\id MAL -Jabem partial Bible [jae] -Papua New Guinea 1980 (web 2015) 
\h MALEAKI 
\toc1 Maleaki 
\toc2 Maleaki 
\toc3 Mal 
\mt1 Maleaki  
\ip Lau sêkwê lôm dabuŋ aŋga Jerusalem sa su ma propete Maleaki keto buku tonec. Biŋ taŋ kêkêŋ wapac propete naŋ, tonec gebe dabuŋwaga to lau sêsap poac, taŋ Anôtô kêmoatiŋ gêdêŋ êsêac naŋ tulu. Tec propete kêkalem êsêac gebe taêŋ ênam poac tau ma sêŋgôm ŋanô êsa.  
\ip Gêdêŋ propete Maleaki nê têm lau sêsa nêŋ lêŋ paliŋ-paliŋgeŋ to sêjam sakiŋ Anôtô kwalec-kwalec. Dabuŋwaga to lau sêsau Anôtô. Êsêac sêgamiŋ da, taŋ gêjac Apômtau ŋawae naŋ, ma sêsa nêŋ lêŋ kêtôm Anôtônê biŋ atom. Mago Apômtau oc êmêŋ ma êmêtôc nê lau. Eŋ oc êŋgôm êsêac têtu selec ma êsakiŋ nê jaeŋwaga teŋ gebe êmansaŋ intêna to êsôm ênê poac lasê.  
\c 1  
\p
\v 1 Biŋ pucŋa. Maleaki kêsôm Apômtaunê biŋ, taŋ gêdêŋ lau Israel naŋ lasê.   
\s1 Apômtau têtac gêwiŋ lau Israel  
\p
\v 2 Apômtau kêsôm gebe “Aê têtac gêwiŋ amac.” Ma amac atu kênac gebe “Aôm têmtac gêwiŋ aêac ŋalêŋ amboac ondoc.” Apômtau kêsôm gebe “Jakob têwa Esau atom me. Mago aê têtac gêwiŋ Jakob,  
\v 3 ma têtac gedec Esau. Amboac tonaŋ aê gagôm ênê lôc kêtu gamêŋ sawa ma gawi nê nomlênsêm siŋ gêdêŋ bôcbôm.”  
\v 4 Edom embe êsôm gebe “Sêjac aêacnêŋ malac popoc, mago aêac oc akwê ŋapopoc sa êtiam.” Go lausiŋ undambêŋa nêŋ Apômtau oc êsôm gebe “Êsêac oc sêkwê sa, go aê janseŋ su. Ma sêsam êsêac gebe ‘Gamêŋ alôb-alôb’ to ‘Lau taŋ Apômtau têtac ŋandaŋ gêdêŋ êsêac gedeŋ tôŋgeŋ’ naŋ.”  
\v 5 Ma amac taôm matemanô oc alic ma asôm gebe “Apômtau eŋ kapôêŋ kêlêlêc Israelnêŋ gamêŋ ŋamadiŋ gêja.”   
\s1 Apômtau gêjam la dabuŋwaga  
\p
\v 6 “Latu ketoc tama sa ma sakiŋwaga ketoc nê ŋatau sa. Ma aê embe jatu tama teŋ ma amboac ondoc atoc aê sa atom. Ma aê embe jatu ŋatau, go amboac ondoc atêc aê atom. Lausiŋ undambêŋa nêŋ Apômtau kêsôm biŋ tonaŋ gêdêŋ amac dabuŋwaga, taŋ asu ŋoc ŋaê susu naŋ. Ma amac atu kênac gebe’ Aêac asu nêm ŋaê susu amboac ondoc.’  
\v 7 Ŋam gebe amac akêŋ gêŋ sec kêtu da gêsac ŋoc altar. Ma amac atu kênac gebe ‘Aêac ajaiŋ amboac ondoc.’ Ŋam gebe amac taêm gêjam Apômtaunê tebo kêtu gêŋ ŋaôma teŋ.  
\v 8 Embe akêŋ bôc matapec êtu da, tonaŋ sec atom me. Embe akôc bôc kêlêc ma gêmac gêgômŋa teŋ, tonaŋ sec atom me. Ôkêŋ gêŋ tau êndêŋ nêm gôliŋwaga eŋ oc etoc gêŋ tau sa ma êlic aôm ŋajam me.” Lausiŋ undambêŋa nêŋ Apômtau nê biŋ tonaŋ.   
\p
\v 9 Ajôc, amac dabuŋwaga, anam malô Anôtônê ŋalêlôm gebe eŋ taê walô aêac. Amac embe aŋgôm amboac tonaŋgeŋ eŋ oc êŋgamiŋ nê moasiŋ êndêŋ amac me masi. Lausiŋ undambêŋa nêŋ Apômtau nê biŋ tonaŋ.  
\v 10 “Ojae, ŋac teŋ êmoa amac ŋaluŋmaŋ, taŋ ênsaŋ katam auc gebe ja êpô ŋoc altar ŋaômageŋ atom naŋ. Amac ajac aê matocanô ŋajam atom ma gabe jakôc da teŋ aŋga amacnêm sa atom. Lausiŋ undambêŋa nêŋ Apômtau kêsôm biŋ amboac tonaŋ.  
\v 11 Aŋga oc ŋam e gêdêŋ oc kêsêp aêŋoc ŋaê ŋawae kêsa aŋga tenteŋlatunêŋ, ma sêkêŋ da ŋamalu to da selec kêtu aêŋoc ŋaêŋa aŋga gamêŋ samob gebe aêŋoc ŋaê kapôêŋ aŋga tenteŋlatunêŋ. Lausiŋ undambêŋa nêŋ Apômtau kêsôm biŋ tonaŋ.  
\v 12 Mago amac asôm gebe ‘Apômtaunê tebo selec atom’ ma akêŋ gêŋ, taŋ taôm adec naŋ, êtu da, tec atoc aêŋoc ŋaê sa atom.  
\v 13 Lausiŋ undambêŋa nêŋ Apômtau kêsôm biŋ tonec gebe Amac asôm gebe ‘Aêac ôliŋ ŋakam têtu kôm samob tonaŋŋa,’ ma apêc gêdôm aê. Amac abe aê jakôc gêŋ amboac tonaŋ su aŋga amam lemem me.  
\v 14 Aê japuc boa ŋac dansaŋ, taŋ gêjac mata bôc selec ŋajam teŋ, taŋ gêmoa nê toŋ ŋalêlôm naŋ, mago kêkêŋ puliŋ teŋ gêjô kêtu da gêdêŋ Apômtau. Aê kiŋ kapôêŋ, naŋ lau tenteŋlatu samob têtêc aêŋoc ŋaê.   
\c 2  
\p
\v 1 “Ajôc, amac dabuŋwaga, ŋagôliŋ tau tonec kêkanôŋ amac.  
\v 2 Lausiŋ undambêŋa nêŋ Apômtau kêsôm gebe Amac embe akêŋ taŋem atom ma embe taêm ênam gebe atoc aêŋoc ŋaê sa atom, go japuc boa amac. Ma janam amacnêm mec ôkwi êtu gêŋ japuc boaŋa teŋ. Biŋŋanô, aê gajam nêm mec ôkwi su gebe amac akêŋ taŋem aêŋoc biŋsu atom.  
\v 3 Alic acgom, aê jandim amac lemem êŋgic, ma japalip amacnêm bôc daŋa nêŋ tac êpi amac laŋômanô ma jatiŋ amac su aŋga laŋôcnêmŋa.  
\v 4 Go amac ajala gebe aê kasakiŋ biŋsu tonaŋ kêtu amacŋa gebe aêŋoc poac, taŋ kamoatiŋ gawiŋ Lewi naŋ, êtu tôŋ. Lausiŋ undambêŋa nêŋ Apômtau kêsôm biŋ tonaŋ.  
\v 5 Ŋoc poac gêdêŋ Lewi gebe eŋ êmoa mata jali to êwê kaiŋ biŋmalô ma eŋ etoc aê sa to êtêc ŋoc ŋaê.  
\v 6 Eŋ kêdôŋ aêŋoc lêŋ tobiŋŋanôgeŋ ma biŋ keso teŋ kêsa ênê awa atom. Eŋ kêsa nê lêŋ gêwiŋ aê towama ma tobiŋgêdêŋgeŋ to gêjam lau taêsam ôkwi aŋga nêŋ lêŋ sec.  
\v 7 Têndôŋ lau sêjala Anôtô ŋanôŋa gêjac dabuŋwaga ŋawae. Lau dêndêŋ êsêac sêna gebe sêŋô ŋoc ŋalêlôm gebe êsêac têtu Apômtau ŋaniniŋ nê jaeŋwaga.  
\v 8 Mago amac dabuŋwaga ao sic aŋga intêna gêdêŋ. Ma biŋ, taŋ amac adôŋ naŋ, gêgôm lau taêsam sebeŋ. Amac ajac poac, taŋ kamoatiŋ gawiŋ amac naŋ popoc. Lausiŋ undambêŋa nêŋ Apômtau kêsôm biŋ tonaŋ.  
\v 9 Amboac tonaŋ aê kakêŋ lau samob sêpêc gêdôŋ amac to sêlic amac amboac gêŋ ŋaôma gebe amac adaguc ŋoc biŋ, taŋ kakêŋ naŋ, atom ma embe andôŋ aêŋoc lau, go amac apuc êsêac ŋamgeŋ.”   
\s1 Lau Israel nêŋ kwalec  
\p
\v 10 Aêac samob nêŋ tameŋi tageŋ atom. Ma Anôtô tageŋ kêkêŋ aêac atom me. Kêtu asageŋŋa aêac tajac biŋ, taŋ tajac mata gêdêŋ tauŋ naŋ gêŋgic. Ma kêtu asageŋŋa aêac tasu poac, taŋ Anôtô kêmoatiŋ gêdêŋ nêŋ mimi naŋ susu.  
\v 11 Lau Juda sêjac biŋ, taŋ sêjac mata gêdêŋ Anôtô naŋ, popoc ma sêgôm gêŋ alôb-alôb aŋga Israel to Jerusalem. Êsêac sêjaiŋ lôm dabuŋ, taŋ Apômtau têtac gêwiŋ naŋ. Ŋacwaga sêjam lauo, taŋ sêjam sakiŋ anôtôi jaba naŋ.  
\v 12 Apômtau enseŋ ŋac, taŋ gêgôm gêŋ amboac tonaŋ naŋ, sumaŋ ma eŋ êwê kaiŋ aêacnêŋ lau, taŋ sêkêŋ da gêdêŋ lausiŋ undambêŋa nêŋ Apômtau naŋ, êtiam atom.   
\p
\v 13 Ma gêŋ tonec amac agôm amboac tonaŋgeŋ. Amac agadê Apômtaunê altar ŋa matemsulu to nêm taŋi ma nêm oliŋ gebe eŋ êkôc da, taŋ akôc amêŋ naŋ, sa kêtiam atom.  
\v 14 Ma amac atu kênac gebe “Kêkôc sa atom kêtu ageŋŋa.” Ŋam gebe amac asap biŋ, taŋ ajac mata gêdêŋ lauo naŋ, ajam gêdêŋ amac ŋapalêgeŋ naŋ popoc. Eŋ kêtu nêm kêpuctôŋo ma aôm kôsap biŋ, taŋ gôjac mata gêdêŋ eŋ naŋ tulu. Biŋ taŋ gôjac mata kôkô Anôtô laŋônêm gebe ôsap eŋ tôŋ naŋ.  
\v 15 Anôtô gêgôm amagêc nêm awê atu ôli to katu tageŋ atom me. Ma eŋ gêgôm tonaŋ kêtu ŋam ondocŋa. Ŋam gebe amagêc atap gôlôac, taŋ têtu Anôtônê ŋapalê ŋanôgeŋ naŋ sa. Amboac tonaŋ ajop taôm gebe nêm teŋ êwi nê awê, taŋ gêjam gêdêŋ eŋ ŋac matacgeŋ naŋ, siŋ atom.  
\v 16 Apômtau Israelnêŋ Anôtô kêsôm gebe “Aê gadec mêtê awê to ŋac sêwi tauŋ siŋŋa. Aê têtac sec embe amacnêm teŋ êŋgôm mêtê sec tonaŋ êndêŋ nê awê. Amboac tonaŋ ajop taôm gebe anac biŋ, taŋ ajac mata naŋ, popoc atom ma asap nêm lauo tôŋ.”   
\s1 Bêc mêtôcŋa kêdabiŋgac  
\p
\v 17 Amac asakam Apômtau ŋa nêm biŋ. Mago amac asôm gebe “Aêac agôm eŋ ôli ŋakam kêsa ŋa asageŋ.” Agôm ŋa biŋ tonec gebe “Lausiŋ undambêŋa nêŋ Apômtau gêlic lau, taŋ sêgôm sec naŋ ŋajam. Ma eŋ têtac ŋajam kêtu êsêacŋa.” Ma amac atu kênac biŋ teŋ gebe “Anôtô taŋ oc êmêtôc biŋ naŋ, gêmoa ondoc. \f + \fr 2:17 \ft Gebe enseŋ êsêac su aŋga nêŋ kôm to sakiŋ.\f*   
\c 3  
\p
\v 1 “Alic acgom, aê oc jasakiŋ ŋoc ŋacjaeŋ gebe êmansaŋ aêŋoc intêna. Ma Apômtau, taŋ amac asom amoa naŋ, gaôgeŋ mêŋêô lasê nê lôm dabuŋ. Ŋacjaeŋ taŋ amac akêŋ matem naŋ, oc êwac ma êsôm ŋoc poac, taŋ kamoatiŋ naŋ lasê.  
\v 2 Mago asa êtôm gebe êpuc tau tôŋ êndêŋ bêc eŋ êmêŋŋa. Asa oc êtôm gebe êmoa êndêŋ eŋ êô lasêŋa.  
\p “Eŋ oc êtôm ŋac-kêpac-kiwaga nê ja to ŋac-kêkwasiŋ-obowaga nê sop.  
\v 3 Eŋ oc êmêŋ gebe êmêtôc biŋ amboac ŋac, taŋ gêgôm silber to gold ŋakêŋkêŋ kêsa naŋ, ma amboac ŋac-kêpac-kiwaga gêjam nê kôm, naŋ Apômtau oc êŋgôm Lewi latui têtu selec gebe sêkêŋ da gêdêŋ êndêŋ Apômtau.  
\v 4 Go da, taŋ lau Juda to lau Jerusalem sêkêŋ gêdêŋ Apômtau naŋ, ênac eŋ mataanô ŋajam êtôm andaŋgeŋ.”   
\p
\v 5 Lausiŋ undambêŋa nêŋ Apômtau kêsôm gebe “Aê oc jawac gebe jawa amac sa ŋagaôgeŋ êndêŋ laubeŋ to lau mockaiŋo to mockaiŋŋa ma dansaŋwaga to êsêac, taŋ sêsau sêôc kômwaga nêŋ mone ma onaŋ sêgôm awêtuc to mosêbu sec to têtu kasec lau jaba ma têtêc aê atom naŋ.   
\s1 Takêŋ geŋ lemelu-lemelu (10-10) ŋateŋ endeŋ Apômtau  
\p
\v 6 “Aê Apômtau, gajam tauc ôkwi atom. Ma amac amboac tonaŋgeŋ Jakob latui ŋawakuc amoa ŋapaŋ amboac amoa amboac tonaŋgeŋ.  
\v 7 Amac akac taôm su aŋga aêŋoc biŋsu kêtôm nêm mimi ma agôm biŋsu tau ŋanô kêsa atom. Lausiŋ undambêŋa nêŋ Apômtau kêsôm gebe Amu andêŋ aê amêŋ êtiam, go aê jandêŋ amac jawac. Mago amac asôm gebe ‘Aêac amu awac amboac ondoc.’  
\v 8 Aê jatu kênac gebe Kêtôm gebe ŋac teŋ êmbuli Anôtô auc me masi. Ma amac tec abuli aê aucgoc.  
\v 9 Aê kapuc boa amacnêm lau samob gebe abuli aê auc.  
\v 10 Akôc nêm gêŋ lemelu-lemelu ŋateŋ samob amêŋ andu tajac gêŋ saŋa gebe gêŋ taniŋŋa ênêc ŋoc andu. Ansaê aê acgom, go amac oc alic gebe aê oc jalêc undambê ŋakatam su ma jansêwa moasiŋ ŋajamanô wacêpi amac.  
\v 11 Aê oc jatiŋ wagô su gebe senseŋ amacnêm gêŋ ŋanô su atom. Ma nêm kôm wainŋa oc ênam ŋanô. Lausiŋ undambêŋa nêŋ Apômtau kêsôm biŋ tonaŋ.  
\v 12 Go lau tenteŋlatu samob aweŋ oc êôc amac gebe amacnêm gamêŋ êtu gamêŋ têntac ŋajam ŋa teŋ. Lausiŋ undambêŋa nêŋ Apômtau kêsôm biŋ tonaŋ.”   
\s1 Anôtô gêjac mata nê moasiŋ  
\p
\v 13 Apômtau kêsôm gebe “Amac awem ola gêdêŋ aê. Ma asôm gebe ‘Aêac asôm biŋ ondoc kêpi aôm.’  
\v 14 Amac asôm gebe ‘Tanam sakiŋ Apômtau ŋaŋanô masi. Daŋgôm nê biŋ ŋanô êsa ma tasêlêŋ toŋalêlôm ŋawapacgeŋ tamoa lausiŋ undambêŋa nêŋ Apômtau laŋônêm oc ŋajam amboac ondoc.  
\v 15 Tec aêac talanem tetoc-tauŋ-sawaga gebe lau sec têtap kôm ŋanôgeŋ sa atom, êsêac embe sênsaê Anôtô ŋa nêŋ lêŋ sec, mago sêwê ŋagêjô sa amboac tonaŋgeŋ.’”   
\p
\v 16 Go lau, taŋ têtêc Apômtau naŋ, sêjam biŋgalôm gêdêŋ tauŋ. Ma Apômtau kêkêŋ taŋa ma gêŋô biŋ, taŋ êsêac sêsôm naŋ. Ma teto lau, taŋ têtêc Apômtauŋa ma tetoc eŋ sa naŋ, nêŋ ŋaê kêsêp buku teŋ sêkô eŋ laŋônêmŋa.  
\v 17 Lausiŋ undambêŋa nêŋ Apômtau kêsôm gebe “Êsêac oc têtu ŋoc lau. Êndêŋ bêc, taŋ aê jakêŋ naŋ, êsêac oc têtu aê tauc ŋoc gêŋ. Ma aê taêc walô êsêac êtôm tama, taŋ taê walô nê latu, taŋ gêjam sakiŋ eŋ naŋ.  
\v 18 Êndêŋ tonaŋ amac oc alic êtiam gebe asageŋ gêwa ŋac gêdêŋ ma ŋac alôb-alôb to ŋac, taŋ gêjam sakiŋ aê ma teŋ, taŋ gêjam sakiŋ aê atom naŋ gêŋgic.”   
\c 4  
\s1 Apômtaunê bêc oc êmêŋ  
\p
\v 1 “Alicgac me, bêc tau oc êmêŋ, naŋ tetoc-tauŋ-sawaga to sêgôm secwaga samob ja oc êniŋ êsêac amboac oba. Êndêŋ bêc tonaŋ ja oc êniŋ êsêac su e nêŋ ŋawakac to ŋalaka ŋapopoc malamê samucgeŋ. Lausiŋ undambêŋa nêŋ Apômtau kêsôm biŋ tonaŋ.  
\v 2 Mago amac, taŋ atêc aêŋoc ŋaê naŋ, ŋoc ŋaclai ênam kêsiŋa oc êpô amac amboac oc ma oc ŋawê êŋgôm amac ôlim ŋajam êsa. Amac oc amboaŋ to amoa ŋajam amboac bulimakao ŋalatu wakuc, taŋ sêsa aŋga sapa naŋ.  
\v 3 Êndêŋ bêc aê jaŋgôm tonaŋ ŋanô êsaŋa amac oc aka lau alôb-alôb tôŋ gebe êsêac têtôm wao, taŋ gêc aŋga emtapa ŋalabu. Lausiŋ undambêŋa nêŋ Apômtau kêsôm biŋ tonaŋ.   
\p
\v 4 “Taêm ênam biŋ, taŋ ŋoc sakiŋwaga Mose kêdôŋ naŋ. Biŋsu to ŋagôliŋ, taŋ kakêŋ gêdêŋ eŋ aŋga lôc Horeb (Sinai) kêtu lau Israel samobŋa naŋ.   
\p
\v 5 “Alic acgom, aê oc jasakiŋ propete Elia êndêŋ amac êmuŋ Apômtaunê bêc kapôêŋ to ŋawapac kaiŋ teŋ êwac.  
\v 6 Eŋ oc ênam tameŋi nêŋ ŋalêlôm ôkwi êndêŋ nêŋ ŋapalê, ma ŋapalênêŋ êndêŋ tameŋi. Embe masi, aê oc jawac ma japuc boa amacnêm gamêŋ.”