\id MRK - Ignaciano NT -Bolivia 1980 (DBL -2013) \h San Marcos \toc1 Eta Evangelio según San Marcos \toc2 San Marcos \toc3 Mr \mt2 Ema San Marcos májuequenehahi eta máichararacavahi ema Jesucristo, ticaijare puiti eta \mt1 EVANGELIO SEGÚN SAN MARCOS \c 1 \p \v 1-3 Nupara­pe­naveana, puiti nuvaraha numetacahe eta máitare­sirahi ema Jesucristo, Machicha ema Viya, te títeca­pau­cha­havipa te vitaracu. Ichape­rinehi eta viúrica­ca­revahi puiti taicha eta mameta­si­ra­havihi eta táurina­quenehi máechaji­ri­ruvana ema Viya. \p Ánaquia­pa­ripahi eta áñoana acane, ema Viya mametacapa ema víyarahaini profeta Isaías eta mapane­reruhi, eta mavane­si­rayare ema Machicha te juca apaquehe. Éma, tímitecahi ticatiu­ra­hi­yarehi. Éneri­chuvare matiari­hi­yareva ema apana achane máichuha­que­ne­yarehi ema Viya. Macame­ta­rai­ru­yarehi, máetupi­ri­ca­va­cayare ena achaneana, náinaji­si­ra­yarehi eta tamauri­queneana napane­reruana apaesa táuri eta najaca­pi­rayare ema Machicha ema Viya. \s1 Ema Juan Tícachasiricarahi tépanavapa ticametarairu eta máechajiriruva ema Viya nayehe ena vámahicuruhana \r (Mt 3.1-12; Lc 3.1-9, 15-17; Jn 1.19-28) \p \v 4 Tiuri, te táequenepa eta juca, camuri­quenehi áñoana, tiúchucapa ema achane ticaijare Juan. Éma, máichuha­quenehi ema Viya eta macame­ta­rai­rui­rayare, máetupi­ri­ca­va­cayare ena achaneana. Tacahe, masuapahi eta matupa­rahahi. Tiyanapa vámahi­cu­ruhapa. Vaipa avasa­re­cu­ru­hainaini. Ticame­ta­rai­rupaipa nayehe ena macuti­queneana vámahi­cu­ruhana. Ánipa macahehi eta máimitu­re­sirahi: \p —Ítsivacha eta epane­reruana. Éneuchava mayehe ema Viya, apaesa maperdo­nachahe eta epeca­turana. Te éneuchavapa, núti nícacha­si­ca­hénapa, apaesa etsecavaipa eta ejaca­pi­rayare ema Cristo —máichavacapa ema Juan. \fig Ema Juan Tícachasiricarahi ticametarairuhi nayehe ena achaneana.|src="Gospel 41" size="span" ref="Mr 1.4-8" \fig* \p \v 5 Tacahe, nárajapapa napaucha ena achaneana ticavasana eta te ichape avasare Jerusalén étapa eta apamuriana avasareana te táunavahi eta provincia Judea. Eta nametau­re­si­ravaipa ena achaneana, navarairaipa náinajica eta napeca­turana, ema Juan máicacha­si­ca­va­capaipa tayehe eta cajacure Jordán. \p \v 6 Ema Juan, vanairucahi me Viya, profetahi éma. Eta macamui­ri­hairahi eta náitsameru tajiyaha eta náitatiquene ticaijare camello. Eta máitijuhe, vácapi jayumepi. Eta manica­sa­reanahi eta tsacara. Eta máitiverahi eta mápama. \v 7 Ánivare macahe eta macame­ta­rai­ruirahi: \p —Ávane­pai­pa­hisera mácani yátupiquene Cristo. Éma, tiápaju­pa­navahi nuyehe núti eta mapicau­cha­ca­révahi. Váiparinehi nácuti­sa­mimahi eta máitupa­ji­jia­si­ravahi. Váipari­ne­hivare nácaemu­ña­vaimahi macamu­su­ra­nuhini núti páuresami. \v 8 Yátupi núti nícacha­si­cahehi te une, te éneuchavapa mayehe ema Viya. Émainapa, tícacha­si­ca­hé­na­varepa eti ecasi­ña­vanahi mayehe éma, tíjara­ca­hé­na­sarepa ema Espíritu Santo —macahepa ema Juan. \s1 Eta macaicachasirahi ema Jesús \r (Mt 3.13-17; Lc 3.21-22) \p \v 9 Te jena sácheana eta mávihai­ra­richaha ema Juan te cajacure Jordán, títecapapa ema Jesús. Másihapahi te avasare Nazaret te tinapaica eta Galilea. Tásiha, ema Juan máicacha­sicapa ema Jesús. \v 10 Te tamutupa, te tiúcupaicapa eta te une ema Jesús, tíjahú­chavapa máimaha téjiacahi eta anuma. Máimaha­varepa ema Espíritu Santo ticutipahi eta paluma. Máucupauchapa ema Jesús, mávahácapa éma. \v 11 Tacahe, nasamapa eta mahu ema Viya tásiha­quenehi te anuma. Ani macahehi eta nasamirahi: \p —Pítira nuchicha némuna­ruquene. Núrisa­murecha piyehe —macahepa. \s1 Ema Váinaraji Satanás mavarahapa macaitsamaraji ema Jesús \r (Mt 4.1-11; Lc 4.1-13) \p \v 12 Tacahe, ema Espíritu Santo eta mávahá­sa­mu­re­chirahi, enurujipa máimitu­caipahi ema Jesús eta mayaniraya te mávapahi apaquehe. \v 13 Eta mayerevahi ema Jesús cuarenta sácheana. Tásiha, ema Satanás macaitsa­ma­rajipa, mavaraha macaetema ema Jesús. Váhisera márata­hahini. Tatiari­hivare eta sárareana eta te mávihahi ema Jesús. Te tamutupa, ena ángeleana náechapa­ji­ricahi éma. \s1 Ema Jesús tépanavapa ticametarairu \r (Mt 4.12-17; Lc 4.14-15) \p \v 14 Tacahe, te jena sácheana, nacara­tacapa ema Juan. Námapa te tiyerehi. Tacahe, tiyanapa tichavahi ema Jesús eta te provincia Galilea. Tépanavapa ticame­tarairu. Máichuha­vacapa ena achaneana náehica­yarhi ema Viya. \v 15 Ánipa tacahehi eta mametarapi: \p —Éneuchava mayehe ema Viya. Ítsivacha eta epane­reruana. Taicha puiti tíchuha­hénapa ema Viya. Tiánehipa eta sácheyare títeca­pau­cha­hénapa eyehe ema ticatiu­cha­heyare. Aquenu­cayare mavaneruhi ema Viya, éma téchaheyare. Ichape eta iúrica­ca­revaya te esuapa eta nímitu­rapiana —macahepa. \s1 Ema Jesús máichuhavaca ena cuátroqueneana ténicarahiana, máimitureanayarehi \r (Mt 4.18-22; Lc 5.1-11) \p \v 16 Tacahe, eta mapaisi­rapahi ema Jesús te tachausi eta cáquiure Galilea, máimaha­vacapa ena apinana ajairana, ema émana ticaijarehi Simón Pedro émapa ema maparape Andrés. Eta náemata­nerepi ena nani, ténica­ra­hianahi. Náquijie­recahi eta nayutahe. \v 17 Tacahe, ema Jesús máichavacapa éna: \p —Yare, éhicanu. Núti níjara­caheya eta apana émata­ne­re­piyare. Éti ítuca­va­pa­racahi eta jímana; tacaheyare eta ítusi­ra­va­yareva ena achaneana, machane­ra­nayare ema Viya —máichavacapa. \p \v 18 Enevanepa náinajicahi éna eta náenisirahi. Tiyananapa náehicapa ema Jesús. \fig Ema Jesús máichuhavaca ena apinana ténicarahiana.|src="Gospel 68" size="span" ref="Mr 1.16-20" \fig* \p \v 19 Ánaqui­pa­na­varepa máimaha­varepa ena apinana ticapa­ra­pe­ca­ca­navare ema Jacobo émapa ema Juan. Téjacanahi te napacure. Matiari­hi­hivare ema naiya Zebedeo. Náititi­ji­ricahi eta nayutaheana. \v 20 Ema Jesús máichuha­varepa ena apinana. Tásiha, náehica­varepa. Najuni­jicapa ema naiya Zebedeo. Manasipa éma te pacure, macachanehi ena mamusurana. \s1 Ema Jesús máimijunapa ema éreana tiávahácainihi ema achane \r (Lc 4.31-37) \p \v 21 Tacahe, títeca­panapa tayehe eta avasare ticaijare Capernaum. Eta juca sache sávaru­muhuhi, tiyanapa ema Jesús eta te naúruji­si­rareva ticaijarehi sinagoga. Máimitu­ca­vacapa ena tiúruji­ca­vanahi. \v 22 Ichape náramihi ena achaneana eta máimitu­ra­pianahi táicha vahi nasama­sa­ré­nahini. Tétavi­cavahi eta máitusirahi mayuna­paicahi tamutu. Tétavi­cavahi eta tasuapa­ca­revahi eta máimitu­rapiana. \p \v 23 Te nataracu ena náuruji­ru­vanahi, matiarihihi ema émana achane mávaháruhi ema éreana. Tipiara­recapa, ánipa macahe: \p \v 24 —Núti nímativi. Pítira Sántoque­nevihi. Machicha­que­nevihi ema Viya. Pésami­ri­ca­ha­vipaini, piti Jesús Nazareno. Váhini picuesi­ru­ji­ca­havini. Pivara­hai­na­papuca pijara­re­ca­ha­viyare —macahepa ema achane. \p \v 25 Tacahe, ema Jesús macajachapa ema éreana. Ánipa maicha: \p —¡Pámatina! Piyana pijunijica ema maca achane —máichapa. \p \v 26 Tacahe, ema achane tíjahú­chavapa tiáquipaicava, tiyaya­carepa. Tipiara­recapa muraca maicha ema éreana eta majuni­ji­si­ra­yarehi ema achane. \v 27 Tásiha, náraminehi ichape ena natiari­hi­que­neanahi. Tiyase­re­ji­ri­ca­canapa, ánipa nacahe: \p —¿Tájahasica tacayema eta juca? Ema maca Jesús, tétavicava eta máitupa­ji­jiá­si­ravahi, maratahahi máquijica ena éreanana. Tásiha, ichape eta napisirahi ema. Vahi nácapae­ma­chahini. Tamutupa arairu eta máimitu­ra­pianahi ema maca —nacahepa. \p \v 28 Tacahe, nasamai­ri­ricapa namutu ena achaneana eta juca máichaque­neanahi ema Jesús. Énaripa ena ticava­sanahi te avasareana eta te táunavahi eta Galilea. ­ \s1 Ema Jesús macanaraca esu máimase ema Pedro \r (Mt 8.14-15; Lc 4.38-39) \p \v 29 Tacahe, te tiúchucanapa tayehe eta náuruji­si­rareva, tiyanapa ema Jesús te napena ema Pedro ema Andrés. Náehica­varepa ena apinana ema Jacobo émapa ema Juan. \v 30 Sutiarihihi esu máimase ema Pedro. Sunasi­que­neipahi tívecahi, ticajumahi ésu eta muraca fiebre. Nametacapa ema Jesús eta sucaju­mairahi esu esena. \v 31 Tásiha, mapauchapa. Macara­ta­vauchapa, macaeche­pucapa ésu. Táetavia­ca­va­neinehi eta fiebre. Tacahe, suéchapa­ji­ricapa ema Jesús, énapa ena máimitureana. ­ \s1 Camuriana ena macanararuanapahi ema Jesús \r (Mt 8.16-17; Lc 4.40-41) \p \v 32 Te jena cápere­hi­quénehi, te téricapa eta sache, ena achaneana námava­capaipa eta mayehe ema Jesús namutu ena nacaju­ma­queneana énapa ena návahá­ruanahi ena éreanana. \v 33 Jéhesa­réinehi, namutu ena achaneana ticava­sanahi tayehe eta avasare tiúruji­ca­vanapa te tapaja eta peti. \v 34 Camuriana ena macana­raruana tayehe eta apanapane jumareana. Mavera­navare ena váinarajiana máquiji­rua­napahi te náqueheana ena achaneana. Váhisera máisapahini náechaji­cahini ena éreanana, taicha náimatihi éna eta émairahi ema Cristo. \s1 Tamutu avasareana te Galilea mapaica ema Jesús \r (Lc 4.42-44) \p \v 35 Tacahe, te tijara­rahipa, téchepu­ca­vanepa ena Jesús. Tiyanapa eta te mayuja­ra­sirare. \v 36 Te téjamicapa ema Pedro, májinaripa ema Jesús. Tásiha, tiyananapa nacapa­yacapa éma eta te mayuja­ra­sirare eta te mávapahi apaquehe. \v 37 Te náiteca­pauchapa, náichapa: \p —Namutu ena achaneana titanu­ca­vianahi —náichapa. \p \v 38 Tásiha, máichavacapa ema Jesús: \p —¡Páureanasami! Nuvara­ha­pasera viyanayare tayehe eta apana avasareana apaesa nucame­tarairu taicha nutupa­ra­ca­si­vaichuhi níchuha­vacaya namutu ena achaneana náehica ema Viya —máichapa. \p \v 39 Tacahe, ema Jesús tiyanapa tipaica tayehe eta avasareana te Galilea. Ticame­ta­rai­rupaipa eta te náuruji­si­ra­revana. Éneri­chuvare nayanau­chapaipa ena achaneana návahá­ruanahi ena éreanana, máquiji­ca­va­capaipa ena éreanana. \s1 Ema Jesús macanaraca ema émana achane leproso \r (Mt 8.1-4; Lc 5.12-16) \p \v 40 Tacahe, te apanapa sache, títecapapa ema émana achane macaju­maquene eta lepra. Mapauchapa te mamirahu ema Jesús, máepuyu­mi­rauchapa. Tásiha, máichapa: \p —Tata, nucasi­ñavahi eta piyehe, picana­ra­ca­nupaini —máichapa. \p \v 41 Tacahe, ema Jesús tijimu­yainehi majapa­nuinehi. Manacapa eta mavahu. Máichapa: \p —Nuvaraha nucana­racavi. Tájinapa píchiravaina puiti —máichapa. \p \v 42 Enevanepa tinaraca. Vaipa leprósoi­nahíni. \v 43 Tacahe, ema Jesús máevatacapa ema achane. Matupa­racapa ichape vahi macume­ta­jirica. Ánipa máicha: \p \v 44 —Pímaha, piyana­ya­resera pímerecava nayehe ena tuparai­rucana, apaesa náimamacavi. Énainapa timeta­ji­ri­ca­nayare eta yátupirahi pinaraca, pipachihapa. Nacuijasera picume­ta­cavaca eta nútirahi nucana­racavi. Tásiha, piyana­yareva me Viya. Picama­va­hu­ya­repahi eta pihasu­lu­pa­ya­chi­rayare taicha eta macana­ra­si­ravihi —máichapa ema Jesús. \p \v 45 Tacahe, tiyanapa ema achane. Timeta­ji­ri­ca­pai­pasera, mametacapa namutu ena achaneana eta máichava­que­nevahi. Eta tacahe, ema Jesús vaipa máimere­ca­vahini te avasareana taicha eneva­ne­yarehi náurujiaca ena achaneana tímara­hijiana. Tacarine tiyanahi tayehe eta nájinaricha achane­na­hichaini. Énasera ena achaneana tiyana­naichucha napauchahi. Tiásihana tayehe tamutu avasareana. \c 2 \s1 Ema Jesús macanaraca ema émana achane macajumaquene eta muracaquiha \r (Mt 9.1-8; Lc 5.17-26) \p \v 1 Tacahe, te apana­varepa sache, tichavapa ema Jesús eta te Capernaum. Eta nasamai­ri­ri­sirahi eta matiari­hi­raripa éma, títeca­pa­napaipa ena achaneana, camuri­queneana. \v 2 Tiyutu­tu­ca­vanapa eta te peti mávihahi éma. Tájinapa távira­vai­nahini eta te tapaja­chacaya. Ema Jesús máimitu­ca­vacaipa eta nacaiju­heraya me Viya. \v 3 Tacahe, títeca­pa­na­varepa ena apamuriana, námapahi te áchuji ema achane muracaha. Cuátroana ena tíamanapahi. \v 4 Váhisera náiteca­pau­chahini eta te mávihahi ema Jesús, taicha eta nayutu­tu­si­ravahi ena achaneana. Tacahe, naveta­ta­mae­quechapa eta peti eta te máinahu te manapaicahi ema Jesús. Te náitauchapa navetataca, nacaju­chu­chucapa ema macaju­maquene eta te áchuji te mamirahu ema Jesús. \v 5 Te máimahapa ema Jesús eta nacasi­ña­vairahi eta mayehe, máichapa ema macaju­maquene: \p —Tiuri, nuchicha. Eta pipeca­tu­ranahi nucaepa­hai­navipa —máichapa. \p \v 6 Tacahe, éneri­chuvare natiari­hi­hivare téjacanahi ena escribá­noana. Napane­re­que­nehapa eta macaye­ma­quenehi ema Jesús. Tásiha, tisema­na­rinehi. \v 7 Ánipa nacahe te nasamureana: “Ema maca tímija­cha­vai­papuca Viya eta macaepa­hai­ra­yaréji eta pecatuana. ¡Tétavicava eta matapirava! Taicha macarichu ema Viya marataha macaepaha eta pecatuana. Nájina apanaina tiratahaina ticaepahaina eta pecatuana” tacahehi eta napane­reruana. \v 8 Enurujipa ema Jesús máimara­ra­ca­vacahi eta nasamureana étapa eta napane­re­ruanahi éna. Tacahe, máichavacapa: \p —¿Tájaha tacayema téjecapava eta epane­reruana? \v 9 Tájina táejeravaina eta níchirahi ema maca: “Nucaepa­hai­navipa eta pipeca­tu­ra­nahi”. Máejera­re­pá­napuca níchahini: “Nucana­ra­cavipa. Péchepuca, piveha eta pímacaraji, piyana pipaica”. \v 10-11 Tiuri puiti, nuti Manere­ji­ru­nuhi ema Viya, nímereu­cha­vainapa eta nurata­hairahi nucaepaha eta pecatu te juca apaquehe. Ímara­racanu —tacahe, máichapa ema macaju­maquene—. Puiti, nuchicha, nuvanecavi péchepuca. Piveha eta jara piyereruva. Piyana te pipena —máichapa ema Jesús. \fig Eta acane, eta napenana ena israelítana tacutichucha tsátsamemaiquehevaca.|src="House 7" size="span" ref="Mr 2.12" \fig* \p \v 12 Eneva­ne­rinehi téchepuca ema macáju­ma­quenéni. Mavehapa eta mayereruva. Tipaicapa te namirahu ena achaneana. Tiyanapa tiúchucapa. Eta náimairahi, ichape eta náramirahi namutu ena natiari­hi­que­neanahi. Tétavi­ca­vainehi eta nacuna­chirahi ema Viya. Ánipa nacahe: \p —¡Tétavicava tárami­careva eta máichaqueneana ema Viya! ¡Asulupaya, Tata! ¡Vahi vímaha­sa­ré­nahini! —nacahepa. \s1 Ema Jesús máichuha ema achane ticaijare Mateo, mayeheyare apóstole \r (Mt 9.9-13; Lc 5.27-32) \p \v 13 Tiuri, te apanapa sache, tiyana­varepa ema Jesús te tachausi eta cáquiure. Náiteca­pau­cha­varepa namutu ena achaneana eta mayehe. Tásiha, máimitu­ca­vacapa. \p \v 14 Tacahe, te tiápechavapa tipaica ema Jesús, máimahapa ema Mateo, machicha ema Alfeo. (Ema Mateo ticaija­re­hivare Leví.) Téjacahi eta te macatu­pa­ra­haiyahi eta macobra­re­sirahi eta impuesto. \p —Yare, péhicanu —máichapa ema Jesús. \p Tacahe, ema Mateo enevanepa tiyana máehica ema Jesús. \p \v 15 Te jena sácheana, ema Mateo téniricapa eta te mapena. Mámapa ema Jesús énapa ena máimitureana. Camuri­queneana ena téhicanahi ema Jesús. Natiari­hivare maverana ena macuti­queneana ema Mateo ticobra­re­ca­rahiana tayehe eta impuesto. Mavera­na­hivare ena apamuriana máemuna­ca­sareana ema Mateo. Tiúrisa­mu­reanahi eta nanisirahi. \v 16 Títeca­pa­na­varepa ena apanamuri achaneana: ena escribá­noana énapa ena fariséoana. Eta náimairahi eta macacha­nérahi ema Jesús ena máichuha­queneana ema Mateo, nacaecahipa. Ánipa nacahe nayehe ena máimitureana: \p —¿Tájaha tacayema tísapava ema eyehe maestro macacha­nevaca eta manisirahi ena nánitá­tajiana ticobra­re­ca­rahiana eta impuesto? ¡Tétávi­cavahi eta nacape­ca­tu­ra­raivahi! —nacahepa. \p \v 17 Te masamapa ema Jesús eta náechaji­ri­ru­vanahi, máichavacapa: \p —Ena ticaju­manahi, tétavi­cavahi eta nacamu­nuirahi ema médico. Énasera ena majuma­reanahi vahi nácamu­nuimahi ema médico. Puítisera, eta tímite­canuhi núti nutanu­cayare namutu ena tisipe­ca­turana apaesa náeneucha­vahini, náinajica eta napeca­turana. Nácani matapi­ra­va­reanahi vahi nasama­vahini nácamu­nu­nuhini —máichavacapa. \s1 Nayaserecapa ema Jesús tayehe eta ayuna \r (Mt 9.14-17; Lc 5.33-39) \p \v 18 Tacahe, te apahe­varepa, ayunanahi ena máimitureana ema Juan. Ayuna­na­hivare ena fariséoana. Náiteca­pauchapa ema Jesús ena apamuriana achaneana témeje­ca­pa­va­rahiana. Nayase­recapa: \p —¿Tájaha tacayema vahi naháyu­na­chahini ena pímitureana? ¿Tájaha tacayema vahi nácutihíni ena máimitureana ema Juan énapa ena fariséoana? —náichapa. \p \v 19 Majicapapa ema Jesús: \p —Nímicu­ti­chinahe puiti. Vahi táuricaimahi ayúna­nái­nahíni nácani ticaichu­ha­ca­sianahi tinicanaya nayehe ena araimana. Tiúrisa­mu­rea­na­yarehi taicha matiarihihi ema arayena. Vahi táuricahini ayúna­nái­nahíni. Téhesera te tépenapuca éma, jéhesare ticati­sa­mu­re­va­nayare. Tacutiquene, vuíchaha táuricaimahi ayuna­nai­nahini ena nímitureana. \v 20 Járaja­pai­na­pasera eta sácheyare, ticave­re­ji­ca­sia­nayare, taicha ticara­ta­ca­nua­nainapa ena ticapa­ca­nua­nayare núti. Jéhevarepa ayuna­nainapa. \p \v 21-22 Esama­nuchaha. Eta juca eta nímitu­ra­pianahi, amairiha arairu. Mavaraha ema Viya arairuyare eta eyehe­re­pia­nayare eti nuchanerana. Vaipa tácuti­ca­caimahi eta nayehe­repiana ena apamuriana achaneana. Eta ítusirahi éti eta nímitu­rapiana, tavaraha ínajica eta ichasi eyehe­repiana tamauri­que­neanahi —máichavacapa ema Jesús. \s1 Ena fariséona náimipicauchahi eta nayeherepiana tayehe eta sávarumuhuana. Émasera ema Jesús máimereuchahi émarichu téchahi eta nayeherepiana ena achaneana eta sache nanarasirayare \r (Mt 12.1-8; Lc 6.1-5) \p \v 23 Eta jena sávarumuhu, tiyanapa tipaica ema Jesús. Mámamu­rihapa ena máimitureana. Témehi­ca­vanapa ena fariséoana. Náetavi­vi­ji­ca­paipahi eta isanitiana. Tacahe, eta napaisi­rapahi, ena máimitureana navechu­qui­ha­paipahi étaja­vapahi eta trigo. Navepi­ra­qui­hapaipa, tépura­ja­ca­cha­va­na­paipahi. Tinica­napaipa. Tísapa­ca­reichucha éta, taicha técuha­napahi. \v 24 Énasera ena fariséoana eta náimara­ra­si­rapahi, tisema­napaipa. Ánipa naicha ema Jesús: \p —Pímaha ena pímitureana. Ticaema­ta­nea­na­paichucha eta navepi­ra­qui­rapahi eta trigo puiti juca sache tétavi­cavahi eta tacapi­ca­hu­quenehi. Vahi tísapa­ca­rémahi eta juca nacaema­ta­nerahi puiti —náichapa. \p \v 25 Tacahe, majica­pa­vacapa ema Jesús: \p —Németeaca éti vahi ecaicutiara eta tacaye­maquene eta Sagrada Escritura, eta máichava­que­nevahi ema víyarahaini David eta mapaisi­rapahi técuhapaipa énerichuva ena téhica­napahi. \v 26 Te émarichaha ema Abiatar náquenu­murihi ena tiyuja­ra­ca­rahiana, ema David tisiapapa eta te mapena ema Viya. Tiyase­se­recapa eta manica­yarehi. Náijaracapa eta pan tacapi­ca­hu­quenehi nanaca­sarehi te mamirahu ema Viya. Nanica­sarehi ena tiyuja­ra­ca­rahiana, émasera ema David vahi tátupa­ra­cahini manicahini. Étasera eta máecuavahi, manicapa eta pan, énapa ena macacha­ne­que­nea­napahi. \p \v 27 Tímiyanava eta mameta­sirahi éna: \p —Ema Viya máepiyacahi nativa ena achaneana. Te táequenepa, máimija­re­chinapa eta sache nanara­siraya ena achaneana, tiúricha­yarehi éna. Vahi étainahini témepiyaca eta tihapa­pi­ri­ca­va­cayare éna. \v 28 Tiuri puiti, numeta­ca­heyare: Núti Manere­ji­ru­nuhi ema Viya, nútirichu néchahi eta sache nanara­siraya ena achaneana —máichavacapa. \c 3 \s1 Ema Jesús macanaraca ema achane tépenavahu \r (Mt 12.9-14; Lc 6.6-11) \p \v 1 Tacahe, te apana­varepa sávarumuhu, tiyanavare ema Jesús, tisiapahi eta te náuruji­si­rareva. Matiari­hi­hivare ema émana achane vaipa tayamu­ri­cahini eta mavahu, tépena­vahuipa. \v 2 Natiari­hi­hivare ena fariséoana, ena ticana­ra­ji­ri­canahi ema Jesús. Náimara­racapa éma te macana­ra­ca­ya­repuca ema achane eta te jena sache tacapi­ca­hu­quenehi. Natanu­nui­ricahi eta tiviucha­yarehi ema Jesús. \v 3 Tacahe, máichapa ema Jesús ema achane: \p —Yare, pitupi­hayare ani te namirahu ena achaneana —máichapa. \p \v 4 Tacahe, máichapa ena achaneana: \p —Núti nuvaraha epane­rechaya. Puiti juca sache sávaru­muhuhi, ¿tájahapuca táurica eta víchayare? ¿Tísapa­ca­repuca vicha eta táuriqueneana? ¿Étapuca víchayare eta tamauri­queneana? ¿Táuricapuca vípuchavaca ena achaneana? ¿Vicapa­re­capuca? —máichavacapa. \p Énasera tímati­na­mu­ria­na­rinehi. \v 5 Tacahe, ticati­sa­mu­re­varine ema Jesús eta muracairahi eta nasamureana. Tacahe, tisema­ma­juhepa eta máeseni­mu­ri­hairahi éna. Máichapa ema achane macaju­maquene: \p —Nímaha. Picaja­ru­vauchava, pímechanu eta pivahu —máichapa. \p Eta máimere­sirahi eta mavahu ema achane, enevanepa tinara­vau­cha­vanepa. \v 6 Énasera ena fariséoana, tisema­na­rinehi eta náimairahi eta juca máichaquenehi ema Jesús. Tiyananapa tisama­cacana nayehe ena políti­coana, machanerana ema Herodes, taicha navaraha nacapacaya ema Jesús. \s1 Títecapanapa ena camuriqueneana achaneana \p \v 7 Émasera ema Jesús tiyanapa téraji­cavapa eta te mávapahi apaquehe eta te tachausi eta cáquiure. Mámapa ena máimitureana. Náehicavare ena ichape­mu­ri­queneana achaneana ticava­sanahi eta te provincia Galilea. \v 8 Jéhesare, te nasamai­ri­ricapa eta máichaque­neanahi ema Jesús, títeca­panapa ena ichape­mu­ri­queneana achaneana. Tiásihanahi eta te avasare Jerusalén, eta te provincia Judea, eta provincia Idumea, eta provincia Siria, étapa eta avasareana te apachara eta cajacure Jordán. \v 9 Tásiha, ema Jesús mavanecapa ena máimitureana natsesi­nahini étasina pacure apaesa vahi nacutu­piaraca ena ichape­mu­ri­queneana achaneana. \p \v 10 Taicha camuriana ena macana­ra­rua­napahi. Namutu ena nacaju­ma­queneana témeña­ha­va­napahi tiyumu­su­su­ji­ca­va­napahi eta náemeña­hai­ravaya, taicha navarahahi náemama­cayare. \v 11 Jéhesare, ena éreanana tiávahá­canahi ena achaneana, te náimahapa ema Jesús, tíaquipai­ca­vanapa te mamirahu éma. Tipiara­re­canapa: \p —¡Pítira Machicha ema Viya! —náichapa. \p \v 12 Mavane­ca­pasera máecati­ha­vacapa nacuija nacume­taruina taicha vuíchaha mávara­hahini náimatihíni ena achaneana eta émaque­nérahi Machicha ema Viya. \s1 Ema Jesús manerejica ena dócequeneana apóstoleana \r (Mt 10.1-4; Lc 6.12-16) \p \v 13 Tacahe, tiyanapa ema Jesús eta te mávapahi apaquehe máripahi. Mámamu­rihapa ena ánimuriana máimitureana. \v 14 Tacahe, ánaqui manere­ji­ca­vacapa te nataracu ena dócequeneana mayehea­na­yarehi apóstoleana. Vaipa najuni­jia­caimahi éma, macacha­ne­yarehi tamutu sácheana. Matupa­ra­ca­vacapa eta nacame­ta­rai­rui­rayare. \v 15 Máijara­ca­vacapa ena dóceana eta narata­hai­ra­yarehi ticana­ra­recana ena nacaju­ma­queneana, náimiju­nai­ra­yareva ena éreanana tiávahá­canahi ena achaneana. \fig |src="Gospels 86" size="span" ref="Mr 3.14-19" \fig* \p \v 16-19 Eta juca náijareana ena manere­ji­rua­nahi\f + \fr 3:16-19 \ft Ena nani api­nana ajai­rana ema Jacobo émapa ema Juan, napa­ra­pe­ca­cahi, machi­cha­na­vea­nahi ema Zebedeo. Éma­sera ema Viáquenu Jesu­cristo máima­ra­ra­cahi eta nácha­ne­vana, máima­ti­va­cahi éna. Mana­capa eta náchu­ca­ra­pia­nahi “Boane­rges”. (Eta táecha­ji­ri­ru­vahi eta juca, Tiju­ri­cati eta náecha­ji­sira, téya­ya­ra­sia­na­vare.) Matia­ri­hi­vare ema apana achane ticai­ja­re­hi­vare Jacobo. Ema maiya ticai­ja­rehi Alfeo. Matia­ri­hi­vare ema apana ticai­ja­re­hi­vare Tadeo. Eta tápi­pine eta máijare Lebeo, étapa Judas. Tacahe, mapana eta máijare. (Pita­nuca te Lucas 6.16 étapa te Mateo 10.2.) Ema apana Simón, tí­ma­ti­ca­rehi ema, náumurivainihi ena revolucionárioana ticaijareanahi “cananí­sta­na”. Nava­raha náqui­jica ena extra­nje­roana roma­noana.\f*: Ema Pedro (éma ticaija­revare Simón), ema Jacobo, ema maparape Juan, ema Andrés, ema Felipe, ema Bartolomé, ema Mateo, ema Tomás, ema apana Jacobo, ema Tadeo, ema apana Simón, émapa ema Júlasi Iscariote (ema tíjara­recahi ema Jesús). \s1 Ena escribánoana téjecapavanahi eta náimijachirahi ema Jesús mávaháruhi ema Váinaraji Satanás \r (Mt 12.22-32; Lc 11.14-23; 12.10) \p \v 20 Tacahe, tichavapa ema Jesús, énapa ena mayeheana apóstoleana te napena. Tiápecha­va­na­varepa tiúruji­cavana ena achaneana. Tásiha, vaipa náituji­ca­vahini tinicana taicha tétavi­cavahi eta nasimu­tuvahi ena achaneana. \v 21 Énasera ena mapara­pe­naveana ema Jesús, te nasamai­ri­ricapa, tiyananapa náepana­ya­rehini éma, taicha náimija­chaipahi máurishi éma. \p \v 22 Éneri­chuvare natiarihipa ena escribá­noana, tiásihanahi te Jerusalén. Náepiyae­que­nehapa ema Jesús, ánipa nacahepa: \p —Ema maca Jesús, vémeteaca majupaha ema náquenu­murihi ena éreanana, émaripa ema Satanás. Táitusiava máijaracahi eta máitupa­ji­jia­si­ravahi eta macuchu­sirahi ena éreanana —nacahepa. \p \v 23 Tacahe, ema Jesús máichuha­vacapa ena ticaeca­hi­ra­hianahi. Eta máimitu­si­ra­vacahi, máimicu­ti­chinapa. Ánipa máichavaca: \p —Éti, téjeca­pavahi eta epane­reruana ímija­chanuhi majupa­hanuhi ema Satanás. Ímija­chapuca ticatia­na­ca­canahi ena éreanana. Váhisera énena tácahe. \v 24 Tacutihi ena machanerana ema gobierno. Éna, vahi típutsi­mu­ria­va­naimahi apinai­na­hi­pucaini partido. Te típutsi­mu­ria­vanapa, énaji­cacaini tiáquipai­cacana. \v 25 Émaripa mácani achane te camurianahi ena machicha­naveana, váipari­ne­hivare típutsi­mu­ria­va­naimahi, náehaji­ri­ca­cahini, énaji­ca­cahini náquipai­ca­cahini. \v 26 Ene macahehi ema Váinaraji Satanás, váiparine máisapahini típutsi­cacana ena machanerana, taicha mavarahahi tisimu­tua­na­yarehi éna, tímiya­na­va­yarehi eta nacaete­ma­ji­ri­si­ra­ha­vi­yarehi. \p \v 27 Macutihi ema mácani achane tume. Te macara­tacahi eta mataquiriqui eta majanea­sirahi jácani macaye­he­queneana, nájina tiámeye­chaimahi. Tacamunuhi nacara­ta­ca­nu­mayare, náitiaca­nu­ma­yarehi ema túmequenehi achane. Jéhesare, náituru­ye­cha­sa­re­yarepa eta máimaha­queneana. Ene nucahehi núti, túmepa­nanuhi mayehe ema maca Satanás. \p \v 28 Puiti nutupiruva numetacahe: Tiperdo­na­cha­ca­rea­nayare ena achaneana eta napeca­turana, tamutu jácani náechaji­sihaira eta táiñema­hi­queneana. \v 29 Jarari­hisera eta epecatura vahi tiperdo­na­cha­ca­remahi. Eti ímijachahi ema Satanás ema tiávahá­canuhi. Ichape eta éjeca­pi­ravahi, taicha ema tiávahá­canuhi nuti, émaquenehi ema Espíritu Santo. Éti epana­ra­ra­caripa éma. Tásiha, máitavacaca eta etapi­ra­vanaya —máichavacapa ema Jesús. \p \v 30 Tacahehi eta máechaji­ri­ruvahi taicha eta nacahe­cha­ji­ri­ru­vairahi: “Ema maca Jesús, majupaha ema Satanás”. \s1 Suítecapauchapa esu maena ema Jesús énapa ena maparapenaveana \r (Mt 12.46-50; Lc 8.19-21) \p \v 31-32 Tacahe, te apanapa sache, tiúruji­ca­va­na­varepa ena camuri­queneana achaneana te tajuhe eta peti. Téjacanapa te machacaya ema Jesús. Títeca­panecha esu maena énapa ena mapara­pe­naveana. Nanasi­pasera te aneca taicha tiyutu­tu­ca­vanahi ena achaneana. Navarahahi náechaji­ca­yarehi éma. Tásiha, nametacapa ena apamuriana ema Jesús, ánipa naicha: \p —Esu pémuna­ru­quenehi pena, énapa ena pipara­pe­naveana nararihi ani te aneca. Navarahahi téchaji­caviana —náichapa. \p \v 33 Majicapapa éma: \p —Yátupi némuna­ca­vacahi esu meme, énapa ena nupara­pe­naveana. Narari­hisera ani te juca nuchacaya ena némuna­rua­na­hivare, nupara­pe­na­veanahi. \p \v 34 Tacahe, máeseni­mu­ríhapa ena máimitureana ena téjacanahi te machacaya. Tásiha, macahepa: \p —Ena nani ena némuna­rua­na­hivare. \v 35 Taicha namutu nácani ticaema­ta­nea­canahi ema Tata, énahi ena némuna­ru­que­neanahi —máichavacapa. \c 4 \s1 Eta máimicutichinaquenehi evaraqui tacaevaquenehi te apanapanenéji máteji te apaquehe \r (Mt 13.1-9; Lc 8.4-8) \p \v 1 Tacahe, te apanapa sache, tiápecha­vavare tímitureca ema Jesús te tachausi eta cáquiure. Tásiha, camuria­na­pa­hivare ena achaneana títeca­pau­chanahi éma. Eta navayu­chi­ra­varipa ena achaneana, ema Jesús tíavacuhapa tayehe eta pacure, tiápajue­cavapa apaesahi. Téjacapa eta máimitu­re­sirahi. Ena achaneana nanasipa tayehe eta te tachausi. \v 2 Camuri eta máimicu­ti­cha­que­neanahi eta máimitu­si­ra­vacahi. Ánipa macahe: \p \fig |src="Farmin 2" size="span" ref="Mr 4.3-9" \fig* \v 3 —Esama­ra­ra­ca­nuchaha. Matiarihihi ema émana achane. Tévacahi te máesane. \v 4 Eta mapaisi­rapahi, témiri­capaipa eta evaraqui te achene. Táimahapa eta cáyure, tanicapa. \v 5 Eta mayeherepi éma eta máevasira, máevaja­ja­pai­capaica eta apaquehe. Tásiha, eta apamuri evaraqui témiricapa te váhirichu tamitu­tuhini eta máteji taicha máripahi eta apaquehe. Tímaru­ca­va­ne­panéni táicha. \v 6 Téhesera te tíjurepa eta sache, tacapa­jicapa; taicha vaipa táupare­va­cahíni. \v 7 Tacahe, eta apana evaraqui témiri­capaipa te tapare eta itapequiji. Tiúrina­hinéni eta táimarusira, étasera eta itape tacachu­ricapa eta tajuru­sirahi. Táemuriachapa eta sucureca. Tanasipa, vaipa tacahihini. \v 8 Tacahe, eta apamuri evaraqui témiri­capaipa te tiúrina máteji. Tijuru­ca­rahihi eta táimarusira. Ichape­murihi eta tahi. Eta étana, ticahipa apaesa­sa­ji­ruichucha. Eta apana, ticahipa tativa­re­re­ha­panapa. Eta apanavare, ticahivare tétupi­ca­va­panapa. \v 9 Esama­ra­racanu emutu éti. Te evara­hapuca ecaicutiara, tavaraha eta epane­re­chi­navaya —macahepa ema Jesús. \s1 Ema Jesús máitametacavaca ena máimitureana eta juca máimiturapi \r (Mt 13.10-23; Lc 8.9-15) \p \v 10 Tacahe, te najuni­jicapa ena apamuriana achaneana, témeña­ha­vanapa eta mayehe ema Jesús ena dócequeneana apóstoleana énapa ena apamuriana máimitureana. Nayase­recapa tájahapuca tacayemahi eta máimicu­tia­ra­chi­ra­va­caichucha eta máimitu­si­ra­vacahi ena achaneana. \v 11 Tacahe, majicapapa éma: \p —Ema Tata titupa­ra­canuhi nítame­ta­ca­heyare éti eta juca mapane­reruana táequene­reruana tayehe eta macuchu­cui­ra­heyare eti achaneana. Mavarahahi ímatie­que­nehaya éti. \v 12 Énasera ena apamuriana achaneana nímicu­tia­ra­chi­na­va­caichucha, apaesa vahi máejera­rémahi eta nacaicu­tia­rairaya eta nasama­quenehi. Tavaraha napane­re­chi­navaya. Eta nacaicu­tia­rairaya, náitsiva­chahini eta náitaresira, apaesa naperdo­na­cha­ca­repaini —máichavacapa ema Jesús. \p \v 13 Éneri­chuvare máichavarepa: \p —Éti, ¿vuíchaha íturue­queneha eta juca nímicu­ti­cha­quenehi? Tavaraha eta epane­re­chi­navaya éti apanava apaesa íturue­queneha eta apamuriana nímicu­ti­cha­que­neanahi. Tiuri, numetacahe: \v 14 Eta evaraqui eta máevaruhi ema achane tacutihi eta nímitu­rapiana. \v 15 Natiarihi ena achaneana nacuti eta apaquehe muracapahi te achene, te táemiri­sihahi eta evaraqui. Ena nani nasama­ra­racahi eta nímitu­rapiana. Émasera ema Satanás macami­ti­si­ca­vanepa eta nasama­quenehi. \v 16 Natiari­hivare ena apamuriana achaneana, nacutihi eta máteji máripahi. Te nasama­raraca eta nímitu­rapiana, natupi­ru­va­ne­hinéni nasuapa, tiúrisa­mu­rea­nainehi. \v 17 Váhisera nárata­hahini nacara­va­huhini yátupi­nahíni. Vahi nácutihíni eta evaraqui tiúparehi. Ánipirichu eta náehisirahi, taicha vahi nacami­chahini jácani nacata­ji­vai­ranahi. Váhivare túmesa­mu­rea­nai­nahini te tatiarihipa eta jácani nacatichaira ena achaneana táichavenehi eta náehisi­ranuhi. \v 18 Natiari­hivare ena apamuriana achaneana nacuti eta máteji te távihahi eta itapequiji. Éneri­chuvare nasama­ra­ra­ca­hinéni eta nímitu­rapiana. \v 19 Napane­ré­que­ne­ha­hinéni, tahapa­pi­ri­ca­va­ca­hisera eta jácani táichara­ca­vayare eta náitaresira. Tavayua­ca­va­cavare eta tájipa­racana, najamu­rachahi tamutu. Tahapa­pi­ri­cavare eta navarairahi tirricu­chavana. Tamutu eta juca táemeta­vicahi eta navarairahi téhicanuana. Tamapu­rujihi eta najaca­pirahi eta nímitu­rapiana. \v 20 Natiari­hisera ena apamuriana achaneana nacuti eta tiúrina máteji. Éna, nasama­ra­racahi náunacahi yátupi eta nímitu­rapiana. Tájinavare náichira­vai­nahíni eta náehisi­ranuhi. Ichape eta nacaema­ta­nea­sirahi ema Viya. Nararihi ena apaesarichu eta nacaema­ta­nea­sirahi. Narari­hivare ena apamuriana, nativa­re­re­ha­panapa eta nacaema­ta­nea­sirahi. Tásiha, ena apamuriana, ichape­mu­ri­panapa eta nacaema­ta­nea­sirahi ema Viya —máichapa ema Jesús. \s1 Ema Jesús tímitureca eta apamuriana yátupiqueneana \r (Lc 8.16-18) \p \v 21 Tímiyanava eta máimitu­re­sirahi, ánipa macahe: \p —Te viyustaca eta vimícahu, váiparinehi táuricaimahi vijiha­pai­cahini, vinaca­hi­va­re­pucaini te tápecu eta vétsatsame vímasi­rarehi. Tacamunuhi vinaca­yarehi te anuquehe. \v 22 Jéhesare, tayana­pa­nepuca nacayu­muruqui, tamutu­ya­re­hisera ticaechera jácani tayumu­ru­re­vanahi. Tájina tépacu­chaimahi jácani najajai­ru­vanahi. Tamutu­yarehi téchacareya. \v 23 Te evara­hapuca ecaicutiara, tavaraha eta epane­re­chi­navaya. \p \v 24-25 Máichavarepa: \p —Tacamu­nuvare epanerecha yátupina eta esama­queneana. Te apaesa­richuhi eta epane­re­chirahi, apaesa­ri­chuvare eta ecaicu­tia­rairaya. Te esuapa yátupina eta nímitu­rapiana, ema Espíritu Santo tímitu­caheya tamutu eta tacaye­ma­quenehi. Jéhevare, tímitu­ca­heyare éma eta apamuriana yátupi­que­neanahi. Énasera nácani vahi návara­hahini napanerecha, váhivare nasuapa, énaji­vayare tíchavana ticave­re­ji­ca­sianaya eta nasama­que­neanahi. \s1 Ema Jesús máimicutiarachava eta táimarusira eta evaraquiana \p \v 26 Máichava­ca­varepa: \p —Nuvaraha nímicu­ti­chinahe eta nímitu­rapiana nuti Manere­ji­ru­nuhi ema Viya. Te yátupihi eta nasuapirahi eta nímitu­rapiana ena achaneana, náitsiva­chainapa arairuinapa eta napane­reruana étapa eta nayehe­re­pianaya eta náitaresira. Tacutihi eta máevaraqui mácani achane. Tévacahi te máesane. Tásiha, tinaracapa, macucha­pa­yarepa eta tacahi­rayare eta máevaraqui. \v 27 Tímarucapa eta evaraquiana. Tijuru­cavare. Ema achane, tájina macaicu­tia­rahini eta táimaru­sirahi. Váhivare macaicu­tia­rahini eta tajuru­sirahi. \v 28 Taicha eta apaquehe, éta ticaima­rucahi. Tacuchucahi tativa eta tapacaji, táehicapa eta tanaqui. Te ticahipa, tiúchucapa eta tapiraqui. \v 29 Te tiyahapa eta tahi, ticaecha­tijipa te tumare, taicha étainapa eta tacave­ha­siraya —macahepa ema Jesús. \s1 Ema Jesús máimicuticha eta taqui eta mostaza \r (Mt 13.31-32; Lc 13.18-19) \p \v 30 Ánivare macahe: \p —Puiti nuti Manere­ji­ru­nuhi ema Viya, nímicu­ti­chinahe eta ichape­mu­rivaya eti íjara­ca­vanahi éhicanu. \v 31 Ecutiya eta ánichi­chaquene taqui eta sucureca ticaijare mostaza. Éta juca, ániqui­ti­ta­va­capana eta taqui te tamutu eta evaraquiana tatiari­hi­que­neanahi tayehe eta juca apaquehe. \v 32 Téhesera te ticaevapa, tijurucapa eta tiápaju­cavahi ichapepana tayehe eta apamuriana sucurecana. Tatiarihi eta ichape­ta­vavaca. Tásiha, tacape­na­jicapa eta cáyureana —macahepa ema Jesús. \s1 Camuri eta máimicutichaqueneana \r (Mt 13.34-35) \p \v 33 Ani tacahe tamutu eta máimitu­si­ra­vacahi ena achaneana. Camuriana eta máimicu­ti­cha­que­neanahi. Tamutuhi ticaicu­tia­ra­ca­revaca nayehe ena tivara­hanahi náiturue­queneha. \v 34 Tájina étahena te tímitureca, vahi macuna­cahini eta máimicu­tichira. Téhesera te macarichupa ema Jesús énapa ena máimitureana, máimicae­che­rachapa tamutu eta máimicu­ti­chi­na­que­neanahi. \s1 Ema Jesús macaesamirica eta une eta táepacusirahi étapa eta técaticava \r (Mt 8.23-27; Lc 8.22-25) \p \v 35-36 Tacahe, te jena sache, eta máejasirahi ema Jesús te pacure, tímitu­recahi. Te cápere­hi­chichapa, máichapa ema Jesús ena máimitureana: \p —Viyanaya viánueca te apachara —máichavacapa. \p Tacahe, ticame­ta­vanapa nayehe ena achaneana. Tásiha, námapa ema Jesús eta te pacure. Náehicapa ena apamuriana te pacure eta napaisi­rapahi. \v 37 Te ítupie­re­canapa, tachima­racapa eta muraca técaticava. Tépacucapa ichape eta cáquiure. Tisiapa­paipahi eta une tayehe eta pacure. Tiánehi­paipahi tacaeri­cavaca. \v 38 Émasera ema Jesús, tímaca­paichucha te tahivu eta pacure te machunusi. Tásiha, nacaja­micapa éma. Ánipa náicha: \p —¡Tata maestro! ¡Picatiu­chahavi, véricainapa! ¿Váhipuca péñamava eta viyehe? —náichapa. \p \v 39 Tásiha, enurujipa téchepuca éma. Titupihapa. Mavanecapa eta técaticava étapa eta une. Ánipa macahe: \p —¡Pámatina, pésami­ricava! —máichapa. \p Tacahe, tíchecapa eta técaticava. Tésami­ri­cavapa eta une. Tésami­rie­cavapa tamutu. \p \v 40 Tacahe, máichavacapa ena máimitureana: \p —¿Tájaha tacayema epica? ¿Váhipuca ecasi­ña­vahini eta nutiari­hi­rapahi eta eyehe? —máichavacapa. \p \v 41 Ena máimitureana, tétavi­ca­vainehi eta náramirahi. Tiyase­re­ca­canapa, ánipa nacahe: \p —¡Tétavi­cavapa eta máitupa­ji­jia­si­ravahi ema maca vimaestro! ¡Jéhesare, yátupiquene eta émairahi machichahi ema Viya! ¡Taicha tamutu tasuapahi, macama­ti­nacahi eta técaticava étapa eta une eta táepacu­sirahi! —nacahepa. \c 5 \s1 Ema achane návaháruhi ena ichapemuriqueneana éreanana \r (Mt 8.28-34; Lc 8.26-39) \p \v 1 Títeca­panapa te apachara eta cáquiure eta te apaquehe ticaijare Gadara. \v 2 Ánaqui tatiarihi eta ecariana. Tacahe, te tiúcupaicapa ema Jesús eta te pacure, tiúchuji­ca­vanepa ema émana achane návaháruhi ena éreanana. \v 3 Éma másihapahi eta te ecari, taicha macape­na­jue­cha­vacahi eta covachana. Nájina nárata­hahini náitiacahini éma. Étaripa eta ichapepi cadena, vahi tárata­hahini. \v 4 Taicha máejeharipa nacarataca. Náitiji­vauchahi te cadena. Nanacavare eta grillo te mapiqui. Émasera mavena­ru­rujica eta cadena, mavena­ru­cavare eta mayehe grillo. Jéhesare, nájina narata­hahini namansu­chahini ema maca achane. \v 5 Eta máitare­sirahi, eta mávirarehi tayehe eta ecari étapa eta mávapahi te anuqueheana mari. Tamutu sácheana, yátiana, tipiara­re­recahi éma. Tijarachava te márijahiana. \v 6 Tacahe, tiyere­hi­paichaha máimahapa ema Jesús, tijunapapa mapauchapa. Máepuyu­mi­rauchapa. \p \v 7-8 Ema Jesús, eta máimairahi ema achane, máichapa: \p —¡Pijunijica ema maca achane, piti éreana! —máichapa. \p Tipiara­recapa muraca eta majica­pirahi ema achane. Ánipa macahe: \p —¿Tájaha picha píteca pipauchanu, piti Jesús, Machicha­que­nevihi ema Viya? ¡Pájapanunu, vuíchaha picuva­necanu ánaqui te nucaicu­ñai­yayare! —macahepa. \p \v 9 Tacahe, ema Jesús mayase­recapa ema éreana. Ánipa maicha: \p —¿Tájaha píjare píti? \p Majicapapa éma: \p —Núti nucaijare “Nacape­naharu ena ichape­mu­ri­queneana éreanana”. Jéhesarehi, ichape­mu­ri­havihi víti. \v 10 ¡Pájapa­nu­ha­visera! Te piáquiji­ca­ha­vi­ya­repuca, ¡vahi picueva­ta­cahavi viyanaya te tiyerehi! —nacahepa ena éreanana tiávahá­canahi ema achane. \p \v 11 Tiuri puiti, tatiari­hi­hivare eta camuri­que­neanahi cúchiana. Tinihi­canahi ánaqui te táemiri­paisine eta masihi. \v 12 Tacahe, ena éreanana tiyaseu­cha­vanapa mayehe ema Jesús. Ánipa nacahe: \p —¡Picata­ji­cahavi! Pévata­cahavi eta te távihahi eta jena cúchiana. Písapahavi visiapa­ha­cavaca eta jénana —náichapa. \p \v 13 Tacahe, ema Jesús macuchu­chu­ji­ca­vacapa eta te máquehe ema achane, máisapapa nasiapa­ha­cavaca eta cúchiana. Tatiarihi cútimahi apina mil eta cúchiana. Tacahe, te tasamapa eta cúchiana eta nasiapa­ha­si­ra­vacahi ena éreanana, tijuna­pa­ra­canapa témiri­ri­ji­canapa te tachausi eta cáquiure. Tériri­ji­canapa tamutu. \p \v 14 Natiari­hi­hisera ena tijanea­ca­nainihi eta cúchiana. Te náimahapa, tiárame­ca­na­rinehi. Tiyananapa tijuna­pa­napaipa, timeta­ji­ri­ca­napaipa nácani nácapa­ji­ru­va­napahi, étapa te avasare namutuvare nametaca. Tiárami­ca­réinehi nayehe ena achaneana. Tiyananapa náimahapana tájahapuca eta táichava­que­nevahi eta cúchiana. \v 15 Te títeca­panapa, náimahapa ema achane návahá­ruinihi ena éreanana. Téjaca­ripahi te máivape­chacaya ema Jesús. Tájina­ripahi máichira­vai­nahini. Ticamui­ri­hai­pa­hivare. Tásihasera, tipica­na­rinehi ena achaneana. \v 16 Tavetijipa te náitame­tacapa ena tímahanahi eta táichava­que­nevahi eta cúchiana te macuchu­chu­ji­ca­vacapa ena éreanana ema Jesús. \v 17 Tacahe, nayaseacapa ema Jesús váhini macuite­ca­pau­cha­vacaini tayehe eta návasahi éna, machava­va­nehini te másinehi. \p \v 18 Tacahe, te tiávacu­ha­yarepa ema Jesús, ema achane manararuhi tiyase­se­recapa eta mavarairapa máehica ema Jesús. \v 19 Émasera, vahi máisapahini. Ánipa maicha: \p —Piyanachucha pichava nayehe ena pijaneanana te piávasa. Pimetacaya eta macana­ra­si­ravihi ema Viya taicha eta majapa­nui­ravihi —máichapa ema Jesús. \p \v 20 Tacahe, tiyanapa tichava ema achane. Timeta­ji­ri­ca­pai­pasera mameta­ca­va­capaipa eta máichaquenehi ema Jesús mayehe. Náraminehi namutu ena ticava­sanahi eta te provincia ticaijare Decápolis. \s1 Ema Jesús macanaraca esu machicha ema Jairo, ésupa esu apana esena sucajumaquenehivare \r (Mt 9.18-26; Lc 8.40-56) \p \v 21 Tiuri, tichava­varepa tiánueca ema Jesús te apachara. Te títecapapa, náurujia­ca­vanepa ena ichape­mu­ri­queneana achaneana te mávinehi te tachausi eta cáquiure. \v 22 Tacahe, títecapapa ema émana achane ticaijare Jairo. Ema maca achane, tétavi­cavahi eta mapicau­cha­ca­revahi. Tuparai­rucahi tayehe eta náuruji­si­rareva. Te máiteca­pauchapa, tépuyucapa te mamirahu ema Jesús. \v 23 Mayaseacapa, ánipa máichapa: \p —Tátachicha, surarihi esu nuchichasami, ticajumahi. Puiti téñama­ji­ri­cavaipa ésu. Picata­ji­ca­nupaini, tata. Pinasinanu eta pivahuana suyehe apaesa sunaraca —máichapa. \p \v 24 Tacahe, masuapapa ema Jesús. Tiyanapa máehicahi ema achane. Náehica­varepa ena camuri­queneana achaneana. Náevata­ji­ri­canecha éma. \p \v 25 Tásiha, te nataracu sutiari­hi­pa­hivare esu esena sucaju­ma­quenehi. Doce áñoripahi eta sucaju­mairahi táichirahi eta suítine. \v 26 Ichaperipa eta sucata­ji­vairahi taicha camuria­naripa ena típuchanahi médicoana. Títaharipa eta suímaha­que­nea­nainihi. Tájinasera vahi suátiva­rehini. Suávira­pa­ra­sia­vaichuhi suvayu­ha­paichucha eta sujuma. \v 27 Ésu, sutanu­ca­paipahi ema Jesús, susamai­ri­ricahi eta tiárami­careana máichaque­neanahi. Supauchapa suéhique­cu­cha­paipahi te maquecu. \v 28 Taicha tacahehi eta supane­reruhi: “Tarata­chuchaini némama­jia­cahini eta ñimuiriha, németeaca nunara­ca­pa­pucaini”, sucahe­sa­murepa. \v 29 Tacahe, suémama­jiacapa eta tacheyarapi eta mamuiriha. Jéhesa­réinehi, enurujipa tícheca eta suítine. Tisamavapa ésu eta sunara­si­raipahi tayehe eta sujumainihi. \p \v 30 Émasera ema Jesús macaicu­tia­ra­vanepa eta sutiari­hirahi esu tacana­raruhi eta máitupa­ji­jia­si­ravahi. Enurujipa téviuru­cavahi te namuri ena ichape­mu­ri­queneana achaneana. Ánipa macahe: \p —¿Nájaha témama­jia­ca­nuanahi? \p \v 31 Tacahe, ena máimitureana náichapa: \p —Tata, téñatu­he­ji­ri­ca­canahi namutu eta achaneana taicha ichape eta nasimu­tuvahi. Piyase­re­ca­ha­vi­ri­chahava nájahapuca ena témama­jia­ca­vianahi —náichapa. \p \v 32 Émasera ema Jesús máeseni­mu­rihapa, matanucapa nájahapuca ena témama­jia­canahi. \v 33 Tásiha, supauchapa esu esena. Tiyaya­ca­repaipa taicha tipica­ripahi. Taichasuéchahi eta suíchaquenehi ésu. Suépuyu­mi­rau­cha­vanepa te mamirahu. Sumetacapa tamutu. \v 34 Tásiha, máichapa ema Jesús: \p —Tiuri, nuchicha. Pinaracapa puiti táichavenehi eta picasi­ñai­ranuhi. Vaipa picueñamava eta pichaviraya te pipena. Vaipa tichavaimahi eta pijumainihi —máichapa. \p \v 35 Téchaji­ri­ca­vai­chahahi ema Jesús eta suyehe esu esena, títeca­pa­nanecha ena tiásihanahi te mapena ema Jairo. Nameta­ca­vanepa: \p —Esu pichicha tépena­sa­mipahi. Vaipa picucamesa ema Maestro —náichapa. \p \v 36 Émasera ema Jesús vahi masuapahini eta nameta­sirahi. Mavara­haichucha tiyana. Tacahe, máichapa: \p —Vahi picueñamava, piti Jairo. Pácasi­ña­vachucha eta nuyehe —máichapa. \p \v 37 Tacahe, ema Jesús vaipa máisapahini náehica ena apamuriana achaneana. Nacarinepa ema Pedro, ema Jacobo, émapa ema Juan. \v 38 Te títeca­panapa te mapena ema Jairo, máimahapa ema Jesús ena achaneana vaipa náituca­ca­ra­hahíni, tijaja­mu­ria­na­ripahi eta náiyairahi. Tipiara­re­ca­na­ripahi muraca. \v 39 Émasera ema Jesús eta masiapirahi, máichavacapa: \p —¿Tájaha tacayema eta iúruji­ri­cavahi eta ani, íyaha­ra­cavapa? Vahi ecuiyaha. Esu suca amaperu, váhinéni suépenahini. Tímaca­richucha ésu —máichavacapa. \p \v 40 Énasera ena achaneana nacaeca­hi­richucha éma, técavanapa. Tacahe, ema Jesús macuchu­ca­vacapa te aneca namutu. Tacahe, tisiapapa te suávihahi esu amaperu, émapa ema suiya, ésupa esu suena, énapa ena mapanana máimitureana. \v 41 Tacahe, macara­ta­vauchapa ésu. Máichapa: \p —Nuchicha, néchajicavi. Péjamica, péchepuca —máichapa. \p \fig Ena achaneana israelí­tana tinanesianahi tijajacana, suí­chavene esu tépena.|src="file" size="span" ref="Mr 5.35-43" \fig* \v 42-43 Enurujipa esu amaperu téjamicapa, téchepuca. Tipaicapa te namirahu. Ichape­rinehi eta náramirahi ena tímahanahi. Tásiha, ema Jesús mavane­ca­vacapa náijaraca eta sunica esu amaperu. Matupa­ra­ca­varepa muraca eta vahi nacuecha­jisiha eta náimaha­quenehi. Esu amaperu, dóceripahi eta suhañora. \p Tacahe, tiyanapa ema Jesús. Tichavapa te mapena. \c 6 \s1 Tichavapa ema Jesús te mávasa Nazaret \r (Mt 13.53-58; Lc 4.16-30) \p \v 1 Tacahe, te apanapa sache, tiyana­varepa tipaica. Tichavapa tayehe eta mávasa Nazaret, mámamu­ri­hapaipa ena máimitureana. \v 2-3 Tacahe, te jena sache sávaru­mu­huquene, tiyanapa tayehe eta náuruji­si­rareva nayuja­ra­sirare ena achaneana. Tímitu­recapa. Camuriana ena tisama­ra­ra­canahi. Ichape eta tahapa­sa­mu­re­chi­ra­vacahi ena achaneana. Váhisera návara­hahini nasuapahini. Náepuru­richucha éma. Ánipa nacahe: \p —¿Távihapuca mavínehi eta júcana máimitu­ra­pia­na­hicacha ema máca? ¡Témuna­hi­ri­cavapa títupa­ji­jia­ca­vai­pa­hí­jicacha! ¿Távihasica macara­va­huinehi eta máichirayare eta tiárami­careana? Vivaraha vímaha víti apanava eta máichaque­nea­nahíji visamai­ri­ri­ruanahi. Taicha vímatihi ema maca. Carpinté­rochucha éma. Vímati­hivare esu maena María. Vímati­hivare ema maparape Jacobo\f + \fr 6:2-3 \ft Ema maca achane, ticai­ja­rehi Jacobo te náecha­ji­ri­ruva ena israelí­tana. Te vécha­ji­ri­ruva, ticai­ja­rehi Santiago. Mapae­nu­ma­vahi máehica ema Jesús te táeque­nepa eta máeche­pu­si­rahi te máecari ema Viáquenu.\f*, émapa ema José, émapa ema Judas, émapa ema Simón. Vímati­hivare ena esenana mapara­pe­na­veanahi, ticava­sanahi ani —náichacacapa. \p \v 4 Ema Jesús máimatihi eta napane­re­ruanahi. Tásiha, máichavacapa: \p —Tatuparaca epicau­cha­haviya vimutu viti mavaneruana ema Viya. Étisera eti nujanea­nanahi ecava­sanahi eta te juca viávasa, étipa eti nupara­pe­naveana, vahi epicau­cha­nuhini —máichavacapa. \p \v 5-6 Éma, ichape eta máramirahi eta namasua­pa­ji­raivahi éna. Eta tacahe, tájina máimere­ca­hichaini eta tiárami­ careana. Tacarichu eta macana­ra­sirahi ena nacaju­ma­queneana eta máemama­ma­há­si­ra­vacahi te mavahuana. Vahi camuria­nai­nahíni ena macana­ra­ruanahi. \s1 Ema Jesús mavanecavacapa ena dócequeneana apóstoleana napaicayare tamutu avasareana, ticametarairuanayare \r (Mt 10.5-15; Lc 9.1-6) \p Tacahe, ema Jesús tiyanapa mapaicahi eta avasareana máimitu­ca­va­capaipa ena achaneana. \p \v 7 Étana sache, macuru­ji­mu­rihapa ena dócequeneana mayeheana apóstoleana. Tacahe, máijara­ca­vacapa eta náitupa­ji­jia­si­ra­vayare narata­hai­rayare náquijica ena éreanana. Tacahe, mavanecapa tiyanana eta te apana­paneana avasareana, apina­na­ya­repahi eta napaisi­ra­ya­repahi. \v 8 Matupa­racapa, ánipa máichavaca: \p —Tájina iámaimahi eta eyere­ruvana eta epaisiraya. Váhivare ecuama eta eniru­rucuha te alforja, étapa eta plata. \v 9 Étana­ri­chuvare iámayare eta emuiriha. Tacarichu iámaya eta eyupairiqui. Ecaepa­ru­pe­va­ya­resera. \v 10 Te ítecapapa tayehe eta jácani peti íteca­pihaya te jácani avasare, ánasi tayehe. Te iúchuca­yarepa eta te jena avasare, epaenumava ejunijica eta íteca­pihahi. \v 11 Te váhipuca nacuja­capahe te jácani avasare, váhivare nacuvaraha nacusamahe, iúchuca­va­neyare. Étata­pe­va­cha­va­nu­ma­ya­resera eta máteji te ívapeana. Táicutia­rayare eta máicuña­si­ra­va­cayare ema Viya taicha eta namava­rairahi najaca­pa­hehini. Nutupiruva numetacahe, te táitecapa eta juicio, tiápaju­ca­vainapa eta náicuñayare. Tacachu­ri­cayare eta nacaicu­ñai­rayare ena achaneana váinara­ji­queneana ticava­sanaini te Sodoma étapa eta Gomorra —máichavacapa ema Jesús. \p \v 12 Tacahe, tiyananapa ena dóceana. Ticame­ta­rairuana eta tacamu­nui­ra­yarehi eta náeneuchi­ravaya ena achaneana, náinajica eta napeca­turana. \v 13 Náimiju­na­va­capaipa ena éreanana tiávahá­canahi ena achaneana. Camuria­na­hivare ena nacana­raruana tayehe eta najumanaini, nacapa­ja­si­si­rapahi te nachuti eta aceite. \s1 Ema Herodes masamairiricapa eta máichaqueneanahi ema Jesús \r (Mt 14.1-2; Lc 9.7-9) \p \v 14 Tacahe, ema Herodes ema aquenucahi tayehe eta Galilea masamai­ri­ri­ca­varepa eta máichaque­neanahi ema Jesús, taicha náechaji­sihahi namutu ena achaneana. Nararihi ena téjeca­pa­vanahi eta napane­reruana, ánipa nacahe: \p —Ema maca Jesús, ¿váhipuca émaina ema Juan Tícacha­si­rí­ca­rahíni macaparuhi ema Herodes? Tichava­hi­chupuca títareca. Étapuca tacahehi puiti maratahahi maicha eta tiárami­careana —nacahepa. \p \v 15 Narari­hisera ena apamuriana nacahepa: \p —Émapuca ema víyarahaini profeta Elías, téchepucahi. \p Ena apamuriana nacahepa: \p —Émarichuhi profeta, macuti­quenehi ena náinapu­reanáini antivuanaini. Váhisera téchepu­caimahi éma —nacahepa. \p \v 16 Émasera ema Herodes, eta masamai­ri­ri­sirahi, macahepa: \p —Németeacahi ema maca émaripa ema Juan, ema nímiyu­cha­ti­pi­que­nurehi, téchepu­ca­hipuca te máecari —macahepa. \s1 Eta táichararacavahi eta máepenirahi ema Juan \r (Mt 14.3-12) \p \v 17-18 Eta macapa­sirahi ema Herodes ema Juan, ani tacahe eta táichara­ra­cavahi: Te jena año, ema Herodes mavehahi esu Herodías, esu machinenahi, mayenahi ema maparape Felipe. Máimina­jicapa ema suima. Tacahe, ema Juan macaja­cha­vacapa éna eta navira­ca­cairahi. Étapa tímica­tichahi ema Juan, sucatichapa esu Herodías. Tásiha, ema Herodes máeratacapa te cárcel ema Juan, macava­nai­ripipa náitiaca te carenapi. \v 19 Esu Herodías, tétavicava eta sucati­chirahi ema Juan. Suvarahahi sucapaca éma. \v 20 Váhisera surata­hahini, taicha matsiri­hacahi mapicauchahi ema Herodes ema Juan, taicha máechahi tétavicava eta máurivahi ema Juan. Máimati­hivare eta mavaneruhi ema Viya. Eta tacahehi, macatiuchahi éma apaesa tacuija suícharaca ésu. Táitusiava, ema Herodes máuricapa masama­ra­racahi eta máimitu­rapiana ema Juan; váhisera máiturue­que­ne­hahini tájahapuca máichara­ra­ca­va­yarehi. \v 21 Tacahe, eta te jena yati ticaija­re­muhupa ema Herodes, sucama­purapa esu Herodías eta máepiya­sirahi eta ichape piesta ema Herodes. Máichuhapa ena máevanachana énapa ena oficiáleana, énapa ena ticaima­ha­queneana ticava­sanahi tayehe eta Galilea. \v 22 Te tinicanapa téranapa, esu suchicha esu Herodías tisiapapa eta te návihahi ena achaneana. Esena­chi­charipa ésu. Tírimaicapa te namirahu. Ema Herodes máuricainehi ichape, énapa ena machimarana. \v 23 Tacahe, ema Herodes máichapa ésu: \p —Nujuracha te pimirahu. Piyaseacanu tájahapuca eta pivara­ha­quenéna. Núti níjara­ca­viyare jácani piyasea­ru­nuyare, tayanapane vácuticaca eta nímaha­queneana —máichapa ésu. \p \v 24 Tacahe, tiyanapa tiúchucapa esu amaperu. Suyase­re­panapa esu suena, ánipa suícha: \p —¿Tájahapuca eta nuyaseacaini eñi ñina Herodes? —sucahepa. \p Tásiha, suíchapa esu suena: \p —Píyaseacaya eta ñichuti eñi Juan, puítinarichu ñíjaracavi —suíchapa. \p \v 25 Enurujipa tichava tisiapa esu amaperu eta te mávihahi ema aquenuca Herodes. Suyaseacapa éma, ánipa suicha: \p —Nuvaraha píjaracanu puítinarichu eta ñichuti eñi Juan eñi tícacha­si­ri­carahi. Píjaracanu te curuja —suíchapa. \p \v 26 Tásiha, eta masamirahi eta juca suyasearuhi ema rey Herodes, ichape­rinehi eta mapane­re­re­sirahi. Váhisera mávara­hahini mavayua­cahini ésu táicha nasama­ripahi ena machimarana eta máijara­si­ra­yarehi eta suyasea­ru­yarehi ésu. \v 27-28 Tacahe, enurujipa mavaneca ema suntaru eta te cárcel. Mayucha­ti­pi­que­nu­hapana ema Juan. Tacahe, mámapaipahi eta machutini te curuja. Máijaracapa esu esena amaperu. Tásiha, suíjara­panapa esu suena. \p \v 29 Te nasamai­ri­ricapa ena máimitureana ema Juan, tiyananapa náepanapa eta máquehéni, náecara­panapa. \s1 Ema Jesús máitaparahavacahi máenicavaca ena camuriqueneana achaneana \r (Mt 14.13-21; Lc 9.10-17; Jn 6.1-14) \p \v 30 Tacahe, tichavanapa tiúruji­cavana ena apóstoleana mayehe ema Jesús. Nametacapa tamutu eta náichaque­nea­napahi étapa eta najaca­pirahi ena achaneana eta náimitu­ra­pianahi. \v 31 Tacahe, máichavacapa ema Jesús: \p —Tiuri. Tájina táichava. Puiti viyana vácarichu eta te mávapahi apaesa vinaraca ánipina —máichavacapa. \p Taicha vahi téjiacavana ena achaneana. Tévacha­ji­ri­ca­canahi tiyanana. Vahi náituji­ca­vahini nanica­nu­mahini ena apóstoleana émapa ema Jesús. \v 32 Tacahe, tiyananapa te pacure, tiávacu­hanapa. Nacaijuhepa te mávapahi apaquehe. \v 33 Énasera ena achaneana naneca­paichucha eta nayanirahi. Camurianahi ena tímatianahi. Tacahe, tiyananapa tijuna­pa­napaipa, nameta­pa­na­yarehi ena apamuriana achaneana. Tásiha, tiúruji­ca­vanapa ena tiásihana te tamutu avasareana. \v 34 Te tiúcupaicapa ema Jesús, máimahapa ena camuri­queneana achaneana natiari­hi­ripahi. Tétavi­ca­vainehi eta majapa­nui­ra­vacahi, taicha nacutihi eta uvesana nájina tijaneacaina. Tacahe, máimitu­mu­ri­haripa. Camuri eta máimitu­rapiana. Tiuna eta máimitu­si­ra­vacahi. \v 35 Te cáperehipa, ena máimitureana napauchapa éma. Náichapa: \p —Cáperehipa juca sache. Tiyere­hi­vacahi eta pétiana. \v 36 Tacahe, táuricapa pimeta­cavaca ena achaneana nayanapa, navachareca eta nanica te jácani isanitiana, avasa­re­chi­cha­napuca te vichaca­ya­ra­hanahi. Taicha ani, tájina naviyaimahi eta nanicahini —náichapa. \p \v 37 Majica­pa­pasera éma: \p —Íjaraca étina eta nanica. \p Éna náichavare: \p —¿Pivara­hapuca viyana vivachareca eta pan? Tacamunuhi vácaye­hehini eta camuri plata apaesa námutupaini vítapa­ra­hahini vénicahini apaesai­nahini návami­nahini. ¡Vahi tarata­hahini eta dies mil páneana! —nacahepa. \p \v 38 Tacahe, mayase­recapa ema Jesús: \p —¿Áyana eta pan ecayehe puiti? Eyana ímaha. \p Te náechapa, nametacapa: \p —Cíncochichaichu eta pan, apiquipa eta jima jitaruca —nacahepa. \p \v 39 Tacahe, macava­nai­ripipa náejaha­ha­ca­pai­cahini namutu te muíjipahi, náijamu­ri­paichuhi. \v 40 Tacahe, téjaha­pai­canapa ena achaneana. Náijamu­ri­paichuhi eta náejasirahi. Cincuenta­napahi, ciéntoanapahi. \v 41 Tacahe, ema Jesús mavehapa eta cíncoquene pan étapa eta apiqui jima. Máesenicapa eta te anuma. Mahasu­lu­pa­yachapa ema Viya. Mayuve­tu­tu­jicapa eta pan, tásiha máijaracapa ena apóstoleana. Éna, náijaracapa ena achaneana. Éneri­chuvare mayuve­tu­tu­he­si­navare eta apiqui jima. Tisimu­ri­va­capaipa eta náijaraca. \v 42 Tacahe, námutu tinicana, tisatueanapa. \v 43 Tásiha, nacaema­cha­ri­cha­havare eta doce saye ichapehiana táinica­cha­va­cai­chahava eta náemacha­rajiana eta pan étapa eta jima. \v 44 Camuriana ena máeniruanahi. Te nataracu, natiarihihi ena cinco mílqueneana ajairana. \s1 Ema Jesús mapaicaeca eta une \r (Mt 14.22-27; Jn 6.16-21) \p \v 45 Te tamutupa, enevanepa mavanecahi ema Jesús tiávacuhana eta te pacure ena máimitureana. Tínapu­ca­na­yarehi tiánuecana te apachara eta te avasare Betsaida. Émasera ema Jesús manasi­yarehi máevata­mu­ri­ha­nu­ma­yarehi ena achaneana. \p Tásiha, tiyananapa ena máimitureana. \v 46 Tacahe, te tamutupa eta macame­ta­vairahi ema Jesús nayehe ena achaneana, tiyanapa tiápanahi tayehe eta anuquehe mari. Tiyuja­ra­ca­yarehi tayehe. \p \v 47 Tacahe, te tiúyatipa jena yati, ema Jesús manasi­richaha macarichuhi eta te anuquehe mari. Ena máimitureana itupie­re­canaipa tayehe eta cáquiure. \v 48 Tásiha, tachima­ra­ca­vacapa eta muraca técaticava, nácapa­qui­ha­paipahi. Te tijara­rahipa, ema Jesús máimahapa eta nanausi­rapahi muraca. Tacahe, tiyanapa macapa­ya­muriha. Mapaicae­capaipa eta une. Máetavi­ca­va­ca­pai­pasera. \v 49 Éna máimitureana tipica­na­rinehi eta náimairahi eta mapaicae­si­rapahi eta une, náimija­chaipahi cunare. \v 50 Tipiara­re­canapa namutu eta náimairahi. Máechaji­ca­va­ne­pasera éma. Ánipa maicha: \p —Vahi ecupica. Nútichucha. Étumechava —máichavacapa. \p \v 51 Tacahe, mapauchapa éna. Tiávacuhapa nayehe. Tacahe, tíjahú­chavapa tíchecapa eta técaticava. Nárami­rinehi ichape ena máimitureana. \v 52 Taicha vuíchaha nacaicu­tia­rahini eta tacaye­ma­quenehi eta macaeja­pa­sirahi eta pan, eta táimereu­chirahi éma eta vanairu­cairahi me Viya. Muraca­sa­mu­re­mu­ria­na­richaha. \s1 Ema Jesús macanaraca ena nacajumaqueneana ticavasana te Genesaret \r (Mt 14.34-36) \p \v 53 Tacahe, te apanapa sache, tiápecha­va­na­varepa tiánuecana eta cáquiure. Títeca­panapa eta te avasare ticaijare Genesaret. \v 54 Te tiúcupai­canapa, náitiacapa eta napacure. Ena natiari­hi­que­neanahi náimati­vanepa ema Jesús. \v 55 Tásiha, tiyananapa tijunapana timeta­ji­ri­ca­na­yarehi tayehe tamutu eta avasa­re­chichana tachaca­ya­ra­hanahi. Tacahe, tiúruji­ca­va­napahi ena achaneana te jácani máiteca­pi­hapahi ema Jesús. Námava­ca­paipahi eta te áchuji ena nacaju­ma­queneana. \v 56 Éneri­chuvare, te jácani mayani­hapahi te acheneana téhepuca cálleana, nanaqui­pai­capahi ena nacaju­ma­queneana. Tacahe, nayasea­capahi éma máisapi­rai­nahíni náemamajiaca eta tacheyarapi eta mamuiriha. Tacahe, nácani témama­jia­ca­napahi, eneva­nepaipa tinara­ca­napahi. \c 7 \s1 Ema Jesús mametaca ena achaneana eta timaeperajicarahi \r (Mt 15.1-20) \p \v 1 Tiuri, te apanapa sache, náiteca­pauchapa ena apamuriana fariséoana énapa ena escribá­noana, tiásihanahi tayehe eta Jerusalén. Témeña­ha­vanapa eta mayehe ema Jesús. \v 2 Te nataracu ena máimitureana ema Jesús, nararihi éna vahi nacasi­pa­va­hu­nu­mahini eta nanisirahi. Tacahe, ena fariséoana, eta náimairahi eta namaitau­chirahi eta nayehe­repihi, ichape­rinehi eta nasema­nevahi, taicha náimija­rechahi “máeperaji” eta juca. \v 3 Taicha namutu ena israelítana, napicauchahi eta nayehe­repiana ena náchuca­na­veanaini, navetijipa ena fariséoana. Te vahi ticasi­pa­va­hu­nu­manahi, váhivare náisapaimahi tinicana. Taicha éna vahi návaraha tánasihíni eta tachipe­jihini ánichi­chai­nahini, taicha tipicanahi tamaepe­ra­ji­cahini eta náchanevana. \v 4 Étaripa násiha­pa­hipuca te mercado, te plázapuca, te títeca­panapa te napena, ticasi­pa­va­hua­na­yarehi. Mavera eta apamuri nayehe­re­pianahi tipicau­cha­ca­reanahi nayehe, étaripa eta nasipa­si­ra­paraca eta náereresiana, étapa eta jarra, étapa eta návacu­ruhiana étapa eta catre náimasirare. \p \v 5 Tacahe, nacajachapa ema Jesús ena fariséoana énapa ena escribánoana. Ánipa náicha: \p —Pímaha. Ena pímitureana vahi náitauchahini eta viyeherepi. Namaepe­ra­jicapa eta náchanevana eta nanisirahi taicha vahi nacasi­pa­va­hu­nu­mahini. ¿Tájaha tacayema vahi napicau­chahini eta viyeherepi nanaquiruhi ena viáchuca­na­veanaini? ¿Étase­rapuca tacahehi eta pímitu­si­ra­vacahi? —náichapa. \p \v 6 Tacahe, majicapapa ema Jesús, ánipa maicha: \p —¡Éti ecaijarehi apimirahe! Tatupi­ruvahi eta máechaji­ri­ruvahi ema Viya, téchaji­siahehi éti eta te Sagrada Escritura. Ánipa macahe: “Ena nani achaneana, tétsera­ji­ca­nuanahi te najaca; váhisera táetupi­ca­vahini te nasamureana. \v 7 Téneucha­vanahi eta nuyehe, tamapu­ru­ji­hisera eta náeneuchi­ravahi. Nacaera­ji­ca­hivare eta nuvanai­ripiana; tasapihapa náimica­pi­cauchahi eta nayehe­repiana táuchurechucha te napane­reruana ena náchuca­na­veánaini” macahepa ema Viya. \v 8-9 Ichape eta éjeca­pi­ravahi éti, taicha tasapihapa epicauchahi eta eyehe­repiana. Étasera eta mavanairipi ema Viya, vaipa epicau­chahini. Tasapihapa épuruhi eta mavanai­ripiana taicha tivayua­cahehi ichape eta ítauchirahi eta eyehe­repiana. \v 10 Émarichuhi ema víyarahaini Moisés tiájuchahi eta mavanairipi ema Viya eta viyehe: “Pipicauchaya pémuna­ca­yareva ema piya ésupa esu pena”. Jucarihi eta apana vanairipi: “Mácani tiúmehahi ema maiya ésupa esu maena, vahi tijapa­nu­ca­rémahi nacapa­ca­yarehi”. \v 11-12 Étisera vahi epicaucha eta júcana vanairipiana mayehe ema Viya. Taicha te marari­hipuca mácani achane ticama­va­hupuca me Viya eta máimaha­que­neanahi, eta ímiturapi éti “Vaipa tatupa­ra­caimahi ema achane eta máimica­ta­siraya ema maiya ésupa esu maena”. \v 13 Ani tacahehi eta ecaepahaira eta tasuapa­ca­revahi eta mavanai­ripiana ema Viya. Tasapihapa, ímica­pi­cáuchahi eta eyehe­re­pia­nachucha. Jarari­hivare eta apamuriana eta éjeca­pi­ra­vanahi tavasi­que­neanahi —máichavacapa ema Jesús. \p \v 14 Tacahe, máichuhapa ena achaneana, náurujicava eta máimitu­si­ra­va­cayare. Tásiha, máichavacapa: \p —Nuvaraha esamanu yátupina, apaesa ácaicutiara. \v 15-16 Tájina timaepe­ra­jicaina eta viáchanevana te vahi vicasi­pa­va­hu­numahi te vinicayare. Vahi étapa­racaina eta vinica­queneana. Étasera eta jácani evaina­ra­jivana táuchurea­napuca te ejaca, étapa eta evaina­ra­ji­pa­ne­reruana; jéhevare éta timaepe­ra­ji­cahehi —máichavacapa. \p \v 17 Tacahe, te tiyana­ra­canapa ena achaneana, macarinepa ema Jesús énapa ena máimitureana, nayase­recapa máitame­ta­ca­va­cahini eta máimiturapi. \v 18 Tacahe, máichavacapa: \p —¿Éneri­chuvare éti mapane­re­rurehe? ¿Váhipuca ácaicu­tia­rahini eta juca? Tamutu eta juca tasiapa­que­neanahi te vijaca vinica­sa­reanahi, vahi timaepe­ra­ji­ca­ha­vimahi, taicha vahi tasiapa te visamure. \v 19 Tatupiruhi te vijuhe. Tásiha, te tiúchucapa eta, apanapa eta táuchusihahi —máichavacapa ema Jesús. (Eta máichira­vacahi eta juca, máimicae­che­rachapa eta táurivahi tamutu eta tinica­careana.) \p \v 20 Macahe­varepa: \p —Étasera jácani panere­rucana tamauri­queneana, te náisapa­vapuca ena achaneana, étara timaepe­ra­ji­ca­vacahi éna. \v 21-22 Taicha te amahe eta nasamureana napane­rechahi eta tamauri­que­neanahi. Ema achane mapane­rechahi maveha esu apana esena mayena ema apana achane. Esu esena supane­re­cha­hivare suveha ema apana achane suima esu apana esena. Éna amaperuana napane­rechahi eta natuhu­sivaya. Nácani tipane­re­chanahi eta ticapa­recana, tiámerecana, tivayua­recana, téchaji­hihana. Te nasamureana, najamuracha eta apayeheana, ticapi­na­ru­rahiana, tétsera­ji­cavana eta nasiña­vairahi. Mapicau­rai­rahana, camuri­queneana eta napane­reruana máecharaireana. \v 23 Tamutu eta juca panere­rucana tamauri­queneana tiásihahi te nasamureana. Jéhesare, eta júcana eta timaepe­ra­jicahi eta náchanevana ena achaneana —máichavacapa ema Jesús. \s1 Esu ésuna esena apavasana sucasiña ema Jesús \r (Mt 15.21-28) \p \v 24 Tacahe, tiyana­varepa tipaica ema Jesús, énapa ena máimitureana. Nacaiju­he­yarehi eta avasareana táunavanahi eta provincia Siria. Tásiha, títeca­panapa te jácani peti. Váhisera mávara­hahini náechahini ena apamuriana achaneana eta matiari­hirahi. Tásihasera náecharichucha éna. \v 25 Tacahe, susamai­ri­ricapa esu ésuna esena. Ésu, apava­sanahi, sirofe­níciana. Eta suécheji­riruva eta griego. Esu suchicha mávaháruhi ema émana éreana. \v 26 Títeca­vanepa esu, suépuyu­mi­rauchapa te mamirahu ema Jesús. Tiyaseu­chavapa mayehe ema Jesús eta máimiju­ni­ji­cahini ema éreana suyehe esu suchicha. \v 27 Tacahe, máichapa esu: \p —Nativaya néchapa­ji­ri­cavaca ena nujaneanana. Taicha vahi táuricahini ásapi­hahíni néchapa­ji­ri­ca­hehini éti apava­sanana, éméta­vi­cahini ena nujaneanana —máichapa. \p \v 28 Esu esena sujicapapa: \p —Énehineni tacahehi, tátachicha. Yátupihi vahi pijanea­na­nui­nahini. Pájapa­nu­nusera, picata­ji­ca­nu­chuchaini. Víti apanava vácasi­ña­vahini eta piyehe eta vítáti­ji­vairaina —suíchapa. \p \v 29 Tacahe, máichapa ésu: \p —Tiuri eta péchaji­riruva. Piyanapa pichava te pipena. Táichavene eta picasi­ñai­ranuhi, nímiju­ni­ji­caripa ema éreana suyehe esu pichicha —máichapa. \p \v 30 Tacahe, tichavapa ésu te supena. Suchimapapa tívecahi esu suchicha te sucamane. Jéhesa­réinehi, májinaripa ema éreana, majuni­jia­caripa ésu. ­ \s1 Ema Jesús macanaraca ema túhuquiña upa \p \v 31 Tacahe, tiyana­na­varepa tipaicana najuni­jicapa eta provincia Siria. Nánucuhapa eta provincia ticaijare Decápolis. Tacahe, títeca­panapa eta te tachausi eta cáquiure Galilea, te tinapaica te táuchusine sache. \v 32 Tacahe, ena achaneana námapa ema émana achane mayehe ema Jesús. Túhuquiña, úpavare ema achane. Náechajiuchapa eta manaca eta mavahu mayehe ema achane, macana­ra­si­ra­yarehi. \v 33 Tacahe, ema Jesús mañajichapa ema achane nayehe ena achaneana. Manacapa eta masuveraqui te maquiñana. Tacahe, tiátutu­qui­vau­chavapa. Tásiha, máemamacapa eta manene ema achane. \v 34 Tacahe, máesenicapa te anuma. Tiúmitipa. Tacahe, máichapa: \p —¡Téchujihapa eta piquiñana! \p \v 35 Enurujipa tisama­rahipa ema achane. Tijimuyapa eta manene, tiúripa téchejica. \v 36 Tacahe, máimichavapa ema achane nayehe ena majaneanana. Matupa­racapa éna eta nacuija nametaca. Énasera timeta­ji­ri­ca­naichucha. \v 37 Tétavicava eta náramirahi ena nameta­ruanahi. Ánipa nacahe: \p —Tétavicava táurica­careva tamutu eta máichaque­neanahi ema Jesús. Téchaji­ca­napahi ena úpana, tisama­ra­hia­na­varepa máicha ena túhuquiñana —nacahepa. \c 8 \s1 Ema Jesús tiápechava máenica ena achaneana \r (Mt 15.32-39) \p \v 1 Tacahe, eta juca sácheanahi tiúruji­ca­vanapa ena ichape­mu­ri­queneana achaneana te mávihahi ema Jesús. Mapanaripa sache nacahehi ena achaneana, tájinaipa nanicahini. Tacahe, máichuha­vacapa ema Jesús ena máimitureana. Máichapa: \p \v 2 —Nujapa­nuvaca ena nani achaneana, taicha mapana­ripahi sache puiti eta nacahehi eta viyehe. ­ Tájinai­pavare naviyahini nanica. Téchuri­ha­naripa eta nanicaquene. \v 3 Te névata­cavaca nayana te napenana, machu náquipaicava te achene taicha vaipa túmeva­caimahi eta náecuavahi. Taicha natiarihi ena tiásihanahi te tiyerehiana. Vénica­va­cayare —máichapa. \p \v 4 Tacahe, najicapapa ena máimitu­reanahi. Ánipa naicha: \p —¿Táviha­pucaini viviyahini eta vénisi­ha­yarehi ena nani camuri­queneana achaneana? Eta te juca mávapahi vámahi, tájina vítusiá­váimahi eta tinica­careana —nacahepa. \p \v 5 Tacahe, mayase­recapa éna. Ánipa máicha: \p —¿Áyanachaha eta pan eta iámaque­nea­napahi? \p —Jucarihi siéterine —náichapa. \p \v 6 Tacahe, macava­nai­ripipa eta náejaha­pai­mu­ri­hahini namutu ena achaneana. Tacahe, mavehapa eta siétequene pan, mahasu­lu­pa­yachapa ema Viya te anuma. Tásiha, mayuve­tu­ca­vacapa, máijaracapa ena máimitureana. Éna, náijara­ca­vacapa ena achaneana. \v 7 Tatiari­hi­hivare eta ánimu­richicha eta jímachichana. Mahasu­lu­pa­ya­chavare ema Viya tayehe eta jima. Tacahe, mavane­ca­varepa eta náijara­si­ra­va­cayare ena achaneana. \v 8 Tacahe, tinicanapa namutu, tisatu­heanapa. Tacahe, nacuru­jicapa eta náemacha­rájiana. Siete sáyeri­cha­ha­hivare eta náemachana. \v 9 Eta nasimu­tuvahi ena tinicanahi táetavica eta cuatro mil achaneana. Tacahe, te tamutupa eta juca, máevata­mu­rí­ha­sarepa ema Jesús ena achaneana nayanaya nachava te napenana. \v 10 Enurujipa tiávacu­hanapa te pacure ema Jesús énapa ena máimitureana. Tiyana­na­varepa. Tiánuecana nacaijuhepa eta te avasare ticaijare Dalmanuta. \s1 Ema Jesús macajachavaca eta namasuapajiraivahi ena fariséoana \r (Mt 16.1-4; Lc 12.54-56) \p \v 11 Tacahe, títeca­panapa ena apamuriana fariséoana. Tépana­vanapa nacana­ra­jirica ema Jesús. Eta navarairahi náimiaqui­pai­ca­yarehi, nayaseacapa máimere­cahini eta tiárami­careana, máimere­ca­vahini te yátupi­hipuca vanairucahi me Viya. \v 12 Tásiha éma, tichurua­mi­cha­varine muraca. Tacahe, máichavacapa: \p —¿Tájaha tacayema eti achaneana eyaseacanu nímereca eta tiárami­careana? Núti nímatihe. Vahi esuapa­nuimahi te nímere­ca­pucaini eta tiáramicare. Tásiha, váiparine étina tatuparaca ímahahini eta tiárami­careana —máichavacapa. \p \v 13 Tacahe, majuni­ji­ca­vacapa éna. Tiyana­varepa tiávacuha te pacure. Tiyananapa tiánuecana te apachara eta cáquiure. \s1 Ema Jesús máimicuticha eta levadura eta apimirairanahi ena fariséoana \r (Mt 16.5-12) \p \v 14 Tiuri puiti, náemiti­sicahi ena máimitureana eta naniru­rucuha. Tatiari­hi­hisera eta étanahi pan eta te pacure. \v 15 Eta nayanirahi, máimitu­mu­rihapa ema Jesús éna. Máichavacapa: \p —Tímati­carehi eyehe eta levadura eta tasisi­jisira tamutu eta masa. Tacutirichu eta taparea­sirahi eta apimi­rai­ra­vacahi ena fariséoana étapa eta tacaeña­ma­rasira eta ecaima­ha­que­ne­rayare. Vahi ecucuti ena políti­coana. Échapaváicha tayehe, machu éhica éna —máichavacapa. \p \v 16 Tacahe, náichacacapa ena máimitureana. Ánipa nacahe: \p —Tímica­ja­cha­havihi eta vémiti­si­sirahi eta pan. Eta tacahe, macahehi tayehe eta levadura. \p \v 17 Éma máimatia­ca­vacapa. Tásiha, máichavacapa: \p —¿Tájaha tacayema ecahe­cha­ji­ri­ruvahi eta émiti­si­sirahi eta pan? ¿Vuíchahacaru ácaicu­tai­rahini? ¿Tájina­ca­ruichaha epane­reruina éti? ¿Muraca­chu­ti­he­richaha? \v 18 Tamapu­ru­ji­chu­chapuca eta ímairahi eta níchaqueneana. ¿Vuíchahacaru ácaicu­tia­rahini? Tamapu­ru­jipuca eta esamirahi eta nímitu­rapiana. \v 19 ¿Váhivare échahini eta nucaeja­pa­sirahi eta cíncoquene pan, naniruhi ena cinco mílqueneana achaneana? ¿Áyanahi sáyeana eta náemacha­rajiana eveha­que­neanahi? —máichavacapa. \p Tacahe, najicapapa: \p —Doce sáyeana. \p \v 20 —Étapa eta siétequene pan naniruhi ena cuatro mílqueneana achaneana, ¿áyana­hivare sáye eta náemacha­ra­jianahi eveha­que­neanahi? —máichavacapa. \p Najica­pavare: \p —Siete sáye —náichapa. \p \v 21 Tacahe, máichavacapa: \p —¿Vuíchaha­caruva ácaicutiara? —máichapa. \s1 Ema Jesús macanaraca ema émana achane púchuqui eta te avasare Betsaida \p \v 22 Tiuri, títeca­panapa eta te avasare Betsaida. Ánaqui, námapa ema achane púchuqui. Náechajiuchapa éma eta macana­ra­siraya ema Jesús. \v 23 Tacahe, ema Jesús macara­ta­vauchapa ema púchuqui, mámapa te tachachacu eta avasare. Tacahe, mayaji­hau­quichapa eta mátuture eta te máuquihana. Tásiha, manacapa eta mavahuana eta te machuti. Tásiha, mayase­recapa: \p —¿Pímairi­ricapa? —máichapa. \p \v 24 Tacahe, téseni­nicapa ema púchuqui. Macahepa: \p —Nímairi­ricapa apaesa. Eta nímairahi ena achaneana, ticuti­ma­hi­chu­chasera yucuquiana, tiyamu­ri­ca­na­hisera —máichapa ema púchuqui. \p \v 25 Tacahe, ema Jesús mápechavare manaca eta mavahuana eta te máuquihana ema púchuqui. Te mavehapa eta mavahuana, yátupipa tijarahipa eta máimairi­ri­sirahi. Tamutupa máimaha. \v 26 Tacahe, ema Jesús máevatacapa ema púchuquinihi, mayanapa te mapena. Máichapa: \p —Piyanapa pitupiru te pipena. Váhisera picusiapa eta te jena avasare eta piyanihaya —máichapa. \s1 Ema Pedro máimereucha ema Jesús émairahi ema Cristo \r (Mt 16.13-20; Lc 9.18-21) \p \v 27 Te táequenepa eta juca, tiyana­varepa tipaica ema Jesús, énapa ena máimitureana. Nacaijuhepa eta te avasa­re­chichana tachacaya eta ichape avasare ticaijare Cesarea, máepiyaruhi ema rey Felipe. Eta napaisi­rapahi, mayase­recapa ena máimitureana. Ánipa maicha: \p —¿Tájaha nacayema ena achaneana eta nuyehe? ¿Nájaha­nu­hipuca náimija­chanuhi núti? —máichavacapa. \p \v 28 Tacahe, najicapapa: \p —Ena apamuriana náimija­chavihi téchepuca ema Juan Tícacha­si­ri­ca­rahini. Ena apamuriana tímija­cha­vianahi ema víyarahaini profeta Elías, téchepucahi éma. Ena apamuriana tímija­cha­via­na­hivare ema mácani apana profetaini antívuini, téchepucahi —náichapa ena máimitureana. \p \v 29 Tacahe, tiápecha­vavare mayase­re­cavaca: \p —Étiyapa, ¿nájaha ímija­chanuhi núti? \p Majica­pa­vanepa ema Pedro: \p —Pítira yátupi­que­névihi Cristo —macahepa. \p \v 30 Tacahe, matupa­racapa muraca éna, nacuija nacumetaca eta émairahi ema Cristo. \s1 Ema Jesús tímereuchava eta máepenirayare \r (Mt 16.21-28; Lc 9.22-27) \p \v 31 Tacahe, tépanavapa máimitu­ca­vacahi eta táichara­ra­ca­vayare eta máepeni­rayare. Ánipa maicha: \p —Nuti Manere­ji­ru­nuhi ema Viya, nutupa­ra­haichuhi ichapemuri eta nucata­ji­vai­rayare. Tépuru­nua­nayare ena tuparai­ru­cana énapa ena aquenu­ca­ra­hana. Éna, tímica­pa­ca­nua­na­yareva. Mapana­ya­rei­chu­hisera sache eta nucaheyare eta népeni­rayare. Tásiha, nuchava­yarehi néchepuca —macahepa. \p \v 32 Máimicae­che­rachapa eta macaye­ma­quenehi. Tacahe, ema Pedro máiputsiacapa ema Jesús. Ánaqui macajachapa, máijara­si­ravahi eta mapane­reruhi. \v 33 Tacahe, téviuru­cavapa ema Jesús. Máesenicapa ena apamuriana máimitureana. Tásiha, macaja­cha­varepa émapava ema Pedro. Máichapa: \p —Píti, téjeca­pavahi eta pipane­reruhi. ¡Pínajica eta juca tamauri­quenehi! Pivarahapa pihapapica eta mapane­reruhi ema Viya. Eta juca pipane­reruhi tacutihi eta mapane­re­ruanahi ema Satanás, énapa ena machanerana —máichapa. \p \v 34 Tacahe, máichuha­vacapa ena máimitureana énapa ena apamuriana achaneana. Máichavacapa éna: \p —Nácani navaraha náehicanu, tacamunu náinajica tamutu eta tihapa­pirica eta náehisi­ranuhi. Nacara­va­hu­yareva eta nímitu­rapiana. \v 35 Nácanisera téñamanahi eta náitaresira, tiávami­ra­huanaya eta náehisiranu, énaji­vayare ticami­tie­que­ne­ha­vanaya eta náitaresira. Énasera nácani yátupi tíjara­cavana téhicana eta náehisi­ranuhi, étapa eta námirahi eta tíurina échaji­ri­rucava, tayanapane táimica­pa­ca­va­capuca, éna títuji­ca­va­nayare tiúchucu­hayare eta náitare­si­ranaya. \v 36 Éneri­chuvare nácani tacaeña­ma­ra­ruanahi eta nacaima­ha­que­néiraya te juca apaquehe, tíñehiyare eta náitaresira taicha eta tacaeña­ma­ra­si­ra­vacahi tahapa­pi­ri­ca­vacahi tayehe eta náuchucui­ra­ya­rehini. Tiyana­nainapa eta te yucu nacaicu­ñai­yayare. \v 37 Taicha vahi márata­haimahi mácani achane mavacha­chahini eta máurivaya te apana vítaresira. \v 38 Énaripa nácani titsiri­ha­napuca téhicanuana, náimitsi­ri­hapuca eta nímitu­rapiana te namirahuana ena achaneana mapicau­rui­rahana pecatu­mareana, núti apanava nutsiri­ha­yareva nayehe ena nani. Nucaera­ji­cainapa ena nani, nuti Manere­ji­ru­nuhi ema Viya, te táitecapapa eta sácheyare nuchavi­rayare aquenu­ca­nui­napaipa. Te jena sácheyare, námainapaipa núti eta majaraiva ema Tata, nucacha­né­napaipa ena sántoqueneana ángeleana. \c 9 \p \v 1 Éneri­chuvare máichavacapa: \p —Nutupiruva numetacahe: Puítiripa te etaracu éti etiarihi éti vahi épena­va­némahi, ímaha­nu­numaya eta táepaniraya eta nítupa­ji­jia­si­ravahi eta nucatu­pa­ra­hairahi aquenu­canuya me Viya —máichavacapa. \s1 Ema Jesús tihapamaichava eta máimahi \r (Mt 17.1-13; Lc 9.28-36) \p \v 2 Tiuri, sáisipa sache eta nanasirahi ánaqui. Tacahe, ema Jesús manaqui­ca­vacapa ena máimitureana. Nacarinehi máma ema Pedro, ema Jacobo, émapa ema Juan. Tiyananapa eta te étana mari anuque­hepana. Nacarichu éna. Eta ánaqui, náimahapa tihapa­mai­chavahi eta máimahi ema Jesús te namirahu éna. Tétavi­cavapa eta tajapuvahi tajara­ra­sirahi tamutu eta máquehe. \v 3 Eta mamuiriha, táetaviucha eta tajanu­nu­me­sirahi. Nájina tiratahaina tépachinacha tajanu­nu­me­cahini náicha eta muíriare. \v 4 Tacahe, tiárami­ca­rea­na­varepa tímere­cavana ena apina ajairana: ema víyarahaini profeta Elías émapa ema víyarahaini Moisés. Téchaji­ri­ca­va­na­ripahi mayehe ema Jesús. \v 5 Tásiha, ema Pedro tímisia­pavapa, téchajicapa ema Jesús. Ánipa macahe: \p —Tata Náquenu, tétavi­cavapa táurica­careva eta viávihairahi eta ani. Tiúripa­na­hi­pucaini vépiya­cahini eta epena­hui­na­pa­chuhini. Pipena­hui­na­ri­chuhini píti, mapenainari­chu­hi­varéni ema Moisés, émapaini ema Elías —máichapa. \p \v 6 Váhinéni máimatie­que­nehaini ema Pedro tájaha­hipuca eta mavara­ha­quenehi macayema. Namutu tíñacavana ichape ena mapanana máimitureana. \v 7 Tacahe, tiárami­ca­re­varepa eta úcaji táepacú­mu­rihahi éna. Nasama­varepa eta mahu ema Viya tayehe eta úcaji. Ánipa macahe: \p —Ema maca, ema yátupi­quenehi nuchicha némuna­ru­quenehi. Éma esuapayare —macahepa. \p \v 8 Tíjahú­cha­va­varepa, te náeseni­ca­varepa, macarinehi ema Jesús. Nájinaripa ena apinana náimaha­que­neanahi. \p \v 9 Tacahe, te tichavanapa tiúcupai­ca­na­varepa, ema Jesús matupa­ra­ca­vacapa éna. Ánipa maicha: \p —Vuíchaha ecume­ta­jirica eta juca ímaha­quenehi puiti. Tiámainucava te néchepuca te nécari núti —macahepa. \p \v 10 Tásiha, nasuapa eta matupa­raruhi. Napane­re­que­ne­ha­hisera eta macaye­ma­quenehi. Tiyase­re­ji­ri­ca­canapa: \p —¿Tájahapuca tacaye­marihi eta máechepu­si­rayare te máecari? —nacahepa. \p \v 11 Te tichavanapa tayehe eta anuquehe mari, nayase­recapa éma, ánipa naicha: \p —Ena escribá­noana tímitu­canahi eta machavi­rayare tiápechavaya títareca ema víyarahaini Elías, tínapu­ca­yarehi eta pímere­si­ra­va­yarehi piti Cristo. ¿Énapuca téjeca­pa­vanahi ena escribánoana? —náichapa. \p \v 12-13 Majicapapa ema Jesús: \p —Yátupi, ema víyarahaini Elías títeca­pa­yarehi, máetupi­ri­pa­na­yarehi tamutu. Nútisera numetacahe: Títeca­ripahi ema Elías, váhisera náimatihini ena escribánoana. Váhivare najaca­pahini ena tuparai­rucana éma. Nacatia­na­ca­hisera nacapacahi éma, tacuti eta táechaji­si­ha­que­neanahi eta Sagrada Escritura eta máichava­que­ne­va­yarehi éma. Ene nucaheyare núti Manere­ji­ru­nuhi ema Viya. Ticatia­na­ca­nua­na­ya­re­hivare, tépuru­nua­na­yarehi. Ichape eta náemeca­ta­ji­chi­ra­nuyare eta náimica­pa­si­ranuya, tacutihi eta táechaji­si­ha­quenehi eta Sagrada Escritura eta nuyehe —máichapa ema Jesús. \s1 Ema Jesús macanaraca ema amaperu mávaháruhi ema éreana \r (Mt 17.14-21; Lc 9.37-43) \p \v 14 Tacahe, te tichavanapa éna te návihahi ena apamuriana máimitureana, natiarihihi ena camuri­queneana achaneana te nachacaya. Natiari­hi­hivare ena apamuriana escribánoana, nacana­ra­ji­ri­ca­vacahi ena máimitureana. \v 15 Eta náimairahi ema Jesús, náraminehi ena achaneana. Tijuna­pa­ra­canapa namutu náechaji­panaya. \v 16 Te títeca­panapa te návihahi ena máimitureana, ema Jesús mayase­re­mu­rihapa éna. Ánipa maicha: \p —¿Tájaha eta ecana­ra­ji­ri­ca­vacahi ena nani escribánoana? —máichapa. \p \v 17 Tacahe, tiúchuji­cá­vanepa ema émana achane. Majicapapa, ánipa maicha: \p —Tata maestro, picata­jicanu. Námapahi piyehe ema maca nuchichasami. Éma, vahi téchajica maicha ema éreana. \v 18 Mavarahapa jácani ema éreana, máijahúchava máquipaicahi ema nuchicha. Tásiha, ema amaperu ticari­sa­sa­jacapa, tinira­ta­quia­he­chavapa muraca. Tivirajipa máicha ema éreana, muraca­qui­ha­varepa. Nuyaseacahi ena pímitureana eta náimiju­nai­ra­ya­rehini ema éreana. Váhisera nárata­hahini —máichapa ema achane. \p \v 19 Tacahe, máichapa ema Jesús: \p —¡Tétavicava emasua­pa­ji­rai­vavaca eti achaneana! ¡Cúvera­re­ca­cha­sicaini eta nucami­chi­ra­hé­nahini! Iáma ani ema amaperu —máichapa. \p \v 20 Tacahe, náepanapa ema amaperu. Te máimahapa ema éreana ema Jesús, enurujipa macaeñamaca ema amaperu. Tacahe, tiáquipai­cavapa te apaquehe. Téchari­ri­pái­cavapa ticari­sa­sa­jacapa. \v 21 Tacahe, mayase­recapa ema Jesús ema maiya ema amaperu. Macahepa: \p —¿Tiyere­ri­pa­hipuca eta juca máichava­que­nevahi? —macahepa. \p Majicapapa ema achane: \p \v 22 —Te amuya­richaha. Máejeharipa máquipaica ema mara éreana te yucu téhevare une, taicha mavaraha macapaca éma nuchicha. Pítisera, te pirata­ha­pucaini, pájapa­nu­havini picata­ji­ca­ha­vi­samíni —macahepa ema achane. \p \v 23 Majicapapa ema Jesús: \p —¿Tájaha picaye­maquene eta píchanuhi eta te nurata­ha­hi­pucaini núti? ¡Pítina­pucaini, te pirataha! ¡Pácasiñanu! ¡Tamutu títuji­cacare te ecasiña eti achaneana! —máichapa ema Jesús. \p \v 24 Enurujipa majicapa ema achane. Tijaranu eta majica­pirahi, ánipa macahe: \p —¡Nucasiñavi, tata! ¡Pímica­tacanu eta néchuria­sirahi eta nucasi­ñai­ravaina piyehe! —macahepa. \p \v 25 Tacahe, máimahapa ema Jesús ena achaneana tiúruji­ca­va­naripa mayehe. Tásiha, macajachapa ema éreana, ánipa maicha: \p —¡Piti váinaraji, piti pétuhu­qui­ñarahi, úpahi pícha éma! Núti nuvanecavi: ¡Pijuni­ji­cayare ema maca amaperu! ¡Vaipa picuchavaucha ema maca! —máichapa ema Jesús. \p \v 26 Tacahe, tipiara­recapa ema éreana. Mavayu­yu­jicapa tiyayacare ema amaperu máicha. Tacahe, majuni­jiacapa ema amaperu. Ema amaperu ticutipa máepenaquene. Tacahe, nacahepa ena achaneana: \p —Tépena­samipa —nacahepa. \p \v 27 Tacahe, ema Jesús macara­ta­vauchapa, macaeche­pucapa ema amaperu. Tacahe, titupihapa ema amaperu, tiúripa. Tájina máichava. \p \v 28 Tacahe, te táequenepa, náiputsiacapa ema Jesús ena máimitureana. Nayase­recapa: \p —¿Tájaha tacayemahi eta vahi várata­hahini vicuchu­cahini ema éreana mayehe ema amaperu? —náichapa. \p \v 29 Tacahe, majicapapa éma: \p —Ema maca éreana, muraca­panahi éma. Eta ecuchu­siraina ena nani macuti­que­neanahi tavaraha íchanu­mayare eta eyuja­ra­siraina étapa eta íchiraya eta ayuna —máichapa. \s1 Tiápechavavare ema Jesús tímereuchava eta máepenirayarehi \r (Mt 17.22-23; Lc 9.43-45) \p \v 30 Tacahe, tiyana­na­varepa tipaicana. Nánucuhapa eta provincia Galilea. Vahi mávara­hahini ema Jesús eta nasamai­ri­ri­cahini ena achaneana eta nánucuirahi éna, machu nahapa­pi­ri­ca­pucaini eta máimitu­si­ra­vacahi ena máimitureana. \v 31 Eta máimitu­si­ra­vacahi, ánipa macahe: \p —Nuti Manere­ji­runuhi ema Viya, járaja­painapa eta sácheyare eta máijara­si­ránuya mácani achane nayehe ena ticatia­na­ca­nuanahi. Ticara­ta­ca­nua­nayare, ticapa­ca­nua­na­yareva. Téhesera te mapana­que­nénapa sache eta népeniraya, néchepu­cayare —macahepa. \p \v 32 Énasera ena máimitureana váhiquene nacaicu­tia­rahini eta macaye­ma­quenehi. Natsiri­ha­ca­pasera nayase­re­cahini. \s1 ¿Nájahapuca ema apóstole ticapicahupana? \r (Mt 18.1-5; Lc 9.46-48) \p \v 33 Tacahe, títeca­panapa eta te avasare Capernaúm. Te peti náiteca­pihahi, mayase­re­ca­vacapa ena máimitureana. Ánipa macahe: \p —¿Tájahapuca eta ejica­pae­ma­ra­cacahi eta epaisi­rapahi te achene? —macahepa. \p \v 34 Tásiha, vahi najica­pahini, taicha vahi návara­hahini náimereu­cha­vahini eta najica­pae­ma­ji­ri­ca­cai­rapahi eta nájahai­ra­ya­repuca mácani ticapi­ca­hu­panahi. \v 35 Tásiha, téjacapa ema Jesús. Máichuha­muripa ena dócequeneana eta napauchi­rayare náejaca eta te machacaya. Tacahe, máichavacapa: \p —Nácani navarahahi ticapi­ca­hu­pa­na­nayare te etaracu, tavaraha náechapa­ji­ri­cavaca namutu ena nachamuriana. Nacachu­ri­cayare eta náemuna­raivahi nayehe ena apamuriana —máichavacapa. \p \v 36 Tacahe, máichuhapa ema émana amape­ruchicha. Majupacapa te namirahu éna. Tacahe, máichavacapa: \p \v 37 —Nácani tijaca­pa­nayare ena amaperuana níchave­nénahi núti, ena nani yátupi náimerecaya eta náemuna­si­ranuhi núti taicha tímicu­ti­ji­ri­cavahi nútinahini najacapa. Taicha nácani tijaca­pa­nuanahi núti, éneri­chu­yareva tacahehi eta najaca­pirahi ema Ticachichanu, ema tivane­canuhi —máichapa. \s1 Tímicatacahavianahi nácani vahi ticatianacahaviana \r (Lc 9.49-50; Mt 10.42) \p \v 38 Tacahe, ema Juan mametacapa, ánipa máicha: \p —Tata maestro, vímahahi ema émana achane máquiji­ca­vacahi ena éreanana te píjare ticuti­rinehi pítinahini píjaraca eta máitupa­ji­jia­si­ravahi. Tásihasera vicavacahi éma, taicha vahi viúmuri­vai­nahini —máichapa ema Juan. \p \v 39 Émasera ema Jesús máichapa: \p —Vahi ecucavaca éma. Taicha te máichahipuca ema mácani eta tiáramicare, mámapicahi eta níjare, vahi macaeca­hi­nuhini. \v 40 Tímica­ta­ca­havianahi nácani vahi ticatia­na­ca­ha­vianahi. \v 41 Jéhesare, nácani ticumpi­ra­chaheana eta une éti étaripa táichavenera eta étirahi nuchane­ra­nai­rahehi nuti Cristo, vahi námapu­ru­jimahi. Yátupihi ticava­chae­que­nea­na­yarehi éna —macahepa. \s1 Ichape eta máicuñayare mácani tímiaquipaica te pecatu ena amaperuana \p \v 42 Tímiyanava eta máimitu­re­sirahi ema Jesús, ánipa macahe: \p —Tacutiquene mácani tímiáqui­paicaya nácani ena téhica­nuanahi mánsuque­neanahi. Tiúripa­na­hi­pucaini táijahú­cha­vahini máepenahini mativai­nahini éma. Váhiri­chu­pucaini macucai­cu­ñahini, taicha vahi macuimia­qui­pai­cahini ena téhica­nuanahi —macahepa. \s1 Ecunevaicha ichape, machu náepujuquichahe eta te yucu máemahacacaquene \r (Mt 18.6-9; Lc 17.1-2) \p \v 43-48 Éneri­chuvare máichavacapa: \p —Jéhevare, te tavara­hapuca táimipe­ca­tu­ra­cha­heyare eta evahu, tapami­si­ra­hé­na­papuca íchayare eta tamauri­queneana, tiúripana eyuchatica, apaesa vahi tacuímiá­qui­paicahe tayehe eta pecatu. Étaripa eta ívape, te tavara­hapuca támahe íchayare eta tamauri­queneana, tiúripana eyucha­ti­cavare, apaesa vahi tacuímiá­qui­paicahe tayehe eta pecatu. Étari­pavare eta iúquiha, te táimiaqui­pai­ca­hepuca tayehe eta pecatu, tavarairahi táimahayare eta tamauri­queneana tájipa­racana, tiúripana evecu­hau­quichava. Taicha tiúripana eta ejaca­pa­carehi éti eta esiapiraina eta te mávasa ema Viya, tayanapane táejiaca­vapuca eta iáquehe. Páurehe­sa­misera éti, te náepuju­qui­cha­hepuca eta te yucu infierno, tayana­panéni tamutu­cha­hahini eta iáquehe. Taicha ánaqui máemaha­ca­ca­quenehi eta yucu. Máitavacaca eta ecata­ji­vai­ra­nayare. \v 49 Tacuti eta vépura­rajica eta icheve eta viniru, ene nacaheyare ena tiyana te yucu, ticaepu­ra­ra­ca­sia­nayare tayehe eta yucu. ­ \s1 Vahi ecuisapa táepaha eta ecamunucarevahi \r (Mt 5.13; Lc 14.34-35) \p \v 50 Eta icheve, tétavi­cavahi eta táurivahi, taicha ticamu­nu­carehi. Ene ecaheyare éti eta ecamu­nu­ca­revahi eta nayehe ena achaneana. Váhi tacuepaha eta ecamu­nu­careva. Vahi ecucuti eta tajachira eta icheve, taicha tájina eta táicheve­vai­nahini. Tacuijavare tahapa­picahe eta iúrivahi —máichapa ema Jesús. \c 10 \s1 Ema Jesús tímíturecahi, máechajisihahi mácani achane tínajicahi esu mayena \r (Mt 19.1-12; Lc 16.18) \p \v 1 Tacahe, tiyana­na­varepa tipaicana te tinapaica te vana. Nánucuhapa eta provincia Judea. Tásiha tiánuecanapa eta te apachara eta cajacure Jordán. Ánaqui tiápecha­va­navare tiúruji­mu­riavana ena ichape­muriana achaneana te jácani máiteca­pi­hapahi ema Jesús. Tásiha, tímitu­re­cavare éma, taicha tacahehi eta mayehe­repihi. \v 2 Tacahe, náiteca­pauchapa ena apamuriana fariséoana. Natanucahi eta ticaviu­re­yarehi ema Jesús. Ánipa náicha: \p —Vivaraha pimeta­cahavi ¿te táuricapuca máinajica ema achane esu mayena? \p \v 3 Tásiha, ema Jesús mayase­re­ca­varepa ema apana: \p —¿Tájahasica eta tacayema eta mavanairipi ema víyarahaini Moisés? —máichapa. \p \v 4 Najicapapa éna: \p —Ema víyarahaini Moisés máisapahi ema suima máejerare eta máinajisira esu mayena. Macava­nai­ri­piser májucha eta ajureca tayehe eta náinaji­cacaira. Tásiha, eta máijara­sirahi ésu eta juca ajureca, máinajica ésu. Tásiha, vaipa mayenai­nahini —nacahepa ena fariséoana. \p \v 5 Tacahe, ema Jesús máichavacapa éna: \p —Ena iáchuca­na­veanaini, te jácani eta nasemairahi, náinajica ena nayenana. Ema víyarahaini Moisés máisapahi tínaji­cacana táichavenehi eta namura­ca­sa­mu­re­vanahi éna, vahi náimitu­ca­ca­rehini táicha. \v 6 Váhisera máuricahini ema Viya eta náinaji­ca­cahini. Taicha te tépana­vainapa acane, ema Viya máijaracahi ema achane ésuna­ya­reichuhi esu mayenayare. Esu esena émana­ya­rei­chuvare ema suímayarehi. \v 7-8 Ani tacahe eta mavanairipi ema Viya: “Mácani amaperu achane ésupa esu mayenayare, te ticaimanapa, tatupa­ra­ca­vacahi típutsi­ca­va­na­yarehi eta napenana ena ticachichana. Énaji­vainapa títáti­ca­ca­nayare. Eta naveha­ca­cairahi, tímicu­ti­ji­ri­cavaipa étana­rinehi eta náqueheana” tacahepa. Éna, tímicu­ti­ji­ri­ca­vainapa émanai­na­ri­chuhini te peti. Étanarichu eta napane­reruana. Vaipa táisapa­ca­rehini eta náinaji­ca­cai­rahini. \v 9 Eta tacahe, mácani máinajicahi esu mayena, éma máepuruhi eta juca mavanairipi ema Viya —máichavacapa. \p \v 10 Te táequenepa, nacari­chui­pa­hivare ena tayehe eta peti náiteca­pihahi, ena máimitureana nayase­recapa ema ­ Jesús tayehe eta juca máechaji­ri­ru­vanahi. \v 11 Tacahe, máichavacapa éna: \p —Te máinaji­capuca esu mayena mácani achane, eta maviraya esu apana esena, ticape­ca­turaipa éma me Viya. Ichapevare eta máejeca­pi­ravahi suyehe. \v 12 Tacutiquene súcani esena, te suínaji­capuca ema suima, eta suviraya ema apana achane, ticape­ca­tu­rai­pavare ichape ésu —máichavacapa. \s1 Ema Jesús mayujaraucha ena amuyana \r (Mt 19.13-15; Lc 18.15-17) \p \v 13 Tacahe, ena achaneana námava­ca­paipahi ena amuyana eta mayehe ema Jesús. Navarahahi máemama­ha­ca­va­ca­yarehi éna, mayuja­rau­cha­va­ca­hi­varéni. Énasera ena máimitureana vahi náisapahini. Nacaiche­paicapa ena tiámanapahi ena amuyana. \v 14 Te máimahapa ema Jesús eta nacaiche­pai­sirahi, tisemapa. Tásiha, máichavacapa ena máimitureana: \p —Ésami­ri­cachucha ena amuyana, náitecaichaha eta nuyehe. Vahi ecucai­chepaica éna. Taicha ena nuchanerana nuti Cristo nacuti­yarehi ena nani amuyana eta nasuapa­jiraiva éna. \v 15 Nutupiruva numetacahe: Nácani vahi nácutihini ena amuyana eta nasuapa­jiraiva, vahi nuchane­ra­naimahi —macahepa. \p \v 16 Tacahe, majupa­ca­vacapa ena amuyana. Máemama­si­ca­varepa, mayuja­rau­cha­vacapa. \s1 Ema achane rico téchajiricava mayehe ema Jesús \r (Mt 19.16-30; Lc 18.18-30) \p \v 17 Tiuri, te apanapa sache, tiyana­na­varepa. Eta napaisi­rapahi, macahepaipa ema émana achane. Tijuna­paipahi. Matupiru máepuyu­miraucha te mamirahu ema Jesús. Mayase­recapa, ánipa maicha: \p —Tata maestro, piti piúriquene ¿Tájaha­pucaini eta níchara­ca­vahini eta nítuji­si­ravaina me Viya máichecua­ra­qui­ré­nahini eta nítaresira? —máichapa. \p \v 18 Ema Jesús majicapapa: \p —¿Tájaha tacayema pímija­rechanu “Piti piúriquene”? Mararihi ema Viya. Jéhevare éma, tétavi­cavahi eta máurivahi. \v 19 Téhesera te pivara­hapuca pecha eta apana vítaresira, pisuapa­yarehi eta mavanai­ripiana ema Viya. Píti pímatipa eta júcana: “Vahi picuca­pareca. Váhivare picuveha esu esena apayena. Váhivare picuamereca. Nacuija pépiyáe­que­neruina. Váhivare picuva­yuareca. Pipicau­cha­yareva ena ticachi­cha­viana” —máichapa. \p \v 20 Tacahe, majicapapa ema achane: \p —Tata, tamutu eta juca vanairipiana nusuapahi nítauchahi eta námape­ruvahi, puíticha juca ajairai­ranuipa —macahepa. \p \v 21 Tacahe, ema Jesús máimara­racapa ema achane, máemuna­cainehi. Tásiha, máichapa: \p —Jucari­hichaha eta pítaucha­que­neyare. Piyana, píjara­recaya tamutu eta pímaha­queneana. Tásiha, píjara­ca­vacapa ena páureana. Jéhevare eta, pijaca­payare eta pímaha­que­neyare te anuma, táitsivayare. Te tamutupa eta juca, píteca­vanepa péhicanu —máichapa ema Jesús. \p \v 22 Tásiha, témaha­sa­mu­re­rinehi ema achane taicha eta macaye­ma­quenehi ema Jesús. Ichape­rinehi eta mapane­re­re­sirahi, taicha mavayuchahi eta macaima­ha­que­nerahi. Macatie­que­ne­ha­rinehi tamutu. Tiyanachucha. \p \v 23 Tacahe, máesenicapa ema Jesús ena máimitureana natiari­hi­que­neanahi te machacaya. Tacahe, máichavacapa: \p —Yátupi­quenehi máitujiana eta náijara­si­ra­vai­nahini eta náehisi­ra­nui­nahini ena rícoana eta nasiapi­rai­nahini te anuma —máichapa. \p \v 24 Ena máimitureana náramine eta nasamirahi eta máechaji­ri­ruvana. Tásiha, mápecha­vacapa máicha: \p —Nuchicha­naveana, esamanu. ¡Máituji­quenehi eta náijara­si­ra­vai­nahíni téhicanuana ena ticasi­ñanahi eta nacaima­ha­que­nerahi! \v 25 Eta juca tímicu­ti­ji­ri­cavahi eta vipera camello, máitujihi tánucu­hahini te támicuejehe eta parirapa. Ene nacahehi ena rícoana —macahepa. \p \v 26 Tásiha, náramine ena máimitureana, eta nasamirahi eta juca. Náichapa: \p —¡Tétavi­cavahi eta tamaitu­ji­ca­ca­revahi! ¡Nájina títuji­ca­vaimahi náuchucu­hahini! \p \v 27 Tacahe, máimara­ra­ca­vacapa ena máimitureana. Tásiha, máichavacapa: \p —Nájina émanaina achane émaji­vai­nahíni ticuchu­cuhava. Émasera ema Viya, macarichu marataha ticuchu­cureca. Taicha tájina máemeje­ra­cha­que­né­nahini ema Viya, tamutu marataha —máichapa. \p \v 28 Tacahe, máichapa ema Pedro: \p —Vítisera, Tata, vinaquicahi tamutu eta vicaye­he­queneana, vivarairahi véhicavi —máichapa. \p \v 29 Ema Jesús majica­pa­varepa: \p —Nutupiruva numetacahe: Namutu nácani nanaquicahi eta napena, najuni­ji­ca­hivare ena ticachi­chana\f + \fr 10:29 \ft Te jácani apa­nana versióneana, tatia­rihi te juca lista eta táecha­ji­ri­ruva: “ena naye­na­na”. Táji­na­sera nali­sta­na­hini te libro anti­vu­pa­nahi. Eta taca­hehi, ví­ma­tie­que­neha vahi mana­ca­hini ema Marcos. Mácani apana achane mave­ju­cha­hi­puca te Lucas 18.29.\f*, ena napara­pe­naveana, ena nachicha­naveana; étapa eta nayehe apaquehe, te nanaquicahi táichavenehi eta náehisi­ranuhi, étapa eta námirayare eta tiúrina echaji­ri­rucava; \v 30 tiápaju­ca­vainapa camuri­pa­nayare ena napara­pe­na­vea­nayare ajairana, esenana, énapa ena náenana­vea­nayare, énapa ena nachicha­na­vea­nayare. Camuri­pa­na­yareva eta náitsiri­ji­si­ra­vayare. Ticati­cha­ca­rea­na­ya­resera nayehe ena apamuriana achaneana. Éneri­chuvare níjara­ca­vacaya eta nápechi­ra­vayare títarecana. Máichecua­ra­qui­renapa eta náurica­ca­re­va­nayare. \v 31 Mavera­hesera eti etiari­hi­que­neanahi puiti, váhirichuhi ecapi­ca­huhini. Te jena sácheyare, ichape­pa­nainapa eta ecapi­ca­huiraya. Éna puiti ticapi­ca­huanahi, te táitauchavapa te jena sácheyare, énapa­vainapa téquene­ha­nayare —máichavacapa ema Jesús. \s1 Ema Jesús tiápechavavare máechajisiha eta máepenirayarehi \r (Mt 20.17-19; Lc 18.31-34) \p \v 32 Te apana­varepa sache, tiyana­na­varepa tipaicana. Nacaijuhepa eta te Jerusalén. Tínapu­capaipa ema Jesús te namirahu ena máimitureana. Nárami­paipahi éna. Natiari­hivare ena tipica­na­paipahi. Tacahe, ema Jesús mañaji­cha­muripa macaeta­va­ji­mu­ri­ha­varepa ena dóceana apóstoleana. Mameta­ca­vacapa eta jácani máichara­ra­ca­va­yarehi éma. \v 33 Máichapa: \p —Ímaha puiti, viyanai­napaipa vicaiju­heyare eta Jerusalén. Ánaqui nucaija­ra­re­ca­siyare nuti Manere­ji­ru­nuhi ema Viya. Ticara­ta­ca­nua­nayare ena tuparai­rucana. Tímica­pa­ca­nua­na­yarehi, taicha tíjara­re­ca­nua­nayare nayehe ena suntaruana romanoana. Éna, nájina najapa­nu­quenéna. \v 34 Ticaeca­hi­nua­nayare. Tiátutu­qui­cha­nua­na­yareva. Téstaca­nua­na­yareva. Tásiha, ticapa­ca­nua­nainapa. Tásihasera, te mapana­que­nénapa sache néchepu­cainapa te nécari —máichavacapa. \s1 Ema Jacobo émapa ema Juan nayaseacapa ema Jesús eta macájupahávacahini éna \r (Mt 20.20-28) \p \v 35 Tacahe, te apanapa sache, témeña­ha­vanapa ema Jesús ena apinana ticapa­ra­pe­cacana ema Jacobo émapa ema Juan. Náichapa: \p —Tata maestro, vivaraha picata­ji­ca­ha­vihini eta viyasea­ru­viyare —nacahepa. \p \v 36 —¿Tájaha ecamunu? —máichapa ema Jesús. \p \v 37 Najicapapa éna: \p —Te jena sácheyare te péjacapa te piávacu­reyare aquenu­ca­vi­rayare, vivaraha picaeja­ca­ha­vi­hi­vareni te pichacaya, pijupa­ha­ha­vi­nahini, véjacaini te pivaure, ema émana te sapa —náichapa. \p \v 38 Tacahe, majicapapa ema Jesús: \p —Éti, vahi ímati tájahapuca eta nátaji­vayare nácani nujupa­ha­nayare. ¿Erata­ha­ya­repuca ecamicha eta íchava­que­ne­vayare ecata­ji­vai­rayare, te ecuti­nu­ya­repuca eta nucami­chi­rayare núti? ¿Váhiva­repuca epicayare ticapa­caheana tacuti eta nacapa­si­rá­nuyare núti? —máichapa. \p \v 39 Ena najicapapa: \p —Virata­hayare vicamicha. Váhivare vipicaimahi. \p Tásiha, máichavacapa: \p —Yátupi ichape eta ecata­ji­vairaya, vicuti­cacaya eta nacapa­si­ra­ha­viyare. \v 40 Étapasera eta nucaeja­siraya ena nujupa­ha­nayare, vaipa nútimahi necha. Ema Tata Nucaiyaquene, émahi tinere­ji­ca­yarehi éna nujupa­ha­nayare —máichapa. \p \v 41 Tacahe, te náechapa ena apamuriana apóstoleana, tisema­ma­ju­heanapa nayehe ena apinana. \v 42 Tásiha, máichuha­muripa namutu. Máichavacapa: \p —Écharichuhi éti ena aquenucana tayehe eta avasare, muraca eta nacava­nai­ripira. Énaripa ena tuparai­rucana, tétavi­cavahi tisuapa­ca­reanahi eta nacava­cu­rerahi. \v 43 Váhisera ecucahe éti nayehe ena echamuriana. Mácani tímere­cavahi ticapi­ca­hupana, tacamunuhi máitáti­va­cayare ena apamuriana. \v 44 Te etiari­hi­va­repuca éti evarahahi ínapuca, tacamunuhi ímere­ca­vayare navana­ra­heyare ena echamuriana. \v 45 Ecuti­nuyare nuti Manere­ji­ru­nuhi ema Viya. Vahi étaina tímitecanu nucaita­ti­ca­sihini. Nútiyarehi nítátihe éti. Éneri­chuvare níjara­ca­va­yarehi nímica­pacava íchave­ne­yarehi éti camuri­que­neanaya nucuchu­cu­rea­nayare —máichavacapa. \s1 Ema Jesús macaimairirica ema púchuqui ticaijare Bartimeo \r (Mt 20.29-34; Lc 18.35-43) \p \v 46 Tiuri, títeca­panapa eta te avasare Jericó. Te apanapa sache tiyana­na­yarepa. Náehicapaipa ena camuri­queneana achaneana. Te achene­chacaya, matiarihihi ema achane púchuqui. Ticaijare Bartimeo, machicha ema Timoteo. Téjacahi tiyase­se­recahi limosna. \v 47 Te masamapa eta mánucui­rapahi ema Jesús Nazareno, tipiaracapa. Ánipa macahe: \p —¡Tátachicha Jesús! ¡Pítique­neripa yátupi­quenévi Cristo! ¡Picata­ji­ca­nupaini pájapa­nunuíni! \p \v 48 Tacahe, nacavacapa camuriana ena natiari­hi­que­neanahi. Náichapa: \p —Pámatina. Vaipa picupiaraca —náichapa. \p Émasera tipiara­caichucha: \p —¡Tátachicha Jesús! ¡Pítique­neripa yátupi­quenévi Cristo! ¡Picata­ji­ca­nupaini pájapa­nunuini! —macahepa. \p \v 49 Tacahe, tíchepaicapa titupihapa ema Jesús. Máichapa: \p —Íchuha ema mara. \p Tacahe, náichuhapa ema púchuqui. Náichapa: \p —¡Pétumechava! Péchepuca, taicha tíchuhavipa ema Jesús —náichapa. \p \v 50 Eta manane­sirahi ema púchuqui, macami­ricapa eta máepacuha. Téchepucapa, tiyanapa mapauchahi ema Jesús. \v 51 Tacahe, mayase­recapa ema Jesús ema púchuqui. Ánipa máicha: \p —¿Tájaha picamunu nuyehe? \p Majicapapa éma: \p —Tátachicha, nuvaraha picaimai­ri­ri­ca­nupaini —macahepa ema púchuqui. \p \v 52 Tacahe, máichapa ema Jesús: \p —Tiuri, nuchicha. Táichavenehi eta picasi­ñai­ranuhi, pinaracapa puiti. Tiúrinapa eta piyaniraya pipaisiraya —máichapa. \p Enuru­ji­rinehi tímairirica. Tacahe, máehicapa macacha­nepaipa ema Jesús eta mapaisi­rapahi te achene. \c 11 \s1 Títecapapa ema Jesús eta te Jerusalén \r (Mt 21.1-11; Lc 19.28-40; Jn 12.12-19) \p \v 1 Tacahe, te apanapa semana tiyana­na­varepa. Tétava­ji­canaya tayehe eta avasa­re­chichana ticaijare Betfagé étapa eta Betania, te tachacaya eta cerro ticaijarehi Olivoquiji. Tiánehianapa eta te Jerusalén. Ánaqui, ema Jesús mavanecapa ena apinana máimitureana. \v 2 Ánipa máicha: \p —Eyanayare eta te jena avasa­rechicha Betfagé. Te ítecapapa ánaqui, ímahayare ticaitihahi eta burrico. Eta jena sárare mávaeque­héchaha. Nájinaichaha ticape­rainahi. Eveja­pua­cayare, iámina­nuyare eta ani. \v 3 Te natiari­hi­napuca náeñama, emeta­cayare eta nucamu­nuirahi núti. Vahi táyeréimahi vímicha­va­va­neyare —máichavacapa. \p \v 4 Tacahe, tiyananapa ena vanairu­canahi. Jéhesare, nachimapapa eta burrico. Ticaitihahi eta te calle te tapaja­chacaya eta peti. Tacahe, naveja­puacapa. \v 5 Náichapasera ena ticayeheana: \p —¿Tájaha tacayema iámayare eta viyehe burrico? \p \v 6 Tacahe, najicapapa éna, nametacapa eta máimitu­rapihi ema Jesús. Tásiha, náisapapa eta námirahi eta burrico. \v 7 Tacahe, te títeca­panapa te mávihahi ema Jesús, náepaca­mae­quechapa eta náepacuhana. Tásiha, ticaperapa ema Jesús. \v 8 Tacahe, tiúruji­ca­va­napaipa ena achaneana. Camuriana éna tiácapanahi, náepaca­pai­capaipa eta namuirihana eta te mayani­ha­ya­repahi éma. Ena apamuriana navehapa eta cáchipaca. Nanacavare te achene. \v 9 Ena tínapu­mi­rau­cha­na­paipahi énapa ena téquene­ha­napahi, namutu tipiara­ca­napaipa. Ánipa nacahe: \p \v 10 —¡Yare, Tata! ¡Píti yátupi­que­névihi Cristo, réyvihi viyehe! ¡Asulupaya! ¡Vanairu­ca­que­névihi píti me Viya! ¡Ichape eta vicuna­chiravi píti! ¡Asulupaya me Viya te anuma! ¡Viva ema Viáquenu! ¡Viva! —nacahepa. \p \v 11 Tacahehi eta máiteca­pirahi ema Jesús eta te Jerusalén. Matupirupa tiyanahi te Templo. Te tamutupa máimahahi, tiyanapa tichava te Betania, namutupaichu ena dóceana apóstoleana, taicha cápere­hi­chi­charipa. \s1 Ema Jesús májiquiha eta yucuqui ticaijare higo taicha máhiriquirehi \r (Mt 21.18-19) \p \v 12 Te apana­varepa sache, te yáticarahi, tichava­navare te Jerusalén. Eta najuni­ji­sirahi eta Betania, técuhaipahi ema Jesús. \v 13 Eta máimairahi tiyerehi eta étana yucuqui ticaijare higo. Ticaina­pu­cavahi ticápácaji. Tacahe, ema Jesús tiyanapa máimahapana te ticahi­hipuca. Téhesera te máiteca­pauchapa, máimahainehi tájina táhinahini. Tacarichuhi eta tapacajiana, taicha vúichaha tacahi­rai­nahini. \v 14 Tacahe, máichapa ema Jesús eta higo: \p —¡Piti pépiyainapa eta máhiri­qui­re­viyare! —macahepa. \p Nasama­ra­racahi ena máimitureana. \s1 Ema Jesús macuchuchujicavaca ena tíjararecanahi eta sárareana, cáyureana te tajuhe eta Templo \r (Mt 21.12-17; Lc 19.45-48; Jn 2.13-22) \p \v 15 Tacahe, te títeca­panapa te Jerusalén, tiyana­na­varepa eta te Templo. Máimaha­rinehi ema Jesús ena achaneana tíjara­re­canahi eta sárareana, cáyureana. Ena apamuriana tivacha­re­canahi. Natiari­hivare ena títsiri­pe­re­ca­rahiana eta taplataneana eta apanapane avasareana. Tásiha, macuchu­chu­jicapa namutu. Máequehe­pui­chi­na­va­capaipa eta namesarana étapa eta nasiyana. \v 16 Nájinavare máisapa­que­né­nahini eta nánucu­hahini eta canchón tayehe eta Templo, námapahini jácani eta náijara­re­ruanahi. \v 17 Tásiha, máimitu­ca­vacapa ena natiari­hi­que­neanahi. Ánipa máicha: \p —Ema Tata Nucaiyaquene, ani macahehi eta máechaji­ri­ruvahi te Sagrada Escritura: “Eta nupena tacarichu táicuchihi eta nayuja­ra­si­rareya ena achaneana tiásihana te tamutu avasareana” macahepa. Étisera eti tiámerahiana ecasia­pavapa eta te juca. Emaepe­ra­jicapa eta tacapi­ca­huirahi. ¡Eyana iúchuca­tataji! —máichapa. \p \v 18 Ena ticatia­na­canahi ema Jesús, te nasamai­ricapa eta juca máechaji­ri­ru­vanahi, tisemanapa. Tásiha, natanucapa eta jácani náichara­si­rayare eta náimica­pa­si­ra­yarehi éma. Taicha napica­rinehi éma, taicha náimahahi tétavi­cavahi eta masuapa­ca­revahi eta nayehe ena achaneana. \p \v 19 Tacahe, te cápere­hi­chi­cha­rinehi, tiyana­varepa ema Jesús, tiúchuca eta te Jerusalén. \s1 Tiájiriquipa eta yucuqui higo \r (Mt 21.20-22) \p \v 20 Tacahe, te yática­rahipa, eta nachavi­ra­varepa eta te Jerusalén, náetavi­ca­pai­pa­hivare eta yucuqui higo. Náimahainehi tiájiri­quipahi éta. \v 21 Tacahe, téchavapa ema Pedro eta máechaji­ri­ru­vanahi ema Jesús cape sache. Tásiha, máichapa: \p —¡Pímaha, tata! ¡Tiájiriquipa eta higo eta pévaji­riaruhi! \p \v 22 Majicapapa ema Jesús: \p —Ácasiñava yátupina eta me Viya. \v 23 Jéhesare, éti apana esama­ca­re­yareva, te yátupina eta écasi­ña­vairaina eta me Viya. Tájina émaitu­caimahi. Erata­ha­yareva ecayejeca eta cerro te apachacaya, tájina iávami­ra­huimahi te esamureana. \p \v 24 Tacahe, numetacahe eta juca: Te eyasea­capuca ema Viya eta jácani, ecasiñava mayehe. Vahi ecueñamava eta ejaca­pi­rayare. Tásiha, tíjara­cahéna éma tamutu eta eyasea­ruanaya. \v 25 Éneri­chuvare, eta eyuja­ra­siraina, eperdonacha éti nácani náejeca­pa­va­quenehi eta eyehe. Eperdo­na­chavaca apaesa maperdo­na­cha­hevare eta éjeca­pi­ravana ema Tata Ecaiyaquene te anuma. \v 26 Téhesera vahi eperdo­nachahi, váhivare tiperdo­na­cha­hemahi eta éjeca­pi­ravana ema Tata Ecaiyaquene te anuma —macahepa ema Jesús. \s1 Nayasereca ema Jesús nájahahipuca tituparacahi éma \r (Mt 21.23-27; Lc 20.1-8) \p \v 27 Tiuri, títeca­pa­na­varepa eta te Jerusalén. Natupi­ru­varepa tiyanana te Templo. Te mapairi­ri­jue­charipa ema Jesús eta Templo, napauchapa ena ticatia­na­canahi éma. \v 28 Nayase­recapa éma, ánipa naicha: \p —Píti, vahi vitupa­ra­ru­vi­nahini víti eta píchirahi eta júcana. ¿Nájahasica tímitu­cavihi? ¿Nájaha titupa­ra­ca­vianahi eta juca píchaque­neanahi? —náichapa. \p \v 29 Tacahe, majicapapa éma: \p —Núti apanava nuvaraha nuyase­recahe. Ejica­pa­nu­ya­resera apaesa numetacahe eta nucatu­pa­ra­hairahi eta níchirahi eta júcana. \v 30 ¿Nájahapuca tivanecahi ema Juan eta máitesirahi máicacha­si­ri­si­rayare? ¿Émapuca ema Viya tivanecahi, émaji­va­hipuca eta máitesirahi? Ejicapanu —máichavacapa. \p \v 31 Váhisera náiturue­que­ne­hahini eta najica­pi­ra­yarehi. Tiácapae­ma­ji­ri­ca­canapa, ánipa nacahe: \p —¿Tájahasica vicaye­mayare eta vijica­pi­rayare ema maca? Te vémuna­hacava vicha: “Mavaneruhi ema Viya”, ema macahé­na­papuca: “Tásiha, ¿váhiyapa esuapahini éma?” \v 32 Váhivare táurica víchahini: “Émaji­vaichucha eta máitesirahi”. ¿Tájahapuca vicaye­mayare eta vijica­pi­rayare? —náechaji­ri­cacapa. \p Nacahehi éna, taicha napica­racahi eta jácani náichara­si­ra­hipuca ena apamuriana achaneana, taicha namutuhi náimijachahi ema Juan profeta­quenehi yátupiquene mavaneruhi ema Viya. \v 33 Tacahe, najicapapa ema Jesús: \p —Vahi vecha víti —nacahepa. \p Ema Jesús máichavarepa: \p —Éneri­chuvare núti, vahi numeta­ca­hemahi nájahapuca ema titupa­ra­canuhi —máichavacapa. \c 12 \s1 Ema Jesús máimicutichina ena pártirárioana máurirahana \r (Mt 21.33-46; Lc 20.9-19) \p \v 1 Tacahe, tépana­va­varepa tímitureca eta juca máimicu­ti­cha­quenehi. Ánipa macahe: \p —Matiarihi ema achane. Camuri eta máevaru uva te máesane, manarua­ca­hivare eta masucure. Máepiya­ca­varepa eta nacati­ca­re­si­hayare eta tachi eta uva. Máepiya­cavare eta torre, nápani­hayare eta najanea­si­rayare eta máevaru. \p Tásiha, máijaracapa ena achaneana, pártirá­rioa­na­yarehi. Taicha tiyana­yarehi ema achane te apana avasare. \v 2 Tacahe, te tiyahapa eta uva, máimiva­ne­recapa ema mamusura mayasea­pa­na­va­ca­yarehi ena pártirá­rioanahi eta tatuca­cha­que­ne­yarehi éma. \v 3 Énasera ena pártirárioana tisemau­cha­va­na­richucha. Nacara­tacapa náehapa ema vanairucahi. Tichavapa éma, tájina náijara­cahini. \v 4 Tacahe, tiápecha­vavare mavaneca ema apana mamusura. Váhivare nasuapahini éma. Natupi­sicapa eta te márijahiana, najara­sicapa. Náumeha­varepa éma vanairucahi. \v 5 Tacahe, ema achane mavane­ca­varepa ema apana mamusura. Tásiha, ena pártirárioana nacapacapa éma. Vuíchasera masemahini ema achane. Ticayehehi paciencia. Máimiva­ne­recapa ena apamuriana, camurianapa. Éneri­chuvare, tiápecha­vanapa náehava­ca­varepa. Nacapa­ca­vacapa ena apamuriana. \p \v 6 Tacahe, matiari­hi­cha­hasera ema apana mavane­ruyare. Émaja­ca­ruvapa máevataca ema machicha máemuna­ru­quenehi. Máimija­chaipahi émaina­hi­pucaini napicau­chahini. \v 7 Énasera ena pártirárioana, te náimahapa ema machicha ema achane, ánipa nacahe: “Émaina­papuca ticaye­heyare ema maca. Yare, vicapaca éma apanavare, apaesa tánasipa viyehe tamutu. Tájina máichara­ca­ha­vimahi ema achane­na­vaji” nacahepa. \v 8 Tacahe, nacara­tacapa ema machicha. Nacapacapa éma, náquiji­ca­pa­varepa eta máquehe te aneca tayehe eta úvaquiji. \p \v 9 Puiti, nuyase­re­ca­heyare: ¿Tájahapuca máichara­ca­va­cayare ema achane ticayehe eta úvaquiji? Jéhesare, vaipa macaye­hehini paciencia. Títeca­va­nénapa macapa­pa­na­va­ca­yarepa ena pártirá­rioanahi máurira­hanahi. Tásiha, máijara­cai­na­varepa eta úvaquiji ena apamuriana pártirá­rioa­na­yareva. \p \v 10-11 Nuvaraha epane­re­chapaini eta tacayemahi eta Sagrada Escritura, apaesa ácaicutiara éti. Ani tacahehi: “Ena tépiya­re­ca­rahiana eta Templo, tasapiha náepuruhi eta mari táicuchihi tatumea­rayare eta peti, taicha vahi náimatihini. Émasera ema Viya macaitecapa eta te táicuchihi eta tatupa­rahahi. Tacapi­ca­hu­quenehi puiti. Táitusiava tétavi­cavahi eta vicuna­chirahi víti ema Viya” tacahehi eta Sagrada Escritura. Nuvaraha ecaicu­tiaraya —máichavacapa ema Jesús. \p \v 12 Tacahe, ena ticatia­na­canahi ema Jesús, eta nasamirahi, tisema­na­rinehi taicha tímatia­ca­vanapa eta énairahi tayuna­cavaca eta máimicu­ti­chi­ra­vacahi. Eta nasamirahi, tisema­na­rinehi. Navarahapa nacara­ta­ca­ya­rehíni. Tipica­ca­va­na­chu­chasera nayehe ena achaneana, nacatiu­chahini ema Jesús. Tacahe, najuni­jiacapa éma, tiyananapa natanuca eta táichara­cavaya eta nacara­ta­si­rayare éma. \s1 Navaraha náemejecapavacha ema Jesús tayehe eta impuesto \r (Mt 22.15-22; Lc 20.20-26) \p \v 13 Tacahe, ena ticatia­na­canahi ema Jesús navanecapa ena témeje­ca­pa­ca­cha­nayare apaesa étaina­hi­pucaini taviuchahini ema Jesús. Natiarihi ena tinere­ji­ca­vanahi ena fariséoana. Natiari­hivare ena políti­coana. \v 14 Te náiteca­pauchapa, ánipa nacahe: \p —Tata maestro, vímatihi eta tatupi­ru­vairahi tiuri eta juca pímitu­ra­pianahi. Vahi pipica­ca­ra­ca­vahini eta péchaji­si­hairahi eta náichava­que­nevahi nácani achaneana, tayana­pa­nepuca aquenucahi. Taicha pivaraha náehicahini namutu eta táurinaquene achene ticaijuhe me Viya. Vivara­ha­hisera viyase­re­ca­viyare eta pipane­reruhi: ¿Táurica­hipuca vivachacha eta viyasehana impuesto mayehe ema Presidente Emperador romano? Taicha víti, machane­ra­hávihi ema Viya, ¿masi? —nacahepa. \p \v 15 Máimati­va­ne­hisera ema Jesús eta apimi­rai­ra­vacahi éna, navarairahi ticaviu­re­yarehi éma. Tásiha, ema máichavacapa: \p —¿Tájaha tacayema evaraha ímiaqui­paicanu? Nímahaseji, iáminanu étapena eta reale —macahepa. \p \v 16 Éna náijaracapa eta reale. Tásiha, máichavacapa: \p —¿Nájaha ticaijare eta juca? ¿Nájahavare ticava­simahi eta juca mirare eta te juca reale? —máichavacapa. \p Éna najicapapa: \p —Mayehe ema Presidente Emperador —nacahepa. \p \v 17 Tacahe, máichavarepa: \p —Tiuri. Táuricahi íjaraca ema Presidente Emperador eta juca mayehe­richuhi éma. Tásiha, íjara­cavare ema Viya eta mayehe­ri­chu­hivare éma —máichavacapa. \p Te nasamapa ema Jesús eta majica­pi­ra­vacahi, náramipa eta máitupa­ji­jia­si­ravahi. \s1 Nayasereca ema Jesús náichararacavayarepuca ena náepenaqueneana eta náechepusirayare \r (Mt 22.23-33; Lc 20.27-40) \p \v 18 Nacahe­pai­pavare ena apamuriana achaneana. Saducéoa­nahi. Ena nani saducéoana, apanahi eta náimitu­rapiana. Éna, vahi nasuapa eta náechepu­si­rayare ena náepena­queneana­. Tiyananapa náimaha­panahi ema Jesús. Ánipa nacahe: \p \v 19 —Tata maestro, ema víyarahaini Moisés manaquicahi eta ajureca máechaji­ri­ruvahi eta viyehe: “Te máepenae­que­ne­ha­hipuca ema achane esu mayena, tásiha, nájina­hipuca manaquie­que­ne­ru­vai­nahini machichai­nahini, te matiari­hi­hipuca mácani maparapehi, mavehayare esu machine­nae­quenéni, apaesa émainapuca macachicha eta suyehe, máitsivai­nahini ema maparapeni”. \v 20 Tacutiquene te natiari­hipuca ena siétequeneana ticapa­ra­pe­ji­ri­cacana, te títauchavapa ema náechavimuri. Máepenae­que­ne­ha­pasera esu mayena. Nájinahi machichai­nahini. \v 21 Tacahe, ema maparape máitauchavare esu machinena. Éneri­chu­va­resera máepenae­que­ne­havare, nájinavare machichai­nahini. Ema émana maparape máitauchavare ésu. Éneri­chuvare máepenae­que­ne­havare. \v 22 Namutu ena siétequeneana navehahi ésu, tásihasera náepenae­que­ne­ha­paichucha, nájinaquene émanai­nahini mácachi­chahini eta suyehe. Te táequenepa, tépenapa esu esenaini. \v 23 Tacahe puiti, te apana­papuca eta náitare­si­rayare ena nani, ¿nájahapuca ena siétequeneana éma yátupi­quenehi suímaquenehi esu esena, taicha ena siétequeneana namutuhi suímanarihi? —náichapa. \p \v 24 Tásiha, ema Jesús majica­pa­vacapa: \p —Éjecapava éti. ¿Tájaha tacayema vahi evaraha ácaicu­tia­rahini eta táimiturapi eta Sagrada Escritura? Váhivare evara­hahini esuapahini eta tamutuirahi marataha ema Viya. \v 25 Ánaqui te apana náitare­siraya, vaipa nácamu­nuimahi esu esena. Énaripa ena esenana váipavare nácamu­nuimahi ema ajaira. Nacutinapa ena ángeleana tiávihanahi te anuma eta vahi náitaucha­ca­cahini. \v 26 Éti, váhiva­repuca ácaicutiara eta yátupirahi eta vahi táepenahini eta náchanevana ena náepena­queneana. Váhipuca ácaicutiara eta máechaji­ri­ruvana ema Viya májucha­que­neanahi ema víyarahaini Moisés. Te juca Sagrada Escritura, eta te libro ticaijare Éxodo, téchajicapa ema Viya. Ánipa macahe: “Nútira yátupi­que­nenuhi Viya, macasi­ña­quenehi ema Abraham, ema Isaác émapa ema Jacobo” macahepa ema Viya. \v 27 Nutupi­ruvahi numetacahe­: Ema Viya, éma téchahi eta náitare­sirana ena téhicanahi, tayanapane tépena­na­ri­papuca. Eta náchanevana, tímiya­na­va­na­richucha títareca te mamirahu éma. Éti, ichape eta éjeca­pi­ravahi —máichavacapa ema Jesús. \s1 Eta tisuapacarepanahi te mavanairipiana ema Viya \r (Mt 22.34-40) \p \v 28 Tacahe, matiari­hi­hivare ema émana escribáno. Masama­ra­racahi eta nacana­ra­ji­ri­si­ra­cacahi. Máimati­vanepa eta táurivahi eta majica­pirahi ema Jesús. Tásihasera, tíjara­cavahi mayasereca ema Jesús, ánipa maicha: \p —Tata, nuvaraha pimeta­canuini ¿tájahapuca eta vanairipi tisuapa­ca­re­panahi tayehe eta mavanai­ripiana ema Viya? —macahepa. \p \v 29 Majicapapa ema Jesús: \p —Eta máechaji­riruva ema Viya te Sagrada Escritura, ani macahehi: “Esama, emutu eti achaneana israelítana. Nuti Viya, nucarichuhi nuti Iáquenu. Nacuija apanaina iáquenuina esiña­rajina. \v 30 Tásiha, yátupina eta émuna­si­ranuina nuti Iáquenu, táunasiraina te esamureana. Yátupina eta ecacha­ne­vai­ranuina núti. Epanerecha eta nímitu­rapiana tamutu sácheana, yátiana. Yátupina eta ecaema­ta­nea­siranu te tamutu eta ítupa­ji­jia­si­ravana”. \v 31 Jarari­hivare eta apana táehiruhi eta juca, ánivare tacahe: “Pémuna­cayare ema piparae­piyahi, tacuti eta pémuna­si­ravahi píti”. Eta juca apinaquene vanairipi, tacachurica eta tasuapa­careva tamutu eta apamuriana vanairipiana —macahepa ema Jesús. \p \v 32 Tacahe, máichapa ema escribáno: \p —Yátupiquene, tata maestro, tétupi­cavahi eta péchaji­riruva. Yátupihi eta macari­chuirahi ema Viáquenu, eta nájinairahi apanai­nahini Viáquenui­nahini. \v 33 Yátupi­hivare tavaraha eta vémuna­siraina ema Viáquenu, étapa eta viúnasi­rayare te visamure, étapa eta vipane­re­chiraina eta máimitu­rapiana tamutu sácheana, étapa eta vicaema­ta­nea­siraina éma te tamutu eta vítupa­ji­jia­si­ravana, étapa eta vémuna­siraina ema viparae­piyahi. Jéhesare, eta táuriva eta vémuna­sirahi táetavicahi eta táuriva eta víjara­ca­sichira eta sárareana eta víjucha­queneana eta me Viya. Táetavi­ca­hivare tayehe eta táuriva tamutu eta apamuriana viámavahuana eta me Viya —máichapa ema escribáno. \p \v 34 Ema Jesús máimatie­que­nehapa eta táuriva eta majicapira ema achane. Tásiha, máichapa: \p —Píti piánehi eta píjara­si­ravaina eta péhisi­rayare ema Viya —máichapa. \p Tacahe, nájinapa náijara­ca­vahini nayase­re­cahini ema Jesús eta náemeje­ca­pa­va­chi­ra­yarehi éma. \s1 Ema Cristo, yátupihi mámariéquenénihi ema rey David, Víyahivare éma \r (Mt 22.41-46; Lc 20.41-44) \p \v 35 Tacahe, ema Jesús tímiyanava tímitu­recahi, eta máejasirahi eta te Templo. Ánipa macahe: \p —Ena escribá­noana, ani tacahehi eta náimitu­rapiana: “Tiúchucayare ema Cristo, mámarie­que­neyare ema víyarahaini rey David” nacahehi. \v 36 Yátupihi ema Cristo achane­quenehi eta máimahi taicha mámarié­que­nénihi ema víyarahaini David. Nuvara­hasera epane­rechaya eta juca máechaji­ri­ruvahi ema David te májurehi Salmo, ani macahehi: “Ema Viya máichapa ema Tata Náquenu Cristo: Yare péjaca te nuvaure, eta picucha­pi­hayare eta nucaepu­yu­siraya te pimirahu ena ticatia­na­ca­vianahi” macahepa. \v 37 Ema David, eta máimija­re­chirahi ema Cristo, “Tata Náquenu”, ¿tájahapuca eta macaye­ma­quenehi? Núti németeaca Víyahivare ema Cristo. ¿Tájaha íchahi éti? —máichavacapa. \p Ena camuri­queneana achaneana náuricahi eta nasama­raraca eta máimitu­rapiana ema Jesús. \s1 Ema Jesús máimereuchavaca eta náejecapiravana ena escribánoana \r (Mt 23.1-36; Lc 11.37-54; 20.45-47) \p \v 38 Tímiya­navahi eta máimitu­re­sirahi ema Jesús, ánipa macahe: \p —Échapa­vayare éti, machu éhica eta nayehe­repiana ena escribánoana taicha tétavi­cavahi eta apimi­ra­nairahi éna. Tétavi­cavahi eta náurisirahi éna tiúmajihána, navarairahi ticuna­cha­ca­rea­na­yarehi nayehe ena achaneana eta nareli­gió­so­vanahi. Navara­havare ticapi­ca­hua­na­yarehi eta náechaji­siraya ena achaneana te jácani nácapa­ji­si­hapahi éna. \v 39 Tacutiquene tinere­jiu­ru­cavana eta táurina­queneana téjasi­ha­careana, te tiyanana te viúruji­si­ra­revana. Étaripa te nanisirana, ticaeja­ca­va­navare te jácani tiávihanahi eta tiúrini­sipana tinicacare. \v 40 Tacutiquene navere­ji­cavare eta nacaye­he­queneana ena tépenaimana, nájina najapa­nu­quenéna. Tásiha, tépiya­ca­vanapa religió­soanahi, tiúpiemána eta nayuja­rasira, namava­rairahi tácaeche­rahini eta náichira­que­neanahi eta tamauri­queneana. Énasera tiápaju­ca­vanahi eta náicuña­yayare muraca —macahepa ema Jesús. \s1 Eta sunaquiruva esu máimaru tacachuricahi eta nanaquiruvana ena apamuriana achaneana \r (Lc 21.1-4) \p \v 41 Eta máejasihahi ema Jesús, mávihahi te tamirahu eta chapamana eta nanaca­cui­rarehi eta plata námavahuana ena achaneana. Máimararaca ena camuri­queneana eta nanacacuira eta námavahuana. Natiarihihi ena rícoana, tinaqui­ca­va­napahi eta ichape­mu­ri­pa­navaca. \v 42 Tacahe, títecapapa esu esena suépenai­maquene, páurehi ésu. Sunaquicahi eta apipe­chichahi eta suplatane, váhirichu tasiva­chahini. \v 43 Tásiha, ema Jesús, eta máimairahi eta juca, máichuha­muripa ena máimitureana. Ánipa maicha: \p —Ímaha esu suca esena páurechicha. Ácuneucha eta suémuna­sirahi ema Viya. Jéhesare ésu, tímepa­návahi eta sunaquiruva, sucachu­ri­ca­vacahi namutu ena apamuriana achaneana. Ichape­rinehi eta sucuna­cha­ca­revahi me Viya. \v 44 Taicha namutu éna, tacarichu nanaquicahi eta náemacha­rajiana naplataneana. Ésusera esu suca páurehinéni, sunaqui­ca­hisera tamutu eta sucaye­he­quenehi. Suítahi eta suníca­va­cha­ya­rehíni —máichapa. \c 13 \s1 Ema Jesús máimereucharipa eta táquipaisiravaya eta Templo \r (Mt 24.1-2; Lc 21.5-6) \p \v 1 Tacahe, tiyana­ya­rehini ema Jesús, énapa ena máimitureana. Eta náuchusiraya tayehe eta Templo, máichapa ema émana máimiture: \p —¡Tata maestro! ¡Pímaha eta juca máriana! ¡Tétavicava eta táichapeva! ¡Tétavicava táurinava eta juca peti! —macahepa. \p \v 2 Ema Jesús majicapapa: \p —Tamapu­ru­jiyare eta juca táurinava eta pétisami ímaha­quenehi puiti. Nutupiruva numetacahe: Járaja­payare eta sácheyare ticaqui­pai­ca­siyare tamutu eta juca Témplosami. Téjane­re­pai­cainapa tamutu eta juca táurina­que­neanahi ímaha­que­neanahi puiti —máichapa. \s1 Tatiarihiyare eta ecutiarareanaya te tánehipaicha eta táichecuiraya \r (Mt 24.3-28; Lc 21.7-24; 17.22-24) \p \v 3 Tacahe, tiyananapa eta te cerro ticaijare Olivoquiji, távihahi te apacharahi eta te tatava­rapihi te tamirahuhi eta Templo. Te téjacanapa nacarichuhi eta te jena quinta, nayase­recapa eta macaye­ma­quenehi. Matiarihi ema Pedro, émapa ema Jacobo, émapa ema Juan, émapa ema Andrés. Ánipa náicha: \p \v 4 —Vivaraha pimeta­cahavi. ¿Tájamu­hupuca eta náimiaqui­pai­si­rayare eta Témplosami? ¿Jarari­hi­ya­repuca eta ecutia­ra­reyare te tánehipaicha eta táitauchi­ra­vayare eta apana péchaji­si­ha­queneana? —náichapa. \p \v 5 Tacahe, majicapapa ema Jesús: \p —Ecuneu­chavaicha yátupina, machu navayuacahe, taicha náraja­payare ena tépiya­ca­va­na­ya­repahi tímiva­si­cha­va­nayare nuyehe. \v 6 Nacahe­ya­repahi éna: “Nútiripa Cristo”. Nasapiha, navayua­cayare ena camuriana achaneana. \p \v 7-8 Éneri­chuvare esamai­ri­ri­cayare eta táehaca­cai­rayare eta ichape­queneana avasareana. Ticana­ra­ji­ri­ca­ca­nainapa eta te avasareana tayere­hi­queneana, éneri­chuvare ticauya­ya­ca­renapa guierraina eyehe éti. Váhisera ecuarameca eta esamai­ri­ri­siraya, taicha ene tacaheyare eta táepani­ra­vayare eta ecutia­ra­rea­nayare. Vuíchahasera étaimahi eta táichecui­rayare. Éneri­chuvare tatiari­hi­yareva eta ichape tayamu­ri­si­ranaya eta apaquehe te jácani távihanaya táitupia­rua­nayare. Tatiari­hi­yareva eta ichape ecuha­mu­hu­yareva te jácani avasareana. Ichape eta nacata­ji­vai­rayare ena achaneana. Tamutu eta juca ecutia­ra­rea­nayare eta táepani­ra­vayare eta nátaji­va­nayare ena achaneana. \p \v 9 Tásihasera eti nuchane­ranahi, ecuneu­cha­vayare, étume­cha­vayare. Taicha natiari­hiyare ena ticatia­na­ca­hea­nayare táichavenehi eta éhisi­ranuhi. Ticara­ta­ca­hea­nainapa, ecaya­se­se­re­hinapa nayehe ena juéseana. Téstaca­hea­nai­napava eta te náuruji­si­ra­revana. Tásiha, etiari­hiyare éti tiámaheanaya te namirahu ena aquenucana, téhevare te namirahu ena Presidenteana gobiernoanahi, ecaviu­re­vayare táichavenehi eta éhisi­ranuhi. Esapi­hasera éti, ecama­pu­ra­vainapa échaji­sia­nuyare. \v 10 Éneri­chuvare, éti nuchanerana ecame­ta­rai­ru­yareva eta tiúrina echaji­ri­rucava nayehe ena achaneana tayehe tamutu avasareana te juca apaquehe. Te ítecapapa te tamutu, tépana­va­yarehi eta táichecui­rayare. \v 11 Tacahe, te jácani nacara­ta­ca­he­papuca, námahe te namirahu ena aquenucana, vahi ecueñamava tayehe eta jácani échajiu­chi­ra­vayare, ecatiu­chi­ravaya. Échaji­sihaya eta échaji­ri­ru­cavana máijara­ru­heyare ema Espíritu Santo te jena sache. Taicha máimaha­heinepa. Tíjara­ca­heyare eta ítusi­rayare échajica. Vahi étiji­vaimahi eta échaji­siraya. \p \v 12 Natiari­hi­yareva nácani achaneana tíjara­re­canaya ena napara­pe­queneana, navarairahi náimicapaca táichave­nénahi eta náehisi­ranuhi núti. Natiari­hi­yareva ena nácani náiyana, navara­ha­yareva náijarareca ena nachicha­naveana táichevenehi eta náehisi­ranuhi núti. Natiari­hi­yareva nácani nachicha­naveana nacana­rainapa ena náiyana, náimica­pa­cainapa táichavenehi eta náehisi­ranuhi núti. \v 13 Namutu­yaréni ena achaneana ticatia­na­ca­hea­nayare táichave­nénahi eta éhisi­ranuhi. Téhesera ecamichahi tamutu, ímiya­navahi eta éhisi­ranuhi te táitavapa tamutu, núti nucuchu­cu­ha­heyare. \p \v 14 Numeta­ca­he­va­nevare eta apana. Járaja­payare eta sache táiñehi­que­neyare. Tímere­ca­vayare ema achane váinara­jiquene. Mavane­cayare ena machanerana náechipe­ji­si­rayare eta tacapi­ca­hu­quenehi Templo, nacuchu­ca­va­cayare ena téhicanahi ema Viya. (Nácani navaraha nacaicutiara eta juca, tacamunuhi ticara­va­huyare eta májurehi ema víyarahaini profetaini Daniel.) Tásiha te ímahapa eta juca, esamai­ri­capuca, táuricapa etátájipa ejunavane, eti etiari­hi­que­neanahi te Judea. Ecaiju­heyare eta te cérroana, étaina eyumu­ru­siavaina. \v 15 Nácani tiávihanahi te nayehe canchón te nasamai­ri­ricapa eta juca téchacarehi, táuricapa najunavane. Vaipa táuricahini nasiapa­numahi te napenana, navehahini jácani náeñama­que­nea­nainihi. \v 16 Nácani tachima­ra­rua­nayare te vámahi eta téchacarehi, táuricapa vaipa nacuchava tayehe eta avasare, tayanapane náeñamahi eta nayere­ruvana. \v 17 ¡Páureanasami nácani esenana tachima­ra­rua­nayare nácani ticaja­ria­na­hipuca, nácani esenana ticachi­chanahi eta amuya tiájicachaha! \v 18 Eta tacahe, eyasea­cayare ema Viya tacuija táichejicahe; váhivare tacuchi­ma­racahe eta ichape tiquiva te achene te eyana­papuca ejuna\f + \fr 13:18 \ft Ema Jesús máecha­ji­si­hahi eta tica­sa­ra­hi­muhu, tiqui­va­mu­hu­hi­vare te jena mávasa Judea taicha tica­je­rae­que­nehi eta napaisi­rahi.\f*­. \v 19 Te jena sácheanayare, tétavi­ca­vayare eta nacata­ji­vai­ra­yarehi ena achaneana. Tájina tácutimahi eta táiñehi­vayare eta nacata­ji­vai­rayare, te táepani­ravahi eta máepiya­sirahi ema Viya eta juca apaquehe. Te táequenenapa eta tíñehiyare, tájinainapa tácutimahi. \v 20 Nájina tacaiti­ruimahi eta nacata­ji­vai­ra­yarehi ichape. Macaiche­ca­va­neyare ema Viya eta masemavahi ema maca achane váinara­jiquene, mavarairahi ema Viya macuchu­cu­havaca ena machanerana manere­jiruana, majapa­nu­que­nea­na­hivare. Taicha te vahi macucaicheca ema Viya, máitamu­ri­ha­hi­pucaini macapa­pa­ji­cavaca namutu ena achaneana ema maca achane. \p \v 21-22 Éneri­chuvare te tánehipaicha eta juca, natiari­hinapa ena tivayua­rahiana tépiya­ca­va­nayare Cristo tímiva­si­cha­va­nainapa núti. Natiari­hivare ena tímicu­ti­ji­ri­ca­va­nayare profetana mavane­rui­nahini ema Viya. Áninapa nacaheyare: “Yare, éhicayare ema Cristo. Matiari­hipahi te juca vitaracu”. Ena apamuriana ánivare nacaheya: “Náepiya­hi­raivahi éna. Ema Cristo mávihahi te viávasa víti”. Étisera vahi ecusua­pavaca. Eta navarairahi tivayua­ca­heanaya eti machanerana ema Tata, náiturue­que­ne­hayare naicha eta ichape­queneana tiárami­careana ecutia­ra­rea­nayare. Camuria­na­sa­miyare ena navayua­rua­nayare. \v 23 Tásiha, ecuneu­chavaya nayehe. Numeta­ca­he­vanehi puiti apaesa écharipa —máichapa. \s1 Eta machavirayare ema Manerejiruhi ema Viya \r (Mt 24.29-35, 42-44; Lc 21.25-36) \p \v 24 Máichavarepa ema Jesús: \p —Te jena sácheanayare te táequenénapa eta jena nacata­ji­vai­rayare ichape ena achaneana, eta sache témahainapa, étaripa eta caje váipavare tijara­himahi. \v 25 Témiri­ca­nai­na­varepa eta jarairiquiana. Étaripa eta tiávihanahi te anuma vimaima­ha­que­neanahi, éneri­chuvare tiyamu­ri­ca­nainapa, tiyeje­je­ca­va­nainapa. \v 26 Nupaenu­ma­vainapa níteca nuchava núti Manere­ji­ru­nuhi ema Viya. Namutu tímaha­nua­nayare eta núcupai­si­rayare. Tiámanui­napaipa eta úcaji. Tétavi­ca­vayare eta nujarai­va­ya­repahi, níñehi­napaipa. \v 27 Tacahe, nuvane­cainapa ena ángeleana nacuru­ji­cayare namutu ena nuchanerana nunere­ji­ruanahi, tiásiha­nayare te tamutu eta juca apaquehe te jácani návihahi. \p \v 28 Tiuri puiti, nuvaraha nímicu­ti­chinahe eta jácani yucuqui. Eta táitsiva­chi­ra­va­vacapa eta tapacajiana, te ímahapa eta tajimu­yairapa eta tatavaqui, tiúchuca­yarepa eta tapaca­jianaya arairu, tímati­carehi tiánehiripa eta únemu­hui­ra­yarepa. \v 29 Ene tacahehi, te ímaha­yarepa tacaecherapa eta júcana ecutia­rareana, ímaha­yarepa eta tánehi­rainapa eta nuchavira. \v 30 Numeta­ca­he­vanecha: Vuíchaha títava­naimahi ena achaneana náitare­rua­naichaha te táitecapapa eta júcana ecutia­ra­rea­nayare. \v 31 Títavainapa eta anuma étapa eta apaquehe. Tativa­ya­resera títauchava tamutu eta numeta­ru­heanahi. \p \v 32 Eta juca tiárami­ca­re­ya­rechucha. Nájina téchaimahi tájamu­hu­ya­repuca eta táitauchi­ra­vayare, énaripa ena ángeleana vahi náechahini. Nútiva­ne­ré­ca­hi­pucaini néchahini. Macarichu ema Tata, éma téchahi. \p \v 33 Eta tacahe, etsecavahi ecaune­hivare éti, eyuja­rau­cha­va­yareva. Taicha vahi echa eta tájamu­hu­ya­repuca eta nítesi­ra­yarepa. \v 34-36 Tamutu eta juca nímicu­ti­chinahe eta máichaquenehi ema mácani achane eta te tiyanayare tipairirica. Te tiyana­yarépa, máijara­cavaca namutu ena mamusurana eta náemataneana, matupa­ra­ca­vacapa eta najanea­si­ra­yarehi tamutu. Tacahe, matupa­ra­ca­varepa ema tijanea­re­carahi eta tapaja, macune­yarehi eta jácani hora machavira ema máquenu, téhepuca timapi­cu­cuhipa, téhepuca enumuhu yati, téhepuca tijara­ra­hi­yarepa, téhepuca yáticarahi. Ene ecaheyare éti. Ecauneya machu níjahúchava níteca­pauchahe, machu nuchima­racahe ímaca­caruhi. Taicha vahi échaimahi tájamu­hupuca níteca­payare nuti Iáquenu. \v 37 Eta juca numeta­ru­heanahi puiti, nuvaraha emeta­ca­ya­revare ena echamuriana, apaesa ecauneyare emutu —máichapa ema Jesús. \c 14 \s1 Napanerechaipahi ena tuparairucana eta nacaratasirayare ema Jesús \r (Mt 26.1-5; Lc 22.1-2; Jn 11.45-53) \p \v 1 Tacahe, apina­rinecha sache eta piesta ticaijare Pascua, eta náepanavaira eta semana eta nanisirahi étachucha pan mayehere levadura. Tacahe, ena tuparai­rucana énapa ena escribánoana navara­haipaicha náimicapaca ema Jesús. Tásiha natanucahi eta táichara­cavaya eta nacara­ta­si­rayare. Váhisera navaraha eta naneca­pahini ena achaneana. \v 2 Ánipa nacahe: \p —Vuíchaha vicuca­rataca éma achichu juca piéstairaya. Taicha camuria­na­yarehi ena achaneana, machu tájahapuca náichara­cahavi taicha navara­ha­yarehi nacatiucha éma. Vicuchapa nayananuma —nacahepa. ­ \s1 Esu esena tiámasichahi ema Jesús te táijiyeamaquene perfume \r (Mt 26.6-13; Jn 12.1-8) \p \v 3 Tacahe, ema Jesús tiyanapa tichava eta te avasa­rechicha Betania. Máichuha­quenehi eta manani­siraya mayehe ema achane ticaijare Simón ema leprosoinihi. Tacahe, eta manisirahi, sucahe­paipahi esu ésuna esena. Suámapahi eta perfume te bótechicha. Ticaijare nardo eta juca tíjiyeama amairiama. Táetaviuchahi eta tasiva­chavahi. Supauchapa ema Jesús. Suvechu­jihapa eta bótechicha, tásiha, suépusa­sicapa eta táijiyea­maquene perfume. \v 4 Natiari­hisera ena váhiquene náuricahini eta suémepu­ru­re­sirahi eta tasiva­chaquene perfume, suámasi­chirahi ema Jesús. Ánipa nacahe: \p \v 5 —¿Tájaha tacayema suémepu­rureca eta juca tasiva­cha­quenehi perfume? Tiúripa­nahini víjara­re­cahini eta juca táijiyea­ma­quenehi. Vivehahini eta camuriquene plata, tásiha, vímica­ta­si­hahini ena páureana. ¡Máechema­rai­rahahi esu suca esena! —nacahepa. \p \v 6 Émasera ema Jesús máuricapa eta suíchaquenehi. Ánipa máicha: \p —Ésamirica esu suca esena. ¿Tájaha tacayema ecaecahihi éti esu suca? Tétavicava eta táuriva eta suíchiranuhi. \v 7 Ena páureanasami, támutuchucha sácheana eta ecacha­ne­ra­va­cayare éna. Te jácani ávara­ha­papuca ímica­ta­cayare, nararihi ena ticamunuana. Nútisera vahi nánasi­que­némahi eta eyehe. \v 8 Esu suca suíchahi eta suímira­ta­ha­ruvahi. Eta juca suépusa­ha­si­ranuhi eta juca perfume. Sucaina­pucahi ésu eta suíjiye­chirahi eta náquehe tayehe­yarehi eta nucaeca­ra­si­rayare. \v 9 Nutupiruva numetacahe: Nácani ticame­ta­rai­rua­nayare eta tiúrina echaji­ri­rucava, náechaji­si­ha­ya­revare eta juca suíchaquenehi esu suca esena. Témecha­nayare suyehe te tamutu avasareana te juca apaquehe —macahepa. ­ \s1 Eta máijararesirahi ema Júlasi ema Jesús \r (Mt 26.14-16; Lc 22.3-6) \p \v 10 Tacahe, tiyanapa ema Júlasi, émarichuhi nachamuri ena dócequeneana ­ apóstoleana. Mapauchapa ena tuparai­rucana, téchaji­ri­panava eta máijara­re­si­rayare ema Jesús eta nayehe. \v 11 Tacahe, tiúrisa­mu­rea­narine ichape eta nasamirahi eta mavarairahi máijara­re­cayare ema Jesús. Tásiha, nametacapa eta náijara­si­ra­yarehi eta plata. Tásiha, jéhevarepa ema Júlasi matanucaipa eta máichara­ca­yarehi eta máimica­ra­ta­si­ra­yarehi ema Jesús. \s1 Ema Jesús máenimurihapa ena máimitureana \r (Mt 26.17-29; Lc 22.7-13; Jn 13.21-30) \p \v 12 Tacahe, títecapapa eta piesta Pascua, te tépanavahi eta semanahi nanicahi eta pan mayehere levadura. Étarichuhi eta sáche nacapa­sihahi eta uvesachicha naniru­yarehi te yátipa. Ena máimitureana nayase­recapa ema Jesús: \p —¿Táviha pivarahahi vácaijuhe eta vétupi­risiava eta vinisi­rayare eta uvesachicha eta viyeherepi? —nacahepa. \p \v 13 Tacahe, mavanecapa ena apinana máimitureana. Máichavacapa: \p —Eyana tayehe eta Jerusalén. Te íteca­pa­yarepa tayehe, iácapa­ji­cayare ema émana achane tiámapahi eta une te yupi. Éhicayare éma. \v 14 Eta te peti masiapi­hayare, éti apana esiapa­yareva. Tásiha, emeta­cayare ema ticayehe eta peti, ani íchayare: “Ema viyehe Maestro tivane­ca­havihi viyase­re­panavi pímechahavi eta cuarto vinisi­hayare eta uvesachicha eta viyeherepi, vicacha­neyare éma” íchayare. \v 15 Tásiha, éma tímecha­hénapa eta ichape cuarto te anuquehe piso. Táurique­néipahi eta jácara téjasi­ha­careana, tacaetu­pi­ri­hi­que­neripa. Tásiha, étupi­ricapa eta viniruyare eta ánaqui —máichapa ema Jesús. \p \v 16 Tacahe, tiyananapa nacaijuhe te Jerusalén ena apinana vanairucana. Jéhesa­reinehi náimahapa étapaichuhi eta macaye­ma­que­neanahi ema Jesús. Tacahe, náetupi­ricapa eta naniruyare tayehe eta Pascua. \p \v 17 Tacahe, te yátipa títecapapa ema Jesús macacha­nepaipa ena apamuriana apóstoleana. \v 18 Eta náejasi­ra­ripahi tinica­naripa, máichamuripa éna ema Jesús: \p —Jéhesa­reinehi, te etaracu éti, mararihi ema émana tíjara­re­ca­nuyare, émarichu tinicahi nucachanehi —máichapa. \p \v 19 Tacahe, ichape­rinehi eta máimipa­ne­re­re­si­ra­vacahi éna eta juca máichira­vacahi. Nayase­recapa ena émanapachu, ánipa náicha: \p —¿Nútichupuca jácani? —macahepa ema émana. \p —¿Nútichupuca? —macahe­varepa ema apana. \p \v 20 Tacahe, majicapapa ema Jesús: \p —Ema émana te etaracu eti dócequeneana. Mácani néniruyare eta pan néchipae­jiruhi te juca nucuruja, émara ema tíjara­re­ca­nuyare. \v 21 Nuti Manere­ji­ru­nuhi ema Viya, étapaichuhi eta nacapa­si­ra­nu­yarehi, títaucha­va­yarehi eta nuyehe eta táechaji­ri­ruvahi eta Sagrada Escritura. ¡Páuresa­misera ema tíjara­re­ca­nuyare! ¡Muracayare eta máicuñayare! ¡Tiúripa­nai­chuhini te vahi macuchu­cahini te sujuhe esu máena! —macahepa. \s1 Ema Jesús máimereuchahi eta macaejasiraya eta arairu matratune ema Maiya \r (Mt 26.26-29; Lc 22.14-20; 1 Co 11.23-26) \p \v 22 Tacahe, eta nanisirahi, mavehapa eta pan ema Jesús. Mahasu­lu­pa­yachapa ema Viya. Mayuve­tucapa máijara­ca­vacapa ena máimitureana. Tacahe, máichavacapa: \p —Eta juca néche. Enica —macahepa. \p \v 23 Tacahe, maveha­varepa eta vasu náerirare, mahasu­lu­pa­ya­cha­varepa ema Viya. Tásiha, máijara­ca­varepa ena máimitureana. \v 24 Te náerapaipahi, máichavacapa: \p —Eta juca eta nítine. Éta táepusai­ru­vayare étari­chuvare táicutia­rayare eta nufirma­chi­ra­heyare eta arairu matratune ema Vicaiyaquene, nucaeja­si­ra­yareva eta matratune apaesa ejaca­pacare mayehe, ichape­mu­ri­va­ya­repahi éti. \v 25 Jéhesa­réi­ne­hisera, numetacahe: Vaipa nápecha­váimahi nérahi­varéni eta juca tachi eta uva, tiámainucava te táitauchavapa eta nusiapiraya eta nucava­cu­reiraya, nucaju­pa­hairaya ­ ema Tata Nucaiyaquene. Te jena sache, níjara­caheya vérainapa eta aramaruama —máichapa. \s1 Ema Jesús máimereucha ema Pedro tépiyacavayare vahi máimati ema Jesús \r (Mt 26.30-35; Lc 22.31-34; Jn 13.36-38) \p \v 26 Eta náitane­sirapa, tijiranapa eta jirasare eta nahasu­lu­pa­ya­chirahi ema Viya. Te títapi­ri­canapa, tiúchucanapa, nacaijuhepa eta te huerta Getsemaní tiávihahi eta táemiri­pai­sinehi eta cerro ticaijare Olivoquiji. \v 27 Eta napaisi­rapahi, máichavacapa ema Jesús: \p —Puiti juca yati ejuni­ji­ca­nuyare emutu éti, taicha epicayare eta náichara­si­ra­nu­yarehi. Tásiha, títaucha­va­yarehi eta máechaji­ri­ruvahi ema Tata eta te Sagrada Escritura: “Nísapayare nacarataca ema Pastor, nacapa­si­ra­ya­resami. Tásiha, tijuna­ra­ca­nainapa eta uvesana macuru­ji­rua­nai­nihi” macahepa. \v 28 Téhesera te néchepucapa te nécari, nínapu­cainapa nuyanainapa te Galilea. Ánaqui nucucha­pia­heyare éti —máichapa ema Jesús. \p \v 29 Émasera ema Pedro máichapa: \p —Tayanapane, Tata, najuni­ji­ca­vipuca ena apamuriana, nútisera vahi nujuni­ji­ca­vimahi —máichapa. \p \v 30 Ema Jesús máichavarepa: \p —Nutupiruva numetacavi pítisami Pedro: Puiti juca yati, te apíhénapa eta táechaji­si­rayare eta varayu, mapahe eta pépiya­si­ra­vayare vahi pímatinu —máichapa. \p \v 31 Ema Pedro tijara­nurusi eta majica­pirahi. Ánipa macahe: \p —Tayana­pa­nepuca pímica­pacanu, váhique­nesera népiya­ca­vaimahi vahi nímativi, váhivare nínajia­ca­vimahi —máichapa. \p Étari­chu­hivare tacahehi eta náechaji­ri­ruvahi ena apamuriana máimitureana. \s1 Ema Jesús tiyujaraca te Getsemaní \r (Mt 26.36-46; Lc 22.39-46) \p \v 32 Tacahe, títeca­panapa eta te quinta Getsemaní. Tacahe, máichamuripa ena máimitureana: \p —Éjacaichaha eta ani te juca. Ecucha­pa­nuchaha. Núti nuyuja­ra­pa­nayare —máichapa. \p \v 33 Tacahe, mámapa ánaquipana ema Pedro, émapa ema Jacobo, émapa ema Juan. Tépanavapa téñamava eta masamure, taicha muraca eta máichava­que­né­va­yarehi. \v 34 Tacahe, máichavacapa éna: \p —Tétavicava eta táeñamirava muraca eta nusamure. Tavaraha ticapacanu. Ánasichaha ani te juca. Váhisera ecuimaca. Ecuneu­chanuhi —máichavacapa. \p \v 35-36 Tacahe, tipaipanapa ánaqui­pa­na­chichahi éma. Tiáquipai­cavapa eta te apaquehe. Eta mayuja­ra­sirahi, ánipa macahe: \p —Tátachicha Nucaiyaquene, píti pirataha tamutu. Picata­ji­ca­nupaini. Váhini tacuitau­chavaini eta níchava­que­ne­vayare. Váhini picuisapaini eta nucata­ji­vairaya. Níjara­ca­vasera núti eta nítauchiraya eta pivara­ha­quenehi píti —macahepa. \p \v 37 Tásiha, téchepucapa. Tichavapa eta te návihahi ena máimitureana. Máimaha­rinehi éna, tímaca­na­richucha. Máichapa ema Pedro: \p —Piti Simón, ¿pímaca­richucha? ¿Tájaha tacayema pímacahi? Váiparinehi pímica­ta­ca­nuhini pijanea­ca­nuhini étanai­na­hi­pucaini hora pácahehini. \v 38 Éjamiuchava. Eyuja­rauchava apaesaina. Eyaseaca ema Viya eta etumevaina apaesa vahi macuitu­rucahe ema Satanás. Yátupi­hinéni eta iáchanevana taratahahi ticara­tacava. Étasera eta éche máteji, vahi tarata­haimahi ticara­tacava —máichapa. \p \v 39 Tacahe, tiápecha­va­varepa tiyana tiyujaraca. Eta mayuja­ra­sirahi, étarichuva eta máechaji­ri­ru­vanahi. \v 40 Tásiha, tichava­vanepa eta te návihahi ena máimitureana. Máimaha­varepa tímaca­na­ri­pavare, taicha muracaripa eta náechapune. Tájinavare nacaye­mahini táichavenehi eta natsirirahi. Tacahe, tiyana­varepa tiyuja­rapana. \v 41 Te mapahe­quenepa eta mayuja­ra­sirahi, tichavapa. Máichavacapa: \p —¿Iápecha­vaipava ímaca? ¿Vuíchahapuca enara­ha­ca­que­né­nahini? ¡Taratapa! Jéhesare, puiti títecapapa eta nutupa­rahahi nacara­ta­si­ra­nuyare ena ticatia­na­ca­nuanahi. \v 42 Ávane ema tíjara­re­ca­nuyare. Échepuca. Viyana viácapavaca —máichavacapa. \s1 Nacaratacapa ema Jesús \r (Mt 26.47-56; Lc 22.47-53; Jn 18.2-11) \p \v 43 Téchaji­ri­ca­vaichaha ema Jesús, macahe­painecha ema Júlasi. Mámamu­ri­ha­paipahi ena camuri­queneana suntaruana. Ticaepu­chi­ri­quia­na­paipahi, étapa eta nayeheana espada. Éna, vanairu­canahi nayehe ena ticatia­na­canahi ema Jesús. \v 44 Ema Júlasi, tatiarihihi eta máicutia­ra­yarehi eta náimati­ra­yarehi ena suntaruana ema Jesús. Ani tacahehi eta máechaji­ri­ruvahi ema Júlasi: \p —Ecune­nuyare. Ema nétsera­re­ruyare, éma ecara­tacaya. Machu ecaitica, muraca eta ecara­ta­siraina —máichavacapa. \p \v 45 Te títeca­panapa, mapauchapa ema Júlasi ema Jesús. Máichapa: \p —Yátiheipa, tata Maestro —máichapa. \p \v 46 Tásiha, máetsera­recapa. Tacahe, ena suntaruana enevanepa nacara­tacahi. \v 47 Tacahe, ema émana apóstole, eta máimaira nacara­ta­sirahi ema Jesús, mavehapa eta mayehe espada. Máquijica eta machaca ema mamusura ema aquenuca Caifás. \v 48 Émasera ema Jesús máichavacapa ena suntaruana: \p —¿Tájaha tacayema ecasiña eta espada, ecaepu­chi­ri­qui­pai­pa­hivare eta ecara­ta­si­ra­nuyare, tímicu­ti­ji­ri­cavapa námera­hihini núti? \v 49 Étaya­pasica cape juca tamutuhi sácheana nucacha­nehehi nímitu­cahehi tayehe eta Templo. Váhivare epatsi­ca­vahini ecara­ta­ca­nuhini. Tacahe­hisera éta, títaucha­va­yarehi tamutu eta téchaji­ri­ruvana eta Sagrada Escritura —máichavacapa. \p \v 50 Tacahe, tijuna­ra­canapa namutu ena apóstoleana nanaquicapa ema Jesús. \v 51 Matiari­hivare ema émana amaperu achane. Téhicapahi. Ticaepa­cu­hapahi eta te sávana. Tacahe, nacara­ta­ca­varepa éma apana. \v 52 Tijuna­hisera manaquicapa eta máepacu­hainihi sávana. Tiyanapa mamuria­repaipa. \s1 Nacatupihapa ema Jesús te namirahu ena aquenucarahana \r (Mt 26.57-68; Lc 22.54-55, 63-71; Jn 18.12-14, 19-24) \p \v 53-55 Tacahe, nacaite­capapa ema Jesús te mapena ema corregidor. Ema Pedro, máehieque­ne­hapahi éna, mayere­re­hi­pa­hisera. Títuji­cavapa tisiapa eta te canchón tayehe eta mapena ema corregidor. Tásiha, téjacapa macacha­ne­muripa ena suntaruana, tiásacavahi eta te yucu. Váhisera náimatihini éma. Tacahe, tiúruji­ca­vanapa namutu­yaréni ena apamuriana tuparai­rucana énapa ena aquenu­ca­ra­hana énapa ena escribánoana. Napane­rechaipa, natanu­nui­caripa eta ticaviu­re­yarehi ema Jesús. Náichuhapa ena tépiyae­que­ne­ha­na­yarehi eta matapi­ra­va­yarehi náicha, navarairahi náimica­pa­ca­yarehi éma. Váhisera náichima­vahini eta maviure­vai­nahini. \v 56 Camuria­na­hinéni ena tépiyae­que­ne­hanahi éma, váhisera tácuti­ca­cahini eta nacaye­ma­que­neanahi. \v 57 Titupi­ha­na­varepa ena apamuriana tépiya­hi­ra­hia­na­yarehi. Ánipa macahe ema émana eta máepiya­hi­raivahi: \p \v 58 —Núti nusamahi ani macahehi ema maca: “Núti nuveta­tai­cayare eta juca Templo náepiyaruhi ena achaneana. Tásiha, te mapána­que­nénapa sache, nímicha­vayare nucatupiha eta apana Templo. Váipasera tácutimahi eta náepiyaruhi ena achaneana”. Eta juca nusama­quenehi eta máechaji­ri­ru­vanahi ema Jesús —macahepa ema tépiya­hirahi. \p \v 59 Váhique­nesera tácuti­ca­cahini eta máechaji­ri­ru­vanahi nayehe ena apamuriana. \p \v 60 Tacahe, ema corregidor téchepucapa eta mayase­re­si­ra­yarehi ema Jesús. Ánipa maicha: \p —¿Tájaha tacayema vahi pijica­pavaca ena nani eta pimetau­cha­ca­sivahi? ¿Yátupipuca eta nacaye­ma­quenehi? Taicha vímahavi eta vahi picatiu­chi­ra­vai­nahini —máichapa. \p \v 61 Émasera ema Jesús vahi majica­pa­va­cahini. Timati­naichucha. Tásiha, mápechavare mayasereca ema corregidor: \p —Nuvaraha pimetacanu. ¿Píti pímija­cha­va­hí­jicacha pítihi Cristo ema vicucha­pa­quenehi, Machicha ema Viya? —máichapa. \p \v 62 Tacahe, ema Jesús majicapapa: \p —Yátupi nuti Cristonu. Nuti Manere­ji­ru­nuhi ema Viya. Tásiha, numeta­ca­heyare eta apana. Járajapaya eta sácheyare ímaha­nuyare eta néjasi­rayare te mavaure ema Viya máitupa­ji­ji­ha­quenehi. Ímaha­nu­yareva núti eta núcupai­si­ra­yareva, násihayare te anuma, támira­nu­ya­repahi eta úcaji —máichapa. \p \v 63-64 Tacahe, ema corregidor eta masamirahi, tisema­rinehi ichape. Tivetsa­yu­jia­cavapa eta mamuiriha eta masema­nevahi. Tásiha, macahepa: \p —¡Émaquenepa visama ema maca tépiya­cavahi Machicha ema Viya! Tétavi­cavaipa eta maviureva taicha macaecahihi ema Viya. Vaipa tácamesa vitanu­cahini ena testigoa­nayare. Puiti esamaripa éti eta juca macaye­ma­quenehi. ¿Tájaha víchara­cayare puiti ema maca? —macahepa. \p Tacahe, namutupa najicapa: \p —¡Ticaviu­revaipa! ¡Étaina táimicapaca! —nacahepa. \p \v 65 Tacahe, nátutuáca éma. Náepacau­qui­cha­varepa, tásiha, náehami­ra­ha­varepa te mamira. Tásiha, náichapa: \p —Te yátupi­hipuca pítihi Cristo, pímati­nuyare nájaha­nupuca nuti néhavihi. ¡Pimeta­cahavi! —náichapa. \p Énapa ena suntaruana, te námapaipahi, náehavarepa. Ichape eta náichirahi. \s1 Ema Pedro tépiyacavapa vahi máimati ema Jesús \r (Mt 26.69-75; Lc 22.56-62; Jn 18.15-18, 25-29) \p \v 66 Tiuri, ema Pedro, matiari­hi­chahahi eta te canchón. Tacahe, sucahe­paipahi esu mavanara ema corregidor. \v 67 Suímahapa ema Pedro, tiásacavahi. Suímara­racapa eta mamira. Tásiha, suíchapa: \p —Németeaca pítirichu ñichamuri eñi ñica Jesús, eñi nazareno —suíchapa. \p \v 68 Émasera majicapapa: \p —Vahi nímati ema péchaji­si­ha­quenehi. ¿Távihapuca pímati­nenuhi píti? —máichapa. \p Tacahe, tiyanapa éma eta te portón. Téchaji­ca­vanepa eta varayu. \v 69 Suímaha­varepa tiápechava esu esena. Sumeta­ca­vacapa ena natiari­hi­que­neanahi, suíchapa: \p —Éñi ñica eñi nachamuri ena téhicanahi eñi Jesús —suíchapa. \p \v 70 Tiápecha­va­varepa ema Pedro tépiyacava vahi máimatihini ema Jesús. Tacahe, te tiyere­re­ha­chi­chavare, ena natiari­hi­quenehi náichapa ema Pedro: \p —Yátupiquene pítirichu machamuri ema maena Jesús, taicha eta péchajisira, tímati­carehi eta piásihairahi te Galilea —náichapa. \p \v 71 Tacahe, majicapapa: \p —Máicuña­canuine ema Viya, te vahi nucucahe yátupina. Váhique­nesera nímati ema achane échaji­si­ha­quenehi —macahepa. \p \v 72 Enurujipa tiápechava téchajica eta varayu. Tíjahú­chavapa téchava ema Pedro eta macaye­ma­quenehi ema Jesús: “Te tamira­hui­na­paichaha eta apíhe­quenéna téchajica eta varayu, píti mapahe­naripa eta pépiya­ca­vayare vahi pímatinu”. Eta máechavairahi ema Pedro, tépanavapa tíyaha. \c 15 \s1 Námapa ema Jesús te mamirahu ema Pilato \r (Mt 27.1-2, 11-14; Lc 23.1-5; Jn 18.28-38) \p \v 1 Te tijarahipa, tiápecha­va­na­varepa tiúruji­cavana namutu­yaréni ena aquenu­ca­ra­hana, taicha náichuha­que­neanahi ena tuparai­ru­cana, éna escribá­noana. Tiyase­re­ji­ri­ca­canapa tájahapuca eta náichara­ra­ca­yarehi ema Jesús. Tacahe, nacuchucapa ticaiti­hapaipa eta námirapahi te mamirahu ema Prefecto Poncio Pilato. Eta máimairahi ema Pilato ema Jesús, mavarahapa máimati­yarehi éma. \v 2 Tacahe, mayase­recapa: \p —¿Yátupi­sareji réyvihi píti nayehe ena pijaneanana israelítana? —máichapa. \p Ema Jesús majicapapa: \p —Pétupi­cavahi eta juca piyase­re­si­ranuhi. Yátupihi eta nurreyvahi —máichapa. \p \v 3 Tásiha, ena tuparai­rucana nametauchaipa ema Jesús, camuri eta maviurevahi náicha. \v 4 Tacahe, mápechavare mayasereca ema Pilato. Máichapa: \p —¿Vahi péchajiuchava eta juca nametau­chi­ravihi? Camuri eta piviurevahi náicha —máichapa. \p \v 5 Émasera ema Jesús váhiquene majica­pahini. Tásiha, máramipa ema Pilato. \s1 Ema Pilato macavanairipipa eta náetatasiraya ema Jesús \r (Mt 27.15-26; Lc 23.13-25; Jn 18.38–19.16) \p \v 6 Tiuri puiti, tatiarihi eta mayehe­repihi ema Pilato te Páscuamu­huana. Macaiti­ca­yarehi ema émana preso mácani nayasea­ru­yarehi ena achaneana. \v 7 Tacahe, natiarihihi eta te cárcel ena ajairana ticaera­tanahi. Ichape eta naviurevahi ena téhaji­ri­ca­ca­rahiana te revolución, nacapa­si­rapahi ena achaneana. Te namuri, matiarihihi ema achane ticaijare Barrabás. \v 8 Tásiha, ena achaneana nayaseacapa ema Pilato máichahini eta mayeherepi. Ánipa náicha: \p —Vivaraha picha eta piyeherepi te Páscuamuhuana —náichapa. \p \v 9 Tacahe, mayase­re­mu­rihapa ema Pilato: \p —¿Evara­hapuca nucaitica ema eyehe Rey, iáquenumuri eti israelítana? —macahepa ema Pilato. \v 10 (Taicha ema Pilato máimatia­ca­ripahi eta nametau­chirahi ema Jesús ena tuparai­rucana taicha nacapi­naruhi éma.) \p \v 11 Énasera ena tuparai­rucana náimitu­mu­ri­haripa ena achaneana, eta nayasea­si­ra­yarehi émaina máuchucuha ema Barrabás. \p \v 12 Tacahe, ema Pilato mayase­re­mu­ri­havare. Máichapa: \p —¿Tájahasica níchara­cayare ema Jesús ema íjare­cha­quenehi Rey iáquenumuri eti israelítana? —máichamuripa. \p \v 13 Éna, tipiara­canapa eta najica­pirahi: \p —¡Pémeta­tareca te crusu! —nacahepa. \p \v 14 Tásiha, mápecha­varepa mayase­re­muriha, ánipa máicha: \p —¿Tájaha tacayemahi eyaseacahi eta németa­ta­re­siraya ema maca? ¿Tájahasica eta maviurevahi? —máichapa. \p Énasera tipiara­ca­navare muraca­panapa: \p —¡Pémeta­tareca te crusu! —nacahepa. \p \v 15 Ema Pilato mavarahahi tiúriyarehi nayehe ena achaneana. Tacahe, mavanecapa ena suntaruana, ánipa maicha: \p —Ecaiticaya ema Barrabás. Émasera ema maca Jesús, iámayare, éstacayare. Étata­ca­yareva te crusu —máichavacapa. \s1 Nacaecahijiricava ema Jesús ena suntaruana \r (Mt 27.27-31; Jn 19.1-3) \p \fig Nacaecarajiricahi eta nacaecahirahi ema Jesús.|src="Gospel 202" size="span" ref="Mr 15.16-20" \fig* \v 16 Tacahe, ena suntaruana námapa ema Jesús tayehe eta náestasi­ha­yarehi te távirarehi eta guardia. Náimichu­ha­varepa namutu ena apamuriana suntaruana náumurivana. \v 17 Te náitauchapa eta náestasirahi éma, namuriachapa eta muíriare mularume. Náitsame­macapa eta itapepi eta majara­pi­yarehi. Nanacapa te machuti. \v 18-19 Nacava­yue­ma­rajipa. Náepuyu­mi­rau­cha­varepa, ánipa náicha: \p —Tata, ¡pítitataji nayehe­vihíji Rey ena israelítana! —nacahepa. \p Náepuchi­sicapa eta te machuti tayehe eta curinaqui. Nátutuá­ca­varepa. \v 20 Tacahe, te títavanapa eta nacaete­ma­ji­ri­sirahi, naveja­mu­hiacapa eta mularume. Nanaca­varepa eta mamuirihaichu. Tásiha, námapa tayehe eta macaeta­tai­ya­yarehi te crusu. ­ Náetatacapa ema Jesús te crusu \r (Mt 27.32-44; Lc 23.26-43; Jn 19.17-27) \p \v 21 Eta napaisi­rapahi te calle, nácapa­jicapa ema achane ticaijare Simón. Éma, másihapahi te máesane. Napamicapa éma manaracuha eta macurusura ema Jesús. (Ema maca Simón, máuchusinehi te jena avasare Cirene. Éma, máiyahi ema Alejandro émapa ema Rufo.) \p \v 22 Tacahe, nacaite­capapa tayehe eta masihi nacaeta­tairare ticaijare Gólgota. \v 23 Ánaquipa náesichinehi ema Jesús eta vino ticasi­riquiama eta ipuruji tisucareama ticaijare mirra. Váhisera máerahini. \v 24 Tacahe, náetatacapa éma te crusu. Ena suntaruana, nasuerte­hachapa eta mamuirihaini eta náijara­ji­ri­si­ra­ca­cayare. \p \v 25 Te náetatacapa éma, las nuéveripa eta yáticarahi. \v 26 Te tápusi eta macurusura, tatiari­hi­hivare eta ajureca táechaji­sihahi eta tiviuchahi eta máepeni­ra­yarehi. Ani tacahehi eta ajureca: “Ema Rey nayehe ena israelítana”. \v 27 Natiari­hivare ena apinana tiámerahiana. Ticaeta­ta­na­hivare te machacaya, ema émana te mavaure, ema apana te sapa. \v 28 Tacahe, tamutu títauchavahi eta táechaji­ri­ruvana eta Sagrada Escritura, ani tacahe: “Náimijachahi ema nachamurihi ena namauri­queneana”. \p \v 29 Tacahe, ena tiánucu­mi­rau­cha­napahi, tépiupiu­si­ca­va­napaipa eta nacaeca­hi­ra­paipahi ema Jesús. Ánipa nacahe: \p —¡Pítitataji! Picahe­cha­ji­ri­ruvahi eta piáquipai­si­ra­ya­rehíji eta Templo, pirata­ha­hi­varéji pímichava picatupiha eta arairu Templo te mapana­ya­re­ri­chuhíji sache. Puiti vivaraha vímaha eta pítupa­ji­jia­si­ravahi. \v 30 Piúcupaica te jara crusu. ¡Picatiuchava pítijivaina! —náichapa. \p \v 31 Éneri­chuvare ena tuparai­rucana nacaeca­hi­ji­ri­cavare, énapa ena escribánoana. Náichaji­ri­cácapa: \p —Ema mácacacha, macahehi eta máechaji­ri­ruvahi eta marata­hai­rahíji macatiu­chavaca ena apamuriana achaneana. Tásiha, puiti váhivare márata­hahini émaji­vai­nahini macatiu­cha­vahini eta te jara mávihahi. \v 32 Te yátupi­nahini Cristo, Reyinahini viyehe viti israelítana, macatiu­cha­vai­pahini, ¿masi? Máucupai­ca­ri­pahini te jara crusu, ¿masi? Visuapa­sa­repaini eta vímairai­nahini —nacahepa. \p Ena tiámerahiana ticaeta­ta­na­hivare te machacaya, éneri­chuvare nacaeca­hi­hivare éna apanavare. \s1 Eta máepenirahi ema Jesús \r (Mt 27.45-56; Lc 23.44-49; Jn 19.28-30) \p \v 33 Tacahe, te las dócequenepa, témahapa eta sache. Timapicupa tamutu eta apaquehe. Mapana hora eta tamapi­cuirahi. \v 34 Tásiha, te las trespa sache, tipiaracapa muraca ema Jesús, ánipa macahe: \p —Elí, Elí, ¡lama sabactani! —te véchaji­riruva, ani tacahe: “¡Tata Nucaiyaquene! ¡Tata Nucaiyaquene! ¡Vahi picuju­ni­jicanu!” \p \v 35 Tacahe, ena natiari­hi­que­neanahi ena tisamanahi, ánivarepa­ nacahe: \p —Esama. Ema maca achane mapiaracahi ema víyarahaini profeta Elías —nacahepa. \p \v 36 Ema apana tiyanapa tijunapahi máepanapa eta machuchu­ji­ru­yarehi eta tisisica vino. Máitiacapa te tiúqui curinaqui. Máimica­pa­yacapa eta majaca, machuchu­ji­ca­yarehi. Tacahe, máichapa: \p —Ésami­ri­cachucha. Vímahayare te títeca­pa­ya­repuca macatiu­chapana ema Elías —máichapa. \p \v 37 Tacahe, tiápecha­va­varepa tipiaraca muraca ema Jesús. Tépenapa. \v 38 Tásiha, tíjahú­chavapa tétsayu­mecapa eta cortina tayehe eta Templo. Tépanava te anuquehe, tíchecuha te apaquehe. \v 39 Tásiha, ema nacapitara ena suntaruana romanoana, eta matupi­hairahi máimara­ra­sirahi te mamirahu ema Jesús, masamirahi eta mapiara­sirahi, ánipa macahehi: \p —Yátupi­que­ne­ri­chuyapa Machicha ema Viya ema maca —macahepa. \p \v 40 Tacahe, natiari­hi­hivare ena esenana. Náimara­racahi, nayere­re­hi­hisera. Te nataracu, sutiarihihi esu María Magdalena, esu Salomé, ésupa esu apana María. (Esu suca María, máenahi ema Jacobochicha émapa ema José.) \v 41 Ena nani esenana ena náumurivana ena téhica­rai­ri­ca­napahi téchapa­ji­ri­ca­napahi ema Jesús eta mapaisi­rapahi te másihapa te Galilea. Natiari­hivare ena camuriana apamuriana esenana náiteca­pa­quenehi te Jerusalén, téhica­napahi éma. \s1 Nacucupaicapa te crusu ema Jesús, náecarayarepa \r (Mt 27.57-61; Lc 23.50-56; Jn 19.38-42) \p \v 42-43 Matiari­hi­hivare ema achane ticaijare José\f + \fr 15:42-43 \ft Ema maca José, vahi émaina ema mapa­rape ema Jacobo ema táecha­ji­si­ha­que­nehi te versí­culo 40. Váhi­vare émaina ema José ema suima esu Marí­a, máenahi ema Viáquenu Jesu­cristo. Ema maca José, tatia­rihi eta máva­cure tayehe eta Cabildo te Jerusalén. Éma­sera vahi máimi­ca­sia­pa­va­hini nayehe ena tica­tia­na­ca­nahi ema Jesús. (Pita­nuca te libro Lucas 23.51.)\f*­. Ticavasahi te Arimatea te Judea. Éma, tétavi­cavahi eta mapicau­cha­ca­revahi. Masuapahi ema Jesús eta émairahi ema Cristo mavaneruhi ema Viya, étaripa eta émairahi ema téchayarehi namutu ena achaneana. Ema maca José, náumurivahi ena aquenu­ca­ra­hana. Tacahe, te cáperehipa eta jena sáchequenehi, tétume­chavapa ema José tiyanapa eta me Pilato, mayasea­panahi eta máquehe ema Jesús, mavarairahi máecarayare. Tacahe, tiyayau­chavapa taicha térica­ya­repahi eta sache. Vahi táisapa­ca­rehíni náecara­re­cahini te yátimuhu, váhivare táisapa­ca­rehini máejamia­cahini te jena sávarumuhu. \v 44 Máraminehi ema Pilato eta máijahú­chi­ravahi tépenavane ema Jesús. Tásiha, máimichuhapa ema nacapitara. Te títecapapa ema nacapitara, mayase­recapa te yátupi­hipuca tépenaripa ema Jesús. \v 45 Tásiha, eta mameta­sirahi ema nacapitara eta máepeni­raipahi ema Jesús, máisapapa ema Pilato eta máquehe ema Jesús. \v 46 Tacahe, tiyanapa ema José. Mámapa eta tiúrina sávana mavacha­reruhi. Tásiha, macucu­paicapa eta máquehe ema Jesús. Náyuruácapa tayehe eta sávana. Náiyara­cuhapa tayehe eta máecari eta te mari naseca­jueruhi. Tásiha, najihachapa te tapaja eta máecari eta ticheyarame mari tajita­ca­requene. \v 47 Sutiari­hi­hivare esu María Magdalena ésupa esu apana María\f + \fr 15:47 \ft Esu suca Marí­a, esu táecha­ji­si­ha­que­nehi te versí­culo 40. (Te piva­raha pecha pita­nuca Juan 19.25.)\f*­. Náimara­racahi, náimatipa eta nanasihahi eta máquehe ema Jesús. \c 16 \s1 Eta máechepusira ema Jesús eta te máecari \r (Mt 28.1-10; Lc 24.1-12; Jn 20.1-10) \p \v 1 Tacahe, te jena sache sávaru­quenehi, téricaipa eta sache, tiyanapa esu María Magdalena, ésupa esu Salomé, ésupa esu apana María. Tivacha­re­canapa eta tíjiyequene perfume nayaria­si­hayare eta máquehe ema Jesús. \v 2 Tásiha, te apanapa sache, lumíncu­quenehi, nayatirupa tiyanana eta te máecari. Te tiúchucapa eta sache, títeca­pa­napaipa éna eta te máecari. \v 3 Eta napaisi­rapahi, tiyase­re­ji­ri­ca­ca­napaipa. Ánipa nacahe: \p —¿Nájaha­pa­pucaini náequehe­pui­chi­na­havini eta tajiha eta ñécari eñi Viáquenu eta mari tajita­ca­requene? —nacahepa. \p \v 4 Te títeca­panapa, náimahapa eta márime tájina­ripahi te tapajacura eta máecari. \fig Ema ángele máichavacapa ena esenana: —¡Májinapa ema Jesús te máecari!|src="Gospel 225" size="span" ref="Mr 16.5-8" \fig* \v 5 Tásiha, tisiapanapa. Ánaqui náimahapa ema émana amaperu achane, mávihahi te vaure. Eta mamuiriha, tétavicava eta tajapuva. Tiárame­ca­na­rinehi ena esenana. \v 6 Ema amaperu achane máechaji­ca­vacapa: \p —Vahi ecupica. Éti etanu­capahi ema Jesús Nazareno, ema macaeta­ta­que­nenihi. Májina­ripahi, taicha ticaeche­pu­ca­siripa. Yare, ímaha. Júcahi eta mávinehi. \v 7 Tiuri puiti, eyana emetaca ema Pedro, tásiha, namutu ena apamuriana echamuriana. Emeta­cavaca tiyanayare ema Jesús eta te Galilea. Ánaqui macucha­pia­heyare emutu éti. Échava­ri­chu­hipuca eta macaye­ma­que­neanahi te achane­richaha —máichavacapa ema ángele. \p \v 8 Tacahe, tiúchucanapa eta te máecari. Tiyananapa tijuna­pa­napaipa. Tiyaya­ca­rea­napaipa taicha eta náramirahi. Eta nayanirahi, nájina nameta­rui­nahini taicha eta napisirahi. ­ \s1 Tímerecavapa ema Jesús suyehe esu María Magdalena \r (Jn 20.11-18) \p \v 9 Tiuri, eta máechepu­sirahi ema Jesús te máecari te jena lumíncu­quenehi te yática­ra­hichicha, sutivapa máimere­siavahi suyehe esu María Magdalena. (Esu suca María, esu máepachiaruhi ena siétequeneana éreanana te suáquehe.) \v 10 Tacahe, tiyanapa ésu, sumetapana ena suchamu­rianahi. Éna, tétavi­cavahi eta napane­re­re­sirahi, tíyahanahi eta nacati­sa­mu­re­vairahi. \v 11 Váhisera nasuapahini eta sumeta­rapihi esu María eta máechepu­siraipa, machavi­raipahi títareca, étapa eta máimere­si­ravahi eta suyehe. ­ \s1 Tímerecavapa ema Jesús nayehe ena apinana máimitureana \r (Lc 24.13-35) \p \v 12 Te táequenepa eta juca, tímere­ca­va­varepa ema Jesús nayehe ena apinana máimitureana eta napaisi­rapahi, nacaiju­heirahi eta avasa­rechicha te tachacaya eta Jerusalén. Tiápamai­cha­va­hisera eta mamira. Vahi náimatí­va­nehini éma. \v 13 Téhesera náimatipa éma, majuni­jia­ca­vacapa. Tacahe, tichava­va­neanapa nametapana ena apamuriana nachamuriana. Váhique­ne­va­resera nasuapahini ena apinana, eta nameta­sirahi. ­ \s1 Tímerecava ema Jesús nayehe ena mayeheana apóstoleana \r (Lc 24.36; Jn 20.19-21) \p \v 14 Tiuri, te táequenepa, tiúruji­ca­vanahi eta nanisirahi ena óncequeneana apóstoleana. Tacahe, tíjahú­chavapa tímerecava ema Jesús eta nayehe. Macaja­cha­mu­ri­varepa eta namasua­pirahi eta nameta­ra­pianahi ena tímahanahi éma eta máechepu­si­raipahi. ­ \s1 Matuparaca ema Jesús ena apóstoleana \r (Mt 28.16-20; Lc 24.37-49; Jn 20.22-23) \p \v 15 Tacahe, máichavarepa: \p —Eyana epaica te tamutu eta ­ avasareana eta te juca apaquehe. Ecame­ta­rai­ruyare eta tiúrina echaji­ri­rucava nayehe namutu ena achaneana. \v 16 Nucuchu­cu­ha­va­cayare namutu ena tisuapa­ji­ra­hianaya, ena ticaica­cha­sianaya. Énasera éna vahi tisuapanaya, ticaicu­ña­nayare taicha tanasi­richuhi eta napeca­turana. \p \v 17 Ena tisuapa­ji­rahiana náimere­cayare eta juca tiárami­careana: Náimiju­ni­ji­cayare ena éreanana nayehe ena achaneana, taicha námapi­cayare eta níjare. Náitucayare téchajicana tayehe eta apanana échaji­ri­ru­cavana namaitu­ca­que­nea­nainihi. \v 18 Te nacara­ta­ca­hipuca eta quichareana, tájina táichara­caimahi. Te térana­hipuca eta venéno, tájinavare náichavaimahi. Nanacayare eta navahuana nayehe ena nácani nacaju­ma­queneana, tásiha, tinara­ca­nayare éna —macahepa. \s1 Eta mayapirahi ema Jesús te anuma \r (Lc 24.50-53) \p \v 19 Tacahe, te títavapa tamutu eta mameta­ra­pianahi ema Viáquenu Jesús, tiyanapa tiyapa te anuma. Ema Viya macaejacapa ema Machicha te mavaure. \p \v 20 Tacahe, tiyananapa eta te tamutu avasareana ena máimitureana. Ticame­ta­rai­rua­napaipa eta tiúrina echaji­ri­ru­cavana. Ichape eta máimica­ta­si­ra­va­capahi ema Viáquenu. Tétávi­cavahi tajaca­pa­ca­revahi máicha, eta náimitu­ra­pia­napahi. Taicha máijara­ca­va­capahi eta náimere­si­rapahi eta tiárami­careana ticuna­cha­ca­reanahi. \p Tamu­ tupa.