\id DAN -Jabem partial Bible [jae] -Papua New Guinea 1980 (web 2015) 
\h DANIEL 
\toc1 Daniel 
\toc2 Daniel 
\toc3 Dan 
\mt1 Daniel  
\ip Ŋac-keto-bukuwaga Daniel keto buku tau gêdêŋ jala 200 ma 100 gêmuŋ Kilisi gêmêŋ nomŋa ŋasawa. Gêdêŋ tonaŋ lau samuc nêŋ kiŋ teŋ kêkôniŋ to gejoŋ lau Juda e sêôc ŋandaŋ kapôêŋ. Ŋac-keto-bukuwaga kejoŋ miŋ to ŋakatu, taŋ lau sêlic gêdêŋ taŋ katuŋ kaiŋ teŋ kêsa naŋ, sa ma gebe êpuc nê lau tôŋ e sêkêŋ mateŋ têm, taŋ Anôtô êku nêŋ ŋacjo tulu to êkêŋ nê lau sênam gôliŋ tauŋ êtiam naŋ.  
\iot Buku tau ŋasêbu luagêc gebe  
\ili1 1. Môkêlatu 1-7 Judawaganêŋ miŋ, taŋ kêsa gêdêŋ taŋ lau Persia sêjam gôliŋ nêŋ gamêŋ naŋ, gêc môkêlatu tonec. Judawaganêŋ kasêga Daniel. Eŋ to nê lau sêkêŋ gêwiŋ to taŋeŋ wamu Anôtô, tec sêku nêŋ ŋacjo tulu.  
\ili1 2. Môkêlatu 8-12 Daniel katu kaiŋ teŋ kêsa, tec gêlic ŋakatu aclê. Ŋakatu tau ŋam gebe êtôc lau Babilon to lau ŋagêdô nêŋ gamêŋ kiŋŋa kêpi ma gêdêŋ ŋanoc gêjaŋa kêtiam e mêŋgêdêŋ têm ŋac-keto-bukuwaga keto buku tauŋa. Ŋakatu tau geoc lasê gebe lau samuc nêŋ kiŋ, taŋ kêkôniŋ Anôtônê lau naŋ, oc ênaŋa. Anôtônê /au oc sêku eŋ tulu.  
\c 1  
\s1 Ŋacsêŋomi Judaŋa sêmoa kiŋ Nebukadnesar nê gamêŋ  
\p
\v 1 Gêdêŋ lau Juda nêŋ kiŋ Jehoiakim nê jala gôliŋŋa kêtu têlêacŋa naŋ, kiŋ Babilonŋa Nebukadnesar jakêgi Jerusalem auc.  
\v 2 Ma Apômtau kêkêŋ lau Juda nêŋ kiŋ Jehoiakim kêsêp eŋ lêma ma Apômtaunê lôm ŋawaba ŋagêdô gêwiŋ. Ma eŋ kêkôc gêŋ tau jakêsô ênê anôtônê lôm aŋga gamêŋ Sinar ma ketoc waba tau kêkô ênê anôtônê andu kanom ŋa.   
\p
\v 3 Go kiŋ tau kêjatu nê gejobwagasêga Aspenas gebe êjaliŋ lau ŋagêdô aŋga lau Israel nêŋ kiŋ to nêŋ lau towae nêŋ gôlôac sa.  
\v 4 Eŋ êjaliŋ lau wakuc sa. Êsêac ôliŋ ŋago masi to laŋôŋ êjam ma lau tokauc mêtê samobŋa ma lau, taŋ sêjala biŋ naŋ, ma têtap kauc sa ŋagaôgeŋ, ma têtôm sênam sakiŋ sêmoa kiŋnê andu. Ma Aspenas êndôŋ êsêac e teto to sêsam aweŋ Kaldea tau êtu tôŋ.  
\v 5 Kiŋ tau kêjatu gebe sêkêŋ gêŋ taniŋŋa to wain aŋga eŋ tau nê tebo êndêŋ êsêac sêniŋ to sênôm êtôm bêcgeŋ. Ma kêsôm gêwiŋ gebe têndôŋ êsêac êtôm jala têlêac, go mêŋsêkôc nêŋ kôm sênam sakiŋ kiŋŋa sa.  
\v 6 Lau tonaŋ nêŋ ŋaê tonec Daniel agêc Hanania gebe Sadrak ma Misael gebe tonaŋ aŋga lau Juda nêŋ.  
\v 7 Ma gejobwagasêga gê êsêacnêŋ ŋaê wakuc. Eŋ kêsam Daniel gebe Beltesasar ma Hanania gebe Sadrak ma Miseal gebe Mesak ma Asaria gebe Abednego.   
\p
\v 8 Mago Daniel taê gêjam kêtu tôŋ gebe kiŋnê gêŋ taniŋŋa to nê wain enseŋ ênê dabuŋ su atom, tec keteŋ gejobwagasêga gebe êkêŋ gêŋ tonaŋ êndêŋ eŋ e enseŋ ênê dabuŋ su atom.  
\v 9 Ma Anôtô taê gêjam Daniel ma kêkêŋ gejobwagasêga gêlic eŋ ŋajam ma taê walô eŋ.  
\v 10 Gejobwagasêga Aspenas tau kêsôm gêdêŋ Daniel gebe “Aê katêc tauc gebe ŋoc apômtau kiŋ tê kêjaliŋ nêm gêŋ ôniŋ to ônômŋa sa nê, oc êlic gebe aôm ôtôp ôtôm ŋapalê, taŋ nêŋ jala kêtôm aôm nêm naŋ atom ma oc ênac aê êndu.”   
\p
\v 11 Go Daniel kêsôm gêdêŋ sakiŋwaga, taŋ gejobwagasêga kêkêŋ eŋ gebe ênam sakiŋ Daniel agêc Hanania ma Misael agêc Asaria naŋ gebe  
\v 12 “Ônsaê nêm sakiŋwaga aêac êtôm bêc lemeŋlu acgom ma ôkêŋ gêŋgaga to bugeŋ aêac aniŋ to anôm.  
\v 13 Go ônam dôŋ aêac êpi ŋapalê, taŋ seŋ kiŋnê moasiŋ naŋ, ôlic su, go aêacma lau ondoc têtôp ŋajam êlêlêc su, go ôŋgôm êndêŋ nêm sakiŋwaga aêac êtôm aôm taêm gêjam.”   
\p
\v 14 Tec eŋ kêkêŋ taŋa eŋ ma kêsaê êsêac kêtôm bêc lemeŋlu.  
\v 15 Bêc lemeŋlu tonaŋ gêbacnê ma eŋ gêlic gebe Daniel to nê lau ôliŋ ŋajam ma têtôp sêlêlêc ŋapalê samob, taŋ seŋ kiŋnê moasiŋ naŋ su.  
\v 16 Amboac tonaŋ sakiŋwaga tau kêkôc nêŋ moasiŋ to nêŋ wain, taŋ gêjac êsêac ŋawae naŋ, su ma kêkêŋ gêŋgagageŋ gêdêŋ êsêac seŋ.   
\p
\v 17 Ma Anôtô kêkêŋ kauc to jala gêdêŋ ŋacseŋom aclê tonaŋ e sêjala biŋ to mêtê samob. Ma Daniel kêjala mêtê êwa mê to gêŋ ŋakatu ŋam saŋa gêwiŋ.   
\p
\v 18 Gêdêŋ têm taŋ kiŋ Nebukadnesar kêkêŋ naŋ gêbacnê, gejobwagasêga Aspenas gêwê êsêac dêdêŋ eŋ sêja.  
\v 19 Ma kiŋ gêjam biŋgalôm gêwiŋ êsêac e gêlic gebe êsêac samob nêŋ teŋ kêtôm Daniel agêc Hanania ma Misael agêc Asaria atom, amboac tonaŋ sêkêŋ êsêac sêmoa sêwiŋ kiŋ ŋapaŋ.  
\v 20 Têm samob, taŋ kiŋ kêtu kênac êsêac kêtu biŋ kauc to jalaŋa teŋ naŋ, eŋ gêlic gebe êsêac sêjala biŋ kêlêlêc lau beŋ to mectomaŋ samob, taŋ sêmoa ênê gamêŋ kiŋŋa naŋ su ŋêŋgeŋ.  
\v 21 Ma Daniel gêmoa ŋapaŋ e Kirus kêtu kiŋ Babilonŋa.   
\c 2  
\s1 Nebukadnesarnê mê  
\p
\v 1 Gêdêŋ Nebukadnesar nê jala gôliŋŋa kêtu luagêc eŋ gêc mê e kêkôniŋ eŋ ŋasec ma gêc bêc jageo.  
\v 2 Tec kiŋ kêjatu gebe sêkalem beŋwaga to lau mectomaŋ ma lau-sêpuc-kapoacwaga to lau Kaldea mêŋsênac miŋ mê tau êndêŋ eŋ. Êsêac sêmêŋ ma sêkô kiŋ laŋônêm.  
\v 3 Go kiŋ tau kêsôm gêdêŋ êsêac gebe “Aê gaêc mê teŋ e kêkêŋ wapac aê tec gabe jaŋô mê tau ŋam.”  
\v 4 Go lau Kaldeaŋa aweŋ gêôc eŋ gebe “Kiŋ, ômoa endeŋ tôŋgeŋ. Ôsôm nêm mê tau lasê êndêŋ aêac ma aêac oc awa mê tau sa.”   
\p
\v 5 Kiŋ tau gêjô Kaldea aweŋ gebe “Aêŋoc biŋ tonec oc êtu tôŋ gebe ‘Embe asôm mê lasê to awa ŋam sa êndêŋ aê atom naŋ, oc sêkac amac ôlim êŋgic-êŋgic ma oc senseŋ nêm andu su.  
\v 6 Mago embe asôm mê lasê to awa ŋam sa oc jakêŋ awa to ŋaôli êndêŋ amac to jatoc amac sa ŋanôgeŋ.’ Tec asôm mê tau lasê to awa ŋam sa êndêŋ aêmaŋ.”   
\p
\v 7 Êsêac sêjô awa kêtu dim luagêcŋa gebe “Kiŋ ênac miŋ nê mê ŋabiŋ êndêŋ nê sakiŋwaga aêac acgom, go aêac oc awa ŋam tau sa.”  
\v 8 Kiŋ tau gêjô êsêac aweŋ gebe “Aê kajala gebe amac abe anac têku têm gebe ajala gebe aê kasôm ŋoc ŋalêlôm gêdêŋ amac lasê sugac.  
\v 9 Embe asôm mê tau lasê êndêŋ aê atom, go biŋ tageŋ, taŋ kakêŋ puc gêdêŋ amac su naŋ, êtap amac sa êtômgeŋ. Amacnêm ŋalêlôm kêpi tageŋ gebe ansau biŋ dansaŋ to ambanac biŋ êndêŋ aê e aêŋoc ŋalêlôm ênam tau ôkwi. Amboac tonaŋ asôm mê tau lasê êndêŋ aê, go jajala gebe amac atôm gebe awa mê ŋam sa êwiŋ amboac tonaŋgeŋ.”  
\v 10 Lau Kaldea sêjô kiŋ awa gebe “Ŋac taŋ êtôm gebe êŋgôm kiŋnê jatu ŋanô êsaŋa teŋ gêmoa nom tonec atomanô. Ma kiŋ towae me toŋaclai teŋ kêjatu biŋ amboac tonaŋ teŋ sa gêdêŋ laumêtê to lau mectomaŋ ma Kaldea su atomanô amboac tonaŋgeŋ.  
\v 11 Biŋ taŋ kiŋ tau kêjatu aêac gebe aŋgôm naŋ, ŋawapacgosu ma ŋamalac teŋ oc eoc biŋ tau lasê êndêŋ kiŋ êtôm atom. Anôtôi taŋ sêŋgôŋ sêwiŋ ŋamalac atom naŋ tauŋgeŋ.”   
\p
\v 12 Go kiŋ tau têtac ŋandaŋ sec e nê ŋalêlôm kêbôli auc ma kêjatu biŋ gebe senseŋ lau mêtê Babilonŋa samob su sênaŋa.  
\v 13 Go sêkêŋ jatu tau ŋawae kêtu tapa gebe senseŋ lau mêtê samob su. Tec sêsakiŋ lau gebe sensom Daniel to nê lau gebe sênac êsêac sêwiŋ.   
\s1 Anôtô kêtôc mê tau to ŋamgeŋ gêdêŋ Daniel  
\p
\v 14 Go Daniel tomêtê ma tokaucgeŋ kêtu gasuc gêdêŋ kiŋnê siŋwaga nêŋ laumata Ariok, taŋ kêsa gêja gebe ênac lau mêtê Babilonŋa samob êndu naŋ,  
\v 15 ma kêtu kênac Ariok gebe “Kiŋ kêjatu biŋ ŋajaŋa sec tonaŋ kêtu asageŋŋa.” Ma Ariok kêsôm ŋam lasê gêdêŋ Daniel.  
\v 16 Go Daniel kêsô gêdêŋ kiŋ gêja ma keteŋ eŋ gebe êkêŋ noc teŋ acgom ma eŋ oc êwa mê ŋam sa êndêŋ kiŋ tau.  
\v 17 Ma Daniel gêmu gêja nê andu ma kêsôm biŋ tau lasê gêdêŋ Hanania agêc Misael ma Asaria.  
\v 18 Ma kêsôm gebe teteŋ Anôtô undambêŋa gebe taê walô êsêac ma eoc biŋ ŋalêlômŋa tonaŋ lasê gebe Daniel to nê lau sênaŋa sêwiŋ lau mêtê Babilonŋa atom.  
\v 19 Ma Anôtô geoc biŋ ŋalêlômŋa tau lasê gêdêŋ Daniel kêsêp mê toŋakatu gêbêcŋa. Tec Daniel kêlambiŋ Anôtô undambêŋa  
\v 20 ma kêsôm gebe  
\q1 “Lanem êndêŋ Anôtônê ŋaê endeŋ tôŋgeŋ  
\q1 gebe kauc to ŋaclai gêc eŋŋageŋ.   
\q1
\v 21 Eŋ kêkêŋ nom ŋatêm to ŋanoc gêjô-gêjô tau.  
\q1 Eŋ geseŋ kiŋ ŋagêdô ma kêkiaŋ kiŋ ŋagêdô sa.  
\q1 Eŋ kêkêŋ kauc gêdêŋ lau tokauc,  
\q1 ma mêtê gêdêŋ lau mêtê.   
\q1
\v 22 Eŋ geoc gêŋ kêsiŋ tau to gêŋ ŋalêlômŋa lasê  
\q1 ma kêjala gêŋ, taŋ kêsiŋ tau gêc ŋakesec ŋalêlôm naŋ,  
\q1 ma ŋawê tau gêjam eŋ auc.   
\q1
\v 23 O Anôtô, abocac nêŋ Anôtô aôm,  
\q1 aê janam daŋge to jalambiŋ aôm  
\q1 gebe kôkêŋ kauc to ŋaclai gêdêŋ aê  
\q1 ma galoc goc gêŋ, taŋ aêac ateŋ gêdêŋ aôm naŋ,  
\q1 lasê gêdêŋ aê  
\q1 ma kôsôm biŋ, taŋ kiŋ gebe êŋô naŋ, lasê gêdêŋ aêac.”   
\s1 Daniel gêjac miŋ mê to gêwa ŋam sa gêdêŋ kiŋ  
\p
\v 24 Tec Daniel kêsô gêdêŋ Ariok, taŋ kiŋ kêsakiŋ eŋ gebe enseŋ lau mêtê Babilonŋa su naŋ, gêja ma kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Ônac lau mêtê Babilonŋa êndu atom. Ôkôc aê najakô kiŋ laŋônêm ma aê galoc jawa ênê mê ŋam sa êndêŋ eŋ.”  
\v 25 Ariok kêkôc Daniel sa jakêkô kiŋ laŋônêm sebeŋgeŋ ma kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Aê katap ŋac teŋ sa aŋga lau Juda nêŋ, naŋ êtôm gebe êwa mê tau ŋam sa êndêŋ kiŋ.”  
\v 26 Go kiŋ kêsôm gêdêŋ Daniel, taŋ sêsam eŋ gebe Beltesasar gêwiŋ naŋ, gebe “Aôm kôtôm gebe ônac miŋ mê, taŋ galic naŋ, ma ôwa ŋam sa êwiŋ me.”  
\v 27 Daniel gêjô kiŋ awa gebe “Lau mêtê to lau beŋ ma mectomaŋ to sêpuc-utitalata-ŋamwaga nêŋ teŋ oc eoc biŋ kêsiŋ tauŋa, taŋ kiŋ gebe êŋô naŋ, lasê êtôm atom.  
\v 28 Mago Anôtô teŋ gêmoa undambê, taŋ geoc biŋ ŋalêlômŋa lasê. Eŋ gêwa biŋ, taŋ oc ŋanô êsa êndêŋ têm ŋamuŋa naŋ, sa gêdêŋ kiŋ Nebukadnesar. Mê to ŋakatu, taŋ gôlic gêc nêm kauclêlôm gêdêŋ gôêc bêc naŋ, tau tonec.  
\v 29 O kiŋ, aôm gôêc mê ma taêm gêjam gêŋ, taŋ oc ŋanô êsa êndêŋ têm ŋamuŋa naŋ. Ma Anôtô, taŋ geoc gêŋ ŋalêlômŋa lasê naŋ, kêtôc gêŋ, taŋ oc mêŋêsa naŋ, gêdêŋ aôm.  
\v 30 Eŋ geoc gêŋ kêsiŋ tauŋa tonaŋ lasê gêdêŋ aê kêtu aêŋoc kauc kêlêlêc lau mateŋ jaliŋa samob nêŋ suŋa nec atom. Eŋ gêgôm kêtu aôm kiŋ ôjala nêm mê ma gêŋ, taŋ taêm gêjam gêc nêm kauclêlôm naŋŋa.   
\p
\v 31 “O kiŋ, aôm gôlic ŋakatusêga teŋ kêkô aôm laŋômnêm toŋaclai ma ŋawasi kaiŋ teŋ. Aôm gôlic e kôtakê ŋanô.  
\v 32 Sêmasaŋ ŋakatu tau ŋamôkêapac ŋa gold ŋawasi, ŋabôdagi to ŋalêma ŋa silber,  
\v 33 dambêpalê to labum ŋa kopa, ŋaakaiŋ ŋa ki jejec ma ŋaatapa ki jejec to nomku.  
\v 34 Gêdêŋ taŋ kôsala gêŋ tau gômoa naŋ, poc teŋ, taŋ ŋamalac teŋ lêma kêtuc atom naŋ, mêŋkêsêp ma geseŋ ŋakatu tau ŋaakaiŋ ki to nomku tau e popoc samucgeŋ.  
\v 35 Go ki to nomku ma kopa to silber ma gold samob tonaŋ ŋai popoc samucgeŋ e kêtôm ŋapaôma aŋga taka polom ŋamala gêdêŋ oc kêsa. Mu kêlai gêŋ tau sa e malamê samucgeŋ. Mago poc tau, taŋ kêtuc ŋakatu tau popoc naŋ, kêtôp kêtu lôc kapôêŋ teŋ ma gêjam nom samucgeŋ auc.   
\p
\v 36 “Mê tau tonaŋ. Ma galoc oc jawa ŋam sa êndêŋ aôm, o kiŋ.  
\v 37 O kiŋ, kiŋ samob nêŋ kiŋ aômgoc. Anôtô undambêŋa kêkêŋ aôm kôtu gamêŋ to ŋaclai ma ŋajaŋa to ŋawasi ŋatau.  
\v 38 Eŋ kêkêŋ tenteŋlatu pebeŋ ma gêŋ mateŋ jali nomŋa to moc umboŋ ŋalabuŋa gebe ônam gôliŋ samob. Ŋakatu ŋamôkêapac gold tau aôm taôm.  
\v 39 Aômnêm têm êmbacnê acgom, go gôliŋ kiŋŋa teŋ oc êndaŋguc naŋ nê ŋaclai êtôm aômnêm atom. Go teŋ naŋ kêtu têlêacŋa oc êtôm kopa ma eŋ oc ênam gôliŋ nom ŋagamêŋ samob.  
\v 40 Go gôliŋ kiŋŋa êtu aclêŋa teŋ oc mêŋêsa naŋ ŋajaŋa amboac ki. Tonaŋ ênac gôliŋ gêmuŋŋa samob tulu. Ki kêlêsa to kêtuc gêŋ samob popoc ma gôliŋ kiŋŋa tônê êtôm ki, oc êlêsa to êtuc gôliŋ ŋagêdô popoc amboac tonaŋgeŋ.  
\v 41 Ma aôm gôlic atapa to alatu tonaŋ ŋamakeŋ nomku ma ŋamakeŋ ki jejec. Tonaŋ ŋam gebe gôliŋ kiŋŋa gêwa tau kêkôc. Ŋamakeŋ oc ŋajaŋa amboac ki jejec gebe sêgaluŋ ki gêwiŋ nomku.  
\v 42 Ŋakatu ŋaalatu tau ŋamakeŋ ki to ŋamakeŋ nomku ŋam gebe ênê gôliŋ oc ŋamakeŋ ŋajaŋa ma ŋamakeŋ palê-palê amboac tonaŋgeŋ.  
\v 43 Aôm gôlic ki to nomku kêsêp taulêlôm kêtôm êsêac oc sênam tauŋ ma sêŋgaluŋ tauŋ sêsêp tauŋlêlôm, mago oc sêsap tauŋ tôŋ atom amboac ki to nomku kêsap tau tôŋ atom.  
\v 44 Êndêŋ gôliŋ kiŋŋa tônê nêŋ têm Anôtô undambêŋa oc êkêŋ gamêŋ kiŋŋa teŋ, taŋ senseŋ su ênaŋa atomanô naŋ, mêŋêsa ma ŋagôliŋ tau oc elom êndêŋ lau-m teŋ atom. Gamêŋ tau oc ênac gamêŋ samob tonaŋ ŋai popoc e êmbacnê ma gamêŋ tau oc ênêc endeŋ tôŋgeŋ.  
\v 45 Kêtôm aôm gôlic poc teŋ gêdib aŋga lôc ma ŋamalac teŋ lêma kêtuc poc tau atom. Ma poc tau kêtuc ki jejec to kopa ma nomku to silber ma gold popoc. Anôtô ŋaclai geoc gêŋ tau, taŋ ocgo mêŋêsa êndêŋ ŋamu naŋ, lasê gêdêŋ kiŋ tau. Mê tau biŋŋanô ma ŋam biŋŋanô amboac tonaŋgeŋ.”   
\s1 Kiŋ ketoc Daniel sa  
\p
\v 46 Go kiŋ Nebukadnesar gêu tau laŋôanô jagêdêŋ nom ma kêpôŋ aduc gêdêŋ Daniel ma kêjatu biŋ sa gebe sêkêŋ da ŋanô ma da gêŋ ŋamaluŋa êtu eŋŋa.  
\v 47 Ma kiŋ tau kêsôm gêdêŋ Daniel gebe “Biŋŋanô, aômnêm Anôtô kêtu anôtôi nêŋ Anôtô ma kiŋ nêŋ Apômtau. Eŋ geoc-gêŋ-ŋalêlôm ŋa-lasêwaga teŋgoc gebe aôm goc gêŋ kêsiŋ tonaŋ lasê.”  
\v 48 Go kiŋ tau kêkiaŋ Daniel sa ŋanôgeŋ ma kêkêŋ awamata êjamgeŋ gêdêŋ eŋ ma kêkêŋ eŋ kêtu gamêŋ Babilon ŋagôliŋwagasêga ma Babilon nêŋ lau mêtê nêŋ laumata.  
\v 49 Daniel keteŋ kiŋ tau e kêkêŋ Sadrak agêc Mesak ma Abednego têtu gôliŋwaga gamêŋ Babilonŋa, mago Daniel tau tec gêmoa gêwiŋ kiŋ ŋapaŋ.   
\c 3  
\s1 Nebukadnesar kêjatu gebe lau samob sênam sakiŋ gwam gold  
\p
\v 1 Kiŋ Nebukadnesar kêkêŋ biŋ gebe sêmansaŋ ŋakatu gold teŋ, baliŋ kêtôm meta 27 ma ŋadambê kêdabiŋ meta 3. Eŋ kêkêŋ gêŋ tau kêkô gamêŋ Babilon ŋagaboaŋ teŋ sêsam gebe Dura.  
\v 2 Go kiŋ kêkalem nê gôlôacmôkê nêŋ laumata to gôliŋwaga ma siŋwaga nêŋ laumata to mêtôcwaga ma gejobwaga kanomŋa to lau mêtê ma kasêga to kômwaga towae gamêŋ ŋamagêŋa ŋagêdô sêwiŋ gebe mêŋsênac kawi ŋakatu, taŋ kiŋ Nebukadnesar mêŋgêjac sa kêkô naŋ.  
\v 3 Amboac tonaŋ lau samob tonaŋ sêkêŋ taŋeŋ ênê kalem ma sêkac tauŋ sa mêŋsêkô ŋakatu tau laŋônêmŋa.  
\v 4 Ma wambaŋwaga kêpuc awa sa ma kêsôm gebe “Jatu êndêŋ amac lau samob to tenteŋlatu ma lau aweŋ teŋ-aweŋ teŋ samob gebe  
\v 5 êndêŋ taŋ aŋô gasuc wêŋa to gegob ma oŋ to gelom ma diŋ to dauc ma gêŋ wêŋa tokaiŋ-tokaiŋ êtaŋ naŋ, au taôm naapôŋ emduc êndêŋ ŋakatu gold, taŋ kiŋ Nebukadnesar mêŋgêjac sa kêkô naŋ.  
\v 6 Ma ŋac teŋ embe êu tau naêpôŋ aduc êndêŋ ŋakatu atom naŋ, oc gacgeŋ sêmbaliŋ eŋ êsêp ja ŋamondec-mondec ŋamala êna.”  
\v 7 Amboac tonaŋ gêdêŋ taŋ lau samob sêŋô gasuc wêŋa to gegob ma oŋ to gelom ma diŋ to dauc ma gêŋ wêŋa tokaiŋ-tokaiŋ kêtaŋ naŋ, lau samob to tenteŋlatu ma lau aweŋ teŋ-aweŋ teŋ samob sêu tauŋ jasêpôŋ eŋduc gêdêŋ ŋakatu gold, taŋ kiŋ Nebukadnesar mêŋgêjac sa kêkô naŋ.   
\s1 Têdôŋ Juda têlêac nêŋ biŋ taŋeŋpêcŋa  
\p
\v 8 Gêdêŋ tonaŋ lau Kaldea ŋagêdô sêmêŋ ma sêgôliŋ biŋ kêpi Juda têlêac.  
\v 9 Êsêac sêsôm gêdeŋ kiŋ Nebukadnesar gebe “O kiŋ, ômoa endeŋ tôŋgeŋ.  
\v 10 Aôm kôjatu biŋ gebe lau samob, taŋ sêŋô gasuc wêŋa to gegob ma oŋ to gelom ma diŋ to dauc ma gêŋ wêŋa tokaiŋ-tokaiŋ êtaŋ naŋ, sêu tauŋ nasêpôŋ eŋduc êndêŋ ŋakatu gold.  
\v 11 Ma ŋac teŋ embe êu tau naêpôŋ aduc êndêŋ ŋakatu tau atom naŋ, oc gacgeŋ sêmbaliŋ eŋ êsêp ja ŋamondec-mondec ŋamala êna.  
\v 12 Lau Juda ŋagêdô sêmoa, taŋ kôkiaŋ êsêac sa sêjam gôliŋ Babilonŋa naŋ, nêŋ naê tonec Sadrak agêc Mesak ma Abednego. O Kiŋ, lau tau tonaŋ sêkêŋ taŋeŋ aômnêm jatu ma sêjam sakiŋ aômnêm anôtô to sêpôŋ eŋduc gêdêŋ ŋakatu gold, taŋ mêŋgôjac sa kêkô naŋ atom.”   
\p
\v 13 Go Nebukadnesar têtac kêbôli auc ma kêjatu biŋ totêtac ŋandaŋgeŋ gebe sêkêŋ Sadrak agêc Mesak ma Abednego mêŋsêkô eŋ laŋônêm.  
\v 14 Ma Nebukadnesar kêsôm gêdêŋ êsêac gebe “Sadrak agêc Mesak ma Abednego, amac amboac ondoc. Amac ajam sakiŋ aêŋoc anôtô ma apôŋ emduc gêdêŋ ŋakatu gold, taŋ kakêŋ kêkô naŋ, atom nec biŋŋanô me masi.  
\v 15 Ajôc, amansaŋ taôm. Êndêŋ taŋ aŋô gasuc wêŋa to gegob ma oŋ to gelom ma diŋ to dauc ma gêŋ wêŋa tokaiŋ-tokaiŋ êtaŋ naŋ, au taôm to apôŋ emduc êndêŋ ŋakatu, taŋ kamasaŋ naŋ, go ŋajam ma êtôm. Ma embe apôŋ emduc êndêŋ ŋakatu atom oc gacgeŋ sêmbaliŋ amac asêp ja ŋamondec-mondec ŋamala ana. Tansaê talic acgom, anôtô ondoc teŋ oc êtôm gebe ênam amac kêsi aŋga aê lemoc.”   
\p
\v 16 Go Sadrak agêc Mesak ma Abednego sêjô Nebukadnesar awa gebe “Aêac abe anam tauŋ kêsi to ajô aôm awam atom.  
\v 17 Embe Anôtô, taŋ aêac ajam sakiŋ eŋ naŋ, êtôm gebe ênam aêac kêsi aŋga ja ŋamondec-mondec ŋamala ŋalêlôm to aôm lêmam naŋ oc êŋgôm.  
\v 18 O kiŋ, mago embe masi, go ôŋô ma biŋ tonec. Aêac oc anam sakiŋ aômnêm anôtô to apôŋ eŋduc êndêŋ ŋakatu gold, taŋ gôjac sa kêkô naŋ, atom amboac tonaŋgeŋ.”   
\s1 Sêbaliŋ lau têlêac sêsêp ja ŋamondec-mondec ŋalêlôm sêja  
\p
\v 19 Go Nebukadnesar têtac ŋandaŋ kêsa ma laŋôanô kêtu koc gêdêŋ Sadrak agêc Mesak ma Abednego. Tec kêjatu gebe sêŋgôm ja elom aŋga ja ŋamondec-mondec ŋamala e ŋandaŋ êlêlêc ja bêc ŋagêdôŋa su ŋêŋgeŋ.  
\v 20 Ma kêjatu nê siŋwaga, taŋ nêŋ ôliŋwalô kêlêlêc ŋagêdô nêŋ su naŋ, gebe sênsô Sadrak agêc Mesak ma Abednego tôŋ ma sêmbaliŋ êsêac sêsêp ja ŋamondec-mondec ŋalêlôm sêna.  
\v 21 Tec sêsô êsêac to nêŋ obo gambam ma ŋakwê baliŋ to kululuŋ ma nêŋ ŋakwê ŋagêdô samob tôŋ ma sêbaliŋ êsêac sêsêp ja ŋamondec-mondec ŋalêlôm sêja.  
\v 22 Kêtu kiŋ nê jatu ŋajaŋa, taŋ kêsôm naŋŋa, tec sêgôm ja kêsa kapôêŋanô e ŋamondec-mondec secsêga. Tec ja tau kêlakoc lau tau, naŋ sêkô Sadrak agêc Mesak ma Abednego naŋ, e sêmac êndu.  
\v 23 Mago lau têlêac tonec Sadrak agêc Mesak ma Abednego sebeŋ tolêpoageŋ sêsêp ja ŋamondec-mondec sec ŋalêlôm sêja.   
\p
\v 24 Go kiŋ Nebukadnesar kêtakê sauŋ atom ma gacgeŋ gêdi jakêtu kênac nê lau seŋeŋ gebe “Amboac ondoc aêac tabaliŋ lau têlêac tolêpoageŋ sêsêp jawaô sec ŋalêlôm sêja me.” Êsêac sêlôc gêdêŋ kiŋ gebe “Aec, biŋŋanô, o kiŋ.”  
\v 25 Go kiŋ kêsôm gebe “Mago aê galic lau aclê sêmoa ja ŋalêlôm ma sêsêlêŋ kêtôm sêsô êsêac tôŋ atom ma sêmoa toôliŋ samucgeŋ. Ŋac taŋ kêtu aclêŋa naŋ, laŋôanô amboac anôtôi nêŋ latu.”   
\s1 Sêwi lau têlêac tau siŋ  
\p
\v 26 Go Nebukadnesar kêtu gasuc ja ŋamala ŋakatam jagêmôêc gebe “Sadrak agêc Mesak ma Abednego, Anôtô Lôlôcŋa tau nê sakiŋwaga amac, asa amêŋ.” Go Sadrak agêc Mesak ma Abednego sêsa aŋga ja ŋalêlôm sêja.  
\v 27 Ma apômtau to gôliŋwaga ma kiŋ nê lau seŋeŋ sêkac tauŋ sa ma sêlic gebe ja geŋ êsêac ôliŋ to kêlagô môkêŋlauŋ ma geŋ êsêac nêŋ ŋakwê atomanô.  
\v 28 Go Nebukadnesar gêôc awa sa ma kêsôm gebe “Aê aoc gêôc Sadrak agêc Mesak ma Abednego nêŋ Anôtô. Eŋ kêsakiŋ nê aŋela ma gêjam nê sakiŋwaga, taŋ ôliŋ andaŋ eŋ to sêsô kiŋnê biŋ ŋalabu atom ma sebe sênam sakiŋ to sêpôŋ eŋduc êndêŋ anôtôi jaba nêŋ teŋ atom, sênam sakiŋ nêŋ Anôtô taugeŋ naŋ sa.  
\v 29 Kêtu tonaŋŋa aê jasôm biŋ tonec êtu tôŋ gebe Lau teŋ me tenteŋlatu ma lau aweŋ teŋ-aweŋ teŋ embe sêsôm biŋ alôb-alôb êpi Sadrak agêc Mesak ma Abednego nêŋ Anôtô naŋ, oc sêkac êsêac ôliŋ êŋgic-êŋgic to têtuc nêŋ andu popoc gebe anôtô teŋ gêjam ŋamalac kêsi amboac Anôtô tonec gêmoa nec atom.”  
\v 30 Go kiŋ kêwaka Sadrak agêc Mesak ma Abednego sa têtu apômtaui aŋga gamêŋ Babilon.   
\c 4  
\s1 Nebukadnesar nê me kêtu luagêcŋa  
\p
\v 1 Kiŋ Nebukadnesar nê biŋ tonec êndêŋ lau to tenteŋlatu ma lau aweŋ teŋ-aweŋ teŋ pebeŋ, taŋ sêmoa nom ŋagamêŋ samob naŋ, gebe “Biŋmalô ênam amac auc.  
\v 2 Aê gabe janac miŋ gêŋsêga to gêŋtalô samob, taŋ Anôtô Lôlôc Ŋatau tau gêgôm gêdêŋ aê naŋ gebe   
\q1
\v 3 “Nê gêŋsêga kaiŋ teŋ  
\q1 ma nê gêŋtalô kapôêŋanô.  
\q1 Nê gamêŋ kiŋŋa kêtu gamêŋ gêmoa teŋgeŋŋa teŋ  
\q1 ma nê ŋagôliŋ gêc gôlôac to gôlôac ŋêŋgeŋ gêja.   
\p
\v 4 “Aê Nebukadnesar kalêwaŋ tauc gaêc ŋoc andu ma kamoasiŋ tauc gamoa ŋoc andu kapôêŋ.  
\v 5 Gêdêŋ taŋ aê gaêc mê naŋ, galic gêŋ teŋ kêtakê aê e katuc gêjaŋa. Ma gêŋ ŋakatu, taŋ galic gêc ŋoc kauclêlôm naŋ, kêlênsôŋ aê ŋanôgeŋ.  
\v 6 Kêtu tonaŋŋa aê kajatu gebe lau mêtê samob aŋga Babilon mêŋsêkô aê laŋôcnêm gebe sêwa mê tau ŋam sa êndêŋ aê.  
\v 7 Go beŋwaga to lau mectomaŋ ma lau Kaldea to sêpuc-utitalata-ŋamwaga samob sêsô sêmêŋ ma aê gajac miŋ mê tau gêdêŋ êsêac, mago sêwa ŋam sa gêdêŋ aê kêtôm atom.  
\v 8 Kêtu ŋamu Daniel, taŋ sê aêŋoc anôtô Beltesasar nê ŋaê kêpi eŋ ma anôtôi dabuŋ nêŋ ŋalau gêjam eŋ auc naŋ, mêŋkêkô aê laŋôcnêm ma gajac miŋ mê tau gêdêŋ eŋ amboac tonec gebe  
\v 9 O Beltesasar, lau mêtê samob nêŋ laumata aôm, aê kajala gebe anôtôi dabuŋ nêŋ ŋalau gêjam aôm aucgoc, tec gêŋ ŋalêlômŋa teŋ kêsiŋ tau gêdêŋ aôm atom. Mê tec galic nec, ôŋô ma ôwa ŋam sa êndêŋ aê.   
\p
\v 10 “Ŋakatu taŋ galic gêc ŋoc kauclê-lômgeŋ gêdêŋ taŋ gaêc mê naŋ, amboac tonec gebe Aê galic ka teŋ kêkô nom ŋaluŋgeŋ, ma ka tau kêpi e baliŋanô.  
\v 11 Ka tau kêtôp e kêtu kapôêŋ to ŋajaŋa kêsa ma ŋatêpôê kêsuŋ sa kêpi e jagêdêŋ undambê. Ma lau nom ŋagamêŋ sêlic ka tau.  
\v 12 Ŋalauŋ ŋawawa ŋajam ma gêjam ŋanô taêsam ŋasec. Kêtôm gebe lau samob sêniŋ ka tau ŋanô e gêôc êsêac tôŋ. Bôc to gêŋ saleŋŋa sêc ŋaajuŋlabu ma moc sêjam sac sêŋgôŋ ŋalaka ma gêŋ mateŋ jali samob seŋ ŋanô tau.   
\p
\v 13 “Aê taêc gêjam ŋakatu, taŋ galic su naŋ, gamoa ma galic gebe aŋela mata jali to kêsala gêŋŋa teŋ kêsêp aŋga undambê gêmêŋ.  
\v 14 Eŋ kêpuc awa sageŋ ma kêsôm gebe ‘Asap ka tau tulu ma asapu ŋalaka su to ansêlô ŋalauŋ ênaŋa ma apalip ŋanô êliŋ-êliŋ êna. Ma ansoc bôc aŋga ajuŋlabu ma moc aŋga ŋalaka sêc su.  
\v 15 Mago andec ŋakatuc to ŋawakac gacgeŋ êkô nom ŋalêlôm. Kapoacwalô ki to kopa endeŋ eŋ tôŋ êkô gêgwaŋ ŋamêdôb kôm ŋa ŋalêlôm. Eŋ êliŋ maniŋ umboŋŋa to êniŋ gêgwaŋ êwiŋ bôc.  
\v 16 Nê kauc ŋamalacŋa êmbacnê ma bôc nêŋ kauc naêjô su. Eŋ êmoa amboac tonaŋ e têm ŋasawa 7 êmbacnê.  
\v 17 Biŋ tonaŋ aŋela dabuŋ sêjac mata e kêtu tôŋ ma sêsôm lasê gebe lau mateŋ jali sêjala gebe Lôlôc Ŋatau kêtu ŋamalacnêŋ gamêŋ ŋatau ma gêjac sam gamêŋ kêtôm eŋ taê gêjam ma oc êkêŋ êndêŋ lau ŋasec teŋ sêwê kaiŋ.’  
\v 18 Aê kiŋ Nebukadnesar galic mê tau tonaŋ. Ma aôm Beltesasar galoc ôwa mê tau ŋam sa gebe lau mêtê ŋoc gamêŋ samobŋa sêwa mê tonaŋ ŋam sa têtôm atom. Aôm oc ôtôm gebe anôtôi nêŋ ŋalau gêmoa gêwiŋ aôm.”   
\s1 Daniel gêwa mê tau ŋam sa  
\p
\v 19 Daniel taŋ nê ŋaê teŋ gebe Beltesasar naŋ, kêtakê sauŋ atom e gêjac nê lênô auc ŋasawa ec ŋêŋgeŋ. Mago kiŋ tau kêsôm gebe “Beltesasar, mê tau to ŋam êŋgôm aôm taêm dani taôm atom.” Beltesasar gêjô eŋ awa gebe “O ŋoc ŋatau, aê gabe mê tau êkanôŋ êsêac, taŋ sedec aôm naŋ, ma êkanôŋ aômnêm ŋacjo acgommaŋ.  
\v 20 O kiŋ, ka taŋ gôlic kêtôp e ŋajaŋa kêsa ma ŋatêpôê kêsuŋ kêpi e jagêdêŋ undambê ma gêu laeŋ su gêja,  
\v 21 ma ŋalauŋ ŋawawa ŋajam ma gêjam ŋanô e ŋalaka sêlêlib laŋgwageŋ ma gêŋ samob seŋ ŋanô tau, ma bôc to gêŋ saleŋŋa sêc ŋaajuŋlabu ma moc sêjam sac sêŋgôŋ ŋalaka naŋ.   
\p
\v 22 “O kiŋ, ka tau tonaŋ aôm taôm. Aôm kôtu kapôêŋ ma ŋajaŋa kêsa. Nem ŋaclai kesewec e jagêdêŋ undambê. Nêm waem gêjam nom ŋagamêŋ samob auc.  
\v 23 Aôm kiŋ, gôlic aŋela dabuŋ kêsêp gêmêŋ ma kêsôm gebe ‘Asap ka tonaŋ tulu ma anseŋ su, mago ŋakatuc to ŋawakac andec gacgeŋ êkô nom ŋalêlôm. Kapoacwalô ki to kopa endeŋ eŋ tôŋ ênêc gêgwaŋ ŋamêdôb kômŋa ŋalêlôm. Eŋ êliŋ maniŋ umboŋŋa to êniŋ gêgwaŋ êwiŋ bôc e têm ŋasawa 7 êmbacnê.’   
\p
\v 24 “Biŋ tau ŋam amboac tonec. O kiŋ, Lôlôc Ŋatau kêmasaŋ biŋ, taŋ kêkanôŋ aôm naŋ.  
\v 25 Eŋ oc êtiŋ aôm su aŋga ŋamalacnêŋ naômoa ôwiŋ bôc saleŋŋa ma ôniŋ gêgwaŋ amboac bulimakao ma nop ênôm aôm ônêc awê e têm ŋasawa 7 êmbacnê e nêm kauc êsa acgom, gebe Lôlôc Ŋatau kêtu ŋamalacnêŋ ŋatau ma gêjac sam gamêŋ kêtôm eŋ tau taê gêjam.  
\v 26 Ma jatu, taŋ kêsa gebe sendec ka ŋakatuc to ŋawakac gacgeŋ êkôŋa naŋ tonaŋ gêwa sa gebe êndêŋ taŋ aôm ôjala Anôtô, taŋ gêjam gôliŋ nom ŋagamêŋ samob naŋ, aôm oc ôtu kiŋ êtiam.  
\v 27 O kiŋ, kêtu tonaŋŋa aê gabe janac biŋsu aôm gebe Ôŋgôm sec êtiam atom, ôsa lêŋ biŋgêdêŋŋa. Ônam lau ŋalêlôm sawaŋa sa ma taêm walô lau ŋasec. Talic acgom, oc ômoa ŋajam me masi.”   
\p
\v 28 Biŋ samob tonaŋ ŋai ŋanô kêsa kêpi kiŋ Nebukadnesar.  
\v 29 Ajôŋ 12 gêjaŋa su acgom, go kiŋ kêsêlêŋ gêmoa nê andu kiŋŋa aŋga Babilon ŋasalôm tapa-tapa ŋaô.  
\v 30 Ma kiŋ awa gêôc tau gebe “Malac tau tonec Babilon kapôêŋ, taŋ ŋoc ŋaclai kêkwê sa kêtu ŋoc gamêŋ kiŋŋa ma kêkêŋ aê waec kiŋŋa kêtu tapa naŋ atom me.”  
\v 31 Biŋ taŋ kiŋ kêsôm kêsa naŋ, gêjac pep atom tageŋ ma awa teŋ kêsa aŋga undambê gêmêŋ gebe “O kiŋ Nebukadnesar, biŋ tonec kepeŋ aôm gebe gamêŋ tonec ŋagôliŋ kiŋŋa kêkac tau su aŋga aômnêm.  
\v 32 Lau oc têtiŋ aôm su aŋga ŋamalacnêŋ ma oc ômoa ôwiŋ bôc gabuŋ. Aôm oc ôniŋ gêgwaŋ amboac bulimakao e têm ŋasawa 7 êmbacnê acgom, go nêm kauc êsa ma ôjala gebe Lôlôc Ŋatau tau gêjam gôliŋ ŋamalacnêŋ gamêŋ kiŋŋa ma gêjac sam gamêŋ kêtôm eŋ tau taê gêjam.”  
\v 33 Ma biŋ tau gacgeŋ ŋanô kêsa kêpi Nebukadnesar. Lau têtiŋ eŋ su aŋga ŋamalacnêŋ ma eŋ geŋ gêgwaŋ amboac bulimakao, nop gênôm eŋ ma môkêlauŋ kêtu baliŋ kêtôm noniŋ ôlilu ma lêmakêku kêtu baliŋ kêtôm momboaŋ lêmakêku.   
\s1 Nebukadnesar kêlambiŋ Anôtô  
\p
\v 34 “Aê Nebukadnesar gamoa e têm tau gêbacnê acgom, go gaôc matocanô sa kêpi undambê ma ŋoc kauc kêsa kêtiam. Aê kalanem Lôlôc Ŋatau tau ma kalambiŋ to katoc eŋ, taŋ gêmoa teŋgeŋ to teŋgeŋ naŋ, sa gebe  
\q1 Ênê gôliŋ oc ênêc teŋgeŋ  
\q1 to ênê gamêŋ, taŋ gêjam gôliŋ naŋ, oc ênêc teŋgeŋ e gôlôac togôlôac ŋêŋgeŋ êna.   
\q1
\v 35 Lau nomŋa samob amboac gêŋôma  
\q1 ma eŋ gêgôm kêtôm taê gêjam gêdêŋ lau undambêŋa ma gêdêŋ ŋamalac nomŋa amboac tonaŋgeŋ.  
\q1 Ma ŋac teŋ kêtôm gebe êkô eŋ auc  
\q1 me êtu kênac eŋ gebe ‘Aôm gôgôm asageŋ’ nec atom.   
\p
\v 36 “Gêdêŋ têm tecênaŋgeŋ aêŋoc kauc ŋawa kêsa kêtiam ma ŋoc waec to ŋawasi amboac tonaŋgeŋ kêtu ŋoc gamêŋ ŋawaeŋa. Aêŋoc lau seŋeŋ to apômtaui sesom aê ma sêkêŋ aê katu kiŋ kêtiam ma ŋoc waec kêsa kêlêlêc gêmuŋŋa su.  
\v 37 Galoc aê, Nebukadnesar, gabe jalanem to jalambiŋ ma jatoc kiŋ undambêŋa sa gebe eŋ gêgôm nê gêŋ samob jakêtôm ma nê gôliŋ jagêdêŋ. Êsêac taŋ tetoc tauŋ sa naŋ, eŋ oc êkôniŋ êsêac tôŋ.”   
\c 5  
\s1 Kiŋ Belsasar geno moasiŋ kapôêŋ  
\p
\v 1 Kiŋ Belsasar geno moasiŋ kapôêŋanô teŋ kêtu nê gôliŋwaga 1,000ŋa ma gênôm wain gêwiŋ lau 1,000 tonaŋ gêmoa êsêac laŋônêm.   
\p
\v 2 Wain kêjaŋiŋ Belsasar, tec kêjatu gebe sêkôc laclu gold to silber, taŋ eŋ tama Nebukadnesar kêkôc aŋga lôm dabuŋ Jerusalemŋa mêŋkêkô naŋ, sêmêŋ gebe kiŋ tau to nê laumata ma nê awêi to nêŋ aneŋio samob sênôm gêŋ êsêp.  
\v 3 Tec sêkôc laclu gold to silber, taŋ sêjaŋgo su aŋga Anôtônê lôm dabuŋ Jerusalemŋa naŋ, gêmêŋ ma kiŋ tau to nê laumata ma nê awêi to nêŋ aneŋio samob sênôm gêŋ kêsêp laclu tau tonaŋ.  
\v 4 Êsêac sênôm wain e tetoc nêŋ anôtôi gold to silber ma kopa to ki ma ka to pocŋa sa ŋa wê lambiŋŋa.   
\p
\v 5 Gêdêŋ tonaŋgeŋ lêmalatu teŋ mêŋketo biŋ kêpi kiŋnê andu ŋasagiŋ kêkanôŋ jakaiŋ kapôêŋ. Ma kiŋ tau gêlic lêma tonaŋ keto biŋ gêmoa.  
\v 6 Go kiŋ laŋôanô kêtu sêp ma taê gêjam tau jakêsa-jakêsa to kêtênêp tau êndu-êndu e akaiŋ to lêma gêmac laŋgwageŋ.  
\v 7 Kiŋ gêmôêc ŋa awa kapôêŋ gebe sêkôc lau mêtê to Kaldea ma sêpuc-utitalata-ŋamwaga sêmêŋ. Go kiŋ kêsôm gêdêŋ lau mêtê Babilonŋa gebe “Teŋ embe êsam biŋ tonaŋ ma êwa ŋam sa oc jakêŋ eŋ êsô ŋakwê asôsamuc ma ênôŋ kapoacwalô gold teŋ ênsac gêsutêkwa to êtu gamêŋ ŋagôliŋwaga êtu ŋac êtu têlêacŋa.”  
\v 8 Go kiŋnê lau mêtê samob sêsô sêmêŋ, mago sêjam kauc biŋ, taŋ lêma keto naŋ, to sêpô lêna ma sêwa ŋam sa êndêŋ kiŋ tau atom amboac tonaŋgeŋ.  
\v 9 Ma kiŋ kelendec ŋanôgeŋ e laŋôanô kêtu sêp ma nê gôliŋwaga samob têtakê sauŋ atom amboac tonaŋgeŋ.   
\p
\v 10 Gêdêŋ taŋ kiŋ agêc nê gôliŋwaga sêsôm biŋ sêmoa naŋ, kiŋ têna laŋgwa kêsô balêm ŋalêlôm gêja ma kêsôm gebe “O kiŋ, ômoa endeŋ tôŋgeŋ. Taêm dani taôm to laŋômanô êtu sêp atom.  
\v 11 Ŋac teŋ gêmoa aômnêm gamêŋ ma anôtôinêŋ ŋalau gêmoa gêwiŋ eŋ. Gêdêŋ tamamnê têm eŋ kêtap kauc ŋawa to jala ma saê êjam sa kêtôm anôtôinêŋ. Ma aôm tamam Nebukadnesar kêkêŋ eŋ kêtu lau mêtê to mectomaŋ ma Kaldea to sêpuc-utitalata-ŋamwaga nêŋ laumata.  
\v 12 Gebe Daniel, taŋ kiŋ kêsam eŋ gebe Beltesasar naŋ, nê kauc to saê kaiŋ teŋ, kêjala mêtê dawa mê ŋam sa to daoc biŋ lasê ma takip biŋ ŋam saŋa kêtu tôŋ. Ôkêŋ biŋ gebe eŋ êmêŋ gebe êwa gêŋ tonec ŋam sa.”   
\s1 Daniel gêwa biŋ, taŋ lêma teŋ keto naŋ sa  
\p
\v 13 Go sêkôc Daniel kêsô jakêkô kiŋ laŋônêm. Ma kiŋ kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Aôm Daniel, lau kapoacwalô Judaŋa nêŋ teŋ, taŋ tamoc kêkôc aôm aŋga gamêŋ Judaŋa gêmêŋ naŋ me.  
\v 14 Aê gaŋô aôm ŋawae gebe anôtôi dabuŋ nêŋ ŋalau gêmoa gêwiŋ aôm ma saê to jala ma kauc kaiŋ teŋ gêc aômŋa.  
\v 15 Lau mêtê to mectomaŋ mêŋsêkô aê laŋônêm gebe sêsam biŋ tonec ma sêwa ŋam tau sa êndêŋ aê, mago sêgôm têtôm atom.  
\v 16 Ma aê gaŋô aôm gebe gôwa biŋ ŋalêlômŋa sa to wêc gêŋ ŋam sa. Amboac tonaŋ embe ôtôm gebe ôsam biŋ tonaŋ ma ôwa ŋam sa, go jakêŋ aôm ôsô ŋakwê asôsamuc ma jatoc aôm sa ŋa kapoacwalô gold ônôŋŋa ma jakêŋ aôm ôtu gamêŋ tonec ŋagôliŋwaga êtu têlêacŋa.”   
\p
\v 17 Tec Daniel gêjô kiŋ awa gebe “Aômnêm gêŋ gacgeŋ ênêc aômŋa, me ôkêŋ ŋaôli êndêŋ ŋac teŋ. Aê oc jasam biŋ tau êndêŋ aôm ma jawa ŋam sa êndêŋ aôm.   
\p
\v 18 “O kiŋ, Anôtô Lôlôc Ŋatau tau kêkêŋ tama Nebukadnesar kêtu kiŋ gamêŋ tonecŋa ma kêkêŋ ŋaclai to ŋawasi ma wae gêwiŋ.  
\v 19 Ma lau samob to tenteŋlatu ma lau aweŋ teŋ-aweŋ teŋ têtênêp to têtêc tauŋ kêtu ŋaclai, taŋ Anôtô kêkêŋ gêdêŋ eŋ naŋŋa. Embe eŋ taê ênam gebe ênac ŋac teŋ êndu oc êŋgôm. Ma embe taê ênam gebe ŋac teŋ êmoa mata jali oc êŋgôm amboac tonaŋgeŋ. Embe etoc ŋac teŋ sa me êkôniŋ teŋ tôŋ oc êŋgôm êtôm eŋ taê gêjam.  
\v 20 Mago gêdêŋ taŋ eŋ kêkiaŋ tau sa ma nê ŋalêlôm ŋadani kêsa naŋ, Anôtô kêkôc eŋ su aŋga nê lêpôŋ kiŋŋa ma kêjaŋgo wae su aŋga ênê gêwiŋ.  
\v 21 Ma kêtiŋ eŋ su aŋga ŋamalacnêŋ. Ênê kauc kêlênsôŋ kêtôm bôcnê ma gêŋgôŋ gêwiŋ doŋkibôm. Eŋ geŋ gêgwaŋ kêtôm bulimakao to nop gênôm eŋ e ênê kauc kêsa gebe Lôlôc Ŋatau taugeŋ kêtu ŋamalacnêŋ kiŋ nêŋ ŋatau ma gêjac sam gamêŋ kêtôm eŋ tau taê gêjam.   
\p
\v 22 “Mago ênê latu aôm, Belsasar gôŋô gêŋ samob tonaŋ ŋai sugac, mago kôkôniŋ taôm atom.  
\v 23 Aôm kôkiaŋ taôm sa gêdêŋ Apômtau undambêŋa. Aôm kôsôm gebe sêkôc laclu lôm dabuŋŋa mêŋac to nêm gôliŋwaga ma nêm awêi to nêŋ aneŋio samob anôm gêŋ êsêp ma alanem nêm anôtôi silber to gold ma kopa to ki ma ka to poc, taŋ sêlic gamêŋ to sêŋô biŋ ma sêjala gêŋŋa gêc atomanô naŋ, mago kotoc Anôtô, taŋ kêkêŋ aôm kôsê awam to gêjam gôliŋ nêm lêŋ samob naŋ, sa atom.   
\p
\v 24 “Kêtu tonaŋŋa Anôtô kêsakiŋ lêma tonaŋ mêŋgêô lasê ma keto biŋ tonaŋ.  
\v 25 Ma biŋ taŋ keto naŋ, tonec gebe ‘Mene, mene, tekel, peres’ (kêsa sa, kêsa sa, gêjam dôŋ, gêjac kêkôc).  
\v 26 Biŋ tau ŋam amboac tonec ‘mene’ gebe Anôtô kêsa nêm bêc gôliŋŋa sa e ŋatêku êsu su.  
\v 27 ‘Tekel’ gebe Anôtô kêkêŋ aôm gôŋgôŋ dôŋ e kêtap sa gebe nêm ŋanô masi.  
\v 28 ‘Peres’ gebe Anôtô oc ênac nêm gamêŋ êŋgic ma êkêŋ êndêŋ lau Mede to Persia sêkôc.”   
\p
\v 29 Belsasar kêjatu ma sêkêŋ Daniel kêsô ŋakwê asôsamuc ma gênôŋ kapoacwalô gold. Go sêjam eŋ wae sa kêtu tapa gebe eŋ kêtu ŋac kêtu têlêacŋa aŋga gamêŋ kiŋŋa tonec.  
\v 30 Gêdêŋ gêbêc tonaŋgeŋ sêjac Kaldeanêŋ kiŋ Belsasar êndu.  
\v 31 Ŋac Medeŋa Darius kêjaŋgo ŋaclai gôliŋŋa su. Ênê jala 62.   
\c 6  
\s1 Sêbaliŋ Daniel gedeŋ lewe  
\p
\v 1 Darius gêlic ŋajam tec kêkêŋ gôliŋwaga sauŋ 120 sêjam gôliŋ nê gamêŋ samob.  
\v 2 Go kêkêŋ lau tonaŋ ŋai sêsô gôliŋwagasêga têlêac ŋalabu. Gebe gôliŋwaga 120 tonaŋ sêwa nêŋ kôm ŋalêŋ samob sa êndêŋ lau têlêac gebe kiŋnê gêŋ teŋ ênaŋa atom. Ma lau têlêac tonaŋ nêŋ teŋ Daniel.  
\v 3 Kiŋ ketoc Daniel sa kêlêlêc gôliŋwagasêga to gôliŋwaga sauŋ samob su gebe ênê ŋalêlôm mansaŋ kêlêlêc êsêac samob nêŋ. Tec kiŋ taê gêjam gebe êkêŋ eŋ taugeŋ ênam gôliŋ ênê gamêŋ samob.  
\v 4 Tec gôliŋwagasêga to gôliŋwaga sauŋ samob sesom Daniel nê lêŋ poalic teŋ aŋga nê koleŋ gôliŋwagaŋa sebe sêŋgôliŋ biŋ êpi eŋŋa elêmê. Daniel ŋac gêdêŋ tec têtap biŋ me gêŋ geo teŋ sa gêc eŋŋa atom.  
\v 5 Tec lau tau sêsôm gêdêŋ tauŋ gebe “Aêac oc tatap biŋ teŋ sa gebe taŋgôliŋ êpi Danielŋa atom. Oc moae tatap ŋakeso teŋ gêc ênê sakiŋ Anôtô tageŋŋa.”   
\p
\v 6 Tec gôliŋwagasêga to gôliŋwaga sauŋ tonaŋ sêkic Daniel nê biŋ ma dêdêŋ kiŋ sêja, go sêsôm gêdêŋ eŋ gebe “O kiŋ Darius, ômoa endeŋ tôŋgeŋ.  
\v 7 Aêac gôliŋwagasêga to kasêga ma gôliŋwaga sauŋ to gejobwaga ma lau seŋeŋ gamêŋ tonecŋa alôc kêtu tôŋ gebe kiŋ êjatu ŋagôliŋ to jao teŋ êtu tôŋ amboac tonec gebe ŋac teŋ eteŋ gêŋ teŋ aŋga anôtô teŋ me aŋga ŋamalac teŋ nê atomanô. Lau samob teteŋ êndêŋ aôm taômgeŋ. O kiŋ, jao tonec ênêc bêc 30 geŋ. Ma ŋac teŋ embe êŋgêli biŋ tonaŋ, naŋ sêmbaliŋ eŋ êsêp lewe nêŋ gêsuŋ êna.  
\v 8 O kiŋ, galoc ôsôm biŋ tau êtu tôŋ ma oto biŋ tau ênêc. Ma opeŋ nêm ŋatalô êsêp êwiŋ gebe lau teŋ sênam ôkwi atom. Biŋ tau êkô ŋajaŋa êtôm lau Mede to Persia nêŋ ŋagôliŋ teŋ, taŋ lau sênam okwi sêŋgôm êtôm atom.”  
\v 9 Tec kiŋ Darius kepeŋ nê ŋatalô kêsêp ŋagôliŋ to jao ma biŋ tau kêtu tôŋ.   
\p
\v 10 Gêdêŋ taŋ Daniel gêŋô gebe kiŋ gêlôc gebe sêŋgôm biŋ tonaŋ êtu tôŋ naŋ, eŋ kêsô nê andu gêja. Aŋga andu tau ŋabalêm lôlôcŋa ŋakatam sauŋ kêkanôŋ Jerusalem. Eŋ kêpuc aduc kêtu dim têlêac kêtôm bêcgeŋ keteŋ mec to gêjam daŋge Anôtô amboac gêgôm-gêgôm.  
\v 11 Lau tonaŋ dêdib Daniel sêmoa e jatêtap eŋ sa keteŋ mec to kêtaŋ gêdêŋ nê Anôtô gêmoa.  
\v 12 Tec lau tau dêdêŋ kiŋ jasêsôm eŋ lasê kêtu ŋagôliŋ tau ŋa gebe “O kiŋ, aôm kopeŋ nêm ŋatalô kêsêp ŋagôliŋ gebe ŋac teŋ eteŋ gêŋ teŋ aŋga anôtô me ŋamalac teŋ nê atomanô, samob teteŋ êndêŋ aôm taômgeŋ e bêc 30 ênaŋa. Ma ŋac teŋ embe êŋgêli biŋ tonaŋ, naŋ sêmbaliŋ eŋ êsêp lewe nêŋ gêsuŋ êna me masi.” Kiŋ tau gêjô êsêac aweŋ gebe “Magobe, ŋagôliŋ tonaŋ kêkô kêtôm lau Mede to Persia nêŋ ŋagôliŋ, taŋ lau sênam ôkwi sêŋgôm êtôm êtôm naŋ.”  
\v 13 Go êsêac sêsôm gêdêŋ kiŋ gebe “O kiŋ, Daniel tonaŋ, naŋ sêkôc eŋ aŋga Juda sêmêŋ naŋ, tec kêsô aôm ŋalabu atom. Eŋ kêgêli aômnêm ŋagôliŋ, taŋ kômasaŋ kêtu tôŋ naŋ, gebe eŋ keteŋ mec kêtu dim têlêac gêmoa kêtôm bêcgeŋ.”   
\p
\v 14 Kiŋ gêŋô ŋawae e nê ŋalêlôm ŋawapac kêsa ŋanô ma gesom lêŋ ênam Daniel kêsiŋa teŋ. Eŋ taê gêjam biŋ tonaŋ jakêsa-jakêsa gebe ênam eŋ sa amboac ondoc e oc jakêsêp.  
\v 15 Go lau tonaŋ sêwiŋ tauŋ jasêsôm gêdêŋ kiŋ gebe “Aôm taôm kôjalagac gebe lau Mede to Persia nêŋ mêtê tonec gebe kiŋ embe êsôm nê biŋ teŋ êtu tôŋ me êkêŋ ŋagôliŋ teŋ oc ênêc ŋapaŋ, lau teŋ sênam ôkwi sêŋgôm êtôm atom.”   
\p
\v 16 Amboac tonaŋ kiŋ kêjatu gebe sêkôc Daniel tôŋ ma êsêac sêbaliŋ eŋ kêsêp lewe nêŋ gêsuŋ. Kiŋ kêsôm gêdêŋ Daniel gebe” Aômnêm Anôtô, taŋ gôjam sakiŋ eŋ gedeŋ tôŋgeŋ gômoa naŋ, oc ênam aôm kêsi.”  
\v 17 Ma sêkôc poc kapôêŋ teŋ gêsaŋ gêsu ŋawa auc ma kiŋ kêkic poc tau tôŋ ŋa tau to gôliŋwaga nêŋ ŋatalô gebe lau teŋ sênam Daniel kêsi atom.  
\v 18 Kiŋ gêmu gêja nê andu e jagedec geŋ taniŋŋa gêbêc baliŋ tonaŋ. Ma gedec gebe lau teŋ dêndêŋ eŋ sêna ma eŋ gêc bêc atom amboac tonaŋgeŋ.   
\p
\v 19 Gêdêŋ gamêŋ kêtu gaô acgom, go kiŋ gêdi sa ma kêlêti gêdêŋ lewe nêŋ gêsuŋ gêja.  
\v 20 Jakêdabiŋ gêsuŋawa tau ma gêmôêc gêjac asê susu gebe “O Daniel, Anôtô mata jalinê ŋacsakiŋ aôm, nêm Anôtô, taŋ gôjam sakiŋ eŋ gedeŋ tôŋgeŋ naŋ, oc gêjam aôm kêsi aŋga lewe nêŋ me masi.”   
\p
\v 21 Tec Daniel awa gêjac kiŋ ma kêsôm gebe “O kiŋ, ômoa endeŋ tôŋgeŋ.  
\v 22 Aêŋoc Anôtô kêkêŋ nê aŋela gêbôc lewe aweŋsuŋ auc e sêŋac aê atom gebe eŋ gêlic aê gamoa tobiŋmêgeŋ ma gagôm geo teŋ gêdêŋ aôm atom amboac tonaŋgeŋ.”  
\v 23 Kiŋ gêŋô e têtac ŋajam kêsa samucgeŋ ma kêsôm gebe sê Daniel sa aŋga gêsuŋ. Tec sê Daniel kêpi gêmêŋ e sêlic lewe lemeŋ-kêku kêsê eŋ ŋagec atomanô, ôli samucanô ŋam gebe eŋ ôli andaŋ nê Anôtô.  
\v 24 Go kiŋ kêjatu ma sejoŋ lau, taŋ sêgôliŋ biŋ kêpi Daniel naŋ, to nêŋ lauo to nêŋ gôlôac samob jasêbaliŋ êsêac sêsêp gêsuŋ sêja. Êsêac sêsêp gêsuŋ su samucgeŋ atom, go lewe têdaŋgac êsêac ma sêkaku êsêac popoc.   
\p
\v 25 Go kiŋ Darius keto papia teŋ gêdêŋ lau to tenteŋlatu ma aweŋ teŋ-aweŋ teŋ kêtôm nê gamêŋ ŋamadiŋ samob gêja gebe “Biŋmalô ênam amac auc.  
\v 26 Aê jasôm êtu tôŋ gebe aêŋoc lau pebeŋ têtênêp to têtêc tauŋ êndêŋ Danielnê Anôtô gebe eŋ Anôtô mata jaliŋa tau, naŋ gêmoa teŋgeŋ. Ênê gamêŋ oc êkô endeŋ tôŋgeŋ ma ênê gôliŋ ŋatêku masi.  
\v 27 Gêjam kêsi ŋatau to gêjamsawaga eŋ, tec gêgôm gêŋtalô to gêŋsêga aŋga undambê to nom. Eŋ gêjam Daniel kêsi aŋga lewenêŋ ŋaclai.”   
\p
\v 28 Tec Daniel kêtu ŋac towae gêdêŋ Dariusnê têm gôliŋŋa e mêŋgêdêŋ Kirus aŋga Persia nê têm amboac tonaŋgeŋ.   
\c 7  
\s1 Daniel gêc me kêpi bôc aclê  
\p
\v 1 Gêdêŋ kiŋ Babilonŋa Belsasar nê gôliŋ ŋajala kêtu ŋamataŋa Daniel gêc mê to gêlic gêŋ ŋakatu gêdêŋ gêbêc. Go keto mê tau sa, taŋ gêc ŋabiŋ kêsêp papia amboac tonec  
\v 2 “Aê Daniel, galic ŋakatu gêdêŋ gêbêc. Ma galic undambê ŋamutêna aclê gêli gwêcsawa sa.  
\v 3 Ma bôcsêga kaiŋ aclê sêpi aŋga gwêc sêmêŋ.  
\v 4 Bôc kêtu ŋamataŋa gêjam lewe teŋ laŋô ma ŋamagê amboac momboaŋ. Aê kasala gamoa ma sêbuc ŋamagê sa ma sêôc bôc tau sa kêkô ŋaakaiŋ luagêcgeŋ amboac ŋamalac teŋ ma sêkêŋ ŋamalac nêŋ kauc gêdêŋ eŋ.  
\v 5 Go aê galic bôcsêga teŋ kêtu luagêcŋa gêjam bôc saleŋŋa ber laŋô ma kêkô gêôc lêma sageŋ. Eŋ keseŋeŋ ŋabi têlêac gêc awasuŋ ŋalêlôm ma sêsôm gêdêŋ eŋ gebe’ Ajôc, najau nêm deô.’  
\v 6 Tonaŋ su, go galic bôcsêga taŋ kêtu têlêacŋa gêjam pusipbôm kapôêŋ (leopard) laŋô tomoc ŋamagê aclê kêkô dêmôêtêkwa ma môkêapac aclê. Ma sêkêŋ nom ŋagôliŋ gêdêŋ eŋ.  
\v 7 Tonaŋ su, go gaê mê e galic bôc teŋ kêtu aclêŋa. Bôc tau gêŋsêga kaiŋ teŋ ŋanô ma ŋajaŋa sec ma ŋaluluŋ ki kapôêŋ ma geŋ gêŋ ŋawaô to kêkaku gêŋ popoc ma kêlêsa ŋapopoc-popoc kêtiam ŋa akaiŋ. Bôc tau kêtôm bôc ŋamataŋa têlêac tônê atom gebe ŋajabo 10.  
\v 8 Aê kasala jabo tonaŋ gamoa e jabo sauŋ teŋ kêpi ŋasawa kêtiam ma gêbuc jabo laŋgwa têlêac toŋawakacgeŋ sa ma galic gebe jabo tonaŋ ŋamataanô amboac ŋamalacnêŋ ma ŋaawasuŋ teŋ gêc, taŋ kêsôm biŋ ketoc tau saŋa naŋ.   
\s1 Ŋac taŋ gêmoa teŋgeŋ naŋ, nê ŋakatu  
\p
\v 9 “Aê kasala gamoa ma galic gebe sêkêŋ lêpôŋ kiŋŋa ŋagêdô kêkô ma ŋac, taŋ gêmoa teŋgeŋ naŋ, jagêŋgôŋ teŋ ŋaô. Nê ŋakwê sêpôma amboac tao kwalam ma môkêlauŋ kêtôm domba ŋaôlilu sêp samuc amboac gwêc ôpic. Nê lêpôŋ kêkô jawaô ŋalêlôm ma lêpôŋ ŋaakaiŋ amboac ja ŋawaô.  
\v 10 Ja ŋawaô amboac bu gêc ŋasamac kêsêwa kêsa aŋga tônê. Ma lau tausen to tausen sêjam sakiŋ eŋ. Lau tentausen dim tentausen sêkô eŋ laŋônêm. Mêtôcwaga sêŋgôŋ sebe sêmêtôc biŋ, tec sêkac buku sa.   
\p
\v 11 “Aê galic ma gaŋô biŋ ketoc tau saŋa samob, taŋ kêsa jabo tonaŋ awasuŋ. Ma gêdêŋ tonaŋ sêjac bôc kêtu aclêŋa êndu ma sêbaliŋ ŋanô tau kêpi jawaô e geŋ su.  
\v 12 Ma sêkac nom ŋagôliŋ su aŋga bôc ŋagêdô nêŋ, mago sêjac têku nêŋ têm sêmoa mateŋ jaliŋa ŋasawa teŋ gêwiŋ.  
\v 13 Aê gaêc mê gêdêŋ gêbêc ma galic ŋakatu teŋ amboac ŋamalac latu gêmêŋ gêmoa tao undambêŋa ŋalêlôm jakêtu gasuc ŋac, taŋ gêmoa teŋgeŋ naŋ, ma sêwê eŋ gêdêŋ eŋ sêja.  
\v 14 Ma sêkêŋ ŋaclai to wae ma gamêŋ gôliŋŋa gêdêŋ eŋ gêwiŋ. Ma tenteŋlatui to lau tomôkê-tomôkê ma lau aweŋ teŋ-aweŋ teŋ samob sêjam sakiŋ gêdêŋ eŋ. Ênê ŋaclai oc ênêc teŋgeŋ. Ênê gamêŋ gôliŋŋa ênac pep atom.   
\s1 Gêŋ ŋakatu tau ŋam  
\p
\v 15 “Ma aê Daniel, ŋoc katuc kelendec ŋanô ma gêŋ ŋakatu, taŋ galic gêc ŋoc kauclêlôm naŋ, kêtakê aê êndu-êndu.  
\v 16 Aê katu gasuc lau, taŋ sêkô tonaŋ naŋ, nêŋ teŋ ma kateŋ eŋ gebe êwa gêŋ tonaŋ ŋam sa acgom. Tec eŋ gêwa ŋam sa gêdêŋ aê ma kêsôm gebe  
\v 17 ‘Bôcsêga aclê tonaŋ têtôm kiŋ aclê, taŋ oc sêsa aŋga nom.  
\v 18 Mago Ŋac Lôlôcŋa nê lau dabuŋ oc sêwê kaiŋ gamêŋ to sênam gôliŋ gamêŋ tau totêm-totêm endeŋ tôŋgeŋ.’   
\p
\v 19 “Go kateŋ eŋ gebe êwa bôc kêtu aclêŋa, taŋ kêtôm bôc têlêac ŋagêdô tonaŋ atom naŋ, ŋam sa êndêŋ aê. Bôc tonaŋ gêŋsêga kaiŋ teŋ ŋanô, nê luluŋ ki to kêku ki kopa. Eŋ kêlêsa to kêdaŋgôŋ gêŋ ŋawaô ma kêka ŋagêdô popoc.  
\v 20 Ma aê kateŋ eŋ gebe êwa jabo lemelu, taŋ kêkô môkêapac ŋaô naŋ, ma ŋajabo teŋ, taŋ kêsa ma geseŋ jabo laŋgwa têlêac su naŋ, ma tomataanô to awasuŋ kêsôm biŋ ketoc tau saŋa sec ma kêtu kapôêŋ kêlêlêc ŋagêdô su naŋ, sa êwiŋ.   
\p
\v 21 “Aê kasala gamoa ma galic jabo tau gêjac siŋ gêdêŋ Anôtônê lau dabuŋ e kêku êsêac tulu,  
\v 22 go ŋac, taŋ gêmoa teŋgeŋ naŋ, mêŋgêô lasê ma kêmêtôc biŋ ma kêkêŋ ŋaclai gêdêŋ Ŋac Lôlôcŋa nê lau dabuŋ ma gêdêŋ noc tonaŋ lau dabuŋ sêwê kaiŋ gamêŋ kiŋŋa.   
\p
\v 23 “Ŋac taŋ kateŋ naŋ, kêsôm amboac tonec gebe ‘Bôc kêtu aclêŋa ŋam gebe gamêŋ kiŋŋa êtu aclêŋa oc mêŋêsa. Ma gamêŋ tonaŋ kaiŋ teŋ, oc êtôm gamêŋ ŋagêdô atom. Gamêŋ tau oc êndaŋgôŋ nom ŋagamêŋ samob su ma êka tôŋ êsêp nom to êlêsa popoc.  
\v 24 Ma jabo lemelu ŋam amboac tonec gebe Kiŋ lemelu oc sêsa aŋga gamêŋ tonaŋ ma teŋ oc êsa êtiam êndaŋguc êsêac. Eŋ oc êtôm êsêacnêŋ ŋagêdô atom ma oc êkôniŋ kiŋ têlêac tôŋ.  
\v 25 Eŋ oc êsôm biŋ alôb-alôb êpi Ŋac Lôlôcŋa tau ma êlênsu Ŋac Lôlôcŋa nê lau dabuŋ. Eŋ oc ênsaê gebe ênam mêtê to om ŋagôliŋ samob ôkwi. Ma lau dabuŋ oc sêsêp eŋ lêma êtôm ŋasawa samuc tageŋ ma ŋasawa samuc têlêac ma ŋasêku teŋ êwiŋ.  
\v 26 Mago mêtôcwaga oc sêkôc nêŋ kôm sa ma oc sêjaŋgo kiŋ tonaŋ nê ŋaclai su ma senseŋ eŋ su ênaŋa samucgeŋ.  
\v 27 Ma mêtôcwaga sêkêŋ ênê gamêŋ to gôliŋ ma gamêŋ samob, taŋ gêc umboŋ ŋalabu naŋ, êndêŋ Ŋac Lôlôcŋa nê lau dabuŋ. Êsêacnêŋ gamêŋ oc ênêc endeŋ tôŋgeŋ ma gamêŋ samob oc sênam sakiŋ ma taŋeŋ wamu êndêŋ êsêac.’   
\p
\v 28 “Biŋ tau tonaŋgeŋ. Ma aê Daniel, katakê ŋanô e laŋôcanô kêtu sêp, ma gajam biŋ tau tôŋ gêc ŋoc kauclêlômgeŋ.”   
\c 8  
\p
\v 1-27 \f + \fr 8:1-27 \ft 8:1-27 Daniel katu kaiŋ teŋ kêsa ma gêlic ŋakatu, taŋ gêwa lau Mede to Persia nêŋ miŋ sa e gêdêŋ têm ŋacjo sêku kiŋ Antiokus Epipanes tuluŋa. \f*   
\c 9  
\s1 Daniel keteŋ mec kêtu nê lauŋa  
\p
\v 1 Ahasweros latu Darius, taŋ nê ŋam kêsêp lau Medeŋa naŋ, kêtu kiŋ gamêŋ Kaldeaŋa.  
\v 2 Gêdêŋ ênê gôliŋ ŋajala ŋamataŋa aê Daniel kasam buku dabuŋ ma gajam lêsu jala ŋanamba, taŋ ênaŋa e sêkwê Jerusalem, taŋ kêtu gasaŋ su naŋ, sa êtiam êtôm Apômtau kêsôm lasê gêdêŋ propete Jeremia, jala tau ŋanamba 70.  
\v 3 Go aê kakac laŋôcanô ôkwi gêdêŋ Apômtau Anôtô ma kateŋ mec gêdêŋ eŋ ma gajam dabuŋ ma kasô talu ma gaŋgôŋ wao ŋaô.  
\v 4 Aê kateŋ mec gêdêŋ Apômtau, ŋoc Anôtô ma kasôm tauc ŋoc to ŋoc lau nêŋ sec lasê.  
\p Aê kasôm gebe “O Apômtau, Anôtô kapôêŋ to ŋaclai secgoc, aôm gojob poac to têmtac gêwiŋ êsêac, taŋ têntac êwiŋ aôm to sêŋgôm aômnêm biŋsu ŋanô êsa naŋ.   
\p
\v 5 “Aêac agôm sec to geo ma keso to ali tauŋ sa ma akac tauŋ su aŋga nêm biŋsu to ŋagôliŋ.  
\v 6 Aêac akêŋ taŋeŋ nêm sakiŋwaga propete, taŋ sêjam aôm laŋôm ma sêsôm biŋ gêdêŋ aêacma kiŋ to laumata ma tameŋi to lau gamêŋ samobŋa naŋ atom.  
\v 7 O Apômtau, aôm biŋgêdêŋ ŋatau, mago ocsalô tonec aêac amoa tomajeŋgeŋ aêac lau Juda to lau Jerusalemŋa ma lau Israel samob, taŋ gosoc êsêac sêja kêtu nêŋ sec, taŋ sêgôm gêdêŋ aôm jasêmoa ŋagala me sêmoa jaêc aŋga gamêŋ samob naŋŋa aêac samob amoa tomajeŋgeŋ.  
\v 8 O Apômtau, aêac to ma kiŋ ma gôliŋwaga to tameŋi amoa tomajeŋgeŋ gebe aêac agôm sec gêdêŋ aômgoc.  
\v 9 Apômtau, aêacma Anôtô, kêtu taê walô ma kêsuc biŋ ôkwiŋa ŋatau, mago aêac ali tauŋ sa gêdêŋ eŋ.  
\v 10 Aêac taŋeŋ wamu gêdêŋ Apômtau, aêacma Anôtô, nê awa atom ma adaguc ênê biŋsu, taŋ eŋ kêkêŋ gêdêŋ aêac ŋa ênê sakiŋwaga propete naŋ atom.  
\v 11 Israel samob sêgêli aômnêm biŋsu ma sêkac tauŋ su ma sedec gebe taŋeŋ wamu aôm awam. Ma biŋ sêpuc boaŋa to têtôc lemeŋŋa, taŋ teto gêc Anôtônê sakiŋwaga Mose nê biŋsu naŋ, sêsêwa siŋ kêpi aêac kêtu aêac agôm sec gêdêŋ aômŋa.  
\v 12 Aôm gôgôm nêm biŋ, taŋ kôsôm gêdêŋ aêac to ma gôliŋwaga, taŋ sêjam gôliŋ aêac naŋ, ŋanô kêsa to kôkêŋ gêŋwapac kapôêŋ teŋ gebe aŋga umboŋ ŋalabu samucgeŋ gêŋ teŋ kêsa kêtôm, taŋ kêsa aŋga Jerusalem naŋ atom.  
\v 13 Gêŋwapac taŋ teto gêc Mosenê biŋsu naŋ, samob kêtap aêac sa, mago aêac ajam malô Apômtau, aêacma Anôtô, atom gebe akac tauŋ su aŋga gêŋ sec to akêŋ taŋeŋ êndêŋ aômnêm biŋŋanô atom.  
\v 14 Amboac tonaŋ Apômtau kômasaŋ gêŋ wapac tau ma kôkêŋ kêpi aêac gebe Apômtau, aêacma Anôtô, eŋ ŋacgêdêŋ kêtu nê kôm samobŋa, taŋ eŋ gêgôm naŋ, mago aêac taŋeŋ wamu eŋ awa atom.   
\p
\v 15 “O Apômtau, aêacma Anôtô, aôm kôkôc aômnêm lau su aŋga Aiguptu ŋa lêmam ŋajaŋa ma gôgôm aômnêm ŋaê ŋawae kêsa e gêdêŋ ocsalô tonec aêac agôm sec to gêŋ alôb-alôb gêdêŋ aôm.  
\v 16 O Apômtau, aêac ateŋ aôm êtu nêm koleŋgêdêŋ samobŋa gebe ôkêŋ nêm têmtac ŋandaŋ to ŋalêlôm sec ênam jaê nêm malac Jerusalem to nêm lôm dabuŋ. Gebe aêacma sec to aêacma tameŋi nêŋ geoŋa gêgôm lau, taŋ sêgi aêac auc naŋ, sêsu Jerusalem to nêm lau susu.  
\v 17 O aêacma Anôtô, amboac tonaŋ ôkêŋ taŋam nêm sakiŋwaga aê ŋoc mec to ŋoc taŋi. O Apômtau, ôkêŋ laŋômanô êpô nêm lôm dabuŋ, taŋ kêtu gasaŋ naŋ, êtu aôm taômŋa.  
\v 18 O ŋoc Anôtô, ôkêŋ taŋam to ôŋô aêac, ôsa laŋômanô sa ma ôlic aêac to malac, taŋ sêsam aômnêm ŋaê kêpi naŋ, gebe atu gêŋ gêbac. Aêac akêŋ ma mec gêdêŋ aôm kêtu ma biŋgêdêŋŋa atom, akêŋ kêtu nêm taêm labu kapôêŋŋageŋ.  
\v 19 O Anôtô, ôŋô aêac. O Apômtau, ôsuc ma biŋ ôkwi. O Apômtau, ôkêŋ taŋam to ônam aêac sa. O ŋoc Anôtô, ônam gamêŋ tôŋ atom êtu aôm nêm ŋaêŋa gebe êsêac sêsam aômnêm ŋaê kêpi nêm malac to nêm lau.”   
\s1 Gabriel gêwa biŋ tau ŋam sa  
\p
\v 20 Aê kasôm biŋ to kateŋ mec amboac tonaŋ ma gaoc tauc ŋoc to ŋoc lau Israel nêŋ sec lasê ma kataŋ gêdêŋ Apômtau, ŋoc Anôtô kêtu ênê lôm dabuŋŋa.  
\v 21 Aê kateŋ mec tau gamoa, tec Gabriel, taŋ galic eŋ gêdêŋ taŋ galic ŋakatu ŋamataŋa naŋ, gêlôb ŋagaôgeŋ gêdêŋ aê gêmêŋ gêdêŋ noc da kêtulaŋa.  
\v 22 Eŋ gêmêŋ ma kêsôm gêdêŋ aê gebe “O Daniel, aê mêŋgaô lasê gebe jawa aôm sa e aôm ôjala.  
\v 23 Gêdêŋ taŋ gôjac m nêm mec naŋ, biŋ teŋ kêsa ma aê gamêŋ gabe jasôm biŋ tau lasê êndêŋ aôm gebe Anôtô têtac gêwiŋ aôm ŋanôgeŋ. Amboac tonaŋ ôsala biŋ tau ma nêm kauc êsa êtu gêŋ, taŋ gôlic naŋ.   
\p
\v 24 “Anôtô kêkêŋ noc jala 70 êtu dim 7 êtu aômnêm lau to aômnêm malac dabuŋŋa, go biŋ alôb-alôb êmbacnê to sec ênac pep ma Anôtô êsuc nê tôp, taŋ gêc amac naŋ, ôkwi to êkêŋ biŋgêdêŋ ênêc endeŋ tôŋgeŋŋa êndêŋ amac. Go eŋ êŋgôm ŋakatu, taŋ geoc lasê naŋ, to propetenêŋ biŋ ŋanô êsa ma êniŋ oso gamêŋ dabuŋanô tau.  
\v 25 Amboac tonaŋ ôjala ma nêm kauc êsa gebe ŋasawa, taŋ noc ŋajatu êsa gebe sêkwê Jerusalem sa êtiamŋa ma noc kasêga, taŋ sêniŋ oso naŋ, mêŋêô lasêŋa êtôm jala 7 êtu dim 7. Sêkwê Jerusalem sa ma sênam intêna to busawa ma êkô tobiŋ wapacgeŋ êtôm jala 62 êtu dim 7.  
\v 26 Jala 62 êtu dim 7 tonaŋ êmbacnê, go senseŋ ŋac, taŋ seŋ oso eŋ naŋ, su toŋagôliŋmêgeŋ. Ma gôliŋwaga to ŋaclai teŋ to nê lau oc sêmêŋ ma senseŋ malac to lôm dabuŋ su ênaŋa. Go têm ŋamuŋa mêŋêô lasê amboac bu ŋatênageŋ ma enseŋ siŋ to gêŋwapac ŋanô, taŋ Anôtô kêjatu naŋ.  
\v 27 Ma gôliŋwaga tonaŋ oc êmoatiŋ poac ŋajaŋa teŋ êwiŋ lau taêsam êtôm jala 7. Ma embe ŋasawa tonaŋ ŋamakeŋ êmbacnê oc ênac jao daja to da ŋagêdô. Ma gêŋ alôb-alôb, taŋ enseŋ gêŋ ŋawaô naŋ, êkô gamêŋ dabuŋ ma êmoa tonaŋ e ŋac, taŋ ketoc gêŋ tau kêkô tônê naŋ, êndac ŋagêjô, taŋ Anôtô kêmasaŋ kwanaŋgeŋ kêtu eŋŋa su naŋ.”   
\c 10  
\p
\v 1-21 \f + \fr 10:1-21 \ft 10:1–12:13 Daniel katu kaiŋ teŋ kêsa ma gêlic ŋakatu, taŋ kêbênôc ŋakatu gêmuŋŋa ŋamiŋ naŋ, ma gêjac têku miŋ ŋagêdô. \f*   
\c 11  
\p
\v 1-45 \f + \fr 11:1-45 \ft 10:1–12:13 Daniel katu kaiŋ teŋ kêsa ma gêlic ŋakatu, taŋ kêbênôc ŋakatu gêmuŋŋa ŋamiŋ naŋ, ma gêjac têku miŋ ŋagêdô. \f*   
\c 12  
\p
\v 1-13 \f + \fr 12:1-13 \ft 10:1–12:13 Daniel katu kaiŋ teŋ kêsa ma gêlic ŋakatu, taŋ kêbênôc ŋakatu gêmuŋŋa ŋamiŋ naŋ, ma gêjac têku miŋ ŋagêdô. \f*