\id ROM -Jabem partial Bible [jae] -Papua New Guinea 1980 (web 2015) 
\h ROM 
\toc1 Paulunê papia gêdêŋ lau  ROM 
\toc2 Rom 
\toc3 Rom 
\mt2 Paulunê papia gêdêŋ lau  
\mt1 ROM  
\ip Paulunê papia gêdêŋ lau Rom nec ŋac tau keto gebe êkêŋ puc lau tau gebe ŋasawa teŋ acgom, go naêô lasê Rom gebe ênac gôlôac buŋa aŋga malacsêga tau kêsi. Eŋ gebe ênam mêtê lau buŋa tônêŋa êmoa e su, go naelom Spania ma êsêac sêpuc eŋ to nê kôm wakuc tonaŋ tôŋ. Go ŋam teŋ gêwiŋ gebe êwa biŋ lau buŋa sêkêŋ gêwiŋ naŋ ŋam sa kêtôm tau kêjalagac ma êIêŋ biŋ êsêac sêsa nêŋ lêŋ têtôm lau buŋa ŋanômaŋ. Mêtê taŋ Paulu gêjam-gêjam naŋ, eŋ keto gêc awê tomalageŋ aŋga buku tau tonec.  
\ip Eŋ awa gêjac lau buŋa gôlôac Romŋa e su, go kêsôm eŋ taê gêjam êsêac kêsêp nê mec ŋalêlôm gêmoa ŋapaŋ naŋ lasê gêdêŋ êsêac, gocgo keto ŋalôtêna, taŋ kêdênaŋ papia tau kêsô ŋalabu gêja naŋ, gebe “Ŋawae Ŋajam tonaŋ geoc Anôtô kêmasaŋ ŋamalacnêŋ biŋ e gêlic êsêac têtu lau gêdêŋŋa lasê. Gêgôm kêtu takêŋ gêwiŋŋageŋ, tec kêtu lêŋ tau ŋam to ŋatêpôê” (1:17).  
\ip Go gêwa ŋamôkê tonaŋ kêkôc gêja mata têlêac. (1) Ŋamalac samob, lau Juda to lau samuc, sêsô sec ŋaŋaclai ŋalabu têtôm tauŋgeŋ, tec Anôtô êlic êsêac lau gêdêŋŋa atomanô. Anôtô gêlic lau têtu lau gêdêŋ ŋalêŋ tageŋ gebe sêkêŋ êwiŋ Jesu Kilisi. (2) Go lau, taŋ Anôtô gêlic êsêac têtu lau gêdêŋ kêtu Kilisiŋa su naŋ, ac sêmbiŋ tauŋ tôŋ tamiŋ Kilisi tau e sêsa nêŋ lêŋ samob êtu wakuc amboac tonaŋgeŋ. Ŋac-kêkêŋ-gêwiŋwaga gê malô tau gêdêŋ Anôtô kêtu Kilisiŋa, tec Anôtônê Ŋalau kêgaboac eŋ su aŋga sec ŋaŋaclai to gêmacanô tau gêwiŋ amboac tonaŋgeŋ. Ŋac buŋa nê lêŋ kêtôm sêsi eŋ su aŋga sec to gêmacgac. Paulu kêsôm Anôtônê Biŋsu to nê Ŋalau gêjam gôliŋ ŋac buŋa kêtu nê lêŋ samobŋa naŋ ŋabiŋ kêsêp môkêlatu tonec ŋai gêwiŋ-gêwiŋ. Anôtô gebe ênam ŋamalac pebeŋ kêsi ŋabiŋ kêtu tôŋ gêc, tec Aposolo kêpuc biŋ tau ŋam gebe Anôtô taê gêjam kwaŋaŋgeŋ gebe ejoŋ ŋamalac samobgeŋ sêwê kaiŋ ênê moasiŋ êtu Jesu Kilisiŋa sêwiŋ. Paulu taê gêjam kêtu tôŋ gebe lau Juda oc sêmbuc dêmôêŋ Jesu endeŋ tôŋgeŋ atom. (3) Go Paulu gêwa lêŋ, taŋ gêjac lau buŋa ŋawae naŋ, ŋam sa gêc môkêlatu ŋamuŋa gebe tamoa dawiŋ tauŋ totêntac êwiŋ tauŋgeŋ. Eŋ keto ŋabiŋ ŋagêdô kêpi tanam sakiŋ Anôtôŋa ma tasô gôliŋwaga ŋalabu taŋeŋ wamugeŋŋa to tapuc nêŋ lau mêŋbaŋ tôŋŋa ma talênsôŋ lasitêwai atomŋa to tatoc tauŋ sa êndêŋ-êndêŋŋa. Go gêjac mata nê papia keto tau nê biŋ ŋagêdô e awa gêôc Anôtô kêtu ŋamu.  
\iot Ŋadênaŋ  
\ili1 1. Paulu gêjac m nê papia to kewake ŋalôtêna sa 1:1-17  
\ili1 2. Ŋamalac gêŋgôŋ jageo gêjac Anôtô ênam eŋ kêsi ŋawae 1:18–3:20  
\ili1 3. Anôtô gêjam ŋamalac kêsi ŋalêŋ gebe têtu lau gêdêŋ kêtu sêkêŋ gêwiŋ Kilisi kêsi êsêac suŋa 3:21–4:25  
\ili1 4. Kilisi gêbiŋ lau buŋa tôŋ sêsa nêŋ lêŋ kêtu wakuc 5:1–8:39  
\ili1 5. Anôtô ênam lau Israel kêsi ŋalêŋ 9:1–11:36  
\ili1 6. Lêŋ taŋ gêjac lau buŋa ŋawae naŋ 12:1–15:13  
\ili1 7. Paulu gêjac mata nê papia to awa gêjac nê lau ŋagêdô 15:14–16:27  
\c 1  
\s1 Paulu gêjac m nê papia  
\p
\v 1 Kilisi Jesu nê sakiŋwaga aê, Paulu, taŋ Anôtô kêkalem aê katu aposolo ma kêjaliŋ aê sa gebe jasôm ênê ŋawae ŋajam lasê.  
\v 2 Ŋawae ŋajam tau Anôtô gêjac mata kwanaŋ ma kêkêŋ nê propete sêsôm lasê ma teto gêc buku dabuŋ.  
\v 3 Biŋ tau kêpi ênê Latu, aêacnêŋ Apômtau Jesu Kilisi, taŋ kêtu ŋamalac mêŋkêsa aŋga Dawidnê wakucnêŋ.  
\v 4 Ma Anôtô gêŋu eŋ gêdi sa aŋga ŋacmatênêŋ, tec kêwaka eŋ sa toŋaclaigeŋ gebe eŋ kêtu ênê Latu, taŋ gêwê kaiŋ Ŋalau êŋgôm aêac tatu dabuŋŋa.  
\v 5 Anôtô kêkêŋ eŋ kêmoasiŋ aê to kêkêŋ sakiŋ aposoloŋa gelom aê, gebe jawê lau samuc samob sêkêŋ êwiŋ to taŋeŋ wamu êtu ênê ŋaêŋa.  
\v 6 Lau samuc tau nêŋ ŋagêdô amac, taŋ Anôtô kêkalem amac atu Jesu Kilisi nê gêŋ awiŋ.   
\p
\v 7 Amboac tonaŋ aê jato êndêŋ amac samob, taŋ Anôtô têtac gêwiŋ amac to kêkalem amac atu ênê lau aŋga Rom naŋ.  
\p Tameŋi Anôtô agêc Apômtau Jesu Kilisi nêŋ moasiŋ to biŋmalô êndêŋ amac êwac.   
\s1 Paulu gêjam daŋge Anôtô kêtu gôlôac Romŋa  
\p
\v 8 Ma ŋoc biŋ ŋamataŋa tau tonec gebe Aê gajam daŋge ŋoc Anôtô kêtu amac samobŋa gajam Jesu Kilisi laŋô gebe lau nomŋa pebeŋ sêŋô amac akêŋ gêwiŋ ŋawae.  
\v 9 Anôtô taŋ gajam sakiŋ eŋ toŋoc ŋalêlôm samucgeŋ kasôm Latunê ŋawae ŋajam lasê naŋ, kêtu ŋoc gêwa-aê-sawaga ma kêjala kêtu tôŋ gebe aê taêc gêjam amac gedeŋ tôŋgeŋ tec gamoa  
\v 10 ma kateŋ mec kêtu amacŋa ŋapaŋ. Aê kateŋ mec kêtu biŋ tonecŋa gebe Anôtô êlôc sa acgom ma êmoasiŋ aê gebe jandêŋ amac jawacmaŋ.  
\v 11 Biŋŋanô, aê gajam aoc su amac ŋanô, gebe jalic amac ma jakêŋ moasiŋ ŋalauŋa ŋagêdô êndêŋ amac êwac, gebe êpuc amac tôŋ.  
\v 12 Aê gabe amboac tonec gebe amacnêm akêŋ gêwiŋ ênam aê sa ma aêŋoc kakêŋ gêwiŋ ênam amac sa, ec tapuc tauŋ tôŋ ŋa nêŋ takêŋ gêwiŋ elom tau.  
\v 13 O lasitêwaac, aê gabe jansa biŋ auc êndêŋ amac atom. Aê kamasaŋ biŋ kêtu dim taêsam su gebe jandêŋ amac jawac, mago biŋ kêkô aê auc e mêŋgêdêŋ galoc. Aê jawac gebe janam kôm e jatap ŋanô sa aŋga amacnêm êwiŋ amboac katap sa aŋga lau samuc ŋagêdô nêŋ.  
\v 14 Kôm tonec gêjac aê ŋawae gebe janam sakiŋ lau Helen to lau samuc ma lau tokauc to lau kaucmê.  
\v 15 Amboac tonaŋ ŋoc ŋalêlôm kêkac aê gebe jasôm ŋawae ŋajam lasê êndêŋ amac aŋga Rom êwiŋ.   
\s1 Ŋawae ŋajam ŋaŋaclai  
\p
\v 16 Aê majoc kêtu ŋawae ŋajamŋa atom, gebe Anôtônê ŋaclai, taŋ ênam lau sêkêŋ gêwiŋŋa samob kêsi naŋ, Juda sêmuŋ, go lau samuc amboac tonaŋgeŋ.  
\v 17 Gebe Ŋawae Ŋajam tonaŋ geoc Anôtônê biŋgêdêŋ ŋam lasê gebe aŋga takêŋ gêwiŋ êndêŋ takêŋ êwiŋ, kêtôm teto gêc gebe “Ŋacgêdêŋ êŋgôŋ mata jali êtu kêkêŋ gêwiŋŋa.”   
\s1 Ŋamalac samob nêŋ keso  
\p
\v 18 Anôtônê têtac ŋandaŋ geoc tau lasê aŋga undambê mêŋkêpi ŋamalacnêŋ dedec Anôtôŋa to sec samob. Ŋamalac sêkôniŋ biŋ ŋanô tôŋ ŋa nêŋ geo.  
\v 19 Anôtô têtac ŋandaŋ gêdêŋ êsêac, gebe gêŋ ŋagêdô, taŋ kêwaka eŋ sa naŋ, tec gêc awê gêdêŋ êsêac, gebe Anôtô tau kêkêŋ kêtu awê gêdêŋ êsêac su.  
\v 20 Anôtônê ŋam kêsiŋ tau, mago lau, taŋ sêjala gêŋ, naŋ Anôtô kêkêŋ naŋ, sêjala ênê ŋaclai teŋgeŋŋa to ênê ŋawasi Anôtôŋa. Gêdêŋ taŋ eŋ kêkêŋ undambê to nom naŋ, e mêŋgêdêŋ galoc gêŋ tonaŋ kêtu awê gêdêŋ êsêac sêlic. Êsêac tec sêpa tauŋ ma sêsôm gebe Aêac ajam kauc eŋ nec, oc sêŋgôm têtôm atom.  
\v 21 Êsêac sêjala Anôtôgac, mago tetoc eŋ sa kêtôm eŋ Anôtô atom ma sêjam daŋge atom. Êsêac taêŋ gêjam biŋ meloc-meloc gêbôc nêŋ kauc e ŋakesec gajam nêŋ ŋalêlôm auc.  
\v 22 Seboc êsêac lau tokauc, mago êsêac lau meloc.  
\v 23 Êsêac sêjam Anôtô teŋgeŋ nê ŋawasi ôkwi ma sêkêŋ ŋakatu gêŋ mêtê-mêtêŋa, taŋ ŋalaŋô kêtôm ŋamalac to moc ma bôc to gêŋ kêgalabŋa naŋ, gêjô su.   
\p
\v 24 Kêtu ŋamalacnêŋ kauc gêbôc tonaŋŋa Anôtô gêwi êsêac siŋ gêdêŋ nêŋ têntac ŋakalac e sêgôm gêŋ môpŋa ma sêjaiŋ tauŋ e ôliŋ kêtu sec.  
\v 25 Êsêac sêjam Anôtônê biŋŋanô ôkwi ŋa biŋdansaŋ ma tetoc gêŋ, taŋ Anôtô kêkêŋ naŋ, sa to sêjam sakiŋ gêdêŋ gêŋ tonê ŋai ma sêwi Anôtô, taŋ kêkêŋ gêŋ samob naŋ siŋ. Aêac talanem eŋ endeŋ tôŋgeŋ. Biŋŋanô.   
\p
\v 26 Kêtu biŋ tonaŋŋa Anôtô gêwi êsêac siŋ sêsêp ŋakalac melocŋa sêja. Êsêacnêŋ lauo sêjam lêŋ lauo to ŋacŋa ôkwi ma sêsa lêŋ keso.  
\v 27 Ma ŋacwaga amboac tonaŋ. Êsêac sêwi lêŋ lauo to ŋacŋa siŋ ma têntac ŋakalac gêdêŋ tauŋ ŋawaô. Ŋacwaga sêgôm gêŋ têntac ŋakalacŋa gêdêŋ tauŋ, tec têtap nêŋ geo ŋagêjô sa kêpi tauŋ.   
\p
\v 28 Êsêac dedec gebe sêjala Anôtô, tec Anôtô gêwi êsêac siŋ dêdêŋ kauc meloc e sêgôm gêŋ, taŋ kêtôm gebe ŋamalac sêŋgôm atomŋa naŋ.  
\v 29 Gêŋ geo samob gêjam êsêac auc samucgeŋ, sec, geo, lêŋ sesec. Biŋ tonec gêlôc gêc êsêacnêŋ ŋalêlôm gebe Têntac sec, sêjac ŋamalac êndu, sêsôm tauŋ, sêsau tauŋ ma sêgôm lau waeŋ kêtu sec. Êsêac sêsac lau,  
\v 30 sêgôliŋ biŋ kêpi lau, sêkêŋ kisa gêdêŋ Anôtô, sêsôm biŋ alôb-alôb, sêkiaŋ tauŋ sa, tetoc tauŋ sa ŋa aweŋsuŋ kapôêŋ. Êsêac têtap sec ŋalêŋ wakuc sa to taŋeŋpêc gêdêŋ teneŋi to tameŋi.  
\v 31 Êsêacnêŋ kauc masi to sêsap biŋ, taŋ sêjac mata naŋ tulu. Êsêac têntac gêwiŋ lau to taêŋ labu lau atom.  
\v 32 Anôtônê biŋsu gêwa sa gebe lau samob, taŋ sêgôm gêŋ amboac tonaŋ, oc sêmac êndu. Êsêac sêjalagac, mago sêgôm gêŋ tau sêmoa. Ma gêŋ tonaŋgeŋ atom, sêlic lau, taŋ sêgôm sec tau sêwiŋ êsêac naŋ, ŋajam amboac tonaŋgeŋ.   
\c 2  
\s1 Anôtô kêmêtôc biŋ jagêdêŋgeŋ  
\p
\v 1 Ojae, amac lau, taŋ amêtôc launêŋ biŋ naŋ, oc ansa taôm auc amboac ondoc. Amac embe amêtôc lau ŋagêdô nêŋ biŋ, go am u taôm êwiŋ, gebe biŋ, taŋ amêtôc naŋ, amac taôm agôm awiŋgac.  
\v 2 Aêac tajalagac gebe Anôtônê metôc êtap êsêac, taŋ sêgôm gêŋ tonaŋ ŋai naŋ, sa biŋŋanôgeŋ.  
\v 3 Ma amac lau, taŋ amêtôc lau kêtu gêŋ tonaŋ ŋaiŋa, mago taôm agôm naŋ, taêm gêjam amboac ondoc. Amac oc aêc Anôtônê mêtôc su me masi.  
\v 4 Anôtô eŋ têtac wapôm to kêpuc tau tôŋ ma gê biŋ tôŋ. Ma amac alic gêŋ samob tonaŋ ŋai sec me. Anôtônê têtac wapôm gebe êwê amac anam taôm ôkwi. Biŋ tonaŋ amac ajala me masi.  
\v 5 Amac atoc taôm sa ma ajam nêm ŋalêlôm ôkwi atom, tec êndêŋ bêc Anôtô eoc nê têtac ŋandaŋ to mêtôc êndêŋgeŋŋa lasêŋa naŋ, amac oc akalem ênê têtac ŋandaŋ êpi taôm.  
\v 6 Anôtô oc êkêŋ ŋagêjô êndêŋ ŋamalac samob êndêŋ-êndêŋgeŋ êtôm nêŋ koleŋ, taŋ sêjam naŋ.  
\v 7 Lau taŋ sêjam koleŋ ŋajam totêntac kêpa sugeŋ ma taêŋ kêka ŋawasi to waeŋ ŋajam ma sêmoa teŋgeŋ naŋ, Anôtô êkêŋ êsêac sêŋgôŋ mateŋ jali teŋgeŋ.  
\v 8 Ma lau, taŋ taêŋ gêjam tauŋ waeŋgeŋ to taŋeŋpêc gêdêŋ biŋŋanô, mago taŋeŋ wamu gêdêŋ gêŋ geo naŋ, Anôtônê têtac ŋandaŋ to têtac kêbôli auc gêdêŋ êsêac.  
\v 9 Gêŋwapac to ŋandaŋ êpi ŋamalac samob, taŋ sêgôm sec naŋ. Juda oc têtap sa êmuŋ, ma lau samuc amboac tonaŋ.  
\v 10 Ŋawasi to waeŋ ŋajam ma biŋmalô êndêŋ lau samob, taŋ sêgôm nêŋ gêŋ ŋajam naŋ. Juda oc têtap sa êmuŋ, ma lau samuc amboac tonaŋ,  
\v 11 gebe Anôtô kêpuc lau teŋ ŋam atom, gêlic samob kêtôm tauŋgeŋ.   
\p
\v 12 Ŋamalac samob, taŋ sêjam kauc biŋsu ma sêgôm sec naŋ, biŋsu oc êtiŋ êsêac su atom, tauŋ sênaŋa, ma êsêac samob, taŋ sêŋô biŋsugac, mago sêgôm sec naŋ, Anôtô oc êmêtôc êsêac êtôm biŋsu tau tonaŋ,  
\v 13 gebe lau, taŋ sêŋô biŋsu ŋaômageŋ naŋ, Anôtô êlic êsêac amboac lau gêdêŋ atom. Lau taŋ sêgôm ŋanô kêsa naŋgeŋ, tec têtu lau gêdêŋ.  
\v 14 Lau samuc têtap biŋsu sa atom. Mago tauŋ embe sêŋgôm gêŋ, taŋ biŋsu kêjatu naŋ, ŋanô êsa, go êsêac, taŋ têtap biŋsu sa atom naŋ, sêkêŋ tauŋ nêŋ lêŋ ŋagôliŋ gêwê êsêac kêtu tauŋ nêŋ biŋsu.  
\v 15 Êsêacnêŋ lêŋ gêwa sa gebe Anôtô keto biŋsu ŋakôm kêsêp êsêacnêŋ ŋalêlôm. Ma êsêacnêŋ awa ŋalêlômŋa gêwa biŋ tonaŋ sa gêwiŋ gebe nêŋ taêŋ gêjam kêmêtôc êsêac to kêpuc êsêac tôŋ gêwiŋ.  
\v 16 Biŋ tonaŋ ŋai oc êtu awê êndêŋ bêc, taŋ Anôtô êkêŋ Jesu Kilisi êmêtôc ŋamalacnêŋ biŋ kêsiŋ tauŋa naŋ, êtôm ŋoc ŋawae ŋajam, taŋ kasôm lasê naŋ.   
\s1 Lau Juda to Mosenê biŋsu  
\p
\v 17 Aôm kôsam taôm gebe Juda to taêm kêka biŋsu ma kôlanem taôm Anôtôŋa.  
\v 18 Aôm kôjala Anôtônê biŋ ma biŋsu gêwa nêm kauc sa e kôjala gêŋ gêdêŋ to gêŋ keso.  
\v 19 Aôm kôsaê taôm gebe kôtu mateŋpecnêŋ ŋac-êwê-êsêacwaga to lau, taŋ sêmoa ŋakesec naŋ, nêŋ ŋawê,  
\v 20 kôtu lau kauc gêbôc nêŋ jaomwaga to ŋapalê ŋasec-ŋasec nêŋ kêdôŋwaga, taŋ gôlic biŋsu kêtu kauc to biŋŋanô ŋamôkê gêdêŋ aôm.  
\v 21 Amboac ondoc kôdôŋ lau ŋagêdô, mago kôdôŋ taôm atom. Aôm gôjam mêtê gebe tanam geŋgeŋ atom, mago taôm gôjam geŋgeŋ me masi.  
\v 22 Aôm kôsôm gebe daŋgôm gêŋ mockaiŋo to mockaiŋŋa atom, mago aôm taôm gôgôm gêŋ tau me masi. Aôm gôlic sakiŋ gwamŋa gebe gêŋ sec, mago taôm kôjaŋgo gêlôŋ su aŋga gwam ŋalôm me masi.  
\v 23 Aôm kôlanem taôm biŋsuŋa, mago kôgêli biŋsu tau tec gôwê Anôtô auc me masi.  
\v 24 Biŋ tonaŋ kêtôm biŋ, taŋ teto gec gebe “Lau samuc sêsôm biŋ alôb-alôb kêpi Anôtônê ŋaê kêtu amacŋa.”   
\p
\v 25 Aôm embe ômansaŋ biŋsu, go sêsa aômŋa ênam aôm sa. Embe ôŋgêli biŋsu, go sêsa aôm suŋa êtôm sêsa aôm atom.  
\v 26 Ma ŋac samuc teŋ embe ejop biŋsu ŋajatu, go Anôtô êlic ŋac samuc tau êtôm ŋac, taŋ sêsa eŋ naŋ.  
\v 27 Ma ŋac, taŋ sêsa eŋ atom, mago gêgôm biŋsu ŋanô kêsa naŋ, oc êmêtôc aôm. Êtu ageŋŋa. Gebe aôm kôtap biŋsu ŋabuku sa to sêsa aôm, mago kôgêli biŋsu.  
\v 28 Ŋac taŋ sêlic eŋ ôli dêmôêŋageŋ gebe Juda naŋ, eŋ Juda ŋanô atom. Ma ŋac, taŋ sêsa eŋ ôligeŋ naŋ, sêsa eŋ ŋanô atom.  
\v 29 Mago Juda ŋanô tau nec eŋ ŋac, taŋ nê ŋalêlôm kêsap Judanêŋ mêtê tôŋ. Ma ŋac, taŋ sêsa eŋ ŋanô naŋ, sêsa eŋ tonê ŋalêIômgeŋ. Kôm tonaŋ gêjac biŋsu, taŋ teto gêc naŋ, ŋawae atom, gêjac Ŋalau Dabuŋ ŋawae. Ŋac tau tonaŋ nê wae ŋam kêsêp ŋamalacŋa atom, kêsêp Anôtôŋageŋ.   
\c 3  
\p
\v 1 Amboac ondoc, lau Juda oc têtap moasiŋ sa êlêlêc lau samuc su me masi. Me sêsa lauŋa tau naŋ ŋanô amboac ondoc.  
\v 2 Op, moasiŋ to ŋanô tokaiŋ-tokaiŋ taêsam. Moasiŋ ŋamataŋa tonec gebe Anôtô kêkêŋ nê mêtê gêdêŋ êsêac.  
\v 3 Ŋagêdô embe sêkêŋ êwiŋ atom, go amboac ondoc. Êsêacnêŋ sêkêŋ gêwiŋ atomŋa oc enseŋ Anôtônê lêŋ ŋaŋêŋ su me.  
\v 4 Masigoc. Ŋamalac samob dansaŋtêna. Anôtô taugeŋ eŋ ŋac biŋŋanôŋa kêtôm teto gêc gebe  
\q1 “Nêm biŋ êwaka aôm sa gebe kôsôm jagêdêŋ,  
\q1 ma lau embe sêmêtôc aôm, naŋ oc ôku êsêac tulu.”   
\m
\v 5 Aêacnêŋ biŋ geo embe êwaka Anôtônê biŋgêdêŋ sa, naŋ tasôm asageŋ. Ma Anôtô embe êjac nê têtac ŋandaŋ sa, oc êŋgôm eso me masi. Biŋ tonaŋ kasôm kêtôm ŋamalacnêŋ kaucgoc.  
\v 6 Masigoc. Anôtô embe enseŋ tau amboac tonaŋ, oc êmêtôc ŋamalac samob nêŋ biŋ êtu katô amboac ondoc.  
\v 7 Ma amboac ondoc. Ŋoc biŋdansaŋ embe êwaka Anôtônê biŋŋanô sa e ênê ŋawasi êsa êlêlêc su, naŋ eŋ oc êmêtôc aê amboac ŋac sec teŋ me.  
\v 8 Embe amboac tonaŋ, go tasôm biŋ alôb-alôb gebe “Daŋgôm secmaŋ, gebe sec ênam ŋanô ŋajamôŋ.” Tasôm amboac tonaŋ me. Lau ŋagêdô sêgôliŋ biŋ kêpi aêac ma sêsôm gebe aêac asôm ŋalô tau tonaŋ. Lau tonaŋ oc sêndac nêŋ mêtôc naêndêŋgeŋ.   
\s1 Ŋac gêdêŋ teŋ gêmoa atom  
\p
\v 9 Amboac ondoc, aêac Juda atap moasiŋ ŋajam sa êlêlêc su me. Masianô. Aêac asôm sugac gebe Juda to lau samuc samob sêsô sec ŋaŋaclai ŋalabu,  
\v 10 kêtôm teto gêc gebe  
\q1 “Ŋac gêdêŋ teŋ gêmoa atomanô.   
\q1
\v 11 Ŋac tokauc teŋ gêmoa atom,  
\q1 ma ŋac gesom Anôtôŋa teŋ gêmoa atom.   
\q1
\v 12 Samob sêkac tauŋ su e têtu sec samobgac.  
\q1 Ŋac têtac wapômŋa teŋ gêmoa atom, masi samucgeŋ.   
\q1
\v 13 Êsêacnêŋ aweŋsuŋ kêtôm sêawa gêŋa.  
\q1 Imbeleŋ geno-geno biŋdansaŋ e ŋawasi laŋgwageŋ.  
\q1 Gêdôŋôlic kêsabaŋ moac ŋamalic auc.   
\q1
\v 14 Aweŋsuŋ kêpuc boa ŋawaô ma biŋ ŋaclai gêjam auc.   
\q1
\v 15 Sêlêtigeŋ gebe sêkêc dec siŋ.   
\q1
\v 16 Êsêacnêŋ lêŋ kepeŋ senseŋ gêŋ popocŋa ŋawaô  
\q1 to sêŋgôm launêŋ ŋalêlôm ŋawapac êsaŋa,   
\q1
\v 17 ma sêjam kauc lêŋ sê wamaŋa.   
\q1
\v 18 Êsêac sêkô Anôtô laŋônêm, mago têtêc eŋ atom.”   
\p
\v 19 Aêac tajala gebe biŋ samob, taŋ biŋsu kêsôm naŋ, kêkanôŋ êsêac, taŋ sêmoa biŋsu ŋalabu naŋ. Biŋsu êmbôc êsêac aweŋ auc ma ŋamalac samob sêjala nêŋ keso, taŋ sêgôm gêdêŋ Anôtô naŋ, gebe  
\v 20 Anôtô kêmasaŋ ŋamalac samob nêŋ biŋ e gêlic êsêac têtu lau gêdêŋ kêtu ŋamalac sêgôm biŋsu ŋanô kêsaŋa nec atom. Biŋsu ŋakoleŋ tageŋ tonec gebe êtôc aêacnêŋ sec ênêc awêgeŋ êndêŋ aêac.   
\s1 Takêŋ êwiŋ Kilisiŋa gêjam aêac kêsi  
\p
\v 21 Galoc lêŋ tec Anôtô kêsa gebe êmansaŋ ŋamalacnêŋ biŋ e êlic êsêac têtu lau gêdêŋ, mêŋgeoc tau lasê. Geoc tau lasê kêpi biŋsu ŋalêŋ atom. Mose tau nê biŋsu to propete sêwa biŋ tau sa.  
\v 22 Anôtô kêmasaŋ ŋamalacnêŋ biŋ e gêlic êsêac têtu lau gêdêŋ naŋ gêgôm kêtu sêkêŋ gêwiŋ Jesu Kilisiŋa. Êsêac samob, taŋ sêkêŋ gêwiŋ Kilisi naŋ, têtap moasiŋ tonaŋ sa kêtômgeŋ,  
\v 23 gebe ŋamalac pebeŋ sêgôm sec tec sêjac jaê Anôtônê ŋawasi.  
\v 24 Mago Anôtô kêmoasiŋ êsêac to kêmasaŋ êsêacnêŋ biŋ e gêlic êsêac têtu lau gêdêŋ ŋaômageŋ, gêgôm kêtu Kilisi Jesu kêsi êsêac suŋa.  
\v 25 Anôtô tau kêkêŋ Kilisi kêtu da wamaŋa gebe ênê dec enseŋ lau, taŋ sêkêŋ gêwiŋ eŋ naŋ, nêŋ sec su. Biŋ tonaŋ gêwa Anôtô kêmasaŋ ŋamalacnêŋ biŋ e gêlic êsêac têtu lau gêdêŋ ŋalêŋ sa. Gêdêŋ têm gêmuŋŋa Anôtô gê ŋamalacnêŋ biŋ tôŋ ma gêwi nêŋ sec ŋabiŋ siŋ gêcŋa.  
\v 26 Mago galoc Anôtô gebe êwaka lêŋ kêmasaŋ ŋamalacnêŋ biŋŋa sa, ec tajala gebe eŋ ŋac gêdêŋ ma kêmasaŋ lau, taŋ sêkêŋ gêwiŋ Jesu naŋ, nêŋ biŋ e gêlic êsêac têtu lau gêdêŋ.   
\p
\v 27 Ma aêacnêŋ waeŋ tau gêc ondoc. Waeŋ tau gêbacnêgac. Biŋsu amboac ondoc geseŋ su. Biŋsu taŋ kêjatu aêac gebe tanam koleŋ me. Masianô. Biŋ takêŋ gêwiŋŋa.  
\v 28 Aêac tajala biŋ tonec kêtu tôŋ gebe Anôtô kêmasaŋ ŋamalacnêŋ biŋ e gêlic êsêac têtu lau gêdêŋ kêtu sêkêŋ gêwiŋŋageŋ, kêtu sêjam biŋsu ŋakoleŋŋa nec atom.  
\v 29 Anôtô kêtu Juda tauŋgeŋ nêŋ Anôtô me. Eŋ kêtu lau samuc nêŋ Anôtô gêwiŋ atom me. Aec, lau samuc nêŋ gêwiŋgoc.  
\v 30 Anôtô tageŋ, tec êmansaŋ Judanêŋ biŋ e êlic êsêac têtu lau gêdêŋ êtu sêkêŋ gêwiŋŋa ma êmansaŋ lau samuc nêŋ êtu sêkêŋ gêwiŋŋa amboac tonaŋgeŋ.  
\v 31 Amboac tonaŋ aêac daseŋ biŋsu su kêtu takêŋ gêwiŋŋa me. Masigoc, aêac tatoc biŋsu sageŋ.   
\c 4  
\s1 Abraham kêtu ŋadôŋ  
\p
\v 1 Amboac tonaŋ aêac tasôm asageŋ êpi aêac abeŋi Abraham. Ênê biŋ amboac ondoc.  
\v 2 Anôtô embe êlic Abraham êtu ŋac gêdêŋ êtu gêjam koleŋ ŋajamŋa, go Abrahamnê wae êsa. Mago Anôtô gêlic amboac tonaŋ atom.  
\v 3 Biŋ taŋ teto gêc naŋ, kêsôm amboac ondoc. Kêsôm gebe “Abraham kêkêŋ gêwiŋ Anôtô, tec gêlic eŋ ŋac gêdêŋ.”  
\v 4 Ŋac taŋ gêjam kôm naŋ, nê ŋaôli kêtu moasiŋ gêdêŋ eŋ atom, kêtu ênê kôm ŋagêjô.  
\v 5 Ŋac taŋ gêjam kôm atom, mago kêkêŋ gêwiŋ Anôtô gebe kêmasaŋ lau sec nêŋ biŋ e gêlic êsêac têtu lau gêdêŋ naŋ, Anôtô oc êmansaŋ ŋac tonaŋ nê biŋ êtu nê kêkêŋ gêwiŋŋa.  
\v 6 Biŋ tau kêtôm Dawid kêsôm gêdêŋ taŋ awa gêôc ŋac, naŋ Anôtô kêmasaŋ ênê biŋ e gêlic eŋ kêtu ŋac gêdêŋ kêtu ênê koleŋ gêdêŋ teŋŋa atom gebe   
\q1
\v 7 “Aê aoc êôc lau, taŋ Anôtô kêsuc nêŋ geo ôkwi  
\q1 to kêgêduc nêŋ sec auc naŋ.   
\q1
\v 8 Aê aoc êôc ŋac,  
\q1 taŋ Apômtau taê gêjam ênê sec kêtiam atom naŋ.”   
\p
\v 9 Amboac ondoc, Dawid awa gêôc lau nec kêkanôŋ lau taŋ sêsa êsêac naŋgeŋ, me kêkanôŋ lau samuc gêwiŋ. Aêac tasôm sugac gebe Abraham kêkêŋ gêwiŋ Anôtô, tec gêlic eŋ ŋac gêdêŋ.  
\v 10 Gêdêŋ ondoc biŋ tonaŋ kêsa. Gêdêŋ taŋ sêsa eŋ su naŋ, me gêdêŋ taŋ sêsa eŋ atomgeŋ naŋ. Biŋ tau kêsa gêdêŋ taŋ sêsa eŋ atomgeŋ naŋ.  
\v 11 Sêsa Abraham atomgeŋ, mago Anôtô kêmasaŋ ênê biŋ kêtu kêkêŋ gêwiŋŋa. Go sêsa eŋ kêtu biŋ tau tonaŋ ŋabelo. Tec eŋ kêtu lau samuc samob, taŋ sêkêŋ gêwiŋ naŋ tameŋi. Sêsa êsêac atom, mago sêkêŋ gêwiŋ Anôtô, tec kêmasaŋ êsêacnêŋ biŋ e gêlic êsêac têtu lau gêdêŋ.  
\v 12 Eŋ kêtu êsêac, taŋ sêsa êsêac naŋ, tameŋi amboac tonaŋ. Mago eŋ kêtu êsêac tameŋi kêtu sêsa êsêacŋageŋ atom, kêtu sêsêlêŋ sêpuc aêac tameŋi Abraham wêŋa ma sêkêŋ gêwiŋ kêtôm eŋ kêkêŋ gêwiŋ gêdêŋ taŋ sêsa eŋ atomgeŋ naŋ.   
\s1 Takêŋ êwiŋ, go tatap moasiŋ, taŋ Anôtô gêjac mata naŋ, ŋanô sa  
\p
\v 13 Anôtô gêjac mata gêdêŋ Abraham to nê wakuc gebe nom samuc tau êtu nêŋ gêŋlênsêm. Eŋ gêjac mata biŋ tonaŋ kêtu Abraham gêgôm biŋsu ŋanô kêsaŋa nec atom, gêjac mata kêtu gêlic eŋ ŋacgêdêŋ kêtu kêkêŋ gêwiŋŋa.  
\v 14 Embe lau, taŋ sêŋgôm biŋsu ŋanô êsa naŋ, sêwê kaiŋ gêŋlênsêm, go biŋ takêŋ gêwiŋŋa ŋanô masi, ma biŋ, taŋ Anôtô gêjac mata naŋ, ê su.  
\v 15 Aêac talicgac gebe biŋsu kêkalem Anôtônê têtac ŋandaŋ. Ma biŋsu embe masi, go biŋ taŋgêli biŋsuŋa masi amboac tonaŋgeŋ.   
\p
\v 16 Kêtu tonaŋŋa biŋ, taŋ Anôtô gêjac mata naŋ, ŋam kêsêp launêŋ sêkêŋ gêwiŋ, gebe sêjala gebe Anôtô êkêŋ nê moasiŋ ŋaômageŋ êndêŋ Abrahamnê wakuc samob, êndêŋ êsêac, taŋ sêgôm biŋsu ŋanô kêsa naŋgeŋ atom, êndêŋ êsêac, taŋ sêkêŋ gêwiŋ têtôm Abraham naŋ, amboac tonaŋgeŋ. Gebe Abraham kêtu aêac samob tameŋi  
\v 17 amboac teto gêc gebe “Aê kakêŋ aôm kêtu tenteŋlatu taêsam tameŋi.” Abraham kêkêŋ gêwiŋ Anôtô, taŋ gêŋu ŋacmatê mateŋ jali kêsa to kêkalem gêŋ, taŋ gêc atom naŋ, gebe mêŋêsa.  
\v 18 Abraham kêkêŋ mata gêŋ, taŋ kêtôm gebe takêŋ mateŋ atomŋa naŋ, ma kêkêŋ gêwiŋ gebe êtu tenteŋlatu taêsam tameŋi êtôm biŋdêm laŋgwa kêsôm gebe “Aômnêm wakuc têtu taêsam têtôm tônê.”  
\v 19 Abraham kêjala gebe nê jala amboac 100 ma kêjala tau gebe ôli kêtu mêtê su, ma Saranê têm êkôc ŋapalêŋa gêbacnê amboac tonaŋgeŋ, mago Abraham kêkêŋ gêwiŋ kêtu goloŋ atom.  
\v 20 Anôtô gêjac mata biŋ amboac tonaŋ, mago Abraham têtac lulu to kêkêŋ gêwiŋ kwalec atom. Eŋ kêkêŋ gêwiŋ kêpuc eŋ tôŋ ŋajaŋa ma gêgôm Anôtônê ŋawasi kêsa.  
\v 21 Eŋ kêjala toŋanôgeŋ gebe Anôtô kêtôm gebe êŋgôm biŋ, taŋ gêjac mata naŋ, ŋanô êsa.  
\v 22 Kêtu tonaŋŋa tec “Anôtô gêlic eŋ gêwê kaiŋ biŋgêdêŋ.”  
\v 23 Ŋalô “Anôtô gêlic eŋ gêwê kaiŋ biŋgêdêŋ” naŋ, teto kêtu Abraham taugeŋŋa atom.  
\v 24 Teto gêc kêtu aêacŋa gêwiŋ. Aêac embe takêŋ êwiŋ Anôtô, taŋ gêŋu aêacnêŋ Apômtau Jesu aŋga ŋacmatênêŋ sa naŋ, eŋ oc êlic aêac lau gêdêŋ amboac toŋaŋgeŋ.  
\v 25 Eŋ kêkêŋ Jesu gêmac êndu kêtu tagêli biŋsuŋa ma gêŋu eŋ sa gebe êmansaŋ aêacnêŋ biŋ êndêŋ Anôtô.   
\c 5  
\s1 Anôtô kêmasaŋ aêacnêŋ biŋ ŋaŋanô  
\p
\v 1 Anôtô kêmasaŋ aêacnêŋ biŋ e gêlic aêac tatu lau gêdêŋ kêtu takêŋ gêwiŋŋa, tec gê wama aêac kêtu aêacnêŋ Apômtau Jesu Kilisiŋa.  
\v 2 Aêac takêŋ gêwiŋ, tec ŋac tau gêlêc katam su ma tamoa moasiŋ ŋalêlôm to takêŋ mateŋ tawê kaiŋ Anôtônê ŋawasiŋa toôliŋ kêpigeŋ.  
\v 3 Mago tonaŋgeŋ atom. Aêac ôliŋ kêpi kêtu gêŋwapacŋa amboac tonaŋgeŋ, gebe tajala gêŋwapac tau kêkêŋ aêac daôc wapac totêntac kêpa sugeŋ.  
\v 4 Daôc gêŋwapac totêntac kêpa sugeŋ kêkêŋ aêac tatu lau ŋaŋêŋ. Tatu lau ŋaŋêŋ, tec takêŋ mateŋ gêŋ, taŋ gêc nêmŋa.  
\v 5 Takêŋ mateŋ oc êŋgôm aêac majeŋ êsa atom, gebe Anôtô kêkêŋ nê Ŋalau Dabuŋ gêdêŋ aêac, tec kêkêc nê têtac gêwiŋ ŋanô kêsêp aêacnêŋ ŋalêlôm.   
\p
\v 6 Gêdêŋ taŋ aêac tamoa tonêŋ palêpalageŋ naŋ, Kilisi gêmac êndu gêdêŋ ŋanoc kêtu lau dedec Anôtôŋa.  
\v 7 Ŋamalac teŋ oc êmac êndu êtu ŋac gêdêŋ teŋŋa atom. Moae lau tageŋ-tageŋ oc sêmac êndu êtu ŋac ŋajamŋa.  
\v 8 Mago Kilisi gêmac êndu kêtu aêacŋa gêdêŋ taŋ tamoa tosecgeŋ. Biŋ tonaŋ gêwa Anôtônê têtac gêwiŋ aêacŋa sa.  
\v 9 Kilisinê dec kêmasaŋ aêacnêŋ biŋ gêdêŋ Anôtô, tec Kilisi oc ênam aêac kêsi êndêŋ Anôtônê têtac ŋandaŋ amboac tonaŋgeŋ.  
\v 10 Aêac tatu Anôtônê ŋacjo, mago eŋ gê wama aêac kêtu Latu gêmac ênduŋa. Galoc gê wama aêac su ma Latu tau gêmoa mata jali, tec oc ênam aêac kêsi êlêlêc su ŋêŋgeŋ.  
\v 11 Mago biŋ tonaŋgeŋ atom. Aêac ôliŋ kêpi Anôtôŋa kêtu aêacnêŋ Apômtau Jesu Kilisi gê wama aêac gêdêŋ Anôtôŋa.   
\s1 Adam agêc Kilisi  
\p
\v 12 Sec gêmêŋ nom kêtu ŋamalac tageŋ nê secŋa. Ma gêmacanô tau mêŋgêô lasê kêtu sec tauŋa. Gêmac tau gelom-gelom e kêtap ŋamalac samob sa, gebe samob sêgôm secgac.  
\v 13 Biŋsu mêŋkêsa atomgeŋ ma sec gêc nom kwanaŋgeŋ. Mago biŋsu embe masi, oc sec ŋadôŋ masi amboac tonaŋ, tec sêsôm ŋabiŋ atom.  
\v 14 Mago gêmacanô tau gêjam gôliŋ ŋamalac samob, taŋ sêmoa Adam agêc Mose nêŋ têm ŋasawa naŋ. Êsêac sêgôm sec kêtôm Adam kêgêli biŋsu nec atom, mago gêmacanô tau gêjam gôliŋ êsêac amboac tonaŋgeŋ. Adam tau kêtu ŋac, taŋ oc êmêŋŋa naŋ, nê dôŋ.   
\p
\v 15 Mago Anôtônê moasiŋ ma Adam kêgêli biŋsu kêtôm tau atom. Taêsam sêmac êndu kêtu ŋac tageŋ kêgêli biŋsuŋa, mago Anôtônê moasiŋ to ŋamalac tageŋ Jesu Kilisi nê moasiŋ, taŋ lau taêsam sêkôc aômageŋ naŋ, kapôêŋ kêlêlêc su.  
\v 16 Ma moasiŋ, taŋ Anôtô kêkêŋ ŋaômageŋ naŋ, to sec, taŋ ŋac tageŋ gêgôm naŋ, keso tau. Ŋac tageŋ gêgôm sec, tec mêtôc geseŋ eŋ. Mago moasiŋ tau kêmasaŋ lau sêgêli biŋsu ŋabiŋ taêsam kêtu solop.  
\v 17 Biŋŋanô, ŋac tageŋ kêgêli biŋ ma kêtu ŋac tageŋ tonaŋŋa gêmacanô gêjam gôliŋ gêŋ samob. Mago ŋac tageŋ tonec, Jesu Kilisi, nê kôm ŋanô kêlêlêc su. Lau samob, taŋ sêkôc moasiŋ tolêlôm-tolêlôm to êsêac, taŋ Anôtô kêmasaŋ êsêacnêŋ biŋ e gêlic êsêac têtu lau gêdêŋ naŋ, oc sênam gôliŋ sêŋgôŋ mateŋ jali êtu ŋac tageŋ Jesu Kilisiŋa.   
\p
\v 18 Amboac tonaŋ, ŋac tageŋ kêgêli biŋ, tec geseŋ ŋamalac samob su, ma ŋac tageŋ gêjam kôm gêdêŋ, tec Anôtô kêmasaŋ ŋamalac samob nêŋ biŋ e sêŋgôŋ mateŋ jali.  
\v 19 Ŋac tageŋ nê taŋapêc gêgôm lau taêsam têtu sec. Ma ŋac tageŋ nê taŋa wamu kêmasaŋ lau taêsam nêŋ biŋ e Anôtô gêlic êsêac têtu lau gêdêŋ.   
\p
\v 20 Biŋsu tau mêŋgêô lasê gebe êŋgôm lau sêŋgêli biŋsu ênam sêga. Mago gêdêŋ taŋ sec gêjam sêga naŋ, Anôtônê moasiŋ taŋ kêtôp kêtu kapôêŋ kêlêlêc su.  
\v 21 Amboac tonaŋ sec gêjam gôliŋ kepeŋ gêmacanôgeŋ, ma Anôtônê moasiŋ gêjam gôliŋ kepeŋ daŋgôŋ mateŋ jali teŋgeŋŋa kêtu Anôtô kêmasaŋ aêacnêŋ biŋ tatu lau gêdêŋ kêtu aêacnêŋ Apômtau Jesu Kilisiŋa.   
\c 6  
\s1 Aêac tamac êndu dawiŋ Kilisi  
\p
\v 1 Ma galoc tasôm biŋ amboac ondoc. Tasôm gebe Tamoa sec ŋalêlômmaŋ, gebe moasiŋ tau ênam sêga me.  
\v 2 Masigoc, amboac tonaŋ atom. Aêac dawi sec siŋ naŋ kêtôm tamac êndu su, tec tasêlêŋ tamoa sec ŋalêlôm êtiam amboac ondoc.  
\v 3 Amac ajala biŋ tonaŋ atom me. Aêac samob, taŋ busaŋgu gêbiŋ aêac tôŋ tamiŋ Kilisi Jesu naŋ, busaŋgu gêbiŋ aêac tôŋ tamiŋ eŋ gêmac êndu amboac tonaŋ.  
\v 4 Gêdêŋ taŋ taliŋ saŋgu naŋ, Anôtô kêsuŋ aêac dawiŋ Kilisi gebe tawê kaiŋ eŋ gêmac êndu. Ma Tamanê ŋawasi gêŋu Kilisi sa aŋga ŋacmatênêŋ, tec aêac tasa nêŋ lêŋ tamoa mateŋ jali wakuc amboac tonaŋgeŋ.   
\p
\v 5 Aêac tamac êndu dawiŋ Kilisi tatôm eŋ gêmac êndu, tec oc dandi sa dawiŋ eŋ tatôm eŋ gêdi sa amboac tonaŋgeŋ.  
\v 6 Biŋ tonec aêac tajalagac gebe aêacnêŋ ŋalêlôm laŋgwa kêpi kakesotau gêwiŋ Kilisi, gebe enseŋ ôliŋ ŋasec tau su ma tatu sec tau ŋasakiŋwaga êtiam atom.  
\v 7 Gebe ŋac, taŋ gêmac êndu su naŋ, gêmac kêgaboac eŋ su aŋga sec ŋaŋaclai.  
\v 8 Aêac embe tamac êndu dawiŋ Kilisi, go takêŋ êwiŋ gebe daŋgôŋ mateŋ jali dawiŋ eŋ amboac tonaŋgeŋ.  
\v 9 Aêac tajala gebe Anôtô gêŋu Kilisi sa aŋga ŋacmatênêŋ, tec oc êmac êndu êtiam atomanô. Gêmacanô tau oc ênam gôliŋ eŋ êtiam atom.  
\v 10 Eŋ gêmac êndu tonaŋ gêmac êndu kêtu dim tageŋ ma geseŋ sec ŋaŋaclai su. Eŋ mata jali, tec gêŋgôŋ mata jali kêtu Anôtôŋa.  
\v 11 Ma amac amboac tonaŋ, alic taôm amboac awi sec siŋ su kêtôm amac êndu. Ma Kilisi Jesu gêbiŋ amac tôŋ aŋgôŋ matem jali kêtu Anôtôŋa.   
\p
\v 12 Amboac tonaŋ sec ênam gôliŋ amac ôlim, taŋ êmac êndu naŋ, e taŋem wamu têmtac ŋakalac ôlimŋa nec êtiam atom.  
\v 13 Akêŋ ôlim ŋagêŋlêlôm êndêŋ sec êtu geo ŋalaukasap atom. Akêŋ taôm êndêŋ Anôtô êtôm ŋac, taŋ mata jali kêsa ma akêŋ ôlim ŋagêŋlêlôm êndêŋ Anôtô êtu biŋgêdêŋ ŋalaukasap,  
\v 14 gebe sec ênam gôliŋ amac êtiam atom, gebe amoa biŋsu ŋalabu atom, amoa Anôtônê moasiŋ ŋalabu.   
\s1 Aêac tatu biŋgêdeŋ ŋasakiŋwaga  
\p
\v 15 Ma galoc amboac ondoc. Aêac tamoa biŋsu ŋalabu atom, tamoa moasiŋ ŋalabu, tec daŋgôm sec tamoa me. Masigoc, amboac tonaŋ atom.  
\v 16 Amac ajalagac, amac embe akêŋ taôm anam sakiŋ ŋac teŋ ma taŋem wamu eŋ, go atu ŋac, taŋ taŋem wamu eŋ naŋ, nê sakiŋwaga. Embe atu sec ŋasakiŋwaga, go anaŋa ma embe atu taŋa wamu ŋasakiŋwaga, go Anôtô êmansaŋ amacnêm biŋ.  
\v 17 Mago tanam daŋge Anôtô, gebe gêmuŋgeŋ amac atu sec ŋasakiŋwaga, mago galoc têdôŋ mêtê gêdêŋ amac, tec taŋem wamu biŋŋanô tonêm ŋalêlôm samucgeŋ.  
\v 18 Kilisi kêgaboac amac su aŋga sec ŋaŋaclai, tec ajam sakiŋ biŋgêdêŋ.  
\v 19 Aê jasôm ŋoc biŋ amboac ŋamalac sêsôm nêŋ acgom, gebe amac ŋamalac palê-palê. Gêmuŋgeŋ amac akêŋ ôlim ŋagêŋlêlôm kêtu gêŋ ŋatêmui to geo ŋasakiŋwaga. Ma galoc akêŋ ôlim ŋagêŋlêlôm kêtu biŋgedêŋ ŋasakiŋwaga, tec asa Anôtônê launêŋ lêŋ.   
\p
\v 20 Gêdêŋ taŋ atu sec ŋasakiŋwaga naŋ, amac asô biŋgêdêŋ ŋalabu atom.  
\v 21 Ma amac atap sakiŋ tonaŋ, taŋ galoc gêgôm amac majem kêsa naŋ, ŋaŋanô sa amboac ondoc. Ŋanô tonec gebe gêmacanô tau.  
\v 22 Mago galoc tec Anôtô kêgaboac amac su aŋga sec ŋaŋaclai ma atu ênê sakiŋwaga. Sakiŋ tonaŋ ŋaŋanô gebe asa Anôtônê launêŋ lêŋ e êtu ŋamu aŋgôŋ matem jali teŋgeŋ.  
\v 23 Sec ŋaôli tau tonec gebe gêmacanô. Ma Anôtônê moasiŋ tau tonec gebe aêacnêŋ Apômtau Kilisi Jesu gêbiŋ aêac tôŋ daŋgôŋ mateŋ jali teŋgeŋ.   
\c 7  
\s1 Awê to ŋac sêjam tauŋ kêtu ŋadôŋdôŋ  
\p
\v 1 O lasitêwaac, aê galic amac ajala biŋsu ŋam, tec ŋoc biŋ tonec êndêŋ amac gebe Biŋsu gêjam gôliŋ ŋamalac kêtôm nêŋ têm, taŋ sêmoa mateŋ jali aŋga nom naŋgeŋ.  
\v 2 Awê teŋ embe ênam ŋac, go biŋsu êmbiŋ êsêagêc tôŋ sêpi tageŋ e ŋac tau êmac êndu. Ŋac tau embe êmac êndu su, go biŋsu, taŋ gêbiŋ êsêagêc tôŋ naŋ êmbacnê.  
\v 3 Amboac tonaŋ awê tau nê akweŋ embe êmoa ma ênam ŋac teŋ, oc êŋgôm biŋ sêjam tauŋŋa popoc. Mago nê akweŋ embe êmac êndu, go biŋsu êmbiŋ êsêagêc tôŋ êtiam atom. Ma awê tau embe ênam ŋac teŋ, oc êŋgôm biŋ sêjam tauŋŋa popoc atom.   
\p
\v 4 O ŋoc lasitêwaac, amacnêm biŋ amboac tonaŋ. Amac awi biŋsu siŋ kêtôm amac êndu su, gebe atu Kilisinê ôli awiŋ, tec atu ŋac, taŋ Anôtô gêŋu eŋ sa aŋga ŋacmatênêŋ naŋ, nê gêŋgac, gebe tanam ŋanô ŋajam êtu Anôtôŋa.  
\v 5 Gêdêŋ taŋ taêŋ gêjam tauŋ ôliŋgeŋ tamoa naŋ, biŋsu kêjali sec ŋagêŋ têntac kalacŋa sa, mêŋgêjam kôm aŋga ôliŋ ŋagêŋlêlôm samob e kôm tau ŋaŋanô gebe gêmacanô tau.  
\v 6 Ma galoc biŋsu, taŋ gêbiŋ aêac tôŋ naŋ, gêbacnê ma tamac êndu, tec dawi gêŋ, taŋ gêsô aêac tôŋ naŋ siŋ. Tec galoc tanam sakiŋ têndaŋguc lêŋ laŋgwa, taŋ teto gêc biŋsu naŋ, êtiam atom, tanam sakiŋ têndaŋguc Ŋalaunê lêŋ wakuc.   
\s1 Biŋsu to sec ŋabiŋ wapac  
\p
\v 7 Ma oc tasôm biŋ amboac ondoc. Biŋsu tau oc gêŋ sec me. Masigoc, amboac tonaŋ atom. Biŋsu embe êtôc sec êndêŋ aê atom, oc jajala sec atom. Biŋsu kêsôm gebe “Matam katu atom.” Embe ênac jao biŋ tonaŋ atom, oc jajala biŋ matoc katuŋa atom.  
\v 8 Sec tau gesom lêŋ êjali têtac kalacŋa sa aŋga ŋoc ŋalêlôm, tec kêtap sa gêc biŋsu ŋajao to ŋajatu ŋalêlôm. Embe biŋsu masi, oc sec tau êtu gêŋ matê.  
\v 9 Gêdêŋ taŋ gajam kauc biŋsu naŋ, gamoa matoc jali e biŋsu ŋajao mêŋgêô lasê, tec sec tau mata jali kêsa ma aê gamac êndu.  
\v 10 Ma biŋsu ŋajatu, taŋ gebe êkêŋ aê jaŋgôŋ matoc jali naŋ, kêkêŋ aê gêmac êndu.  
\v 11 Gebe sec tau gesom lêŋ e kêtap sa gêc biŋsu ŋajao to jatu ŋalêlôm, tec kêtim aê e biŋsu tau gêjac aê êndu.  
\v 12 Amboac tonaŋ biŋsu tau gêŋ dabuŋ, ma biŋsu ŋajatu to jao gêŋ dabuŋ to gêdêŋ ma ŋajam amboac tonaŋ.   
\p
\v 13 Ma amboac ondoc, gêŋ ŋajam tonec kêkêŋ aê gamac êndu me. Masianô, amboac tonaŋ atom. Sec tau gêgôm. Sec tau kêtu awê ŋalêŋ gêjam gêŋ ŋajam laŋô mêŋkêkêŋ aê gêmac êndu. Lêŋ tonaŋ gêwa sa gebe biŋsu ŋajatu to jao kêkêŋ sec gêjam sêga.  
\v 14 Aêac tajala gebe biŋsu ŋam kêsêp Ŋalau. Mago aê ŋamalac nomŋa, tec sec kêkôniŋ aê e gajam sakiŋ sec tau.  
\v 15 Aê gajam kauc gêŋ, taŋ gagôm naŋ, gebe gêŋ, taŋ têtac gêwiŋ gabe jaŋgômŋa naŋ, gagôm atom. Mago gêŋ, taŋ têtac gedec gabe jaŋgôm atomŋa naŋ, tec gagôm.  
\v 16 Embe jaŋgôm gêŋ, taŋ têtac gedec naŋ, go êwa sa êndêŋ aê gebe biŋsu tau ŋajam.  
\v 17 Amboac tonaŋ, tec aê tauc gagôm gêŋ tonaŋ atom, sec taŋ gêc ŋoc ŋalêlôm naŋ, tec gêgôm.  
\v 18 Aê ŋamalac ŋaôma tonec kajala taucgac gebe gêŋ ŋajam teŋ gêc ŋoc ŋalêlôm laŋgwa tonec atom. Aê têtac gêwiŋ gebe jamansaŋ gêŋ ŋajam, mago katôm gebe jaŋgôm ŋajam tau ŋanô êsaŋa atom.  
\v 19 Gebe gêŋ ŋajam, taŋ têtac gêwiŋ gabe jaŋgômŋa naŋ, tec gagôm atom, mago sec, taŋ têtac gedec gabe jaŋgôm atom ŋa naŋ, tec gagôm.  
\v 20 Aê embe jaŋgôm gêŋ, taŋ têtac gedec naŋ, go aê tauc jaŋgôm gêŋ tau êtiam atom. Sec taŋ gêc ŋoc ŋalêlôm naŋ, tec gêgôm.   
\p
\v 21 Amboac tonaŋ aê katap ŋagôliŋ tonec sa gebe Gabe jaŋgôm gêŋ ŋajam, mago sec kêsap aê tôy tec geseŋ.  
\v 22 Aê têtac gêwiŋ Anôtônê biŋsu ŋanôgeŋ gêc ŋoc ŋalêlôm,  
\v 23 mago aê kêsaê tauc gebe biŋsu teŋ gêc ŋoc ôlic ŋagêŋlêlôm. Biŋsu tonaŋ gêjac siŋ gêdêŋ biŋsu, taŋ gêc ŋoc kauclêlôm naŋ, e gêsô aê tôŋ kasô sec ŋabiŋsu, taŋ gêc ŋoc ôlic ŋagêŋlêlôm naŋ ŋalabu.  
\v 24 Ijoc aêma, asa êjaŋgo aê su aŋga ôlic togêmac tonec.  
\v 25 Aê gajam daŋge Anôtô kêtu aêacnêŋ Apômtau Jesu Kilisiŋa. Amboac tonaŋ kasôm biŋ tonec gebe Ŋoc kauc tec gajam sakiŋ gêdêŋ Anôtônê biŋsu, ma ŋoc ŋalêlôm laŋgwa tec gajam sakiŋ gêdêŋ sec ŋabiŋsu.   
\c 8  
\s1 Tasa nêŋ lêŋ to Ŋalaugeŋ  
\p
\v 1 Amboac tonaŋ lau, taŋ Kilisi Jesu gêbiŋ êsêac tôŋ naŋ, têtap mêtôc enseŋ êsêac suŋa sa atom,  
\v 2 gebe Ŋalau, taŋ kêkêŋ aêac daŋgôŋ mateŋ jali kêtu Kilisi Jesuŋa naŋ, nê biŋsu tec kêgaboac aêac su aŋga sec to tamac êndu ŋabiŋsu.  
\v 3 Kôm taŋ nêŋ ŋalêlôm laŋgwa kêkô auc e biŋsu gêgôm kêtôm atom naŋ, Anôtô gêgôm. Eŋ kêmêtôc sec, taŋ gêc ŋalêlôm laŋgwa naŋ, e geseŋ su gêjaŋa gebe kêsakiŋ tau Latu toôli nomŋa kêtôm ŋamalac ôliŋ tosec naŋ, gebe enseŋ sec su.  
\v 4 Eŋ gêgôm gêŋ tonaŋ gebe tasa nêŋ lêŋ tandaŋguc ŋalêlôm laŋgwa atom, tandaŋguc Ŋalaugeŋ e taŋeŋ wamu êndêŋ biŋsu ŋajatu gêdêŋ ênam aêac aucgeŋ.  
\v 5 Gebe êsêac, taŋ sêsêlêŋ kêtôm nêŋ ŋalêlôm laŋgwa gêwê êsêacŋa naŋ, taêŋ gêjam gêŋ ŋalêlôm laŋgwaŋa. Ma êsêac, taŋ sêsêIêŋ kêtôm Ŋalau gêwê êsêacŋa naŋ, taêŋ gêjam gêŋ Ŋalauŋa.  
\v 6 Embe taêŋ ênam gêŋ ŋalêlôm laŋgwaŋa, oc tamac êndu. Embe taêŋ ênam gêŋ Ŋalauŋa, oc daŋgôŋ mateŋ jali tobiŋmalôgeŋ.  
\v 7 Ŋac teŋ embe taê ênam gêŋ ŋalêlôm laŋgwaŋa, oc êtu Anôtônê ŋacjo, gebe eŋ kêsô Anôtônê biŋsu ŋalabu atom, tau embe têtac êkac eŋ gebe naêsô ŋalabu, oc êŋgôm êtôm atom.  
\v 8 Êsêac taŋ sêsêlêŋ kêtôm nêŋ ŋalêlôm laŋgwa gêwê êsêac naŋ, oc kêtôm gebe ênac Anôtô mataanô ŋajam atom.   
\p
\v 9 Mago amac asêlêŋ kêtôm ŋalêlôm laŋgwa gêwê amac nec atom, asêlêŋ kêtôm ŋalau gêwê amac. Anôtônê Ŋalau embe êŋgôŋ amacnêm ŋalêlôm biŋŋanôgeŋ, oc biŋ amboac tonaŋ. Ŋac teŋ embe êkôc Kilisinê Ŋalau sa atom, oc êtu Kilisinê gêŋ atom.  
\v 10 Ma Kilisi embe êmoa nêm ŋalêlôm, go ôlim êtu gêŋ matê êtu secŋa, ma ŋalau êkêŋ amac aŋgôŋ matem jali êtu Anôtô kêmasaŋ amacnêm biŋ e gêlic amac atu lau gêdêŋŋa.  
\v 11 Anôtô gêŋu Jesu aŋga ŋacmatênêŋ sa. Ênê Ŋalau embe êŋgôŋ amacnêm ŋalêlôm, go Anôtô, taŋ gêŋu Kilisi aŋga ŋacmatênêŋ sa naŋ, êŋgôm amac ôlim, taŋ kêtu mêtê naŋ, mata jali êsa amboac tonaŋgeŋ. Eŋ kêkêŋ nê Ŋalau gêŋgôŋ amacnêm ŋalêlôm gebe ênam kôm tau.   
\p
\v 12 O lasitêwaac, amboac tonaŋ sakiŋ teŋ gêjac aêac ŋawae tec gêc. Tageŋ tanam sakiŋ êtôm nêŋ ŋalêlôm laŋgwa êkac aêacŋa nec atom.  
\v 13 Embe asêlêŋ êtôm ŋalêlôm laŋgwa êwê amac, oc amac êndu. Mago Ŋalau embe êwê amac e ôlim ŋalêŋ êtu gêŋ mêtê, oc êkêŋ amac aŋgôŋ matem jali.  
\v 14 Gebe lau samob, taŋ Anôtônê Ŋalau gêwê êsêac naŋ, têtu Anôtônê latui.  
\v 15 Ŋalau taŋ amac akôc sa naŋ, kêkêŋ amac atu sakiŋwaga e atêc taôm kêtiam nec atom. Ŋalau taŋ amac akôc sa naŋ, kêkêŋ amac atu Anôtônê latui. Ŋalau tau kêpuc aêac tôŋ, tec tamôêc gebe “Tamemai, o Tamemai.”  
\v 16 Ŋalau tau tonaŋ tec gêwa sa mêŋgêwiŋ aêacnêŋ ŋalau gebe Aêac tatu Anôtônê ŋapalêgac.  
\v 17 Embe tatu Anôtônê ŋapalê, go tawê kaiŋ ênê gêŋlênsêm. Embe tawê kaiŋ Anôtônê gêŋlênsêm, go tawê kaiŋ Kilisinê dawiŋ amboac tonaŋgeŋ, gebe aêac embe daôc ŋandaŋ dawiŋ Kilisi, oc tatap ŋawasi sa dawiŋ eŋ amboac tonaŋ.   
\s1 Ŋawasi taŋ mêŋêsa naŋ  
\p
\v 18 Aê taêc gêjam gebe Aêac embe tanam dôŋ gêŋwapac, taŋ galoc gêgôm aêac naŋ, êpi ŋawasi, taŋ malôgeŋ oc mêŋeoc tau lasê êndêŋ aêac naŋ, oc talic gêŋwapac tau gebe ec sauŋ.  
\v 19 Gêŋ samob, taŋ Anôtô kêkêŋ naŋ, sêkêŋ mateŋ to têtu gwasaê ŋanoc Anôtô eoc latui lasêŋa.  
\v 20 Gêŋ samob, taŋ Anôtô kêkêŋ naŋ, ŋalêŋ gêc gebe oc sênaŋa. Tauŋ taêŋ gêjam lêŋ tau atom, Anôtô kêkêŋ êsêac sêsô lêŋ tonaŋ ŋalabu, gebe sêkêŋ mateŋ biŋ tonec gebe  
\v 21 Anôtô êŋgamboac gêŋ samob, taŋ eŋ kêkêŋ naŋ, su aŋga sakiŋ sênaŋaŋa ma sêmoa nêŋ lêtêgeŋ sêwê kaiŋ Anôtônê ŋapalênêŋ ŋawasi.  
\v 22 Aêac tajalagac gebe gêŋ samob, taŋ Anôtô kêkêŋ naŋ, sêmoa jageo to têtaŋ ŋanô e mêŋgêdêŋ galoc kêtôm awê ŋapalê kêtuŋ eŋ.  
\v 23 Mago biŋ tonaŋgeŋ atom. Aêac tauŋ tamoa jageo to tataŋ gêc lêlômgeŋ ma tatu gwasaê noc tatu Anôtônê latui to noc Anôtô êŋgamboac aêac su aŋga tauŋ ôliŋŋa. Aêac takôc Ŋalau sa kêtu gêŋ tonaŋ ŋakamaclauŋ.  
\v 24 Anôtô kêsi aêac su, tec takêŋ mateŋ ŋanô tau. Mago aêac embe talic gêŋ, taŋ takêŋ mateŋ naŋ, ŋanô su, oc takêŋ mateŋ gêŋ tau êtiam atom. Asa êkêŋ mata gêŋ, taŋ gêlic gêc naŋ.  
\v 25 Mago embe takêŋ mateŋ gêŋ, taŋ talic ŋanô atom naŋ, oc daôŋ ŋaŋêŋgeŋ tamoa.   
\p
\v 26 Ma Ŋalau tau mêŋkêpuc aêacnêŋ palê-palê tôŋ amboac tonaŋ. Aêac tajam kauc tateŋ gêŋ êndêŋ Anôtô naêndêŋgeŋŋa. Mago Ŋalau tau keteŋ gêjô aêac su ŋaawa kaiŋ teŋ kêtôm tasôm naêtôm atom.  
\v 27 Mago Anôtô, taŋ gêbi ŋamalacnêŋ ŋalêlôm lêtêŋ naŋ, kêjala biŋ, taŋ Ŋalau taê gêjam naŋ, gebe Ŋalau keteŋ gêjô Anôtônê lau su kêtôm Anôtô tau taê gêjam.   
\p
\v 28 Aêac tajalagac gebe Anôtô gêjam gôliŋ gêŋ samob gebe gêŋ tau êmoasiŋ êsêac, taŋ têntac gêwiŋ eŋ naŋ êtômgeŋ. Anôtô kêjaliŋ êsêac sa kwanaŋgeŋ tec kêkalem êsêac.  
\v 29 Gebe eŋ kêjala êsêacgac ma kêjaliŋ êsêac sa kwanaŋgeŋ gebe têtôm eŋ Latunê katu, gebe Latu êtu lasii taêsam nêŋ ŋacsêga.  
\v 30 Ma lau, taŋ Anôtô kêkalem êsêac naŋ, eŋ kêjaliŋ êsêac sa kwanaŋgeŋ amboac tonaŋ. Ma lau, taŋ eŋ kêkalem êsêac naŋ, kêmasaŋ êsêacnêŋ biŋ e gêlic êsêac têtu lau gêdêŋ. Go êsêac, taŋ kêmasaŋ nêŋ biŋ su naŋ, kêkêŋ nê ŋawasi gêdêŋ êsêac amboac tonaŋ.   
\s1 Anôtô têtac gêwiŋ aêac kêtu Kilisi Jesuŋa  
\p
\v 31 Aêac oc tasôm biŋ amboac ondoc êjô biŋ samob tonaŋ ŋai. Anôtô embe êwiŋ aêac, oc asa enseŋ aêac su.  
\v 32 Ŋac tau taê walô tau nê Latu atom, kêkêŋ eŋ kêtu da kêtu aêac samobŋa. Eŋ kêkêŋ Latu gêdêŋ aêac, tec oc êkêŋ gêŋ ŋagêdô samob gebe êmoasiŋ aêacŋa atom me.  
\v 33 Asa oc êŋgôliŋ biŋ êpi lau, taŋ Anôtô kêjaliŋ êsêac sa naŋ. Anôtô tau kêmasaŋ êsêacnêŋ biŋ sugac.  
\v 34 Asa oc êmêtôc êsêac e enseŋ êsêac su. Masigoc. Kilisi Jesu, taŋ gêmac êndu ma gêdi sa kêtiam naŋ, jagêŋgôŋ Anôtônê anôŋa ma keteŋ Anôtô gêjô aêac su.  
\v 35 Asa oc êkac aêac su aŋga Kilisinê têtac gêwiŋ aêacŋa. Gêŋwapac me tamoa naeo me lau sêjanda aêacŋa me mo êjô aêacŋa me tapô lêna ŋakwê to gêŋ ŋagêdôŋa me êndambiŋ gêŋ ŋaclai enseŋ aêac suŋa me siŋ. Gêŋ tonaŋ ŋai oc êkac aêac su me masi.  
\v 36 Biŋ taŋ teto gêc naŋ, gêwa biŋ tau sa gebe  
\q1 “Sêjaiŋ aêac kêtôm bêcgeŋ kêtu aômŋa,  
\q1 ma sêgôm aêac atôm domba, taŋ sebe sêmbucŋa naŋ.”   
\m
\v 37 Mago aêac taku gêŋwapac samob tonaŋ ŋai tulu gebe ŋac, taŋ têtac gêwiŋ aêac naŋ, kêpuc aêac tôŋ.  
\v 38 Tonec aê kajala kêtu tôŋ gebe Tamac êndu me daŋgôŋ mateŋ jali, aŋela me ŋaclai, biŋ galocŋa me biŋ ŋamuŋa me gêŋ ŋajaŋa teŋ,  
\v 39 gêŋ Iôlôcŋa me gêŋ eloŋŋa me gêŋ nomŋa teŋ kêtôm atom gebe êkac aêac su aŋga Anôtônê têtac gêwiŋ, taŋ ŋam kêsêp aêacnêŋ Apômtau Kilisi Jesu naŋ.   
\c 9  
\s1 Anôtô to nê lau Israel nêŋ biŋ  
\p
\v 1 Aê katu Kilisinê ŋac, tec kasau atom, kasôm biŋŋanôgeŋ. Ŋoc awa ŋalêlômŋa, taŋ Ŋalau Dabuŋ gêjam gôliŋ naŋ, gêwa sa amboac tonaŋ gebe kasau atom.  
\v 2 Aê gaôc wapac ŋanô to ŋandaŋ kêtuŋ ŋoc ŋalêlôm ŋapaŋ kêtu teoci to lasici, taŋ ma ŋam nomŋa kêsêp tageŋ naŋŋa.  
\v 3 Aê tauc gabe Anôtô êpuc boa aê jamoa jaêc Kilisi êtu êsêacŋa.  
\v 4 Êsêac lau Israelgoc. Êsêac Anôtônê latui to sêwê kaiŋ ênê ŋawasi. Anôtô kêmoatiŋ nê poac to kêkêŋ nê biŋsu gêdêŋ êsêac. Eŋ kêkêŋ sakiŋ omŋa ma gêjac mata biŋ to biŋ gêdêŋ êsêac.  
\v 5 Êsêac sêsa aŋga abeŋinêŋ ma Kilisinê ŋam nomŋa kêsêp êsêacgeŋ. Talanem eŋ, taŋ Anôtô ŋanô kêlêlêc gêŋ samob su naŋ, endeŋ tôŋgeŋ. Biŋŋanô.   
\p
\v 6 Aê jasôm tonec gebe Anôtônê biŋ kêsêlô nec atom, gebe lau samob, taŋ nêŋ ŋam kêsêp Israel naŋ, Israel ŋanô êsêac atom.  
\v 7 Ma Abrahamnê wakuc samob têtu ênê ŋ apalê ŋanô atom amboac tonaŋ. Anôtô kêsôm gêdêŋ Abraham gebe “Nêm wakuc ŋanô oc sêsa aŋga Isaknêgeŋ.”  
\v 8 Biŋ tonaŋ ŋam amboac tonec gebe Ŋapalê taŋ teneŋi sêkôc êsêac ŋalêŋ ŋamalacŋa naŋ, Anôtônê ŋapalê ŋanô êsêac atom, mago ŋapalê, taŋ teneŋi sêkôc êsêac kêtu Anôtô gêjac mata êsêacŋa naŋgeŋ, tec têtu Abrahamnê wakuc ŋanô.  
\v 9 Biŋ taŋ Anôtô gêjac mata naŋ, tonec gebe “Êndêŋ ŋanoc amboac tonec aê oc jamu jamêŋ êtiam ma Sara êkôc latu teŋ.”   
\p
\v 10 Mago tonaŋgeŋ atom. Rebekanê biŋ kêtôm tonaŋ.  
\v 11 Aêac abeŋi Isak gêjam eŋ e gêmoa teŋ.  
\v 12 Eŋ kêkôc ôliŋbôm atomgeŋ ma êsêagêc sêgôm gêŋ ŋajam me sec teŋ atom tageŋ, ma Anôtô kêsôm gêdêŋ Rebeka gebe “Ŋacsêga oc ênam sakiŋ ŋac sauŋ.” Biŋ tonaŋ gêwa sa gebe Anôtô gebe êŋgôm biŋ, taŋ eŋ tau taê kêka naŋgeŋ, ŋanô êsa ma êjaliŋ ŋac teŋ sa êtu ênê koleŋ ŋajamŋa atom, êtu kêkalem eŋŋageq.  
\v 13 Kêtôm biŋ, taŋ teto gêc naŋ gebe “Aê têtac gêwiŋ Jakob ma têtac gedec Esau.”   
\p
\v 14 Galoc oc tasôm biŋ amboac ondoc. Anôtô kêsa lêŋ geo me. Masigoc, amboac tonaŋ atom.  
\v 15 Eŋ kêsôm gêdêŋ Mose gebe “Aê taêc walô ŋac, taŋ gabe taêc walô eŋ naŋ, to taêc labu ŋac, taŋ gabe taêc labu eŋ naŋ.”  
\v 16 Amboac tonaŋ Anôtô kêjaliŋ aêac sa, ŋam kêsêp aêacnêŋ taêŋ gêjam to nêŋ lêŋ atom, kêsêp Anôtônê taê walôŋageŋ.  
\v 17 Teto biŋ gêc gebe Anôtô kêsôm gêdêŋ Parao gebe “Aê kakêŋ aôm kôtu kiŋ gebe jawa ŋoc ŋaclai sa êpi aôm e ŋoc ŋaê ŋawae êsa êtôm nom samucgeŋ êna.”  
\v 18 Amboac tonaŋ Anôtô embe têtac teŋ, go taê walô lau ma embe têtac teŋ, oc êŋgôm launêŋ ŋalêlôm ŋadani êsa.   
\s1 Anôtônê têtac ŋandaŋ to nê taê walô  
\p
\v 19 Talic, go ôsôm biŋ tonec gebe “Embe amboac tonaŋ, go Anôtô êmbu aêac êtu asageŋŋa. Asa êtôm gebe enseŋ ênê biŋ, taŋ taê gêjam kêtu tôŋ naŋ.”  
\v 20 Aôm asa tec otoc taôm sa ma ôjô Anôtônê biŋ amboac tonaŋ. Ku teŋ oc êsôm êndêŋ awê kêpac ku tauŋa gebe “Aôm kôpac aê laŋôc amboac tonec kêtu asageŋŋa,” oc êsôm me.  
\v 21 Awê-kêlêsôb-kuwagao naŋ kêtu nomku tau ŋatauo atom me. Eŋ kêtôm gebe êkôc nomlêsôb tageŋ ma êŋgôm ŋamakeŋ êtu ku tolaŋô gêŋ ŋajam êsêpŋa ma ŋamakeŋ êtu ku ŋaôma gêŋ sec êsêpŋa.  
\v 22 Anôtô amboac tonaŋ. Eŋ gebe êtôc nê têtac ŋandaŋ ênêc awê ma gebe êwa nê ŋaclai sa. Mago eŋ gê êsêac, taŋ têtac ŋandaŋ kêpi êsêac gebe enseŋ êsêac su naŋ, nêŋ biŋ tôŋ.  
\v 23 Ma eŋ gebe êwa nê ŋawasi tolêlôm-tolêlôm sa amboac tonaŋ. Ewa sa êpi lau, taŋ taê walô to kêmasaŋ êsêac kwanaŋgeŋ gebe sêwê kaiŋ ênê ŋawasi.  
\v 24 Eŋ ŋêkalem aêac aŋga lau Juda nêŋ toŋŋageŋ atom, kêkalem aêac aŋga lau samuc nêŋ tôŋŋa gêwiŋ amboac tonaŋgeŋ.  
\v 25 Biŋ tonaŋ eŋ kêsôm gêc Hoseanê buku gebe  
\q1 “Aê oc jakalem lau, taŋ têtu aêŋoc atom naŋ,  
\q1 gebe têtu ŋoc lau,  
\q1 ma êsêac, taŋ têtac gêwiŋ êsêac atom naŋ,  
\q1 têtu ŋoc gêŋ têtac êwiŋ ŋanôŋa.   
\q1
\v 26 Ma aŋga gamêŋ, taŋ Anôtô kêsôm gêdêŋ êsêac gebe  
\q1 ‘Aêŋoc lau amac atom’ naŋ,  
\q1 oc sêsam êsêac gebe ‘Anôtô mata jali nê latui.’”   
\m
\v 27 Jesaia gêmôêc kêpi Israel gebe  
\q1 “Israel latui embe taêsam ŋanô têtôm gaŋac gwêcŋa,  
\q1 naŋ Anôtô oc ênam ŋagêdôgeŋ sa,   
\q1
\v 28 gebe Apômtau oc ênac dabiŋ nê biŋ  
\q1 ma êŋgôm ŋanô êsa aŋga nom ŋagamêŋ samob êkajageŋ”   
\m
\v 29 Biŋ tonaŋ kêtôm biŋ, taŋ Jesaia kêsôm kwanaŋgeŋ gebe  
\q1 “Lau siŋ undambêŋa nêŋ Apômtau embe endec aêacnêŋ ŋawê ŋagêdô sêmoa atom,  
\q1 oc tatôm Sodom to sêlic aêac amboac Gomora.”   
\s1 Lau Israel to ŋawae ŋajam ŋabiŋ  
\p
\v 30 Aêac oc tasôm biŋ ondoc. Tasôm tonec gebe Anôtô kêmasaŋ lau samuc, taŋ sêsôm lêŋ sêmansaŋ biŋ êndêŋ Anôtôŋa atom naŋ, nêŋ biŋ e gêlic êsêac têtu lau gêdêŋ kêtu sêkêŋ gêwiŋŋa.  
\v 31 Ma Israel, taŋ têdaguc biŋsu gebe sêmansaŋ nêŋ biŋ êndêŋ Anôtô naŋ, têtap biŋsu ŋanô sa atom.  
\v 32 Têtap sa atom naŋ ŋam kêsêp asageŋ. Êsêac sêkêŋ gêwiŋ atom, êsêac taêŋ kêka tauŋ nêŋ koleŋgeŋ. Êsêac dêdiŋ eŋkaiŋ kêpi poc dêndiŋ eŋkaiŋ êpiŋa,  
\v 33 kêtôm teto gêc gebe  
\q1 “Alic acgom, aê jatoc poc teŋ lau dêndiŋ eŋkaiŋ êpiŋa  
\q1 to pocsêga teŋ êŋgôm lau têntac êmbôli aucŋa naêŋgôŋ Sion.  
\q1 Ma ŋac, taŋ kêkêŋ gêwiŋ poc tonaŋ, oc ênaŋa, atom.”   
\c 10  
\p
\v 1 O lasitêwaac, aê taêc kêka toŋoc ŋalêlôm samucgeŋ ma kateŋ mec gêdêŋ Anôtô kêtu êsêacŋa gebe ênam êsêac kêsi.  
\v 2 Aê gabe jawa êsêacnêŋ biŋ sa gebe sêgôm Anôtônê biŋ topalêgeŋ, mago sêgôm tokauc atom.  
\v 3 Êsêac sêjam kauc Anôtônê lêŋ êmansaŋ ŋamalacnêŋ biŋŋa, tec sêsôm tauŋ nêŋ lêŋ ma sêsô Anôtônê lêŋ êmansaŋ êsêacnêŋ biŋŋa ŋalabu atom.  
\v 4 Ŋam gebe Biŋsu mêŋgêjac pep gêdêŋ Kilisi, gebe Anôtô taugeŋ tec êmansaŋ lau, taŋ sêkêŋ gêwiŋ naŋ, nêŋ biŋ.   
\s1 Anôtô gebe ênam ŋamalac samob kêsi  
\p
\v 5 Mose keto gebe biŋsu kêtôm gebe êmansaŋ ŋamalacnêŋ biŋ êndêŋ Anôtô ma kêsôm gebe “Ŋac taŋ êŋgôm ŋanô êsa naŋ, oc êŋgôŋ mata jali.”  
\v 6 Mago ŋac, taŋ Anôtô kêmasaŋ ênê biŋ naŋ, kêtu kêkêŋ gêwiŋŋa naŋ, êsôm ênêc nê ŋalêlômgeŋ gebe “Asa oc êpi undambê ana,” nec atom. Biŋ tonaŋ ŋam gebe êkôc Kilisi êsêp nom êmêŋ.  
\v 7 Me êsôm tonec gebe “Asa oc asêp lamboam êna,” nec atom. Biŋ tonaŋ ŋam gebe êkôc Kilisi aŋga ŋacmatênêŋ êpi êmêŋ.  
\v 8 Biŋ tau amboac tonec gebe “Anôtônê biŋ wacgêc aôm ŋagala, gêc aôm awamsuŋ to nêm ŋalêlôm.” Biŋ takêŋ gêwiŋŋa tau tonaŋ, tec tajam mêtê kêpi.  
\v 9 Embe awamsuŋ ôsôm Jesu lasê gebe eŋ Apômtau, ma embe nêm ŋalêlôm ôkêŋ êwiŋ gebe Anôtô gêŋu eŋ sa aŋga ŋacmatênêŋ, naŋ Anôtô oc ênam aôm kêsi.  
\v 10 Embe nêŋ ŋalêlôm takêŋ êwiŋ, go Anôtô êmansaŋ aêacnêŋ biŋ e êlic aêac tatu lau gêdêŋ. Embe aweŋsuŋ tasôm biŋ lasê, go Anôtô ênam aêac kêsi.  
\v 11 Teto biŋ gêc gebe “Ŋac taŋ kêkêŋ gêwiŋ eŋ naŋ, oc ênaŋa atom.”  
\v 12 Juda to lau samuc têtôm tauŋgeŋ. Êsêac samob nêŋ Apômtau tageŋ. Eŋ ŋac tolêlôm kêtôm gebe êmoasiŋ lau samob, naŋ aweŋ gêjac eŋ naŋ,  
\v 13 gebe “Apômtau ênam lau samob, taŋ aweŋ ênac ênê ŋaê naŋ kêsi.”   
\p
\v 14 Lau embe sêkêŋ êwiŋ ŋac tau atom, oc aweŋ ênac eŋ amboac ondoc. Embe sêŋô ênê biŋ atom, oc sêkêŋ êwiŋ amboac ondoc. Embe sênam mêtê êsêac atom, ma oc sêŋô amboac ondoc.  
\v 15 Ma Anôtô embe êsakiŋ jaeŋwaga atom, oc sênam mêtê amboac ondoc. Kêtôm teto gêc gebe “Op, lau taŋ sêsôm ŋawae ŋajam lasê naŋ, eŋkaiŋ ŋakicsêa ŋajamanô.”  
\v 16 Mago samob sêŋô ŋawae ŋajam tau ma sêkôc sa atom gebe Jesaia kêsôm gebe “O Apômtau, asa kêkêŋ gêwiŋ jaeŋ, taŋ aêac akêŋ naŋ.”  
\v 17 Amboac tonaŋ takêŋ gêwiŋ ŋam kêsêp taŋô jaeŋ. Taŋô jaeŋ ŋam kêsêp sêsôm Kilisinê biŋ lasê.   
\p
\v 18 Ma gabe jatu kênac gebe Êsêac sêŋô ŋawae ŋajam atom me. Masi, sêŋôgac, gebe teto gêc gebe  
\q1 “Aweŋ ŋaonda kêsa gêjam nom ŋagamêŋ samob auc,  
\q1 ma êsêacnêŋ biŋ gelom-gelom e gêdêŋ nom ŋamadiŋ.”   
\m
\v 19 Jatu kênac êtiam gebe Israel oc sêjala me masi. Sêjalagac. Andaŋgeŋ Mose kêsôm gebe  
\q1 “Aê jakêŋ amac anam lêmuŋ êsêac, taŋ têtu laum teŋ atom tageŋ,  
\q1 ma jaŋgôm amac têmtac êmbôli auc êndêŋ lau-kauc-masiwaga naŋ.”   
\m
\v 20 Ma Jesaia kêsôm gêc awêgeŋ gebe  
\q1 “Lau taŋ sêsôm aê atom naŋ, têtap aê sa,  
\q1 ma gaoc tauc lasê gêdêŋ êsêac, taŋ têtu kênac aê atom naŋ.”   
\m
\v 21 Go kêsôm tonec kêpi Israel gebe “Gajac kajo lau taŋeŋpêc to aweŋ olaboa kêtôm bêcgeŋ elêmê.”   
\c 11  
\s1 Anôtô taê walô lau Israel  
\p
\v 1 Ma galoc jatu kênac acgom gebe Anôtô oc kêtiŋ nê lau su me masi. Masigoc, amboac tonaŋ atom. Aê tauc nec Israel teŋ aŋga Abrahamnê ŋawê ma Benjaminnê gôlôac.  
\v 2 Anôtô kêtiŋ nê lau, taŋ kêjaliŋ êsêac sa kwanaŋgeŋ naŋ, su atom. Amac ajala biŋ, taŋ teto kêpi Elia naŋ, me masi. Eŋ gêbu Israel gêdêŋ Anôtô ma kêsôm gebe  
\v 3 “O Apômtau, êsêac sêjac nêm propete êndu ma seseŋ aômnêm altar su e gêjac aê taucgeŋ sa, ma galoc dêdib aê sêmoa sebe sênac aê êndu amboac tonaŋgeŋ.”  
\v 4 Ma Anôtônê biŋ ondoc gêjô Elia awa. Biŋ tonec gebe “Aê kajaliŋ ŋoc lau 7,000 sa tec sêmoa, lau tonaŋ sêpôŋ aeŋduc gêdêŋ Bal atom.”  
\v 5 Ma têm galocŋa ŋabiŋ kêtôm tonaŋ. Lau ŋagêdô gacgeŋ sêmoa, naŋ kêtôm Anôtô kêjaliŋ êsêac sa kêtu nê taê walô êsêacŋa.  
\v 6 Anôtô embe taê walô êsêac, go nêŋ koleŋ ênam êsêac sa êtiam atom. Koleŋ embe ênam êsêac sa, go ênê moasiŋ tau êtu moasiŋ ŋanô atom.   
\p
\v 7 Ma galoc amboac ondoc. Gêŋ taŋ Israel sêsôm naŋ, têtap sa atom. Lau taŋ Anôtô kêjaliŋ êsêac sa naŋ, tauŋgeŋ tec têtap sa, ma êsêac ŋagêdô nêŋ ŋalêlôm ŋajaŋa kêsa.  
\v 8 Kêtôm biŋ, taŋ teto gêc naŋ gebe  
\q1 “Anôtô gêgôm êsêacnêŋ kauc ŋawapac kêsa  
\q1 e mateŋanô sêlic gêŋ atom  
\q1 to taŋeŋsuŋ sêŋô biŋ atom, tec sêmoa ŋapaŋ e mêŋgêdêŋ galoc.”   
\m
\v 9 Ma Dawid kêsôm gebe  
\q1 “Êsêacnêŋ moasiŋ sêniŋŋa êtu nêŋ lakô to nêŋ uc  
\q1 ma êtu nêŋ lip ênac êsêacŋa to nêŋ ŋagêjô sec.   
\q1
\v 10 Ôkêŋ êsêac mateŋanô êtu kanuc e sêlic gamêŋ atom,  
\q1 ma dêmôêŋtêkwa êwa lip endeŋ tôŋgeŋ.”   
\s1 Anôtô gêjam lau samuc kêsi  
\p
\v 11 Amboac tonaŋ jatu kênac acgom. Êsêac dêdiŋ eŋkaiŋ gebe sêu tauŋ sênaŋaŋa me. Masigoc, amboac tonaŋ atom. Êsêac sêgêli biŋ, tec kêtu moasiŋ gêjam lau samuc kêsi. Biŋ tonaŋ epeŋ lau Israel nêŋ ŋalêlôm e sênam lêmuŋ lau samuc.  
\v 12 Êsêac sêgêli biŋ, tec kêtu moasiŋ gêdêŋ lau nomŋa samob, ma êsêac têtôm Anôtônê mêtê atom, tec kêtu moasiŋ gêdêŋ lau samuc. Ma embe êsêac tomalageŋ sêmansaŋ Anôtônê biŋ, oc moasiŋ êlêlêc su ŋêŋgeŋ êndêŋ ŋamalac samob.   
\p
\v 13 Aê jasôm ŋoc biŋ êndêŋ amac lau samuc gebe Aê tec katu lau samuc nêŋ jaeŋwaga ma jalambiŋ ŋoc sakiŋ tonaŋ gebe ŋajamanô.  
\v 14 Aê taêc kêka gebe jakêŋ ŋoc lau sênam lêmuŋ amac e janam esêacnêŋ ŋagêdô kêsi.  
\v 15 Anôtô kêtiŋ êsêac su, tec gê wama ŋamalac nomŋa samob. Ma Anôtô embe êkôc êsêac sa, oc êtôm ŋacmatê sêndi sa sêmoa mateŋ jali.  
\v 16 Embe tapac polom ma takêŋ polom ŋamataŋa êndêŋ Anôtô, go polom samucgeŋ êtu ênê amboac tonaŋ. Ma embe ka ŋawakac êtu Anôtônê, go ka ŋalaka êtu ênê amboac tonaŋ.   
\p
\v 17 Katêkwianô ŋalaka ŋagêdô Anôtô kêsapu su ma jakêkôc katêkwibôm ŋalaka jagêjam jaba. Amac lau samuc atôm katêkwibôm ŋalaka tec galoc awê kaiŋ ŋalêsi, taŋ katêkwianô ŋawakac kêkêŋ naŋ.  
\v 18 Amboac tonaŋ otoc taôm sa êndêŋ ŋalaka, taŋ sêsapu su naŋ atom. Embe otoc taôm sa, go taêm ênam taôm gebe aôm gôlôm ŋawakac atom, ŋawakac gêlôm aôm.   
\p
\v 19 Moae ôsôm gebe “Sêsapu ŋalaka tônê su gebe sênam jaba aê jajô.”  
\v 20 Biŋŋanô, êsêac sêkêŋ gêwiŋ atom, tec sêsapu êsêac su. Ma aôm kôkêŋ gêwiŋ, tec kôkô êsêac maleŋ. Amboac tonaŋ taêm ênam biŋ otoc taôm saŋa atom, ôtêc taôm.  
\v 21 Anôtô embe taê labu ka tau ŋalaka atom, oc taê labu aôm atom amboac tonaŋgeŋ.  
\v 22 Amboac tonaŋ matam êsap Anôtônê moasiŋ to nê ŋajaŋa. Êsêac taŋ têtu sec naŋ, têtap ŋajaŋa sa. Mago aôm kôtap moasiŋ sa. Embe ômoa ênê moasiŋ ŋalêlôm, oc êmoasiŋ aôm. Embe masi, oc êsapu aôm su amboac tonaŋ.  
\v 23 Ma lau Israel embe sêwi nêŋ sêkêŋ gêwiŋ atomŋa siŋ, Anôtô oc êkêŋ êsêac nasêkô maleŋ tau êtiam.  
\v 24 Amac lau samuc atôm katêkwibôm ŋalaka, taŋ sêsapu su ma sêjam jaba amac api katêkwianô, naŋ kêtu amacnêm ŋamôkê kwanaŋgeŋ atom. Ma Anôtô embe êkêŋ katêkwianô tau ŋalaka tonaŋ, taŋ kêsapu su naŋ, sêmu sêndêŋ tauŋ ŋamôkê, oc êŋgôm ŋagaô êlêlêc.   
\s1 Anôtô taê walô lau samob  
\p
\v 25 O lasitêwaac, aê gabe amac anam kauc biŋ ŋalêlômŋa tonec atom, gebe akêli taôm êtu taôm nêm kaucŋa atom. Biŋ amboac tonec gebe lsraelnêŋ ŋagêdo nêŋ ŋalêlôm ŋajaŋa kêsa ênêc e lau samuc samob tomalageŋ sêsô Anôtônê gamêŋ sêna su acgom,  
\v 26 go Anôtô ênam Israel samob kêsi amboac tonaŋ, kêtôm teto gêc gebe  
\q1 “Kêsiwaga oc mêŋêsa aŋga Sion  
\q1 ma ênam Jakobnê geo ôkwi.   
\q1
\v 27 Êndêŋ taŋ jakôc êsêacnêŋ sec su naŋ,  
\q1 jamoatiŋ ŋoc poac tonec êndêŋ êsêac.”   
\m
\v 28 Lau Israel sêkôc ŋawae ŋajam sa atom, tec têtu Anôtônê ŋacjo kêtu amacŋa. Mago Anôtô kêjaliŋ êsêac sa su, tec têtu ênê lau têtac gêwiŋ êsêacŋa kêtu abeŋiŋa.  
\v 29 Biŋ tonec kêtu tôŋ gebe Anôtô ênam nê moasiŋ to kalem ôkwi atom.  
\v 30 Gêmuŋgeŋ amac lau samuc taŋempêc gêdêŋ Anôtô, ma galoc lau Israel nêŋ taŋeŋpêc tec kêkêŋ Anôtô taê walô amac.  
\v 31 Êsêac amboac tonaŋ. Galoc êsêac taŋeŋpêc kêtu Anôtô taê walô amacŋa ma êsêacnêŋ taŋeŋpêc oc êkêŋ Anôtô taê walô êsêac ôwiŋ amboac tonaŋgeŋ,  
\v 32 gebe Anôtô kêkêŋ taŋeŋpêc kêkôniŋ ŋamalac samob tôŋ, gebe taê walô êsêac samobŋa.   
\p
\v 33 Ojae, Anôtô eŋ ŋac moasiŋ tolêlôm-tolêlômgoc. Kauc mêtêŋa to kauc êjala gêŋŋa ŋamsêga eŋgoc. Asa oc êwa ênê mêtôc ŋam sa, ma asa oc êkip ênê lêŋ ŋam sa.   
\q1
\v 34 “Asa kêjala Apômtaunê taê gêjam  
\q1 ma asa kêtu ênê ŋac-êwa-biŋ-sawaga.   
\q1
\v 35 Me asa kêkêŋ gêŋ teŋ gêdêŋ eŋ kwanaŋgeŋ,  
\q1 tec galoc gebe êkôc nê gêŋ ŋagêjô.”   
\m
\v 36 Eŋ kêkêŋ to kêpuc gêŋ samob tôŋ gêmoa ma gêŋ samob tonaŋ ŋai kepeŋ eŋgeŋ. Ŋawasi êndêŋ eŋ endeŋ tôŋgeŋ. Biŋŋanô.   
\c 12  
\s1 Tasa nêŋ lêŋ toKillsigeŋ  
\p
\v 1 O lasitêwaac, aê jalêŋ biŋ amac êtu Anôtônê taê walôŋa gebe akêŋ ôlim êtu da mata jali to dabuŋ êndêŋ Anôtô naêlic ênac mataanô ŋajam. Amacnêm sakiŋ tokauc ŋajam tau tonaŋ.  
\v 2 Asa nêm lêŋ atôm lau nom tonecŋa nêŋ atom. Anam taôm ôkwi e nêm ŋalêlôm êtu wakuc gebe nêm kauc êsa êpi Anôtônê biŋ, taŋ gebe êŋgôm ŋanô êsaŋa naŋ, e ajala gêŋ ŋajam to gêŋ, taŋ gêjac Anôtô mataanô ŋajamŋa naŋ, ma gêŋ taŋ Anôtô gêjac dabiŋ.   
\p
\v 3 Anôtô kêkêŋ moasiŋ gêdêŋ aê, tec jasôm êndêŋ amac samob êndêŋ-êndêŋgeŋ gebe Akêli taôm êlêlêc su atom. Taêm ênam nêm gêŋ ŋaŋêŋgeŋ êtôm nêm akêŋ gêwiŋ ŋadôŋ, taŋ Anôtô gêjac sam gêdêŋ amac gêdêŋ-gêdêŋgeŋ naŋ.  
\v 4 Aêac ôliŋ ŋagêŋlêlôm taêsam gêc kêtômgeŋ ma ôliŋ ŋagêŋ tonaŋ samob sêwê kaiŋ kôm gêdêŋ-gêdêŋgeŋ naŋ.  
\v 5 Ma aêac amboac tonaŋ. Aêac lau taêsam, mago Kilisi gêbiŋ aêac tôŋ tatu ôli tageŋ, mago ôli tageŋ tau ŋagêŋlêlôm gêdêŋ-gêdêŋgeŋ.  
\v 6 Anôtô kêmoasiŋ aêae ŋa moasiŋ tokaiŋ-tokaiŋ. Embe tatap moasiŋ daoc biŋ lasêŋa sa, go tanam kôm tau êtôm nêŋ takêŋ gêwiŋ ŋadôŋ.  
\v 7 Embe tatap moasiŋ sakiŋŋa sa, go tanam sakiŋ. Embe tatap moasiŋ tandôŋ lauŋa sa, go tandôŋ lau.  
\v 8 Ŋac teŋ embe êIêŋ biŋ lau, go êŋgôm ŋapep. Teŋ embe êkêŋ to ênac sam gêŋ êndêŋ lau, go êŋgôm tonê ŋalêlôm makeŋgeŋ. Teŋ embe êtu gejobwaga, go ejop nê gêŋ topalêgeŋ. Teŋ embe taê wald lau, go êŋgôm totêtac wapigeŋ.   
\s1 Lau buŋa nêŋ lêŋ ŋagôliŋ  
\p
\v 9 Têmtac êwiŋ taôm totêmtac makeŋgeŋ. Akêŋ kisa êndêŋ sec ma asap ŋajam tôŋ.  
\v 10 Têmtac êwiŋ taôm lasitêwaŋa êmbiŋ amac tôŋ ma atoc taôm sa êjô taugeŋ.  
\v 11 Anam nêm kôm samob ŋadôb, anam tokam-tokam atom. Ŋalau êkac amac ŋanôgeŋ, ec anam sakiŋ êndêŋ Apômtau.  
\v 12 Akêŋ matem to têmtac ŋajamgeŋ. Aôc gêŋwapac totêmtac êpa sugeŋ, ma ateŋ mec ansiŋ sugeŋ.  
\v 13 Anôtônê lau embe sêpô lêna tauŋ, go anam êsêac sa. Aŋgôm ja lau topalêgeŋ.   
\p
\v 14 Anam mec lau, taŋ sêjanda amac naŋ, apuc boa êsêac atom, anam mecgeŋ.  
\v 15 Têmtac ŋajam awiŋ lau, taŋ têntac ŋajam naŋ, ma ataŋ awiŋ lau, taŋ têtaŋ naŋ.  
\v 16 Taêm ênam nêm gêŋ êpi tageŋ awiŋ taôm ŋajamgeŋ. Taêm ênam gêŋ towaegeŋ atom, ansuŋ taôm êndêŋ lau ŋaôma êwiŋ. Akêli taôm êtu nêm kaucŋa atom.  
\v 17 Akêŋ sec êjô sec atom. Gêŋ taŋ ŋamalac samob sêlic ŋajam naŋ, taêm ênam ŋapep.  
\v 18 Amac taôm ênsaê, embe alic êtôm, go amoa awiŋ lau samob tobiŋmalôgeŋ.  
\v 19 O lauace, taôm akac kamocgôc atom. Aliŋ su êndêŋ Anôtônê têtac ŋandaŋ êna êtôm teto gêc gebe “Aê oc jakac kamocgôc to jakêŋ ŋagêjô. Apômtaunê biŋ tau tonaŋ.”  
\v 20 Mago “embe mo êjô nêm soŋo-soŋo, naŋ ôkêŋ eŋ êniŋ ma embe bu êjô eŋ, naŋ ôkêŋ eŋ ênôm. Ôŋgôm amboac tonaŋ, ec eŋ maja siŋ tageŋ.”  
\v 21 Sec êku aôm tulu atom, ôkêŋ ŋajam êku sec tulu.   
\c 13  
\s1 Taŋem wamu endeŋ gôliŋwaga  
\p
\v 1 Lau samob sêsô nêŋ gôliŋwaga ŋalabu, gebe gôliŋwaga tauŋ sêkêŋ tauŋ atom, Anôtô kêkêŋ êsêac. Anôtô kêtu gôliŋwaga, taŋ sêmoa naŋ, nêŋ ŋamôkê.  
\v 2 Amboac tonaŋ ŋac teŋ embe enseŋ gôliŋwaganêŋ biŋ, oc êkô Anôtônê ŋagôliŋ auc. Ma êsêac, taŋ sêkô ŋagôliŋ auc naŋ, têtap Anôtônê mêtôc sa.  
\v 3 Lau taŋ sêsa nêŋ lêŋ ŋajam naŋ, têtêc gôliŋwaga atom, lau taŋ sêgôm sec naŋgeŋ, tec oc têtêc. Aôm embe têmtac êwiŋ gebe ôtêc gôliŋwaga atom, naŋ ôŋgôm nêm gêŋ ŋajamgeŋ, go gôliŋwaga awa êôc aôm.  
\v 4 Ŋac tau kêtu Anôtônê sakiŋwaga, gebe ejop aôm ômoa ŋajamŋa. Embe ôŋgôm sec, oc ôtêc taôm, gebe eŋ gêôc nê siŋ ŋaômageŋ atom. Eŋ kêtu Anôtônê sakiŋwaga ma gêgôm ênê têtac ŋandaŋ ŋanô kêsa kêpi ŋac, taŋ gêgôm sec naŋ.  
\v 5 Amboac tonaŋ asô gôliŋwaga ŋalabumaŋ, tageŋ asô ŋalabu êtu atêc Anôtônê têtac ŋandaŋŋageŋ atom, asô ŋalabu êtu nêm ŋalêlôm êkac amacŋa êwiŋ.  
\v 6 Kêtu tonaŋŋa akêŋ takis êndêŋ gôliŋwaga gebe sêjam kôm tonaŋ tec têtu Anôtônê sakiŋwaga.  
\v 7 Launêŋ tôp, taŋ gêc amacŋa naŋ anac. Akêŋ takis êndêŋ ŋac takisŋa to anam ôli gôliŋwaganêŋ takis ŋagêdô amboac tonaŋ. Asô nêm laumata ŋalabu to atoc lau towaeŋ sa.   
\s1 Biŋ têntac gêwiŋ lauŋa  
\p
\v 8 Ajop taôm gebe aŋgôm tôp atom. Tôp tageŋ tonec ênêc amacŋa gebe akêŋ têmtac gêwiŋ elom tau. Ŋac taŋ têtac gêwiŋ nê lau jabaŋ eŋ naŋ, gêgôm biŋsu ŋanô kêsa.  
\v 9 Biŋsu tonec ŋai gebe “Ôŋgôm gêŋ mockaiŋo to mockaiŋŋa atom, ônac ŋamalac êndu atom, ônam geŋgeŋ atom, matam katu gêŋ atom,” to biŋsu ŋalô ŋagêdô samob, naŋ ŋalô tonec kêkatoŋ sa gebe “Têmtac êwiŋ nêm lau wacbaŋ aôm amboac têmtac gêwiŋ taôm.”  
\v 10 Ŋac taŋ têtac gêwiŋ nê lau jabaŋ eŋŋa naŋ, êŋgôm êsêac sec atom. Amboac tonaŋ embe têntac êwiŋ lau, go daŋgôm biŋsu samob ŋanô êsa.   
\s1 Kilisinê bec kêdabiŋ  
\p
\v 11 Aŋgôm geŋ tonaŋ gebe ajala noc taugac. Aêc bêc kêtôm, galoc noc andi saŋa mêŋkêsagac. Gêdêŋ taŋ takôc takêŋ gêwiŋ sa naŋ, Anôtônê moasiŋ ênam aêac kêsiŋa gêc ŋasawa ec baliŋ mago galoc mêŋkêdabiŋgac.  
\v 12 Gêbêcauc gêbacnê ma geleŋmatagac. Amboac tonaŋ takwalec koleŋ ŋakesecŋa su ma daja laukasap ŋawêŋa sa.  
\v 13 Aêac tasa nêŋ lêŋ ŋapep amboac lau, taŋ sêsêlêŋ gêdêŋ ocsalôgeŋ naŋ. Taniŋ lasamboa atom to tanôm anaboa atom, daŋgôm gêŋ mockaiŋo to mockaiŋŋa atom ma mateŋ daŋgucboa atom, takêŋ kisa êndêŋ lau to tanam lêmuŋ êsêacboa atom.  
\v 14 Asô Apômtau Jesu Kilisi sa êtu nêm ŋakwê ma amoasiŋ ôlim ŋapep, tageŋ ajop taôm êndêŋ têmtac ŋakalac.   
\c 14  
\s1 Amêtôc lasitêwai atom  
\p
\v 1 Ŋac teŋ embe êkêŋ êwiŋ lêna-lêna, naŋ akôc eŋ sa êwiŋ amac, mago alênsôŋ eŋ ŋa biŋ tokaiŋ-tokaiŋ atom.  
\v 2 Ŋac taŋ kêkêŋ gêwiŋ ŋajaŋa naŋ, tec geŋ gwada to gêŋ samob. Tageŋ ŋac, taŋ kêkêŋ gêwiŋ lêna-lêna naŋ, geŋ geŋ gagageŋ.  
\v 3 Ŋac taŋ geŋ gwada naŋ, êmbu ŋac, taŋ gedec gwada naŋ atom. Ma ŋac, taŋ geŋ gêŋ gagageŋ naŋ, êmêtôc ŋac, taŋ geŋ gêŋ ŋagêdô samob naŋ atom, gebe Anôtô kêkôc eŋ sêŋac.  
\v 4 Aôm asa, tec gobe ômêtôc ŋac teŋ nê sakiŋwaganê biŋ. Eŋ tau nê Ŋatau oc êjac eŋ sa êkô, me êkêŋ eŋ êku sa. Eŋ oc êkô gebe ênê Ŋatau ŋajaŋa gêmoa, tec oc êjac eŋ sa êkôgeŋ.   
\p
\v 5 Ŋac teŋ ketoc bêc teŋ sa kêlêlêc ŋagêdô su, ma ŋac teŋ ketoc bêc samob sa kêtôm taugeŋ. Agêc lulugeŋ sêkêŋ êwiŋ nêŋ biŋ tau ma sêsap tôŋmaŋ.  
\v 6 Ŋac taŋ ketoc bêc ŋagêdô sa naŋ, gêgôm kêtu Apômtau ŋa, ma ŋac, taŋ geŋ gêŋ ŋagêdô samob naŋ, gêgôm kêtu Apômtauŋa, gebe gêjam daŋge gêdêŋ Anôtô gêwiŋ. Ma ŋac, taŋ geŋ gêŋ ŋagêdô samob atom naŋ, geŋ gêŋ atom kêtu Apômtauŋa ma gêjam daŋge Anôtô,  
\v 7 gebe aêacnêŋ teŋ gêmoa mata jali kêtu tauŋageŋ atom, ma teŋ gêmac êndu kêtu tauŋa atom amboac tonaŋgeŋ.  
\v 8 Aêac embe tamoa mateŋ jali, go tamoa êtu Apômtauŋa, ma embe tamac êndu, go tamac êndu êtu Apômtauŋa. Amboac tonaŋ tamoa mateŋ jali me tamac êndu, oc tatu Apômtaunê gêŋgeŋ.  
\v 9 Kêtu biŋ amboac tonaŋŋa Kilisi gêmac êndu to gêmoa mata jali gebe êtu ŋacmatê to lau mateŋ jali nêŋ Apômtau.   
\p
\v 10 Aôm kômêtôc lasimnê biŋ kêtu asageŋŋa. Ma aôm teŋ tonec gôbu lasim kêtu asageŋŋa, gebe aêac samob oc takô Anôtônê lêpôŋ ŋanêmŋa,  
\v 11 êtôm teto gêc gebe  
\q1 “Apômtau kêsôm gebe Aê tec gêŋgôŋ matoc jali biŋŋanô.  
\q1 Amboac tonaŋ ŋamalac samob sêpôŋ aeŋduc êndêŋ aê,  
\q1 ma aweŋ samob êôc aê Anôtô.”   
\m
\v 12 Amboac tonaŋ aêac samob tonec oc dawa tauŋ nêŋ lêŋ ŋam sa êndêŋêndêŋgeŋ êndêŋ Anôtô.   
\s1 Talênsôŋ lasitêwai atom  
\p
\v 13 Amboac tonaŋ tamêtôc lasitêwai êtiam atom, ma asôm êtu tôŋ gebe êlênsôŋ to atim nêm lasitêwai êtiam atom amboac tonaŋgeŋ.  
\v 14 Apômtau Jesu gêbiŋ aê tôŋ, tec galic ma kajala kêtu tôŋ gebe gêŋ tonaŋ ŋai samob ŋateŋ tau sec atom. Ma ŋac teŋ embe taê ênam gêŋ teŋ gebe sec, oc êtu sec êndêŋ eŋ.  
\v 15 Aôm embe ôniŋ gêŋ, taŋ êlênsôŋ lasimnê ŋalêlôm naŋ, oc ôsa nêm lêŋ totêmtac gêwiŋgeŋ êtiam atom. Kilisi gêmac êndu kêtu lasimŋa, tec onseŋ eŋ su ŋa nêm gêŋ taniŋŋa atom.  
\v 16 Amboac tonaŋ ajop nêm gêŋ ŋajam gebe lau sêsôm biŋ alôb-alôb êpi atom.  
\v 17 Anôtônê gamêŋ ŋam kêsêp sêniŋ to sênôm gêŋŋa atom. Ŋam tau tonec gebe Ŋalau Dabuŋ kêkêŋ biŋgêdêŋ to biŋmalô ma têntac ŋajam mêŋgêjam auc.  
\v 18 Ŋac taŋ ênam sakiŋ Kilisi ŋa lêŋ amboac tonaŋ naŋ, ênac Anôtô mataanô ŋajam to ŋamalac tetoc eŋ sa.  
\v 19 Amboac tonaŋ tapeŋ biŋ, taŋ êmboa biŋmalô sa to biŋ, taŋ ênam aêac sa gebe tapuc lasitêwai tôŋ.  
\v 20 Onseŋ Anôtônê kôm su ŋa gêŋ taniŋŋa atom. Gêŋ samob ŋajamgeŋ, mago nêm gêŋ taniŋŋa embe êlênsôŋ ŋac teŋ nê ŋalêlôm, naŋ ôwi siŋ ma ôlic amboac gêŋ sec.  
\v 21 Lasim embe êlic aôm ôniŋ bôc me ônôm wain me gêŋ teŋ e êlênsôŋ ênê ŋalêlôm naŋ, ondec ênêcŋa, go ŋajam.  
\v 22 Biŋ taŋ aôm kôkêŋ gêwiŋ naŋ, ênêc aôm to Anôtôŋageŋ. Aê aoc êôc ŋac, taŋ kêsaê nê lêŋ e gêlic kêtôm ma kêsa lêŋ tau tonê ŋalêlôm makeŋgeŋ.  
\v 23 Mago ŋac teŋ embe êniŋ gêŋ totêtac lulugeŋ, oc Anôtô êmêtôc eŋ, gebe gêgôm gêŋ tau tonê kêkêŋ gêwiŋgeŋ atom. Gêŋ samob, taŋ ŋam jakêsêp takêŋ gêwiŋ atom naŋ tau sec.   
\c 15  
\s1 Tamoasiŋ tauŋgeŋ atom, tamoasiŋ lau meŋbaŋ aêacŋa êwiŋ  
\p
\v 1 Kôm teŋ gêjac aêac lau, taŋ takêŋ gêwiŋ ŋajaŋa naŋ, ŋawae gebe tamoasiŋ tauŋgeŋ atom, daôc lau palê-palê nêŋ gêŋwapac dawiŋmaŋ.  
\v 2 Aêac samob êndêŋ-êndêŋgeŋ tamoasiŋ lau mêŋbaŋ aêac gebe damboa êsêac sa e sêmoa ŋajam,  
\v 3 gebe Kilisi kêmoasiŋ tau atom amboac tonaŋgeŋ, kêtôm teto gêc gebe “Lau taŋ sêmbu aôm naŋ, nêŋ biŋ sêmbuŋa mêŋkêpi aêgeŋ.”  
\v 4 Biŋ samob, taŋ gêmuŋgeŋ teto naŋ, teto gebe êndôŋ aêacŋa, gebe daôc gêŋwapac totêntac êpa sugeŋ ma biŋ, taŋ teto gêc naŋ, êpuc aêac tôŋ e êkêŋ aêac takêŋ mateŋ Anôtô.  
\v 5 Anôtô taŋ kêpuc amac tôŋ aôc gêŋwapac totêmtac kêpa sugeŋ ma amoa totêmtac malôgeŋ naŋ, êkêŋ amac taêm ênam nêm biŋ êpi tageŋ andaŋguc Kilisi Jesu nê Iêŋgeŋ,  
\v 6 gebe amac samob têmtac tageŋ atoc aêacnêŋ Apômtau Jesu Kilisi Tama Anôtô sa ŋa awem tageŋ.   
\s1 Ŋawae ŋajam gêjac lau Juda to lau samuc ŋawae kêtômgeŋ  
\p
\v 7 Amboac tonaŋ akôc taôm sa êtôm Kilisi tau kêkôc amac sa, gebe aŋgôm Anôtônê ŋawasi êsa.  
\v 8 Aê jasôm ŋoc biŋ tonec gebe Kilisi gêmêŋ kêtu lau Juda nêŋ sakiŋwaga gebe êwaka Anôtô sa, gebe eŋ ŋac biŋŋanôŋa ma êŋgôm biŋ, taŋ Anôtô gêjac mata gêdêŋ êsêac abeŋi naŋ, êtu anô.  
\v 9 Ma eŋ gêmêŋ kêtu sakiŋwaga gebe lau samuc tetoc Anôtô sa êtu taê walô êsêacŋa. Kêtôm teto gêc gebe  
\q1 “Amboac tonaŋ aê aoc êôc aôm jamoa lau samuc ŋalêlôm,  
\q1 ma jaŋga wê êpi nêm ŋaê.”   
\m
\v 10 Ma kêsôm biŋ teŋ gêwiŋ gebe  
\q1 “Amac lau samuc têmtac ŋajam êsa awiŋ ênê lau.”   
\m
\v 11 Ma biŋ teŋ gêc gebe  
\q1 “Amac lau samuc samob alambiŋ Apômtau,  
\q1 ma tenteŋlatu samob sêlanem eŋ.”   
\m
\v 12 Ma Jesaia kêsôm nê biŋ tonec gebe  
\q1 “Isainê ŋawakac oc êlêc sa,  
\q1 ma ŋac, taŋ mêŋêsa naŋ, oc ênam gôliŋ lau samuc,  
\q1 ma lau samuc oc sêkêŋ mateŋ eŋ.”   
\m
\v 13 Anôtô taŋ kêtu aêac takêŋ mateŋ ŋamôkê naŋ, êkêŋ amac akêŋ êwiŋ ŋajaŋa e têmtac ŋajam to biŋmalô ênam amac auc samucgeŋ, gebe Ŋalau Dabuŋ êpuc amac tôŋ ma akêŋ matem anac ŋawaegeŋ.   
\s1 Paulu têtac ŋajam kêtu nê kôm jaeŋwagaŋa  
\p
\v 14 O ŋoc lasitêwaac, aê kajaJa kêtu tôŋ gebe gabêjam gêjam nêm ŋalêlôm auc ma ajala gêŋ samob tomalageŋ ma atôm gebe alêŋ biŋ taôm ŋaŋêŋgeŋ.  
\v 15 Mago kato biŋ tonaŋ ŋalô ŋagêdô ec ŋajaŋa gêdêŋ amac, gebe japuc nêm ŋalêlôm tôŋ taêm ênam biŋ tau êtiam. Aê kato ŋalô tau gebe Anôtô kêkêŋ moasiŋ gêdêŋ aê,  
\v 16 ma kêkêŋ aê katu Kilisi Jesu nê sakiŋwaga gebe janam kôm êpi lau samuc amboac dabuŋwaga teŋ, taŋ gêjam Anôtônê ŋawae ŋajam ŋasakiŋ dabuŋ gebe Ŋalau Dabuŋ êkalem lau samuc têtu Anôtônê gêŋ e têtu da dabuŋ ênac Anôtô mataanô ŋajamŋa.  
\v 17 Kilisi Jesu gêbiŋ aê tôŋ, tec ôlic kêpi kêtu kômŋa gebe gajam kêtu Anôtôŋa.  
\v 18 Aê katêc tauc, tec jasôm biŋ teŋ atom, biŋ tageŋ, taŋ Kilisi kêkêŋ gebe jaŋgôm e lau samuc taŋeŋ wamu Anôtô naŋ. Aê gajam kôm tau ŋa biŋ to lêŋ.  
\v 19 Kilisi kêkêŋ ŋaclai gêdêŋ aê, tec gagôm gêŋtalô to gêŋsêga, ma Ŋalau Dabuŋ kêkêŋ ŋaclai gêdêŋ aê amboac tonaŋ, tec gajam mêtê Kilisinê ŋawae ŋajam tomalageŋ gajac m aŋga Jerusalem ma gajam e gaô lasê lluriki.  
\v 20 Aê têtac gêwiŋ gebe jasôm ŋawae ŋajam lasê êndêŋ lau taŋeŋsuŋ samuc Kilisinê ŋaêŋa. Aê gabe jau ŋoc demboŋ ênsac lau teŋ nêŋ alê mata atom.  
\v 21 Kêtôm teto gêc gebe  
\q1 “Lau taŋ sêŋô eŋ ŋawae atom naŋ, oc sêlic eŋ,  
\q1 ma lau taŋeŋsuŋ samuc naŋ, oc sêjala eŋ.”   
\s1 Paulu gebe êna Rom  
\p
\v 22 Kôm tonaŋ kêkô aê auc ŋapaŋ, tec gadêŋ amac gêwac atom.  
\v 23 Kêtôm jalageŋ gajam aoc su gabe jandêŋ amac jawac, ma galoc gajac dabiŋ ŋoc kôm aŋga gamêŋ tonec sugac.  
\v 24 Amboac tonaŋ taêc kêka gebe jalic amac êndêŋ wacjasa amacnêm gamêŋ êndêŋ taŋ gabe jana Spania naŋ. Aê jatu samuc amac ŋasawa dambê su acgom, go jakêŋ matoc gebe akêŋ aê jana gamêŋ ônê.  
\v 25 Galoc tonecgeŋ aê kasêlêŋ kapeŋ Jerusalem gebe najanam sakiŋ Anôtônê lau aŋga tônê.  
\v 26 Gôlôac dabuŋ Makedonia to Akaiaŋa sêmasaŋ kêtu tôŋ gebe sêkêŋ da ênam Anôtônê lau aŋga Jerusalem nêŋ lau ŋalêlôm sawa sa.  
\v 27 Êsêac tauŋ sêmasaŋ kêtu tôŋ ma sêgôm jagêdêŋ gebe lau Jerusalemŋa nêŋ tôp gêc êsêacŋa, gebe lau samuc sêwê kaiŋ lau Jerusalemŋa nêŋ moasiŋ ŋalêlômŋa, tec gêjac lau samuc ŋawae gebe sênam lau Jerusalem ŋa sa ŋa moasiŋ oliŋŋa.  
\v 28 Aê jakêŋ ŋanô, taŋ êsêac sejoŋ sa naŋ, êsêp lau Jerusalemŋa lemeŋ to janac dabiŋ kôm tau su acgom, go jandi jasa nêm gamêŋŋageŋ jana Spania.  
\v 29 Aê kajalagac, embe jandêŋ amac jawac, oc jawac to Kilisinê mec tolêlôm-tolêlôm.   
\p
\v 30 O lasitêwaac, aê jateŋ amac êtu aêacnêŋ Apômtau Jesu Kilisi to êtu Ŋalau Dabuŋ nê têtac gêwiŋ aêacŋa, gebe anac siŋ awiŋ aê ma ateŋ mec êndêŋ Anôtô êtu aêŋa.  
\v 31 Ateŋ gebe ênam aê kêsi êndêŋ lau sêkêŋ-gêwiŋatomwaga, taŋ semoa Judaia naŋ, to Anôtônê lau sêlic ŋoc sakiŋ, taŋ janam aŋga Jerusalem naŋ, ênac mateŋanô ŋajam.  
\v 32 Go Anôtô embe êlôc sa, go jandêŋ amac jawac totêtac ŋajamgeŋ ma jasê aoc su jaŋgôŋ jawiŋ amac.  
\v 33 Biŋmalô ŋamôkê Anôtô êwiŋ amac samob. Biŋŋanô.   
\c 16  
\s1 Paulu awa gêjac lau Romŋa  
\p
\v 1 Aê jakêŋ lasiŋio Poibe, taŋ gêjam sakiŋ gôlôac dabuŋ Keŋkreaŋa gêmoa, nê ŋawae êndêŋ amac.  
\v 2 Akôc eŋ sa êtôm Anôtônê launêŋ mêtê êtu Apômtaunê ŋaêŋa. Eŋ embe êpô lêna tau êtu nê kôm me gêŋ teŋŋa, naŋ anam eŋ sa gebe awê tonaŋ gêjam lau taêsam sa ma gêjam aê sa gêwiŋ.   
\p
\v 3 Aê aoc gêjac Priska agêc Akwila, taŋ sêjam Kilisi Jesu nê kôm sêwiŋ eŋ naŋ.  
\v 4 Êsêagêc tec sêjac môkê tauŋ kêtu aêŋa. Mago aê taucgeŋ gajam daŋge êsêagêc atom, gôlôac dabuŋ aŋga lau samuc nêŋ samob sêjam daŋge êsêagêc sêwiŋ.  
\v 5 Aê aoc gêjac gôlôac dabuŋ, taŋ sêkac sa sêmoa agêcnêŋ andu naŋ, amboac tonaŋgeŋ. Aê aoc gêjac ŋoc ŋac Epainete. Ŋac tau kêtu lau sêkêŋ gêwiŋ Kilisiŋa nêŋ ŋamêc aŋga Asia ŋagamêŋ.  
\v 6 Aê aoc gêjac Maria. Eŋ gim tau su kêtu amacŋa.  
\v 7 Aê aoc gêjac Androniki agêc Junia. Êsêagêc Juda têtôm aê ma sêŋgôŋ kapoacwalô sêwiŋ aê. Aposolo sêjala êsêagêc kêtu tôŋ su, ma agêc têtu Kilisinê lau sêmuŋ aê.  
\v 8 Aê aoc gêjac ŋoc ŋac Ampliata, taŋ Apômtau gêbiŋ aêagêc tôŋ naŋ.  
\v 9 Aê aoc gêjac Urbana. Eŋ gêjam Kilisinê kôm gêwiŋ aêac. Ma aoc gêjac ŋoc ŋac Staku gêwiŋ.  
\v 10 Aê aoc gêjac Apele, taŋ kêsap Kllisi tôŋ ŋaŋêŋgeŋ naŋ. Aê aoc gêjac Aristobulunê gôlôac.  
\v 11 Aê aoc gêjac Herodion, taŋ aêagêcma ŋam tageŋ. Aê aoc gêjac êsêac, taŋ Apômtau gêbiŋ êsêac tôŋ aŋga Narikisinê gôlôac.  
\v 12 Aê aoc gêjac awêlagêc Trupaina agêc Truposa. Êsêagêc sim tauŋ su kêtu Apômtauŋa. Aê aoc gêjac Persida. Eŋ awê ŋajam ma gim tau su ŋanôgeŋ kêtu Apômtauŋa.  
\v 13 Aê aoc gêjac Rupu, taŋ Apômtau kêjaliŋ eŋ sa naŋ, agêc eŋ têna, taŋ kêtu aê tinoc gêwiŋ naŋ.  
\v 14 Aê aoc gêjac Asuŋkriti agêc Plagon ma Herme agêc Patroba ma Herma to lasitêwai, taŋ sêmoa sêwiŋ êsêac naŋ.  
\v 15 Aê aoc gêjac Pilologo agêc Julia ma Nerea agêc luo ma Olumpa to Anôtônê lau samob, taŋ sêmoa sêwiŋ êsêac naŋ.  
\v 16 Aê moalêc taôm to akôc taôm sa êtôm Anôtônê launêŋ mêtê. Kilisinê gôlôac samob aweŋ gêjac amac.   
\p
\v 17 O lasitêwaac, aê jalêŋ biŋ amac gebe Ajop taôm êndêŋ êsêac, taŋ sêwa gôlôac êkôc to sêlênsôŋ biŋ takêŋ gêwiŋŋa, taŋ amac aŋô to akôc sa naŋ. Aŋgamiŋ taôm êndêŋ êsêac.  
\v 18 Lau tonaŋ ŋai sêjam sakiŋ aêacnêŋ Apômtau Jesu Kilisi atom, sêjam sakiŋ tauŋ têntacwalôgeŋ. Êsêac sêsôm biŋ malô-malô to biŋ ŋalêsi ŋajam ma sêsau lau, taŋ sêmoa totêntac makeŋgeŋ ma taêŋ gêjam biŋ sec teŋ atom naŋ, nêŋ ŋalêlôm.  
\v 19 Amac taŋem wamu Anôtônê biŋ ŋawae kêsa gêjam gamêŋ samob auc su, tec aê têtac ŋajam kêtu amacŋa. Aê gabe nêm kauc êsa êpi geŋ ŋajam to anac jaê gêŋ sec,  
\v 20 Aêacnêŋ biŋmalô ŋamôkê Anôtô êkêŋ Sadaŋ êso emkaiŋ ŋalabu ma ênac eŋ popoc sebeŋ. Aêacnêŋ Apômtau Jesu Kilisi nê moasiŋ êndêŋ amac.   
\p
\v 21 Timote taŋ gêjam kôm gêwiŋ aê naŋ, awa gêjac amac. Ma Luki agêc Jason ma Sosipatra, taŋ aêacma ŋam kêsêp tageŋ naŋ, aweŋ gêjac amac amboac tonaŋgeŋ.  
\v 22 Ŋac kêlêpêwaga aê, Terti, Apômtau gêbiŋ aê tôŋ, tec aoc gêjac amac.  
\v 23 Ŋai taŋ gejob aê to kêkêŋ nê andu kêtu gôlôac dabuŋ nêŋ gamêŋ sêkac saŋa naŋ, awa gêjac amac. Erasta taŋ gejob malac tau ŋakanom naŋ, agêc aêac lasiŋi Kwarta aweŋ gêjac amac amboac tonaŋ.  
\v 24 [Aêacnêŋ Apômtau Jesu Kilisi nê moasiŋ êndêŋ amac samob. Biŋŋanô.]   
\s1 Paulu keteŋ mec lambiŋŋa  
\p
\v 25 Ŋawasi êndêŋ Anôtô. Eŋ kêtôm gebe êŋgôm amac akêŋ êwiŋ ŋajaŋa êtôm ŋawae ŋajam, taŋ kakêŋ gêdêŋ amac naŋ, to êtôm Jesu Kilisi nê jaeŋ ma êtôm biŋ, taŋ kêsiŋ tau totêm-totêm gêc lêlômgeŋ e galoc geoc tau lasê naŋ.  
\v 26 Ma galoc biŋ tau kêtu awê gebe Anôtô, taŋ gêmoa teŋgeŋ naŋ, kêjatu propete gebe teto biŋ tau e lau samuc samob sêŋô to sêjala ma sêkêŋ êwiŋ to taŋeŋ wamu biŋ tau.   
\p
\v 27 Anôtô tageŋ, taŋ taugeŋ gêwê kaiŋ kauc samob tomôkêgeŋ naŋ, nê ŋawasi ênêc teŋgeŋ ma teŋgeŋ êtu Jesu Kilisiŋa. Biŋŋanô.