\id 1CO -Jabem partial Bible [jae] -Papua New Guinea 1980 (web 2015) 
\h KORINTI 1 
\toc1 Paulunê papia ŋamataŋa gêdêŋ lau  KORINTI 
\toc2 1 Korinti 
\toc3 1Kor 
\mt2 Paulunê papia ŋamataŋa gêdêŋ lau  
\mt1 KORINTI  
\ip Paulunê papia ŋamataŋa gêdêŋ lau Korintŋa nec ŋac tau keto biŋ, taŋ kêlênsôŋ lau buŋa e sêsa nêŋ lêŋ to sêkêŋ gêwiŋ kwalec naŋ. Biŋ amboac tonaŋ kêlênsôŋ gôlôac, taŋ Paulu kêwaka sa aŋga malac Korint naŋ gêwiŋ. Gêdêŋ têm ŋac tau gêmoa nê, Korint tonaŋ lau Helen nêŋ malac to sêcluŋ towae teŋ kêsa paŋ waŋ gamêŋ-gamêŋ ŋalêŋ, tec lau jaba toê-toê sêja sêmêŋ-sêja sêmêŋ ŋapaŋ, ma gagedô taêsam jasêŋgôŋ malac tau kêtu têlê. Lau Rom sêjaŋgo sugac, tec sêkêŋ kêtu gamêŋ Akaia ŋamalacsêga. Biŋ amboac tec kêlaiŋ Korintwaganêŋ waeŋ kêtu tapa gêja gebe malacm têtulu geŋ sêjac ŋawae e têtu awa ŋatau. Lau mêtê tokauc êsêac, tec sêkwê nêŋ andu to sêmasaŋ nêŋ gêŋ ŋagêdo samob e ŋakatu ŋajam êndu. Biŋ mockaiŋoŋa to sec ôliŋ ŋakalacga gêjam sêga aŋga malac tau. Sêjam sakiŋ gêdêŋ anôtôi jaba ŋanô lasê.  
\ip Biŋ taŋ kêkêŋ wapac Paulu tau ma gebe êkôniŋ eŋ taŋ naŋ, tonec gebe Gôlôac Korintga gêwa tau kêkôc-kêkêc. Lau buŋa têtu palê gêdêŋ sec ma sêmêtôc lau tobiŋ jageo, go biŋ lauo to gêc sênam tauŋŋa ma semoa sêwiŋ tauŋŋa to biŋ ŋalêlŋm epeŋŋa ma Gôlôac Dabuŋ ŋagôliŋ to ŋanô aŋga Ŋalau Dabuŋ nê ma biŋ ŋacmatê dêndi saŋa. Paulu kêpuc biŋ tonaŋ ŋai ŋam e kêkip sa toŋanôgeŋ ma ketoc Ŋawae Ŋajam kêmêtôc biŋlensôŋ tau ŋalêŋ.  
\ip Aŋga môkêlatu 13 eŋ kêwaka têntac êwiŋ tauŋŋa sa gebe Anôtônê moasiŋ ŋajamanô tau gedeŋ nê lau. Lau kêtôm nom ŋagamêŋgeŋ sêŋô biŋ tageŋ tonaŋ kêtu tôŋ êsêac e moae kêlêlêc buku tau ŋamiŋ ŋagêdô su.  
\iot Ŋadênaŋ  
\ili1 1. Paulu gêjac m nê biŋ 1:1-9  
\ili1 2. Gôlôac gêwa tau kêkôc 1:10–4:21  
\ili1 3. Awêlagôc ŋac sênam tauŋ ŋapepŋa 5:1–7:40  
\ili1 4. Lau buŋa to lau samuc nêŋ biŋ 8:1–11:1  
\ili1 5. Lau buŋa sêlic nêŋ om nagôliŋ 11:2–14:40  
\ili1 6. Killsi gêdi sa gêjac kamoalêc lau buŋa dêndi saŋa 15:1-58  
\ili1 7. Sêkêŋ da gêjac lau buŋa Judaiaŋa ŋawae 16:1-4  
\ili1 8. Paulu tau nê biŋ ŋagêdô ma gêjac mata nê papia 16:5-24  
\c 1  
\s1 Paulu gêjac m nê biŋ  
\p
\v 1 Kilisi Jesu nê aposolo aê, Paulu, taŋ Anôtô taê gêjam kwanaŋgeŋ tec kêkalem aê naŋ, agêc lasic Sostene  
\v 2 aêagêcma biŋ êndêŋ Anôtônê gôlôac amac, taŋ aŋgôŋ Korinti naŋ. Kilisi Jesu kêkêŋ amac atu Anôtônê lau awiŋ samob, taŋ aweŋ gêôc aêacnêŋ Apômtau Jesu Kilisi nê ŋaê kêtôm gamêŋ samobgeŋ. Eŋ kêtu aêac to êsêacnêŋ Apômtau.   
\p
\v 3 Tameŋi Anôtô agêc Apômtau Jesu Kilisi nêŋ moasiŋ to biŋmalô êndêŋ amac êwac.   
\s1 Paulu gêjam daŋge gêdêŋ noc Anôtô  
\p
\v 4 Aê gajam daŋge gêdêŋ ŋoc Anôtô kêtu amacŋa ŋapaŋ, gebe eŋ kêkêŋ Kilisi Jesu kejoŋ moasiŋ wackêmoasiŋ amac.  
\v 5 Ŋac tau tonaŋ kêkêŋ amac atu lau tolêlôm gêŋ samobŋa, atu lau tolêlôm biŋ tokauc samobŋa amboac tonaŋ.  
\v 6 Tec ŋawae, taŋ gêwa Kilisi sa naŋ, kêtu tôŋ amac sugac.  
\v 7 Ma amac, taŋ asaê aêacnêŋ Apômtau Jesu Kilisi eoc tau lasêŋa naŋ, apô lêna ênê moasiŋ teŋ atom.  
\v 8 Ŋac tau tonaŋ oc êpuc amac tôŋ atu lau ŋajaŋa, ec êtu ŋamu amoa ŋabiŋ masigeŋ e êndêŋ aêacnêŋ Apômtau Jesu Kilisi nê bêc.  
\v 9 Anôtô eŋ ŋac ŋaŋêŋ. Eŋ kêkalem amac ma gêbiŋ amac tôŋ tamiŋ Latu, aêacnêŋ Apômtau Jesu Kilisi.   
\s1 Gôlôac gêwa tau kêkôc  
\p
\v 10 O lasitêwaac, aê jalêŋ biŋ amac êtu aêacnêŋ Apômtau Jesu Kilisi nê ŋaêŋa gebe amac samob nêm biŋ êpi tageŋ ec awa taôm êkôc-êkôc atom. Kauc tageŋ to nêm ŋalêlôm tageŋ êkic amac tôŋ.  
\v 11 O ŋoc lasitêwaac, Kloenê lau mêŋtêdôŋ gêdêŋ aê gebe biŋ kisaŋa gêc amac ŋasawa.  
\v 12 Biŋ tau amboac tonec gebe Amac samob nêm biŋ keso tau-keso tau amboac tonec gebe “Aê katu Paulune gêŋ.” “Aê katu Apolonê gêŋ.” “Aê katu Kepanê gêŋ.” “Aê katu Kilisinê gêŋ.”  
\v 13 Êsêac sêkac Kilisi kêkôc me. Êsêac sêjac Paulu kêpi kakesotau kêtu amacŋa me. Êsêac sêsagu amac ŋa Paulunê ŋaê me.  
\v 14 Aê gajam daŋge Anôtô gebe kasagu amacnêm teŋ atom, Krispi agêc Gai tauŋgeŋ.  
\v 15 Tec ŋac teŋ êsôm gebe kasagu eŋ ŋa ŋoc ŋaê nec atom.  
\v 16 Biŋŋanô aê kasagu Stepana to nê gôlôac amboac tonaŋ, mago amac ŋagêdô tec gajam kauc oc kasagu me masi.  
\v 17 Kilisi kêsakiŋ aê gebe jansaŋgu lau atom, eŋ kêsakiŋ aê gebe jasôm ŋawae ŋajam lasê. Aê jasôm lasê ŋa biŋ tokauc ŋamalacŋa atom, gebe jawê Kilisinê kakesotau auc atom.   
\s1 Kilisi kêtu Anôtônê ŋaclai to mêtê tokauc  
\p
\v 18 Aêac tajala gebe lau, taŋ sênaŋa naŋ, sêŋô kakesotau ŋawae amboac biŋ meloc. Mago aêac, taŋ Anôtô ênam aêac kêsi naŋ, tasaê ŋawae tau gebe Anôtônê ŋaclai.  
\v 19 Kêtôm teto gêc gebe  
\q1 “Aê oc janseŋ lau tokauc nêŋ kauc su  
\q1 ma oc iatiŋ mêtê, taŋ laumêtê sêkip sa naŋ su.”   
\p
\v 20 Lau tokauc sêmoa ondoc. Biŋsutau sêmoa ondoc. Lau nom tonecŋa, taŋ sêpa tauŋ naŋ, sêmoa ondoc. Anôtô gêgôm kauc-nom tonecŋa kêtu meloc su.  
\v 21 Anôtô eŋ ŋac tokauc, tec kêmasaŋ ŋalêŋ amboac tonec gebe ŋamalac tauŋ nêŋ kauc êwê êsêac sêjala Anôtô atom. Eŋ tec gêlic ŋajam gebe ênam lau kêsi êtu sêkêŋ gêwiŋ jaeŋ meloc, taŋ aêac ajac naŋŋa.  
\v 22 Lau Juda sêjatu gêŋtalô to lau Helen sêpuc kauc ŋam sebe têtap sa.  
\v 23 Mago aêac ajam mêtê kêpi Kilisi, taŋ sêjac eŋ kêpi kakesotau gêja naŋ. Juda sêŋô e têntac kêbôli auc, ma lau samuc sêŋô amboac biŋ meloc.  
\v 24 Tageŋ aêac lau Juda to lau Helen, taŋ Anôtô kêkalem aêac naŋ, talicgac gebe Kilisi kêtu Anôtônê ŋaclai to Anôtônê mêtê tokauc,  
\v 25 gebe Anôtônê biŋ meloc naŋ gêŋ tokauc kêlêlêc ŋamalacnêŋ kauc su, ma Anôtônê gêŋ palê-palê naŋ gêŋ toŋaclai kêlêlêc ŋamalacnêŋ ŋaclai su.   
\p
\v 26 O lasitêwaac, taêm ênam Anôtônê kalem gêdêŋ amac acgom. Eŋ kêkalem lau tokauc nomŋa to lau toŋaclai ma lau towae taêsam sêwiŋ amac atom.  
\v 27 Lau taŋ ŋamalac sêlic êsêac amboac gêŋ meloc naŋ, Anôtô kêjaliŋ êsêac sa, gebe êŋgôm lau tokauc majeŋ êsa. Ma lau, taŋ ŋamalac sêlic êsêac amboac gêŋ palê-palê naŋ, Anôtô kêjaliŋ êsêac sa, gebe êŋgôm lau ŋajaŋa majeŋ êsa.  
\v 28 Lau taŋ ŋamalac sêlic êsêac amboac gêŋ ŋaôma to gêŋ ŋanômê to gêŋ, taŋ gêc atom naŋ, Anôtô kêjaŋŋ sa, gebe enseŋ gêŋ, taŋ gêc naŋ su.  
\v 29 Amboac tonaŋ ŋamalac teŋ kêtôm gebe etoc tau sa êkô Anôtô laŋônêmŋa atomanô.  
\v 30 Anôtô kêkêŋ Kilisi Jesu gêbiŋ amac tôŋ ma kêkêŋ eŋ kêtu aêacnêŋ mêtê tokauc ŋam. Anôtô kêkêŋ Kilisi kêmasaŋ aêacnêŋ biŋ e Anôtô gêlic aêac tatu lau gêdêŋ, ma gêwê aêac tasa Anôtônê launêŋ lêŋ ma kêsi aêac su aŋga gêŋ samob  
\v 31 kêtôm teto gêc gebe  
\q1 “Ŋac teŋ embe etoc tau sa,  
\q1 oc etoc tau sa êtu Apômtauŋageŋ.”   
\c 2  
\s1 Tasôm Kilisi gêmac endu aŋga kakesotau ŋawae lasê  
\p
\v 1 O lasitêwaac, gêdêŋ taŋ gadêŋ amac gêwac naŋ, gêwac toaoc êjam ma tokauc kapôêŋ gebe jasôm Anôtônê biŋ ŋalêlômŋa lasê êndêŋ amac nec atom.  
\v 2 Aê gamoa gawiŋ amac naŋ taêc gêjam biŋ ŋagêdô gêwiŋ atom, Jesu Kilisi taugeŋ, taŋ sêjac eŋ kêpi kakesotau gêja naŋ.  
\v 3 Aê ŋac palê-palê ma katêc-katêc tauc, tec gamoa gawiŋ amac toŋoc ŋalêlôm ŋatutucgeŋ.  
\v 4 Aê kasôm ŋoc biŋ to gajac jaeŋ amac gabe janam amac ôkwi ŋa kauc nom ŋa nec atom, aê gajam mêtê kawaka Anôtônê Ŋalau to ŋaclai sa,  
\v 5 gebe amacnêm akêŋ gêwiŋ ŋam êsêp ŋamalacnêŋ kauc atom, êsêp Anôtônê ŋaclaigeŋ.   
\s1 Anôtônê Ŋalau geoc biŋ lasê  
\p
\v 6 Biŋŋanô, aêac asôm biŋ tokauc gêdêŋ lau, taŋ sêkêŋ gawiŋ ŋajaŋa kêsa naŋ. Mago biŋ tokauc tonaŋ biŋ tokauc nom tonecŋa atom, to gôliŋwaga, taŋ sêjam gôliŋ nom tonec ma malôgeŋ oc sênaŋa naŋ, nêŋ biŋ tokauc atom amboac tonaŋgeŋ.  
\v 7 Mago aêac asôm Anôtônê biŋ tokauc, taŋ kêsiŋ tau gêc lêlômgeŋ naŋ. Anôtô kêjaliŋ biŋ tau sa gêdêŋ kêkêŋ undambê to nom atomgeŋ, gebe êkêŋ ŋawasi êndêŋ aêac.  
\v 8 Nom tonec ŋagôliŋwaga teŋ kêjala biŋ tonaŋ atomanô. Êsêac embe sêjala, oc sênac ŋawasi Ŋatau êpi kakesotau êna atom.  
\v 9 Mago kêtôm teto gêc gebe  
\q1 “Gêŋ taŋ ŋac teŋ mataanô gêlic atom  
\q1 to ŋac teŋ taŋasuŋ gêŋô atom  
\q1 ma ŋamalac teŋ taê gêjam gêc nê ŋalêlôm kwanaŋgeŋ atom naŋ,  
\q1 gêŋ tonaŋ Anôtô kêmasaŋ gebe êkêŋ êndêŋ êsêac, taŋ têntac gêwiŋ eŋ naŋ.”   
\m
\v 10 Ma Anôtô kêkêŋ nê Ŋalau, tec geoc biŋ ŋalêlômŋa tonaŋ lasê gêdêŋ aêac, gebe Ŋalau kêkip gêŋ samob ŋam sa, ma kêkip Anôtônê biŋ ŋalêlômŋa sa amboac tonaŋgeŋ.  
\v 11 Ŋamalac asa oc êjala nê gêŋ ŋalêlôm ŋa. Ŋamalacnê ŋalau, taŋ gêmoa ênê ŋalêlôm naŋ, taugeŋ tec kêjala. Ma Anôtônê gêŋ amboac tonaŋ, ŋac teŋ kêjala atom, Anôtônê Ŋalau taugeŋ.  
\v 12 Ma aêac takôc ŋalau nomŋa sa atom, takôc Ŋalau, taŋ gêmêŋ aŋga Anôtônê naŋ sa, gebe tajala moasiŋ samob, taŋ Anôtô kêkêŋ gêdêŋ aêac naŋ.  
\v 13 Amboac tonaŋ aêac asôm biŋ, taŋ ŋamalacnêŋ kauc kêdôŋ naŋ atom, asôm biŋ, taŋ Ŋalau kêdôŋ naŋ, ma awa biŋ Ŋalauŋa sa gêdêŋ lau, taŋ sêwê kaiŋ Ŋalau naŋ.   
\p
\v 14 Mago ŋac, taŋ gêwê kaiŋ Ŋalau atom naŋ, êkôc gêŋ, taŋ Anôtônê Ŋalau êkêŋ naŋ, sa atom. Eŋ oc êlic amboac gêŋ meloc ma nê kauc êsa êpi gêŋ tau atom, gebe Ŋalau êwê lau acgom, go sêpuc ŋam naêndêŋgeŋ.  
\v 15 Ŋac taŋ gêwê kaiŋ Ŋalau naŋ, êtôm gebe êpuc gêŋ samob ŋam, mago ŋac teŋ êpuc ŋac, taŋ gêwê kaiŋ Ŋalau naŋ, nê ŋam êtôm atom.   
\q1
\v 16 Asa kêjala Apômtaunê taê gêjam geboc êndôŋ biŋ êndêŋ eŋ.”  
\m Aêac tec tatap Kilisinê taê gêjam sa.   
\c 3  
\s1 Anôtônê koleŋwaga  
\p
\v 1 O lasitêwaac, gêmuŋgeŋ aê katôm gebe jasôm biŋ êndêŋ amac amboac kasôm gêdêŋ lau, taŋ sêwê kaiŋ Ŋalau naŋ atom. Aê kasŋôm biŋ amboac kasôm gêdêŋ lau toŋalêlôm laŋgwa to gêdêŋ lau, taŋ sêkôc Kilisi sa amboac ŋapalê dedecgeŋ.  
\v 2 Aê kakêŋ su gêdêŋ amac anôm, kakêŋ mo atom, gebe amac atôm atom gebe aniŋ gêŋ ŋajaŋa. Ma galoc embe jakêŋ, oc atôm atom amboac tonaŋgeŋ,  
\v 3 gebe amac asa lau toŋalêlôm laŋgwa nêŋ lêŋ amoa. Amac embe anam lêmuŋ taôm to akêŋ kisa êndêŋ taôm, go êwa amac sa gebe amac lau toŋalêlôm laŋgwa to asa lêŋ ŋamalacŋa amoa atom me.  
\v 4 Ŋac teŋ embe êsôm gebe “Aê katu Paulunê gêŋ,” ma teŋ embe êsôm gebe “Aê katu Apolonê gêŋ,” oc asa lêŋ ŋamalacŋa atom me.   
\p
\v 5 Amboac ondoc, Apolo eŋ asa me Paulu eŋ asa. Aêagêc sakiŋwaga, taŋ awê amac akêŋ gêwiŋ Kilisi naŋ. Aêagêc ajam ma kôm gêdêŋ-gêdêŋgeŋ kêtôm Apômtau kêkêŋ gêdêŋ aêagêc.  
\v 6 Aê kapuŋ ŋawê ma Apolo kêsanem bu, mago Anôtô kêkêŋ gêŋ tau kêpi.  
\v 7 Amboac tonaŋ ŋac, taŋ kêpuŋ ŋawê agêc ŋac, taŋ kêsanem naŋ, talic amboac ŋanô atom, ŋanô tageŋ ŋac, taŋ kêkêŋ gêŋ tau kêpi. Ŋac tau eŋ Anôtô.  
\v 8 Ŋac kêpuŋ ŋawêŋa agêc ŋac kêsanem buŋa agêc têtôm tauŋ. Êsêagêc lulugeŋ sêkôc nêŋ kôm ŋaôli êtôm nêŋ koleŋ, taŋ sêjam naŋ,  
\v 9 gebe aêagêc ajam kôm awiŋ Anôtô, ma amac atu ênê kôm moŋa to atu Anôtônê andu, taŋ kêkwê gêmoa naŋ.   
\p
\v 10 Anôtô kêkêŋ moasiŋ gêdêŋ aê katu kamunda tokauc, tec kasuŋ andu tau ŋaalê, ma ŋac teŋ gêu demboŋ, go lau samob, taŋ sêkwê andu tau sêmoa naŋ, sejop nêŋ kôm ŋapepgeŋmaŋ.  
\v 11 Alê ŋanô Jesu Kilisi tau tec kêkô sugac, ma ŋac teŋ êtôm gebe ênsuŋ alê teŋ êjô alê ŋanô tonaŋ atomanô.  
\v 12 Mago ŋac teŋ embe êkwê andu êkô alê tau ŋaô, oc êtôm gebe êkôc gold me silber me pocawa me ka me oba me labilauŋ.  
\v 13 Lau samob nêŋ kôm gêdêŋ-gêdêŋgeŋ oc êtu awê. Kilisinê bêc oc êkêŋ kôm tau ênêc awê ma eoc ŋanô lasê ŋa ja ma ja tau êwaka lau samob nêŋ kôm gêdêŋ-gêdêŋgeŋ ŋaŋanô sa.  
\v 14 Ŋac teŋ nê kôm, taŋ kêkwê sa naŋ, embe êkô, naŋ ŋac tau oc êkôc ŋaôli.  
\v 15 Embe ja êniŋ ŋac teŋ nê kôm, oc nê kôm ŋanô ênaŋa, mago eŋ tau, Anôtô oc ênam eŋ kêsi, êtôm êjaŋgo eŋ aŋga ja ŋalêlôm su.   
\p
\v 16 Amac atu Anôtônê lôm dabuŋ ma Anôtônê Ŋalau gêŋgôŋ amacnêm ŋalêlôm. Amac ajala biŋ tonaŋ me masi.  
\v 17 Ŋac teŋ embe enseŋ Anôtônê lôm dabuŋ su, naŋ Anôtô oc enseŋ eŋ su, gebe Anôtônê lôm tonaŋ gêŋ dabuŋ, ma amac tec atu lôm dabuŋ tau.   
\p
\v 18 Ansau taôm atom. Amacnêm ŋac, taŋ geboc eŋ ŋac tokauc nom tonecŋa naŋ, êtu ŋac meloc acgom, ec êtu ŋac tokauc ŋanô,  
\v 19 gebe kauc nom tonecŋa Anôtô gêlic amboac gêŋ meloc kêtôm teto gêc gebe  
\q1 “Eŋ gêwa lau tokauc nêŋ kaucdansaŋ kêtu lip ênac êsêacŋa.”   
\m
\v 20 Ma teto teŋ gêwiŋ gebe  
\q1 “Apômtau kêjala lau tokauc nêŋ taêŋ gêjam ma gêlic gebe ŋanô masi.”   
\m
\v 21 Amboac tonaŋ ŋac teŋ etoc tau sa êtu ŋamalac teŋŋa atom, gebe gêŋ samob kêtu amacnêm.  
\v 22 Paulu agêc Apolo ma Kepa, nom tonec ma aŋgôŋ matem jaliŋa to amac ênduŋa, ma gêŋ galocŋa to gêŋ ŋamuŋaŋa, gêŋ samob tonaŋ ŋai kêtu amacnêm.  
\v 23 Ma amac taôm tec atu Kilisinê gêŋ, ma Kilisi tau kêtu Anôtônê.   
\c 4  
\s1 Kilisine aposolo  
\p
\v 1 Amac alic aêac amboac Kilisinê sakiŋwaga to Anôtônê gêŋ ŋalêlômŋa ŋagejobwaga acgom.  
\v 2 Ŋatau gebe êtap gêŋ tageŋ tonec sa aŋga gejobwaganê gebe eŋ ŋac ŋaŋêŋ.  
\v 3 Amac me ŋamalacnêŋ mêtôc teŋ embe êmêtôc aê, oc jalic amboac gêŋ ŋaôma. Ma aê tauc jamêtôc tauc atom amboac tonaŋgeŋ.  
\v 4 Aê gabe ŋoc keso teŋ gêc atom, tageŋ biŋ tonaŋ gêwa aê sa gebe katu ŋac gêdêŋ nec atom. Ŋoc mêtôcwaga Apômtau taugeŋ.  
\v 5 Amboac tonaŋ amêtôc lau êmuŋ noc Apômtau êmêŋŋa atom. Ŋac tau tonaŋ oc êpô gêŋ, taŋ kêsiŋ tau gêc ŋakesec ŋalêlôm naŋ, ŋawê êsa ma oc êkêŋ biŋ, taŋ ŋamalac taêŋ gêjam gêc nêŋ ŋalêlôm naŋ, êtu awê. Êndêŋ tonaŋ lau samob têtap nêŋ lambiŋ sa aŋga Anôtônê êndêŋ-êndêŋgeŋ.   
\p
\v 6 O lasitêwaac, kêtu amacŋa aê kato biŋ tonaŋ kêpi aêagêc Apolo. Aê kato kêpi aêagêc gebe jandôŋ ŋalô tonec êndêŋ amac gebe Aôc lêlêc biŋ, taŋ teto gêc naŋ atom. Amacnêm teŋ etoc ŋac teŋ sa ma êmbu ŋac teŋ atom.  
\v 7 Asa ketoc aôm sa. Aômnêm asageŋ gêc, taŋ kôkôc aŋga Anôtônê atom. Embe ôkôc gêŋ aŋga Anôtônê ma amboac ondoc kotoc taôm sa amboac kôkôc atom.   
\p
\v 8 Amac aeŋ gêŋ gêôc amac tôŋ sugac. Amac atu lau tolêlôm sugac. Amac taôm ajam gôliŋ taômgac, apô lêna aêac atom. Ojae, aê gabe amac anam gôliŋ taôm ŋanôgeŋmaŋ, go aêac anam gôliŋ awiŋ amac amboac tonaŋgeŋ.  
\v 9 Tageŋ aê gabe Anôtô kêdênaŋ aêac aposolo akô ŋamuŋageŋ atôm lau, taŋ sêkic êsêacnêŋ biŋ naŋ, gebe sênac êsêac êndu e aŋela to ŋamalac nom samucgeŋŋa sêlic amboac êsêac sêgôm dôŋ teŋ.  
\v 10 Aêac atu lau meloc kêtu Kilisiŋa, ma amac atu lau tokauc awiŋ Kilisi. Aêac lau palê-palê, ma amac lau ŋajaŋa. Amac lau towaem, ma aêac lau waeŋmê.  
\v 11 Mo to bu gêjô aêac, aêac apô lêna ŋakwê, lau sêjac aêac ma amoa ŋasawageŋ e mêŋgêdêŋ galoc.  
\v 12 Aêac tauŋ lemeŋ ajam kôm to aim tauŋ sugeŋ. Lau sêbu aêac, mago ajam mec êsêac gêjô. Êsêac sêjanda aêac, ma aêac apuc tauŋ tôŋ.  
\v 13 Êsêac sêsôm biŋ alôb-alôb kêpi aêac, mago aêac akêŋ biŋ malô gêjô. Aêac atu nom tonec ŋagêŋgambu to ŋagêŋgêsuŋ-ôpic. Sêlic aêac amboac tonaŋ e mêŋgêdêŋ galoc.   
\p
\v 14 Aê kato biŋ tonaŋ gebe jaŋgom amac majem êsa atom, aê galic amac amboac ŋoc ŋapalê ŋajam, tec gabe janac biŋsu amac.  
\v 15 Amac moae atap jaomwaga 10,000, taŋ Kilisi gêbiŋ êsêac tôŋ naŋ sa, mago atap tamemi taêsam sa atom. Aê tonec katu amac tamemi kêtu Kilisi Jesuŋa gêdêŋ taŋ kakêŋ ŋawae ŋajam gêdêŋ amac naŋ.  
\v 16 Amboac tonaŋ aê jalêŋ biŋ amac gebe atêku aê.  
\v 17 Kêtu tonaŋŋa aê kasakiŋ Timote gêdêŋ amac gêwac. Eŋ kêtu aêŋoc ŋapalê ŋajam to ŋaŋêŋ, taŋ Apômtau gêbiŋ eŋ tôŋ naŋ. Eŋ êkêŋ puc amac gebe taêm ênam Kilisinê lêŋ, taŋ kasa to kadôŋ gêdêŋ gôlôac dabuŋ samob kêtôm gamêŋgeŋ naŋ.  
\v 18 Amacnêm ŋagêdô seboc aê jandêŋ amac jawac atom, tec sêboa tauŋ.  
\v 19 Apômtau embe êlôc sa, oc jandêŋ amac jawac sebeŋ ma jaŋô êsêac, taŋ sêboa tauŋ naŋ, nêŋ biŋgeŋ atom, jajala êsêacnêŋ ŋaclai acgom,  
\v 20 gebe Anôtônê gamêŋ ŋam kêsêp tasôm biŋŋa atom, kêsêp ŋaclaiŋageŋ.  
\v 21 Amac abe amboac ondoc. Aê jandêŋ amac jawac tosêmgeŋ me jawac totêtac êwiŋ ma toŋalêlôm malôgeŋ.   
\c 5  
\s1 Tamêtôc biŋ mockaiŋo to mockaiŋŋa  
\p
\v 1 Lau sêŋô ŋawae gebe biŋ mockaiŋoŋa gêc amacŋa. Biŋ mockaiŋoŋa tau kaiŋ teŋ kêtôm lau samuc sêgôm atom. Ŋac teŋ gêjam tamanê awê.  
\v 2 Biŋ tonaŋ gêc, mago amac aboa taôm amoa me. Amoa tonêm ŋalêlôm ŋawapacgeŋmaŋ, ec atiŋ ŋac, taŋ gêgôm gêŋ tonaŋ naŋ, su aŋga amac ŋalêlôm.   
\p
\v 3 Aê tec gamoa jaêc amac, mago ŋoc ŋalau gêmoa gêwiŋ amac tec kêmêtôc ŋac, taŋ gêgôm gêŋ tau naŋ, nê biŋ su amboac gamoa gawiŋ amac.  
\v 4 Amac embe akac sa anam aêacnêŋ Apômtau Jesu laŋô, naŋ ŋoc ŋalau to aêacnêŋ Apômtau Jesu nê ŋaclai wacêwiŋ amac,  
\v 5 ma akêŋ ŋac tau êsêp Sadaŋ lêma gebe enseŋ eŋ ôli, ec êndêŋ Apômtaunê bêc Anôtô ênam ênê ŋalau kêsi.  
\v 6 Amac waem ŋajam atom. Jist ŋagec kêtôm gebe ênam polom samucgeŋ auc. Biŋ tonaŋ amac ajala me masi.  
\v 7 Amac atu polom ŋaluc sugac. Amboac tonaŋ andec jist laŋgwa ênêcŋa gebe atu polom wakuc, gebe sêbuc aêacnêŋ domba Pasaŋa su. Domba Pasaŋa tau Kilisi.  
\v 8 Amboac tonaŋ talic nêŋ om tojist laŋgwa atom. Jist laŋgwa tau sec to geo. Talic topolom ŋalucgeŋ. Polom ŋaluc ŋam gebe talic toŋalêlôm ŋawa ma tobiŋŋanôgeŋ.   
\p
\v 9 Aê kato gêdêŋ amac kêsêp papia teŋ su gebe Anac jaê lau mockaiŋŋa.  
\v 10 Aê taêc gêjam gebe êŋgamiŋ taôm êndêŋ nom tonec ŋalau mockaiŋŋa tapaôŋgeŋ nec atom me aŋgamiŋ taôm êndêŋ lau mateŋ katu gêŋŋa me kêjaŋgowaga me lau, taŋ sêjam sakiŋ gwam naŋ, atom amboac tonaŋ. Embe taêm ênam gebe aŋgamiŋ taôm êndêŋ lau samob amboac tonaŋ, naŋ awi nom siŋ acgom, go êtôm.  
\v 11 Aê kato gêdêŋ amac gebe ŋac, taŋ êsam tau gebe amac lasimi eŋ naŋ, embe eŋ ŋac mockaiŋŋa me ŋac mata katu gêŋŋa me ênam sakiŋ gwam me êsôm biŋ alôb-alôb me ênôm gêŋ anaboa me êjaŋgo gêŋboa, naŋ anac jaê eŋ ma aniŋ gêŋ aŋgôŋ awiŋ eŋ atom.  
\v 12 Amboac ondoc, aê jamêtôc lau, taŋ sêmoa môkêŋ samuc me. Masi. Amac amêtôc êsêac, taŋ sêmoa gôlôac ŋalêlôm naŋ.  
\v 13 Lau taŋ sêmoa môkêŋ samuc naŋ, Anôtô oc êmêtôc êsêac, ma amac atiŋ ŋac sec aŋga amacnêm êsa êna. \f + \fr 5:13 \ft Asam biŋ jist‘a, taŋ gêc Mat 13:33. Mago Judawaga embe \f* sêpac nêŋ polom Pasaŋa, go sêkêŋ jist êsêp êwiŋ atom. Êsêac sêkasiŋ nêŋ laclu samob ŋawasi kêsa gebe jist ŋagec êsap laclu tau tôŋ atomanô. Tec Paulu gêjam dôŋ lau buŋa kêpi polom Pasaŋa tau tonaŋ.   
\c 6  
\s1 Lau samuc nêŋ mêtôcwaga sêmêtôc lau buna atom  
\p
\v 1 Amboac ondoc, amacnêm ŋac teŋ embe nê biŋ êndêŋ nê ŋac teŋ ênêc, oc maja tau atom ma êndêŋ ŋac samuc teŋ êna gebe êmêtôc ênê biŋ me. Eŋ êndêŋ Anôtônê lau ênamaŋ gebe sêmansaŋ biŋ tau.  
\v 2 Anôtônê lau oc sêmêtôc lau nomŋa samob. Biŋ tonaŋ amac ajala me masi. Amboac ondoc, amac embe amêtôc lau nomŋa samob, oc atôm gebe amêtôc nêm biŋ ŋasawaŋa ŋasec-ŋasec atom me.  
\v 3 Aêac oc tamêtôc aŋela amboac tonaŋ. Biŋ tonaŋ amac ajala me masi. Embe tamêtôc aŋela, go tatôm gebe tamêtôc nêŋ biŋ nom tonecŋa atom me.  
\v 4 Amboac tonaŋ biŋ nom tonecŋa embe êlênsôŋ amac, go lau, taŋ gôlôac dabuŋ sêlic êsêac sêmoa tomôkêŋ samucgeŋ naŋ, sêmêtôc biŋ tau me.  
\v 5 Majem taôm. Amboac ondoc, amacnêm ŋac tokauc teŋ gêmoa, taŋ kêtôm gebe êmêtôc lasitêwainêŋ biŋ ŋasawaŋa naŋ, oc gêmoa atom me.  
\v 6 Tec akêŋ lasitêwainêŋ biŋ gêdêŋ lau-sêkêŋ-gêwiŋ-atomwaga gebe sêmêtôc nec.   
\p
\v 7 Amac akêŋ taôm adêŋ mêtôcwaga, tec gêwa amac sa gebe asô sugac. Kêtu asageŋŋa amac aôc sec, taŋ sêgôm gêdêŋ amac naŋ atom. Kêtu asageŋŋa amac ajac jao gebe sêjaŋgo gêŋ aŋga amacŋa.  
\v 8 Mago tonaŋgeŋ atom. Amac taôm agôm sec to ajaŋgo gêŋ su ma agôm gêŋ tau gêdêŋ taôm nêm lasitêwai.  
\v 9 Amac ajalagac gebe lau sec sêwê kaiŋ Anôtônê gamêŋ êtu nêŋ gêŋlênsêm atom. Ansau taôm atom. Lau mockaiŋo to mockaiŋŋa to êsêac, taŋ sêjam sakiŋ gêdêŋ gwam ma êsêac, taŋ sêgôm biŋ sêjam tauŋŋa popoc to ŋapalê, taŋ sêkêŋ tauŋ têtôm lauo ma ŋacwaga, taŋ sêkwa ec tauŋ naŋ,  
\v 10 ma geŋgeŋtêna to lau mateŋ katu gêŋŋa ma lau, taŋ sênôm gêŋ e kêjaŋiŋ êsêac to êsêac, taŋ sêsôm biŋ alôb-alôb ma kêjaŋgowaga, lau samob tonaŋ ŋai oc sêwê kaiŋ Anôtônê gamêŋ êtu nêŋ gêŋlênsêm atom.  
\v 11 Gêmuŋgeŋ amacnêm ŋagêdô sêgôm gêŋ amboac tonê. Mago galoc Anôtô kêkwasiŋ amac su e atu Anôtônê laugac. Galoc Anôtô kêmasaŋ amacnêm biŋ e gêlic amac atu lau gêdêŋ kêtu Apômtau Jesu Kilisi nê ŋaê to aêacnêŋ Anôtônê Ŋalauŋa.   
\s1 Alambiŋ Anôtô ŋa nêm ôlim  
\p
\v 12 “Gêŋ samob kêtôm gebe jaŋgômŋa,” mago gêŋ samob tau oc êmoasiŋ aê atom. “Gêŋ samob kêtôm gebe jaŋgômŋa,” mago ŋateŋ ênam gôliŋ aê atom.  
\v 13 Biŋŋanô, lau sêsôm gebe Gêŋ taniŋŋa gêjac têntacwalô ŋawae, ma têntacwalô gêjac gêŋ taniŋŋa ŋawae.” Mago Anôtô oc enseŋ lulugeŋ su. Aêac ôliŋ gêjac gêŋ mockaiŋo to mockaiŋŋa ŋawae atom, gêjac Apômtau tau ŋawae. Ma Apômtau gêjac aêac ôliŋ ŋawae.  
\v 14 Anôtô gêŋu Apômtau sa ma oc êŋu aêac sa ŋa nê ŋaclai amboac tonaŋ.  
\v 15 Amac ôlim kêtu Kilisinê ôli ŋagêŋlêlôm. Amac ajala biŋ tonaŋ me masi. Ma amboac ondoc, oc jakôc Kilisinê ôli ŋagêŋlêlôm teŋ ma jaŋgôm gêŋ tau êtu mockaiŋo ôli ŋagêŋlêlôm teŋ me. Masigoc.  
\v 16 Ŋac taŋ êmoa êwiŋ awê mockaiŋoŋa naŋ, êsêagêc oc têtu ôli tageŋ. Amac ajala biŋ tonaŋ me masi. Teto gêc gebe “Êsêagêc oc têtu ŋanô tageŋ.”  
\v 17 Mago ŋac, taŋ gêbiŋ tau tôŋ tamiŋ Apômtau naŋ, gêwê kaiŋ Ŋalau tageŋ gêwiŋ eŋ.  
\v 18 Aêc gêŋ mockaiŋoŋa su. Ŋac teŋ embe êŋgôm sec ŋagêdô, oc êlênsôŋ eŋ tau ôli atom. Mago embe êŋgôm mockaiŋ, oc êŋgôm sec êndêŋ tau ôli solop.  
\v 19 Amac ôlim kêtu Ŋalau Dêbuŋ, taŋ gêmoa amacnêm ŋalêlôm naŋ, nê lôm dabuŋ. Ôlim kêtu amacnêm gêŋ atom, Anôtô kêkêŋ gêdêŋ amac. Amac ajala atom me.  
\v 20 Eŋ gêjam ôli amac ŋa ŋaôli kapôêŋ. Amboac tonaŋ alambiŋ Anôtô ŋa amac ôlimgeŋ.   
\c 7  
\s1 Lauo to ŋac sêjam tauŋ ŋabiŋ  
\p
\v 1 Aê gabe jajô biŋ, taŋ amac ato naŋ. Ŋac teŋ embe êmoasac awê atom, oc ŋajam.  
\v 2 Mago kêtu biŋ mockaiŋoŋa tec ŋacwaga sênam awê êndêŋ-êndêŋgeŋ to lauo sênam ŋac êndêŋ-êndêŋgeŋ.  
\v 3 Ŋac êŋgamiŋ tau êndêŋ nê awê atom, ma awê êŋgamiŋ tau êndêŋ nê akweŋ atom,  
\v 4 gebe awê kêtu tau ôli ŋatauo atom, ŋac kêtu nê awênê ôli ŋatau, ma ŋac kêtu tau ôli atom, awê kêtu ŋatauo.  
\v 5 Aŋgamiŋ taôm êndêŋ taôm atom. Embe taêm ênam gebe anam dabuŋ taôm êsêp ŋasawa êtu ateŋ mecŋa, go amansaŋ biŋ awiŋ taôm êmuŋ acgom ma ŋajam. Têm tau êmbacnê, go amoa awiŋ taôm êtiam, gebe Sadaŋ êlêtôm amac êtu nêm têmtac ŋakalacŋa atom.  
\v 6 Biŋ tonaŋ aê kasôm amboac jatu atom, kasôm gebe jawa sageŋ êndêŋ amac.  
\v 7 Aê gabe ŋamalac samob têtôm aêmaŋ. Tageŋ Anôtô gêjac sam moasiŋ gêdêŋ ŋamalac gêdêŋ-gêdêŋgeŋ, kêkêŋ teŋ gêdêŋ ŋac teŋ ma teŋ gêdêŋ teŋ.   
\p
\v 8 Aê jasôm ŋoc biŋ êndêŋ lau, taŋ sêjam awê to ŋac atom ma êndêŋ awê tuc. Êsêac embe sêmoa têtôm aê, go ŋajam.  
\v 9 Mago êsêac embe sênam dabuŋ ôliŋ têtôm atom, go lauo sênam ŋac ma ŋacwaga sênam awê samaŋ. Sênam tauŋ tec ŋajam êlêlêc sêmoa toôliŋ ŋakalac su.   
\p
\v 10 Êndêŋ lauo to ŋac, taŋ sêjam tauŋ naŋ, aê jakêŋ biŋsu teŋ. Biŋsu tau aêŋoc atom, Apômtaunê gebe Awê êkac tau su aŋga nê akweŋnê atom.  
\v 11 Embe êkac tau su, naŋ êmoa nê tauŋa e taê ênam teŋ, go êmansaŋ bi ŋ êndêŋ nê akweŋ ma êmu êndêŋ eŋ êna êtiam. Ma ŋac tau êwi nê awê siŋ atom amboac tonaŋgeŋ.   
\p
\v 12 Êndêŋ lau ŋagêdô aêgeŋ tec jasôm biŋ tonec. Biŋ tau Apômtaunê biŋ atom. Ŋac buŋa teŋ embe ênam samuco teŋ ma awê tau embe têtac êwiŋ gebe êŋgôŋ êwiŋ ŋac tonaŋ, naŋ ŋac tau êwi eŋ siŋ atom.  
\v 13 Ma awê buŋa teŋ embe ênam ŋac samuc teŋ, ma ŋac tau embe têtac êwiŋ gebe êŋgôŋ êwiŋ awê tonaŋ, naŋ awê tau êwi nê akweŋ tonaŋ siŋ atom,  
\v 14 gebe ŋac samuc êtu Anôtônê gêŋ êtu ênê awêŋa, ma awê samuco êtu Anôtônê gêŋ êtu ênê akweŋŋa. Embe amboac tonaŋ atom, go nêm ŋapalê têtu gêŋ sec, mago êsêac têtu Anôtônê gêŋgac.  
\v 15 Mago samuco to ŋac, taŋ sêjam lau buŋa naŋ, embe sêkac tauŋ su aŋga lau buŋa nêŋ, go sêŋgôm. Biŋ amboac tonaŋ êkôniŋ awê buŋa to ŋac buŋa tôŋ atom. Anôtô kêkalem amac gebe amoa tobiŋmalôgeŋ.  
\v 16 O awê tau, aôm oc ônam nêm akweŋ kêsi. Kôjala biŋ tonaŋ me masi. O ŋac tau, aôm oc ônam nêm awê kêsi. Kôjala biŋ tonaŋ me masi.   
\s1 Tasa nêŋ lêŋ, taŋ Anôtô kêmasaŋ naŋ  
\p
\v 17 Aê kamasaŋ biŋ tonec gêdêŋ gôlôac dabuŋ samob gebe Lau samob sêsa nêŋ lêŋ êtôm taŋ Apômtau gêjac sam moasiŋ gêdêŋ êsêac gêdêŋ-gêdêŋgeŋ ma êtôm taŋ Anôtô kêkalem êsêac naŋ.  
\v 18 Anôtô embe êkalem ŋac, taŋ sêsa eŋ su naŋ, go ŋac tau ênam tau auc atom. Embe êkalem ŋac samuc teŋ, go sêsa ŋac tau atom.  
\v 19 Sêsa lau me sêmoa amboac lau samuc, biŋ tau tonaŋ ŋanô masi. Gêŋ ŋanô tau tonec gebe sêmansaŋ Anôtônê biŋsu.  
\v 20 Kôm taŋ lau sêjam gêdêŋ taŋ Anôtô kêkalem êsêac naŋ, sêsap tôŋmaŋ.  
\v 21 Gêdêŋ taŋ Anôtô kêkalem aôm naŋ, aôm oc kôtu ŋac teŋ nê gêŋôma me. Embe amboac tonaŋ, go biŋ tau êkêŋ wapac aôm atom. Mago embe sêŋgamboac aôm su, naŋ ômoa nêm lêtêgeŋ.  
\v 22 Gêŋôma taŋ Apômtau kêkalem eŋ naŋ, kêtu Apômtaunê ŋac, taŋ kêgaboac eŋ su jagêmoa nê Iêtêgeŋ naŋ. Ma ŋac, taŋ gêmoa nê Iêtêgeŋ ma Apômtau kêkalem eŋ naŋ, jakêtu Kilisinê gêŋôma.  
\v 23 Anôtô gêjam ôli amac ŋa ŋaôli kapôêŋ, amboac tonaŋ atu ŋamalacnêŋ gêŋôma atom.  
\v 24 O lasitêwaac, kôm taŋ lau sêjam gêdêŋ Anôtô kêkalem êsêac sêmoa naŋ, sêsap tôŋ êndêŋ-êndêŋgeŋ sêwiŋ Anôtômaŋ.   
\s1 Lau taŋ sêjam awê to ŋac atom ma awêtuc nêŋ biŋ  
\p
\v 25 Aê katap Apômtaunê biŋsu teŋ kêpi lau, taŋ sêjam awê to ŋac atom naŋ, sa atom. Mago Apômtau taê walô aê tec katu ŋac ŋaŋêŋ. Amboac tonaŋ jasôm ŋoc taêc gêjam lasê ma amac akêŋ êwiŋ ŋoc biŋ.  
\v 26 Aê taêc gêjam amboac tonec gebe galoc gêŋwapac tec gêc. Tec ŋamalac embe sêmoa amboac sêmoa, oc ŋajam.  
\v 27 Aôm gôjam awê sa su me. Tec ôŋgôm gêŋlêlôm gebe ôwi eŋ siŋŋa atom. Ma aôm tonaŋ gôjam awê atom me. Tec onsom awê atom.  
\v 28 Mago aôm embe ônam awê sa, oc ôŋgôm sec atom. Ma awêtakiŋ embe ênam ŋac, oc êŋgôm sec atom amboac tonaŋgeŋ. Mago gêŋwapac nom ŋa oc êtap lau amboac tonaŋ sa, tec aê gabe jambôc auc êndêŋ amac.  
\v 29 O lasitêwaac, aê jasôm ŋoc biŋ tonec gebe Têm kêtu dambê sugac, amboac tonaŋ êsêac, taŋ sêjam awê sa su naŋ, sêmoa amboac sêjam awê atom.  
\v 30 Êsêac taŋ têtaŋ naŋ, sêmoa amboac têtaŋ atom, ma êsêac taŋ têntac ŋajam naŋ, sêmoa amboac têntac ŋajam atom. Êsêac taŋ sêjam ôli gêŋ naŋ, sêmoa têtôm lau, taŋ nêŋ waba masi.  
\v 31 Ma êsêac, taŋ sêjam kôm kêpi gêŋ nomŋa sêmoa naŋ, sêmoa têtôm lau, taŋ sêjam kôm tonaŋ atom, gebe nom tonec oc ê su ênaŋa.   
\p
\v 32 Aê gabe amac apô sim taôm atom. Ŋac taŋ gêjam awê atom naŋ, kêpô sim tau kêtu Apômtauŋa, gebe Apômtau êlic eŋ ênac mataanô ŋajam.  
\v 33 Ŋac taŋ gêjam awê sa naŋ, kêpô sim tau kêtu gêŋ nomŋaŋa, gebe nê awê êlic eŋ ênac mataanô ŋajam.  
\v 34 Amboac tonaŋ nê ŋalêlôm gêja lu. Ma awê, taŋ gêjam ŋac sa atom to awêtakiŋ sêpô sim tauŋ kêtu Apômtauŋa gebe êsêac ôliŋ to nêŋ ŋalau têtu Apômtaunê gêŋ. Mago awê, taŋ gêjam ŋac sa naŋ, kêpô sim tau kêtu gêŋ nomŋaŋa, gebe nê akweŋ êlic eŋ ênac mataanô ŋajam.  
\v 35 Aê kasôm biŋ tonaŋ gebe ênam amac sa. Aê gabe jawa lakô amac atom, aê taêc gêjam gebe amac atu lau mansaŋ to ŋaŋêŋ asap Apômtau tôŋ totêmtac makeŋgeŋ.   
\p
\v 36 Embe sê awê to ŋac gebe sênam tauŋ, mago sênam tauŋ sebeŋ atom, ma ŋac tau embe taê ênam gebe lêŋ tonaŋ keso, ma têtac êkac eŋ gebe sênam tauŋ ŋagaô, naŋgo sêŋgôm ŋanô êsa êtôm eŋ taê gêjam. Oc sêŋgôm sec atom, sênam tauŋmaŋ.  
\v 37 Ma ŋac embe taê ênam êtu tôŋ ma biŋ teŋ êkac eŋ atom, ma nê ŋaclai êtôm gebe ênam gôliŋ tau ma êmansaŋ nê ŋalêlôm gebe ênam awê atomgeŋ, oc ŋajam amboac tonaŋ.  
\v 38 Amboac tonaŋ ŋac teŋ embe ênam awê, oc ŋajam, ma teŋ embe ênam awê atom, oc ŋajam êlêlêc.   
\p
\v 39 Sêmôcwalô gêbiŋ awê tamiŋ nê akweŋ kêtôm têm, taŋ nê akweŋ gêmoa mata jali. Embe nê akweŋ êmac êndu, go awêtuc êtôm gebe ênam ŋac teŋ sa êtôm têtac êwiŋ. Tageŋ ênam to Apômtaugeŋ.  
\v 40 Mago awêtuc embe êmoa amboac awêtuc, oc aoc êôc eŋ êlêlêc. Ŋoc taêc gêjam tau tonaŋ, ma aê gabe oc kakôc Anôtônê Ŋalau sa amboac tonaŋ.   
\c 8  
\s1 Biŋ kêpi gêŋ taniŋŋa, taŋ sêkêŋ kêtu da gêdêŋ gwam  
\p
\v 1 Biŋ kêpi da gwamŋa amboac tonec. Aêac tajala gebe aêac samob tatap kauc sêŋac. Mago kauc tonaŋ kêkêli ŋamalac e tetoc tauŋ sa, ma têntac gêwiŋ ŋanô tau tec gêboa gôlôac sa.  
\v 2 Ŋac taŋ taê gêjam gebe kêjala gêŋgac, mago eŋ kêjala gêŋ tau e jagêdêŋ ŋamadiŋ atom tageŋ.  
\v 3 Ŋac teŋ embe têtac êwiŋ Anôtô, naŋ Anôtô oc êjala eŋ.   
\p
\v 4 Biŋ kêpi taniŋ gêŋ, taŋ sêkêŋ kêtu da gêdêŋ gwamŋa naŋ, amboac tonec. Aêac tajala gebe “gwam mata jali teŋ gêmoa nom atom,” tajala gebe “Anôtô ŋanô tageŋ tec gêmoa.”  
\v 5 Êsêac oc sêsam ŋaclai undambê to nomŋa ŋagêdô gebe anôtôi kêtôm “anôtôi” to “apômtaui” taêsam sêmoa.  
\v 6 Mago Anôtô tageŋ tec kêtu aêacnêŋ Tameŋi. Eŋ kêkêŋ gêŋ samob ma aêac tamoa tapeŋ eŋgeŋ. Ma Apômtau tageŋ gêmoa, Jesu Kilisi. Anôtô kêkêŋ gêŋ samob ŋa eŋgeŋ, ma aêac tamoa ŋa eŋgeŋ.   
\p
\v 7 Mago samob têtap kauc tonaŋ sa atom. Lau ŋagêdô, taŋ gêmuŋgeŋ sêsa lêŋ gwamŋa naŋ, sêsap gwam ŋalêŋ tôŋ e mêŋgêdêŋ galoc. Êsêac seŋ gwada da gwamŋa ŋanô teŋ e gêgôm nêŋ ŋalêlôm palê-palê ŋatêmui kêsa.  
\v 8 Gêŋ taniŋŋa oc êwaka aêac sa êndêŋ Anôtô atom. Embe taniŋ gêŋ atom, oc tasô gêŋ ŋanô teŋ atom. Ma embe taniŋ gêŋ, oc tatap ŋanô teŋ sa êlêlêc su atom amboac tonaŋgeŋ.  
\v 9 Tageŋ alic taôm gebe gêŋ, taŋ amac asaê gebe atôm gebe oc aŋgôm naŋ, êlênsôŋ lau palê-palê atom.  
\v 10 Ŋac ŋalêlôm palê-palê teŋ embe êlic aôm, taŋ nêm kauc kêsa kêpi biŋ tonaŋ naŋ, ôniŋ gêŋ ôŋgôŋ lôm gwamŋa, oc êôc awasuŋ tôŋ êndêŋ gêŋ gwamŋa tau me. Masigoc.  
\v 11 Aômnêm kauc oc êjaiŋ ŋac palê-palê tonaŋ e ênaŋa. Mago ŋac tau tonaŋ kêtu aôm lasim ma Kilisi gêmac êndu kêtu eŋŋa.  
\v 12 Embe aŋgôm sec êndêŋ lasitêwai amboac tonaŋ e êlênsôŋ nêŋ ŋalêlôm palê-palê, go aŋgôm sec êndêŋ Kilisi tau.  
\v 13 Kêtu tonaŋŋa gêŋ taniŋŋa embe êtim lasic, go janiŋ gwada teŋ êtiam atomanô gebe jatim lasic e êtu sec nec atom.   
\c 9  
\s1 Paulu kêwaka aposolonêŋ kôm to lêŋ sa  
\p
\v 1 Kilisi kêgaboac aê su gamoa ŋoc lêtêgeŋ atom me. Ma aê aposolo atom me. Aê galic aêacnêŋ Apômtau Jesu atom me. Aê gajam kôm kêtu Apômtauŋa ma amac atu kôm tau ŋaŋanô atom me.  
\v 2 Lau ŋagêdô oc moae sêlic aê katôm aposolo atom, mago katu amacnêm aposolo. Apômtau gêbiŋ amac tôŋ, tec atu ŋoc sakiŋ aposoloŋa ŋabelo.   
\p
\v 3 Lau embe sêmêtôc aê go jawaka tauc sa amboac tonec.  
\v 4 Aê katôm gebe janiŋ to janôm gêŋ me masi.  
\v 5 Aê kêtom gebe janam awê buŋa ma jasêlêŋ jawiŋ eŋ amboac aposolo ŋagêdô to Apômtaunê lasii ma Kêpa sêgôm me masi.  
\v 6 Aêagêc Barnaba tauŋgeŋ atôm gebe awi kôm lemeŋŋa siŋ atom me.  
\v 7 Siŋwaga ondoc gêjac siŋ ma tau gêjam ôli tau. Asa kêsê wain kôm teŋ ma geŋ ŋanô atom. Ma asa gejob bulimakao ma gênôm ŋasu atom.   
\p
\v 8 Aê ŋawa biŋ tonaŋ sa kêpi ŋamalacnêŋ gêŋgeŋ ma biŋsu kêsôm biŋ tau gêwiŋ amboac tonaŋ.  
\v 9 Kêsômgac. Teto gêc Mosenê biŋsu gebe “Ôkic bulimakao, taŋ kêka polom ŋanô gêmoa naŋ, awasuŋ auc atom.” Anôtô taê gêjam kêpi bulimakaogeŋ me.  
\v 10 Me kêsôm biŋ tonaŋ kêtu aêacŋa. Biŋ tonaŋ teto kêtu aêac tauŋŋa. Ŋac taŋ êkac nom ôkwi to ŋac, taŋ ejoŋ ŋanô sa naŋ, agêc lulugeŋ sêkêŋ mateŋ gebe sêwê kaiŋ kôm ŋanô sêwiŋ.  
\v 11 Aêac asê ŋawe ŋalauŋa kêsêp amac. Embe ajoŋ ŋanô nomŋa sa aŋga amacnêm, oc alic amboac gêŋ kaiŋ teŋ me.  
\v 12 Lau ŋagêdô embe sêlic êtôm gebe sêwê kaiŋ amacnêm kôm ŋanô, go aêac awê kaiŋ gêŋ alêlêc êsêac su atom me.  
\p Mago aêac akôc gêŋ teŋ aŋga amacnêm atom, aôc gêŋwapac samob, gebe aêacma biŋ teŋ êkô Kilisinê ŋawae ŋajam auc atom.  
\v 13 Amac ajalagac gebe lau, taŋ sêjam kôm sêmoa lôm dabuŋ naŋ, têtap nêŋ gêŋ taniŋŋa sa aŋga lôm dabuŋ. Ma êsêac, taŋ sêkêŋ da jagêsac altar naŋ, sêwê kaiŋ da tonaŋ ŋagêdô.  
\v 14 Kêtu tonaŋŋa Apômtau kêjatu gebe lau, taŋ sêsôm ŋawae ŋajam lasê naŋ, kôm ŋawae ŋajamŋa tau êlôm êsêac amboac tonaŋ.   
\p
\v 15 Mago aê tonec gagôm gêŋ samob tonaŋ ŋai ŋateŋ ŋanô kêsa atomanô. Ma kato biŋ tonaŋ ŋai gebe akêŋ gêŋ êndêŋ aêŋa nec atom. Aê embe jamac êndu êtu moŋa, oc jalic ŋajam êIêlêc ŋac teŋ enseŋ êôc waec kôm tonaŋŋa su.  
\v 16 Aê embe jasôm ŋawae ŋajam lasê, oc êŋgôm aê waec êsa atom. Kôm tonec gêjac aê ŋawaegac. Ojae aêma, embe jasôm ŋawae ŋajam lasê atom, oc jamoa naeo.  
\v 17 Aê tauc embe jajaliŋ kôm tonaŋ sa, oc jatap kôm tau ŋaôli sa. Mago tauc embe jajaliŋ sa atom, oc êtu ŋoc kôm, taŋ gêjac aê ŋawae naŋ.  
\v 18 Amboac tonaŋ aê jatap kôm ŋaôli ondoc sa. Ŋoc ŋaôli tau tonec gebe jasôm ŋawae ŋajam lasê to jakêŋ ŋawae ŋajam tau ŋaômageŋ ma jakac lau gebe sêkêŋ ŋagêjô, taŋ gêjac aê ŋawae kêtu gajam sakiŋ ŋawae ŋajamŋa naŋ atom.   
\p
\v 19 Kilisi kêgaboac aê su, tec gamoa ŋoc lêtêgeŋ, mago aê tauc kakêŋ tauc katu samob nêŋ sakiŋwaga, gebe janam lau taêsam ôkwi.  
\v 20 Aê katu lau Juda nêŋ ŋac Judaŋa teŋ, gebe janam lau Juda ôkwi. Aê tauc kasô Mosenê biŋsu ŋalabu atom, mago katu lau, taŋ sêsô biŋsu ŋalabu naŋ, nêŋ ŋac kêsô biŋsu ŋalabuŋa teŋ, gebe janam êsêac, taŋ sêsô biŋsu ŋalabu naŋ ôkwi.  
\v 21 Aê tauc gamoa Kilisinê biŋsu ŋalêlôm ma yamoa to Anôtônê biŋsumêgeŋ atom, mago katu lau tobiŋsumê nêŋ ŋac tobiŋsumêŋa teŋ, gebe janam lau tobiŋsumê ôkwi.  
\v 22 Aê katu lau palê-palê nêŋ Ŋac palê-palêŋa teŋ, gebe janam lau palê-palê ôkwi. Aê katu lau samob nêŋ ŋac gêŋ samobŋa, gebe janam nêŋ ŋagêdô ôkwi-ôkwi.  
\v 23 Gêŋ samob tonaŋ ŋai aê gagôm kêtu ŋawae ŋajamŋa, gebe jawê kaiŋ ŋawae ŋajam ŋamoasiŋ jawiŋ.   
\p
\v 24 Amac alicgac me, êsêac, taŋ seŋ kwaŋkwaninoc sêmoa naŋ, samob sêlêti, mago ŋac tageŋ oc êtap ŋanô sa. Amboac tonaŋ alêtigeŋ gebe atap ŋanô tau sa.  
\v 25 Lau samob, taŋ sebe sêniŋ kwaŋkwaninoc naŋ, têtu mêtê tauŋ gêŋ samobŋa. Êsêac sêgôm gêŋ tonaŋ, gebe têtap sunsuŋ têlageŋŋa teŋ sa. Mago aêac tec dagôm, gebe tatap sunsuŋ teŋgeŋŋa tau sa.  
\v 26 Aê tauc kêlêti kalêsageŋ atom. Ma aêagêc ŋac teŋ embe apeŋ tauŋ, oc jatuc lemoc teŋ sawa atom.  
\v 27 Aê katu kasec ôlic to kêkôniŋ tauc gebe tauc, taŋ gajam mêtê lau ŋagêdô naŋ, jatu meloc atom.   
\c 10  
\s1 Tajop tauŋ êndeŋ sakiŋ gwamŋa  
\p
\v 1 O lasitêwaac, aê gabe jansa biŋ tonec auc êndêŋ amac atom gebe Tameŋi samob sêsêlêŋ sêmoa tao ŋalabu ma samob selom gwêc sêja.  
\v 2 Êsêac samob sêliŋ tao to gwêc kêtu nêŋ saŋgu, taŋ gêbiŋ êsêac tôŋ tamiŋ Mose.  
\v 3 Êsêac samob seŋ mo ŋalauŋa tageŋ têtôm tauŋgeŋ,  
\v 4 ma samob sênôm gêŋ ŋalauŋa, gebe êsêac sênôm aŋga poc ŋalauŋa, taŋ kêdaguc êsêac naŋ, Ma poc tau Kilisi tau.  
\v 5 Mago Anôtô gêlic êsêacnêŋ taêsam gêjac mataanô ŋajam atom, tec geseŋ êsêac su aŋga gamêŋ sawa.   
\p
\v 6 Gêŋ tonaŋ ŋai kêtu ŋadôŋdôŋ gêdêŋ aêac gebe tajop tauŋ ma mateŋ katu gêŋ sec tatôm êsêac nec atom.  
\v 7 Ma amac anam sakiŋ gwam atôm êsêacnêŋ ŋagêdô sêjam sakiŋ nec atom amboac tonaŋ. Teto gêc amboac tonec gebe “Lau sêŋgôŋ sic sebe sêniŋ to sênôm gêŋ ma dêdi sa sebe têtê wê.”  
\v 8 Aêac daŋgôm geŋ mockaiŋo to mockaiŋŋa tatôm êsêacnêŋ ŋagêdô sêgôm naŋ atom amboac tonaŋgeŋ. Êsêac sêgôm, tec gêdêŋ bêc tageŋ lau 23,000 sêjaŋa.  
\v 9 Ma aêac tansaê Apômtau tatôm esêacnê ŋagêdô sêsaê eŋ naŋ atom amboac tonaŋgeŋ. Êsêac sêgôm, tec moac geseŋ êsêac.  
\v 10 Aôc gêdô atôm êsêacnêŋ ŋagêdô sêôc gêdô naŋ atom. Êsêac sêgôm, tec aŋela siŋŋa gêjac êsêac endu.   
\p
\v 11 Biŋ tonaŋ ŋai kêtap êsêac sa kêtu ŋadôŋdôŋ ma teto gêc gebe êkêŋ puc aêac gebe nom ŋatêm êmbacnêŋa mêŋ-kêdabiŋ aêac sugac.  
\v 12 Amboac tonaŋ ŋac, taŋ geboc kêkô ŋajaŋa naŋ, ejop tau gebe ênac tau êndu atom.  
\v 13 Lêtôm taŋ kêtap amac sa naŋ, Iêtôm kaiŋ teŋ atom, lêtôm ŋamalacŋageŋ. Ma Anôtô eŋ ŋac ŋaŋêŋ, tec êlôc gebe letôm êtap amac sa êlêlêc ôlimwalô su atom. Lêtôm embe êtap amac sa, oc êmansaŋ lêŋ awê letôm saŋa, ma êpuc amac tôŋ e atôm gebe aôc letôm tau.   
\p
\v 14 O lauace, amboac tonaŋ aêc sakiŋ gwamŋa sumaŋ.  
\v 15 Amac lau tokauc, tec kasôm biŋ gêdêŋ amac. Amac taôm ansaê biŋ, tec jasôm nec.  
\v 16 Aêac tajam daŋge Anôtô kêpi laclu moasiŋŋa ma embe tanôm, go tawe kaiŋ Kilisine dec dawiŋ atom me. Ma embe taniŋ polom, taŋ tapô êkôc naŋ, go tawe kaiŋ Kilisinê ôli dawiŋ atom me.  
\v 17 Polom tageŋ tec gêc, tec aêac lau taêsam tatu ôli tageŋ, gebe aêac samob tawê kaiŋ polom tageŋ.   
\p
\v 18 Alic lau Israel acgom. Lau taŋ seŋ da naŋ, sêwê kaiŋ sakiŋ altarŋa tonaŋ.  
\v 19 Aê jasôm biŋ amboac ondoc. Jasôm gebe da gwamŋa tau gêŋ ŋanô teŋ me. Me gwam tau gêŋ ŋanô. Masianô.  
\v 20 Mago gabe jasôm tonec gebe Gêŋ taŋ lau samuc sêkêŋ kêtu da naŋ, sêkêŋ gedeŋ Anôtô atom, sêkêŋ gêdêŋ ŋalau sec. Aê gadec gebe ambiŋ taôm tôŋ tamiŋ ŋalau sec.  
\v 21 Amac atôm gebe anôm gêŋ êsêp Apômtaunê laclu to êsêp ŋalau sec nêŋ laclu êpi tageŋ atom. Amac atôm gebe awê kaiŋ Apômtaunê moasiŋ to ŋalau sec nêŋ êpi tageŋ atom amboac tonaŋ.  
\v 22 Aêac takêli Apômtau e têtac ŋandaŋ êsa me. Aêacnêŋ ŋaclai kêlêlêc ênê su me.   
\s1 Daŋgôm nêŋ gêŋ samob tawaka Anôtônê wae sageŋ  
\p
\v 23 “Gêŋ samob kêtôm gebe daŋgôm,” mago gêŋ tau samob oc êmoasiŋ aêac atom. “Gêŋ samob kêtôm gebe daŋgôm,” mago gêŋ tau samob oc êmboa gôlôac sa atom.  
\v 24 Ŋac teŋ taê ênam gebe nê gêŋ êmoasiŋ eŋ taugeŋ nec atom, taê ênam gebe ensom gêŋ êmoasiŋ lau nagêdôŋa êwiŋ acgom.  
\v 25 Aniŋ gwada, taŋ sêkêŋ gêdêŋ lau sêjam ôli aŋga têtulu gêŋ ŋamala naŋ samob. Apuc gwada teŋ ŋam êtu nêm ŋalêlôm ulu-uluŋa atom,  
\v 26 gebe teto gêc gebe “Nom to ŋagêŋ samob kêtu Apômtaunê gêŋgêŋ.”  
\v 27 Ŋac samuc teŋ embe êkalem amac gebe aniŋ gêŋ awiŋ eŋ ma embe ana, naŋ aniŋ gêŋ samob, taŋ sêkêŋ êndêŋ amac naŋ ŋaucŋageŋ, apuc ŋam êtu nêm ŋalêlôm ulu-uluŋa atom.  
\v 28 Mago ŋac teŋ embe êsôm êndêŋ amac gebe “Gêŋ tonaŋ sêkêŋ kêtu da gêdêŋ gwam,” naŋ aniŋ atom êtu ŋac, taŋ kêkêŋ puc amacŋa ma êtu êlênsôŋ ŋalêlôm atomŋa.  
\v 29 Aê kasôm kêpi amac taôm nêm ŋalêlôm atom, kasôm kêpi ŋac tau tonaŋ nê ŋalêlôm. Kilisi kêgaboac aê su gamoa ŋoc lêtêgeŋ, tec ŋac teŋ nê ŋalêlôm êmêtôc aê amboac ondocgeŋ.  
\v 30 Aê embe janam daŋge Anôtô to janiŋ gêŋ, oc sêsôm biŋ alôb-alôb êpi gêŋ, taŋ gajam daŋge su naŋ, êtu asageŋŋa.   
\p
\v 31 Gêŋ taŋ amac aeŋ to gêŋ, taŋ amac anôm ma gêŋ, taŋ amac agômagôm naŋ, aŋgôm samob gebe awaka Anôtônê wae sa.  
\v 32 Amacnêm lêŋ êlênsôŋ Juda to Helen ma Anôtônê gôlôac atom.  
\v 33 Aê gagôm amboac tonaŋ. Aê gagôm ŋoc gêŋ samob e lau samob sêlic ênac mateŋanô ŋajam. Aê taêc gêjam gebe êtu moasiŋ êndêŋ aê taucgeŋ atom, êtu moasiŋ êndêŋ lau taêsam êwiŋ gebe Anôtô ênam êsêac kêsi.   
\c 11  
\p
\v 1 Atêku aê amboac aê katêku Kilisi.   
\s1 Lauo to ŋac sêlic om ŋamêtê  
\p
\v 2 Aê jalambiŋ amac gebe taêm gêjam aê ŋapaŋ tec amoa ma amasaŋ mêtê, taŋ kakêŋ gêdêŋ amac naŋ.  
\v 3 Aê gabe amac ajala tonec Kilisi kêtu ŋacwaganêŋ môkêŋapac ma ŋacwaga têtu nêŋ lauo môkêŋapac, ma Anôtô kêtu Kilisi môkêapac.  
\v 4 Ŋac teŋ embe eteŋ mec me eoc biŋ lasê ma êkuc gêŋ teŋ, oc êŋgôm eŋ tau môkêapac, Kilisi kwalec.  
\v 5 Ma awê teŋ embe eteŋ mec me eoc biŋ lasê ma êkuc gêŋ teŋ atom, oc êŋgôm tau môkêapac, nê akweŋ, kwalec. Kêkuc gêŋ teŋ atom, tec kêtôm awê, taŋ sêsêbuŋ eŋ môkêlauŋ su samucgeŋ.  
\v 6 Awê teŋ embe taê ênam gebe êkuc gêŋ atom, naŋ sêkapiŋ môkêlauŋ sumaŋ. Mago awê teŋ embe sêkapiŋ me sêkaliŋ môkêlauŋ, oc êtu biŋ majeŋŋa êndêŋ eŋ, tec eŋ êkuc gêŋ teŋ acgommaŋ.  
\v 7 Ŋac êkuc gêŋ teŋ atom. Eŋ kêtu Anôtônê katu to ŋawasi. Ma awê tau kêtu ŋacnê ŋawasi  
\v 8 gebe ŋac tau aŋga awênê atom, awê aŋga ŋacnê.  
\v 9 Ma Anôtô kêkêŋ ŋac tau kêtu awêŋa atom, kêkêŋ awê kêtu ŋacŋa.  
\v 10 Amboac tonaŋ awê êkuc gêŋ êtu aŋelaŋa. Gêŋ tau êwa eŋ sa gebe kêsô nê akweŋnê ŋaclai ŋalabu.  
\v 11 Apômtau gêbiŋ aêac tôŋ, amboac tonaŋ ŋac ênam awê sa ma awê ênam ŋac sa,  
\v 12 gebe awê kêsa aŋga ŋacnê ma ŋac gêmoa kêtu awê kêkôc eŋŋa. Ma gêŋ samob gêmêŋ aŋga Anôtônê.  
\v 13 Amac taôm asôm acgom. Awê teŋ embe eteŋ mec êndêŋ Anôtô ma êkuc gêŋ teŋ atom, oc êtôm me masi.  
\v 14 Ŋac teŋ embe môkêlauŋ baliŋanô, oc êtu biŋ majeŋŋa êndêŋ eŋ.  
\v 15 Mago awê embe môkêlauŋ baliŋanô, oc êtu ênê gêlôŋ. Ŋamalacnêŋ mêtê kêdôŋ biŋ tonaŋ gêdêŋ amac atom me. Anôtô kêkêŋ môkêlauŋ baliŋ gêdêŋ awê gebe êŋgandê eŋ auc.  
\v 16 Ŋac teŋ embe taê ênam gebe êkêŋ kisa êndêŋ mêtê tonaŋ, naŋ jasôm biŋ tageŋ tonec gebe aêac to Anôtônê gôlôac ma mêtê teŋ gêc atom.   
\s1 Sêgôm Apômtaunê moasiŋ ŋalêŋ kêlênsôŋ  
\p
\v 17 Aê gabe jakêŋ ŋagôliŋ teŋ êndêŋ amac. Aê jalambiŋ amac êtu nêm akac saŋa atom, gebe nêm akac sa tonaŋ kêmoasiŋ amac atom, gêgôm amac atu sec.  
\v 18 Biŋ tonec tec gaŋô kêtu ŋamata gebe Amac gôlôac akac taôm sa ma awa taôm kêkôc-kêkôc. Aê kakêŋ gêwiŋ gebe biŋ ŋagêdô amboac tonaŋ oc gêc biŋŋanô.  
\v 19 Gôlôac sêwa tauŋ êkôc-êkôc oc ŋajam, gebe amacnêm lau mansaŋ sêwaka tauŋ sa têtu awê.  
\v 20 Gêdêŋ taŋ amac akac taôm sa naŋ, akac sa kêtu aniŋ Apômtaunê moasiŋŋa atom.  
\v 21 Gêdêŋ noc aniŋ gêŋŋa amac samob aeŋ nêm gêŋ gêdêŋ-gêdêŋgeŋ, tec lau ŋagêdô mo gêjô êsêac ma ŋagêdô sênôm gêŋ e kêjaŋiŋ êsêac.  
\v 22 Nêm andu aniŋ to anôm gêŋŋa kêkô atom me. Amac atu kasec Anôtônê gôlôac ma aŋgôm êsêac, taŋ nêŋ gêŋ masi naŋ, majeŋ êsa me. Aê jasôm biŋ amboac ondoc êndêŋ amac. Oc jalambiŋ amac me. Masi, aê jalambiŋ amac êtu nêm biŋ tonaŋŋa atom.   
\s1 Apômtau Jesu kêkêŋ moasiŋ dabuŋ gêdêŋ nê lau  
\r (Mat 26:26-29; Mar 14:22-25; Luk 22:14-20)  
\p
\v 23 Biŋ taŋ kakêŋ gêdêŋ amac naŋ, aê kakôc aŋga Apômtaunê gebe Gêdêŋ gêbêc taŋ Juda geoc Apômtau lasê naŋ, Jesu tau kêkôc polom  
\v 24 mêŋgêjam daŋge ma kêpô kêkôc, go kêsôm gebe “Aêŋoc ôlic, taŋ gêjô amac naŋ tonec. Aŋgôm amboac tonaŋ, ec taêm ênam aêgeŋ.”  
\v 25 Seŋ su, go kêkôc laclu amboac tonaŋ ma kêsôm gebe “Laclu aêŋoc dec poac wakucŋa tau tonec. Aŋgôm amboac tonaŋ, go embe anôm, ma taêm ênam aêgeŋ.”  
\v 26 Êtôm têm samob, taŋ aniŋ polom tonec to anôm êsêp laclu tonec naŋ, asôm Apômtau gêmac êndu ŋawae lasê e tau êmu êmêŋ.   
\s1 Taniŋ moasiŋ dabuŋ ŋapep, takic tauŋ nêŋ biŋ atom  
\p
\v 27 Amboac tonaŋ teŋ embe êniŋ polom tonec me ênôm êsêp Apômtaunê laclu tonec wauc-waucgeŋ, naŋ oc êwê Apômtaunê ôli to dec ŋakaiŋ.  
\v 28 Samob sênsaê tauŋ êndêŋ-êndêŋgeŋ su acgom, go sêniŋ polom to sênôm êsêp laclu tonec.  
\v 29 Ŋamalac taŋ êniŋ moasiŋ to ênôm êsêp laclu naŋ, embe etoc Apômtaunê ôli sa atom, oc êniŋ to ênôm gêŋ tau êtu êkic tau nê biŋŋa.  
\v 30 Kêtu tonaŋŋa tec amacnêm lau taêsam têtap gêmac sa to ôliŋwalô gêjaŋa ma ŋagêdô sêmac êndu.  
\v 31 Aêac embe tansaê tauŋ ŋapep, go Anôtô êmêtôc aêac atom.  
\v 32 Apômtau kêmêtôc to gêjac aêac, gebe ênê mêtôc ŋamuŋa enseŋ aêac su tanaŋa dawiŋ nom atom.   
\p
\v 33 O lasitêwaac, amboac tonaŋ embe akac sa êtu aniŋ moasiŋŋa, naŋ aôŋ taôm acgom.  
\v 34 Teŋ embe mo êjô eŋ, naŋ êniŋ gêŋ aŋga nê andu kwanaŋgeŋ, gebe akac taôm sa êtu akic taôm nêm biŋŋa atom. Tauc jandêŋ amac jawac acgom, go jamansaŋ biŋ ŋagêdo êwiŋ.   
\c 12  
\s1 Ŋalau Dabuŋ nê moasiŋ  
\p
\v 1 O lasitêwaac, aê gabe jansa moasiŋ Ŋalauŋa auc êndêŋ amac atom.  
\v 2 Amac ajalagac gebe Gêdêŋ taŋ amoa lau samucŋageŋ naŋ, nêm ŋalêlôm kêkac amac e awê adêŋ gwam awamê aja.  
\v 3 Amboac tonaŋ aê jasôm lasê êndêŋ amac gebe Ŋac teŋ embe Anôtônê Ŋalau êôc eŋ awa sa, naŋ êsôm gebe “Aê japuc boa Jesu” nec atom. Me teŋ embe Ŋalau Dabuŋ ênam eŋ auc atom, naŋ oc êtôm atom gebe êsôm gebe “Jesu eŋ Apômtau.”   
\p
\v 4 Moasiŋ gêdêŋ-gêdêŋgeŋ, mago ŋaŊalau tageŋ.  
\v 5 Sakiŋ gêdêŋ-gêdêŋgeŋ, mago ŋa Apômtau tageŋ.  
\v 6 Ŋaclai tanam kômŋa gêdêŋ-gêdêŋgeŋ, mago ŋaAnôtô tageŋ, taŋ gêjam kôm kêpi lau samob gebe sêŋgôm gêŋ samob ŋanô êsa naŋ.  
\v 7 Ŋalau geoc tau lasê gêdêŋ ŋamalac ŋalêŋ gêdêŋ-gêdêŋgeŋ gebe êmoasiŋ gôlôac.  
\v 8 Ŋalau kêkêŋ kauc mêtêŋa gêdêŋ ŋac teŋ, to Ŋalau tonaŋgeŋ kêkêŋ kauc êkip biŋ ŋam saŋa gêdêŋ teŋ.  
\v 9 Ŋalau tageŋ tonaŋ kêkêŋ ŋac teŋ kêkêŋ gêwiŋ ma kêkêŋ moasiŋ daŋgôm lau ôliŋ ŋajam êsaŋa gêdêŋ ŋac teŋ.  
\v 10 Eŋ kêkêŋ ŋaclai gêdêŋ ŋac teŋ, tec gêgôm gêŋsêga ma kêkêŋ ŋac teŋ geoc biŋ lasê. Eŋ kêkêŋ ŋac teŋ kêjala ŋalau ŋajam to secŋa ma kêkêŋ ŋac teŋ kêsôm biŋ aweŋ ŋatalô, ma kêkêŋ teŋ gêwa biŋ aweŋ ŋatalôŋa sa.  
\v 11 Ŋalau tageŋ tau tonaŋ gêjam kôm samob tonaŋ ŋai. Eŋ gêjac sam nê moasiŋ gêdêŋ lau gêdêŋ-gêdêŋgeŋ kêtôm eŋ tau taê gêjam.   
\s1 Ôli tageŋ, ma ŋagêŋlêlôm taêsam  
\p
\v 12 Kilisi kêtôm ôli teŋ. ôli tau gêŋ tageŋ, mago ŋagêŋlêlôm taêsam. Ôli ŋagêŋlêlôm tokaiŋ-tokaiŋ, mago samob tonaŋ têtu ôli tageŋ.  
\v 13 Aêac samob taliŋ saŋgu ma Ŋalau tageŋ gêbiŋ aêac tôŋ tatu ôli tageŋ Juda to lau samuc, gêŋôma to lau, taŋ sêmoa nêŋ Iêtêgeŋ naŋ, ma sêkêŋ Ŋalau tageŋ gêdêŋ aêac samob tanôm.   
\p
\v 14 Ôli tau ŋagêŋlêlôm tageŋ atom, ŋagêŋlêlôm taêsam.  
\v 15 Akaiŋ embe êsôm gebe “Aê lêma atom, tec katu ôli nagêŋlêlôm teŋ atom,” biŋ tonaŋ oc êkac eŋ su aŋga ôli êtôm atom.  
\v 16 Ma taŋasuŋ embe êsôm gebe “Aê mataanô atom, tec katu ôli ŋagêŋlêlôm t eŋ atom,” biŋ tonaŋ oc êkac eŋ su aŋga ôli êtôm atom.  
\v 17 Ôli samucgeŋ embe êtu mataanôŋageŋ, oc êŋ biŋ amboac ondoc. Ma embe êtu taŋasuŋŋageŋ, oc êŋu gêŋ ŋamalu amboac ondoc.  
\v 18 Mago galoc amboac teŋ. Anôtô kêkêŋ ôli ŋagêŋlêlôm gêdêŋ-gêdêŋgeŋ kêtôm eŋ taê gêjam.  
\v 19 Ôli samucgeŋ embe êtu ŋagêŋlêlôm tageŋ, go ôli ŋanô tau ênêc ondoc.  
\v 20 Mago galoc amboac teŋ. Ôli ŋagêŋlêlôm taêsam ma ôli ŋanô tageŋ.   
\p
\v 21 Mataanô kêtôm atom gebe êsôm êndêŋ lêma gebe “Aê kêpô lêna aôm atom.” Ma môkêapac kêtôm atom gebe êsôm êndêŋ akaiŋagêc gebe “Aê kêpô lêna amagêc atom.”  
\v 22 Amboac tonaŋ atom. Ôliŋ ŋagêŋlêlôm, taŋ talic amboac gêŋ palê-palê naŋ, embe masi, oc tapô lêna ŋanô.  
\v 23 Ôli ŋagêŋlêlôm, taŋ talic amboac gêŋ ŋaôma naŋ, têkwa auc ŋapep. Ma aêac ôliŋ ŋasec, naŋ tajop ŋapep sawa.  
\v 24 Ôliŋ ŋagêŋlêlôm ŋajam, naŋ tajop amboac tonaŋ atom. Anôtô kêmasaŋ ôliŋ ma ketoc ŋagêŋlêlôm ŋaôma-ŋaôma sa kêlêlêc.  
\v 25 Eŋ gêgôm amboac tonaŋ gebe ôli êwa tau êkôeêkôc atom, ŋagêŋlêlôm samob taêŋ ênam tauŋ ma sênam tauŋ sa êndêŋêndêŋgeŋ.  
\v 26 Ôli ŋagêŋlêlôm tageŋ embe êtap ŋandaŋ sa, go ŋagêŋlêlôm samob sêôc ŋandaŋ sêwiŋ. Ma embe tetoc ŋagêŋlêlôm tageŋ sa, go samob têntac ŋajam sêwiŋ.   
\p
\v 27 Amac atu Kilisinê ôli ma atu ŋagêŋlêlôm gêdêŋ-gêdêŋgeŋ.  
\v 28 Ma Anôtô kêdênaŋ gôlôac dabuŋ nêŋ lau ŋagêdô amboac tonec. Aposolo têtu ŋamata, propete têtu luagêcŋa, kêdôŋwaga têtu têlêacŋa. Go kêkêŋ ŋagêdô sêgôm gêŋsêga, ŋagêdô têtap moasiŋ sêŋgôm lau gêmac ôliŋ ŋajam êsaŋa sa, ŋagêdô sêjam lau sa, ŋagêdô sêjam gôliŋ gôlôac, ŋagêdô sêsôm biŋ aweŋ ŋatalôŋa.  
\v 29 Êsêac samob têtu aposolo ma têtu propete ma têtu kêdôŋwaga atom. Samob sêgôm gêŋsêga atom.  
\v 30 Samob têtap moasiŋ sêŋgôm lau gêmac ôliŋ ŋajam êsaŋa sa atom. Samob sêsôm biŋ aweŋ ŋatalôŋa ma sêwa biŋ aweŋ ŋatalôŋa sa atom.  
\v 31 Ma amac atu kêka-kêka moasiŋ ŋanô taumaŋ.  
\p Ma galoc jatôc lêŋ, taŋ kêlêlêc ŋagêdô su naŋ, andêŋ amac.   
\c 13  
\s1 Biŋ têntac gêwiŋ ŋanôŋa  
\p
\v 1 Aê embe jasôm ŋamalac to aŋela aweŋ, mago têtac êwiŋ ŋanôgeŋ atom, oc jatôm ki kêdôŋ tau to keleŋkeleŋ kêtaŋ.  
\v 2 Ma embe jaoc biŋ lasê to jajala gêŋ kêsiŋ tauŋa to kauc ŋam samob, ma embe jakêŋ êwiŋ ŋajaŋa êtôm jasôm lôc sêmbuc tauŋ saŋa, mago têtac êwiŋ ŋanô atom, oc jatu gêŋ ŋaôma.  
\v 3 Ma embe janac sam ŋoc waba samob êndêŋ lau ŋalêlôm sawa to jakêŋ ôlic ja êniŋ, mago têtac êwiŋ ŋanôgeŋ atom, oc ênam aê sa atom.   
\p
\v 4 Têtac gêwiŋ ŋanô gê biŋ tôŋ, têtac gêwiŋ ŋanô kêtôm ŋac gabêjam, gêjam lêmuŋ atom. Têtac gêwiŋ ŋanô kêkiaŋ tau sa atom to ketoc tau sa atom,  
\v 5 kêsa lêŋ wauc-waucgeŋ atom, taê gêjam taugeŋ nê gêŋ atom, têtac ŋandaŋ sebeŋ atom, gê launêŋ sec tôŋ atom.  
\v 6 Têtac gêwiŋ ŋanô tau kêtu samuc gêŋ geo atom, kêtu samuc biŋŋanô taugeŋ.  
\v 7 Têtac gêwiŋ ŋanô tau gêôc gêŋwapac samob, kêkêŋ gêwiŋ biŋ samob, kêkêŋ mata gêŋ samob, gêôc gêŋ samob totêtac kêpa sugeŋ.   
\p
\v 8 Têtac gêwiŋ ŋanô oc êmbacnê atomanô. Biŋ daoc Anôtônê biŋ lasêŋa oc ê su ênaŋa. Biŋ aweŋ ŋatalôŋa oc êmbacnê. Biŋ tajala kauc ŋamŋa oc ê su ênaŋa amboac tonaŋ.  
\v 9 Aêac tajala kauc ŋatênageŋ ma daoc biŋ lasêŋa ŋatênageŋ amboac tonaŋ.  
\v 10 Mago êndêŋ taŋ gêŋ ŋanô tau mêŋêsa naŋ, gêŋ ŋatênageŋŋa tau oc ê su ênaŋa.   
\p
\v 11 Gêdêŋ taŋ aê ŋapalêgeŋ naŋ, kasôm biŋ katôm ŋapalê sêsôm, ma kajala gêŋ katôm ŋapalê sêjala ma taêc gêjam biŋ katôm ŋapalê taêŋ gêjam e katu ŋac acgom, go gawi mêtê ŋapalêgeŋŋa tau siŋ.  
\v 12 Galoc talic gêŋ kêtôm tasala gêŋ tau kêsêp tasalakatu ŋadauŋdauŋ teŋ, mago êtu ŋamu oc talic gêŋ samob ŋalaŋô êpi tagen. Galoc aê kajala gêŋ ŋatênageŋ. Mago êtu ŋamu oc jajala gêŋ samob tomalageŋ êtôm Apômtau kêjala aê.  
\v 13 Galoc gêŋ têlêac tonec tec gêc gebe Takêŋ gêwiŋ ŋanô to takêŋ mateŋ ŋanô ma têntac gêwiŋ ŋanô. Mago têntac gêwiŋ ŋanô tau tec gêŋ ŋanô kêlêlêc gêŋ ŋagêdô su ŋêŋgeŋ.   
\c 14  
\s1 Biŋ ŋagêdô kêpi moasiŋ Ŋalauŋa  
\p
\v 1 Amacnêm lêŋ epeŋ têmtac êwiŋ ŋanôŋa ma atu kêka-kêka moasiŋ Ŋalauŋa ma taêm êka moasiŋ aoc Anôtônê biŋ lasêŋa êtu ŋamatageŋ,  
\v 2 gebe ŋac, taŋ kêsôm biŋ aweŋ ŋataIôŋa naŋ, kêsôm biŋ gêdêŋ ŋamalac atom, kêsôm gêdêŋ Anôtô taugeŋ. Lau teŋ sêŋô biŋ tonaŋ atom, Ŋalau kêkac eŋ tec kêsôm biŋ, taŋ gêc lêlômgeŋ naŋ.  
\v 3 Mago ŋac, taŋ geoc Anôtônê biŋ lasê naŋ, kêsôm biŋ gêdêŋ ŋamalac ma gêboa êsêac sa to gêlêŋ biŋ êsêac ma gêjam malô nêŋ ŋalêlôm.  
\v 4 Ŋac taŋ kêsôm biŋ aweŋ ŋatalôŋa naŋ, gêboa tau sa, mago ŋac, taŋ geoc Anôtônê biŋ lasê naŋ, gêboa gôlôac dabuŋ sa amboac tonaŋ.  
\v 5 Aê gabe amac samob asôm biŋ aweŋ ŋatalôŋa, mago aê têtac gêwiŋ kêlêlêc gebe aoc Anôtônê biŋ lasê. Ŋac taŋ geoc Anôtônê biŋ lasê naŋ, kêmoasiŋ gôlôac kêlêlêc ŋac, taŋ kêsôm biŋ aweŋ ŋatalôŋa naŋ su. Tageŋ ŋac teŋ embe êwa ênê biŋ tau sa e êmboa gôlôac dabuŋ sa, oc êtôm amboac tonaŋgeŋ.   
\p
\v 6 O lasitêwaac, aê embe jandêŋ amac wacjasôm biŋ aweŋ ŋatalôŋa, oc janam amac sa amboac ondoc. Aê embe jasôm biŋ, taŋ gêc lêlômgeŋ naŋ, lasê ma jawa kauc ŋam sa me jaoc Anôtônê biŋ lasê ma jandôŋ mêtê êndêŋ amac atom, oc janam amac sa atom.  
\v 7 Gêŋ taŋ takôc kêtu tanam wê êsêpŋa amboac gasuc me kaliŋgwaŋ naŋ, embe sêju me sênac ŋalêŋ tageŋ ŋapaŋ, oc tajala ŋaawa, taŋ êsêac sebe sêju me sênac naŋ amboac ondoc.  
\v 8 Ma dauc embe êtaŋ meloc-meloc, go asa êmansaŋ tau atu ênac siŋŋa.  
\v 9 Amacnêm biŋ amboac tonaŋ. Amac embe asôm biŋ ênêc awê atom, asôm biŋ aweŋ ŋataIôŋageŋ, oc sêjala biŋ, taŋ asôm naŋ amboac ondoc. Amac oc asôm nêm biŋ êsêp sawa.  
\v 10 Lau nomŋa nêŋ aweŋ tokaiŋ-tokaiŋ, mago aweŋ samob toŋam.  
\v 11 Aê embe jajala ŋac teŋ awa ŋam atom, go ŋac, taŋ kêsôm tau awa naŋ, êlic aê amboac ŋac jaba, ma aê oc jalic eŋ amboac ŋac jaba amboac tonaŋ.  
\v 12 Amac amboac tonaŋ. Amac atu kêka-kêka moasiŋ Ŋalauŋa, tec ansom moasiŋ, taŋ emboa gôlôac dabuŋ sa naŋ, e ênam amac aucgeŋ.   
\p
\v 13 Amboac tonaŋ ŋac, taŋ kêsôm biŋ aweŋ ŋatalôŋa naŋ, eteŋ mec êndêŋ Anôtô gebe êkêŋ moasiŋ êwa biŋ saŋa êndêŋ eŋ êwiŋ.  
\v 14 Aê embe jateŋ mec jasôm biŋ aweŋ ŋatalôŋa, go ŋoc ŋalau eteŋ mec, mago ŋoc kauc oc êjala ŋam atom.  
\v 15 Biŋ tau amboac ondoc. Aê gabe ŋoc ŋalau embe eteŋ mec, naŋ ŋoc kauc eteŋ êwiŋ. Ŋoc ŋalau embe ênam wê, naŋ ŋoc kauc ênam êwiŋ.  
\v 16 Nêm ŋalaugeŋ embe ênam daŋge Anôtô, go lau ŋagêdô, taŋ sêmoa naŋ, sênac mata nêm mec ma sêsôm gebe “Biŋŋanô” sêwiŋ naŋ amboac ondoc. Êsêac sêjam kauc biŋ, taŋ koteŋ naŋ.  
\v 17 Aôm oc gôjam daŋge Anôtô ŋajamgeŋ, tageŋ nêm mec gêboa lau ŋagêdô sa gêwiŋ atom.   
\p
\v 18 Aê gajam daŋge Anôtô kêtu kasôm biŋ aweŋ ŋatalôŋa kêlêlêc amac samob suŋa.  
\v 19 Mago aŋga gôlôac dabuŋ ŋalêlôm embe jasôm biŋ tokauc ŋalô lemeŋ teŋgeŋ gebe jandôŋ lau ŋagêdôŋa, oc ŋajam êlêlêc jasôm biŋ aweŋ ŋatalôŋa ŋalô 10,000 su.   
\p
\v 20 O lasitêwaac, taêm ênam biŋ atôm ŋapalê sauŋ taêŋ gêjam nec atom. Taêm ênam biŋ atôm lau kapôêŋ taêŋ gêjam. Mago lêŋ secŋa tec atôm ŋapalê dedecmaŋ.  
\v 21 Apômtau kêsôm biŋ teto gêc gebe  
\q1 “Aê jasôm biŋ êndêŋ lau tônê janam lau jaba aweŋ  
\q1 to janam lau, naŋ sêsôm biŋ jaba laŋôŋ.  
\q1 Mago êsêac oc sêkêŋ taŋeŋ aê atom.”   
\m
\v 22 Amboac tonaŋ biŋ aweŋ ŋatalôŋa kêtu lau-sêkêŋ-gêwiŋwaga nêŋ ŋabelo atom, kêtu lau-sêkêŋ-gêwiŋ-atomwaga nêŋ ŋabelo. Ma daoc Anôtônê biŋ lasêŋa kêtu lau-sêkêŋ-gêwiŋ-atomwaga nêŋ ŋabelo atom, kêtu lau-sêkêŋ-gêwiŋwaga nêŋ ŋabelo.  
\v 23 Gôlôac dabuŋ embe samob sêkac tauŋ sa ma samob sêsôm biŋ aweŋ ŋatalôŋa, go lau ŋagêdô me lau samuc, taŋ nasêwiŋ naŋ, oc sêsôm biŋ amboac ondoc. Oc sêsôm gebe meloc kêtê amac.  
\v 24 Mago samob embe seoc Anôtônê biŋ lasê ma ŋac samuc teŋ me ŋac jaba teŋ embe naêwiŋ, oc samob nêŋ biŋ epeŋ to êmêtôc eŋ  
\v 25 e biŋ, taŋ kêsiŋ tau gêc nê ŋalêlôm naŋ, êtu awê, go êu tau laŋôanô êndêŋ nom etoc Anôtô sa ma êsôm lasê ênêc awêgeŋ gebe “Anôtô gêmoa gêwiŋ amac biŋŋanôgoc.”   
\s1 Daŋgôm nêŋ gê ŋ samob ŋapep sawa  
\p
\v 26 O lasitêwaac, biŋ tonaŋ ŋam amboac ondoc. Amac embe akac taôm sa, go ŋac teŋ êpuc wê teŋ sa, teŋ êndôŋ mêtê, teŋ êsôm biŋ, taŋ gêc lêlômgeŋ naŋ, lasê, teŋ êsôm biŋ aweŋ ŋatalôŋa ma teŋ êwa biŋ tau sa. Gêŋ samob tonaŋ ŋai aŋgôm êtu amboa gôlôac dabuŋ saŋa.  
\v 27 Lau embe sêsôm biŋ aweŋ ŋatalôŋa, go ŋac luagêc me têlêac sêsôm biŋ ma êtôm. Êsêac sêsôm biŋ sêndênaŋ tauŋgeŋ ma ŋac teŋ êwa biŋ tau sa.  
\v 28 Ŋac êwa biŋ saŋa teŋ embe êmoa atom, go ŋac êsôm biŋ aweŋ ŋatalôŋa ênam tau tôŋ êndêŋ gôlôac dabuŋ, êsôm biŋ ênêc eŋ tau to Anôtôŋageŋ.  
\v 29 Ŋac luagêc me têlêac seoc Anôtônê biŋ lasê ma lau ŋagêdô sênsaê biŋ tau.  
\v 30 Anôtô embe eoc biŋ, taŋ gêc lêlômgeŋ naŋ, teŋ lasê êndêŋ ŋac teŋ, taŋ gêŋgôŋ gôlôac ŋalêlôm naŋ, go ŋac, taŋ kêsôm biŋ gêmoa naŋ, êôc nê biŋ tôŋ acgom.  
\v 31 Amac samob atôm gebe aoc Anôtônê biŋ lasê asôm ajô taôm-ajô taômgeŋ e andôŋ lau to alêŋ biŋ lau samob.  
\v 32 Lau seoc biŋ lasêŋa nêŋ ŋalau taŋeŋ wamu êndêŋ êsêac, taŋ seoc biŋ lasê naŋ,  
\v 33 gebe Anôtô kêtu gêŋ wauc-waucgeŋ ŋaAnôtô atom, kêtu biŋmalô ŋaAnôtô.  
\p Mêtê taŋ sêgôm aŋga Anôtônê launêŋ gôlôac samob naŋ, sêŋgôm aŋga amacnêm amboac tonaŋ gebe  
\v 34 Gôlôac embe sêkac sa, go lauo sênam tauŋ tôŋ. Alôc gebe sêsôm biŋ nec atom. Êsêac sêkôniŋ tauŋ êtôm Anôtônê biŋsu kêsôm.  
\v 35 Lauo embe taêŋ ênam gebe sêjala biŋ ŋagêdô êtu tôŋ, go têtu kênac nêŋ ŋaci aŋga tauŋ nêŋ êndumaŋ. Gôlôac embe sêkac sa ma awê teŋ embe êsôm biŋ, oc êtu biŋ majeŋŋa.  
\v 36 Taôm asôm acgom, Anôtônê biŋ kêsa aŋga amac taômgeŋ nêm me gêsuŋ tau gêdêŋ amac taômgeŋ gêwac me.   
\p
\v 37 Ŋac teŋ embe êlic tau gebe ŋac eoc Anôtônê biŋ lasêŋa me êwê kaiŋ moasiŋ Ŋalauŋa teŋ, naŋ êjala gebe biŋ, taŋ aê kato gêdêŋ amac naŋ, Apômtaunê jatu.  
\v 38 Eŋ embe êjala biŋ tonaŋ atom, oc amac ajala eŋ atom amboac tonaŋ.  
\v 39 O lasitêwaac, amboac tonaŋ atu kêka-kêka gebe aoc Anôtônê biŋ lasê ma akô lau, taŋ sêsôm biŋ aweŋ ŋatalôŋa naŋ, auc atom.  
\v 40 Aŋgôm gêŋ samob naêndêŋgeŋ ma êtôm ŋagôliŋgeŋ.   
\c 15  
\s1 Apômtau Jesu gêdi sa  
\p
\v 1 O lasitêwaac, aê jakêŋ puc amac gebe taêm ênam ŋawae ŋajam êtiam. Aê kasôm ŋawae ŋajam tau lasê gêdêŋ amac ma amac akôc sa ma ŋawae ŋajam tau kêpuc amac tôŋ akô ŋajaŋa.  
\v 2 Embe akôc ŋawae ŋajam, taŋ kasôm lasê gêdêŋ amac naŋ tôŋ, go ênam amac kêsi. Mago embe akôc tôŋ atom, oc akêŋ êwiŋ ŋaôma.   
\p
\v 3 Biŋ ŋamataŋa, taŋ kakêŋ gelom amac naŋ, gelom aê amboac tonaŋ gebe Kilisi gêmac êndu kêtu aêacnêŋ secŋa kêtôm teto gêc.  
\v 4 Êsêac sêsuŋ eŋ ma Anôtô gêŋu eŋ sa gêdêŋ bêc kêtu têlêac kêtôm teto gêc.  
\v 5 Eŋ geoc tau lasê gêdêŋ Kepa su acgom, go gêdêŋ êsêac 12.  
\v 6 Go geoc tau lasê gêdêŋ lasitêwai, taŋ sêlêlêc 500 su naŋ, ma sêlic eŋ sêwiŋ tauŋgeŋ. Lau tau nêŋ taêsam tec mateŋ jali sêmoa ma ŋagêdô sêmac êndu su.  
\v 7 Go geoc tau lasê gêdêŋ Jakobo su, go gêdêŋ aposolo samob.   
\p
\v 8 Eŋ geoc tau lasê gêdêŋ samob su, go kêtu ŋamuanô tau eŋ geoc tau lasê gêdêŋ aê amboac tonaŋ, tec katôm ŋapalê, taŋ têna kêkôc eŋ keso têm.  
\v 9 Aê katu aposolonêŋ ŋac ŋamuŋa teŋ. Aê katôm gebe sêsam aê gebe aposolo atom, gebe aê kêjanda Anôtônê gôlôac dabuŋ.  
\v 10 Mago Anôtônê moasiŋ kêkêŋ aê katu aposolo. Ma ênê moasiŋ, taŋ kêkêŋ gêdêŋ aê naŋ, ŋanô masi atom. Aê gajam kôm kapôêŋ kêlêlêc êsêac samob su, mago aê tauc gagôm atom, Anôtônê moasiŋ, taŋ gêwiŋ aê naŋ gêgôm.  
\v 11 Mago mêtê tau aê to êsêac ajam kêtôm taugeŋ ma amac tec akêŋ gêwiŋ.   
\s1 Ŋacmêtê oc sêndi sa  
\p
\v 12 Aêac ajam mêtê gebe Anôtô gêŋu Kilisi gêdi sa aŋga ŋacmatênêŋ. Ma amboac ondoc amacnêm lau ŋagêdô sêsôm gebe ŋacmatê oc sêndi sa atom nec.  
\v 13 Ŋacmêtê embe sêndi sa atom, oc Anôtô êŋu Kilisi gêdi sa atom amboac tonaŋgeŋ.  
\v 14 Kilisi embe êndi sa atom, oc jaeŋ, taŋ aêac ajac gêdêŋ amac naŋ, ŋanô masi ma amacnêm akêŋ gêwiŋ ŋanô masi amboac tonaŋgeŋ.  
\v 15 Embe amboac tonaŋ, oc aêac atu lau, taŋ awa biŋdansaŋ sa kêpi Anôtô, aêac awa sa gebe Anôtô gêŋu Kilisi sa, mago eŋ embe êŋu ŋacmatê sa atom, naŋgo gêŋu Kilisi sa atom amboac tonaŋgeŋ.  
\v 16 Anôtô embe êŋu ŋacmatê sa atom, naŋgo gêŋu Kilisi sa su atom amboac tonaŋ.  
\v 17 Mago eŋ embe êŋu Kilisi sa atom, oc akêŋ êwiŋ ŋaôma ma amoa tonêm secgeŋ ŋapaŋ.  
\v 18 Ma êsêac, taŋ sêkêŋ gêwiŋ Kilisi ma sêmac êndu su naŋ, sêjaŋa amboac tonaŋgeŋ.  
\v 19 Aêac embe takêŋ mateŋ Kilisi êndêŋ têm tamoa nom tonecŋageŋ, go lau sêlic aêac tatu gêŋ gêbac ma taêŋ walô aêac êlêlêc lau ŋagêdô samob su ŋêŋgeŋ.  
\v 20 Mago Anôtô gêŋu Kilisi gêdi sa aŋga ŋacmatênêŋ sugac. Eŋ kêtu lau, taŋ sêmac êndu su naŋ, nêŋ ŋamêc.  
\v 21 Ŋamalac tageŋ kêtu tamac êndu ŋaŋamôkê, ma ŋamalac tageŋ kêtu dandi sa aŋga ŋacmatênêŋ ŋaŋamôkê.  
\v 22 Biŋ tau amboac tonec gebe Adam gêbiŋ aêac tôŋ, tec samob tamac êndu, ma Kilisi gêbiŋ aêac tôŋ, tec samob mateŋ jali êsa.  
\v 23 Mago samob mateŋ jali êsa êndêŋ-êndêŋgeŋ êtôm nêŋ noc. Kilisi kêtu ŋamêc, go êsêac, taŋ têtu ênê lau naŋ, sêndi sa êndêŋ noc eŋ êmu êmêŋŋa.  
\v 24 Su, go Kilisi ênac dabiŋ gêŋ samob. Eŋ oc enseŋ gôliŋ to ŋaclai ma ŋajaŋa samob su, ma êkêŋ gôliŋ tau êndêŋ Tama Anôtô.  
\v 25 Gôliŋ kiŋŋa gêjac Kilisi ŋawae e Anôtô êkêŋ ŋacjo samob sêsô eŋ akaiŋ ŋalabu acgom.  
\v 26 Go êtu ŋamu enseŋ ŋacjo gêmacanô tau su.  
\v 27 Teto gêc gebe “Gêŋ samob kêsô eŋ akaiŋ ŋalabu.” Teto gebe “Gêŋ samob kêsô eŋ ŋalabu,” mago biŋ tonec gêc awê gebe ŋalô Gêŋ samob kêkanôŋ ŋac, taŋ kêkêŋ gêŋ samob kêsô eŋ ŋalabu naŋ, gêwiŋ atom.  
\v 28 Gêŋ samob êsô Latu ŋalabu su acgom, go Latu tau êsô ŋac, taŋ kêkêŋ gêŋ samob kêsô eŋ ŋalabu naŋ, ŋalabu amboac tonaŋ, gebe Anôtô ênam gôliŋ gêŋ samob ênam aucgeŋ.   
\p
\v 29 Lau taŋ sêliŋ saŋgu sêjô ŋacmatê naŋ, oc sêŋgôm amboac ondoc. Ŋacmatê embe sêndi sa atomanô, go êsêac sêliŋ saŋgu sêjô ŋacmatê su êtu asageŋŋa.  
\v 30 Ma aêac amboac ondoc. Aêac amoa jageo kêtôm bêc samob kêtu gêŋ ŋaclai gebe enseŋ aêacŋa nec kêtu asageŋŋa.  
\v 31 O lasitêwaac, biŋŋanôgoc, aê gêmac êndu kêtôm bêcgeŋ. Aê kasôm biŋ tonaŋ kêtu amac atu ŋoc waec, taŋ gêc gêwiŋ aêacnêŋ Apômtau Kilisi Jesu naŋŋa.  
\v 32 Aê gajac siŋ gêdêŋ bôc ŋaclai aŋga Epese. Aê embe janac siŋ tau êtu biŋ ŋamalacŋageŋ, oc ênam aê sa amboac ondoc. Ŋacmatê embe sêndi sa atom, go taniŋ to tanôm gêŋ tanac ŋawaegeŋmaŋ, gebe ŋaeleŋ oc tamac êndu.   
\p
\v 33 Ansau taôm atom. Embe asêlêŋ awiŋ lau sec, oc enseŋ nêm mêtê ŋajam su.  
\v 34 Tekwem saki êsa ŋapep ma aŋgôm sec êtiam atom. Aê jasôm biŋ tonec e jaŋgôm amac majem êsa gebe Amacnêm lau ŋagêdô sêjam kauc Anôtô.   
\s1 Aêac oc dandi sa toôliŋgeŋ  
\p
\v 35 Lau ŋagêdô oc têtu kênac gebe “Ŋacmêtê oc sêndi sa amboac ondoc. Ma embe mêŋsêpi, oc sêkôc ôliŋ amboac ondoc.”  
\v 36 Melocma. Gêŋ taŋ kôsê naŋ, embe êtu palê atom, oc êpoa atom.  
\v 37 Embe ôsê gêŋ, oc ôsê ŋadambê, taŋ êlêc êpi êmêŋ naŋ atom, oc ôsê ŋamatugeŋ, amboac jaŋgom me gêŋ ŋagêdô ŋawê.  
\v 38 Anôtô êkêŋ ŋanô êndêŋ ŋawê êtôm taê gêjam ma êkêŋ ŋanô tokaiŋ-tokaiŋ êndêŋ ŋawê êndêŋ-êndêŋgeŋ.  
\v 39 Gêŋ samob ôliŋ têtôm tauŋ atom. Ŋamalac ôliŋ teŋ ma bôc ôliŋ teŋ ma moc ôliŋ teŋ ma i ôliŋ teŋ.  
\v 40 Ŋanô undambêŋa to ŋanô nomŋa gêc gêdêŋ-gêdêŋgeŋ amboac tonaŋ. Mago gêŋ undambêŋa ŋawasi teŋ, ma gêŋ nomŋa ŋawasi teŋ.  
\v 41 Oc ŋawasi teŋ ma ajôŋ ŋawasi teŋ ma utitalata ŋawasi teŋ. Ma utitalata tonaŋ ŋai ŋawasi gêdêŋ-gêdêŋgeŋ amboac tonaŋ.   
\p
\v 42 Êndêŋ noc ŋacmatê sêndi saŋa naŋ, oc amboac tonaŋ. Sêsê gêŋ, taŋ ê su naŋ, ma gêŋ teŋgeŋŋa oc êndi sa.  
\v 43 Sêsê ôli ŋaôma ma ôli ŋawasi oc êndi sa. Sêsê ôli palê-palê ma ôli toŋaclai oc êndi sa.  
\v 44 Sêsê ôli nomŋa ma ôli ŋalauŋa oc êndi sa. Embe ôli nomŋa ênêc, go ôli ŋalauŋa ênêc amboac tonaŋgeŋ.  
\v 45 Amboac teto gêc gebe “Ŋac ŋamataŋa, Adam, kêtu gêŋ mata jali.” Mago Adam ŋamuŋa eŋ ŋalau, taŋ kêkêŋ aêac daŋgôŋ mateŋ jali.  
\v 46 Ôli ŋalauŋa mêŋkêsa kêtu ŋamata atom, ôli nomŋa gêmuŋ, go ôli ŋalauŋa kêdaguc.  
\v 47 Ŋamalac ŋamataŋa eŋ aŋga nom, tec kêtu gêŋ nomŋa. Ŋamalac kêtu luagêcŋa gêmêŋ aŋga undambê.  
\v 48 Lau nomŋa têtôm ŋac nomŋa tonaŋ, ma lau undambêŋa têtôm ŋac undambêŋa tonaŋ.  
\v 49 Aêac tec tawê kaiŋ ŋac nomŋa laŋô nec, oc tawê kai ŋ ŋac undambêŋa laŋô amboac tonaŋgeŋ.  
\v 50 O lasitêwaac, biŋ tonec tec jasôm gebe Aêac ôliŋ to dec tonec tawê kaiŋ Anôtônê gamêŋ atom. Ma gêŋ, taŋ ê su naŋ, oc êwê kaiŋ gêŋ teŋgeŋŋa atom.   
\p
\v 51 Aŋô acgom, aê jasôm biŋ ŋalêlômŋa teŋ êndêŋ amac gebe Aêac samob oc tamac êndu atom, mago Anôtô oc êpô aêac samob ôliŋ ôkwi kaiŋ teŋ êsa.  
\v 52 Biŋ tau êsa sep tageŋ ma eb tageŋ êndêŋ dauc êtaŋ ŋamuŋa. Dauc tonaŋ embe êtaŋ, go ŋacmatê oc sêndi sa toôliŋ teŋgeŋŋa ma Anôtô oc êpô aêac oliŋ ôkwi kaiŋ teŋ êsa,  
\v 53 gebe gêŋ tonec, taŋ ê su naŋ, oc êsô gêŋ teŋgeŋŋa sa amboac ŋakwê, ma gêŋ tonec, taŋ êmac êndu naŋ, oc êsô gêŋ, taŋ êmac êndu atomŋa naŋ sa.  
\v 54 Mago êndêŋ taŋ gêŋ tonec, taŋ ê su naŋ, oc êsô gêŋ teŋgeŋŋa sa, ma gêŋ tonec, taŋ êmac êndu naŋ, oc êsô gêŋ, taŋ êmac êndu atomŋa naŋ sa, go biŋ, taŋ teto gêc naŋ, êtu anô gebe  
\q1 “Ŋac taŋ kêku ŋacjo tulu naŋ, geseŋ gêmacanô tau su.   
\q1
\v 55 O gêmacanô tau, aôm kôku ŋacjo tulu ŋaŋanô gêc ondoc.  
\q1 O gêmacanô tau, nêm kêm tau ondoc.”   
\m
\v 56 Sec kêtu gêmacanô ŋakêm, ma biŋsu kêtu sec ŋaŋaclai.  
\v 57 Mago daŋge êndêŋ Anôtô, taŋ kêkêŋ aêac taku ŋacjo tulu kêtu aêacnêŋ Apômtau Jesu Kilisiŋa.   
\p
\v 58 O ŋoc lasitêwaace, amboac tonaŋ atu lau ŋajaŋa to amoa nêm ŋaŋêŋ. Anam Apômtaunê kôm ênam amac auc ŋapaŋ. Ma ajala gebe koleŋ, taŋ anam êtu Apômtauŋa naŋ, oc anam ŋaôma atom.   
\c 16  
\s1 Da tanam Anôtônê lau saŋa  
\p
\v 1 Galoc biŋ êpi awa ênam Anôtônê lau saŋa. Aŋgôm êtôm biŋ, taŋ kajatu gêdêŋ gôlôac dabuŋ Galataŋa gebe sêŋgômŋa naŋ.  
\v 2 Êtôm woke ŋabêc ŋamataŋa samob amac samob êndêŋêndêŋgeŋ anac awa sa ênêc tauŋa êtôm gêŋ, taŋ gêc amacŋa naŋ, ec êndêŋ taŋ jaô lasê amac naŋ, ajoŋ da sa ŋalêŋ ŋawapac atom.  
\v 3 Aê jaô lasê amac su acgom, go jasakiŋ lau, taŋ amac alic êaêac têtôm naŋ, topapia êwa êsêac saŋa sêna Jerusalem gebe sêkêŋ nêm moasiŋ êndêŋ lau ônê.  
\v 4 Embe jalic êtôm gebe tauc jasêlêŋ, go êsêac sêsêIêŋ sêwiŋ aê.   
\s1 Paulu tae gêjam nê lêŋ ŋagêdô  
\p
\v 5 Aê jana Makedonia su acgom, go jandêŋ amac jawac, gabe jasa Makedoniaŋageŋ jawac.  
\v 6 Aê oc jamoa jawiŋ amac ŋasawa ec, moae jamoa e komô êmbacnê. Go amac anam aê sa to akêŋ aê jasa ŋoc lêŋ ŋagêdô êtiam.  
\v 7 Aê gabe jalic amac têlageŋ ma jawi amac siŋ sebeŋ atom. Aê taêc kêka gebe Apômtau embe êlôc sa, go jaŋgôŋ jawiŋ amac ŋasawa ec baliŋ.  
\v 8 Aê jamoa Epese tonec e Pentekost êmbacnê,  
\v 9 gebe katam teŋ gêlêc su samucgeŋ gêdêŋ aê, tec janam kôm toŋanôgeŋ, mago ŋoc soŋo-soŋo taêsam tec sêmoa.   
\p
\v 10 Timote embe êwac, naŋ amoasiŋ eŋ ec ôli andaŋ amac gebe eŋ gêjam Apômtaunê kôm kêtôm aê tauc.  
\v 11 Teŋ êlic eŋ amboac gêŋ ŋaôma atom. Anam eŋ sa to akêŋ eŋ tobiŋmalôgeŋ êndêŋ aê êmu êmêŋ êtiam, gebe aê to lasitêwai aôŋ eŋ.   
\p
\v 12 Biŋ êpi lasiŋi Apolo amboac tonec. Aê kateŋ eŋ kêtu dim taêsam su gebe êwiŋ lasitêwai êndêŋ amac êwac. Mago eŋ taê gêjam gebe êwac galoc atom, ŋasawa teŋ embe êtap lêŋ ŋajam teŋ sa, go êwac.   
\s1 Paulu gêjac mata nê biŋ  
\p
\v 13 Anam jali to akêŋ êwiŋ ma akô ŋajaŋa atôm ŋacgeŋ.  
\v 14 Aŋgôm nêm gêŋ samob totêmtac êwiŋgeŋ.   
\p
\v 15 O lasitêwaac, amac ajala Stepana to nê gôlôac. Êsêac lau buŋa ŋamataŋa aŋga gamêŋ Akaiaŋa ma sêkêŋ tauŋ sêjam sakiŋ Anôtônê lau sêjac ŋawaegeŋ.  
\v 16 Aê jalêŋ biŋ amac gebe asô lau amboac tonaŋ ŋalabu êtôm asô êsêac samob, taŋ sêjam sakiŋ to sim tauŋ su sakiŋ tonaŋŋa naŋ, ŋalabu amboac tonaŋ.  
\v 17 Aê têtac ŋajam gebe Stepana agêc Potunata ma Akaika dêdêŋ aê sêmêŋ sêjô amac samob su.  
\v 18 Êsêac tonaŋ sêlau amac to aêacnêŋ ŋalêlôm. Tec atoc lau amboac tonaŋ samaŋ.   
\p
\v 19 Gôlôac dabuŋ Asia Sauŋŋa aweŋ gêjac amac. Akwila agêc Priska to gôlôac dabuŋ, taŋ sêkac sa aŋga êsêagêcnêŋ andu naŋ, aweŋ gêjac amac ŋanô kêtu Apômtauŋa.  
\v 20 Lasitêwai samob aweŋ gêjac amac. Aê moalêc taôm to akôc taôm sa êtôm Anôtônê lau nêŋ mêtê.   
\p
\v 21 Aê Paulu tauc kato biŋ aoc gêjac amacŋa tonec ŋa tauc lemoc.  
\v 22 Teŋ embe têtac êwiŋ Apômtau atom, oc Anôtô êpuc boa eŋ. Marana tê (ŋam gebe O Apômtau ômôêŋ).  
\v 23 Apômtau Jesu nê moasiŋ wacêpi amac.  
\v 24 Aê têtac gêwiŋ amac samob, taŋ Kilisi Jesu gêbiŋ aêac tôŋ naŋ.