\id JHN -Jabem partial Bible [jae] -Papua New Guinea 1980 (web 2015) 
\h JOAŊ 
\toc1 Ŋawae Ŋajam kêtôm  JOAŊ KETO 
\toc2 Joaŋ 
\toc3 Joaŋ 
\mt2 Ŋawae Ŋajam kêtôm  
\mt1 JOAŊ KETO  
\ip Ŋawae Ŋajam kêtôm Joaŋ Keto nec gêwa Jesu sa gebe Anôtôŋê Biŋ ênêc teŋgen to teŋgeŋŋa eŋ, taŋ “kêtu ŋamalac mêŋgêmoa nom gêwiŋ aêac”. Teto Ŋawae Ŋajam ŋam buku tau gêwa sa gebe Lau tê sêsam-sêsam nê, sêkên êwiŋ Jesu gebe Kilisi tau, taŋ Anôtô gêjac mata eŋ naŋ, Anôtônê Latu tau ma lau, taŋ sêkêŋ êwiŋ eŋ oc sêŋgôŋ mateŋ jali naŋ (20:31).  
\ip Joaŋ Gêjac m nê Ŋawae Ŋajam gêwa Jesu sa gebe Anôtônê Biŋ Tau ênêc teŋgeŋ to teŋgeŋŋa, taŋ ŋaê lulu sêkwa tauŋgeŋ. Eŋ keto gêŋtalô ŋagêdô, taŋ sêwaka Jesu sa gebe Kilisi, taŋ Anôtô gêjac mata naŋ, to Anôtônê Latu eŋ. Go keto gêŋtalô ŋabingalôm, taŋ gêwa biŋ naŋ Anôtô geoc lasê ŋa gêŋtalô tau naŋ, ŋam sa. Buku ŋasêbu tonaŋ gêjac ŋagêdô sêkên gêwiŋ Jesu to têdaguc eŋ ŋamiŋ, mago ŋagêdô sêli tauŋ sa gêdên eŋ ma sêjac jao tauŋ e sêkêŋ gêwiŋ eŋ atom. Jesu to nê ŋacseŋomi sêbiŋ tauŋ tôŋ ŋaŋêŋgosu, tec kêtu awê gêdên gêbêc, taŋ sêkôc eŋ tôŋ naŋ, ma kêpi biŋ, taŋ eŋ kêkêŋ puc to gêjac êsêac têntac tôŋ gêdêŋ taŋ ŋacjo sêjac eŋ kêpi ka ŋanoc kêdabiŋ naŋ. Joaŋ keto biŋ tonaŋ gêc môlêlatu 13-17. Go sêkôc Jesu tôŋ to sêmêtôc ênê biŋ ma sêjac eŋ kêpi ka e gêdi sa to jageoc tau lasê gêdên nê ŋacseŋomi ŋamiŋ naŋ, teto gêc môkêlatu ŋamuŋa.  
\ip Joaŋ tec kêwaka biŋ tonec sa gêc awêgeŋ gebe Daŋgôn mateŋ jali ŋam kêsêp Kilisigeŋ. Anôtô gêsuŋ moasiŋ ŋanô gêdên ŋamalac sêkôc ŋaômageŋ. Moasiŋ tau eŋ galocgeŋ gêjac m ma kêkên lau, taŋ sêkêŋ gêwiŋ Jesu gebe intêna to biŋŋanô ma daŋgoŋ mateŋ jali ŋamôkê eŋ naŋ ŋawae (14:6). Go Joaŋnê biŋ taujala teŋ tonec gebe gê dôŋ gêŋ ŋanô undambêŋa kêpi ŋamalacnêŋ gêŋ kêtôm bêcgeŋŋa amboac bu to mo ma ŋawê to gejobwaga to nê domba ma wainmôkê to ŋaŋanô.  
\iot Ŋadênaŋ  
\ili1 1. Biŋandaŋ 1:1-18  
\ili1 2. Ŋackêsagu Joaŋ ma Jesunê ŋacseŋomi ŋamataŋa 1:19-51  
\ili1 3. Jesu kêkôc nê sakiŋ sa gêjam mêtê lau gêmoa awêgeŋ 2:1–12:50  
\ili1 4. Jesunê bêc ŋamuŋa aŋga Jerusalem to malac, taŋ gêc malac tau ŋagala naŋ 13:1–19:42  
\ili1 5. Apômtau gêdi sa aŋgaŋaccmatênêŋ ma geoc tau lasê 20:1-31  
\ili1 6. Ŋatêkku gebe Apômtau geoc tau lasê aŋga Galilaia gêwiŋ 21:1-25  
\c 1  
\s1 Biŋ daŋgôŋ mateŋ jaliŋa  
\p
\v 1 Anôtô kêkêŋ undambê to nom atomgeŋ naŋ Biŋ tau gêmoa. Biŋ tau tonaŋ gêmoa jagêwiŋ Anôtôgeŋ, ma Biŋ tau naŋ Anôtô tau.  
\v 2 Anôtô kêkêŋ undambê to nom atomgeŋ naŋ Biŋ tau gêmoa jagêwiŋ Anôtôgeŋ.  
\v 3 Anôtô kêkêŋ gêŋ samob ŋa eŋgeŋ. Eŋ kêkêŋ gêŋ teŋ ŋa eŋ masi nec atom.  
\v 4 Mateŋ jali ŋam gêc Biŋ tau ma mateŋ jali tau tonaŋ kêtu ŋamalacnêŋ ŋawê.  
\v 5 Ŋawê tau tec mêŋkêpô ŋakesec, mago ŋakesec gêjam auc atom.   
\p
\v 6 Anôtô kêsakiŋ ŋamalac teŋ, nê ŋaê Joaŋ.  
\v 7 Eŋ gêmêŋ gebe êwa Biŋ sa, gebe êwa ŋawê tau ŋam sa, gebe ŋamalac samob sêŋô ênê biŋ ma sêkêŋ êwiŋ.  
\v 8 Ŋac tau tonaŋ ŋawê tau eŋ atom, gêmêŋ gebe êwa ŋawê ŋam sageŋ.   
\p
\v 9 Ŋawê ŋanô tau tonec mêŋkêsêp nom e kêpô ŋamalac samob.  
\v 10 Eŋ gêmoa nom ma Anôtô kêkêŋ nom ŋa eŋ, mago lau nomŋa sêjala eŋ atom.  
\v 11 Eŋ gêmêŋ tau nê gamêŋ, mago nê lau sêkôc eŋ sa atom.  
\v 12 Lau taŋ sêkôc eŋ sa to sêkêŋ gêwiŋ eŋ naŋ, tec kêkêŋ ŋaclai gêdêŋ êsêac gebe têtu Anôtônê ŋapalê.  
\v 13 Êsêacnêŋ ŋam kêsêp dec to têntac kêkac ma ŋac teŋ kêka lasêŋa atom. Nêŋ ŋam jakêsêp Anôtôgeŋ.   
\p
\v 14 Biŋ tau kêtu ŋamalac mêŋgêmoa gêwiŋ aêac. Ma aêac talic ênê ŋawasi, taŋ moasiŋ to biŋŋanô gêjam eŋ auc naŋ, ma ŋawasi tau kêtôm Tama kêkêŋ gêdêŋ Latu tageŋ.  
\v 15 Joaŋ gêwa eŋ ŋam sa kêkac awa sageŋ gebe “Ŋac tau, naŋ kasôm ênê biŋ gebe ‘ŋac taŋ êndaŋguc aê êmêŋ naŋ, gêmuŋ aê gebe eŋ kêtu aêŋoc ŋamata.’”   
\p
\v 16 Aêac samob takôc moasiŋ to moasiŋ aŋga gêŋ, taŋ gêjam eŋ auc samucgeŋ naŋgoc.  
\v 17 Anôtô kêkêŋ biŋsu gêdêŋ Mose kêsôm lasê, ma moasiŋ to biŋŋanô kêsa aŋga Jesu Kilisi nê.  
\v 18 Ŋamalac teŋ gêlic Anôtô atomanô, Anôtônê Latu tageŋ, taŋ gêŋgôŋ Tama labum naŋ, gêwa eŋ ŋam sa.   
\s1 Ŋackêsagu Joaŋ gêjam mêtê  
\r (Mat 3:1-12; Mar 1:1-8; Luk 3:1-18)  
\p
\v 19 Juda sêsakiŋ lau dabuŋwaga to Lewinê wakuc aŋga Jerusalem dêdêŋ Joaŋ sêja gebe têtu kênac eŋ gebe “Aôm asa.” Ma Joaŋ gêwa biŋ amboac tonec sa  
\v 20 ma kêsôm lasê to gêsaŋ biŋ teŋ auc atom, kêsôm lasêgeŋ gebe “Aê Kilisi tau atom.”  
\v 21 Tec êsêac têtu kênac eŋ gebe “Amboac ondoc, aôm Elia me.” Ma eŋ kêsôm gebe “Aê eŋ atom.” Tec têtu kênac eŋ gebe “Aôm oc propete tau me.” Tec eŋ gêjô êsêac aweŋ gebe “Masi.”  
\v 22 Go têtu kênac eŋ gebe “Aôm asa. Ôsôm acgom gebe awa biŋ sa êndêŋ lau, taŋ sêsakiŋ aêac naŋ. Aôm taôm ôwa taôm sa acgom.”  
\v 23 Tec eŋ kêsôm gebe  
\q1 “Aê ŋac teŋ awa, taŋ gêmôêc gêmoa gamêŋ sawa gebe ‘Amansaŋ Apômtaunê intêna’  
\m amboac propete Jesaia kêsôm.”   
\p
\v 24 Go lau, taŋ Parisai sêsakiŋ êsêac naŋ,  
\v 25 têtu kênac eŋ gebe “Aôm Kilisi tau atom ma aôm Elia atom, ma aôm propete tau atom, mago amboac ondoc tec kôsagu lau.”  
\v 26 Tec Joaŋ gêjô êsêac aweŋ gebe “Aê tec kasagu lau ŋa bugeŋ, ma ŋac tau, naŋ amac ajala eŋ atom naŋ, tec wackêkô amac ŋaluŋgeŋ.  
\v 27 Eŋ kêdaguc aê gêmêŋ, ma aê katôm gebe janac pêla ênê atapa ŋalêkôŋ atom.”  
\v 28 Biŋ tonaŋ kêsa Betania, naŋ gêc Jordan ŋamakeŋ ônêŋa, gamêŋ taŋ Joaŋ kêsagu lau gêmoa naŋ.   
\s1 Anôtônê domba  
\p
\v 29 Ŋageleŋ Joaŋ gêlic Jesu gêdêŋ eŋ gêmêŋ ma kêsôm gebe “Kec, nê Anôtônê domba, taŋ kêsip ŋamalacnêŋ sec su naŋ, tau tônê.  
\v 30 Ŋac tau, taŋ ŋawa eŋ sa gebe ‘Ŋac teŋ êndaŋguc aê êmêŋ, naŋ gêmuŋ aê gebe eŋ kêtu aêŋoc ŋamata.’  
\v 31 Aê tec kajala eŋ kwanaŋgeŋ atom, mago Anôtô gebe lau Israel sêlic eŋ, tec aê mêŋkasagu lau ŋa bugeŋ.”  
\v 32 Joaŋ gêwa biŋ ŋagêdô sa gebe “Aê galic Ŋalau kêsêp aŋga undambê amboac balôsi mêŋgêmoa gêwiŋ eŋ.  
\v 33 Aê tauc tec kajala eŋ kwanaŋgeŋ atom. Mago ŋac, taŋ kêsakiŋ aê gamêŋ gebe jansaŋgu lau ŋa bu naŋ, kêsôm gêdêŋ aê gebe ‘Aôm oc ôlic Ŋalau êsêp mêŋêmoa êwiŋ ŋac teŋ. Ma ŋac tau tonaŋ oc ênsaŋgu lau ŋa Ŋalau Dabuŋ.’  
\v 34 Biŋ tonaŋ aê galic, tec gawa sa gebe Anôtônê Latu eŋ.”   
\s1 Jesunê ŋacseŋomi ŋamataŋa  
\p
\v 35 Ŋageleŋ ma Joaŋ to nê ŋacseŋomi luagêc sêmu jasêkô kêtiam  
\v 36 e Joaŋ mataanô gêlic Jesu kêsêlêŋ gêmêŋ ma kêsôm gebe “Kec, nê Anôtônê domba.”  
\v 37 Ŋacseŋomagêc tau sêŋô eŋ kêsôm biŋ tonaŋ, tec têdaguc Jesu sêja.  
\v 38 Jesu kêsa tau ôkwi e gêlic êsêagêc têdaguc eŋ ma kêtu kênac êsêagêc gebe “Amagêc asôm asageŋ.” Ma êsêagêc sêjô eŋ awa gebe “Rabi” (tanam ôkwi gebe Mêtêmôkê), “aôm gôêc ondoc.”  
\v 39 Ma eŋ kêsôm gêdêŋ êsêagêc gebe “Amêŋ, mêŋalic.” Tec êsêagêc sêja sêlic gamêŋ, taŋ eŋ gêc naŋ, ma gêdêŋ bêc tonaŋ agêc sêmoa sêwiŋ eŋ. Ma biŋ tonaŋ gêdêŋ oc gebeŋ kwalamgeŋ.   
\p
\v 40 Ŋaclagêc taŋ sêŋô Joaŋ kêsôm biŋ tau e agêc têdaguc Jesu sêja naŋ, nêŋ ŋac teŋ tec Simon Petere lasi Andrea.  
\v 41 Ŋac tau kêtap têwa Simon sa kêtu ŋamata ma kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Aêagêc atap Mesia tau sa” (tanam ôkwi gebe Kilisi).  
\v 42 Go gêwê têwa gêdêŋ Jesu gêja. Jesu mata gê eŋ ma kêsôm gebe “Aôm Joaŋ latu Simon, tasam aôm gebe Kêpa acgom” (tanam ôkwi gebe Petere).   
\s1 Jesu kêkalem Pilip agêc Natanael  
\p
\v 43 Ŋageleŋ Jesu gebe êna Galilaia e gêdac Pilip ma kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Ôndaŋguc aê.”  
\v 44 Ma Pilip tau aŋga Andrea agêc Petere nêŋ malac Betsaida.  
\v 45 Pilip gêdac Natanael ma kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Ŋac taŋ Mose keto biŋ kêpi eŋ gêc biŋsu to propete teto naŋ, aêac atap eŋ sêŋac. Eŋ Josep latu Jesu aŋga Nasaret.”  
\v 46 Ma Natanael kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Gêŋ ŋajam teŋ oc mêŋêsa Nasaret me.” Tec Pilip kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Ômôêŋ ôlic.”  
\v 47 Jesu gêlic Nata nael gêdêŋ eŋ gêja ma kêsôm kêpi eŋ gebe “Kec, Israel ŋanô eŋ, biŋdansaŋ teŋ gêc ênê ŋalêlôm atom.”  
\v 48 Natanael kêtu kênac eŋ gebe “Gôlic aê aŋga ondoc.” Tec Jesu gêjô eŋ awa gebe “Pilip gêmôêc aôm atomgeŋ, ma aê galic aôm kôkô jambô ŋalabu.”  
\v 49 Ma Natanael gêjô eŋ awa gebe “Mêtêmôkê, Anôtônê Latu aôm, Israelnêŋ kiŋ aômgoc.”  
\v 50 Go Jesu gêjô eŋ awa gebe “Aê kasôm gêdêŋ aôm gebe Galic aôm kôkô jambô ŋalabu, tec kôkêŋ gêwiŋ aê nec me. Aôm oc ôlic ŋanô ŋagêdô êlêlêc gêŋ tonaŋ su.”  
\v 51 Ma kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Biŋŋanô, aê jasôm tobiŋŋanôgeŋ êndêŋ amac gebe Amac oc alic undambê êŋa ma Anôtônê aŋela sêpi sêsêp dêndêŋ Ŋamalacnê Latu.” \f + \fr 1:51 \ft Ŋae Kepa to ŋae Petere ŋam tageŋ gebe poc. Lau Juda \f* sêjam ŋaê Petere ôkwi kesep tauŋ aweŋ gebe Kêpa. l   
\c 2  
\s1 Seŋ awê to ŋac ŋamoasiŋ aŋga Kana  
\p
\v 1 Ŋabêc kêtu têlêac, go sêsi awê aŋga Kana Galilaiaŋa ma Jesu têna gêmoa gêwiŋ.  
\v 2 Ma sêkêŋ jaeŋ gêdêŋ Jesu to nê ŋacseŋomi gêja amboac tonaŋ gebe sêniŋ moasiŋ sêwiŋ.  
\v 3 Wain kêpa, tec Jesu têna kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Êsêacnêŋ wain masi.”  
\v 4 Ma Jesu kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Awê, aêagêcnêŋ asageŋ ŋagêdô gadêŋ tauŋ. Ŋoc noc mêŋkêsa atom tageŋ.”  
\v 5 Go têna kêsôm gêdêŋ sakiŋwaga gebe “Eŋ embe êsôm biŋ teŋ êndêŋ amac, naŋ aŋgôm.”  
\v 6 Lau tau nêŋ kupoc buŋa 6 kêkô kêtôm Judanêŋ biŋ sêkwasiŋ tauŋ têtu selecŋa. Ku tau tageŋ ŋalêlôm kêtôm sêsêwa bu bakep luagêc me têlêac êsêpŋa.  
\v 7 Tec Jesu kêsôm gêdêŋ êsêac gebe “Asuŋ bu êsêp ku tonaŋ e mêŋêc.” Tec êsêac sêsuŋ bu kêsêp e mêŋgêc poap tageŋ.  
\v 8 Go kêsôm gêdêŋ êsêac gebe “Galoc akati ma akôc andêŋ Ŋac-kêsaê-gêŋwaga ana.” Tec êsêac sêkôc sêja.  
\v 9 Ŋac-kêsaê-gêŋwaga kêsaê e gêlic bu kêtu wain ma gêjam kauc ŋam. Tageŋ sakiŋwaga, taŋ sêsuŋ bu tau naŋ, tec sêjalagac. Go gêmôêc ŋac-gêjam-awêwaga  
\v 10 mêŋkêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Lau samob sêkêŋ wain ŋajam lau sênôm gêmuŋ e kêtôm, go sêkêŋ wain ŋaôma kêdaguc. Ma aôm kôgamiŋ wain ŋajam e galoc, go kôkêŋ.”   
\p
\v 11 Jesu gêjac m nê gêŋtalô kêpi gêŋ tonaŋ aŋga Kana Galilaiaŋa ma geoc nê ŋawasi lasê, ma nê ŋacseŋomi sêkêŋ gêwiŋ eŋ.   
\p
\v 12 Gêgôm gêŋ tonaŋ su, go agêc têna ma lasii to nê ŋacseŋomi sêsêp Kapanaum sêja jasêmoa tonaŋ bec ŋagêdô.   
\s1 Jesu kêjanda têtulu-gêŋwaga aŋga lôm dabuŋ  
\r (Mat 21:12-13; Mar 11:15-17; Luk 19:45-46)  
\p
\v 13 Judanêŋ Pasa kêdabiŋ, tec Jesu kêpi Jerusalem gêja.  
\v 14 Aŋga lôm dabuŋ eŋ kêtap sa gebe lau sejoŋ bulimakao to domba ma balôsi gebe lau sênam ôli, ma sêjô-monewaga sêŋgôŋ sêwiŋ.  
\v 15 Tec gêjam lêpoa kêtu bôcômbiŋ ma kêjanda êsêac samob to nêŋ domba ma bulimakao aŋga lôm dabuŋ sêsa awê sêja. Go kêsêwa sêjô-monewaga nêŋ mone siŋ ma kêtiŋ tebo piŋpoŋ.  
\v 16 Ma kêsôm gêdêŋ lau-têtulu-balôsiwaga gebe “Akôc gêŋ tau sa êsa awê êna. Aŋgôm Tamocnê andu Êtu andu sênam ôli gêŋŋa atom.”  
\v 17 Ma nê ŋacseŋomi taêŋ gêjam biŋ, taŋ teto gêc naŋ gebe “Gaim tauc su katu nêm anduŋa.”   
\p
\v 18 Tec Juda têtu kênac eŋ gebe “Aôm gôgôm gêŋ amboac tonaŋ, naŋ ôwa taôm sa ŋa gêŋtalô ondoc êndêŋ aêac.”  
\v 19 Ma Jesu gêjô êsêac aweŋ gebe “Embe anseŋ lôm dabuŋ tonec su ma oc jakwê sa êtôm bêc têlêac êtiam.”  
\v 20 Tec Juda sêsôm gebe “Lôm dabuŋ tecenec sêkwê sêmoa e jala 46 gêjaŋa, ma aôm tonaŋ gobe ôkwê sa êtôm bêc têlêac me.”  
\v 21 Jesu kêsôm biŋ lôm dabuŋŋa tonaŋ kêpi tau ôli.  
\v 22 Gêdêŋ taŋ Anôtô gêŋu Jesu sa aŋga ŋacmatênêŋ naŋ, nê ŋacseŋomi taêŋ gêjam ênê biŋ tau tonaŋ ma sêkêŋ gêwiŋ biŋ, taŋ teto gêc to biŋ Jesu kêsôm naŋ.   
\s1 Jesu kêjala lau samob  
\p
\v 23 Jesu gêmoa Jerusalem gêdêŋ omsêga Pasa ma gêgôm gêŋtalô lau taêsam sêlic, tec sêkêŋ gêwiŋ ênê ŋaê.  
\v 24 Mago Jesu kêkêŋ tau paŋ-paŋ gêdêŋ êsêac atom, gebe kêjala êsêac samob,  
\v 25 ma kêpô lêna lau sêwa ŋamalac teŋ ŋam sa êndêŋ eŋŋa atom, gebe eŋ tau kêjala biŋ, taŋ gêc ŋamalacnêŋ ŋalêlôm naŋ.   
\c 3  
\s1 Jesu agec Nikodeme  
\p
\v 1 Parisainêŋ ŋac teŋ gêmoa, nê ŋaê Nikodeme. Eŋ Judanêŋ kasêga teŋ.  
\v 2 Ŋac tonaŋ gêdêŋ gêbêc gêdêŋ Jesu gêja ma kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Mêtêmôkê, aêac alic aôm mêtêmôkê aŋga Anôtônê tec gômôêŋ, gebe gêŋtalô taŋ aôm gôgôm naŋ, ŋamalac teŋ oc êŋgôm êtôm atom, Anôtô êwiŋ eŋ acgom.”  
\v 3 Ma Jesu gêjô eŋ awa gebe “Biŋŋanô, aê jasôm tobiŋŋanôgeŋ êndêŋ aôm gebe Ŋamalac teŋ embe êtu wakuc atom, oc êtôm gebe êlic Anôtônê gamêŋ atom.”  
\v 4 Go Nikodeme kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Ŋamalacanô êtôm gebe êtu wakuc êtiam amboac ondocgeŋ. Oc êtôm gebe êsêp têna têtaclêlôm êtu dim luagêc ma êkôc eŋ êtiam me.”  
\v 5 Tec Jesu gêjô eŋ awa gebe “Biŋŋanô, aê jasôm tobiŋŋanôgeŋ êndêŋ aôm gebe Bu to Ŋalau embe êkôc ŋamalac êtu wakuc atom, oc êsô Anôtônê gamêŋ êna atom.  
\v 6 Gêŋ taŋ ôli kêkôc naŋ ôli, ma gêŋ taŋ Ŋalau kêkôc naŋ ŋalau.  
\v 7 Ôŋac lêmam atom gebe kasôm gêdêŋ aôm gebe ‘Amac atu wakuc êtiam.’  
\v 8 Mu kêsêlêŋ amboac kêsêlêŋ. Aôm gôŋô ŋakicsêa, mago mu-m to mutêpôê naŋ gôjam kauc. Lau taŋ Ŋalau kêkôc êsêac naŋ, nêŋ biŋ amboac tonaŋ.”  
\v 9 Ma Nikodeme gêjô eŋ awa gebe “Biŋ tonaŋ êtu anô amboac ondoc.”  
\v 10 Jesu gêjô eŋ awa gebe “Israelnêŋ mêtêmôkê aôm, mago gôjam kauc biŋ tonec me.  
\v 11 Biŋŋanô, aê jasôm tobiŋŋanôgeŋ êndêŋ aôm gebe Gêŋ taŋ aêac ajala naŋ, tec asôm lasê, ma gêŋ taŋ aêac alic naŋ, tec awa sa. Mago amac akôc aêacma biŋ, taŋ awa sa naŋ, sa atom.  
\v 12 Aê kasôm biŋ nomŋa gêdêŋ amac, mago akêŋ gêwiŋ atom. Ma embe jasôm biŋ undambêŋa êndêŋ amac, oc akêŋ êwiŋ amboac ondoc.  
\v 13 Ŋamalac teŋ kêpi undambê gêja atom, ŋac tageŋ, taŋ kêsêp aŋga undambê gêmêŋ naŋgeŋ. Eŋ Ŋamalacnê Latu tau.  
\v 14 Mose gêjac moac ŋakatu sa aŋga gamêŋ sawa ma oc sênac Ŋamalacnê Latu sa êtôm tônê,  
\v 15 gebe ŋamalac samob, taŋ sêkêŋ gêwiŋ eŋ naŋ, sêŋgôŋ mateŋ jali teŋgeŋ.”   
\p
\v 16 Gebe Anôtô têtac gêwiŋ ŋamalac kaiŋ teŋ, tec kêkêŋ nê Latu tageŋ gêmêŋ gebe samob, taŋ sêkêŋ gêwiŋ eŋ naŋ, sênaŋa atom, sêŋgôŋ mateŋ jali teŋgeŋ.  
\v 17 Gebe Anôtô kêsakiŋ Latu tageŋ gêmêŋ nom, gebe êmêtôc ŋamalac atom, gêmêŋ gebe ênam ŋamalac kêsi.   
\p
\v 18 Lau taŋ sêkêŋ gêwiŋ eŋ naŋ, oc êmêtôc êsêac atom. Ma lau taŋ sêkêŋ gêwiŋ eŋ atom naŋ, têtap mêtôc sagac, gebe sêkêŋ gêwiŋ Anôtônê Latu tageŋ nê ŋaê atom.  
\v 19 Mêtôc tau ŋam amboac tonec gebe ŋawê gêmêŋ nom, mago ŋamalac têntac gêwiŋ ŋakesec kêlêlêc ŋawê su, gebe sêgôm nêŋ secgeŋ.  
\v 20 Lau samob, taŋ sêgôm sec naŋ, têntac gedec ŋawê ma oc nasêô lasê ŋawê tau atom, gebe ŋawê oc êmbu êsêacnêŋ koleŋ.  
\v 21 Ma lau taŋ sêgôm biŋŋanô ŋanô kêsa naŋ, tec oc nasêô lasê ŋawê gebe êpô nêŋ koleŋ e ênêc awê, gebe sêgôm toAnôtôgeŋ.   
\s1 Jesu agêc ŋackêsagu Joaŋ  
\p
\v 22 Biŋ tonaŋ su, go Jesu to nê ŋacseŋomi sêja gamêŋ Judaiaŋa. Eŋ gêmoa gêwiŋ êsêac gêmoa tonaŋ ma kêsagu lau.  
\v 23 Ma Joaŋ kêsagu lau gêmoa Ainon, taŋ gêc Salim ŋagala naŋ amboac tonaŋ gebe bu taêsam kêpoac tônê, tec lau sêja jakêsagu êsêac,  
\v 24 gebe gêdêŋ tonaŋ sêkêŋ Joaŋ gêŋgôŋ kapoacwalô atomgeŋ.   
\p
\v 25 Joaŋnê ŋacseŋomi to ŋac Judaŋa teŋ ac sêpa tauŋ kêtu biŋ sêkwasiŋ tauŋ têtu selecŋa.  
\v 26 Go êsêac dêdêŋ Joaŋ sêja ma sêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Mêtêmôkê, ôlic acgom, ŋac naŋ agêc amoa Jordan ŋamakeŋ ônêŋa awiŋ taôm ma gôwa eŋ ŋam sa naŋ, tec tau kêsagu lau ma samob dêdêŋ eŋ sêja.”  
\v 27 Tec Joaŋ gêjô êsêac aweŋ gebe “Ŋamalac teŋ tau êkôc gêŋ teŋ êtôm atom, Anôtô êkêŋ êndêŋ eŋ acgom.  
\v 28 Taôm aŋôgac gebe kasôm gebe ‘Aê Kilisi atom, mago Anôtô kêsakiŋ aê gamuŋ eŋ.’  
\v 29 Ŋac taŋ sêsi awê gêjac eŋ ŋawae naŋ, kêtu ŋac-ênam-awêwaga. Mago ŋac-ênamawêwaga nê ŋac, taŋ jakêkô ma gêŋô eŋ naŋ, kêtu samuc ŋac-ênam-awêwaga nê awa. Ma galoc aê amboac tonaŋ têtac ŋajam kêlêlêc samucgeŋ.  
\v 30 Eŋ êtôp ma aê jamêliŋ.”   
\p
\v 31 Eŋ taŋ aŋga lôlôc naŋ, kêlêlêc samob su. Eŋ taŋ nê ŋam gêc nom naŋ, kêtu gêŋ nomŋa ma kêsôm biŋ nomŋa. Ma eŋ taŋ aŋga undambê naŋ, kêlêlêc samob su  
\v 32 Biŋ taŋ eŋ gêlic to gêŋô naŋ, tec gêwa sa, mago lau teŋ sêkôc ênê biŋ sa atom.  
\v 33 Ma lau taŋ sêkôc biŋ tonaŋ sa naŋ, sêlôc kêtu tôŋ gebe Anôtô eŋ Ŋac biŋŋanôŋa.  
\v 34 Ŋac taŋ Anôtô kêsakiŋ eŋ naŋ, kêsôm Anôtônê biŋ, gebe Anôtô kêkêŋ Ŋalau gêdêŋ eŋ kêtôm dôŋgeŋ atom, eŋ kêsêwageŋ.  
\v 35 Tama têtac gêwiŋ Latu, tec kêkêŋ gêŋ samob kêsêp eŋ lêma.  
\v 36 Eŋ taŋ kêkêŋ gêwiŋ Latu naŋ, êŋgôŋ mata jali teŋgeŋ. Ma eŋ taŋ taŋapêc gêdêŋ Latunê biŋ naŋ, êlic gamêŋ êŋgôŋ mata jaliŋa atom, gebe Anôtô têtac ŋandaŋ giŋ eŋ tôŋgac.   
\c 4  
\s1 Jesu agêc awê Samariaŋa  
\p
\v 1 Jesu kejala gebe Parisai sêŋô eŋ gêjam lau taêsam ôkwi têtu ŋacseŋomi to kêsagu lau kêlêlêc Joaŋ ŋawae,  
\v 2 Jesu tau kêsagu lau atom, ênê ŋacseŋomigeŋ sêgôm,  
\v 3 tec gêwi Judaia siŋ ma gêmu gêja Galilaia kêtiam.  
\v 4 Gamêŋ tonaŋ ŋaintêna tageŋ kêsa Samariaŋageŋ gêja.  
\v 5 Tec eŋ kêsêIêŋ e gêô lasê malac Samariaŋa teŋ ŋaê Sukar gêc kôm, taŋ Jakob kêkêŋ gêdêŋ latu Josep naŋ ŋagala.  
\v 6 Ma Jakobnê bumata kêpoac tonaŋ. Jesu kêsêlêŋ e têkwa gêbac tec gêŋgôŋ bumata tau, ma oc amboac kêkô ŋaluŋgeŋ.   
\p
\v 7 Go awê teŋ aŋga Samaria kêsa gêmêŋ gebe êtê bu. Tec Jesu kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Ôkêŋ bu mêŋjanôm.”  
\v 8 Gêdêŋ tonaŋ Jesunê ŋacseŋomi sêsa malac sêja sebe sênam ôli mo.  
\v 9 Ma awê Samariaŋa tonaŋ kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Aôm Juda ma aê awê Samariaŋa, mago amboac ondoc tec koteŋ gebe jakêŋ bu aôm ônôm nec.” (Gebe Juda to lau Samaria nêŋ biŋ gelom tau atom.)  
\v 10 Go Jesu gêjô eŋ awa gebe “Aôm embe ôjala gêŋ, taŋ Anôtô kêkêŋ naŋ, to ŋac taŋ kêsôm gêdêŋ aôm gebe Ôkêŋ bu mêŋjanôm naŋ, go aômgeŋ oteŋ eŋ gebe êkêŋ bu mata jaliŋa êndêŋ aôm.”  
\v 11 Ma awê kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Apômtau, aômnêm laclu masi ma bu nec gacgeŋ kêsêp gêja su, ma aôm oc ôkôc bu mata jaliŋa tau aŋga ondoc.  
\v 12 Aêac tameŋi Jakob kêkêŋ bumata tonec gêdêŋ aêac. Êsêac to latui ma nê bôc sênôm bu tau. Aôm kôlêlêc eŋ su me.”  
\v 13 Go Jesu gêjô eŋ awa gebe “Lau samob, naŋ sênôm bu tonec, oc êjô êsêac êtiam.  
\v 14 Mago teŋ embe ênôm bu, taŋ aê oc jakêŋ êndêŋ eŋ naŋ, oc bu êjô eŋ êtiam atom, êôc eŋ tôŋ endeŋ tôŋgeŋ. Gebe bu, taŋ aê jakêŋ êndêŋ eŋ naŋ, êtu bumata êpulu aŋga ênê ŋalêlôm ma êkêŋ eŋ êŋgôŋ mata jali teŋgeŋ.”  
\v 15 Tec awê tau kêsôm gêdêŋ Jesu gebe “Apômtau, ôkêŋ bu tonaŋ êndêŋ aê acgommaŋ, gebe bu êjô aê êtiam atom ma jamêŋ tonec êtu jatê buŋa êtiam atom.”   
\p
\v 16 Ma Jesu kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Ôna ômôêc nêm akweŋ, agêc amu amêŋ tonec.”  
\v 17 Tec awê gêjô eŋ awa gebe “Aêŋoc akweŋ masi.” Go Jesu kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Kôsôm jagêdêŋ gebe nêm akweŋ masi.  
\v 18 Aôm gôjam ŋac lemeŋ teŋ su, ma ŋac, taŋ galoc gôjam gômoa naŋ, nêm akweŋ eŋ atom. Tec kôsôm jagêdêŋ.”   
\p
\v 19 Ma awê kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Apômtau, aê galic aôm propete teŋ.  
\v 20 Aêac tameŋi teteŋ mec aŋga lôc tônê, ma amac tec asôm gebe ateŋ mec ŋamala gêc Jerusalem.”  
\v 21 Go Jesu kêsôm gebe “Awê, ôkêŋ êwiŋ aê gebe noc teŋ oc mêŋêsa, naŋ ateŋ mec êndêŋ Tamoc aŋga lôc tônê to Jerusalem atom.  
\v 22 Amac tonaŋ ateŋ mec gêdêŋ ŋac, taŋ ajala eŋ sapu naŋ, ma aêac tec ateŋ gêdêŋ ŋac, taŋ ajala eŋ naŋ, gebe Anôtô ênam ŋamalac kêsi ŋamoasiŋ êsa aŋga Judanêŋ.  
\v 23 Mago noc oc mêŋêsa, ma noc tau kêdabiŋ su, ma êsêac, taŋ teteŋ mec ŋanô naŋ, oc teteŋ êndêŋ Tamoc toŋalau ma tobiŋŋanôgeŋ. Tamoc tec gesom lau, naŋ teteŋ mec amboac tonaŋ êndêŋ eŋ.  
\v 24 Anôtô eŋ Ŋalau, ma êsêac, taŋ teteŋ mec êndêŋ eŋ naŋ, teteŋ toŋalau ma tobiŋŋanôgêŋ.”  
\v 25 Ma awê kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Aê kajala gebe Mesia, taŋ sêsam eŋ sebe Kilisi naŋ, oc êmêŋ. Êndêŋ noc êmêŋŋa, oc êwa biŋ samob ŋam sa êndêŋ aêac.”  
\v 26 Tec Jesu kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Ŋac tau aê, tec kasôm biŋ gêdêŋ aôm.”   
\p
\v 27 Gêdêŋ tonaŋ ênê ŋacseŋomi sêô lasê e têtakê, gebe gêjam biŋgalôm gêwiŋ awê teŋ. Mago nêŋ teŋ kêsôm gebe “Aôm gobe amboac ondoc,” me “Aôm kôsôm asageŋ gêdêŋ eŋ,” nec atom.  
\v 28 Awê tau gedec nê ku kêkô ma gêja malac jakêsôm gêdêŋ lau gebe  
\v 29 “Amêŋ alic ŋac teŋ, tê kêsôm ŋoc gêŋ, taŋ gagôm naŋ, samob lasê nê. Oc moae Kilisi tau me.”  
\v 30 Tec êsêac sêsa aŋga malac dêdêŋ eŋ sêja.   
\p
\v 31 Gêdêŋ ŋasawa tonaŋgeŋ ênê ŋacseŋomi jateteŋ eŋ gebe “Mêtêmôkê, ôniŋ gêŋ.”  
\v 32 Tec eŋ kêsôm gêdêŋ êsêac gebe “Aêŋoc mo teŋ tec gêc, amac ajala atom.”  
\v 33 Ma ênê ŋacseŋomi sêsôm gêdêŋ tauŋ gebe “Ŋac teŋ kêkêŋ gêŋ taniŋŋa gêdêŋ eŋ me.”  
\v 34 Tec Jesu kêsôm gêdêŋ êsêac gebe “Aêŋoc mo tonec gebe jaŋgôm ŋac, taŋ kêsakiŋ aê gamêŋ naŋ, nê biŋ êtu tôŋ to janac dabiŋ ênê koleŋ.  
\v 35 Amac asôm gebe ‘Ajôŋ aclê ênaŋa acgom, go tajoŋ kôm ŋanô sa,’ asôm me masi. Ma aê tec jasôm êndêŋ amac gebe Aôc matemanô ŋa alic gêŋ kômŋa gebe mo tau ŋakwac kêtu sôlôcgac.  
\v 36 Ŋac-kejoŋ-sawaga kêkôc nê ŋaôli tec gêmoa ma gêjac ŋanô sêŋgôŋ mateŋ jali teŋgeŋŋa sa, e ŋackêsêgêŋwaga agêc ŋac-kejoŋ-sawaga lulugeŋ têntac ŋajam.  
\v 37 Biŋ tonec biŋŋanô gebe ŋac teŋ kêsê ma ŋac teŋ kejoŋ ŋanô sa.  
\v 38 Aê kasakiŋ amac gebe akôc kôm, taŋ ajam atom naŋ, ŋanô sa. Lau teŋ gêjam ŋakôm su, ma amac akôc êsêac lemeŋgêdô su.”   
\p
\v 39 Lau Samaria taêsam aŋga malac tonaŋ sêkêŋ gêwiŋ eŋ kêtu biŋ, taŋ awê kêsôm lasê gêdêŋ êsêac naŋŋa gebe “Eŋ kêsôm aêŋoc gêŋ, taŋ gagôm naŋ, samob gêdêŋ aê.”  
\v 40 Amboac tonaŋ lau Samaria dêdêŋ eŋ sêja ma teteŋ eŋ gebe êmoa êwiŋ êsêac. Tec eŋ gêmoa gamêŋ tonaŋ kêtôm bêc luagêc.  
\v 41 Lau taêsam kêlêlêc sêkêŋ gêwiŋ eŋ kêtu eŋ tau nê biŋŋa,  
\v 42 ma sêsôm gêdêŋ awê tau gebe “Aêac akêŋ gêwiŋ kêtu aômnêm biŋŋageŋ atom, gebe aêac tauŋ aŋô to ajalagac gebe ŋac tecenec kêtu ŋamalac samob nêŋ kêsiwaga biŋŋanô.”   
\s1 Jesu gêgôm kiŋnê ŋacnê latu ôli ŋajam kêsa  
\p
\v 43 Bêc luagêc tonaŋ gêjaŋa, go Jesu gêdi aŋga tonaŋ gêja Galilaia.  
\v 44 Eŋ tau tec kêsôm lasê gebe “Propete teŋ oc tetoc eŋ sa aŋga tau nê malac atom.”  
\v 45 Gêdêŋ taŋ jagêô lasê Galilaia naŋ, lau Galilaiaŋa sêkôc eŋ sa kêtu sêlic gêŋ samob, taŋ gêgôm gêdêŋ om gêmoa Jerusalem naŋŋa, gebe tauŋ sêlic om tonaŋ sêwiŋ.  
\v 46 Amboac tonaŋ gêmu gêja Kana Galilaiaŋa, taŋ gêjam bu ôkwi kêtu wain naŋ.  
\p Kiŋnê ŋac teŋ gêmoa Kapanaum, naŋ latu gêmac gêc.  
\v 47 Ŋac tau gêŋô Jesu aŋga Judaia gêmêŋ Galilaia ŋawae ma gêdêŋ eŋ jaketeŋ eŋ gebe êsêp êwiŋ eŋ naêŋgôm ênê latu ôli ŋajam êsa, gebe eŋ awa kêtu dambê.  
\v 48 Ma Jesu kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Amac embe alic gêŋtalô to gêŋsêga atom, oc akêŋ êwiŋ atom.”  
\v 49 Tec kiŋnê ŋac kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Apômtau, ôsêp ôwiŋ aê ŋagaô, gebe ŋoc ŋapalê oc êmac êndu.”  
\v 50 Ma Jesu kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Ôna, latôm oc êmoa mata jali.” Ŋac tau kêkêŋ gêwiŋ biŋ, taŋ Jesu kêsôm gêdêŋ eŋ naŋ, ma gêja.  
\v 51 Kêsêlêŋ gêmu kêsêp gêmoa ma nê sakiŋwaga sêpuc eŋ tôŋtôŋ sêja e sêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Latôm gêmoa mata jali.”  
\v 52 Eŋ kêtu kênac ockatu ŋasawa, taŋ ŋac tau ôli kêpôlac tau su naŋŋa gêdêŋ êsêac e sêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Gêdêŋ nôgeŋ katuŋ gêmu kêsa ma ôli ŋandaŋ gawi eŋ siŋ.”  
\v 53 Ma tama kêjala gebe oc kêtôm tonaŋ, tec Jesu kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Latôm oc êmoa mata jali.” Amboac tonaŋ êsêac to nê gôlôac samob sêkêŋ gêwiŋ Jesu.  
\v 54 Gêŋtalô tonaŋ Jesu gêgôm kêtu luagêc gêdêŋ taŋ gêmu aŋga Judaia gêja Galilaia naŋ.   
\c 5  
\s1 Ŋac gêmac aŋga bugêjactoŋ ôli ŋajam kêsa  
\p
\v 1 Tonê su ma Judanêŋ om teŋ kêdabiŋ, tec Jesu kêpi Jerusalem gêja.  
\v 2 Ma bugêjactoŋ teŋ kêpoac Jerusalem kêsi sacgêdô dombaŋa, sêsam ŋa Ebolai aweŋ gebe Betsada, ma andu sêlêb lemeŋ teŋ kêkô tonaŋ.  
\v 3 Lau togêmac taêsam sêc tonaŋ, mateŋpec to magiŋ kêsu ma ŋatêkwa kêtu goloŋ. [Êsêac sêôŋ gebe bu tau ŋakotoŋ-kotoŋ êsa  
\v 4 gebe Apômtaunê aŋela teŋ kêsêp bu ŋatoŋ tau jakêjali bu tonaŋ kêsêp ŋasawa elêmê. Bu tonaŋ embe ŋakotoŋkotoŋ êsa ma ŋac teŋ embe êsêp êtu ŋamata, naŋ oc ôli ŋajam êsa, gebe bu tonaŋ kepeŋ gêmac su paliŋ-paliŋgeŋ.]  
\v 5 Ŋac teŋ gêc tonaŋ, naŋ gêmac gêc e ŋajala kêtôm 38.  
\v 6 Jesu gêlic ŋac tau gec ma kêjala gebe gêmac tonaŋ gêjam eŋ tôŋ kêtôm têm taêsam su, tec kêtu kênac eŋ gebe “Gobe ôlim ŋajam êsa me masi.”  
\v 7 Ma ŋac gêmac tau gêjô eŋ awa gebe “Apômtau, bu tonaŋ embe ŋakotoŋ-kotoŋ êsa, naŋ ŋoc ŋac teŋ gebe êkêŋ aê jasêp bu ŋatoŋ tau jana naŋ, gêmoa atom. Tauc gabe jana, tec ŋawapac ma lau sêmuŋ aê ŋapaŋ.”  
\v 8 Tec Jesu kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Ôndi sa, oc nêm mê sa ma ôsêlêŋ,”  
\v 9 e gacgeŋ ŋac tau ôli ŋajam kêsa, gêôc nê mê sa ma kêsêlêŋ.  
\p Ma gêŋ tonaŋ gêdêŋ sabat.  
\v 10 Tec Juda sêsôm gêdêŋ ŋac, taŋ ôli ŋajam kêsa naŋ gebe “Sabat tec gêc, amboac tonaŋ kêtôm atom gebe ôc mê.”  
\v 11 Ma eŋ gêjô êsêac aweŋ gebe “Ŋac naŋ gêgôm aê ôlic ŋajam kêsa naŋ, kêsôm gêdêŋ aê gebe ‘Oc nêm mê sa ma ôsêIêŋ.’”  
\v 12 Ma êsêac têtu kênac eŋ gebe “Ŋac asa tê kêsôm gêdêŋ aôm gebe ‘Ôc nêm mê sa ma ôsêlêŋ.’”  
\v 13 Mago ŋac taŋ ôli ŋajam kêsa naŋ, gêjam kauc, gebe lau taêsam sêkac sa sêmoa ma Jesu kêtaiŋ tau su aŋga êsêacnêŋ.   
\p
\v 14 Tonê su ma Jesu kêtap eŋ sa gêmoa lôm dabuŋ ma kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Ôlic acgom, ôlim ŋajam kêsagac. Amboac tonaŋ ôŋgôm sec êtiam atom, gebe geŋ teŋ êtap aôm sa êlêlêc gêmuŋŋa su atom.”  
\v 15 Go ŋac tau jakêsôm gêdêŋ Juda gebe “Ŋac taŋ gêgôm aê ôlic ŋajam kêsa naŋ Jesu.”  
\v 16 Amboac tonaŋ Juda seŋ oliŋ Jesu gebe gêgôm gêŋ amboac tonaŋ gêdêŋ sabat.  
\v 17 Tec Jesu gêjô êsêac aweŋ gebe “Tamoc gêjam kôm e mêŋgêdêŋ galoc, ma aê gajam kôm amboac tonaŋ.”  
\v 18 Kêtu tonaŋŋa Juda dêdib eŋ ŋanogeŋ sebe sênac eŋ êndu kêtu gêgôm sabat popocŋageŋ atom, kêtu biŋ, taŋ eŋ kêsam Anôtô tau gebe Tama ma gêgôm tau kêtôm Anôtô naŋŋa gêwiŋ.   
\s1 Jesunê ŋaclai ŋam  
\p
\v 19 Go Jesu gêjô êsêac aweŋ gebe “Biŋŋanô, aê jasôm tobiŋŋanôgeŋ êndêŋ amac gebe Latu kêtôm gebe tau êŋgôm gêŋ teŋ atom. Gêŋ taŋ eŋ êlic Tama gêgôm naŋ, go êŋgôm êtôm tonaŋ, gebe gêŋ, taŋ Tama gêgôm naŋ, Latu gêgôm amboac tonaŋgeŋ.  
\v 20 Tama têtac gêwiŋ Latu ma kêtôc gêŋ samob, taŋ eŋ tau gêgôm naŋ, gêdêŋ eŋ ma oc êtôc kôm êlêlêc tonaŋ su êndêŋ eŋ e amac oc êŋac lemem.  
\v 21 Tama gêŋu ŋacmatê mateŋ jali kêsa. Ma Latu tau êŋu êsêac, taŋ taê ênam naŋ, mateŋ jali êsa amboac tonaŋgeŋ.  
\v 22 Tama tau oc êmêtôc ŋac teŋ atom. Eŋ gêwi mêtôc siŋ samucgeŋ gêdêŋ Latu,  
\v 23 gebe ŋamalac samob tetoc Latu sa êtôm tetoc Tama sa. Teŋ embe etoc Latu sa atom, naŋ oc etoc Tama, taŋ kêsakiŋ eŋ gêmêŋ naŋ, sa atom amboac tonaŋ.   
\p
\v 24 “Biŋŋanô, aê jasôm tobiŋŋanôgeŋ êndêŋ amac gebe Ŋac taŋ gêŋô ŋoc biŋ ma kêkêŋ gawiŋ ŋac, taŋ kêsakiŋ aê naŋ, eŋ gêŋgôŋ mata jali teŋgeŋ. Ma eŋ oc êô lasê mêtôc atom, eŋ aŋga gêmac êndu tau jagelom gêŋgôŋ mata jali.  
\v 25 Biŋŋanô, aê jasôm tobiŋŋanôgeŋ êndêŋ amac gebe Noc teŋ oc mêŋêsa, ma noc tau kêdabiŋ su gebe ŋacmatê sêŋô Anôtônê Latu awa, ma êsêac, taŋ sêŋô naŋ, oc sêŋgôŋ mateŋ jali.  
\v 26 Tama mata jali ŋam gêc eŋ tauŋa ma kêkêŋ Latu mata jali ŋam gêc eŋ tauŋa amboac tonaŋgeŋ.  
\v 27 Ma kêkêŋ ŋaclai gêdêŋ eŋ gebe êmêtôc ŋamalac gebe eŋ Ŋamalacnê Latu.  
\v 28 Aŋac lemem atom, gebe noc oc mêŋêsa ma samob, taŋ sêc sêô naŋ, oc sêŋô eŋ awa  
\v 29 ma mêŋsêsa. Lau taŋ sêgôm geŋ ŋajam naŋ, sêndi sa sêŋgôŋ mateŋ jali. Ma êsêac, taŋ sêgôm sec naŋ, sêndi sa gebe têtap mêtôc sa.   
\s1 Lau sêwa Jesunê ŋam sa  
\p
\v 30 “Aê katôm gebe tauc jaŋgôm gêŋ teŋ atom. Aê jamêtôc êtôm gaŋô. Tec ŋoc mêtôc tau jagêdêŋ gebe gagôm tauc ŋoc biŋ atom, gagôm ŋac, taŋ kêsakiŋ aê naŋgeŋ nê biŋ.   
\p
\v 31 “Aê embe jawa tauc ŋam sa, oc jawa sa êtôm atom.  
\v 32 Ŋac teŋ gêwa aê ŋam sa tec gêmoa, ma aê kajala biŋ, taŋ gêwa sa kêpi aê naŋ, gebe biŋŋanô.  
\v 33 Amac tonaŋ asakiŋ lau dêdêŋ Joaŋ sêja, ma eŋ gêwa biŋŋanô ŋam sa,  
\v 34 mago biŋ, taŋ ŋamalac sêwa sa naŋ, aê nec kakôc sa atom, tageŋ kasôm biŋ tau gebe ênam amac kêsi.  
\v 35 Joaŋ kêtu ja, naŋ gelom ŋawê kêpô gamêŋ naŋ, ma amac abe atu samuc ênê ŋawê têlageŋ.  
\v 36 Ŋoc biŋ gêwa aê ŋam saŋa kêlêlêc Joaŋnê su, gebe kôm taŋ tamoc kêkêŋ aê gebe janac dabiŋ naŋ, tec gajam. Ma kôm tau gêwa aêŋoc ŋam sa gebe Tamoc kêsakiŋ aê.  
\v 37 Ma Tamoc, taŋ kêsakiŋ aê naŋ, gêwa aêŋoc ŋam sa. Amac aŋô ênê awa atom e alic eŋ laŋô atom.  
\v 38 Ma ênê biŋ gêc amacnêm ŋalêlôm atom, gebe akêŋ gêwiŋ ŋac, taŋ kêsakiŋ aê naŋ atom.  
\v 39 Mêtê taŋ teto gêc naŋ, amac apuc atu dôbgeŋ amoa, abe aŋgôŋ matem jali teŋgeŋ ŋam jakêsêp biŋ tonaŋ, ma biŋ tonaŋ ŋai gêwa aê ŋam sagoc.  
\v 40 Mago amac abe andêŋ aê amêŋ akôc matem jali ŋam atom.   
\p
\v 41 “Aê jakôc waec aŋga ŋamalacnêŋ atom.  
\v 42 Mago aê kajala amac têmtac gêwiŋ Anôtôŋa gêc nêm ŋalêlôm atom.  
\v 43 Aê gamêŋ gajam Tamoc laŋô, mago amac akôc aê sa atom. Ŋac teŋ embe êmêŋ ênam tau laŋô, go akôc eŋ sa.  
\v 44 Amac taŋ akôc waem aŋga taôm nêm ma matem gêdiŋ waem aŋga Anôtô tageŋ nê atom naŋ, atôm gebe akêŋ êwiŋ amboac ondoc.  
\v 45 Taêm ênam gebe aê jandôŋ amacnêm biŋ êndêŋ Tamoc nec atom. Ŋac-êndôŋ-amacnêm-biŋwaga gêmoa, eŋ Mose, taŋ akêŋ matem eŋ amoa naŋ.  
\v 46 Embe akêŋ êwiŋ Mose, oc akêŋ êwiŋ aê, gebe ŋac tônê tê keto biŋ kêpi aê.  
\v 47 Ma embe akêŋ êwiŋ biŋ, taŋ eŋ keto naŋ atom, oc akêŋ êwiŋ aêŋoc biŋ amboac ondoc.”   
\c 6  
\s1 Jesu gêlôm 5,000  
\r (Mat 14:13-21; Mar 6:30-44; Luk 9:10-17)  
\p
\v 1 Tônê su ma Jesu gelom bugêjactoŋ Galilaiaŋa, taŋ sêsam teŋ gebe Tiberiaŋa naŋ, ŋamakeŋ ônêŋa gêja.  
\v 2 Ma lau taêsam têdaguc eŋ sêja, gebe sêlic gêŋtalô, taŋ eŋ gêgôm gêdêŋ lau gêmac naŋ.  
\v 3 Jesu kêpi lôc jagêŋgôŋ sic gêwiŋ nê ŋacseŋomi.  
\v 4 Ma Judanêŋ omsêga Pasa kêdabiŋ.  
\v 5 Jesu gêôc mataanô sa e gêlic lau taêsam dêdêŋ eŋ, ma kêsôm gêdêŋ Pilip gebe “Aêac tanam ôli mo aŋga ondoc gebe lau tonec sêniŋ.”  
\v 6 Biŋ tonaŋ Jesu kêsôm gebe ênsaê eŋ, gebe tau kêjala gêŋ, taŋ gebe êŋgômŋa naŋ.  
\v 7 Ma Pilip gêjô eŋ awa gebe “Aêac embe tanam ôli mo ŋa denari 200 ma mêŋtakêŋ ŋagec-ŋagec êndêŋ êsêac êndêŋ-êndêŋgeŋ, mago oc êtôm atom.”  
\v 8 Go ênê ŋacseŋominêŋ teŋ, Simon Petere lasi Andrea, kêsôm gadêŋ eŋ gebe  
\v 9 “Ŋapalê teŋ kêkôc mo lemeŋ teŋ ma i luagêc tec gêmoa, mago gêŋ tecenec oc êtôm lau taêsam tonec ŋai amboac ondoc.”  
\v 10 Go Jesu kêsôm gebe “Asôm gebe lau sêŋgôŋ sic.” Aŋga gamêŋ tonaŋ gêgwaŋ taêsam gêc. Amboac tonaŋ lau, taŋ sêŋgôŋ sic naŋ, amboac 5,000.  
\v 11 Go Jesu kêkôc mo ma gêjam daŋge, go gêjac sam gêdêŋ lau, taŋ sêŋgôŋ naŋ, ma gêgôm i amboac tonaŋgeŋ gebe sêniŋ êtôm têntac êwiŋ.  
\v 12 Seŋ e gêôc êsêac tôŋ, go kêsôm gêdêŋ nê ŋacseŋomi gebe “Anac ŋagêdôgêdô sa, gebe teŋ ênaŋa atom.”  
\v 13 Mo lemeŋ teŋgeŋ tecenaŋ, mago lau seŋ e dedec ŋagêdô-gêdô gêcŋa, go sêjac sa kêsêp gadob 12 e mêŋgêc.   
\p
\v 14 Ŋamalac sêlic gêŋtalô, taŋ eŋ gêgôm naŋ, tec sêsôm gebe “Propete taŋ êmêŋ nom naŋ ŋac tau tonec biŋŋanôgoc.”  
\v 15 Jesu kêjala gebe êsêac sebe sêmêŋ sêjaŋgo eŋ su ma sêkêŋ eŋ êtu nêŋ kiŋ, tec kêtaiŋ taugeŋ gêc kêpi lôc gêja.   
\s1 Jesu kêsêlêŋ gêmoa ŋadembom ŋaô  
\r (Mat 14:22-23; Mar 6:45-52)  
\p
\v 16 Kêtula, go nê ŋacseŋomi sêsêp bugêjactoŋ sêja  
\v 17 e sêpi waŋ teŋ sebe sêlac sêna Kapanaum. Gamêŋ ŋakesec kêsa su, mago Jesu gêô lasê êsêac atom tageŋ,  
\v 18 ma mu gêbuc ŋatêna e ŋadembom secanô.  
\v 19 Sêlac e sêkêŋ gamêŋ kêtu sêga gêc waŋkuŋa, go sêlic Jesu tau kêsêlêŋ gêmoa ŋadembom ŋaôgeŋ mêŋkêdabiŋ waŋ ma têtêc tauŋ.  
\v 20 Tec eŋ kêsôm gêdêŋ êsêac gebe “Aê tau tonec, atêc taôm atom.”  
\v 21 Êsêac sebe nasêkôc eŋ êpi waŋ, ma eb tageŋ waŋ kêsô gamêŋ, taŋ sepeŋ naŋ.   
\s1 Jesu kêtu mo ŋanô daŋgôŋ mateŋ jaliŋa  
\p
\v 22 Ŋageleŋ lau, taŋ sêmoa bugêjactoŋ ŋamakeŋ ônêŋa naŋ, sêlic gebe waŋ teŋ kêpoac sêcluŋ gêwiŋ atom, waŋ tageŋ, ma Jesu tau gêwiŋ nê ŋacseŋomi gêja atom, nê ŋacseŋomi tauŋgeŋ sêja.  
\v 23 Mago waŋ ŋagêdô aŋga Tiberia sêlac e jasêsô gamêŋ, taŋ Apômtau gêjam daŋge ma kêkêŋ mo êsêac seŋ naŋ ŋagala.  
\v 24 Gêdêŋ taŋ lau sêlic Jesu to nê ŋacseŋomi laŋôŋmê naŋ, ac sêpi waŋ jasêsôm Jesu aŋga Kapanaum.   
\p
\v 25 Êsêac têtap eŋ sa gêmoa bu makeŋ, tec sêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Mêtêmôkê, aôm gêdêŋ ondoc gômôêŋ tonec.”  
\v 26 Ma Jesu gêjô êsêac aweŋ gebe “Biŋŋanô, aê jasôm tobiŋŋanôgeŋ êndêŋ amac gebe Amac asôm aê kêtu alic gêŋtalôŋa atom, ac asôm aê kêtu aeŋ mo e gêôc amac tôŋŋa.  
\v 27 Aŋgôm mocsac gêŋ taniŋŋa, taŋ êtu palê naŋ atom, mago aŋgôm mocsac gêŋ taniŋŋa, taŋ ênêc e êkêŋ ŋamalac sêŋgôŋ mateŋ jali teŋgeŋŋa naŋ. Ŋamalacnê Latu oc êkêŋ gêŋ tau êndêŋ amac gebe Tama Anôtô gêlôc gêdêŋ eŋ kêtu tôŋ sugac.”  
\v 28 Ma êsêac sêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Aêac aŋgôm amboac ondoc gebe anam Anôtônê kôm.”  
\v 29 Tec Jesu gêjô êsêac aweŋ gebe “Anôtônê kôm tau tonec gebe akêŋ êwiŋ ŋac, taŋ eŋ kêsakiŋ naŋ.”  
\v 30 Ma êsêac sêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Aôm ôŋgôm gêŋtalô ondoc gebe aêac alic ec akêŋ êwiŋ aôm. Aôm ôŋgôm asageŋ.  
\v 31 Tameŋi tec seŋ mana aŋga gamêŋ sawa kêtôm biŋ, taŋ teto gêc naŋ gebe ‘Eŋ kêkêŋ mo aŋga undambê gêdêŋ êsêac seŋ.’”  
\v 32 Go Jesu kêsôm gêdêŋ êsêac gebe “Biŋŋanô, aê jasôm tobiŋŋanôgeŋ êndêŋ amac gebe Mose kêkêŋ mo aŋga undambê gêdêŋ amac atom. Mo ŋanô undambêŋa tonaŋ Tamoc tau kêkêŋ gêdêŋ amac,  
\v 33 gebe ŋac, taŋ aŋga undambê kêsêp gêmêŋ ma kêkêŋ ŋamalac sêŋgôŋ mateŋ jali naŋ, tec kêtu Anôtônê mo.”  
\v 34 Ma êsêac sêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Apômtau, ôkêŋ mo tonaŋ êndêŋ aêac endeŋ tôŋgeŋmaŋ.”  
\v 35 Tec Jesu kêsôm gêdêŋ êsêac gebe “Aê tauc tec katu mo ŋamalac sêmoa mateŋ jaliŋa tau. Ŋac taŋ êndêŋ aê êmêŋ naŋ, mo êjô eŋ êtiam atom. Ma ŋac, taŋ êkêŋ êwiŋ aê naŋ, bu êjô eŋ êtiam atomanô.   
\p
\v 36 “Aê tec kasôm gêdêŋ amac su gebe Amac alic aêgac, mago akêŋ gêwiŋ atom.  
\v 37 Gêŋ samob, taŋ Tamoc kêkêŋ gêdêŋ aê naŋ, oc êndêŋ aê êmêŋ ma ŋac teŋ embe êndêŋ aê êmêŋ, oc jamasuc eŋ atom.  
\v 38 Aê kasêp aŋga undambê gamêŋ gebe jaŋgôm tauc ŋoc biŋ êtu tôŋ atom, jaŋgôm ŋac-kêsakiŋaêwaga nê biŋ êtu tôŋ.  
\v 39 Ma ŋackêsakiŋ-aêwaga tau nê biŋ amboac tonec gebe gêŋ samob, taŋ kêkêŋ gêdêŋ aêŋa naŋ, janam ŋateŋ sapu atom, jaŋu samob sêndi sa êndêŋ bêc ŋamuŋa.  
\v 40 Tamocnê biŋ tau tonec gebe lau samob, taŋ sêlic Latu ma sêkêŋ gêwiŋ eŋ naŋ, gêŋgôŋ mateŋ jali teŋgeŋ ma aê êŋu êsêac sêndi ŋa êndêŋ bêc ŋamuŋa.”   
\p
\v 41 Juda sêli aweŋ sa kêtu biŋ, taŋ kêsôm gebe “Aê mo kasêp aŋga undambê gamêŋ naŋŋa.”  
\v 42 Ma êsêac sêsôm gebe “Ŋac tonec Josep latu Jesu me masi. Têna agêc tama tec tajalagac. Ma amboac ondoc tec galoc eŋ kêsôm gebe Aê kasêp aŋga undambê gamêŋ nec.”  
\v 43 Tec Jesu gêjô êsêac aweŋ gebe “Ali awem sa atom.  
\v 44 Ŋac teŋ kêtôm gebe tau êndêŋ aê êmêŋ atom. Tamoc taŋ kêsakiŋ aê gamêŋ naŋ, embe ê eŋ, go aê jaŋu eŋ êndi sa êndêŋ bêc ŋamuŋa.  
\v 45 Teto gêc propetenêŋ buku gebe ‘Anôtô oc êndôŋ ŋamalac samob.’ Ma samob, taŋ sêŋô Tamocnê biŋ ma sêkôc kauc aŋga ênê naŋ, tec dêdêŋ aê sêmêŋ.  
\v 46 Teŋ gêlic Tamoc atom, ŋac tageŋ, taŋ kêsa aŋga Anôtô tau nê naŋ, taugeŋ tec gêlic tama.  
\v 47 Biŋŋanô, aê jasôm tobiŋŋanôgeŋ êndêŋ amac gebe Eŋ taŋ kêkêŋ gêwiŋ naŋ, gêŋgôŋ mata jali teŋgeŋ.  
\v 48 Mo ŋamalac gêŋgôŋ mateŋ jaliŋa aê.  
\v 49 Tamemi seŋ mana aŋga gamêŋ sawa, mago sêmac êndu.  
\v 50 Mo tecenec kêsêp aŋga undambê gêmêŋ gebe teŋ embe êniŋ oc êmac êndu atom.  
\v 51 Mo mata jali, taŋ kêsêp aŋga undambê gêmêŋ naŋ aê. Ŋamalac teŋ embe êniŋ mo tau tonec, oc êŋgôŋ mata jali teŋgeŋ. Ma mo tau, taŋ aê jakêŋ naŋ, tauc ôlic tec jakêŋ gebe ŋamalac samob sêŋgôŋ mateŋ jali.”   
\p
\v 52 Judawaga aweŋsuŋ gêôc ka tauŋ ma sêsôm gebe “Amboac ondoc, ŋac tonec kêtôm gebe êkêŋ nê ôli aêac taniŋ me.”  
\v 53 Tec Jesu kêsôm gêdêŋ êsêac gebe “Biŋŋanô, aê jasôm tobiŋŋanôgeŋ êndêŋ amac gebe Amac embe aniŋ Ŋamalacnê Latunê ôli to anôm ênê dec atom, oc matem jali ŋam ênêc amacŋa atom.  
\v 54 Eŋ taŋ geŋ aêŋoc ôlic to gênôm aêŋoc dec naŋ, gêŋgôŋ mata jali teŋgeŋ, ma aê oc jaŋu eŋ sa êndê bêc ŋamuŋa,  
\v 55 gebe aêŋoc ôlic kêtu gêŋ taniŋŋa ŋanô tau, ma aêŋoc dec kêtu gêŋ tanômŋa ŋanô tau.  
\v 56 Eŋ taŋ geŋ aêŋoc ôlic to gênôm aêŋoc dec naŋ, gêmoa aê ŋalelôm ma aê gamoa eŋ ŋalêlôm.  
\v 57 Tamoc mata jali kêsakiŋ aê gamêŋ, ma aê tec gamoa matoc jali kêtu Tamocŋa. Ma eŋ taŋ geŋ aê naŋ, êŋgôŋ mata jali êtu aêŋa amboac tonaŋgeŋ.  
\v 58 Mo tau, taŋ kêsêp aŋga undambê gêmêŋ naŋ, kêtôm mo, taŋ tamemi seŋ-seŋ ma sêmac êndu naŋ atom. Eŋ taŋ geŋ mo tonaŋ êŋgôŋ mata jali teŋgeŋ.”  
\v 59 Biŋ tonaŋ Jesu kêsôm gêdêŋ kêdôŋ mêtê gêmoa lôm Kapanaumŋa.   
\s1 Biŋ daŋgôŋ mateŋ jaliŋa  
\p
\v 60 Ênê ŋacseŋomi gwalêkiŋ sêŋô biŋ tonaŋ ma sêsôm gebe “Biŋ tonaŋ ŋawapac sec. Asa kêtôm gebe êkêŋ taŋa.”  
\v 61 Jesu kêjala gêc tau gebe nê ŋacseŋomi sêli aweŋ sa, tec kêsôm gêdêŋ êsêac gebe “Biŋ tonec kêtu kasec amac me.  
\v 62 Ma embe alic Ŋamalacnê Latu êmu êpi gamêŋ, taŋ andaŋgeŋ gêŋgôŋ naŋ êna, oc amboac ondoc.  
\v 63 Ŋalau tageŋ êkêŋ ŋamalac sêŋgôŋ mateŋ jali. Ôliŋ oc ênam sa naeo. Biŋ taŋ kasôm gêdêŋ amac su naŋ, tau ŋalau to mata jali.  
\v 64 Mago amacnêm ŋagêdô sêkêŋ gêwiŋ atom.” Jesu kêsôm biŋ tonaŋ gebe kêjala êsêac, taŋ sêkêŋ gêwiŋ eŋ atomŋa naŋ, ma kêjala ŋac, taŋ eoc eŋ lasêŋa naŋ kawanaŋgeŋ.  
\v 65 Tec kêsôm gebe “Kêtu tonaŋŋa tec kasôm gêdêŋ amac gebe Ŋac teŋ kêtôm gebe tau êndêŋ aê êmêŋ atom, Tamoc êlôc êndêŋ eŋ acgom.”   
\p
\v 66 Gêdêŋ tonaŋ ênê ŋacseŋomi gwaŋkiŋ sêwi eŋ siŋ sêsêlêŋ sêwiŋ eŋ kêtiam atom.  
\v 67 Tec Jesu kêsôm gêdêŋ êsêac lau 12 gebe “Ma amac abe aêc ana amboac tonaŋgeŋ me.”  
\v 68 Ma Simon Petere gêjô eŋ awa gebe “Apômtau, aêac oc andêŋ asa ana, aŋgôŋ mateŋ jali teŋgeŋ ŋam gêc aômgeŋ nêm, biŋ.  
\v 69 Ma aêac akêŋ gêwiŋ to ajala gebe Anôtônê ŋac dabuŋ aôm.”  
\v 70 Go Jesu gêjô êsêac aweŋ gebe “Aê kajaliŋ amac lau 12 sa me masi. Mago amacnêm ŋac teŋ kêtu Sadaŋnê ŋac.”  
\v 71 Eŋ kêsôm biŋ tonaŋ kêpi Simon Isariot latu Juda, taŋ gebe eoc eŋ lasê naŋ. Êsêac lau 12 nêŋ ŋac teŋ eŋ.   
\c 7  
\s1 Jesu to lasii  
\p
\v 1 Biŋ tônê su ma Jesu kêsêlêŋ gêmoa Galilalageŋ. Eŋ gebe êsêlêŋ êmoa Judaia atom, gebe Juda dêdib sebe sênac eŋ êndu.  
\v 2 Judanêŋ omsêga Lômbec kêdabiŋ.  
\v 3 Tec Ênê lasii sêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Ôndi aŋga tonec ma ôna Judaia gebe nêm ŋacseŋomi sêlic kôm, taŋ aôm ôŋgômŋa naŋ sêwiŋ.  
\v 4 Ŋac teŋ embe taê ênam gebe nê wae êtu tapa, naŋ êŋgôm nê gêŋ ênêc lêlômgeŋ atom. Embe ôŋgôm nêm kôm teŋ, go ôtu awê êndêŋ lau samob sêlic.”  
\v 5 Lasii sêsôm biŋ tonaŋ gebe sêkêŋ gêwiŋ eŋ atom amboac tonaŋ.  
\v 6 Tec Jesu kêsôm gêdêŋ êsêac gebe “Aêŋoc noc kêdabiŋ atom tageŋ, êmacgeŋ nêm noc tec gêc ŋapaŋ.  
\v 7 Lau nomŋa têntac gedec amac atom, têntac gedec aêgeŋ, gebe gawa êsêac sa gebe nêŋ kôm keso.  
\v 8 Taôm api ana alic om. Aê tec oc japi jawac êndêŋ om tonec atom tageŋ, gebe aêŋoc noc kêdabiŋ atom.”  
\v 9 Biŋ tonaŋ kêsôm gêdêŋ êsêac su ma gêmoa Galilaia.   
\s1 Jesu gêlic om Lômbecŋa  
\p
\v 10 Lasii sêpi sêja su sebe sêlic om, go eŋ kêpi gêja amboac tonaŋ, mago gêmoa awê atom, kêsiŋ taugeŋ.  
\v 11 Gêdêŋ om tau Juda sesom eŋ ma sêsôm gebe “Ŋac tau gêmoa ondoc.”  
\v 12 Lau taêsam sêli aweŋ sa kêtu eŋŋa. Ŋagêdô sêsôm gebe “Eŋ ŋac ŋajam”, ma ŋagêdô sêsôm gebe “Masi, eŋ kêsau lau.”  
\v 13 Biŋ tonaŋ kêpi eŋ, tec êsêacnêŋ teŋ kêsôm kêtu awê atom, gebe samob têtêc Juda.   
\p
\v 14 Sêlic om e sêkô luŋgeŋ, go Jesu kêpi lôm dabuŋ jakêdôŋ mêtê gêdêŋ êsêac.  
\v 15 Tec Juda sêŋac lemeŋ ma sêsôm gebe “Ŋac tônê kêjala mêtê amboac ondoc, têdôŋ eŋ atom nec.”  
\v 16 Ma Jesu gêjô êsêac aweŋ gebe “Aêŋoc mêtê kêtu tauc êôc gêŋ atom, ŋac taŋ kêsakiŋ aê gamêŋ naŋ, nê gêŋ.  
\v 17 Teŋ embe taê ênam gebe êŋgôm Anôtônê biŋ êtu tôŋ, oc êjala ŋoc mêtê ŋam gebe aŋga Anôtônê me aê kasôm tauc ŋoc biŋ.  
\v 18 Ŋac taŋ kêsôm tau nê biŋ naŋ, gebe êŋgôm tau nê wae êsa. Ma ŋac taŋ gebe êŋgôm ŋac-kêsakiŋeŋwaga nê wae êsa naŋ, eŋ ŋac biŋŋanôŋa ma keso teŋ gêc eŋŋa atom.  
\v 19 Mose kêkêŋ biŋsu gêdêŋ amac atom me. Mago amacnêm teŋ kêmasaŋ kêtu tôŋ atom. Ma amac adib aê abe anac aê êndu êtu asageŋŋa.”  
\v 20 Lau tau sêjô eŋ awa gebe “Ŋalau sec gêgôm aôm. Asa gebe ênac aôm êndu.”  
\v 21 Tec Jesu gêjô êsêac aweŋ gebe “Aê gajam koleŋ tageŋ ma amac samob êŋac lemem.  
\v 22 Mose kêsakiŋ amac gebe asa ŋapalê, (lêŋ tau kê a aŋga Mosenê atom, gelom aŋga abeminêŋ,) tec amac êsa lau gêdêŋ sabat amboac tonaŋ.  
\v 23 Embe sêsa ŋac teŋ êndêŋ sabat gebe senseŋ Mosenê biŋsu su atom, ma amboac ondoc tec têmtac ŋandaŋ gêdêŋ aê gebe gagôm ŋac teŋ ôli samucgeŋ ŋajam kêsa gêdêŋ sabat.  
\v 24 Amêtôc biŋ êtôm alic geŋ gêc dêmôêŋa atom. Amêtôc akip ŋam ŋa êndêŋgeŋ êtôm mêtôc gêdêŋ.”   
\s1 Jesu eŋ Mesia me masi  
\p
\v 25 Ma lau Jerusalemŋa ŋagêdô sêsôm gebe “Ŋac tau, taŋ dêdib sebe sênac eŋ êndu naŋ tônê me.  
\v 26 Alic acgom, eŋ kêsôm biŋ gêmoa awêgeŋ, mago sêsôm eŋ awa auc atom. Moae kasêga sêjala eŋ gebe eŋ Kilisi tau me.  
\v 27 Ŋac tônê aêac tajala ênê ŋamgac. Mago Kilisi tau embe êmêŋ, naŋ ŋac teŋ êjala ênê ŋam atom.”   
\p
\v 28 Jesu kêdôŋ mêtê gêmoa lôm dabuŋ, tec kêsôm biŋ kêkac awa sageŋ gebe “Amac tec ajala aê to ajala ŋoc ŋam me masi. Tauc ŋoc ŋalêlôm kêkac aê tec gamêŋ nec atom. Eŋ taŋ kêsakiŋ aê naŋ, ŋac biŋŋanoŋa tau, naŋ amac ajam kauc eŋ.  
\v 29 Aê tec kajala engac, gebe aê aŋga ênê, ma eŋ kêsakiŋ aê tec gamêŋ.”  
\v 30 Êsêac dêdib eŋ gebe sêkôc eŋ tôŋ, mago ŋac teŋ lêma kêsac eŋ atom, gebe nê noc kêdabiŋ atom tageŋ.  
\v 31 Lau taêsam sêkêŋ gêwiŋ eŋ ma sêsôm gebe “Kilisi tau embe êmêŋ, oc êŋgôm gêŋtalô wakuc ondoc êlêlêc ŋac tonec su.”   
\s1 Juda sêsakiŋ siŋwaga gebe sêkôc Jesu tôŋ  
\p
\v 32 Parisai sêŋô gebe lau sêli aweŋ sa amboac tonaŋ, tec lau dabuŋsêga to Parisai sêsakiŋ sakiŋwaga sêja sebe sêkôc eŋ tôŋ.  
\v 33 Ma Jesu kêsôm gebe “Aê jamoa sauŋgeŋ jawiŋ amac acgom, go jandêŋ ŋac, taŋ kêsakiŋ aê gamêŋ naŋ jana.  
\v 34 Amac oc ansom aê e atap aê sa atom, ma gamêŋ, taŋ aê jaŋgôŋ naŋ, amac oc atôm gebe naasa atom.”  
\v 35 Tec Juda sêsôm gêdêŋ tauŋ gebe “Ŋac tônê gebe êna ondoc, tec kêsôm gebe aêac tatap eŋ sa atom nê. Eŋ gebe êndêŋ lau Helen me.  
\v 36 Biŋ tec eŋ kêsôm gebe ‘Oc ansom aê e atap aê sa atom,’ ma ‘Gamêŋ taŋ aê jaŋgôŋ naŋ, amac atôm gebe naasa atom,’ nec ŋam amboac ondoc.”   
\s1 Biŋ kêpi bu mata jali  
\p
\v 37 Gêdêŋ omsêga ŋabêc kapôêŋ ŋamuŋa naŋ, Jesu gêdi ŋa ma kêsôm kêkac awa sageŋ gebe “Ŋac teŋ embe bu êjô eŋ, go mêŋênôm aŋga aêŋoc.  
\v 38 Ŋac taŋ kêkêŋ gêwiŋ aê kêtôm biŋ, taŋ teto gêc naŋ, gebe ‘Bu mata jaliŋa êc ŋasamac kapôêŋ êsa aŋga ênê ŋalêlôm êna.’”  
\v 39 Biŋ tonaŋ eŋ kêsôm kêpi Ŋalau. taŋ eŋ gebe lau-sêkêŋ-gêwiŋwaga êkêc aŋga ênê. Jesunê ŋawasi kêsa atomgeŋ, tec Ŋalau gêmêŋ atom tageŋ.   
\s1 Lau sêwa tauŋ kêkôc  
\p
\v 40 Lau taŋ sêŋô biŋ tonaŋ nêŋ ŋagêdô sêsom gebe “Ŋac tonê eŋ propete tau, biŋŋanô.”  
\v 41 Ma ŋagêdô sêsôm gebe “Ŋac tônê eŋ Kilisi tau.” Mago ŋagêdô sêsôm gebe “Kilisi êsa aŋga Galilaia me.  
\v 42 Biŋ taŋ teto gêc naŋ, amboac tonec gebe Kilisi êsa aŋga Dawidnê ŋawê ma êsa aŋga malac Betlehem, taŋ Dawid gêŋgôŋ naŋ êmêŋ.”  
\v 43 Amboac tonaŋ lau sêwa tauŋ kêkôc kêtu Jesuŋa  
\v 44 e lau ŋagêdô sebe sêkôc eŋ tôŋ, mago ŋac teŋ lêma kêsac eŋ atom.   
\s1 Judanêŋ laumata sekeŋ gêwiŋ atom  
\p
\v 45 Sakiŋwaga dêdêŋ lau dabuŋsêga to Parisai sêmu sêja ma nêŋ ŋataui sêsôm gêdêŋ êsêac gebe “Amboac ondoc, tec akôc eŋ atom nec.”  
\v 46 Ma sakiŋwaga sêjô êsêac aweŋ gebe “Ŋamalac teŋ kêsôm biŋ amboac ŋac tônê kêsôm nec atomanô.”  
\v 47 Tec Parisai sêjô êsêac aweŋ gebe “Eŋ gêwa amac ôkwi amboac tonaŋgeŋ me.  
\v 48 Amac alic kasêga to Parisai teŋ kêkêŋ gêwiŋ eŋ su me.  
\v 49 Mago lau tônê sêjam kauc Mosenê biŋsu naŋ, acmêŋ sêbacgac.”   
\p
\v 50 Go êsêacnêŋ ŋac teŋ, Nikodeme, taŋ gêmuŋgeŋ gêdêŋ Jesu gêja naŋ, kêsôm gêdêŋ êsêac gebe  
\v 51 “Aêac embe taŋô ŋac teŋ nê biŋ to tajala gêŋ, taŋ eŋ gêgôm naŋ atom, biŋsu êmêtôc eŋ me masi. Oc masi.”  
\v 52 Tec êsêac sêjô eŋ awa gebe “Aôm aŋga Galilaia amboac tonaŋ me. Ôsala ôlic acgom, propete teŋ gêdi sa aŋga Galilaia atom.”   
\p
\v 53 Êsêac sêc gêdêŋ-gêdêŋgeŋ sêja nêŋ andu.   
\c 8  
\s1 Jesu taê walô mockaiŋo  
\p
\v 1 [Jesu kêpi Lôckatakwi gêja  
\v 2 e bêbêcgeŋ, go gemu gêja lôm dabuŋ ma lau samob dêdêŋ eŋ sêja, tec gêŋgôŋ sic ma kêdôŋ mêtê gêdêŋ êsêac.  
\v 3 Ma biŋsutau to Parisai sêwê awê teŋ, taŋ têtap eŋ sa gêjac sêmôcwalô gêŋgic naŋ, jatetoc eŋ kêkô êsêac ŋaluŋ.  
\v 4 Ma sêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Mêtêmôkê, awê tonec lau têtap êsêagêc nê mockaiŋ sa.  
\v 5 Mose kêjatu gêc biŋsu gebe têtuc lau amboac tonaŋ ŋa poc êndu. Ma aôm oc ôsôm amboac ondoc.”  
\v 6 Êsêac sebe sêŋgôliŋ biŋ êpi eŋ, tec sêsau sêôc eŋ ŋa biŋ tonaŋ. Jesu gewec ma lêmalatu keto gêŋ gêc nom.  
\v 7 Ma êsêac têtu kênac eŋ sêôc aucgeŋ sêmoa, tec eŋ kêsa sa ma kêsôm gêdêŋ êsêac gebe “Amacnêm ŋac, taŋ nê sec masi naŋ, êtuc poc êpi awê tonec êtu ŋamata.”  
\v 8 Kêsôm su ma gewec jaketo nê gêŋ kêtiam.  
\v 9 Êsêac sêŋô biŋ tonaŋ ma têtaiŋ tauŋ tageŋ-tageŋ. Lau ŋanô sêc sêmuŋ e sedec Jesu taugeŋ kêkô gêwiŋ awê, taŋ kêkô ŋaluŋ naŋ.  
\v 10 Go Jesu kêsa sa ma kêsôm gêdêŋ awê gebe “Awê tau, ma lau tau. Nêŋ teŋ kêtiŋ aôm me masi.”  
\v 11 Ma awê tau kêsôm gebe “Apômtau, masianô.” Tec Jesu kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Ma aê latiŋ aôm atom amboac tonaŋgeŋ. Ôna ma ôŋgôm sec teŋ êtiam atom.”]   
\s1 Jesu kêtu ŋawê nomŋa  
\p
\v 12 Go Jesu kêsôm biŋ gêdêŋ êsêac kêtiam gebe “Nom ŋaja aê. Ŋac taŋ êndaŋguc aê naŋ, êsêlêŋ tokesec atom, mata jali ŋaja êpô eŋgeŋ.”  
\v 13 Ma Parisai sêsôm gêdŋ eŋ gebe “Taôm gôwa taôm nêm biŋ sa, tec nêm biŋ tonaŋ biŋŋanô atom.”  
\v 14 Go Jesu gêjô êsêac aweŋ gebe “Aê tauc embe jawa tauc ŋoc biŋ sa, go ŋoc biŋ tonaŋ biŋŋanô gebe ŋoc ŋam, taŋ kasa gamêŋ to ŋoc lêŋtêpôê, taŋ jana naŋ kajalagac, mago amac ajam kauc ŋam, taŋ kasa gamêŋ to ŋoc lêŋtêpôê, taŋ jana naŋ.  
\v 15 Amac amêtôc kôtôm ŋamalacnêŋ kauc. Aê kêmêtôc ŋac teŋ atom.  
\v 16 Aê embe jamêtôc biŋ, go ŋoc mêtôc tau biŋŋanô, gebe aê taucgeŋ gamoa atom, ŋac taŋ kêsakiŋ aê naŋ, gêwiŋ aê.  
\v 17 Teto gêc amac taôm nêm biŋsu gebe ‘Biŋ taŋ ŋamalac luagêc sêwa sa kêpi tageŋ naŋ biŋŋanô.’  
\v 18 Aê tec gawa tauc ŋam sa gamoa, mago Tamoc, taŋ kêsakiŋ aê naŋ, gêwa aê sa gêwiŋ.”  
\v 19 Tec êsêac sêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Tamam gêmoa ondoc.” Ma Jesu gêjô êsêac aweŋ gebe “Amac ajala aê atom, tec ajala Tamoc atom. Embe ajala aê, oc ajala Tamoc êwiŋ.”   
\p
\v 20 Biŋ tonaŋ Jesu kêsôm gêmoa lôm dabuŋ ma kêdôŋ lau gêmoa balêm, taŋ kanom kêkô naŋ. Mago lau sêkam eŋ tôŋ atom gebe ênê noc mêŋkêsa atom tageŋ.   
\s1 Gamêŋ taŋ aê gabe lêna naŋ, amac atôm gebe naasa atom  
\p
\v 21 Go kêsôm gêdêŋ êsêac kêtiam gebe “Aê jana ma amac oc ansom aê e amac êndu tonêm secgeŋ. Gamêŋ taŋ aê jana naŋ, amac atôm gebe naasa atom.”  
\v 22 Tec Juda sêsôm gebe “Moae gebe êjaiŋ tau, tec kêsôm gebe ‘Gamêŋ taŋ aê jana naŋ, amac atôm gebe naasa atom’ nec me.”  
\v 23 Go eŋ kêsôm gêdêŋ êsêac gebe “Amac aŋga eloŋ, mago aê aŋga lôlôc. Amac aŋga nom tonec, mago aê aŋga nom tonec atom.  
\v 24 Tec kasôm gêdêŋ amac gebe Amac êndu tonêm secgeŋ. Ma embe akêŋ êwiŋ gebe aê ŋac tau tonec atom, oc amac êndu tonêm secgeŋ.”  
\v 25 Ma êsêac sêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Ma aôm asa.” Tec Jesu kêsôm gêdêŋ êsêac gebe “Êtu asageŋŋa aê jasôm biŋ êndêŋ amac ŋapaŋ.  
\v 26 Aêŋoc biŋ jasôm êndêŋ amac to jamêtôc amacŋa taêsam tec gêc. Ŋac taŋ kêsakiŋ aê gamêŋ naŋ, eŋ ŋac biŋŋanôŋa, ma biŋ taŋ gaŋô aŋga ênê naŋ, kasôm lasê gêdêŋ ŋamalac samob.”   
\p
\v 27 Eŋ kêsôm biŋ kêpi Tama gêdêŋ êsêac, mago nêŋ kauc kêsa atom.  
\v 28 Go Jesu kêsôm gebe “Êndêŋ taŋ anac Ŋamalacnê Latu sa naŋ, ajala gebe aê tau tonec. Aê gagôm tauc ŋoc gêŋ atom, gêŋ taŋ Tamoc kêdôŋ gêêdêŋ aê naŋ, tec kasôm.  
\v 29 Ma ŋac, taŋ kêsakiŋ aê gamêŋ naŋ, tec gêwiŋ aê. Eŋ gedec aê taucgêŋ gamoa atom, gebe aê gagôm gêŋ, taŋ eŋ gêlic ŋajam naŋ, ŋapaŋ tec gamoa.”  
\v 30 Eŋ kêsôm biŋ tonaŋ ma lau gwalêkiŋ sêkêŋ gêwiŋ eŋ.   
\s1 Biŋŋanô oc êŋgamboac amac su  
\p
\v 31-32 Go Jesu kêsôm gêdêŋ Juda, taŋ sêkêŋ gêwiŋ eŋ naŋ gebe “Amac embe amoa ŋoc biŋ ŋalêlôm, oc atu aêŋoc ŋacseŋomi ŋanô “ma ajala biŋŋanô e biŋŋano tau eŋgamboac amac su.”  
\v 33 Tec êsêac sêjo eŋ awa gebe “Abrahamnê ŋawê aêac ma aêac atu lau teŋ nêŋ sakiŋwaga atomanô, ma amboac ondoc tec kôsôm gebe ôŋgamboac aêac su.”  
\v 34 Go Jesu gêjô êsêac aweŋ gebe “Biŋŋanô, aê jasôm tobiŋŋanôgeŋ êndêŋ amac gebe Ŋamalac samob, taŋ sêgôm sec naŋ, têtu sec ŋasakiŋwaga.  
\v 35 Saklŋwaga oc êŋgôŋ andu endeŋ tôŋgeŋ atom, latu tec êŋgôŋ endeŋ tôŋgeŋ.  
\v 36 Latu embe eŋgamboac amac su, ôc tec amoa nêm lêtêgeŋ.  
\v 37 Aê kajalagac gebe Abrahamnê wakuc amac, mago amac adib abe anac aê andu ŋam gebe aêŋoc biŋ wackêsêp amacnêm ŋalêlôm atom.  
\v 38 Gêŋ taŋ aê galic aŋga Tamocnê naŋ, tec kasôm. Ma biŋ, taŋ amac aŋô aŋga tameminê naŋ, tec agôm amboac tonaŋgeŋ.”   
\p
\v 39 Ma êsêac sêjô eŋ awa gebe “Tamemai Abraham.” Tec Jesu kêsôm gêdêŋ êsêac gebe “Embe Abrahamnê ŋapalê amac, naŋ aŋgôm gêŋ atôm Abraham acgom,  
\v 40 ma galoc amac adib abe anac aê êndu. Aê kasôm biŋŋanô, taŋ gaŋô aŋga Anôtônê naŋ, gêdêŋ amac, tec abe anac aê. Abraham gêgôm gêŋ amboac tonaŋ atom.  
\v 41 Amac agôm tameminê geŋ.” Ma êsêac sêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Mockaiŋ teŋ kêka aêac lasê atom, aêac tamemai tageŋ tec gêmoa, eŋ Anôtô.”  
\v 42 Tec Jesu kêsôm gêdêŋ êsêac gebe “Anôtô embe amac tamemi, oc têmtac êwiŋ aê, gebe aê kasa aŋga Anôtônê, ma aŋga ênê tec gamêŋ. Tauc kakac tauc tec gamêŋ nec atom. Ŋac tau tônê kêsakiŋ aê gamêŋ.  
\v 43 Ambôac ondoc tec nêm kauc kêsa kêpi aêŋoc biŋ atom. Ŋam gebe amac akêŋ taŋem aêŋoc biŋ akêtôm atom.  
\v 44 Amac tamemi Sadaŋ tau, ma sec, taŋ kêkac tameminê ŋalêlôm naŋ, abe aŋgôm ŋanô êsa. Ŋac tau tonaŋ tôc andaŋgeŋ kêtu gêjac-ŋamalac-ênduwaga ma eŋ gêmoa biŋŋanô ŋalêlôm atom, gebe biŋŋanô gêc eŋŋa atom. Embe êsôm biŋdansaŋ, oc êsôm tau nê geŋ, gebe dansaŋtênato dansaŋmôkê eŋ.  
\v 45 Mago aê kasôm biŋŋanô, tec akêŋ gêwiŋ aê atom.  
\v 46 Amacnêm asa oc eoc aêŋoc geo teŋ lasê. Aê embe jasôm blgŋanô, ma amboac ondoc tec akêŋ êwiŋ aê atom.  
\v 47 Ŋac taŋ aŋga Anôtônê naŋ, gêŋô Anôtônê biŋ. Amac aŋga Anôtônê atom, tec aŋô ênê biŋ atom.”   
\s1 Jesu agêc Abraham  
\p
\v 48 Juda sêjô eŋ awa gebe “Aêac asôm gebe aôm ŋac Samariaŋa teŋ, tec ŋalau sec teŋ gêôc aôm nec. Aêac asôm jagêdêŋ me masi.”  
\v 49 Tec Jesu gêjô êsêac aweŋ gebe “Ŋalau sec teŋ gêôc aê atom. Aê katoc Tamoc sa, mago amac agôm aê êndu-êndugeŋ.  
\v 50 Tauc gasom waec atom. Ŋac taŋ gesom ŋoc waec ma kêmêtôc biŋ naŋ, tec gêmoa.  
\v 51 Biŋŋanô, aê jasom tobiŋŋanôgeŋ êndêŋ amac gebe Ŋac teŋ embe êmansaŋ aêŋoc biŋ êtu tôŋ, oc êlic gêmacanô atom endeŋ tôŋgeŋ.”  
\v 52 Ma Juda sêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Galoc aêac ajala ŋanôgeŋ gebe ŋalau sec teŋ gêôc aôm. Abraham to propete sêmac êndu, mago aôm kôsôm gebe ‘Ŋac teŋ embe êmansaŋ aêŋoc biŋ êtu tôŋ, oc ênsaê gêmacanô atom endeŋ tôŋgeŋ.’  
\v 53 Aôm kôlêlêc tamemai Abraham, taŋ gêmac êndu naŋ su me. Ma propete sêmac êndu. Aôm gobe ôŋgôm taôm amboac asa.”  
\v 54 Tec Jesu gêjô êsêac aweŋ gebe “Embe jaŋgôm tauc waec êsa, oc ŋoc waec ŋanô masi. Tamoc taŋ amac asôm gebe nêm Anôtô eŋ naŋ, tec gêgôm aê waec kêsa.  
\v 55 Amac ajala eŋ atom, mago aê tec kajala eŋgac. Aê embe jasôm gebe Kajala eŋ atom, oc jatu dansaŋtêna teŋ jatôm amac. Mago aê kajala eŋ tec kamasaŋ ênê biŋ gamoa.  
\v 56 Tamemi Abraham têtac ŋajam gebe êlic aêŋoc bêc e gêlic ma kêtu samuc.”  
\v 57 Ma Juda sêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Aômnêm jala kêtôm 50 su atom, ma gôlic Abraham amboac ondoc.”  
\v 58 Tec Jesu kêsôm gêdêŋ êsêac gebe “Biŋŋanô, aê jasôm tobiŋŋanôgeŋ êndêŋ amac gebe Abraham têna kêkôc eŋ atomgeŋ, ma aê gamoa.”  
\v 59 Ma êsêac sejoŋ poc sa sebe têtuc eŋ. Tec Jesu kêtaiŋ tau su aŋga lôm dabuŋ kêsa awê gêja.   
\c 9  
\s1 Ŋac têna kêkôk eŋ tomatapecgeŋ mataano ŋajam kêsa  
\p
\v 1 Jesu kêsêlêŋ gêmoa e gêlic ŋac teŋ têna kêkôc eŋ tomatapecgeŋ.  
\v 2 Ma nê ŋacseŋomi têtu kênac eŋ gebe “Mêtêmôkê, asa gêgôm sec, ŋac tau me têna agêc tama, tec têna kêkôc eŋ tomatapecgeŋ.”  
\v 3 Tec Jesu gêjô êsêac aweŋ gebe “Ŋac tau gêgôm sec atom. Têna agêc tama sêgôm sec atom. Eŋ matapec gebe Anôtônê kôm teŋ êtu awê êpi eŋ.  
\v 4 Aêac tanam ŋac, taŋ kêsakiŋ aê naŋ, nê kôm êndêŋ eleŋŋageŋ. Ŋakesec êsa naŋ lau teŋ oc sênam kôm teŋ atom.  
\v 5 Aê gamoa nom, tec katu nom tau ŋaja.”  
\v 6 Kêsôm biŋ tonaŋ ma kêkasôp kêsêp nom, go kêjaliŋ e ŋalemoŋoma jakêkêŋ kêpi ŋac tau mataanô,  
\v 7 go kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Ôna ma ônsaŋgu taôm aŋga bugêjactoŋ Siloam” (tanam ôkwi gebe “Ŋac taŋ sêsakiŋ eŋ naŋ.”) Amboac tonaŋ tec eŋ gêja kêsagu tau su ma gêmu gêja tomataanô gêlic gamêŋgeŋ.  
\v 8 Ênê lau sackapoagêdô gêdêŋ tauŋa to êsêac, taŋ gêmuŋgeŋ sêlic eŋ keteŋ-keteŋ gêŋ naŋ, sêsôm gebe “Ŋac taŋ gêŋ gôŋ keteŋ-keteŋ gêŋ naŋ, ŋac tau tonec me masi.”  
\v 9 Tec ŋagêdô sêsôm gebe “Aec, ŋac tau tonec.” Ma ŋagêdô sêsôm gebe “Masi, ŋac teŋ, taŋ laŋôŋanô kêtôm tau naŋ.” Ma ŋac tau kêsôm gebe “Aê tau tonec.”  
\v 10 Go êsêac sêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Asageŋ gêgôm matamanô kêpoa lasê.”  
\v 11 Ma eŋ gêjô Êsêac aweŋ gebe “Ŋamalac taŋ sêsam eŋ gebe Jesu naŋ, kêlaliŋ lemoŋ mêŋkêkêŋ kêpi matocanô. Go kêsôm gêdêŋ aê gebe ‘Ôna Siloam ma ônsaŋgu taôm.’ Tec aê gaja kasagu tauc e matocanô kêpoa lasê.”  
\v 12 Ma êsêac sêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Ma ŋac tau gêmoa ondoc.” Eŋ kêsôm gebe “Aê gajam kauc.”   
\s1 Parisai sêkip eŋ mataanô ŋajam kêsa ŋalêŋ sa  
\p
\v 13 Ma êsêac sêwê ŋac, taŋ gêmuŋgeŋ matapec naŋ, dêdêŋ Parisai sêja,  
\v 14 gebe Jesu kêjaliŋ lemoŋ ma gêgôm eŋ mataanô kêpoa lasê tonaŋ gêdêŋ sabat teŋ.  
\v 15 Go Parisai têtu kênac eŋ kêtiam kêtu mataanô kêpoa lasêŋa. Ma eŋ kêsôm gêdêŋ êsêac gebe “Ŋac tau kêkêŋ nom ŋalemoŋ kêpi matocanô ma kasagu tauc, tec matocanô galic gamêŋ.”  
\v 16 Tec Parisai ŋagêdô sêsôm gebe “Ŋac tonaŋ aŋga Anôtônê atom, gebe gêjam dabuŋ sabat atom.” Ma ŋagêdô sêsôm gebe “ŋac sec teŋ oc êŋgôm gêŋtalô kapôêŋ tônê ŋai amboac ondocgeŋ.” Ma sêwa tauŋ kêkôc.  
\v 17 Ma sêsôm gêdêŋ matapec kêtiam gebe “Ma aôm taôm oc ôsôm biŋ amboac ondoc êpi ŋac, taŋ gêgôm matamanô kêpoa lasê naŋ.” Tec eŋ kêsôm gebe “Eŋ propete teŋ.”   
\p
\v 18 Juda sêkêŋ gêwiŋ gebe eŋ gêmuŋgeŋ matapec ma galoc mataanô kêpoa lasê naŋ atom e sêmôêc ŋac, taŋ mataanô kêpoa lasê naŋ, têna agêc tama.  
\v 19 Ma têtu kênac êsêagêc gebe “Amagêc latômi, taŋ asôm gebe têna kêkôc eŋ tomatapecgeŋ naŋ, ŋac tau tonec me. Ma amboac ondoc tec galoc mataanô gêlic gamêŋ.”  
\v 20 Ma têna agêc tama sêjô êsêac aweŋ gebe “Aêagêc ajala gebe latuŋi eŋ, taŋ têna kêkôc eŋ tomatapecgeŋ.  
\v 21 Mago mataanô gêlic gamêŋ ŋalêŋ tec aêagêc ajam kauc. Ma ŋac taŋ gêgôm eŋ mataanô kêpoa lasê naŋ, aêagêc ajam kauc eŋ amboac tonaŋ. Atu kênac eŋ. Eŋ kêtu kapôêŋ sugac, tau êsôm nê biŋ.”  
\v 22 Têna agêc tama sêsôm amboac tonaŋ kêtu têtêc Judaŋa, gebe Juda sêsôm biŋ kêpi tageŋ gebe “Ŋac teŋ embe êsam Jesu gebe Kilisi,” naŋ têtiŋ eŋ su aŋga gôlôacnêŋ.  
\v 23 Têna agêc tama têtêc tonaŋ, tec sêsôm gebe “Eŋ tau kêtu kapôêŋ sugac, atu kênac eŋ tau.”   
\p
\v 24 Amboac tonaŋ sêmôêc ŋac, taŋ gêmuŋgeŋ matapec naŋ, kêtu luagêcŋa ma sêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Otoc Anôtô sa. Aêac ajala gebe ŋac tônê eŋ ŋac sec.”  
\v 25 Tec eŋ gêjô êsêac aweŋ gebe “Eŋ embe ŋac sec, oc janam kauc. Tageŋ tonec tec kajala gebe gêmuŋgeŋ matocpec, mago galoc galic gamêŋ.”  
\v 26 Ma êsêac sêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Eŋ gêgôm asageŋ gêdêŋ aôm. Eŋ gêgôm matamanô kêpoa lasê ŋalêŋ amboac ondoc.”  
\v 27 Eŋ gêjô êsêac aweŋ gebe “Kasôm gêdêŋ amacgac mago akêŋ taŋem atom. Abe aŋô asageŋ êtiam. Amac abe atu ênê ŋacseŋomi awiŋ me.”  
\v 28 Ma êsêac sêbu eŋ ma sêsôm gebe “Aôm tec kôtu ênê ŋacseŋom, ma aêac tec atu Mosenê ŋacseŋomi.  
\v 29 Aêac ajalagac gebe Anôtô kêsôm biŋ gêdêŋ Mose. Mago ŋac tônê tec ajam kauc ênê ŋam.”  
\v 30 Tec ŋac tau gêjô êsêac aweŋ gebe “Tonaŋ gêŋ kaiŋ teŋ gebe amac ajam kauc ênê ŋam, mago gêgôm matocanô kêpoa lasêgoc.  
\v 31 Aêac tajala gebe Anôtô kêkêŋ taŋa gêdêŋ lau sec atom. Mago ŋac teŋ embe êsap Anôtô tôŋ ma êŋgôm ênê biŋ ŋanô êsa, naŋ Anôtô oc êkêŋ taŋa eŋ.  
\v 32 Gêdêŋ andaŋgeŋ e mêŋgêdêŋ galoc aêac taŋô ŋac teŋ gêgôm ŋac, taŋ têna kêkôc eŋ tomatapecgeŋ naŋ, mataanô kêpoa lasê ŋawae teŋ atomanô.  
\v 33 Embe ŋac tônê aŋga Anôtônê atom, oc êtôm gebe êŋgôm gêŋ teŋ atom.”  
\v 34 Tec êsêac sêjô eŋ awa gebe “Tênam kêkôc aôm tosec samucgeŋ ma gobe ôndôŋ aêac me.” Ma têtiŋ eŋ kêsa gêja.   
\p
\v 35 Jesu gêŋô têtiŋ eŋ kêsa ŋawae, go gêdêŋ taŋ kêtap ŋac lau sa naŋ, kêsôm gebe “Aôm kôkêŋ gêwiŋ Ŋamalacnê Latu me masi.”  
\v 36 Ma ŋac tau gêjô eŋ awa gebe “Apômtau, eŋ asa gebe jakêŋ êwiŋ eŋ.”  
\v 37 Tec Jesu kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Aôm gôlic eŋgac. Eŋ ŋac tau, taŋ gêjam biŋgaŋm gêdêŋ aôm gêmoa.”  
\v 38 Ma ŋac tau kêsôm gebe “Apômtau, aê kakêŋ gêwiŋ.” Ma kêpôŋ aduc gêdêŋ eŋ.  
\v 39 Go Jesu kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Aê gamêŋ nom tonec gebe jamêtôc ŋamalac, gebe êsêac, taŋ sêlic gamêŋ atom naŋ, sêlic gamêŋ, ma êsêac, taŋ sêlic gamêŋ sêmoa naŋ, mateŋpec êsa.”  
\v 40 Parisai taŋ sêmoa sêwiŋ eŋ naŋ, ŋagêdô sêŋô biŋ tonaŋ ma sêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Aêac mateŋpec amboac tonaŋ me.”  
\v 41 Tec Jesu kêsôm gêdêŋ êsêac gebe “Amac embe matempec, go sec ênêc amacŋa atom. Mago galoc asôm gebe ‘Aêac alic gamêŋ,’ tec nêm sec kêsap amac tôŋ.”   
\c 10  
\s1 Jesu kêtu ŋacgejob ŋajam  
\p
\v 1 “Biŋŋanô, aê Jasôm tobiŋŋanôgeŋ êndêŋ amac gebe Ŋac taŋ kêsô dombanêŋ sapa gêja, mago kêsô sacgêdôŋa atom, kêgêli paliŋ-paliŋgeŋ naŋ, kêtu ŋacgeŋgeŋ to kêjaŋgowaga teŋ.  
\v 2 Ma ŋac taŋ kêsô sacgêdôŋa naŋ, tec dombanêŋ ŋacgejob eŋ.  
\v 3 Ŋacgejobsacgêdôwaga gêlêc katam su gêdêŋ eŋ, ma domba sêŋô eŋ awa ma eŋ gêmôêc nê domba kêsam êsêacnêŋ ŋaêgeŋ, ma gêwê êsêac ŋa sêja.  
\v 4 Kêkêŋ nê domba sêsa awê su, go tau kêsêlêŋ gêmuŋ ma domba têdaguc eŋ, gebe sêjala ênê awagac.  
\v 5 Ŋac jaba teŋ oc têndaguc eŋ atom, oc sêc eŋ, gebe sêjala lau jaba aweŋ atom.”  
\v 6 Biŋgôliŋ tonaŋ Jesu kêsôm gêdêŋ êsêac, ma biŋ tau, taŋ kêsôm gêdêŋ êsêac naŋ, sêlala ŋam atom.   
\p
\v 7 Go Jesu kêsôm biŋ kêtiam gebe “Biŋŋanô, aê jasôm tobiŋŋanôgeŋ êndêŋ amac gebe Aê katu domba ŋasacgêdô.  
\v 8 Lau samob, taŋ sêmuŋ aê sêmêŋ naŋ, geŋgeŋtêna to kêjaŋgowaga. Tageŋ domba sêkêŋ taŋeŋ êsêac atom.  
\v 9 Aê katu ŋasacgêdô. Teŋ embe êsô aêŋageŋ êna, oc ênam eŋ kêsi. Eŋ êsô êsa ma êtap nê gêŋ êlôm tauŋa sa.  
\v 10 Geŋgeŋtêna gêmêŋ kêtu gêŋ tageŋ tonecŋa gebe ênam geŋgeŋ to êmbuc ma enseŋŋageŋ. Aê gamêŋ gabe êsêac sêmoa mateŋ jali ma nêŋ gêŋ êlêsuc êsêacgeŋ.   
\p
\v 11 “Ŋacgejob ŋajam tau aê. Ŋacgejob ŋajam tau êmac êndu êjô domba su.  
\v 12 Ŋac taŋ gêjôb kêtu awaŋa naŋ, eŋ ŋacgejob ŋanô atom, ma domba têtu ênê gêŋ atom. Eŋ êlic kêam sec êmêŋ, oc êwi domba siŋ ma êc êna, ma kêam sec mêŋêŋac to ênam domba tau saliŋ-saliŋ.  
\v 13 Eŋ gejob kêtu awaŋa, tec gê go domba tau atom.  
\v 14 Ŋacgejob ŋajam aê, tec kajala ŋoc gêŋ ma ŋoc gêŋ sêjala aê,  
\v 15 kêtôm Tamoc kêjala aê ma aê kajala Tamoc. Ma aê jamac êndu jajô domba su.  
\v 16 Aêŋoc domba ŋagêdô sêmoa. Êsêac aŋga toŋ sapa tonecŋa atom. Amboac tonaŋ kôm tonec gêjac aê ŋawae gebe jawê êsêac sêmêŋ e sêŋô aê aoc têtu toŋ tageŋ ma ŋacgejob tageŋ.  
\v 17 Aê jamac êndu gebe jaŋgôŋ matoc jali êtiam. Kêtu biŋ tonaŋŋa Tamoc têtac gêwiŋ aê.  
\v 18 Ŋac teŋ êkôc matoc jali su aŋga aêŋoc atom, tauc jakêŋ êna. Ŋatau aê tec jakêŋ êna, ma ŋatau aê tec jakôc su êtiam. Tamoc kêjatu aê gebe amboac tonaŋ.”   
\p
\v 19 Ma Juda sêwa tauŋ kêkôc kêtiam kêtu biŋ tonaŋŋa.  
\v 20 Êsêacnêŋ gwalêkiŋ sêsôm gebe “Ŋalau sec teŋ gêgôm eŋ, tec kêtu meloc. Amac akêŋ taŋem eŋ êtu asageŋŋa.”  
\v 21 Ma ŋagêdô sêsôm gebe “Ŋac toŋalau sec teŋ oc êsôm biŋ amboac tonaŋ atom. Ŋalau sec teŋ kêtôm gebe êŋgôm mateŋpec mateŋ êlêc me.”   
\s1 Juda têtiŋ Jesu su  
\p
\v 22 Kêdabiŋ om-sêjac-kawi-lôm-dabuŋŋa aŋga Jerusalem ma komô.  
\v 23 Ma Jesu kêsêlêŋ gêmoa lôm dabuŋ gêmoa Salomonê lôm sêlêb.  
\v 24 Tec Juda sêgi eŋ auc ma sêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Aô, aôm gobe aêac amoa totêntac lulu e êndêŋ ondocgeŋ. Aôm embe Kilisi tau, naŋ ôsôm lasê êndêŋ aêac.”  
\v 25 Ma Jesu gêjô êsêac aweŋ gebe “Aê kasôm gêdêŋ amacgac, mago amac akêŋ gêwiŋ atom. Kôm taŋ gagôm gajam Tamoc laŋô naŋ, gêwa aê sa su.  
\v 26 Ma amac akêŋ gêwiŋ atom, gebe amac aŋga aêŋoc dombanêŋ atom.  
\v 27 Aêŋoc domba sêŋô aê aoc ma aê kajala êsêac ma têdaguc aê.  
\v 28 Aê oc jakêŋ êsêac sêŋgôŋ mateŋ jali teŋgeŋ. Êtôm têm samob oc sênaŋa atomanô ma teŋ oc êjaŋgo êsêac su aŋga aê lemoc atom.  
\v 29 Tamoc taŋ kêkêŋ êsêac gêdêŋ aê naŋ, kêlêlêc samob su, ma ŋac teŋ kêtôm gebe êjaŋgo êsêac su aŋga Tamoc lêma atom.  
\v 30 Aêagêc Tamoc atu ŋanô tageŋ.”   
\p
\v 31 Tec Juda sejoŋ poc sa kêtiam sebe têtuc eŋ êndu.  
\v 32 Ma Jesu gêjô êsêac aweŋ gebe “Aê katôc kôm ŋajam taêsam aŋga Tamocnê gêdêŋ amac alic, mago kêtu kôm tonaŋ ŋai ŋaondocŋa tec abe atuc aê êndu.”  
\v 33 Go Juda sêjô eŋ awa gebe “Aêac abe atuc aôm êndu kêtu kôm ŋajam teŋŋa atom, kêtu biŋ alôb-alôbŋa to kêtu aôm ŋamalac, mago gôboa taôm kôtu Anôtôŋa.”  
\v 34 Tec Jesu gêjô êsêac aweŋ gebe “Teto gêc amacnêm biŋsu gebe ‘Aê kasôm gebe amac anôtôi.’ Teto gêc me masi.  
\v 35 Eŋ kêsam lau, taŋ Anôtônê biŋ gêdêŋ êsêac naŋ, gebe anôtôi. Biŋ taŋ teto gêc naŋ, danseŋ su atom.  
\v 36 Aê kasam tauc gebe Anôtônê Latu aê. Ma amboac ondoc amac asôm gêdêŋ aê, taŋ Tamoc gêjam dabuŋ aê e kêsakiŋ aê kasêp nom gamêŋ naŋ, gebe Kôsôm biŋ alôb-alôb.  
\v 37 Embe janam Tamocnê kôm atom, go akêŋ êwiŋ aê atom.  
\v 38 Mago embe janam kôm tau, ma amac embe akêŋ êwiŋ aê atom, naŋ akêŋ êwiŋ kômgeŋ ma ajala to nêm kauc êsa gebe Tamoc gêmoa aê ŋalêlôm ma aê gamoa Tamoc ŋalêlôm.”  
\v 39 Tec êsêac sebe sêkam eŋ tôŋ êtiam, mago eŋ gêwê êsêac lemeŋ sa.   
\p
\v 40 Go gelom Jordan ŋamakeŋ ônêŋa kêtiam jagêmoa gamêŋ, taŋ gêmuŋgeŋ Joaŋ kêsagu lau naŋ.  
\v 41 Ma lau taêsam dêdêŋ eŋ sêja ma sêsôm gebe “Joaŋ gêgôm gêŋtalô teŋ atom, mago biŋ samob, taŋ Joaŋ kêsôm kêpi ŋac tonec naŋ biŋŋanô.”  
\v 42 Amboac tonaŋ lau taêsam sêkêŋ gêwiŋ eŋ aŋga tônê.   
\c 11  
\s1 Lasara gêmac êndu  
\p
\v 1 Ŋac teŋ, nê ŋaê Lasara, gêmac gêc Maria agêc têwao Marta nêŋ malac Betania.  
\v 2 Maria naŋ geŋ oso Apômtau ŋa gêŋmalu ma gêbuŋ ênê akaiŋ ŋa môkêlauŋ naŋ, lu ŋac Lasara êmac gêc.  
\v 3 Tec luoagêc sêsakiŋ biŋ gêdêŋ Jesu gebe “Apômtau, ôlic acgom, ŋac taŋ têmtac gêwiŋ eŋ naŋ, tec gêmac gêc.”  
\v 4 Jesu gêŋô biŋ tonaŋ ma kêsôm gebe “Tonaŋ gêmac êmac ênduŋa atom, êgôm eŋ gebe Anôtônê wae êsa. Ma Anôtô êwaka Latunê wae sa êwiŋ.”   
\p
\v 5 Jesu têtac gêwiŋ Marta agêc lasio ma Lasara.  
\v 6 Eŋ gêŋô gêmac tonaŋ ŋawae su, mago gêŋgôŋ gamêŋ, taŋ gêmoa naŋ, e bêc luagêc gêjaŋa acgom.  
\v 7 Go kêsôm gêdêŋ nê ŋacseŋomi gebe “Aêac tamu tana Judaia êtiam.”  
\v 8 Tec ŋacseŋomi sêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Mêtêmôkê, galocgeŋ Juda sebe têtuc aôm ŋa poc êndu, ma gobe ômu ôna tônê êtiam me.”  
\v 9 Jesu gêjô êsêac aweŋ gebe “Bêc samuc teŋ kêtôm ockatu ŋasawa 12. Ŋac teŋ embe êsêlêŋ êndêŋ ocgeŋ, oc êndiŋ akaiŋ êpi gêŋ teŋ atom, gebe êllc ŋawê nom tonecŋa.  
\v 10 Ŋac teŋ embe êsêlêŋ êndêŋ êmbêc, oc êndiŋ akaiŋ, gebe ŋawê gêc ênê ŋalêlôm atom.”  
\v 11 Eŋ kêsôm tonaŋ su acgom, go kêsôm gêdêŋ êsêac gebe “Aêacnêŋ ŋac Lasara gêc bêc su, tec gabe najaŋu eŋ.”  
\v 12 Ma ŋacseŋomi sêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Apômtau, embe ênêc bêc, oc ênam eŋ sa naŋ.”  
\v 13 Biŋ tonaŋ Jesu kêsôm kêpi Lasara gêmac êndu, mago êsêac seboc eŋ kêsôm kêpi tanêc bêc talêwaŋ tauŋŋa.  
\v 14 Tec Jesu kêsôm lasê gêdêŋ êsêac gebe “Lasara gêmac êndu.  
\v 15 Aê têtac ŋajam gebe gamoa eŋ ŋagala atom kêtu amacŋa, gebe akêŋ êwiŋ. Amboac tonaŋ dandêŋ eŋ tana.”  
\v 16 Ma Tom, taŋ sêsam eŋ gebe Ôliŋbôm naŋ, kêsôm gêdêŋ ênê ŋacseŋomi ŋagêdô gebe “Dawiŋ eŋ tanamaŋ, gebe tamac êndu dawiŋ eŋ.”   
\s1 Jesu kêtu dandi sa to daŋgôŋ mateŋ jali ŋam  
\p
\v 17 Jesu gêô lasê ma kêtap sa gebe Lasara gêc sêlêlôm bêc aclê su.  
\v 18 Betania tonaŋ gêc Jerusalem ŋagala, intêna tau kêtôm ockatu ŋasawa tageŋ.  
\v 19 Tec Juda gwalêkiŋ dêdêŋ Marta agêc Maria sêja-sebe sênac êsêac têntac tôŋ êtu luŋiŋa.  
\v 20 Marta gêŋô Jesu gêmêŋ ŋawae ma kêpuc eŋ tôŋtôŋ gêja, ma Maria gacgeŋ gêŋgôŋ andu.  
\v 21 Marta kêsôm gêdêŋ Jesu gebe “Apômtau, aôm embe ômoa tonec, luc oc êmac êndu atom.  
\v 22 Ma kajala gêwiŋ gebe Aôm embe oteŋ gêŋ teŋ êndêŋ Anôtô, oc Anôtô êkêŋ êndêŋ aôm.”  
\v 23 Ma Jesu kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Lômŋac oc êndi sa.”  
\v 24 Marta kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Aê kajalagac gebe êndêŋ bêc ŋamu êndêŋ taŋ ŋacmatê sêndi sa naŋ, eŋ oc êndi sa êwiŋ.”  
\v 25 Tec Jesu kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Sêndi sa to sêŋgôŋ mateŋ jali ŋam aê. Ŋac taŋ êkêŋ êwiŋ aê naŋ, êmac êndumaŋ, tageŋ oc êŋgôŋ mata jali.  
\v 26 Lau samob, taŋ sêmoa mateŋ jali ma sêkêŋ gêwiŋ aê naŋ, sêmac êndu atomanô, sêmoa teŋgeŋ. Kôkêŋ gêwiŋ biŋ tonec me masi.”  
\v 27 Ma awê tau kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Aec, Apômtau, aê kakêŋ gêwiŋ gebe Kilisi Anôtônê Latu, taŋ êmêŋ nom naŋ aôm.”   
\s1 Jesu kêtaŋ  
\p
\v 28 Marta kêsôm biŋ tonaŋ su ma jagêmôêc lasio Maria mêŋkêsôm kelecgeŋ gêdêŋ eŋ gebe “Mêtêmôkê tec gêmoa ma gêmôêc aôm.”  
\v 29 Maria gêŋô e gêdi sa ôb tageŋ gêdêŋ Jesu gêja.  
\v 30 Jesu gêô lasê malaclêlôm atom, gacgeŋ gêmoa gamêŋ, taŋ Marta jagêdac eŋ naŋ.  
\v 31 Juda taŋ sêjac Maria têtac tôŋ sêŋgôŋ andu sêwiŋ naŋ, sêlic eŋ gêdi sebeŋ kêsa gêja ma têdaguc eŋ, seboc eŋ êna sêô ma êtaŋ aŋga tônê.   
\p
\v 32 Maria gêja e gêô lasê gamêŋ, taŋ Jesu gêmoa naŋ, jagêlic eŋ ma gêu tau jagêc eŋ akaiŋŋa, go kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Apômtau, aôm embe ômoa tonec ma luc oc êmac êndu atom.”  
\v 33 Jesu gêlic êsêac to Juda, taŋ sêwiŋ tauŋ sêmêŋ naŋ, têtaŋ e atê gêmô eŋ ma kêlênim tau.  
\v 34 Go Jesu kêsôm gebe “Amac atoc ŋac tau gêc ondoc.” Ma êsêac sêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Apômtau, ômôêŋ, go ôlic.”  
\v 35 Jesu matasulu kêsa  
\v 36 ma Juda sêsôm gebe “Alic acgom, têtac gêwiŋ eŋ ŋanôgoc.”  
\v 37 Ma êsêacnêŋ ŋagêdô sêsôm gebe “Ŋac tau, naŋ gêgôm matapec mata gêlac naŋ, oc kêtôm gebe ênam Lasara sa e êmac êndu atom me masi.”   
\s1 Jesu gêŋu Lasara mata jali kêsa kêtiam  
\p
\v 38 Jesu atê gêmô eŋ kêtiam e gêô lasê sêô. Ma sêô tau naŋ pocgêsuŋ, tec sêkêŋ poc tapa gêsaŋ auc.  
\v 39 Tec Jesu kêsôm gebe “Akac poc tapa su.” Ma ŋac gêmac nê luo Marta kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Apômtau, ŋasu kêsa gebe gêc bêc aclê su.”  
\v 40 Tec Jesu kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Aê kasôm gêdêŋ aôm, embe ôkêŋ êwiŋ, oc ôlic Anôtônê ŋawasi. Kasôm me masi.”  
\v 41 Go sêkac poc su, ma Jesu mata gedec ma kêsôm gebe “Tamoc, aê gajam daŋge aôm gebe kôkêŋ taŋam aêgac.  
\v 42 Aê kajalagac gebe kôkêŋ taŋam aê gedeŋ tôŋgeŋ. Mago kasôm biŋ tau kêtu lau tec sêkôsêkô necŋa, gebe sêkêŋ êwiŋ aôm kôsakiŋ aê gamêŋ.”  
\v 43 Kêsôm biŋ tonaŋ su ma gêmôêc ŋa awa kapôêŋ gebe “Lasara, ôsa ômôêŋ.”  
\v 44 Ma ŋacmatê kêsa toobo, naŋ si eŋ akaiŋ to lêma tôŋ, ma toobo waeŋŋa, naŋ sêkwa eŋ laŋôanô auc naŋgeŋ gêmêŋ. Go Jesu kêsôm gêdêŋ êsêac gebe “Aŋgamboac eŋ su ma akêŋ eŋ êna.”   
\s1 Lau dabuŋsêga to Parisai sêkic Jesunê biŋ  
\r (Mat 26:1-5; Mar 14:1-2; Luk 22:1-2)  
\p
\v 45 Juda taŋ dêdêŋ Maria naŋ, nêŋ taêsam sêlic Jesu gêgôm gêŋ tonaŋ e sêkêŋ gewiŋ eŋ.  
\v 46 Ma nêŋ ŋagêdô dêdêŋ Parisai jatedôŋ geŋ, taŋ Jesu gêgôm naŋ, ŋawae gêdêŋ êsêac.  
\v 47 Tec lau dabuŋsêga to Parisai sêkac laumata sa ma sêsôm gebe “Aêac daŋgôm amboac ondoc. Ŋac tônê tec gêgôm gêŋtalô taêsam.  
\v 48 Aêac embe talicgeŋ ma êŋgôm nê gêŋ, oc lau samob sêkêŋ êwiŋ eŋ ma Rom mêŋsêjaŋgo aêacnêŋ gamêŋ tolaugeŋ su.”  
\v 49 Ma êsêacnêŋ ŋac teŋ, nê ŋaê Kaiapa, taŋ kêtu ŋac dabuŋsêga gêdêŋ jala tonaŋ gêmoa naŋ, kêsôm gêdêŋ êsêac gebe “Amac ajam kauc biŋ.  
\v 50 Ma nêm kauc kêsa kêpi biŋ tonec atom gebe Ŋac tageŋ êmac êndu êjô lau, go êmoasiŋ amac êlêlêc lau samob sênaŋa su.”  
\v 51 Biŋ tonaŋ eŋ kêsôm tau nê biŋ atom. Eŋ kêtu ŋac dabuŋsêga gêdêŋ jala tonaŋ gêmoa, tec geoc ŋalô tonaŋ lasê kêpi Jesu êmac êndu êjô lauŋa.  
\v 52 Eŋ oc êmac êndu êjô lau tecenaŋgeŋ atom, eŋ êkatoŋ Anôtônê lau samob, taŋ sêŋgôŋ palip-palipgeŋ naŋ, sa sêpi tageŋ amboac tonaŋ.  
\v 53 Gêdêŋ bôc tonaŋ êsêac sêjac m sêkic êna biŋ sênac eŋ ênduŋa.  
\v 54 Tonaŋ su ma Jesu kêsêlêŋ gêmoa awê kêsêp Juda ŋalêlôm kêtiam atom, kêtaiŋ taugeŋ aŋga tonaŋ gêja malac teŋ, ŋaê Epraim gêc kêsi gamêŋ sawaŋa, jatonê ŋacseŋomi sêmoa tonaŋ.   
\p
\v 55 Judanêŋ Pasa kêdabiŋ, tec lau taêsam aŋga gamêŋ tonaŋ sêpi Jerusalem sêja sêmuŋ Pasa ŋanoc, sebe sênac dabiŋ tauŋ.  
\v 56 Êsêac sêsôm Jesu sêmoa lôm dabuŋ ma sêsôm gêdêŋ tauŋ gebe “Amac abe amboac ondoc, abe eŋ oc êmêŋ êlic om êwiŋ me.”  
\p Lau dabuŋsêga to Parisai sêjatu biŋ gebe “Ŋac teŋ embe êjala gamêŋ, taŋ Jesu gêmoa naŋ, go êsôm lasê gebe sêkôc eŋ tôŋ.”   
\c 12  
\s1 Maria geŋ oso Jesu  
\r (Mat 26:6-13; Mar 14:3-9)  
\p
\v 1 Pasa atom tageŋ, bec 6geŋ gêc, tec Jesu gêô lasê Betania. Lasara taŋ Jesu gêŋu eŋ sa aŋga ŋacmatênêŋ naŋ, gêmoa malac tonaŋ.  
\v 2 Êsêac seno moasiŋ gêdêŋ eŋ aŋga tonaŋ, tec Marta gêjam sakiŋ gêŋ ma Lasara geŋ gêŋ gêŋgôŋ gêwiŋ êsêac.  
\v 3 Go Maria kêkôc bu ŋamalu, taŋ ŋaôli kapôêŋ naŋ, kekec teŋ mêŋgeŋ oso Jesu akaiŋ ma gêbuŋ eŋ akaiŋ ŋa môkêlauŋ e bu tau ŋamalu kêpôŋ popoc kêkô andu tonaŋ ŋalêlôm.  
\v 4 Tec ênê ŋacseŋominêŋ teŋ, Juda Isariot, taŋ gebe eoc eŋ lasê naŋ, kêsôm gebe  
\v 5 “Amboac ondoc sêkêŋ bu tau gêdêŋ lau sêjam ôli ŋa denari 300 atom, gebe sêkêŋ ŋaawa êndêŋ lau ŋalêlôm sawa.”  
\v 6 Eŋ taê gêjam lau ŋalêlôm sawa, tec kêsôm biŋ tonaŋ nec atom. Eŋ ŋacgeŋgeŋ tec kêbic êsêacnêŋ kanom, ma gêŋ taŋ lau sêkêŋ kêsêp naŋ, eŋ kêkôc sa.  
\v 7 Tec Jesu kêsôm gebe “Ondec eŋgeŋ, eŋ gêjam dôŋ aêŋoc bec sênsuŋ aêŋa.  
\v 8 Lau ŋalêlôm sawa tec sêŋgôŋ sêwiŋ amac ŋapaŋ, ma aê oc jaŋgôŋ jawiŋ amac ŋapaŋ atom.”   
\s1 Sêkic Lasaranê biŋ  
\p
\v 9 Judanêŋ lau taêsam sêŋô eŋ gêmoa tonaŋ ŋawae tec sêja, mago sêja kêtu Jesu taugeŋŋa atom, sebe sêlic Lasara, taŋ Jesu gêŋu eŋ sa aŋga ŋamatênêŋ naŋ êwiŋ.  
\v 10 Lau dabuŋsêga sêkic biŋ gebe sênac Lasara êwiŋ,  
\v 11 gebe Juda taêsam sêja kêtu eŋŋa e sêkêŋ gêwiŋ Jesu.   
\s1 Jesu kêsô Jerusalem gêja  
\r (Mat 21:1-11; Mar 11:1-11; Luk 19:28-40)  
\p
\v 12 Ŋageleŋ ma lau taêsam, taŋ sêô lasê kêtu omŋa naŋ, sêŋô Jesu êna Jerusalem ŋawae,  
\v 13 tec sêôc tômtômlauŋ sêpuc eŋ tôŋtôŋ sêja ma sêmôêc gebe “Osana, alanem eŋ, naŋ gêmêŋ gêjô Apômtau laŋô naŋ, to Israelnêŋ kiŋ,”  
\v 14 Jesu kêtap doŋki ŋalatu teŋ sa ma gêŋgôŋ ŋaô kêtôm teto gêc gebe   
\q1
\v 15 “Sion Latuo, ôtêc taôm atom.  
\q1 Ôlic acgom. nêm kiŋ gêŋgôŋ doŋki ŋalatu teŋ ŋaô  
\q1 gêdêŋ aôm gêwac.”   
\p
\v 16 Gêdêŋ tonaŋ Jesunê ŋacseŋomi sêjala biŋ tonaŋ ŋam atom. Mago gêdêŋ taŋ Jesu kêkôc nê ŋawasi sa su naŋ, ac taêŋ gêjam gebe biŋ tônê teto kêpi eŋ. tec sêgôm ŋanô kêsa amboac tonaŋ,  
\v 17 Lau taŋ sêwiŋ eŋ gêdêŋ gêmôêc Lasara aŋga sêô ma gêŋu eŋ sa aŋga ŋacmatênêŋ naŋ, tec sêsôm biŋ tau lasê.  
\v 18 Amboac tonaŋ lau sêpuc eŋ tôŋtôŋ sêja, gebe sêŋô eŋ gêgôm gêŋtalô tonaŋ ŋawaegac.  
\v 19 Ma Parisai sêsôm gêdêŋ tauŋ gebe “Kec, amac alicgac, amacnêm biŋ ŋanô masi, lau samob jatêdaguc eŋgeŋ.”   
\s1 Helen ŋagêdô sebe sêlic Jesu  
\p
\v 20 Ma Helen ŋagêdô sêwiŋ êsêac, taŋ sêpi Jerusalem sêja naŋ, sebe teteŋ mec êndêŋ om.  
\v 21 Lau tau dêdêŋ Pilip aŋga Betsaida Galilaiaŋa sêja ma teteŋ eŋ gebe “Apômtau, aêacmêŋ abe alic Jesu.”  
\v 22 Tec Pilip jakêsôm gêdêŋ Andrea ma Andrea agêc Pilip jasêsôm gêdêŋ Jesu.  
\v 23 Ma Jesu gêjô êsêagêc aweŋ gebe “Ŋanoc kêdabiŋgac gebe Ŋamalacnê Latunê ŋawasi êsa.  
\v 24 Biŋŋanô, aê jasôm tobiŋŋanôgeŋ êndêŋ amac gebe Jaŋgom ŋawê embe êsêp nom atom, oc êtu palê atom ma tau ênêc. Êtu palê acgom, go ênam ŋanô taêsam.  
\v 25 Ŋac taŋ têtac gêwiŋ gebe êmoa mata jali naŋ, oc ênam sapu. Ma ŋac taŋ têtac gedec tau gebe êmoa mata jali aŋga nom tonec naŋ, oc êmoasiŋ eŋ êŋgôŋ mata jali teŋgeŋ.  
\v 26 Teŋ embe ênam sakiŋ aê, naŋ êndaŋguc aêmaŋ ma gamêŋ, taŋ aê jaŋgôŋ naŋ, ŋoc sakiŋwaga oc êŋgôŋ êwiŋ. Teŋ embe ênam sakiŋ aê, naŋ Tamoc oc etoc eŋ sa.   
\s1 Jesu gêwa tau sa gebe êmac êndu  
\p
\v 27 “Galoc aêŋoc katuc kêlênim tau, ma jasôm biŋ amboac ondoc. Jasôm gebe ‘Tamoc, ônam aê kêsi êndêŋ noc tonec me.’ Masianô, aê gamêŋ kêtu noc tonecŋa.  
\v 28 Tamoc, ôŋgôm nêm ŋaê ŋawae êsa.” Ma biŋ teŋ kêsa aŋga undambê gêmêŋ gebe “Aê gagôm ŋawae kêsagac, ma oc jaŋgôm ŋawae êsa êtiam.”  
\v 29 Lau taŋ sêkô naŋ, sêŋô e sêsôm gebe “Wapap gêjac.” Ma ŋagêdô sêsôm gebe “Aŋela teŋ kêsôm biŋ gêdêŋ eŋ.”  
\v 30 Tec Jesu gêjô êsêac aweŋ gebe “Awa tônê kêsa kêtu aêŋa atam, kêsa kêtu amacŋa.  
\v 31 Galoc nom tonec ŋatêm mêtôcŋa. Galoc Anôtô êtiŋ nom tonec ŋatau êsa êna.  
\v 32 Ma embe sêsuŋ aê sa aŋga nom, oc jaê êsêac samob sa dêndêŋ aê sêmêŋ.”  
\v 33 Biŋ tonaŋ eŋ kêsôm gebe êwa nê êmac êndu ŋalêŋ sa.  
\v 34 Tec lau sêjô eŋ awa gebe “Aêac tec aŋô gêc biŋsu gebe Kilisi tau oc êmoa teŋgeŋ. Ma amboac ondoc aôm kôsôm sêsuŋ Ŋamalacnê Latu sa acgom. Ŋamalacnê Latu tonê asa.”  
\v 35 Go Jesu kêsôm gêdêŋ êsêac gebe “Ja tau oc êwê amac ŋasawa sauŋgeŋ ôwiŋ. Asalêŋ atôm lau, taŋ ja gêwê êsêac naŋ, gebe ŋakesec êtap amac sa atom. Ŋac taŋ kêsêlêŋ gêmoa ŋakesec ŋalêlôm naŋ, gêjam kauc gamêŋ, taŋ gebe êna naŋ.  
\v 36 Ja tec gêwê amac gêmoa. Amboac tonaŋ akêŋ êwiŋ ja tau gebe atu ŋawê latui.”  
\s1 Juda sêkêŋ gêwiŋ Jesu atom  
\p Jesu kêsôm biŋ tonaŋ su ma gêja kêsiŋ tau gêdêŋ êsêac.  
\v 37 Eŋ gêgôm gêŋtalô kapôêŋ taêsam êsêac sêlic, mago sêkêŋ gêwiŋ eŋ atom,  
\v 38 gebe propete Jesaia nê biŋ êtu anô gebe  
\q1 “Apômtau, asa lau sêkêŋ gêwiŋ aêacma jaeŋ,  
\q1 ma Apômtau geoc nê lêma ŋaŋaclai lasê gêdêŋ asa.”   
\m
\v 39 Amboac tonaŋ êsêac têtôm gebe sêkêŋ êwiŋ atom gebe Jesaia kêsôm teŋ gêwiŋ gebe   
\q1
\v 40 “Eŋ kêpô êsêac mateŋanô ôkwi  
\q1 to gêjac kapoac êsêac e nêŋ ŋalêlôm ŋadani kêsa,  
\q1 gebe mateŋanô sêlic gêŋ atom  
\q1 to gêŋ ŋalêlôm sêjala biŋ atom ma sênam tauŋ ôkwi atom,  
\q1 e jaŋgôm êsêac ŋajam êsa atom.”   
\m
\v 41 Biŋ tonaŋ Jesaia kêsôm gebe gêlic Jesunê ŋawasi to gêwa eŋ sêŋac.   
\p
\v 42 Biŋ tonaŋ gêc, mago kasêganêŋ taêsam sêkêŋ gêwiŋ eŋ, tageŋ sêsôm lasê atom kêtu Parisaiŋa gebe têtiŋ êsêac su aŋga gôŋacnêŋ atom.  
\v 43 Lau tonaŋ ŋai têntac gêwiŋ waeŋ, taŋ gêc ŋamalacŋa naŋ, kêlêlêc waeŋ, taŋ gêc Anôtôŋa naŋ su.   
\p
\v 44 Jesu gêmôêc gêc awêgeŋ gebe “Ŋac taŋ kêkêŋ gêwiŋ aê naŋ, kêkêŋ gêwiŋ aê atom, kêkêŋ gêwiŋ ŋac, taŋ kêsakiŋ aê gamêŋ naŋ.  
\v 45 Ma eŋ taŋ gêlic aê naŋ, gêlic ŋac, taŋ kêsakiŋ aê gamêŋ naŋ.  
\v 46 Aê ja tec gamêŋ nom, gebe ŋamalac samob, taŋ sêkêŋ gêwiŋ aê naŋ, nêŋ teŋ êmoa ŋakesec atom.  
\v 47 Ma ŋac teŋ embe êŋô aêŋoc biŋ ma êmansaŋ atom, naŋ aê oc jamêtôc eŋ atom, gebe aê gamêŋ gabe jamêtôc lau nomŋa atom, gamêŋ gabe janam lau nomŋa kêsi.  
\v 48 Ŋac taŋ kêpô aê siŋ ma kêkôc ŋoc biŋ sa atom naŋ, kêtap nê ŋac-êmêtôc-eŋwaga sa. Biŋ taŋ kasôm naŋ, êmêtôc eŋ êndêŋ bêc ŋamuŋa,  
\v 49 gebe aê kasôm tauc ŋoc biŋ atom, Tamoc tau, taŋ kêsakiŋ aê gamêŋ naŋ, kêjatu aê kêtu biŋ, taŋ jasôm to jawa sa naŋŋa.  
\v 50 Ma aê kajala gebe ênê jatu kêtu daŋgôŋ mateŋ jali teŋgeŋ ŋam. Amboac tonaŋ biŋ, taŋ gawê sa naŋ, gawa sa kêtôm Tamoc kêsôm gêdêŋ aê.” \f + \fr 12:50 \ft Denari tageŋ kêtu komwaganeŋ ŋaoli bec tageŋŋa.\f*   
\c 13  
\s1 Jesu kêkwasiŋ nê ŋacseŋomi eŋkaiŋ  
\p
\v 1 Om Pasa kêdabiŋ su ma Jesu kêjala nê noc êwi nom tonec siŋ êndêŋ Tama ênaŋa gêsuŋ sa. Eŋ têtac gêwiŋ nê lau, taŋ sêmoa nom naŋ ŋanô, ma têtac gêwiŋ êsêac e gêjac dabiŋ kêpi nê ŋacseŋomi.  
\v 2 Êsêac seŋ gêŋ sêŋgôŋ ma Sadaŋ kêbaliŋ biŋ kêsêp Simon Isariot latu Juda su, gebe eoc Jesu lasê.  
\v 3 Jesu kêjala gebe Tama kêkêŋ gêŋ samob kêsêp eŋ lêma to kêjala gebe mêŋkêsa aŋga Anôtônê ma oc êmu êndêŋ Anôtô êna êtiam,  
\v 4 tec gêdi sa aŋga tebo ma kêkôc nê ŋakwê ŋaôŋa su ma kêkôc obo sakiŋŋa jakêjandiŋ.  
\v 5 Go kêkêc bu kêsêp laclu jagêjac m kêsagu ŋacseŋomi eŋkaiŋ ma gêbuŋ ŋa obo, taŋ kêjandiŋ naŋ.  
\v 6 Gêgôm e jakêsa Simon Petere, go ŋac tau kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Apômtau, aôm gobe ônsaŋgu aê ockaiŋ me.”  
\v 7 Tec Jesu gêjô eŋ awa gebe “Gêŋ taŋ galoc gagôm naŋ, gôjam kauc malôgeŋ go ôjala.”  
\v 8 Ma Petere kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Masianô, aôm ônsaŋgu aê ockaiŋ atomanô.” Jesu gêjô eŋ awa gebe “Aê embe jansaŋgu aôm atom, oc ôwê kaiŋ aê atom.”  
\v 9 Ma Simon Petere kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Apômtau, amboac tonaŋ ockaiŋgeŋ atom, lemoc to môkêcapac êwiŋ acgom.”  
\v 10 Ma Jesu kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Ŋac taŋ gêliŋ bu su naŋ, êkwasiŋ tau êtiam atom, akaiŋ tageŋ, gebe eŋ kêtu selecgac. Amac atu selec amboac tonaŋ, tageŋ samob atom.”  
\v 11 Eŋ kêjala ŋaceoc-eŋ-lasêwaga su, tec kêsôm gebe “Amac samob atu selec atom.”  
\v 12 Eŋ kesagu êsêac eŋkaiŋ su, go kêsô nê ŋakwê sa kêtiam jagêŋgôŋ sic ma kêsôm gêdêŋ êsêac gebe “Amacnêm kauc kêsa kêpi gêŋ, taŋ gagôm gêdêŋ amac naŋ, me masi.  
\v 13 Amac tonaŋ asam aê gebe Mêtêmôkê to Apômtau, naŋ asôm jagêdêŋ, gebe aê tau tonec.  
\v 14 Apômtau to mêtêmôkê tau aê embe jansaŋgu amac emkaiŋ, go ansaŋgu taôm emkaiŋ êndêŋ-êndêŋgeŋ amboac tonaŋgeŋ,  
\v 15 gebe aê katôc ŋadôŋdoŋ gêdêŋ amac gebe amac taôm aŋgôm amboac gagôm gêdêŋ amac su.  
\v 16 Biŋŋanô, aê jasôm tobiŋŋanôgeŋ êndêŋ amac gebe Sakiŋwaga kêlêlêc nê ŋatau atom, ma jaeŋwaga kêlêlêc ŋac, taŋ kêsakiŋ eŋ naŋ atom.  
\v 17 Embe ajala biŋ tonaŋ ma embe aŋgôm ŋanô êsa, oc aê aoc êôc amac.   
\p
\v 18 “Ma Jasôm êpi amac samob atom. Aê kajala lau, taŋ kajaliŋ êsêac sa naŋ. Mago biŋ, taŋ teto gec naŋ, êtu anô gebe ‘Ŋac taŋ geŋ aêŋoc mo naŋ, gêôc akaiŋ sa gebe êka aê.’  
\v 19 Biŋ tau ŋanô kêsa atom tageŋ, ma galoc jawa sa êndêŋ amac kwanaŋgeŋ. Ma êndêŋ biŋ tau ŋanô êsa, go akêŋ êwiŋ gebe aê tau tonec.  
\v 20 Biŋŋanô, aê jasôm tobiŋŋanôgeŋ êndêŋ amac gebe Teŋ embe êkôc ŋac, taŋ aê kasakiŋ eŋ naŋ sa, oc êkôc aê sa. Ma teŋ embe êkôc aê sa, oc êkôc ŋac, taŋ kêsakiŋ aê gamêŋ naŋ sa.”   
\s1 Jesu kêtôc ŋac, taŋ eoc eŋ lasê naŋ  
\r (Mat 26:20-25; Mar 14:17-21; Luk 22:21-23)  
\p
\v 21 Jesu kêsôm biŋ tonaŋ su e katu kêlênim tau, go gêwa sa gêc awêgeŋ gebe “Biŋŋanô, aê jasôm tobiŋŋanôgeŋ êndêŋ amac gebe Amacnêm ŋac teŋ oc eoc aê lasê.”  
\v 22 Ma ŋacseŋomi mateŋanô gêdêŋ tauŋ ma sêjam kauc ŋac, taŋ eŋ kêsôm biŋ kêkanôŋ eŋ naŋ.  
\v 23 Ŋacseŋominêŋ teŋ, taŋ Jesu têtac gêwiŋ eŋ naŋ, gêŋgôŋ kêsi eŋŋa.  
\v 24 Ŋac tonaŋ tec Simon Petere kêsênic mata eŋ ma kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Ôtu kênac eŋ gebe biŋ tonaŋ kêsôm kêpi asa.”  
\v 25 Go Ŋac tau kêsô Jesu asêtêkwa ŋalabu gêja ma kêtu kênac gebe “Apômtau, asa.”  
\v 26 Tec Jesu gêjô eŋ awa gebe “Ŋac tau tec aê oc jasac mo ŋagêdô tôŋ ma jakêŋ êndêŋ eŋ.” Go kêsac mo ŋagêdô tôŋ ma kêkôc jakêkêŋ gêdêŋ Simon Isariot latu Juda.  
\v 27 Ŋac tau geŋ su, ma Sadaŋ kêsêp ênê ŋalêlôm gêja. Tec Jesu kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Gêŋ taŋ gobe ôŋgôm naŋ, ôŋgôm sebeŋ.”  
\v 28 Ma êsêac samob, taŋ seŋ gêŋ sêmoa naŋ, nêŋ teŋ kêjala biŋ, taŋ Jesu kêsôm gêdêŋ eŋ naŋ, ŋam atom.  
\v 29 Nêŋ ŋagêdô seboc Jesu kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Ônam ôli aêacnêŋ gêŋ omŋa kwanaŋgeŋ,” gebe Juda kêbic kanom. Ŋagêdô seboc eŋ êkêŋ gêŋ êndêŋ lau ŋalêlôm sawa.  
\v 30 Ŋac tau geŋ gêŋ su ma gacgeŋ kêsa gêja. Ma gêbêcauc.   
\s1 Biŋsu wakuc  
\p
\v 31 Juda kêsa gêja su, go Jesu kêsôm gebe “Galoc Ŋamalacnê Latunê ŋawasi mêŋkêsa ma Anôtônê ŋawasi kêsa kêtu eŋŋa.  
\v 32 Anôtônê ŋawasi embe êsa êtu eŋŋa, go Anôtô êkêŋ tau nê ŋawasi êndêŋ eŋ amboac tonaŋ. Ma êkêŋ ênê ŋawasi êsa sebeŋ.  
\v 33 Ŋapalêac, aê jamoa jawiŋ amac ŋasawa sauŋgeŋ êwiŋ, go ansom aê. Ma biŋ taŋ kasôm gêdêŋ Juda naŋ, galoc jasôm êndêŋ amac amboac tonaŋ gebe Gamêŋ taŋ aê jana, amac atôm gebe naasa atom.  
\v 34 Aê jakêŋ biŋsu wakuc teŋ êndêŋ amac gebe Akêŋ nêm têmtac gêwiŋ elom tau. Akêŋ nêm têmtac gêwiŋ elom tau êtôm aê têtac gêwiŋ amac.  
\v 35 Embe akêŋ nêm têmtac gêwiŋ elom tau, go samob sêjala êndêŋ tonaŋ gebe aêŋoc ŋacseŋomi amac.”   
\s1 Jesu kêsôm lasê gebe Simon Petere ênsê eŋ auc  
\r (Mat 26:31-35; Mar 14:27-31; Luk 22:31-34)  
\p
\v 36 Ma Simon Petere kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Apômtau aôm ôna ondoc.” Tec Jesu gêjô eŋ awa gebe “Gamêŋ taŋ aê jana naŋ, galoc kôtôm gebe ôndaŋguc aê nec atom. Malôgeŋ, go ôndaŋguc.”  
\v 37 Ma Petere kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Apômtau, amboac ondoc galoc katôm gebe jandaŋguc aôm atom. Aê jamac endu êtu aômŋa.”  
\v 38 Tec Jesu gêjô eŋ awa gebe “Aôm gobe ômac êndu êtu aêŋa me. Biŋŋanô, aê jasôm tobiŋŋanôgeŋ êndêŋ aôm gebe Talec oc êtaŋ atomgeŋ, ma aôm ônsa aê auc atu dim têlêac.   
\c 14  
\s1 Jesu kêtu intêna daô lasê dandêŋ Tameŋiŋa  
\p
\v 1 “Nêm ŋalêlôm êIênim tau atom. Akêŋ êwiŋ Anôtô ma akêŋ êwiŋ aê.  
\v 2 Tamocnê andu tec ŋabalêm taêsam gêc. Embe ênêc atom, oc jasôm êndêŋ amac gebe Jana jamansaŋ nêm gamêŋ.  
\v 3 Aê jana jamansaŋ amacnêm gamêŋ su acgom, go jamu jamêŋ ma jakôc amac, gebe gamêŋ, taŋ aê gêŋgôŋ naŋ, amac aŋgôŋ awiŋ.  
\v 4 Ma gamêŋ, taŋ aê jana naŋ, ŋaintêna amac alicgac.”  
\v 5 Tom kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Apômtau, gamêŋ taŋ aôm ôna naŋ, aêac ajala atom, ma oc alic ŋaintêna amboac ondoc.”  
\v 6 Tec Jesu kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Intêna aê ma biŋŋanô to aŋgôŋ matem jali ŋam aê. Ŋamalac teŋ oc êndêŋ Tamoc êna atom, aê jawê eŋ acgom.  
\v 7 Embe ajala aê, oc ajala Tamoc amboac tonaŋ. Galoc tec ajala eŋ ma alic eŋgac.”   
\p
\v 8 Go Pilip kêsôm gêdêŋ Jesu gebe “Apômtau ôtôc Tamam êndêŋ aêac alic, go êtôm aêac.”  
\v 9 Tec Jesu kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “O Pilip, gamoa gawiŋ amac e ŋêŋgeŋ ma kôjala aê atom me. Ŋac taŋ gêlic aê naŋ, gêlic Tamoc su. Amboac ondoc tec kôsôm gebe ‘Ôtôc Tamam êndêŋ aêac.’  
\v 10 Aê gamoa Tamoc ŋalêlôm ma tamoc gêmoa aê ŋalêlôm nec kôkêŋ gêwiŋ atom me. Biŋ taŋ kasôm gêdêŋ amac naŋ, aê tauc ŋoc biŋ atom. Tamoc taŋ gêmoa aê ŋalêlôm naŋ, gêjam nê kôm tonaŋ.  
\v 11 Akêŋ êwiŋ aê gebe gamoa Tamoc ŋalêlôm ma Tamoc gêmoa aê ŋalêlôm. Embe masi, go akêŋ êwiŋ êtu kôm tonaŋŋa.  
\v 12 Biŋŋanô, aê jasôm tobiŋŋanôgeŋ êndêŋ amac gebe Ŋac taŋ kêkêŋ gêwiŋ aê naŋ, ênam kôm, taŋ aê gajam naŋ amboac tonaŋ ma oc ênam êlêlêc tonaŋ su, gebe aê jandêŋ Tamoc jana.  
\v 13 Ma gêŋ samob, taŋ ateŋ anam aê taŋôc naŋ, oc jaŋgôm ŋanô êsa, gebe Latu êwaka Tamanê ŋawasi sa.  
\v 14 Embe ateŋ gêŋ teŋ êndêŋ aê anam aê laŋôc, oc jaŋgôm ŋanô êsa.   
\s1 Jesu gêjac mata Ŋalau Dabuŋ  
\p
\v 15 “Embe têmtac êwiŋ aê, oc amansaŋ aêŋoc biŋsu.  
\v 16 Go aê jateŋ êndêŋ Tamoc ma eŋ êkêŋ amacnêm ênamawemwaga teŋ gebe ômoa êwiŋ amac teŋgeŋ.  
\v 17 Ŋac tau Ŋalau biŋŋanôŋa, taŋ lau nomŋa sêkôc eŋ sa êtôm atom naŋ, gebe êsêac sêlic to sêjala eŋ atom. Amac tec ajala eŋgac, gebe gêwiŋ amac ma gêmoa amacnêm ŋalêlôm.   
\p
\v 18 “Aê oc jandec amac atôm mosêbu atom, aê oc jandêŋ amac jawac.  
\v 19 Ŋasawa sauŋgeŋ ma lau nomŋa sêlic aê êtiam atom, mago amac tec oc alic aê, gebe aê gaŋgôŋ matoc jali, tec amac oc aŋgôŋ matem jali amboac tonaŋgeŋ.  
\v 20 Êndêŋ bêc ônê amac oc ajala gebe aê gamoa Tamoc ŋalêlôm ma amac amoa aê ŋalêlôm ma aê jamoa amac ŋalêlôm.   
\p
\v 21 “Ŋac taŋ kêkôc aêŋoc biŋsu sa ma kamasaŋ naŋ, eŋ ŋac têtac gêwiŋ aêŋa. Ŋac taŋ têtac gêwiŋ aê naŋ, Tamoc têtac êwiŋ eŋ ma aê têtac êwiŋ eŋ amboac tonaŋ ma jaoc tauc lasê jandêŋ eŋ.”  
\v 22 Ma Juda, Isariot latu tonaŋ atom, kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Apômtau, aôm gobe oc taôm lasê êndêŋ aêac, mago êndêŋ lau nomŋa atom, naŋ ŋam amboac ondoc.”  
\v 23 Tec Jesu gêjô eŋ awa gebe “Ŋac teŋ embe têtac êwiŋ aê ma êmansaŋ aêŋoc biŋ, oc Tamoc têtac êwiŋ eŋ ma aêagêc andêŋ eŋ naaŋgôŋ awiŋ eŋ.  
\v 24 Ma ŋac taŋ têtac gêwiŋ aê atom naŋ, kêmasaŋ aêŋoc biŋ atom. Ma biŋ tau, taŋ amac aŋô naŋ, aêŋoc biŋ atom, Tamoc taŋ kêsakiŋ aê gamêŋ naŋ nê.   
\p
\v 25 “Biŋ tonaŋ naŋ aê gêŋgôŋ gawiŋ amac tec kasôm gêdêŋ amac.  
\v 26 Ma ênam-awemwaga Ŋalau Dabuŋ tau, taŋ Tamoc êsakiŋ mêŋênam aê laŋôc naŋ, oc êndôŋ biŋ samob êndêŋ amac to êwa amacnêm kauc sa e taêm ênam biŋ samob, taŋ kasôm gêdêŋ amac naŋ.  
\v 27 Aê jandec biŋmalô êndêŋ amac ma aêŋoc biŋmalô oc jakêŋ êndêŋ amac. Mago jakêŋ êndêŋ amac amboac lau nomŋa sêkêŋ nec atom. Nêm ŋalêlôm êlênim tau to atêc taôm atom.  
\v 28 Amac aŋô aê kasôm gêdêŋ amac gebe jana ma oc jandêŋ amac jamêŋ êtiam. Embe têmtac êwiŋ aê, oc têmtac ŋajam êsa gebe jandêŋ Tamoc jana, gebe Tamoc kapôêŋ kêlêlêc aê su.  
\v 29 Biŋ tau ŋanô kêsa atom tageŋ, mago gabe jasôm êndêŋ amac kwanaŋgeŋ gebe êndêŋ taŋ ŋanô êsa naŋ akêŋ êwiŋ.  
\v 30 Aê jasôm biŋ gwalêkiŋ êndêŋ amac êwiŋ atom, gebe nom tonec ŋatau êmêŋ, mago oc êku aê tulu atom.  
\v 31 Tageŋ aê gagôm gêŋ, taŋ Tamoc kêjatu aê naŋ, gebe lau nomŋa sêjala aê têtac gêwiŋ Tamoc. Andi sa ma taêc aŋga tonec tana.   
\c 15  
\s1 Jesu kêtu wainmôkê ŋanô  
\p
\v 1 “Wainmôke ŋanô aê ma Tamoc kêtu kôm wainŋa ŋatau.  
\v 2 Ŋoc ŋawalô samob, taŋ gêjam ŋanô atom naŋ, oc eso êŋgic, ma samob, taŋ gêjam ŋano naŋ, oc ênac ŋasêli su gebe ênam ŋanô êlêlêc.  
\v 3 Amac atu selec su kêtu biŋ, taŋ kasôm gêdêŋ amac naŋŋa.  
\v 4 Amoa aê ŋalêlôm, oc jamoa amac ŋalêlôm. Ŋawalô teŋ embe naêndiŋ êsô ŋamôkê atom, tau ênêc, oc êtôm gebe ênam ŋanô atom. Ma amac embe amoa aê ŋalêlôm atom, oc amboac tonaŋ.   
\p
\v 5 “Wainmôkê aê ma ŋawalô amac. Ŋac taŋ gêmoa aê ŋalêlôm, ma aê gamoa eŋ ŋalêlôm naŋ, gêjam ŋanô taêsam, gebe aê embe jawiŋ atom, oc atôm gebe aŋgôm gêŋ teŋ atom.  
\v 6 Teŋ embe êmoa aê ŋalêlôm atom, oc sêmbaliŋ eŋ siŋ e êtu masê amboac ŋawalô, taŋ kêmêliŋ ma sejoŋ sa nasêmbaliŋ êpi ja gebe êniŋ su.  
\v 7 Embe amoa aê ŋalêlôm ma ŋoc biŋ oc ênêc amacnêm ŋalêlôm, ma embe têmtac êwiŋ gêŋ teŋ ma ateŋ, naŋ oc akôc.  
\v 8 Embe anam ŋanô taêsam e atu aêŋoc ŋacseŋomi, go aŋgôm Tamocnê ŋawasi êsa.  
\v 9 Aê têtac gêwiŋ amac kêtôm Tamoc têtac gêwiŋ aê. Amoa ŋoc têtac gêwiŋ, taŋ kepeŋ amac auc naŋ ŋalêlôm.  
\v 10 Embe amansaŋ aêŋoc biŋsu, oc amoa ŋoc têtac gêwiŋ, taŋ kepeŋ amac auc naŋ ŋalêlôm, atôm aê kamasaŋ Tamocnê biŋsu ma gamoa ênê têtac gêwiŋ, taŋ kepeŋ aê auc naŋ ŋalêlôm.   
\p
\v 11 “Biŋ tonaŋ ŋai samob kasôm gêdêŋ amac, gebe ŋoc têtac ŋajam wacênêc amacnêm ŋalêlôm ma ênac dabiŋ amacnêm têmtac ŋajam ênam amac auc.  
\v 12 Aêŋoc biŋsu tonec gebe Akêŋ nêm têmtac gêwiŋ elom tau êtôm aê têtac gêwiŋ amac.  
\v 13 Ŋac taŋ êmac êndu êjô nê lau naŋ, nê têtac gêwiŋ kêlêlêc ŋêŋgeŋ su.  
\v 14 Amac êmbe aŋgôm gêŋ, taŋ kajatu amac naŋ, oc atu aêŋoc lau.  
\v 15 Aê jasam amac gebe sakiŋwaga êtiam atom, gebe sakiŋwaga gêjam kauc gêŋ, taŋ nê ŋatau gêgôm naŋ. Aê kêsam amacgac gebe atu ŋoc lau, gebe gêŋ samob, taŋ gaŋô aŋga Tamocnê naŋ, tec gaoc lasê gêdêŋ amac su.  
\v 16 Amac tec ajaliŋ aê sa atom, aê kajaliŋ amac sa ma kasakiŋ amac gebe ana ma anam ŋanô, ma amacnêm ŋanô tonaŋ ênêc ŋapaŋ. Ma gêŋ taŋ ateŋ anam aê laŋôc naŋ, Tamoc oc êkêŋ êndêŋ amac.  
\v 17 Aê jajatu amac gebe akêŋ têmtac gêwiŋ elom tau.   
\s1 Lau nomŋa têntac gedec Jesunê lau  
\p
\v 18 “Lau nomŋa embe têntac endec amac, naŋ taêm ênam gebe têntac gedec aê kêtu ŋamata.  
\v 19 Amac embe aŋga lau nomŋa nêŋ, oc lau nomŋa têntac êwiŋ amac, gebe êsêacnêŋ ŋagêdô amac. Mago aê kajaliŋ amac sa aŋga lau nomŋa nêŋ, gebe atu lau nomŋa êtiam atom, tec lau nomŋa têntac gedec amac.  
\v 20 Taêm ênam biŋ, taŋ kasôm gêdêŋ amac naŋ gebe Sakiŋwaga kêlêlêc nê ŋatau su atom. Êsêac sêjanda aêgac, tec oc sêjanda amac amboac tonaŋ.  
\v 21 Gêŋ samob tonaŋ ŋai oc sêŋgôm êndêŋ amac êtu ŋoc ŋaêŋa, gebe sêjala ŋac, taŋ kêsakiŋ aê gamêŋ naŋ atom.  
\v 22 Aê embe jamêŋ to jawa biŋ sa êndêŋ êsêac atom, oc nêŋ sec masi. Mago galoc embe taêŋ ênam gebe sênsa nêŋ sec auc, oc sêŋgôm naeo.  
\v 23 Ŋac taŋ têtac gedec aê naŋ, têtac gedec Tamoc amboac tonaŋ.  
\v 24 Aê embe janam kôm, taŋ ŋac teŋ gêjam atom naŋ, aŋga êsêacnêŋ atom, go nêŋ sec masi. Tageŋ galoc sêlic ŋoc kôm tau su, mago têntac gedec aêagêc Tamoc.  
\v 25 Amboac tonaŋ biŋ, taŋ teto gêc êsêacnêŋ biŋsu naŋ, oc êtu anô gebe ‘Êsêac têntac gedec aê ŋaômageŋ.’   
\p
\v 26 “Êndêŋ taŋ jasakiŋ ênam-awemwaga aŋga Tamocnê êndêŋ amac êmêŋ, Ŋalau biŋŋanôŋa, naŋ êsa aŋga Tamocnê naŋ, oc êwa aê ŋam sa.  
\v 27 Ma amac awa aê ŋam sa amboac tonaŋ, gebe amoa awiŋ aê gêdêŋ gajac m ŋoc kôm e mêŋgêdêŋ galoc.   
\c 16  
\p
\v 1 “Biŋ tonaŋ ŋai kasôm gêdêŋ amac gebe têmtac lulu e anaŋa atom.  
\v 2 Êsêac oc têtiŋ amac su aŋga gôlôacnêŋ. Ŋanoc oc mêŋêsa ma samob, taŋ sênac amac êndu naŋ, oc sênam kauc gebe sêjam sakiŋ gêdêŋ Anôtô ŋa gêŋ amboac tonaŋ.  
\v 3 Gêŋ tonaŋ ŋai oc sêŋgôm gebe sêjala Tamoc atom ma sêjala aê atom.  
\v 4 Biŋ samob kasôm gêdêŋ amac gebe êsêac embe sêŋgôm gêŋ tau êndêŋ ŋanoc, naŋ taêm ênam gebe biŋ tau kasôm gêdêŋ amac su.  
\s1 Ŋalau Dabuŋ nê kôm  
\p “Gêmuŋgeŋ kasôm biŋ amboac tonaŋ gêdêŋ amac atom, gebe tauc gêŋgôŋ gawiŋ amac.  
\v 5 Ma galoc jandêŋ ŋac, taŋ kêsakiŋ aê gamêŋ naŋ jana, ma amacnêm ŋac teŋ kêtu kênac aê gebe ‘Ôna ondoc’ nec atom.  
\v 6 Aê kasôm biŋ tonaŋ gêdêŋ amac e amacnêm ŋalêlôm ŋawapac gêjam aucgeŋ,  
\v 7 ma aê jasom biŋŋanô êndêŋ amac gebe jawi amac siŋ nec, oc êmoasiŋ amac. Embe jawi amac siŋ atom, oc ênam-awemwaga êndêŋ amac êmêŋ atom. Embe jana, go jasakiŋ eŋ êndêŋ amac êmêŋ.  
\v 8 Ŋac tonaŋ êmêŋ, go êwaka lau nomŋa nêŋ kauc sa êpi sec tau ma êpi biŋgêdêŋ to êpi Anôtônê mêtôc.  
\v 9 Êpi sec gebe sêkêŋ gêwiŋ aê atom.  
\v 10 Ma êpi biŋgêdêŋ gebe jandêŋ Tamoc jana ma amac alic aê êtiam atom.  
\v 11 Ma êpi mêtôc gebe Anôtô kêmêtôc nom tonec ŋatau su.   
\p
\v 12 “Aêŋoc biŋ ŋagêdô gwalêkiŋ gebe jasôm êndêŋ amacŋa tec gêc, mago galoc oc asip sa atôm atom.  
\v 13 Ma êndêŋ taŋ ŋac ônê, Ŋalau biŋŋanôŋa, tau êmêŋ naŋ, oc êwê amac ajala biŋŋanô tau tomalageŋ, gebe eŋ oc êsôm tau nê biŋ atom. Biŋ taŋ eŋ gêŋô naŋgeŋ, tec êsôm ma eoc biŋ, taŋ oc mêŋêsa naŋ, lasê êndêŋ amac.  
\v 14 Ŋac tau oc êwaka aêŋoc ŋawasi sa, gebe eŋ oc êkôc su aŋga aêŋoc ma êsôm lasê êndêŋ amac.  
\v 15 Tamocnê gêŋ samob kêtu aêŋoc. Amboac tonaŋ tec kasôm gebe Ŋac tau êkôc su aŋga aêŋoc ma êsôm lasê êndêŋ amac.   
\s1 Ŋalêlôm ŋawapac ênam tau ôkwi êtu têntac ŋajam  
\p
\v 16 “Têlageŋ acgom ma alic aê sapu, ma têlageŋ êtiam, go alic aê êtiam.”  
\v 17 Ênê ŋacseŋomi ŋagêdô sêsôm gêdêŋ tauŋ gebe “Biŋ tonec amboac ondoc, tec eŋ kêsôm gêdêŋ aêac nec gebe ‘Têlageŋ acgom ma alic aê sapu, ma têlageŋ êtiam, go alic aê êtiam, ma ŋalô tonec ‘Aê jandêŋ Tamoc jana.’”  
\v 18 Ma Êsêac sêsôm gebe “Biŋ tonec amboac ondoc, tec eŋ kêsôm nec gebe ‘Têlageŋ.’ Aêac tajala ênê biŋ ŋam atom nec.”  
\v 19 Jesu kêjala êsêac sebe têtu kênac eŋ, tec kêsôm gêdêŋ êsêac gebe “Amac apuc taôm gebe kasôm gebe ‘Têlageŋ acgom ma amac alic aê sapu, ma têlageŋ êtiam, go alic aê êtiam me.’  
\v 20 Biŋŋanô, aê jasôm tobiŋŋanôgeŋ êndêŋ amac gebe Amac oc ataŋ ŋanô e apuc taŋiboa sa ma ataŋ ma lau nomŋa oc têtu samuc. Amac oc amoa tonêm ŋalêlôm ŋawapacgeŋ, mago nêm ŋalêlôm ŋawapac tonaŋ oc ênam tau ôkwi êtu têmtac ŋajam.  
\v 21 Awê teŋ embe êkôc ŋapalê, oc nê ŋalêlôm ŋawapac gebe nê noc kêdabiŋgac. Mago êndêŋ taŋ êkôc ŋapalê su naŋ, taê ênam ŋandaŋ êtiam atom, têtac ŋajam gebe kêkôc ŋapalê kêtu awê sugac.  
\v 22 Amboac tonaŋ galoc tonêm ŋalêlôm ŋawapacgeŋ amoa e êndêŋ taŋ jalic amac êtiam naŋ, têmtac ŋajam êsa. Ma lau teŋ oc sêkôc têmtac ŋajam su aŋga amacnêm êtiam atom.  
\v 23 Êndêŋ bêc ônê oc atu kênac biŋ teŋ êndêŋ aê êtiam atom. Biŋŋanô, aê jasôm tobiŋŋanôgeŋ êndêŋ amac gebe Embe ateŋ gêŋ teŋ êndêŋ Tamoc anam aê laŋôc, oc êkêŋ êndêŋ amac.  
\v 24 Mêŋgêdêŋ tonec amac ateŋ gêŋ teŋ ajam aê laŋôc atom. Ateŋ oc akôc ma têmtac ŋajam êsa samucgeŋ.   
\s1 Jesu kêku nom tau tulu  
\p
\v 25 “Biŋ tonec ŋai kasôm kêtu biŋgôliŋ gêdêŋ amac. Ma ŋanoc tau mêŋêsa, oc janam êtu biŋgôliŋ êndêŋ amac êtiam atom, jawa Tamoc ŋam sa êndêŋ amac ênêc awêgeŋ.  
\v 26 Êndêŋ bêc ônaŋ amac oc ateŋ gêŋ anam aê laŋôc, naŋ aê jasôm êndêŋ amac gebe aê oc jateŋ êndêŋ Tamoc êtu amacŋa êtiam nec atom.  
\v 27 Tamoc tau tec têtac gêwiŋ amac, gebe amac têmtac gêwiŋ aê ma akêŋ gêwiŋ gebe aê kasa aŋga Tamocnê tec gamêŋ.  
\v 28 Aê kasa aŋga Tamocnê tec gamêŋ nom. Ma jawi nom siŋ ma jandêŋ Tamoc jamu jana êtiam.”  
\v 29 Tec ênê ŋacseŋomi sêsôm gebe “Kec, galoc kôsôm gêc awêgeŋ, gôjam kêtu biŋgôliŋ atom.  
\v 30 Galoc aêac ajala gebe aôm kôjala biŋ samob ma kôpô lêna lau gebe têtu kênac biŋ teŋ êndêŋ aômŋa atom. Amboac tonaŋ tec aêac akêŋ gêwiŋ gebe aôm kôsa aŋga Anôtônê.”  
\v 31 Go Jesu gêjô êsêac aweŋ gebe “Galoc akêŋ gêwiŋ me.  
\v 32 Alic acgom, noc teŋ oc mêŋêsa, ma noc tau kêdabiŋ sugac, taŋ sêsa amac êliŋ-êliŋ amoa nêm êndêŋêndêŋgeŋ ma oc andec aê taucgeŋ jamoa, mago oc taucgeŋ jamoa atom, gebe Tamoc gêwiŋ aê.  
\v 33 Aê kasôm biŋ tonec gêdêŋ amac gebe tobiŋmalôgeŋ amoa aê ŋalêlôm. Aŋga nom tonec amac amoa tonêm ŋalêlôm ŋawapacgeŋ, mago têmtac êpa sugeŋ. Aê kaku nom tau tulu sugac.”   
\c 17  
\s1 Jesu keteŋ mec kêtu nê ŋacseŋomiŋa  
\p
\v 1 Jesu kêsôm biŋ tonaŋ su, go mata gedec undambê ma keteŋ mec gebe “O Tamoc, ŋanoc kêdabiŋgac, ôkêŋ Latômnê ŋawasi êsa, gebe Latôm oc êkêŋ aômnêm ŋawasi êsa.  
\v 2 Aôm kôkêŋ eŋ kêtu gêŋ totau-totau samob ŋatau, gebe êkêŋ lau samob, taŋ kôkêŋ gêdêŋ eŋ naŋ, sêŋgôŋ mateŋ jali teŋgeŋ.  
\v 3 Sêŋgôŋ mateŋ jali ŋam tonec gebe sêjala aôm Anôtô ŋanô tageŋ agêc Jesu Kilisi tau, taŋ kôsakiŋ eŋ gêmêŋ naŋ.  
\v 4 Kôm taŋ kôsakiŋ aê gebe janam naŋ, tec gajam e gajac dabiŋ su ma kakêŋ aômnêm ŋawasi kêsa aŋga nom.  
\v 5 O Tamoc, galoc ôkêŋ ŋawasi, taŋ gêc aomŋa naŋ, êndêŋ aê, ŋawasi taŋ gawê kaiŋ gêdêŋ nom masigeŋ ma gamoa gawiŋ aôm naŋ.   
\p
\v 6 “Aê gawa nêm ŋaê sa gêdêŋ ŋamalêc, taŋ kôkêŋ gêdêŋ aê aŋga lau nomŋa nêŋ. Aômnêm gêŋ êsêac, tec kôkbŋ êsêac gêdêŋ aê ma sêmasaŋ aômnêm biŋ.  
\v 7 Galoc sêjala gebe gêŋ samob, taŋ kôkêŋ gêdêŋ aê naŋ, aŋga aômnêmgeŋ,  
\v 8 gebe biŋ, naŋ kôkêŋ gêdêŋ aê, tec kakêŋ gêdêŋ êsêac. Ac sêkôc sa e sêjala toŋanôgeŋ gebe aê kasa aŋga aômnêm, ma sêkêŋ gêwiŋ gebe aôm kôsakiŋ aê tec gamêŋ.   
\p
\v 9 “Aê kateŋ kêtu êsêacŋa, kateŋ kêtu lau nom-ŋaŋa atom. Kateŋ kêtu êsêac taŋ kôkêŋ gêdêŋ aê naŋŋa, gebe nêm gêŋ êsêac.  
\v 10 Aêŋoc gêŋ samob kêtu aômnêm gêŋ, ma aômnêm gêŋ samob kêtu aêŋoc gêŋ, ma êsêac sêwaka aêŋoc ŋawasi sa.  
\v 11 Aê tec jaŋgôŋ nom êtiam atom, mago êsêacmêŋ gacgeŋ sêŋgôŋ nom. Ma aê jandêŋ aôm jawac. O Tamoc dabuŋ, ômansaŋ êsêac gebe sêmoa nêm ŋaê, taŋ kôkêŋ gêdêŋ aê naŋ ŋalêlôm, ma têtu gêŋ tageŋ amboac aêagêc tageŋ.  
\v 12 Gêdêŋ taŋ gamoa gawiŋ êsêac naŋ, kamasaŋ êsêac sêŋgôŋ tonêm ŋaêgeŋ, taŋ kôkêŋ gêdêŋ aê naŋ. Aê gajob êsêac e nêŋ teŋ gêjaŋa atom, ŋac gêbac latu tageŋ, gebe biŋ taŋ teto gêc naŋ, êtu anô.  
\v 13 Galoc tonec aê jandêŋ aôm jawac, ma biŋ tonec jasôm aŋga nom êwiŋ gebe ŋoc têtac ŋajam ênam êsêac auc samucgeŋ.  
\v 14 Aê kakêŋ aômnêm biŋ gêdêŋ êsêac ma lau nomŋa têntac gedec êsêac, gebe êsêac aŋga lau nomŋa nêŋ atom, têtôm aê tauc aŋga nom atom amboac tonaŋ.  
\v 15 Aê jateŋ gebe aôm ôkôc êsêac su aŋga nom atom, jateŋ gebe ojop êsêac êndêŋ ŋac sec.  
\v 16 Êsêac aŋga nom atom têtôm aê aŋga nom atom.  
\v 17 Ônam dabuŋ êsêac ŋa biŋŋanô tau, gebe aômnêm biŋ kêtu biŋŋanô.  
\v 18 Aê kasakiŋ êsêac sêmoa nom kêtôm aôm kôsaki ŋ aê gamêŋ nom.  
\v 19 Ma aê janam dabuŋ tauc êtu êsêacŋa gebe êsêac têtu dabuŋ tobiŋŋanô amboac tonaŋ.   
\p
\v 20 “Aê jateŋ êtu êsêac tonec tauŋgeŋŋa atom, jateŋ êtu lau, taŋ sêŋô êsêacnêŋ biŋ e sêkêŋ êwiŋ aê naŋŋa êwiŋ  
\v 21 gebe samob têtu gêŋ tageŋ amboac aôm, Tamoc, gômoa aê ŋalêlôm ma aê gamoa aôm ŋalêlôm. Ma êsêac sêmoa aêagêc ŋalêlôm, ec lau nomŋc sêkêŋ êwiŋ gebe aôm kôsakiŋ aê gamêŋ.  
\v 22 Ma ŋawasi, taŋ kôkêŋ gêdêŋ aê naŋ, tec kakêŋ gêdêŋ êsêac, gebe êsêac têtu gêŋ tageŋ amboac aêagêc tageŋ.  
\v 23 Aê gamoa êsêac ŋalêlôm kêtôm aôm gômoa aê ŋalêlôm, gebe ônac dabiŋ êsêac têtu gêŋ tageŋ, ma lau nomŋa sêjala gebe aôm kôsakiŋ aê gamêŋ to têmtac gêwiŋ êsêac amboac têmtac gêwiŋ aê.   
\p
\v 24 “O Tamoc, aê gabe gêŋ, taŋ kôkêŋ gêdêŋ aê naŋ, sêmoa sêwiŋ aê sêŋgôŋ gamêŋ, taŋ aê oc jaŋgôŋ naŋ, gebe sêlic aêŋoc ŋawasi, taŋ kôkêŋ gêdêŋ aê, gebe aôm têmtac gêwiŋ aê gêdêŋ nom ŋanô kêsa atom tageŋ.  
\v 25 O Tamoc, ŋac gêdêŋ, lau nomŋa sêjala aôm atom, mago aê kajala aômgac, ma êsêac tonec tec sêjala gebe aôm kôsakiŋ aê.  
\v 26 Aê ŋawa nêm ŋaê sa gêdêŋ êsêac ma oc jawa sa-jawa sa jamoa, gebe nêm têmtac gêwiŋ aêŋa ênêc êsêacnêŋ ŋalêlôm ma aê jamoa êsêacnêŋ ŋalêlôm.”   
\c 18  
\s1 Sêkôc Jesu tôŋ  
\r (Mat 26:47-56; Mar 14:43-50; Luk 22:47-53)  
\p
\v 1 Jesu kêsôm biŋ tonaŋ su, go gêwiŋ nê ŋacseŋomi sêsa jaselom bu Kidron. Kôm teŋ gêc bu ŋamakeŋ ônêŋa, ma Jesu to nê ŋacseŋomi sêsêp kômlêlôm sêja.  
\v 2 Juda taŋ geoc eŋ lasê naŋ, gêlic gamêŋ tonaŋ kwanaŋgeŋ, gebe Jesu kêkac nê ŋacseŋomi sa aŋga tonaŋ elêmê.  
\v 3 Juda tau kêkôc lau matu teŋ sa ma lau dabuŋsêga to Parisai nêŋ sakiŋwaga ŋagêdô sêwiŋ sêôc daweŋ to lamp ma laukasap sa jasêô lasê.  
\v 4 Jesu kêjala gêŋ samob, taŋ gebe êtap eŋ sa naŋ kwanaŋgeŋ, mago kêsa jakêsôm gêdêŋ êsêac gebe “Amac asôm asa.”  
\v 5 Ma êsêac sêjô eŋ awa gebe “Jesu Nasaretŋa.” Go eŋ kêsôm gêdêŋ êsêac gebe “Aê tau tonec.” Ma Juda taŋ gebe eoc eŋ lasê naŋ, kêkô gêwiŋ êsêac.  
\v 6 Jesu kêsôm gêdêŋ êsêac gebe “Aê tau tonec,” ma êsêac sênu tauŋgeŋ e jasêu tauŋ sêc.  
\v 7 Tec eŋ kêtu kênac êsêac kêtiam gebe “Amac asôm asa.” Ma êsêac sêsôm gebe “Jesu Nasaretŋa.”  
\v 8 Tec Jesu gêjô êsêac aweŋ gebe “Aê kasôm gêdêŋ amac su gebe aê tau tonec. Embe ansom aê, ma andec êsêac onec sêna.”  
\v 9 Biŋ tonaŋ gebe ênê biŋ, taŋ kêsôm naŋ, êtu anô gebe “Êsêac taŋ kôkêŋ gêdêŋ aê naŋ, gajam êsêacnêŋ teŋ sapu atom.”  
\v 10 Ma Simon Petere, naŋ nê siŋ gêc, tec gêbuc sa jakêpa dabuŋsêganê sakiŋwaga taŋalauŋ anôŋa su, ma sakiŋwaga tau nê ŋaê Malku.  
\v 11 Tec Jesu kêsôm gêdêŋ Petere gebe “Ônsêmuŋ siŋ êmu êsêp ŋaatali êna. Laclu taŋ Tamoc kêkêŋ gêdêŋ aê naŋ, oc janôm gêŋ êsêp atom me.”   
\s1 Jesu kêkô dabuŋsêga laŋôŋnêm  
\p
\v 12 Lau toŋ tonaŋ to nêŋ kapitai ma Judanêŋ sakiŋwaga sêkôc Jesu ma sêsô eŋ tôŋ.  
\v 13 Go sêwê eŋ dêdêŋ Anas sêja, Kaiapa taŋ kêtu ŋac dêbuŋsêga gêdêŋ jala tonaŋ gêmoa naŋ iawa.  
\v 14 Kaiapa tau tec kêsôm gêdên Juda gebe “Ŋac tageŋ êmac êndu êjo lau, go êmoasiŋ lau êlêlêc.”   
\s1 Petere gêsa Jesu auc  
\r (Mat 26:69-70; Mar 14:66-68; Luk 22:55-57)  
\p
\v 15 Simon Petere agêc ŋacseŋom teŋ têdaguc Jesu sêja. Ma ŋac dabunsêga kêjala ŋacseŋom tonaŋgac, tec gêwin Jesu kêsô ŋac dabuŋsêga nê andu ŋamalacluŋ gêja.  
\v 16 Ma Petere kêkô sacgêdô ŋadêmôêŋa. Go ŋacseŋom, taŋ ŋac dabuŋsêga kêjala eŋ su naŋ, kêsa jakêmasaŋ biŋ gêdêŋ awê gejob sacgêdôŋa ma gêwê Petere agêc sêsô sêja.  
\v 17 Ma awê gejob sacgêdôŋa kêsôm gêdêŋ Petere gebe “Aôm kôtu ŋac tônê nê ŋacseŋom teŋ gôwiŋ me.” Ma eŋ kêsôm gebe “Masi.”  
\v 18 Gamêŋ ŋaluc ma kômwaga to sakiŋwaga sêmakop ja ma sêsêlu sêkô, tec Petere kêsêlu ja kêkô gêwiŋ êsêac.   
\s1 Dabuŋwaga kêtu lêsu Jesu  
\r (Mat 26:59-66; Mar 14:55-64; Luk 22:66-71)  
\p
\v 19 Ma ŋac dabuŋsêga kêtu kênac Jesunê ŋacseŋomi to nê mêtê ŋam gêdêŋ eŋ.  
\v 20 Tec Jesu gêjô eŋ awa gebe “Aê kasôm biŋ gêdêŋ lau samob gamoa awêgeŋ ma kadôŋ mêtê gamoa lôm malacŋa to lôm dabuŋ, taŋ Juda samob sêkac sa naŋ, elêmê ma kasôm biŋ teŋ kasiŋ atom.  
\v 21 Aôm kôtu kênac aê kêtu asageŋŋa. Ôtu kênac lau-sêŋô-biŋwaga acgom, gebe êsêac tec sêjala aêŋoc bi ŋ, taŋ kasôm naŋ.”  
\v 22 Kêsôm bi ŋ tonaŋ gêmoa ma sakiŋwaga, taŋ sêkô naŋ, nêŋ teŋ kêtap Jesu kêsêp alianô ma kêsôm gebe “Aôm gôjô ŋac dabuŋsêga awa amboac tonaŋ me.”  
\v 23 Tec Jesu gêjô eŋ awa gebe “Embe jasôm eso, naŋ ôwa sa gebe keso. Ma embe jasôm êndêŋ, ma amboac ondoc gôjac aê.”  
\v 24 Go Anas gêsô eŋ tôŋ ma kêsakiŋ eŋ tolêpoageŋ gêdêŋ ŋac dabuŋsêga Kaiapa gêja.   
\s1 Petere gêsa Jesu auc kêtiam  
\r (Mat 26:71-75; Mar 14:69-72; Luk 22:58-62)  
\p
\v 25 Simon Petere kêsêlu ja kêkô ma êsêac sêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Aôm aŋga ênê ŋacseŋominêŋ teŋ amboac tonaŋ me.” Ma eŋ kêpa tau gebe “Masi.”  
\v 26 Go ŋac dabuŋsêga nê sakiŋwaganêŋ teŋ, Ŋac taŋ Petere kêpa eŋ taŋalauŋ su naŋ gwadê, tec kêsôm gebe “Aôm tonec tê galic aôm gômoa kôm gôwiŋ eŋ nê me.”  
\v 27 Ma Petere kêpa tau kêtiam, tec sep tageŋ talec kêtaŋ.   
\s1 Jesu kêkô Pilata laŋônêm  
\r (Mat 27:1-2, 11-14; Mar 15:1-5; Luk 23:1-5)  
\p
\v 28 Bêbêcgeŋ ma sêwê Jesu aŋga Kaiapanê sêja gôliŋwaganê andu. Juda tauŋ sêsô gôliŋwaganê andu sêja atom, têtêc gebe sêŋgôm tauŋ têtu sec a têtôm gebe sêniŋ Pasa sêwiŋ atom.  
\v 29 Amboac tonaŋ Pilata kêsa gadêŋ êsêac gêja ma kêsôm gebe “Atiŋ biŋ ondoc ŋakaiŋ kêpi ŋac tonec.”  
\v 30 Ma êsêac sêjô eŋ awa gebe “Ŋac tonaŋ êmbe ŋac secanô atom, aêac oc akôc eŋ andêŋ aôm amêŋ atom.”  
\v 31 Tec Pilata kêsôm gêdêŋ êsêac gebe “Amac taêm akôc eŋ awac ma amêtôc eŋ êtôm amacnêm biŋsu.” Ma Juda sêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Aêacma jao kêkô gebe anac ŋamalac teŋ êndu atom.”  
\v 32 Biŋ tonaŋ kêsa gebe Jesunê biŋ, taŋ kêsôm gêwa nê êmac êndu ŋalêŋ sa naŋ, êtu anô.   
\p
\v 33 Amboac tonaŋ Pilata kêsô gôliŋwaganê andu gêja kêtiam jagêmôêc Jesu ma kêtu kênac eŋ gebe “Judanêŋ kiŋ aôm me masi.”  
\v 34 Tec Jesu gêjô eŋ awa gebe “Aôm taôm taêm gêjam biŋ tonaŋ tec kôsôm, me lau ŋagêdô sêwa aê ŋam sa gêdêŋ aôm.”  
\v 35 Ma Pilata gêjô eŋ awa gebe “Aê Juda me. Aômnêm lau to lau dabuŋsêga sêkêŋ aôm gôdêŋ aê gômôêŋ. Aôm gôgôm asageŋ.”  
\v 36 Ma Jesu gêjô eŋ awa gebe “Aêŋoc gamêŋ gêc nom tonec atom. Embe aêŋoc gamêŋ ênêc nom tonec, oc ŋoc lau sênac siŋ ma Juda sêkôc aê tôŋ atom. Mago aêŋoc gamêŋ gêc tonec atom.”  
\v 37 Ma Pilata kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Amboac tonaŋ aôm kiŋ teŋ me.” Tec Jesu gêjô eŋ awa gebe “Kôsômgac, aê kiŋ teŋ. Tinoc kêkôc aê tec gamêŋ nom tonec gebe jawa biŋŋanô sa. Lau samob, taŋ nêŋ ŋam kasêp biŋŋanô naŋ, sêŋô aê aoc.”  
\v 38 Ma Pilata kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Biŋŋanô tau tonaŋ asageŋ.”  
\s1 Pilata kêkic Jesunê biŋ  
\r (Mat 27:15-31; Mar 15:6-20; Luk 23:13-25)  
\p Kêsôm biŋ tonaŋ su, go kêsa gêdêŋ Juda gêja kêtiam ma kêsôm gêdêŋ êsêac gebe “Aê katap biŋ teŋ sa kêpi ŋac tônê atomanô.  
\v 39 Amacnêm mêtê teŋ tec gêc gebe jaŋgamboac ŋac teŋ su êtôm Pasageŋ êndêŋ amac. Ma galoc abe jaŋgamboac Judanêŋ kiŋ su êndêŋ amac me masi.”  
\v 40 Ma êsêac sêmôêc sêôc aucgeŋ kêtiam gebe “Eŋ atom, Baraba.” Ma Baraba tau tonaŋ eŋ kêjaŋgowaga teŋ.   
\c 19  
\p
\v 1 Gocgo Pilata kêsôm sêkôc Jesu tôŋ ma si eŋ ŋa lêpoa.  
\v 2 Ma sêkôc okêm mêŋsêmôê kêtu sunsuŋ, go sêkêŋ eŋ kêkuc ma sêu ŋakwê asôsamuc gêsac eŋ,  
\v 3 go jasêkô eŋ laŋônêmŋa ma sêsêm gebe “Judanêŋ kiŋ, ômoa ŋajamôŋ.” Ma têtap eŋ kêsêp alianô.   
\p
\v 4 Pilata kêsa gêja kêtiam ma kêsôm gêdêŋ êsêac gebe “Alic acgom, aê jawê eŋ êsa awê êndêŋ amac, go taôm ajala gebe katap biŋ teŋ sa kêpi eŋ atom.”  
\v 5 Go Jesu tosunsuŋ okêm ma toŋakwê asôsamuc kêsa awê gêdêŋ êsêac gêja. Ma Pilata kêsôm gêdêŋ êsêac gebe “Alic ŋamalac tau tonec.”  
\v 6 Lau dabuŋsêga to sakiŋwaga sêlic eŋ e sêmôêc gebe “Ônac eŋ êpi kakesotau êna. Ônac eŋ êpi kakesotau êna.” Tec Pilata kêsôm gêdêŋ êsêac gebe “Taôm akôc eŋ awac ma anac eŋ êpi kakesotau, gebe aê tauc tec katap biŋ teŋ sa kêpi eŋ atom.”  
\v 7 Juda sêjô eŋ awa gebe “Aêacma biŋsu teŋ gêc, ma êtu biŋsu tonaŋŋa tec eŋ êmac êndu, gebe kêsam tau gebe Anôtônê Latu.”   
\p
\v 8 Pilata gêŋô biŋ tonaŋ e kêtêc tau ŋanô,  
\v 9 ma kêsô gôliŋwaganê andu gêja kêtiam jakêtu kênac Jesu gebe “Aôm aŋga ondoc,” e Jesu gêjam tau tôŋ.  
\v 10 Tec Pilata kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Aôm gôjam taôm tôŋ aê me. Aôm kôjala gebe aê katu ŋatau jaŋgamboac aôm suŋa to ŋatau janac aôm ôpi kakesotauŋa me masi.”  
\v 11 Ma Jesu gêjô eŋ awa gebe “Anôtô lôlôcŋa embe êlôc atom, aôm ôtu aêŋoc ŋatau atom. Amboac tonaŋ ŋac, taŋ kêkêŋ aê gadêŋ aôm gamêŋ naŋ, nê sec kêlêlêc aômnêm su.”  
\v 12 Pilata gêŋô biŋ tonaŋ tec gesom intêna êŋgamboac eŋ suŋa, mago Juda sêmôêc sêôc aucgeŋ gebe “Embe ôŋgamboac ŋac tonaŋ su, oc kaisaranê ŋac aôm atom. Ŋac teŋ embe êŋgôm tau êtu kiŋ naŋ, oc etoc tau sa êndêŋ kaisara.”   
\p
\v 13 Pilata gêŋô biŋ tonaŋ su, go gêwê Jesu kêsa awê e Pilata tau gêŋgôŋ lêpôŋ sêmêtôc biŋŋa, naŋ kêkô gamêŋ, taŋ sêsam sebe “Masacpoc” naŋ, sêsam ŋa Ebolai aweŋ gebe “Gabata.”  
\v 14 Biŋ tonaŋ sêgôm gêdêŋ bêc, taŋ sêmasaŋ tauŋ kêtu Pasaŋa naŋ. Ŋaoc kêkô ŋaluŋgeŋ ma Pilata kêsôm gêdêŋ Juda gebe “Alic nêm kiŋ tauma acgom.”  
\v 15 Ma lau tau sêmôêc gebe “Enaŋamaŋ, ênaŋamaŋ. Ônac eŋ êpi kakesotau.” Tec Pilata kêsôm gêdêŋ êsêac gebe “Amac abe aê janac amacnêm kiŋ êpi kakesotau êna me.” Ma lau dabuŋsêga sêjô eŋ awa gebe “Aêacma kiŋ masi, kaisara taugeŋ.”  
\v 16 Sêsôm su, go kêkêŋ Jesu gêdêŋ êsêac gebe sênac eŋ êpi kakesotau.  
\s1 Sêjac Jesu kêpi kakesotau  
\r (Mat 27:32-44; Mar 15:21-32; Luk 23:26-43)  
\p Amboac tonaŋ sêkôc Jesu sa sêja.  
\v 17 Eŋ tau gêôc nê kakesotau ma sêsa gamêŋ, taŋ sêsam gebe “Gamêŋ môkêlacŋa” naŋ sêja, sêsam ŋa Ebolai aweŋ gebe “Golgata.”  
\v 18 Jasêjac eŋ kêpi kakesotau aŋga tonaŋ, ma ŋac luagêc sêwiŋ eŋ seŋkaleŋ makeŋ-makeŋ, ma Jesu kêsêp ŋaluŋgeŋ.  
\v 19 Ma Pilata keto ŋalô teŋ ma gêjac tamiŋ kakesotau. Ŋalô tau gebe “Judanêŋ Kiŋ Jesu Nasaretŋa.”  
\v 20 Gamêŋ taŋ sêjac Jesu kêpi kakesotau naŋ, gêc malacgala, tec Juda taêsam sêsam ŋalô tau. Ma teto ŋalô tau ŋa Ebolai ma Rom to Helen aweŋ.  
\v 21 Tec Judanêŋ lau dabuŋsêga sêsôm gêdêŋ Pilata gebe “Oto gebe ‘Judanêŋ kiŋ atom,’ oto gebe ‘Eŋ tau kêsam tau gebe Judanêŋ kiŋ aê.’”  
\v 22 Ma Pilata gêjô êsêac aweŋ gebe “Biŋ taŋ kato naŋ katogac.”   
\p
\v 23 Siŋwaga sêjac Jesu kêpi kakesotau su acgom, go sêboa ênê ŋakwê sa gêja toê aclê kêtôm êsêac siŋwaga kêtômgeŋ. Ma ŋakwê ôliŋa gacgeŋ gêc. Ŋakwê baliŋ tau sêsi atom, sêwa samucgeŋ aŋga gêsutêkwa ma kêsêp e gêdêŋ akaiŋ,  
\v 24 ma sêsôm gêdêŋ tauŋ gebe “Takac êŋgic atom, tapuc kapoac ma takêŋ êndêŋ ŋac teŋ êkôc samucgeŋ.” Sêgôm tonaŋ gebe biŋ, taŋ teto gêc naŋ, êtu anô gebe  
\q1 “Êsêac sêjac sam aêŋoc ŋakwê gêdêŋ tauŋ  
\q1 ma sêpuc kapoac kêtu ŋoc ŋakwê baliŋŋa.”  
\m Gêŋ tonaŋ siŋwaga sêgôm.   
\p
\v 25 Jesu têna agêc têna sauŋ, Kleopanê awê Maria, ma Maria Magdalaŋa sêkô Jesunê kakesotau ŋalabu.  
\v 26 Jesu gêlic têna agêc ŋacseŋom, taŋ têtac gêwiŋ eŋ naŋ, agêc sêkô sêwiŋ tauŋ, tec kêsôm gêdêŋ têna gebe “Awê, ôlic latôm tonaŋ.”  
\v 27 Go kêsôm gêdêŋ ŋacseŋom tau gebe “Ôlic tênam tonaŋ.” Ma gêdêŋ ŋasawa tau tonaŋgeŋ ŋacseŋom tau kêkôc Jesu têna sa jagêŋgôŋ ênê andu gêwiŋ eŋ.   
\s1 Jesu gêmac êndu  
\r (Mat 27:45-56; Mar 15:33-41; Luk 23:44-49)  
\p
\v 28 Tonaŋ su ma Jesu kêjala gebe gêjac dabiŋ nê gêŋ samob e gêbacnê gebe biŋ, taŋ teto gêc naŋ, êtu anô, tec kêsôm gebe “Bu gêjô aê.”  
\v 29 Laclu tobu ŋamakic kêkô, tec sêsac mêckelep tôŋ kêsêp bu ŋamakic ma sêjac kêsô ôpic jasêsuŋ kêpi gêdêŋ eŋ awasuŋ gêja.  
\v 30 Jesu gênôm bu ŋamakic tau su ma kêsôm gebe “Gajac dabiŋ sugac.” Go môkêapac gêjac tuluc ma kêkêŋ nê katu gêja.   
\s1 Sêguŋ Jesu kêsêp nê bl  
\p
\v 31 Gêdêŋ bêc tonaŋ, bêc sêmansaŋ tauŋ êtu Pasaŋa, tec Juda teteŋ Pilata gebe êkêŋ lau têtuc lau tau eŋkaiŋ tulu ma sêkôc êsêacnêŋ ŋawêlêlaŋ su. Teteŋ eŋ naŋ ŋam gebe ŋawêlêlaŋ seŋkaleŋ kakesotau êndêŋ sabat atom, gebe sabat tonaŋ kapôeŋ kêlêlêc.  
\v 32 Amboac tonaŋ siŋwaga jatêtuc ŋac ŋamataŋa akaiŋ tulu ma ŋac, taŋ sêjac eŋ geŋkaleŋ ŋamakeŋ naŋ, sêgôm eŋ amboac tonaŋgeŋ.  
\v 33 Go dedeŋ Jesu sêja e sêlic eŋ gêmac êndu su, tec têtuc eŋ akaiŋ tulu atom.  
\v 34 Mago siŋwaga teŋ gêguŋ eŋ ŋa kem ŋamata kêsêp nê bi e gacgeŋ dec to bu kêsa.  
\v 35 Ma ŋac, taŋ gêlic geŋ tau naŋ, kêsôm lasê ma kêsôm lasê tobiŋŋanôgeŋ. Ŋac tau kêjala gebe kêsôm biŋŋanô gebe amac akêŋ êwiŋ amboac tonaŋ.  
\v 36 Sêgôm gêŋ tonec gebe biŋ, taŋ teto gêc naŋ, êtu anô gebe “Êsêac oc têtuc ênê ŋatêkwa teŋ tulu atom.”  
\v 37 Ma biŋ tonec êwiŋ gebe “Lau oc mateŋ e ŋac, taŋ sêguŋ eŋ naŋ.”   
\s1 Êsêac sêsuŋ Jesu kêsêp sê  
\r (Mat 27:57-61; Mar 15:42-47; Luk 23:50-56)  
\p
\v 38 Biŋ tonaŋ su acgom, go Jesunê ŋacseŋom teŋ, taŋ gêjam nê ŋalêlôm auc kêtu kêtêc Judaŋa naŋ, Josep aŋga Arimatia, keteŋ Pilata gebe êkôc Jesunê ŋawelelaŋ su, tec Pilata gêlôc. Amboac tonaŋ Josep jakêkôc ŋawêlêlaŋ tau su.  
\v 39 Ma Nikodeme, taŋ gêmuŋgeŋ gedeŋ gêbêc gedeŋ Jesu gêja naŋ, kêkôc katêkwi to môsê sêgaluŋ gawiŋ tau kêtôm dôŋ 100 ma gêja amboac tonaŋ.  
\v 40 Êsêac lau tonaŋ jasekôc Jesunê ŋawêlêlaŋ su ma sêsabaŋ togeŋmalugeŋ kêsêp obo kwalam-kwalam kêtôm Juda sesabaŋ nêŋ ŋacmatê semoa.  
\v 41 Kôm teŋ gêc gamêŋ, taŋ sêkêŋ Jesu kêpi kakesotau naŋ ŋagala, ma sêô wakuc teŋ gec kôm tonaŋ ŋalelôm, taŋ tetoc ŋacmatê teŋ gêc gêmuŋ su atomanô.  
\v 42 Ac tetoc eŋ gec tonaŋ gebe Judanêŋ bêc sêmansaŋ tauŋŋa gêbacnê, tec sesuŋ Jesu gêc sêô tonaŋ dambegeŋ.   
\c 20  
\s1 Jesu gêdi sa aŋga ŋacmatênêŋ  
\r (Mat 28:1-8; Mar 16:1-8; Luk 24:1-12)  
\p
\v 1 Gêdêŋ woke ŋabêc ŋamata ŋabêbêc kanucgeŋ naŋ Maria Magdalaŋa gêja sêô e gêlic sêkac poc su aŋga sêawa.  
\v 2 Tec kêlêti jakêsôm gêdêŋ Simon Petere agêc ŋacseŋom, taŋ Jesu têtac gêwiŋ eŋ naŋ gebe “Êsêac sêkôc Apômtau sa aŋga sêô ma ajam kauc gamêŋ, taŋ tetoc eŋ gêc naŋ.”  
\v 3 Tec Petere agêc ŋacseŋom tau sêsa sêô sêja.  
\v 4 Agêc sêlêti lulugeŋ sêwiŋ tauŋ sêja e ŋacseŋom, naŋ kêlêlêc Petere ma gêmuŋ jagêô lasê sêô kêtu ŋamata  
\v 5 jakêtuc kêniŋ e gêlic obo kwalam-kwalam gêc, mago eŋ tau kêsêp gêja atom.  
\v 6 Simon Petere kêdaguc e gacgeŋ kêsêp sêlêlôm gêja ma gêlic obo kwalam-kwalam gêc,  
\v 7 ma obo waeŋŋa, taŋ sêu gêsac môkêapac naŋ, gêc gêwiŋ obo kwalam-kwalam tonaŋ atom, sêluŋ sa ma tetoc gêc tauŋa.  
\v 8 Gocgo ŋacseŋom, taŋ jagêô lasê sêô kêtu ŋamata naŋ, kêsêp ŋalêlôm gêja e gêlic ma kêkêŋ gêwiŋ,  
\v 9 gebe agêcnêŋ kauc kêsa kêpi biŋ, taŋ teto gêc gebe Eŋ oc êndi sa aŋga ŋacmatênêŋ naŋ, su atom tageŋ.  
\v 10 Tonaŋ su, go ŋacseŋomagêc sêc sêmu sêja.   
\s1 Jesu geoc tau lasê gêdêŋ Maria Magdalaŋa  
\r (Mat 28:9-10; Mar 16:9-11)  
\p
\v 11 Maria mêŋkêtaŋ kêkô sê ŋamagê. Kêtaŋ ma kêtuc kêniŋ kêsêp sê ŋalêlôm  
\v 12 e gêlic aŋela luagêc tonêŋ ŋakwê ŋaeb ŋaôma sêŋgôŋ gamêŋ, taŋ tetoc Jesunê ŋawêlêlaŋ gêc naŋ ŋamala, teŋ gêŋgôŋ eŋ môkêapacŋa ma teŋ gêŋgôŋ eŋ akaiŋŋa.  
\v 13 Ma agêc sêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Awê, aôm kôtaŋ asageŋ.” Tec eŋ kêsôm gêdêŋ êsêagêc gebe “Êsêac sêkôc ŋoc Apômtau sa ma aê gajam kauc gamêŋ, taŋ tetoc eŋ gêc naŋ.”  
\v 14 Kêsôm biŋ tonaŋ su ma kêkac tau ôkwi e jagêlic Jesu kêkô, mago kêjala eŋ gebe Jesu nec atom.  
\v 15 Tec Jesu kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Awê, aôm kôtaŋ asageŋ. Aôm gosom asa.” Ma awê tau geboc eŋ ŋac-gejob-kômwaga teŋ, tec kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Apômtau, embe aôm ôkôc eŋ su, naŋ ôsôm gamêŋ, taŋ kotoc eŋ gêc naŋ, ŋam êndêŋ aê, ma jakôc eŋ jamêŋ,”  
\v 16 Go Jesu awa gêjac eŋ gebe “Maria.” Tec awê tau gêjac tau ôkwi ma kêsôm gêdêŋ eŋ ŋa Ebolai aweŋ gebe “Rabuni,” gebe “Mêtêmôkê.”  
\v 17 Tec Jesu kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Ômoasac aê atom, gebe kapi gadêŋ Tamoc gaja atom tageŋ. Ôndêŋ lasici naôsôm êndêŋ êsêac gebe ‘Aê japi jandêŋ aê Tamoc to ac Tamemi, jandêŋ êôc Anôtô to amacnêm Anôtô jana acgom.’”  
\v 18 Amboac tonaŋ Maria Magdalaŋa jakêsôm lasê gêdêŋ ŋacseŋomi gebe “Aê galic Apômtau su, tec kêsôm biŋ tonec gêdêŋ aê.”   
\s1 Jesu geoc tau lasê gêdêŋ ŋacseŋomi  
\r (Mat 28:16-20; Mar 16:14-18; Luk 24:36-49)  
\p
\v 19 Woke ŋabêc ŋamataŋa tonaŋ ŋakêtula ma ŋacseŋomi sêlai balêm, taŋ sêŋgôŋ naŋ, ŋakatam auc gebe têtêc Juda. Go Jesu jakêkô êsêac ŋaluŋgeŋ ma kêsôm gêdêŋ êsêac gebe “Biŋmalô êndêŋ amac.”  
\v 20 Kêsôm biŋ tonaŋ su, go kêtôc lêma to nê bi gêdêŋ êsêac. Tec ŋacseŋomi têntac ŋajam kêsa gebe sêlic Apômtau.  
\v 21 Go Jesu kêsôm gêdêŋ êsêac kêtiam gebe “Biŋmalô êndêŋ amac, aê jasakiŋ amac amboac Tamoc kêsakiŋ aê.”  
\v 22 Kasôm biŋ tonaŋ su, go gêju awajaô kêpi êsêac ma kêsôm gebe “Akôc Ŋalau Dabuŋ êwac.  
\v 23 Embe asuc launêŋ sec ôkwi, oc ênaŋa, ma embe aê tôŋ, oc gacgeŋ ênêc êsêacŋa.”   
\s1 Jesu agêc Tom  
\p
\v 24 Gêdêŋ taŋ Jesu mêŋgeoc tau lasê naŋ, êsêac 12 nêŋ teŋ, Tom, taŋ sêsam eŋ gebe Ôliŋbôm naŋ, gêmoa gêwiŋ êsêac atom.  
\v 25 Tec ŋacseŋomi ŋagêdô sêjac miŋ gêdêŋ eŋ gebe “Aêac alic Apômtau su.” Ma eŋ kêsôm gêdêŋ êsêac gebe “Aê embe jalic bêlêm ŋamala, taŋ gêc ênê lêma naŋ atom, ma embe jakêŋ lemoclatu êsêp bêlêm ŋamala atom, ma embe jakêŋ lemoc êsô ênê bi atom, oc jakêŋ êwiŋ atomanô.”   
\p
\v 26 Ŋabêc 8 gêjaŋa acgom, go ŋacseŋomi sêŋgôŋ balêm kêtiam ma Tom gêwiŋ êsêac. Ac sêlai katam auc sêŋgôŋ, ma Jesu jakêkô êsêac ŋaluŋgeŋ, go kêsôm gebe “Biŋmalô êndêŋ amac.”  
\v 27 Ma kêsôm gêdêŋ Tom gebe “Ôkêŋ Iêmamlatu ênsac tecenec ma ôlic lemoc ma ôkêŋ lêmam êsô ŋoc bi ec têmtac lulu atom, ôkêŋ êwiŋgeŋ.”  
\v 28 Tec Tom gêjô eŋ awa gebe “O ŋoc Apômtau to êôc Anôtô.”  
\v 29 Ma Jesu kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Aôm kôkêŋ gêwiŋ kêtu gôlic aêŋa me. Aê aoc êôc êsêac, taŋ sêlic ŋanô atom ma sêkêŋ êwiŋ.”   
\s1 Joaŋ keto buku tonec kêtu ŋam amboac ondocŋa  
\p
\v 30 Jesu gêgôm gêŋtalô gwalêkiŋ nê ŋacseŋomi sêlic, mago teto samob tomalageŋ kêsêp buku tonec atom.  
\v 31 Teto tonaŋgeŋ gebe akêŋ êwiŋ Jesu, gebe Kilisi tau, Anôtônê Latu eŋ, ma akêŋ êwiŋ gebe aŋgôŋ matem jali êtu ênê ŋaêŋa.   
\c 21  
\s1 Jesu geoc tau lasê gêdêŋ ŋacsenomi 7  
\p
\v 1 Tonaŋ su, go Jesu geoc tau lasê gêdêŋ nê ŋacseŋomi kêtiam aŋga bugêjactoŋ Tiberiaŋa, ma ŋamiŋ tau tonec.  
\v 2 Simon Petere agêc Tom, taŋ sêsam eŋ gebe Ôliŋbôm naŋ, ma Natanael aŋga Kana Galilaiaŋa, ma Sebedai latuagêc to ŋacseŋomi ŋagêdô nêŋ luagêc, ac sêŋgôŋ sêwiŋ tauŋ.  
\v 3 Ma Simon Petere kêsôm gêdêŋ êsêac gebe “Aê jana jansom i.” Tec êsêac sêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Aêac awiŋ aôm.” Ac sêsa jasêpi waŋ teŋ ma gêdêŋ gêbêc tonaŋ têtap i teŋ sa atom.  
\v 4 Gêdêŋ geleŋmata, go Jesu kêkô ambêô ma nê ŋacseŋomi sêjala eŋ gebe Jesu nec atom.  
\v 5 Tec Jesu kêsôm gêdêŋ êsêac gebe “Napalêac, amacnêm gêŋ taniŋŋa teŋ gêc me masi.” Ma êsêac sêjô eŋ awa gebe “Masi.”  
\v 6 Go kêsôm gêdêŋ êsêac gebe “Au wasaŋ êsêp waŋ ŋalêsiŋ, taŋ kêsi anôŋa naŋ, ma oc atap ŋanô sa.” Sêu kêsêp gêja ma sebe sênam jaôŋ êpi êmêŋ e sêgôm jageo gebe i taêsam gêwê.  
\v 7 Ma ŋacseŋom taŋ Jesu têtac gêwiŋ eŋ naŋ, kêsôm gêdêŋ Petere gebe “Op, Apômtaugoc.” Simon Petere gêŋô gebe Apômtau, tec kêkwa tau auc ŋa nê ŋakwê, taŋ kêkôc su gêc naŋ, ma gêu tau kêsêp bu gêja.  
\v 8 Ŋacseŋomi ŋagêdô towaŋgeŋ sêpoac jabaŋ bau amboac tasaka ŋasawa êtôm 50, tec sêjam jaôŋ wasaŋ toigeŋ kêpi bau gêja.  
\v 9 Jasêsô bau e sêlic ja kêsa ma i to mo kêsa gêwiŋ.  
\v 10 Tec Jesu kêsôm gêdêŋ êsêac gebe “Akôc i, taŋ galoc alô naŋ, ŋagêdô amêŋ.”  
\v 11 Tec Simon Petere kêpi waŋ gêja ma gêjam jaôŋ wasaŋ, taŋ i kapôêŋ 153 sêwê e toŋoma naŋ, kêpi bau gêja, mago wasaŋ gêŋgic atom.  
\v 12 Go Jesu kêsôm gêdêŋ êsêac gebe “Amêŋ, aniŋ gêŋ bêbêcŋa acgom.” Nacseŋomi samob têtêc tauŋ e nêŋ teŋ katu kênac eŋ gebe “Aôm asa,” nec atom. Êsêac sêjala eŋgac gebe eŋ Apômtau.  
\v 13 Go Jesu kêkôc mo jakêkêŋ gêdêŋ êsêac ma i amboac tonaŋgeŋ.  
\v 14 Jesu gêdi sa aŋga ŋacmatênêŋ ma geoc tau lasê gêdêŋ nê ŋacseŋomi kêtu dim têlêacŋa tonaŋ.   
\s1 Jesu agêc Petere  
\p
\v 15 Seŋ gêŋ su, go Jesu kêsôm gêdêŋ Simon Petere gebe “Joaŋ latu Simon, aôm têmtac gêwiŋ aê kêlêlêc êsêac tônê su me masi.” Tec Simon gêjô eŋ awa gebe “Aec, Apômtau, aôm kôjala gebe aêŋoc ŋalêlôm gêwiŋ aôm. “Ma Jesu kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Ojop aêŋoc domba ŋalatu.”  
\v 16 Go Jesu kêtu kênac eŋ kêtiam kêtu dim luagêc gebe “Joaŋ latu Simon, aôm têmtac gêwiŋ aê me masi.” Tec Simon gêIôc gêdêŋ Jesu gebe “Aec, Apômtau, aôm kôjalagac gebe aêŋoc ŋalêlôm gêwiŋ aôm.” Ma Jesu kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Ojop aêŋoc domba.”  
\v 17 Go kêtu kênac eŋ kêtu dim têlêac gebe “Joaŋ latu Simon, aômnêm ŋalêlôm gêwiŋ aê me masi.” Tec Peterenê ŋalêlôm ŋawapac kêsa, gebe kêtu kênac eŋ katu dim têlêac gebe “Aômnêm ŋalêlôm gêwiŋ aê me masi,” ma kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Apômtau, aôm kôjala gêŋ samob, aôm kôjala gebe ŋoc ŋalêlôm gêwiŋ aôm.” Ma Jesu kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Ojop aêŋoc domba.  
\v 18 Biŋŋanô, aê jasôm tobiŋŋanôgeŋ êndêŋ aôm gebe Aôm ŋapalêgeŋ, tec taôm kôjandiŋ nêm ômbiŋkap ma kôsêIêŋ gôja gamêŋ, taŋ gobe ôna naŋ. Ma embe otu ŋac laŋgwa, oc ôlam lêmam ma teŋ êjandiŋ aômnêm ômbiŋkap ma êwê aôm ôna gamêŋ, taŋ taôm godec gebe ôna atom naŋ.”  
\v 19 Jesu kêsôm biŋ tonaŋ gebe êtôc Peterene lêŋ êmac êndu ma êwaka Anôtônê ŋawasi saŋa. Kêsôm biŋ tonaŋ su ma keteŋ eŋ gebe “Ôndaŋguc aê.”   
\s1 Jesu agêc ŋacseŋom, taŋ eŋ têtac gêwiŋ naŋ  
\p
\v 20 Petere kêkac tau ôkwi e gêlic ŋacseŋom, taŋ Jesu têtac gêwiŋ eŋ naŋ kêdaguc. Gêdêŋ êsêac seŋ Pasa ma eŋ gêc kêsi Jesuŋa ma kêsôm gebe “Apômtau, asa oc eoc aôm lasê.”  
\v 21 Tec Petere gêlic eŋ e kêsôm gêdêŋ Jesu gebe “Apômtau, ma ŋac tônê oc amboac ondoc.”  
\v 22 Ma Jesu kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Aê embe têtac teŋ gebe eŋ êmoa e jamu jamêŋ, naŋ oc aômnêm biŋ me. Aôm tec ôndaŋguc aêgeŋ.”  
\v 23 Amboac tonaŋ biŋ tonec kêsa gêdêŋ lasitêwai ŋagêdô gêja gebe Ŋacseŋom tônê oc êmac êndu atom. Jesu kêsôm ŋalô tonec gebe “Eŋ êmac êndu atom” nec atom. Eŋ kêsôm tageŋ tonec gebe “Aê embe têtac teŋ gebe eŋ êmoa e jamu jamêŋ, naŋ oc aômnêm biŋ me.”   
\p
\v 24 Ŋacseŋom tonec tec gêwa biŋ tau ŋai ŋam sa ma keto biŋ tau ma aêac ajala gebe biŋ, taŋ gêwa sa naŋ biŋŋanô.   
\p
\v 25 Jesu gêgôm gêŋ ŋanô ŋagêdô gwalêkiŋ gêwiŋ. Aê taêc gêjam gebe êsêac embe sêwa samob sa tomalageŋ ma teto, oc êsêp papia taêsam e ênam ŋom aucgeŋ.