\id JOL -Jabem partial Bible [jae] -Papua New Guinea 1980 (web 2015) 
\h JOEL 
\toc1 Joel 
\toc2 Joel 
\toc3 Joel 
\mt1 Joel  
\ip Joelnê têm gêmoa nomŋa to nê lêŋ kêsiŋ tau ma tajala samucgeŋ atom. Moae eŋ keto nê buku gêdêŋ lau Persia sêjam gôliŋ gamêŋ gêdêŋ jala 500 ma 400 gêmuŋ Kilisi gêmêŋ nomŋa ŋasawa. Joel gêjac miŋ gebe wagô tolêsôb-tolêsôb sêsa gamêŋ Israelŋa ma oc ŋandaŋ geseŋ nom su. Eŋ kêsaê gebe gêŋwapac tonaŋ kêtu puc teŋ gebe Anôtônê bêc êmêtôc lau, taŋ seseŋ ênê biŋgêdêŋ su naŋŋa kêdabiŋ. Propete kêkêŋ Anôtônê kalem gêdêŋ lau gebe sênam tauŋ ôkwi ma kêkêŋ Anôtônê biŋ, taŋ gêjac mata naŋ, gelom êsêac gebe êkatoŋ nê lau sa êtiam to ênam mec êsêac. Biŋ towae teŋ, taŋ Anôtô gêjac mata naŋ, kêsêp Joelnê buku gebe Anôtô êsakiŋ nê Ŋalau naêpi ŋamalac samob, êpi lauo to ŋac ma lau wakuc to laŋgwa êtômgeŋ.  
\c 1  
\p
\v 1 Apômtaunê biŋ gêdêŋ Petuel latu Joel tau tonec.   
\s1 Taŋiboa kêtu saseŋ gêŋ taniŋŋa  
\b  
\q1
\v 2 Amac lau ŋanôac, aŋô biŋ  
\q1 to amac lau gamêŋ tonecŋa, akêŋ taŋem.  
\q1 Amac alic gêŋsêga amboac tec teŋ ŋanô kêsa  
\q1 gêdêŋ amacnêm têm me gêdêŋ abeminêŋ têm me masi.   
\q1
\v 3 Anac ŋamiŋ êndêŋ nêm gôlôac wakuc sêŋô.  
\q1 Êsêac sênac ŋamiŋ êndêŋ nêŋ wakuc ma elom-elom amboac tonaŋgeŋ êna.   
\b  
\q1
\v 4 Gêŋ taŋ wagô-kêlêŋa dedec gêcŋa naŋ,  
\q1 wagô-sêboaŋŋa mêŋseŋ.  
\q1 Ma gêŋ taŋ wagô-sêboaŋŋa dedec gêcŋa naŋ,  
\q1 wagô-sêlôpŋa mêŋseŋ.  
\q1 Go gêŋ taŋ wagô-sêlôpŋa dedec gêcŋa naŋ,  
\q1 wagô-ŋatêna-kêsaŋa mêŋseŋ.   
\q1
\v 5 Amac anôm-gêŋ-anaboawaga, matem êlac ma ataŋ lasêmaŋ.  
\q1 Amac anôm-wainwaga samob, apuc taŋiboa sa  
\q1 êtu wain ŋakanaŋa,  
\q1 taŋ sêkac su aŋga awemsuŋ naŋ.   
\q1
\v 6 Gebe lau-m teŋ sêwê sêpi mêŋsêjam aêŋoc gamêŋ auc,  
\q1 lau ŋactêkwa ma taêsam ŋanô lasê.  
\q1 Luŋluŋ kêtôm lewe kapoac nê  
\q1 ma ŋani amboac lewe têna nê.   
\q1
\v 7 Êsêac seseŋ aêŋoc wain ŋamôkê su  
\q1 ma sêsap ŋoc jambô tulu.  
\q1 Êsêac selec ŋaôlic su sêbaliŋ siŋ jagêc nom  
\q1 e ŋalaka ŋapom ŋaôma.   
\b  
\q1
\v 8 Ataŋ taŋiboa amboac awêtakiŋ, taŋ gêjam abec  
\q1 kêtu nê ŋac, taŋ sê gêdêŋ eŋ naŋŋa.   
\q1
\v 9 Êsêac sêkêŋ gêŋ taniŋŋa to gêŋ tanômŋa kêtu da  
\q1 aŋga Apômtaunê andu kêtiam atom.  
\q1 Apômtaunê sakiŋwaga, dabuŋwaga tauŋ,  
\q1 sêpuc taŋiboa sa.   
\q1
\v 10 Kôm tau kêtu gasaŋ  
\q1 nom tau kêtaŋ  
\q1 gebe sêjaiŋ kôm ŋanô gêjaŋa,  
\q1 wain ŋanô kêmêliŋ ma niptêkwi kêpa.   
\b  
\q1
\v 11 O kômwagaac, nêm ŋalêlôm êôc auc  
\q1 ma kômwaga wainŋaac, ataŋmaŋ.  
\q1 Kêtu jaŋgom to polomŋa  
\q1 gebe kôm ŋanô kêtu sec su.   
\q1
\v 12 Wain ŋamôkê kêmêliŋ  
\q1 ma jambô kêsêlic.  
\q1 Aiŋ to nip ma uc  
\q1 to gêŋkaiŋ samob kêtu masê aŋga sêŋam.  
\q1 Ma têntac ŋajam  
\q1 gêc su aŋga ŋamalacnêŋ.   
\b  
\q1
\v 13 O dabuŋwagaac, asô talu sa ma ataŋ.  
\q1 O sakiŋwaga altarŋa, anam taŋiboa sa.  
\q1 Ŋoc Anôtônê sakiŋwagaac, amêŋ  
\q1 tonêm abecgeŋ  
\q1 gebe sêgamiŋ gêŋ taniŋŋa to gêŋ tanômŋa ma sêkêŋ kêtu da  
\q1 aŋga nêm Anôtônê andu kêtiam atom.   
\b  
\q1
\v 14 Akêŋ noc anam dabuŋŋa teŋ.  
\q1 Akalem gôlôac sêpi tageŋ.  
\q1 Akac kasêga to gamêŋ ŋatau samob sa sêpi tageŋ  
\q1 dêndêŋ Apômtau, amacnêm Anôtô, nê andu,  
\q1 go awam ênac Apômtau.   
\b  
\q1
\v 15 Ojae, bêcsêga taugoc.  
\q1 Apômtaunê bêc kêdabiŋ ma mêŋgêô lasê  
\q1 amboac gêŋ ŋaclai mêŋkêpoa lasê  
\q1 aŋga Ŋajaŋa Ŋatau nê.   
\q1
\v 16 Sêkac gêŋ taniŋŋa su  
\q1 gêdêŋ aêac mateŋanô atom me.  
\q1 Ma têntac ŋajam to ôliŋ kêpi  
\q1 gêwi aêacnêŋ Anôtô nê andu siŋ atom me.   
\b  
\q1
\v 17 Gêŋ ŋawê kêtu matê aŋga nom ŋalêlôm  
\q1 lêsucm kêpô lêtêŋ  
\q1 ma andu gêŋ ŋanôŋa kêku  
\q1 gebe kôm ŋanô masi.   
\q1
\v 18 Bôc têtaŋ gêŋ  
\q1 ma bulimakao ŋatoŋ sêmoa jageo  
\q1 ma têtap gêgwaŋ sa atom  
\q1 ma domba totoŋ-totoŋ sêpô lêna tauŋ.   
\b  
\q1
\v 19 O Apômtau, aê aoc gêjac aôm, gebe ja geŋ  
\q1 gêgwaŋ ŋamêdôb aŋga oba  
\q1 ma jawaô kêsêgô  
\q1 gêŋkaiŋ samob aŋga sêŋam.   
\b  
\q1
\v 20 Bôc saleŋŋa aweŋ ec-ecgeŋ têtaŋ gêdêŋ aôm  
\q1 gebe bu kêpa  
\q1 ma ja geŋ  
\q1 gêgwaŋ ŋamêdôb aŋga oba.   
\c 2  
\s1 Wagô kêtu Apômtaunê bec ŋapuc  
\q1
\v 1 Anac dauc êtaŋ aŋga Sion.  
\q1 Anac wali aŋga ŋoc lôc dabuŋ tau  
\q1 e lau gamêŋ tonecŋa samob têtênêp  
\q1 gebe Apômtaunê bêc, taŋ mêŋêsa naŋ kêdabiŋgac.   
\q1
\v 2 Ŋakesec to gêsuŋbôm ênam bêc tau auc  
\q1 ma tao to ômbiŋ êkôm bêc tau auc amboac tonaŋgeŋ.  
\q1 Lau amboac tonaŋ sêmoa gêdêŋ gêmuŋ andaŋgeŋ atomanô  
\q1 ma oc sêmoa atom e êndêŋ têm samob ŋamadiŋ.   
\b  
\q1
\v 3 Ja kêkuc gamêŋ sa gêmuŋ lau-m tau  
\q1 ma ja ŋawaô kêdaŋgac gêŋ kêdaguc êsêac.  
\q1 Gamêŋ tê gêc êsêac nêmŋa nê, kêtôm kôm Eden  
\q1 ma tê gêc dêmôêŋmu nê, kêtôm gamêŋ sawa ma gêŋ teŋ gêwê êsêac sa atomanô.   
\q1
\v 4 Êsêacnêŋ ŋakatu amboac hos ŋakatu  
\q1 ma sêlêti amboac hos siŋŋa sêja.   
\q1
\v 5 Êsêac sêboaŋ sêmoa lôctêpôêgeŋ  
\q1 ma ŋakicsêa amboac kareta siŋŋa.  
\q1 ma amboac jawaô kêdaŋgac oba  
\q1 ma amboac lau ŋajaŋa, tê têdênaŋ tauŋ êtu sênac siŋŋa nê.   
\b  
\q1
\v 6 Lau katuŋ ŋatutuc ŋasec  
\q1 ma laŋôŋanô kêtu sêp kêtu êsêacŋa.   
\q1
\v 7 Êsêac sebo sêsa amboac siŋsêlêc  
\q1 jasêpi tuŋbôm amboac kwalam laŋgwa siŋŋa.  
\q1 Ac sêwê têdaguc tauŋ sêsa nêŋ intêna  
\q1 ma teŋ geo sic aŋga nê walaŋ atom.   
\q1
\v 8 Êsêac sêbôc tauŋ auc atom.  
\q1 Sêsap nêŋ lêŋ tôŋ gêdêŋ-gêdêŋgeŋ.  
\q1 Êsêac sêwê sêsêli ŋacjo sêja  
\q1 ma gêŋ teŋ kêtôm gebe êkô êsêac auc atom.   
\q1
\v 9 Ac sebo sêpi malac sêja  
\q1 sêlêti sêpi tuŋbôm  
\q1 to sêpi andu sêja  
\q1 sêsô katam sauŋ amboac geŋgeŋtêna.   
\b  
\q1
\v 10 Nom kêkôtêŋ tau kêtu êsêacŋa  
\q1 to umboŋ ŋawiwic.  
\q1 Oc to ajôŋ sêjam kanuc  
\q1 ma utitalata sêgamiŋ ŋawê.   
\q1
\v 11 Apômtaunê wapap gêjac  
\q1 gêmuŋ nê siŋwaga  
\q1 gebe ênê siŋwaga nêŋ toŋ kapôêŋ kêlêlêc  
\q1 ma ŋac, taŋ gêgôm ênê biŋ kêtu tôŋ naŋ, ŋaclai sec.  
\q1 Gebe Apômtaunê bêc kapôêŋanô  
\q1 ma kaiŋ teŋ ŋanô.  
\q1 Asa êtôm gebe êpuc tau tôŋ.   
\s1 Anôtô gêlêŋ biŋ nê lau gebe sênam tauŋ ôkwi  
\b  
\q1
\v 12 Apômtau kêsôm gebe “Galocgeŋ amu andêŋ aê amêŋ  
\q1 tonêm ŋalêlôm samucgeŋ.  
\q1 Anam dabuŋ taôm, ataŋ to apuc taŋiboa sa.   
\q1
\v 13 Akac nêm ŋakwêgeŋ êŋgic atom, nêm ŋalêlôm tec akac êŋgicmaŋ.”  
\q1 Akac taôm ôkwi amu andêŋ Apômtau, nêm Anôtô, ana  
\q1 gebe moasiŋ to taê labu ŋam eŋ.  
\q1 Eŋ gê biŋ tôŋ to têtac gêwiŋ gêjac ŋawae  
\q1 ma têtac êtu lêsi ma êsuc biŋ ôkwi.   
\q1
\v 14 Asa kêjala. Oc moae Apômtau taê ênam tau e nê ŋalêlôm teŋ  
\q1 ma êliŋ moasiŋ teŋ su êndêŋ amac,  
\q1 e êtôm gebe akêŋ gêŋ taniŋŋa to tanômŋa êtu da  
\q1 endeŋ nêm Apômtau.   
\b  
\q1
\v 15 Anac dauc êtaŋ aŋga Sion.  
\q1 Akêŋ noc bec anam dabuŋŋa teŋ.  
\q1 Akalem gôlôac sêpi tageŋ.   
\q1
\v 16 Akac lau sa.  
\q1 Akalem gôlôac sênam dabuŋ tauŋ.  
\q1 Kasêga sêpi tageŋ.  
\q1 Ajoŋ ŋapalêo to ŋac  
\q1 ma ŋapalê dedec sa.  
\q1 Ŋac taŋ gêjam awê wakucgeŋ naŋ, êsêp aŋga nê andu  
\q1 to awê wakuc êsa aŋga nêŋ balêm êmêŋ.   
\b  
\q1
\v 17 Dabuŋwaga, Apômtaunê lausakiŋ tau  
\q1 têtaŋ sêkô lôm dabuŋ ŋasacgêdô to altar ŋasawa  
\q1 ma sêsôm gebe “O Apômtau, taêm labu nêm lau.  
\q1 Ondec nêm gêŋlênsêm êtu meloc, e tenteŋlatu sêsu susu atom.  
\q1 Lau to-m-to-m sênac ôkwi êndêŋ tauŋ gebe  
\q1 ‘Lau tônê nêŋ Anôtô gêmoa ondoc’ êtu asageŋŋa.”   
\s1 Anôtô gêŋô mec ma kêkêŋ gêŋ taniŋŋa kêtiam  
\b  
\q1
\v 18 Gocgo Apômtau têtac kêkac eŋ nê gamêŋŋa,  
\q1 tec taê walô nê lau.   
\q1
\v 19 Tec Apômtau gêjô êsêac aweŋ ma kêsôm gêdêŋ nê lau gebe  
\q1 “Alic acgom, oc jasakiŋ polom ŋanô  
\q1 to wain ma niptêkwi e êôc amac tôŋ  
\q1 ma jandec amac atu biŋ susuŋa  
\q1 êndêŋ tenteŋlatu êtiam atom.   
\b  
\q1
\v 20 “Aê oc jansoc ŋacjo aŋga gamêŋ gêmu kêpiŋa êc amac su baliŋgeŋ êna  
\q1 ma jatiŋ eŋ naêŋgôŋ gamêŋ gasaŋ to ŋagêlêŋ teŋ.  
\q1 Nê pom ŋamataŋa êsêp gwêc oc kêpiŋa (gwêc matê)  
\q1 ma nê pom ŋamuŋa êsêp gwêc oc kêsêpŋa (gwêc ŋaluŋ) sênaŋa.  
\q1 E ŋajaê to ŋasu êôŋ sa  
\q1 gebe eŋ ketoc tau sa kêlêlêc.   
\b  
\q1
\v 21 “O gamêŋ tau, ôtêc taôm atom.  
\q1 Têmtac ŋagaô êsa to ôlim êpigeŋ gebe Apômtau gêgôm gêŋsêga.   
\q1
\v 22 Amac bôc sêŋamŋa, atêc taôm atom  
\q1 gebe gêgwaŋ ŋamêdôb kêpuc aŋga oba kêtiam.  
\q1 Gêŋkaiŋ gêjam ŋanô  
\q1 ma jambô to wain ŋanô taêsam.   
\b  
\q1
\v 23 “O Sion latuiac, têmtac ŋajam  
\q1 ma atu samuc êtu Apômtau, aômnêm Anôtôŋa,  
\q1 gebe eŋ kêkêŋ kom gêjac gêdêŋ ŋatêm  
\q1 ec êwaka amacnêm gêdeŋ sa.  
\q1 Eŋ kêsêwa kom kêsêp kêtu amacŋa,  
\q1 kêkêŋ kom gêdeŋ têm asê geŋ to ajac gêŋ sa kêtôm andaŋgeŋŋa.   
\b  
\q1
\v 24 “Polom ŋanô êsô têtiŋ-kôm ŋanô-ŋamala e êlôc  
\q1 ma wain to niptêkwi ŋagasuc mêŋêc e êkêc.   
\q1
\v 25 Aê jajô jala ŋakôm ŋanô, taŋ wagô tolêsôb-tolêsôb seŋ naŋ, wagô sêlôpŋa to ŋatêna kêsaŋa ma kêlêŋa  
\q1 têtu ŋoc siŋwaga ŋatoŋ kapôêŋ, taŋ kajatu gebe sênac siŋ sêndêŋ amac naŋ.   
\b  
\q1
\v 26 “Amac oc aniŋ gêŋ e êôc amac tôŋ  
\q1 ma awem êôc Apômtau, nêm Anôtô, taŋ kêmoasiŋ amac ŋajam kêlêlêc naŋ, nê ŋaê,  
\q1 ma sêŋgôm ŋoc lau majeŋ êsa êtiam atom.   
\q1
\v 27 Amac oc ajala gebe aê gamoa Israel ŋalêlôm  
\q1 ma aê Apômtau taucgeŋ katu nêm Anôtô  
\q1 ma sêŋgôm ŋoc lau majeŋ êsa êtiam atomanô.   
\s1 Anôtô êkêc nê Ŋalau êpi ŋamalac pebeŋ  
\b  
\q1
\v 28 “Go êndêŋ têm teŋ acgom  
\q1 oc jakêc ŋoc Ŋalau êpi ŋamalac pebeŋ  
\q1 ma latômio to ŋac seoc biŋ lasê  
\q1 to nêm lau ŋanô oc sênêc mê  
\q1 ma nêm ŋacseŋomi oc sêlic gêŋ ŋakatu.   
\q1
\v 29 Êndêŋ bêc tônê oc jakêc ŋoc Ŋalau  
\q1 êpi sakiŋwagao to ŋac amboac tonaŋgeŋ.   
\s1 Bêc ŋamu tau ŋawêc  
\p
\v 30 “Oc jakêŋ gêŋsêga êsa umboŋ ma aŋga nom, dec to ja ma ja ŋatêtac.  
\v 31 Oc oc ênam kanuc ma ajôŋ oc êtôm dec su acgom, go Apômtaunê bêc kapôêŋ to ŋaclai kaiŋ teŋ tau oc mêŋêsa.  
\v 32 Ma ŋamalac samob, taŋ aweŋ ênac Apômtaunê ŋaê naŋ, eŋ oc ênam êsêac kêsi êndêŋ-êndêŋgeŋ, gebe lau, tê sêwê gêŋwapac sa nê, oc sêŋgoŋ lôc Sion to Jerusalem, ma lau, tê Apômtau êkalem êsêac naŋgeŋ sêmoa mateŋ jali êtôm Apômtau gêjac mata nê.   
\c 3  
\s1 Anôtô êmêtôc ŋamalac pebeŋ êndêŋ Bec ŋamuŋa  
\q1
\v 1 “Alic acgom, êndêŋ taŋ jawaka Juda to Jerusalem sa naŋ,  
\q1 êndêŋ bêc to ŋasawa tônê   
\q1
\v 2 aê oc jakalem tenteŋlatu samob sêpi tageŋ  
\q1 ma jawê êsêac sêsêp gaboaŋ Josapat sêna,  
\q1 gebe jamêtôc êsêac aŋga tônê  
\q1 êtu gêŋ samob, taŋ sêgôm gêdêŋ aêŋoc lau to ŋoc gêŋlênsêm Israelŋa,  
\q1 gebe sêjam êsêac êliŋ-êliŋ sêmoa tenteŋlatu ŋasawa  
\q1 ma sêjac sam aêŋoc nom gêdêŋ tauŋ.   
\q1
\v 3 Êsêac sêpuc kapoac  
\q1 kêtu ŋoc lauŋa  
\q1 ma sêkêŋ ŋapalê gêjô awê mockaiŋo  
\q1 ma sêkêŋ ŋapalêo lau sêjam ôli ŋa wain, taŋ êsêac tauŋ sênôm naŋ.   
\p
\v 4 “Ma amac lau Tirus to Sidon ma Pilistia nêŋ gamêŋŋa samob, aêacnêŋ asageŋ ŋagêdô gêdêŋ tauŋ. Amac abe akêŋ ŋagêjô êndêŋ aê êtu gêŋ teŋŋa me. Embe akêŋ ŋagêjô êndêŋ aê, go janam nêm ŋagêjô ôkwi wacêtap amac taôm môkêmapac sa weŋ tageŋ.  
\v 5 Gebe amac ajaŋgo ŋoc silber to gold su ma ajoŋ ŋoc awamataêjam kêsô nêm lôm gwam gêja.  
\v 6 Ma akêŋ lau Juda to Jerusalem gêdêŋ lau Helen sêjam ôli gebe sejoŋ êsêac sêna e sêmoa jaêc nêŋ gamêŋ ŋamadiŋ.  
\v 7 Alicgac me, galoc tec jaôc êsêacnêŋ ŋalêlôm gebe sêndi aŋga gamêŋ, taŋ amac atulu êsêac sêja naŋ, ma gêŋ amac agôm naŋ, ŋagêjô wacêtap amac taôm môkêmapac sa.  
\v 8 Aê oc jakêŋ latômio to ŋac sêndêŋ lau Juda sênam ôli nasêsêp êsêac lemeŋ, ocgo ac sêkêŋ êsêac sêndêŋ lau Sabea, tê sêŋgôŋ jaêcsêga nê, sênam ôli êsêac. Biŋ tec Apômtau kêsôm.   
\b  
\q1
\v 9 “Asôm biŋ tonec êtu tapa aŋga lau tenteŋlatu nêŋ gebe  
\q1 ‘Amansaŋ taôm êtu anac siŋŋa.  
\q1 Ajatu lau siŋsêlêc sa.  
\q1 Akêŋ siŋwaga sêmêŋmaŋ  
\q1 samob sêpi tageŋ.   
\q1
\v 10 Apa nêm sakweŋ ôkwi êtu siŋ  
\q1 to anam lêŋgêc ôkwi êtu kêm.  
\q1 Ŋac ômbôêŋ-ômbôêŋ êsam tau gebe “Aê ŋactêkwa teŋ.”   
\q1
\v 11 Amac tenteŋlatu, taŋ aŋgôŋ agi aêac auc naŋ,  
\q1 andi ŋagaôgeŋ, naakac taôm sa aŋga tônêmaŋ.’”  
\b  
\q1 O Apomtau, ôwê nêm lausiŋ sêsêp tônê sêna.   
\q1
\v 12 “Tenteŋlatu sêndimaŋ.  
\q1 Ma êsêac sêwê sêna gaboaŋ Josapat  
\q1 gebe aŋga tônê aê oc jaŋgôŋ ma jamêtôc tenteŋlatu samob,  
\q1 taŋ sêŋgôŋ sêjam aucgeŋ naŋ.   
\q1
\v 13 Akêŋ bôjaŋ jalô êna  
\q1 gebe kôm ŋanô gêmêc e kêtu masê su.  
\q1 Asô anamaŋ, aka wain,  
\q1 taŋ kêsêp toŋtoŋ e mêŋgêc su naŋ.  
\q1 Ma ŋatêkwi êsêp gasuc e mêŋêc amboac tonaŋ e wain êkêc  
\q1 gebe nêŋ sec gêjam sêga.   
\b  
\q1
\v 14 “Lau totoŋ-totoŋ  
\q1 sêmoa gaboaŋ mêtôcŋa  
\q1 gebe Apômtaunê bêc kêdabiŋgac  
\q1 aŋga gaboaŋ mêtôcŋa.   
\q1
\v 15 Oc to ajôŋ sêjam kanuc  
\q1 ma utitalata sêgamiŋ ŋawê.”   
\s1 Anôtô gebe êmoasiŋ nê lau  
\b  
\q1
\v 16 Ma Apômtau awa ŋadindiŋ kêsa aŋga Sion.  
\q1 Apômtau gêmôêc biŋ awa kapôêŋ aŋga Jerusalem ma umboŋ to nom ŋawiwic.  
\q1 Mago Apômtau kêtu nê lau nêŋ lamu teŋ  
\q1 ma lau Israel nêŋ tuŋtêna teŋ eŋ.   
\q1
\v 17 “Ocgo ajala gebe Apômtau, nêm Anôtô aê,  
\q1 tec gaŋgôŋ ŋoc lôc dabuŋ Sion nec, aê taucgoc.  
\q1 Ma Jerusalem oc êtu gamêŋ dabuŋ  
\q1 ma lau jaba teŋ oc sêsêlêŋ sênac malac êŋgic êtiam atomanô.   
\b  
\q1
\v 18 “Ma êndêŋ bêc tônê wain oc enseleŋ aŋga lôc  
\q1 ma su êsêp aŋga gamêŋ ŋabau  
\q1 ma bu enseleŋ  
\q1 êtôm Judanêŋ bumaŋ samobgeŋ.  
\q1 Ma bumata teŋ êpulu êpi aŋga Apômtaunê andu  
\q1 ma êmalôm gaboaŋ Sitim.   
\b  
\q1
\v 19 “Gamêŋ Aiguptuŋa oc êtu gasaŋ  
\q1 ma gamêŋ Edomŋa oc ŋagêlêŋ êsa  
\q1 êtu gêŋ alôb-alôb, taŋ sêgôm gêdêŋ lau Juda naŋŋa  
\q1 gebe sêkêc biŋ-masiwaganêŋ dec siŋ aŋga nêŋ gamêŋ.   
\q1
\v 20 Ma lau sêŋgôŋ gamêŋ Juda endeŋ tôŋgeŋ  
\q1 ma gôlôac oc sêjô-sêjô tauŋ aŋga Jerusalem ŋapaŋ.   
\q1
\v 21 Aê oc jakêŋ ŋagêjô êjô êsêacnêŋ dec  
\q1 ma sêwê-biŋ-ŋakaiŋwaga  
\q1 teŋ êwê sa atom  
\q1 gebe Apômtau oc êŋgôŋ lôc Sion.”