\id PHP - Ignaciano NT -Bolivia 1980 (DBL -2013) \h Filipenses \toc1 Eta macartane ema Apóstole Pablo nayehe ena machamuriana ticavasanahi te Filipos, ticaijare Filipenses \toc2 Filipenses \toc3 Fi \mt2 Eta macartane ema Apóstole Pablo nayehe ena machamuriana ticavasanahi te avasare Filipos, ticaijare \mt1 FILIPENSES \c 1 \p \fig Ema Pablo tiájurecahi eta carta eta mávihairahi te cárcel.|src="Acts 16" size="span" ref="Fil 1.1-2" \fig* \v 1 Nuti Pablo émapa ema Timoteo, mavana­ra­havihi ema Viáquenu Jesucristo, vímiamareca puiti eta juca vicartane eyehe emutu eti vichamu­rianahi ecava­sanahi te Filipos, énaripa ena pastoreana énapa ena najupahana. Taicha eti machane­ranahi ema Viya eta iúrujia­si­ravahi ema Jesucristo. \v 2 Nuvaraha máetaviu­chahini eta macata­ji­sirahe ema Tata Vicaiyaquene, émapa ema Viáquenu Jesucristo; náijara­ca­hehini táurivaina eta epane­reruana. \s1 Ema Pablo mayaseuchavaca te mayujarasirana ena machamuriana \p \v 3 Tatiarihi eta te néchahe, nuhasu­lu­pa­yachahi ema Viya íchavenehi éti. \v 4 Te tamutu eta nuyuja­ra­sirana, tétavi­cavahi núrisa­mureva eta nuyaseu­chi­rahehi emutu éti. \v 5 Taicha te jena tínapu­cainapa sache eta nucame­ta­rai­ruirahi eta eyehe, ichapequene eta ímica­ta­si­ranuhi. Puíticha enasi­richuhi. \v 6 Ema Viya, tétavicava eta máurichirahe eta ítaresira cape juca. Núti, tétavi­cavahi eta nucasi­ña­vairahi mayehe eta máimiya­ni­ravaina eta máurichi­ra­heyare, mavarairahi iuri eta machima­pi­raheya ema Jesucristo te jena sache machavi­rayare. \v 7 Éneri­chuvare nucasi­ñavahi eyehe eta ejaca­piraya eta máurichi­rahehi éma, taicha némuna­cahehi ichape emutu éti. Nucasi­ña­va­hivare vicuti­ca­caipahi eta vijaca­pirahi eta máimica­ta­si­ra­havihi ema Viya, tayanapane viyere­hi­ca­ca­hipuca, étaripa te juca návihahi cárcel. Étaripa te nutupi­ha­mi­rau­chavaca ena tuparai­rucana eta nucatiu­chi­ra­yarehi eta yátupira eta viúchucuiraya maicha ema Jesucristo, apaesa te nasuapapuca éna apanava. \v 8 Tímara­ra­canuhi ema Viya eta némuna­si­rahehi emutu éti, nucutihi ema Jesucristo eta máemuna­si­rahehi éma. \v 9 Nuyasea­ca­hivare ema Viya eta iápaju­si­ra­vai­nahini eta émuna­raivaya. Ítupa­ji­jia­ca­vahini, támutuhini ímatie­queneha, apaesa ímati­pa­ra­cahini eta enere­ji­siraya eta táuriquenehi. \v 10 Taicha nuvaraha tápaju­pa­ná­vai­nahini eta iúrivaina eta ítare­sirana, tájina téchípe­ji­ca­hémahi. Matapi­ra­va­re­héyare, tiúriyarepa eta machima­pi­ra­heyare te machava ema Jesucristo. \v 11 Nuvara­havare iápaju­si­ra­vai­nahini eta íchaqueneana táuriqueneana eta ecaema­ta­nea­sirahi ema Viáquenu Jesucristo. Tásiha, tétavi­ca­va­yarehi eta nacuna­chi­ra­yarehi ema Viya ena achaneana eta náimairahehi éti. \s1 Eta vítaresirahi, puiti émapa ema Cristo téchahavihi \p \v 12 Nupara­pe­naveana, nuvaraha numetacahe tájinaichucha táichavahini eta nucaera­tairahi. Eta návihairahi núti te juca cárcel, camuriana ena numeta­ruanahi eta máemuna­raivahi ema Viya eta nayehe. \v 13 Énaripa ena tasunta­rurana eta palacio énapa ena apamuriana achaneana náecharipahi eta táemera­ta­si­ranuhi eta néhisirahi ema Cristo. \v 14 Tacutiquene, eta náimairanuhi eta nupresuvahi, ena camuri­queneana nuchamuriana táetume­cha­va­cainehi eta nacame­ta­rairuira eta máechaji­riruva ema Viya. Vaipa napicahini taicha ichape eta nacasi­ña­vairahi mayehe ema Viáquenu. \v 15-17 Nararihi éna, tiúrihi eta napane­reruana eta náimitu­re­sirahi te máijare ema Cristo. Tatupi­ruvahi eta náichirahi, tásiha­quenehi eta náemuna­si­ranuhi, taicha náechahi éna eta návihairahi ani, nucatiu­chi­ra­yarehi eta yátupira eta viúchucuiraya maicha ema Jesucristo. Narari­hi­sa­misera ena tímitu­re­canahi te máijare ema Cristo, váhisera tátupi­ru­va­que­né­nahini eta napane­reruana. Nacapi­na­ru­rai­va­richucha, navarairahi ticachu­ri­canuana. Napane­re­chai­chu­chavare tiápaju­ca­va­yarehi eta néñami­ravana, tavetijipa eta návihairahi nuti te juca cárcel. \v 18 Tájina­chu­chasera táichavahi. Núti vahi nucapi­na­ru­va­caimahi ena nani páureanasami. Ticuri­sa­mu­re­cha­nua­na­richucha núti eta náechaji­si­hairahi ema Cristo namutu. \p Énerichu ichape­mu­ri­ya­rechucha eta núrisa­mu­revaya, \v 19 taicha németeaca tiúriyare tamutu eta níchava­que­ne­vayare. Taicha tisama­carehi me Viya eta eyaseu­chi­ranuhi. Émaripa ema Espíritu Santo, ichape eta máimica­ta­si­ranuhi. \v 20 Núti, ichape eta nuvarairahi váhini nucutsi­rihaini. Nuvaraha nuvapinava eta nímiya­nirava nucasi­ñavaya mayehe ema Cristo eta majanea­si­ranuhi apaesa náimatihini ena achaneana eta yátupirahi eta macasi­ña­ca­revahi ema Cristo. Tájina vahi nupica­ca­vahini eta náimica­ti­chi­ra­nu­hipuca, táimica­pa­ca­nupuca. \v 21 Taicha, eta nítare­sirahi puiti, ema téchahi ema Cristo. Te népenapuca, tiápaju­ca­vainapa eta núrica­ca­revaya. \v 22 Téhesera te nítare­ca­ri­cha­hapuca, nucama­pu­ra­va­yarehi nucaema­ta­nea­cayare ema Viáquenu. Eta juca, vaipa nímatie­queneha tájahapuca tiúripa­na­yarehi nuyehe. \v 23 Nuvara­hai­panéni níjahú­cha­vahini népenahini apaesa nunara­capaini te machacaya ema Cristo. Eta juca tiúripanahi eta nímairahi. Váhisera nímatie­queneha tájahapuca eta néhiruyare. \v 24 Néchahe­va­resera éti, néñama­hevare nujuni­jicahe. Tiúripa­nai­chupuca vuíchaha nucuepena. \v 25-26 Tásiha, németeaca vuíchaha mavaraha népenahini ema Viáquenu. Nucuchapa nápecha­va­hi­varéni níteca eta ara eyehe, nucacha­ne­he­ya­réchaha éti. Nímica­ta­ca­he­nu­mayare apaesa tápaju­ca­vahini eta iúrisa­mu­revana eta ecasi­ña­vairahi me Viáquenu Jesucristo. Tacahe, tétavi­ca­vapaini eta viúrisa­mu­re­vai­nahini eta viúrujia­ca­cairaya. \p \v 27 Eta ítare­siraya, ímereca yátupina eta éhisiraina eta máimitu­rapiana ema Cristo. Tayanapane váhipuca nucuiteca eta eyehe, ímiya­na­vasera eta étume­chi­ravaina eta iúrujia­si­ra­cacahi. Nusamai­ri­ri­ca­hehini táurihini eta ímiya­ni­ravahi éhica emutu, étanai­na­richuhi eta epanereru, evapi­navahi eta ecame­ta­rairuira eta véhiruhi tayehe eta viúchucuiraya. \v 28 Vahi ecuarameca naicha nácani iánaranahi. Eta nacatia­na­si­rahehi, tímicae­che­rachahi eta nacaicu­chirahi eta náicuñayare. Táimicae­che­rachahi eta iúchucui­ra­yarehi éti maicha ema Viya. \v 29 Éti, iúrica­carehi maicha ema Viya eta ejaca­pa­ca­revahi mayehe, táichavenehi eta ecasi­ña­vairahi me Cristo. Tacamu­nu­hisera eta ecata­ji­vai­rayare táichavenehi eta éhisirahi éma, ecaicu­chirahi éta. \v 30 Ecuti­nu­ripahi eta vicana­ra­ji­ri­si­ra­vacahi ena viánaranahi. Éti ímaha­nu­richuhi cape juca eta nucana­rai­ra­vacahi, puíticha esamai­ri­ri­ca­nui­pa­hivare eta nunasi­richuhi nucana­ra­vacahi. \c 2 \s1 Tétavicavahi eta masuapajiraivahi ema Cristo. Tásiha puiti, tétavicavayarevare eta masuapacarevayare. \p \v 1 Tacahe puiti, németeaca esamavahi eta máetume­chi­rahehi ema Cristo, iúrisa­mu­re­ra­hivare táichavenehi eta máemuna­si­rahehi; evapi­na­va­hivare eta mávahá­si­rahehi ema Espíritu Santo, máimitu­si­rahehi eta ecajirahi ejapa­nu­ra­hi­hivare. \v 2 Tacahe puiti, nuvaraha étanai­na­ri­chuvare eta epanereru, ácuti­cacaini eta ecaema­ta­nea­siraina ema Viya; tácuti­ca­ca­hi­varéni eta émuna­si­ra­cacahi. Tásiha, tétavi­ca­vayare eta núrisa­mu­revaya ícha. \v 3-4 Éti eta ítare­siraina, tacuija eta ecasi­ña­va­vai­siraina, váhivare ecuimi­juquiha eta evara­ha­queneana. Nuvara­hasera ímere­cahini eta emansuvaina nayehe ena echamuriana; énahi émuna­ru­que­neanahi. Nativaina ímica­ta­cavaca éna, táetaviu­chi­ra­vai­nahini eta náurica­careva ícha. Vahi ecuítá­tijiva. \p \v 5 Emutu éti iámanahini eta táurivahi eta juca mapanereru ema Jesucristo, tisuapa­jirahi éma. \v 6 Éma, tacahehi eta mapane­re­ruanahi: Vahi macasi­ña­vahini eta víyairahi éma. Tétavi­ca­va­hisera eta mamansuvahi, étapa eta máurivahi. Tísapa­ji­ri­cavahi. \v 7-8 Tacahe, manaquicahi eta mávacuréni. Eta máucupau­chi­ra­havihi, macutipaipa mácani achane macahe­que­nechucha eta máuchusirahi. Tamutusera eta máitare­sirahi, tétavi­cavahi eta masuapa­ji­raivahi, macutihi mácani moso. Eta masuapa­ji­raivahi, étapa tiámapa­rauchahi eta máepenirahi te crusu. Titsiri­ha­ca­va­hineni, máitaucha­hisera. \v 9 Eta tacahe, ema Viya máijaracapa eta máejasi­ha­yarehi tayehe eta anuque­hepana mávacu­re­yarehi, étapa eta tacapi­ca­huirahi ichape eta máijare, \v 10 apaesa námutu nácani tisamanahi eta máijare Jesús, tépuyu­ca­na­yarehi: ena tiávihanahi te anuma, énapa ena tiávihanahi te apaquehe, énapa ena nacaera­ta­quenehi puiti te amahe apaquehe. \v 11 Namutu náichayare: “Yátupi Aquenu­caquene éma”. Tacahe, tétavi­cavahi eta vicuna­chi­ra­yarehi ema Tata Vicaiya­quenehi. \s1 Tétavicava eta najaraiva ena téhicana ema Jesús, nacuti eta jarairiqui \p \v 12-13 Núti nucuna­chahehi, eti nupara­pe­naveana némuna­ru­que­neanahi, taicha tétavi­cavahi eta esuapi­ranuhi te nutiari­hi­richaha te echacaya. Puítisera nuvaraha tápaju­cavaini eta esuapi­ra­nuyare, puiti eta nuyere­hi­rahehi. Ema Viya, émarichuhi ema tinacahi te esamureana eta evarai­rayare ecuri­sa­mu­re­chayare éma; tiávahá­ca­hevare eta ítauchi­rayare tamutu. Tásiha, muracaina eta ejanea­sirava tayehe eta tájipa­racana, epica­vareni eta ímica­ti­sa­mu­rechira ema Viya. Tacuija táemitie­que­ne­hahini eta tapachi­navahi ­ eta iáchanevana. \p \v 14 Te tatiari­hi­napuca jácani íchaque­nea­nayare, vahi ecueva­tae­ma­chavaca, váhivare ecuaca­pauchava, \v 15 apaesa tacuija échaji­sia­ca­revaina emutu. Tacuijavare etapi­ra­vainahi eta náimaira­heyare ena achaneana. Ímere­ca­va­yarehi eta machicha­hérahi ema Viya, tájina táechipe­ji­ca­hehini nayehe ena achaneana váinara­ji­pa­ne­réruana. Nímicu­ti­chinahe eta táurinavahi eta jarairiquiana vímaha­queneana te anuma te jácani yati timapi­cu­quenehi. \v 16 Ímitu­ca­va­cahini eta máechaji­riruva ema Viya, eta íchuhai­ra­va­cavare náehicavare, apaesa náuchucu­hahini tayehe eta apana náitaresira. Tacahe, te máiteca machava ema Viáquenu Jesucristo, eta máimaira­he­yarehi eta juca táuriqueneana íchaque­neanahi, tétavi­ca­vainapa eta nucuna­chi­ravaya núti íchavenehi éti eta táurivahi eta nímitu­si­rahehi. Vahi támapu­ru­jihini eta nucaema­ta­nea­si­rahehi. \v 17-18 Nímicu­tichahe eta esuapa­ji­raivahi tayehe eta ecaema­ta­nea­sirahi ema Viya. Ticutihi eta iámavahuhi mayehe. Núti, tijuricati táimica­pa­ca­nupuca eta nucame­ta­rai­ruirahi eta eyehe. Eta népeni­rai­na­pucaini tacuti­yareva eta námavahuhi mayehe ema Viya, tacachane eta iámavahuhi éti. Núti nuvapi­navahi eta níjara­si­ravahi népena, núrisa­mu­re­hivare eta nucama­va­huirahi me Viya. Nuvaraha iúrisa­mu­re­yareva éti apanava. Vahi ecuca­tie­que­nehanu. Ácutinu eta núrisa­mu­revahi núti. \s1 Ema Timoteo émapa ema Epafrodito, vanairucanayare me Pablo \p \v 19 Nupane­rechahi névata­ca­yaréni ema Timoteo eta ara eyehe, máimaha­panahe apaesa núrisa­mu­repaini eta nusamai­ri­ri­si­raheya te machavapa. (Máimaha­ha­vi­ri­nesera ema Viáquenu Jesús eta vítuji­si­ravaya.) \v 20 Taicha ema Timoteo, yátupihi macutinuhi eta nuhapa­sa­mu­re­chirava eta iúrica­ca­re­vai­nahini éti. Nájina apanai­nahini nácutihini éma. \v 21 Narari­hinéni ena apamuriana, énachu­chasera tiyayau­ruiri­ca­vanahi. Vahi tihapa­sa­mu­re­cha­va­naimahi eta iúrica­ca­revaina eti machane­ranahi ema Jesucristo. \v 22 Ímati­ripahi éti eta máurivahi ema Timoteo eta máimica­ta­si­ranuhi tayehe eta vicame­ta­rai­ruirahi, tacutihi mácani machicha ema achane, eta táurivahi eta máimica­ta­sirahi ema máiya. \v 23 Vuíchahasera névata­caimahi éma. Néchanu­mayare eta juca níchara­ra­ca­vayare te juca. \v 24 Nucasi­ña­va­hi­né­nisera mayehe ema Viáquenu Jesucristo eta nútija­ca­rú­vai­nahini nímaha­panahe. \p \v 25 Tásihasera, nupane­rechahi névata­ca­hi­varéni puítirichu ema apana viparape Epafrodito, ema évataruhi tímica­ta­ca­nu­yarehi, tiámapa­hivare eta enaqui­ruvana. Puiti éma, tétavi­cavahi eta máimica­ta­si­ranuhi tayehe eta juca vémata­ne­repihi, vicana­rairahi eta tamauri­queneana. \v 26 Mavara­hai­pai­chavare tímahahe éma apanava. Téñama­vaipahi eta eyehe emutu éti taicha máechahi eta esamai­ri­ri­sirahi eta macaju­mairahi. \v 27 Yátupihi eta macaju­mairahi, tiánehi­ya­rehini tépena. Majapa­nu­hisera ema Viya; tinaracahi. Tijapa­nu­nu­hivare núti apana apaesa vahi nucueña­ma­va­hichaini, vahi tacuapi­qui­ha­nuhini eta néñami­ravahi puiti. \v 28 Eta tacahe, nuyayaucha puiti névataca éma, apaesa eta ímairai­nahini éti, iúrisa­mu­re­va­repaini. Te néchapa eta iúrisa­mu­revahi, étapa tacaepaha eta néñamavahi eyehe. \v 29 Táurisera eta ejaca­piraina éma te esamureana, taicha yátupihi echamurihi éma eta éhisirahi ema Viáquenu. \v 30 Taicha éma, yátupihi tiánehipa eta máepenira, táichavenehi eta táetaviu­chirahi eta mavaraira macaema­taneaca ema Cristo. Váhiquene tiyava­na­vahini eta máitare­sirahi, taicha muraca eta mavarairahi máitaucha eta etupa­ra­si­ranahi mayehe. Taicha éma ítsivahi éti, eta vahi ítuji­ca­vahini ítecahini étija­ca­rú­vai­nahini ítáti­nuhini. \c 3 \s1 Tiúripana véhica eta juca yátupiqueneana \p \v 1 Nupara­pe­naveana, evapinava eta macacha­ne­ra­heripa ema Viáquenu. Núti, vahi nuyacuji eta nápechi­rayare numetacahe te juca néchaji­ri­ruvahi te nájure taicha eta tiúricha­heyare éti. \v 2 Échapa­vayare nayehe nácani achaneana tipami­caheana éhica eta mavanai­ripiana ema Moiséini, navarai­ra­hivare ­ ecama­rcayare, náimijachahi machane­raheya ema Viya taicha eta ecama­rcairahi. Ena nani, tétavi­cavahi eta náiñehivahi eta náemeje­ca­pi­rachira ena vichamuriana. Éna, nacutihi eta jácani tamucu tétavi­cavahi eta tanica­raivahi. \v 3 Jéhesa­resera vítiquenehi machane­ranahi ema Viya yátupi­que­ne­havihi. Vicama­rca­que­neanahi víti te visamureana maicha ema Espíritu Santo. Vítiquenehi yátupi­que­ne­ha­vi­hivare viti véneuchavahi me Viya. Vivapi­na­va­hivare táichavenehi eta vicasi­ñairahi eta machane­ra­ha­virahi ema Jesucristo. Véchahi vahi étapa­ra­cai­nahini vítauchahini eta vanairipiana, étaina­pucaini visama­ca­rehini táicha. \v 4 Jéhevare núti, táurica­hinéni nucasi­ña­vahini núti nusama­ca­rehini, taicha nítauchahi tamutu eta viyehe­repiana viti israelítana. Nucachu­ricahi ena nujaneanana. \v 5 Núti yátupi­que­nenuhi israelí­tanuhi taicha nucama­rca­ripahi te óchopa sache eta núchusirahi, náitauchahi éna eta viyeherepi. Mámarié­que­nenuíni ema Benjamín. Yátupi­que­nenuhi hebreo. Yátupi­que­nea­na­hivare hebréoana ena ticachi­chanuana, énapa ena náchuca­na­veanaini. Núti náchamu­ri­nuí­ni­hivare ena fariséoana. Nítucahi nímica­picaucha eta náitauchiraina yátupi eta viápaju­si­ravahi religió­so­havihi nayehe ena apamuriana nujaneanana israelítana. \v 6 Eta nímica­pi­cauchira, ichape eta nupana­ji­ri­si­ra­vacahi ena náinapureana creyénteana. Nucasi­ñavahi núti eta nítauchirahi yátupi eta viyehe­repiana. Tájina néchaji­sia­ca­re­vahini nayehe ena achaneana. \v 7 Puítisera eta néhisira ema Cristo, vaipa tacuna­cha­ca­rehini eta nusami­ravahi tamutu eta juca níchaque­neanahi nusiña­vi­rainihi. \v 8 Tacahe, eta nímairahi, váhinéni étapa­ra­cai­nahini tayehe eta viúchucuiraya. Puiti nínajicapa tamutu eta júcana, taicha tihapa­pi­canuhi eta néhisi­ra­yarehi ema Cristo; táichavare vahi tácutihini eta táetaviu­chi­ravahi eta táurivahi eta néhisirahi ema Náquenu Jesucristo. Puíticha tamutupa némitisica. Émachucha nucaema­ta­neacahi. \v 9 Puiti eta návahá­sirahi éma, vahi étainahini eta táurivahi eta néhisirahi eta viyehe­repiana. Ema Viya tijaca­panupa táichavenehi eta nucasi­ña­vairahi me Cristo. Taicha namutu ena ticasi­ña­vanahi éma, tijaca­pa­ca­reanaya me Viya. \v 10 Nuvarahahi núti tajuru­cachucha eta nímati­ra­yarehi ema Cristo. Nuvara­havare tacuija tahapapica eta macaema­ta­nea­si­ranuhi, máimere­sirahi eta táetaviu­chi­ravahi eta máitupa­ji­jia­si­ravahi, tacutipa eta máechepu­siraipa éma te máecari. Nuvara­havare nucapa­ya­ya­rá­ca­hi­varéni eta macata­ji­vairahi. Étapa eta népenira, nuvara­havare táuricha­va­cayare ena nuchamuriana, tácutihini eta táurichi­ra­havihi eta máepenirahi ema Jesús. \v 11 Taicha núti nucaunevahi eta néchepu­siraya núti apanava te nécari. \s1 Yátupiya eta vicaratasiravaya te vivaraha vítujicava viveha eta vícuchihi \p \v 12 Núti vahi nímija­cha­vaimahi tamutuhini nítaucha eta nítuji­si­ravaya. Vuíchaha nítamu­turuca. Nímiya­na­vai­chu­chasera eta nupami­si­ravahi, nuvarairahi nucuri­sa­mu­re­chayare ema Cristo te tamutu, taicha eta tacahehi eta máichuiranuhi néhisi­rayare. \v 13 Nupara­pe­naveana, yátupi­quenehi vuíchaha támutu nucapa­ya­ya­ra­cahini. Nuvara­hai­pasera némiti­si­cayare tamutu eta nunaquiruana. Tásiha, nétume­cha­vainapa eta nítauchiraya tamutu eta mavara­ha­que­neanahi níchaque­nea­na­yarehi. \v 14 Nupami­cavahi taicha ichape eta nuvarairahi nucuri­sa­mu­re­chahini ema Viya, nuvehahini eta nícuchihi mayehe. Taicha eta tacahehi eta máichuira­havihi, mavarairahi tíjara­cahavi eta viúrujia­sirahi ema Jesucristo. \p \v 15 Tacahe­yarehi eta epane­re­chi­rayare éti. Ecuti­nu­yarehi emutu eti échema­cha­na­ripahi eta juca véhiruhi. Te vuíchaha ecaicu­tia­rahini eta juca, németeaca tímitu­ca­heyare ema Viya. \v 16 Jéhesare, yátupina vímiyanava véhica tamutu eta vímitu­ca­si­vanahi. \p \v 17 Nupara­pe­naveana, nuvaraha yátupina ácutinu núti eta núrivahi eta nítaresira, éhica­varéni eta náurivahi ena apamuriana téchema­cha­naripa. \v 18 Ichape­murihi eta nutupa­ra­si­rahehi tayehe eta juca. Puiti eta nápechi­rahehi numeta­cahehi, níyaha­sa­murehi taicha narari­hichaha ena vuíchaha náimatie­queneha eta tacaye­ma­quenehi eta máepenirahi ema Cristo te crusu. Eta nacati­chirahi, vahi navaraha nasama­raraca te véchajisiha. ­ \v 19 Ena nánisami témitie­que­nea­nayare taicha tétavicava eta tavayua­si­ra­vacahi eta najamu­ra­cha­queneana. Nacasa­mu­rechucha eta tájipa­racana te juca apaquehe. Tisiña­va­vai­canahi, tivapi­na­vanahi eta náichirahi eta tamauri­queneana titsiri­ha­careana. \v 20 Vítisera tachane­ra­havihi eta anuma. Eta tacahe, vicunevaipa eta vicucha­pirahi ema Viáquenu Jesucristo ticatiu­ra­hiquene, másihairaya te anuma. \v 21 Máitsiva­chainapa éma eta juca viáquehesami. Apanainapa eta táimahiyare. Tacutinapa eta macáquehéra éma, tapachi­na­quenehi. Tétavi­ca­vainapa eta tatume­vayare taicha ichapequene eta máitupa­ji­jia­si­ravahi éma. Maratahahi macapaquecha tamutu. \c 4 \s1 Iúrisamurereacavayare me Viáquenu \p \v 1 Nupara­pe­naveana némuna­ru­que­neanahi, tétavi­cavahi eta nuvarairahi nímahahe, taicha nucaja­mu­rahehi éti, tétavi­cavahi eta núrisa­mu­revahi ícha. Puiti nuvaraha ímiyanava túmehéna tayehe eta éhisirahi ema Viáquenu, eti némuna­ru­que­neanahi. \p \v 2 Nuvara­havare nutupa­ra­cavaca ena vichamuriana esu Evodia ésupa esu Síntique: Tachavaini eta náemuna­si­racaca. Vahi tacunasi eta nacati­chi­ra­cacahi, taicha napara­pe­ji­ri­cacahi te mavahuana ema Viáquenu. \v 3 Nutupa­ra­ca­vivare, piti némuna­ru­quenehi nucompa­ñe­ruvihi: Pímica­ta­ca­va­cahini ena nani apinana esenana vipara­pe­na­veanahi, taicha éna ichape­murihi eta náimica­ta­si­ranuhi tayehe vicame­ta­rai­ruirahi. Náimica­tacahi ema Clemente, énapa ena apamuriana ena nucompa­ñe­ruanahi. Eta náijareana ena nani ticajua­naripa tayehe eta libro tiama eta víjareana viti vítare­rua­nayare. \p \v 4 Támutuhini sácheana iúrisa­mu­re­rea­ca­vahini me Viáquenu. Nuvaraha nápechahe numetacahe: Iúrisa­mu­re­rea­ca­vahini mayehe. \v 5 Námutuhini ena achaneana náimati­hehini éti eta táetaviu­chirahi eta iúriva. Taicha ema Viáquenu, tiánehipa eta máitesiraya­­. \p \fig Viyaseuchavaya mayehe ema Viya eta majaneasirahavina, te tatiarihipuca eta víchavaquenevahi.|src="Moses 27-B" size="span" ref="Fil 4.6" \fig* \v 6 Vahi ecueñamava, te tatiari­hi­na­papuca eta íchava. Ecasi­ña­vasera eta eyaseasira ema Viya te eyuja­ra­sirana. Ehasu­lu­pa­ya­chavare tayehe jácani máijara­ru­heanahi. \v 7 Jéhesare, ema Viya macaepa­hayare eta jácani ecati­sa­mu­revana eta juca máijara­si­ra­he­yarehi táurivayare eta esamureana étapa eta epane­reruana, táichavene eta iúrujia­sirahi ema Jesucristo. Eta macuri­sa­mu­re­chi­ra­havihi ema Viya, tétavi­cavahi eta tacachu­ria­sirahi eta nacuri­sa­mu­rechira nácani achaneana. \s1 Epanerechayare eta táuriqueneana \p \v 8 Títecapa, nupara­pe­naveana, epane­re­chi­na­vayare tayehe tamutu eta yátupi­queneana, tayehe tamutu eta tipicau­cha­careana, tayehe tamutu eta ítauraivaya tacuija taviuchahe, tayehe tamutu eta ticata­ji­ca­heyare eta íchirahi eta táuriqueneana. Epane­re­cha­yareva tayehe tamutu eta ecuri­sa­mu­re­chirahi ema Viya, tayehevare tamutu eta ticuna­cha­careana. Ecasamure tamutu jácani táuriqueneana apaesa ticuna­cha­ca­reyare tamutu eta íchaque­neanaya. \p \v 9 Ímiyanava éhica eta nímitu­rapiana. Ítauchayare eta numeta­ra­pianahi esama­ra­ra­ruanahi. Ácutinu eta níchaque­neanahi ímaha­que­neanahi. Ítauchaya eta juca, tásiha ema Viya, tamutuinapa tíjara­ca­heyare eta táurivaya eta epane­reruana éti. \s1 Tinaquiquicavanapa ena machamuriana ema Pablo, náimicatasiraya éma \p \v 10 Tétavicava eta núrisa­mu­revahi eta mayehe ema Viáquenu eta máijara­si­rahehi éma eta epane­re­chi­ranuhi tayehe eta iápechavahi ímiámareca eta nuyehe. Németeaca váhiquene émiti­si­ca­nuhini. Étachucha eta emaitu­ji­si­ra­va­vanehi ímiámareca eta ímica­tarapi eta nuyehe, tapaenu­mavahi. \v 11 Vahi táichave­né­nahíni jácani nuvayu­chi­ra­vai­nahini eta nucamu­nuirava. Núrisa­mu­réichucha, nítuca­samihi núti eta nítáti­ravahi tayehe jácani tatiari­hi­quenehi. \v 12 Nítucahi eta nítare­sirahi puiti eta nupauré­ravahi. Nítuca­hivare te nucaima­ha­que­néichaha. Nítucahi eta nucami­chirahi eta nátaji­vanahi, te nunicapuca, váhipuca; te nucaima­ha­que­ne­hipuca, te tájina­hi­va­repuca nímaha­que­né­nahini. \v 13 Núti nuratahahi nucamicha tamutu, taicha ema Cristo éma tétume­chanuhi. \v 14 Tájinasera táichavahini eta ímica­ta­si­ranuhi tayehe eta ímiáma­reruhi, evarairahi ímerecanu eta émuna­si­ranuhi, ítáti­ranuhi eta numaitu­ji­si­ravahi nutanu­cha­vahini. \p \v 15-16 Eti nuchamuriana, nucunachahe eta némechi­rahehi eta ímica­ta­si­ranuhi eta nupaisirahi eta nucame­ta­rai­ruirahi te apanana avasareana. Tayanapane epaenu­ma­va­hinéni épanava éhica ema Viáquenu, camurianahi eta ímiáma­re­si­nanuhi eta enaqui­ruvana te náviharipa te Tesalónica. Éneri­chuvare, te núchucapa te provincia Macedonia, éti iápechavahi ímiámareca eta enaqui­ruvana. Jéhevare nájina apamu­ria­nai­nahini nacuti­hehini eta ímica­ta­si­ranuhi. \v 17 Váhisera étainahini jácani nuvarai­rahini iápecha­vahini ímiámareca eta nuyehe eta enaqui­ruvana. Nuvarahahi nímine­ca­pae­que­nehahe: Eta ímica­ta­raivahi te juca apaquehe, puiti te anuma ánaqui táuruji­siavahi eta enaqui­ruvana te mamirahu ema Viya. \v 18 Nuti ichape­muripa eta nujaca­pirahi eta enaqui­ruvana, eta mámaque­nepahi ema Epafrodito. ¡Tétavi­cavahi eta ecaji­raivahi! Eta ímiáma­reruana, tacuti­rinehi eta inciensoi­nahini, eta táijiyevahi te mamirahu ema Viya. Tivapinava ema Viáquenu eta majaca­pirahi. Tacuti­hivare eta nanaquisira eta námavahuana te Templo. \v 19 Máimahahéine ema Viya. Éma, máitsiva­chayare tamutu eta enaqui­ru­vanahi. Tíjara­ca­heyare te jácani ecamu­nui­ravana. Émarihi téchayarehi ema Viáquenu Jesucristo. Éma, tétavi­cavahi eta tamutuira marataha. \v 20 ¡Máichecua­ra­qui­reyare eta vicuna­chiraya ema Tata Vicaiya­quenehi, tijarahi eta vijirauchira éma! Amén. \s1 Eta táichecuaraqui eta macartane ema Pablo \p \v 21 Eta iúrujia­si­ra­cacahi mayehe ema Viáquenu Jesucristo, nuvaraha échaji­si­nanuini namutu ena machane­ranahi ema Viya, vichamu­rianahi eta véhisirahi ema Viáquenu Jesucristo. Téchaji­ca­heanahi éti ena nucompa­ñeruana, ena nucacha­ne­que­neanahi ani te juca. \v 22 Téchaji­ca­hea­na­hivare namutu ena vichamuriana machanerana ema Viya, ena ticava­sanahi ani te juca. Narari­hivare ena tiávihanahi te mayehe palacio ema Emperador, énari­chuvare vichamuriana. Téchaji­ca­hea­na­hivare éna apana. \p \v 23 Nuyaseu­cha­he­paraca emutu éti me Viáquenu Jesucristo táetavi­ca­vahini eta iúrica­ca­revaya máicha. \p Tamutupa eta néchaji­ri­ru­vanahi ­ eyehe.