, nocotioxin chiru li Dios. Nak nakuc' li xya'al li uva, ¿ma inc'a' ta bi' junajo riq'uin li Cristo xban nak quihoye' xquiq'uel chiru li cruz sa' kac'aba'? Ut nak nakatzaca li caxlan cua li najachiman, ¿ma inc'a' ta bi' junajo riq'uin li Cristo xban nak quicam chiru li cruz sa' kac'aba'? \v 17 Usta nabalo, jun ajcui' li caxlan cua najachiman ut nakacuotzi. A'an retalil nak la̱o junajo chic riq'uin li Cristo. \v 18 Cheq'ue retal laj Israel. Eb a'an que'xtzaca li tib li que'xmayeja chiru li Dios. A'an retalil nak cuanqueb chi sum a̱tin riq'uin li Dios. \v 19 ¿C'a'ru xya̱lal li yo̱quin chixyebal? ¿Ma yo'yo ta bi' li yi̱banbil dios? Inc'a'. Ut, ¿ma cuan ta bi' xcuanquil li tib li namayeja̱c chiruheb? Ma̱c'a' xban nak ma̱c'a' xcuanquil li yi̱banbil dios. \v 20 La̱in inc'a' ninye nak cuan xcuanquil li yi̱banbil dios, chi moco ninye nak li mayejanbil tib cuan xcuanquil. Li yo̱quin chixyebal, a'an a'in: eb li inc'a' neque'xpa̱b li tz'akal Dios neque'mayejac, aban ma̱cua' chiru li Dios neque'mayejac. Chiru ban li ma̱us aj musik'ej. Ut la̱in inc'a' nacuaj nak yo̱kex chi oque̱nc sa' lix na'lebeb li ma̱us aj musik'ej. \v 21 Inc'a' naru te̱ruc' xsa' li sec' re xjulticanquil xcamic li Ka̱cua' Jesús, ut te̱ruc' ajcui' xsa' li sec' re xq'uebal xlok'al li ma̱us aj musik'ej. Chi moco naru te̱cua' li caxlan cua re xjulticanquil xcamic li Ka̱cua' Jesucristo ut te̱cua' ajcui' li cua mayejanbil chiruheb li ma̱us aj musik'ej. \v 22 Inc'a' us cui takaq'ue xjosk'il li Ka̱cua' riq'uin xlok'oninquil li yi̱banbil dios. ¿Ma la̱o ta bi' nim kacuanquil chiru li Ka̱cua'? Ma̱ jok'e xban nak la̱o ma̱c'a' kacuanquil. \s1 Chixjunil li c'a'ak re ru takaba̱nu rehak xlok'oninquil li Dios \p \v 23 Cuan li neque'yehoc re nak naru nakaba̱nu chixjunil li nakaj. Ya̱l nak naru nakaba̱nu, abanan moco chixjunil ta us xba̱nunquil. Ya̱l nak naru xba̱nunquil chixjunil, abanan moco chixjunil ta li c'a'ru nakaba̱nu nocoxtenk'a chi q'ui̱c sa' li kapa̱ba̱l. \v 24 Me̱sic' li us ca'aj cui' chok' e̱re la̱ex. Chesic' aj ban cui' li us chok' reheb le̱ ras e̱ri̱tz'in. \v 25 Naru te̱tzaca chixjunil li tib nac'ayiman sa' li c'ayiba̱l, ut me̱patz' ma mayejanbil chiru li yi̱banbil dios re nak ma̱c'a'ak e̱c'a'ux nak te̱tzaca. \v 26 Naru te̱tzaca xban nak li Ka̱cua' Dios a'an laj e̱chal re li ruchich'och' ut a'an ajcui' laj e̱chal re chixjunil li cuan sa' ruchich'och'. \v 27 Cui junak ma̱cua' aj pa̱banel tatxbok chi cua'ac riq'uin ut cui naxc'ul a̱ch'o̱l xic riq'uin, li c'a'ru tixq'ue chatzaca, chac'ul. Abanan inc'a' ta̱patz' ma mayejanbil li tzacae̱mk a'an re nak ma̱c'a'ak a̱c'a'ux nak ta̱tzaca. \v 28 A'ut cui junak naxye a̱cue nak li tzacae̱mk a'an mayejanbil chiru li yi̱banbil dios, inc'a' ta̱tzaca a'an re nak inc'a' ta̱ch'ina̱k xch'o̱l li xyehoc a̱cue nak mayejanbil tzacae̱mk ut re ajcui' nak inc'a' ta̱oc xc'a'ux. \v 29 Inc'a' yo̱quin chixyebal a'in chirix la̱ c'a'ux la̱at. Yo̱quin chi a̱tinac re nak inc'a' ta̱ch'ina̱nk xch'o̱l li jun chic a̱ban la̱at. \p Ma̱re junak e̱re ta̱chak'ok ut tixye cue, ¿c'a'ut nak inc'a' tinba̱nu li naru tinba̱nu yal xban nak jalan chic naxye nak inc'a' us xba̱nunquil? \v 30 Ut cui la̱in nintioxin chirix li c'a'ru nintzaca, ¿c'a'ut nak ta̱cuech'i̱k rix li c'a'ru tintzaca? cha'ak. \v 31 La̱in tinye e̱re li xya̱lal. Chixjunil li c'a'ru te̱tzaca ut chixjunil li c'a'ru te̱ba̱nu, cheba̱nuhak re xq'uebal xlok'al li Ka̱cua' Dios. \v 32 Me̱ba̱nu li c'a'ak re ru napo'oc xch'o̱leb le̱ ras e̱ri̱tz'in usta aj judío, usta ma̱cua'eb aj judío. Chi moco te̱ba̱nu li c'a'ru ta̱po'ok xch'o̱l le̱ rech aj pa̱banelil. \v 33 Jo'can nak la̱in ninyal ink'e chixba̱nunquil li us re xtenk'anquil chixjunileb. La̱in inc'a' yo̱quin chixsic'bal li us chok' cue la̱in injunes. Yo̱quin ban chixsic'bal li us chok' reheb chixjunileb re nak ta̱ru̱k te'colek'. \c 11 \p \v 1 Jo'can ut nak la̱ex chetzolak e̱rib cuiq'uin xban nak la̱in xintzol cuib riq'uin li Cristo. \v 2 Ex inherma̱n, c'ajo' nasaho' sa' inch'o̱l nak ninjultico' e̱re ut yo̱quex chixba̱nunquil li tijleb xexintzol cui'. \v 3 Abanan cuan chic c'a' re ru nacuaj xyebal e̱re. A'an a'in: li be̱lomej, a'an najolomin re li rixakil ut li Cristo, a'an najolomin re li cui̱nk ut li Dios, a'an najolomin re li Cristo. \v 4 Cui junak cui̱nk inc'a' narisi lix punit nak na-oc chi tijoc ut nak na-oc chixyebal ra̱tin li Dios, li jun a'an inc'a' naxq'ue xlok'al li Cristo. \v 5 Ut cui junak ixk inc'a' naxtz'ap lix jolom nak ta̱tijok ut nak tixye ra̱tin li Dios, li ixk a'an naxc'ut xxuta̱n lix be̱lom. Chanchaneb li ixk li besbileb chixjunil li rismal xjolom. \v 6 Jo'can nak cui li ixk inc'a' naxtz'ap xjolom, chixbesak chixjunil li rismal xjolom. Ut cui inc'a' naraj xbesbal li rismal xjolom xban nak naxc'oxla nak xuta̱nal chok' re, k'axal us chok' re li ixk a'an cui tixtz'ap lix jolom. \v 7 Inc'a' us nak tixtz'ap xjolom li cui̱nk xban nak li cui̱nk yi̱banbil jo' li riloba̱l li Dios ut naxc'ut xlok'al li Dios. A'ut li ixk naxc'ut xlok'al lix be̱lom. \v 8 Li cui̱nk inc'a' quiyo'obtesi̱c chak xban li Dios riq'uin li ixk; aban li ixk quiyo'obtesi̱c chak riq'uin li cui̱nk. \v 9 Ut li cui̱nk inc'a' quiyo'obtesi̱c sa' xc'aba' li ixk. Li ixk ban quiyo'obtesi̱c sa' xc'aba' li cui̱nk. \v 10 Jo'can nak li ixk tixtz'ap lix jolom ut a'an retalil chiruheb li ángel nak li cui̱nk cuan xcuanquil sa' xbe̱n. \v 11 Chiru li Ka̱cua' ma̱ jun cuan xcuanquil chi moco li cui̱nk chi moco li ixk xban nak juntak'e̱teb chiru li Dios. \v 12 Ut jo' nak li ixk quiyo'obtesi̱c riq'uin li cui̱nk, jo'can ajcui' li cui̱nk nayo'la riq'uin li ixk. Li cui̱nk jo' ajcui' li ixk yo'obtesinbileb xban li Dios jo' ajcui' chixjunil li c'a'ak re ru cuan. \v 13 ¿C'a'ru nequec'oxla la̱ex? ¿Ma us nak li ixk ta̱tijok chiru li Dios cui inc'a' tixtz'ap lix jolom? \v 14 Ac nequenau nak ac re li cui̱nk nak inc'a' tixcanab chi chamoc' li rismal xjolom. Xuta̱nal chok' re li cui̱nk cui naxcanab chi chamoc' li rismal xjolom. \v 15 Abanan li ixk a'an xlok'al nak cham li rismal xjolom xban nak q'uebil re xban li Dios re xtz'apbal lix jolom. \v 16 Ut cui cuan junak e̱re naraj cuech'i̱nc chirix a'in, la̱in tinye re a'an nak la̱o li apóstol jo' ajcui' eb laj pa̱banel c'aynako chixba̱nunquil chi jo'can yalak bar. \s1 Li Lok'oni̱nc re Xjulticanquil lix Camic li Jesucristo \p \v 17 Nacuaj ajcui' xyebal e̱re nak cuan li inc'a' us yo̱quex chixba̱nunquil. Nak nequech'utub e̱rib chixlok'oninquil li Dios ma̱cua' li us nequeba̱nu. A' chic li inc'a' us nequeba̱nu. \v 18 Li xbe̱n tinye e̱re, a'an a'in: xcuabi resil nak inc'a' junaj le̱ ch'o̱l ut junes xcuech'inquil e̱rib nequeba̱nu nak nequech'utub e̱rib chi lok'oni̱nc re xjulticanquil lix camic li Jesucristo. Ut la̱in ninc'oxla nak ma̱re ya̱l ajcui' li c'a'ru xcuabi. \v 19 Nak nacuan li cuech'i̱nc ib sa' e̱ya̱nk, riq'uin a'an nac'utun ani li tz'akal aj pa̱banel ut ani inc'a'. \v 20 La̱ex nequech'utub e̱rib chi tzaca̱nc ut nequeye nak yo̱quex chixba̱nunquil li lok'oni̱nc. Abanan ma̱cua' chic xjulticanquil lix camic li Ka̱cua' nequeba̱nu. A' ban chic le̱ re nequeba̱nu. \v 21 Cuan li neque'xse̱ba rib chixc'ulbal lix cua ut inc'a' neque'xc'oxla li jun ch'ol chic. Xban a'an cuan li nabal neque'tz'ak ut cuan li neque'cala ut cuan li neque'cana chi te'tz'oca̱k xban nak inc'a' neque'tz'ak. \v 22 ¿Ma ma̱c'a' ta bi' e̱rochoch bar textzaca̱nk cui' nak nequeba̱nu chi jo'can? Yo̱quex chixtz'ekta̱nanquileb le̱ rech aj pa̱banelil ut yo̱quex chixc'utbal xxuta̱neb li ma̱c'a' cuanqueb re. ¿C'a'ru tinye e̱re? ¿Ma tinye e̱re nak us yo̱quex chixba̱nunquil? Ma̱ jok'e tinye nak us yo̱quex. \v 23 Ac xinc'ut che̱ru li xya̱lal li cua'ac re xjulticanquil lix camic li Jesucristo. A'an ajcui' li quixc'ut chicuu li Ka̱cua'. Sa' ajcui' li k'ojyi̱n nak toj ma̱ji' quik'axtesi̱c li Ka̱cua' Jesucristo quixchap li caxlan cua. \v 24 Ut nak quixbantioxi chiru li Dios, quixjachi li caxlan cua ut quixye reheb: Tzacahomak. A'an a'in lin tibel rahobtesinbil sa' e̱c'aba' la̱ex. Cheba̱nuhak li caxlan cua a'in re xjulticanquil li usilal xinba̱nu e̱re, chan. \v 25 Ut nak que'rake' chi cua'ac quixchap ajcui' li sec' ut quixye: Li uc'a a'in, a'an retalil li Ac' Contrato riq'uin li Dios. Ta̱xakaba̱nk re xcuanquil xban lin quiq'uel ta̱hoyek'. Rajlal nak te̱ruc' xsa' li sec' a'in, cheba̱nuhak re xjulticanquil lin camic sa' e̱c'aba' la̱ex, chan li Jesús. \v 26 Jo'can nak ninye e̱re rajlal nak te̱tzaca a caxlan cua a'in ut te̱ruc' xsa' li sec' a'in, te̱jultica xcamic li Cristo. Cheba̱nuhak a'an toj ta̱c'ulu̱nk cui'chic li Ka̱cua' Jesucristo. \v 27 Jo'can ut li ani tixcua' li caxlan cua ut ta̱ruc' li uc'a re xjulticanquil lix camic li Ka̱cua' Jesucristo ut inc'a' naxq'ue xlok'al li Cristo, li jun a'an yo̱ chi ma̱cobc chiru li Ka̱cua' ut yo̱ chixtz'ekta̱nanquil xcuanquil lix camic li Ka̱cua' Jesucristo. \v 28 Jo'can ut li junju̱nk tento tixq'ue retal ma ti̱c lix yu'am sa' lix pa̱ba̱l nak toj ma̱ji' naxc'ul li caxlan cua ut li uc'a. \v 29 Li ani naxc'ul li caxlan cua ut li uc'a chi inc'a' naxq'ue xcuanquil lix camic li Ka̱cua' Jesucristo, tojba ma̱c naxbok sa' xbe̱n. \v 30 A'in ut xya̱lal nak nabal yajeb ut ma̱c'a'eb xmetz'e̱u sa' e̱ya̱nk ut cuanqueb ajcui' ac xe'cam. \v 31 Abanan cui nakec'a kib nak ti̱c li kayu'am nak nakatzaca inc'a' tento nak li Ka̱cua' tixrak a̱tin sa' kabe̱n. \v 32 Ut nak narakman a̱tin sa' kabe̱n xban li Ka̱cua' nocok'use' re nak inc'a' tz'ekta̱nanbilako kochbeneb li inc'a' neque'pa̱ban. \v 33 Jo'can ut ex inherma̱n, nak te̱ch'utub e̱rib chixba̱nunquil li lok'oni̱nc re xjulticanquil lix camic li Ka̱cua' Jesucristo, cheroybeni e̱rib chi ribil e̱rib re nak sa' comonil te̱ba̱nu. \v 34 Cui cuan junak sa' e̱ya̱nk ta̱tz'oca̱k, chicua'ak chak sa' rochoch re nak inc'a' te̱bok raylal sa' e̱be̱n nak te̱ch'utub e̱rib. Toj cuan chic c'a'ak re ru inc'a' xinye e̱re. Nak tincuulak che̱rilbal tinch'olob xya̱lal che̱ru li toj ma̱ji' xinye e̱re. \c 12 \s1 Li kama̱tan q'uebil ke xban li Santil Musik'ej \p \v 1 Ex inherma̱n, la̱in nacuaj nak te̱tau ru li xya̱lal li ma̱tan li naxq'ue li Santil Musik'ej re li junju̱nk re nak ta̱c'anjelak chiru li Dios. \v 2 Nak toj ma̱ji' nequexpa̱ban chak queq'ue chak xcuanquil li yi̱banbil dios li inc'a' neque'a̱tinac ut queq'ue e̱rib chi balak'i̱c riq'uin xpa̱banquileb. \v 3 Jo'can nak nacuaj te̱nau nak li ani cuan li Santil Musik'ej riq'uin, ma̱ jok'e tixmajecua li Jesús. Ut ma̱ ani ta̱ru̱k tixye chi anchal xch'o̱l nak li Jesús a'an li Ka̱cua' cui ma̱c'a' li Santil Musik'ej riq'uin. \v 4 Jalan jala̱nk li kama̱tan naxq'ue ke li Santil Musik'ej re nak toc'anjelak chiru li Ka̱cua'. Abanan li Santil Musik'ej jun ajcui' ut a'an naq'uehoc re chixjunil. \v 5 Jalan jala̱nk li kac'anjel chiru li Ka̱cua' abanan jun ajcui' li Ka̱cua' cuan sa' kabe̱n ut ca'aj cui' chiru a'an nococ'anjelac. \v 6 Jalan jala̱nk li c'anjel nocoxq'ue cui' li Dios. Abanan jun ajcui' li Dios ut a'an li natenk'an ke chi xba̱nunquil li c'anjel li naxq'ue ke. \v 7 Riq'uin li ma̱tan q'uebil re li junju̱nk nac'utun nak cuan li Santil Musik'ej riq'uin, ut li ma̱tan a'an q'uebil re, re xtenk'anquileb chixjunileb laj pa̱banel. \v 8 Cuan li q'uebileb xma̱tan xban li Santil Musik'ej re q'uehoc cha̱bil na'leb ut cuan li q'uebileb xma̱tan xban li Santil Musik'ej re xch'olobanquil li ya̱l. Abanan jun ajcui' li Santil Musik'ej li naq'uehoc re xma̱tan li junju̱nk. \v 9 Cuan li q'uebileb xma̱tan xban li Santil Musik'ej chi xpa̱banquil nak te'xc'ul li c'a'ru neque'xtz'a̱ma chiru li Dios. Ut cuan ajcui' q'uebileb xma̱tan xban li Santil Musik'ej re xq'uirtesinquileb li yaj. Abanan jun ajcui' li Santil Musik'ej li naq'uehoc xma̱tan li junju̱nk. \v 10 Cuan q'uebileb xma̱tan chi ba̱nu̱nc milagro ut cuan q'uebileb xma̱tan chi xch'olobanquil resil li c'a'ru quic'utbesi̱c chiru xban li Dios. Ut cuan q'uebileb xma̱tan re xtaubal ru cui li Santil Musik'ej cuan riq'uin junak malaj ut cuan li ma̱us aj musik'ej riq'uin. Ut cuan q'uebileb xma̱tan chi a̱tinac sa' jalan a̱tin inc'a' natauman ru ut cuan ajcui' q'uebileb xma̱tan chi jaloc ru li jalanil a̱tin. \v 11 Abanan chixjunil li ma̱tan a'in q'uebil ke xban li jun chi Santil Musik'ej. A'an naq'uehoc xma̱taneb li junju̱nk jo' naraj a'an. \s1 Junajo nak cuanco riq'uin li Cristo \p \v 12 Li jun chi tz'ejcualej tz'akal re ru. Cuan rok ruk'. Cuan chixjunil. Usta jalan jala̱nk lix cha'al cuan, abanan jun ajcui' chi tz'ejcualej nak cuan. Jo'can ajcui' la̱o aj pa̱banel. Nabalo, abanan junajo chi tz'ejcualej riq'uin li Cristo. \v 13 Chikajunilo junajo riq'uin li Cristo usta aj judío, usta ma̱cua' aj judío, usta lok'bil mo̱s, usta inc'a'. Xkac'ul li cubi ha' sa' xc'aba' li jun chi Santil Musik'ej ut chikajunilo cuan li Santil Musik'ej kiq'uin. Jo'can nak junajo riq'uin li Cristo. \v 14 Li jun chi tz'ejcualej moco jun ta ajcui' lix cha'al cuan. Nabal pa̱y ru lix cha'al cuan re ut jalan jala̱nk xc'anjel li junju̱nk. \v 15 Cui naru raj ta̱a̱tinak li rok junak li tz'ejcualej, ¿ma naru tixye ma̱cua'in xcomon li tz'ejcualej xban nak ma̱cua'in li ruk'? ¿Ma yal xban ta bi' nak ma̱cua' uk'ej nak ma̱cua'ak xcomon li tz'ejcualej? \v 16 Cui lix xic junak li tz'ejcualej tixye: ma̱cua'in xcomon li tz'ejcualej xban nak ma̱cua'in li xnak' ru, ¿ma yal ta bi' xban nak ma̱cua' xnak' u nak ma̱cua'ak xcomon li tz'ejcualej? \v 17 Cui ta chixjunil li tz'ejcualej xnak' u, ¿chan raj ru nak to-abi̱nk? Ut cui ta chixjunil li tz'ejcualej xic, ¿chan raj ru nak takutz' li c'a'ak re ru? \v 18 Abanan li Dios quixq'ue sa' xna'aj chi tz'akal re ru lix cha'al li katz'ejcual jo' quiraj a'an. \v 19 Cui ta jun pa̱y ajcui' ru lix cha'al li tz'ejcualej, li tz'ejcualej a'an inc'a' raj tz'akal re ru nak cuan. \v 20 Abanan nabal pa̱y xcha'al li tz'ejcualej cuan, ut li tz'ejcualej jun ajcui'. \v 21 Cui naru raj ta̱a̱tinak li xnak' u inc'a' naru tixye re li uk'ej: la̱at inc'a' nacatc'anjelac chicuu. Chi moco naru tixye li jolomej re li okej: la̱ex inc'a' nequexc'anjelac chicuu. \v 22 K'axal ban chic nabal xc'anjeleb lix cha'al li katz'ejcual li chanchan ma̱c'a'eb xc'anjel. \v 23 Cuan xcha'al li katz'ejcual naka-oxlok'i ut cuan ajcui' xcha'al li katz'ejcual nocoxuta̱na̱c xban ut nakatz'ap re xq'uebal xlok'al. \v 24 Ut lix cha'al li katz'ejcual li inc'a' nocoxuta̱na̱c xban, a'an inc'a' nakatz'ap. Abanan li Dios quixq'ue chixjunil lix cha'al li katz'ejcual ut quixq'ue xlok'al li junju̱nk. \v 25 Quixq'ue xlok'al chixjunil xcha'al li tz'ejcualej re nak ma̱c'a'ak xch'a'ajquilal li tz'ejcualej. Chixjunil ban lix cha'al li tz'ejcualej te'xtenk'a rib chi ribileb rib. \v 26 Cui junak xcha'al li tz'ejcualej ra naxc'ul, naraho' ajcui' chixjunil li tz'ejcualej. Ut cui junak xcha'al li tz'ejcualej naq'uehe' xlok'al, chixjunil li tz'ejcualej naq'ueman ajcui' xlok'al. \v 27 Jo'can ajcui' la̱o aj pa̱banel. Junajo chi tz'ejcualej riq'uin li Cristo. Chikaju̱nkalo la̱o rok ruk' li Cristo ut li junju̱nk cuan xc'anjel chiru li Dios. \v 28 Li xchalal li tz'ejcualej jalan jala̱nk xc'anjel li junju̱nk. Jo'can ajcui' nak jalan jala̱nk xma̱taneb laj pa̱banel q'uebileb re xban li Dios re nak te'c'anjelak chiru. Xbe̱n, cuanqueb li q'uebileb xma̱tan chi c'anjelac chok' apóstol. Xcab, cuanqueb li q'uebileb xma̱tan chi c'anjelac chok' profeta. Rox, cuanqueb li q'uebileb xma̱tan chi c'anjelac chok' aj tzolonel. Ut cuanqueb li q'uebileb xma̱tan chixba̱nunquileb li milagro. Cuanqueb li q'uebileb xma̱tan chixq'uirtesinquileb li yaj; cuanqueb li q'uebileb xma̱tan chixtenk'anquileb li ras ri̱tz'in. Cuanqueb li q'uebileb xma̱tan chi takla̱nc; ut cuanqueb ajcui' q'uebileb xma̱tan chi a̱tinac sa' jalanil a̱tin inc'a' natauman ru. \v 29 ¿Ma chixjunileb ta bi' apostoleb? ¿Ma chixjunileb ta bi' profeteb? ¿Ma chixjunileb ta bi' neque'xch'olob xya̱lal li ra̱tin li Dios? ¿Ma chixjunileb ta bi' neque'ba̱nun milagro? \v 30 ¿Ma chixjunileb ta bi' neque'q'uirtesin yaj? ¿Ma chixjunileb ta bi' neque'a̱tinac sa' jalanil a̱tin? ¿Ma chixjunileb ta bi' neque'jaloc ru li jalanil a̱tin? \v 31 Moco juntak'e̱t ta xma̱taneb li junju̱nk. Jalan jala̱nk ban xma̱taneb. Chesic'ak le̱ ma̱tan li k'axal cha̱bil re xtenk'anquileb le̱ rech aj pa̱banelil. Anakcuan tinye e̱re jun li na'leb k'axal cui'chic tento xba̱nunquil. Ut a'an a'in: nak te̱ra e̱rib chi ribil e̱rib. \c 13 \s1 Li rahoc, a'an li k'axal lok' \p \v 1 Cui ta la̱in q'uebil inma̱tan xban li Dios chi a̱tinac sa' ra̱tinoba̱leb li cui̱nk ut cui ta cuan inma̱tan chi a̱tinac sa' ra̱tinoba̱leb li ángel, abanan cui inc'a' ninraheb li cuas cui̱tz'in, la̱in chanchanin li ch'i̱ch' natamba̱c xya̱b ut chanchanin li campana natzintzot xya̱b chi ma̱c'a' rajbal. \v 2 Ut cui ta q'uebil inma̱tan xban li Dios chixyebal li naxc'ut chicuu, ut cui ta ninnau chixjunil li c'a'ak re ru ut cui ta nintau ru li xya̱lal, abanan cui inc'a' ninraheb li cuas cui̱tz'in ma̱c'a' nin-oc cui'. Ut cui ta cuan tz'akal inpa̱ba̱l re nak ta̱jalek' xna'aj junak li tzu̱l, abanan cui inc'a' ninraheb li cuas cui̱tz'in, ma̱c'a' nin-oc cui'. \v 3 Cui ta tinsi chixjunil li c'a'ru cuan cue re tinq'ueheb chi cua'ac li neba' ut cui ta tink'axtesi cuib chi c'atec' xban lin pa̱ba̱l, ut cui inc'a' ninraheb li cuas cui̱tz'in, ma̱c'a' na-oc cui' li ninba̱nu. \v 4 Li ani narahoc, naxcuy li raylal ut k'axal cha̱bil. Li ani narahoc inc'a' nacakalin, inc'a' naxnimobresi rib ut inc'a' naxk'etk'eti rib. \v 5 Li ani narahoc inc'a' nahoboc. Inc'a' naxsic' xcha̱bilal xjunes rib. Li ani narahoc inc'a' najosk'o' ut inc'a' naxq'ue sa' xch'o̱l li c'a'ru naxc'ul. \v 6 Li ani narahoc inc'a' nasaho' xch'o̱l nak eb li ras ri̱tz'in neque'xba̱nu li inc'a' us. Nasaho' ban xch'o̱l nak cuanqueb sa' xya̱lal. \v 7 Li ani narahoc inc'a' naraho' xch'o̱l xban li c'a'ru na-ux re xbaneb li ras ri̱tz'in. Junelic ban cau xch'o̱l chirixeb. Li ani narahoc inc'a' nach'inan xch'o̱l. Naxcuy ban xnumsinquil chixjunil li raylal. \v 8 Li rahoc ta̱cua̱nk chi junelic. Ta̱cuulak xk'ehil nak inc'a' chic ta̱c'anjelak li ma̱tan re cua̱nc chi profetil ut ta̱cuulak xk'ehil nak inc'a' chic ta̱c'anjelak li ma̱tan re a̱tinac sa' jalanil a̱tin. Ut ta̱cuulak xk'ehil nak inc'a' chic ta̱c'anjelak li ma̱tan re xtaubal ru chixjunil. Abanan li rahoc inc'a' nalaj, inc'a' na-oso'. Cua̱nk ban chi junelic. \v 9 Usta cuanqueb li cuan xma̱taneb anakcuan re xnaubal li c'a'ak re ru, abanan ca'ch'in ajcui' neque'xnau. Usta cuanqueb li cuan xma̱taneb chixyebal li c'a'ru nac'utbesi̱c chiruheb xban li Dios, abanan ca'ch'in ajcui' li nac'ute' chiruheb. \v 10 Ut nak ta̱tz'aklok ru chixjunil li naraj xba̱nunquil li Dios, inc'a' chic te'c'anjelak eb li ma̱tan a'in li inc'a' tz'akal re ru. \v 11 Nak toj ca'ch'inin chak quina̱tinac jo' neque'a̱tinac li coc'al. Quinc'oxlac jo' neque'c'oxlac li coc'al. Ut quinba̱nu jo' neque'xba̱nu li coc'al. Abanan nak quincui̱nkilo' quincanab xba̱nunquil lix na'lebeb li coc'al. \v 12 Anakcuan ca'ch'in ajcui' nakanau. Chanchan nak noco-iloc sa' junak lem moymoy ru. Abanan sa' jun cutan takil ru li Dios ut takanau chic chixjunil chi tz'akal jo' nak li Dios naxnau ku la̱o. \v 13 Jo'can nak li pa̱ba̱l, li yo'oni̱nc ut li rahoc cua̱nk chi junelic. Abanan li k'axal nim xcuanquil sa' xya̱nkeb li oxib a'in, a'an li rahoc. \c 14 \s1 Li a̱tinac sa' jalanil a̱tin li inc'a' natauman ru \p \v 1 Jo'can nak ninye e̱re, cheq'uehak e̱ch'o̱l chi rahoc ut chesic'ak le̱ ma̱tan li naxq'ue li Santil Musik'ej. Li ma̱tan li k'axal lok', a'an xyebal resil li c'a'ru yo̱ chi xc'utbal che̱ru li Dios. \v 2 Li ani naa̱tinac sa' jalanil a̱tin inc'a' naa̱tinac riq'uin li rech cristianil. Riq'uin ban li Dios naa̱tinac. Ut ma̱ ani nata'oc ru li c'a'ru naxye. Riq'uin xcuanquil li Santil Musik'ej naxye li xya̱lal li inc'a' natauman ru. \v 3 Ut li ani naxye resil li nac'ute' chiru xban li Dios, li jun a'an naxtenk'aheb li rech aj pa̱banelil sa' lix pa̱ba̱leb. Naxch'olob xya̱lal chiruheb ut naxc'ojobeb xch'o̱l. \v 4 Li ani naa̱tinac sa' jalanil a̱tin naxtenk'a rib xjunes rib. Abanan li ani naxch'olob xya̱lal li ra̱tin li Dios, li jun a'an naxtenk'aheb li rech aj pa̱banelil sa' lix pa̱ba̱leb. \v 5 Nacuaj raj nak che̱junilex tex-a̱tinak ta sa' jalanil a̱tin li inc'a' natauman ru. Abanan k'axal cui'chic nacuaj raj nak che̱junilex te̱ye resil reheb le̱ ras e̱ri̱tz'in sa' le̱ ra̱tinoba̱l c'a'ru quic'ute' che̱ru xban li Dios. K'axal us nak te̱ye li ra̱tin li Dios sa' le̱ ra̱tinoba̱l chiru li a̱tinac sa' jalanil a̱tin li inc'a' natauman ru. Abanan cui junak naa̱tinac sa' jalanil a̱tin, tento nak ta̱jalma̱nk ru li ra̱tin re nak eb laj pa̱banel te'xtau ru li c'a'ru tixye ut te'tenk'a̱k xban. \v 6 Ex inherma̱n, ¿c'a'ru ta̱oc cui' e̱re nak tincuulak e̱riq'uin ut tina̱tinak e̱riq'uin sa' jalanil a̱tin li inc'a' natauman ru? Ma̱c'a' aj e. Abanan cui tina̱tinak e̱riq'uin sa' le̱ ra̱tinoba̱l, texintenk'a nak tinch'olob xya̱lal che̱ru jo' quic'ute' chicuu xban li Dios. Ut ta̱c'anjelak che̱ru cui tinye e̱re li ra̱tin li Dios ut tinye e̱re c'a'ru ta̱c'ulma̱nk jo' tz'i̱banbil sa' li Santil Hu. \v 7 Ut jo'can ajcui' li c'a'ak re ru inc'a' yo'yo jo' li xo̱lb ut li arpa. Cui inc'a' nach'e'man chi tz'akal inc'a' nac'utun li c'a'ru yo̱ chixya̱basinquil ut ma̱c'a' rajbal nak nach'e'man. \v 8 Ut nak ta̱ya̱basi̱k li trompeta re xbokbaleb li soldado, cui inc'a' ch'olch'o ru lix ya̱b, ¿ma te'xcauresi ta bi' rib chi xic chi pletic? \v 9 Ut jo'can ajcui' la̱ex cui inc'a' nequex-a̱tinac chi tz'akal re ru, ¿chanru nak ta̱tauma̱nk ru li c'a'ru yo̱quex chixyebal? Yal na-oso' sa' ik' ut ma̱c'a' rajbal li te̱ye. \v 10 Ya̱l nak q'uila pa̱y chi a̱tinoba̱l cuan sa' ruchich'och' ut chixjunil cuan xya̱lal ut natauman ru. \v 11 Abanan cui la̱in inc'a' nintau ru li ra̱tinoba̱l junak, li jun a'an ma̱c'a' rajbal nak yo̱k chi a̱tinac cuiq'uin ut ma̱c'a' ajcui' rajbal nak yo̱kin chi a̱tinac riq'uin. \v 12 La̱ex nequeraj xc'ulbal li ma̱tan naxq'ue li Santil Musik'ej. Abanan la̱in ninye e̱re chesic'ak li ma̱tan li natenk'an reheb chixjunileb laj pa̱banel. \v 13 Ut li ani cuan xma̱tan chi a̱tinac sa' jalanil a̱tin, li inc'a' natauman ru, chixtz'a̱mahak chiru li Dios re nak ta̱ru̱k tixye xya̱lal li c'a'ru quixye sa' li jalanil a̱tin re nak ta̱ru̱k tixch'olob xya̱lal chiruheb li rech aj pa̱banelil. \v 14 Cui la̱in tintijok sa' jalanil a̱tin lin musik' ta̱tijok ut la̱in inc'a' nintau ru li c'a'ru tinye chi moco tixtenk'aheb li cuech aj pa̱banelil. \v 15 ¿C'a'ru tinba̱nu chi jo'canan? Tintijok riq'uin lin musik' chi inc'a' tintau ru li tinye ut tento ajcui' nak tintijok riq'uin lin c'a'ux re nak ta̱tauma̱nk ru li c'a'ru tinye. Ut tinbicha̱nk riq'uin lin musik' chi inc'a' tintau ru li tinye ut tinbicha̱nk ajcui' riq'uin lin c'a'ux re nak ta̱tauma̱nk ru li c'a'ru tinye. \v 16 Cuan li inc'a' neque'xtau ru li xya̱lal chirix li jalanil a̱tin. Cui yo̱cat chixlok'oninquil li Dios ca'aj cui' riq'uin la̱ musik', eb a'an inc'a' te'xtau ru li ta̱ye xban nak yo̱cat chi a̱tinac sa' jalanil a̱tin. ¿Chan put ru nak te'xye “jo'can taxak” cui inc'a' neque'xtau ru li yo̱cat chixyebal? \v 17 Ya̱l nak yo̱cat chixlok'oninquil li Dios, abanan li jun chic inc'a' ta̱tenk'a̱k xban la̱ tij xban nak inc'a' naxtau ru li c'a'ru yo̱cat chixyebal. \v 18 Ninbantioxi chiru li Dios nak nabal sut nina̱tinac sa' jalanil a̱tin. La̱ex inc'a' quex-a̱tinac nabal sut sa' jalanil a̱tin jo' la̱in. \v 19 Aban la̱in ninye nak sa' xya̱nkeb laj pa̱banel k'axal us raj nak tinye cuib oxibak chi a̱tin li te'xtau ru re nak tebintzol chi tz'akal chiru nak tinye laje̱bak mil chi a̱tin sa' jalanil a̱tin ut inc'a' te'xtau ru li tinye. \v 20 Ex inherma̱n, chanchanakex li c'ula'al xban nak eb li c'ula'al inc'a' neque'xba̱nu li ma̱usilal. Abanan mexc'oxlac jo' neque'c'oxlac li coc'al. Tz'akalak ban re ru le̱ c'a'ux xban nak moco coc'alex ta chic. \v 21 Jo'ca'in tz'i̱banbil sa' li Santil Hu li quixye li Dios najter chirixeb laj Israel: \q1 Eb lin tenamit inc'a' neque'raj rabinquil li cua̱tin. Jo'can nak sa' jalan a̱tinoba̱l tincua̱tinaheb. Tintakla jalan xtenamit chixyebal li cua̱tin reheb. Abanan chi moco chi jo'can tine'rabi, chan li Ka̱cua'. (Is. 28:11-12) \p \v 22 Riq'uin a a̱tin a'in nakanau nak li ma̱tan re a̱tinac sa' jalan a̱tinoba̱l, a'an q'uebil jo' retalil lix cuanquilal li Dios chiruheb li ma̱cua'eb aj pa̱banel. Ut li ma̱tan re xyebal li c'a'ru naxc'utbesi li Dios, a'an q'uebil re xtenk'anquileb laj pa̱banel. \v 23 Nak eb laj pa̱banel te'xch'utub ribeb ut cui chixjunileb te'oc chi a̱tinac sa' jalan a̱tin inc'a' natauman ru, cui te'oc aran li ma̱cua'eb aj pa̱banel malaj te'oc aran li inc'a' neque'xtau ru li na'leb a'in, te'xye nak lo̱queb ru. \v 24 Abanan cui eb laj pa̱banel te'xch'olob xya̱lal li c'a'ru quiyehe' reheb xban li Dios, nak tox-oc sa' xya̱nkeb junak ma̱cua' aj pa̱banel malaj li toj ma̱ji' naxtau ru li xya̱lal a'an, li jun a'an tixq'ue retal nak a'an aj ma̱c ut tixq'ue ajcui' retal li c'a'ru yo̱ chirabinquil. \v 25 Li Dios tixc'ut chiru chi tz'akal c'a'ru cuan sa' xch'o̱l. Ut li jun a'an tixcuik'ib rib ut tixlok'oni li Dios ut tixye nak relic chi ya̱l li Dios cuan sa' xya̱nkeb laj pa̱banel. \s1 Tz'akal re ru te̱ba̱nu nak te̱ch'utub e̱rib \p \v 26 Ex herma̱n, a'an a'in li nacuaj xyebal e̱re. Nak te̱ch'utub e̱rib chixlok'oninquil li Dios, jalan jala̱nk te̱ba̱nu che̱ju̱nkalex. Cuan tixc'am chak junak bich; cuan li ta̱q'uehok na'leb; cuan li ta̱yehok re li quic'ute' chiru xban li Dios; cuan li ta̱yehok junak na'leb riq'uin jalanil a̱tin ut cuan ajcui' li ta̱jalok ru li ta̱yema̱nk sa' li jalanil a̱tin. Abanan chixjunil li te̱ba̱nu, cheba̱nuhak re xtenk'anquileb laj pa̱banel chi q'ui̱c sa' lix pa̱ba̱leb. \v 27 Cui cuanqueb li te'raj a̱tinac sa' jalanil a̱tin, naru neque'a̱tinac cuibak malaj oxibak ut chixju̱nkaleb te'a̱tinak. Ut cua̱nk ajcui' junak chic li ta̱jalok ru li te'xye. \v 28 Abanan cui ma̱ ani naru ta̱jalok ru li jalanil a̱tin, inc'a' te'a̱tinak sa' jalanil a̱tin sa' li ch'utubaj ib. Yal sa' xch'o̱leb ban te'a̱tinak chiru li Dios. \v 29 Cheq'ueheb chi a̱tinac cuibak malaj oxibak li profeta li neque'yehoc resil li c'a'ru quic'ute' chiruheb xban li Dios, ut li jun ch'ol chic te'tz'ilok a̱tin chirix re xnaubal ma riq'uin na li Dios xchal chak li xe'xye. \v 30 Ut cui cuan c'a'ru ta̱c'utek' xban li Dios chiru li ani c'ojc'o aran sa' li ch'utubaj ib, li jun a'an tixtz'a̱ma chiru li yo̱ chi a̱tinac nak tixye li c'a'ru xc'ute' chiru xban li Dios. Ut li ani yo̱ chi a̱tinac chixq'uehak xna'aj re ta̱a̱tinak. \v 31 Che̱junju̱nkalex ta̱ru̱k te̱ye li c'a'ru xc'ute' che̱ru xban li Dios re nak chixjunileb laj pa̱banel te'xtzol rib ut ta̱cacuu̱k xch'o̱leb sa' lix pa̱ba̱leb. \v 32 Cui ya̱l nak li Dios xc'utuc che̱ru li c'a'ru te̱ye, li Dios textenk'a chiroybeninquil jok'e tex-oc chi a̱tinac re nak chi jo'can che̱junju̱nkalex tex-a̱tinak. \v 33 Li Dios inc'a' naraj nak ta̱cua̱nk li po'oj ib sa' xya̱nkeb laj pa̱banel. Naraj ban nak cua̱nk li tuktu̱quil usilal sa' xya̱nkeb. \v 34 Eb li ixk inc'a' te'a̱tinak sa' li ch'utubaj ib re xlok'oninquil li Dios. Te'xpa̱b a'in xban nak jo'can tz'i̱banbil sa' lix chak'rabeb laj judío. Jo'ca'in na-uxman sa' xya̱nkeb chixjunileb laj pa̱banel yalak bar. \v 35 Cui cuan c'a' re ru te'raj xnaubal che'xpatz'ak reheb lix be̱lom nak te'cuulak sa' rochocheb ut a'an tixch'olob xya̱lal. Xuta̱nal chok' reheb cui ta̱a̱tinak junak ixk sa' xya̱nkeb nak ch'utch'u̱queb chixlok'oninquil li Dios. \v 36 Chijulticok' e̱re nak ma̱cua'ex la̱ex quextiquiban chak re li ra̱tin li Dios. Ac cuan ajcui' chalen chak junxil. Ut moco ca'aj cui' ta la̱ex quex-abin re. \v 37 Ma̱re cuan sa' e̱ya̱nk li naxc'oxla nak a'an profeta malaj naxc'oxla nak cuan jun chic xma̱tan q'uebil re xban li Santil Musik'ej. Cui jo'can naxc'oxla, chixnauhak nak li yo̱quin chixtz'i̱banquil sa' li hu a'in, a'an ajcui' li chak'rab q'uebil cue xban li Dios. \v 38 Ut cui cuan junak inc'a' naxpa̱b li yo̱quin chixtz'i̱banquil, la̱ex inc'a' ajcui' te̱pa̱b li c'a'ru tixye a'an. \v 39 Jo'can ut ex inherma̱n, cheq'uehak e̱ch'o̱l chixch'olobanquil xya̱lal li c'a'ru quic'ute' che̱ru xban li Dios ut me̱ram chiru li ani naraj a̱tinac sa' jalanil a̱tin. \v 40 Abanan li c'a'ru te̱ba̱nu nak te̱ch'utub e̱rib, cheba̱nuhak chixjunil chi tz'akal re ru ut sa' xya̱lal. \c 15 \s1 Lix cuaclijic chi yo'yo li Jesucristo sa' xya̱nkeb li camenak \p \v 1 Anakcuan ex inherma̱n, tinch'olob cui'chic che̱ru li resil li colba-ib. Li resil a'an, a'an li ac xinye e̱re ut xec'u̱luban sa' e̱ch'o̱l ut riq'uin a'an cau chic e̱ch'o̱l sa' le̱ pa̱ba̱l. \v 2 A'an a'in li xya̱lal li xinch'olob che̱ru, li xexcole' cui'. La̱ex colbilex chic cui nequexpa̱ban chi tz'akal ut inc'a' nequecanab xpa̱banquil. Abanan cui inc'a' nequepa̱b chi anchal e̱ch'o̱l, ma̱c'a' rajbal nak xexpa̱ban. \v 3 Li c'a'ru quixc'ut li Ka̱cua' chicuu, a'an ajcui' li xinch'olob che̱ru. Lix ya̱lal a'an k'axal nim xcuanquil ut a'an a'in: nak li Ka̱cua' Jesucristo quicam re xtojbal rix li kama̱c jo' tz'i̱banbil najter sa' li Santil Hu xbaneb li profeta. \v 4 Jo' nak que'xtz'i̱ba chak li profeta najter, jo'can quic'ulman. Li Ka̱cua' Jesucristo quimuke' ut quicuacli cui'chic chi yo'yo sa' rox li cutan. \v 5 Chirix a'an li Ka̱cua' Jesucristo quixc'ut rib chiru li apóstol Pedro ut quixc'ut ajcui' rib chiruheb chixjunileb li apóstol. \v 6 Ut chirix chic a'an quixc'ut rib chiruheb numenak o̱b ciento chi aj pa̱banel nak ch'utch'u̱queb. Sa' xya̱nkeb a'an cuanqueb nabaleb toj yo'yo̱queb anakcuan ut cuanqueb ajcui' li ac camenakeb. \v 7 Ut mokon li Ka̱cua' Jesucristo quixc'ut rib chiru laj Jacobo ut quixc'ut ajcui' rib chiruheb chixjunileb li apóstol. \v 8 Ut chirix chixjunil a'an, quixc'ut ajcui' rib chicuu la̱in, usta la̱in chanchanin jun c'ula'al toj ma̱ji' naxtau xk'ehil xyo'lajic xban nak la̱in toj ma̱ji' ninyo'la sa' lin pa̱ba̱l nak quixc'ut rib chicuu. \v 9 La̱in cubenak incuanquil chiruheb chixjunileb li apóstol ut ma̱cua' raj inc'ulub nak la̱inak apóstol xban nak la̱in xinrahobtesiheb chak laj pa̱banel. \v 10 Abanan xban rusilal li Dios nak la̱in apóstol. Ut li rusilal li Dios inc'a' quicana chi ma̱c'a' rajbal xban nak k'axal cau cui'chic ninc'anjelac chiru chixjunileb li apóstol. Aban ma̱cua' injunes ninc'anjelac. Li Dios natenk'an cue xban xnimal rusilal li xinma̱tani. \v 11 Ma̱c'a' naxye cui xerabi resil li colba-ib riq'uineb li apóstol jun ch'ol malaj cuiq'uin la̱in. Juntak'e̱t li resil li colba-ib li nakajultica chikajunilo ut a'an li xepa̱b la̱ex. \s1 Eb li camenak te'cuacli̱k cui'chic chi yo'yo \p \v 12 Ac xkach'olob xya̱lal che̱ru nak li Cristo quicuacli cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak. Abanan toj cuan sa' e̱ya̱nk li neque'yehoc re nak inc'a' te'cuacli̱k cui'chic chi yo'yo li camenak. \v 13 Cui inc'a' te'cuacli̱k cui'chic chi yo'yo eb li camenak, inc'a' raj ya̱l nak quicuacli cui'chic chi yo'yo li Jesucristo sa xya̱nkeb li camenak. \v 14 Cui ta inc'a' quicuacli cui'chic chi yo'yo li Jesucristo, ma̱c'a' raj xya̱lal li nakajultica resil, ut ma̱c'a' raj rajbal li xepa̱b. \v 15 Ut cui ta inc'a' quicuacli chi yo'yo li Cristo sa' xya̱nkeb li camenak, xocana raj la̱o chok' aj balak' riq'uin li xkaye chirix li Dios xban nak xkach'olob xya̱lal nak li Dios quixcuaclesi cui'chic chi yo'yo li Cristo. Abanan inc'a' raj quixcuaclesi chi yo'yo cui ya̱l nak inc'a' te'cuacli̱k cui'chic chi yo'yo li camenak. \v 16 Cui ta inc'a' ya̱l nak te'cuacli̱k cui'chic chi yo'yo li camenak, inc'a' raj ya̱l nak quicuacli cui'chic chi yo'yo li Cristo. \v 17 Cui ta li Cristo inc'a' quicuacli cui'chic chi yo'yo, ma̱c'a' raj rajbal le̱ pa̱ba̱l. Toj cua̱nkex raj ajcui' sa' le̱ ma̱c. \v 18 Cui ta jo'can, eb li que'xpa̱b li Cristo li que'cam sachenakeb raj ajcui' xban lix ma̱queb. \v 19 Cui ta ca'aj cui' re li kayu'am arin sa' ruchich'och' nak xkapa̱b li Cristo, xkabalak'i raj kib ut k'axal tok'oba̱l raj ku tocana̱k chiruheb chixjunileb li kas ki̱tz'in. \v 20 Abanan relic chi ya̱l nak li Cristo quicuaclesi̱c cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak. A'an li xbe̱n li quicuacli chi yo'yo chiruheb chixjunileb li te'cuaclesi̱k cui'chic chi yo'yo. \v 21 Xban nak quima̱cob laj Adán, jo'can nak chikajunilo nococam. Abanan xban nak quicuacli cui'chic chi yo'yo li Jesucristo, cuan ajcui' xcuaclijiqueb li camenak chi yo'yo. \v 22 Jo'can nak sa' xc'aba' laj Adán li kaxe'to̱nil yucua' nak chikajunilo nococam. Ut sa' xc'aba' li Jesucristo, chixjunileb li neque'pa̱ban re te'cuacli̱k cui'chic chi yo'yo ut te'q'uehek' xyu'am chi junelic. \v 23 Ut nak te'cuacli̱k cui'chic chi yo'yo eb li camenak, moco jun cuaclijiqueb ta nak te'cuacli̱k chak. Li xbe̱n li quicuacli chak chi yo'yo, a'an li Jesucristo. Ut mokon nak tol-e̱lk cui'chic li Jesucristo, te'cuacli̱k chak eb li que'pa̱ban re. \v 24 Ut chirix chic a'an aca' chic li roso'jic li ruchich'och' ut li Cristo tixsacheb xcuanquil chixjunileb li neque'taklan sa' ruchich'och' ut tixsach ajcui' xcuanquileb li Musik'ej. Ut chirix a'an li Cristo tixk'axtesi lix cuanquil sa' ruk' li Dios Acuabej. \v 25 Li Cristo cua̱nk xcuanquil chi takla̱nc toj retal tixq'ueheb rubel rok chixjunileb li xic' neque'iloc re. \v 26 Ut li ta̱sachek' xcuanquil toj sa' roso'jic, a'an li ca̱mc. \v 27 Tz'i̱banbil retalil sa' li Santil Hu nak li Acuabej Dios quixq'ue chixjunil li c'a'ak re ru rubel xcuanquil li Cristo. Abanan li Cristo inc'a' nataklan sa' xbe̱n li Acuabej Dios xban nak li Dios, a'an li quiq'uehoc re lix cuanquilal. \v 28 Ut nak acak xcanaba̱c xban li Dios chixjunil li c'a'ak re ru rubel xcuanquil li Cristo li Alalbej, tojo'nak li Cristo tixk'axtesi ajcui' rib rubel xcuanquil li Acuabej Dios, li quiq'uehoc xcuanquil li Cristo sa' xbe̱n chixjunil, ut li Dios a'anak chic yal re sa' xbe̱n chixjunil. \v 29 Cuan ca'ch'in chic tinye chirix lix cuaclijiqueb chi yo'yo li camenak. Cuanqueb sa' e̱ya̱nk li neque'cubsi̱c xha'eb chok' ru̱chil xcubi ha' li camenak. Cui inc'a' neque'xpa̱b nak te'cuacli̱k li camenak, ¿c'a'ut nak neque'xba̱nu chi jo'can? \v 30 Ut cui inc'a' te'cuacli̱k chi yo'yo li camenak, ¿c'a'ut nak la̱o aj yehol resil li colba-ib nakaq'ue kib chi rahobtesi̱c cui ma̱c'a' xya̱lal li yo̱co chixba̱nunquil? \v 31 Ex inherma̱n, relic chi ya̱l ninye e̱re nak rajlal cutan cuan li neque'raj incamsinquil xban nak ninye resil li colba-ib. Abanan nasaho' sa' inch'o̱l xban nak xepa̱b li Cristo. \v 32 Ut cui inc'a' te'cuacli̱k chi yo'yo li camenak, ¿c'a' raj ru tinra nak tinc'ul li raylal arin Efeso? Chanchan nak yo̱quin chi pletic riq'uineb li josk' aj xul nak cuanquin arin sa' xya̱nkeb li tenamit. Ma̱c'a' raj rajbal a'an cui inc'a' takac'ul kak'ajca̱munquil chirix li kacamic. K'axal us raj cui takaba̱nu jo' li inc'a' neque'xpa̱b nak te'cuacli̱k chi yo'yo li camenak li neque'xye cua'ako, uc'ako xban nak cuulaj ca'bej nococam. \v 33 Me̱q'ue e̱rib chi balak'i̱c xbaneb li neque'a̱tinac chi jo'can. Me̱junaji e̱rib riq'uineb li inc'a' useb xna'leb xban nak li inc'a' useb xna'leb neque'xpo' xch'o̱leb li cha̱bileb xna'leb. \v 34 Chec'oxla chi us li yo̱quex chixba̱nunquil ut mexma̱cob chic. Cuanqueb sa' e̱ya̱nk li toj ma̱ji' neque'xpa̱b li Dios. Re xc'utbal e̱xuta̱n nak ninye e̱re chi jo'ca'in. \v 35 Ma̱re cuan li neque'yehoc, ¿chanru nak te'cuacli̱k cui'chic chi yo'yo li camenak? ¿Chanru te'c'utu̱nk nak te'cuacli̱k? ¿Ma te'cuacli̱k cui'chic chi tz'akal re ruheb? chanqueb. \v 36 Ma̱c'a' e̱na'leb. C'oxlankex ca'ch'inak chirix li a̱uc. Li iyaj na-auman inc'a' namok cui inc'a' nak'a li rix xbe̱n cua. \v 37 Ma̱cua' li ratz'um li acui̱mk na-auman. A' li riyajil ban na-auman usta trigo malaj c'a' chic ru chi iyajil. \v 38 Ut li Dios naxq'ue li ratz'um chi ch'ina'us jo' naraj a'an. A' yal c'a'ru li iyaj ta̱rau junak, a'an ajcui' li ratz'um tixq'ue. \v 39 Nabal pa̱y ru li iyaj ut nabal pa̱y ajcui' ru li ratz'um na-el. Ut jo'can ajcui' nabal pa̱y ru li tibelej. Jalan xtibel li cristian chiru xtibel li xul. Ut jalan xtibel li car chiru xtibel li xul li neque'rupupic. \v 40 Ut jalaneb ajcui' li ángel sa' choxa chiku la̱o ut jalaneb lix lok'al chiru li kalok'al la̱o arin sa' ruchich'och'. \v 41 Jalan cui' xlok'al li sak'e ut jalan cui' xlok'al li po ut jalan ajcui' xlok'al li chahim ut jalan jala̱nk lix lok'al li junju̱nk chi chahim. \v 42 Jo'can ajcui' la̱o. Jalan chic li kalok'al nak tocuacli̱k cui'chic chi yo'yo chirix li kacamic. Nak nococam, nocomuke' ut nak'a li katibel, abanan nak tocuacli̱k cui'chic chi yo'yo jalanako chic ut inc'a' chic toca̱mk. \v 43 Nak namuke' junak camenak ma̱c'a' xcacuilal chi moco xlok'al. Abanan nak ta̱cuacli̱k cui'chic chi yo'yo, k'axal nimak xlok'al ut cua̱nk chic xcuanquil. \v 44 Nak nococam namuke' li katibel xban nak yal ch'och' oquenak. Abanan nak tocuacli̱k cui'chic chi yo'yo, musik'ejo chic. Nak cuanco sa' ruchich'och' cuan li katibel nak'a na-oso'. Abanan sa' choxa jalanako chic ut ta̱cua̱nk li kayu'am chi junelic. \v 45 Tz'i̱banbil sa' li Santil Hu chi jo'ca'in: \q1 Laj Adán li xbe̱n cui̱nk quiq'uehe' xmusik' nak quiyo'obtesi̱c xban li Dios. Abanan li xcab Adán, a' li Ka̱cua' Jesucristo, a'an musik'ej ut a'an li naq'uehoc kayu'am chi junelic. \p \v 46 Jo'can nak li katibel arin sa' ruchich'och', a'an na-oso'. Abanan li kamusik' li naxq'ue ke li Dios, a'an inc'a' na-oso'. Cuan ban chi junelic. \v 47 Nak quiyo'obtesi̱c laj Adán xban li Dios, ch'och' qui-oc. Abanan li Jesucristo moco yo'obtesinbil ta. A'an musik'ej ut sa' choxa quichal chak. \v 48 Jo'can nak chikajunilo arin sa' ruchich'och' yal tibelo jo' laj Adán. Ut nak tocuacli̱k cui'chic chi yo'yo, la̱ako chic musik'ej jo' li Cristo li quichal chak sa' choxa. \v 49 Anakcuan cuan katibel jo' li re laj Adán. Li tibelej a'an ch'och' oquenak. Abanan sa' jun cutan la̱ako chic jo' li Cristo li quichal chak sa' choxa. \v 50 Ex inherma̱n, li nacuaj xyebal e̱re, a'an a'in: li katibel ut li kaquiq'uel inc'a' ta̱oc sa' lix nimajcual cuanquilal li Dios xban nak a'an nak'a. Li bar cuan nak'a inc'a' naru ta̱re̱chani lix nimajcual cuanquilal li Dios xban nak a'an inc'a' nak'a. \v 51 Nacuaj ajcui' nak te̱nau lix ya̱lal li mukmu nak quicuan chak junxil. A'an a'in: moco chikajunilo ta la̱o aj pa̱banel toca̱mk, abanan chikajunilo tojalanok'. \v 52 Sa' roso'jic li cutan nak ta̱ec'a̱nk chak li trompeta, tojalanok' sa' junpa̱t sa' jun mutz'il u. Nak ta̱ec'a̱nk chak li trompeta eb laj pa̱banel li ac camenakeb te'cuacli̱k cui'chic chi yo'yo ut inc'a' chic te'ca̱mk. Ut eb laj pa̱banel li toj yo'yo̱queb te'jalanok'. \v 53 Li katibel arin sa' ruchich'och' nak'a. Tento nak ta̱jala̱k re nak inc'a' chic ta̱k'a̱k. Ut li kayu'am li na-oso' sa' ruchich'och' ta̱jala̱k riq'uin jun ac' yu'am inc'a' chic ta̱osok'. \v 54 Nak acak xjalano' li katibel li nak'a, ut nak acak xjalano' li kayu'am li na-oso', aran ta̱tz'aklok ru li quitz'i̱ba̱c chak najter xbaneb li profeta nak que'xye chak chi jo'ca'in: \q1 Sachbil xcuanquil li ca̱mc chi junaj cua xban nak xnumta xcuanquil li Cristo sa' xbe̱n. (Is. 25:8) \q1 \v 55 Li ca̱mc ma̱c'a'ak chic xcuanquil sa' kabe̱n. \q1 Ma̱c'a' chic li raylal takac'ul xban li ca̱mc. (Os. 13:14) \p \v 56 Xban nak cuan li ma̱c, jo'can nak cuan li ca̱mc. Nak ma̱c'a'ak chic li ma̱c, ma̱c'a'ak chic li ca̱mc. Ut li chak'rab ma̱c'a'ak chic xcuanquil sa' kabe̱n. \v 57 Jo'can ut chikabantioxi re li Dios nak ma̱c'a' chic xcuanquil li ca̱mc sa' kabe̱n sa' xc'aba' li Ka̱cua' Jesucristo. \v 58 Jo'can ut ex inherma̱n, raro̱quex inban, cauhak taxak e̱ch'o̱l sa' le̱ pa̱ba̱l. Mich'inan le̱ ch'o̱l. Cheq'uehak ban e̱ch'o̱l chi c'anjelac chiru li Ka̱cua'. Ut chenauhak nak li jo' q'uial te̱ba̱nu sa' xc'aba' li Ka̱cua' cuan rajbal. \c 16 \s1 Li xtenk'anquileb laj pa̱banel li cuanqueb Jerusalén \p \v 1 Anakcuan nacuaj xyebal e̱re chanru te̱ba̱nu riq'uin li tumin li yo̱quex chixxocbal re xtenk'anquileb le̱ rech aj pa̱banelil li cuanqueb aran Jerusalén. Jo' xinye reheb laj pa̱banel aran Galacia, jo'can ajcui' tinye e̱re la̱ex. \v 2 Rajlal xama̱n, sa' li xbe̱n cutan re li xama̱n, che̱junju̱nkalex te̱q'ue li jo' q'uial texru̱k a' yal jo' nimal le̱ tojbal te̱c'ul. Ut li tumin a'in ac xocbilak e̱ban nak tincuulak e̱riq'uin re nak inc'a' yo̱kex chi xococ tumin nak tincuulak la̱in. \v 3 Ut te̱sic' ruheb li ani te'xic Jerusalén chixcanabanquil li tumin. Ut nak tincuulak e̱riq'uin, tintz'i̱ba li hu te'xc'am nak te'xic Jerusalén chixk'axtesinquil li tumin reheb laj pa̱banel. \v 4 Cui naxq'ue rib nak tinxic la̱in, cuochbeneb nak toxic. \s1 Laj Pablo yo̱ chixcauresinquil lix xiquic Corinto \p \v 5 Nak tinxic e̱riq'uin, xbe̱n cua toxinnumek' Macedonia. \v 6 Ma̱re tinba̱yk ca'ch'inak e̱riq'uin. Ma̱re toj tinnumsi li habalk'e e̱riq'uin re nak cua̱nk sa' e̱ch'o̱l nak tine̱tenk'a chi xic toja' yal na bar tinxic. \v 7 Inc'a' nacuaj nak yal numec' cue nak tincuulak e̱riq'uin. Nacuaj ban tincua̱nk jarubak cutan e̱riq'uin cui jo'can naraj li Ka̱cua' Dios. \v 8 Abanan toj tinnumsi li nink'e Pentecostés arin Efeso tojo'nak tinxic e̱riq'uin. \v 9 Yo̱ chi e̱lc chi us lin c'anjel arin xban nak nabaleb neque'raj rabinquil resil li colba-ib. Abanan cuan ajcui' li xic' neque'rabi resil li colba-ib. \v 10 Cui ta̱cuulak laj Timoteo e̱riq'uin, chec'ulak chi sa sa' e̱ch'o̱l re nak sahak sa' xch'o̱l a'an ut ma̱c'a'ak xc'a'ux nak cua̱nk sa' e̱ya̱nk. A'an yo̱ chi c'anjelac chiru li Ka̱cua' jo' nak ninc'anjelac la̱in. \v 11 Jo'can ut ma̱ ani chitz'ekta̱na̱nk re. Chetenk'a riq'uin li c'a'ru re, re nak ta̱cha̱lk cui'chic cuiq'uin sa' xya̱lal. La̱in yo̱quin chiroybeninquil nak ta̱cha̱lk cui'chic cuiq'uin rochbeneb li herma̱n. \v 12 Nabal sut xintz'a̱ma chiru li hermano Apolos nak ta̱xic e̱riq'uin rochbeneb li herma̱n. Abanan a'an quirec'a sa' xch'o̱l nak toj ma̱ji' ta̱ru̱k chi xic. Nak tixq'ue rib ta̱cuulak aran che̱rilbal. \s1 Laj Pablo naxrak lix hu \p \v 13 Mich'inan e̱ch'o̱l sa' le̱ pa̱ba̱l. Cauhak taxak e̱ch'o̱l chi pa̱ba̱nc ut me̱q'ue e̱rib chi a̱le̱c. Yo'on cua̱nkex ut chepa̱bak li Ka̱cua' chi anchal e̱ch'o̱l, usta nachal raylal sa' e̱be̱n. \v 14 Ut chixjunil li c'a'ru te̱ba̱nu, cheba̱nuhak chi anchal e̱ch'o̱l xban nak nequera le̱ ras e̱ri̱tz'in. \v 15 Ex inherma̱n, la̱ex ac nequenau nak laj Estéfanas ut li rixakil jo'queb ajcui' li ralal xc'ajol, a'aneb li xbe̱n que'pa̱ban aran Acaya. Eb a'an que'xq'ue xch'o̱l chi c'anjelac chiruheb li rech aj pa̱banelil. \v 16 Jo'can nak tintz'a̱ma che̱ru nak tex-abi̱nk chiru laj Estéfanas jo'queb ajcui' chixjunileb li neque'tenk'an ut neque'c'anjelac sa' e̱ya̱nk. \v 17 Nasaho' sa' inch'o̱l nak xe'c'ulun cuiq'uin laj Estéfanas ut laj Fortunato ut laj Acaico. Eb a'an xe'tenk'an cue chok' e̱ruchil la̱ex nak ma̱ anihex cuiq'uin. \v 18 Que'xq'ue xcacuil inch'o̱l. Chanru nak xextenk'a̱c la̱ex xbaneb, jo'can ajcui' nak xine'xtenk'a la̱in. Jo'can nak che-oxlok'iheb li herma̱n a'an. \v 19 Chixjunileb laj pa̱banel li cuanqueb Asia neque'xtakla xsahil e̱ch'o̱l sa' xc'aba' li Ka̱cua'. Neque'xtakla ajcui' nabal xsahil e̱ch'o̱l eb li herma̱n laj Aquila ut lix Priscila. Ut neque'xtakla ajcui' nabal xsahil e̱ch'o̱l chixjunileb laj pa̱banel li neque'xch'utub rib sa' rochoch laj Aquila. \v 20 Chixjunileb laj pa̱banel li cuanqueb arin neque'xtakla xsahil e̱ch'o̱l. Ut jo'can ajcui' la̱ex, cheq'uehak xsahil e̱ch'o̱l che̱ribil e̱rib riq'uin santil utz'uc u. \v 21 La̱in laj Pablo. Riq'uin cuuk' yo̱quin chixtz'i̱banquil li a̱tin a'in re xq'uebal xsahil e̱ch'o̱l. \v 22 Li Ka̱cua' Jesucristo chi se̱b ta̱cha̱lk. Cui cuan junak sa' e̱ya̱nk inc'a' naxra li Jesucristo, chi cha̱lc ta raylal sa' xbe̱n. \v 23 A' taxak li rusilal li Ka̱cua' chicua̱nk e̱riq'uin. \v 24 K'axal nequexinra che̱junilex xban nak junajo chic sa' xc'aba' li Ka̱cua' Jesucristo. Jo'can taxak.