\id GEN -Jabem partial Bible [jae] -Papua New Guinea 1980 (web 2015) 
\h GENESIS 
\toc1 Gêŋ Samob Ŋam Ŋabuku 
\toc2 Genesis 
\toc3 Gen 
\mt1 Gêŋ Samob Ŋam Ŋabuku  
\ip Ŋaê Genesis ŋam gebe Ŋam me Ŋamôkê. Buku tau gêjac undambê to nom ŋam ŋamiŋ ma gêwa ŋamalacnêŋ ŋam sa amboac tonaŋgeŋ. Go kêpuc ŋamalac sêgôm sec to sêôc gêŋwapac aŋga nom nec ŋam sa ma kêwaka Anôtô gêjam gôliŋ ŋamalac tapaôŋgeŋ ŋalêŋ sa gêwiŋ.  
\iot Aêac tawa buku ŋamôkêlatu kêkôc gêja ŋasêbu kapôêŋ luagêc gebe  
\ili1 1. Môkêlatu 1-11 gêwa undambê to nom ŋam sa ma gêjac miŋ ŋamalacnêŋ lêŋ andaŋgeŋŋa. Aêac tatap Adam agêc Ewa ma Kain agêc Abel to Noa nêŋ miŋ sa ma taŋô bu kêsuŋ ŋatêna to andu ŋatêpôê soso baliŋ aŋga Babel ŋamiŋ amboac tonaŋgeŋ.  
\ili1 2. Môkêlatu 12-50 gêjac miŋ lau Israel nêŋ mimi nêŋ lêŋ andaŋgeŋŋa ŋamiŋ. Nêŋ mimi ŋamataŋa tau Abraham. Eŋ ŋac towae kêkêŋ gêwiŋ to taŋa wamu Anôtôŋa. Eŋ latu Isak to dêbu Jakob nêŋ miŋ kêdaguc. Jakob, taŋ nê ŋaê teŋ gebe Israel naŋ, nê latui 12 têtu lau Israel nêŋ gôlôac 12 nêŋ ŋamôkê. Êsêacnêŋ teŋ Josep. Buku tau gêjac miŋ ênê lêŋ kêgêlucgeŋ ma gêwa Jakob tonê gôlôac sêŋgôŋ gamêŋ Aiguptuŋa ŋam sa amboac tonaŋgeŋ.  
\ib  
\ip Biŋŋanô, buku tonec gêjac miŋ biŋ ŋamalacŋa, mago buku tau ŋamanô tau tonec gebe kêwaka kôm, taŋ Anôtô tau gêgôm naŋ, sa gêc awêgeŋ. Gêjac m miŋ tau gebe Anôtô kêkêŋ undambê to nom, taŋ buku tau kêpuc miŋ tau tôŋ naŋ. Ma gêjac dabiŋ ŋamiŋ Anôtô gêjac mata biŋ gebe ênam jaom nê lau Israel endeŋ tôŋgeŋŋa.  
\ip Anôtô kêtu buku tonec ŋagôliŋtêna. Eŋ kêmêtôc ŋamalac to gêjac êsêac kêtu nêŋ secŋa, eŋ gêwê nê lau to gêjam êsêac sa ma eŋ gêjam gôliŋ nê lau sêsa nêŋ lêŋ sêmoa nom nec.  
\ip Êsêac teto buku laŋgwaanô tonec ŋam gebe sênac lau-m teŋ nêŋ sêkêŋ gêwiŋ Anôtôŋa ŋamiŋ gebe elom lau ŋamuŋa ma êpuc êsêac tôŋ e sêkêŋ gêwiŋ tau tonaŋ mata jaligeŋ ênêc êtôm tônêgeŋ ŋapaŋ.  
\c 1  
\s1 Anôtô kêkêŋ undambê to nom  
\p
\v 1 Gêdêŋ ŋamatanô Anôtô kêkêŋ undambê to nom.   
\p
\v 2 Nom tau sawa to ŋagêlêŋ ma ŋakesec kêkôm gwêc ŋamsêga auc ma Anôtônê Ŋalau kêlao gêmoa bu ŋaô.  
\v 3 Ma Anôtô kêsôm gebe “Ŋawê êsa”, e ŋawê kêsa.  
\v 4 Anôtô gêlic ŋawê gebe ŋajam. Ma Anôtô gêwa ŋawê to ŋakesec kêkôc.  
\v 5 Anôtô kêsam ŋawê gebe “Geleŋŋa” ma ŋakesec gebe “Gêbêcauc.” Tec gêbêcauc to geleŋŋa tonaŋ kêtu bêc ŋamataŋa.   
\p
\v 6 Go Anôtô kêsôm gebe “Lênsaŋ teŋ êniŋ bu êŋgic ma êwa bu êkôc.”  
\v 7 Ma Anôtô kêmasaŋ lênsaŋ ma gêwa bu kêkôc, ŋagêdô kêpoac lênsaŋ ŋalabu ma ŋagêdô kêpoac ŋaô.  
\v 8 Ma Anôtô kêsam lênsaŋ tau gebe “Umboŋ.” Gêbêcauc to geleŋŋa tonaŋ kêtu bêc kêtu luagêcŋa.   
\p
\v 9 Go Anôtô kêsôm gebe “Bu, taŋ kêpoac umboŋ ŋalabu naŋ, êlêc sa naêpoac tauŋa e gamêŋ ŋakeleŋ êsa.” Ma ŋanô kêsa.  
\v 10 Ma Anôtô kêsam gamêŋ ŋakeleŋ gebe “Nom” ma bu ŋatoŋ gebe “Gwêc.” Ma Anôtô gêlic gebe ŋajam.  
\v 11 Go Anôtô kêsôm gebe “Gêŋ êlêc ŋamatac aŋga nom, gêŋ tolauŋ taŋ êkêŋ ŋawê êtôm ŋakaiŋgeŋ naŋ, ma ka taŋ sênam ŋanô êtôm ŋakaiŋgeŋ naŋ.” Ma ŋanô kêsa.  
\v 12 Tec gêŋ gêlêc ŋamatac aŋga nom, gêŋ tolauŋ, taŋ kêkêŋ ŋawê kêtôm ŋakaiŋgeŋ naŋ ma ka taŋ sêjam ŋanô kêtôm ŋakaiŋgeŋ naŋ. Ma Anôtô gêlic gebe ŋajam.  
\v 13 Gêbêcauc to geleŋŋa tonaŋ kêtu bêc kêtu têlêacŋa.   
\p
\v 14 Go Anôtô kêsôm gebe “Ja ŋanô sêkô umboŋ ŋalênsaŋ e sêwa geleŋŋa to gêbêcauc êkôc ma têtu têm to bêc ma jala ŋabelo.  
\v 15 Ma ja ŋanô sêkô umboŋ ŋalênsaŋ gebe sêpô nom ŋawê êsa.” Ma ŋanô kêsa.  
\v 16 Tec Anôtô kêkêŋ ja kapôêŋ luagêc, ja kapôêŋsêga teŋ gêjam gôliŋ geleŋŋa ma ec sauŋ teŋ gêjam gôliŋ gêbêcauc ma utitalata sêwiŋ.  
\v 17 Ma Anôtô kêkêŋ gêŋ tau sêkô umboŋ ŋalênsaŋ gebe sêpô nom ŋawê êsa,  
\v 18 gebe sênam gôliŋ geleŋŋa to gêbêcauc to sêwa ŋawê to ŋakesec êkôc. Ma Anôtô gêlic gebe ŋajam.  
\v 19 Gêbêcauc to geleŋŋa tonaŋ kêtu bêc kêtu aclêŋa.   
\p
\v 20 Go Anôtô kêsôm gebe “Bu to gwêc sêkôc gêŋ mateŋ jaliŋa palac-palacgeŋ to moc sêlôp sêmoa nom to umboŋ ŋasawa,” e ŋanô kêsa.  
\v 21 Tec Anôtô kêkêŋ gêŋsêga gwêcŋa to gêŋ mateŋ jali samob, taŋ sêmoa bu to gwêc palac-palacgeŋ ma kêkêŋ moc tomagê tokaiŋ-tokaiŋ. Ma Anôtô gêlic gebe ŋajam.  
\v 22 Go Anôtô gêjam mec êsêac ma kêsôm gebe “Asu ŋalatu ma atu taêsam e anam bu to gwêc auc ma moc têtu taêsam sêmoa nom.”  
\v 23 Gêbêcauc to geleŋŋa tonaŋ kêtu bêc kêtu lemeŋ teŋŋa.   
\p
\v 24 Go Anôtô kêsôm gebe “Nom êkôc gêŋ mateŋ jali tokaiŋ-tokaiŋ, gêŋ masiŋ ma gêŋ, taŋ sêgalab to sêlêgeŋ naŋ ma bôc saleŋŋa tokaiŋ-tokaiŋ.” Ma ŋanô kêsa.  
\v 25 Tec Anôtô kêkêŋ bôc nomŋa tokaiŋ-tokaiŋ, gêŋ masiŋ tokaiŋ-tokaiŋ to gêŋ, taŋ sêgalab to sêlê naŋ, tokaiŋ-tokaiŋ. Ma Anôtô gêlic gebe ŋajam.   
\p
\v 26 Go Anôtô kêsôm gebe “Takêŋ ŋamalac têtôm aêac tauŋ katuŋ, têtôm aêac. Êsêac têtu i gwêcŋa to moc umboŋ ŋalabuŋa ma gêŋ masiŋ to bôc saleŋŋa samob ma gêŋ, taŋ sêgalab to sêlêgeŋ samob, taŋ sêmoa nom naŋ ŋatau.”  
\v 27 Ma Anôtô kêkêŋ ŋamalac kêtôm eŋ tau katu, kêkêŋ eŋ kêtôm Anôtô katu solop. Eŋ kêkêŋ êsêagêc ŋac to awê.  
\v 28 Ma Anôtô gêjam mec êsêagêc ma kêsôm gêdêŋ êsêagêc gebe “Aka gôlôac lasê e atu taêsam ma anam nom auc. Nom êsô amac ŋalabu. Ma atu i gwêcŋa to moc umboŋ ŋalabuŋa ma gêŋ mateŋ jali samob, taŋ sêmoa nom naŋ, ŋatau.”  
\v 29 Ma Anôtô kêsôm gebe “Alicgac, aê kakêŋ gêŋ tolauŋ samob taŋ kêkêŋ ŋawê kêtôm ŋakaiŋgeŋ naŋ to ka samob, taŋ sêjam ŋanô kêtôm ŋakaiŋgeŋ naŋ, tec kêtu amacnêm gêŋ aniŋŋa.  
\v 30 Mago gêgwaŋ to gêŋ matac ŋagêdô samob aê jakêŋ êndêŋ bôc nomŋa samob to êndêŋ moc umboŋ ŋalabuŋa samob ma gêŋ mateŋ jali samob, taŋ sêgalab to sêlê sêmoa nom naŋ.” Ma ŋanô kêsa.  
\v 31 Ma Anôtô kêsala gêŋ samob, taŋ eŋ kêkêŋ naŋ, ma gêlic gebe ŋajamanô. Ma gêbêcauc to geleŋŋa.   
\c 2  
\p
\v 1 Amboac tonaŋ undambê to nom ŋagêŋ mateŋ jali totau-totau samob ŋanô kêsa.  
\v 2 Ma Anôtô gêjac dabiŋ nê koleŋ, taŋ gêjam su naŋ, gêdêŋ bêc lemeŋ teŋ ŋanô luagêcŋa ma kêlêwaŋ tau gêdêŋ bêc kêtu ŋanô luagêcŋa kêtu koleŋ samob, taŋ gêgôm naŋŋa.  
\v 3 Ma Anôtô gêjam mec bêc kêtu ŋanô luagêcŋa to gêjam dabuŋ, gebe gêdêŋ bêc tonaŋ Anôtô kêlêwaŋ tau aŋga nê koleŋ, taŋ gêjam e gêjac dabiŋ naŋ.  
\v 4 Anôtô kêkêŋ undambê to nom ŋanô kêsa ŋamiŋ tau tonec.  
\s1 Biŋ Paradisŋa  
\p Gêdêŋ taŋ Apômtau Anôtô kêkêŋ nom to undambê  
\v 5 gêŋ tolauŋ teŋ kêpi atom to gêŋgaga teŋ kêkô kôm atom tageŋ gebe Apômtau Anôtô kêkêŋ kom kêsêp nom atom tageŋ. Ma ŋamalac teŋ gebe êŋgaluŋ nom popocŋa gêmoa atom.  
\v 6 Ma bu nom ŋalêlômŋa kêlêni mêŋkêpi ma kêmalôm nom ŋawambuc kêsa.  
\v 7 Gêdêŋ tonaŋ Apômtau Anôtô kêkôc nom aŋga kôm ma kêlêsôb ŋamalac to gêju awajaô mata jaliŋa kêsô eŋ lususuŋ, tec ŋamalac kêtu gêŋ mata jali.   
\p
\v 8 Go Apômtau Anôtô kêsê kôm aŋga Eden, taŋ gêc gêmu kêsa gamêŋ oc kêpiŋa naŋ, ma ketoc ŋamalac, taŋ kêlêsôb naŋ, gêmoa kôm tau.  
\v 9 Ma Apômtau Anôtô kêkêŋ ka kêpi aŋga nom, ŋakatu gêjac mataanô ŋajam ma ŋanô tau kêmoasiŋ awasuŋ. Ma ka daŋgôŋ mateŋ jaliŋa kêpi aŋga kôm ŋaluŋ to ka tajala ŋajam to secŋa amboac tonaŋgeŋ.   
\p
\v 10 Bu teŋ ŋamôkê gêc Eden gebe êmalôm kôm tau. Aŋga kôm ŋalêlôm bu tonaŋ gêwa tau kêkôc gêja ŋasêli aclê.  
\v 11 Ŋasêli ŋamata ŋaê gebe Pison. Bu tonaŋ kêgi gamêŋ Hawila, taŋ gold gêc naŋ,  
\v 12 ma gamêŋ tonaŋ ŋagold ŋajamanô. Katêkwi toŋamalu ŋajam ŋaê gebe bedelium to pocawa kokoc ŋaê gebe soham gêc gamêŋ tonaŋ amboac tonaŋgeŋ.  
\v 13 Bu ŋasêli kêtu luagêcŋa ŋaê gebe Gihon. Bu tonaŋ kêgi gamêŋ Kus.  
\v 14 Bu ŋasêli kêtu têlêcŋa ŋaê gebe Hidekel, naŋ kêpoac Asuria ŋagamêŋ oc kêpiŋa. Ma bu ŋasêli kêtu aclêŋa ŋaê gebe Euprat.   
\p
\v 15 Apômtau Anôtô kêkôc ŋamalac ma ketoc eŋ gêmoa kôm Eden gebe ênam kôm êpi nom ma ejop kôm tau.  
\v 16 Ma Apômtau Anôtô kêjatu ŋamalac ma kêsôm gebe “Kaŋanô pebeŋ, taŋ kêkô kôm naŋ, ôniŋmaŋ.  
\v 17 Mago kaŋanô tajala ŋajam to secŋa ôniŋ atom. Embe ôniŋ kaŋanô tau, oc ômac êndu êndêŋ bêc tonaŋ.”   
\p
\v 18 Go Apômtau Anôtô kêsôm gebe “Ŋamalac taugeŋ êmoa oc ŋajam atom. Aê gabe jakêŋ kêpuctôŋo teŋ êndêŋ eŋ, taŋ êtôm eŋ naŋ.”  
\v 19 Tec Apômtau Anôtô kêkôc nom ma kêmasaŋ bôc saleŋŋa samob to moc umboŋ ŋalabuŋa totau-totau ma kêkêŋ gêŋ tau gêdêŋ ŋamalac ma gebe êŋô ŋaê, taŋ ŋamalac ê êpi gêŋ totau-totau tonaŋ. Ma ŋaê, taŋ ŋamalac gê kêpi gêŋ totau-totau samob kêtômgeŋ naŋ, tec kêtu êsêacnêŋ ŋaê.  
\v 20 Ŋamalac gê bôc malacŋa samob nêŋ ŋaê to kêsam moc umboŋ ŋalabuŋa nêŋ ŋaê ma bôc saleŋŋa amboac tonaŋ, mago kêtap ŋamalacnê kêpuctôŋo teŋ gebe êtôm eŋŋa sa atom.  
\v 21 Tec Apômtau Anôtô gêgôm ŋamalac tau gêc bêc e kêliŋ tau siŋ ma kêkôc ênê ŋabi teŋ sa ma ŋamêsôm gêôc ŋamala auc.  
\v 22 Ŋabi taŋ Apômtau Anôtô kêkôc aŋga ŋamalacnê naŋ, eŋ kêmasaŋ kêtu awê ma kêkêŋ gêdêŋ ŋamalac.  
\v 23 Go ŋamalac kêsôm gebe  
\q1 “Kecgoc, galoc katap ŋatêkwa aŋga aêŋoc sa ma ŋamêsôm aŋga aêŋoc amboac tonaŋ.  
\q1 Aê gabe jaê ênê ŋaê gebe ‘Ŋamalaco’ gebe sêkôc aŋga ŋamalacnê.”   
\p
\v 24 Kêtu tonaŋŋa ŋamalac êwi tama agêc têna siŋ ma êsap nê awê tôŋ ma êsêagêc têtu ôli tageŋ.  
\v 25 Ma ŋaclagêco sêmoa ôliŋ ŋaôma ma majeŋ gêdêŋ tauŋ atom.   
\c 3  
\s1 Ŋamalac sêkac tauŋ su aŋga Anôtônê  
\p
\v 1 Ma moacnê kauc ŋagaô kêlêlêc bôc saleŋŋa ŋagêdô samob, taŋ Apômtau Anôtô kêkêŋ naŋ nêŋ su. Ma eŋ kêsôm gêdêŋ awê gebe “Anôtô oc kêsôm gebe ‘Aniŋ kôm ŋakaŋanô teŋ atom’ me.”  
\v 2 Go awê kêsôm gêdêŋ moac gebe “Aêac aniŋ kôm ŋakaŋanô,  
\v 3 tageŋ ka, taŋ kêkô kôm ŋaluŋ naŋ ŋanô, tec Anôtô kêsôm gebe ‘Aniŋ atom. Amoasac atom amboac tonaŋ gebe amac êndu atom.” ’  
\v 4 Tec moac kêsôm gêdêŋ awê gebe “Op, agêc oc amac êndu atomgoc.  
\v 5 Mago Anôtô kêjala gebe amagêc embe aniŋ, go matemanô êpoa lasê ma atôm eŋ tau ma ajala ŋajam to sec.”  
\v 6 Ma awê gêlic kaŋanô ma taê gêjam gebe ŋalêwê ŋajam e gêjac mataanô ŋajam amboac tonaŋgeŋ. Tec têtac gêboaŋ gebe êwa nê kauc sa ma kêkôc kaŋanô tau mêŋgeŋ, go kêkêŋ ŋagêdô gêdêŋ nê akweŋ amboac tonaŋ, ma geŋ.  
\v 7 Tec agêc mateŋanô kêpoa lasê ma sêjala tauŋ gebe ôliŋ ŋaôma, tec sêgiŋ kalauŋ mêŋsêkic kêtu nêŋ ladôm.   
\p
\v 8 Oc kêtu luc acgom, go Apômtau Anôtô kêsêlêŋ gêmoa kômlêlôm. Agêc sêŋô eŋ ma ŋamalac agêc nê awê sêsiŋ tauŋ sêsô ka, taŋ sêkô kôm naŋ, ŋalabu gebe Apômtau Anôtô êlic êsêagêc atom.  
\v 9 Go Apômtau Anôtô gêmôêc ŋamalac ma kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Gômoa ondoc.”  
\v 10 Eŋ kêsôm gebe “Aê gaŋô aôm gômoa kôm ŋakicsêa e katêc tauc gebe aê ôlic ŋaôma tec kasiŋ tauc.”  
\v 11 Go Anôtô kêsôm gebe “Asa kêsôm gêdêŋ aôm gebe ôlim ŋaôma. Aôm goeŋ kaŋanô, taŋ gajac jao gêdêŋ aôm gebe ôniŋ atom naŋ, me masi.”  
\v 12 Ŋamalac kêsôm gebe “Awê, taŋ kôkêŋ gebe êwiŋ aê naŋ, kêkêŋ kaŋanô tau gêdêŋ aê, tec gaeŋ.”  
\v 13 Go Apômtau Anôtô kêsôm gêdêŋ awê gebe “Aôm gôgôm asageŋ tonaŋ.” Awê gêjô eŋ awa gebe “Moac kêtim aê, tec gaeŋ.”   
\p
\v 14 Ma Apômtau Anôtô kêsôm gêdêŋ moac gebe  
\q1 “Aôm gôgôm tonaŋ,  
\q1 tec japuc boa aôm êlêlêc bôc malacŋa  
\q1 to bôc saleŋŋa samob su.  
\q1 Aôm ôkêŋ ŋa têmtac walôgeŋ  
\q1 ma ôniŋ kekop e ômac êndu.   
\q1
\v 15 Ma aê gabe jakêŋ amagêc awê  
\q1 to nêm wakuc akêŋ kisa êndêŋ taôm.  
\q1 Eŋ êka aôm môkêmapac popoc  
\q1 ma aôm ôŋac eŋ êsêp agêbi.”   
\p
\v 16 Eŋ kêsôm gêdêŋ awê gebe  
\q1 “Aê jakêŋ ŋandaŋ taêsam êndêŋ aôm êndêŋ noc ôkêkam ŋapalêŋa.  
\q1 Ôkôc ŋapalê toŋandaŋgeŋ.  
\q1 Aôm matam katu nêm akweŋ,  
\q1 mago eŋ êtu nêm ŋatau.”   
\p
\v 17 Ma eŋ kêsôm gêdêŋ Adam gebe  
\q1 “Aôm kôkêŋ taŋam nêm awênê biŋ  
\q1 ma goeŋ ka ŋanô,  
\q1 taŋ gajac jao gêdêŋ aôm  
\q1 gebe ôniŋ atom naŋ.  
\q1 Kêtu tonaŋŋa aê japuc boa nom êtu aômŋa.  
\q1 Ônam kôm ôim taôm sugeŋ êtôm bêc samob,  
\q1 taŋ ômoa naŋ, go nom êlôm aôm.   
\q1
\v 18 Gêŋ têkwa-têkwa to waôŋ êtu nêm kôm ŋanô  
\q1 ma ôniŋ ŋagêŋgaga.   
\q1
\v 19 Ônam kôm towaeŋgeŋ,  
\q1 go ôtap mo sa  
\q1 e ôtu nom êtiam  
\q1 gebe aômnêm ŋam gêc nom.  
\q1 Aôm nom,  
\q1 tec ômu ôndêŋ nom ôna êtiam.   
\p
\v 20 Ma ŋamalac gê nê awênê ŋaê gebe Ewa gebe eŋ kêtu lau mateŋ jali samob teneŋi.  
\v 21 Ma Apômtau Anôtô kêmasaŋ bôc ŋaôlic kêtu ŋakwê ma kêkêŋ gêdêŋ ŋamalac agêc nê awê sêsô.   
\p
\v 22 Ma Apômtau Anôtô kêsôm gebe “Alic acgom, ŋamalac kêtôm aêac ma kêjala ŋajam to sec. Galoc tec tajop eŋ gebe êmêtôc lêma naêpip kaŋanô aŋga ka daŋgôŋ mateŋ jaliŋa ma êniŋ e êmoa teŋgeŋ nec atom.”  
\v 23 Kêtu tonaŋŋa Apômtau Anôtô kêtiŋ eŋ su aŋga kôm Eden gebe êkaliŋ nom, taŋ kêtu ênê ŋam naŋ.  
\v 24 Ma eŋ kêmasuc ŋamalac ma kêkêŋ kerub tosiŋ ŋaôsic-ôsic sêkô kôm Eden ŋagamêŋ oc kêpiŋa gebe sejop ka daŋgôŋ mateŋ jaliŋa ŋaintêna. \f + \fr 3:24 \ft Adam ŋam gebe Ŋamalac.\f*   
\c 4  
\s1 Kain agêc Abel  
\p
\v 1 Adam gêmoa gêwiŋ nê awê Ewa e taê ma kêkôc Kain. Ma eŋ kêsôm gebe” Apômtau gêjam aê sa, tec kakôc latuc teŋ.”  
\v 2 Ma kêkôc ŋapalê teŋ kêtiam, lasi Abel. Abel kêtu gejobwaga bôcŋa ma Kain gêjam kôm moŋa.  
\v 3 Têm ŋagêdô gêjaŋa, tec Kain kêkôc nê kôm ŋanô kêkêŋ kêtu da gêdêŋ Apômtau.  
\v 4 Ma Abel kêkôc bôc teŋ aŋga nê bôc tau ŋamêcgeŋ, gêjac endu ma kêkêŋ ŋalêsi kêtu da. Ma Apômtau gêlic Abel to nê da ŋajam.  
\v 5 Mago gêlic Kain to nê da atom. Tec Kain têtac ŋandaŋ kêsa to laŋôanô kêbêlê.  
\v 6 Apômtau kêsôm gêdêŋ Kain gebe “Aôm têmtac ŋandaŋ to laŋômanô kêbêlê kêtu asageŋŋa.  
\v 7 Biŋ tau amboac tonec me masi gebe Aôm embe ôŋgôm êndêŋ, go ôsa laŋômanô sa. Embe ôŋgôm eso, go sec êndib aôm ênêc katamdêmôê. Sec mata katu aôm, mago aôm ôku sec tulumaŋ.”   
\p
\v 8 Go Kain kêsôm gêdêŋ lasi Abel gebe “Tana kôm.” Agêc sêô lasê kôm su, go Kainnê ŋalêlôm gêli sa ma gêjac lasi Abel êndu.  
\v 9 Go Apômtau kêsôm gêdêŋ Kain gebe “Lasim Abel gêmoa ondoc.” Eŋ kêsôm gebe “Aê gajam kauc. Aê katu lasicnê gejobwaga me.”  
\v 10 Ma Apômtau kêsôm gebe “Aôm gôgôm asageŋ. Lasimnê dec awa gêmôêc aŋga nom kêpi gêdêŋ aê gêmêŋ.  
\v 11 Ma galoc aê japuc boa aôm aŋga nom, taŋ gêŋa awasuŋ ma gênôm lasimnê dec aŋga aôm lêmam naŋ.  
\v 12 Aôm embe ônam kôm, go êŋgamiŋ ŋanô êndêŋ aôm. Matam kanôŋ ôsêlêŋ ôŋôŋgeŋ ônac laoc gamêŋgeŋ.”  
\v 13 Ma Kain kêsôm gêdêŋ Apômtau gebe “Ŋoc keso ŋagêjô kapôêŋ kêlêlêc ôlicwalô su.  
\v 14 Gôlicgac me, galoc aôm kôtiŋ aê su aŋga nom ma jasiŋ tauc ôkwi aŋga laŋômnêmŋa. Matoc kanôŋ jasêlêŋ ôŋôŋgeŋ janac laoc gamêŋgeŋ ma lau, taŋ têtap aê sa naŋ, sênac aê êndu.”  
\v 15 Mago Apômtau kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Amboac tonaŋ atom. Teŋ embe ênac Kain êndu, naŋ êtap ŋagêjô êtôm dim 7ŋa sa.” Ma Apômtau kêkêŋ ŋabelo teŋ gêdêŋ Kain gebe ŋac teŋ embe êtap eŋ sa, naŋ ênac eŋ êndu atom.  
\v 16 Amboac tonaŋ Kain kêtaiŋ tau su aŋga Apômtau laŋônêmŋa gêmoa gamêŋ Nod, taŋ gêc Eden ŋagamêŋ oc kêpiŋa naŋ.   
\s1 Kainnê wakuc  
\p
\v 17 Kain gêmoa gêwiŋ nê awê e taê ma kêkôc Enok. Ma Kain kêkwê malac teŋ sa ma eŋ gê latu Enoknê ŋaê kêpi malac tau.  
\v 18 Enok latu Irad, Irad kêka Mehujael lasê, Mehujael kêka Metusael lasê ma Metusael kêka Lamek lasê.  
\v 19 Ma Lamek gêjam awê luagêc, teŋ nê ŋaê gebe Ada ma teŋ nê ŋaê gebe Sila.  
\v 20 Ada kêkôc Jabal. Eŋ kêtu lau, taŋ sêŋgôŋ becobo to sêmoa sêwiŋ nêŋ bôc naŋ, nêŋ mimi.  
\v 21 Lasi ŋaê gebe Jubal. Eŋ kêtu lau, taŋ sêjac gêŋ wêŋa to lau-sêju-gasucwaga nêŋ mimi.  
\v 22 Ma Sila kêkôc gôlôac amboac tonaŋ, ênê ŋaê gebe Tubal-Kain. Eŋ kêtu lau-sêpac-kiwaga, taŋ sêmasaŋ gêŋ ŋa ki kokoc to jejec naŋ, nêŋ mimi. Tubal-Kain luo Nama.   
\p
\v 23 Ma Lamek kêsôm gêdêŋ nê awê luagêc gebe  
\q1 “Ada agêc Sila, aŋô aê aoc.  
\q1 Lameknê awêlagêc, akêŋ taŋem ŋoc biŋ.  
\q1 Biŋŋanô, aê gajac ŋac teŋ êndu gêjô ŋoc kamoc  
\q1 ma ŋapalê teŋ gêjô ŋoc sêmmala.   
\q1
\v 24 Teŋ embe ênac Kain êndu,  
\q1 oc sêkêŋ ŋagêjô êtôm dim 7ŋa.  
\q1 Mago teŋ embe ênac aê, Lamek, nec êndu,  
\q1 oc sêkêŋ ŋagêjô êtôm dim 77ŋa.”   
\s1 Setnê wakuc  
\p
\v 25 Ma Adam gêmoa gêwiŋ nê awê kêtiam ma eŋ kêkôc latu teŋ, taŋ kêsam eŋ gebe Set, ŋam gebe “Anôtô kêkêŋ latuc teŋ gêdêŋ aê gêjô Abel, taŋ Kain gêjac eŋ êndu naŋ su.”  
\v 26 Ma Set kêka latu teŋ lasê ma gê eŋ gebe Enos. Gêdêŋ têm tonaŋ lau aweŋ gêjac Apômtau kêtu ŋamata. \f + \fr 4:26 \ft Ewa ŋam gebe Gêŋ mateŋ jali samob ŋamôkê.\f* \f + \fr 4:26 \ft Kerub têtu Anôtônê aŋela toŋ teŋ.\f*   
\c 5  
\s1 Ŋamalac ŋamataŋa nêŋ dênaŋ  
\p
\v 1 Adamnê wakucnêŋ ŋadênaŋ tau tonec. Gêdêŋ taŋ Anôtô kêkêŋ Adam naŋ, kêkêŋ eŋ kêtôm eŋ tau.  
\v 2 Eŋ kêkêŋ êsêagêc ŋac to awê ma gêjam mec êsêagêc. Ma gêdêŋ eŋ kêkêŋ êsêagêc naŋ kêsam êsêagêc gebe “Ŋamalac.”  
\v 3 Gêdêŋ taŋ Adamnê jala kêtu 130 naŋ, kêka latu teŋ lasê kêtôm eŋ ma kêtôm eŋ tau katu ma gê ênê ŋaê gebe Set.  
\v 4 Ma Adam kêka Set lasê su acgom, go gêmoa nom jala 800 gêwiŋ ma kêka latuio to ŋac ŋagêdô lasê.  
\v 5 Adamnê jala kêtu 930, go gêmac êndu.  
\v 6 Gêdêŋ taŋ Setnê jala kêtu 105 naŋ, kêka latu Enos lasê.  
\v 7 Eŋ kêka Enos lasê su acgom, go gêmoa nom jala 807 gêwiŋ ma kêka latuio to ŋac ŋagêdô lasê.  
\v 8 Amboac tonaŋ Setnê jala kêtu 912, go gêmac êndu.   
\p
\v 9 Gêdêŋ taŋ Enosnê jala kêtu 90 naŋ, kêka Kenan lasê.  
\v 10 Eŋ kêka Kenan lasê su acgom, go gêmoa nom jala 815 gêwiŋ ma kêka latuio to ŋac ŋagêdô lasê.  
\v 11 Amboac tonaŋ Enosnê jala kêtu 905, go gêmac êndu.   
\p
\v 12 Gêdêŋ taŋ Kenannê jala kêtu 70 naŋ, kêka Mahalalel lasê.  
\v 13 Eŋ kêka Mahalalel lasê su acgom, go gêmoa nom jala 840 gêwiŋ ma kêka latuio to ŋac ŋagêdô lasê.  
\v 14 Amboac tonaŋ Kenannê jala kêtu 910, go gêmac êndu.   
\p
\v 15 Gêdêŋ taŋ Mahalalelnê jala kêtu 65 naŋ, kêka Jared lasê.  
\v 16 Eŋ kêka Jared lasê su acgom, go gêmoa nom jala 830 gêwiŋ ma kêka latuio to ŋac ŋagêdô lasê.  
\v 17 Amboac tonaŋ Mahalalelnê jala kêtu 895, go gêmac êndu.   
\p
\v 18 Gêdêŋ taŋ Jarednê jala kêtu 162 naŋ, kêka Enok lasê.  
\v 19 Jared kêka Enok lasê su acgom, go gêmoa nom jala 800 gêwiŋ ma kêka latuio to ŋac ŋagêdô lasê.  
\v 20 Amboac tonaŋ Jarednê jala kêtu 962, go gêmac êndu.   
\p
\v 21 Gêdêŋ taŋ Enoknê jala kêtu 65 naŋ, kêka Metusala lasê.  
\v 22 Enok kêsa nê lêŋ to Anôtôgeŋ ma kêka Metusala lasê su acgom, go gêmoa nom jala 300 gêwiŋ ma kêka latuio to ŋac ŋagêdô lasê.  
\v 23 Amboac tonaŋ Enoknê jala kêtu 365.  
\v 24 Enok kêsa nê lêŋ to Anôtôgeŋ e laŋômê gebe Anôtô kêkôc eŋ su.   
\p
\v 25 Gêdêŋ taŋ Metusalanê jala kêtu 187 naŋ, kêka Lamek lasê.  
\v 26 Metusala kêka Lamek lasê su acgom, go gêmoa nom jala 782 gêwiŋ ma kêka latuio to ŋac ŋagêdô lasê.  
\v 27 Amboac tonaŋ Metusalanê jala kêtu 969, go gêmac êndu.   
\p
\v 28 Gêdêŋ taŋ Lameknê jala kêtu 182 naŋ, kêka latu teŋ lasê.  
\v 29 Eŋ gê ênê ŋaê gebe Noa ma kêsôm gebe “Ŋac tonec ênam aêac kêsi aŋga nêŋ koleŋ to gêŋwapac, taŋ kêtap aêac lemeŋ sa kêtu kôm, taŋ Apômtau kêpuc boa naŋŋa.”  
\v 30 Lamek kêka Noa lasê su acgom, go gêmoa nom jala 595 gêwiŋ ma kêka latuio to ŋac ŋagêdô lasê.  
\v 31 Amboac tonaŋ Lameknê jala kêtu 777, go gêmac êndu.   
\p
\v 32 Gêdêŋ taŋ Noanê jala kêtu 500 naŋ, kêka Sem agêc Ham ma Japet lasê.   
\c 6  
\s1 Ŋamalacnêŋ sec gêjam sêga  
\p
\v 1 Gêdêŋ taŋ ŋamalac sêjac m gebe têtu taêsam aŋga nom naŋ, sêka latuŋio lasê,  
\v 2 ma lau undambêŋa sêlic ŋamalac latuŋio gebe ŋajam, tec sêjaliŋ nêŋ lauo sa aŋga êsêacnêŋ ma sêjam.  
\v 3 Go Apômtau kêsôm gebe “Aêŋoc Ŋalau êmoa êwiŋ ŋamalac endeŋ tôŋgeŋ atom gebe eŋ toôli nomŋa tec ênê jala êtôm 120geŋ.”  
\v 4 Gêdêŋ têm, taŋ lau undambêŋa sêjam ŋamalac latuŋio e êsêac sêkôc ŋapalê naŋ, lau waso-waso kaiŋ teŋ sêmoa nom. Ma gêdêŋ têm, taŋ kêdaguc naŋ, amboac tonaŋgeŋ. Lau ŋaclai towae têm andaŋgeŋanôŋa tau tonec.   
\p
\v 5 Apômtau gêlic gebe ŋamalacnêŋ sec gêjam sêga aŋga nom ma êsêac sêlao kêtu biŋ secŋa ŋapaŋ.  
\v 6 Ma Apômtau geŋ oliŋ gebe kêkêŋ ŋamalac sêmoa nom wageŋ e nê ŋalêlôm ŋawapacgosu.  
\v 7 Tec Apômtau kêsôm gebe “Aê gabe janseŋ ŋamalac, taŋ kakêŋ naŋ, su aŋga nom, ŋamalac to bôc ma gêŋ, taŋ sêgalabgeŋ naŋ, to moc umboŋ ŋalabuŋa gebe aêŋoc ŋalêlôm ŋawapac kêtu gaim tauc su ŋaômageŋ kêtu êsêacŋa.”  
\v 8 Mago Noa gêjac Apômtau mataanô ŋajam.   
\s1 Noa gêsô waŋ  
\p
\v 9 Noanê miŋ tau tonec gebe Noa eŋ ŋac gêdêŋ, biŋ teŋ kêtap eŋ sa aŋga nê lau ŋalêlôm atom. Eŋ kêsa nê lêŋ toAnôtôgeŋ.  
\v 10 Ma Noa kêka ŋapaŋ têlêac lasê, Sem agêc Ham ma Japet.  
\v 11 Mago Anôtô gêlic nom kêtu sec sugac ma biŋ alôb-alôb gêjam nom auc.  
\v 12 Ma Anôtô kêtuc kêniŋ nom ma gêlic gebe sec gêjam aucgeŋ gebe gêŋ mateŋ jali samob aŋga nom sêsa lêŋ secgeŋ.   
\p
\v 13 Ma Anôtô kêsôm gêdêŋ Noa gebe “Aê taêc gêjam kêtu tôŋ gebe janac gêŋ mateŋ jali samob nêŋ lêŋ pep tageŋ gebe ŋamalacnêŋ biŋ alôb-alôb gêjam nom samucgeŋ auc. Kêtu tonaŋŋa aê gabe janseŋ êsêac tonomgeŋ su sênaŋa.  
\v 14 Ônsô waŋ kapôêŋ teŋ ŋa ka balaŋ. Ômansaŋ tobalêm-tobalêm ma opeŋ sip aŋga dêmôêŋa to lêlômŋa.  
\v 15 Ônsô waŋ tau amboac tonec gebe ŋalêsiŋ baliŋ amboac saka 60, takôcŋa amboac saka 10 ma ŋaô amboac saka 6.  
\v 16 Ômansaŋ waŋ tau ŋasalôm ma katam kapôêŋ ênêc lêsiŋŋa. Ôwa ŋalêlôm êkôc êna deŋ têlêac, deŋ ŋalabuŋa to deŋ êtu luagêcŋa ma deŋ êtu têlêacŋa.  
\v 17 Gôlicgac me, galoc aê jakêŋ bu êsuŋ ŋatêna êpoac nom gebe janseŋ gêŋ mateŋ jali samob, taŋ sêwê kaiŋ awajaô mata jali aŋga umboŋ ŋalabu naŋ, su sênaŋa, gêŋ nomŋa samob sêmac êndu.  
\v 18 Mago aê gabe jamoatiŋ ŋoc poac êndêŋ aôm. Amboac tonaŋ ôsô waŋ ŋalêlôm ôna, aôm taôm to latômi ma nêm awê to lawamio wakuc sêwiŋ aôm.  
\v 19 Ma bôc samob to gêŋ mateŋ jali tokaiŋ-tokaiŋ naŋ, ôkêŋ luagêc-luagêc sêsô waŋ sêna gebe sêmoa mateŋ jali sêwiŋ aôm, ôkêŋ kapoac teŋ ma têna teŋ.  
\v 20 Moc tokaiŋ-tokaiŋ ma gêŋ, taŋ sêgalabgeŋ naŋ, tokaiŋ-tokaiŋ ŋaluagêc-luagêc sêsô waŋ sêna sêwiŋ aôm gebe sêmoa mateŋ jali.  
\v 21 Ma aôm ônac gêŋ taniŋŋa tokaiŋ-tokaiŋ sa, gebe êpuc aôm to êsêac samob tôŋ.”  
\v 22 Ma Noa gêgôm gêŋ samob. Eŋ gêgôm kêtôm Anôtô kêjatu eŋ naŋ solopgeŋ. \f + \fr 6:22 \ft Noa ŋam gêc awê samucgeŋ atom. Lau ŋagêdô sêwa sa \f* gebe “Ênam sa,” ma   
\c 7  
\s1 Bu kêsuŋ ŋatêna  
\p
\v 1 Go Apômtau kêsôm gêdêŋ Noa gebe “Ôsô waŋ ôna, aôm to nêm gôlôac samob gebe aê galic aôm amboac ŋac gêdêŋ gômoa aê laŋôcnêm aŋga lau tonaŋ ŋalêlôm.  
\v 2 Ôkôc bôc 7-7 aŋga bôc selec samob nêŋ, kapoac to têna. Mago ôkôc bôc luagêc-luagêc aŋga bôc, taŋ selec atom naŋ, kapoac teŋ ma têna teŋ.  
\v 3 Moc umboŋ ŋalabuŋa amboac tonaŋ. Ôkôc 7-7 êtômgeŋ, kapoac to têna gebe sênac ŋawê tôŋ aŋga nom.  
\v 4 Gebe bêc 7 ênaŋa acgom, go jakêŋ kom ênac êtôm eleŋŋa 40 to êmbêcauc 40 ma gabe janseŋ gêŋ mateŋ jali samob, taŋ kakêŋ naŋ, su aŋga nom.”  
\v 5 Ma Noa gêgôm gêŋ samob ŋanô kêsa kêtôm Apômtau kêjatu eŋ.   
\p
\v 6 Noanê jala kêtu 600, go bu kêsuŋ ŋatêna kêtap nom sa.  
\v 7 Ma Noa to latui ma nê awê to lawaio wakuc sêsô waŋ sêja gebe sêc bu su.  
\v 8 Bôc selec to bôc selec atom ma moc to gêŋ, taŋ sêgalabgeŋ naŋ, aŋga nom samob,  
\v 9 kapoac teŋ to têna teŋ sêsô waŋ sêwiŋ Noa kêtôm Anôtô kêjatu naŋ.   
\p
\v 10 Bêc 7 gêjaŋa, go bu kêsuŋ ŋatêna kêtap nom sa.  
\v 11 Gêdêŋ taŋ Noanê jala kêtu 600 naajôŋ luagêc ma ŋabêc 17 naŋ, bumata nom ŋalêlômŋa samob kêpulu kêpi ma katam umboŋŋa gêlêc su  
\v 12 ma kom kêsêwa kêsêp nom geleŋŋa 40 to gêbêcauc 40.  
\v 13 Gêdêŋ bêc tonaŋ Noa to latui Sem agêc Ham ma Japet ma nê awê to lawaio wakuc têlêac sêwiŋ êsêac sêsô waŋ sêja.  
\v 14 Êsêac ma bôc saleŋŋa tokaiŋ-tokaiŋ to bôc malacŋa tokaiŋ-tokaiŋ ma gêŋ, taŋ sêgalabgeŋ aŋga nom samob tokaiŋ-tokaiŋ to moc tokaiŋ-tokaiŋ, moc to gêŋ tomagê samob,  
\v 15 gêŋ samob tonaŋ ŋai sêsô waŋ sêwiŋ Noa, gêŋ mateŋ jaliŋa luagêc-luagêc.  
\v 16 Gêŋ mateŋ jaliŋa samob, kapoac teŋ to têna teŋ sêsô waŋ kêtôm Anôtô kêjatu eŋ. Ma Apômtau kêlai eŋ auc.   
\p
\v 17 Bu kêsuŋ ŋatêna kêpoac nom gê tôŋgeŋ kêtôm bêc 40 ma bu kêsuŋ kapôêŋ ma kêsuŋ waŋ sa kêpigeŋ jakêpoac.  
\v 18 Ma bu kêsuŋ kêpi-kêpi e gêjam sêga aŋga nom ma waŋ kêpoac bu ŋaô.  
\v 19 Bu kêsuŋ ŋatêna e gênôm lôc baliŋ, taŋ kêkô umboŋ ŋalabu naŋ auc samucgeŋ.  
\v 20 Bu taŋ gênôm lôc ŋatêpôê auc naŋ e amboac saka samuc têlêac.  
\v 21 Tec gêŋ mateŋ jali, taŋ sêmoa nom naŋ, samob sêjaŋa, moc ma bôc malacŋa to bôc saleŋŋa ma gêŋ samob, taŋ sêgalab to sêlêgeŋ sêjam nom auc naŋ, ma ŋamalac amboac tonaŋgeŋ.  
\v 22 Gêŋ samob, taŋ sêsê aweŋ sêmoa masaŋgeŋ naŋ, sêmac êndu.  
\v 23 Amboac tonaŋ geseŋ gêŋ mateŋ jali, taŋ sêmoa nom naŋ su samob, ŋamalac to bôc ma gêŋ, taŋ sêgalab to sêlêgeŋ naŋ to moc aŋga umboŋ ŋalabu samobgeŋ sêjaŋa aŋga nom. Noa taugeŋ gêmoa to êsêac, taŋ sêwiŋ eŋ sêmoa waŋ ŋalêlôm.  
\v 24 Ma bu kêsuŋ ŋatêna kêpoac nom kêtôm bêc 150. \f + \fr 7:24 \ft Lau Israel sêwa bôc toê-toê samob kêkôc gêja toŋ \f* luagêc. Toŋ teŋ tec sêsam gebe Bôc selec, ma teŋ sesam gebe Bôc ŋatêmui. Bôc selec nêŋ ŋagêdô gebe domba to bulimakao. Bôc tonaŋ êsêac sêkêŋ têtu da, ma bôc selec tonaŋgeŋ êsêac seŋ kêtu nêŋ gwada. Bôc ŋatêmui amboac bôc susu êsêac sên atom ma sêkêŋ têtu da atom.   
\c 8  
\s1 Bu kêtaiŋ su  
\p
\v 1 Ma Anôtô taê gêjam Noa ma bôc saleŋŋa to malacŋa, taŋ sêmoa sêwiŋ eŋ sêmoa waŋ ŋalêlôm naŋ. Ma Anôtô kêkêŋ mu kêsêlêŋ aŋga nom ma bu tau kêtaiŋ su.  
\v 2 Ma bumata nom ŋalêlômŋa to katam umboŋŋa ŋajaŋa kêsa. Kom gêjac kêtiam atom  
\v 3 ma bu kêtaiŋ su aŋga nom. Bu kêpoac bêc 150, go kêtaiŋ su  
\v 4 ma gêdêŋ ajôŋ kêtu 7ŋa ŋabêc 17 waŋ jagêlôc lôc Ararat.  
\v 5 Bu kêtaiŋ-kêtaiŋ e gêdêŋ ajôŋ kêtu 10ŋa. Gêdêŋ ajôŋ tonaŋ ŋabêc ŋamataŋa lôc ŋagêdô ŋatêpôê mêŋkêpi.   
\p
\v 6 Bêc 40 gêjaŋa, go Noa gêlêc waŋ ŋakatam sauŋ, taŋ eŋ kêmasaŋ naŋ, su  
\v 7 ma kêkêŋ aoco teŋ gêlôb kêsa gêja. Moc tonaŋ gêlôb gêja-gêmu, gêja-gêmu e bu kêpa aŋga nom.  
\v 8 Ma Noa kêsaê e bêc 7, go kêkêŋ balôsi teŋ gêlôb kêsa gêja gebe êlic bu oc kêtaiŋ su aŋga nom me masi.  
\v 9 Mago balôsi kêtap ŋamala êlêwaŋ tauŋa teŋ sa atom, tec gêlôb gêmu gêdêŋ eŋ gêja kêtiam, gebe bu gacgeŋ kêpoac gêjam nom samucgeŋ auc. Tec eŋ kêmêtôc lêma kêsa jakêkôc moc kêsô waŋ ŋalêlôm gêja gêwiŋ eŋ.  
\v 10 Go kêsaê bêc 7 kêtiam, go kêkêŋ balôsi tau gêlôb kêsa gêja kêtiam.  
\v 11 Gêdêŋ kêtulala moc gêmu gêdêŋ eŋ gêmêŋ ma keseŋeŋ katêkwi ŋalauŋ matac teŋ. Gêdêŋ tonaŋ Noa kêjala gebe bu kêtaiŋ su aŋga nom.  
\v 12 Eŋ kêsaê bêc 7 kêtiam ma kêkêŋ balôsi gêlôb kêsa gêja, mago gêmu gêdêŋ eŋ gêmêŋ kêtiam atom.   
\p
\v 13 Gêdêŋ taŋ Noanê jala kêtu 601 ŋaajôŋ ŋamataŋa ŋabêc ŋamataŋa naŋ, bu kêpa aŋga nom. Tec Noa kêkac waŋ ŋasalôm su e gêlic nom ŋakeleŋ kêsa.  
\v 14 Gêdêŋ ajôŋ kêtu luagêcŋa ŋabêc 27 nom ŋakeleŋ kêsa samucgeŋ.  
\v 15 Go Anôtô kêsôm gêdêŋ Noa gebe  
\v 16 “Ôwi waŋ siŋ ôsa ôna, amagêc nêm awê ma latômi to lawamio wakuc sêwiŋ aôm,  
\v 17 ma bôc samob, taŋ sêwiŋ aôm naŋ, gêŋ mateŋ jaliŋa samob, moc to bôc ma gêŋ, taŋ sêgalabgeŋ sêmoa nom naŋ, samob, ôwi êsêac siŋ sêwiŋ aôm asa ana gebe seola nom auc ma sêsu ŋalatu e têtu taêsam aŋga nom.”  
\v 18 Ma Noa gêwiŋ nê latui to nê awê ma lawaio wakuc sêsa sêja  
\v 19 ma bôc saleŋŋa to malacŋa samob, moc samob to gêŋ, taŋ sêgalabgeŋ sêmoa nom naŋ, samob tokaiŋ-tokaiŋ sêsa aŋga waŋ sêja.   
\p
\v 20 Ma Noa gêboa Apômtaunê altar teŋ sa ma kêkôc bôc selec ŋagêdô to moc selec ŋagêdô ma kêkêŋ kêtu daja gêsac altar ŋaô.  
\v 21 Ma Apômtau gêŋu ŋamalu ŋajam ma kêsôm gêdêŋ tau gebe “Aê gabe japuc boa nom êtu ŋamalacŋa êtiam atomanô gebe ŋamalacnêŋ geo ŋapalêgeŋŋa tec gêc. Aê gabe janseŋ gêŋ mateŋ jali êtiam amboac gagôm su nê atom.  
\v 22 Êtôm nom ŋatêm samob sêsê ŋawê ma sejoŋ ŋanô, malô to ŋandaŋ, ocêsa to komô, eleŋ to êmbêc êjô tau êjô tau.”   
\c 9  
\s1 Anôtô kêmoatiŋ poac gêdêŋ Noa  
\p
\v 1 Ma Anôtô gêjam mec Noa to nê latui ma kêsôm gêdêŋ êsêac gebe “Aka gôlôac lasê e atu taêsam ma anam nom auc.  
\v 2 Mago bôc nomŋa samob to moc umboŋ ŋalabuŋa samob ma gêŋ mateŋ jali, taŋ sêgalabgeŋ sêmoa nom naŋ, samob to i samob, taŋ sêmoa gwêc naŋ, têtêc amac to mateŋ golec êsa. Ma aê kakêŋ êsêac sêsêp amac lemem.  
\v 3 Gêŋ mateŋ jaliŋa samob, taŋ sêmoa naŋ, têtu amacnêm gêŋ aniŋŋa. Aê kakêŋ gêŋ tolauŋ gêdêŋ amac su, tec gêŋ ŋagêdô samob amboac tonaŋgeŋ.  
\v 4 Tageŋ aniŋ bôc ŋamêsôm tonê katugeŋ atom. Bôcnê katu tau gebe dec.  
\v 5 Êtu amac taôm nêm decŋa aê jaê biŋ ŋagêjôŋa tôŋ. Aê jaê biŋ ŋagêjôŋa tôŋ êpi bôc samob ma êpi ŋamalac. Aê jaê ŋamalacnêŋ katuŋ ŋabiŋ ŋagêjôŋa tôŋ êpi lau samob nêŋ lasitêwai amboac tonaŋgeŋ.  
\v 6 Teŋ embe êkêc ŋamalacnêŋ dec siŋ, naŋ ŋamalac sêkêc ênê dec siŋ êjô, gebe Anôtô kêkêŋ ŋamalac kêtôm tau katu.  
\v 7 Amac tec aka gôlôac lasê to atu taêsam anam nom auc to atu nom ŋatau.”   
\p
\v 8 Go Anôtô kêsôm gêdêŋ Noa to nê latui, taŋ sêwiŋ eŋ naŋ, gebe  
\v 9 “Alic acgom, aê tec jamoatiŋ poac êndêŋ amac to nêm wakuc, taŋ sêndaŋguc naŋ,  
\v 10 ma êndêŋ gêŋ mateŋ jali samob, taŋ sêmoa sêwiŋ amac naŋ, êndêŋ moc to bôc malacŋa to saleŋŋa samob, taŋ sêmoa sêwiŋ amac naŋ, êndêŋ gêŋ samob, taŋ sêsa aŋga waŋ sêmêŋ naŋ.  
\v 11 Aê gabe jamoatiŋ poac êndêŋ amac gebe Bu êsuŋ ŋatêna teŋ enseŋ gêŋ mateŋ jali su êtiam atomanô ma bu êsuŋ ŋatêna teŋ enseŋ nom su êtiam atom amboac tonaŋ.”   
\p
\v 12 Ma Anôtô kêsôm gebe “Poac, taŋ jamoatiŋ êndêŋ amac to gêŋ mateŋ jali, taŋ sêmoa sêwiŋ amac naŋ, ŋabelo tonec ênêc teŋgeŋ ma teŋgeŋ gebe  
\v 13 Jakêŋ ŋoc kasômbuc êkô tao ŋasawa êtu poac, taŋ kamoatiŋ gêdêŋ nom naŋ, ŋabelo.  
\v 14 Aê embe jakêŋ tao êkô nom ŋaô ma jalic kasômbuc ênsac tao ŋaô,  
\v 15 go taêc ênam poac, taŋ kamoatiŋ gêdêŋ amac to gêŋ mateŋ jali samob naŋ, ma bu êsa e êsuŋ ŋatêna enseŋ gêŋ mateŋ jali samob su êtiam atom.  
\v 16 Kasômbuc embe ênsac tao ŋaô, go jasala gêŋ tau ma taêc ênam poac teŋgeŋŋa, taŋ kamoatiŋ gêdêŋ gêŋ mateŋ jali samob, taŋ sêmoa nom naŋ.”  
\v 17 Ma Anôtô kêsôm gêdêŋ Noa gebe “Poac, taŋ kamoatiŋ gêdêŋ gêŋ mateŋ jali samob, taŋ sêmoa nom naŋ, ŋabelo tau tonec.”   
\p
\v 18 Noa latui, taŋ sêsa aŋga waŋ sêmêŋ naŋ, nêŋ ŋaê tonec gebe Sem agêc Ham ma Japet. Kanaan tama Ham.  
\v 19 Noa latui têlêac tonaŋ. Ma êsêac têtu lau nom samucgeŋŋa nêŋ ŋamôkê.  
\v 20 Noa gêjam kôm kêpi nom kêtu ŋamata. Eŋ kêsê kôm wainŋa teŋ.  
\v 21 Eŋ gênôm wain e kêjaŋiŋ eŋ ma gêc nê becobo toôli ŋaôma.  
\v 22 Ma Kanaan tama Ham gêlic tama ôli ŋaôma ma kêsa jakêsôm biŋ tau gêdêŋ têwai.  
\v 23 Go Sem agêc Japet sêkôc ŋakwê teŋ sêkêŋ gêsac magiŋm ma sêsêlêŋ sênu tauŋgeŋ jasêsaŋ tameŋi ôli ŋaôma auc. Agêc sêkac laŋôŋanô ôkwi sebe sêlic tameŋi ôli ŋaôma atom.  
\v 24 Gêdêŋ taŋ wain ŋaŋaclai gêbacnê ma Noa gêdi sa naŋ, eŋ gêŋô biŋ, taŋ ŋac sauŋ gêgôm gêdêŋ eŋ naŋ,  
\v 25 tec kêsôm gebe  
\q1 “Aê japuc boa Kanaan,  
\q1 eŋ êtu lasitêwainêŋ sakiŋwaganêŋ gêŋôma.”   
\m
\v 26 Eŋ kêsôm teŋ gêwiŋ gebe  
\q1 “Apômtau, aêŋoc Anôtô, ênam mec Sem  
\q1 ma êŋgôm Kanaan êtu ênê gêŋôma.   
\q1
\v 27 Anôtô êkêŋ ŋasawa êndêŋ Japet  
\q1 gebe êmoa êwiŋ Sem aŋga nê becobo.  
\q1 Mago Kanaan êtu ênê gêŋôma.”   
\p
\v 28 Bu kêsuŋ ŋatêna kêpa ma Noa gêmoa nom jala 350 gêwiŋ.  
\v 29 Noanê jala samob kêtu 950, go gêmac êndu.   
\c 10  
\s1 Noanê wakuc nêŋ dênaŋ  
\p
\v 1 Lau tonec têtu Noa latui Sem agêc Ham ma Japet nêŋ wakuc. Êsêac saka gôlôac lasê gêdêŋ taŋ bu kêsuŋ ŋatêna gêbacnê.  
\v 2 Japet latui tonec Gomer, Magog, Madai, Jawan, Tubal, Mesek ma Tiras.  
\v 3 Gomer latui tonec Askenas, Ripat ma Togarma.  
\v 4 Jawan latui tonec Elisa, Tarsis, Kitim ma Dodanim.  
\v 5 Lau gwêcŋa sêsa aŋga lau tonaŋ nêŋ. Lau tonec têtu Japetnê wakuc têtôm nêŋ gamêŋ to aweŋ gêdêŋ-gêdêŋgeŋ ma têtôm nêŋ gôlôac to gôlôacmôkê gêdêŋ-gêdêŋgeŋ.   
\p
\v 6 Ham latui tonec Kus, Aiguptu, Put ma Kanaan.  
\v 7 Kus latui tonec Seba, Hawila, Sabta, Rama ma Sabteka. Rama latui tonec Seba agêc Dedan.  
\v 8 Kus kêka Nimrod lasê, taŋ kêtu nom ŋaapômtau toŋaclai ŋamataŋa.  
\v 9 Eŋ kêtu ŋac lêma gwadaŋa towae gêmoa Apômtau laŋônêmŋa. Kêtu tonaŋŋa biŋdêm laŋgwa gêc gebe “Kêtôm Nimrod, taŋ kêtu ŋac lêma gwadaŋa towae gêmoa Apômtau laŋônêmŋa.”  
\v 10 Eŋ gêjac m nê gôliŋ kiŋŋa aŋga Babel to Erek ma Akad, taŋ gêc gamêŋ Sinar.  
\v 11 Eŋ gêwi gamêŋ tonaŋ siŋ ma gêja Asuria ma kêkwê malac Niniwe to Rehobot-Ir ma Kala  
\v 12 ma malac teŋ gêc Niniwe to Kala ŋasawa ŋaê gebe Resen, taŋ kêtu malac kapôêŋ.  
\v 13 Aiguptu kêka Ludim, Anamim, Lehabim, Naptuhim,  
\v 14 Patrusim, Kasluhim, taŋ kêtu Pilistinêŋ mimi naŋ, ma Kaptorim lasê.   
\p
\v 15 Kanaan kêka nê ŋacsêga Sidon agêc lasi Het lasê.  
\v 16 Eŋ kêtu lau gamêŋ Jebus, Amor, Girgas,  
\v 17 Hib, Ark, Sin,  
\v 18 Arwad, Semar ma Hamatŋa tameŋi. Kêtu ŋamu gôlôac, taŋ sêsa aŋga Kanaannê naŋ sesewec.  
\v 19 Lau Kanaan nêŋ gamêŋ gêc Sidon gêmu kêsô gêdêŋ Gerar ma Gasa to gêmu kêsô gêdêŋ Sodom to Gomora ma Adma to Seboim e gêdêŋ Lasa.  
\v 20 Lau tonec têtu Hamnê wakuc têtôm nêŋ gamêŋ to aweŋ gêdêŋ-gêdêŋgeŋ ma têtôm nêŋ gôlôac to gôlôacmôkê gêdêŋ-gêdêŋgeŋ.   
\p
\v 21 Japet têwa Sem, taŋ kêtu Ebernê gôlôac abeŋi naŋ, kêka gôlôac lasê amboac tonaŋgeŋ.  
\v 22 Sem latui tonec Elam, Asur, Arpaksad, Lud ma Aram.  
\v 23 Aram latui tonec Us, Hul, Geter ma Mas.  
\v 24 Arpaksad kêka Sela lasê, ma Sela kêka Eber lasê.  
\v 25 Eber kêka latui luagêc lasê, ŋac teŋ nê ŋaê gebe Peleg, ŋam gebe gêdêŋ ênê têm lau nomŋa sêwa tauŋ kêkôc, agêc lasi Joktan.  
\v 26 Joktan kêka Almodad, Selep, Harsarmawet, Jera,  
\v 27 Hadoram, Usal, Dikla,  
\v 28 Obal, Abimael, Seba,  
\v 29 Opir, Hawila ma Jobab lasê. Lau samob tonec Joktan latui êsêac.  
\v 30 Êsêacnêŋ gamêŋ sêŋgôŋŋa gêc Mesa ma gêmu kêsô gêdêŋ Separ to gêdêŋ lôc dênaŋ, taŋ kêkô gamêŋ oc kêpiŋa.  
\v 31 Lau tonec têtu Semnê wakuc têtôm nêŋ gamêŋ to aweŋ gêdêŋ-gêdêŋgeŋ ma têtôm nêŋ gôlôac to gôlôacmôkê gêdêŋ-gêdêŋgeŋ.   
\p
\v 32 Noanê wakuc nêŋ gôlôac têtôm nêŋ ŋam to gôlôacmôkê êsêac. Bu kêsuŋ ŋatêna kêpa, tec êsêac têtu lau nomŋa samob nêŋ ŋamôkê.   
\c 11  
\s1 Ŋamalac sêkwê andu baliŋ teŋ  
\p
\v 1 Lau nomŋa samob sêsôm biŋ aweŋ tageŋ to ŋalô tageŋ.  
\v 2 Gêdêŋ taŋ êsêac dêdi aŋga gamêŋ oc kêpiŋa naŋ, sêsêlêŋ e têtap gaboaŋ teŋ sa gêc gamêŋ Sinar ma sêŋgôŋ tonaŋ.  
\v 3 Ma êsêac sêôc tauŋ gebe “Ajôc, tamansaŋ nomku têkê-têkê ma tapac e ŋajaŋa êsa.” Ma êsêac sêkôc poc nomkuŋa gêjô poc anô ma sêkôc kolda kêtu sêsap poc tôŋŋa.  
\v 4 Go sêsôm gebe “Ajôc, takwê nêŋ malac teŋ sa to andu baliŋ teŋ e ŋatêpôê soso êpi undambê gebe tamboa nêŋ ŋaê sa, gebe têta aêac saliŋ-saliŋ tanam nom samuc auc atom.”  
\v 5 Go Apômtau kêsêp gêmêŋ gebe êlic malac to andu soso, taŋ ŋamalac latuŋi sêkwê sa naŋ.  
\v 6 Ma Apômtau kêsôm gebe “Kec, êsêac lau m tageŋ ma samob sêsôm aweŋ tageŋ. Ma kôm, taŋ sêjac m naŋ, oc sênac têku ma gêŋ samob, taŋ êsêac taêŋ ênam gebe sêŋgômŋa naŋ, ŋateŋ oc êkêŋ wapac êsêac atom.  
\v 7 Ajôc, tasêp tana ma taŋgaluŋ êsêac aweŋ gebe sêŋô tauŋ nêŋ biŋ sapu.”  
\v 8 Ma Apômtau kêta êsêac saliŋ-saliŋ e jasêjam nom samucgeŋ auc ma êsêac sêpô kôm sêkwê malac saŋa siŋ.  
\v 9 Kêtu tonaŋŋa sê malac tau ŋaê gebe Babel, ŋam gebe Apômtau kêgaluŋ lau nomŋa samob aweŋ aŋga ônê ma kêta êsêac saliŋ-saliŋ e sêjam nom samucgeŋ auc.   
\s1 Semnê wakuc  
\p
\v 10 Semnê wakuc tau tonec. Bu kêsuŋ ŋatêna kêpa ma jala luagêc gêbacnê, go Semnê jala kêtu 100, ma kêka Arpaksad lasê.  
\v 11 Arpaksad têna kêkôc eŋ su ma Sem gêmoa nom jala 500 gêwiŋ, go kêka latuio to ŋac ŋagêdô lasê.  
\v 12 Arpaksadnê jala kêtu 35 ma kêka Sela lasê.  
\v 13 Sela têna kêkôc eŋ su ma Arpaksad gêmoa nom jala 403 gêwiŋ, go kêka latuio to ŋac ŋagêdô lasê.  
\v 14 Selanê jala kêtu 30 ma kêka Eber lasê.  
\v 15 Eber têna kêkôc eŋ su ma Sela gêmoa nom jala 403 gêwiŋ, go kêka latuio to ŋac ŋagêdô lasê.  
\v 16 Ebernê jala kêtu 34 ma kêka Peleg lasê.  
\v 17 Peleg têna kêkôc eŋ su ma Eber gêmoa nom jala 430 gêwiŋ, go kêka latuio to ŋac ŋagêdô lasê.  
\v 18 Pelegnê jala kêtu 30 ma kêka Reu lasê.  
\v 19 Reu têna kêkôc eŋ su ma Peleg gêmoa nom jala 209 gêwiŋ, go kêka latuio to ŋac ŋagêdô lasê.  
\v 20 Reunê jala kêtu 32 ma kêka Serug lasê.  
\v 21 Serug têna kêkôc eŋ su ma Reu gêmoa nom jala 207 gêwiŋ, go kêka latuio to ŋac ŋagêdô lasê.  
\v 22 Serugnê jala kêtu 30 ma kêka Nahor lasê.  
\v 23 Nahor têna kêkôc eŋ su ma Serug gêmoa nom jala 200 gêwiŋ, go kêka latuio to ŋac ŋagêdô lasê.  
\v 24 Nahornê jala kêtu 29 ma kêka Tara lasê.  
\v 25 Tara têna kêkôc eŋ su ma Nahor gêmoa nom jala 119 gêwiŋ, go kêka latuio to ŋac ŋagêdô lasê.  
\v 26 Taranê jala kêtu 70 ma kêka Abram agêc Nahor ma Haran lasê.   
\s1 Taranê wakuc  
\p
\v 27 Taranê wakuc tau tonec. Tara kêka Abram agêc Nahor ma Haran lasê. Ma Haran kêka Lot lasê.  
\v 28 Haran gêmac êndu gêmuŋ tama Tara aŋga nê malacmôkê Ur aŋga Kaldea.  
\v 29 Ma Abram agêc Nahor sêjam awê sa. Abramnê awênê ŋaê gebe Sarai, Nahornê awênê ŋaê gebe Milka, eŋ Haran latuo, Haran, taŋ kêka Milka agêc Iska lasê naŋ.  
\v 30 Ma Sarai eŋ awê kapoac, eŋ kêkôc ŋapalê teŋ atom.   
\p
\v 31 Tara kêkôc latu Abram agêc dêbu Lot, naŋ Haran latu ma lawao Sarai, latu Abram nê awê, ma êsêac sêwi Ur aŋga Kaldea siŋ gebe sêna gamêŋ Kanaan. Mago gêdêŋ taŋ êsêac sêô lasê Haran naŋ sêŋgôŋ tônê.  
\v 32 Taranê jala kêtu 205 ma Tara gêmac êndu aŋga Haran.   
\c 12  
\s1 Anôtô kêkalem Abram  
\p
\v 1 Ma Apômtau kêsôm gêdêŋ Abram gebe “Ondec nêm gamêŋ to nêm lau sêmoa ma tamamnê andu êkôŋa ma ôna gamêŋ, naŋ aê gabe jatôc êndêŋ aôm.  
\v 2 Aê gabe jaŋgôm aôm ôtu laum kapôêŋ ma gabe janam mec aôm ma jaŋgôm nêm ŋaê êtu kapôêŋ gebe ôtu moasiŋ ŋamôkê.  
\v 3 Aê gabe janam mec êsêac, taŋ sênam mec aôm ma êsêac, taŋ sêpuc boa aôm naŋ, aê gabe japuc boa. Gôlôac nomŋa samob têtap mec ŋamoasiŋ sa êtu aômŋa.”   
\p
\v 4 Amboac tonaŋ Abram gêdi kêtôm Apômtau kêjatu eŋ, ma Lot gêdi gêwiŋ eŋ. Gêdêŋ taŋ Abram gêwi Haran siŋ naŋ, nê jala kêtu 75.  
\v 5 Ma Abram kêkôc nê awê Sarai to lasinê latu Lot ma nêŋ waba samob, taŋ têtap sa naŋ, ma lau, taŋ têtu nêŋ sakiŋwaga aŋga Haran naŋ, ma dêdi gebe sêsêlêŋ sêna gamêŋ Kanaan. Ma gêdêŋ taŋ sêô lasê gamêŋ Kanaan tau naŋ,  
\v 6 Abram kêsêlêŋ-kêsêlêŋ e jagêô lasê malac Sikem to kamem, taŋ kêkô More naŋ. Gêdêŋ têm tonaŋ lau gamêŋ Kanaan ŋa sêŋgôŋ gamêŋ tau.  
\v 7 Go Apômtau geoc tau lasê gêdêŋ Abram ma kêsôm gebe “Aê gabe jakêŋ nom tonec êndêŋ nêm wakuc.” Tec eŋ gêboa altar teŋ sa gêdêŋ Apômtau, taŋ geoc tau lasê gêdêŋ eŋ naŋ.  
\v 8 Go eŋ gêdi kêpi lôc aŋga Betel ŋagamêŋ oc kêpiŋa ma gê becobo kêkô Betel, taŋ gêc gamêŋ oc kêsêpŋa ma Ai, taŋ gêc gamêŋ oc kêpi ŋa naŋ ŋasawa. Ma aŋga tônê eŋ gêboa Apômtaunê altar teŋ sa ma awa gêjac Apômtaunê ŋaê.  
\v 9 Ma Abram gêdi kêsêlêŋ laŋô gêlac Negebgeŋ gêja.   
\s1 Abram gêmoa Aiguptu  
\p
\v 10 Ma tôbôm kêsa gamêŋ tonaŋ. Tec Abram kêsêp Aiguptu gêja gebe êsêlêŋ-êsêlêŋ êmoa tônê gebe tôbôm kapôêŋ gêc gamêŋ tau.  
\v 11 Gêdêŋ taŋ kêdabiŋ gebe êô lasê Aiguptu naŋ, eŋ kêsôm gêdêŋ nê awê Sarai gebe “Aê kajala gebe aôm awê êjam.  
\v 12 Lau Aiguptu embe sêlic aôm, go sêsôm gebe ‘Ênê awê tonec,’ go sênac aê êndu, ma oc sendec aôm ômoa.  
\v 13 Ôsôm gebe aêŋoc luco aôm e sêlêwaŋ aê êtu aômŋa.”  
\v 14 Gêdêŋ taŋ Abram gêô lasê Aiguptu naŋ, Aiguptuwaga sêlic awê tau gebe awê êjam.  
\v 15 Paraonê laumata sêlic eŋ ma sêlambiŋ eŋ ŋanô gêdêŋ Parao. Ma sêkôc awê tau sêsô Paraonê andu sêja.  
\v 16 Ma kêtu eŋŋa Parao kêmoasiŋ Abram ma kêkêŋ domba to bulimakao ma doŋki kapoac ma sakiŋwagao to ŋac ma doŋki têna to kamele gêdêŋ eŋ.   
\p
\v 17 Mago Apômtau gejoŋ Parao to nê andu ŋa gêŋwapac ŋanôgeŋ kêtu Abramnê awê Saraiŋa.  
\v 18 Tec Parao kêkalem Abram ma kêsôm gebe “Aôm gôgôm aê amboac ondoc. Kêtu ageŋŋa kôsôm lasê gêdêŋ aê gebe nêm awê eŋ nec atom.  
\v 19 Kêtu ageŋŋa aôm kôsôm gebe ‘Aê luco eŋ,’ tec kakôc eŋ kêtu ŋoc awê. Amboac tonaŋ nêm awê tau tonec, ôkôc eŋ ma ôêc ôna.”  
\v 20 Ma Parao kêjatu lau kêtu eŋŋa gebe sêsêlêŋ sêwiŋ êsêagêc nê awê to ênê waba samob.   
\c 13  
\s1 Abram agêc Lot nêŋ biŋ  
\p
\v 1 Ma Abram agêc nê awê tonêŋ waba samob sêwi Aiguptu siŋ sêmu sêja Negeb. Ma Lot gêwiŋ êsêac.  
\v 2 Abram kêtu ŋac tolêlôm bôc ma silber to goldŋa.  
\v 3 Ma eŋ kêsêlêŋ-kêsêlêŋ gêmoa Negeb e gêô lasê Betel e gêdêŋ gamêŋ, taŋ gêmuŋgeŋ gê becobo kêsêp, gêc Betel ma Ai ŋasawa naŋ,  
\v 4 gêdêŋ gamêŋ, taŋ gêboa altar sa. Go Abram awa gêjac Apômtaunê ŋaê aŋga tônê. aŋga tônê.  
\v 5 Ma Lot, taŋ gêwiŋ Abram naŋ, nê domba to bulimakao sêmoa ma nê becobo sêkô amboac tonaŋgeŋ.  
\v 6 Ma gamêŋ kêtôm gebe êsêagêc lulugeŋ sêŋgôŋ sêwiŋ tauŋŋa atom, gebe êsêagêcnêŋ waba to bôc taêsam ŋanô gebe sêŋgôŋ sêwiŋ tauŋ tec kêtôm atom.  
\v 7 Ma Abramnê bôc ŋagejobwaga to Lotnê bôc ŋagejobwaga aweŋsuŋ gêôc ka tau. Gêdêŋ têm tonaŋ lau gamêŋ Kanaan to Perisŋa sêŋgôŋ gamêŋ tonaŋ.   
\p
\v 8 Go Abram kêsôm gêdêŋ Lot gebe “Biŋ aweŋsuŋ êôc ka tauŋa ênêc aêagêc ŋasawa to agêcnêŋ gejobwaga ŋasawa atom gebe aêagêc ŋam tageŋ.  
\v 9 Gamêŋ samuc tonec gôlic atom me. Ôsu taôm su aŋga aê. Embe ôkôc gamêŋ gasêŋa, go aê jana anôŋaŋa. Embe ôkôc gamêŋ anôŋa, go aê jana gasêŋaŋa.”  
\v 10 Ma Lot gêôc mataanô sa ma gêlic bu Jordan ŋagaboaŋ gebe nom ŋalêsi ŋajam kêtôm Apômtaunê kôm tau, kêtôm gamêŋ Aiguptu e gêdêŋ Soar. Gêdêŋ tonaŋ Apômtau geseŋ Sodom to Gomora su atom tageŋ.  
\v 11 Tec Lot kêjaliŋ bu Jordan ŋagaboaŋ sa kêtu nê gamêŋ ma Lot kêsêlêŋ gêmu gêdêŋ oc kêpiŋa gêja. Gêdêŋ tonaŋ êsêagêc sêwa tauŋ kêkôc.  
\v 12 Abram gêŋgôŋ gamêŋ Kanaan ma Lot gêŋgôŋ malac gaboaŋŋa ŋasawa ma gêjam bebec e gêdêŋ Sodom.  
\v 13 Mago lau Sodomŋa lau secanô ma sêgôm gêŋ alôb-alôb gêdêŋ Apômtau.   
\p
\v 14 Lot kêsu tau su aŋga Abramnê, go Apômtau kêsôm gêdêŋ Abram gebe “Ôc matamanô sa ma ôlic gamêŋ samob, taŋ kêgi aôm auc naŋ, gêmu kêpi go gêmu kêsêp ma gêmu kêsô to gêmu kêsaŋa  
\v 15 gebe gamêŋ samob tonaŋ, taŋ gôlic naŋ, aê gabe jakêŋ êndêŋ aôm to nêm wakuc êtu amacnêm êndêŋ tôŋgeŋ.  
\v 16 Aê gabe jaŋgôm nêm wakuc têtu taêsam amboac gaŋac gwêcŋa. Lau embe têtôm gebe sêsa gaŋac gwêcŋa ŋanamba sa, go têtôm gebe sêsa nêm wakucnêŋ namba sa amboac tonaŋgeŋ.  
\v 17 Ôndi ôsêlêŋ e naôndêŋ gamêŋ ŋamadiŋ makeŋ-makeŋ, gebe aê gabe jakêŋ êndêŋ aôm.”  
\v 18 Tec Abram gêbuc nê bec sa ma jagêô lasê kamem aŋga Mamre, taŋ kêkô Hebron ŋagala naŋ, ma gê nê bec, go gêboa Apômtaunê altar teŋ sa aŋga tônê.   
\c 14  
\s1 Abram gêjam Lot sa  
\p
\v 1 Gêdêŋ taŋ Amrapel kêtu kiŋ Sinarŋa ma Ariok kêtu kiŋ Elasarŋa ma Kedorlaomer kêtu kiŋ Elamŋa ma Tidal kêtu kiŋ Goiimŋa naŋ,  
\v 2 êsêac sêjac siŋ gêdêŋ Bera, taŋ kêtu kiŋ Sodomŋa ma Birsa, taŋ kêtu kiŋ Gomoraŋa ma Sinab, taŋ kêtu kiŋ Admaŋa ma Semeber, taŋ kêtu kiŋ Seboimŋa ma gêdêŋ kiŋ Belaŋa (ŋaê teŋ gebe Soar).  
\v 3 Êsêac samob sêpi tageŋ sêsêlêŋ sêwê Sidim ŋagaboaŋ (ŋaê teŋ gebe Gwêc Ŋatoŋ).  
\v 4 Êsêac sêsô Kedorlaomer ŋalabu to sêjam sakiŋ eŋ jala 12 ma jala kêtu 13ŋa êsêac sêkac tauŋ su.  
\v 5 Jala kêtu 14ŋa Kedorlaomer to kiŋ, taŋ sêwiŋ eŋ naŋ, sêmêŋ ma sêkôniŋ Repaim aŋga Asterot-Karnaim to Susim aŋga Ham ma Emim aŋga Sawe-Kiriataim  
\v 6 to lau gamêŋ Horŋa aŋga nêŋ lôc Seir e gêdêŋ El-Paran, taŋ gêc kêsi gamêŋ sawa naŋ.  
\v 7 Go sêkac tauŋ ôkwi sêmu sêja En-Mispat (ŋaê teŋ gebe Kades) ma sêkôniŋ lau Amalek nêŋ gamêŋ samob ma lau gamêŋ Amorŋa, taŋ sêŋgôŋ Hasason-Tamar naŋ, amboac tonaŋgeŋ.  
\v 8 Go kiŋ Sodomŋa to kiŋ Gomoraŋa ma kiŋ Admaŋa to kiŋ Seboimŋa ma kiŋ Belaŋa (ŋaê teŋ gebe Soar) sêja ma sêdênaŋ tauŋ aŋga gaboaŋ Sidimŋa gebe sênac siŋ.  
\v 9 Sênac siŋ êndêŋ Kedorlaomer, taŋ kêtu kiŋ Elamŋa to Tidal, taŋ kêtu kiŋ Goiimŋa ma Amrapel, taŋ kêtu kiŋ Sinarŋa to Ariok, taŋ kêtu kiŋ Elasarŋa. Kiŋ aclê sêjac siŋ gêdêŋ kiŋ lemeŋ teŋ.  
\v 10 Ma kolda ŋagêsuŋ gêjam gaboaŋ Sidimŋa auc. Ma gêdêŋ taŋ kiŋ Sodom to Gomoraŋa sêc siŋ naŋ, nêŋ ŋagêdô sêu tauŋ sêsêp gêsuŋ tonaŋ ma lau ŋagêdô sêc sêpi lôc sêja.  
\v 11 Tec ŋacjo sêjaŋgo Sodom to Gomora nêŋ waba to nêŋ gêŋ taniŋŋa samob su ma sêc sêmu sêja nêŋ gamêŋ.  
\v 12 Abramnê lasi latu Lot gêŋgôŋ Sodom, tec êsêac sêkôc eŋ tonê waba amboac tonaŋ ma sêc sêja. samob, taŋ sêkôc su ma latu Lot to nê waba ma lauo to lau samob gemu gêja amboac tonaŋgeŋ.   
\p
\v 13 Ma ŋac teŋ kêsêp siŋ sawa jagêjac miŋ gêdêŋ ŋac Ebolai Abram, taŋ gêŋgôŋ ŋac gamêŋ Amorŋa Mamre nê kamem ŋagala. Mamre lasiagêc Eskol agêc Aner. Lau tonaŋ sêmoatiŋ poac sêwiŋ Abram gebe sênam tauŋ sa.  
\v 14 Abram gêŋô sêkôc latu tôŋ ŋawae, go kêdênaŋ nê siŋwaga 318, taŋ teneŋi sêkôc êsêac têtu ênê sakiŋwaga naŋ, ma sêjanda êsêac e gêdêŋ Dan.  
\v 15 Ma gêdêŋ gêbêc eŋ gêwa nê siŋwaga kêkôc ma eŋ to nê lau sêjac êsêac ma sêjanda êsêac e gêdêŋ Hoba, taŋ gêc Damaskus gêmu kêpiŋa naŋ.  
\v 16 Eŋ kêjaŋgo waba samob, taŋ sêkôc su naŋ su ma latu Lot to nê waba ma lauo to lau samob gêmu gêja amboac tonaŋgeŋ.   
\s1 Melkisedek gêjam mec Abram  
\p
\v 17 Abram kêku Kedorlaomer to kiŋ, taŋ sêwiŋ eŋ naŋ, tulu ma gêmu gêja. Go kiŋ Sodomŋa kêpuc eŋ tôŋtôŋ aŋga gaboaŋ Saweŋa (ŋaê teŋ gebe Kiŋnê Gaboaŋ).  
\v 18 Ma kiŋ Salemŋa, Melkisedek, kêkôc polom to wain gêja. Eŋ kêtu Lôlôc Ŋatau Anôtô nê dabuŋwaga.  
\v 19 Ma eŋ gêjam mec eŋ to kêsôm gebe  
\q1 “Lôlôc Ŋatau Anôtô, taŋ kêkêŋ undambê to nom naŋ,  
\q1 ênam mec Abram.   
\q1
\v 20 Aweŋ êôc Lôlôc Ŋatau Anôtô,  
\q1 taŋ kêkêŋ nêm ŋacjo sêsô aôm lêmam ŋalabu.”  
\m Ma Abram kêkôc gêŋ lemeŋ lu-lemeŋ lu ŋatageŋ-tageŋ sa kêkêŋ gêdêŋ eŋ.  
\v 21 Ma kiŋ Sodomŋa kêsôm gêdêŋ Abram gebe” Ôkêŋ ŋamalacgeŋ sêndêŋ aê ma ôkôc waba êtu nêm gêŋ.”  
\v 22 Mago Abram kêsôm gêdêŋ kiŋ Sodomŋa gebe “Aê katôc lemoc gêdêŋ Lôlôc Ŋatau Apômtau Anôtô, taŋ kêkêŋ undambê to nom naŋ,  
\v 23 gebe jakôc aômnêm nia me lêkôŋ me aômnêm gêŋ ŋateŋ atomanô. Moae aôm ôsôm gebe ‘Aê kakêŋ Abram kêtu ŋac tolêlôm.’  
\v 24 Aê gabe jakôc gêŋ teŋ atom, mago gêŋ tageŋ taŋ lau matac seŋ naŋ to gêŋ Aner agêc Eskol ma Mamre, taŋ sêwiŋ aê naŋ, sêwê kaiŋ, tec sêkôc nêŋ gêŋmaŋ.” \f + \fr 14:24 \ft Melkisedek ŋam gebe Biŋgêdêŋ ŋakiŋ.\f*   
\c 15  
\s1 Anôtô kêmoatiŋ poac gêdêŋ Abram  
\p
\v 1 siŋ tonaŋ gêbacnê, go Abram katu gêlic Apômtau ma awa gêjac eŋ gebe “Abram, ôtêc taôm atom. Aê katu aômnêm lautuc. Moasiŋ kapôêŋ êtap aôm sa.”  
\v 2 Mago Abram kêsôm gebe “O Apômtau Anôtô, aôm gobe ôkêŋ asageŋ êndêŋ aê. Aêŋoc gôlôac masianô ma Elieser aŋga Damaskus êtu ŋac oc êwê kaiŋ aêŋoc gêŋlênsêm.”  
\v 3 Ma Abram kêsôm gebe “Ôlic acgom, aôm kôkêŋ gôlôac gêdêŋ aê atom ma gêŋôma teŋ, taŋ têna kêkôc eŋ aŋga ŋoc andu naŋ, oc êtu ŋac êwê kaiŋ aêŋoc gêŋlênsêm.”  
\v 4 Mago Apômtaunê biŋ gêdêŋ eŋ gebe “Ŋac tonec êwê kaiŋ nêm gêŋlênsêm atom, aôm latôm solop êtu ŋac êwê kaiŋ nêm gêŋlênsêm.”  
\v 5 Go gêwê eŋ kêsa awê gêja ma kêsôm gebe “Matam endec umboŋ ma embe ôtôm gebe ôsa utitalata sa, go ôsa samaŋ.” Go kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Nêm wakuc oc têtôm tonaŋ.”  
\v 6 Ma eŋ kêkêŋ gêwiŋ Apômtau, tec gêlic eŋ ŋac gêdêŋ.   
\p
\v 7 Ma Apômtau kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Aê Apômtau, taŋ kakôc aôm aŋga Ur Kaldeaŋa gebe jakêŋ gamêŋ tonec êndêŋ aôm ôwê kaiŋ.”  
\v 8 Mago Abram kêsôm gebe “O Apômtau Anôtô, aê jajala amboac ondoc gebe jawê kaiŋ gamêŋ tau.”  
\v 9 Eŋ kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Ôkôc bulimakao têna ŋajala kêtu têlêac to noniŋ têna ŋajala kêtu têlêac ma domba kapoac ŋajala kêtu têlêac ma balôsi teŋ to moŋgôm ŋalatu teŋ, go ômôêŋ.”  
\v 10 Ma eŋ kêkôc gêŋ samob tonaŋ ma kêsêlê kêkôc gêja luagêc-luagêc ma kêdênaŋ makeŋ-makeŋ kêkanôŋ tau, mago moc, tec kêsêlê atom.  
\v 11 Ma moc, taŋ seŋ gêŋ todec naŋ, sêpôp sêsêp sebe sêniŋ gwada, tec Abram gesoc.   
\p
\v 12 Oc jakêsêp ma Abram gêc bêc e kêliŋ tau siŋ ma nê ŋalêlôm ôluŋ-ôluŋgeŋ to ŋakesec kêkôm eŋ auc.  
\v 13 Go Apômtau kêsôm gêdêŋ Abram gebe “Ôŋô, ma ôjala êtu tôŋ gebe nêm wakuc oc têtu lau jaba aŋga gamêŋ, taŋ êsêac tauŋ sêwê kaiŋ atom naŋ, ma têtu gêŋôma ma sêkôniŋ êsêac êtôm jala 400.  
\v 14 Mago aê jamêtôc lau, tê sênam sakiŋ êndêŋ êsêac nê, go êsêac sêwi gamêŋ tau siŋ towaba taêsam ŋanô lasê.  
\v 15 Mago aôm taôm tec ôndêŋ tamami ôna tobiŋmalôgeŋ ma nêm jala êtu taêsam acgom, go sênsuŋ aôm.  
\v 16 Ma nêm gôlôac ŋatoŋ têtu aclêŋa oc sêmu sêmêŋ gamêŋ tonec êtiam, gebe lau gamêŋ Amorŋa nêŋ alôb-alôb gêjac pep atom tageŋ.”   
\p
\v 17 Oc jakêsêp ma gamêŋ ŋakesec kêsa, go ku tojadauŋ teŋ ma daweŋ teŋ gelom lasê gêmoa bôc tau ŋasawa.  
\v 18 Gêdêŋ bêc tonaŋ Apômtau kêmoatiŋ poac gêdêŋ Abram ma kêsôm gebe “Aê kakêŋ gamêŋ tonec gêdêŋ nêm wakuc su aŋga bu Aiguptuŋa e gêdêŋ bu kapôêŋ Euprat,  
\v 19 gamêŋ taŋ lau Ken to Kenis ma Kadmon  
\v 20 to Het ma Peris to Repaim  
\v 21 ma Amor to Kanaan ma Girgas to Jebus sêwê kaiŋ.”   
\c 16  
\s1 Hagar agêc Ismael  
\p
\v 1 Ma Abramnê awê Sarai kêkôc ŋapalê teŋ atom. Ma ênê sakiŋwagao Aiguptuŋa teŋ gêmoa, nê ŋaê gebe Hagar.  
\v 2 Ma Sarai kêsôm gêdêŋ Abram gebe “Aôm gôlicgac gebe Apômtau kêgamiŋ ŋapalê gêdêŋ aê gebe jakôc atom. Tec naômoa ôwiŋ sakiŋwagao, moae jatap ŋoc ŋapalê sa aŋga ênê.” Ma Abram kêkêŋ taŋa Sarai awa.  
\v 3 Abram gêmoa Kanaan jala 10 su, go Sarai kêkôc nê sakiŋwagao Aiguptuŋa Hagar ma kêkêŋ gêdêŋ nê akweŋ Abram gebe ênam êtu ênê awê.  
\v 4 Ma eŋ gêmoa gêwiŋ Hagar e kêkêkam ŋapalê. Gêdêŋ taŋ eŋ kêsaê tau gebe taê naŋ, gêlic nê ŋatauo ŋa matapaŋageŋ.  
\v 5 Ma Sarai kêsôm gêdêŋ Abram gebe “Keso tec sêgôm gêdêŋ aêma nec êpi aôm. Aê tauc kakêŋ ŋoc sakiŋwagao kêsêp aôm lêmam. Ma galoc kêsaê tau gebe taê, tec gêlic aê ŋa matapaŋageŋ. Apômtau êmêtôc aêagêcnêŋ biŋ ŋasawaŋa.”  
\v 6 Mago Abram kêsôm gêdêŋ Sarai gebe “Ôlic acgom, nêm sakiŋwagao kêtu aômnêm gêŋgac. Ôŋgôm gêŋ, taŋ taêm ênam naŋ, êndêŋ eŋ.” Ma Sarai kêkôniŋ eŋ, tec gêbôm gêja.   
\p
\v 7 Apômtaunê aŋela kêtap eŋ sa gêŋgôŋ bumata, taŋ kêpoac gamêŋ sawa naŋ, bumata tau kêpoac intêna Surŋa.  
\v 8 Ma eŋ kêsôm gebe “Sarainê sakiŋwagao Hagar, aôm gômôêŋ aŋga ondoc ma gobe ôna ondoc.” Eŋ gêjô eŋ awa gebe “Aê gabôm aŋga ŋoc ŋatauonê tec gamêŋ.”  
\v 9 Go Apômtaunê aŋela kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Ômu ôndêŋ nêm ŋatauo ôna êtiam naôsô eŋ ŋalabu.”  
\v 10 Apômtaunê aŋela kêsôm gêdêŋ eŋ gêwiŋ gebe “Aê gabe jaŋgôm nêm wakuc têtu taêsam e sêsa êsêac sa naeo.”  
\v 11 Ma Apômtaunê aŋela kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Aôm taêm ma ôkôc ŋapalê ŋac. Ôê ênê ŋaê gebe Ismael gebe Apômtau kêkêŋ taŋa nêm gêŋwapac.  
\v 12 Eŋ êtu ŋac teŋ, taŋ êtôm bôclai teŋ ma eŋ lêma ejoŋ lau samob ma lau samob lemeŋ ejoŋ eŋ. Eŋ oc êŋgôŋ êwiŋ tawaŋ atom.”  
\v 13 Hagar kêtu kênac tau gebe “Amboac ondoc, aê galic Anôtô, taŋ gêlic aê naŋ, biŋŋanô aŋga tonec me masi.” Tec kêsam Apômtaunê ŋaê gebe “Aôm Anôtô tomatamanô kaiŋ teŋ.”  
\v 14 Kêtu tonaŋŋa lau sêsam bumata tonaŋ gebe Ber-Lahai-Roi. Bumata tau kêpoac Kades to Bered ŋasawa.  
\v 15 Ma Hagar kêkôc Abramnê latu teŋ ma Abram gê latu, taŋ Hagar kêkôc naŋ, nê ŋaê gebe Ismael.  
\v 16 Gêdêŋ taŋ Hagar kêkôc Ismael naŋ, Abramnê jala kêtu 86. \f + \fr 16:16 \ft Ber-Lahai-Roi ŋam gebe “Ŋac mata jali, taŋ gêlic aê \f* naŋ.”   
\c 17  
\s1 Anôtônê poac ŋabelo  
\p
\v 1 Gêdêŋ taŋ Abramnê jala kêtu 99 naŋ, Apômtau geoc tau lasê gêdêŋ eŋ ma kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Ŋajaŋa ŋatau Anôtô aê, ôsa ŋoc lêŋ ômansaŋ taôm ŋapep.  
\v 2 Ma aê gabe jamoatiŋ poac teŋ êndêŋ aôm ma gabe jakêŋ aômnêm wakuc têtu taêsam ŋasec.”  
\v 3 Go Abram gêu tau laŋôanô jagêdêŋ nom ma Anôtô kêsôm gêdêŋ eŋ gebe  
\v 4 “Gôlicgac, ŋoc poac tau tonec gebe jakêŋ aôm ôtu gôlôacmôkê taêsam tameŋi.  
\v 5 Sêsam aômnêm ŋaê Abram êtiam atom, sêsam aôm gebe Abraham gebe aê kakêŋ aôm kôtu gôlôacmôkê taêsam tameŋi.  
\v 6 Aê gabe jakêŋ aômnêm wakuc têtu taêsam ŋasec ma nêm wakuc têtu gôlôacmôkê taêsam ma kiŋ sêsa aŋga aômnêm.  
\v 7 Aê jamoatiŋ poac êndêŋ aôm to nêm wakuc, taŋ sêndaŋguc aôm naŋ, nêŋ gôlôac to gôlôac ma poac tau ênêc teŋgeŋ ma teŋgeŋ gebe aê jatu amac to nêm wakuc, taŋ sêndaŋguc aôm naŋ, nêm Anôtô.  
\v 8 Ma aê jakêŋ gamêŋ Kanaan, taŋ aôm gômoa amboac ŋac jaba naŋ, samucgeŋ êndêŋ aôm to nêm wakuc, taŋ sêndaŋguc aôm naŋ, gebe êtu amacnêm endeŋ tôŋgeŋ ma aê jatu êsêacnêŋ Anôtô.”  
\v 9 Ma Anôtô kêsôm gêdêŋ Abraham gebe “Aôm to nêm wakuc, taŋ sêndaŋguc aôm naŋ, ma êsêacnêŋ gôlôac to gôlôac ajop ŋoc poac.  
\v 10 Aêŋoc poac tau tonec gebe sêsa ŋapalê ŋac samob. Biŋ tonaŋ kamoatiŋ gêdêŋ aôm to nêm wakuc, taŋ sêndaŋguc aôm naŋ, gebe ajopŋa.  
\v 11 Sêsa amacnêm utimôlic. Poac, taŋ kamoatiŋ gêdêŋ aôm naŋ, ŋabelo tau tonaŋ.  
\v 12 Ŋapalê ŋac teŋ aŋga aômnêm, taŋ nê bêc êtu 8 naŋ, sêsa eŋ êtôm nêm gôlôacmôkêgeŋ. Lau, taŋ teneŋi sêkôc aŋga taôm nêm andu me ajam ôli ŋa mone aŋga lau jaba nêŋ, taŋ sêsa aŋga aômnêm ŋawê atom naŋ,  
\v 13 sêsa êsêagêc lulugeŋ, ŋac taŋ têna kêkôc eŋ aŋga taôm nêm andu naŋ, to ŋac, taŋ gôjam ôli ŋa mone naŋ. Tec ŋoc poac ênêc amac ôlim êtu poac teŋgeŋŋa.  
\v 14 Mago ŋac samuc teŋ, taŋ sêsa utiôlic atom naŋ, senseŋ eŋ su aŋga ênê launêŋ gebe eŋ gêgôm ŋoc poac popoc.”   
\p
\v 15 Ma Anôtô kêsôm gêdêŋ Abraham gebe “Aômnêm awê Sarai, naŋ ôsam eŋ gebe Sarai êtiam atom, ênê ŋaê gebe Sara.  
\v 16 Aê gabe janam mec eŋ e aôm ôtap latôm sa aŋga ênê êwiŋ. Aê gabe janam mec eŋ e eŋ êtu gôlôacmôkê teneŋi ma lau to-m-to-m nêŋ kiŋ sêsa aŋga ênêŋa.”  
\v 17 Ma Abraham gêu tau laŋôanô jagêdêŋ nom ma kêômac ma taê gêjam gêc tauŋa gebe “Aê ŋamalacanô, taŋ ŋoc jala kêtu 100 sugac naŋ, oc jaka ŋapalê lasê me. Ma Sara, taŋ nê jala kêtu 90 naŋ, êkôc gôlôac me.”  
\v 18 Ma Abraham kêsôm gêdêŋ Anôtô gebe “Ojae, Ismael êsa nê lêŋ êmoa aôm laŋômnêmŋamaŋ.”  
\v 19 Mago Anôtô kêsôm gebe “Masi, nêm awê Sara oc êkôc nêm latôm teŋ. Ôê ênê ŋaê gebe Isak. Ma aê gabe jamoatiŋ ŋoc poac êndêŋ eŋ êtu poac ênêc teŋgeŋŋa êndêŋ ênê wakuc, taŋ sêndaŋguc eŋ naŋ.  
\v 20 Ismaelnê biŋ, tec gaŋô sugac. Gôlicgac me, aê janam mec eŋ ma jakêŋ gôlôac to gôlôac êndêŋ eŋ e têtu taêsam ŋanô. Eŋ êka kasêga 12 lasê ma aê gabe jakêŋ eŋ êtu laum kapôêŋ.  
\v 21 Mago ŋoc poac, tec gabe jamoatiŋ êndêŋ Isakgeŋ. Sara êkôc eŋ êndêŋ jala ônê ŋatêm amboac tonec.”  
\v 22 Anôtô kêsôm biŋ gêdêŋ Abraham su, go gêwi eŋ siŋ ma gêc kêpi gêja.   
\p
\v 23 Go Abraham kêkôc latu Ismael to nê gêŋôma samob, taŋ teneŋi sêkôc êsêac aŋga ênê andu ma êsêac samob, taŋ gêjam ôli ŋa mone naŋ. Eŋ kêkôc ŋacwaga samob, taŋ sêmoa sêwiŋ eŋ aŋga nê andu ma kêsa nêŋ utiŋôlic gêdêŋ bêc tônêgeŋ kêtôm Anôtô kêjatu eŋ.  
\v 24 Abrahamnê jala kêtu 99 ma sêsa eŋ.  
\v 25 Latu Ismael nê jala kêtu 13 tec sêsa eŋ.  
\v 26 Gêdêŋ bêc tônêgeŋ êsêac sêsa Abraham agêc latu Ismael,  
\v 27 ma ŋacwaga samob, taŋ sêmoa ênê andu, lau, taŋ teneŋi sêkôc êsêac aŋga andu tau to êsêac, taŋ eŋ gêjam ôli ŋa mone aŋga lau jaba nêŋ naŋ, sêsa êsêac sêwiŋ eŋ. \f + \fr 17:27 \ft Isak ŋam gebe Eŋ kêômac.\f*   
\c 18  
\s1 Anôtô gêjac mata Isak  
\p
\v 1 Ma Apômtau gêôc tau lasê gêdêŋ Abraham aŋga kamem Mamreŋa. Abraham gêŋgôŋ becobo ŋasacgêdô gêdêŋ oc kêkô ŋaluŋ.  
\v 2 Eŋ gêôc mataanô sa e gêlic lau têlêac sêkô eŋ laŋônêmŋa. Eŋ gêlic êsêac ma kêlêti aŋga becobo ŋasacgêdô gêdêŋ êsêac gêja. Eŋ gewec gêdêŋ êsêac  
\v 3 ma kêsôm gebe “Ŋoc apômtau, embe ôlic aê ŋajam, go ôc lêlêc nêm sakiŋwaga atom.  
\v 4 Êsêac sêkôc bu sêmêŋ gebe akwasiŋ emkaiŋ êsêpŋa, go alêwaŋ taôm aŋgôŋ ajuŋtêna,  
\v 5 go aê jakôc gêŋ ŋagec mêŋaniŋ tekwem êsa. Aniŋ su acgom, go asêlêŋ nêm lêŋ êtiam gebe mêŋaô lasê nêm sakiŋwaga sugac.” Ma êsêac sêsôm gebe “Ôŋgôm amboac kôsôm.”  
\v 6 Ma Abraham kêlêti kêsô becobo ŋalêlôm gêdêŋ Sara gêja ma kêsôm gebe “Ôkôc polom laclu têlêac ôŋgamuc ma ôpac ŋagaôgeŋ.”  
\v 7 Ma Abraham kêlêti gêdêŋ bulimakao gêja, kêkôc bulimakao ŋalatu ŋajam toŋalêsi teŋ ma kêkêŋ gêdêŋ sakiŋwaga, taŋ kêkacgeŋ gebe eno matajajageŋ.  
\v 8 Go kêkôc su gêjac anô to su ŋakana ŋajam ma bulimakao, taŋ eŋ kêmasaŋ naŋ, ma kêkêŋ gêdêŋ êsêac. Êsêac seŋ geŋ ma eŋ tau gêjam sakiŋ êsêac gêmoa ajuŋtêna.  
\v 9 Go êsêac sêsôm gêdêŋ eŋ gebe” Nêm awê Sara gêmoa ondoc.” Ma eŋ kêsôm gebe “Tec gêmoa becobo ŋalêlôm.”  
\v 10 Apômtau kêsôm gebe “Êndêŋ ocêsa aê oc jamu jandêŋ aôm jamêŋ êtiam ma Sara oc êkôc latu teŋ êndêŋ têm tonaŋ.” Ma Sara kêkô becobo ŋakatam lêlômgeŋ ma taŋasuŋ gêjac.  
\v 11 Mago Abraham agêc Sara têtu lauo ŋanô to ŋac sugac, nêŋ jala têtu taêsam ma lauonêŋ mêtê sêjam ôli ajôŋŋa gêwi Sara siŋ su.  
\v 12 Kêtu tonaŋŋa Sara kêômac kêêŋgimgeŋ ma kêsôm gêdêŋ tau gebe “Aê kamêliŋ sugac ma ŋoc apômtau kêtu ŋamalacanô su amboac tonaŋgeŋ, tec aêagêc atu samuc tauŋ amboac ondoc.”  
\v 13 Tec Apômtau kêsôm gêdêŋ Abraham gebe “Kêtu ageŋŋa Sara kêômac ma kêsôm gêdêŋ tau gebe ‘Katu awêanô sugac, tec jakôc ŋapalê amboac ondoc.’  
\v 14 Gêŋwapac teŋ gêc, taŋ kêlêlêc Apômtau su me. Êndêŋ ocêsa aê jamu jandêŋ aôm jamêŋ êtiam ma Sara oc êkôc latu êndêŋ têm tonaŋ.”  
\v 15 Sara kêpa tau ma kêsôm gebe “Aê kaômac atom,” gebe kêtêc tau. Mago Apômtau kêsôm gebe “Magobe, kôômacgac.”   
\s1 Abraham keteŋ kêtu Sodomŋa  
\p
\v 16 Go lau tau dêdi ma sêc sêja. Ma êsêac mateŋ gê Sodom. Ma Abraham kêsêlêŋ gêwiŋ êsêac gebe êkêŋ êsêac aŋga intêna.  
\v 17 Ma Apômtau kêsôm gebe “Aê jansaŋ gêŋ, taŋ gabe jaŋgôm naŋ, auc êndêŋ Abraham oc êtôm me.  
\v 18 Kajalagac gebe Abraham êtu laum kapôêŋ to ŋajaŋa, ma lau tom-tom samob têtap mec ŋamoasiŋ sa aŋga ênê,  
\v 19 gebe aê kajaliŋ eŋ sa gebe êjatu nê latui to nê lau samob, taŋ sêndaŋguc eŋ naŋ, gebe sejop aêŋoc intêna ma sêŋgôm ŋoc biŋ ŋanô êsa to sêmêtôc lau naêndêŋgeŋ gebe aê jakêŋ gêŋ, taŋ gajac mata gêdêŋ Abraham naŋ, êndêŋ eŋ.”  
\v 20 Go Apômtau kêsôm gebe “Ŋaonda kêpi Sodom to Gomora kêtu kapôêŋ ma êsêacnêŋ sec gêjam sêga.  
\v 21 Tec aê gabe jasêp jana jalic acgom, êsêac samob sêgôm kêtôm ŋaonda, taŋ gaŋô naŋ, me masi. Embe masi, mago gabe jajala.”   
\p
\v 22 Ma lau tau sêsêlêŋ sepeŋ Sodom, mago Apômtau gacgeŋ kêkô gêwiŋ Abraham.  
\v 23 Go Abraham kêtu gasuc ma kêsôm gebe “Aôm gobe onseŋ lau gêdêŋ to lau sec su êtômgeŋ biŋŋanô me.  
\v 24 Embe lau gêdêŋ 50 sêŋgôŋ malac tau, oc gobe onseŋ malac su amboac tonaŋgeŋ me ôsuc malac ŋasec ôkwi êtu lau 50, taŋ sêŋgôŋ malac naŋŋa.  
\v 25 Ônac jaê biŋ amboac tonaŋ, aôm ôŋgôm gêŋ amboac tonec gebe onseŋ lau gêdêŋ sêwiŋ lau sec naŋ atom. Embe ôŋgôm, ŋacgêdêŋ oc êndac êtôm ŋac sec. Ônac jaê biŋ amboac tonaŋ. Ŋac-kêmêtôc-nomwaga êmêtôc naêndêŋ-geŋmaŋ.”  
\v 26 Ma Apômtau kêsôm gebe “Aê embe jatap lau gêdêŋ 50 sa sêŋgôŋ malac Sodom, oc jasuc malac samucgeŋ ŋabiŋ ôkwi êtu êsêacŋa.”  
\v 27 Abraham gêjô eŋ awa gebe “Aêma katôm kekop to wao, mago katoc tauc sa gebe janam biŋgalôm jawiŋ Apômtau.  
\v 28 Moae lau gêdêŋ 50 solop atom, moae lemeŋ teŋ masi. Aôm gobe onseŋ êsêac su êtu lemeŋ teŋ masiŋa me.” Ma eŋ kêsôm gebe “Aê embe jatap 45geŋ sa, oc janseŋ êsêac su atom.”  
\v 29 Abraham awa gêjac eŋ kêtiam ma kêsôm gebe “Moae ôtap 40geŋ sa aŋga ônê.” Eŋ gêjô eŋ awa gebe “Êtu 40ŋa aê gabe jaŋgôm gêŋ tau ŋanô êsa atom.”  
\v 30 Go Abraham kêsôm gebe “Apômtau, ôlic aê sec atom, aê jasôm biŋ teŋ êwiŋ. Moae ôtap 30geŋ sa aŋga ônê.” Eŋ gêjô eŋ awa gebe “Aê embe jatap 30geŋ sa, oc jaŋgôm gêŋ tau ŋanô êsa atom.”  
\v 31 Abraham kêsôm gebe “Op, aê katoc tauc sa gebe janam biŋgalôm jawiŋ Apômtau, moae ôtap 20geŋ sa aŋga ônê.” Eŋ gêjô eŋ awa gebe “Aê janseŋ êsêac su atom êtu 20geŋŋa.”  
\v 32 Go Abraham kêsôm gebe “O Apômtau, ôlic aê sec atom, aê jasôm biŋ tageŋ tonec êwiŋ. Moae ôtap 10geŋ sa aŋga ônê.” Eŋ gêjô eŋ awa gebe “Aê janseŋ êsêac su atom êtu 10geŋŋa.”  
\v 33 Apômtau gêjam biŋgalôm gêwiŋ Abraham e su ma gêc gêja. Ma Abraham tau gêmu gêja nê gamêŋ.   
\c 19  
\s1 Sodom to Gomora gêjaŋa  
\p
\v 1 Ma aŋela luagêc sêô lasê Sodom gêdêŋ kêtulala. Lot gêŋgôŋ malac ŋasacgêdô. Eŋ gêlic êsêagêc ma gêdi sa gebe êpuc êsêagêc tôŋtôŋ ma gewec laŋôanô jagêdêŋ nom  
\v 2 ma kêsôm gebe “O apômtauagêc, aê jateŋ amagêc gebe anam nêm lêŋ ôkwi api nêm sakiŋwaganê andu. Akwasiŋ emkaiŋ to anêc bêc. Êndêŋ bêbêc kanucgeŋ, go andi ma asêlêŋ nêm intêna.” Mago êsêagêc sêsôm gebe” Masi, aêagêc anêc malacluŋ tonec.”  
\v 3 Mago eŋ kêkac êsêagêc ŋapaŋ, tec agêc sêjam nêŋ lêŋ ôkwi sêwiŋ eŋ sêpi ênê andu. Ma Lot kêmasaŋ moasiŋ gêdêŋ êsêagêc to kêpac polom ŋaluc ma agêc seŋ.  
\v 4 Êsêagêc sêc bêc atom tageŋ ma ŋacwaga malacm, ŋacwaga aŋga Sodom tau, wakuc to laŋgwa sêwiŋ tauŋ. Lau samob tomalageŋ sêgi andu tau auc.  
\v 5 Ma êsêac sêmôêc Lot ma sêsôm gebe “Ŋacwaga, taŋ sêô lasê aôm gêdêŋ gêbêc naŋ, sêmoa ondoc. Ôkôc êsêagêc sêsa sêndêŋ aêac sêmêŋmaŋ gebe ajala êsêagêc.”  
\v 6 Go Lot kêsa gêdêŋ êsêac gêja gê katam gêc muŋa  
\v 7 ma kêsôm gebe “O lasitêwaiac, aŋgôm sec amboac tonaŋ atom.  
\v 8 Alicgac me, latucoagêc sêmoa, taŋ sêjam kauc ŋacwaga. Aê gabe jakêŋ êsêagêc sêndêŋ amac. Aŋgôm êsêagêc amboac têmtac gêwiŋ. Mago aŋgôm ŋaclagêc tonaŋ sec atom, gebe êsêagêc sêsô ŋoc salôm ŋalabu sugac.”  
\v 9 Mago êsêac sêsôm gebe “Aôm ôêc su.” Ma sêsôm gebe “Ŋac tonec gêô lasê amboac ŋac jaba ma galoc ketoc tau sa gebe êtu ŋac-êmêtôc-biŋwaga. Amboac tonaŋ, aêac aŋgôm aôm sec êlêlêc êsêagêc su.” Ma êsêac guluc-gulucgeŋ sebe sêkôc Lot tôŋ ma sebe têtuc katam popoc.  
\v 10 Mago ŋaclagêc sêmêtôc lemeŋ ma sê Lot kêsô andu gêdêŋ êsêagêc gêja ma sêsaŋ katam auc.  
\v 11 Ma sêgôm ŋacwaga sauŋ to kapôêŋ, taŋ sêmoa katam dêmôêŋa naŋ, mateŋpec kêsa e seso katam elêmê.  
\v 12 Go ŋaclu sêsôm gêdêŋ Lot gebe “Aômnêm lau ŋagêdô sêmoa tonec me masi. Aômnêm lawami to latômio ma nêm lau, ŋagêdô, taŋ sêmoa malac naŋ, ôwê êsêac awi malac tonec Siŋ.  
\v 13 Gebe aêagêc abe anseŋ malac tonec su gebe Apômtau gêŋô êsêacnêŋ biŋ gêjam sêga ma kêsakiŋ aêagêc gebe anseŋ êsêac su.”  
\v 14 Ma Lot kêsa gêja ma kêsôm gêdêŋ lawai, taŋ sebe sênam latuoagêc gebe “Ajôc, awi malac tonec siŋ gebe Apômtau oc enseŋ su.” Mago lawai sêlic eŋ amboac ŋac kêsôm biŋ makic teŋ.   
\p
\v 15 Gêu bôŋ ma aŋela sêkac Lot ma sêsôm gebe “Ôndi, ôkôc nêm awê to latômoagêc, taŋ sêmoa tonec naŋ, gebe ŋagêjô, taŋ êtap malac sa naŋ, enseŋ aôm su ôwiŋ atom.”  
\v 16 Lot kêlênageŋ, tec ŋaclu sêkam êsêagêc nê awê to latuoagêc lemeŋ gebe Apômtau gebe ênam êsêac sa ma sêwê eŋ gêwi malac siŋ ma sêkêŋ eŋ kêlêwaŋ tau gêŋgôŋ malac ŋamagê.  
\v 17 Êsêagêc sêkêŋ êsêac sêmoa awê ma sêsôm gebe “Ôêc ônam katôm kêsi, ôkac taôm ôkwi atom to ôkô ôniŋ awam aŋga gaboaŋ tonec atom. Ôêc ôpi lôc ôna gebe ônaŋa atom.”  
\v 18 Mago Lot kêsôm gêdêŋ êsêagêc gebe “O apômtauagêc, masianô.  
\v 19 Amagêc amoasiŋ nêm sakiŋwaga ma taêm walô aê tec ajam aê kêsi gebe janaŋa atom. Mago aê katôm gebe jaêc japi lôc atom. Gêŋwapac oc êtap aê sa ma jamac êndu.  
\v 20 Alic acgom, malac tônê gêc ŋagala kêtôm gebe jaêc jana tônê, ma malac tau sauŋanô. Ôlôc sa gebe jaêc jana tônê. Malac tau sauŋanô atom me. Jaêc jana tônê, go jamoa matoc jali.”  
\v 21 Apômtau kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Amboac tonaŋ, aê gabe jalôc sa ma janseŋ malac, taŋ kôsôm ŋabiŋ naŋ, su atom.  
\v 22 bêc ôna tônê ŋagaôgeŋmaŋ. Aê jaŋgôm gêŋ teŋ ŋagaô atom e ô lasê malac tônê su acgom.” Kêtu tonaŋŋa sêsam malac ŋaê gebe Soar.  
\v 23 Oc kêpi kêpô nom ma Lot gêô lasê Soar.   
\p
\v 24 Go Apômtau kêkêŋ talao to ja aŋga undambê gêjac Sodom to Gomora aŋga Apômtaunê.  
\v 25 Ma eŋ geseŋ malac tonaŋ to gamêŋ gaboaŋ ma malac to ŋalau pebeŋ to gêŋ, taŋ kêpi aŋga nom naŋ.  
\v 26 Mago Lotnê awê, taŋ kêdaguc eŋ naŋ, kêkac tau ôkwi, tec kêtu pocgwêc.  
\v 27 Ma bêbêc kanucgeŋ Abraham gêdi ma jakêsa gamêŋ, taŋ eŋ kêkô Apômtau laŋônêmŋa naŋ,  
\v 28 ma mata gê Sodom to Gomora ma gamêŋ gaboaŋŋa samob ma gêlic jadauŋ kêpi amboac ja geŋ kôm.   
\p
\v 29 Gêdêŋ taŋ Anôtô geseŋ malac gaboaŋŋa su naŋ, eŋ taê gêjam Abraham ma gêwê Lot gêc gamêŋ, taŋ gêjaŋa naŋ su. Biŋ tau kêsa gêdêŋ Anôtô geseŋ malac, taŋ Lot gêŋgôŋ naŋ su.   
\s1 Lau Moab to Amon ŋam  
\p
\v 30 Ma Lot gêwi Soar siŋ jakêpi lôc gêwiŋ latuoagêc gebe eŋ kêtêc tau, tec gêwi Soar siŋ. Ma eŋ gêwiŋ latuoagêc jasêŋgôŋ pocgêsuŋ teŋ.  
\v 31 Ma awêsêga kêsôm gêdêŋ awê sauŋ gebe “Tameŋi kêtu ŋamalacanô sugac ma ŋac teŋ gêmoa nom tonec atom gebe êmoa êwiŋ aêagêc amboac sêgôm-sêgôm kêtôm gamêŋgeŋ.  
\v 32 Ajôc, aêagêc takêŋ wain êndêŋ tameŋi ênôm e êjaŋiŋ eŋ, go tanêc dawiŋ eŋ gebe nêŋ wakuc sêsa aŋga tameŋinê.”  
\v 33 Tec gêdêŋ gêbêc sêkêŋ wain gêdêŋ tameŋi gênôm e kêjaŋiŋ eŋ. Ma awêsêga kêsô gêja gêc gêwiŋ tama. Gêc gêwiŋ eŋ ma gêdi sa, mago tama kêsaê atom.  
\v 34 Ŋageleŋ awêsêga kêsôm gêdêŋ awê sauŋ gebe “Gêdêŋ gêbêc aê gaêc gawiŋ tamoc ma êndêŋ êmbêc takêŋ wain êndêŋ eŋ ênôm êtiam. Su, go aôm ôsô naônêc ôwiŋ eŋ gebe tatap nêŋ wakuc sa aŋga tameŋinê.”  
\v 35 Tec gêdêŋ gêbêc sêkêŋ wain gêdêŋ tameŋi e kêjaŋiŋ eŋ kêtiam. Ma awê sauŋ gêdi jagêc gêwiŋ eŋ. Gêc gêwiŋ eŋ ma gêdi sa, mago tama kêsaê atom.  
\v 36 Tec Lot latuoagêc lulugeŋ taêŋ aŋga tameŋinê.  
\v 37 Ma awêsêga kêkôc ŋapalê ŋac ma gê ênê ŋaê gebe Moab. Eŋ kêtu lau Moab têm galocŋa nêŋ abeŋi.  
\v 38 Ma awê sauŋ kêkôc ŋapalê ŋac amboac tonaŋgeŋ ma gê ênê ŋaê gebe Ben-Ami. Eŋ kêtu lau gamêŋ Amonŋa têm galocŋa nêŋ abeŋi. \f + \fr 19:38 \ft Soar ŋam gebe Gêŋ sauŋ.\f* \f + \fr 19:38 \ft Moab ŋam gebe Aŋga tamocnê.\f* \f + \fr 19:38 \ft Ben-Ami ŋam gebe Ŋoc tawaŋ latu.\f*   
\c 20  
\s1 Abraham agêc Abimelek nêŋ biŋ  
\p
\v 1 Abraham gêdi aŋga ônê kêsêlêŋ kepeŋ gamêŋ Negebgeŋ ma jagêŋgôŋ Kades to Sur ŋasawa. Eŋ gêmoa gamêŋ Gerar amboac ŋac jaba.  
\v 2 Ma Abraham kêsôm kêpi nê awê Sara gebe “Aê luco eŋ.” Ma kiŋ Gerarŋa, Abimelek, kêsakiŋ lau gebe sêkôc Sara.  
\v 3 Mago gêdêŋ gêbêc Anôtô gêsuŋ mê gêdêŋ Abimelek ma kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Ôlic taôm, aôm ômac êndu êtu awê, taŋ aôm kôkôc naŋŋa, gebe ŋac teŋ nê awê eŋgoc.”  
\v 4 Mago Abimelek kêdabiŋ eŋ atom tageŋ, tec kêsôm gebe “Apômtau, aôm gobe onseŋ lau tobiŋmê su me.  
\v 5 Abraham tau kêsôm gêdêŋ aê gebe ‘Aêŋoc luco eŋ.’ Ma awê tau kêsôm gebe ‘Ŋoc lucŋac eŋ.’ Aê gagôm gêŋ tau toŋoc ŋalêlôm ŋaŋêŋ ma tolemoc selecgeŋ.”  
\v 6 Go Anôtô kêsôm gêdêŋ eŋ gêdêŋ taŋ gêc mê naŋ, gebe “Aec, aê kajala gebe gôgôm gêŋ tau tonêm ŋalêlôm ŋaŋêŋgeŋ tec aê tauc gabôc aôm auc gebe ôŋgôm sec êndêŋ aê atom. Kêtu tonaŋŋa gajac jao aôm gebe ômoasac eŋ atom.  
\v 7 Amboac tonaŋ ôkêŋ Abrahamnê awê êmu êna gebe eŋ propete teŋ. Ma eŋ eteŋ êtu aômŋa gebe ômoa matam jaligeŋ. Mago aôm embe ôkêŋ eŋ êmu êna atom, go ôjala gebe ômac êndu biŋŋanôgeŋ, aôm to nêm lau samob.”   
\p
\v 8 Gêdêŋ bêbêc kanucgeŋ Abimelek gêdi sa ma gêmôêc nê sakiŋwaga samob ma gêjac miŋ biŋ samob tonaŋ ŋai gêdêŋ êsêac e têtêc tauŋ ŋanô.  
\v 9 Go Abimelek kêkalem Abraham ma kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Aôm gôgôm asageŋ gêdêŋ aê. Aê gagôm aôm sec amboac ondoc, tec kôsabi sec kapôêŋ kêpi aê to ŋoc gamêŋ kiŋŋa. Gêŋ, taŋ sêjac jao gebe daŋgôm atom naŋ, aôm gôgôm gêdêŋ aê.”  
\v 10 Ma Abimelek kêsôm gêdêŋ Abraham gebe “Aôm taêm gêjam biŋ amboac ondoc, tec gôgôm gêŋ amboac tonaŋ.”  
\v 11 Ma Abraham kêsôm gebe “Aê gajam kauc gebe lau gamêŋ tonecŋa têtêc Anôtô atom, tec êsêac sênac aê êndu êtu ŋoc awêŋa, tec gagôm gêŋ tau.  
\v 12 Ma eŋ aêŋoc luco biŋŋanôgeŋ, gebe eŋ tamocnê latuo, mago tinocnê latuo atom. Ma eŋ kêtu ŋoc awê.  
\v 13 Gêdêŋ taŋ Anôtô kêkalem aê ma gawi tamocnê andu siŋ naŋ, kasôm gêdêŋ eŋ gebe Aôm embe têmtac êwiŋ aê, go ôwa aê ŋam sa ma ôsôm êndêŋ lau gamêŋ samobŋa gebe ‘Ŋoc lucŋac eŋ.’”  
\v 14 Go Abimelek kêkôc domba to bulimakao ma sakiŋwagao to ŋac ma kêkêŋ gêdêŋ Abraham ma kêkêŋ Sara gêmu gêdêŋ eŋ gêja.  
\v 15 Ma Abimelek kêsôm gebe “Gôlicgac, ŋoc gamêŋ gêc laŋômnêmŋa, ôŋgôŋ gamêŋ, taŋ gêjac matamanô ŋajam naŋ.”  
\v 16 Ma kêsôm gêdêŋ Sara gebe “Gôlicgac, aê kakêŋ silber 1,000 gêdêŋ lômŋac gebe êwaka aôm waem sa êndêŋ lau samob, taŋ sêwiŋ aôm naŋ, ma sêlic aôm awê gêdêŋ.”  
\v 17 Go Abraham keteŋ mec gêdêŋ Anôtô ma Anôtô gêgôm Abimelek ôli ŋajam kêsa ma gêgôm ênê awê to sakiŋwagao ôliŋ ŋajam kêsa amboac tonaŋgeŋ gebe sêkôc gôlôac êtiam,  
\v 18 gebe Apômtau gêbôc lauo, taŋ sêmoa Abimeleknê andu naŋ, têntaclêlôm auc kêtu Abrahamnê awê Saraŋa.   
\c 21  
\s1 Sara kêkôc Isak  
\p
\v 1 Apômtau kêtu ŋacleŋ Sara amboac kêsôm su, ma gêgôm biŋ, taŋ gêjac mata naŋ, ŋanô kêsa kêpi Sara.  
\v 2 Abraham kêtu ŋamalacanô su, go Sara taê ma kêkôc Abrahamnê latu-teŋ gêdêŋ noc, taŋ Anôtô kêsam gêdêŋ eŋ naŋ.  
\v 3 Abraham gê latu, taŋ kêka lasê ma Sara kêkôc eŋ naŋ, nê ŋaê gebe Isak.  
\v 4 Isaknê bêc kêtu 8 ma Abraham kêsa latu amboac Anôtô kêjatu eŋ naŋ.  
\v 5 Abrahamnê jala kêtu 100 ma Isak mêŋkêsa.  
\v 6 Ma Sara kêsôm gebe “Anôtô gêgôm aê kaômac. Lau, taŋ sêŋô biŋ tau ŋawae, oc sêômac sêwiŋ aê.”  
\v 7 Ma eŋ kêsôm gebe “Asa oc kêjala kêtu tôŋ ma êsôm êndêŋ Abraham gebe Sara oc êkêŋ su êndêŋ ŋapalê dedec sênôm. Mago aê kakôc ênê latu gêdêŋ taŋ eŋ kêtu ŋamalacanô sugac.”   
\s1 Têtiŋ Hagar agêc Ismael su  
\p
\v 8 Ma ŋapalê kêtu kapôêŋ e gêwi tênanê su siŋ. Ma gêdêŋ bêc Isak gêwi tênanê su siŋ naŋ, Abraham geno moasiŋ kapôêŋ.  
\v 9 Ma Sara gêlic awê Aiguptuŋa Hagar, nê latu, taŋ Abraham kêka lasê naŋ, gêjam dôa-dôa gêwiŋ latu Isak.  
\v 10 Tec kêsôm gêdêŋ Abraham gebe “Ôtiŋ sakiŋwagao tonec nê latu su gebe sakiŋwagao tonec nê latu êwê kaiŋ gêŋlênsêm êwiŋ latuc Isak atom.”  
\v 11 Mago Abrahamnê ŋalêlôm ŋawapac kêtu latuŋa.  
\v 12 Mago Anôtô kêsôm gêdêŋ Abraham gebe “Nêm ŋalêlôm ŋawapac êtu ŋapalê tau to nêm sakiŋwagaoŋa atom. Ôŋgôm biŋ samob, taŋ Sara kêsôm naŋ, ŋanô êsa gebe sêsam nêm wakucnêŋ ŋaê sêndaŋguc Isaknê ŋaêgeŋ.  
\v 13 Ma aê jaŋgôm sakiŋwagaonê latunê wakuc têtu laum kapôêŋ teŋ amboac tonaŋ, gebe eŋ kêsa aŋga aômnêm.”   
\p
\v 14 Tec Abraham gêdi gêdêŋ bêbêc kanucgeŋ ma kêkôc polom to bu kêsêp bôc ŋaôlic ma kêkêŋ gêdêŋ Hagar gêôc gêwiŋ ŋapalê ma kêsakiŋ eŋ gêja. Ma eŋ jakêlêsa gêmoa gamêŋ sawa aŋga Ber-Seba.   
\p
\v 15 Gêdêŋ taŋ bu kêpa aŋga bôc ŋaôlic naŋ, eŋ gêwi ŋapalê siŋ gêc gamêŋ dani.  
\v 16 Ma eŋ jagêŋgôŋ sic aŋga ŋasawa kêtôm ŋac talamŋa êpê nê sôb naêsêpŋa ma taê gêjam gebe “Aê jalic ŋapalê êmac êndu êndêŋ aê matocanô atom.” Eŋ gêŋgôŋ kêkanôŋ eŋ ma ŋapalê awa kêpi ma kêtaŋ.  
\v 17 Anôtô gêŋô ŋapalê kêtaŋ ma Anôtônê aŋela awa gêjac Hagar aŋga undambê ma kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Asageŋ gêgôm aôm, Hagar. Ôtêc taôm atom gebe Anôtô gêŋô ŋapalê awa aŋga gamêŋ naŋ  
\v 18 Ôndi sa, ôsip eŋ sa ma ôkôc eŋ ŋajaŋa gebe aê gabe jakêŋ eŋ êtu laum kapôêŋ teŋ.”  
\v 19 Go Anôtô gêgôm eŋ mata gêlac e gêlic bumata teŋ ma eŋ jakêkati bu kêsêp bôc ŋaôlic ma kêkêŋ gêdêŋ ŋapalê gênôm.  
\v 20 Ma Anôtô gêwiŋ ŋapalê ma eŋ kêtu kapôêŋ. Eŋ gêmoa gamêŋ sawa ma kêpê talam lêma kata sec.  
\v 21 Eŋ gêmoa gamêŋ sawa Paran ma têna kêkôc ênê awê teŋ aŋga gamêŋ Aiguptu.   
\s1 Abraham agêc Abimelek sêmoatiŋ poac gêdêŋ tauŋ  
\p
\v 22 Gêdêŋ ŋasawa tonaŋ Abimelek agêc nê siŋwaganêŋ ŋac ŋamataŋa Pikol sêsôm gêdêŋ Abraham gebe “Anôtô gêwiŋ aôm to nêm kôm samob.  
\v 23 Kêtu tonaŋŋa tec galoc ôtôc lêmam êndêŋ Anôtô matocanô jalic gebe ôŋgôm aê to ŋoc wakuc me wakucnêŋ wakuc sec atom. Aê kamoasiŋ aôm, amboac tonaŋ ôjô moasiŋ tonaŋ êndêŋ aê to êndêŋ gamêŋ, taŋ mêŋgômoa ŋac jabaŋageŋ naŋ.”  
\v 24 Ma Abraham kêsôm gebe “Aê gabe jatôc lemoc.”   
\p
\v 25 Ma Abraham kêtôc biŋ Abimelek kêtu bumata teŋ, taŋ Abimeleknê sakiŋwaga sêjaŋgo su naŋŋa.  
\v 26 Ma Abimelek kêsôm gebe “Aê gajam kauc lau, taŋ sêgôm gêŋ tonaŋ. Aôm kôsôm biŋ teŋ gêdêŋ aê atom, ma aê gaŋô biŋ teŋ atom e mêŋgêdêŋ galoc.”  
\v 27 Tec Abraham kêkôc domba to bulimakao ma kêkêŋ gêdêŋ Abimelek ma ŋac lu sêmoatiŋ poac teŋ gêdêŋ tauŋ.  
\v 28 Go Abraham kêkêŋ domba ŋalatu 7 sêkô tauŋŋa  
\v 29 tec Abimelek kêtu kênac Abraham gebe “Domba ŋalatu 7, taŋ kôkêŋ sêkô tauŋŋa naŋ, ŋam amboac ondoc.”  
\v 30 Eŋ kêsôm gebe “Ôkôc domba ŋalatu 7 tonaŋ su aŋga lemoc ec têtu ŋabelo êndêŋ aôm ôjala gebe aê tauc tec kakwê bumata tau.”  
\v 31 Kêtu tonaŋŋa sêsam gamêŋ tonaŋ gebe Ber-Seba gebe êsêagêc lulu têtôc lemeŋ.  
\v 32 Êsêagêc sêmoatiŋ poac aŋga Ber-Seba su, go Abimelek agêc Pikol, ênê siŋwaganêŋ ŋac ŋamataŋa, dêdi ma sêmu sêja Pilistinêŋ gamêŋ kêtiam.  
\v 33 Mago Abraham kêsê ka gamêŋ sawaŋa teŋ ŋaê gebe tamarisk aŋga Ber-Seba ma awa gêjac Apômtau Anôtô teŋgeŋ nê ŋaê.  
\v 34 Ma Abraham gêmoa Pilistinêŋ gamêŋ ŋasawa ec ŋêŋgeŋ. \f + \fr 21:34 \ft Alic 17:19; Isak ŋam gebe Eŋ kêômac.\f* \f + \fr 21:34 \ft Ber-Seba ŋam gebe Bumatata têtôc lemeŋŋa.\f*   
\c 22  
\s1 Anôtô kêjatu Abraham gebe êkêŋ Isak êtu da  
\p
\v 1 Gêŋ samob tonaŋ su acgom, go Anôtô kêsaê Abraham ma awa gêjac eŋ gebe “Abraham.” Ma eŋ kêsôm gebe “Aê tec gamoa.”  
\v 2 Ma Anôtô kêsôm gebe “Ôkôc nêm latôm tageŋ Isak, taŋ têmtac gêwiŋ eŋ naŋ, ma ôna gamêŋ Moria. Aŋga ônê ôkêŋ eŋ êtu daja aŋga lôc teŋ ŋatêpôê taŋ gabe jatôc êndêŋ aôm naŋ.”  
\v 3 Tec Abraham gêdi gêdêŋ bêbêc kanucgeŋ kêkôc nê doŋki mêŋkêpô ômbiŋkap kêsêp. Eŋ kêkôc sakiŋwaga wakuc luagêc sêwiŋ êsêagêc latu Isak. Eŋ gêga ka kêtu dajaŋa ma gêdi gêja gamêŋ, taŋ Anôtô kêsôm ŋabiŋ gêdêŋ eŋ naŋ.  
\v 4 Gêdêŋ bêc kêtu têlêacŋa Abraham gêôc mataanô sa ma gêlic gamêŋ tau gêc jaêcgeŋ.  
\v 5 Go Abraham kêsôm gêdêŋ nê sakiŋwagaagêc gebe “Amoa tonec awiŋ doŋki. Aêagêc ŋapalê ana ônê. Ateŋ mec su acgom, go amu amêŋ êtiam.”  
\v 6 Ma Abraham kêkêŋ ka dajaŋa gêdêŋ latu Isak gêôc. Ma eŋ tau gegeŋ ja ma kêmêgôm bôjaŋ. Ma agêc sêsêlêŋ sêwiŋ tauŋ sêja.  
\v 7 Ma Isak awa gêjac tama Abraham gebe “Tamoc.” Ma eŋ kêsôm gebe “Latucenec, aê tec gamoa.” Ma eŋ kêsôm gebe “Ja to ka tec gêc, mago domba dajaŋa gêmoa ondoc.”  
\v 8 Ma Abraham kêsôm gebe “Latucenec, Anôtô tau oc ênsuŋ domba dajaŋa.” Ma agêc sêsêlêŋ sêwiŋ tauŋ sêja.   
\p
\v 9 Agêc sêô lasê gamêŋ, taŋ Anôtô kêsôm ŋabiŋ gêdêŋ eŋ naŋ, ma Abraham gêboa altar sa ma gêjac pac ka. Go gêsô latu Isak tôŋ ma ketoc eŋ gêsac altar topac ŋaô.  
\v 10 Go Abraham kêmêtôc lêma gebe êkôc bôjaŋ ma êmbuc latu.  
\v 11 Mago Apômtaunê aŋela gêmôêc eŋ aŋga undambê ma kêsôm gebe “Abraham, Abraham.” Ma eŋ gêlôc gebe “Aê tec gamoa.”  
\v 12 Ma eŋ kêsôm gebe “Lêmam êndêŋ ŋapalê atom ma ôŋgôm gêŋ teŋ êndêŋ eŋ atom, gebe aê galic aôm kôtêc Anôtô ma kôgamiŋ nêm latôm tageŋ gêdêŋ aê atom.”  
\v 13 Ma Abraham gêôc mataanô sa e gêlic domba kapoac teŋ kêkô eŋ dêmôêmu ŋajabo gêjac kêsô odani. Tec Abraham gêja ma kêkôc domba kapoac jakêkêŋ kêtu daja gêjô latu su.  
\v 14 Abraham kêsam gamêŋ tonaŋ ŋaê gebe “Apômtau gebe ênam sa êndêŋ ŋanoc,” amboac sêsôm-sêsôm e mêŋgêdêŋ galoc gebe “Aŋga lôc Apômtau gebe ênam sa êndêŋ ŋanocŋa.”   
\p
\v 15 Go Apômtaunê aŋela gêmôêc Abraham aŋga undambê kêtu dim luagêcŋa  
\v 16 ma kêsôm gebe “Apômtau kêsôm gebe ‘Aôm gôgôm tonaŋ ma kôgamiŋ nêm latôm naŋ atom, tec katôc lemoc kêpi tauc gebe  
\v 17 janam mec aôm biŋŋanôgeŋ, ma nêm wakuc têtu taêsam têtôm utitalata umboŋ ŋalabuŋa to têtôm gaŋac gwêcŋa. Ma nêŋ ŋacjonêŋ malac ŋasacgêdô êtu nêm wakucnêŋ.  
\v 18 Ma êtu nêm wakucŋa laum nomŋa samob têtap moasiŋ sa kêtu taŋam wamu aêŋa.’”  
\v 19 Amboac tonaŋ Abraham gêmu gêdêŋ nê sakiŋwagaagêc gêja ma ac dêdi sêwiŋ tauŋ sêja Ber-Seba. Ma Abraham gêŋgôŋ Ber-Seba kêtu têlê.   
\s1 Nahornê wakuc  
\p
\v 20 Gêŋ samob tonaŋ su acgom, go biŋ gêdêŋ Abraham gebe “Gôlicgac, Milka kêkôc gôlôac amboac tonaŋ kêtu lasim Nahorŋa.”  
\v 21 Ŋacsêga Us agêc lasi Bus ma Kemuel, taŋ kêtu Aram tama  
\v 22 ma Kesed, Haso, Pildas, Jidlap to Betuel  
\v 23 Betuel kêtu Rebeka tama. Lau 8 tonaŋ Milka kêkôc gêdêŋ Abraham lasi Nahor.  
\v 24 Ma Milka anao, nê ŋaê gebe Reuma, kêkôc Teba, Gaham, Tahas to Maka.   
\c 23  
\s1 Sara gêmac êndu. Abraham gêjam ôli sêô  
\p
\v 1 Sara gêmoa e nê jala kêtu 127. Saranê jala tau tonaŋ.  
\v 2 Ma Sara gêmac êndu aŋga Kiriat-Arba (ŋaê teŋ gebe Hebron) aŋga gamêŋ Kanaan. Ma Abraham kêsô gebe êpuc taŋiboa sa ma êtaŋ êtu Saraŋa.  
\v 3 Su, go Abraham gêdi gêwi nê ŋacmatê siŋ ma kêsôm gêdêŋ lau gamêŋ Hetŋa gebe  
\v 4 “Aê ŋac jaba to ŋac ŋasawaŋa mêŋgaŋgôŋ gawiŋ amac. Akêŋ nêm gamêŋ teŋ êndêŋ aê jawê kaiŋ êtu gamêŋ sêôŋa gebe jansuŋ ŋoc ŋacmatê ênêc.”  
\v 5 Lau gamêŋ Hetŋa sêjô Abraham awa gebe  
\v 6 “O apômtau, ôkêŋ taŋam ma biŋ. Aôm gômoa gôwiŋ aêac amboac kasêga towae teŋ. Ônsuŋ nêm ŋacmatê êsêp ma sêô ŋajamanô tau. Aêacma ŋac teŋ êŋgamiŋ nê sêô êndêŋ aôm me êkô aôm auc êtu ônsuŋ nêm ŋacmatê êsêpŋa atom.”  
\v 7 Abraham gêdi ma gewec gêdêŋ lau gamêŋ Hetŋa, taŋ têtu gamêŋ ŋatau naŋ.  
\v 8 Ma eŋ kêsôm gêdêŋ êsêac gebe “Amac embe alic êtôm gebe jansuŋ ŋoc ŋacmatê ênêc, go akêŋ taŋem ŋoc biŋ ma ateŋ Sohar latu Epron ajô aê su  
\v 9 gebe êkêŋ pocgêsuŋ Mak-Pela, taŋ kêtu ênê gêŋ naŋ, êndêŋ aê. Gêsuŋ tau gêc kêsi ênê kôm ŋamadiŋ. Aê jakêŋ ŋaôli samucgeŋ êndêŋ eŋ jakô amac laŋômnêmŋa ma eŋ êkêŋ êtu aêŋoc gêŋ êtu jansuŋ ŋacmatê sêsêpŋa.”   
\p
\v 10 Mago Epron tau gêŋgôŋ gêwiŋ lau gamêŋ Hetŋa ma ŋac Hetŋa Epron gêjô Abraham awa e lau Hetŋa taŋ sêmêŋ sêŋgôŋ malac ŋasacgêdô naŋ samob sêŋô ma kêsôm gebe  
\v 11 “O apômtau, masianô. Ôŋô ŋoc biŋ. Aê jakêŋ kôm to jakêŋ ŋapocgêsuŋ, taŋ gêc kôm tau naŋ, ŋaômageŋ êndêŋ aôm. Aê kakô ŋoc lau laŋôŋnêmŋa, tec jakêŋ gêŋ tau ŋaômageŋ êndêŋ aôm. Ônsuŋ nêm ŋacmatêmaŋ.”  
\v 12 Go Abraham gewec gêdêŋ gamêŋ ŋatau.  
\v 13 Ma eŋ kêsôm gêdêŋ Epron e gamêŋ ŋatau sêŋô sêwiŋ gebe “Aê jateŋ aôm gebe ôkêŋ taŋam aê. Aê jakêŋ kôm ŋaôli êndêŋ aôm. Ôkôc ŋaôli aŋga aê lemoc gebe jansuŋ ŋoc ŋacmatê aŋga tonaŋ.”  
\v 14 Epron gêjô Abraham awa gebe  
\v 15 “O apômtau, ôŋô ŋoc biŋ. Aêagêc tasôm biŋ taêsam êpi gamêŋ, taŋ ŋaôli amboac dôŋ silberŋa 400geŋ naŋ, êtu ageŋŋa. Ônsuŋ nêm ŋacmatêmaŋ.”  
\v 16 Abraham gêlôc gêdêŋ Epron. Ma Abraham gêjam dôŋ silber gêdêŋ Epron, taŋ eŋ kêsam lau gamêŋ Hetŋa sêŋô naŋ, dôŋ silberŋa 400. Eŋ gêjam dôŋ kêtôm lau-têtulu-gêŋwaga sêjam dôŋ gêdêŋ tauŋ.   
\p
\v 17 Amboac tonaŋ Epronnê kôm Mak-Pela, taŋ gêc Mamre ŋagamêŋ gêmu oc kêpiŋa naŋ, kôm to ŋapocgêsuŋ ma gêŋkaiŋ, taŋ kêkô kôm ŋagamêŋ samucgeŋ auc naŋ,  
\v 18 kêtu Abrahamnê. Lau gamêŋ Hetŋa samob, taŋ sêô lasê ênê malac ŋasacgêdô naŋ, sêlic.  
\v 19 Su, go Abraham kêsuŋ nê awê Sara kêsêp pocgêsuŋ, taŋ gêc kôm Mak-Pela naŋ, gêc Mamre (ŋaê teŋ gebe Hebron) ŋagamêŋ oc kêpiŋa aŋga gamêŋ Kanaan.  
\v 20 Lau gamêŋ Hetŋa sêkêŋ kôm to ŋapocgêsuŋ tonaŋ kêtu Abrahamnê gêŋ gebe ênsuŋ ŋacmatê sêsêpŋa. \f + \fr 23:20 \ft Lau ŋanô sêboa tuŋbôm kêgi nêŋ malac auc. Sêmasaŋ \f* sacgêdô gêc intênagêsuŋ. Gamêŋ tonaŋ kêtu êsêacnêŋ maleŋ sêkac saŋa.   
\c 24  
\s1 Isaknê miŋ gêjam awêŋa  
\p
\v 1 Abraham kêtu ŋamalacanô sugac ma nê jala kêtu taêsam. Ma Apômtau gêjam mec Abrahamnê gêŋ samob.  
\v 2 Ma Abraham kêsôm gêdêŋ nê sakiŋwaga ŋamataŋa, taŋ gejob ênê gêŋ samob naŋ, gebe “Ôkêŋ lêmam êsô lambic  
\v 3 ma ôtôc lêmam êndêŋ Apômtau, taŋ kêtu undambê to nom ŋaAnôtô naŋ, gebe ôkêŋ awê teŋ êndêŋ latuc aŋga lau gamêŋ Kanaanŋa, taŋ gamoa êsêac ŋaluŋ naŋ, nêŋ ŋapalêonêŋ atom.  
\v 4 Aôm ôna ŋoc malacmôkê ôndêŋ ŋoc lau naôkôc latuc Isak nê awê teŋ aŋga ônê.”  
\v 5 Ma sakiŋwaga kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Amboac ondoc, awê tau embe endec ma êndaŋguc aê êmêŋ gamêŋ tonec atom, go jakôc latôm êmu êna gamêŋ, taŋ aôm gôwi siŋ naŋ, me.”  
\v 6 Abraham kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Ôlic taôm, ôkêŋ latuc êna ônê atom.  
\v 7 Apômtau, Anôtô undambêŋa, taŋ gêwê aê aŋga tamocnê andu ma aŋga ŋoc gôlôacnêŋ gamêŋ naŋ, gêjam biŋgalôm gêwiŋ aê ma kêtôc lêma gebe Aê gabe jakêŋ gamêŋ tonec êndêŋ nêm wakuc. Eŋ oc êsakiŋ nê aŋela êmuŋ aôm ma aôm ôkôc latucnê awê teŋ aŋga ônê.  
\v 8 Mago awê tau embe endec ma êndaŋguc aôm atom, go biŋ, taŋ ôtôc lêmam naŋ ênêcŋa. Mago ôkêŋ latuc êmu êna ônê êtiam atom.”  
\v 9 Go sakiŋwaga kêkêŋ lêma kêsô nê ŋatau Abraham lambi ma kêtôc lêma gebe êŋgôm ênê biŋ ŋanô êsa.   
\p
\v 10 Go sakiŋwaga kêkôc nê ŋataunê kamele 10 to nê ŋataunê gêlôŋ ma awa tokaiŋ-tokaiŋ ma gêdi gêja. Eŋ kêsêlêŋ gêja Mesopotamia e gêô lasê Nahornê malac.  
\v 11 Eŋ kêkêŋ kamele sêlêwaŋ tauŋ aŋga bumaŋ, taŋ kêpoac malac ŋagala naŋ, gêdêŋ kêtula, gêdêŋ têm, taŋ lauo sêsa gebe têtê buŋa.  
\v 12 Ma eŋ kêsôm gebe “O Apômtau, ŋoc ŋatau Abraham nê Anôtô, aê jateŋ aôm gebe ôlôc gebe jatap kôm ŋanô sa ma ôwaka nêm têmtac gêwiŋ ŋoc ŋatau Abrahamŋa sa.  
\v 13 Ôlic acgom, aê mêŋkakô bumata ŋatali ma malacm latuŋio oc sêsa mêŋtêtê.  
\v 14 Ŋapalêo, taŋ jasôm biŋ êndêŋ eŋ gebe ‘Ôlêwaŋ ku gebe mêŋjanôm bu’ naŋ, embe êsôm gebe ‘Wacônôm ma jakêŋ bu êndêŋ nêm kamele sênôm amboac tonaŋgeŋ,’ naŋ jajala gebe tecenec aôm kôjaliŋ sa kêtu nêm ŋacsakiŋ Isakŋa. Biŋ tonaŋ êtu ŋabelo êndêŋ aê e jajala gebe kôwaka têmtac gêwiŋ ŋoc ŋatauŋa sa.”   
\p
\v 15 Eŋ kêsôm biŋ gêmoa, tec Rebeka kêsa gêôc nê ku buŋa. Eŋ Betuel, taŋ Abraham lasi Nahor nê awê Milka kêkôc naŋ, latuo eŋ.  
\v 16 Ŋapalêo tau laŋô ŋajamanô, eŋ awêtakiŋ teŋ, naŋ kêtap ŋac teŋ sa atom tageŋ. Eŋ kêsêp bumata jakêtê bu su ma kêpi gêmêŋ.  
\v 17 Go sakiŋwaga kêlêti gebe êpuc eŋ tôŋtôŋ ma kêsôm gebe “Aê gabe jateŋ aôm ôkêŋ bu ŋagec mêŋjanôm aŋga nêm ku.”  
\v 18 Eŋ kêsôm gebe “Ŋoc ŋatau, ônômmaŋ.” Ma sebeŋ kêlêwaŋ ku kêsêp lêma ma kêkêŋ bu gêdêŋ eŋ gênôm.  
\v 19 Kêkêŋ bu gêdêŋ eŋ gênôm, go kêsôm gebe “Aê jatê bu mêŋjakêŋ êndêŋ nêm kamele sênôm e êôc êsêac tôŋ êwiŋ.”  
\v 20 Amboac tonaŋ eŋ kêkêc bu kêsêp bôcnêŋ suc kêtê-kêtê bu gêja gêmu mêŋkêkêŋ gêdêŋ kamele samob sênôm.  
\v 21 Ma ŋac tau kêsala eŋ ŋabiŋmêgeŋ gebe êjala Apômtau oc gêjam gôliŋ ênê lêŋ me masi.  
\v 22 Kamele sênôm bu e kêtôm, go ŋac kêkôc gêlôŋ goldŋa teŋ, gold tau ŋawapac kêtôm gold ŋadôŋ ŋamakeŋ ma joc luagêc, taŋ ŋawapac kêtôm gold ŋadôŋ 10ŋa  
\v 23 ma kêsôm gebe “Asanê latuo aôm. Ôsôm acgom, ŋasawa gêc tamamnê andu êtôm aêac anêcŋa me masi.”  
\v 24 Eŋ gêjô eŋ awa gebe “Milka agêc Nahor latuŋi Betuel latuo aê.”  
\v 25 Ma kêsôm biŋ ŋagêdô gêdêŋ eŋ gêwiŋ gebe “Oba to gêgwaŋ taêsam tê gêc to gamêŋ kêtôm gebe anêcŋa tê gêc.”  
\v 26 Ŋac tau gewec ma awa gêôc Apômtau  
\v 27 e kêsôm gebe “Aê jalambiŋ Apômtau, ŋoc ŋatau Abraham nê Anôtô, taŋ kêgamiŋ nê têtac gêwiŋ to biŋ ŋaŋêŋ gêdêŋ ŋoc ŋatau atom. Ma Apômtau gêwê aê katôgeŋ gadêŋ ŋoc ŋataunê lasitêwainêŋ andu.”   
\p
\v 28 Ma ŋapalêo kêlêti jagêjac miŋ biŋ tonaŋ gêdêŋ tênanê lau.  
\v 29 Rebekanê luŋac teŋ gêmoa, ênê ŋaê gebe Laban. Ma Laban kêlêti gêja bumata gêdêŋ ŋac tau.  
\v 30 Eŋ gêlic gêlôŋ to joc, taŋ luo kêka naŋ, ma gêŋô biŋ, luo kêsôm gebe Ŋac tau kêsôm biŋ amboac tonec gêdêŋ aê. Tec eŋ kêlêti gêdêŋ ŋac tau gêja ma kêtap eŋ sa kêkô bumata gêwiŋ nê kamele.  
\v 31 Ma eŋ kêsôm gebe “O ŋatau, taŋ Apômtau gêjam mec naŋ, kôkô awê kêtu asageŋŋa. Ôsô ômôêŋmaŋ, aê kamasaŋ andu su to gamêŋ kêtu kameleŋa.”  
\v 32 Amboac tonaŋ ŋac tau kêsô andu gêja ma Laban kêkôc kamelenêŋ waba su ma kêkêŋ oba to gêgwaŋ gêdêŋ kamele. Go kêkôc bu gebe Abrahamnê sakiŋwaga to nê lau sêkwasiŋ eŋkaiŋ êsêpŋa,  
\v 33 go sêkêŋ gêŋ taniŋŋa gêdêŋ sakiŋwaga gebe êniŋ. Mago kêsôm gebe” Aê janiŋ gêŋ teŋ atom, aê jawa ŋoc biŋ sa êmuŋ acgom.” Laban kêsôm gebe “Amboac tonaŋ ôsômmaŋ.”   
\p
\v 34 Tec eŋ gêwa tau sa gebe “Abrahamnê sakiŋwaga aê.  
\v 35 Apômtau gêjam mec ŋoc ŋatau ŋanôgeŋ e kêtu kapôêŋ. Eŋ kêkêŋ domba to bulimakao ma silber to gold ma sakiŋwagao to ŋac ma kamele to doŋki gêdêŋ eŋ.  
\v 36 Ma ŋoc ŋataunê awê Sara nê jala kêtu taêsam su ma kêkôc latu teŋ ma ŋoc ŋatau kêkêŋ gêŋlênsêm samob gêdêŋ eŋ gêwê kaiŋ.  
\v 37 Ma eŋ kêsôm gêdêŋ aê gebe jatôc lemoc ma kêsôm gebe ‘Aôm ôkôc latucnê awê teŋ aŋga lau Kanaanŋa, taŋ aê gamoa nêŋ gamêŋ naŋ, latuŋionêŋ atom,  
\v 38 aôm ôndêŋ tamocnê andu to ŋoc lasitêwai ôna ma ôkôc latucnê awê teŋ aŋga ônê.’  
\v 39 Aê kasôm gêdêŋ ŋoc ŋatau gebe ‘Awê embe êndaŋguc aê atom, go amboac ondoc.’  
\v 40 Tec eŋ kêsôm gêdêŋ aê gebe ‘Apômtau, taŋ kasêlêŋ gamoa eŋ laŋônêm naŋ, êsakiŋ nê aŋela êwiŋ aôm to ênam gôliŋ nêm lêŋ e aôm ôkôc latucnê awê aŋga ŋoc launêŋ to aŋga tamocnê andu.  
\v 41 Embe ô lasê ŋoc lasitêwai ma êsêac sêkêŋ awê êndêŋ aôm atom, go biŋ, taŋ kôtôc lêmam naŋ ênêcŋa.’   
\p
\v 42 “Ocsalô aê gaô lasê bumata ma kasôm gebe ‘O Apômtau, ŋoc ŋatau Abraham nê Anôtô aôm, galoc ônam gôliŋ ŋoc lêŋ, tec kasa nec.  
\v 43 Ôlic aê, galoc kakô bumata. Ŋapalêo, naŋ êsa êmêŋ gebe êtê bu ma jasôm biŋ êndêŋ eŋ gebe “Aê jateŋ aôm ôkêŋ bu ŋagec aŋga nêm ku mêŋjanôm,”  
\v 44 ma embe êsôm êndêŋ aê gebe “Ônômmaŋ, ma aê gabe jatê êndêŋ nêm kamele amboac tonaŋ,” naŋ awê tecenaŋ êtu awê taŋ Apômtau kêjaliŋ eŋ sa kêtu ŋoc ŋataunê latuŋa.’   
\p
\v 45 “Aê taêc gêjam biŋ tonaŋ gêbacnê su atomgeŋ, tec Rebeka kêsa gêmêŋ gêôc nê ku jakêsêp bumata ma kêtê bu. Ma aê kasôm gêdêŋ eŋ gebe ‘Ôkêŋ bu mêŋjanôm.’  
\v 46 Eŋ sebeŋ kêlêwaŋ ku su ma kêsôm gebe ‘Ônômmaŋ, ma aê gabe jakêŋ bu êndêŋ nêm kamele sênôm amboac tonaŋgeŋ.’ Tec aê ganôm ma eŋ kêkêŋ bu gêdêŋ kamele sênôm amboac tonaŋ.  
\v 47 Go aê katu kênac eŋ gebe’ Aôm asanê latuo.’ Eŋ kêsôm gebe ‘Nahor latu Betuel, taŋ Milka kêkôc eŋ naŋ, latuo aê.’ Tec aê kakêŋ gêlôŋ geŋ kaleŋ eŋ lususuŋ ma kakêŋ joc eŋ kêka.  
\v 48 Go aê gawec ma aoc gêôc Apômtau ma kalambiŋ Apômtau, ŋoc ŋatau Abraham nê Anôtô, taŋ gêwê aê kasa intêna solop e katap ŋoc ŋataunê lasinê latuo sa kêtu ênê latuŋa.  
\v 49 Ma galoc amac embe têmtac êwiŋ ŋoc ŋatau ma atoc eŋ sa, go asôm ŋawae êndêŋ aê. Embe masi, go asôm amboac tonaŋgeŋ, ec jajala gebe anô ê aê me gasê ê aê.”   
\p
\v 50 Go Laban agêc Betuel sêjô eŋ awa gebe “Biŋ tonaŋ gêmêŋ aŋga Apômtaunê. Aêac atôm gebe asôm biŋ ŋajam me sec teŋ êndêŋ aôm atom.  
\v 51 Gôlicgac, Rebeka kêkô aôm laŋômnêm, ôkôc eŋ ôna ma ôkêŋ eŋ êtu nêm ŋataunê latunê awê êtôm Apômtau kêsôm.”  
\v 52 Gêdêŋ taŋ Abrahamnê sakiŋwaga gêŋô biŋ tonaŋ naŋ, eŋ gêu tau gêdêŋ Apômtau.  
\v 53 Ma sakiŋwaga kêkôc gêlôŋ silber to gold ma ŋakwê jakêkêŋ gêdêŋ Rebeka. Ma kêkêŋ gêŋ mata êjamgeŋ gêdêŋ luŋac to têna amboac tonaŋgeŋ.  
\v 54 Ma eŋ to nê lau, taŋ sêwiŋ eŋ naŋ, seŋ to sênôm gêŋ ma gêdêŋ gêbêc tonaŋ sêc sêwiŋ êsêac. Ŋageleŋ êsêac dêdi sa ma eŋ kêsôm gebe “Asakiŋ aê jamu jandêŋ ŋoc ŋatau jana.”  
\v 55 Mago têna agêc lu sêsôm gebe “Ôlôc gebe ŋapalêo êmoa êwiŋ aêac bêc ŋagêdô amboac bêc 10 su, go aêc ana.”  
\v 56 Tageŋ eŋ kêsôm gebe “Akôc aê tôŋ atom gebe Apômtau gêjam gôliŋ ŋoc lêŋ. Asakiŋ aê, gebe jaêc jamu jandêŋ ŋoc ŋatau jana.”  
\v 57 Êsêac sêsôm gebe “Aêac amôêc ŋapalêo to atu kênac eŋ tau.”  
\v 58 Ma êsêac sêmôêc Rebeka ma sêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Aôm gobe ôwiŋ ŋac tonec me masi.” Eŋ kêsôm gebe “Aê gabe jawiŋ.”  
\v 59 Tec êsêac sêkêŋ luŋio agêc ênê jaomwagao to Abrahamnê sakiŋwaga to nê lau sêja.  
\v 60 Ma êsêac sêjam mec Rebeka ma sêsôm gêdêŋ eŋ gebe “O awêenec, ôtu lau taêsam teneŋi ma lau, taŋ sêkêŋ kisa nêm wakuc naŋ, nêŋ malac êtu nêm wakucnêŋ.”  
\v 61 Go Rebeka to nê sakiŋwagao dêdi ma sêpi kamele ma têdaguc ŋac tau sêja. Amboac tonaŋ sakiŋwaga kêkôc Rebeka ma gêc gêja.   
\p
\v 62 Ma Isak gêja gamêŋ, taŋ bumata Ber-Lahai-Roi kêpoac naŋ, jagêŋgôŋ gamêŋ Negeb.  
\v 63 Gêdêŋ kêtula teŋ Isak kêsêlêŋ gêmoa kôm ŋalêlôm gebe taê ênam nê biŋ ŋagêdô e gêôc mataanô sa ma gêlic kamele sêmêŋ.  
\v 64 Ma Rebeka gêôc mataanô sa ma gêlic Isak. Tec kêsêp aŋga kamele  
\v 65 ma kêsôm gêdêŋ sakiŋwaga gebe “Asa tê kêpuc aêac tôŋtôŋ nê.” Sakiŋwaga gêjô eŋ awa gebe “Ŋoc ŋatau tau tônê.” Tec eŋ kêkôc nê obo ma kêgêduc tau.  
\v 66 Ma sakiŋwaga gêjac miŋ biŋ samob, taŋ gêgôm naŋ, gêdêŋ Isak.  
\v 67 Go Isak gêwê Rebeka kêsô têna Sara nê becobo gêja ma kêkôc eŋ kêtu ênê awê ma têtac gêwiŋ eŋ. Isak têna gêmac êndu, mago biŋ tonaŋ gêjam malô ênê ŋalêlôm. \f + \fr 24:67 \ft Lau ŋanô nêŋ mêtê sêsôm biŋ êtu tôŋŋa teŋ \f* tonaŋ.   
\c 25  
\s1 Abrahamnê wakuc, taŋ Ketura kêkôc  
\p
\v 1 Abraham gêjam awê teŋ, ênê ŋaê gebe Ketura.  
\v 2 Eŋ kêkôc Simran, Joksan, Medan, Midian, Isbak to Sua.  
\v 3 Joksan kêka Seba agêc Dedan lasê. Dedan latui lau Asurim to Letusim ma Leumim.  
\v 4 Midian latui tonec Epa, Eper, Hanok, Abida to Elda. Lau samob tonaŋ ŋai têtu Keturanê gôlôac.  
\v 5 Ma Abraham gêwi nê gêŋ samob siŋ gêdêŋ Isak.  
\v 6 Mago Abraham kêkêŋ awamata gêdêŋ nê lauo ŋagêdô nêŋ gôlôac ma kêsakiŋ êsêac sêja gamêŋ oc kêpiŋa sêmoa jaêc latu Isak. Biŋ tonaŋ eŋ gêgôm gêdêŋ gêmoa mata jaligeŋ.   
\s1 Abraham gêmac êndu to sêsuŋ eŋ  
\p
\v 7 Abrahamnê bêc to jala gêmoaŋa kêtôm jala 175.  
\v 8 Ma katu gêwi Abraham siŋ ma gêmac êndu. Abraham gêboa nê jala sa têtu taêsam ma kêtu ŋamalac su e kêsaê gebe kêtôm eŋgac. Tec Apômtau kêkalem eŋ jagêwiŋ nê lau, taŋ sêmac sêmuŋ eŋ naŋ.  
\v 9 Latuagêc Isak agêc Ismael sêsuŋ eŋ kêsêp pocgêsuŋ Mak-Pela, taŋ gêc ŋac gamêŋ Hetŋa Sohar latu Epronnê kôm gêc Mamre ŋagamêŋ oc kêpiŋa naŋ.  
\v 10 Kôm tonaŋ Abraham gêjam ôli su aŋga lau gamêŋ Hetŋa nêŋ. Aŋga ônê sêsuŋ Abraham gêc gêwiŋ nê awê Sara.  
\v 11 Abraham gêmac êndu ma Anôtô gêjam mec latu Isak. Isak tec gêmoa bumata Ber-Lahai-Roi ŋagala.   
\s1 Ismaelnê wakuc  
\p
\v 12 Saranê sakiŋwagao Aiguptuo Hagar latu Ismael, taŋ Abraham kêka eŋ lasê naŋ, nê wakuc tonec.  
\v 13 Ismael latu i nêŋ ŋaê tonec. Ac têdênaŋ ŋaê kêtôm teneŋi kêkôc êsêacŋa. Ismaelnê ŋacsêga Nebajot ma Kedar, Adbel, Mibsam,  
\v 14 Misma, Duma, Masa,  
\v 15 Hadad, Tema, Jetur, Napis to Kedema.  
\v 16 Ismael latui tau tonaŋ ma êsêacnêŋ ŋaê tau kêtôm nêŋ malac to gamêŋ sêŋgôŋŋa. Kasêga 12 têtôm nêŋ gôlôacmôkê.  
\v 17 Ismaelnê jala gêmoa nomŋa tonec gebe 137. Katu gêwi eŋ siŋ ma gêmac êndu jagêwiŋ nê lau.  
\v 18 Nê wakuc sêŋgôŋ gamêŋ Hawila to Sur, taŋ gêc kêkanôŋ Aiguptu gêmu kêsô Asuriaŋa naŋ ŋasawa. Ac sêŋgôŋ sêwiŋ tawaŋ atom.   
\s1 Esau agêc Jakob nêŋ biŋ  
\p
\v 19 Abraham latu Isak nê wakuc tau tonec. Isak tama Abraham.  
\v 20 Isaknê jala kêtu 40, go gêjam Rebeka kêtu ênê awê. Rebeka eŋ ŋac Aram ŋa aŋga Mesopotamia Betuel latuo, ŋac Aramŋa Laban nê luo.  
\v 21 Ma Isak keteŋ mec gêdêŋ Apômtau kêtu nê awêŋa gebe eŋ awê kapoac teŋ. Apômtau kêkêŋ taŋa ênê mec e ênê awê Rebeka taê.  
\v 22 Ôliŋbôm sêmônaŋ tauŋ sêmoa eŋ têtaclêlôm ma eŋ kêsôm gebe “Embe amboac tonaŋ, naŋ jamoa êtu asageŋŋa.” Tec gêja gebe êtu kênac Apômtau.  
\v 23 Ma Apômtau kêsôm gêdêŋ eŋ gebe  
\q1 “Gôlôacmôkê luagêc sêmoa aôm têmtaclêlôm  
\q1 ma aôm ôkôc laum luagêc,  
\q1 mago sêwa tauŋ êkôc.  
\q1 Teŋ toôliwalô êlêlêc teŋ su  
\q1 ma ŋacsêga ênam sakiŋ ŋacsauŋ.”   
\m
\v 24 Gêdêŋ ŋanoc êkôc ŋapalêŋa, tec kêkôc ôliŋbôm.  
\v 25 Ŋac ŋamata, taŋ kêsa naŋ, kokoc ma ôlilu amuc-amuc, tec sê ênê ŋaê gebe Esau.  
\v 26 Go lasi kêsa ma lêma kêkôc Esau agêbi tôŋ, tec sêsam eŋ gebe Jakob. Isaknê jala kêtu 60, tec teneŋi kêkôc êsêagêc.   
\p
\v 27 Ŋapalê têtu kapôêŋ ma Esau kêtu ŋac lêma gwadaŋa, taŋ kêpê talam lêma kata gêjac laoc gamêŋgeŋ. Ma Jakob kêtu ŋac wapac to ŋaŋêŋ, taŋ gêŋgôŋ becobo.  
\v 28 Isak têtac gêwiŋ Esau gebe eŋ geŋ gwada gêjac ŋawae. Mago Rebeka têtac gêwiŋ Jakob.   
\p
\v 29 Gêdêŋ ŋasawa teŋ Jakob geno gabab ma Esau aŋga kôm gêmêŋ totêkwa gêbacgeŋ  
\v 30 ma Esau kêsôm gêdêŋ Jakob gebe “Ôkêŋ gêŋ kokoc tonaŋ sebeŋ êndêŋ aê mêŋjaniŋ gebe aê tekoc gêbac.” Kêtu tonaŋŋa sêsam eŋ gebe Edom.  
\v 31 Mago Jakob kêsôm gebe” Ôkêŋ nêm gêŋlênsêm ŋacsêgaŋa êndêŋ aê jawê kaiŋ acgom.”  
\v 32 Esau kêsôm gebe “Gôlicgac me, aê oc jamac êndu. Gêŋlênsêm ŋacsêgaŋa ênam aê sa amboac ondoc.”  
\v 33 Jakob kêsôm gebe “Ôtôc lêmam êmuŋ acgom.” Ma eŋ kêtôc lêma ma kêkêŋ nê gêŋlênsêm ŋacsêgaŋa gêdêŋ Jakob gêwê kaiŋ.  
\v 34 Go Jakob kêkêŋ polom to gabab gêdêŋ eŋ. Ma eŋ geŋ to gênôm gêŋ su, go gêdi ma gêc gêja. Tec Esau gêlic gêŋlênsêm ŋacsêgaŋa amboac gêŋ ŋaôma. \f + \fr 25:34 \ft Edom ŋam gebe Kokoc.\f*   
\c 26  
\s1 Isak gêmoa gamêŋ Gerar to Ber-Seba  
\p
\v 1 Ma tôbôm teŋ kêsa aŋga gamêŋ tonaŋ. Tôbôm, taŋ kêsa gêdêŋ Abrahamnê têm naŋ, teŋ. Ma Isak gêdêŋ Pilistinêŋ kiŋ Abimelek gêja Gerar.  
\v 2 Ma Apômtau geoc tau lasê gêdêŋ eŋ ma kêsôm gebe “Ôsêp Aiguptu ôna atom. Ômoa gamêŋ, taŋ jasôm ŋabiŋ êndêŋ aôm naŋgeŋ.  
\v 3 amoa gamêŋ tau amboac ŋac jaba ma aê gabe jawiŋ aôm to janam mec aôm. Aê gabe jakêŋ gamêŋ tonaŋ samob êndêŋ aôm to nêm wakuc ma gabe jaŋgôm biŋ, taŋ katôc lemoc gêdêŋ tamam Abraham naŋ ŋanô êsa.  
\v 4 Aê gabe jaŋgôm nêm wakuc têtu taêsam ŋanô lasê têtôm utitalata umboŋŋa ma gabe jakêŋ gamêŋ samob tonaŋ ŋai êndêŋ nêm wakuc ma laum nomŋa samob têtap nêm wakucnêŋ mec ŋamoasiŋ sa,  
\v 5 gebe Abraham taŋa wamu aê aoc ma kêmasaŋ ŋoc ŋagôliŋ to ŋoc biŋsu ma ŋoc biŋ to ŋoc jatu.”  
\v 6 Tec Isak gêmoa Gerar.   
\p
\v 7 Gêdêŋ taŋ lau malac tonaŋŋa têtu kênac eŋ kêtu nê awêŋa naŋ, eŋ kêsôm gebe “Aê luco eŋ,” gebe eŋ kêtêc tau, tec kêsôm gebe “Aêŋoc awê eŋ” atom. Eŋ taê gêjam gebe Moae lau gamêŋ tonecŋa sênac aê êndu êtu Rebekaŋa, gebe eŋ awê ŋajam.  
\v 8 Eŋ gêmoa gamêŋ tau ŋasawa ec baliŋ su, tec bêc teŋ Pilistinêŋ kiŋ Abimelek kêtuc kêniŋ kêsa katam sauŋ ma gêlic Isak kêtu samuc Rebeka.  
\v 9 Tec Abimelek gêmôêc Isak ma kêsôm gebe “Amboac ondoc, eŋ aômnêm awêgoc. Aôm kôsôm gebe aôm lômo eŋ naŋ amboac ondoc.” Isak kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Aê gaboc moae jamac êndu êtu eŋŋa.”  
\v 10 Abimelek kêsôm gebe “Aôm gôgôm aêac amboac ondoc. Aêŋoc launêŋ teŋ embe êmoa êwiŋ nêm awê, go aômnêm keso ŋagêjô êtap aêac sa.”  
\v 11 Tec Abimelek gêjac biŋsu lau samob gebe “Lau, taŋ sêmoasac ŋac tonec me nê awê naŋ, sênac êsêac êndu.”   
\p
\v 12 Ma Isak kêsê gêŋ kêsêp gamêŋ tonaŋ ma gêjam ŋanô kêlêlêc ŋêŋgeŋ su. Apômtau gêjam mec eŋ,  
\v 13 tec ŋac tau kêtu ŋac tolêlôm ma nê awa kêtu kapôêŋ e kêsalê eŋ auc.  
\v 14 Ênê domba to bulimakao taêsam sêmoa ma sakiŋwaga gwalêkiŋ. Pilisti sêlic e têntac sec.  
\v 15 Bumata samob, taŋ tamanê sakiŋwaga sêkwê gêdêŋ tama Abraham nê têm naŋ, Pilisti sêsuŋ auc ma sêkêŋ nom kêsêp.  
\v 16 Ma Abimelek kêsôm gêdêŋ Isak gebe “Ôêc ôna gebe aôm kôtu ŋaclai ŋatau kôlêlêc aêac su.”   
\p
\v 17 Amboac tonaŋ Isak gêwl gamêŋ ônê siŋ jagêjam bec aŋga gaboaŋ Gerar ma gêŋgôŋ tônê.  
\v 18 Ma Isak kêgawê bumata, taŋ sêkwê gêdêŋ tama Abraham nê têm naŋ sa kêtiam. Abraham gêmac êndu, tec Pilisti sêsuŋ bumata tonaŋ auc. Ma eŋ gê ŋaê, taŋ tama Abraham gê su naŋ sa kêtiam.  
\v 19 Mago gêdêŋ taŋ Isaknê sakiŋwaga sêkwê bumata aŋga gaboaŋ e têtap bu sa naŋ,  
\v 20 gejobwaga bôcŋa aŋga Gerar sêsôm Isaknê gejobwaga bôcŋa gebe “Bu tonec aêacma.” Tec eŋ kêsam bumata tau gebe “Esek,” gebe êsêac sêsôm eŋ.  
\v 21 Ma êsêac sêkwê bumata teŋ kêtiam ma sêsôm tauŋ kêtu bu tonaŋŋa amboac tonaŋgeŋ. Tec eŋ kêsam bumata tau gebe “Sitna.”  
\v 22 Ma eŋ gêwi gamêŋ tônê siŋ ma kêkwê bumata wakuc teŋ. Êsêac sêsôm tauŋ kêtu bu tonaŋŋa atom, tec kêsam ŋaê gebe “Rehobot,” + ma kêsôm gebe “Galoc Apômtau kêkêŋ ŋasawa gêdêŋ aêac gebe tatu taêsam aŋga gamêŋ tau.”   
\p
\v 23 Aŋga ônê Isak jakêpi Ber-Seba.  
\v 24 Ma Apômtau geoc tau lasê gêdêŋ eŋ gêdêŋ gêbêc tonaŋ ma kêsôm gebe “Tamam Abraham nê Anôtô aê. Ôtêc taôm atom gebe aê jawiŋ aôm ma gabe janam mec aôm to jakêŋ nêm wakuc têtu taêsam kêtu ŋoc sakiŋwaga Abrahamŋa.”  
\v 25 Ma Isak gêboa altar teŋ sa ma awa gêjac Apômtaunê ŋaê, go gê becobo. Ma Isaknê sakiŋwaga sêkwê bumata teŋ.   
\s1 Isak agêc Abimelek sêmoatiŋ poac  
\p
\v 26 Go Abimelek aŋga Gerar gêdêŋ eŋ gêja. Nê ŋac Ausat to nê siŋwaganêŋ ŋac ŋamataŋa Pikol sêwiŋ eŋ.  
\v 27 Isak kêsôm gêdêŋ êsêac gebe “Amac têmtac gedec aê, tec ajanda aê aŋga nêm gamêŋ ma galoc amêŋ kêtu ageŋŋa.”  
\v 28 Êsêac sêsôm gebe “Aêac alic gêc awêgeŋ gebe Apômtau gêwiŋ aôm, tec taêŋ gêjam gebe awiŋ aôm ma tatôc lemeŋ ma tamoatiŋ poac êndêŋ tauŋ,  
\v 29 gebe aôm ôŋgôm aêac sec atom êtôm aêac amoasac aôm atom ma agôm aôm ŋajamgeŋ e asakiŋ aôm tobiŋmalôgeŋ gôêc gômôêŋ. Apômtaunê mec kêpi aôm sugac.”  
\v 30 Tec Isak geno moasiŋ gêdêŋ êsêac seŋ to sênôm.  
\v 31 Gêdêŋ bêbêc kanucgeŋ ac dêdi ma têtôc lemeŋ gêdêŋ tauŋ ma Isak kejoŋ êsêac ma êsêac seboŋ tauŋ tobiŋmalôgeŋ.   
\p
\v 32 Gêdêŋ bêc tonaŋ Isaknê sakiŋwaga dêdêŋ eŋ sêja ma sêkêŋ ŋawae gêdêŋ eŋ kêtu bumata, taŋ sêkwê naŋŋa, ma sêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Aêac atap bu sa.”  
\v 33 Eŋ kêsam bumata tau gebe “Siba,” ŋam gebe Tatôc lemeŋ. Kêtu tonaŋŋa malac ŋaê gebe Ber-Seba e mêŋgêdêŋ galoc.   
\p
\v 34 Esaunê jala kêtu 40 ma eŋ gêjam ŋac gamêŋ Hetŋa Beri nê latuo Judit to ŋac Hetŋa Elon nê latuo Basemat têtu ênê awê agêc.  
\v 35 Ma êsêagêc sêgôm Isak agêc Rebeka nêŋ ŋalêlôm ŋawapac sec. \f + \fr 26:35 \ft Esek ŋam gebe Kisa.\f* \f + \fr 26:35 \ft Sitna ŋam gebe Siŋ.\f* \f + \fr 26:35 \ft + Rehobot ŋam gebe Ŋasawa.\f* \f + \fr 26:35 \ft Ber-Seba ŋam gebe Bumatata têtôc lemeŋŋa. Alic 21:31.\f*   
\c 27  
\s1 Jakob gêjam geŋgeŋ tamanê mec  
\p
\v 1 Isak kêtu ŋamalacanô ma mataanô kêtu waô e gêlic gamêŋ kêtôm atom. Gêdêŋ tonaŋ eŋ gêmôêc nê ŋacsêga Esau ma kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Latucenec.” Ma eŋ gêjô eŋ awa gebe “Aê tec gamoa.”  
\v 2 Ma eŋ kêsôm gebe “Gôlicgac me, aê katu ŋamalacanô sugac ma gajam kauc ŋoc bêc jamac ênduŋa.  
\v 3 Tec ôkôc nêm waba gwadaŋa, nêm talam to sôb naôtap gwada sa aŋga saleŋ êtu aêŋa  
\v 4 ma ômansaŋ gêŋ tau êtôm aê têtac êwiŋ, go ôkôc mêŋjaniŋ gebe janam mec aôm su acgom, go jamac êndu.”   
\p
\v 5 Ma Rebeka taŋasuŋ gêjac biŋ, taŋ Isak kêsôm gêdêŋ latu Esau naŋ. Esau gêja saleŋ kêtu êkôc gwadaŋa su acgom,  
\v 6 go Rebeka kêsôm gêdêŋ latu Jakob gebe “Aê gaŋô tamam kêsôm biŋ gêdêŋ têwam Esau gebe  
\v 7 ‘Ôkôc gwada êtu aêŋa, mêŋômansaŋ gêŋ tau gebe janiŋ ma janam mec aôm êmuŋ jakô Apômtau laŋônêmŋa, go jamac êndu.’  
\v 8 Kêtu tonaŋŋa, latucenec, taŋam wamu ŋoc biŋ, tec jajatu aôm nec.  
\v 9 Ôna ôkôc noniŋ ŋalatu kapoac luagêc aŋga ŋatoŋ mêŋjamansaŋ tamamnê gêŋ êtôm têtac êwiŋ  
\v 10 ma ôkêŋ êndêŋ tamam êniŋ gebe ênam mec aôm êmuŋ, go êmac êndu.”  
\v 11 Mago Jakob kêsôm gêdêŋ têna Rebeka gebe “Aôm gôlic gebe teoc Esau eŋ ŋac ôlilu amuc-amuc, mago aê ôlic selec.  
\v 12 Moae tamoc êmoasac aê e ênsaê gebe kasau eŋ ma êpuc boa aê êjô mec su.”  
\v 13 Têna kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Latucenec, biŋ êpuc boa aômŋa êpi aê. Aôm taŋam wamu ŋoc biŋ naôkôc gêŋ tau ômôêŋ.”  
\v 14 Tec eŋ gêja ma kêkôc gêŋ luagêc jakêkêŋ gêdêŋ têna. Ma têna kêmasaŋ gêŋ kêtôm tama têtac gêwiŋ.  
\v 15 Go Rebeka kêkôc ŋacsêga Esau nê ŋakwê omŋa, taŋ gêc tênanê andu naŋ, ma kêkêŋ gêdêŋ ŋac sauŋ Jakob kêsô.  
\v 16 Ma kêkwa Jakob lêma to gêsutêkwa auc ŋa noniŋ ŋaôlic.  
\v 17 Go kêkêŋ gwada to polom, taŋ eŋ kêmasaŋ naŋ, kêsêp latu Jakob lêma.   
\p
\v 18 Ma eŋ kêsô gêdêŋ tama jakêsôm gebe “Tamoc.” Ma eŋ kêsôm gebe “Aê tec gamoa. Latucenec, aôm asa.”  
\v 19 Jakob kêsôm gêdêŋ tama gebe “Nêm ŋacsêga Esau aê. Aê gagôm biŋ, taŋ kôsôm gêdêŋ aê naŋ, ŋanô kêsa. Galoc ôndi sa ma ôniŋ ŋoc gwada gebe ônam mec aê.”  
\v 20 Mago Isak kêsôm gêdêŋ latu gebe “Latucenec, amboac ondoc, tec kôtap gwada sa sebeŋ.” Eŋ gêjô eŋ awa gebe “Ŋam gebe Apômtau, aômnêm Anôtô tau, kêkêŋ gêdêŋ aê.” Go Isak kêsôm gêdêŋ Jakob gebe  
\v 21 “Latucenec, ômôêŋmaŋ, gebe jamoasac aôm e jajala gebe latuc Esau aôm biŋŋanô me masi.”  
\v 22 Tec Jakob jakêsa tama Isak ŋagala. Eŋ kêmoasac eŋ ma kêsôm gebe “Awam kêtôm Jakob awa, mago lêmam kêtôm Esau lêma.”  
\v 23 Ma eŋ kêjala eŋ atom gebe lêma amuc-amuc kêtôm têwa Esau lêma, tec gêjam mec eŋ.  
\v 24 Eŋ kêsôm gebe “Aôm latuc Esau biŋŋanô me masi.” Eŋ gêjô eŋ awa gebe “Aê tau tonec.”  
\v 25 Go eŋ kêsôm gebe “Ôkêŋ gêŋ êndêŋ aê mêŋjaniŋ latucnê gwada ma janam mec aôm.” Tec eŋ kêkêŋ gêŋ gêdêŋ eŋ geŋ ma kêkêŋ wain gêdêŋ eŋ gênôm.  
\v 26 Go tama Isak kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Latucenec, mêŋôtu gasuc ma ôlêsôp aê.”  
\v 27 Ma eŋ kêtu gasuc to kêlêsôp eŋ. Ma Isak gêŋu ênê ŋakwê ŋamalu ma gêjam mec eŋ to kêsôm gebe  
\q1 “Gôlicgac me, latucnê ŋamalu  
\q1 kêtôm kôm, taŋ Apômtau gêjam mec naŋ,  
\q1 ŋamalu gêjam saŋiŋ.   
\q1
\v 28 Anôtô êkêŋ maniŋ umboŋŋa êsêlô êpi aôm  
\q1 to nom ŋalêsi ma polom to wain ŋanô lasê.   
\q1
\v 29 Eŋ êkêŋ tenteŋlatu sênam sakiŋ aôm  
\q1 to laum sewec êndêŋ aôm.  
\q1 Ôtu lasiminêŋ ŋatau  
\q1 to tênam latui sewec êndêŋ aôm.  
\q1 Aê japuc boa lau, taŋ sêpuc boa aôm  
\q1 to janam mec êsêac, taŋ sênam mec aôm.”   
\p
\v 30 Isak gêjam mec Jakob su ma Jakob gêwi tama Isak siŋ dambêgeŋ, ma têwa Esau aŋga saleŋ gêmêŋ.  
\v 31 Eŋ kêmasaŋ nê gwada amboac tonaŋ ma kêkêŋ gêdêŋ tama. Ma eŋ kêsôm gêdêŋ tama gebe “O tamoc, ôndi sa ma ôniŋ latômnê gwada gebe ônam mec aê.”  
\v 32 Tama Isak kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Aôm asa.” Eŋ gêjô eŋ awa gebe “Aôm latôm ŋacsêga aê, Esau.”  
\v 33 Go Isak kêtakê ŋanôgeŋ ma kêsôm gebe “Amboac ondoc, aôm gômôêŋ atomgeŋ ma asa kêtap gwada sa to kêkêŋ gêdêŋ aê gaeŋ ma gajam mec eŋ su. Biŋŋanô, mec kêpi eŋ sugac, oc êwê kaiŋ.”  
\v 34 Esau gêŋô tamanê biŋ tonaŋ ma kêwakic to kêtaŋ lasê ma kêsôm gêdêŋ tama gebe “O tamoc, ônam mec aê amboac tonaŋgeŋmaŋ.”  
\v 35 Mago eŋ kêsôm gebe “Lasim gêmêŋ kêbôli tau kêpi aôm ma kêjaŋgo aômnêm mec su.”  
\v 36 Ma Esau kêsôm gebe “Ac sê ênê ŋaê gebe Jakob jagêdêŋgeŋ gebe eŋ kêsau aê kêtu dim luagêc sugac. Eŋ kêjaŋgo ŋoc gêŋlênsêm ŋacsêgaŋa ma galoc eŋ kêjaŋgo ŋoc mec su gêwiŋ.” Go eŋ kêsôm gebe “Aôm kôgamiŋ mec teŋ kêtu aêŋa me masi.”  
\v 37 Isak gêjô Esau awa gebe “Ôlic acgom, aê kakêŋ eŋ kêtu nêm ŋatau ma kakêŋ lasii samob gêdêŋ eŋ gebe têtu ênê sakiŋwaga ma kakêŋ polom to wain gêdêŋ eŋ gêwê kaiŋ. O latucenec, aê janam aôm sa ŋa gêŋ amboac ondoc.”  
\v 38 Esau kêsôm gêdêŋ tama gebe “O tamoc, aômnêm mec tageŋgeŋ gêc me masi. O tamoc, ônam mec aê amboac tonaŋgeŋmaŋ.” Ma Esau gêôc awa sa ma kêtaŋ lasê.   
\q1
\v 39 Go tama Isak gêjô eŋ awa gebe  
\q1 “Malam ôŋgôŋŋa ênêc jaêc kôm toŋalêsi  
\q1 to gamêŋ maniŋ umboŋŋa êsêlô êsêpŋa.   
\q1
\v 40 Nêm siŋ êlôm aôm  
\q1 ma ônam sakiŋ lasim.  
\q1 Mago embe ôŋgôm ôtu wakac,  
\q1 go bêc teŋ ônsaic ênê sakiŋ su  
\q1 êkôniŋ aôm tôŋ êtiam atom.   
\s1 Isak kêsakiŋ Jakob gêja Haran  
\p
\v 41 Galoc Esau têtac gedec Jakob kêtu mec, taŋ kêtap sa aŋga tamanê naŋŋa. Ma Esau kêsôm gêdêŋ tau gebe “Bêc tataŋ taŋiboa êtu tamocŋa kêdabiŋ. Su, go janac lasic Jakob êndu.”  
\v 42 Rebeka gêŋô latusêga Esau nê biŋ tonaŋ ŋaboŋa, tec kêsakiŋ biŋ gêdêŋ ŋac sauŋ Jakob ma kêkalem eŋ ma kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Ôlic acgom, têwam Esau gebe êkac kamocgôc. Eŋ gebe ênac aôm êndu, tec kêkic aômnêm biŋ.  
\v 43 Kêtu tonaŋŋa, latucenec, taŋam wamu aê aoc. Ôndi ôêc ôndêŋ lucŋac Laban ôna Haran.  
\v 44 Ômoa ôwiŋ eŋ têm ŋagêdô e têwamnê ŋalêlôm êtu malô  
\v 45 e têtac ŋandaŋ êôŋ su ma êliŋ biŋ, taŋ gôgôm gêdêŋ eŋ naŋ siŋ, ocgo jasakiŋ biŋ êwac gebe ômu ômôêŋ. Êtu asageŋŋa amagêc lulugeŋ anaŋa awi aê siŋ êndêŋ bêc tageŋ.”   
\p
\v 46 Ma Rebeka kêsôm gêdêŋ Isak gebe “Aê ôlic ŋakam kêtu lau gamêŋ Hetŋa nêŋ lauoŋa. Jakob embe ênam lau Hetŋa nêŋ awê teŋ êwiŋ êtôm laocoagêc, awê teŋ aŋga lau gamêŋ tonecŋa nêŋ, go aê jamoa nom êtu ageŋŋa.”   
\c 28  
\s1 Jakob gêdi gêja gamêŋbôm  
\p
\v 1 Go Isak gêmôêc Jakob ma gêjam mec eŋ, go kêjatu eŋ ma kêsôm gebe “Ônam awê gamêŋ Kanaanŋa teŋ êtu nêm awê atomanô.  
\v 2 Ôndi ôêc ôna Mesopotamia ôndêŋ tênam tama Betuel nê andu ma ônam awê teŋ aŋga tênamnê luŋac Laban nê latuionêŋ.  
\v 3 Ŋajaŋa ŋatau Anôtô ênam mec aôm gebe ôtap gôlôac wakuc sa e ôtu taêsam ma ôtu lau tom-tom.  
\v 4 Eŋ êkêŋ Abrahamnê mec ŋanô êndêŋ aôm to nêm wakuc, gebe nom, taŋ Anôtô kêkêŋ gêdêŋ Abraham ma aôm gômoa amboac ŋac jaba naŋ, êtu aômnêm gêŋ.”  
\v 5 Amboac tonaŋ Isak kêsakiŋ Jakob gêja Mesopotamia gêdêŋ ŋac Aramŋa Betuel latu Laban, Esau agêc Jakob teneŋi Rebeka nê luŋac.   
\s1 Esau gêjam awê teŋ  
\p
\v 6 Esau gêlic gebe Isak gêjam mec Jakob ma kêsakiŋ eŋ gêja Mesopotamia gebe ênam awê aŋga ônê ma gêdêŋ taŋ gêjam mec eŋ naŋ, kêjatu eŋ gebe “Ônam awê gamêŋ Kanaan ŋa teŋ êtu nêm awê atomanô,”  
\v 7 ma Jakob taŋa wamu tama agêc têna ma gêc gêja Mesopotamia.  
\v 8 Tec Esau kêjala gebe tama Isak gêlic lauo gamêŋ Kanaanŋa ŋajam atom  
\v 9 ma Esau gêdêŋ Ismael gêja ma gêjam Abraham latu Ismael latuo, Nebajot luo Mahalat kêtu ênê awê gêwiŋ awêlu, taŋ eŋ gêjam su naŋ.   
\s1 Jakob gêc mê aŋga Betel  
\p
\v 10 Jakob gêdi aŋga Ber-Seba kêsêlêŋ kepeŋ Haran gêja  
\v 11 e kêsa ŋasawa teŋ jagêc gebe oc kêsêp su. Eŋ kêkôc poc, taŋ sêc gamêŋ tonaŋ naŋ, ŋateŋ gedeŋ kêtu nê kwalim ma kêsa tau sic gebe ênêc bêc.  
\v 12 Ma gêc mê gebe têcwale teŋ kêkô nom ma ŋatêpôê jadiŋgeŋ undambê. Ma Anôtônê aŋela sêpi-sêsêp sêmoa têc.  
\v 13 Ma gêlic Apômtau kêkô têcôŋa ma kêsôm gebe “Apômtau, tamamagêc Abraham agêc Isak nêŋ Anôtô aê. Nom, taŋ gôêc naŋ, aê gabe jakêŋ êndêŋ aôm to nêm wakuc.  
\v 14 Ma aômnêm wakuc oc ŋanô lasê têtôm gaŋac gwêcŋa ma sêlaiŋ tauŋ sêmu gamêŋ oc kêsêp to oc kêpi ma gamêŋ gêmu kêsêp to gêmu kêpiŋa sêna ma aôm to nêm wakuc nêm mec ŋamoasiŋ êmoasiŋ gôlôac to gôlôac êtôm nom ŋagamêŋgeŋ êna.  
\v 15 Gôlicgac me, aê gawiŋ aôm ma gabe jajop aôm êtôm nêm lêŋ ôsaŋa samobgeŋ ma gabe jawê aôm e ômu ômôêŋ gamêŋ tonec êtiam, gebe aê jawi aôm siŋ atom e jaŋgôm biŋ, taŋ gajac mata gêdêŋ aôm naŋ ŋanô êsa acgom.”  
\v 16 Jakob gêc bêc e mata gêlac ma kêsôm gebe “Biŋŋanôgeŋ, Apômtau gêmoa gamêŋ tonecgoc ma aê gajam kauc.”  
\v 17 Ma eŋ kêtêc tau ma kêsôm gebe “Gamêŋ tonec gamêŋ dabuŋgoc. Anôtô tau nê andu ma undambê ŋasacgêdô tonec.”   
\p
\v 18 Gêdêŋ bêbêc kanucgeŋ Jakob gêdi sa ma gêjac poc, taŋ gedeŋ kêtu nê kwalim naŋ, sa kêkô kêtu ŋabelo ma kêkêc niptêkwi kêpi poc tau.  
\v 19 Eŋ kêsam gamêŋ tau ŋaê gebe Betel. Gêmuŋgeŋ sêsam malac tonaŋ ŋaê gebe Lus.  
\v 20 Ma Jakob gêjac mata biŋ amboac tonec gebe “Anôtô embe êwiŋ aê ma ejop aê aŋga intêna, tec jasa nec, ma êkêŋ mo aê janiŋ to ŋakwê aê jasôŋa êndêŋ aê  
\v 21 e jaô lasê tamocnê andu tobiŋmalôgeŋ êtiam, go Apômtau êtu ŋoc Anôtô.  
\v 22 Poc tonec gajac sa kêkô kêtu ŋabelo êtu Anôtônê andu. Ma gêŋ samob, taŋ aôm ôkêŋ êndêŋ aê naŋ, aê jakêŋ gêŋ 10-10 ŋateŋ ŋanô-teŋ ŋanô êtômgeŋ êmu êndêŋ aôm êwac.” \f + \fr 28:22 \ft Betel ŋam gebe Anôtônê andu.\f*   
\c 29  
\s1 Jakob gêjam sakiŋ Laban gêjô Rahel agêc Lea  
\p
\v 1 Go Jakob gêdi ma kêsêlêŋ e gêô lasê lau oc kêpiŋa nêŋ gamêŋ.  
\v 2 Mata geso gamêŋ, tec gêlic bumata teŋ kêpoac kôm ma domba toŋ têlêac sêc ŋagala gebe domba têtap nêŋ bu sa aŋga bumata tau. Poc kapôêŋ kêgadê bumata tau.  
\v 3 Domba ŋatoŋ samob embe sêpi tageŋ su, go ŋagejobwaga sêôc poc su aŋga bumata ma sêkêŋ bu êndêŋ domba sênôm. Su, go sêkêŋ poc êmu ŋamala naêŋgandê bu auc êtiam.   
\p
\v 4 Ma Jakob kêsôm gêdêŋ êsêac gebe “O ŋoc lasitêwaiac, amac aŋga ondoc.” Êsêac sêsôm gebe “Aêac aŋga Haran.”  
\v 5 Eŋ kêsôm gêdêŋ êsêac gebe “Amac ajala Nahor latu Laban me masi.” Êsêac sêsôm gebe “Aêac ajala eŋgac.”  
\v 6 Eŋ kêsôm gêdêŋ êsêac gebe “Eŋ gêmoa ŋajam me masi.” Êsêac sêsôm gebe “Gêmoa ŋajam. Ôlic eŋ latuo Rahel gêmêŋ gêwiŋ domba.”  
\v 7 Eŋ kêsôm gebe “Amboac ondoc, oc kêkô ŋaluŋ, tec bôc sêsô sapa sêna atomgeŋ, akêŋ bu êndêŋ êsêac, go aêc ana gebe sêniŋ gêgwaŋmaŋ.”  
\v 8 Mago êsêac sêsôm gebe “Aêac atôm atom tageŋ. Domba ŋatoŋ samob sêpi tageŋ acgom, go aôc poc su aŋga bumata ma akêŋ bu êndêŋ domba sênôm.”   
\p
\v 9 Eŋ gêjam biŋgalôm gêwiŋ êsêac gêmoa, ma Rahel gêô lasê gêwiŋ tamanê domba gebe eŋ gejob êsêac.  
\v 10 Jakob gêlic sa laŋgwa Laban nê latuo Rahel to nê domba, go gêja gêôc poc su aŋga bumata ma kêkêŋ bu gêdêŋ sa laŋgwa Laban nê domba sênôm.  
\v 11 Go Jakob kêlêsôp Rahel ma kêtaŋ lasê.  
\v 12 Go Jakob gêwa tau sa gêdêŋ Rahel gebe “Tamamnê gôlôacnêŋ teŋ aê, gebe tinoc Rebeka.” Tec Rahel kêlêti jakêsôm ŋawae gêdêŋ tama.   
\p
\v 13 Laban gêŋô luo latu Jakob ŋawae ma kêlêti gebe êkôc eŋ sa. Eŋ kêmbôêŋ to kêlêsôp eŋ, go gêwê eŋ kêsô nê andu. Jakob gêjac nê lêŋ samob ŋamiŋ gêdêŋ Laban  
\v 14 ma Laban kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Biŋŋanô, aêŋoc ŋatê ŋagêdô aôm.” Ma Jakob gêmoa gêwiŋ eŋ ajôŋ teŋ.   
\p
\v 15 Go Laban kêsôm gêdêŋ Jakob gebe “Aôm aŋga ŋoc gôlôacnêŋ, tec ônam sakiŋ aê ŋaôma me. Ôsômmaŋ, jakêŋ ŋagêjô amboac ondoc êndêŋ aôm êjô nêm kôm.”  
\v 16 Ma Labannê latuoagêc sêmoa, awêsêganê ŋaê gebe Lea ma awê sauŋ nê gebe Rahel.  
\v 17 Lea laŋôanô tutuc, mago Rahel ôli to laŋôanô latu-latu.  
\v 18 Ma Jakob têtac gêwiŋ Rahel, tec eŋ kêsôm gebe “Aê gabe janam sakiŋ aôm jala 7 êjô latômo sauŋ Rahel su.”  
\v 19 Laban kêsôm gebe “Jakêŋ eŋ êndêŋ aôm oc ŋajam êlêlêc jakêŋ eŋ êndêŋ ŋac jaba teŋ su. Amboac tonaŋ ômoa ôwiŋ aê.”  
\v 20 Tec Jakob gêjam sakiŋ jala 7 kêtu Rahelŋa. Eŋ têtac gêwiŋ eŋ ŋanô, tec gêlic ŋasawa tonaŋ kêtôm bêc luagêcgeŋ.   
\p
\v 21 Go Jakob kêsôm gêdêŋ Laban gebe “Ôkêŋ ŋoc awê êndêŋ aê gebe jamoa jawiŋ eŋ gebe ŋoc têm gêbacnê.”  
\v 22 Ma Laban kêkalem lau malacŋa samob sêpi tageŋ ma geno moasiŋ teŋ.  
\v 23 Mago gêdêŋ kêtulala eŋ kêkôc latuo Lea ma gêwê eŋ gêdêŋ Jakob gebe êmoa êwiŋ eŋ.  
\v 24 (Laban kêkêŋ nê sakiŋwagao Silpa gêdêŋ latuo Lea gebe ênam sakiŋ eŋ.)  
\v 25 Ma gêdêŋ bêbêcgeŋ Jakob gêlic gebe Lea. Ma eŋ kêsôm gêdêŋ Laban gebe “Aôm gôgôm aê amboac ondoc. Aê gajam sakiŋ aôm kêtu Rahel ŋa atom me. Aôm kôsau aê kêtu asageŋŋa.”  
\v 26 Laban gêjô eŋ awa gebe “Aêacma mêtê gebe awê sauŋ ênam ŋac êmuŋ awêsêga nec gêc atom.  
\v 27 Agêc amoa awiŋ taôm e woke tonec êmbacnê, go aêac akêŋ awê teŋ êndêŋ aôm êwiŋ. Ma aôm ônam sakiŋ aê jala 7 êtiam êjô awê tau.”  
\v 28 Jakob gêlic ŋajam ma agêc sêmoa sêwiŋ tauŋ e woke tau gêbacnê, go Laban kêkêŋ latuo Rahel gêdêŋ eŋ gêjam.  
\v 29 (Laban kêkêŋ nê sakiŋwagao Bilha gêdêŋ latuo Rahel gebe ênam sakiŋ eŋ.)  
\v 30 Ma Jakob gêmoa gêwiŋ Rahel amboac tonaŋgeŋ ma têtac gêwiŋ Rahel kêlêlêc Lea su. Ma eŋ gêjam sakiŋ Laban jala 7 gêwiŋ.   
\s1 Jakobnê wakuc  
\p
\v 31 Apômtau gêlic gebe Jakob têtac gedec Lea, tec kêkêŋ eŋ kêkêkam ŋapalê. Mago Rahel eŋ awê kapoac.  
\v 32 Ma Lea taê ma kêkôc ŋapalê ŋac ma gê ênê ŋaê gebe Ruben gebe eŋ kêsôm gebe” Apômtau mata gê ŋoc gêŋ wapac ma galoc ŋoc akweŋ oc têtac êwiŋ aê.”  
\v 33 Eŋ taê kêtiam ma kêkôc ŋapalê ŋac teŋ ma kêsôm gebe “Apômtau gêŋô su gebe têtac gedec aê, tec kêkêŋ latuc tonec gêwiŋ.” Ma gê ênê ŋaê gebe Simeon.  
\v 34 Eŋ taê-kêtiam ma kêkôc ŋapalê ŋac teŋ ma kêsôm gebe “Galoc ŋoc akweŋ êsap aê tôŋ gebe aê kakôc ênê latui têlêac.” Kêtu tonaŋŋa eŋ gê ênê ŋaê gebe Lewi.  
\v 35 Ma eŋ taê kêtiam ma kêkôc ŋapalê ŋac teŋ ma kêsôm gebe “Galoc aê gabe jalambiŋ Apômtau.” Kêtu tonaŋŋa eŋ gê ênê ŋaê gebe Juda. Go kêkôc gôlôac kêtiam atom. \f + \fr 29:35 \ft Lau tonaŋ sêlic nêŋ om awê to ŋacŋa woke samuc teŋ.\f*   
\c 30  
\p
\v 1 Rahel kêsaê gebe eŋ oc êkôc ŋapalê êjô Jakob atom, tec gêjam lêmuŋ têwao ma kêsôm gêdêŋ Jakob gebe “Ôka ŋoc gôlôac lasê. Embe masi, oc jamac êndu.”  
\v 2 Jakob têtac ŋandaŋ kêsa gêdêŋ Rahel ma kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Aê gajô Anôtô su me. Eŋ kêgamiŋ têmtaclêlôm ŋaŋanô gêdêŋ aôm.”  
\v 3 Go eŋ kêsôm gebe “Ŋoc sakiŋwagao Bilha tonec. Ômoa ôwiŋ eŋ gebe êkôc ŋapalê êŋgôŋ aê labucm gebe jatap latuc teŋ sa aŋga ênê.”  
\v 4 Tec kêkêŋ nê sakiŋwagao Bilha gêdêŋ Jakob kêtu ênê awê ma Jakob gêmoa gêwiŋ eŋ.  
\v 5 Ma Bilha taê e kêkôc ŋapalê ŋac gêjô Jakob.  
\v 6 Go Rahel kêsôm gebe “Anôtô kêmêtôc aê ma kêkêŋ taŋa aê aoc, tec kêkêŋ latuc gêdêŋ aê.” Kêtu tonaŋŋa eŋ gê ênê ŋaê gebe Dan.  
\v 7 Ma Rahelnê sakiŋwagao Bilha taê kêtiam ma kêkôc latu kêtu luagêcŋa gêjô Jakob.  
\v 8 Ma Rahel kêsôm gebe “Aêagêc teoco amônaŋ tauŋ ŋajaŋageŋ e kaku eŋ tulu.” Tec gê ŋapalênê ŋaê gebe Naptali.   
\p
\v 9 Lea kêsaê gebe oc êkôc gôlôac êtiam atom, tec kêkôc nê sakiŋwagao Silpa ma kêkêŋ eŋ gêdêŋ Jakob kêtu ênê awê.  
\v 10 Ma Leanê sakiŋwagao Silpa kêkôc latu teŋ gêjô Jakob.  
\v 11 Ma Lea kêsôm gebe “Aê katap ŋoc ŋajam sa.” Ma gê ênê ŋaê gebe Gad.  
\v 12 Go Leanê sakiŋwagao Silpa kêkôc latu kêtu luagêcŋa gêjô Jakob.  
\v 13 Ma Lea kêsôm gebe “Aê gamoa totêtac wapigeŋ. Biŋŋanô, lauo sêlambiŋ aê.” Tec gê ênê ŋaê gebe Aser.   
\p
\v 14 Gêdêŋ têm sejoŋ kôm ŋanô saŋa naŋ, Ruben gêja kôm ma kêtap kaŋanô ŋagêdô sa, taŋ lauo kapoac sêkôc êtu sêkêkam ŋapalêŋa. Eŋ kêkêŋ gêdêŋ têna Lea. Ma Rahel kêsôm gêdêŋ Lea gebe “Ôkêŋ latômnê kaŋanô êndêŋ aêmaŋ.”  
\v 15 Ma Lea kêsôm gebe “Amboac ondoc, aôm kôjaŋgo ŋoc akweŋ su, nec gôlic amboac gêŋ ŋaôma me. Ma galoc gobe ôkôc latucnê ka ŋanô su amboac tonaŋgeŋ me.” Ma Rahel kêsôm gebe “Amboac tonaŋ êmbêc tonec êmoa êwiŋ aôm êjô latômnê ka ŋanô.”  
\v 16 Gêdêŋ kêtula Jakob gêmu gêmêŋ aŋga kôm ma Lea kêpuc eŋ tôŋtôŋ ma kêsôm gebe “Ôndêŋ aê ômôêŋmaŋ gebe aê gajam ôli aôm ŋa latucnê ka ŋanô.” Tec gêmoa gêwiŋ eŋ gêdêŋ gêbêc tonaŋ.  
\v 17 Ma Anôtô kêkêŋ taŋa Lea e taê ma kêkôc latu kêtu lemeŋ teŋŋa gêjô Jakob.  
\v 18 Ma Lea kêsôm gebe “Anôtô kêkêŋ latuc teŋ gêdêŋ aê gêjô aê kakêŋ ŋoc sakiŋwagao gêdêŋ ŋoc akweŋ.” Ma gê ênê ŋaê gebe Isakar.  
\v 19 Go Lea taê kêtiam ma kêkôc latu kêtu 6ŋa gêjô Jakob.  
\v 20 Ma Lea kêsôm gebe “Anôtô kêkêŋ gêŋ ŋajam gêdêŋ aê. Galoc ŋoc akweŋ etoc aê sa gebe aê kakôc latuci 6 gêjô eŋ.” Ma eŋ gê ênê ŋaê gebe Sebulon.  
\v 21 Tonaŋ su, go eŋ kêkôc latuo teŋ ma gê ênê ŋaê gebe Dina.   
\p
\v 22 Go Anôtô taê gêjam Rahel ma kêkêŋ taŋa eŋ ma gêlôc sa gebe êkôc ŋapalê.  
\v 23 Eŋ taê ma kêkôc ŋapalê ma kêsôm gebe “Anôtô geseŋ ŋoc biŋ majocŋa su,”  
\v 24 ma gê ênê ŋaê gebe Josep ma kêsôm gebe “Apômtau êkêŋ latuc teŋ mêŋêwiŋ.”   
\s1 Jakob kêmasaŋ biŋ gêdêŋ Laban  
\p
\v 25 Rahel kêkôc Josep su, go Jakob kêsôm gêdêŋ Laban gebe “Ôsakiŋ aê jamu jana ŋoc malac to ŋoc gamêŋ.  
\v 26 Ôkêŋ ŋoc lauo to ŋoc gôlôac êndêŋ aê gebe aê gajam sakiŋ aôm kêtu êsêacŋa. Ôlôc, go jaêc jana. Aôm kôjala sakiŋ, taŋ gajam gêdêŋ aôm naŋgac.”  
\v 27 Ma Laban kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Ôlic aê ŋajammaŋ. Aê kapuc kapoac ma katap sa gebe Apômtau gêjam mec aê kêtu aômŋa.  
\v 28 Ôsam nêm ŋaôli ma aê gabe jakêŋ êndêŋ aôm.”  
\v 29 Ma Jakob kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Taôm kôjala sakiŋ, taŋ gajam naŋ, ma gôlic nêm bulimakao to bôc ŋagêdô sêmoa ŋalêŋ gêdêŋ aê gajob êsêacŋa,  
\v 30 gebe luagêcgeŋ sêmoa gêdêŋ aê gamêŋ atomgeŋ ma galoc têtu taêsam, ma Apômtau gêjam mec aôm gêdêŋ ŋasawa, taŋ aê gamoa gawiŋ aôm naŋ. Mago galoc amboac ondoc. Aê janam kôm janam tauc ŋoc gôlôac sa êndêŋ ondocgeŋ.”  
\v 31 Ma Laban kêsôm gebe “Amboac tonaŋ aê jakêŋ asageŋ êndêŋ aôm.” Ma Jakob gêjô eŋ awa gebe “Ôkêŋ gêŋ teŋ êndêŋ aê atom. Aôm embe ôlôc êndêŋ ŋoc biŋ tonec, go aê jatu gejobwaga ma jajop nêm bôc êtiam.  
\v 32 Galoc aê janac nêm bôc pebeŋ kêsi ma jajaliŋ bôc ôliŋ komokom to tictêla-tictêla samob sa ma domba jejec to noniŋ komokom to tictêla-tictêla amboac tonaŋgeŋ ma gêŋ tonaŋ têtu ŋoc ŋaôli.  
\v 33 Êtu ŋamu biŋ tonec êwaka aê sa gebe aê ŋac gêdêŋ gebe Aôm embe ômôêŋ gebe ônac ŋoc ŋaôli kêsi ma ôlic noniŋ, taŋ ôliŋ komokom to tictêla-tictêla atom to domba, taŋ jejec atom naŋ ŋateŋ, go ôlic aê amboac ŋac geŋgeŋ.”  
\v 34 Laban kêsôm gebe “Ŋajam, amboac tonaŋ nêm biŋ êtu tôŋ.”  
\v 35 Mago gêdêŋ bêc tecenaŋ Laban kêkôc noniŋ kapoac talô-talô to tictêla-tictêla ma noniŋ têna ôliŋ komokom to tictêla-tictêla samob su, samob, taŋ ôliŋ sêpsêp ŋagec gêc naŋ, to domba jejec samob amboac tonaŋ ma kêkêŋ gêdêŋ latui sejop.  
\v 36 Ma gêc gêja e intêna ŋasawa kêtôm bêc têlêac geŋ êsêagêc Jakob kêsi ma Jakob gejob Labannê bôc ŋagêdôgeŋ.   
\p
\v 37 Go Jakob kêkôc kalatu aŋga kaleloŋ to otic ma kaopo ma gebeŋ ŋaôlic ŋatalô tictêla-tictêla.  
\v 38 Eŋ kêkôc kalatu, taŋ kêmasaŋ su naŋ, jaketoc kêkô busawa, kêkô suc, taŋ bôc sêmêŋ sênôm bu kêsêpŋa naŋ, kêkô bôc laŋôŋnêmŋa solop. Go gêdêŋ noc sênôm buŋa bôc sêgêli tauŋ sêmoa.  
\v 39 Bôc sêgêli tauŋ sêmoa sêkanôŋ gamêŋ, taŋ kalatu sêkô naŋ, tec sêsu ŋalatu ôliŋ talô-talô to komokom ma tictêla-tictêla.  
\v 40 Domba tonaŋ sêmoa tauŋŋa ma Jakob kêkêŋ bôc ŋagêdô laŋôŋ gêdêŋ bôc ôliŋ komokom to tictêla-tictêla, taŋ sêmoa Labannê bôc ŋatoŋ ŋalêlôm naŋ. Ma eŋ kêjaliŋ tau nê bôc ŋatoŋ ŋagêdô sa ma kêkêŋ nê gêŋ sêwiŋ Labannê atom.  
\v 41 Embe bôc toôliŋwalô sêŋgêli tauŋ, go Jakob naetoc kalatu ênêc bôc laŋôŋnêmŋa êsêp suc ŋalêlôm gebe sêlic kalatu ma sêŋgêli tauŋ.  
\v 42 Mago embe bôc toôliŋ secsec, go naetoc kalatu êkô atom. Kêtu tonaŋŋa bôc toôliŋ secsec têtu Labannê ma bôc toôliŋwalô têtu Jakobnê.  
\v 43 Tec ŋac tau kêtu ŋac tolêlôm ma kêtap nê bôc ma sakiŋwagao to ŋac ma kamele to doŋki taêsam sa.   
\c 31  
\s1 Jakob gêwi Laban siŋ  
\p
\v 1 Ma Jakob gêŋô Laban latui sêsôm-sêsôm gêdêŋ tauŋ gebe “Jakob kêjaŋgo tameŋinê gêŋ samob su. Aŋga tameŋinê gêŋ eŋ kêtap waba taêsam sa e kêtu ŋac tolêlôm.”  
\v 2 Ma Jakob kêsaê Laban laŋôanô e gêlic kêtôm gêmuŋgeŋ kêtiam atom.  
\v 3 Tec Apômtau kêsôm gêdêŋ Jakob gebe” Ômu tamami to nêm tawaŋ nêŋ gamêŋ ôna ma aê oc jawiŋ aôm.”  
\v 4 Ma Jakob kêsakiŋ biŋ gêja ma gêmôêc Rahel agêc Lea sêmêŋ kôm, taŋ nê bôc sêmoa naŋ,  
\v 5 ma kêsôm gêdêŋ êsêagêc gebe “Aê galic tamemi laŋôanô amboac teŋ, eŋ gêlic aê ŋajam amboac gêmuŋŋa kêtiam atom. Mago tamocnê Anôtô gêmoa gêwiŋ aê.  
\v 6 Amagêc ajala gebe gajam sakiŋ tamemi toŋoc ŋaclai samucgeŋ.  
\v 7 Mago tamemi kêsau aê ma gêjam ŋoc ŋaôli ôkwi kêtu dim 10. Mago Anôtô kêkô eŋ auc gebe êŋgôm aê sec atom.  
\v 8 Gêdêŋ taŋ eŋ kêsôm gebe ‘Bôc toôliŋ komokom têtu nêm ŋaôli’ naŋ, bôc samob sêsu ŋalatu toôliŋ komokom. Ma gêdêŋ taŋ eŋ kêsôm gebe ‘Bôc toôliŋ tictêla-tictêla têtu nêm ŋaôli’ naŋ, bôc samob sêsu ŋalatu toôliŋ tictêla-tictêlageŋ.  
\v 9 Amboac tonaŋ Anôtô kêkôc bôc su aŋga tameminê ma kêkêŋ gêdêŋ aê.   
\p
\v 10 “Gêdêŋ têm taŋ bôc sêgêli tauŋŋa naŋ, aê gaôc matocanô sa ma gaêc mê teŋ ma galic noniŋ kapoac, taŋ sêgêli noniŋ têna naŋ, ôliŋ komokom to tictêla-tictêla ma talô-talô.  
\v 11 Go Anôtônê aŋela awa gêjac aê gêdêŋ taŋ gaêc mê gaêc naŋ, gebe ‘Jakob.’ Ma aê kasôm gebe ‘Aê tec gamoa.’  
\v 12 Ma eŋ kêsôm gebe ‘Ôc matamanô sa ma ôlic. Noniŋ kapoac samob, taŋ sêgêli noniŋ têna naŋ, ôliŋ komokom to tictêla-tictêla ma talô-talô gebe aê galic gêŋ samob, taŋ Laban gêgôm gêdêŋ aôm naŋ.  
\v 13 Aê Anôtô, tec gaoc tauc lasê gêdêŋ aôm aŋga Betel naŋ, gêdêŋ taŋ aôm goeŋ oso poc ma gôjac mata biŋ gêdêŋ aê naŋ. Galoc ôndi ôwi gamêŋ tonec siŋ ma ômu ôna gamêŋ, taŋ tênam kêkôc aômŋa naŋ.’”   
\p
\v 14 Ma Rahel agêc Lea sêjô eŋ awa gebe” Aêagêc awê kaiŋ gêŋ ŋagêdô to gêŋlênsêm ŋagêdô gêc tamemainê andu me.  
\v 15 Eŋ gêlic aêagêc amboac lauo jaba. Eŋ kêtulu aêagêc ma kêjaiŋ awa, taŋ gêjô aêagêc naŋ, su.  
\v 16 Waba samob, taŋ Anôtô kêkôc su aŋga tamemainê naŋ, kêtu aêagêc to ma gôlôac ma gêŋ. Kêtu tonaŋŋa ôŋgôm biŋ samob, taŋ Anôtô kêsôm gêdêŋ aôm naŋ, ŋanô êsamaŋ.”   
\p
\v 17 Tec Jakob gêdi ma kêkêŋ latui to nê lauo sêŋgôŋ kamele ŋaô.  
\v 18 Ma eŋ gêwê nê bôc to gêŋ mateŋ jali samob, taŋ kêtap sa naŋ, bôc samob, taŋ têtu ênê gêŋ gêdêŋ eŋ gêmoa Mesopotamia naŋ, gebe êndêŋ tama Isak êna gamêŋ Kanaan.   
\p
\v 19 Laban gêja gebe êkapiŋ domba ŋaôlilu. Ma Rahel gêjam geŋgeŋ tamanê anôtô gwam.  
\v 20 Ma Jakob gêwê ŋac Aramŋa Laban auc gebe kêkêŋ tau êc êna nec ŋawae teŋ gêdêŋ eŋ atom.  
\v 21 Eŋ gêc tonê waba samobgeŋ gêja, go gêdi jagelom bu Euprat ma kêsêlêŋ laŋô gêlac gamêŋ lôcŋa Gilead.   
\s1 Laban kêjanda Jakob  
\p
\v 22 Bêc têlêac gêjaŋa, go sêsôm gêdêŋ Laban gebe Jakob gêc gêja.  
\v 23 Tec eŋ kejoŋ nê tawaŋ sêwiŋ eŋ ma kêjanda Jakob bêc 7 e gê eŋ tôŋ aŋga gamêŋ lôcŋa Gilead.  
\v 24 Mago gêdêŋ gêbêc Anôtô jagêsuŋ mê gêdêŋ ŋac Aramŋa Laban ma kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Ôlic taôm, ôsôm biŋ ŋajam me sec êndêŋ Jakob atom.”   
\p
\v 25 Ma Laban kêka lêlêc Jakob. Jakob gê nê becobo kêkô lôc ma Laban to nê tawaŋ jasêlêwaŋ tauŋ sêmoa gamêŋ lôcŋa Gilead.  
\v 26 Ma Laban kêsôm gêdêŋ Jakob gebe “Aôm gôgôm asageŋ, tec gôwê aê auc ma kôjaŋgo latucoagêc su amboac siŋwaga sêjaŋgo ŋacjo, taŋ sêku êsêac tulu naŋ su.  
\v 27 Kêtu asageŋŋa aôm gôwê aê auc ma gôêc kelecgeŋ gômôêŋ. Aê gabe jamboŋ aôm ŋa wê to oŋ ma dauc, mago aôm kôsôm biŋ teŋ gêdêŋ aê atom.  
\v 28 Ma kêtu asageŋŋa aôm godec gebe jalêsôp latucoagêc to dêbuci aliŋanô atom. Aôm gôgôm gêŋ meloc.  
\v 29 Aê katôm gebe jaŋgôm aôm sec. Mago tamamnê Anôtô kêsôm biŋ gêdêŋ aê gêdêŋ gêbêc tonaŋ gebe ‘Ôlic taôm, ôsôm biŋ ŋajam me sec teŋ êndêŋ Jakob atom.’  
\v 30 Ma galoc aôm gôêc gômôêŋ gebe gôjam awam su tamamnê anduŋa. Mago kêtu asageŋŋa aôm gôjam geŋgeŋ aêŋoc anôtôi gwam.”  
\v 31 Jakob gêjô Laban awa gebe “Aê katêc tauc gaboc aôm ôjaŋgo latômio su aŋga aêŋoc.  
\v 32 Aôm embe ôtap nêm anôtôi gwam sa aŋga ŋac teŋ nê, naŋ oc êmoa mata jali atom. Aêacnêŋ tawaŋ sêmoa, tec ômbêlêm ŋoc waba e ôtap nêm gêŋ sa ma ôkôc êsêac sêlic.” Jakob gêŋô Rahel gêjam geŋgeŋ gêŋ tau ŋawae atom.   
\p
\v 33 Amboac tonaŋ Laban kêsô Jakobnê bec gêja ma kêsô Leanê bec ma kêsô sakiŋwagao luagêc nêŋ bec amboac tonaŋgeŋ, mago kêtap gêŋ tau sa atom. Go kêsa aŋga Leanê bec jakêsô Rahelnê.  
\v 34 Ma Rahel kêkôc anôtôi gwam tau jakêsiŋ ôkwi gêc kamelenêŋ waba lau sêŋgôŋ ŋaôŋa ŋalêlôm ma eŋ tau gêŋgôŋ ŋaô. Ma Laban kêbêlêm bec ŋagêŋlêlôm samob ma kêtap gêŋ tau sa atom.  
\v 35 Ma Rahel kêsôm gêdêŋ tama gebe “O ŋoc ŋatau, aê gadi sa kakô aôm laŋômnêm jakatôm atom, tec têmtac ŋandaŋ êndêŋ aê atom, gebe kakôc ajôŋ.” Tec gesom-gesom, mago kêtap anôtôi gwam tau sa atom.   
\p
\v 36 Go Jakob têtac ŋandaŋ kêsa ma kêsôm Laban. Ma Jakob kêsôm gêdêŋ Laban gebe “Aê gagôm sec amboac ondoc. Aê gagôm keso ondoc tec kôjanda aê gômôêŋ nec.  
\v 37 Aôm kôbêlêm ŋoc waba samob. Aôm kôtap nêm waba ondoc sa. Otoc gêŋ tau ênêc awêgeŋ êndêŋ aêŋoc tawaŋ to aômnêm tawaŋ laŋôŋnêm gebe sêlic ma sêmêtôc aêagêcnêŋ biŋ.  
\v 38 Aê gamoa gawiŋ aôm jala 20. Nêm domba têna to noniŋ têna sêjam ŋalatu su atom ma aê gaeŋ domba kapoac teŋ aŋga nêm domba ŋatoŋ atom.  
\v 39 Gêŋ, taŋ kêam sec sêkac gêŋgic naŋ, aê kakêŋ gêdêŋ aôm gebe ôlic naŋ atom, aê tauc gajô aŋga aêŋoc. Aôm kôkac aê gebe jajô gêŋ samob, taŋ sêjam geŋgeŋ gêdêŋ ocsalô ma ônê, taŋ sêjam geŋgeŋ gêdêŋ gêbêc naŋ amboac tonaŋgeŋ.  
\v 40 Aê gamoa amboac tonaŋ. Gêdêŋ ocsalô oc kêpac aê êndu ma gêdêŋ gêbêc malo gêjam aê. Ma bêc gedec matocanô.  
\v 41 Jala 20 aê gamoa gawiŋ aôm aŋga nêm andu. Aê gajam sakiŋ aôm jala 14 gêjô latômoagêc. Ma jala 6 gêjô nêm bôc. Mago aôm gôjam ŋoc ŋaôli ôkwi kêtu dim 10.  
\v 42 Tamocnê Anôtô, Abrahamnê Anôtô ma Isaknê kêtêc tau ŋamôkê embe êmoa êwiŋ aê atom, go aôm ôsakiŋ aê tolemoc sawageŋ jana. Anôtô gêlic ŋoc gêŋwapac to lemoc ŋakôm ma kêmêtôc nêm biŋ gêdêŋ gêbêc tonec.”   
\s1 Jakob agêc Laban sêmoatiŋ poac  
\p
\v 43 Go Laban gêjô eŋ awa ma kêsôm gêdêŋ Jakob gebe “Lauo tonec aêŋoc latucio, gôlôac tau aêŋoc gôlôac, bôc ŋatoŋ aêŋoc bôc ŋatoŋ ma gêŋ samob, taŋ aôm gôlic naŋ, aêŋoc gêŋgoc. Mago ocsalô tonec aê jaŋgôm asageŋ êndêŋ latucio me êndêŋ nêŋ gôlôac, taŋ êsêac sêkôc naŋ.  
\v 44 Ajôc, aêagêc tamoatiŋ poac teŋ. Poac tau êtu ŋabelo êwa aêagêc saŋa teŋ.”  
\v 45 Tec Jakob kêkôc poc teŋ jagêjac sa kêkô kêtu ŋabelo.  
\v 46 Ma Jakob kêsôm gêdêŋ nê tawaŋ gebe “Ajoŋ poc sa.” Ma êsêac sêkôc poc ma sêboa sa kêtu toŋ teŋ. Ma êsêac seŋ gêŋ sêŋgôŋ poc tau ŋaô.  
\v 47 Laban kêsam toŋ tau gebe Jegar-Sahaduta, mago Jakob kêsam gêŋ tau gebe Galed.  
\v 48 Laban kêsôm gebe “Toŋ tonaŋ kêtu ŋabelo êwa aêagêc saŋa êkô ŋasawa.” Kêtu tonaŋŋa eŋ kêsam gêŋ tau gebe Galed,  
\v 49 ma alê poc gebe Mispa gebe eŋ kêsôm gebe “Aêagêc embe tamoa jaêc tauŋ, go Apômtau ejop aêagêc.  
\v 50 Aôm embe ôtu kasec aê latucio me ônam lauo ŋagêdô mêŋsêwiŋ latucio, naŋ ôlic katômaŋ gebe ŋamalac teŋ tec mêŋgêwiŋ aêagêc atom nec, mago Anôtô oc êjala gebe gejob aêagêc.”   
\p
\v 51 Go Laban kêsôm gêdêŋ Jakob gebe “Ôlic toŋ to alê poc tonec, taŋ aê gajac sa kêkô aêagêc ŋasawa naŋ.  
\v 52 Toŋ tau to alê poc tonec êtu ŋabelo gebe aê jaŋgêli toŋ tonec wacjalom nêm gamêŋ atom, ma aôm ôŋgêli toŋ to alê poc tonec mêŋolom aêŋoc gamêŋ êtu ôŋgôm aê secŋa atom.  
\v 53 Abrahamnê Anôtô to Nahornê Anôtô ma agêc tameŋinê Anôtô êtu ŋac-mêtôcwaga êkô aêagêc ŋasawa.” Ma Jakob kêtôc lêma gêdêŋ tama Isak nê kêtêc tau ŋamôkê.  
\v 54 Ma Jakob kêkêŋ da teŋ aŋga lôc tonaŋ ma kêkalem nê tawaŋ gebe sêniŋ polom. Ma êsêac seŋ polom ma sêmoa lôc tau gêdêŋ gêbêc samuc tonaŋ.   
\p
\v 55 Gêdêŋ bêbêc kanucgeŋ Laban gêdi ma kêlêsôp dêbui to latuio aliŋanô to gêjam mec êsêac. Go gêwi êsêac siŋ ma gêmu gêja nê gamêŋ. \f + \fr 31:55 \ft Jegar-Sahaduta ŋam gebe Toŋ taŋ kêtu ŋabelo.\f* \f + \fr 31:55 \ft Galed tonec Ebolai aweŋ ŋam gebe Toŋ taŋ kêtu ŋabelo.\f*   
\c 32  
\s1 Jakob kêmasaŋ tau gebe êndac Esau  
\p
\v 1 Ma Jakob kêkôc nê lêŋ sa amboac tonaŋ. Ma Anôtônê aŋela dêdac eŋ.  
\v 2 Jakob gêlic êsêac ma kêsôm gebe “Anôtônê siŋwaga êsêac.” Tec kêsam gamêŋ tau ŋaê gebe Mahanaim.   
\p
\v 3 Go Jakob kêsakiŋ nê lau jaeŋ sêmuŋ dêdêŋ têwa Esau sêja, taŋ gêŋgôŋ Edomnê gamêŋ Seir.  
\v 4 Ma eŋ kêjatu êsêac gebe “Asôm êndêŋ ŋoc ŋatau Esau amboac tonec gebe Aômnêm sakiŋwaga Jakob kêsôm biŋ tonec gebe Aê gamoa gawiŋ Laban e mêŋgêdêŋ galoc.  
\v 5 Ma aê katap bulimakao to doŋki ma bôc ŋatoŋ ma sakiŋwagao to ŋac sa. Ma galoc kakêŋ jaeŋ gêdêŋ ŋoc ŋatau gebe ôlic aê ŋajamŋa.”   
\p
\v 6 Lau jaeŋŋa sêmu dêdêŋ Jakob sêja ma sêsôm gebe “Aêac aô lasê têwam Esau. Eŋ gêdi gebe êpuc aôm tôŋtôŋ to lau 400 sêwiŋ eŋ.”  
\v 7 Tec Jakob kêtakê ŋanô ma gêmoa toŋalêlôm ŋatutucgeŋ ma gêwa lau, taŋ sêwiŋ eŋ naŋ, ma bôc ŋatoŋ to bulimakao ma kamele kêkôc gêja toŋ luagêc.  
\v 8 Eŋ taê gêjam gêc tauŋa gebe “Esau embe êndac toŋ teŋ ma enseŋ su, go toŋ teŋ gacgeŋ sêc sêna.”   
\p
\v 9 Ma Jakob kêsôm gebe “O tamoc Abraham nê Anôtô ma tamoc Isak nê Anôtô, o Apômtau, aôm kôsôm gêdêŋ aê gebe ‘Ômu ôna nêm gamêŋ to nêm gôlôac ma aê gabe jamoasiŋ aôm.’  
\v 10 Aê gêŋ ŋaôma nec katôm nêm moasiŋ to nêm biŋ ŋaŋêŋ, taŋ kôkêŋ gêdêŋ nêm sakiŋwaga aê naŋ atom. Aê galom bu Jordan tonec tec kamêgôm ŋoc tôcgeŋ ma galoc katu toŋ luagêc.  
\v 11 Aê jateŋ aôm gebe ônam aê kêsi êndêŋ teoc Esau lêma, gebe aê katêc eŋ. Moae êmêŋ e ênac aêac samob êndu, enseŋ teneŋi to nêŋ gôlôac êtômgeŋ.  
\v 12 Mago aôm kôsôm gebe ‘Aê gabe jamoasiŋ aôm to jakêŋ nêm wakuc têtôm gaŋac gwêcŋa, taŋ lau teŋ sêsa sa têtôm atom.’”   
\p
\v 13 Ma eŋ gêmoa ônê gêdêŋ gêbêc tonaŋ ma kêkôc nê gêŋ samob, taŋ kêtap sa naŋ, ŋagêdô su gebe êwi siŋ êndêŋ têwa Esau ŋaôma.  
\v 14 Eŋ kêkôc noniŋ têna 200 to kapoac 20 ma domba 200 to kapoac 20,  
\v 15 ma kamela 30 tonêŋ ŋalatugeŋ, taŋ sênôm su naŋ, bulimakao tana 40 to kapoac 10, doŋki têna 20 to kapoac 10.  
\v 16 Bôc totoŋ-totoŋ tonaŋ eŋ kakêŋ sêsêp sakiŋwaga lemeŋ gêdêŋ-gêdêŋgeŋ ma kêsôm gêdêŋ nê sakiŋwaga gebe “Amac amuŋ aê ma akêŋ ŋasawa êsi tau êniŋ toŋ êndêŋ-êndêŋ-geŋŋa êŋgic êtômgeŋ.”  
\v 17 Eŋ kêjatu ŋac ŋamataŋa gebe “Teoc Esau embe êndac aôm ma êtu kênac aôm gebe ‘Aômnêm ŋatau asa. Aôm ôna ondoc. Gêŋ, taŋ gêmuŋ aôm naŋ asanê,’  
\v 18 go ôsôm gebe ‘Êsêac têtu nêm sakiŋwaga Jakobnê gêŋ. Eŋ gebe êkêŋ gêŋ tau êndêŋ ŋoc ŋatau Esau ŋaômageŋ. Eŋ tau kêdaguc aêac.’”  
\v 19 Eŋ kêjatu biŋ tonaŋgeŋ gêdêŋ ŋac kêtu luagêcŋa to têlêacŋa ma êsêac samob, taŋ têdaguc bôc ŋatoŋ gêdêŋ-gêdêŋgeŋ naŋ. “Amac embe andac Esau, go asôm biŋ tageŋ tonaŋgeŋ êndêŋ eŋ  
\v 20 ma asôm teŋ tonec êwiŋ gebe ‘Nêm sakiŋwaga Jakob kêdaguc aêac.’” Jakob taê gêjam gebe “Aê jaê wama eŋ ŋa gêŋ, taŋ gabe jakêŋ ŋaômageŋ êndêŋ eŋ naŋ, êmuŋ acgom, go jalic eŋ laŋôanô êtu ŋamu. Moae êkôc aê sa.”  
\v 21 Tec gêŋ, taŋ gebe êkêŋ ŋaômageŋ êndêŋ Esau naŋ, kêsêlêŋ gêmuŋ eŋ ma eŋ tau gêmoa bec ŋamala gêdêŋ gêbêc tonaŋ.   
\s1 Jakob agêc ŋac teŋ sêmônaŋ tauŋ aŋga Peniel  
\p
\v 22 Gêdêŋ gêbêc tonaŋgeŋ Jakob gêdi ma kêkôc nê awêagêc to nê sakiŋwagaoagêc ma nê gôlôac 11 gebe selom buseleŋ Jabok.  
\v 23 Eŋ kêkôc êsêac ma kêsakiŋ êsêac selom bu tonê gêŋ ŋagêdô amboac tonaŋgeŋ.  
\v 24 Ma eŋ taugeŋ gêmoa ŋamakeŋ. Ma ŋac teŋ jaagêc sêmônaŋ tauŋ e gêu bôŋ.  
\v 25 Gêdêŋ taŋ ŋac tau gêlic gebe oc êku Jakob tulu êtôm atom naŋ, kêtap Jakob kêsêp magi e magi kêsu gêdêŋ agêc sêmônaŋ tauŋ sêmoa naŋ.  
\v 26 Ma eŋ kêsôm gebe “Ôwi aê siŋ gebe gêu bôŋgac.” Mago Jakob kêsôm gebe “Aê jawi aôm siŋ atom e ônam mec aê êmuŋ acgom.”  
\v 27 Ma ŋac tau kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Nêm ŋaê amboac ondoc.” Ma eŋ kêsôm gebe “Jakob.”  
\v 28 Go eŋ kêsôm gebe “Sêsam aôm gebe Jakob êtiam atom, sêsam aôm gebe Israel, gebe aôm gôjac siŋ gêdêŋ Anôtô to ŋamalac ma kôku êsêac tulu.”  
\v 29 Ma Jakob kêtu kênac eŋ gebe “Ôsam nêm ŋaê êndêŋ aê.” Mago eŋ kêsôm gebe “Aôm kôtu kênac ŋoc ŋaê kêtu asageŋŋa.” Ma eŋ gêjam mec Jakob aŋga tônê.  
\v 30 Go Jakob kêsam gamêŋ tau ŋaê gebe Peniel ma kêsôm gebe “Aê laŋôcanô gêdêŋ Anôtô laŋôanô ma gacgeŋ gamoa tomatoc jaligeŋ.”  
\v 31 Gêdêŋ taŋ kêka lêlêc Peniel naŋ, oc kêpi. Ma eŋ kêka gwecgeŋ gêja kêtu magiŋa.  
\v 32 Kêtu tonaŋŋa lau Israel seŋ bôc ŋalabu atom e mêŋgêdêŋ galoc gebe ŋac tau kêtap Jakob kêsêp magi.   
\c 33  
\s1 Jakob agêc Esau sê wama tauŋ  
\p
\v 1 Ma Jakob gêôc mataanô sa e gêlic Esau to lau 400 sêwiŋ eŋ sêmêŋ. Tec eŋ gêjac sam nê gôlôac gêdêŋ Lea agêc Rahel to sakiŋwagao luagêc.  
\v 2 Ma eŋ kêkêŋ sakiŋwagaoagêc to nêŋ gôlôac sêkô ŋamata. Lea to nê gôlôac têdaguc, ma Rahel agêc Josep sêkô êsêac samob ŋamu.  
\v 3 Eŋ tau gêwê êsêac ac têtu oloŋ-oloŋ sêja. Eŋ gewec e jakêtap labôc kêtu dim 7 e jagêjac têwa sa.   
\p
\v 4 Mago Esau kêlêti gêdêŋ eŋ jagêlô eŋ tôŋ to kêmbôêŋ eŋ kêsêp gêsutêkwa, ma kêlêsôp eŋ alianô. Ma agêc têtaŋ.  
\v 5 Gêdêŋ taŋ Esau gêôc mataanô sa e gêlic lauo to gôlôac naŋ, eŋ kêsôm gebe “Asa lau, tec sêwiŋ aôm.” Ma Jakob kêsôm gebe “Gôlôac, taŋ Anôtô kêkêŋ êsêac kêtu êmoasiŋ nêm sakiŋwagaŋa naŋ.”  
\v 6 Ma sakiŋwagaoagêc to nêŋ gôlôac mêŋtêdabiŋ ma sewec.  
\v 7 Go Lea to nê gôlôac mêŋtêdabiŋ ma sewec amboac tonaŋgeŋ. Gocgo Josep agêc Rahel mêŋtêdabiŋ ma sewec têtu ŋamu.  
\v 8 Ma Esau kêsôm gebe “Aôm taêm gêjam biŋ amboac ondoc kêpi toŋ kapôêŋ, taŋ gadac naŋ.” Jakob gêjô eŋ awa gebe “Aê gabe ŋoc ŋatau êlic aê ŋajamŋa.”  
\v 9 Mago Esau kêsôm gebe “O lasicenec, aêŋoc gêŋ kêtôm aê. Ôkôc nêm gêŋmaŋ.”  
\v 10 Jakob kêsôm gebe “O masi. Aôm embe ôlic aê ŋajam, go ôkôc gêŋ tonaŋ aŋga aêŋoc gebe aê galic laŋômanô e kêtôm galic Anôtô tau laŋôanô gebe aôm kôkôc aê sa ŋajamgeŋ.  
\v 11 Aê jateŋ aôm gebe ôkôc gêŋ, taŋ kakêŋ gêdêŋ aôm gêwac naŋ, gebe Anôtô kêmoasiŋ aê ŋanôgeŋ ma kakoc ŋoc gêŋ kêtôm aê su.” Eŋ kêpiŋkap Esau amboac tonaŋ e kêkôc gêŋ tau su.   
\p
\v 12 Go Esau kêsôm gebe “Ajôc, dandimaŋ ma tasêlêŋ. Aê jasêlêŋ jamuŋ aôm.”  
\v 13 Ma Jakob kêsôm gebe “O ŋoc ŋatau, aôm gôlicgac gebe gôlôac têtu kapôêŋ su atom ma aê gaê go domba to bulimakao toŋalatu naŋ. Embe sensoc êsêac sêsêlêŋ ec baliŋ sêŋgôm bêc tageŋ, ŋatoŋ samucgeŋ oc sênaŋa.  
\v 14 Amboac tonaŋ, ŋoc ŋatau, ôsêlêŋ ômuŋ aêac. Aê jawê bulimakao malô-malôgeŋ jandaŋguc êtôm bôc to gôlôac ŋasec-ŋasec sêkêŋ aê e wacjaô lasê ŋoc ŋataunê gamêŋ Seir.”   
\p
\v 15 Tec Esau kasôm gebe “Aê jawi lau, taŋ sêwiŋ aê naŋ, ŋagêdô siŋ sêwiŋ aôm.” Mago eŋ kasôm gebe “Sêwiŋ aêac êtu ageŋŋa. Ŋoc ŋatau, embe ôlic aê ŋajam, go êtôm.”  
\v 16 Tec Esau kêkac tau ôkwi gêdêŋ bêc tonaŋgeŋ gêmu gêja Seir kêtiam.  
\v 17 Ma Jakob kêsêlêŋ jagêô lasê Sukot ma kêkwê nê andu teŋ, ma gêjam bec kêtu nê bôcŋa. Kêtu tonaŋŋa eŋ kêsam gamêŋ tau gebe Sukot.   
\p
\v 18 Go Jakob toôli samucgeŋ gêô lasê malac Sikem, taŋ gêc gamêŋ Kanaan naŋ. Eŋ kêsêlêŋ aŋga Mesopotamia gêmêŋ ma gêjam nê bec kêkô malac ŋamagê.  
\v 19 Ma eŋ gêjam ôli nom, taŋ nê bec kakô naŋ, aŋga Sikem tama Hamor latuinêŋ. Eŋ gêjam ôli ŋa mone 100.  
\v 20 Aŋga tonaŋ eŋ gêboa altar teŋ sa ma kêsam altar tau gebe Anôtô, Israelnêŋ Anôtô eŋ. \f + \fr 33:20 \ft Sukot ŋam gebe Bec.\f*   
\c 34  
\s1 Siŋ kêsa Sikem  
\p
\v 1 Bêc teŋ Lea latuo Dina, taŋ Jakob kêka lasê naŋ, kêsêlêŋ gebe êlic lauo gamêŋ tonaŋŋa.  
\v 2 Ma ŋac gamêŋ Hibŋa teŋ, taŋ kêtu gamêŋ ŋatau naŋ, Hamor latu Sikem, gêlic eŋ ma gêlô eŋ tôŋ ma gêmoa gêwiŋ eŋ e gêgôm eŋ kêtu sec.  
\v 3 Mago nê ŋalêlôm kêsap Jakob latuo Dina tôŋ. Eŋ têtac gêwiŋ ŋapalêo tau ma kêsôm biŋ ŋajamgeŋ gêdêŋ eŋ.  
\v 4 Tec Sikem kêsôm gêdêŋ tama Hamor gebe “Ômansaŋ biŋ gebe ŋapalêo tonaŋ êtu ŋoc awê.”  
\v 5 Ma Jakob gêŋô gebe eŋ gêgôm latuo Dina kêtu sec. Tageŋ latui sejop bôc sêmoa kôm, tec Jakob gêjam tau tôŋ e êsêac sêmu sêmêŋ acgom.  
\v 6 Ma Sikem tama Hamor gêdêŋ Jakob gêja gebe ênam biŋgalôm êwiŋ eŋ.  
\v 7 Jakob latui aŋga kôm sêmêŋ ma sêŋô biŋ tau ŋawae e gegeŋ êsêac sa ma têntac ŋandaŋ ŋanô gebe Sikem gêgôm sec gêdêŋ Israel ma gêmoa gêwiŋ Jakob latuo, gebe lau teŋ sêŋgôm gêŋ amboac tonaŋ atomanô.   
\p
\v 8 Mago Hamor gêjam biŋgalôm gêwiŋ êsêac ma kêsôm gebe “Latucnê ŋalêlôm gêwiŋ latômo samucgeŋ, tec gabe jateŋ aôm ôkêŋ eŋ êndêŋ eŋ êtu êna awê.  
\v 9 Tanam tauŋmaŋ. Amac akêŋ latômio êndêŋ aêac ma akôc aêac latuŋio êjô.  
\v 10 Amoa awiŋ aêac atu têlê. Ma gamêŋ êtu amacnêm gamêŋ. Amoa gamêŋ tau ma atulu gêŋ e atu lau tolêlôm.”  
\v 11 Ma Sikem kêsôm biŋ gêdêŋ awê tama to lui gebe “Alic aê ênac matemanô ŋajammaŋ. Ma gêŋ samob, taŋ ateŋ aŋga aêŋoc naŋ, aê gabe jakêŋ êndêŋ amac.  
\v 12 Amac embe ajatu ŋaôli kapôêŋ sec to awalauŋ, oc jakêŋ êtôm tê ajatu nêgeŋ. Tageŋ akêŋ ŋapalêo tau êtu ŋoc awê.”   
\p
\v 13 Jakob latui sêjô Sikem agêc tama Hamor aweŋ sêbanac biŋgeŋ gebe eŋ gêgôm luŋio Dina kêtu sec.  
\v 14 Êsêac sêsôm gêdêŋ êsêagêc gebe “Aêac atôm atom gebe akêŋ luŋio êndêŋ ŋac samuc teŋ, taŋ sêsa eŋ atom naŋ. Biŋ amboac tonaŋ êŋgôm aêac majeŋ.  
\v 15 Aŋgôm biŋ tonec êtu tôŋ êmuŋ acgom, gebe asa nêm ŋacwaga samob e amac mêŋatôm aêac acgom, go aêac alôc êndêŋ nêm biŋ  
\v 16 ma akêŋ latuŋio êndêŋ amac ma aêac akôc amac latômio to amoa awiŋ e tatu laum tageŋ.  
\v 17 Mago amac embe akêŋ taŋem ma biŋ ma asa taôm atom, go aêac akôc latuŋio su ma aêc ana.”   
\p
\v 18 Êsêacnêŋ biŋ tonaŋ kêmoasiŋ Hamor agêc Hamor latu Sikem.  
\v 19 Ma ŋac wakuc tau gêgôm gêŋ tau ŋanô kêsa sebeŋ gebe eŋ têtac gêwiŋ Jakob latuo. Ŋac tau nê gôlôac tetoc eŋ sa kêlêlêc nêŋ lau ŋagêdô su.  
\v 20 Ma Hamor agêc latu Sikem sêô lasê nêŋ malac ŋasacgêdô ma sêjam biŋgalôm sêwiŋ ŋacwaga malacŋa ma sêsôm gebe  
\v 21 “Lau tonaŋ sê sêlêb gêdêŋ aêac, Amboac tonaŋ alôc gebe sêmoa aêacnêŋ gamêŋ ma têtulu gêŋmaŋ. Alic acgom, gamêŋ tau kapôêŋ kêtôm êsêac sêŋgôŋŋa. Aêac tanam êsêac latuŋio ma takêŋ nêŋ latuŋio êndêŋ êsêac sênam.  
\v 22 Tageŋ êsêac oc sêmoa aêac ŋaluŋ tatu laum tageŋ atom, aêac talôc sa gebe êsêacnêŋ biŋ tecenec êtu tôŋ acgom gebe Tasa nêŋ ŋacwaga samob êtôm êsêac sêsa tauŋ naŋ.  
\v 23 Ma êsêacnêŋ bulimakao to waba ma bôc samob oc têtu aêacnêŋ atom me. Tageŋ tecenec gebe talôc êndêŋ êsêacnêŋ biŋ, go êsêac sêmoa sêwiŋ aêac.”  
\v 24 Ma êsêac samob, taŋ sêsô-sêsa ênê malac ŋasacgêdô sêmoa naŋ, sêkêŋ taŋeŋ Hamor agêc latu Sikem nêŋ biŋ. Ma sêsa ŋacwaga samob, taŋ sêsô-sêsa ênê malac ŋasacgêdô sêmoa naŋ.   
\p
\v 25 Gêdêŋ ŋabêc kêtu têlêac kamoc kêtuŋ êsêac. Tec Jakob latuagêc Simeon agêc Lewi, Dinanê luŋacagêc, sêkôc nêŋ siŋ ma kelecgeŋ sêja malac jasêjac ŋacwaga samob êndu.  
\v 26 Êsêac sêjac Hamor agêc latu Sikem ŋa siŋ amboac tonaŋgeŋ, ma sêkôc Dina su aŋga Sikemnê andu ma sêc sêja.  
\v 27 Ma Jakob latui sêjac lau gêmac ma sêjaŋgo waba malac tonaŋŋa su gebe êsêac sêgôm luŋio kêtu sec.  
\v 28 Êsêac sêjaŋgo nêŋ domba to bulimakao ma doŋki ma gêŋ, taŋ sêmoa malaclêlôm to kôm naŋ su.  
\v 29 Êsêac sêkôc waba samob ma nêŋ gôlôac ŋasec-ŋasec samob to nêŋ lauo ma sêwê êsêac sêc sêja ma sêjam geŋgeŋ gêŋ samob, taŋ gêc nêŋ andu naŋ.  
\v 30 Ma Jakob kêsôm gêdêŋ Simeon agêc Lewi gebe “Amagêc akalem gêŋ togêjô kêpi aê, gebe êŋgôm lau gamêŋ tonaŋŋa, lau Kanaan to Perisŋa, têntac sec êndêŋ aê êtu amacŋa. Aêŋoc lau luagêcgeŋgoc. Êsêac embe sêmbiŋ tauŋ tôŋ êtu sênac siŋ êndêŋ aêŋa, oc senseŋ aê tauc to ŋoc gôlôac samucgeŋ su tanaŋa.”  
\v 31 Mago êsêagêc sêjô eŋ awa gebe “Eŋ êŋgôm luŋio amboac mockaiŋo teŋ me.”   
\c 35  
\s1 Anôtô gêjam mec Jakob aŋga Betel  
\p
\v 1 Anôtô kêsôm gêdêŋ Jakob gebe “Ajôc, ôndi ôpi Betel ôna naôŋgôŋ ônê ma ômboa altar teŋ sa êndêŋ Anôtô, taŋ geoc tau lasê gêdêŋ aôm gêdêŋ taŋ gôêc têwam Esau su naŋ.”  
\v 2 Tec Jakob kêsôm gêdêŋ nê gôlôac to lau samob, taŋ sêmoa sêwiŋ eŋ naŋ, gebe “Awi anôtôi gwam, taŋ sêc amacŋa naŋ, siŋ to akwasiŋ nêm ŋatêmui samob su ma asô nêm ŋakwê wakuc.  
\v 3 Su, go aêac dandi tapi Betel tana. Ma aê jamboa altar sa êndêŋ Anôtô, taŋ kêkêŋ taŋa aê gêdêŋ bêc, taŋ gamoa toŋoc ŋalêlôm ŋatutucgeŋ ma mêŋgêwiŋ aê aŋga intêna samob, taŋ aê kasa naŋ.”  
\v 4 Go êsêac sêkêŋ anôtôi gwam samob, taŋ sêc êsêacŋa naŋ, gêdêŋ Jakob to salasa, taŋ geŋ kaleŋ taŋeŋlauŋ naŋ, ma Jakob kêsuŋ gêŋ tau auc gêc kamem, taŋ kêkô Sikem ŋagala naŋ ŋalabu.   
\p
\v 5 Go êsêac dêdi. Ma Anôtô gêgôm lau malac ŋamagê-magêŋa samob têtêc tauŋ e sêjanda Jakob latui atom.  
\v 6 Ma Jakob to nê lau samob sêô lasê Lus (Betel tau tonaŋ), taŋ gêc gamêŋ Kanaanŋa.  
\v 7 Ma aŋga tônê eŋ gêboa altar teŋ sa ma kêsam gamêŋ tau gebe “El-Betel,” gebe Anôtô geoc tau lasê gêdêŋ eŋ aŋga tônê gêdêŋ taŋ eŋ gêc têwa su naŋ.  
\v 8 Ma Rebekanê jaomwagao Debora gêmac êndu ma sêsuŋ eŋ gêc kamem, taŋ kêkô Betel ŋalabu naŋ, ŋaajuŋ. Ma êsêac sêsam ka tau gebe “Kamem Taŋiboa.”   
\p
\v 9 Ma Anôtô geoc tau lasê gêdêŋ Jakob kêtiam gêdêŋ taŋ eŋ aŋga Mesopotamia gêmêŋ naŋ gêjam mec eŋ.  
\v 10 Ma Anôtô kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Aômnêm ŋaê Jakob, mago sêsam aôm gebe Jakob êtiam atom, sêsam aômnêm ŋaê gebe Israel.” Tec sêsam eŋ gebe Israel.  
\v 11 Ma Anôtô kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Ŋajaŋa ŋatau Anôtô aê. Ôka gôlôac lasê e têtu lau taêsam. Laum kapôêŋ teŋ ma lau toê-toê sêsa aŋga aômnêm. Ma kiŋ sêsa aŋga aômnêm amboac tonaŋgeŋ.  
\v 12 Nom, taŋ kakêŋ gêdêŋ Abraham agêc Isak naŋ, aê gabe jakêŋ êndêŋ aôm to gabe jakêŋ nom tau êndêŋ nêm wakuc, taŋ sêsa sêndaŋguc aôm naŋ.”  
\v 13 Go Anôtô gêwi gamêŋ, taŋ gêjam biŋgalôm gêdêŋ eŋ naŋ, siŋ kêpi lôlôc gêja.  
\v 14 Ma Jakob kêsuŋ alê teŋ sa kêtu ŋabelo kêkô gamêŋ, taŋ Anôtô gêjam biŋgalôm gêdêŋ eŋ naŋ. Alê poc tau eŋ kêkêc wain kêpi kêtu da ma kêkêc niptêkwi kêpi.  
\v 15 Ma Jakob kêsam gamêŋ Anôtô gêjam biŋgalôm gêwiŋ eŋŋa tau gebe Betel.   
\s1 Rahel gêmac êndu  
\p
\v 16 Go êsêac dêdi aŋga Betel. Ac sêsêlêŋ têdabiŋ Eprat ma ŋapalê kêtuŋ Rahel secanô.  
\v 17 Gêdêŋ taŋ ŋandaŋ kêtuŋ eŋ ŋanô naŋ, ênê jaomwagao kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Ôtêc taôm atom. Aôm ôkôc ŋapalê ŋac teŋ êtiam.”  
\v 18 Mago gêdêŋ taŋ kêdabiŋ gebe awa êtu dambê ma êmac êndu naŋ, eŋ gê ênê ŋaê gebe Benoni. Mago nê tama kêsam eŋ gebe Benjamin.  
\v 19 Ma Rahel gêmac êndu. Ac sêsuŋ eŋ gêc intêna Epratŋa (ŋaê teŋ gebe Betlehem) ŋatali.  
\v 20 Ma Jakob kêsuŋ alê poc teŋ kêkô sêô ŋaô. Alê tau kêtu Rahelnê sêô ŋabelo, taŋ kêkô e gêdêŋ galoc.  
\v 21 Go Israel gêdi ma gêjam nê bec kêkô andu soso Ederŋa ŋamakeŋ.   
\s1 Jakobnê wakuc  
\p
\v 22 Gêdêŋ taŋ Jakob gêŋgôŋ gamêŋ ônê naŋ, Ruben gêja gêmoa gêwiŋ tênanê anao Bilha. Ma Jakob gêŋô biŋ tau ŋawae.  
\p Jakob latui 12.  
\v 23 Lea latui gebe Ruben (Jakobnê ŋacsêga), Simeon, Lewi, Juda, Isakar ma Sebulon.  
\v 24 Rahel latu gebe Josep agêc Benjamin.  
\v 25 Rahelnê sakiŋwagao Bilha latui gebe Dan agêc Naptali.  
\v 26 Leanê sakiŋwagao Silpa latui gebe Gad agêc Aser. Jakob latui tau tonaŋ, teneŋi sêkôc êsêac aŋga Mesopotamia.   
\s1 Isak gêmac êndu  
\p
\v 27 Ma Jakob gêô lasê tama Isak aŋga Mamre (me Kiriat-Arba, ŋaê teŋ gebe Hebron) Abraham agêc Isak nêŋ gamêŋ sêmoaŋa.  
\v 28 Isaknê jala kêtu 180.  
\v 29 Ma katu gêwi eŋ siŋ e gêmac êndu, go sêkêŋ eŋ gêc gêwiŋ nê lau. Eŋ kêtu ŋamalacanô su ma ênê jala gêbacnê tomalageŋ. Ma latuagêc Esau agêc Jakob sêsuŋ eŋ. \f + \fr 35:29 \ft El-Betel ŋam gebe Anôtô taŋ gêmoa Betel.\f* \f + \fr 35:29 \ft Benoni ŋam gebe Ŋoc ŋandaŋ latu.\f* \f + \fr 35:29 \ft Benjamin ŋam gebe Moasiŋ latu.\f*   
\c 36  
\s1 Esaunê wakuc  
\p
\v 1 Esau (nê ŋaê teŋ gebe Edom) nê wakuc tau tonec.  
\v 2 Esau gêjam lauo aŋga lau gamêŋ Kanaanŋa latuŋio nêŋ. Ŋac gamêŋ Hetŋa Elon latuo Ada ma Ana latuo Oholibama. Ana eŋ ŋac gamêŋ Hibŋa Sibeon latu.  
\v 3 Ma Ismael latuo Basemat, Nebajot luo eŋ.  
\v 4 Ma Ada kêkôc Esau latu Elipas ma-Basemat kêkôc Reuel.  
\v 5 Ma Oholibama kêkôc Jeus, Jalam ma Kora. Esau latui tau tonaŋ, taŋ teneŋi sêkôc êsêac aŋga gamêŋ Kanaan.   
\p
\v 6 Go Esau kejoŋ nê lauo ma latuio to ŋac ma nê lau samob, nê bulimakao to nê bôc samob ma nê waba, taŋ kêtap sa gêdêŋ taŋ eŋ gêmoa gamêŋ Kanaan naŋ, ma gêc lasi Jakob su gêja gamêŋ jaêc.  
\v 7 Gebe êsêagêcnêŋ waba taêsam ŋasec, tec êsêagêc têtôm gebe sêmoa sêwiŋ tauŋ atom ma gamêŋ, taŋ êsêagêc sêmoa naŋ, kêtôm gebe êlôm nêŋ bôc atom.  
\v 8 Kêtu tonaŋŋa Esau jagêŋgôŋ gamêŋ lôcŋa Seir. (Esaunê ŋaê teŋ gebe Edom.)   
\p
\v 9 Lau Edom tameŋi Esau, taŋ gêŋgôŋ gamêŋ lôcŋa Seir naŋ, nê wakuc tau tonec.  
\v 10 Esau latui nêŋ ŋaê tau tonec gebe Esaunê awê Ada latu Elipas, Esaunê awê Basemat latu Reuel.  
\v 11 Elipas latui Teman, Omar, Sepo, Gatam ma Kenas.  
\v 12 (Esau latu Elipas nê awê teŋ gebe Timna. Eŋ kêkôc Elipas latu Amalek.) Esaunê awê Ada latui tau tonaŋ.  
\v 13 Reuel latui tau tonec gebe Nahat, Sera, Sama ma Misa. Esaunê awê Basemat latui tau tonaŋ.  
\v 14 Esaunê awê Sibeon latu Ana latuo Oholibama nê latui tonec. Eŋ kêkôc Esau latui Jeus, Jalam ma Kora.   
\p
\v 15 Esau latuinêŋ kasêga tonec. Esaunê ŋacsêga Elipas latui tonec gebe kasêga Teman, Omar, Sepo, Kenas,  
\v 16 Kora, Gatam ma Amalek. Elipasnê kasêga êsêac, taŋ sêŋgôŋ gamêŋ Edom. Ada latui êsêac.  
\v 17 Esau latu Reuel latui tonec gebe kasêga Nahat, Sera, Sama ma Misa. Reuelnê kasêga êsêac, taŋ sêŋgôŋ gamêŋ Edom. Esaunê awê Basemat latui êsêac.  
\v 18 Esaunê awê Oholibama latui tonec gebe Jeus, Jalam ma Kora. Esaunê awê Ana latuo Oholibama kêkôc kasêga tonaŋ.  
\v 19 Esau (nê ŋaê teŋ gebe Edom) latui to nêŋ kasêga tonaŋ.   
\s1 Seirnê wakuc  
\p
\v 20 Ŋac gamêŋ Horŋa Seir latui, taŋ sêŋgôŋ gamêŋ tonaŋ naŋ, tonec gebe Lotan, Sobal, Sibeon, Ana,  
\v 21 Dison, Eser ma Disan. Seir latui êsêac, taŋ têtu lau gamêŋ Horŋa nêŋ kasêga aŋga gamêŋ Edom.  
\v 22 Lotan latui tau tonec gebe Hori agêc Heman. Lotan luo Timna.  
\v 23 Sobal latui tau tonec gebe Alwan, Manahat, Ebal, Sepo ma Onam.  
\v 24 Sibeon latui tau tonec gebe Aia agêc Ana. Eŋ Ana, taŋ katap bumata ŋandaŋ sa gêdêŋ taŋ gejob tama Sibeon nê doŋki aŋga gamêŋ sawa.  
\v 25 Ananê gôlôac tonec gebe Dison agêc Oholibama, Ana latuo.  
\v 26 Dison latui tonec gebe Hemdan, Esban, Itran ma Keran.  
\v 27 Eser latui tonec gebe Bilan, Sawan ma Akan.  
\v 28 Disan latui tonec gebe Us agêc Aran.  
\v 29 Lau gamêŋ Horŋa nêŋ kasêga tau tonec gebe Lotan, Sobal, Sibeon, Ana,  
\v 30 Dison, Eser ma Disan. Lau gamêŋ Horŋa nêŋ kasêga tonaŋ têtôm êsêacnêŋ gôlôac aŋga gamêŋ Seir.   
\s1 Kiŋ Edomŋa  
\p
\v 31 Kiŋ, taŋ sêjam gôliŋ gamêŋ Edom gêdêŋ têm, taŋ kiŋ teŋ gêjam gôliŋ lau Israel atom tageŋ naŋ, tau tonec.  
\v 32 Beor latu Bela gêjam gôliŋ Edom. Ênê malac ŋaê gebe Dinhaba.  
\v 33 Bela gêmac êndu ma Sera aŋga Bosra latu Jobab gêjam gôliŋ gêjô eŋ su.  
\v 34 Jobab gêmac êndu ma Husam aŋga lau Teman nêŋ gamêŋ gêjam gôliŋ gêjô eŋ su.  
\v 35 Husam gêmac êndu ma Bedad, taŋ kêku Midian tulu aŋga Moabnêŋ gamêŋ naŋ, latu Hadad gêjam gôliŋ gêjô eŋ su. Ênê malac ŋaê gebe Awit.  
\v 36 Hadad gêmac andu ma Samla aŋga Masreka gêjam gôliŋ gêjô eŋ su.  
\v 37 Samla gêmac êndu ma Saul aŋga Rehobot, taŋ gêc bu Euprat ŋatali naŋ, gêjam gôliŋ gêjô eŋ su.  
\v 38 Saul gêmac êndu ma Akbor latu Bal-Hanan gêjam gôliŋ gêjô eŋ su.  
\v 39 Akbor latu Bal-Hanan gêmac êndu ma Hadar gêjam gôliŋ gêjô eŋ su. Ênê malac ŋaê Pau. Ênê awênê ŋaê Mehetabel. Eŋ Mesahab latuo Matred nê latuo.   
\p
\v 40 Esaunê kasêganêŋ ŋaê tau tonec têtôm nêŋ gôlôac to nêŋ gamêŋ sêŋgôŋŋa. Kasêga Timna, Alwa, Jetet,  
\v 41 Oholibama, Ela, Pinon,  
\v 42 Kenas, Teman, Mibsar,  
\v 43 Magdiel, Iram. Edom (ŋaê teŋ gebe Esau, taŋ kêtu Edom tama) nê kasêga tonaŋ kêtôm nêŋ gamêŋ sêŋgôŋŋa aŋga tauŋ nêŋ nom.   
\c 37  
\s1 Josep to têwai  
\p
\v 1 Jakob gêŋgôŋ gamêŋ Kanaan, gamêŋ, taŋ tama gêŋgôŋ amboac ŋac jaba naŋ.  
\v 2 Jakobnê gôlôacnêŋ miŋ tau tonec.  
\p Josepnê jala kêtu 17. Eŋ gejob bôc gamoa gêwiŋ têwai. Eŋ ŋapalê matacgeŋ gêmoa gêwiŋ tamanê lauo Bilha agêc Silpa nêŋ latuŋi. Ma Josep kêdôŋ êsêacnêŋ biŋ keso gêdêŋ tameŋi.  
\v 3 Ma Jakob têtac gêwiŋ Josep kêlêlêc nê gôlôac ŋagêdô su, gebe eŋ gêlic eŋ amboac latu, taŋ kêka eŋ lasê gêdêŋ kêtu ŋamalacanô su. Ma eŋ kêsi êna ŋakwê baliŋ teŋ toŋalêma.  
\v 4 Mago gêdêŋ taŋ têwai sêlic gebe tameŋi têtac gêwiŋ eŋ kêlêlêc latui ŋagêdô samob su naŋ, êsêac têntac sec gêdêŋ eŋ ma sêsôm biŋ malô teŋ gêdêŋ eŋ atom.   
\p
\v 5 Gêdêŋ ŋasawa teŋ Josep gêc mê teŋ. Eŋ gajac miŋ biŋ tau gêdêŋ têwai ma êsêac têntac sec ŋanôgeŋ gêdêŋ eŋ.  
\v 6 Eŋ kêsôm gêdêŋ êsêac gebe “Akêŋ taŋem mê, taŋ aê gaêc naŋ.  
\v 7 Aêac tajac lagic polom toŋakaiŋ tamoa kôm, tec aêŋoc lagic gêjac sa jakêkô ma amacnêm mêŋsêgi aêŋoc auc ma sewec gêdêŋ ŋoc lagic.”  
\v 8 Têwai sêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Aôm gobe ônam gôliŋ aêac ma ôtu aêacma kiŋ me.” Ma êsêac têntac sec samucgeŋ gêdêŋ eŋ kêtu ênê ma to biŋŋa.  
\v 9 Go eŋ gêc mê teŋ kêtiam ma jagêjac miŋ gêdêŋ têwai ma kêsôm gebe “Alic acgom, aê gaêc mê teŋ kêtiam. Oc to alôŋ ma utitalata 11 sewec gêdêŋ aê.”  
\v 10 Biŋ tonaŋ eŋ gêjac miŋ gêdêŋ tama to têwai. Tec tama gec biŋ eŋ ma kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Mê, taŋ aôm gôêc naŋ, ŋam amboac ondoc. Aêagêc tênam to têwami wacapôŋ aeŋduc êndêŋ aôm biŋŋanôgeŋ me.”  
\v 11 Ma têwai sêjam lêmuŋ eŋ, mago tama taê gêjam biŋ tau gêc nê ŋalêlôm.   
\s1 Lau Aiguptu sêjam ôli Josep  
\p
\v 12 Ma têwai jasejop tameŋinê bôc sêmoa Sikem ŋagala.  
\v 13 Ma Israel kêsôm gêdêŋ Josep gebe “Aôm gôlicgac me, têwami sejop bôc sêmoa Sikem. Ômôêŋ acgom, aê gabe jasakiŋ aôm ôndêŋ êsêac ôna.” Ma Josep kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Aê tec gamoa.”  
\v 14 Tec eŋ kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Galoc ôna ma ônac têwami to bôc kêsi ma ômu ômôêŋ ôkêŋ ŋawae êndêŋ aê.” Tec kêsakiŋ eŋ aŋga gaboaŋ Hebronŋa e jagêô lasê Sikem.  
\v 15 Ma ŋac teŋ kêtap eŋ sa geo gêmoa kôm ŋalêlôm. Ma ŋac tau kêtu kênac eŋ gebe “Aôm gosom asageŋ.”  
\v 16 Eŋ kêsôm gebe “Aê gasom teoci. Ôsôm êndêŋ aêmaŋ, êsêac sejop bôc sêmoa ondoc.”  
\v 17 Ma ŋac tau kêsôm gebe “Êsêac sêc sêja gebe aê gaŋô êsêac sêsôm gebe ‘Taêc tana Dotanmaŋ.’” Tec Josep kêdaguc têwai e jakêtap êsêac sa sêmoa Dotan.  
\v 18 Êsêac sêlic eŋ kêsa jaêcgeŋ, mêŋkêdabiŋ êsêac atom tageŋ, ma ac sêkic ênê biŋ gebe sênac eŋ êndu.  
\v 19 Êsêac sêsôm gêdêŋ tauŋ gebe “Op, mê ŋatau gêmêŋgac.  
\v 20 Ajôc, tanac eŋ êndumaŋ ma tambaliŋ eŋ êsêp sê teŋ, go tasôm gebe bôc sec teŋ geŋ eŋ su ma talic ênê mê ŋanô acgom.”  
\v 21 Mago Ruben gêŋô biŋ tau ma gebe ênam eŋ kêsi aŋga êsêac lemeŋ, tec kêsôm gebe “Danseŋ eŋ su atom.”  
\v 22 Ma Ruben kêsôm gêdêŋ êsêac gebe “Akêc dec siŋ atom, naambaliŋ eŋ êsêp sê tônê êmoa gamêŋ sawa, mago lemem êpi eŋ atom.” Eŋ gebe ênam eŋ sa aŋga êsêac lemeŋ e êsakiŋ eŋ êmu êndêŋ tama êna êtiam, tec kêsôm biŋ tonaŋ.  
\v 23 Gêdêŋ taŋ Josep mêŋgêô lasê têwai naŋ, êsêac sêkwalec ênê ŋakwê baliŋ su, ŋakwê baliŋ tau, taŋ eŋ kêsô naŋ toŋalêma,  
\v 24 ma sêkôc eŋ tôŋ jasêbaliŋ eŋ kêsêp sê teŋ gêja. Sê tau ŋakeleŋ, bu kêpoac ŋalêlôm atom.   
\p
\v 25 Go êsêac sêŋgôŋ sic gebe sêniŋ gêŋ. Ac sêôc mateŋanô sa e sêlic lau Ismael pom teŋ aŋga Gilead tonêŋ kamele sêmêŋ, taŋ sejoŋ katêkwi to gêŋmalu ma niptêkwi sebe sêsêp Aiguptu sêna.  
\v 26 Go Juda kêsôm gêdêŋ nê lasitêwai gebe “Aêac embe tanac lasiŋi êndu to tasiŋ ênê dec ôkwi, oc tatap ŋanô amboac ondoc sa.  
\v 27 Ajôc, takêŋ eŋ êndêŋ lau Ismael sênam ôli eŋ ma aêac lemeŋ êpi eŋ atom gebe eŋ kêtu aêac lasiŋi. Aêacnêŋ dec tageŋ.” Ma ênê lasitêwai sêkêŋ taŋeŋ eŋ.  
\v 28 Ma têtulu-gêŋwaga aŋga Midian sêsêlêŋ sêôc lêlêc êsêac. Go Josep têwai sê eŋ sa aŋga sêlêlôm ma sêkêŋ eŋ gêdêŋ lau Ismael sêjam ôli eŋ ŋa silber ŋadôŋ 20. Ma êsêac sêkôc Josep sêja Aiguptu.   
\p
\v 29 Ma Ruben gêmu gêja sê e gêlic Josep jaôb tageŋ, tec kêkac nê ŋakwê gêŋgic  
\v 30 ma gêmu gêdêŋ lasii jakêsôm gebe “Ŋapalê malamê. Ma aê, aê oc jaêc jasa ondoc jana.”  
\v 31 Go êsêac sêkôc Josepnê ŋakwê jasêjac noniŋ teŋ êndu ma sêsac ŋakwê tau tôŋ kêsêp ŋadec.  
\v 32 Ma êsêac sêsakiŋ ŋakwê baliŋ toŋalêma ma sêkêŋ gêdêŋ tameŋi ma sêsôm gebe “Aêac atap gêŋ tonec sa. Ôlic acgom, latômnê ŋakwê me masi.”  
\v 33 Ma eŋ kêjala gêŋ tau ma kêsôm gebe “Latucnê ŋakwêgoc. Bôc sec teŋ kêkac Josep popoc ma geŋ eŋ biŋŋanôgeŋ.”  
\v 34 Go Jakob kêkac nê ŋakwê gêŋgic ma kêsô talu kêtu nê ŋakwê ma kêtaŋ latu ŋataŋiboa gêmoa bêc taêsam.  
\v 35 Latuio to ŋac samob dêdi sebe sênam malô-malô eŋ, mago eŋ gedec gebe sênam malô eŋ ma kêsôm gebe “Masi, aê totaŋiboageŋ jasêp lamboam jawiŋ latuc jana.” Tama kêtaŋ-kêtaŋ eŋ amboac tonaŋ.  
\v 36 Kêtaŋ gêmoa ma lau Midianŋa sêkêŋ Josep gêdêŋ Potipar aŋga Aiguptu gêjam ôli eŋ. Eŋ Paraonê gejobwagasêga teŋ, taŋ kêtu lau siŋwaga nêŋ laumata. \f + \fr 37:36 \ft Lau ŋanô embe têtap gêŋwapac sa, go têtap taŋiboa ma \f* sêsô ŋakwê laŋgwa me talu.   
\c 38  
\s1 Juda agêc Tamar nêŋ biŋ  
\p
\v 1 Gêdêŋ ŋasawa tonaŋ Juda gêwi nê lasitêwai siŋ-ma jakêsap ŋac gamêŋ Adulamŋa teŋ tôŋ, nê ŋaê gebe Hira.  
\v 2 Aŋga ônê Juda gêlic ŋac gamêŋ Kanaanŋa Sua latuo. Eŋ gêjam eŋ kêtu ênê awê ma gêmoa gêwiŋ eŋ.  
\v 3 Ma eŋ kêkêkam ŋapalê e kêkôc latu teŋ. Ma eŋ gê ênê ŋaê gebe Er.  
\v 4 Go eŋ kêkêkam ŋapalê teŋ kêtiam e kêkôc latu teŋ ma gê ênê ŋaê gebe Onan.  
\v 5 Ma kêkôc latu teŋ kêtiam ma gê ênê ŋaê gebe Sela. Gêdêŋ taŋ kêkôc Sela naŋ, eŋ gêmoa Kesib.  
\v 6 Ma Juda kêjaliŋ awê teŋ sa ma kêkêŋ gêdêŋ ŋacsêga Er. Ênê ŋaê gebe Tamar.  
\v 7 Mago Juda latu ŋacsêga Er gêjac Apômtau mataanô ŋajam atom, tec Apômtau geseŋ eŋ su.  
\v 8 Go Juda kêsôm gêdêŋ Onan gebe “Ôndêŋ têwamnê awê ôna ma ônam eŋ ôjô têwam ma ôkêŋ ŋawê ajô têwam su.”  
\v 9 Mago Onan kêjala gebe ŋapalê oc têtu ênê atom, tec gêdêŋ taŋ eŋ gêmoa gêwiŋ têwanê awê naŋ, kêkêc sulu kêsêp nom gebe têwa êtap wakuc sa atom.  
\v 10 Mago Apômtau gêlic gêŋ, taŋ eŋ gêgôm naŋ, ŋajam atom ma geseŋ eŋ su amboac tonaŋ.  
\v 11 Go Juda kêsôm gêdêŋ lawao Tamar gebe “Ôŋgôŋ tamamnê andu amboac awêtuc teŋ e latuc Sela êtu kapôêŋ acgom.” Gebe eŋ kêtêc tau gebe moae Sela êmac êndu amboac tonaŋ êtôm têwaagêc. Amboac tonaŋ Tamar gêja gêŋgôŋ tamanê andu.   
\p
\v 12 Jala ŋagêdô gêjaŋa acgom, go Sua latuo, taŋ Juda gêjam naŋ, gêmac êndu. Gêdêŋ taŋ Juda kêkac kaukauc su naŋ, êsêagêc nê ŋac Hira aŋga Adulam sêpi Timna dêdêŋ nê lau sêkapiŋ-domba-ŋaôliluwaga sêja.  
\v 13 Ma êsêac sêsôm gêdêŋ Tamar gebe “Lawam kêpi Timna gêja gebe êkapiŋ nê domba ŋaôlilu.”  
\v 14 Tec eŋ kêkac nê abec su ma gi tau auc ŋa obo lala ma gêŋgôŋ Enaim ŋasacgêdô, taŋ gêc intêna Timnaŋa naŋ. Eŋ gêlic Sela kêtu kapôêŋ su, mago sêkêŋ eŋ kêtu ênê awê su atom tageŋ.  
\v 15 Gêdêŋ taŋ Juda gêlic eŋ naŋ, gêjam kauc gebe awê mockaiŋo teŋ, gebe gêsaŋ laŋôanô auc.  
\v 16 Eŋ gelom gêdêŋ eŋ gêja intêna ŋamakeŋ jakêsôm gebe “Ômôêŋ, aê gabe jamoa jawiŋ aôm.” Gebe eŋ kêjala atom gebe lawao. Ma awê tau kêsôm gebe “Aôm embe ômoa ôwiŋ aê, go ôkêŋ asageŋ êndêŋ aê êjô.”  
\v 17 Eŋ kêsôm gebe “Aê gabe jasakiŋ noniŋ kapoac ŋalatu aŋga bôc ŋatoŋ êndêŋ aôm.” Ma eŋ kêsôm gebe “Aôm gobe ôkêŋ kamaclauŋ teŋ êndêŋ aê e êndêŋ ŋanoc ôsakiŋ gêŋ tauŋa me masi.”  
\v 18 Eŋ kêsôm gebe “Aê jakêŋ asageŋ êtu kamaclauŋ êndêŋ aôm.” Eŋ gêjô eŋ awa gebe “Ôkêŋ nêm ŋatalô êwa aôm saŋa, taŋ sepeŋ kêsêp ki naŋ, toŋalêkôŋgeŋ ma nêm tôc, taŋ kômêgôm naŋ, êndêŋ aê.” Tec eŋ kêkêŋ gêŋ tau gêdêŋ eŋ ma gêmoa gêwiŋ eŋ e taê.  
\v 19 Go awê tau gêdi ma gêc gêja. Ma eŋ kêkac nê obo lala su ma gêjam abec kêtiam.   
\p
\v 20 Ma Juda kêsakiŋ nê ŋac aŋga Adulam kêkôc noniŋ ŋalatu gêja gebe êkôc kamaclauŋ aŋga awênê êmu êmêŋ, mago kêtap eŋ sa atom.  
\v 21 Tec eŋ kêtu kênac lau malacŋa gebe “Awê mockaiŋo, taŋ gêŋgôŋ intêna Enaimŋa ŋatali naŋ, gêmoa ondoc.” Ma êsêac sêsôm gebe “Awê mockaiŋo teŋ gêmoa tonec atom.”  
\v 22 Tec eŋ gêmu gêdêŋ Juda jakêsôm gebe “Aê katap eŋ sa atom ma lau malacŋa sêsôm gebe awê mockaiŋo teŋ gêmoa tonec atom.”  
\v 23 Ma Juda gêjô eŋ awa gebe “Amboac tonaŋ êkôc gêŋ tau êtu ênê gêŋmaŋ, gebe lau sêômac aê atom. Aôm gôlicgac gebe aê kasakiŋ noniŋ ŋalatu gêja su, mago aôm kôtap eŋ sa atom.”   
\p
\v 24 Ŋasawa amboac ajôŋ têlêac gêjaŋa, tec sêjac miŋ gêdêŋ Juda gebe “Lawamo Tamar gêgôm gêŋ mockaiŋoŋa e galoc kêkêkam ŋapalê gêmoa.” Ma Juda kêsôm gebe “Akôc eŋ êsa êna ma akêŋ ja êniŋ eŋ.”  
\v 25 Ma êsêac sêwê eŋ kêsa gêja, tec eŋ kêsakiŋ biŋ gêdêŋ lawa gebe “Ŋac, taŋ kêtu gêŋ tonaŋ ŋatau naŋ, kêtu ŋapalê tama.” Ma eŋ kêsôm gebe “Ôsala gêŋ tau ŋapepgeŋ. Ŋatalô êwa ŋatau saŋa, taŋ sepeŋ kêsêp ki naŋ toŋalêkôŋ ma tôc nec ŋatau asa.”  
\v 26 Ma Juda kêjala gêŋ tau ma kêsôm lasê gebe “Eŋ awê gêdêŋ kêlêlêc aê su gebe aê kakêŋ latuc Sela gêdêŋ eŋ atom.” Ma eŋ gêmoa gêwiŋ eŋ kêtiam atom.   
\p
\v 27 Gêdêŋ eŋ êkôc ŋapalê ŋanoc naŋ kêkôc ôliŋbôm.  
\v 28 Gêdêŋ taŋ ŋapalê kêtuŋ eŋ gêmoa naŋ, ŋapalê teŋ kêkêŋ lêma kêsa gêmêŋ. Ma jaomwagao kêkôc lêkôŋ kokoc ma kêkic tôŋ kêpi ŋapalê lêma ma kêsôm gebe “Tonec gêô lasê kêtu ŋamata.”  
\v 29 Mago eŋ kêtaiŋ lêma su ma ŋac teŋ kêsa gêmêŋ ma jaomwagao kêsôm gebe “Aôm gôc nêm intêna gêŋgicgac.” Tec sê ênê ŋaê gebe Peres.  
\v 30 Go lasi kêdaguc tolêkôŋ kokoc gêc lêma, ma sê ênê ŋaê gebe Sera.   
\c 39  
\s1 Josep gêjam sakiŋ Potipar  
\p
\v 1 Ma êsêac sêkôc Josep sêsêp Aiguptu sêja ma Paraonê kasêga teŋ, ŋac Aiguptuŋa Potipar, taŋ gejob siŋwaga toŋ teŋ naŋ, gêjam ôli eŋ aŋga lau Ismael, taŋ sêkôc eŋ gêja ônê naŋ nêŋ.  
\v 2 Apômtau gêwiŋ Josep, tec gêjam kôm samob toŋanôgeŋ gamoa nê ŋatau, ŋac Aiguptuŋa, nê andu.  
\v 3 Ma ênê ŋatau gêlic gebe Apômtau gêwiŋ eŋ ma kêmoasiŋ eŋ, tec gêgôm gêŋ samob ŋapep sawa.  
\v 4 Kêtu tonaŋŋa eŋ gêlic eŋ ŋajam ma kêkêŋ eŋ kêtu tau nê sakiŋwaga ma eŋ gêgôm eŋ kêtu ênê andu ŋagejobwagasêga ma kêkêŋ eŋ gejob ênê waba samob.  
\v 5 Gêdêŋ têm taŋ eŋ kêkêŋ eŋ kêtu andu to êna waba samob ŋagejobwagasêga naŋ, Apômtau gêjam mec ŋac Aiguptuŋa nê andu kêtu Josepŋa. Apômtau gêjam mec ênê waba samob aŋga andu to kôm kêtômgeŋ.  
\v 6 Kêtu tonaŋŋa eŋ kêkêŋ gêŋ samob kêsêp Josep lêma ma taê kêka eŋgeŋ, gê go tau kêtu nê gêŋ ŋagêdôŋa atomanô, nê gêŋ êniŋŋa tageŋ, tec tau gejob.  
\p Josep eŋ ŋac ŋajam ma ŋac tolaŋô.  
\v 7 Têm ŋagêdô gêjaŋa, tec ênê ŋataunê awa mata ola Josep ma kêsôm gebe “Mêŋônêc ôwiŋ aê.”  
\v 8 Mago eŋ gedec ma kêsôm gêdêŋ nê ŋataunê awê gebe “Ôlic acgom, ŋoc ŋatau taê kêka aêgeŋ ma gê go tau nê andu ŋagêŋlêlôm teŋŋa atom ma eŋ kêkêŋ gêŋ samob kêsêp aê lemoc.  
\v 9 Eŋ ŋac kapôêŋ kêlêlêc aê aŋga andu tonec atom ma kêgamiŋ gêŋ teŋ gêdêŋ aê atom, aôm taômgeŋ gebe aôm kôtu ênê awê. Tec aê jaŋgôm gêŋ alôb-alôb kapôêŋ tonec ma jaŋgôm sec êndêŋ Anôtô êtu asageŋŋa.”  
\v 10 Eŋ kêsôm biŋ gêdêŋ Josep katôm bêcgeŋ, mago eŋ kêkêŋ taŋa awê atom ma gêc to gêmoa gêwiŋ eŋ atom.  
\v 11 Bêc teŋ Josep jakêsô andu gebe ênam nê kôm ma ŋac teŋ gêmoa andu ŋalêlôm gêwiŋ atom.  
\v 12 Tec awê gê ênê ŋakwê tôŋ ma kêsôm gebe “Ônêc ôwiŋ aê.” Mago eŋ gêwi nê ŋakwê siŋ kêsêp eŋ lêma ma gêc kasa aŋga andu gêja.  
\v 13 Ma gêdêŋ taŋ awê gêlic eŋ gawi nê ŋakwê siŋ kêsêp eŋ lêma ma gêc kêsa aŋga andu gêja naŋ,  
\v 14 eŋ gêmôêc nê sakiŋwaga ma kêsôm gêdêŋ êsêac gebe” Alic acgom, ŋoc ŋatau kêkêŋ ŋac Ebolaiŋa teŋ gêmoa gêwiŋ aêac gebe êŋgôm aêac majeŋ êsa. Eŋ kêsô gêdêŋ aê gamêŋ gebe ênêc êwiŋ aê. Mago aê gamôêc aoc kapôêŋ.  
\v 15 Eŋ gêŋô aê kawakic to gamôêc, tec gedec nê ŋakwê gêcŋa ma gêc kêsa aŋga andu gêja.”  
\v 16 Go awê ketoc Josepnê ŋakwê gêc gêwiŋ eŋ e nê ŋatau gêmu gamêŋ.  
\v 17 Ma eŋ gajac miŋ biŋ tonaŋgeŋ gêdêŋ eŋ ma kêsôm gebe “Sakiŋwaga Ebolaiŋa, taŋ kôkêŋ eŋ gêmoa gêwiŋ aêac naŋ, kêsô gamêŋ gebe aŋgôm aê majoc êsa.  
\v 18 Mago gêdêŋ taŋ aê kawakic to gamôêc naŋ, eŋ gedec nê ŋakwê gêcŋa ma gêc kêsa aŋga andu gêja.”   
\p
\v 19 Ênê ŋatau gêŋô biŋ, taŋ nê awê kasôm gêdêŋ eŋ naŋ, gebe “Aômnêm sakiŋwaga gêgôm aê amboac tonaŋ,” tec eŋ têtac ŋandaŋ kêsa.  
\v 20 Ma eŋ kêkôc Josep gêja ma kêbaliŋ eŋ kêsêp kapoacwalô, gamêŋ, taŋ kiŋnê lau kapoacwalôwaga sêŋgôŋ naŋ. Ma eŋ gêŋgôŋ kapoacwalô tonaŋ.  
\v 21 Mago Apômtau gêwiŋ Josep e lau têntac gêwiŋ eŋ ma kapoacwalô ŋagejobwaga gêlic eŋ ŋajam.  
\v 22 Ma kapoacwalô ŋagejobwaga kêkêŋ lau kapoacwalôŋa samob, taŋ sêŋgôŋ kapoacwalô naŋ, sêsêp Josep lêma. Ma kôm samob, taŋ sêgôm naŋ, eŋ kêtu ŋatau.  
\v 23 Kapoacwalô ŋagejobwaga gê go tau kêtu kôm, taŋ kêsêp Josep lêma naŋŋa, atomanô, gebe Apômtau gêwiŋ Josep ma kêmoasiŋ ênê kôm samob e ŋapep sawa.   
\c 40  
\s1 Josep gêwa lau kapoacwalôŋa nêŋ mê ŋam sa  
\p
\v 1 Tonaŋ su, ma têm ŋagêdô gêjaŋa acgom, go kiŋ Aiguptuŋa nê ŋac kêpip wain ŋanôŋa to nê ŋac kêpac polomŋa sêgôm keso teŋ gêdêŋ nêŋ ŋatau, kiŋ Aiguptuŋa tau.  
\v 2 Ma Parao têtac ŋandaŋ gêdêŋ nê laumata luagêc tonec, gêdêŋ laumata wainŋa to laumata polomŋa  
\v 3 ma eŋ kêkêŋ êsêagêc sêsô siŋwaganêŋ kapitainê andu gebe sejopŋa. Andu kapoacwalôŋa tau, naŋ Josep gêŋgôŋ naŋ.  
\v 4 Ma siŋwaganêŋ kapitai kêkêŋ Josep gêjam sakiŋ êsêagêc. Ma êsêagêc sêŋgôŋ kapoacwalô ŋasawa ec teŋ.   
\p
\v 5 Ma gêdêŋ gêbêc tageŋ êsêagêc lulugeŋ sêc ma teŋ-kiŋ Aiguptuŋa nê ŋac kêpip wain ŋanôŋa agêc ŋac kêpac polomŋa, taŋ sêŋgôŋ kapoacwalô naŋ — agêc sêc nêŋ mê keso tau ma agêc lulugeŋ nêŋ ma ŋam keso tau amboac tonaŋgeŋ.  
\v 6 Gêdêŋ bêbêcgeŋ Josep gêdêŋ êsêagêc gêja ma gêlic êsêagêc semoa tonêŋ ŋalêlôm ŋawapacgeŋ.  
\v 7 Ma eŋ kêtu kênac Paraonê laumata, taŋ sêŋgôŋ ênê ŋataunê andu sêwiŋ eŋ gebe sejop êsêacŋa naŋ, gebe “Agêc laŋômanô bêlê-bêlê kêtu asageŋŋa.”  
\v 8 Agêc sêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Aêagêc aêc mê ma ŋac êwa mê ŋam saŋa teŋ gêmoa atom.” Ma Josep kêsôm gêdêŋ êsêagêc gebe “Kôm dawa ma saŋa gêjac Anôtô ŋawae. Anac miŋ mê tau êndêŋ aêmaŋ.”   
\p
\v 9 Go laumata wainŋa gêjac miŋ nê mê gêdêŋ Josep ma kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Aê gaêc mê ma galic wain ŋamôkê teŋ kêkô.  
\v 10 Wain ŋamôkê tau ŋalaka têlêac kêkô. Ma gêŋ tau kêpô katôm e ŋaola kêsa sebeŋ ma gêjam ŋanô.  
\v 11 Aê kakôc Paraonê laclu. Go kakôc wain ŋanô ma kapip ma katêwiŋ ŋatêkwi kêsap Paraonê laclu ma kakêŋ laclu tau kêsêp Parao lêma.”  
\v 12 Ma Josep kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Mê tonaŋ ŋam amboac tonec gebe Ŋalaka têlêac kêtôm bêc têlêac.  
\v 13 Bêc têlêac ênaŋa acgom, go Parao êsa aôm têmbêlam sa ma êkêŋ aôm ônam sakiŋ eŋ êtiam. Aôm ôkêŋ laclu êsêp Parao lêma êtiam êtôm gôgôm gêdêŋ têm, taŋ kôtu ênê ŋac kêpip wain ŋanôŋa naŋ.  
\v 14 Mago aôm embe ômoa ŋajam, go taêm ênam aê. Taêm walô aê ma ôkêŋ aê ŋawae andaŋ Parao ma ônam aê sa gebe jawi andu tonec siŋ.  
\v 15 Gebe êsêac sêjam geŋgeŋ aê aŋga Ebolainêŋ gamêŋ, ma aê gagôm gêŋ sec teŋ aŋga gamêŋ tonec kêtôm gebe sêmbaliŋ aê jasêp gêsuŋŋa atom.”   
\p
\v 16 Laumata polomŋa gêŋô gebe gêwa mê ŋam sa ŋajamgeŋ, tec kêsôm gêdêŋ Josep gebe “Aê gaêc ma teŋ amboac tonaŋgeŋ. Aê kakuc gadob polomŋa têlêac.  
\v 17 Ma gêŋ tokaiŋ-tokaiŋ, taŋ sêpac kêtu Paraoŋa naŋ, kêsêp gadob ŋaôŋa. Mago moc mêŋseŋ gêŋ aŋga gadob, taŋ aê kakuc naŋ.”  
\v 18 Ma Josep gêjô eŋ awa gebe “Ŋam amboac tonec gebe Gadob têlêac kêtôm bêc têlêac.  
\v 19 Bêc têlêac ênaŋa acgom, go Parao êsa aôm têmbêlam sa gebe êkêŋ aôm ôŋkaleŋ ka teŋ ma moc sêkac nêm ŋamêsôm.   
\p
\v 20 Bêc kêtu têlêacŋa kêtu Paraonê bêc têna kêkôc eŋŋa, tec geno moasiŋ gêdêŋ nê sakiŋwaga samob ma kêsa ŋac kêpip wain ŋanôŋa agêc ŋac kêpac polomŋa teŋbeleŋ sa gêdêŋ nê sakiŋwaga.  
\v 21 Eŋ kêkêŋ sakiŋ wainŋa gêdêŋ ŋac kêpip wain ŋanôŋa gêwê kaiŋ kêtiam, tec kêkêŋ laclu kêsêp Parao lêma.  
\v 22 Mago eŋ kêkêŋ ŋac kêpac polomŋa geŋkaleŋ ka kêtôm Josep gêwa sa gêdêŋ êsêagêc su naŋ.  
\v 23 Tageŋ ŋac kêpip wain ŋanôŋa taê gêjam Josep atom, kêliŋ eŋ siŋ gacgeŋ.   
\c 41  
\s1 Josep gêwa Paraonê mê ŋam sa  
\p
\v 1 Jala samuc luagêc gêjaŋa ma Parao gêc mê gebe kêkô bu Nil ŋatali  
\v 2 ma gêlic bulimakao ŋajam to têtôp ŋajam 7 sêpi aŋga bu Nil mêŋseŋ siŋ ŋalauŋ sêmoa.  
\v 3 Gocgo bulimakao sec toôliŋ ŋasaŋ kaiŋ teŋ 7 sêpi aŋga bu Nil têdaguc êsêac mêŋsêkô sêwiŋ bulimakao ŋagêdô sêmoa bu Nil ŋatali.  
\v 4 Ma bulimakao sec toôliŋ ŋasaŋ têdaŋgôŋ bulimakao ŋajam to têtôp ŋajam tau su e Parao mata gêlac.  
\v 5 Ma eŋ kêliŋ tau siŋ kêtiam e gêc mê kêtu luagêcŋa gebe Mopolom teŋ ŋakaiŋ tageŋ gêjam ŋanô ŋajam to kesewec kapôêŋ 7.  
\v 6 Su, go gêlic ŋanô sec to ŋapaôma 7 mêŋkêpi, taŋ mu aŋga oc kêpiŋa kêlêsaŋ naŋ.  
\v 7 Go ŋanô sec kêdaŋgôŋ ŋanô ŋajam to kapôêŋ 7 tau su e Parao mata gêlac ma kêsaê gebe gêc mê.  
\v 8 Gêdêŋ bêbêc eŋ gamoa tonê ŋalêlôm ŋawapacgeŋ. Kêtu tonaŋŋa eŋ kêsakiŋ biŋ gêdêŋ lau seoc biŋ lasêwaga to gêdêŋ lau tokauc samob, taŋ sêmoa Aiguptu naŋ, gebe sêmêŋ ma gêjac miŋ nê mê gêdêŋ êsêac. Mago êsêacnêŋ ŋac teŋ kêtôm gebe êwa mê ŋam sa êndêŋ Parao atom.   
\p
\v 9 Gêdêŋ tonaŋ go ŋac kêpip wain ŋanôŋa kêsôm gêdêŋ Parao gebe “Ocsalô tonec aê taêc gêjam ŋoc keso.  
\v 10 Gêdêŋ taŋ Parao têtac ŋandaŋ gêdêŋ nê sakiŋwaga ma kêkêŋ aêagêc ŋac polomŋa aŋgôŋ siŋwaganêŋ kapitainê andu gebe sejop aêagêcŋa naŋ,  
\v 11 aêagêc aêc ma gêdêŋ gêbêc tageŋ ma aêagêcma ma keso tau to ŋam keso tau amboac tonaŋgeŋ.  
\v 12 Ŋacseŋom Ebolaiŋa teŋ gêŋgôŋ gêwiŋ aêagêc. Eŋ kêtu siŋwaganêŋ kapitainê sakiŋwaga teŋ. Aêagêc ajac miŋ ma ma gêdêŋ eŋ ma eŋ gêwa mê ŋam sa gêdêŋ aêagêc. Eŋ gêwa sa gêdêŋ aêagêc gêdêŋ-gêdêŋgeŋ katôm ma ma tau.  
\v 13 Ma biŋ tau, taŋ gêwa sa gêdêŋ aêagêc naŋ, ŋanô kêsa. Sêsuŋ ŋoc sakiŋ gêdêŋ aê kêtiam ma sêkêŋ ŋac kêpac polomŋa geŋkaleŋ ka.”   
\p
\v 14 Tec Parao kêsakiŋ lau gebe sêmôêc Josep. Êsêac sêkôc eŋ sebeŋ sa aŋga gêsuŋ. Eŋ kêkaliŋ tau ma kêsô ŋakwê wakuc sa su acgom, go kêsô jakêkô Parao laŋônêm.  
\v 15 Tec Parao kêsôm gêdêŋ Josep gebe “Aê gaêc ma teŋ ma ŋamalac teŋ kêtôm gebe êwa ma tau ŋam saŋa gamoa atom. Mago aê gaŋô aôm ŋawae gebe aôm embe ôŋô ma teŋ, go ôtôm gebe ôwa ŋam sa solop.”  
\v 16 Josep gêjô Parao awa gebe “Biŋ amboac tonaŋ gêc aêŋa atom. Anôtô tau êjô aôm awam ma awa nêm ma sa ŋajamgeŋ.”  
\v 17 Go Parao kasôm gêdêŋ Josep gebe “Aê gaêc ma gebe kakô bu Nil ŋatali  
\v 18 ma bulimakao ŋajam to têtôp ŋajam 7 sêpi aŋga bu Nil mêŋseŋ siŋ ŋalauŋ sêkô.  
\v 19 Ma bulimakao 7 kêtiam sêpi têdaguc êsêac. Êsêac ôliŋ ŋasaŋ to sec ma ŋatêkwa ŋaôma. Aê galic gêŋ teŋ amboac tonaŋ sêmoa Aiguptunêŋ gamêŋ atomanô.  
\v 20 Ma bulimakao ôliŋ ŋasaŋ to sec gacgeŋ têdaŋgôŋ bulimakao ŋamataŋa 7, taŋ têtôp ŋajam naŋ su.  
\v 21 Mago gêdêŋ taŋ têdaŋgôŋ êsêac su naŋ, talic êsêac amboac têdaŋgôŋ gêŋ teŋ atom, ôliŋ ŋasaŋ ŋaômageŋ sêmoa katôm gêmuŋŋa. E matoc gêlac.  
\v 22 Ma aê gaêc ma teŋ kêtiam naŋ galic mopolom ŋakaiŋ tageŋ gêjam ŋanô 7. Ŋanô tau ŋajam to kapôêŋ.  
\v 23 Ma galic ŋanô 7 gêuc mêŋkêpi kêdaguc. Gêŋ tau kêmêliŋ ma ŋapaôma to mu aŋga oc kêpiŋa kêlêsaŋ.  
\v 24 Ma ŋanô ŋapaôma kêdaŋgôŋ ŋanô ŋajam 7. Aê gajac miŋ biŋ tonaŋ gêdêŋ lau-seoc-biŋ-lasêwaga, mago êsêacnêŋ ŋac teŋ kêtôm gebe awa ma tau ŋam sa atom.”   
\p
\v 25 Ma Josep kêsôm gêdêŋ Parao gebe “O Parao, nêm mê luagêc tau ŋam tageŋ. Anôtô geoc biŋ, taŋ eŋ gebe êŋgôm naŋ, lasê gêdêŋ aôm.  
\v 26 Bulimakao ŋajam 7 to polom ŋanô ŋajam 7 têtôm jala 7. Ma lulu tau ŋam tageŋ.  
\v 27 Ma bulimakao ŋatêkwa ŋaôma to sec 7, taŋ mêŋsêpi têdaguc êsêac naŋ, têtôm jala 7. Ŋanô 7 ŋapaôma to mu aŋga oc kêpiŋa kêlêsaŋ atôm jala 7 totôbôm amboac tonaŋ.  
\v 28 Amboac kasôm gêdêŋ aôm su gebe Anôtô kêtôc gêŋ, taŋ gebe êŋgôm naŋ, gêdêŋ aôm.  
\v 29 alic acgom, galoc jala 7 tomoasu ênêc Aiguptu ŋagamêŋ samucgeŋ.  
\v 30 Mago tonaŋ su, go jala totôbôm 7 mêŋêsa ma êsêac saliŋ têm moasuŋa siŋ samucgeŋ aŋga Aiguptu. Tôbôm enseŋ gamêŋ su.  
\v 31 Ma êsêac sênam kauc moasu aŋga gamêŋ tau atu tôbôm, taŋ mêŋêsa êndaŋguc naŋŋa, ma tôbôm tau oc anam sêga.  
\v 32 Aôm gôêc mê kêtu dim luagêc ŋam gebe Anôtô taê gêjam biŋ tau kêtu tôŋ sugac, ma sauŋgeŋ, go Anôtô êŋgôm gêŋ tau ŋanô êsa.  
\v 33 Amboac tonaŋ galoc aôm ôjaliŋ ŋac wapac ma ŋac tokauc teŋ sa ma ôkêŋ eŋ ênam gôliŋ gamêŋ Aiguptu.  
\v 34 Aôm ôkêŋ gejobwaga êtôm gamêŋ samobgeŋ. Êndêŋ jala tomoasu 7 tonaŋ lau embe têtap polom talu lemeŋ teŋ-lemeŋ teŋ sa, go sêkôc talu tageŋ-tageŋ su aŋga êsêacnêŋ atôm gamêŋ Aiguptuŋa samob.  
\v 35 Ôjatu gebe sênac polom sasa êndêŋ jala ŋajam, taŋ mêŋêsa naŋ, ma sênac polom tau tôŋ sênam aôm laŋôm. Sejoŋ polom ŋanô samob sêpi malacsêgageŋ êna ma sejop tôŋ.  
\v 36 Gêŋ masê tonaŋ ênêc e êlôm lau gamêŋ tonaŋŋa êndêŋ jala totôbôm 7, taŋ mêŋêsa aŋga Aiguptu naŋ, gebe tôbôm enseŋ gamêŋ tau popoc atom.”   
\s1 Josep kêtu gôliŋwaga Aiguptuŋa  
\p
\v 37 Parao to nê sakiŋwaga samob sêŋô biŋ tonaŋ ŋajam.  
\v 38 Ma Parao kêsôm gêdêŋ nê sakiŋwaga gebe “Aêac oc tatap ŋac, taŋ Anôtônê Ŋalau gêjam eŋ auc kêtôm ŋac tonec naŋ, teŋ sa me masi.”  
\v 39 Tec Parao kasôm gêdêŋ Josep gebe “Anôtô kêtôc gêŋ samob tonaŋ gêdêŋ aôm, kêtu tonaŋŋa ŋac wapac ma ŋac tokauc teŋ kêtôm aôm gamoa atom.  
\v 40 Aôm ôtu ŋoc andu ŋatau ma ŋoc lau samob taŋeŋ wamu aômnêm biŋ. Lêpôŋ kiŋŋa tageŋ êkêŋ aê jalêlêc aôm su.”  
\v 41 Go Parao kêsôm gêdêŋ Josep gebe “Ôlic acgom, aê kakêŋ aôm kôtu gamêŋ Aiguptuŋa samucgeŋ ŋatau.”  
\v 42 Ma Parao kêkôc nê riŋ toŋatalô êwa eŋ saŋa mêŋkêkêŋ gêdêŋ Josep kêka. Eŋ kakêŋ ŋakwê ŋajam-ŋajam gêdêŋ eŋ kêsô ma kêkêŋ kapoacwalô gold eŋ gênôŋ.  
\v 43 Go kêkêŋ eŋ gêŋgôŋ nê kareta kêtu luagêcŋa ma êsêac sêmôêc sêsêlêŋ sêmuŋ gebe “Apôŋ aemduc.” Amboac tonaŋ Parao kêkêŋ eŋ kêtu gamêŋ Aiguptuŋa samucgeŋ ŋatau.  
\v 44 Ma Parao kêsôm gêdêŋ Josep gebe “Aê Parao, mago ŋac teŋ aŋga gamêŋ Aiguptuŋa ênam kôm teŋ me êŋgôm gêŋ teŋ êôc lêlêc aôm atom.”  
\v 45 Ma Parao kêsam Josepnê ŋaê gebe Sapenat-Panea. Ma eŋ kêkêŋ dabuŋwaga aŋga On Potipera latuo Asenat gêdêŋ eŋ gêjam kêtu ênê awê. Su, go Josep gêwi Parao siŋ ma gêjac gamêŋ Aiguptuŋa kêsi.   
\p
\v 46 Gêdêŋ taŋ Josepnê jala kêtu 30 naŋ, eŋ kêkôc kôm anam sakiŋ kiŋ Aiguptuŋa Parao sa. Ma Josep gêwi Parao siŋ ma gêjac laoc gamêŋ Aiguptuŋa.  
\v 47 Gêdêŋ jala tomoasu 7 naŋ kôm gêjam ŋanô taêsam.  
\v 48 Ma eŋ kejoŋ jala tomoasu 7 ŋapolom samob sa aŋga gamêŋ Aiguptuŋa to gêjac gêŋ tau sa kêkô kêtôm malacsêgageŋ. Eŋ gêjac kôm, taŋ kêgi malac auc kêtômgeŋ naŋ, ŋaŋanô sa kêkô malac gêdêŋ-gêdêŋgeŋ.  
\v 49 Tec Josep gêjac polom taêsam sa kêtôm gaŋac gwêcŋa. Eŋ gedec gebe ênam dôŋ to êsa gêŋ tau sa atom gebe ŋamalac teŋ kêtôm gebe ênam dôŋ to êsa gêŋ amboac tonaŋ ŋai sa nec atomanô.   
\p
\v 50 Jala tôbômŋa gêô lasê atom tageŋ ma Josep kêka ŋapalê luagêc lasê. Dabuŋwaga Onŋa Potipera latuo Asenat kêkôc êsêagêc.  
\v 51 Josep gê ŋacsêganê ŋaê gebe Manase ma kêsôm gebe “Gaê ênê ŋaê Manase gebe Anôtô gêgôm aê kaliŋ ŋoc gêŋwapac to tamocnê andu ŋagôlôac samob siŋ.”  
\v 52 Gê ŋac kêtu luagêcŋa nê ŋaê gebe Epraim gebe “Anôtô kêkêŋ gôlôac gêdêŋ aê aŋga gamêŋ ŋoc gêŋwapacŋa.”  
\v 53 Jala tomoasu 7, taŋ gêc gamêŋ Aiguptuŋa naŋ, mêŋgêjac pep  
\v 54 ma jala totôbôm 7 mêŋkêsa kêtôm Josep kêsôm naŋ. Ma tôbôm gêjam gamêŋ ŋagêdô samob auc, aŋga gamêŋ Aiguptuŋa tageŋ, tec têtap nêŋ polom sa.  
\v 55 Gêdêŋ taŋ lau Aiguptuŋa sêôc tôbôm naŋ, lau têtaŋ polom gêdêŋ Parao. Ma Parao kêsôm gêdêŋ lau Aiguptuŋa samob gebe “Andêŋ Josep ana ma biŋ samob, taŋ eŋ êsôm naŋ aŋgôm.”  
\v 56 Ma gêdêŋ taŋ tôbôm gêjam gamêŋ samucgeŋ auc naŋ, Josep gêlêc katam su andu gêŋ ŋanôŋa ma kêkêŋ gêŋ gêdêŋ lau Aiguptuŋa sêjam ôli gebe tôbôm kapôêŋ gêc gamêŋ Aiguptuŋa amboac tonaŋgeŋ.  
\v 57 Tôbôm gêjam sêga, tec lau gamêŋ pebeŋŋa sêja Aiguptu sebe sênam ôli polom aŋga Josepnê, gebe tôbôm kapôêŋ gêjam nom ŋagamêŋ samob auc. \f + \fr 41:57 \ft Sapenat-Panea ŋam gebe Anôtô kêsôm gebe eŋ gêmoa mata \f* jali. \f + \fr 41:57 \ft On kêtu lau Aiguptu nêŋ malac dabuŋ towae. Êsêac \f* tetoc oc sa kêtu nêŋ anôtô jaba.   
\c 42  
\s1 Josep têwai sêsêp Aiguptu sebe sênam ôli polom  
\p
\v 1 Gêdêŋ taŋ Jakob gêŋô polom gêc Aiguptu ŋawae naŋ, eŋ kêsôm gêdêŋ latui gebe “Matemanô gêdêŋ-gêdêŋ taôm kêtu asageŋŋa.”  
\v 2 Ma kêsôm gebe “Alic acgom, aê gaŋô ŋawae gebe polom gêc Aiguptu. Asêp ana ma anam ôli nêŋ polom aŋga tônê gebe tamoa mateŋ jali ma tamac êndu atom.”  
\v 3 Amboac tonaŋ Josep têwai 10 sêsêp sêja sebe sênam ôli polom aŋga Aiguptu.  
\v 4 Mago Jakob kêsakiŋ Josep lasi Benjamin gêwiŋ atom gebe eŋ kêtêc gebe gêŋwapac êtap eŋ sa.  
\v 5 Amboac tonaŋ Israel latui sêô lasê sebe sênam ôli polom, sêmoa lau ŋagêdô, taŋ sêmêŋ naŋ, ŋalêlôm gebe tôbôm gêjam gamêŋ Kanaanŋa auc samucgeŋ.   
\p
\v 6 Ma Josep kêtu ŋacgôliŋsêga gamêŋ tonaŋŋa. Eŋ tau kêkêŋ polom gêdêŋ lau gamêŋ samobŋa sêjam ôli. Ma Josep têwai sêô lasê jatêtap labôc sêc eŋ laŋônêmŋa.  
\v 7 Josep gêlic têwai e kêjala êsêac, mago eŋ gêgôm êsêac amboac lau jaba ma kêsaic biŋ êsêac. Eŋ kêsôm gebe “Amac aŋga ondoc amêŋ.” Êsêac sêsôm gebe “Aŋga gamêŋ Kanaanŋa, abe anam ôli mo.”  
\v 8 Josep kêjala têwai, mago êsêac sêjam kauc eŋ.  
\v 9 Ma Josep taê gêjam mê, taŋ eŋ gêc kêpi êsêac naŋ, ma kêsôm gêdêŋ êsêac gebe “Kêmsecwaga amac, tec amêŋ abe alic gamêŋ kwanaŋgeŋ.”  
\v 10 Êsêac sêsôm gêdêŋ eŋ gebe “O apômtau, masianô, nêm sakiŋwaga aêac tec amêŋ abe anam ôli mo.  
\v 11 Ŋac tageŋ latui aêac samob. Aêac lau mansaŋ. Aômnêm sakiŋwaga atu kêmsecwaga atom.”  
\v 12 Eŋ kêsôm gêdêŋ êsêac gebe “Masianô, amac amêŋ abe alic gamêŋ kwanaŋgeŋ.”  
\v 13 Ma êsêac sêsôm gebe “Aômnêm sakiŋwaga aêac lasitêwai 12, ŋac Kanaanŋa teŋ latui aêac. Ŋac sauŋ gacgeŋ gêmoa gêwiŋ tamemai ma teŋ gêjaŋa.”  
\v 14 Tec Josep kêsôm gêdêŋ êsêac gebe “Amboac tê kasôm gêdêŋ amac su nê gebe Amac kêmsecwaga.  
\v 15 Aê gabe jansaê amac êpi biŋ tonec ma jasôm biŋŋanô êtu Parao gêmoaŋa gebe amac oc awi gamêŋ tonec siŋ atom e amacnêm lasimi sauŋ êô lasê tonec êwiŋ acgom.  
\v 16 Asakiŋ amacnêm teŋ gebe êkôc lasimi êmêŋ ma amac ŋagêdô aŋgôŋ kapoacwalô acgom. Aê gabe jansaê amacnêm biŋ e jajala gebe amac lau biŋŋanôŋa me masi. Embe masi, go aê jasôm êtu Parao gêmoaŋa gebe kêmsecwaga amacgoc.”  
\v 17 Go kêkêŋ êsêac samob sêŋgôŋ kapoacwalô bêc têlêac.   
\p
\v 18 Ŋabêc kêtu têlêacŋa go Josep kêsôm gêdêŋ êsêac gebe “Aŋgôm tonec, go amoa matem jali gebe aê katêc Anôtô.  
\v 19 Amac embe lau mansaŋ, go awi nêm teŋ siŋ êŋgôŋ kapoacwalô êjô amac ma amac ŋagêdô akôc polom andêŋ nêm gôlôac ana gebe mo êjô êsêac êndu atom.  
\v 20 Ma akôc lasimi sauŋ andêŋ aê amêŋ, go amacnêm biŋ êwaka tau sa gebe biŋŋanô ec amac êndu atom.” Ma êsêac sêgôm amboac tonaŋ.  
\v 21 Go êsêac sêsôm gêdêŋ tauŋ gebe “Biŋŋanôgoc, gêŋ taŋ dagôm gêdêŋ lasiŋi naŋ ŋagêjô tonec. Aêac talic eŋ gêmoa toŋalêlôm ôluŋ-ôluŋgeŋ ma keteŋ aêac, mago takêŋ taŋeŋ eŋ atom. Kêtu tonaŋŋa gêŋwapac tonec kêtap aêac sa jagêdêŋgeŋ.”  
\v 22 Ma Ruben gêjô êsêac aweŋ gebe “Aê tec kasôm gêdêŋ amac gebe aŋgôm ŋapalê sec atom. Nec kasôm me masi. Mago amac abe akêŋ taŋem atom. Kêtu tonaŋŋa ênê dec ŋagêjô kêpi aêac galoc.”  
\v 23 Êsêac sêjam kauc gebe Josep gêŋô êsêac aweŋ atom gebe ŋac ênam biŋ ôkwiŋa teŋ kêkô êsêac ŋasawa.  
\v 24 Ma eŋ gêbuc dêmôê êsêac ma kêtaŋ. Kêtaŋ su ma gêmu jagêjam biŋgalôm gêdêŋ êsêac kêtiam. Ma eŋ kêkôc Simeon aŋga êsêacnêŋ ma gêsô eŋ tôŋ ma ac sêlic.   
\s1 Josep têwai sêmu sêja Kanaan  
\p
\v 25 Go kêjatu gebe polom êsêp êsêacnêŋ talu e mêŋêc êtômgeŋ to nêŋ ŋaôli êmu êna êtiam ma sêkêŋ gêŋ êpuc êsêac tôŋ aŋga intênaŋa êndêŋ êsêac êwiŋ. Ma sêgôm amboac tonaŋ.  
\v 26 Go êsêac sêpô nêŋ polom gêsac doŋki ŋaô ma sêc sêja.   
\p
\v 27 Ma gêdêŋ taŋ êsêacnêŋ teŋ gêjac nê talu lêtêŋ gebe êkêŋ gêŋ êndêŋ nê doŋki êniŋ aŋga gamêŋ sênêcŋa naŋ, gêlic nê bôlêŋ gêc taluawa  
\v 28 ma kêsôm gêdêŋ nê lasitêwai gebe “Sêkêŋ bôlêŋ gêmu gêmêŋ, onec gêc ŋoc taluawa.” Sêlic e katuŋ gêjaŋa, ma têtênêp ma sêsôm gebe “Ojae, Anôtô gêgôm asageŋ gêdêŋ aêac.”   
\p
\v 29 Gêdêŋ taŋ sêô lasê dêdêŋ tameŋi Jakob aŋga gamêŋ Kanaan ŋa naŋ, ac sêjac miŋ biŋ samob, taŋ kêtap êsêac sa naŋ, gêdêŋ eŋ ma sêsôm gebe  
\v 30 “Ŋac, taŋ kêtu gamêŋ tônê ŋatau naŋ, kêsaic biŋ aêac ma geboc aêac atu gamêŋ tau ŋakêmsecwaga.  
\v 31 Mago aêac asôm gêdêŋ eŋ gebe ‘Aêac kêmsecwaga atom, aêac lau mansaŋ.  
\v 32 Aêac lasitêwai 12, tamemai latui. Ŋac teŋ gêjaŋa ma ŋac sauŋ gacgeŋ gêŋgôŋ gêwiŋ tamemai gêmoa Kanaan.’  
\v 33 Mago ŋac, tê kêtu gamêŋ ŋatau nê, kêsôm gêdêŋ aêac gebe ‘Aê jajala amac lau mansaŋ êndêŋ tonec gebe awi nêm teŋ siŋ êmoa êwiŋ aê ma akôc polom andêŋ nêm gôlôac ana, gebe tôbôm gêc.  
\v 34 Akôc lasimi sauŋ andêŋ aê amêŋ, go jajala amac gebe lau mansaŋ ma kêmsecwaga amac atom. Su, go jakêŋ nêm lasitêwa êmu êndêŋ amac êtiam ma amac atôm gebe atulu gêŋ amoa gamêŋ tonec.’”  
\v 35 Gêdêŋ taŋ êsêac sêjac nêŋ talu lêtêŋ naŋ, samob sêlic nêŋ bôlêŋ tosabaŋ-tosabaŋ kêsêp nêŋ talu gêdêŋ-gêdêŋgeŋ. Êsêac to tameŋi sêlic nêŋ bôlêŋ tosabaŋ-tosabaŋ ma têtêc tauŋ.  
\v 36 Ma tameŋi Jakob kêsôm gêdêŋ êsêac gebe “Amac ajaŋgo ŋoc gôlôac su. Josep gêjaŋa, Simeon gêjaŋa, ma galoc abe akôc Benjamin su êwiŋ. Biŋ samob tonaŋ kêpi aêgeŋ.”  
\v 37 Tec Ruben kêsôm gêdêŋ tama gebe “Ôkêŋ eŋ êsêp aê lemoc, aê jakôc eŋ jamu jandêŋ aôm jamêŋ. Aê embe jakôc eŋ jamu jamêŋ atom, go ônac ŋoc latucagêc êndu.”  
\v 38 Mago eŋ kêsôm gebe “Latuc êsêp êwiŋ amac atom gebe têwa gêmac êndu su ma eŋ taugeŋ tec gêmoa. Gêŋ wapac embe êtap eŋ sa aŋga intêna, taŋ abe asêlêŋ naŋ, go amac akêŋ aê tomôdêgeŋ jasêp lamboam toŋoc ŋalêlôm ŋawapacgeŋ jana.”   
\c 43  
\s1 Josepnê lasitêwai sêsêp Aiguptu kêtu luagêcŋa  
\p
\v 1 Tôbôm kapôêŋ kêkôniŋ gamêŋ tôŋ ŋanôgeŋ.  
\v 2 Êsêac seŋ polom, taŋ sêkôc aŋga Aiguptu naŋ, e gêbacnê su, go tameŋi kêsôm gêdêŋ êsêac gebe “Amu ana êtiam gebe anam ôli aêacnêŋ mo ŋagêdô.”  
\v 3 Tec Juda kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Ŋac tonaŋ kêjatu aêac ŋajaŋa ma kêsôm gebe ‘Amac alic aê laŋôc atom, e lasimi êwiŋ amac acgom.’  
\v 4 Aôm embe ôsakiŋ lasiŋi êwiŋ aêac, go asêp naanam ôli nêm mo.  
\v 5 Embe ôsakiŋ eŋ êwiŋ atom, go aêac asêp atom gebe ŋac tau kêsôm gêgêŋ aêac gebe ‘Amac alic aê laŋôc atom, e lasimi êwiŋ amac acgom.’”  
\v 6 Israel kêsôm gebe “Amac agôm aê sec ma asôm lasimi ŋawae gêdêŋ ŋac tau kêtu asageŋŋa.”  
\v 7 Êsêac sêjô eŋ awa gebe “Ŋac tau kêkip aêac to ma gôlôac ŋam sa ŋapep ma kêsôm gebe ‘Tamemi gacgeŋ gêŋgôŋ mata jali me masi. Amacnêm lasitêwai teŋ gêŋgôŋ me masi.’ Biŋ, taŋ aêac ajac miŋ gêdêŋ eŋ naŋ, gêjô kênac tonaŋgeŋ. Aêac ajala biŋ, tê eŋ kêsôm kêdaguc gebe ‘Akôc lasimi andêŋ aê amêŋ’ nê, kwanaŋgeŋ amboac ondocgeŋ.”  
\v 8 Ma Juda kêsôm gêdêŋ tama Israel gebe “Ôsakiŋ ŋapalê tau êwiŋ aê, go andi ma asêlêŋ gebe tamoa mateŋ jali ma aôm to aêac ma nêŋ gôlôac ŋasec-ŋasec amboac tonaŋgeŋ, tamac êndu atom.  
\v 9 Aê jatu lautuc eŋ, ma eŋ ê lamu aê. Ôtu kênac eŋ êndêŋ aê lemoc. Aê embe jakôc eŋ jamu jawac to jakêŋ eŋ êkô aôm laŋômnêm atom, go jawê biŋ tonaŋ ŋakaiŋ endeŋ tôŋgeŋ.  
\v 10 Biŋŋanô, aêac embe tajaiŋ têm atom, oc aêac amu amêŋ wanêcgeŋ su.”   
\p
\v 11 Go tameŋi Israel kêsôm gêdêŋ êsêac gebe “Embe amboac tonaŋ, naŋ aŋgôm amboac tec gebe Akôc gamêŋ tonecŋa ŋagêŋ mata êjamgeŋ êsêp nêm talu ma ajoŋ êndêŋ ŋac tônê awi siŋ êndêŋ eŋ ŋaômageŋ, amboac gêŋmalu ŋagec, to lêp ŋagec, ma ka ŋagêdô ŋatêkwi, ma kaŋa to lanip.  
\v 12 Ma akôc bôlêŋ luagêc êwiŋ tau. Bôlêŋ, taŋ sêkêŋ gêc nêm taluawa naŋ, akôc amu ana amboac tonaŋgeŋ. Oc moae sêgôm kêgôliŋ.  
\v 13 Akôc lasimi amboac tonaŋ ma andi amu andêŋ ŋac tau ana.  
\v 14 Embe akô ŋac tau laŋônêm, go ŋajaŋa ŋatau Anôtô taê walô amac gebe êsakiŋ nêm lasitêwai teŋ agêc Benjamin sêwiŋ amac sêmu sêmêŋ. Ma aêma nec embe jamoa togôlôacmêgeŋ, go jamoa amboac tonaŋ.”  
\v 15 Kêsôm su, go lau tau sêkôc gêŋ sêkêŋ ŋaômageŋŋa to sêkôc bôlêŋ luagêc gêwiŋ tau ma Benjamin gêwiŋ. Ac dêdi ma sêsêp Aiguptu sêja ma sêkô Josep laŋônêm.   
\p
\v 16 Josep gêlic Benjamin gêwiŋ êsêac, tec kêsôm gêdêŋ gejobwaga anduŋa gebe “Ôwê lau tonec sêsô andu sêna. Ôŋguŋ bôc teŋ ma ono gebe lau tonec sêniŋ gêŋ sêwiŋ aê êndêŋ ocsalô tonec.”  
\v 17 Ŋac tau gêgôm kêtôm Josep kêjatu naŋ ma gêwê lau sêsô Josepnê andu sêja.  
\v 18 Ac sêkêŋ lau tau sêsô Josepnê andu, tec têtêc tauŋ ma sêsôm gebe “Êsêac sêkôc aêac tasô tonec kêtu ŋaôli, taŋ sêkêŋ kêsêp aêacnêŋ talu gêdêŋ tamêŋ kêtu ŋamata naŋŋa. Êsêac sebe sênac siŋ êndêŋ aêac e sêku aêac tulu ma sêkôniŋ aêac tatu gêŋôma to sêjaŋgo aêacnêŋ doŋki su.”  
\v 19 Ma êsêac têtu gasuc dêdêŋ ŋac, taŋ gejob Josepnê andu naŋ, ma sêjam biŋgalôm sêwiŋ eŋ sêkô andu ŋasacgêdô  
\v 20 ma sêsôm gebe “O ma apômtau, aêac asêp amêŋ têm teŋ sugac gebe anam ôli mo.  
\v 21 Gêdêŋ taŋ aêac aô lasê gamêŋ aniŋ aweŋŋa ma ajac ma talu lêtêŋ naŋ, atap ma bôlêŋ sa tomalageŋ gêc taluawa gêdêŋ-gêdêŋgeŋ. Tec aêac akôc gêŋ tau amu amêŋ kêtiam.  
\v 22 Ma aêac akôc bôlêŋ ŋagêdô gêwiŋ amboac tonaŋ abe anam ôli mo. Aêac ajam kauc ŋac, taŋ kêkêŋ ma bôlêŋ kêsêp ma talu.”  
\v 23 Eŋ gêjô êsêac aweŋ gebe “Atêc taôm atom. Nêm Anôtô to tameminê Anôtô oc kêkêŋ awa kêsêp nêm talu. Aê tec katap nêm bôlêŋ sa sugac.” Ma eŋ kêkôc Simeon gêdêŋ êsêac gêja.  
\v 24 Go eŋ gêwê lau tau sêsô Josepnê andu sêja ma kêkêŋ bu gêdêŋ êsêac gebe sêkwasiŋ eŋkaiŋ ma kêkêŋ gêŋ gêdêŋ nêŋ doŋki seŋ.  
\v 25 Êsêac sêŋô ŋawae gebe sêniŋ gêŋ aŋga tônê, tec sêmasaŋ gêŋ, taŋ sebe sêkêŋ ŋaômageŋ naŋ, ma sêsaê Josep gebe êô lasê êndêŋ ocsalô.   
\p
\v 26 Gêdêŋ taŋ Josep gêô lasê nê andu naŋ, êsêac sêkôc gêŋ, taŋ sêmasaŋ naŋ, jasêsô dêdêŋ eŋ ma têtap labôc sêc eŋ akaiŋŋa.  
\v 27 Mago eŋ awa gêjac êsêac ma kêsôm gebe “Tamemi laŋgwa, taŋ ajac ênê miŋ gêdêŋ aê naŋ, gêmoa ŋajam me masi. Eŋ gêmoa mata jali me masi.”  
\v 28 Êsêac sêjô eŋ awa gebe “Aômnêm sakiŋwaga, aêac tamemai gêmoa ŋajam. Eŋ gêŋgôŋ mata jaligeŋ.” Ma êsêac sewec to têtap labôc.  
\v 29 Eŋ mata gedec ma gêlic lasi Benjamin, eŋ tau tênanê latu teŋ ma kêsôm gebe “Lasimi sauŋ, taŋ ajac ênê miŋ gêdêŋ aê naŋ, tau tonec me.” Go kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Latucenec, Anôtô êmoasiŋ aôm.”  
\v 30 Go Josep kêkacgeŋ gebe êwi êsêac siŋ gebe nê ŋalêlôm gêjam awa su lasi ma kêdabiŋ gebe êtaŋ lasê. Eŋ jakêsô nê balêm teŋ ma kêtaŋ gêmoa tônê.  
\v 31 Eŋ kêkwasiŋ laŋôanô su, go kêsa gêja. Eŋ kêpuc tau tôŋ ma kêsôm gebe “Akôc gêŋ taniŋŋa amêŋmaŋ.”  
\v 32 Êsêac sêjam sakiŋ eŋ tauŋa to êsêac tauŋŋa ma lau Aiguptu, taŋ seŋ gêŋ sêwiŋ eŋ naŋ, tauŋŋa amboac tonaŋgeŋ, gebe lau Aiguptu nêŋ jao kêkô gebe sêniŋ gêŋ sêwiŋ lau Ebolai atom. Gêŋ tonaŋ lau Aiguptu sêlic amboac gêŋ alôb-alôb.  
\v 33 Ma Josep têwai to lasi sêŋgôŋ eŋ nêmŋa. Ŋacsêga gêŋgôŋ mala, taŋ gêjac eŋ ŋawae naŋ, ma ŋac sauŋ gêŋgôŋ mala, taŋ gêjac eŋ ŋawae. Ma lau tau sêsala tauŋ e sêŋac lemeŋ.  
\v 34 Sêkêŋ gêŋ taniŋŋa gêdêŋ êsêac aŋga Josepnê tebo, mago sêkêŋ gêŋ taniŋŋa gêdêŋ Benjamin kêlêlêc êsêac ŋagêdô nêŋ su. Êsêac ŋagêdô têtap laclu tageŋ sa ma Benjamin kêtap nê laclu lemeŋ teŋ sa. Ma êsêac sênôm sêwiŋ eŋ e têntac ŋajam kêsa.   
\c 44  
\s1 Josep kêsaê nê têwai to lasi  
\p
\v 1 Go Josep kêjatu nê andu ŋagejobwaga gebe “Ôkêŋ polom êsêp lau tau nêŋ talu e mêŋêc êtôm sêmbalaŋŋa ma ôkêŋ êsêacnêŋ bôlêŋ ênêc taluawa.  
\v 2 Mago ŋoc laclu silber naŋ ôkêŋ ênêc ŋac sauŋ nê taluawa êwiŋ ênê bôlêŋ polomŋa.” Ma eŋ gêgôm kêtôm Josep kêsôm gêdêŋ eŋ naŋ.  
\v 3 Gêu bôŋ acgom, go sêkêŋ êsêac to nêŋ doŋki sêja.  
\v 4 Êsêac sêwi malac siŋ sauŋgeŋ ma ŋasawa kêtu baliŋ atom tageŋ, tec Josep kêsôm gêdêŋ nê andu ŋagejobwaga gebe “Ajôc, ôjanda lau tau. Embe ôê êsêac tôŋ, go ôsôm êndêŋ êsêac gebe ‘Amac akêŋ sec gêjô ŋajam kêtu ageŋŋa. Amac ajam geŋgeŋ aêŋoc laclu silber nec kêtu ageŋŋa.  
\v 5 Ŋoc ŋatau gênôm gêŋ kêsêp gêŋ tau tonaŋ to kêpuc kapoac ŋa gêŋ tonaŋ. Amac agôm gêŋ tonaŋ, tec agôm keso ŋanô.’”   
\p
\v 6 Eŋ gêôc lêlêc êsêac ma jakêsôm biŋ tonaŋgeŋ gêdêŋ êsêac.  
\v 7 Êsêac sêjô eŋ awa gebe “Aêacma apômtau kêsôm biŋ amboac tonaŋ kêtu asageŋŋa. Biŋ amboac tonaŋ ênac jaê nêm sakiŋwaga aêac. Biŋ amboac tonaŋ aêac oc aŋgôm atom.  
\v 8 Ôlic acgom, bôlêŋ, taŋ aêac atap sa gêc ma taluawa naŋ, aêac akôc amu amêŋ aŋga gamêŋ Kanaan akêŋ gêdêŋ aôm, tec aêac anam geŋgeŋ silber me gold aŋga nêm ŋataunê andu amboac ondoc.  
\v 9 Aôm embe ôtap gêŋ tau sa aŋga nêm sakiŋwaganêŋ teŋ nê, naŋ êmac êndu ma aêac ŋagêdô atu ma apômtaunê sakiŋwaga amboac tonaŋgeŋ.”  
\v 10 Ma eŋ kêsôm gebe “Amboac tonaŋ, biŋ, taŋ asôm su naŋ, êtu tôŋ. Ŋac, naŋ jatap gêŋ tau sa aŋga ênê naŋ, êtu ŋoc gêŋôma, ma amac ŋagêdô aêc ana tobiŋmêgeŋ.”  
\v 11 Go gaôgeŋ êsêac samob sêlêwaŋ nêŋ talu ma sêjac nêŋ talu lêtêŋ.  
\v 12 Ma eŋ kêbêlêm talu gêjac m aŋga ŋacsêganê e gêdêŋ ŋac sauŋ nê. Ma kêtap laclu tau sa gêc Benjaminnê talu.  
\v 13 Ma êsêac sêkac nêŋ ŋakwê gêŋgic e sêkêŋ talu gêsac nêŋ doŋki ŋaô kêtiam ma sêmu sêja malac.   
\p
\v 14 Juda to nê lasitêwai sêô lasê Josepnê andu ma ŋac tau gacgeŋ gêmoa. Ma êsêac têtap labôc sêc eŋ akaiŋŋa.  
\v 15 Josep kêsôm gêdêŋ êsêac gebe “Amac agôm gêŋ amboac ondoc. Amac ajam kauc gebe ŋac amboac aê oc Japuc gêŋ ŋam jatôm atom me.”  
\v 16 Ma Juda kêsôm gebe “Aêac asôm biŋ ondoc êndêŋ ŋoc apômtau. Aim aweŋsuŋ su êtu ageŋŋa. Aêac awaka tauŋ sa amboac ondoc. Anôtô kêkip nêm sakiŋwaga aêac ma keso sa sugac. Gôlicgac, aêac atu ŋoc apômtaunê gêŋôma, aêac to eŋ, taŋ têtap laclu sa gêc eŋŋa naŋ, amboac tonaŋ.”  
\v 17 Mago Josep kêsôm gebe “Biŋ amboac tonaŋ ênac jaê aê. Ŋac tageŋ, taŋ têtap laclu sa gêc eŋŋa naŋgeŋ êtu ŋoc gêŋôma. Mago amac ŋagêdô, amac aêc tobiŋmalôgeŋ andêŋ tamemi ana.”   
\s1 Juda gebe ênam Benjamin kêsi  
\p
\v 18 Tec Juda gêdêŋ eŋ gêja ma kêsôm gebe “O apômtau, aê gabe jateŋ aôm gebe nêm sakiŋwaga aê jasôm biŋ teŋ êsô ŋoc ŋatau taŋasuŋ ma têmtac ŋandaŋ êndêŋ nêm sakiŋwaga atom, gebe aôm kôtôm Parao tau.  
\v 19 Ŋoc apômtau kêtu kênac nê sakiŋwaga gebe ‘Amac tamemi me lasimi teŋ gêmoa me masi.’  
\v 20 Ma aêac asôm gêdêŋ ŋoc ŋatau gebe ‘Tamemai gêmoa, eŋ kêtu ŋamalacanô sugac, ma lasiŋi sauŋ teŋ gêmoa, taŋ eŋ kêka lasê gêdêŋ kêtu ŋamalacanô su naŋ. Ŋac tau têwa gêmac êndu su, tec eŋ taugeŋ gêmoa, tênanê gôlôac ŋagêdô masi. Ma tama têtac gêwiŋ eŋ.’  
\v 21 Go aôm kôsôm gêdêŋ nêm sakiŋwaga gebe ‘Akôc eŋ asêp amêŋ gebe matocanô êpi eŋ.’  
\v 22 Aêac asôm gêdêŋ ŋoc apômtau gebe ‘Ŋapalê tau kêtôm gebe êwi tama siŋ atom. Embe êwi tama siŋ, oc tama êmac êndu.’  
\v 23 Go aôm kôsôm gêdêŋ nêm sakiŋwaga gebe ‘Lasimi sauŋ embe êwiŋ amac êsêp êmêŋ atom, oc alic aê laŋôc êtiam atom.’  
\v 24 Gêdêŋ taŋ adêŋ nêm sakiŋwaga, tamoc tau, amu aja naŋ, ajac miŋ ŋoc apômtaunê biŋ gêdêŋ eŋ gêŋô.  
\v 25 Ma gêdêŋ taŋ tamemai kêsôm gebe ‘Ana êtiam, gebe anam ôli aêacnêŋ gêŋ ŋagec’ naŋ,  
\v 26 aêac asôm gebe ‘Aêac asêp ana atôm atom. Embe lasiŋi sauŋ êsêlêŋ êwiŋ aêac, go asêp ana, gebe aêac oc alic ŋac tau laŋôanô atôm atom, e lasiŋi sauŋ êwiŋ aêac acgom.’  
\v 27 Go nêm sakiŋwaga, aê tamoc, kêsôm gêdêŋ aêac gebe ‘Taôm ajalagac gebe ŋoc awê kêkôc ŋoc ŋapalê luagêcgeŋ.  
\v 28 Teŋ gêwi aê siŋ e kasôm gebe Biŋŋanô, gêŋ teŋ kêkac eŋ popocgeŋ ma aê galic eŋ kêtiam atom e mêŋgêdêŋ galoc.  
\v 29 Amac embe akôc ŋac tonec su aŋga aêŋoc amboac tonaŋgeŋ ma gêŋwapac êtap eŋ sa, go akêŋ aê tomôdêgeŋ jasêp lamboam jana toŋoc ŋalêlôm ŋawapacgeŋ.’  
\v 30 Kêtu tonaŋŋa aê embe jaô lasê nêm sakiŋwaga, aê tamoc, ma ŋapalê, taŋ kêtu eŋ gêŋgôŋ mata jali ŋamôkê naŋ, êwiŋ aêac atom,  
\v 31 eŋ embe êlic ŋapalê mêŋêwiŋ aêac atom, oc êmac êndu. Ma nêm sakiŋwaga aêac akêŋ nêm sakiŋwaga, aêac tamemai, tomôdêgeŋ êsêp lamboam êna toŋalêlôm ŋawapacgeŋ.  
\v 32 Gebe nêm sakiŋwaga aê kasôm gêdêŋ tamoc gebe jatu ŋapalê tonec nê lautuc ma eŋ ê lamu aê. Ma kasôm gebe Aê embe jakôc eŋ jamu jandêŋ aôm jawac atom, go jawê biŋ tonaŋ ŋakaiŋ endeŋ tôŋgeŋ.  
\v 33 Kêtu tonaŋŋa tec galoc jateŋ aôm gebe nêm sakiŋwaga aê jatu ŋoc apômtaunê gêŋôma jamoa tonec jajô ŋapalê tau su. Ma ondec ŋapalê tau êwiŋ têwai êmu ênamaŋ.  
\v 34 Gebe ŋapalê tau embe êwiŋ aê atom nec, oc jamu jandêŋ tamoc jana amboac ondoc. Aê katêc tauc gabe jalic gêŋwapac, naŋ êtap tamoc sa naŋ jawiŋ atom.”   
\c 45  
\s1 Josep gêwa tau sa  
\p
\v 1 Ma Josep kêkô lau samob laŋôŋnêmŋa e kêpuc tau tôŋ jageo. Tec eŋ gêmôêc gebe “Lau samob sêwi aê siŋ sêsa sêna.” Amboac tonaŋ gêdêŋ taŋ Josep gêwa tau sa gêdêŋ lasitêwai naŋ, lau teŋ sêmoa sêwiŋ êsêac atom.  
\v 2 Ma eŋ kêtaŋ lasê e lau Aiguptu sêŋô ma Paraonê lau sêŋô ŋawae amboac tonaŋgeŋ.  
\v 3 Ma Josep kêsôm gêdêŋ nê lasitêwai gebe “Aê Josep. Tamoc gêŋgôŋ mata jali me masi.” Mago lasitêwai sêjô eŋ awa kêtôm atom, gebe eŋ kêtakê êsêac ŋanôgeŋ.   
\p
\v 4 Tec Josep kêsôm gêdêŋ nê lasitêwai gebe “Atu gasuc aêmaŋ.” Ma êsêac dêdêŋ eŋ sêja. Ma eŋ kêsôm gebe “Lasimi aê Josep, taŋ akêŋ aê gadêŋ lau Aiguptu sêjam ôli aê.  
\v 5 Mago galoc têmtac ŋawapac atom to amoa tonêm ŋalêlôm ŋatutuc êtu akêŋ aê gadêŋ lau tonec sêjam ôli aêŋa atom, gebe Anôtô kêsakiŋ aê gamuŋ amac gebe ênam amac kêsi aŋgôŋ matem jali.  
\v 6 Tôbôm gêc gamêŋ tau jala luagêc su. Ma jala lemeŋ teŋ gacgeŋ gêc taŋ lau sêsap nom ma sejoŋ kôm ŋanô sa atom.  
\v 7 Ma Anôtô kêsakiŋ aê gamuŋ amac gebe janam amacnêm ŋagêdô kêsi aŋga nom ma jajop lau taêsam sêŋgôŋ mateŋ jali êtu amacŋa.  
\v 8 Kêtu tonaŋŋa amac asakiŋ aê gamêŋ tonec atom, Anôtô taugeŋ. Eŋ kêkêŋ aê katu Parao tama to ênê andu ŋatau ma gamêŋ Aiguptuŋa samob ŋagôliŋwaga.  
\v 9 Andi ŋagaôgeŋ. Andêŋ tamoc api ana ma asôm êndêŋ eŋ gebe ‘Latôm Josep kêsôm biŋ amboac tonec gebe Anôtô kêkêŋ aê katu gamêŋ Aiguptuŋa samob ŋatau. Ôsêp ôndêŋ aê ômôêŋ ma ônam gamêŋ tôŋ atom.  
\v 10 Aôm ôŋgôŋ gamêŋ Gosen ma ômoa aê ŋagala, aôm to nêm gôlôac ma nêm gôlôacnêŋ gôlôac ma nêm domba to bulimakao ma gêŋ samob, taŋ kêtu aômnêm naŋ.  
\v 11 Aê gabe janam aôm sa aŋga tonec e aôm to nêm lau ma gêŋ samob, taŋ kêtu aômnêm naŋ, apô lêna taôm êtu gêŋ teŋŋa atom, gebe tôbôm ênêc jala lemeŋ teŋ êwiŋ.’  
\v 12 Ma galoc amac matemanô alic to lasic Benjamin mataanô gêlic amboac tonaŋgeŋ gebe aê tauc aocsuŋ kasôm biŋ gêdêŋ amac.  
\v 13 Anac miŋ ŋoc ŋawasi aŋga gamêŋ Aiguptuŋa to gêŋ, taŋ alic naŋ, ŋawae êndêŋ tamoc. Andi ŋagaôgeŋ ma akôc tamoc êsêp gamêŋ tonec êmêŋ.”  
\v 14 Ma agêc lasi Benjamin sêmbôêŋ tauŋ ma têtaŋ kêpi tauŋ.  
\v 15 Ma eŋ kêlêsôp têwai samob ma kêmbôêŋ êsêac to kêtaŋ. Su, go lasitêwai sêjam biŋgalôm sêwiŋ eŋ.   
\p
\v 16 Gêdêŋ taŋ sêŋô ŋawae aŋga Paraonê andu gebe Josepnê lasitêwai sêmêŋ naŋ, Parao to nê sakiŋwaga sêŋô ŋajamgeŋ.  
\v 17 Ma Parao kêsôm gêdêŋ Josep gebe “Ôsôm êndêŋ nêm lasitêwai gebe Aŋgôm amboac tonec gebe akêŋ nêm waba ênsac nêm bôc ŋaô ma amu ana gamêŋ Kanaan.  
\v 18 Ma akôc tamemi to nêm gôlôac samob andêŋ aê amêŋ ma aê gabe jakêŋ Aiguptu ŋagamêŋ ŋajamanô tau êndêŋ amac gebe aniŋ nom tonaŋ ŋaŋalêsi.  
\v 19 Ôjatu êsêac amboac tonec êwiŋ gebe Aŋgôm tonec gebe Akôc kareta aŋga gamêŋ Aiguptuŋa êtu nêm ŋasec-ŋasec to nêm lauoŋa ma akôc tamemi amêŋmaŋ.  
\v 20 Ma taêm walô nêm waba anduŋa atom, gebe Aiguptu ŋagamêŋ ŋajamanô tau êtu amacnêm.”   
\p
\v 21 Ma Israel latui sêgôm kêtôm tonaŋ, go Josep kêkêŋ kareta gêdêŋ êsêac kêtôm Paraonê jatu ma kêkêŋ mo gebe êpuc êsêac tôŋ aŋga intênaŋa.  
\v 22 Eŋ kêkêŋ ŋakwê omŋa tageŋ-tageŋ gêdêŋ êsêac samob kêtômgeŋ, Benjamin taugeŋ tec kêkêŋ silber ŋadôŋ 300 to ŋakwê omŋa lemeŋ teŋ gêdêŋ eŋ.  
\v 23 Eŋ kêsakiŋ gêŋ amboac tonec gêdêŋ tama gêja gebe doŋki kapoac 10 togêŋ mata êjam Aiguptuŋa ma doŋki têna 10 topolom ma mo to gêŋ taniŋŋa êtu êpuc tama tôŋ aŋga intênaŋa.  
\v 24 Go kêsakiŋ lasitêwai sêja ma gêdêŋ taŋ kêkam êsêac lemeŋ naŋ, kêsôm gêdêŋ êsêac gebe “Asôm taôm aŋga intêna atom.”  
\v 25 Tec êsêac sêwi Aiguptu siŋ sêpi gamêŋ Kanaan jasêô lasê dêdêŋ tameŋi Jakob.  
\v 26 Ma êsêac sêjac miŋ gêdêŋ eŋ gebe “Josep gêŋgôŋ mata jali ma eŋ kêtu gamêŋ Aiguptuŋa samob ŋagôliŋwaga.” Mago têtac kêkac eŋ atom, gebe eŋ kêkêŋ gêwiŋ êsêac atom.  
\v 27 Mago gêdêŋ taŋ sêjac miŋ Josepnê biŋ samob, taŋ kêsôm gêdêŋ êsêac naŋ, gêdêŋ eŋ ma gêdêŋ taŋ eŋ gêlic kareta, taŋ Josep kêsakiŋ gebe êkôc eŋŋa naŋ, tec tameŋi Jakob têtac kêpô su ma nê ŋalêlôm gêdi sa kêtiam.  
\v 28 Ma Israel kêsôm gebe “Kêtômgac. Latuc Josep gêŋgôŋ mata jali. Aê gabe najalic eŋ acgom, go jamac êndu.”   
\c 46  
\s1 Jakob laŋgwa kêsêp Aiguptu gêja  
\p
\v 1 Amboac tonaŋ Israel gêdi ma kêkôc nê gêŋ samob gêwiŋ gêja. Eŋ gêô lasê Ber-Seba ma kêkêŋ da gêdêŋ tama Isak nê Anôtô.  
\v 2 Ma gêdêŋ gêbêc Anôtô geoc tau lasê gêdêŋ Israel ma gêjam biŋgalôm gêdêŋ eŋ ma kêsôm gebe “Jakob, Jakob.” Ma eŋ kêsôm gebe “Aê tec gamoa.”  
\v 3 Go eŋ kêsôm gebe “Aê Anôtô, tamamnê Anôtô aê. Ôsêp Aiguptu ôna tonêm ŋalêlôm ŋatutuc atom, gebe aê gabe jaŋgôm aôm ôtu laum kapôêŋ teŋ aŋga ônê.  
\v 4 Aê gabe jasêp Aiguptu jawiŋ aôm. Ma aê gabe jakêŋ aôm ômu ôpi ômôêŋ êtiam ma Josep lêma êmbaob aôm matamgasi.”  
\v 5 Go Jakob gêdi aŋga Ber-Seba. Ma Israel latui sêkêŋ tameŋi Jakob to nê ŋasec-ŋasec ma nêŋ lauo sêpi kareta, taŋ Parao kêsakiŋ kêtu êkôc eŋŋa.  
\v 6 Êsêac sêkôc nêŋ bôc to waba, taŋ têtap sa aŋga Kanaan naŋ, ma sêô lasê Aiguptu, Jakob to nê gôlôac samucgeŋ sêwiŋ eŋ.  
\v 7 Eŋ kêkôc latui to latuio sêwiŋ eŋ ma dêbui to dêbuio to nêŋ wakuc samob sêwiŋ eŋ sêja Aiguptu.   
\p
\v 8 Israelnê wakuc, taŋ sêô lasê Aiguptu naŋ, nêŋ ŋaê tau tonec gebe Jakob to nê latui. Jakobnê ŋacsêga Ruben  
\v 9 to Ruben latui Hanok, Palu, Hesron ma Karmi.  
\v 10 Simeon latui Jemuel, Jamin, Ohad, Jakin, Sohar ma Saul, awê Kanaanŋa teŋ latu eŋ.  
\v 11 Lewi latui Gerson, Kohat ma Merari.  
\v 12 Juda latui Er, Onan, Sela, Peres ma Sera (mago Er agêc Onan sêmac êndu aŋga gamêŋ Kanaan). Ma Peres latui Hesron agêc Hamul.  
\v 13 Isakar latui Tola, Puwa, lob ma Simron.  
\v 14 Sebulon latui Sered, Elon ma Jalel.  
\v 15 (Lea latui tau tonaŋ, taŋ Jakob kêka lasê aŋga Mesopotamia sêwiŋ latuo Dina. Êsêac latuŋio to ŋac samob sêpi tageŋ têtôm 33.)  
\v 16 Gad latui Sipion, Hagi, Suni, Esbon, Eri, Arodi ma Areli.  
\v 17 Aser latui Imna, Iswa, Iswi, Beria ma luŋio Sera. Ma Beria latui Heber agêc Malkiel.  
\v 18 (Silpa latui tau tonaŋ. Laban kêkêŋ eŋ gêdêŋ latuo Lea. Ma Jakob kêka êsêac lasê, lau 16 sêpi tageŋ.)  
\v 19 Jakobnê awê Rahel latui Josep agêc Benjamin.  
\v 20 Ma aŋga gamêŋ Aiguptu Josep kêka Manase agêc Epraim lasê, taŋ dabuŋwaga Onŋa Potipera latuo Asenat kêkôc naŋ.  
\v 21 Ma Benjamin latui Bela, Beker, Asbel, Gera, Naman, Ehi, Ros, Mupim, Hupim ma Ard.  
\v 22 (Rahel latui tau tonaŋ, taŋ Jakob kêka lasê, lau 14 sêpi tageŋ.)  
\v 23 Dan latu Husim.  
\v 24 Naptali latui Jasel, Guni, Jeser ma Silem.  
\v 25 (Bilha, taŋ Laban kêkêŋ gêdêŋ latuo Rahel naŋ, latui tonaŋ, taŋ Jakob kêka lasê, lau 7 sêpi tageŋ.)  
\v 26 Jakobnê lau samob, taŋ sêô lasê Aiguptu naŋ, ma sêsa aŋga eŋ tau nê sêpi tageŋ 66, mago Jakob latuinêŋ lauo sêwiŋ namba tonaŋ atom.  
\v 27 Ma Josep latui taŋ kêka lasê aŋga Aiguptu naŋ, luagêc, tec lau samob aŋga Jakobnê gôlôac, taŋ sêô lasê Aiguptu naŋ, sêpi tageŋ 70.   
\p
\v 28 Jakob kêsakiŋ Juda gêdêŋ Josep gêmuŋ eŋ gebe eteŋ Josep êô lasê Gosen êmuŋ. Ma êsêac sêô lasê gamêŋ Gosen.  
\v 29 Go Josep kêmasaŋ nê kareta ma kêpi gêja gebe êpuc tama Israel tôŋtôŋ aŋga gamêŋ Gosen. Ma gêdêŋ taŋ eŋ gêlic tama naŋ, kêmbôêŋ eŋ kêsêp gêsutêkwa ma kêtaŋ ŋasawa baliŋ gêsac eŋ gêsutêkwa.  
\v 30 Israel kêsôm gêdêŋ Josep gebe “Galoc gabe jamac êndu gebe aê galic laŋômanô ma kajala gebe gôŋgôŋ matam jali.”  
\v 31 Josep kêsôm gêdêŋ lasitêwai to gêdêŋ tamanê lau gebe “Aê gabe japi jakêŋ amac ŋawae êndêŋ Parao ma jasôm êndêŋ eŋ gebe ‘Ŋoc lasitêwai to tamocnê lau, taŋ sêmoa gamêŋ Kanaan naŋ, dêdêŋ aê sêmêŋ su.  
\v 32 Lau tau gejobwaga bôcŋa gebe êsêac seŋgeŋ bulimakao ma sêkôc nêŋ domba to bulimakao ma nêŋ gêŋ ŋagêdô samob sêmêŋ.’  
\v 33 Parao embe êkalem amac ma êtu kênac amac gebe ‘Amacnêm kôm amboac ondoc,’  
\v 34 go asôm gebe ‘Aômnêm sakiŋwaga aêac aŋgeŋ bulimakao gêdêŋ aêac ŋapalêgeŋ e mêŋgêdêŋ galoc, atôm tamemai.’ Asôm biŋ tonaŋ ec êlôc gebe amoa gamêŋ Gosen gebe lau Aiguptuŋa sêlic gejobwaga bôcŋa samob amboac gêŋ alôb-alôb.”   
\c 47  
\s1 Jakob langwa kêtôc tau gêdêŋ Parao  
\p
\v 1 Amboac tonaŋ Josep kêsô jakêkêŋ ŋawae gêdêŋ Parao ma kêsôm gebe “Tamoc to ŋoc lasitêwai ma nêŋ domba to bulimakao ma nêŋ gêŋ samob sêmêŋ aŋga gamêŋ Kanaan jasêŋgôŋ gamêŋ Gosen.”  
\v 2 Eŋ kêkôc têwai lemeŋ teŋ sêwiŋ eŋ ma kêtôc êsêac gêdêŋ Parao.  
\v 3 Parao kêsôm gêdêŋ eŋ têwai gebe “Amac ajam kôm amboac ondoc.” Ma êsêac sêsôm gêdêŋ Parao gebe “Nêm sakiŋwaga aêac ajop dombageŋ atôm tamemai.”  
\v 4 Go êsêac sêsôm gêdêŋ Parao gebe “Aêac amêŋ gebe amoa gamêŋ tonec amboac lau jaba gebe nêm sakiŋwaga aêac ma gamêŋ alôm ma dombaŋa teŋ gêc gamêŋ Kanaan atom gebe tôbôm gêjam gamêŋ auc samucgeŋ. Tec aêac ateŋ aôm gebe ôlôc gebe nêm sakiŋwaga aêac aŋgôŋ gamêŋ Gosenmaŋ.”  
\v 5 Go Parao kêsôm gêdêŋ Josep gebe “Tamam to nêm lasitêwai dêdêŋ aôm sêwac.  
\v 6 Gamêŋ Aiguptuŋa kêtu aômnêm gêŋ. Ôjaliŋ gamêŋ ŋajamanô teŋ sa ma ôkêŋ êndêŋ tamam to nêm lasitêwai sêŋgôŋ. Ôkêŋ êsêac sêŋgôŋ gamêŋ Gosenmaŋ. Ma aôm embe ôlic lau tokauc aŋga êsêacnêŋ, go ôkêŋ êsêac sejop ŋoc bulimakao sêwiŋ.”   
\p
\v 7 Josep gêwê tama jakêtôc gêdêŋ Parao ma Jakob gêjam mec Parao.  
\v 8 Ma Parao kêtu kênac Jakob gebe “Aômnêm jala tendocgeŋ.”  
\v 9 Jakob gêjô Parao awa gebe “Jala, taŋ gamoa nom amboac ŋac jaba teŋ naŋ 130. Jala, taŋ gamoa nom ŋatêm tau dambê to ŋawapac ma taêsam kêtôm tamocinêŋ jala sêmoa nom amboac lau jabaŋa naŋ atom.”  
\v 10 Ma Jakob gêjam mec Parao ma gêwi eŋ siŋ kêsa gêja.   
\p
\v 11 Go Josep kêkêŋ gamêŋ gêdêŋ tama to nê lasitêwai gebe sêŋgôŋŋa ma kêkêŋ nom gêdêŋ êsêac kêtu êsêacnêŋ gêŋ aŋga gamêŋ Aiguptuŋa, kêkêŋ nom ŋajamanô tau gêdêŋ êsêac aŋga gamêŋ Rameses kêtôm Parao kêjatu.  
\v 12 Ma Josep gêlôm tama to nê lasitêwai ma tamanê lau samob kêtôm êsêacnêŋ gôlôacnêŋ nambageŋ.   
\s1 Josep gêjam gôliŋ Aiguptu  
\p
\v 13 Mo teŋ gêc gamêŋ samuc tonaŋ atom, gebe tôbôm kapôêŋ sec e mo gêjô lau gamêŋ Aiguptu to Kanaanŋa êndu.  
\v 14 Ma Josep kejoŋ awa, taŋ gêc gamêŋ Aiguptu to Kanaanŋa naŋ, samob sa gêjô polom, taŋ lau sêjam ôli naŋ. Ma Josep kêkêŋ ŋaawa kêsô Paraonê andu.   
\p
\v 15 Ma gêdêŋ taŋ awa samob gêbacnê aŋga gamêŋ Aiguptu to gamêŋ Kanaan naŋ, lau Aiguptu samob dêdêŋ Josep sêja ma sêsôm gebe “Ôkêŋ mo êndêŋ aêac. Aêac amac êndu anêc aôm laŋômnêmŋa êtu ageŋŋa, gebe ma awa gêbacnê.”  
\v 16 Ma Josep kêsôm gebe “Amacnêm awa embe êmbacnê, go akêŋ nêm bôc ma aê gabe jakêŋ mo êndêŋ amac êjô nêm bôc.”  
\v 17 Tec êsêac sêkêŋ nêŋ bôc gêdêŋ Josep ma eŋ kêkêŋ mo gêjô hos to bulimakao ma domba to doŋki. Tec gêdêŋ jala tonaŋ eŋ gêlôm êsêac ŋa mo gêjô nêŋ bôc samob.   
\p
\v 18 Jala tonaŋ gêbacnê, tec gêdêŋ jala kêtu luagêcŋa êsêac sêmu dêdêŋ eŋ jasêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Aêac asiŋ biŋ tonec ôkwi êndêŋ ma ŋatau atôm atom gebe awa gêbacnê ma bôc ŋatoŋ kêtu ma ŋataunê gêŋ sugac. Amboac tonaŋ ma gêŋ akêŋ êndêŋ ma ŋatauŋa teŋ gêc atom, aêac ôliŋ to ma nom tageŋ.  
\v 19 Aêac to ma nom anaŋa anêc aôm laŋômnêmŋa êtu ageŋŋa. Ônam ôli aêac to ma nom ma ôkêŋ mo êjô, go aêac to ma nom anam sakiŋ êndêŋ Parao. Ôkêŋ polom ŋawê êndêŋ aêac gebe aŋgôŋ mateŋ jali ma amac êndu atom ma aêacma nom êtu gasaŋ atom.”   
\p
\v 20 Amboac tonaŋ Josep gêjam ôli nom samob aŋga Aiguptu kêtu Paraonê gêŋ, gebe lau Aiguptuŋa samob sêkêŋ nêŋ nom gêdêŋ eŋ gêjam ôli gebe tôbôm kapôêŋ sec gêc, tec nom tau kêtu Paraonê gêŋ.  
\v 21 Mago lau tau tec kêkêŋ êsêac têtu gêŋôma aŋga Aiguptu ŋamadiŋ ŋamakeŋ e gêdêŋ ŋamakeŋ.  
\v 22 Dabuŋwaga tauŋgeŋ nêŋ nom tec gêjam ôli atom, gebe dabuŋwaga têtap nêŋ ŋaôli sa aŋga Paraonê, tec ŋaôli tau, taŋ Parao kêkêŋ gêdêŋ êsêac naŋ, gêlôm êsêac. Kêtu tonaŋŋa êsêac sêkêŋ nêŋ nom gêdêŋ eŋ gêjam ôli atom.   
\p
\v 23 Ma Josep kêsôm gêdêŋ lau gebe “Amboac tonaŋ, ocsalô tonec aê gajam ôli amac to nêm nom atu Paraonê gêŋgac. Galoc akôc polom ŋawê tonec ma asê êsêp kômmaŋ.  
\v 24 Mago kôm ŋanô tau awa êkôc êna toŋ lemeŋ teŋ ma akêŋ toŋ teŋ êndêŋ Parao. Toŋ aclê êtu amacnêm gebe asê êsêp kôm wakuc ma aniŋ êtu amac to nêm gôlôac ma nêm ŋasec-ŋasec nêm mo.”  
\v 25 Êsêac sêsôm gebe “Aôm gôjam aêac sa aŋgôŋ mateŋ jali. Ma ŋatau, embe ôlic aêac ŋajam, go anam sakiŋ Parao anêc ŋawaegeŋ.”  
\v 26 Tec Josep kêkêŋ biŋ tonaŋ kêtu ŋagôliŋ teŋ gêc e mêŋgêdêŋ galoc gêjam gôliŋ lau Aiguptuŋa nêŋ nom gebe sêwa kôm ŋanô êkôc êna toŋ lemeŋ teŋ ma sêkêŋ ŋateŋ êndêŋ Parao. Dabuŋwaga tauŋgeŋ nêŋ nom kêtu Paraonê gêŋ atom.   
\s1 Jakob laŋgwa kêmasaŋ biŋ kêtu tauŋa  
\p
\v 27 Amboac tonaŋ Israel sêŋgôŋ gamêŋ Aiguptu ŋagamêŋ Gosen. Ac sêŋgôŋ têtu têlê ma sêka gôlôac lasê e têtu taêsam ŋanô lasê.  
\v 28 Ma Jakob gêŋgôŋ gamêŋ Aiguptu jala 17 e ênê jala kêtu 147.  
\v 29 Israelnê noc êmac ênduŋa kêdabiŋ naŋ eŋ kêkalem latu Josep ma kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Aôm embe ôlic aê ŋajam, go ôkêŋ lêmam êsô lambic ma ôsôm êtu tôŋ gebe ômansaŋ aê ŋapep ma totêmtac êwiŋgeŋ gebe ônsuŋ aê aŋga Aiguptu atom.  
\v 30 Mago ôkêŋ aê janêc jawiŋ tamoci. Ômbalaŋ aê aŋga Aiguptu naônsuŋ aê aŋga nêŋ sêô.” Eŋ gêjô eŋ awa gebe “Aê gabe jaŋgôm êtôm biŋ, taŋ kôsôm naŋgeŋ.”  
\v 31 Ma Israel kêsôm gebe “Ôtôc lêmam.” Ma Josep kêtôc lêma. Go Israel gewec gêdêŋ nê mê ŋagêdô môkêapacŋa.   
\c 48  
\s1 Jakob laŋgwa gêjam mec Josep latuagêc  
\p
\v 1 Tonaŋ su acgom, go sêkêŋ ŋawae gêdêŋ Josep gebe “Ôlic acgom, tamam gêmac gêc.” Tec eŋ kêkôc latuagêc Manase agêc Epraim sêwiŋ eŋ jasêô lasê Jakob.  
\v 2 Ma sêkêŋ ŋawae gêdêŋ Jakob gebe “Latôm Josep gêdêŋ aôm gêwac.” Go Israel kêpuc tau tôŋ ma gêdi gêŋgôŋ nê mê.  
\v 3 Ma Jakob kêsôm gêdêŋ Josep gebe “Ŋajaŋa ŋatau Anôtô geoc tau lasê gêdêŋ aê aŋga Lus, taŋ gêc gamêŋ Kanaan naŋ, to gêjam mec aê  
\v 4 ma kêsôm gêdêŋ aê gebe ‘Ôlic acgom, aê gabe jakêŋ aôm ôka gôlôac lasê e têtu lau taêsam. Aê gabe jaŋgôm aôm ôtu laum kapôêŋ ma jakêŋ gamêŋ tonec êndêŋ nêm wakuc êtu nêŋ gêŋ endeŋ tôŋgeŋ.’  
\v 5 Ma galoc latômagêc, taŋ kôka êsêagêc lasê aŋga Aiguptu gêdêŋ taŋ aê gamêŋ Aiguptu atomgeŋ naŋ, têtu aêŋoc. Epraim agêc Manase têtu aêŋoc kêtôm Ruben agêc Simeon.  
\v 6 Gôlôac, taŋ kôka lasê têdaguc êsêagêc naŋ, têtu aômnêm, ma êsêac sêwê kaiŋ gêŋlênsêm sêwiŋ teweŋiagêc.  
\v 7 Gêdêŋ aê gawi Mesopotamia siŋ gaô lasê Kanaan naŋ Rahel gêmac êndu aŋga intêna, taŋ kêdabiŋ Eprat ma aê kasuŋ eŋ aŋga intêna Epratŋa ŋatali,” ŋaê teŋ gebe Betlehem.   
\p
\v 8 Israel gêlic Josep latuagêc ma kêsôm gebe “Asaagêc tonec.”  
\v 9 Josep gêjô tama awa gebe “Aê latucagêc, taŋ Anôtô kêkêŋ gêdêŋ aê aŋga tonec.” Go Israel kêsôm gebe “Ôkôc êsêagêc têtu gasuc sêmêŋmaŋ gebe janam mec êsêagêc.”  
\v 10 Israel kêtu ŋamalacanô su tec mataanô kêtu waô e gêlic gamêŋ amboac gêmuŋŋa atom. Ma Josep gêwê êsêagêc dêdêŋ eŋ sêja, ma eŋ kêlêsôp êsêagêc aliŋanô ma kêmbôêŋ êsêagêc.  
\v 11 Go Israel kêsôm gêdêŋ Josep gebe “Aê gaboc oc jalic aôm laŋômanô êtiam atom, mago galoc Anôtô kêkêŋ aê galic aômnêm gôlôac amboac tonaŋgeŋ.”  
\v 12 Go Josep kêkam êsêagêc sa aŋga ênê labum ma gewec e laŋôanô jagêdêŋ nom.   
\p
\v 13 Ma Josep kêkam êsêagêc, kêkam Epraim ŋa lêma anôŋa, taŋ kêkanôŋ Israel lêma gasêŋa to Manase ŋa lêma gasêŋa, taŋ kêkanôŋ Israel lêma anôŋa ma gêwê êsêagêc têtu gasuc eŋ.  
\v 14 Mago Israel gêjac lêma keso tau ma kêmêtôc lêma anôŋa jagêu gêsac ŋac sauŋ Epraim môkêapac ma lêma gasêŋa gêsac Manase môkêapac. Manase eŋ ŋacsêga.  
\v 15 Ma eŋ gêjam mec Josep ma kêsôm gebe “Anôtô, taŋ tamocagêc Abraham agêc Isak sêsa nêŋ lêŋ sêmoa eŋ laŋônêmŋa, Anôtô, taŋ kêtu ŋoc ŋacgejob gêdêŋ ŋoc bêc samob e mêŋgêdêŋ galoc,  
\v 16 aŋela, taŋ gêjam aê kêsi gêdêŋ gêŋwapac samob naŋ, ênam mec ŋapalêagêc gebe ŋoc ŋaê to tamocagêc Abraham agêc Isak nêŋ ŋaê elom-elom aŋga êsêagêcnêŋ e têtu taêsam ma seola nom ŋagamêŋ auc.”   
\p
\v 17 Josep gêlic gebe tama gêu lêma anôŋa gêsac Epraim môkêapac e keso ênê ŋalêlôm, tec kêkôc tama lêma aŋga Epraim môkêapac gebe naênsac Manase môkêapac.  
\v 18 Ma Josep kêsôm gêdêŋ tama gebe “O tamoc, amboac tonaŋ atom. Ŋac tonec ŋacsêga, tec u lêmam anôŋa ênsac eŋ môkêapac.”  
\v 19 Mago tama gedec ma kêsôm gebe “Aê kajala, latucenec, aê kajalagac. Ŋac tonec oc êtu laum amboac tonaŋ ma êtu kapôêŋ, mago lasi êtu kapôêŋ êlêlêc eŋ ma ênê wakuc têtu laum taêsam.”  
\v 20 Tec gêjam mec êsêagêc gêdêŋ bêc tonaŋ ma kêsôm gebe” Lau Israel sêsam amagêcnêm ŋaê gebe sênam mec tauŋ ma sêsôm gebe’ Anôtô êŋgôm aôm ôtôm Epraim agêc Manase.’” Kêsôm amboac tonaŋ tec ketoc Epraim sa kêlêlêc Manase.  
\v 21 Go Israel kêsôm gêdêŋ Josep gebe “Ôlic acgom, galoc jamac êndu, mago Anôtô êwiŋ amac ma êkêŋ amac aô lasê tameminêŋ gamêŋ êtiam.  
\v 22 Ma aê jatoc aôm sa êlêlêc nêm lasitêwai su ma jakêŋ gamêŋ ŋabau, taŋ kajaŋgo su aŋga lau gamêŋ Amorŋa nêŋ ŋa ŋoc siŋ to talam naŋ êndêŋ aôm.”   
\c 49  
\s1 Jakob laŋgwa geoc biŋ lasê kêpi nê gôlôac  
\p
\v 1 Go Jakob kêkalem latui ma kêsôm gebe “Akac taôm sa api tageŋ gebe jasôm biŋ, taŋ êtap amac sa êndêŋ têm, taŋ gêc nêm ŋa naŋ, lasê êndêŋ amac.   
\q1
\v 2 “Jakob latuiac, akac taôm sa  
\q1 ma akêŋ taŋem tamemi Israel awa.   
\b  
\q1
\v 3 “Ruben, aôm kôtu ŋoc ŋacsêga,  
\q1 ŋoc ŋaclai to ŋoc ôlicwalô ŋamêc.  
\q1 Ŋac ŋamata waeŋa to ŋac ŋamata ŋaclaiŋa.   
\q1
\v 4 Aômnêm lêŋ êtôm bu, taŋ gêc ŋasamac naŋ,  
\q1 tec ôtu ŋac ŋamata atom  
\q1 gebe aôm kôpi tamamnê mê ma gôgôm mê,  
\q1 taŋ aôm kôpi naŋ, kêtu sec.   
\b  
\q1
\v 5 “Simon agêc Lewi êsêagêc lasitêwai.  
\q1 Êsêagêcnêŋ siŋ kêtu ŋaclai sec ŋawaba.   
\q1
\v 6 O ŋoc katuc, naô lasê êsêacnêŋ sêkac sa atom.  
\q1 O ŋoc ŋalêlôm, ôwiŋ êsêacnêŋ lau atom  
\q1 gebe êsêac embe têntac ŋandaŋ,  
\q1 go sênac ŋamalac êndu.   
\q1
\v 7 Aê japuc boa nêŋ têntac ŋandaŋ,  
\q1 gebe têntac ŋandaŋ ŋawaôboa  
\q1 to nêŋ ŋalêlôm kêmoatiŋ ŋajaŋa.  
\q1 Aê gabe jawa êsêac êkôc aŋga Jakobnê gamêŋ  
\q1 ma jata êsêac saliŋ-saliŋ aŋga Israel.   
\b  
\q1
\v 8 “O Juda, lasitêwai oc sêlambiŋ aôm.  
\q1 Aôm lêmam êkam ŋacjo êndêŋ gêsutêkwa.  
\q1 Tamam latui oc sewec êndêŋ aôm.   
\q1
\v 9 Juda kêtôm lewe ŋalatu.  
\q1 O latucenec, aôm kôjaŋgo gêŋ,  
\q1 tec gêlôm aôm kôtu kapôêŋ.  
\q1 Eŋ kêluŋ tau jakêlêwaŋ tau amboac lewe,  
\q1 kêtôm lewe têna teŋ. Asa gebe ensoc eŋ êndi sa.   
\q1
\v 10 Kiŋnê gêbôm oc endec Juda atom  
\q1 ma tôc gôliŋŋa endec asawa atom  
\q1 e elom ŋac, taŋ gêjac gêŋ tau ŋawae naŋ,  
\q1 ma tenteŋlatu oc taŋeŋ wamu êndêŋ eŋ.   
\q1
\v 11 Eŋ kêkô nê doŋki tôŋ kêpi wain ŋamôkê  
\q1 to nê doŋki ŋalatu kêpi wain ŋalaka.  
\q1 Eŋ kêkwasiŋ nê obo kêsêp wain  
\q1 to nê ŋakwê kêsêp wain ŋanô ŋatekwi.   
\q1
\v 12 Wain gêgôm mataanô ŋawasi kêsa  
\q1 ma su gêgôm luluŋ kêtu sêp.   
\b  
\q1
\v 13 “Sebulon êŋgôŋ gwêctali.  
\q1 Eŋ êtu waŋ ŋasêcluŋ to ênê ŋamadiŋ  
\q1 ênêc e naêndêŋ Sidon.   
\b  
\q1
\v 14 “Isakar eŋ ŋatêkwa kêtôm doŋki,  
\q1 taŋ jakêlêwaŋ tau gêmoa domba ŋalêlôm.   
\q1
\v 15 Eŋ gêlic gebe mala lêwaŋŋa ŋajam  
\q1 to gamêŋ tau têtac kêsa laŋgwageŋ,  
\q1 tec eŋ gewec gebe êôc gêŋ wapac  
\q1 ma kêtu gêŋôma gêjam kôm e kêkôniŋ eŋ.   
\b  
\q1
\v 16 “Dan êmêtôc nê lau  
\q1 amboac Israelnêŋ gôlôacnêŋ toŋ teŋ.   
\q1
\v 17 Dan êtu moac teŋ, taŋ gêc intêna,  
\q1 êtu moacwêm, taŋ kêkêŋ gêjac intêna ŋataligeŋ naŋ,  
\q1 ma êŋac hos êsêp agêsu e ŋac,  
\q1 taŋ gêŋgôŋ hos ŋaô naŋ, embeŋ êsêp muŋa êna.   
\q1
\v 18 O Apômtau, aê gaôŋ aôm gebe ônam aê kêsi.   
\b  
\q1
\v 19 “Sêjaŋgowaga sêjanda Gad,  
\q1 mago eŋ êjanda êsêac êjô.   
\b  
\q1
\v 20 “Asernê mo toŋalêsi ŋajam  
\q1 ma êmansaŋ gêŋ êtôm kiŋ sêniŋ.   
\b  
\q1
\v 21 “Naptali kêtôm mojawa, taŋ kêlêti ŋagaôgeŋ naŋ.  
\q1 Biŋ ŋajam kêsa eŋ awasuŋ.   
\b  
\q1
\v 22 “Josep kêtôm ka wakuc, taŋ gêjam ŋanô,  
\q1 ka wakuc, taŋ gêjam ŋanô ma kêkô bumata naŋ,  
\q1 ênê ŋalaka jagê gêsac tuŋbôm.   
\q1
\v 23 Siŋwaga totalam sêlênsôŋ eŋ  
\q1 to sêpê nêŋ sôb ma sêjac siŋ gêdêŋ eŋ.   
\q1
\v 24 Mago ênê talam ŋajaŋa  
\q1 ma eŋ lêma kata  
\q1 gebe Jakobnê ŋajaŋa ŋatau gêjam eŋ sa  
\q1 to ŋacgejob, lau Israel nêŋ poclabu, kêpuc eŋ tôŋ.   
\q1
\v 25 Tamamnê Anôtô ênam aôm sa  
\q1 to ŋajaŋa ŋatau Anôtô ênam mec aôm  
\q1 êkêŋ mec ŋamoasiŋ aŋga undambê ôŋa  
\q1 to mec ŋamoasiŋ aŋga ŋagêdimbob, taŋ kêpoac ŋalabuŋa naŋ,  
\q1 ma mec ŋamoasiŋ, taŋ kêsa su to têntaclêlôm naŋ.   
\q1
\v 26 Tamamnê mec ŋamoasiŋ tolêlôm-tolêlôm  
\q1 kêlêlêc lôc teŋgeŋŋa ŋamec ŋamoasiŋ su,  
\q1 kêlêlêc gamêŋ ŋabau laŋgwa sec ŋamoasiŋ.  
\q1 Gêŋ tonaŋ ŋai ênsac Josep môkêapac ŋaô,  
\q1 ênsac ŋac, taŋ gêmoa jaêc lasitêwai naŋ ŋaô.   
\b  
\q1
\v 27 “Benjamin kêtôm kêam sec, taŋ kêkac gêŋ gêŋgic-gêŋgic naŋ.  
\q1 Êndêŋ bêbêcgeŋ eŋ êndaŋgôŋ nê gwada  
\q1 ma êndêŋ êtula ênac sam gêŋ, taŋ kêjaŋgo naŋ.”   
\p
\v 28 Israelnêŋ gôlôac 12 tau tonaŋ. Ma biŋ, taŋ tameŋi kêsôm gêdêŋ êsêac naŋ tonaŋ. Ma eŋ gêjam mec êsêac, eŋ gêjam mec êsêac gêdêŋ-gêdêŋgeŋ ŋa mec gêdêŋ-gêdêŋgeŋ.   
\s1 Jakob laŋgwa gêmac êndu ma sêsuŋ eŋ  
\p
\v 29 Ma eŋ kêjatu êsêac to kêsôm gêdêŋ êsêac gebe “Anôtô embe êkalem aê najawiŋ ŋoc lau, go ansuŋ aê jawiŋ tamoci aŋga pocgêsuŋ, taŋ gêc ŋac gamêŋ Hetŋa Epron nê kôm,  
\v 30 aŋga pocgêsuŋ, taŋ gêc kôm Mak-Pela gêmu kêsô Mamreŋa aŋga gamêŋ Kanaan, kôm, taŋ Abraham gêjam ôli aŋga ŋac gamêŋ Hetŋa Epron nê gebe êtu gamêŋ sêôŋa.  
\v 31 Aŋga ônê êsêac sêsuŋ Abraham agêc nê awê Sara. Aŋga ônê êsêac sêsuŋ Isak agêc nê awê Rebeka. Aŋga ônê aê kasuŋ Lea.  
\v 32 Kôm to pocgêsuŋ, taŋ gêc ŋalêlôm naŋ, êsêac sêjam ôli aŋga lau gamêŋ Hetŋa nêŋ.”  
\v 33 Jakob kêjatu biŋ tonaŋ ŋai gêdêŋ latui e gêbacnê, go Anôtô kêkalem eŋ jagêwiŋ nê lau. Eŋ gê akaiŋ kêpi mê ma gêwi katu siŋ.   
\c 50  
\p
\v 1 Go Josep gêu tau gêsac tama laŋôanô ŋaô ma kêtaŋ kêpi eŋ to kêlêsôp eŋ.  
\v 2 Ma Josep kêjatu dokta, taŋ têtu ênê sakiŋwaga naŋ, gebe sêmansaŋ tama. Tec dokta seŋ oso Israelnê ŋawêlêlaŋ.  
\v 3 Ac sêjam bêc 40, gebe kôm taniŋ oso ŋawêlêlaŋŋa kêtôm ŋasawa amboac tonaŋ. Ma lau Aiguptu têtaŋ taŋiboa kêtôm bêc 70 kêtu eŋŋa.   
\p
\v 4 Têm taŋiboaŋa gêbacnê, go Josep kêsôm biŋ gêdêŋ Paraonê gôlôac gebe “Amac embe alic aê ŋajam, go jateŋ amac gebe amansaŋ biŋ êndêŋ Parao ma asôm gebe  
\v 5 ‘Tamoc kêsôm gebe Kêdabiŋ gebe jamac êndu, tec ônsuŋ aê jasêp ŋoc sêô, taŋ kasap kêsêp poc aŋga gamêŋ Kanaanŋa. Tec katôc lemoc gêdêŋ tamoc gebe jaŋgôm ŋanô êsa. Kêtu tonaŋŋa aê jateŋ aôm gebe ôlôc gebe japi najansuŋ tamoc, go jamu jamêŋ êtiam.’”  
\v 6 Ma Parao gêjô eŋ awa gebe “Ôpi ôna, ônsuŋ tamam amboac kôtôc lêmam gêdêŋ eŋ.”  
\v 7 Tec Josep kêpi gêja gebe ênsuŋ tama, ma Paraonê sakiŋwaga samob to ênê gejobwaga anduŋa ma gamêŋ Aiguptu ŋagejobwaga samob sêpi sêwiŋ eŋ sêja.  
\v 8 Ma Josepnê andu ŋagôlôac to nê lasitêwai ma tamanê andu ŋagôlôac sêwiŋ amboac tonaŋ, tageŋ nêŋ gôlôac ŋasec-ŋasec ma nêŋ bulimakao to domba tec gacgeŋ sêwi siŋ sêmoa gamêŋ Gosen.  
\v 9 Kareta to lau tohos sêpi sêwiŋ eŋ sêja amboac tonaŋgeŋ. Lau tau tônê nêŋ toŋ kapôêŋanô.  
\v 10 Gêdêŋ taŋ sêô lasê polom ŋamala Atadŋa, taŋ gêc bu Jordan ŋamakeŋ ônêŋa naŋ, êsêac sêpuc taŋiboa sa ma têtaŋ ŋanô tonêŋ ŋalêlôm ŋawapacgeŋ. Josep kêmasaŋ biŋ gebe lau têtaŋ taŋiboa êtôm bêc 7 êtu tamaŋa.  
\v 11 Ma malacm tau, lau gamêŋ Kanaanŋa, sêŋô taŋiboa kêpi aŋga polom ŋamala Atadŋa ma sêsôm gebe “Lau Aiguptu têtaŋ taŋiboa kapôêŋ aŋga ônê.” Tec sê gamêŋ tau ŋaê gebe Abel-Misraim. Gamêŋ tau gêc bu Jordan ŋamakeŋ ônêŋa.  
\v 12 Tec Jakob latui sêgôm biŋ, taŋ eŋ kêjatu êsêac naŋ, kêtu anô  
\v 13 gebe latui sêbalaŋ eŋ sêja gamêŋ Kanaan ma sêsuŋ eŋ kêsêp pocgêsuŋ, taŋ gêc kôm Mak-Pela ŋalêlôm, taŋ gêc gêmu kêsô Mamreŋa. Abraham gêjam ôli pocgêsuŋ tau tokômgeŋ aŋga ŋac gamêŋ Hetŋa Epron nê gebe êtu ênê gamêŋ sêôŋa.  
\v 14 Josep kêsuŋ tama su, go eŋ to nê lasitêwai ma lau samob, taŋ sêpi sêwiŋ eŋ sêja gebe sênsuŋ tamaŋa naŋ, sêmu sêja Aiguptu kêtiam.   
\s1 Josep kêsuc têwainêŋ biŋ ôkwi  
\p
\v 15 Josepnê lasitêwai sêlic gebe tameŋi gêmac êndu su, tec sêsôm gebe “Moae Josep êkêŋ kisa aêac ma êkêŋ ŋagêjô êjô sec samob, taŋ dagôm gêdêŋ eŋ naŋ.”  
\v 16 Amboac tonaŋ êsêac sêsakiŋ biŋ gêdêŋ Josep gêja ma sêsôm gebe “Kêdabiŋ gebe tamam êmac êndu, tec kêkêŋ jatu tonec gebe  
\v 17 Asôm êndêŋ Josep gebe ‘Aê jateŋ aôm êtu têwamiŋa gebe êsêac sêgôm aôm sec. Mago ôsuc êsêacnêŋ keso to sec ôkwimaŋ.’ Ma galoc aêac ateŋ aôm gebe ôsuc tamamnê Anôtônê sakiŋwaga aêac ma keso ôkwi.” Gêdêŋ taŋ sêsôm biŋ gêdêŋ eŋ sêmoa naŋ, Josep tau kêtaŋ.  
\v 18 Têwai samob dêdêŋ eŋ sêja jasêu tauŋ sêc eŋ laŋônêmŋa ma sêsôm gebe “Gôlicgac me, aêac atu nêm sakiŋwaga.”  
\v 19 Mago Josep kêsôm gêdêŋ êsêac gebe “Atêc taôm atom. Aê jajô Anôtô su me.  
\v 20 Amac abe aŋgôm aê sec, mago Anôtô gêjam keso tau ôkwi kêtu moasiŋ. Eŋ gebe êŋgôm gêŋ tônê gebe lau taêsam sêŋgôŋ mateŋ jali amboac talic gêdêŋ galoc.  
\v 21 Amboac taŋ, atêc taôm atom, aê gabe janam amac to nêm ŋasec-ŋasec sa.” Eŋ gêjam malô êsêac amboac tonaŋ ma gêjac êsêac têntac tôŋ.   
\s1 Josep gêmac êndu  
\p
\v 22 Amboac tonaŋ Josep to tamanê gôlôac sêŋgôŋ Aiguptu ma Josepnê jala kêtu 110.  
\v 23 Ma Josep gêlic Epraim latui to dêbui, ma Manase latu Makir nê gôlôac, teneŋi sêkôc êsêac sêŋgôŋ Josepnê labum.  
\v 24 Ma Josep kêsôm gêdêŋ nê lasitêwai gebe “Kêdabiŋ gebe jamac êndu. Mago Anôtô ênam amac kêsi ma êwê amac awi gamêŋ tonec siŋ e aô lasê gamêŋ, taŋ Anôtô gêôc lêma sa ma kêsôm kêtu tôŋ gebe êtu Abraham agêc Isak ma Jakob nêŋ naŋ.”  
\v 25 Go Josep awa gêjac Israel latui gebe têtôc lemeŋ ma kêsôm gebe “Anôtô embe ênam amac kêsi, go ambalaŋ ŋoc ŋatêkwa aŋga tonec api ana.”  
\v 26 Tec Josep gêmac êndu, nê jala kêtu 110, ma êsêac seŋ oso ênê ŋawêlêlaŋ ma sêkêŋ eŋ kêsêp waŋ aŋga Aiguptu. \f + \fr 50:26 \ft Abel-Misraim ŋam gebe Aiguptunêŋ taŋiboa.\f*