\id MAT - Ignaciano NT -Bolivia 1980 (DBL -2013) \h San Mateo \toc1 Eta Evangelio según San Mateo \toc2 San Mateo \toc3 Mt \mt2 Ema Apóstole Mateo májuequenehahi eta máichararacavahi ema Jesucristo, ticaijare puiti eta \mt1 EANGELIO SEGÚN SAN MATEO \c 1 \s1 Ena achaneana máchucáequeneanaini ema Jesús eta acane \r (Lc 3.23-38) \p \v 1 Nuvaraha numeta­caheya mayehe ema Jesucristo. Éma, vijaneanahi israelítahi, taicha eta mámarié­que­nérahi ema viáchucaini Abraham. Éneri­chuvare, ema Jesús rey-yarehi taicha eta mámarié­que­nérahi ema víyarahaini rey David. Eta juca eta nalista ena máchucae­que­neanaini ema Jesús. \p \v 2 Ema víyarahaini Abraham, macachichapa ema Isaac. Ema Isaac macachichapa ema Jacob. Ema Jacob macachichapa ema Judá énapa ena apamuriana mapara­pe­naveana. \v 3 Ema Judá macachichapa ema Fares émapa ema Zara. (Esu naena ticaijaru Tamar.) Ema Fares macachichapa ema Esrom. Ema Esrom macachichapa ema Aram. \v 4 Ema Aram macachichapa ema Aminadab. Ema Aminadab macachichapa ema Naasón. Ema Naasón macachichapa ema Salmón. \v 5 Ema Salmón macachichapa ema Booz. (Esu maena ticaijaru Rahab.) Ema Booz macachichapa ema Obed. (Esu maena ticaijaru Rut.) Ema Obed macachichapa ema Isaí. \v 6 Ema Isaí macachichapa ema rey David. Ema rey David macachichapa ema Salomón. (Esu máenaini ticaijaru Betseba, esu mayenainihi ema Urías.) \v 7 Ema Salomón macachichapa ema Roboam. Ema Roboam macachichapa ema Abías. Ema Abías macachichapa ema Asa. \v 8 Ema Asa macachichapa ema Josafat. Ema Josafat macachichapa ema Joram. Ema Joram macachichapa ema Uzías. \v 9 Ema Uzías macachichapa ema Jotam. Ema Jotam macachichapa ema Acaz. Ema Acaz macachichapa ema Ezequías. \v 10 Ema Ezequías macachichapa ema Manasés. Ema Manasés macachichapa ema Amón. Ema Amón macachichapa ema Josías. \v 11 Ema Josías macachichapa ema Jeconías énapa ena mapara­pe­naveana, ena nacara­ta­ruanahi námaque­neanahi ena apavasana ticava­sanahi te Babilonia. \p \v 12 Te táequenepa eta juca, ema Jeconías macachichapa ema Salatiel. Ema Salatiel macachichapa ema Zorobabel. \v 13 Ema Zorobabel macachichapa ema Abiud. Ema Abiud macachichapa ema Eliaquim. Ema Eliaquim macachichapa ema Azor. \v 14 Ema Azor macachichapa ema Sadoc. Ema Sadoc macachichapa ema Aquim. Ema Aquim macachichapa ema Eliud. \v 15 Ema Eliud macachichapa ema Eleazar. Ema Eleazar macachichapa ema Matán. Ema Matán macachichapa ema Jacob. \v 16 Ema Jacob macachichapa ema José, ema suímahi esu María, máenahi ema Jesús, ema ticaijare Cristo, ema vicucha­pa­quenehi. \p \v 17 Tacahe, catorce­muriana ena mámarié­qé­que­nea­nainihi ema Abraham. Ema rey David, émapa náichecuinehi eta natupa. Tacahe, ema rey David, catorce­mu­ria­navare ena mámarie­que­nea­nainihi. Ena nacara­ta­ruanahi námaque­neanahi ena apava­sanana te Babilonia, énapa náichecuinehi eta natupa. Ema Jeconías, catorce­muriana ena mámarié­que­nea­nainihi. Ema Jesucristo, émapa náichecuinehi eta natupa. \s1 Eta máuchusira ema Jesús \r (Lc 2.1-7) \p \v 18 Ani tacahehi eta máuchusirahi ema Jesucristo. Esu maena María, tráturipahi eta suítauchi­ra­yarehi ema José. Vuíchahasera nacacha­ne­ca­cahini. Ticaja­ri­pa­hisera ésu, mávajue­chirahi ema Espíritu Santo. \v 19 Ema José, tétavi­cavahi eta máuriva. Eta tacahe, vahi tisemaimahi. Váhivare mavara­hahini máimica­tsi­ria­cahini esu María. Mavara­ha­hisera macaepaha eta matratune suyehe ésu. Váhisera mávara­hahini náechahini ena achaneana eta tacaye­ma­quenehi. \v 20 Ema Viya máimara­racahi eta mapane­reruhi. Eta tacahe, tiúcupaicapa ema ángele mameta­panahi te mavapure ema José. Ánipa máicha\f + \fr 1:20 \ft Ema ángele, eta máecha­ji­si­rahi ema José, mana­cahi eta naye­he­repi náecha­ji­sira ena israelí­tana. Ani maca­hehi: “Piti José, machicha ema David”.\f*: \p —Tata José, tímite­canuhi numeta­panavi eta juca: Vahi picueñamava eta pítauchi­rayare esu María. Tájina píchavaimahi. Taicha ticaja­ripahi ésu, mávajue­chirahi ema Espíritu Santo. \v 21 Tacahe, te máuchucapa ema suchichayare, enacayare eta máijareyare \sc JESÚS\sc*. Éma ticatiu­chayare ena achaneana tayehe eta naviure­va­na­ya­rehini taicha eta napeca­turana —máichapa ema ángele. \p \v 22 (Títaucha­vapahi tamutu eta juca máechaji­ri­ru­vanahi ema Viya mayehe ema víyarahaini profeta Isaías. \v 23 Ani tacahehi: “Sutiari­hiyare esu amaperu esena témuna­hi­ri­cavaya ticajari. Ema suchichayare, yátupi­que­neyare eta émaira Viya, tiúcupau­cha­ha­viyare ticatiu­cha­ha­vi­pa­nayare” tacahepa.) \p \v 24 Tacahe, te téjamiu­chavapa ema José eta macava­pu­reirahi, ichape­rinehi eta masuapirahi eta máechaji­ri­ru­vanahi ema ángele mavaneruhi ema Viya, eta máitauchi­ra­yarehi esu María. \v 25 Váhisera náneca­cahini te jena cájeanahi eta sucaja­rirahi. Tacahe, suínacapa ema suárachichahi. Nanacapa eta máijarehi \sc JESÚS\sc*. \c 2 \s1 Náejirapana ema amuya ena reye mágoana \p \v 1 Eta máuchusinehi ema Jesús te avasare ticaijare Belén tayehe eta departamento Judea. Te jena año, ema Aluresi ema tayehehi rey eta Judea. Tásiha, títeca­panapa te Jerusalén ena reye mágoana tiásihanahi te tayere­hiquene avasare tinapaica te táuchusine eta sache. \v 2 Nacaya­se­se­re­ru­paipahi, ánipa nacahe: \p —Víti, tímite­cahavi eta vitanu­sirahi ema amuya máuchurehi rey-yarehi eyehe eti israelítana. Taicha vímahahi eta arairu jarairiqui, vémetearuhi máicutiarahi ema Viya eta máuchusinehi ema amuya rey-yare. Titupihapa eta te juca eyehe. Puiti vivarahahi véjira­pa­nayare éma. ¿Távihapuca mávihahi ema amuya? —nacahepa. \p \v 3 Te masamai­ri­ricapa ema Aluresi, ichape­rinehi eta mapane­ré­que­ne­háirahi. Vaipa máurisa­mu­rehíni. Ena achaneana te tajuhe eta avasare, éneri­chuvare napane­ré­que­nehahi éna apanavare eta juca téchacarehi. \v 4 Tacahe, ema Aluresi máimichu­ha­vacapa namutu ena tuparai­ru­cana énapa ena títurue­que­nehana eta Sagrada Escritura. Mayase­re­ca­vacapa: \p —¿Távihapuca máuchusi­ha­yarehi ema vicucha­pa­quenehi ticaija­reyare Cristo? —macahepa. \p \v 5 Éna najicapapa: \p —Te Belén te tachacaya eta juca viávasa Jerusalén. Taicha tacahehi eta májurehi ema víyarahaini profetaini Isaías. Máechajicahi éma eta avasare tímícu­ti­ji­ri­cavahi eta achané­nahini. Ánipa macahe: \v 6 “Piti avasare Belén, tachichavihi eta Judea, picuna­cha­ca­re­pá­nayare píti. Taicha eta máuchusi­ha­yarehi piyehe ema ichape­que­ne­yarehi eta maháque­nu­cá­vayare. Éma, téchapa­ji­ri­mu­ri­hayare namutu ena vijaneanana israelítana”. \fig Náejirahi ema amuya Jesús ena réye-magoana. Ticamavahuanapahivare.|src="Gospel 28" size="span" ref="Mt 2.11" \fig* \p \v 7 Tacahe, te masamapa ema Aluresi, máichuha­vacapa ena mágoana. Mañaji­cha­muripa, taicha mavaraha máechaya tájamu­hupuca te tépana­vainapa náimahapa eta jarairiqui. \v 8 Te máechapa, mavane­ca­vacapa éna te Belén. Máichapa: \p —Eyana etanuca ema amuya te Belén. Te étupia­capuca, echava emeta­ca­nuyare, apaesa nuyana núti apanavare néjira­pa­nayare —máichavacapa. \p \v 9 Tacahe, ena mágoana, eta nasamirahi, tiyana­na­varepa. Tásiha, náimaha­varepa eta jarairiqui náehirupahi. Tiyanapa te namirahu. Étapa te Belén eta tatupi­haiyahi, te táinahu eta mávihahi ema amuya. \v 10 Tétavicava eta náurisa­mu­revahi ena mágoana eta náimairahi eta tatupi­hai­raripa. \v 11 Títeca­pá­na­vanepa eta te peti mávihahi ema amuya. Náimahapa éma, ésupa esu maena María. Tásiha, tépuyu­canapa natsiucapa ema amuya. Navecuhapa eta námava­hua­napahi. Náijara­ca­sichapa eta oro, eta incienso étapa eta táijiyequene perfume. \v 12 Te táequenepa eta náejirairahi ema amuya, tichava­na­yarepa te návasa. Apana­pasera eta achene eta nayani­hapahi, taicha ticame­ta­ca­sianapa te navapure vaipa nacueta­vajica te mávihahi ema Aluresi. \s1 Ema José ésupa esu María náimijunapa ema amuya te Egipto \p \v 13 Tacahe, te táequenepa eta nayanirahi ena mágoana, tiúcupaicapa ema émana ángele mavaneruhi ema Viya, mameta­pa­na­yarehi ema José te mavapure. Ánipa máicha: \p —Péchepuca, José. Piyana piáma ema amuya ésupa esu María tayehe eta Egipto. Pinasiyare ánaqui. Tiámainucava te numeta­ca­vivare eta pichavi­rainapa, taicha ema Aluresi títecayare matanu­cayare ema amuya, mavarairahi macapa­cayare —máichapa ema ángele. \p \v 14 Tacahesera ema José téchepucapa. Tétupi­rí­ca­va­na­vanepa te jena yati. Tiyananapa námapa ema amuya tayehe eta Egipto. \v 15 Nanasipa ánaqui. Tiámainucava te tépenapa ema Aluresi, ticava­na­hia­na­varepa mayehe ema ángele eta nachavi­rayare. Tamutu eta juca títauchavahi eta juca mametarapi ema Viya eta te Sagrada Escritura, ani macahehi: “Te Egipto nímiju­naiyahi ema nuchicha. Te táequenepa, níchuha­yarepa éma”. \s1 Ema Aluresi máimicapapajicapa ena amuyanaini te avasare Belén \p \v 16 Tacahe, ema Aluresi te masamai­ri­ricapa eta nánucui­raripa ena mágoana, tisema­rinehi eta navayua­sirahi. Máimiva­ne­recapa nacapa­pa­ji­capana namutu ena amuyana ajairana tiávihanahi te Belén énapa ena tiávihanahi te tachaca­ya­rahana, ena ticaye­hea­naripa apina año énapa ena náuchusi­rávana. Máepanae­que­nehapa eta táuchusihahi eta jarairiqui náimaha­quenehi ena mágoana. \v 17 Tacahe, te Belén eta táitauchi­ravahi eta májucha­quenehi ema víyarahaini profetaini Jeremías. Ani tacahehi: \v 18 “Tétavi­cavahi eta najapa­nui­ravahi ena esenana. Ichape eta náiyairahi taicha ena suntaruana nacapa­pa­ji­sirahi ena nachicha­naveana. Nájina narata­hahini nacama­ti­na­cahini taicha eta najapa­nui­ravahi ichape” tacahepa. \p \v 19 Tacahe, te jácani año te táequenepa eta máepenirahi ema Aluresi, tiápecha­va­varepa ema ángele máechajicahi ema José te mavapure ánaqui te Egipto. Ánipa maicha: \p \v 20 —Péchepuca, José. Piveha ema amuya ésupa esu maena. Piyana pichava te piávasa Israel taicha vaipa táeñama­vacare. Tépenaipahi ema tipane­reu­chainihi ticapa­ca­ya­rehini ema amuya —máichapa ema ángele. \p \v 21 Jéhesare, ema José téchepucapa. Tétupi­ri­cavapa, ésupa esu maena ema amuya. Tiyananapa tichavanahi tayehe eta návasa. \v 22 Tacahe, eta napaisi­rapahi eta nachavirapa tayehe eta návasa, masamai­ri­ricapa ema José eta mavira­vaipahi aquenuca ema Arquelao, machicha ema Aluresini. Tipicapa ema José machavahini tayehe eta Belén. Tásiha, ema ángele mápecha­varepa máechajicahi te mavapure eta matupi­rui­ra­yarepa te Nazaret te tinapaica Galilea. \v 23 Te títeca­panapa, ánaqui étapa náejasihahi. Tacahehi eta táitauchi­ravahi eta táechaji­ri­ru­vanahi eta Sagrada Escritura nájureanahi ena profetanaini eta macaija­re­ra­yarehi Nazareno ema Jesús. \c 3 \s1 Ema Juan Tícachasiricarahi tépanavapa ticametarairu eta máechajiriruva ema Viya nayehe ena vámahicuruhana \r (Mr 1.1-8; Lc 3.1-9, 15-17; Jn 1.19-28) \p \v 1 Tacahe, te jácani treinta áñohi, matiari­hi­hivare ema achane ticaijare Juan. Éma, máichuha­quenehi ema Viya eta macame­ta­rai­rui­rayare, máetupi­ri­ca­va­cayare ena achaneana. Tacahe, masuapahi eta matupa­rahahi. Tiyanapa vámahi­cu­ruhapa. Váipa avasa­re­cu­ru­hai­nahini. Ticame­ta­rai­rupaipa nayehe ena macuti­que­neanahi vámahi­cu­ruhana, ticava­sanahi te tachausi eta Jordán te tinapaicahi eta Judea. \v 2 Ánipa macahehi eta máimitu­re­sirahi: \p —Ítsivacha eta epane­reruana. Éneuchava mayehe ema Viya, taicha máraja­painapa ema aquenu­cayare mavaneruhi ema Viya —máichavacapa. \p \v 3 Ánaquia­pa­ripahi eta áñoana acane, ema Viya mametacapa ema víyarahaini profeta Isaías eta mapane­reruhi, eta mavane­si­rayare ema Machicha te juca apaquehe, ticatiu­ra­hi­yarehi eta tímite­ca­yarehi. Éneri­chuvare matiari­hi­yareva ema apana achane máichuha­que­ne­yarehi ema Viya. Macame­ta­rai­ru­yarehi, máetupi­ri­ca­va­cayare ena achaneana, náinaji­si­ra­yarehi eta napane­reruana tamauri­queneana, apaesa táuri eta najaca­pi­rayare ema Machicha ema Viya. Émaripa ema Juan, ema máechaji­si­ha­quenehi ema Viya, máetupi­ri­ca­va­cayare ena achaneana. \v 4 Ema Juan, vanairucahi me Viya, profetahi éma. Eta mamuirihahi eta náitsameru tajiyaha eta náitátiquene ticaijare camello. Eta máitijuhe, vácapi jayumepi. Eta maniriji manicasare eta tsacara. Eta matítivera eta mápama. \v 5 Tiyana­navare nacapayaca ena achaneana ticavasana te Jerusalén, navarairahi nasama­raraca eta máechaji­si­haquene; énapa ena ticavasana te Judea, énapa ena tiávihanahi tayehe eta cajacure Jordán. \v 6 Tacahe, eta nametau­re­si­ravaipa, navarai­ra­hivare náinajica eta napeca­turana, ema Juan máicacha­si­ca­va­capaipa te cajacure Jordán. \p \v 7 Énaripa ena fariséoana énapa ena saducéoana nayanau­cha­hivare ema Juan. Vahi náeneucha­vahini, navara­ha­hisera ticaica­chasiana. Tacahe, ema Juan máichavacapa: \p —¿Tájaha tacayema eta epauchi­ranuhi, eti tachicha­na­vea­na­tataji eta quichare? Esamai­ri­ri­ca­hipuca eta járaja­pai­ra­yarepa eta táiñehi­que­neyare ecuñaraqui. Evara­ha­hipuca iúchucu­hayare. \v 8 Tiuri puiti, te evara­hapuca eta iúchucuha, yátupina tátupiruva eta epane­reruana. Ímerecava eta ínaji­siraya eta epeca­turana. \v 9 Váhivare ecuca­ja­murava eta mámarié­que­ne­hái­rahehi ema viáchucaini Abraham. Taicha tayanapane mámari­hepuca éma, váhisera iúchucu­haimahi te vahi ecuitsivacha eta epane­reruana. Ema Viya, tájina máemaitu­caimahi éma. Te mávara­hapuca, vahi máejeca­ra­chaimahi máepiyaca achaneanaina eta juca mari, mavarai­rainahi yátupina ena mámarie­que­neanaina ema Abraham. \v 10 Ecauneuchava, taicha tiánehipa eta táiteca­pau­chi­ra­ha­viyare eta ecuñaraqui nayehe ena achaneana máituca­ra­hanahi téneuchavana, váhivare náitsiva­chahini eta napane­reruana. Tímicu­ti­ji­rí­cavaipa te máechuca­yarepa ema achane eta yucuqui máhireana. Ticaechu­yarehi tamutu eta tapareana. Tíjuyarehi. \v 11 Yátupi núti nícacha­si­cahehi te une, te éneuchava mayehe ema Viya. Ávane­pai­pa­hisera mácani ema yátupiquene Cristo. Te yátupina ecasiñava mayehe, tícacha­si­ca­he­yareva; tíjara­ca­he­yareva ema Espíritu Santo. Téhesera vahi ecuca­si­ña­vapuca mayehe, tícuña­ca­heyare tayehe eta táijurequene yucu. Éma, ichape­quenehi nuyehe núti. Váiparinehi nácuti­na­simahi eta máitupa­ji­jia­si­ravahi. Váipari­ne­hivare nácaemu­ña­vaimahi macamu­su­ra­nuhini núti páuresami. \v 12 Puiti éma máraja­painapa tinere­ji­ri­cainapa nácani yátupi­queneana téhicana. Máunacainapa éna. Ticutinapa mácani achane te tiácata­ya­jirica eta arusu. Máunacainapa. Tásiha, máquijicapa eta tapiraquiji. Máijucha­yarepa te yucu. Eta nacaheyare ena máurira­hanahi, tíjuanáinapa te yucu, máitava­ca­ca­yarehi eta namuruira —máichavacapa ema Juan. \s1 Eta macaicachasirahi ema Jesús \r (Mr 1.9-11; Lc 3.21-22) \p \v 13 Tacahe, títeca­pa­varepa ema Jesús te cajacure Jordán te mávihahi ema Juan. Éma, másihapahi te tinapaica eta Galilea. Mavarahahi ticaica­cha­siyare mayehe ema Juan. \v 14 Émasera ema Juan, vahi mávara­hahini máicacha­si­cahini. Ánipa macahe: \p —Tata Jesús, nútira táuricahi nútivaina pícacha­sicanu. Nusapihapa núti picaiju­henuhi eta nícacha­si­caviya —máichapa. \p \v 15 Émasera ema Jesús majicapapa: \p —Tájinachucha táichava. Ticamu­nu­carehi nítauchayare eta mavara­ha­quenehi ema Nucaiyaquene —máichapa. \p Tásiha, ema Juan tísapavapa. \v 16 Te tamutupa eta macaica­cha­sirahi ema Jesús, tiúcupaicapa tayehe eta une. Tásiha, tíjahú­chavapa téjiaca eta anuma. Máimahapa ema Espíritu Santo tiúcupai­ca­paipahi, mavasi­ma­hipaipa eta paloma. Tavene­sicapa ema Jesús. \v 17 Tacahe, tiárami­carepa eta mahu ema Viya tásiha­quenehi te anuma, ánipa macahe: \p —Ema maca ema yátupi­quenehi nuchicha némuna­ru­quenehi. Tétavi­cavahi eta núrisa­mu­revahi máicha —macahepa. \c 4 \s1 Ema Váinaraji Satanás mavaraha macaitsamaraji ema Jesús \r (Mr 1.12-13; Lc 4.1-13) \p \v 1 Tacahe, ema Espíritu Santo enurujipa máimitu­caipahi ema Jesús eta mayaniraya te mávapahi apaquehe. Ánaqui macucha­pa­yarehi eta máitsama­ra­jiyare ema Váinaraji. \v 2 Tájina manicahini ema Jesús te jena cuarenta­quenehi sache, cuarentavare yati eta mayerevahi. Ichapepa eta máecuavahi. \v 3 Tásiha, ema Váinaraji témeña­havapa mayehe. Mavarahapa macaete­ma­yarehi. Ánipa máicha: \p —¿Pécuhapa píti? Tacahe, pivaneca eta juca mari táepiyacava pan, taicha píti machichavihi ema Viya, ¿masi? —máichapa. \p \v 4 Ema Jesús majicapapa: \p —Váhipuca pecha eta táechaji­ri­ruvahi eta Sagrada Escritura, ani tacahehi: “Vahi tacari­chuimahi eta tinicacare ticaita­re­cayare ena achaneana. Tacacha­ne­yarehi eta máechaji­ri­ruvana ema Viya. Jéhevare, éta ticaita­re­ca­ra­hiyare” macahepa. \p \v 5 Tásiha, ema Váinaraji mámavarepa tayehe eta tacapi­ca­huquene avasare Jerusalén. Máimiapanapa te táinahu eta Templo. \v 6 Tásiha, máichapa: \p —Te yátupina machichavina ema Viya, písapa­vayare pémirica te apaquehe. Tájina píchavaimahi eta pémiri­si­rayare. Pécharichuhi eta táechaji­riruva eta Sagrada Escritura, ani tacahe: “Ema Viya mavanecapa ena mayeheana ángeleana téchapa­ji­ri­caviana. Tiámavia­nayare te navahuana, apaesa vahi picuca­yutetu eta máriana eta te pipaisi­rayare” tacahepa. Tásiha, németeaca tijanea­ca­via­nayare puiti, vahi náisapaimahi picajara te pémirica —máichapa ema Váinaraji. \p \v 7 Tacahe, ema Jesús majica­pa­varepa: \p —Éneri­chuvare ani tacahe eta Sagrada Escritura: “Vahi picaitsa­ma­ra­jimahi ema Viya, taicha Piáquenuhi éma” —máichapa. \p \v 8 Tacahe, ema Váinaraji mámavarepa te táinahu eta anuquehe mari cerro. Máimechapa tamutu eta ichape­queneana avasareana te juca apaquehe ticuti­rinehi tacacha­ca­ya­ji­ri­ca­cahini taicha eta máitupa­ji­jia­si­ra­va­hicacha ema Váinaraji. Máimecha­varepa eta ichape­queneana náimaha­queneana ena achaneana. \v 9 Tacahe, máichapa: \p —Núti níjara­ca­viyare tamutu eta juca avasareana. Pítina náquenuvina ena távacuanahi eta avasareana. Pépuyu­ca­nu­masera te numirahu. Pitsiucanu apaesa níjara­ca­vi­sarepa tamutu —máichapa ema Vainaraji. \p \v 10 Émasera ema Jesús majicapapa: \p —Pévuisi­ha­tataji piti Satanás te juca numirahu. Váhipuca pecha eta táechaji­ri­ruvahi eta Sagrada Escritura. Ani tacahehi: “Macarichu ema Viya vépuyu­mi­rau­chayare. Macari­chuvare vicaema­ta­nea­cayare” tacahepa. Váhiquene táurica nucaema­ta­nea­ca­vihini —máichapa ema Jesús. \p \v 11 Tacahe, ema Váinaraji téraji­cavapa. Majuni­jicapa ema Jesús. Tásiha, tiúcupai­canapa ena ángeleana, náechapa­ji­ricapa ema Jesús. \s1 Ema Jesús tépanavapa ticametarairu \r (Mr 1.14-15; Lc 4.14-15) \p \v 12 Tacahe, te jena sácheana, nacara­tacapa ema Juan. Námapa te jácani tayere­hiquene. Tacahe, ema Jesús, eta masamai­ri­ri­sirapa eta macaera­tairahi te cárcel ema macheji Juan, tiyanapa tichava te mávasa Nazaret te Galilea. \v 13-17 Váipasera mánasihini te majuru­sinehi. Tiyanapa tayehe eta avasare Caperaum. Étapa máejasihahi. Eta juca avasare távihahi te tachausi eta cáquiure Galilea. Eta macame­ta­rai­ruirahi, tamutuhi mapaica eta tinapaica eta provincia Galilea\f + \fr 4:13-17 \ft Ema profeta Isaí­as, áni­vare maca­hehi eta máecha­ji­si­hai­rahi: “...éta­ripa eta provin­cia táviha náite­ca­pi­hahi ena apa­va­sa­na­na”.\ft (Acane eta juca apaquehe, apina eta apana táijareanaini: eta Zabalón étapa Neftalí.) Eta máimitu­si­ra­vacahi ena achaneana, ánipa maicha ema Jesús:\f* \p —Éneuchava mayehe ema Viya. Ítsivacha eta epane­reruana, taicha tiánehi eta sácheyare tímere­cavaya eyehe ema ticatiu­cha­heyare. Aquenu­cayare mavaneruhi ema Viya, téchaheyare éma —máichavacapa. \p Eta juca títauchavahi eta májureanahi ema víyarahaini profeta Isaías, ani tacahehi: “Tiúrica­ca­rea­nainapa ena achaneana cávasanahi te tachausi eta cáquiure Galilea tayehe eta provincia Zabalón étapa eta Neftalí, namutu támairiaca ena ticavasana te apachara eta Jordán. Éna, tiyerehi eta nacata­ji­vai­ranahi, tacuti eta tavayureva eta tamapicuva. Puítisera máiteca­pau­cha­va­ca­ripahi ema timícau­cha­murihi. Ticatiu­cha­va­ca­yarehi tayehe eta nacata­ji­vairahi. Éma, tétume­cha­va­ca­hivare eta mamícau­chi­ra­vacahi” tacahepa. \s1 Ema Jesús máichuha ena cuátroqueneana ténicarahiana, máimitureanayare \r (Mr 1.16-20; Lc 5.1-11) \p \v 18 Tacahe, eta mapaisi­rapahi ema Jesús te tachausi eta cáquiure Galilea, máimaha­vacapa ena apinana ajairana, ema ticaijarehi Simón Pedro émapa ema maparape Andrés. Eta náemata­nerepi ena nani, ténica­ra­hianahi. Náquijie­recahi eta nayehe tarrafa. \v 19 Tacahe, ema Jesús máichuha­vacapa: \p —Yare, éhicanu. Núti níjara­ca­heyare eta apana émata­ne­re­piyare. Éti ítuca­va­pa­racahi eta jímana; tacaheyare eta ítusi­ra­va­yareva ena achaneana, machane­ra­nayare ema Viya —máichavacapa. \p \v 20 Enevanepa náinajicapa éna eta náenisirahi. Tiyananapa náehicapa ema Jesús. \p \v 21 Ánaqui­pa­na­varepa máimaha­varepa ema Jesús ena apinana ticapa­ra­pe­cá­ca­navare: ema Jacobo émapa ema Juan. Téjacanahi te napacure. Matiari­hi­hivare ema naiya Zebedeo. Náititi­ji­ricahi eta nayehe tarrafa. Ema Jesús máichuha­varepa. \v 22 Enurujipa náehicavare. Nanaqui­ca­varepa eta napacure, émapa ema naiya. Najuni­ji­ca­varepa. \s1 Ema Jesús máimitucavacapa ena camuriqueneana achaneana \r (Lc 6.17-19) \p \v 23 Eta mapaisirahi ema Jesús tayehe eta avasareana te Galilea, máimitu­ca­va­capahi ena achaneana te sávaru­muhuana tayehe eta náuruji­si­ra­revana. Mavanecapa eta náeneuchi­ravaina taicha tiánehipa eta sácheyare tímere­ca­vayare ema ticatiu­chayare, ema aquenu­cayare mavaneruhi ema Viya. Éneri­chuvare ema Jesús macana­ra­ca­pa­hivare tamutu eta apana­pa­ne­que­neanahi jumareana eta najuma­napahi ena achaneana. \v 24 Tacahe, nasamai­ri­ricapa ena achaneana ticava­sanahi eta tasimu­tu­queneana avasareana te tinapaica eta Siria. Tásiha, námava­capaipa ena nacaju­ma­queneana, apana­pa­ne­ne­ji­quenehi eta najumana, nacati­ru­ha­vanahi. Énaripa ena návahá­ruanahi ena éreanana, ena tirapa­pasiana, énapa ena muraca­quihana. Namutu ena nani, macana­ra­ca­va­capahi ema Jesús. \v 25 Tacahe, camuriana ena achaneana téhicanahi éma. Éna, tiásihana te Galilea, te Judea, te Jerusalén, te avasareana tinapaica eta Decápolis, étapa te apachara eta Jordán. \fig Ema Jesús máimitucavaca ena camuriqueneana achaneana.|src="file" size="span" ref="Mt 4.23-25" \fig* \c 5 \s1 Ema Jesús máimitucahi nayehe ena ticunachacareanahi me Viya \r (Lc 6.20-23) \p \v 1 Tacahe, eta máimaira­vacahi ema Jesús ena camuri­queneana achaneana, tiápanapa tayehe eta anuque­hepahi apaquehe taicha tiúripanahi eta nasama­ra­ra­si­ra­yarehi ena achaneana. Téjacaripa éma, énapa ena máimitureana nachaya­caipahi. \v 2 Ani tacahehi eta máimitu­ra­pianahi: \p \v 3 —Ena náimatihi eta tacamu­nu­que­neanahi eta náchanevana, tétavi­cavahi eta náurica­ca­revaya taicha máejerare eta najaca­pi­rayare eta máechaji­riruva ema Viya, machane­ra­na­yarehi. \p \v 4 Ena nani tijapa­nu­ji­ri­ca­vanahi, tétavi­cavahi eta náurica­careva taicha émaripa ema Viya macuri­sa­mu­re­cha­va­cayare. \p \v 5 Ena nani tisuapa­ji­ra­hianahi me Viya, mánsuanahi mayehe, tétavi­cavahi eta náurica­careva taicha máijara­rua­nayare eta arairu apaquehe náicuchihi me Viya. \p \v 6 Ena nani, ichape eta najamu­ra­chirahi eta náitare­sirahi eta matapi­ra­vacare te mamirahu ema Viya, tétavi­cavahi eta náurica­ca­revaya taicha máijara­cayare éma eta navara­ha­quenehi. \p \v 7 Ena nani tijapa­nu­ra­hianahi nayehe ena apamuriana achaneana, tétavicava eta náurica­ca­revaya; taicha ema Viya, éma apanava majapa­nu­va­cayare éna. \p \v 8 Ena nani vahi náisapa­ji­rí­ca­vahíni tahapa­pi­cahini eta náehisirahi ema Viya, tétavi­cavahi eta náurica­ca­revaya; taicha éna, títeca­pa­nainapa te mamirahu ema Viya, náimara­ra­cainapa éma. \p \v 9 Ena nani ticonse­ja­ra­hianahi nayeheana ena achaneana, nacaepa­hairahi eta semanereana, tétavicava eta náurica­ca­revaya éna; taicha máimereu­chainapa ema Viya eta machichai­ra­vacahi éma. \p \v 10 Ena nani ticata­ji­vanahi eta nacatia­na­ca­sivahi nayehe ena achaneana te juca apaquehe táichavenehi eta táurivahi eta náitare­sirahi, tétavi­cavahi eta náurica­ca­revaya; taicha éna aquenu­ca­ra­hanaya majupa­ha­nayare ema Viya. \p \v 11-12 Eti nuchane­ranahi, járaja­painapa eta sache eta nacatia­na­si­raheya ena achaneana táichavenehi eta éhisi­ranuhi. Tipana­ra­ra­cha­hea­nainapa, tépiyae­que­ne­ha­hea­nai­na­varepa. Váhisera ecuarami eta juca. Ene nacahehi eta nacata­ji­vairahi ena profetanaini, ena náinapu­reanahi machane­ranahi ema Viya. Eta tacahe, te nacatia­na­ca­hepuca, ¡ecuri­sa­mu­re­cha­vachucha, evapi­na­vachucha! ¡Tétavi­cavahi eta iúrica­careva taicha ejaca­payare eta ícuchiyare te anuma, taicha ichape eta macuna­chi­rahehi ema Viya! \s1 Ema Jesús tímitucahavi eta vicamunucareravayarehi tacutihi eta tacamunucarevahi eta icheve, étapa eta tijarahi \r (Mr 9.50; Lc 14.34-35) \p \v 13 Eti ímiya­na­vayare eta ecamu­nu­ca­re­ravahi nayehe ena achaneana, tacutihi eta tacamu­nu­ca­revahi eta icheve. Vahi tacuepaha eta ecamu­nu­careva. Vahi ecucuti eta tajachira eta icheve, taicha tájina eta táicheve­vai­nahíni. Tásiha, nájinapa ticamu­nuimahi. Náepuruinapa namutu. \p \v 14 Tacutiquene éti ecutihi eta tijarahi. Éti, namica­hu­yarehi namutu ena achaneana eta ímitu­si­ra­vacaya, apaesa náinajica eta náehisirahi eta tamauri­queneana. Ímereu­cha­ya­re­hivare eta iúriva, ecutiya eta avasare tiávihahi te tajirumane eta anuquehe mari. \v 15 Tacutiquene, vahi ecucuti nácani súnsuana tiyusta­canahi jácani lámpara, tásiha nanaca­pa­pucaini te tajuhe eta cajune, nayumu­ru­si­hahini. Nanaca­ya­re­hisera te anuquehe apaesa náimairi­ri­ca­sarepa namutu ena tiávihanahi te peti, tamicau­rea­na­yarehi. \v 16 Ene ecaheyare éti, ímere­cayare eta ejarai­vayare nayehe ena achaneana apaesa eta náimairainahi eta táuriqueneana íchaque­nea­nayare; tásiha nacuna­chainapa ema Tata Vicaiyaquene tiávihahi te anuma. \s1 Ema Jesús tímitucahavi tayehe eta tasuapacarevahi eta Sagrada Escritura \p \v 17 Vahi étaina tímite­canuhi núti nucaepa­hahini eta mavanai­ripiana ema víyarahaini Moisés, étaripa eta náimitu­ra­pianaini ena profetanaini. Eta tímite­canuhi núti, nímine­ca­pae­que­ne­ha­heyare eta nájureanahi. \v 18 Nutupiruva numetacahe: Títauchavaya tamutu eta máechaji­ri­ruvana ema Tata. Tímiyanava eta tasuapa­ca­reirahi nayehe ena achaneana tamutu eta Sagrada Escritura. Tájina ticaepa­haimahi, tayanapane táitavapuca eta anuma étapuca eta apaquehe. \v 19 Eta tacahe, nácani tépurua­nayare eta tavanai­ri­pianahi eta Sagrada Escritura, jácani ánichi­cha­quenehi, vahi tisiapa­naimahi te anuma. Tavetijipa te náimitu­capuca ena apamuriana eta náepuruiraya. Nácanisera tisuapa­na­yarehi, tímitu­re­ca­na­hivare eta juca nayehe ena apamuriana achaneana eta náehisiraina; éna, ichapeyare eta nacuna­cha­ca­re­vayare eta nasiapiraipa te anuma. \v 20 Táicha te evaraha ítujicava esiapa te anuma, tacamunuhi tiápaju­cavaya eta táurivahi eta eyehe­repiana éti, ecachu­ri­cayare eta nayehe­re­pianahi ena escribá­noana, énapa ena fariséoana. \s1 Ema Jesús tímitucahavi vahi tacunasi te visamure eta visemaneva \r (Lc 12.57-59) \p \v 21 Eti écharichucha eta nayehe­repiana ena iáchuca­na­veanaini ani tacahe: “Vahi ecucapaca mácani piparaepiya; taicha mácani ticapa­recahi, ticaicu­ña­yarehi”. \v 22 Nútisera numetacahe eta apana: Mácani tisemahi mayehe ema maparape, éneri­chuvare ticaicu­ñayare. Mácani tiúmehahi ema maparape, ticaya­se­re­hiyare te namirahu nácani tuparai­ru­canahi tayehe eta avasare. Tacutiquene mácani ticaecahihi ema maparape, mávacu­haipahi eta ecuñaraqui tayehe eta infierno. \p \v 23 Eta tacahe, te piámapahi eta piámavahu te mamirahu ema Viya, tásiha, péchapa­nai­na­papuca eta pitapi­ravahi mayehe ema piparape. \v 24 Vuíchaha picuiya­racuha eta piámavahu. Tativa­nu­mayare piyasea­panaya eta perdón ema piparape. Pétupi­ri­ca­nu­mayare tativa eta píchava­que­nevahi mayehe éma. Táurica­sarepa pichava píyara­cu­ha­pa­nainapa eta piámavahu te mamirahu ema Viya. \p \v 25 Tacutiquene te matiari­hi­ya­repuca mavaraha mametauchavi te namirahu ena tuparai­rucana, vahi picucuchapa mametauchavi. Tativayare pétupirica eta píchava­que­nevahi mayehe, mapurare vuíchaha picaera­tahini mayehe ema juez tayehe eta cárcel. \v 26 Taicha te náimisia­pavipa tayehe eta cárcel, ticaje­rae­que­nénapa eta piúchusiraya. \s1 Ema Jesús tímitucahavi vicuneuchavaya eta jácani táimiaquipaicahavi tayehe eta pecatu \p \v 27 Éneri­chuvare écharichuhi éti eta náimitu­rapihi ena iáchuca­na­veanaini: “Vahi ecuveha esu apana esena”. \v 28 Puítisera núti numetacahe eta apana: Mácani majamu­rachahi esu apana esena, ticape­ca­tu­raipahi te masamure taicha eta majamu­ra­chirahi. \v 29 Eta tacahe, eta iúquiha váure, te tavara­hapuca tímiaqui­paicahe tayehe eta pecatu, tavarairahi táimahayare eta tamauri­queneana tájipa­racana, tiúripana evecu­hau­quichava iáquijicaya. Taicha tiúripanahi táejiacava ánichichaina te iáquehe, váhisera tacuimi­cu­ñacahe eta te yucu infierno, tamutupahi eta iáquehe. \v 30 Étaripa eta evahu váure, te tavara­hapuca tímiaqui­pai­ca­heyare tayehe eta pecatu, tapami­si­ra­hé­na­papuca íchayare eta tamauri­queneana, tiúripana eyuchatica iáquijica. Taicha tiúripanahi táejiacava eta evahu, váhisera tacuimi­ca­siapahe támutu eta iáquehe tayehe eta yucu infierno. \s1 Ema Jesús manacahi eta máimiturapi nayehe ena tínajicacana \r (Mt 19.9; Mr 10.11-12; Lc 16.18) \p \v 31 Éneri­chuvare ena viáchuca­na­veanaini náisapahi eta máejerare eta máinajisira mácani achane esu mayena. Ani nacahehi: “Mácani tínajicahi esu mayena, máemepi­ya­recahi eta ajumeruca táechaji­si­ha­yarehi eta máinaji­siraya esu mayena”. \v 32 Nútisera numetacahe eta apana: Mácani achane, te máinaji­capuca esu mayena, ticape­ca­tu­raipahi me Viya. (Váhiné­nipuca sucaeca­hihini mayehe ema apana achane.) Éneri­chuvare te tiápecha­va­hipuca ticaima ésu, tamuriacahi ésu eta maviurevahi ema suima. Tásiha, mácani arairuhi suima, émapa tamuriacahi eta máejeca­pi­ravahi taicha eta mavirahi esu esena sucaima­quenehi. \s1 Ema Jesús tímitucahavi eta vahi vijurachaimahi \p \v 33 Éneri­chuvare esamai­ri­ri­cavare eta náimitu­ca­sivahi ena iáchuca­na­veanaini: “Machu vahi ecuitaucha jácani ejura­chi­ra­hipuca. Yátupi­nasera eta ítauchiraina tamutu eta íjara­si­ravahi me Viáquenu” nacahepa. \v 34 Nútisera numetacahe éti: Vahi táuricahini íchahini eta juramento. Vaipa échaji­si­hahini eta anuma taicha éta, mávacurehi ema Viya. \v 35 Váipavare échaji­si­hahini eta apaquehe taicha éta, macaema­ta­néyahi éma. Váipavare échaji­si­hahini eta Jerusalén, taicha éta, mávacu­re­yarehi ema yátupi­quenehi Rey, mavane­ruyare ema Viya. \v 36 Váipavare échaji­si­hahini eta ejura­chirahi te echuti, taicha vahi árata­haimahi ehapa­mai­chahini, ítsiva­chi­rahini eta táimahi, tijapupuca, tiquisapuca. \v 37 Numetacahe: Te tatiari­hipuca eta íjara­si­ra­vayare, átupiruva ácahe: “Tiuri”. Te váhipuca evarahahi, átupiruva: “Vahi” ácahe. Te émuna­ha­ca­vapuca ejuracha, ema Váinaraji títuru­ca­heripa. \s1 Ema Jesús tímitucahavi eta vahi vicusema ne nácani ticaetemajiricahaviana \r (Lc 6.29-30) \p \v 38 Éneri­chuvare esamai­ri­ricahi eta acane: “Mácani achane téhara­recahi mapuchu­quichahi ema apana achane, éneri­chuvare éma napuchu­qui­cha­yareva ena tuparai­rucana. Te macave­tu­quia­he­cha­hipuca, éneri­chuvare nacave­tu­quia­he­cha­yareva ena tuparai­rucana”. \v 39 Nútisera numetacahe: Vahi ecujicapa te masema mácani achane váinarajihi. Tiúripana, te náehahepuca nácani te emira, íjara­cayare eta apachacaya eta emira. \v 40 Tacutiquene, te natiari­hipuca ena timetau­chaheana, navaraha navere­jicahe eta ecamisa, vahi ecusema. Váhivare ecuji­ca­pairihi. Íjara­cavare eta apana eta epacuha. \v 41 Ísapayare te nácani navane­ca­hepuca eta enara­cureca eta tijitacare. Te navaraha iámina étanaina kilómetro, evapinava eta eservi­chi­ra­vacaina. Vahi ecobra­cha­va­caimahi. \v 42 Mácaniripa tájahapuca mayaseacahe, íjara­cayare. Vahi ecueñamiha mácani ticapucahe eta ecaye­he­queneana. \s1 Ema Jesús tímitucahavi eta vémunasirayare nácani ticatianacahaviana \r (Lc 6.27-28, 32-36) \p \v 43 Éneri­chuvare esamai­ri­ricahi eta acane eta náimitu­ca­sivahi ena iáchuca­na­veanaini: “Émuna­sirahi nácani témuna­caheanahi. Tásiha, ecati­cha­yarepa nácani ticatia­na­ca­heanahi”. \v 44 Nútisera numetacahe: Émuna­ca­yareva nácani ticatia­na­ca­heanahi. Eyaseaca ema Viya eta nayuja­rahuina nácani téchaji­canahi eyehe. Ímereca eta iúriva nayehe nácani ticati­cha­heanahi. Eyujaraucha nácani tiúmeha­heanahi ticaete­ma­ji­ri­ca­heanahi. \v 45 Te ítaucha eta juca, éta tímereu­cha­heyare eta machicha­héirahi ema Vicaiyaquene te anuma. Taicha éma nájina manere­jiruina, namutu máemuna­cavaca: ena achaneana váinarajiana, énapa ena tiúriana. Éma, tíjara­cahavi vimutu eta sache vimícahuhi, étapa eta tiquiva. \v 46 Éti, tájina ecuna­cha­ca­revaina eta me Viya, te nacarichuhi émunaca nácani témuna­ca­heanahi éti. Apanasica ena tisipe­ca­tu­ra­ra­hiana náichahi eta juca. \v 47 Tacutiquene, tájinavare ecuna­cha­ca­revaina eta me Viya, te iúriyare nacarichuhi ena epara­pe­na­veanahi. Apanasica ena máimati­ra­hanahi ema Viya tiúrianahi eta nayehe ena napara­pe­naveana. Étisera tatupa­racahe ecachu­ri­cayare eta iúriva. \v 48 Tétavi­ca­va­sareya eta iúriva nayehe namutu. Vahi enere­ji­caimahi ena achaneana. Váhivare eyava­naimahi eta iúriva. Ecutiyare ema Vicaiyaquene te anuma eta máurivahi. \c 6 \s1 Ema Jesús tímitucahavi eta vahi vicusiñavavaicapa eta víchira eta táuriqueneana \p \v 1 Eta ecaji­rayare ena páureana, échapa­vayare. Ema Tata Vicaiyaquene, tájina ticuna­cha­hemahi te evara­hapuca náimaha ena achaneana eta ecajirahi, evarairahi ticuna­cha­hea­nayare. Tájinavare máitsiri­ji­ca­vahini éma eta eyehe. \v 2 Eta tacahe, te ímica­ta­ca­ya­repuca nácani ticamu­nu­vanahi, vahi ecume­ta­jirica. Vahi ecucuti ena apimirana timeta­ji­ri­canapa te viúruji­si­ra­revana, téhepa te aneca­pahiana. Eta juca náichahi, navarairahi ticuna­cha­ca­rea­na­yarehi nayehe ena achaneana. Nútisera numetacahe: Ena nani ticaheanahi, tájina nacuna­cha­ca­re­vaimahi me Viya. \v 3 Te jácani píjaraca nácani ticamu­nu­vanahi piyehe, vahi picume­ta­jirica. Váhivare picumetaca nácani pémuna­ca­sareana. \v 4 Piñaji­chayare eta píjara­si­rayare nácani píjara­ca­si­ruyare. Tacahe, ema Tata Vicaiyaquene te anuma máimara­racahi tamutu. Jácani píchaqueneana tayumu­ru­revana, éma títsiri­jie­que­ne­hayare, tíjara­ca­viyare eta pícuchihi. \s1 Ema Jesús tímitucahavi eta viyujarasirayare \r (Lc 11.2-4) \p \v 5 Te eyuja­racahi, vahi ecucuti ena apimirana tiyuja­racana te viúruji­si­ra­revana, téhepuca te aneca­pahiana. Titupi­hanahi éna eta nayuja­ra­sirahi, navarairahi náimara­ra­ca­yarehi ena achaneana. Nútisera numetacahe: Tájinachucha nacuna­cha­ca­re­vaimahi me Viya. \v 6 Étisera ani tacaheyare te eyujaraca. Esiapayare te eyehe cuarto, érata­cayare eta tapaja. Eñaji­cha­vayare eta échaji­si­rayare ema Tata Vicaiyaquene. Éma, tímara­ra­ca­havihi; masama­yarehi eta piyuja­racasa. \p \v 7 Tacutiquene, váhivare ecuape­pirica eta ecaye­ma­que­nea­nayare. Vaipa tácame­sahini eápepi­ri­cahini eta eyuja­ra­sirahi. Vahi ecucuti ena máimati­ra­hanahi ema Viya. Tiúpiemanapa eta nayuja­ra­sirahi, náimijachaipa tisama­ca­reanahi mayehe ema Viya. \v 8 Vahi ecucuti éna, taicha ema Viya máimati­ripahi éma jácani vivara­ha­quenehi viyaseaca. \v 9 Éti, ani tacaheya eta eyuja­rau­chi­ravaina: Tata Vicaiyaquene, piti piáviha te anuma, vipicauchahi yátupi eta píjare. \v 10 Vivaraha ichapeina eta tasuapa­ca­revaina eta pivanai­ripiana nayehe namutu ena achaneana ani te apaquehe, tacuti eta nasuapi­ravihi ena ángeleana te anuma. \v 11 Pájapa­nuhavi píjara­cahavi puiti jena sache eta vicamu­nuirava eta vinica­queneana. \v 12 Pájapa­nuhavi piperdo­na­chahavi eta viviurevana piyehe, tacuti eta viperdo­nachira víti ena ticaviu­revana viyehe. \v 13 Vahi picuisa­pahavi eta vicha eta tamauriquene. Picatiu­cha­ha­vivare mayehe ema Váinaraji. Taicha píti yátupi­que­nevihi Viáquenuvihi. Nájina pácuti eta pítupa­ji­jia­si­ravahi. Máichecua­raquire eta pijaraivahi. Amén. \p \v 14 Taicha te yátupihi eta eperdo­na­chirahi nácani ticaviu­re­vanahi eyehe, ema Tata Vicaiyaquene te anuma tiperdo­na­cha­heyare éti apanava. \v 15 Téhesera te vahi eperdo­nachahi ena ticaviu­re­vanahi eyehe, ema Tata Vicaiyaquene váhivare tiperdo­na­cha­hémahi eta éjeca­pi­ra­vanahi éti. \s1 Ema Jesús tímitucahavi tayehe eta ayuna \p \v 16 Tacutiquene, te ayuna­hepuca, vahi ecaja­pa­nu­ra­mi­raimahi te namirahu ena achaneana. Vahi ecucuti ena apimirana ena tímicae­che­ra­cha­vanahi eta ayunai­ranahi. Núti numetacahe: Tájinachucha nacuna­cha­ca­re­vaimahi me Viya. Éma, váhivare títsiri­ji­ca­vaimahi eta nayehe. \v 17 Étisera, te ayuna­hepuca, ímiyanava eta esipau­qui­chi­ravaya, etata­si­ca­vavare, apaesa nacuija nacuima­tiacahe eta ayunai­rahehi. \v 18 Ema Tata Vicaiyaquene tímara­ra­cahehi tamutu eta esamureana. Tisama­ca­re­yarehi eta eyasearuhi. \s1 Ema Jesús tímitucahavi eta vahi vicuisapava vicasamure eta vímahaqueneanahi \r (Lc 12.33-34; 11.34-36) \p \v 19 Váhivare tacuava­sa­mu­re­recahe eta ímaha­queneana te juca apaquehe. Eta juca ticami­tie­que­ne­ha­careana taicha eta tajara­resira eta cachusiri, étapa eta táichasi­vayare. Natiari­hivare ena tiámeye­cha­hea­nayare. \v 20 Epane­re­chasera eta ecaima­ha­que­neraya te anuma. Ánaqui jararihi eta táitsivayare eta íchirahi eta táuriqueneana te juca apaquehe. Ánaqui, tájina cachusirina, nájinavare tiámerahina tayehe. Tájina témitia­caimahi. \v 21 Éti, te ecasa­mu­repuca eta ímaha­que­neanahi te juca apaquehe, evarahahi enasiyare te juca. Vahi ávara­hahini ejuni­ji­cahini eta ímaha­queneana. Téhesera te ecasa­mu­re­hi­chapuca eta ícuchiana te anuma, ánaqui evara­hayare eyana­va­neyare. \p \v 22-23 Tacutiquene, ecuneuchava, machu tacueta­viuchava eta ejamu­rachira eta ímaha­queneana. Ecara­tacava, vahi ecuisapa tahapa­sa­mu­rechahe eta ecaima­ha­que­nerahi. Taicha te tahapa­sa­mu­re­ru­he­papuca eta ímahaquene, tétavi­cavahi eta tamapi­cuvahi eta te iáchanevana. Téhesera esuapa eta nímitu­rapiana, tétavi­cavahi eta tamicau­chiraya eta iáchanevana, tímiju­ni­ji­cayare eta emaurivahi, étapa eta ejamu­ra­chi­ravahi eta ímaha­queneana. Eta tacahe, machu ísapava tayanariana eta timapicu eta te iáchane­va­nasami. ¡Páurehesami éti te ísapa­vapuca tanasipa! \p \v 24 Tacutiquene éti, eta ítare­sirahi, vahi táuricahini apina­nai­nahini ena iáquenuana. Taicha émuna­ca­pa­na­yarehi ema émana, tisuapa­ca­re­pa­na­ya­re­hivare; tásiha ema apana, apaesa­rineya eta émuna­siraya, váipainapa tisuapa­ca­remahi éma. Ene tacahehi eta juca ímaha­queneana, vahi ecuisapa tahapa­sa­mu­rechahe eta plata, machu tahapa­pirica eta émuna­sirahi ema Viya, étapa eta ecaema­ta­nea­sirahi éma. \s1 Ema Jesús tímitucahavi eta majaneasirahavihi ema Viya viti machichanaveana \r (Lc 12.22-31) \p \v 25-26 Étasera nuvaraha yátupina eta ecasi­ña­vairaina mayehe ema Tata Vicaiyaquene. Vahi ecucae­ña­ma­ra­cavaicha tayehe eta enica­que­nerepi étapa eta emuiri­harapi puiti juca ítare­si­raichaha. Eta enica­que­nerepi, étapa eta emuiri­harapi, tájina táeñama­va­ca­re­vahini. Ímara­ra­ca­richuhi eta cáyureana. Vahi táevacahini, váhivare táechati­ji­ri­cahini, táunaca­hi­pucaini eta tanica­que­neyare. Émasera ema Tata Vicaiyaquene máechapa­ji­ricahi, máijara­sirahi tamutu eta tanica­que­ne­repiana. Evetijipa éti, iápaju­pa­navahi eta éñama­ca­révahi me Viya tayehe eta cáyureana. \v 27 Tájina táuricahíni eta éñami­ravahi eta júcana. Éti, nájina tirata­haimahi étiji­vai­nahini ecaju­ru­ca­vahini, tayanapane tahapa­sa­mu­re­cha­he­hipuca. \p \v 28 Tacahe, ¿tájaha tacayema tihapa­sa­mu­re­re­cahehi eta emuiri­harapi? Ímara­ra­ca­richuhi eta tajuru­sirahi eta flúreana, vahi tacaeña­ma­ra­ca­vahini tacaema­ta­nehini, táijuru­re­ca­hi­pucaini. \v 29 Táitsiva­hisera, te tépunehapa, tétavi­cavahi táurinavahi eta taflurene. Nájina tácuti eta nacamui­rihaira eta táurinava, émaripa ema víyarahaini rey Salomón eta tajanu­nusira eta macamui­ri­hairahi. \v 30 Apana­sicahi, ema Viya máijaracahi eta táurinavahi, ánipi­ri­chu­hinéni eta táitare­sirahi. Evetijipa éti eta máechapa­ji­ri­si­rahehi, máijara­si­ra­he­yarehi eta emuiri­harapi eti achaneana. ¿Tájaha tacayema vahi ácasi­ña­vahíni eta mayehe? \v 31 Eta tacahe, vahi ecucae­ña­ma­ra­cavaicha tayehe eta enica­que­ne­repiana étaripa te echuri­ria­capuca eta une érayare, váhivare eta emuiri­harapi. \v 32 Ena achaneana vahi náimatihini ema Viya, ichape­murihi eta tacaeña­ma­ra­si­ra­vacahi eta júcana. Vahi nácasi­ña­vahini mayehe ema Viya, nacucha­pa­hi­pu­cahini eta máijara­ru­yarehi éma. Étisera, écharine eta marari­hirahi ema Ecaiyaquene te anuma. Máimatihi éma tamutu eta ecamu­nu­que­neanahi. \v 33 Tásihasera éti, tativayare íjaracava ecaema­ta­neacaya ema Viya, ecasa­mu­reirahi eta ítauchi­rayare tamutu eta mavara­ha­que­neanahi. Tihapa­sa­mu­re­cha­he­ya­re­hivare eta tátupi­ru­vairaya eta ítaresira, ecuri­sa­mu­re­chi­rayare éma. Máimaha­rinepa éma. Tíjara­ca­heyare tamutu eta juca ecamu­nu­queneana. \v 34 Eta tacahe, ácasiñava mayehe éma. Vahi tacuimi­pa­ne­rechahe eta íchara­ra­ca­vayare achichu. Puiti ecuchapaipa eta máimica­ta­si­ra­heyare. Ímiyanava eta ecucha­pi­rayare eta máimica­ta­si­raheya. \c 7 \s1 Ema Jesús tímitucahavi eta vahi vicunemahi eta náejecapiravana ena apamuriana achaneana; vicuneuchavasera víti \r (Lc 6.37-38, 41-42) \p \v 1 Vahi ecunemahi eta náejeca­pi­ravana ena apamuriana achaneana, váhivare ecucae­ca­hivaca, machu étaina táimicu­ñacahe me Viya. \v 2 Te ecune­ra­hipuca nayehe ena apamuriana achaneana, ecaheyare éti eta macune­ra­hénapa ema Viya tayehe tamutu eta éjeca­pi­rá­vanahi éti. \v 3 Piti ajaira, pítipa piti esena, vahi táurica eta picunerahi eta ánichi­cha­queneana náejeca­pi­ra­vanahi éna. Titupa­racavi pítijivaina picuneuchava eta táichapeva eta péjeca­pirava. \v 4-5 Vahi tatupa­ra­ca­vimahi pétupirica eta jácani náejeca­pi­ravahi ichipichuana ena piparae­piyana. Tájina piviyahini eta piconse­ja­chi­haimahi. Ichapesera eta tatupa­ra­si­ravihi pétupirica eta péjeca­pi­ra­vanahi píti. Tapaenumava pétupirica eta píchava­que­né­vanahi, táuricapaini piconsejacha ema piparaepiya tayehe eta máichava­que­névahi. \s1 Ena ticaecahirahiana, vahi vicuijaraca jácani téñamacareana \p \v 6 Vahi ecuimituca eta máechaji­ri­ruvana ema Viya nácani achaneana ticaeca­hi­rahiana, taicha váiparinehi náuricaimahi. Machu étaina táemehahe. Váhivare ecuijaraca jácani téñama­careana, machu nácata­ya­yajica. \s1 Vahi vicuyacuji eta viyaseasiraina ema Tata Vicaiyaquene \r (Lc 11.9-13; 6.31) \p \v 7-8 Ánivare tacahe eta máechaji­riruva ema Jesús: \p —Numetacahe: Échajica ema Tata Vicaiyaquene. Eyasea­cayare eta ecamu­nu­queneana. Éma, tijapa­nurahi. Tisama­heyare, tíjara­ca­he­yareva. Vahi ecuyacuji eta eyasea­siraina. Éneri­chuvare, te tatiari­hi­na­papuca eta jácani íchiraya ichapehi eta tacaje­ra­va­yarehi, eyasea­cayare máijara­ca­hehini eta ítupa­ji­jia­si­ravaya. Éma, tíjara­ca­heyare. Te jarari­hipuca eta táicheji­mi­ráuchahe, éma macaevui­si­na­he­yarehi. \p \v 9 Eta juca tímicu­ti­ji­ri­cavahi te natiari­hipuca ena echicha­na­veanahi éti, te tiyasea­ca­hea­napuca eta pan nanicayare, váiparinehi táuricaimahi íjara­cahini éti eta márijahi. Tímicu­ti­ji­ricava evija­rui­nahini ena echicha­naveana. \v 10 Étaripa te tiyasea­ca­hea­napuca eta jima, váhivare táuricaimahi íjara­caimahi eta quichare. \v 11 Etiarihi éti vahi ecaji­ra­hihini nayehe ena achaneana. Iúrihisera nayehe ena echicha­naveana. Mavetijicha ema Tata Ecaiyaquene tiávihahi te anuma. Éma, vahi ticavi­ja­ru­hemahi eta eyase­serepi. Tíjara­ca­he­yarehi tamutu eta táuriqueneana eyasea­rua­na­yarehi. \p \v 12 Evaraha eta náurivaina ena achaneana eta eyehe, ¿masi? Tásiha, táuricahi eta íchiraya eta iúriva nayehe. Taicha eta tacahehi eta táimiturapi eta Sagrada Escritura eta eyehe. \s1 Jararihi eta apina achene \r (Lc 13.24) \p \v 13-14 Esama­nuchaha. Jararihi eta apina achene. Eta ichape achene, vahi tácajéra eta náehisira ena achaneana. Camuria­napana ena téhicana eta ticaijuhe tayehe eta ecuñaraqui. Étasera eta achene ánicu­chi­charichu, ticaijuhe tayehe eta vítare­si­rayare, tájina ecuña­raquina. Váhisera camurianaina ena téhicana éta. Éti epamicava esiapa tayehe eta achene ánicu­chi­charichu. \s1 Ema Jesús máimicutichahi ena achaneana tépiyahirahiana, nacuti eta yucuqui máurinisiráha eta tahi \r (Lc 6.43-44) \p \v 15 Échapa­vayare tayehe eta náimitu­rapiana ena tépiya­hi­rahiana tímija­chavana machanerana ema Viya. Tépiya­ca­vá­napahi tiúriana tacutihi eta tamansuva eta uvesa. Téhesera te nasamureana, tétavi­cavahi eta navaina­rajiva, nacutihi eta ichini. \v 16 Ímatia­ca­va­ca­hisera éna táichavene eta náichaqueneana. Nacutihi eta yucuquiana. Eta yucuqui, tímati­carehi eta táhi. Étaripa eta sitavere, váiparinehi tiúchucaimahi eta tacahihini narasa­hi­na­hi­pucaini. Tásiha, eta ijicaqui váipari­ne­hivare tacahimahi eta táhi cachiche­ru­hi­na­hi­pucaini. \v 17 Tacutiquene, tímati­carehi eta táhi eta yucuqui tiúrinisi. Tímati­ca­revare eta táhi eta máurini­si­ráhana. \v 18 Eta yucuqui tiúrinisihi eta táhi, vahi témuna­hi­ri­ca­vaimahi vahi tacuri­ni­sihini eta táhi. Étaripa eta máurini­si­ráhana, váhivare témuna­hi­ri­ca­vaimahi táurini­sihini eta táhi. \v 19 Tamutu eta yucuquiana máurini­si­ráhana ticaechu­yarehi, tíjuyarepa te yucu. \v 20 Eta tacahe, ímati­va­cayare ena tépiya­hi­rahiana táichavene eta náichaqueneana tamauri­queneana. \s1 Vahi námutuimahi títujicavana tisiapanaimahi te anuma \r (Lc 13.25-27) \p \v 21 Narari­hinapa ena achaneana tépiya­cavana nuchanerana. Váhisera títuji­ca­va­naimahi tisiapana tayehe eta mávasa ema Viya. Tayanapane náichanui­na­papuca “Tata Viáquenu”, vahi tisiapa­naimahi. Taicha vahi yátupi­nahini eta nacaema­ta­nea­sirahi ema Tata Nucaiyaquene te anuma. \v 22 Te táitecapapa eta juicio, camuria­nayare ena tíchanua­nayare: “Tata Viáquenu, víti véchaji­si­ha­pa­racahi eta píjare. Vipiara­cavihi te píjare eta viáquiji­sirahi ena váinarajiana, téhevare te píjare vímerecahi eta tiárami­careana” náichanui­na­papuca. \v 23 Nútisera nujica­painapa: “Éti vahi nuchane­rahéna. Nímatisera núti eta íchaque­neanahi tamauri­queneana. Évuisiha te numirahu” níchainapa éna. \s1 Ema Jesús máimicuticha ena tisuapajirahiana énapa ena masuapajirairahana \r (Lc 6.47-49; Mr 1.22) \p \v 24 Nácani tisuapa­nuanahi náitaucha­hivare eta juca nuvanai­ri­pianahi, téchema­ra­hianahi táicha. Nacuti­yarehi mácani títucahi tépiyareca peti, manaca­yarehi eta túmeana yucuqui emuruquiana. \v 25 Jéhesare, te járajapapa eta muraca técaticava, tiámaquiha tiquiva, tisiamapa eta une, váipasera tacaya­ya­cahini eta peti, taicha tiúsiapi­ra­vacahi. \v 26 Narari­hivare ena tépiya­ca­vanahi tisuapanuana, váhisera náitauchahini eta juca nuvanai­ripiana. Éna nacutihi ema máitucaraha tépiyareca peti. Vahi manacaimahi eta túmeana yucuqui, váhivare táusiapi­ra­va­cahini máicha. \v 27 Te járajapapa eta muraca técaticava, tiámaquiha tiquiva, tisiamapa eta une, tacaji­mu­ya­paicapa eta apaquehe. Tiáquipai­cavapa eta peti, tamutu­samipa témitie­queneha —máichavacapa ema Jesús. \p \v 28 Te títapi­ricapa ema Jesús eta máimitu­si­ra­vacahi ena achaneana, ichape­rinehi eta náramirahi eta máimitu­rapiana. \v 29 Vahi nasama­sa­ré­nahini. Tétavi­cavahi eta máitusirahi mayuna­paicahi tamutu. Tétavi­ca­va­hivare eta tasuapa­ca­revahi eta máimitu­rapiana. \c 8 \s1 Ema Jesús macanaraca ema émana achane leproso \r (Mr 1.40-45; Lc 5.12-16) \p \v 1 Te tiúcupaicapa ema Jesús tayehe eta cerro te mávinehi, camuriana éna achaneana téhica­napahi. \v 2 Tacahe, macahepaipa ema émana achane leproso. Témeña­havapa mayehe ema Jesús. Tépuyucapa te mamirahu. Tásiha, máichapa: \p —Tata, nucasi­ñavahi eta piyehe, picana­ra­ca­nupaini. \p \v 3 Tacahe, ema Jesús majicapapa: \p —Nuvaraha nucana­racavi. Tájinapa píchiravaina puiti —máichapa. \p Máemama­hacapa. Tásiha, enevanepa tinaracahi ema macaju­ma­que­nénihi eta máechaji­sirahi ema Jesús. \v 4 Tásiha, ema Jesús máichapa: \p —Pímaha, nacuija picumetaca eta nútirahi nucana­ra­cavihi. Piyana­va­nesera pímerecava nayehe ena tuparai­rucana, apaesa náimamacavi. Énainapa timeta­ji­ri­ca­nainapa eta yátupirahi pinaraca, pipachi­hairapa. Piyana­yareva me Viya. Picama­va­hu­ya­repahi eta pihasu­lu­pa­ya­chi­rayare taicha eta macana­ra­si­ravihi —máichapa ema Jesús. \s1 Ema Jesús macanaraca ema mamusura ema capitán romano \r (Lc 7.1-10) \p \v 5 Tacahe, ema Jesús títecapapa tayehe eta Capernaúm. Matiarihihi ema achane apavasana. Comandantehi éma nayehe ena suntaruana romanoana. Capitán eta mávacure. Tiyanapa mapauchapa ema Jesús. \v 6 Mayase­recapa, ánipa máicha: \p —Tata, mararihi puiti te nupena ema amaperu numusura ticajumahi eta áire. Tétavi­cavahi tacativa masama. Pájapa­nupaini, picana­ra­si­na­nu­panaini éma —máichapa. \p \v 7 Ema Jesús, majicapapa: \p —Tiuri, nuyanayare nucana­ra­pa­nayare —máichapa. \p \v 8 Tásiha, ema capitán majicapapa: \p —Tata, vahi picucae­ña­macava eta pítesiraina eta nuyehe, taicha vahi táuricahini pisiapahini te nupenasami. Németeaca taratarichu picava­nairipi eta picana­ra­siraya ema numusura. \v 9 Taicha núti nusuapahi te tivane­canuana ena anuque­he­pa­nanahi eta nuyehe. Nútiripa nusuapa­ca­re­hivare nayehe ena nusunta­ru­ranahi. Te nuvane­cavaca, téhevare níchuha­va­capuca, tisuapa­nuanahi. Te nuvane­capuca ema nuvaneru, enurujipa tisuapa­nuvane —máichapa. \p \v 10 Te masamapa ema Jesús eta juca, ichape­rinehi márami eta yátupirahi macasi­ña­vairahi eta mayehe. Máichavacapa ena téhica­napahi: \p —Nutupiruva numetacahe: Nájina nímaha émanaina vijaneana israelíta mácutihini ema maca achane apavasana eta macasi­ña­vairahi eta nuyehe. \v 11 Numetacahe puiti: Járaja­painapa eta sache, náiteca­piraya ena camuri­queneana achaneana apava­sanana tiásiha­nayare te tamutu avasareana te juca apaquehe. Tisiapa­nayare eta mávasa ema Tata, te mávihahi ema viáchucaini Abraham, ema Isaac, émapa ema Jacob. Tétavi­ca­vainapa eta náurisa­mu­revaya. \v 12 Tacahe, tamapuruji eta náimatie­que­ne­hairahi ena vijaneanana israelítana eta máechaji­riruva ema Tata, váhisera nácasi­ña­vahini eta nuyehe. Eta tiviucha­va­ca­yarehi tayehe eta nacaicu­ñaiyaya eta te tamapi­cuquene te távihahi eta táijure­quenehi yucu. Ticapi­ti­quia­he­cha­va­nainapa eta tacati­vayare nasama. Tíyaha­nainapa —máichapa. \p \v 13 Tásiha, ema Jesús máichapa ema capitán: \p —Piyana pichava te pipena. Tinara­caripa ema pimusura, taicha eta picasi­ña­vairahi eta nuyehe —máichapa. \p Tacahe, ema amaperu ticajumahi tinara­ca­ripahi te jena hora eta náechaji­ri­si­ravahi éna. \s1 Ema Jesús macanaraca esu máimase ema Pedro \r (Mr 1.29-31; Lc 4.38-39) \p \v 14 Ema Jesús tiyana­varepa te mapena ema Pedro. Máimahapa esu máimase ema Pedro, ticajumahi eta muraca fiebre. Mapauchapa tayehe eta suívesihahi. \v 15 Máemama­hacapa, enevanepa táetaviacahi eta fiebre. Tinaracapa. Enurujipa téchepuca. Tásiha, tépanavapa ésu eta suítátirahi ema Jesús. \s1 Camuriana ena macanararuanapahi ema Jesús \r (Mr 1.32-34; Lc 4.40-41) \p \v 16 Te yátipa, títeca­pa­rá­ca­na­paichucha ena achaneana. Námava­capaipa ena nacaju­ma­queneana, énapa ena návaháruana ena éreanana. Tacarichu te máechaji­ri­ru­vachucha ema Jesús, macuchu­chu­ji­ca­va­capaipa ena éreanana tiávahá­canahi ena nacaju­ma­que­neanahi. Macana­ra­ca­vacapa ena apamuriana tisamanahi eta apana jumareana. \v 17 Eta juca títaucha­vapahi eta táechaji­si­hairahi eta májurehi ema víyarahaini profeta Isaías, ani tacahehi: “Masami­na­ha­vi­hivare eta vijumana eta macana­ra­si­ra­havihi”. \s1 Tituparacahavi vahi véñamavaimahi eta víjarasiravahi véhica ema Jesús \r (Lc 9.57-62) \p \v 18 Te máimahapa ema Jesús ena camuri­queneana achaneana nachayacahi, macava­nai­ripipa ena máimitureana natsecava eta nánuesi­ra­yarehi te apachara cáquiure. \v 19 Tacahe, ema émana escribáno témeña­havapa mayehe ema Jesús. Máichapa: \p —Tata máestro, núti apana nuvaraha néhicavi te jácani pivara­ha­que­neyare piámianu —máichapa. \p \v 20 Ema Jesús, ánipa tacahehi eta majica­pirahi: \p —Tamutu eta sárareana ticape­navaca. Éneri­chuvare eta cáyureana tamaca­ji­pa­chuvare. Nútisera nuti Manere­ji­ru­nuhi ema Viya, tájina nuviya nusiapi­hahini —máichapa. \p \v 21 Te apana­varepa sache, ema émana máimiture máichavarepa: \p —Tata, nuyaseacavi písapa­nuhini nuchava te nupena. Nucucha­pa­nu­ma­ya­rehini eta máepeniraya ema ticachichanu, nécara­numaya. Tásiha, nucapa­ya­cavipa néhicaviya —macahepa. \p \v 22 Ema Jesús majicapapa: \p —Péhica­nuchucha. Pésamirica náecara­ca­caichaha ena máecharaireana. Tájina táijara­ca­vimahi eta juca tihapa­sa­mu­re­re­cavihi —máichapa. \s1 Ema Jesús macaesamirica eta táepacusirahi eta une étapa eta técaticava \r (Mr 4.35-41; Lc 8.22-25) \p \v 23 Te títapi­ricapa ema Jesús, tiávacuhapa te pacure. Énapa ena máimitureana, náehicapaipa éma. \v 24 Te itupie­re­canapa, járajapapa eta muraca técaticava. Ichapevaca eta táepacu­ruhana. Tisiapa­paipahi eta une tayehe eta pacure. Ema Jesús, tímaca­paichucha éma. \v 25 Tacahe, ena máimitureana tipiara­re­canapa eta napisirahi. Nacaja­micapa éma. Ánipa náicha: \p —Tata maestro, picatiu­chahavi. Véricainapa —náichapa. \p \v 26 Ema majica­pa­vacapa: \p —¿Tájaha tacayema epica? ¿Vahi ácasi­ña­va­pahini eta nutiari­hi­rapahi eta eyehe? —macahepa. \p Tásiha, téchepucapa. Macama­ti­nacapa eta técaticava étapa eta une. Enevanepa tésami­ri­cavahi eta táepacu­sirahi. Tájinapa táichira­vai­nahini. \p \v 27 Ena máimitureana ichape­rinehi nárami. Ánipa nacahe: \p —¡Tétavi­cavahi eta máitupa­ji­jia­si­ravahi! ¡Jéhesare, yátupiquene eta émairahi machichahi ema Viya! ¡Taicha tamutu tasuapahi, macama­ti­nacahi eta técaticava étapa eta une eta táepacu­sirahi! —nacahepa. \s1 Ena apinana ajairana návaháruana ena ichapemuriqueneana éreanana \r (Mr 5.1-20; Lc 8.26-39) \p \v 28 Te títecapapa ema Jesús te apachara eta cáquiure te apaquehe Gadara, tiúchuji­canapa te ecari ena apinana ajairana, návahá­ruanahi ena éreanana. Tétavicava eta náiñehi­va­vacahi. Náehayarehi nácani tiánucu­ha­napahi. Tacahe, napauchapa ema Jesús. \v 29 Tipiara­re­canapa, ánipa nacahe: \p —¿Tájaha picha píteca pipauchahavi piti Jesús, Machicha­que­nevihi ema Viya? ¿Pivarahapa picaete­ma­ji­ri­ca­ha­viyare víti? ¡Pájapa­nuhavi, vuíchaha picuva­ne­cahavi tayehe eta vicaicu­ñai­yayare! —nacahepa. \p \v 30 Tásiha, tatiari­hi­hivare nacacha­cayahi eta camuri­queneana cúchiana tinihi­canahi. \v 31 Ena éreanana nayaseacapa ema Jesús. Ánipa náicha: \p —Te piáquiji­ca­ha­vi­ya­repuca, picata­ji­cahavi. Písapahavi visiapa­ha­cavaca eta jena cúchiana —náichapa. \p \v 32 Tacahe, ema Jesús máisapapa: \p —Tiuri, eyana esiapa­ha­cavaca —máichapa. \p Tacahe, tiúchucanapa ena éreanana nayehe ena návahá­ruanainihi. Tiárame­mu­ri­ha­nainehi eta cúchiana. Tijuna­pa­ra­canapa témiri­ri­ji­canapa te tachausi eta cáquiure. Tériri­ji­canapa. \v 33 Ena tijanea­re­ca­nainihi eta cúchiana tiyananapa tijunana tayehe eta avasare. Timeta­ji­ri­canapa eta náimairahi, étapa eta nanara­sirahi ena návahá­ruanahi ena éreanana. \v 34 Tacahe, tiyananapa ena achaneana te mávihahi ema Jesús, náimaha­panahi. Te náimahapa éma, nayaseacapa vahi macuite­ca­pahini te návasa, machavahini te másinehi. \c 9 \s1 Ema Jesús macanaraca ema émana achane macajumaquene eta muracaquiha \r (Mr 2.1-12; Lc 5.17-26) \p \v 1 Tacahe, ema Jesús tichavapa tiávacu­ha­varepa te pacure. Tichavapa tayehe te mávasahi Capernaum. \v 2 Ánaqui náimipau­cha­varepa ema achane macaju­maquene eta muracaquiha. Ema tívecahi te mayehe camilla. Te máimahapa ema Jesús eta nacasi­ña­vairahi eta mayehe, máechajicapa ema macaju­maquene. Ánipa máicha: \p —¡Pétumechava, nuchicha! Nucaepa­hai­navipa eta pipeca­tu­ranaini —máichapa. \p \v 3 Natiarihi ena escribá­noana. Eta nasamirahi ema Jesús, ánipa nacahe te nasamure: “Ema maca tépiyacava tímija­chavahi Viya eta macaepa­hai­rahiji eta pecatuana. ¡Tétavicava eta matapirava!” \v 4 Émasera ema Jesús máimatihi eta napane­re­ruanahi. Máichavacapa: \p —¿Tájaha tacayema eta éjeca­pirava nuyehe te epane­re­ruanahi? Núti tájina nutapi­ravaina eta níchirahi eta juca. \v 5 Núti, eta nucaepa­hairahi eta mapeca­turana ema maca, tacutihi eta máejera­rerahi eta nucana­ra­sirahi eta máquehe. \v 6 Tiúrisera puiti, nuti Manere­ji­runuhi ema Viya, nímereu­cha­vainapa eta nurata­hairahi nucaepaha eta pecatuana te juca apaquehe. Ímara­racanu —tacahe, máichapa ema macaju­maquene—. Puiti, nuchicha, nuvanecavi péchepuca. Piveha eta jara piyereruva. Piyana te pipena —máichapa. \p \v 7 Eneva­ne­rinehi téchepuca ema macaju­ma­quenéni. Tiyanapa te mapena. \v 8 Ichape­rinehi eta náramirahi namutu ena achaneana natiari­hi­que­neanahi. Tétavi­ca­va­rinehi eta nacuna­chirahi ema Viya taicha eta máitupa­ji­jia­sirava ema Jesús eta máijara­sirahi ema Maiya. \s1 Ema Jesús máichuha ema achane ticaijare Mateo, mayeheyare apóstole \r (Mr 2.13-17; Lc 5.27-32) \p \v 9 Te apanapa sache, nuti Mateo néjacahi eta te nucobra­re­sirare eta impuesto. Tacahe, tiánucu­hapaipa ema Jesús. Te tímahanupa, tíchuhanupa. \p —Yare, péhicanu —máichanupa. \p Enevanepa, néchepucahi. Néhicapa éma. \p \v 10 Tacahe, námapa éma te nupena, énapa ena máimitureana. Níchuha­vacapa ena nuchamuriana ticobra­re­ca­ra­hianahi eta impuesto énapa ena apamuriana tisipe­ca­turana. Nénica­va­ca­yarehi éna. Macacha­ne­mu­ri­hivare ema Jesús eta vinisirahi. \v 11 Títeca­pa­na­varepa ena fariséoana. Eta náimairahi namutu ena némuna­ru­queneana, eta vicacha­nerahi ema Jesús, ticaeca­hi­re­canapa. Ánipa nacahe nayehe ena máimitureana ema Jesús: \p —¿Tájaha tacayema tísapava ema eyehe maestro macacha­nevaca eta manisirahi ena nánita­tajiana ticobra­re­ca­rahiana eta impuesto? ¡Ticape­ca­tu­ra­rahiana éna! —nacahepa. \p \v 12 Te masamai­ri­ricapa ema Jesús eta náechaji­ri­ruvana, máichavacapa: \p —Ena majuma­reanahi vahi nácamu­nuimahi ema médico. Nacarichu ena ticaju­manahi nacamu­nu­yarehi ema médico. \v 13 Nútiripa vahi étaina tímite­canuhi nutanu­ca­yarehi nácani matapi­ra­va­reanahi. Nutanu­capahi núti ena tisipe­ca­turana, apaesa náeneuchava, náinajica eta napeca­turana. Tásiha éti, eyana ecaravahu eta máechaji­ri­ru­vanahi ema Viya. Ánipa macahe: “Núti nuvaraha yátupinaini eta ejapa­nu­rai­vai­nahini. Taicha te vahi, tamapu­ru­jiyare eta ecama­va­huirahi eta nuyehe” macahepa ema Viya. \s1 Nayaserecapa ema Jesús tayehe eta ayuna \r (Mr 2.18-22; Lc 5.33-39) \p \v 14 Títeca­panapa ena máimitureana ema Juan Tícacha­si­ri­carahi, nayase­recapa ema Jesús tayehe eta ayuna. Ánipa naicha: \p —¿Tájaha tacayema vahi nahayunacha ena pímitureana, vahi nácuti­ha­vihini viti máimitureana ema Juan, énapa ena fariséoana? \p \v 15 Ema Jesús majica­pa­vacapa: \p —Nímicu­ti­chinahe puiti. Vahi táuricaimahi ticati­sa­mu­revana nácani ticaichu­ha­ca­sianahi tinicanahi nayehe ena araimana. Tiúrisa­mu­rea­na­yarehi taicha matiarihihi ema arayena. Téhesera te tépenapuca éma, jéhesare ticati­sa­mu­re­va­na­yarehi. Tacutiquene, vuíchaha táuricaimahi eta ayuna­nai­nahini ena nímitureana. Járaja­pai­na­pasera eta sácheyare, ticave­re­ji­ca­sia­nayare taicha ticara­ta­ca­nua­nainapa ena ticapa­ca­nuanaya núti. \p \v 16-17 Esama­nuchaha. Eta juca eta nímitu­rapiana, amairiha arairu. Mavaraha ema Viya arairuyare eta eyehe­re­pia­nayare eti achaneana. Vahi ticuti­ca­caimahi eta nayehe­repiana ena achaneana. Eta ítusira éti eta nímitu­rapiana, tavaraha ínajica eta ichasi eyehe­repiana tamauri­que­neanahi —máichavacapa ema Jesús. \s1 Ema Jesús macanaraca esu machicha ema Jairo, ésupa esu apana esena sucajumaquenehivare \r (Mr 5.21-43; Lc 8.40-56) \p \v 18 Téchaji­ri­ca­vai­chahahi ema Jesús nayehe ena achaneana, títeca­pa­ne­chavare ema émana achane ticaijare Jairo. Tuparai­rucahi éma. Matupirupa tépuyucapa te mamirahu ema Jesús. Ánipa macahe: \p —Tátachicha, surarihi esu nuchicha. Puítirichaha tépenahi. Téhesera te piyana, pinacaini eta pivahu, suchavahini suítare­cahini —máichapa. \p \v 19 Tásiha masuapapa ema Jesús. Tiyanapa te mapena ema Jairo, vimutupaichu viti máimitureana. \v 20 Tásiha, sutiari­hi­hivare esu ésuna esena sucaju­maquene. Doce áñoripahi eta sucata­ji­vairahi, táichirahi eta suítine. Témeña­havapa te maquecu ema Jesús. Suémamacapa eta tacheyarapi tamatsianahi eta mamuiriha. \v 21 Taicha te supanereru ésu, sucahehi: “Taratarichu jácani te némamaca eta ñimuiriha, éta ticana­ra­ca­nuyare” sucahepa. \v 22 Émasera ema Jesús masama­richucha eta suémama­jia­sirahi, macaicu­tiarahi eta macana­ra­re­sirahi. Téqueru­cavapa. Máimahapa eta supisirahi esu esena. Tásiha, máichapa: \p —Vaipa picupica, nuchicha. Pinaracapa puiti táichavenehi eta picasi­ñai­ranuhi —máichapa. \p Tacahe, tinaracapa esu esena. Vaipa tápechahini eta sujumainihi. \p \v 23 Tiyana­varepa ema Jesús. Títecapapa tayehe eta mapena ema Jairo. Máimahainehi ena músicoana. Tiúrianaipahi eta námira­yarehi te ecari esu suépenaquene. Énapa ena achaneana, tijaja­mu­ria­na­ripahi eta náiyairahi. \v 24 Tásiha, ema Jesús máichavacapa: \p —Iúchucachaha te aneca. Váhinéni suépenahini esu suca amaperu. Tímaca­richucha ésu —máichavacapa. \p Énasera nacaeca­hi­richucha éma, técavanapa. \v 25 Te tiúchucanapa ena achaneana, tisiapapa ema Jesús te suávihahi esu suépenaquene. Macara­ta­vauchapa ésu. Macaeche­pucapa. Tichavapa títarecahi ésu. \v 26 Te nasamai­ri­ricapa ena ticava­sanahi eta te Capernaum, náraminehi namutu. Nacatsa­tsaicapa timeta­ji­ri­canapa. \s1 Ema Jesús macanaraca ena apinana púchuquiana \p \v 27 Tiuri, tichava­yarepa ema Jesús te mapena. Eta mapaisirahi te calle, náehicapaipa ena apinana púchuquiana. Tipiara­ca­na­paipahi te máequene. \p —¡Tátachicha Jesús, pájapa­nuhavi picana­ra­cahavi. Vicasiñavi piti yátupi­que­névihi Cristo! —náichapa. \p \v 28 Váhisera masuapa­va­nehini éma. Te tisiapapa ema Jesús te mapena, ena púchuquiana tisiapa­na­varepa. Témeña­ha­vanapa eta mayehe. Tásiha, éma mayase­re­ca­vacapa. Ánipa máichavaca: \p —¿Yátupipuca ecasi­ñanuhi eta nucana­ra­si­ra­heyare? —macahepa. \p Ena najicapapa: \p —Yátupi, tata. \p \v 29 Tacahe, ema Jesús máemamacapa eta náuquihana. Tásiha, máichavacapa: \p —Tiúri, eta ecasi­ñai­ranuhi, enara­cayare —máichavacapa. \p \v 30 Jéhesare, enevanepa tinara­canahi. Tímairi­ri­canapa. Tásiha, muracapa eta matupa­rasira vahi nacume­ta­jirica eta macana­ra­si­ra­vacahi éma. \v 31 Váhisera nácahehini éna. Étarichuhi te tiúchucanapa, timeta­ji­ri­canapa eta macana­ra­si­ra­vacahi. Tásiha, náechapa namutu te tachaca­ya­ra­hanahi eta avasare eta juca máichaquenehi ema Jesús. \s1 Ema Jesús macanaraca ema achane upa, macaechajicahi \p \v 32 Te viúchuca­varepa, nacahe­pai­pavare ena achaneana. Námapahi ema achane. Úpahi éma, taicha mávaháruhi ema éreana. \v 33 Tacahe, ema Jesús máquijicapa ema éreana, ema tiávahá­cainihi. Tásiha, ema achane tinaracapa. Téchajicapa. Ichape­ri­ne­hivare eta náramirahi ena achaneana eta náimairahi. Ánipa nacahe: \p —¡Tétavicava eta máitupa­ji­jia­sirava ema Jesús! Te viávasa Israel, nájina tiratahaina tíchaina tácutihini eta juca vímaha­quenehi —nacahepa. \p \v 34 Narari­hivare ena fariséoana. Ánipa nacahehi: \p —Ema maca Jesús, vémeteaca majupahahi ema Satanás, ema náquenu­murihi ena éreanana. Máijararuhi jácani eta máitupa­ji­jia­si­ravahi eta macuchu­si­ra­vacahi éna —nacahepa. \s1 Ema Jesús majapanuvaca ena achaneana \p \v 35 Ema Jesús tamutuhi mapaica eta avasareana étapa eta ánichi­cha­queneana avasa­re­chichana. Tímitu­re­capahi tayehe te jácani máiteca­pi­hapahi te náuruji­si­ra­revana. Ticame­ta­rai­rupahi eta máechaji­riruva ema Viya eta náuchucui­rayare ena ticasi­ñanahi éma, machane­ra­na­yarehi éna. Ticana­ra­re­ca­pa­hivare ena ticata­ji­vanahi ticaca­ti­ru­hanahi. \v 36 Camuriana ena achaneana tínana­ji­rí­ca­vanahi. Taicha ticata­ji­vanahi éna, nájina nácasi­ñahini. Nacutihi eta uvesa te nájina tijaneacaina. Eta máimaira­vacahi ema Jesús, ichape eta majapa­nui­ra­vacahi. \v 37 Tacahe, ema Jesús máichahavipa viti máimitureana: \p —Tétavi­cavapa eta vicamu­nuirava ena tímica­ta­ca­ha­vianaya tayehe eta juca vémata­ne­repihi. \v 38 Eyasea­ca­ya­resera ema Tata Vicaiyaquene, máijara­cahavi ena tímica­ta­ca­ha­via­nayare. Eta juca tímicu­ti­ji­ri­cavahi mácani achane eta macamu­nui­ravahi ena tímica­ta­ca­canaya te máechati­jicaya eta maharusura —máichahavipa. \c 10 \s1 Ena dócequeneana apostóleana manerejiruanahi ema Jesús \r (Mr 3.13-19; Lc 6.12-16) \p \v 1 Tacahe, ema Jesús tíchuha­havipa viti dócequeneana, mayehea­nayare apóstole. Tíjara­ca­havipa eta vítupa­ji­jia­si­ra­vayare virata­hai­ra­yarehi vicuchu­cavaca ena éreanana, vicana­ra­si­ra­yareva ena nacaju­ma­queneana étapa eta nacati­ru­havana. \p \v 2-4 Eta juca víjareana viti apóstoleana\f + \fr 10:2-4 \ft Ena nani api­nana ajai­rana ema Jacobo émapa ema Juan, napa­ra­pe­ca­cahi, machi­cha­na­vea­nahi ema Zebedeo. Ema Mateo, eta máema­ta­ne­re­pi­nihi, tico­bra­reca eta impuesto. Ema apana Jacobo, machi­chahi ema Alfeo. Ema Lebeo, mapa­pihi eta máijare. Ticai­ja­re­hi­vare Tadeo étapa eta Judas. (Te piva­raha pecha, pita­nuca te Marcos 3.16-19 étapa te Lucas 6.14-16.) Ema apana Simón, tí­ma­ti­ca­rehi éma, nacha­mu­ri­nihi ena revolucionárioana ticai­ja­rea­nahi “cananí­sta­na”. Nava­raha náqui­jica ena extra­nje­roana roma­noana.\f*: Ema tínapuca ema Simón Pedro, émapa ema maparapeichu Andrés, ema Jacobo ema maparapeichu Juan, ema Felipe, ema Bartolomé, ema Tomás, nútipa Mateo, ema apana Jacobo, ema Lebeo, ema apana Simón, émapa ema Júlasi Iscariote (ema tíjara­recahi ema Jesús). \s1 Ema Jesús mavanecavacapa ena dócequeneana apóstoleana napaicayare tamutu avasareana, ticametarairuanayarepahi \r (Mr 6.7-13; Lc 9.1-6) \p \v 5 Tacahe, ema Jesús tévata­ca­havipa viti dócequeneana apóstoleana vicame­ta­rai­ru­yarehi. Ánipa máichahavi: \p —Vahi ecuyana tayehe eta návasana ena apava­sa­juecuana. Váhivare ecuyana nayehe ena samari­tá­noana. \v 6 Eyana­ya­resera tayehe eta avasareana návasanahi ena vijaneanana israelítana. Taicha éna nacutihi eta uvesana máquenureana. \v 7 Eyana ecame­ta­rai­ruyare nayehe. Emeta­cayare eta nútija­pai­rainapa nuti Náquenuyare, nuti nucuchu­cu­ha­va­cayare éna, taicha mavane­runuhi núti ema Viya. \v 8 Ecana­ra­ca­va­ca­ya­repahi ena leprósoana énapa nácani ticata­ji­vanahi taicha eta apana jumare. Ecaeche­pu­ca­yareva ena náepena­queneana. Ecuchu­ca­yareva ena éreanana. Éti, vahi evacha­re­ruinahi eta juca ítupa­ji­jia­si­ravahi, váhivare ecobra­chaimahi nácani ecana­ra­rua­nayare. \p \v 9 Váhivare iámaimahi eta oro, eta plata, eta reale. Tacuija iama eta eniru­rucuha te alforja. \v 10 Étana­ri­chuvare emuiriha, éta iámayare. Étapa eta éparupeva, étaripa eta eyupai­riquiana. Ema ticaema­ta­nerahi, tatupa­racahi náenica­ya­repahi te jácani macaema­ta­nei­yapahi. Ene ecaheya éti, títáti­hea­nayare ena tijaca­panaya eta ecame­ta­rai­rui­ra­ya­repahi. \p \v 11 Te ítecapaucha jácani avasare, etanu­cayare ema achane tiuri, témunarahi. Enasiyare mayehe. Tiámainucava te táitecapa eta iúchusi­ra­yareva tayehe eta avasare, epaenu­mavaya ejunijica eta íteca­pihahi. \v 12 Te esiapa­yarepa tayehe eta peti, eyasea­cayare ema Viya eta náurica­ca­revaina ena achaneana ticapenana eta peti. \v 13 Te tiúrianahi ena achaneana ticape­nanahi eta peti, ímiyanava eyaseu­chayare eta náurica­ca­revaina. Téhesera te vahi nacuri, váhi eyaseu­chaimahi. \v 14 Étaripa te váhipuca nacuja­capahe te jácani avasare, étapa te jácani peti íteca­pi­hayare, váhivare nacuvaraha nacusamahe, iúchuca­va­ne­yareva. Étata­pe­va­cha­va­nú­ma­ya­reséra eta máteji te ívapeana. Táicutia­rayare eta máicuña­si­rayare ema Viya taicha eta namava­rairahi najaca­pa­hehini. \v 15 Nutupiruva numetacahe, te táitecapa eta juicio, tiápaju­ca­vainapa eta náicuñayare. Tacachu­ri­cayare eta nacaicu­ñai­rayare ena achaneana váinara­ji­queneana ticava­sanaini te Sodoma étapa eta Gomorra. \s1 Nacatianacainapa ena téhicanapahi ema Jesús \r (Lc 12.2-7) \p \v 16 Esama­nuchaha. Núti nuvane­cahehi éti eyana epaica. Narari­hisera ena achaneana váinara­ji­que­neanahi étupia­rua­nayare. Éna nacutihi eta sárare táiñehi­que­neánahi. Étisera ecutiyare eta uvesa eta tamansuvahi. Ítucayare eta ecaiche­pai­si­rayare eta navaina­ra­jivana. Váhisera ecuji­ca­pauchava te návara­hapuca náehahe. \v 17 Échapava, taicha narari­hiyare ena achaneana ticatia­na­ca­hea­nayare táichavenehi eta éhisi­ranuhi. Ticara­ta­ca­hea­nainapa, écaya­se­re­hinapa nayehe ena juéseana. Téstaca­hea­nai­na­varepa eta te náuruji­si­ra­revana. \v 18 Tásiha, etiari­hiyare éti tiámaheanaya te namirahu ena aquenucana, téhevare te namirahu ena Presidenteana gobiernoanahi, ecaviu­re­vayare táichavenehi eta éhisi­ranuhi. Esapi­hasera éti, ecama­pu­ra­vainapa échaji­sia­nuyare te namirahu éna, apaesa náimatiyare namutu ena achaneana te avasareana eta nímitu­rapiana. \v 19 Tacahe, te jácani námahe­papuca te namirahu ena aquenucana, vahi ecueñamava tayehe eta jácani échajiu­chi­ra­vayare, ecatiu­chi­ra­vayare. Échaji­cayare eta échaji­ri­ruvana máijara­ru­heyare ema Espíritu Santo te jena sache. \v 20 Taicha máimaha­heinepa, tímitu­ca­heyare eta échaji­siraya. Vahi étiji­vaimahi eta échaji­siraya. \p \v 21 Natiari­hi­yareva nácani achaneana tíjara­re­canaya ena napara­pe­queneana, navarairahi náimicapaca táichave­nénahi eta náehisi­ranuhi núti. Natiari­hi­yareva ena nácani náiyana, navara­ha­yareva náijarareca ena nachicha­naveana táichavenehi eta náehisi­ranuhi núti. Natiari­hi­yareva nácani nachicha­naveana nacana­rainapa ena náiyana, náimica­pa­cainapa táichavenehi eta náehisi­ranuhi núti. \v 22 Namutu­yaréni ena achaneana ticatia­na­ca­hea­nayare táichave­nénahi eta éhisi­ranuhi núti. Téhesera ecamichahi tamutu, ímiya­navahi eta éhisi­ranuhi te táitavapa tamutu, nucuchu­cu­ha­heyare núti. \v 23 Te napana­ji­ca­hepuca te jácani avasare iávihahi, táichavenehi eta ecame­ta­rai­ruirahi, ejunayare tayehe eta apana avasare. Jéhesare, nuti Manere­ji­ru­nuhi ema Viya, nútija­pa­va­nénapa. Vuíchaha ecuitahi epaica eta avasareana ne vijaneanana israelítana. \p \v 24 Éti nímitureana, ticatia­na­ca­heanaya ena achaneana. Vahi epicau­cha­ca­réimahi nayehe, táichavenehi éhisi­ranuhi núti. Ticatia­na­ca­he­ya­resera tacuti eta nacatia­na­si­ranuhi núti. \v 25 Tíjare­cha­hea­nayare váinarajihe, máurishi­hepuca, tacuti eta náumehai­ranuhi núti. Étisera, evapi­navaya eta ecuti­ra­nuyare eta nacatia­na­si­ranuhi nuti iáquenu, núti eyehenuhi maestro. \p \v 26 Váhisera ecupi­cavaca ena ticatia­na­caheana. Ema Viya tímara­ra­caheya. Ticuna­chaheya eta ecami­chirahi, evehainapa eta ícuchihi. \v 27 Tásiha, étumechava eta ecame­ta­rai­ruiraya tamutu eta nímitu­rapiana te tamutu avasareana. Jácani néchaji­ri­ru­vanahi te timapicu, éti ecuchu­ji­ca­yarehi te tijarahi, emicau­chi­ra­vacaya ena achaneana. Étaripa eta nujajai­ruhehi te vicarichuhi, epiara­cainapa te calle. \v 28 Vahi ecupica nácani nacapa­capuca eta iáquehe, tacari­chuchucha náiturue­que­ne­hayare. Váhisera narata­haimahi nacami­tie­queneha eta iáchaneva. Macarichu ema Viya epicayare, taicha éma máiturue­que­nehahi tamutu. Maratahahi macami­tie­queneha eta iáchanevana tayehe eta táiñehiquene infierno, te ecaina­jiruva táichavenehi eta episi­rapuca eta nacapa­si­ra­heyare. \p \v 29 Nímicu­ti­chinahe eta cáyurechicha. Éti ímija­cha­papuca vahi tasiva­chahini éta. Téñama­ca­rea­na­hisera me Viya. Éma, téchavacahi eta táitare­sirahi, étapa eta táepenirahi. \v 30 Evetijipa éti, éñama­ca­re­panahi me Viya. Éma, tímatipa eta tatupa eta echuti­macana. Téchahe­hivare éma tamutu eta ítare­sirana. \v 31 Eta tacahe, vahi ecueña­mavahi éti tayehe eta ítare­sirana, taicha tétavi­cavahi eta emunavahi mayehe. \s1 Vímereuchavayare eta véhisira ema Jesús \r (Lc 12.8-9) \p \v 32 Tímiyanava ema Jesús tímitu­cahavi. Ánivare macahe: \p —Namutu ena tímereu­cha­vanahi eta náehisi­ranuhi te namirahu ena achaneana, núti apanavare nímereu­chavaya eta nuchane­rai­ra­vacahi éna mayehe ema Tata Nucaiyaquene, ema tiávihahi te anuma. \v 33 Nácanisera vahi návara­hahini tímereu­cha­vanahi eta náehisi­ranuhi, núti apanava nímereuchaya eta vahi nuchane­ra­nai­nahini éna, te mamirahu ema Tata Nucaiyaquene. \s1 Ena achaneana náepuruvacainapa nácani téhicanayare ema Jesús \r (Lc 12.51-53; 14.26-27) \p \v 34 Éti ímija­chai­papuca eta nítesirahi te juca apaquehe, tájina tácaye­ma­ca­rémahi, tiúrica­ca­re­yarehi nícha. Váhisera ene tacahe. Níchaveneya núti, ena achaneana tépuru­heanaya téraji­ca­vanaya eyehe. Eta tacahe, nuvaraha échapirica yátupina eta juca éhisi­ranuhi. \v 35 Taicha puiti juca vicaiju­heyare, mácani achane, te natiarihi ena machicha­naveana, nacati­cha­yarehi ema naiya táichave­ne­yarehi eta máehisi­ranuhi éma. Ésuripa esu naena, nacatia­na­ca­yareva. Ésupa esu chinenaca, sucatia­na­ca­yareva esu suímase taicha eta suéhisi­ra­nu­hivare esu apana. \v 36 Ene nacaheya, narari­hiyare ena tachicha­naveana eta peti ticatia­nacana ena náiyana te peti níchavenehi núti. \p \v 37 Nácanisera tínaji­cavana eta náehisi­ranuhi táichavenehi eta nacatia­nasira ena nachicha­naveana, váipa tatupa­ra­cahini nuchane­ra­nai­nahini. Énaripa nácani tínaji­cavana eta náehisi­ranuhi táichavenehi eta nacatia­nasira ena náiyana, éneri­chuvare vaipa tatupa­ra­cahini nuchane­ra­nai­nahini. \v 38 Éne­richuvare nácani apaesarichu eta navarairahi téhica­nuanahi, váhivare náijara­ca­vahini táimica­pa­cahini eta náehisi­ranuhi, vaipa tátupa­ra­cahini nuchane­ra­nai­nahini. \v 39 Taicha nácani téñama­vanahi eta náitaresira, tiávami­rahuana eta náehisi­ranuhi, énaji­vayare ticami­tie­que­ne­ha­vanaya. Énasera nácani yátupi tíjara­re­ca­vanahi téhicanuana, táimica­pa­rua­na­ya­repuca eta náehisi­ranuhi, éna tiúchucu­ha­nayare eta náitare­si­rayare. \s1 Jararihi eta vícuchihi te anuma \r (Mr 9.41) \p \v 40 Ema Viya máitsiva­chayare nácani tiúriana ena najaca­pi­ra­heyare nasamahe éti. Taicha eta najaca­pi­rahehi, ticaeche­ranahi eta najaca­pi­ra­nu­hivare núti; éneri­chuvare najaca­pa­hivare ema Tata Nucaiyaquene. \v 41 Éneri­chuvare nácani tijaca­panahi ema profeta nuvaneruhi, énapa ena achaneana tiuri eta náehisi­ranuhi, máitsiva­chayare ema Tata, máijara­si­ra­va­cayare eta náicuchi. \v 42 Énaripa ena témuna­ra­hianahi nayehe ena nani ánichi­cha­queneana téhica­nuanahi, nacumpiracha eta une táichavene eta náehisi­ranuhi; éneri­chuvare jararihi eta náicuchiquene —máichahavipa ema Jesús. \c 11 \s1 Ema Juan Tícachasiricarahi mavanecavacapa ena máimitureana \r (Lc 7.18-35) \p \v 1 Te tamutupa eta máimitu­si­ra­havihi ema Jesús viti dócequeneana mayeheana apóstole, tiyana­varepa eta te avasareana tayehe eta Galilea. Taicha mavarahahi máimitu­cayare ena achaneana eta máechaji­ri­ruvana ema Viya. \p \v 2 Tiuri puiti, ema Juan Tícacha­si­ri­carahi, mávinehi te cárcel. Ánaqui masamai­ri­ricapa eta máichaque­neanahi ema Jesús. Tacahe, máevatacapa ena apinana máimitureana, nayase­re­pa­na­yarehi ema Jesús. \v 3 Te náiteca­pauchapa, náichapa: \p —Ema viáquenu Juan tivane­ca­havihi viyase­re­pa­na­viyare te yátupi­hipuca pítiri­pa­hipuca Cristo ema vicucha­pa­quenehi, ¿téhese­rapuca vímiya­na­va­ya­repuca vicuchapa? —náichapa. \p \v 4-5 Ema Jesús majica­pa­vacapa: \p —Nuvaraha ímara­racaya eta níchaqueneana puiti. Nucaimai­ri­ri­ca­vacaipa ena púchuquiana. Nímipai­siraipa ena masariana. Nucana­ra­ca­vacaipa ena leprósoana, énapa ena túhuquiñana. Nucaeche­pu­si­ra­va­cai­pavare ena náepena­quea­neanaini. Éneri­chuvare níchuhahi ena páureana náeneuchavaya apaesa náuchucuha. Tásiha, eyana emetaca ema Juan tamutu. \v 6 Vaipa macueñamava ema Juan eta nuyehe. Tétavi­cavahi eta máurica­ca­revahi éma, te ticasi­ñavahi eta nuyehe —máichavacapa. \p \v 7 Tacahe, tichavanapa ena vanairu­canahi me Juan. Tásiha, tépana­va­varepa téchajica ema Jesús, máechaji­sihapa ema Juan. Ánipa macahe eta mameta­si­ra­vacahi ena achaneana: \p —Nuvaraha epane­reu­chayare ema Juan. Te jácani vuíchaha nacara­ta­cahini éma, te eyanapa te mávapahi apaquehe te mávihahi, ¿tájaha eta epane­reruana tayehe eta macame­ta­rai­ruirahi? Éti ímija­chai­papuca mamapa­chi­chi­ji­ri­ru­vaichucha eta máechaji­sirahi tacutihi te vímararaca ta taflurena eta acutena te tacaya­mu­ri­rijica eta técaticava. \v 8 Ímija­chai­pa­va­repuca tavayuaruhi éma tiúrina­ná­ca­va­yarehi eta macamui­ri­hairahi. Écharichuhi éti mácani tiúrina­na­cavahi, píncanillahi eta máitaresira, váiparinehi tiúchucaimahi te sache, váhivare tiyanaimahi te mávapahiana apaquehe. Manasi­que­ne­yarehi te jácani tiúrina peti. \v 9 Nuyase­recahe: ¿Tájaha eta ímija­chirahi eta mayehe? ¿Ímati­hipuca eta profetairahi éma? Núti numetacahe: Matupi­ruvahi eta macame­ta­rai­ruirahi ema Juan. Mavaneruhi ema Viya eta yátupi­quenehi profetahi éma. Nájina mácutihini ena apamuriana profetana. \v 10 Ema maca Juan émara máechaji­si­ha­quenehi ema Viya eta te Sagrada Escritura, ánipa macahehi: “Nuvane­cayare ema tínapu­mi­rau­cha­vi­ya­repahi ema ticame­ta­rai­ru­ya­repahi, apaesa natseca­vapaipa ena achaneana eta najaca­pi­ra­viyare” tacahepa eta Sagrada Escritura. \v 11 Núti nutupiruva numetacahe: Ema maca Juan, nájina mácuti nayehe ena achaneana. Tétavi­cavahi eta macuna­cha­ca­revahi. Tiápaju­pa­na­va­hisera eta nacuna­cha­ca­revahi nácani nuchane­ranaya, apaesa­chi­cha­pucaini eta nacaicu­tia­rairahi eta mapane­reruana ema Tata. \p \v 12 Ema Juan tépanavapa eta máimitu­sirahi ena achaneana tacamu­nuirahi eta náeneuchirava me Viya. Narari­hisera ena vahi náuricahini nasama­ra­ra­cahini. Étapa tímica­tichahi témeca­ta­jí­vachahi éma. Puíticha tanasihi ticati­chanuana núti apanava, témeca­ta­ji­va­cha­nua­nayare. \v 13 Ema víyarahaini Moisés téchaji­si­hanuhi eta te májurehi. Énaripa ena víyara­hanaini profetana náechaji­sihahi eta nítesi­ra­yarehi nuti Manere­ji­runuhi ema Viya. \v 14 Puiti numetacahe: Ema Juan émaripahi ema profeta máiteru­yarehi mavasi­yarehi ema víyarahaini Elías, eta máinapu­mi­rau­chi­ra­nuyare. \v 15 Te evara­hapuca ecaicutiara, tavaraha eta epane­re­chi­navaya. \p \v 16-17 Etiari­hi­hisera eti achaneana puiti juca sácheana, eta emasua­pa­ji­raivahi, nímicu­ti­chahesa ena amaperuana tiútseruanahi. Apapi­pi­jichucha eta nacaye­ma­que­nea­napahi. Ema apana macahe­papuca: “Vépiyacaya eta piéstachicha”. Énasera ena apamuriana vahi náisapa­vahini. Tásiha, ema apana macahepuca: “Vépiyacaya eta ecari”. Váhiva­resera náisapa­vahini. \v 18 Ema Juan, te tímere­cavapa, muraca eta máimitu­ra­pianahi. Eta manica­sareana, vahi tácutihini eta nanica­sareana ena achaneana. Narari­hisera te emuri ena tépiyae­que­ne­hanahi éma. Náimijachahi mávaháruhi ema éreana. \v 19 Nuti Manere­ji­ru­nuhi ema Viya, eta níteca­pau­chi­rahepa, nucacha­ne­hepaipa eti achaneana eta enisirahi. Etiari­hi­hivare eti épiyae­que­ne­hanuhi: “Ímaha ema maca, cánisiu­qui­tataji, cávahárasi. Macacha­ne­va­capaipa ena achaneana tisipe­ca­tu­ra­ra­hia­nahi” ecahehi. Eti épiya­cavapa épururahi, ticuti­rinehi yátupi­nahini échema­ra­hihini. Tétavi­ca­va­hisera eta éjeca­pi­ravahi taicha eta emasua­pa­ji­raivahi. Te yátupi­hihini échemarahi, ímati­nuhini eta nucava­na­hirahi eta me Tata —máichapa ema Jesús. \s1 Eta táicuñayare eta návasana ena achaneana masuapajirairahana \r (Lc 10.13-15) \p \v 20 Ema Jesús tépanavapa máechajisiha eta táicuña­yarehi eta avasareana máichinehi eta tiárami­careana. Ticaicu­ña­na­yarehi ena tachicha­na­veanahi táichavenehi eta namasua­pa­ji­raivahi. Váhivare náeneucha­vahini, náinaji­ca­hi­pucaini eta napeca­turana. Máechajicapa ena achaneana tímicu­ti­ji­ri­cavahi natiari­hi­nahini te mamirahu. Ánipa macahe: \p \v 21 —¡Páurehesami eti nujaneanana ecava­sanahi te avasare Corazín! ¡Páurehe­sa­mi­hivare eti apamuriana nujaneanana ecava­sa­na­hivare te avasare Betsaida! Ichape eta ícuñayare taicha éti ímaharipa tamutu eta tiárami­careana níchaque­neanahi te emirahu, váhisera ávara­hahini éneucha­vahíni. Ena nani achaneana ticava­sanahi te Siria, apava­sa­na­na­hinéni, tétavi­ca­va­hinéni eta namaurivahi, németea­casera núti nasapi­ha­hi­pucaini téneuchavana te náimahahini eta níchaque­nea­napahi. Enéva­ne­nahíni náimere­ca­vahini yátupi eta náeneuchi­ra­vai­nahini. \v 22 Numeta­ca­he­va­nesera: Te jena sácheyare, muraca­pa­nayare eta ícuñayare éti, taicha eta emava­rairahi éneucha­vahini. Tacachu­ri­cayare eta nacaicu­ñairaya ena achaneana apava­sanana ticava­sanahi te Siria. \v 23 Étiripa eti ecava­sanahi te avasare Capernaum, tamapu­rujihi eta nímitu­si­rahehi étapa eta ímairahi eta tiárami­careana níchaqueneana. Eti ecasi­ña­va­vaicahi, ímija­chai­papuca eta ticaya­pa­heyare te anuma. Ichapesera eta etsiri­ha­ca­re­vayare, taicha épuju­qui­cha­vayare eta te yucu taicha vahi éneucha­vaimahi éti. Taicha te nímere­cahini eta tiárami­careana tayehe eta avasaréni váinara­ji­quenehi Sodoma, tácutihini eta ímairahi éti, ichape­hi­pucaini eta náeneuchi­ra­vai­nahini, váipapuca macuicu­ña­cahini ema Viya. \v 24 Numeta­ca­he­va­nesera: Ichape eta ícuñayare te táitecapapa eta juícioyare. Tacachu­ri­cayare eta náicuñayare ena ticava­sanaini te avasare Sodoma —macahepa ema Jesús. \s1 Ema Jesús tiúrisamuréinehi mayehe ema Maiya \r (Lc 10.21-22) \p \v 25 Étarichuhi te jena hórahi, ema Jesús ánipa macahe: \p —Tata Nucaiyaquene, tétavicava eta nucuna­chiravi. Jéhevare píti táquenuvihi eta anuma étapa te juca apaquehe. Títauchavaipa eta pipane­reruhi. Vahi písapahini náitucahini eta júcana ena tímija­cha­vanahi téchema­rahiana. Énapasera píjaracahi ena nani téhica­nuanahi, tájina­hinéni náechema­rai­vai­nahini. Puiti nasapi­ha­ripahi nacachu­ricahi ena títupa­ji­jia­ca­vanahi. \v 26 Tétavi­cavahi eta táurivahi eta pipane­reruhi píti, Tata Nucaiyaquene. \s1 Ema Jesús máichuhavaca ena navitajiruana, mavaraha macanaracavaca \p \v 27 Tacahe, ema Jesús máichavacapa ena achaneana: \p —Ema Tata Nucaiyaquene, ema tíjara­canuhi eta nútiraya néchaya tamutu. Nájina énaji­vai­nahini náimatihini ema Tata. Nucarichu núti néchinavahi ena nímima­ti­rua­nayare éma. Taicha núti yátupihi eta nímatirahi ema Tata Nucaiyaquene; tacuti­quenehi eta yátupi­ra­hivare eta máimati­ranuhi éma. \p \v 28 Yare, ecasiñanu emutu eti evita­ji­ruanahi te iáchanevana eti éyare­ca­rahiana eta éjeca­pi­ravana. Núti nucana­ra­ca­heyare. \v 29 Ísapava nunaca­sicahe eta nuyehe yugo. Nucachanehe apaesa ecaravahu nuyehe, taicha núti mánsunu, tétavicava eta núriva eta nusamure. Éti tétavi­cavaya eta iúrica­ca­revaya te iáchanevana te ejacapa eta nímitu­rapiana. \v 30 Taicha eta nuyehe yugo vahi tácajera. Tipeve­jiyare esama —máichavacapa ema Jesús. \c 12 \s1 Ena fariséoana náimipicauchahi eta nayeherepiana tayehe eta sávarumuhuana. Émasera ema Jesús máimereuchahi émarichu téchahi eta nayeherepiana ena achaneana eta sache nanarasirayare. \r (Mr 2.23-28; Lc 6.1-5) \p \v 1 Eta jena sávaru, ema Jesús tiyanapa tipaica. Tiámahavipa viti máimitureana. Témehi­ca­vanapa ena fariséoana. Vétavi­vi­ji­ca­paipahi eta isanitiana. Tacahe, eta vipaisi­rapahi, vécuha­paipa viti máimitureana. Tásiha, vivechu­qui­ha­paipahi étaja­vapahi eta trigo. Vivepi­ra­qui­hapaipa, vépura­ja­ca­cha­va­paipahi. Vinicapaipa, taicha tísapa­ca­reichucha. \v 2 Énasera ena fariséoana eta náimara­ra­si­rapahi, tisema­ma­ju­heanapa. Ánipa naicha ema Jesús: \p —Pímaha ena pímitureana. Ticaema­ta­nea­na­paichucha eta navepi­ra­qui­hapahi eta trigo puiti juca sache tétavi­cavahi eta tacapi­ca­huirahi. Vahi tísapa­ca­remahi eta juca nacaema­ta­nérahi puiti —náichapa. \p \v 3 Tásiha, majica­pa­vacapa ema Jesús: \p —Németeaca éti vahi ecaicutiara eta tacaye­maquene eta Sagrada Escritura, eta máichava­que­nevahi ema víyarahaini David eta mapaisi­rapahi técuhapaipa, énerichuva ena téhica­napahi. \v 4 Écharichuhi éti te masiapapa eta mapena ema Viya, tiyase­se­recapa eta manica­yarehi. Náijaracapa eta pan tacapi­ca­hu­quenehi nanaca­sarehi te mamirahu ema Viya. Nanica­sarehi ena tiyuja­ra­ca­rahiana, émasera ema David vahi tátupa­ra­cahini manicahini. Étasera eta máecuavahi, manicapa eta pan, énapa ena macacha­ne­que­nea­napahi. \v 5 Váhipuca échajicuha éti eta te Sagrada Escritura eta mavanairipi ema víyarahaini Moisés eta nayehe ena tiyuja­ra­ca­rahiana téchapa­ji­ri­canahi eta Templo. Éna, tájina natapi­ra­vai­nahini eta nacaema­ta­nerahi te sávaru­muhuana. \v 6 Taveti­ji­chapuca puiti nutiari­hipahi núti. Ichápe­que­né­nu­pánahi tayehe eta Templo. \v 7 Éti váhivare ecaicutiara eta juca máechaji­ri­ruvana ema Viya: “Núti nuvaraha yátupinaini eta ejapa­nu­rai­vainaini. Taicha te vahi, tamapu­ru­jiyare eta ecama­va­huirahi eta nuyehe” macahepa. Te ecaicu­tia­rahini, váhiya­rehini ecaeca­hivaca ena nímitureana, taicha éna tájina natapi­ra­vai­napahi. \v 8 Tiuri puiti, numeta­ca­heyare: Núti Manere­ji­ru­nuhi ema Viya, nútirichu néchahi eta sache nanara­siraya ena achaneana —máichapa. \s1 Ema Jesús macanaraca ema achane tépenavahu \r (Mr 3.1-6; Lc 6.6-11) \p \v 9 Te apana­varepa sávaru, tiyanavare ema Jesús tisiapahi tayehe eta náuruji­si­rareva. \v 10 Ánaqui matiarihi ema achane vaipa tayamu­ri­cahini eta mavahu, tépena­vahuipa. Natiari­hi­hivare ena fariséoana, natanu­ji­ricahi eta ticaviu­re­va­yarehi ema Jesús. Nayase­recapa éma: \p —¿Táuricapuca vicana­ra­cavaca ena nacaju­ma­queneana te sávaru­muhuana tacapi­ca­hu­quenehi? —náichapa. \p \v 11 Ema Jesús majica­pa­vacapa: \p —Nímicu­ti­chinahe puiti. Németeaca májina émanaina achane vahi macuja­pa­nuhini eta máitatiquene uvesa, te téchipai­ca­vapuca te pusu te jena sache tacapi­ca­hu­quenehi. Eta máeñamirahi, tipatsicava mavecuha eta paure sárare. \v 12 Núti numetacahe: Ema maca achane tiápaju­cavahi eta téñamacare tayehe eta uvesa. Tacahe, tísapa­ca­réchucha víchayare eta táuriqueneana te sávaru­muhuana —máichavacapa. \p \v 13 Tásiha, ema Jesús máichuhapa ema achane ticaju­ma­vahuhi: \p —Nímaha. Picaja­ru­vauchava, pímereca eta pivahu —máichapa. \p Tacahe, ema achane eta macaja­ru­vau­chi­ravahi, eneva­ne­rinehi tinaraca eta mavahu. Tiúrivarepa tichava, tacutipa eta mavahu sapa. \v 14 Tisema­na­rinehi ena fariséoana eta náimairahi eta máichaquenehi ema Jesús. Tiyananapa. Tinacu­cha­vanapa eta napane­re­chirahi eta nacapa­si­ra­yarehi ema Jesús. \s1 Ema Jesús tiyanavarepa tipaicahi \p \v 15 Tacahe, ema Jesús, te máechapa eta napane­reruhi ena fariséoana, navarairahi nacapaca, tiyana­varepa tipaicahi. Náehicapa ena camuri­queneana achaneana. Éneri­chuvare, náiteca­pau­chapaipa ena nacaju­ma­queneana. Macana­ra­ca­va­capaipa namutu. \v 16 Mavane­ca­pai­pasera ena macana­ra­rua­napahi vahi nacume­ta­jirica eta émairahi ticanaraca. \v 17 Eta juca títaucha­vapahi eta máechaji­ri­ruvahi ema Viya tayehe eta májurehi ema víyarahaini profetaini Isaías. \v 18 Ánipa tacahehi: “Nuvaraha ímatiya ema vanairucahi nuyehe, nunere­jiruhi núti. Tétavi­cavahi eta némuna­sirahi, núrisa­mu­re­hivare máicha. Ímatiyare éma taicha mávaháruhi ema Espíritu Santo máijararuhi éma. Ema nuvanara, tímitu­ca­va­cayare ena achaneana te tamutu avasareana eta nuvanai­ri­pianahi. \v 19 Éma, tájina máitucaimahi téhacaca. Váhivare tipiara­re­caimahi, macuna­chi­ravahi te cálleana tayehe eta máichaque­neanahi. \v 20 Mánsuhi éma taicha ticayehehi paciencia. Macami­cha­vacahi namutu. Váhivare macaja­chaimahi nácani vahi túmeanaina. Tiámainucava te máejacapa tayehe eta mávacu­reyare, muracainapa eta mávacu­reyare. \v 21 Tásihasera, namutu ena achaneana te avasareana ticune­va­nayare eta mayehe, navarai­rayare máurichayare éma” macahepa ema Viya. \s1 Ena fariséoana téjecapavanahi eta náimijachirahi ema Jesús mávaháruhi ema Váinaraji Satanás \r (Mr 3.19-30; Lc 11.14-23; 12.10) \p \v 22 Tacahe, ena achaneana námapaipa ema achane púchuqui, úpavare, taicha mávaháruhi ema éreana. Navarahahi macanaraca ema Jesús. Jéhesa­re­hisera ema Jesús macana­racahi. Tiúripa téchejica, tímairi­ri­ca­varepa. \v 23 Ichape­rinehi nárami ena achaneana. Tásiha, ánipa nacahe: \p —Ema maca Jesús, émapa­chupuca ema Cristo, ema vicucha­pa­quenehi mámariequene ema víyarahaini David —nacahepa. \p \v 24 Énasera ena fariséoana napane­rechahi náepiyae­que­ne­ha­yarehi. Ánipa nacahe: \p —Ema maca Jesús, eta macuchu­si­ra­vacahi ena éreanana, vémeteaca máijararuhi eta máitupa­ji­jia­si­ravahi mayehe ema Satanás, ema náquenu­murihi ena éreanana —nacahepa. \p \v 25 Ema Jesús máimatihi eta napane­reruhi éna. Tacahe, máichavacapa: \p —Nímicu­ti­chinahe puiti ena machanerana ema gobierno. Éna vahi típutsi­mu­ri­ha­ca­ca­naimahi apinai­na­hi­pucaini partido. Te típutsi­mu­ria­ca­canapa, énaji­ca­cai­pa­pucaini tiáquipai­cacana. Énaripa ena achaneana te avasare, vahi táurica náiputsi­mu­ria­vahini. Émaripa mácani achane, te camurianahi ena machicha­naveana, váipari­ne­hivare típutsi­mu­ria­va­naimahi náehaji­ri­ca­cahini, énaji­ri­ca­cahini náquipai­ri­ca­cahini. \v 26 Ene macahehi ema Váinaraji Satanás, váiparinehi máisapahini típutsi­cacana ena machamuriana, taicha mavarahahi tisimu­tua­na­yarehi éna, tímiya­na­va­na­yarehi eta nacaete­ma­ji­ri­si­ra­ha­vi­yarehi. \v 27 Éti ímijachaipa nútirichu machamuri ema Satanás, táichavenehi eta nurata­hairahi nucuchu­cavaca ena éreanana. Tájina vahi étupi­ca­vahini éti eta juca epane­reruana. Te émahipuca tímica­ta­canuhi ema Satanás, éneri­chu­hivare éti máimica­ta­rua­na­hivare jácani éma, eta ecuchu­si­ravaca ena éreanana. Epane­re­chi­ná­vanuma. \v 28 Émaque­ne­hisera ema Espíritu Santo, tíjara­canuhi eta juca nurata­hairahi nucuchu­cavaca ena éreanana. Eta juca étara ícutiaraya éti eta matupa­ra­si­ranuhi ema Viya eta nútirayare nécha tamutu. Nútiripara nuti ecucha­pa­quenehi. \p \v 29 Nájina tisiapaimahi eta námere­cahini te jácani peti matiarihihi ema túmequenehi. Tacamunuhi nacara­ta­ca­nu­mayare, náitiaca­nu­ma­yarehi éma. Jéhesare, náituru­ye­cha­sa­re­yarepa eta máimaha­queneana. Ene nucahehi núti, túmepa­nanuhi mayehe ema maca Satanás. \p \v 30 Te vahi éhicanu, ecaema­ta­nea­si­ranuya, machamu­rihehi éti ema ticatia­na­canuhi. Masapiha ímica­tacahi éma eta macaete­ma­ji­ri­si­ranuhi. \p \v 31-32 Nutupiruva numetacahe: Eperdo­na­cha­careana eti achaneana eta epeca­turana, tamutu jácani échaji­sihaira eta táiñema­hi­queneana. Jácani te ecaeca­hi­nu­hipuca nuti Manere­ji­ru­nuhi ema Viya. Jarari­hisera eta epecatura vahi tiperdo­na­cha­ca­remahi. Éti ímijachahi ema Satanás ema tiávahá­canuhi. Ichape eta éjeca­pi­ravahi, taicha ema tiávahá­canuhi núti, émaquenehi ema Espíritu Santo. Éti epana­ra­ra­caripa éma. Tásiha, tájina eperdo­na­cha­ca­reimahi puiti juca ítare­si­raichaha, evetijipa te apana ítaresira —máichavacapa. \s1 Ema Jesús máimicuticha eta táhi eta yucuqui \r (Lc 6.43-45) \p \v 33 Tímaticare eta yucuqui te tiúrinisihi eta tacahira. Tímati­ca­re­hivare eta apana yucuqui, máuriraha eta tacahira. ¡Epanerecha! Núti níchahi eta táuriqueneana nayehe ena achaneana ticata­ji­vanahi. Éta tímereu­chanuhi eta mávahá­si­ranuhi ema Espíritu Santo. Téhesera nucaete­ma­re­cahini, níchahini eta máemata­ne­repiana ema Váinaraji, jéheva­re­se­ra­pucaini eta tímereu­cha­nuhini eta mávahá­si­ra­nui­nahini éma. \v 34 ¡Étisera machicha­na­vea­na­tataji ema Váinaraji! Váiparinehi ítucaimahi échajisiha eta táurina­queneana, taicha éti tamave­ra­siavahi eta evaina­ra­jivana. Eta échaji­ri­ru­vanahi ticaecherahi eta evaina­rajiva te esamureana. \v 35 Nácani tiúriana achaneana, tatupi­ruvahi eta náechaji­ri­sirava taicha tiúrihi eta nasamure. Nácanisera achaneana váinarajiana, vahi tiúrimahi eta náechaji­ri­sirava. Tíñema­hi­pi­vacahi taicha tavayuchahi eta tavaina­rajiva eta nasamure. \v 36 Nutupiruva numetacahe: Te táitecapapa eta sache táiteca­pi­rayare eta juício, emutu ecaya­se­re­hiyare eta échaji­si­hairana eta tamaepe­ra­ji­queneana. \v 37 Étaripa eta tiviucha­heyare. Téhesera tiúrihipuca eta échaji­si­hairahi, vahi ecaicu­ñaimahi. Tájina tiviucha­hémahi —máichavacapa. \s1 Ema Jesús macajachavaca ena fariséoana taicha eta namasuapajiraivahi \r (Mr 8.12; Lc 11.29-32) \p \v 38 Tacahe, nayaseacapa ema Jesús ena fariséoana énapa ena escribá­noana. Ánipa náicha: \p —Tata maestro, vivaraha picuchucaini eta tiáramicare, te yátupipuca mavane­ruvihi ema Viya —náichapa. \p \v 39 Ema Jesús majica­pa­vacapa: \p —¡Eti achaneana váinara­ji­queneana! Núti nímatihe. Vahi esuapa­nuimahi, te nímere­ca­pucaini eta tiáramicare. Tásiha, váhinéni étina tatuparaca ímahahini eta tiárami­careana. Ímaha­ya­resera eta tiáramicare tacutiyare eta máichava­que­nevahi ema víyarahaini profetaini Jonás. \v 40 Taicha ema Jonás masiapa­juechahi eta ichapequene jima, mapana sache eta mayerevahi, mapanavare yati. Ene nucaheyare, núti Manere­ji­ru­nuhi ema Viya, mapanayare sache, mapanavare yati, eta nucaheyare eta nucaeca­ra­si­rayare. \v 41 Eta jena sácheyare téchepu­ca­nayare namutu, tiúchucu­ha­nayare ena achaneana ticava­sa­náinihi acane te Nínive. Tisipe­ca­tu­ra­ra­hia­na­hinéni éna. Natupi­ru­va­hisera nasuapa eta mametarairu ema Jonás. Téneucha­va­na­vanehi. Tásiha, te jena sácheyare, nacahenapa eyehe éti: “Táuricapa nacaicuñaini ena nani mapara­juruana ema Cristo, táichavenehi eta namasua­pirahi éma. Taicha éma, máurique­ne­panahi mayehe ema Jonás” nacahénapa. \v 42 Tacutiquene esu reina Seba eta acane, te susamai­ri­ricapa eta máitupa­ji­jia­si­ravahi yátupi ema Salomón. Ésu, tayére­hi­que­ne­hinéni eta suávasa, tiyana­hisera sucapayaca ema Salomón taicha suvarahahi susama­yarehi éma. Tacahe te téchepu­canapa namutu, ésu suyasea­cainapa eta ecaicuña éti máetupi­cu­shianahi puiti. Sucahe­na­papuca: “Táuricapa nacaicu­ñahini ena nani máetupi­cushiana, tájina náetseraruina nasamaripa ema Cristo, ema títupa­ji­jiá­pa­navahi mayehe ema Salomón, tásiha vuíchaha­caruva nasuapa” sucahé­na­papuca jácani. \s1 Ema Jesús máimicutichinahi ena masuapajirairahana mayehe \r (Lc 11.24-26) \p \v 43 Tímiyanava eta máechaji­si­ravahi ema Jesús, ánipa macahe: —Éneri­chuvare éti ecuti mácani achane máinajiruhi ema émana éreana. Ema éreana tiyana matanu­cainapa eta jácani masiapi­ha­yarehi. Eta mamaichi­mavira eta mavara­haquene, mapane­re­cha­yarehi tichava. \v 44 Macahé­na­papuca: “Nuyanayare nuchava, nusiapa­yareva mayehe ema návahá­ruinihi”. Te títecapapa ema éreana mayehe ema achane mávahá­ruinihi, máimahapa ema achane máinaji­caripa eta mapeca­turana, vuíchahasera máehicahini ema Viya. \v 45 Tásiha, tiúrisa­murepa ema éreana. Tásiha, tíchuarecapa ena siétequeneana machamuriana. Váinara­ji­panana éna. Nasiapa­ha­cai­na­varepa namutu éna. Jéhesare, tiápaju­cavapa eta mavaina­rajiva ema paure achane. Ene ecaheyare éti, taicha eta emasua­pi­ranuhi —máichavacapa ema Jesús. \s1 Suítecapauchapa esu maena ema Jesús énapa ena maparapenaveana \r (Mr 3.31-35; Lc 8.19-21) \p \v 46 Tímitu­re­ca­richaha ema Jesús nayehe ena achaneana, títeca­panecha esu maena énapa ena mapara­pe­naveana. Nanasi­hisera te aneca. Navarahahi náechaji­ca­yarehi éma. \v 47 Natiarihihi ena timeta­pa­nanahi ema Jesús. Ánipa nacahe: \p —Esu pémuna­ru­quenehi pena énapa ena pipara­pe­naveana, nararihi ani te aneca. Navarahahi téchaji­caviana —náichapa. \p \v 48 Émasera majicapapa: \p —Yátupi némuna­ca­vacahi esu meme, énapa ena nupara­pe­naveana. Narari­hisera ani te juca nuchacaya ena némuna­rua­na­hivare, nupara­pe­na­veanahi. \p \v 49 Tásiha, tisuve­cha­havipa viti mayeheana apóstoleana. Tásiha, macahepa: \p —Numetacahe, ena nani ena némuna­rua­na­hivare. \v 50 Taicha namutu nácani ticaema­ta­nea­canahi me Tata tiávihahi te anuma, énahi ena némuna­rua­na­hivare —máichavacapa. \c 13 \s1 Ema Jesús máimicutichinavaca ena achaneana eta evaraqui tacaevaquenehi te apanapanenejiquene máteji \r (Mr 4.1-9; Lc 8.4-8) \p \v 1 Te jena sache, tiyana­varepa ema Jesús, macaijuhe te tachausi eta cáquiure. Téjaca­varepa eta ánaqui eta máimitu­re­si­ra­yarehi. \v 2 Tásiha, camuria­na­pa­hivare ena achaneana títeca­pau­chanahi éma. Eta navayu­chi­raripa ena achaneana, tiyanapa ema Jesús tiávacuhapa tayehe eta pacure. Ena achaneana nanasipa te tachausi tiájipahi. \v 3 Tásiha, camurihi eta máimicu­ti­cha­que­neanahi eta máimitu­si­ra­vacahi. Ánipa macahe: \p —Matiarihi ema émana achane. Tévapanahi te máesane. \v 4 Eta mapaisi­rapahi, témiri­capaipa eta evaraqui te achene. Táimahapa eta cáyure, tanicapa. \v 5 Eta mayeherepi éma eta máevasira, máevaja­japaica eta apaquehe. Tásiha, eta apamuri evaraqui témiricapa te váhirichu tamitu­tuhini eta máteji taicha máripahi eta apaquehe. Tímaru­ca­va­ne­paneni táicha. \v 6 Téhesera te tíjurepa eta sache, tacapa­jicapa; taicha váhirichu táupare­va­cahíni. \v 7 Tacahe, eta apana evaraqui témiri­capaipa te tataracu eta itapepaire. Tiúrina­hinéni eta táimaru­sirahi, étasera eta itape tacachu­ricapa eta tajuru­sirahi. Táemuriachapa eta sucureca. \v 8 Tacahe, eta apamuri evaraqui témiri­capaipa te tiúrina máteji. Tiúrina­panahi eta tajurusira. Eta étana, ticahipa tétupi­ca­va­panapa. Eta apanavare, ticahipa ánimuríchu. Eta apanavare, ticahivare apaesa­sa­jiruichu. \v 9 Esama­ra­racanu emutu éti. Te evara­hapuca ecaicutiara, tavaraha eta epane­re­chi­na­vayare. \s1 Ema Jesús máitametacaquenevacapa ena apóstoleana eta juca máimiturapihi \r (Mr 4.10-20; Lc 8.9-15) \p \v 10 Tacahe, viti mayeheana apostóleana vémeña­havapa eta mayehe ema Jesús. Viyase­recapa tájahapuca tacayemahi eta máimicu­tia­ra­chi­ra­va­caichucha eta máimitu­si­ra­vacahi ena achaneana. \p \v 11 Tásiha, ema Jesús tijica­pa­havipa: \p —Ema Tata titupa­ra­canuhi nítame­ta­ca­heyare éti eta juca táequene­reruana mapane­reruana. Mavaraha ímatie­que­nehaya éti. Énasera ena apamuriana achaneana vahi nítame­ta­ca­va­caimahi, náimaina­vainepa éna. \v 12 Éti, te esuapa yátupihi eta nímitu­rapiana, ema Espíritu Santo tímitu­caheya tamutu eta tacaye­ma­que­neanahi. Énasera nácani vahi návara­hahini nasuapa, énaji­vayare tíchavana ticave­re­ji­ca­sianaya eta nasama­que­neanahi. \v 13 Eta tacahehi eta nímitu­si­ra­vacahi, nímicu­tia­ra­chi­na­va­caichucha. Te apaesarichu eta navarairahi náituca, vahi nacaicu­tia­rahini eta juca nímecha­que­neanahi. Nasamahi eta néchaji­ri­ruvana, váhisera nacaicu­tia­rahini eta nímitu­sirahi. \v 14 Puiti ena nani achaneana nacuti ena achaneana acane, vahi nasuapahini ema víyarahaini profeta Isaías. Ánipa macahe: “Nímatihe éti. Esama­ya­re­né­nipuca, váhisera ecaicu­tia­raimahi. Ímaha­ya­re­hi­né­nipuca, váhiva­resera ímatie­que­ne­haimahi. \v 15 Taicha eta esamureana eti achaneana, tétavi­cavahi eta tamuracava. Vahi evaraha esama. Épiya­ca­va­hivare púchuquihe, emava­rairahi esuapahini te esamureana. Tájinapa táichahíni vicucha­pahini eta éneuchi­ra­vai­nahíni, evarai­ra­pucaini ecasi­ña­vahini me Viya, apaesa macana­ra­ca­hehini” macahepa ema víyarahaini Isaías. \p \v 16 Étisera eti nímitureana, tétavi­cavahi eta iúrica­ca­revahi, taicha esuapahi eta juca ímaha­que­neanahi étapa eta esama­que­neanahi. \v 17 Nutupiruva numetacahe: Acane ichape­muriana ena achaneana tiúriana énapa ena víyara­hanaini profetana, tétavi­cavahi eta navarairahi tímatinuana, náimahavare eta juca níchaque­neanahi ímaha­que­neanahi. Navara­ha­varepa nasama eta nímitu­re­sirahi. Váipasera nacapa­ya­cahini. \p \v 18 Ácaicu­tiaraicha eta juca nímicu­tia­ra­cha­quenehi mayehe ema tévacarahi. \v 19 Núti níchuhavaca ena achaneana, machane­ra­nayare ema Viya ena téhica­nua­nayare. Tásiha, natiarihi ena achaneana nasama­ri­pa­hinéni eta nímitu­ra­pianahi, émasera ema Váinaraji vahi máisapahini tánasihini te nasamureana. Enevanehi macami­ti­si­cavaca eta náimitu­ca­si­va­nainihi. Éna nacutihi eta máteji muraca­pa­hi­quenehi te achene. \v 20 Natiari­hivare ena apamuriana achaneana, nacutihi eta máteji máripahi. Te nasama­raraca eta nímitu­rapiana, natupi­ru­vanehi nasuapa, tiúrisa­mu­rea­nainehi. \v 21 Váhisera nárata­hahini nacara­va­huhini yátupi­nahíni. Vahi nácutihíni eta evaraqui tiúparehi. Ánipirichu eta náehisirahi, taicha vahi nacami­chahini jácani nacata­ji­vai­ranahi. Váhivare túmesa­mu­rea­nai­nahíni te tatiarihipa eta jácani nacatichaira ena achaneana táichavenehi eta náehisi­ranuhi. \v 22 Natiari­hivare ena apamuriana achaneana nacuti eta máteji te távihahi eta itape­quijiana. Éneri­chuvare nasama­ra­ra­ca­hinéni eta nímitu­rapiana. Napane­ré­que­ne­ha­hinéni, tahapa­pi­ri­ca­va­ca­hisera eta jácani táichara­ra­ca­va­yarehi eta náitaresira. Tavayua­ca­va­cavare eta tájipa­racana, étapa eta navarairahi tirrico­chavana. Tamutu eta juca táemeta­vícahi eta navarairahi téhicanuana. Tamapu­ru­ji­yarehi eta najaca­pirahi eta nímitu­rapiana. \v 23 Natiari­hisera ena apamuriana achaneana nacutihi eta tiúrina máteji. Éna, tisama­nuanahi. Náunacahi yátupi eta nímitu­rapiana, náimatie­que­ne­hairahi. Tájinavare náichira­vai­nahíni eta náehisi­ranuhi. Ichape eta nacaema­ta­nea­sirahi ema Viya. Nararihi ena apaesarichu eta nacaema­ta­nea­sirahi. Narari­hivare ena apamuriana, nativa­re­re­ha­panapa eta nacaema­ta­nea­sirahi. Tásiha, ena apamuriana, ichape­mu­ri­panapa eta nacaema­ta­nea­sirahi ema Viya —macahepa ema Jesús. \s1 Ema Jesús máimicutiarachina eta sucureca trigo étapa eta ejare \p \v 24 Ema Jesús máimicu­tia­ra­chavare ena achaneana eta máimitu­si­ra­vacahi: \p —Puiti nuvaraha nímitucahe tatiari­hiyare eta sácheyare te táitecapapa eta nacaye­se­re­hiraya me Viya ena achaneana. Tacutihi eta máichava­queneva mácani achane tévacarahi eta tiúrina evaraqui tayehe eta tiúrina máteji. \v 25 Étasera te tímacapa ema ticayehe eta sucureca, macahepaipa ema macatianaru. Máimisi­ri­qui­chinapa eta táiñema­hi­queneana ejare. Tásiha, tiyanapa. \v 26 Tacahe, te tímaru­cainipa eta evaraqui trigo, tiúchuca­varepa eta ejare, tacacha­nepaipa eta evaraqui. \v 27 Náraminehi ena machane­ranahi ema achane tévacarahi. Tiyananapa nametapana ema náejaháruhi. Ánipa náicha: “Tata, eta jena pévaraquihi, tájina tacasi­ri­quihini eta táiñema­hi­queneana ejare. Puítisera tiúchucapa tacacha­ne­paipahi eta pévaraquihi” náichapa. \v 28 Ema náejaháruhi majicapapa: “Matiarihi mácani ticatia­na­canuhi. Éma tíchahi eta juca, tímisi­ri­qui­chi­nanuhi”. Tásiha, ema machanerana náichapa: “¿Pivara­hapuca, tata, viyana víti vivepuriha eta jena ejareana?” \v 29 Éma majicapapa: “Vahi tiúririne, taicha machu táimive­purica eta névaraqui trigo. \v 30 Tácuti­ca­ca­richaha eta tajuru­si­rayare. Tiámainucava te tacaecha­tijipa, nuvane­ca­hénapa éti nuchanerana tativayare evepurica eta ejarejiana, ítiji­cainapa eta tacaijui­rayare. Tásiha, evehai­na­sarepa eta trigo, ticaunainapa te tacaunairare”. \s1 Ema Jesús máimicuticha eta taqui eta mostaza \r (Mr 4.30-32; Lc 13.18-19) \p \v 31-32 Ema Jesús máimicu­tia­ra­chavare eta taqui eta mostaza eta máimitu­re­sirahi. Ánipa macahe: \p —Puiti nuvaraha nímitu­caheya eta apana tayehe eta evaraqui ánichi­chaquene, étasera te tijurucapa, tíñeji­yarehi. Tacaheyare eta tajuru­si­rayare eta nímitu­rapiana nayehe nácani tijaca­pa­nayare. Ímatichuhi éti eta taqui eta mostaza, eta ánichi­cha­panahi tayehe eta apamuriana evaraquiana. Tásihasera te tímarucapa, tiúnayarehi eta táenaqui, tacuti­yarehi eta yucuqui eta táichapeva. Tacachu­ri­ca­yarehi eta apamuriana evaraquiana. Járaja­painapa eta cáyureana. Táepiya­cainapa eta tamacajiana te tatava­vajiana. Ene tacaheyare eta tajuru­si­rayare eta nímitu­rapiana núti Manere­ji­ru­nuhi ema Viya. \s1 Ema Jesús máimicuticha eta levadura \r (Lc 13.20-21) \p \v 33 Éneri­chuvare máimicu­tichina eta juca apana máimitu­re­sirahi. Ánipa macahe: \p —Tacutiquene, eta juca nímitu­rapiana tímicu­ti­ji­ri­cavahi eta levadura. Esu súcani esena tiúrihi eta tasisi­jisira eta suyehe levadura te tamutu eta suépiyaruhi masa, tayanapane apina­pucaini arroba eta suyehe jarina, tasiha­ji­ca­hisera. Jéhesare, tiápuca­yarehi tiuri. \s1 Camuri eta máimicutichaqueneana \r (Mr 4.33-34) \p \v 34 Ema Jesús tamutu máimicu­tia­ra­chi­napahi eta máimitu­re­sirahi. Tájina étahena te tímitureca, vahi macuna­cahini eta máimicu­ti­chi­na­queneana. \v 35 Títauchavahi eta juca máechaji­ri­ru­vanahi ema émana profeta. Ani macahehi: “Tamutu eta nímitu­ra­pia­nayare nímicu­ti­chi­na­ya­repahi. Nímicae­che­ra­chainapa eta táeñaure­va­quenehi te tépana­vainapa máepiya­cainapa ema Viya eta apaquehe” macahepa. \s1 Ema Jesús máimicaecherachapa eta máimicutichaqueneanahi tayehe eta trigo étapa eta ejare \p \v 36 Tacahe, ema Jesús mavane­ca­vacapa ena achaneana nayanapa te napenana. Éma apanava tiyana­varepa tichava te mapena, vítipa viti mayeheanahi apóstoleana. Tacahe, te véjacapa vimutu, viyase­recapa máimicae­che­ra­chahini eta máimitu­rapihi máimicu­ti­cha­quenehi eta ejare tacacha­ne­quenehi eta trigo. \v 37 Tacahe, ema Jesús máichahavipa: \p —Nuti Manere­ji­ru­nuhi ema Viya nucutihi ema achane tévacahi eta tiúrina evaraqui. \v 38 Eta apaquehe tacaevaiyahi eta trigo, énahi ena achaneana te juca apaquehe. Eta tiúrina evaraqui, étihi eti nuchane­ranahi núti. Tásiha, eta ejare énahi ena machane­ranahi ema Váinaraji. \v 39 Taicha ema ticatia­na­canuhi, manacahi eta ejare, mavarairahi máepacu­cha­yarehi eta névaruhi núti. Eta tacaecha­ti­jirapa eta trigo, étahi eta táitavi­rayare eta apaquehe. Náraja­pa­yarepa ena ángeleana, ticuru­ji­ri­ca­na­yarehi. \v 40-42 Tásiha, te jena sácheyare, nuti Manere­ji­ru­nuhi ema Viya nuvane­cainapa ena nuyeheana ángeleana nacavehasi ena tíchanahi eta máepera­ji­queneana énapa ena tímiaqui­paicana ena apamuriana achaneana. Tásiha, náquiji­ca­va­cainapa eta te táijure­quenehi yucu. Ticapi­ti­quia­he­cha­va­nainapa eta tacati­vayare nasama. Tíyaha­nainapa. \v 43 Tásiha, nácani títauchanahi eta mavanai­ri­pianahi ema Viya, tétavi­ca­vayare eta najarai­vayare tacutiyare eta tajaraiva eta sache. Téjaca­nainapa tayehe eta macatu­pa­ra­haiyahi ema Vicaiyaquene. Te evara­hapuca ecaicutiara, tavaraha eta epane­re­chi­navaya. \s1 Ema Jesús máimicuticha eta entierro \p \v 44 Eta nímitu­rapiana nuti násiha­quenehi te anuma tacuti eta tayumu­ru­re­va­quenehi entierro. Te máichimavahi mácani achane eta entierro, tiúrisa­mu­re­yarehi. Tásiha, máimicha­va­yarehi mayumuruca tayehe eta apaquehe távihahi. Mavacha­re­ca­yarepa eta apaquehe, mavarai­ra­yarehi eta entierro. Tayanapane táimija­ra­re­ca­yarepa tamutu eta macaye­he­que­nea­nainihi. \s1 Máimicutichavare eta perla tasivachaquenehi \p \v 45 Éneri­chuvare eta najaca­pirahi ena achaneana eta nímitu­rapiana nuti násiha­quenehi te anuma tacuti eta macaema­ta­nerahi mácani achane comercia­ntepahi. Matanu­capahi eta tasiva­cha­que­neanahi perla. \v 46 Te máichimavapa eta perla matanu­repahi, tétavi­cavahi eta tasiva­chavahi. Mavara­hasera mavachareca eta perla, tayanapane táimija­ra­re­ca­yarehi tamutu eta macaye­he­que­nea­nainihi. \s1 Máimicutichavare eta ichape nayutahe \p \v 47 Éneri­chuvare nuvaraha nímitucahe tayehe eta sácheyare eta táiteca­pi­ra­yarehi eta ecuñaraqui. Tacutihi eta ichape nayutahe. Te náechipaecapa te cáquiure, tamutu taveha­yarehi eta tasimu­tu­queneana jímana. \v 48 Te náimahapa tínica eta nayutahe, naveha­yarepa nachuru­paicapa te tiájipahi tachausi. Nanere­ji­ca­yarepa eta jímana tiúrinana. Nanaca­cu­ha­yarepa te ichape maha. Tásiha, náquiji­ca­yarepa eta apamuri máurira­hanahi. \v 49 Ene tacaheyare eta táitavi­rayare eta apaquehe. Náraja­payare ena ángeleana, nanere­ji­cainapa ena achaneana tíchanahi eta tamauri­que­neanahi. \v 50 Náijuchainapa te yucu, táetaviuchahi eta táijureva. Ticapi­ti­quia­he­cha­va­nainapa eta tacati­vayare nasama. Tíyaha­nainapa —macahepa ema Jesús. \s1 Ema Jesús mayaserecavaca te nacaicutiarahipuca eta máimiturapianahi \p \v 51 Tacahe, ema Jesús tiyase­re­ca­havipa. Ánipa macahe: \p —¿Ecaicu­tia­rapuca éti tamutu eta juca nímitu­ra­pianahi? —máichahavipa. \p Tásiha, víti vijicapapa: \p —Vicaicutiara, tata —vicahepa. \p \v 52 Tácahe, máichahavipa: \p —Eta yátupirapa eta ímatie­que­ne­hairapa eta nímitu­rapiana, éti apanavare máestrohénapa. Puiti nutupa­racahe ímitu­ca­vacaya ena achaneana. Tétavi­cavaya eta ítamu­tu­ru­si­rayare eta ímitu­re­si­rayare eta mapane­reruana ema Viya —máichapa. \s1 Tichavapa ema Jesús te mávasa Nazaret \r (Mr 6.1-6; Lc 4.16-30) \p \v 53 Te tamutupa eta máimicu­ti­chirahi ema Jesús eta juca máimitu­rapiana, viyanapa. \v 54-57 Vichavapa tayehe eta mávasa. Te sávaru­mu­hu­quenepa, viyana­varepa tayehe eta náuruji­si­rareva eta nayuja­rau­chirahi ena achaneana. Tímitu­recapa ema Jesús. Ichape eta tahapa­sa­mu­re­chi­ra­vacahi ena achaneana. Váhisera návara­hahini nasuapahini. Náepuru­richucha éma. Ánipa nacahe: \p —Témuna­hi­ricava eta máitupa­ji­jia­si­ra­vapahi ema maca. ¿Távihasica macara­va­huinehi eta máichirayare eta tiárami­careana? Vivaraha vímaha víti apanava eta jácani máichaque­nea­nahiji visamai­ri­ri­ruanahi. Taicha vímatihi ema maca. Carpintérohi éma. Vímativare ema máiyaini, ésupa esu maena María, énapa ena mapara­pe­naveana ema Jacobo\f + \fr 13:54-57 \ft Ema maca achane, ticai­ja­rehi Jacobo te náecha­ji­ri­ruva ena israelí­tana. Te vécha­ji­ri­ruva, ticai­ja­rehi Santiago. Mapae­nu­ma­vahi máehica ema Jesús te táeque­nepa eta máeche­pu­si­rahi te máecari ema Viáquenu.\f*, ema José, ema Simón, émapa ema Judas. Vímativare ena esenana mapara­pe­na­vea­na­hivare, ticava­sanahi eta ani. ¿Távihasica máitusiavahi eta juca máituca­que­nea­na­hicacha? —nacahepa. \p Émasera máichavacapa: \p —Tatuparaca epicau­cha­haviya vimutu viti mavaneruana ema Viya. Étisera éti nujanea­nanahi ecava­sanahi eta te juca viávasa, étipa eti nupara­pe­naveana, vahi epicau­cha­nuimahi —máichavacapa. \p \v 58 Tásiha, tájina máimere­ca­hichaini eta tiárami­careana táichavenehi eta namasua­pa­ji­rai­vanahi, váhivare nacasi­ña­vahini eta mayehe. \c 14 \s1 Ema Herodes masamairicapa eta máichaqueneanahi ema Jesús \r (Mr 6.14-29; Lc 9.7-9) \p \v 1 Tacahe, ema Herodes ema aquenucahi tayehe eta Galilea masamai­ri­ri­ca­varepa eta máichaque­neanahi ema Jesús. \v 2 Tacahe, ema Herodes máimijachahi ema tichavahi téchepuca ema Juan. Tásiha, máichavacapa ena máevana­chanahi: \p —Ema mácara, émaripa ema Juan Tícacha­si­ri­carahi, ema nímica­paruhi. Tichavaripa téchepuca te máecari. Táitusiava máiturucahi macuchuca eta tiárami­careana —macahepa. \p \v 3-4 Taicha ema Herodes mavehahi esu Herodías, esu machinenahi, mayenahi ema maparape Felipe. Máimina­jicapa ema suima. Tacahe, ema Juan macaja­cha­va­caripa éna eta navira­ca­cairahi. Étapa tímica­tichahi ema Juan, sucatichapa esu Herodías. Tásiha, ema Herodes máeratacapa te cárcel ema Juan, macava­na­ripipa náitiaca te cadena. \v 5 Taicha supamicahi ésu eta máimica­pa­si­ra­yarehi. Tipica­hisera éma nasemahini ena achaneana. Taicha ema Juan, tétavi­cavahi eta náemuna­sirahi ena achaneana. Náimatihi éma, eta vanairu­cairahi me Viya. \p \v 6 Tásihasera, títecapapa eta sache máijaremuhu ema Herodes, sutiarihihi esu amaperu, suchicha esu Herodías. Tiúchucapa tírimaica te mamirahu ema Herodes, énapa ena machima­ranahi. Ema Herodes máuricainehi ichape. \v 7 Tacahe, máichapa ésu: \p —Nujuracha te pimirahu, eta níjara­si­raviya jácani piyasea­ru­nuyare —máichapa. \p \v 8 Tásiha, esu amaperu suyase­recapa esu suena tájaha­hipuca eta suyasea­ru­yarehi. Esu suena suímitucapa: Piyasea­cayare ani píchaya: “Píjaracanu eta ñichuti eñi Juan te curuja” píchayare. \p \v 9 Tásiha, eta masamirahi eta juca suyasearuhi, ema rey Herodes ichape­rinehi eta mapane­re­re­sirahi. Tájina­pasera máichara­ca­vahini taicha máechaji­ri­ru­vaipahi majura­chaipahi te namirahu ena machima­ranahi eta máijara­si­rayare eta suyasea­ru­yarehi ésu. \p \v 10 Tacahe, macava­nai­ripipa nayucha­ti­pi­que­nu­hapana ema Juan. \v 11 Tacahe, námapaipa te curuja eta machutini, náijaracapa esu amaperu. Tásiha, ésu sujacapapa, suíjaracapa esu suena. \p \v 12 Títeca­pa­nanecha ena máimitu­reanahi ema Juan. Navehapa eta máquehe, náecara­panapa. Tásiha, tiyananapa nameta­panahi ema Jesús. \s1 Ema Jesús máitaparahavaca máenicavaca ena camuriqueneana achaneana \r (Mr 6.30-44; Lc 9.10-17; Jn 6.1-14) \p \v 13 Te masamai­ri­ricapa ema Jesús eta nacapa­sirahi ema Juan, viyanapa viávacuhapa tayehe eta pacure. Vicaijuhepa tayehe eta apaquehe mávapahi. Énasera ena achaneana náecharichucha eta viyanirahi. Tiyananapa náehicahi tipaica­napahi. \v 14 Te tiúcupaicapa ema Jesús tayehe eta pacure, máimahapa ena camuri­queneana achaneana. Majapa­nu­va­ca­rinehi eta máimaira­vacahi. Macana­ra­ca­vacapa ena nacaju­ma­que­neanahi námaque­nea­napahi. \v 15 Tacahe, viti mayeheana apóstoleana vímahapa eta cápere­hí­chi­cha­rínehi. Vimetacapa éma máevata­mu­rí­hahini ena achaneana natiari­hi­que­neanahi. Víchapa éma: \p —Cáperehipa jena sache. Tiyere­hi­vacahi eta pétiana. Táuricapa pivane­cavaca ena achaneana nayanapa, navachareca eta nanica; taicha ani tájina naviya­vaimahi eta te juca —víchapa. \p \v 16 Ema Jesús tijica­pa­havipa: \p —Vahi nuvaraha nuvaneca nayana. Tájina naviyava eta nácaiju­hehini. Íjaraca étina eta nanica. \p \v 17 Tásiha, viti víchapa: \p —Tájina vácayehe eta tinicacare. Jucari­hisera cíncochichahi eta pan, apina eta jima. \p \v 18 Ema Jesús máichahavipa: \p —Iáma ani. \p \v 19 Tacahe, macava­nai­ripipa náejaha­hapaica ena achaneana te táinahu eta muíjipahi. Mavehapa eta cíncoquene pan étapa eta apina jima. Máesenicapa eta anuma. Mahasu­lu­pa­yachapa ema Viya. Mayuve­tu­ca­vacapa eta pan, tásiha, tíjara­ca­havipa víti. Víti víjara­ca­vacapa ena achaneana. \v 20 Vinicapa vimutu, visatu­he­vacapa. Tásiha, vicaema­cha­ri­cha­havare doce saye ichapehiana táinica­chai­chahava eta vémacha­rajiana. \p \v 21 Ena tinicanahi eta juca, cinco mil ena ajairana eta náichape­mu­rívahi, éneri­chuvare ena esenana énapa ena amaperuana. \s1 Ema Jesús mapaicaeca eta une \r (Mr 6.45-52; Jn 6.16-21) \p \v 22 Tiuri, ema Jesús tivane­ca­havipa viti mayeheana apóstoleana viávacu­hayare eta te pacure. Vínapu­ca­yarehi viánueca te apachara eta cáquiure. Émasera manasi­yarehi máevata­mu­rí­ha­nu­ma­yarehi ena achaneana nachava te napenana. \v 23 Te tamutupa eta macame­ta­vairahi ema Jesús nayehe ena achaneana, tiyanapa tiápanahi tayehe eta cerro. Tiyuja­ra­ca­yarehi tayehe. Étapa tavinehi eta yati, manasipa macarichuhi eta te cerro. \v 24 Tacahe, víti te túpiere­ca­ha­vi­ripahi, tichima­ra­ca­havipa eta muraca técaticava, viácapa­qui­ha­paipahi. \v 25 Te tijara­ra­hi­chichapa, vímahapa ema Jesús mapaicae­capahi eta une eta macapa­ya­si­ra­haviya. \v 26 Eta vímairahi éma, vipica­rinehi. Vímijachapa cunare. Vipiara­recapa eta vipisirahi. \p \v 27 Émasera ema Jesús téchaji­ca­havipa: \p —Vahi ecupica. Nútichucha. Étumechava —máichahavipa. \p \v 28 Tásiha, ema Pedro majicapapa: \p —Te yátupipuca pítiquenehi, piti Tata, pivanecanu núti apanavare nupaicaeca eta une. Nuvaraha nupauchavi —máichapa. \p \v 29 Ema Jesús majicapapa: \p —Yare, pipauchanu. \p Enevanepa tiúcupaicahi te pacure ema Pedro. Tiyanapa mapaicaecapa eta une, macapa­ya­ca­yarehi ema Jesús. \v 30 Étasera eta márame­sirahi taicha eta muraca técaticava, timutse­ra­ha­vapaipa téricapaipa. Tásiha, tipiara­recapa: \p —¡Picata­jicanu, Tata! ¡Néricainapa! \p \v 31 Eneva­ne­pasera macara­ta­vauchapa ema Jesús eta macuchu­cui­ra­yarehi. Tásiha, máichapa: \p —¿Ticami­ti­si­ca­vi­papuca eta pipisirahi eta picasi­ña­nuirahi? \p \v 32 Te tiávacuhapa ema Jesús émapa ema Pedro tayehe eta pacure, enevanepa tésami­ri­cavahi eta técaticava. Tíchecapa eta táepacu­cairahi. \v 33 Tacahe, viti apamuriana vicuna­chainehi ema Jesús eta vímairahi. Vépuyu­mu­rihapa te mamirahu. Tásiha, víchapa: \p —¡Jéhevare piti Tata, Machicha­que­névihi ema Viya! —víchapa. \s1 Ema Jesús macanaraca ena nacajumaqueneana te avasare Genesaret \r (Mr 6.53-56) \p \v 34 Tacahe, te apanapa sache, viápecha­va­varepa viánueca eta cáquiure. Vítecapapa eta te apaquehe ticaijare Genesaret. \v 35 Tásiha, ena achaneana ticava­sanahi tayehe náimati­vanehi eta émairahi ema Jesús. Timeta­ji­ri­ca­canapa náechapa namutu ena achaneana ticava­sanahi te avasareana. Tiyananapa mayehe ema Jesús, námava­ca­paipahi namutu ena nacaju­ma­queneana. \v 36 Nayaseacapa éma eta máisapi­rai­nahíni náemamajiaca eta tacheyarapi eta mamuiriha. Tacahe, nácani témama­jia­ca­napahi, eneva­nepaipa tinara­ca­napahi. \c 15 \s1 Ema Jesús mametaca ena achaneana eta timaeperajicarahi \r (Mr 7.1-23) \p \v 1 Tacahe, títeca­panapa ena apamuriana fariséoana tiásihanahi tayehe eta Jerusalén, énapa ena escribá­noana. Témeña­ha­vanapa eta mayehe ema Jesús. Ánipa naicha: \p \v 2 —Pímaha, ena pímitureana vahi náitauchahini eta viyehe­repiana. Namaepe­ra­jicapa eta náchanevana eta nanisirahi taicha vahi nacasi­pa­va­hu­nu­mahini. ¿Tájaha tacayema vahi napicau­chahini eta viyeherepi nanaquiruhi ena viáchuca­na­veanaini? ¿Étase­rapuca tacahehi eta pímitu­si­ra­vacahi? —náichapa. \p \v 3 Tásiha, ema Jesús majica­pa­vacapa: \p —¿Tájaha tacayema éti apanavare, vahi ítauchahini eta mavanai­ripiana ema Viya, tasapihapa epicauchahi eta eyehe­repiana nanaquiruhi ena iáchuca­na­veanaini? \v 4 Ema Viya ani macahehi eta macava­nai­ri­pirahi eta viyehe: “Pipicauchaya pémuna­ca­yareva ema piya ésupa esu pena”. Jucarihi eta apana vanairipi: “Ecapa­ca­yarehi mácani tíñemahi eta nacaye­maquene mayehe ema máiya, ésupa esu maena”. \v 5-6 Étisera vahi epicau­chahini eta júcana mavanai­ripiana ema Viya. Taicha te mararihi mácani achane ticama­va­hupuca me Viya eta máimaha­que­neanahi, eta ímitu­ca­sivahi éti: “Vaipa tatuparaca ema achane eta máimica­ta­siraya ema maiya ésupa esu maena”. Tasapihapa, ichape ticapi­cahuhi eyehe eta eyehe­repiana. Étasera eta mavanairipi ema Viya, vaipa epicau­chahini. \v 7 ¡Éti ecaijarehi apimirana! Tatupi­ruvahi eta máechaji­ri­ruvahi ema Viya, téchaji­siahehi éti eta te Sagrada Escritura\f + \fr 15:7 \ft Máju­rehi ema ví­ya­ra­haini profeta Isaí­as eta juca máecha­ji­ri­ru­vana ema Viya.\f*. \v 8-9 Ánipa macahe: “Ena nani achaneana, tétsera­ji­ca­nuanahi te najaca; váhisera táetupi­ca­vahíni te nasamureana. Téneucha­vanahi eta nuyehe, tamapu­ru­ji­hisera eta náeneuchi­ravahi. Nacaera­ji­ca­hivare eta nuvanai­ripiana; tasapihapa náimica­pi­cauchahi eta nayehe­repiana táuchurechucha te napane­reruana ena náchuca­na­veánaini” macahepa ema Viya. \p \v 10 Tásiha, máichuha­vacapa ema Jesús ena achaneana. Ánipa máicha: \p —Nuvaraha esamanu yátupina, apaesa ácaicutiara. \v 11 Tájina máeperajina eta viáchanevana te vinicapuca eta vimaca­si­pa­va­hui­ra­nu­mahini. Jácani tasiapa­quenehi te vijaca, tájina tamaepe­ra­ji­ca­ha­vihini. Vahi étapa­racaina. Étasera eta evaina­ra­jivana táuchurea­napuca te ejaca, étapa eta evaina­ra­ji­pa­ne­re­ruanahi, jéhevare éta timaepe­ra­ji­cahehi —máichapa. \p \v 12 Tacahe, viti mayeheana apóstoleana vémeña­havapa eta mayehe. Vimetacapa: \p —Ena nani fariséoana tisemanahi taicha eta juca píchira­vacahi —víchapa. \p \v 13 Émasera máichahavipa: \p —Ena nani nacutihi eta ejare, vaipa émaimahi máechahini ema Tata Nucaiyaquene. Ticave­pu­ri­ca­sia­na­ya­resera éna. \v 14 Ésami­ri­cachucha. Vahi ecuimi­siapava nayehe, taicha éna, púchuquianahi tayehe eta juca nímitu­rapiana. Ena púchuquiana, te tichuru­ca­ca­napuca, tiáquipai­ca­ca­na­yarehi táicha vahi náimahahini eta nayani­ha­yarehi —máichapa. \p \v 15 Tásiha, ema Pedro mayase­recapa: \p —Picata­ji­cahavi pímitu­cahavi apaesa vímatie­queneha eta juca pímicu­tia­ra­chirahi eta táuchureanahi te vijaca —máichapa. \p \v 16 Ema Jesús máichaha­vi­varepa: \p —¿Éneri­chuvare éti mapane­re­ru­rehehi? \v 17 ¿Váhipuca ácaicu­tia­rahíni eta juca? Tamutu eta juca tasiapa­que­neanahi te vijaca vinica­sa­reanahi, tatupiru te viami. Tásiha, te tiúchucapa, apanapa eta táuchusihahi. Vahi timaepe­ra­ji­ca­ha­vimahi. \v 18 Étasera jácani táuchurehi te vijaca tásiha­quenehi te amahe eta visamure. Eta tamaurivahi eta náechaji­sirana ena achaneana, étara timaepe­ra­ji­ca­vacahi éna. \v 19 Táicha jácani táiñema­hi­que­neanahi panere­rucana, eta tásiha­que­neanahi te nasamureana. Ema achane mapane­rechahi maveha esu apana esena mayena ema apana achane. Esu esena supane­rechahi suveha ema apana achane suima esu apana esena. Ena amaperuana napane­rechahi eta natuhu­sivaya. Nácanivare, tipane­re­chanahi eta ticapa­recana, tiámerecana, tivayua­recana, téchajihiana. \v 20 Tamutu eta juca panere­rucana tamauri­queneana, te náichahi ena achaneana, éta timaepe­ra­jicahi éna. Étasera jácani nanica­queneana, tayana­pa­nepuca vahi náichahi eta nayeherepi eta nasipa­vau­chirava, vahi tamaepe­ra­ji­caimahi —máichahavipa. \s1 Esu ésuna esena apavasana sucasiña ema Jesús \r (Mr 7.24-30) \p \v 21 Tacahe, tiámaha­vi­varepa ema Jesús te apana avasareana táunavahi eta departamento Siria, návasa ena apaecha­ji­ri­ruvana. \v 22 Ánaqui, ticapa­ya­ca­havipa esu esena. Supiara­capaipa eta supauchirahi ema Jesús. Ánipa sucahe: \p —Pájapanunu, tata. Píti yátupi­que­nevihi Cristo, ñivane­ruvihi eñi Viya, vicucha­pa­que­nevihi. Esu nuchicha ñávahácahi eñi éreana, tétávi­cavahi eta sucata­ji­vairahi. Picata­jicanu, tata, eta picana­ra­si­nanuini ésu nuchicha —suíchapa. \p \v 23 Émasera ema Jesús vahi majica­pahini. Tipaica­paichucha. Vipauchapa viti mayeheana apóstoleana, vimetacapa éma: \p —Tata, pévataca suyana esu suna esena apavasana tipiara­re­capahi te véquene —vicahepa. \p \v 24 Tásiha, ema Jesús máichahavipa: \p —Jéhevare eta epane­reruhi. Ema Tata tivane­canuhi nacarichu néchapa­ji­ri­cayare ena vijaneanana israelítana. Nacutihi éna eta uvesana máquenureana, taicha ticamu­nu­nuanahi eta nujanea­siraya —máichahavipa. \p \v 25 Ésusera esu esena tépuyucapa te mamirahu. Suíchapa: \p —¡Tátachicha, picata­ji­ca­nupaini, pímica­tacanu! ¡Picana­ra­si­nanuini esu nuchichasami! —suíchapa. \p \v 26 Ema Jesús majicapapa: \p —Nativa néchapa­ji­ri­ca­vacaya ena nujaneanana. Taicha vahi táuricahini ásapi­hahíni néchapa­ji­ri­ca­hehíni éti apava­sanana émeta­vi­cahíni ena nujaneanana —máichapa. \p \v 27 Esu esena sujicapapa: \p —Énehinehi tacahehi, tátachicha. Yátupihi vahi pijanea­na­nui­nahini. Pájapa­nu­nusera, picata­ji­ca­nu­chuchaini. Víti apanava vácasi­ñavahi eta piyehe eta vítáti­ji­vairaina —suíchapa. \p \v 28 Ema Jesús majica­pa­varepa: \p —Páurevi piti nuchicha, ichape eta picasi­ña­vairahi eta nuyehe. Puiti títaucha­vayare eta piyasea­rapihi nuyehe. Nucana­ra­si­na­viyare esu pichicha —máichapa. \p Jéhesare enevanepa tinaracahi esu amaperu. \s1 Camurianahi ena nacajumaqueneana macanararuanahi ema Jesús \p \v 29 Tacahe, tiyana­varepa ema Jesús. Véhica­varepa víti apanava. Vichava­varepa te Galilea. Tásiha, vijuche­chau­si­cha­paipahi eta cáquiure, vicaijuheya eta te mávapahi apaquehe anuquerehi, te távihahi eta cérroana. Vinasi­panapa eta jena sácheana eta ánaqui. \v 30 Tacahe, nacahe­pai­pavare ena camuri­queneana achaneana te viávihahi víti. Námaque­ne­pa­nepahi ena nacaju­ma­queneana: ena masariana, énapa ena púchuquiana, énapa ena úpana, énapa ena túpupáiqueana. \v 31 Namutu ena nani nacaju­ma­queneana macana­ra­ca­va­ca­paipahi éma. Ichape­rinehi eta náramirahi ena achaneana eta náechaji­siraipa ena úpana, énapa ena túpupáiqueana tinara­ca­napaipa, tiúripaipa eta napaisira ena masariana. Tímairi­ri­ca­napaipa ena púchuquiana. Eta náurisa­mu­re­vapahi, nacuna­chapaipa ema Viya. \s1 Ema Jesús máenica ena cuatro mílqueneana achaneana \r (Mr 8.1-10) \p \v 32 Tásiha, ema Jesús tíchuhavipa viti mayeheana apóstoleana. Máichahavipa: \p —Nujapa­nuvaca ena nani achaneana natiari­hi­que­neanahi ani, taicha mapana­ripahi sache puiti eta nacahehi eta viyehe. Tájina­hivare naviyahini nanica. Nujapa­nu­vacaicha névata­ca­va­cahini, machu náquipaicava te achene taicha eta náecuavana. Vájapanu eta náecuava, vénicavaca —máichahavipa. \p \v 33 Tásiha, víti vijicapapa: \p —¿Táviha­pucaini vítusia­vahini eta tinicacare eta te juca mávapahi vámahi? ¡Váhivare vítapa­ra­haimahi vénicavaca ena nani camuri­queneana achaneana! —víchapa. \p \v 34 Tacahe, ema Jesús tiyase­re­ca­havipa: \p —¿Áyanachaha eta pan eta iámaque­nea­napahi? \p Víti vijicapapa: \p —Jucarihi siéterine. Ánimu­ri­chi­cha­ri­ne­hivare eta jímachicha —vicahepa. \p \v 35 Tásiha, macava­nai­ripipa eta náejaha­pai­mu­ri­hahíni namutu te apaquehe. \v 36 Mavehapa eta siétequene pan, étapa eta jímana. Mahasu­lu­pa­yachapa ema Viya. Tásiha, mayuve­tu­ca­vacapa, tíjara­ca­havipa víti. Tásiha, víti víjara­ca­vacapa ena camuri­queneana achaneana. \v 37 Tacahe, vimutu vinicahi, visatu­he­vacapa. Vicaema­cha­ri­cha­havare. Siétehi eta sáyeana táinicaruhi eta vémacha­rajiana. \v 38 Eta nasimu­tuvahi ena achaneana, cuatro mílqueneana ena ajairana. Natiari­hi­hivare ena esenana énapa ena amaperuana. \v 39 Te tamutupa eta juca, mavane­ca­vacapa ema Jesús ena achaneana nayanapa nachava te napenana. Tásiha, éma tiávacu­ha­varepa te pacure. Viyana­varepa. Vicaijuhe eta te avasare Magdalena. \c 16 \s1 Ema Jesús mápechavare mayunacavaca eta namasuapajiraivahi ena fariséoana \r (Mr 8.11-13; Lc 12.54-56) \p \v 1 Tacahe, ena apamuriana fariséoana énapa ena saducéoana napauchapa ema Jesús. Eta navarairahi náemeje­ca­pavacha éma, nayaseacapa máimere­cahini eta tiárami­careana, máimere­ca­vahini te yátupi­hipuca vanairucahi me Viya. \v 2 Émasera majicapapa: \p —Te cápere­hichicha, te ímahahi eta táitsirahi eta úcaji, éti ímijacha tímiya­na­vayare eta tiúriyare eta sácheana. \v 3 Te yáticarahi, te ímaha eta timapi­curume, títsitsimehi, ímijachahi tiquivayare. Éti, ímija­chavahi ímatie­queneha eta tapaisira eta anuma. ¡Tétavi­ca­va­hisera eta emasua­pa­ji­raivahi! Taicha éti ímija­chavahi religiósohe, ímija­cha­vavare ímatie­queneha eta mavara­ha­que­neanahi ema Viya, váhisera ávara­hahini ímatie­queneha eta máimeruhehi ema Viya, te juca sácheana nucacha­ne­rahehi. \v 4 ¡Eti achaneana váinara­ji­queneana! Núti nímatihe. Vahi esuapa­nuimahi, te nímere­ca­pucaini eta tiáramicare. Tásiha, váhira étina tatuparaca ímahahini eta tiárami­careana. Ímaha­ya­resera eta tiáramicare tacutiyare eta máichava­que­nevahi ema víyarahaini profetaini Jonás —máichavacapa. \p Tásiha, majuni­ji­ca­vacapa, tiyanapa. \s1 Ema Jesús máimicuticha eta levadura eta náimiturapiana ena fariséoana \r (Mr 8.14-21) \p \v 5 Tacahe, eta viánuesi­ra­varepa eta cáquiure, vipane­re­cha­paipahi eta vémiti­si­sirapa eta pan. \p \v 6 Ema Jesús máichahavipa: \p —Tímati­carehi eyehe eta levadura eta taparea­sirahi eta masa. Tacutirichu eta taparea­sirahi eta apimi­rai­ra­vacahi ena fariséoana énapa ena saducéoana. Échapavaicha tayehe, vahi ecuehica éna —macahepa. \p \v 7 Vítisera viti apóstoleana, eta véñama­vairahi, víchacacapa: \p —Tímica­ja­cha­havihi eta vémiti­si­sirahi eta pan. Eta tacahe, macahehi tayehe eta levadura —víchapa. \p \v 8 Éma tímatia­ca­havihi. Tásiha, máichahavipa: \p —¿Tájaha tacayema ecahe­cha­ji­ri­ruvahi eta vahi iámapahini eta pan? ¿Váhipuca ácasi­ñavahi eta nuyehe? \v 9 ¿Vuíchahacaru ácaicu­tiaraini? ¿Vuíchaha­hipuca ímatinu? ¿Váhivare échaini eta nucaeja­pa­sirahi eta cíncoquene pan nanica­quenehi ena cinco mílqueneana achaneana étapa eta náemacha­rajiana? \v 10 ¿Váhiva­repuca écha eta siétequene pan naniruhi ena cuatro mílqueneana achaneana étapa eta náemacha­rajiana? \v 11 Nímijachapa ecaicu­tia­ra­yarehi eta níchirahehi eta échapi­ra­vai­nahini eta nayehe levadura ena fariséoana énapa ena saducéoana. Váhira étainahini néchaji­si­hahíni eta levadura tayehe eta pan —máichahavipa. \p \v 12 Vipaenu­mavahi véchahi eta máichira­havihi éma eta véchapi­ra­vai­nahini vahi vicucuti ena fariséoana énapa ena saducéoana eta apimi­rai­ranahi. \s1 Ema Pedro máimereucha ema Jesús eta émairahi ema Cristo \r (Mr 8.27-30; Lc 9.18-21) \p \v 13 Tacahe, te apanapa sache, viyana­varepa vipaica. Vicaijuhe eta te Cesarea máepiyaruhi ema rey Felipe. Te viánehipa, ema Jesús tiyase­re­ca­havipa: \p —¿Tájaha nacayema ena achaneana eta nuyehe nuti Manere­ji­runuhi ema Viya? ¿Nájahapuca náimija­chanuhi éna? —máichahavipa. \p \v 14 Vijicapapa víti: \p —Ena apamuriana náimija­chavihi ema Juan, tichavahi téchepucahi. Ena apamuriana tímija­cha­vianahi ema víyarahaini profeta Elías, téchepucahi éma. Ena apamuriana tímija­cha­via­na­hivare ema víyarahaini profeta Jeremías; émapuca ema apana profetaini antívuini, téchepucahi —vicahepa. \p \v 15 Ema Jesús tiápecha­ha­vivare tiyase­re­cahavi: \p —Étiyapa ¿nájaha ímija­chanuhi núti? \p \v 16 Ema Pedro majicapapa: \p —Pítira yátupi­que­nevihi Cristo, machicha­que­nevihi ema yátupi­quenehi Viya. \p \v 17 Ema Jesús majicapapa: \p —Piti Pedro\f + \fr 16:17 \ft Ema Jesús téchji­cahi te máecha­ji­ri­ruva hebreo, máimi­ja­re­chahi ema Pedro: “Simón, machicha ema Jonás”.\f*, tétavi­cavahi eta pétupi­si­ravahi taicha manaca­sa­mu­re­ruvihi ema Tata Nucaiyaquene tiávihahi te anuma. Vahi étáinahini eta máimitu­ra­pi­nahíni piyehe mácani achane. \v 18 Núti apanavare nutupiruva numetacavi. Píti picaijarehi Pedro. Píti picutiyare eta mari, tétavi­ca­vayare eta pitumevaya. Namutu ena picuti­queneana eta pisuapi­ranuhi nútirahi yátupi­quenehi Cristo, énara nuchane­ra­nayare. Éna apanavare nacuti­yareva eta mari eta natume­vayare eta náehisi­ranuhi. Tájina vahi márata­haimahi macaete­mavaca ema Váinaraji. \v 19 Píti picatu­pa­ra­hayare eta llave tayehe eta anuma, apaesa nasiapa nácani pijaca­pa­que­nea­nayare píti —máichapa. \p \v 20 Tacahe, titupa­ra­ca­havipa muraca ema Jesús nacuija vicumetaca eta émairahi ema Cristo. \s1 Ema Jesús máimereucha eta máepenirayarehi \r (Mr 8.31–9.1; Lc 9.22-27) \p \v 21 Tacahe, ema Jesús tépanavapa timeta­ca­havihi eta táichara­ca­vayare eta máepeni­rayare. Máichahavipa: \p —Nuti nucatu­pa­rahahi eta nuyani­ra­yarehi te Jerusalén. Ánaqui nucata­ji­va­yarehi ichape naicha ena tuparai­ru­cana, énapa ena aquenu­ca­ra­hana, énapa ena escribá­noana. Éna, tímica­pa­ca­nua­na­yareva. Mapana­ya­rei­chu­hisera sache nucaheyare eta népeni­rayare. Tásiha, nuchava­yarehi néchepuca —máichahavipa. \p \v 22 Tásiha, máiputsicapa mámahi ema Pedro ema Jesús. Ánaqui macajachapa, máijara­si­ravahi eta mapane­reruhi: \p —Núti vahi návara­hahini táitaucha­vahini nacapa­ca­vihini. \p \v 23 Tacahe, ema Jesús máichapa ema Pedro: \p —Piti téjeca­pavahi eta pipane­reruhi. Pínajica eta juca tamauri­que­neanahi. Pivara­hapuca pihapa­pi­cayare eta mapane­reruhi ema Viya. Eta juca pipane­reruhi tacuti eta mapane­re­ruanahi ema Satanás, énapa ena machanerana —máichapa. \p \v 24 Tásiha, máichaha­vi­varepa víti: \p —Nácani navaraha náehicanu, tacamunu náinajicava tamutu eta tihapa­pi­ri­cavaca eta náehisi­ranuhi. Nacara­va­hu­yareva eta nímitu­rapiana. Náijara­ca­vavare eta táimica­pa­siraina eta náehisi­ranuhi. \v 25 Nácanisera téñamanahi eta náitaresira, tiávami­ra­huanaya eta náehisiranu, énaji­vayare ticami­tie­que­ne­ha­vanaya eta náitaresira. Énasera nácani yátupi­quenehi tíjara­cavana téhicanuana, tayanapane táimica­pa­cai­nepuca eta náehisi­ranuhi, éna títuji­ca­va­nayare tiúchucu­ha­nayare eta náitare­si­ranaya. \v 26 Éneri­chuvare nácani tacaña­ma­ra­ruanahi eta nacaima­ha­que­néiraya te juca apaquehe, tájina náimaeque­ne­haimahi, taicha eta tacaeña­ma­ra­si­ra­vacahi tahapa­pi­ri­ca­vacahi tayehe eta náuchucui­ra­ya­rehini. Taicha vahi márata­haimahi mácani achane mavacha­chahini eta máurica­ca­revaya te apana vítaresira. \v 27 Taicha nuti Manere­ji­ru­nuhi ema Viya nuchava­yarehi. Námainapaipa eta majaraiva ema Tata, nucacha­né­na­pai­pavare ena ángeleana. Te jena sácheyare, níjara­ca­va­cainapa eta náicuchianahi ena nuchanerana te tiúrihi eta nacaema­ta­nea­si­ranuhi, te jácani náemata­nea­na­pachuhi. \v 28 Nutupiruva numetacahe: Puítiripa éti, etiarihi enere­ji­ca­vayare vahi épena­va­némahi, ímaha­numaya eta nucatu­pa­ra­hairaya aquenu­ca­nui­rayare nuti Manere­ji­runuhi ema Viya —macahepa. \c 17 \s1 Ema Jesús tihapamaichava eta máimahi \r (Mr 9.2-13; Lc 9.28-36) \p \v 1 Tiuri, sáisipa sache eta vinasirahi ánaqui. Tacahe, tinaqui­ca­havipa ema Jesús. Nacarinehi máma ema Pedro, ema Jacobo émapa ema Juan. Tiyananapa eta te étana cerro anuque­hepana. \v 2 Eta ánaqui, náimahapa tihapa­mai­chavahi eta máimahi ema Jesús te namirahu éna. Eta mamira, tétavicava eta tajara­rasira tacuti eta sache. Eta mamuiriha, tétavicava eta tajanu­nu­me­sirahi, étapa eta tajapuvahi. \v 3 Tásiha, tiárami­ca­rea­na­varepa tímere­cavana ena apinana ajairana: ema víyarahaini Moisés émapa ema víyarahaini profetaini Elías. Téchaji­ri­ca­va­na­ripahi mayehe ema Jesús. \v 4 Tásiha, ema Pedro tímisia­pavapa téchajicapa. Ánipa macahe: \p —Tata Náquenu, tétavi­cavapa eta viúrica­careva eta viávihairahi eta áni. Tiúrihi­pucaini vépiya­re­cahini eta epena­hui­na­pa­chuhini. Pipena­hui­na­ri­chuhini píti, mapenainari­chu­hi­varéni ema Moisés, émapaini ema Elías —macahepa. \p \v 5 Tacahe, técheji­caichaha ema Pedro, tiárami­carepa eta úcaji táepacu­mu­rihahi éna. Tétavi­ca­va­hisera eta tajanu­nu­sirahi eta úcaji. Nasama­varepa eta mahu ema Viya tayehe eta úcaji. Ánipa macahe: \p —Ema maca, éma yátupi­quenehi nuchicha némuna­ru­quenehi. Tétavi­cavahi eta núrisa­mu­revahi máicha. Éma esuapayti, mapenainari­chu­hi­varare —macahepa. \p \v 6 Eta nasamirahi ena vichamuriana, tipica­na­rinehi. Tépuyu­canapa titsiuca­pai­ri­canapa. \v 7 Tásiha, ema Jesús témeña­havapa eta nayehe. Máemama­si­ca­vacapa. Máichavacapa: \p —Échepuca, nuchicha­naveana. Vahi ecupica —máichapa. \p \v 8 Tacahe, te téchepu­canapa éna, nájina­ripahi éna apinana náimaha­que­neanahi. Macarinehi ema Jesús. \p \v 9 Te tichavanapa tayehe eta cerro, ema Jesús mameta­ca­vacapa vahi nacume­ta­ji­ri­cahini eta juca náimaha­quenehi. Tiámainucava te máechepu­capaini te máecari éma. \v 10 Tacahe, nayase­recapa ema Jesús: \p —Ena escribá­noana eta náimitu­rapihi, náechaji­sihahi eta machavi­rayare títareca ema víyarahaini Elías, tínapu­ca­yarehi eta máimere­si­ra­vayare piyehe piti Cristo. ¿Énapuca téjeca­pa­vanahi ena escribánoana? —náichapa. \p \v 11 Ema Jesús majica­pa­vacapa: \p —Yátupi ema víyarahaini Elías títeca­pa­yarehi, máetupi­ri­pa­na­yarehi tamutu. \v 12 Nútisera nutupiruva numetacahe: Títeca­ripahi ema Elías, váhisera náimatihini ena escribánoana. Váhivare najaca­pahini éma ena tuparai­ru­cana. Nacatia­nacahi nacapacahi éma. Ene nucaheyare nuti Manere­ji­ru­nuhi ema Viya, ticatia­na­ca­nua­na­ya­rehiva, éneya­réi­chuvare ticapa­ca­nua­nayare —máichapa. \p \v 13 Tásiha, ena vichamuriana náechapa eta máechaji­si­hairahi ema Jesús ema Juan Tícacha­si­ri­ca­rahihi. \s1 Ema Jesús macanaraca ema amaperu mávaháruhi ema éreana \r (Mr 9.14-29; Lc 9.37-43) \p \v 14 Tacahe, te tichavanapa éna tayehe eta viávihahi víti énapa ena achaneana, témeña­havapa ema émana achane mayehe ema Jesús. Tépuyucapa te mamirahu. Máichapa: \p \v 15 —Picata­jicanu, tata, pímica­tacanu. Picana­ra­si­nanuini ema maca nuchicha. Tétavi­cavahi eta macata­ji­vairahi. Tacaecha­ri­pairica te tanahaca eta majuma. Tatiarihi te táquipaica te une, téhepuca yucu. \v 16 Námari­pa­hinéni nayehe ena pímitureana, váhisera nárata­hahini nacana­ra­cahini éna —máichapa. \p \v 17 Ema Jesús máichahavipa: \p —¡Tétavicava emasua­pa­ji­rai­vavaca eti achaneana! ¡Cúvera­re­ca­cha­sicáini eta nucami­chi­ra­he­nahini! Iáma ani ema amaperu —máichapa. \p \v 18 Tacahe, ema Jesús, muraca eta máevata­sirahi ema éreana, máinajiacapa ema amaperu. Enevanepa tinara­ca­vanehi éma. \p \v 19 Tásiha, te táequenepa, víti víputsia­cavapa ema Jesús, viyase­recapa: \p —¿Tájahapuca tacayemahi eta vahi várata­hahini vicuchuca ema éreana mayehe ema amaperu? —víchapa. \p \v 20 Ema Jesús tijica­pa­havipa: \p —Eta tíchahi éti vuíchaha yátupi­nahini ácasi­ña­vahini me Viya. Nutupiruva numetacahe: Te yátupi­que­ne­nahini ácasi­ña­vahini mayehe éma, erata­ha­ya­rehini. Váhinéni tácame­sahini ichape­nahini eta ecasi­ña­vairahi. Tayana­pa­nepuca ánichi­chainaichu eta ecasi­ñai­ravahi, tacuti­hi­pucaini eta táquichicha eta mostaza, tamutu­rihini erataha. Étaripa eta jácani cerro ávara­hahini ecayejeca, erata­ha­yarehi. Te íchapuca: “Piyejecava eta te juca. Piyana ánaquipana”. Tásiha, tiyeje­ca­vahini éta. Jéhesare, tájina tacuca­je­ra­ra­jihini eyehe. \v 21 Étasera eta juca, muraca­panahi ema éreana ema tiávahácahi ema maca amaperu. Eta vicuchusira, tavaraha víchanu­mayare eta ayuna étapa eta viyujaraca —máichahavipa. \s1 Tiápechavavare ema Jesús máimereucha eta máepenirayarehi \r (Mr 9.30-32; Lc 9.43-45) \p \v 22 Tacahe, eta vipaisi­rapahi tayehe eta avasareana eta te táunavahi eta Galilea, tiápecha­ha­vi­varepa timeta­cahavi ema Jesús eta máepeni­ra­yarehi. Ánipa macahe: \p —Nuti Manere­ji­ru­nuhi ema Viya, járaja­painapa eta sácheyare tíjara­re­ca­nuyare mácani achane nayehe ena ticatia­na­ca­nuanahi. Ticara­ta­ca­nua­nayare éna. \v 23 Ticapa­ca­nua­na­yareva. Néchepu­ca­ya­resera te mapana­que­nenapa sache —máichahavipa. \p Tacahe, eta visamirahi, ichape­rinehi eta véñami­ravahi víti. \s1 Ticavacha eta impuesto tayehe eta Templo \p \v 24 Tacahe, te vítecapapa tayehe eta viávasa Capernaúm, natiarihihi ena ticobra­re­ca­rahiana eta impuesto tayehe eta Templo. Nárajapapa náechaji­panahi ema Pedro. Nayase­recapa: \p —¿Mavacha­chapuca ema eyehe máestro éti eta impuesto tayehe eta Templo? —náichapa. \p \v 25 Ema Pedro majicapapa: \p —Mavachacha —macahepa. \p Te visiapa­yarepa te peti, ema Jesús máechaji­ca­numapa ema Pedro. Ánipa macahe: \p —¿Tájaha picayema, piti Pedro, nájahasica tatupa­racahi navacha­chayare eta impuesto mavara­haquene ema mácani rey? ¿Énapuca ena machicha­queneana, énapuca ena machanerana? —máichapa. \p \v 26 Ema Pedro majicapapa: \p —Ena machanerana. \p Tásiha, ema Jesús macahepa: \p —Tiuri, viti machicha­havihi ema Viya. Vahi tatupa­ra­cahini vivacha­chahini víti eta juca impuesto. \v 27 Vinaqui­casera eta impuesto apaesa tacuija tacuca­ye­macare nayehe ena achaneana. Piyanayare pénica eta jima te cáquiure. Te piáquijiecapa eta pénirave, eta tínapuca jima tacara­tacaya eta pénirave, tatiari­hiyare eta plata te tajaca. Pivehainapa eta reale, tásiha tarata­hayare tavachacha eta nuyehe parte núti, étapa eta piyehe píti —máichapa. \c 18 \s1 ¿Nájahapuca ema apóstole ticapicahupana? \r (Mr 9.33-37; Lc 9.46-48) \p \v 1 Tacahe, te jena sácheanahi, viyase­recapa ema Jesús: \p —¿Nájahapuca ema ticapi­ca­hu­panaya viyehe víti te táitecapapa eta sache aquenu­ca­viraya? —vicanaqui­casera eta impuesto apaehepa. \p \v 2 Tacahe, máichuhapa ema Jesús ema émana amape­ruchicha, macatu­pihapa te vimirahu. \v 3 Máichahavipa: \p —Nutupiruva numetacahe: Ínaji­cayare eta ecasi­ña­va­vaisira. Echávayare ecutiyare ema maca amaperu, apaesa ítujicava esiapa ecachanenu tayehe eta néjasi­hayare. \v 4 Nácani navarahahi ticapi­ca­hu­pa­na­nayare te jena néjasi­hayare núti, tacamunu mánsuanayare. Vahi máitucaimahi tiácapauchava. \v 5 Tacutiquene nácani tijaca­pa­nayare ena amaperuana níchave­nénahi núti, ena nani yátupihi náimereca eta náemuna­si­ranuhi núti, taicha tímicu­ti­ji­ri­cavahi nútinahini najacapa. \s1 Ichape eta máicuñayare mácani tímiaquipaica te pecatu ena amaperuana \r (Mr 9.42-48; Lc 17.1-2) \p \v 6 Tacutiquene mácani tiáquipaicaya ema émana amaperu téhicanuhi, tiúripa­na­hi­pucaini máepenahini mativai­nahini éma. Váhiri­chu­pucaini macucai­cu­ñahini, taicha vahi macuaqui­pai­cahini ema amaperu tayehe eta pecatu. \v 7 Taicha muracayare eta náicuñayare nácani tímiaqui­pai­ca­nayare ena achaneana. Yátupi vahi téjiaca­vaimahi eta tímiaqui­paicaya ena achaneana tayehe eta pecatu. Ichapesera eta náicuñayare nácani ticata­pi­ra­vanahi eta náimiaqui­pai­sirahi ena achaneana tayehe eta pecatu. \p \v 8 Eta tacahe, te táimipe­ca­tu­ra­cha­hepuca eta evahu, étapuca eta ívapeana, tiúripana eyuchatica, iáquijica; apaesa vahi tacuimia­qui­paicahe tayehe eta pecatu. Tiúripana táejiacava eta iáquehe eta esiapi­rayare te anuma, váhisera tacumutuhi tasiapa te yucu eta iáquehe. \v 9 Étari­pavare eta iúquiha, te táimiaqui­pai­ca­hepuca tayehe eta pecatu, tavarairahi táimahayare eta tamauri­queneana tájipa­racana, tiúripana evecu­hau­quichava iáquijicaya. Taicha tiúripana eta ejaca­pa­carehi éti eta esiapiraya te anuma tayanapane táejiaca­vapuca eta iúquiha. Páurehe­sa­misera éti, te náepuju­qui­cha­hepuca te yucu infierno, tamutuyare eta iáquehe. \s1 Ema Jesús máimicutiarachinahi te témitiaca étana uvesa \r (Lc 15.3-7) \p \v 10 Vahi ecuepuru ena amaperuana. Numeta­ca­hevane: Nararihi ena ángeleana tijanea­ca­vacahi éna. Títupa­ji­jia­ca­vanahi eta nacatiu­chi­ra­vacahi ena amaperuana, máicha ema Viya. \v 11 Nuti Manere­ji­ru­nuhi ema Viya, eta tímite­canuhi nucuchu­cu­hayare nácani tiávacu­hanahi táiñehiquene eta náitaresira. \p \v 12 Esama­nuchaha. Nímicu­ti­chi­na­heyare puiti. Matiarihi ema émana achane. Ticayehe eta cien uvesana. Te témiti­ye­chapuca eta étana, ema achane tiyana­yarehi matanuca eta táemitiaruhi. Eta máeñami­ravahi, manaqui­ca­yarepa eta apamuriana noventa y nueve te majanea­re­sihahi. \v 13 Te máichimavapa, tichavapa. Tétavicava eta máurisa­mu­re­va­paipahi eta mámira­paipahi eta táejiaruvahi. \p \v 14 Ene macahe ema Tata Ecaiyaquene éti, ema tiávihahi te anuma. Vahi mávara­hahini náemitia­cahini ena nani amaperuana. \s1 Tatuparaca viperdonacha ena téjecapavana eta viyehe \r (Lc 17.3) \p \v 15 Te tatiari­hipuca eta máejeca­pi­ravahi ema piparape eta piyehe, titupa­racavi piperdo­na­chayare. Tásiha, piconse­ja­chayare éma, píputsia­cayare éma eta pimetasira eta máejeca­pi­ravahi. Te tisuapavihi éma, tájinapa íchira­vaimahi. Tiúrinapa eta ítare­sirana. \v 16 Téhesera te vahi macusuapavi, pitanu­cayare apinanaina ena piyehea­nayare testigo apaesa tasuapa­carepa eta piconse­ja­ra­piyare. \v 17 Te vuíchaha macusuapavi, pimetacapa namutu ena pichamu­rianahi picatu­pihapa te namirahu. Téhesera te váhique­ne­chapuca macusuapahe, tímati­ca­réinapa éma eta mamasua­pa­ji­raivahi me Viya. Vaipa ecuimi­siapava mayehe, taicha eta mamasua­pa­ji­raivahi. \v 18 Nutupiruva numetacahe: Te ecuru­ji­cacahi, te ímahahi eta mamasua­pa­ji­raivahi, emeta­cayare éma vahi táepahahini eta mapecatura. Tanasi­richuhi. Émaripa ema Viya, máimara­racahi eta evarairahi etupirica éma. Téhesera te máeneucha­vapuca, emeta­cayare éma eta táepahai­raripa eta mapecatura. Ema Viya, tiúriripa eta máimaira. \p \v 19-20 Éneri­chuvare te etiari­hipuca éti te juca apaquehe apinahehi, mapana­he­hipuca ecuru­ji­cacahi te níjare núti, nutiari­hi­ya­re­chu­hivare núti te emuri. Tásiha, te étanaichuhi eta epane­reruhi, ticuti­cacahi eta eyase­serepi te mayehe ema Tata, éma tíjara­ca­heyare —máichahavipa. \p \v 21 Tásiha, ema Pedro mapauchapa, mayase­re­ca­yarehi ema Jesús. Ánipa macahe: \p —Tata, ¿áyahepuca tatuparaca nuperdo­nachaya ema nuparape, te máejecapava eta nuyehe? ¿Táuricapuca siéteheyare eta nuperdo­na­chi­rayare? —macahepa. \p \v 22 Ema Jesús majicapapa: \p —Vahi tácari­chuimahi siétehéi­na­ri­chuyare eta piperdo­na­chi­rayare. Tímiya­na­va­ya­rechucha eta piperdo­na­chi­ra­nayare. Vahi pitupa­chaimahi —máichapa. \s1 Ema Jesús máimicutiarachina ema achane máuriraha vahi máitucaimahi maperdonacha ema maparape \p \v 23 Nuti Manere­ji­ru­nuhi ema Viya nucuti mácani rey rícoquenehi te mavarahahi máechayare eta nanteveana ena mamusurana. \v 24 Tásiha, námapaipahi ema tétavi­cavahi eta manteve. Tisinte­ve­panahi éma. \v 25 Tásiha, ema achane musu, tájina maviyahini mavacha­chi­hahini ema máquenuhi. Tacahe, ema rey macava­nai­ripipa macaija­ra­recasi, namutu esu mayena énapa ena machicha­naveana, étapa eta macaye­he­que­neanaini te mapena, apaesa mavacha­chahini apaesa­chi­chai­na­ri­nehini eta mantevehi. \v 26 Tásiha, ema achane musu tépuyucapa te mamirahu ema máquenu. Ánipa máicha: “Tátachicha, picata­ji­ca­nuhini. Picucha­panuini. Te nítuca­vapaini, nuvacha­chapaini tamutu eta nunteve piyehe” macahepa. \v 27 Jéhesare, ema máquenu majapanupa. Maperdo­nachapa tamutu eta mantevenihi. Macaiticapa. \v 28 Vuíchahasera táyerehini eta máuchusirahi, mácapa­jicapa ema apana achane ticantevehi eta mayehe. Macompa­ñe­roi­ni­hivare. Váhinéni camuri­nahini eta mantevehi. Macara­ta­cahisera, macobrachapa. Masema­racapa macapi­ti­nucapa. “Pivachachanu puítirichu” máichapa. \v 29 Ema achane ticantevehi tépuyucapa te mamirahu. Mayaseacapa: “Picata­jicanu, picucha­pa­nuchaha. Te nítucavapa, nuvacha­chavipa”. \v 30 Váhique­nesera maperdo­na­chahini. Máimica­siapapa te cárcel, mavarairahi mavacha­cha­va­ne­ya­rehini eta mantevehi. \v 31 Tacahe, te náimahapa ena apamuriana machamu­rianahi, ticati­rinehi te nasamure eta náimairahi ema nachamuri présuiraipahi. Tiyananapa nametacahi ema náquenu tamutu eta máichava­que­névahi ema nachamuri. \v 32-34 Tacahe, ema máquenuhi máimichuhapa ema tipresu­re­cainihi. Ichape eta masema­nevahi. Ánipa maicha: “¡Piti máepera­ji­tataji musu! Váiparinehi péchavahini eta nuperdo­na­chi­ravihi eta pinteve ichape­quenehi. Taicha eta piyasea­si­ranuhi, nuperdo­na­chavihi. Piúriháinehi pájapa­nuhini píti apanavare ema pichamu­suvahi, tácutihini eta nuperdo­na­chi­ravihi núti” máichapa ema rey. Tásiha, macava­nai­ripipa náicuñaca, étapa mavacha­cha­yarehi tamutu eta mantevehi. \p \v 35 Tacahe, ema Jesús te títapi­ricapa eta juca máimitu­rapiana, ánipa macahe: \p —Ene máichaheyare ema Tata Nucaiyaquene éti apanavare, te vahi ecuituca eperdonacha nácani epara­pe­naveana náejeca­pa­ru­vanahi eta eyehe —máichahavipa. \c 19 \s1 Ema Jesús tímiturecahi máechajisihahi mácani achane tínajicahi esu mayena \r (Mr 10.1-12; Lc 16.18) \p \v 1 Te tamutupa eta juca máimitu­ra­pianahi ema Jesús, viúchucapa te Galilea. Viyanapa tayehe eta Judea. Viánuecapa eta cajacure Jordán te tinapaicahi te táuchusine eta sache. \v 2 Camuriana ena achaneana tiúruji­ca­vanahi. Ánaqui macana­ra­ca­pai­pavare ema Jesús ena nacaju­ma­queneana. \p \v 3 Tásiha, títeca­panapa ena apamuriana fariséoana. Napauchapa ema Jesús. Natanucahi eta tiviucha­yarehi éma. Ánipa naicha: \p —Vivaraha pimeta­cahavi ¿te táuricapuca máinajica ema achane esu mayena taicha jácani tájipa­racana? —náichapa. \p \v 4 Ema Jesús majica­pa­vacapa: \p —Németeaca vahi ácaicu­tiarahi eta échajicuira eta Sagrada Escritura. Te tépana­vainapa acane, ema Viya máijaracahi ema achane ésuna­ya­reichuhi esu mayenayare. Esu esena émana­ya­rei­chuvare ema suímayare. \v 5 Ani tacahe eta mavanairipi ema Viya: “Mácani amaperu achane ésupa esu mayenayare, te ticaimanapa, tatupa­ra­ca­vacahi típutsi­ca­va­na­yarehi eta napenana ena ticachichana. Énaji­vainapa títáti­ca­ca­nayare. Eta naveha­ca­cairahi, tímicu­ti­ji­ri­cavaipa étana­rinehi eta náqueheana” macahepa ema Viya. \v 6 Tacahe, tímicu­ti­ji­ri­ca­vainapa émanai­na­ri­chuhini te peti. Étanarichu eta napane­reruana. Vaipa táisapa­ca­rehini náinaji­ca­cahini. Eta tacahe, mácani máinajicahi esu mayena, éma máepuruhi eta juca mavanairipi ema Viya —máichavacapa. \p \v 7 Tásiha, ánivare nacahe: \p —¿Tájahasica tacayema eta mavanai­ripihi ema víyarahaini Moisés ticaepi­ya­yarehi eta ajureca suyehe esu esena eta máinaji­si­ra­yarehi ema suima? —náichapa. \p \v 8 Ema Jesús majica­pa­varepa: \p —Ena iáchuca­na­veanaini, te jácani eta nasemirahi, náinajicapa ena nayenana. Ema víyarahaini Moisés máisapahi tínaji­cacana táichavenehi eta tájinairahi eta náimitu­ca­ca­re­vai­nahini, táetaviu­chirahi eta namura­ca­sa­mureva. Váhisera máuricahini ema Viya eta náinaji­ca­cahini. \v 9 Puiti nuvaraha numetacahe: Te máinaji­capuca esu mayena mácani achane, te tájinapuca suíchira­vai­nahini; tásiha, mavehapa esu apana esena, ticape­ca­tu­raipahi me Viya. Tacutiquene, mácani maveha­hipuca súcani esena máinajiruhi ema suima, ticape­ca­tu­rai­pavare éma, taicha ésu, matiari­hi­chahahi ema suímaquenehi —máichavacapa. \p \v 10 Tacahe, te víputsia­ca­va­varepa, viti mayeheana apóstole viyase­recapa ema Jesús: \p —Te énehipuca tacahehi eta juca, eta vivira viti ajairana esu esena, tiúripa­nai­chu­hipuca vahi vicutanuca esu esena —víchapa. \p \v 11 Ema Jesús máichaha­vi­varepa: \p —Vahi ámutu árataha ímatie­queneha eta juca. Narari­hisera tinere­ji­ca­va­na­yarehi náimatie­que­ne­hayare máicha ema Viya. \v 12 Nararihi ena ajairana vahi natanu­caimahi esu esena nayenai­nahini, taicha eta náquehe vahi táichuhahini esu esena. Narari­hivare ena ticave­cu­hianahi, navetijipa éna vaipa náeseni­caimahi esu esena. Narari­hivare ena apamuriana tinere­ji­ca­vanahi vahi natanu­cahini esu nayenai­nahini, navarairahi tacuija jácani tahapa­pi­cahini eta nacaema­ta­nea­siraya ema Viya. Ticuna­cha­ca­re­pa­nayare ena tirata­ha­nayare eta juca náijara­sirava yátupiquene nacaema­ta­neacaya ema Viya —máichahavipa. \s1 Ema Jesús mayujaraucha ena amuyana \r (Mr 10.13-16; Lc 18.15-17) \p \v 13 Tacahe, ena achaneana námava­capaipa ena amuyana eta mayehe ema Jesús. Navarahahi máemama­ha­ca­va­ca­yarehi éna, mayuja­rau­cha­hi­varéni. Vítisera viti mayeheana apóstoleana vahi vísapahini. Vicaiche­paicapa ena tiámanapahi ena amuyana. \v 14 Ema Jesús máichahavipa: \p —Ésami­ri­cachucha ena amuyana, náitecaichaha eta nuyehe. Vahi ecucai­chepaica éna. Taicha ena nuchanerana nuti Cristo nacuti­yarehi ena nani amuyana eta nasuapa­jiraiva éna —máichahavipa. \p \v 15 Tásiha, máemama­ha­ca­vacapa ena amuyana, mayuja­rau­cha­vacapa. Te tamutupa, viyana­varepa te apana avasare. \fig Ema Viáquenu Jesús, tétavicava eta máemunasiravaca ena amaperuana|src="Gospel 49" size="span" ref="Mt 19.13-15" \fig* \s1 Ema achane rico téchajiricava mayehe ema Jesús \r (Mr 10.17-31; Lc 18.18-30) \p \v 16 Matiarihi ema achane amaperu rico. Mapauchapa ema Jesús. Mayase­recapa: \p —Tata maestro, piti piúriquene. ¿Tájaha­pucaini eta níchara­ca­vahíni eta nítuji­si­ravaina me Viya máichecua­ra­qui­ré­nahini eta nítaresira? —máichapa. \p \v 17 Ema Jesús majicapapa: \p —¿Tájaha tacayema pímija­rechanu “Piti piúriquene”? Mararihi ema Viya. Jéhevare éma, tétavi­cavahi eta máurivahi. Téhesera te pivara­hapuca pécha te apana vítaresira, pisuapayare eta vanairipiana —máichapa. \p \v 18 Mayase­re­ca­varepa ema achane: \p —¿Tájahasica eta vanairi­pianahi eta nusuapa­queneya? \p Majica­pavare ema Jesús: \p —Eta juca eta mavanai­ripiana ema Viya: Vahi picuca­pareca. Vahi picuveha esu esena apayena. Vahi picuamereca. Nacuija pépiyé­que­neruina. \v 19 Pipicau­chayare ena ticachi­chaviana. Pémuna­ca­yareva ema piparae­piyahi, tácuti eta pémuna­si­ravahi píti —máichapa. \p \v 20 Tacahe, ema achane majicapapa: \p —Tamutu eta juca nusuapahi nítauchahi. ¿Tájaha­se­rapuca eta jácani néjeque­rui­chahahi? —macahepa. \p \v 21 Ema Jesús majica­pavare: \p —Te pivaraha pítaucha tamutu, piyana píjara­recaya tamutu eta pímaha­queneana. Tásiha, píjara­ca­vacapa ena páureana. Jéhevare éta, pijaca­payare eta pímaha­que­neyare te anuma táitsivayare. Te tamutupa eta juca, píteca­vanepa péhicanu —máichapa. \p \v 22 Te masamapa ema achane eta juca macaye­ma­quenehi ema Jesús, ichape­rinehi eta mapane­re­re­sirahi, taicha mavayuchahi eta macaima­ha­que­nerahi. Macatie­que­ne­ha­rinehi tamutu. Tiyanapa tipane­re­re­capaipa. \p \v 23 Tacahe, ema Jesús máichahavipa viti mayeheana apóstole: \p —Nutupiruva numetacahe: Yátupi­quenehi máitujihi eta náijara­si­ra­vai­nahini eta náehisi­ra­nui­nahini ena rícoana eta nasiapi­rai­nahini te anuma. \v 24 Esama­nuchaha. Eta juca tímicu­ti­ji­ri­cavahi eta vipera camello, máitujihi tánucu­hahini te támicuejehe eta parirapa. Ene nacahehi ena rícoana —macahepa. \p \v 25 Eta visamirahi viti, viáraminehi. Víchacacapa: \p —¡Tétavi­cavahi eta tamáitu­ji­ca­ca­revahi! ¡Nájina títuji­ca­vaimahi náuchucu­hahini! \p \v 26 Ema Jesús tímara­ra­ca­havipa. Tásiha, máichahavipa: \p —Nájina émanaina achane émaji­vai­nahíni ticuchu­cuhava. Émasera ema Viya, macarichu marataha ticuchu­cureca. Taicha tájina máemeje­ra­cha­que­né­nahini ema Viya. Tamutu marataha —máichapa. \p \v 27 Ema Pedro máichavarepa: \p —Vítisera, Tata, vinaquicahi tamutu eta vicaye­he­que­neanahi, vivarairahi véhicavi. ¿Tájahasica eta vímaha­quenéya? —máichapa. \p \v 28 Ema Jesús majica­pa­varepa: \p —Nutupiruva numetacahe: Járaja­payare eta sáchevayare, tacaitsi­vai­rayare tamutu arairuya. Tásiha, nuti Manere­ji­ru­nuhi ema Tata néjacainapa te tajara­hi­quenehi trono. Tásiha, eti éhica­nuanahi éjacai­na­varepa tayehe eta dócequene trono. Ecava­nai­ri­pinapa nayehe ena dócemu­ri­queneana vijaneanana israelítana. \v 29 Tásiha, emutu eti enaqui­canahi eta epenana, ejuni­ji­ca­hivare ena ticachi­cha­heana\f + \fr 19:29 \ft Te jácani apa­nana versióneana, tatia­rihi te juca lista eta táecha­ji­ri­ruva “ena naye­na­na”. Táji­na­sera nali­sta­na­hini te libro anti­vu­pa­nahi. Eta taca­hehi, ví­ma­tie­que­neha vahi mana­ca­hini ema Mateo. Mácani apana achane mave­ju­cha­hi­puca te Lucas 18.29.\f*, ena epara­pe­naveana, ena echicha­naveana, eta eyehe apaquehe, táichavenehi eta éhisi­ranuhi puiti, tiápaju­ca­vainapa camuri­pa­nayare ena ejanea­na­nayare étapa eta ímaha­que­neanaya. Éneri­chuvare táurivayare eta ítaresira máichecua­ra­qui­renapa. \v 30 Mavera­hesera eti etiari­hi­que­neanahi puiti, váhirichuhi ecapi­ca­huhini. Te jena sácheyare, ichape­pa­nainapa eta ecapi­ca­huiraya. Ena puiti ticapi­ca­huanahi, te táitauchavapa te jena sácheyare, énapa­vainapa téquene­ha­nayare. \c 20 \s1 Ema Jesús máimicutichahi ema achane rico tiuri eta mavachachira ena ticaemataneyechana \p \v 1 Te jena sácheyare te níjara­ca­hénapa eta ícuchiyare eti nuchanerana, tacuti eta mavacha­chirahi ema émana achane ticayehe eta ichape quinta úvaquiji nayehe ena ticaema­ta­nea­rahiana. Ema maca mayatiruhi tipaica matanuca ena achaneana ticaema­ta­nea­na­yarehi mayehe. Tírere­ca­na­yarehi eta uva. \v 2 Te títucavapa ena ajairana, mameta­ca­vacapa eta mavacha­chi­ra­yarehi étana reale te sache. Tiúrihi eta mavacha­chi­ra­vacahi. Mavane­ca­vacapa tiyanana tayehe eta náirere­si­ha­yarehi. \v 3 Tásiha, macamu­nui­chahava ena apamuriana achane. Te las nuévepa sache, tiyana­varepa te plaza. Máimahai­nevare ena apamuriana ajairana máemata­ne­reanahi. \v 4 Máechajia­ca­varepa eta náirere­si­ra­yarehi. Mameta­ca­va­ca­varepa eta táuriva­yarehi eta mavacha­chi­ra­yarehi. Tiyana­na­varepa éna, tírere­canahi. \v 5 Te las dócepa sache, tiyana­varepa matanuca ena apamuriana. Títuca­vavare, máevata­mu­ri­havare tírere­ca­nayare. Te las trespa sache, tiápecha­vavare tiyana títuca­vavare ena apamuriana, éneri­chuvare tírere­ca­na­yarehi. \v 6 Te las cíncopa sache, tiyanavare tiúchucahi tayehe eta plaza. Títuca­vavare ena apamuriana ajairana máemata­ne­reanahi. Tásiha, máichavacapa: “¿Tájaha tacayema tájina émata­ne­nahini puiti jena sache?” \v 7 Éna najicapapa: “Nájina náechejia­ca­ha­vihini”. Tásiha, ema máichavacapa: “Eyana éti apanava írereca ánaqui te nuyehe quinta úvaquiji”. Mameta­ca­varepa eta táuriva­yarehi eta mavacha­chiraya. \v 8 Tacahe, te yátipa, mametacapa ema mayehe empleado máichuha­vacapa namutu, mavacha­cha­va­ca­yarepa. Mavarahahi náinapuca nacavacha ena náequene­re­ruanahi ticaema­taneana. Nasapihapa téquene­hanahi ticavachana ena náinapu­reanahi. \v 9 Tásiha, ena nasiapa­que­neanahi te las cíncopa sache, mavacha­cha­vacapa ema achane eta étape­vacahi eta reale, tacuti­richuhi eta navachahi ena ticaema­ta­neanahi tamutu sache. Énapa ena nasiapa­que­neanahi te las trespa sache, éneri­chuvare eta étapevaca reale eta navachahi. \v 10 Tacahe, te ticava­chanapa ena náinapu­reanahi tisiapana, náimahapa éna tacuti­richuhi eta navachanahi ena náequene­re­ru­que­neanahi. \v 11 Tásiha, tisemanapa mayehe ema náquenuhi. \v 12 Ánipa nacahe: “Ena nani náequene­re­ruanahi títecapana, vicuti­va­cha­va­caichuhi eta navachahi, étanai­ne­hinéni hora eta nacaema­ta­nerahi. Tacuti­ri­chu­hisera eta vivachahi viti vínapu­reanahi. Váhiquene táuricaimahi eta juca, taicha ichape­murihi eta vicami­chirahi víti eta táijureva muracaquene eta sache. Táurica vicachu­ri­ca­va­ca­ya­rehini éna eta navachahi” nacahepa. \v 13 Émasera ema náquenu majica­pa­vacapa: “Váhira nucaete­ma­hémahi éti. Énaripa ena náequene­re­ruanahi, váhivare nucaete­ma­va­caimahi. Tínunahi eta nuvacha­chi­rahehi étape­vacahi eta reale níjaracahe. Vahi ecusema. \v 14 Ésami­ri­ca­vachucha. Evehachucha eta juca evachahi. \v 15 Núti néchinava taicha nuyehe­richuhi eta plata. Nuvaraha ácuti­ca­cahini eta evachana emutu. ¿Éti ecapi­na­ru­nu­papuca eta núrivahi nayehe ena nani?” máichavacapa. \p \v 16 Ema Jesús macahe­varepa: \p —Ene nacaheyare te jena sácheyare, nácani náequene­re­ruanahi téhicanuana, éna nasapi­hayare tínapucana. Tásiha, nácani náinapu­reanahi, nasapi­hayare téquene­ha­na­yare\f + \fr 20:16 \ft Te jácani apa­nana versióneana, tatia­rihi eta juca táecha­ji­ri­ru­vana “porque muchos son llamados, pero pocos son esco­gi­dos”. Táji­na­sera eta juca táecha­ji­ri­ru­va­nahi te libro anti­vu­pa­nahi. Eta tacahe, ví­ma­tie­que­neha vahi mana­ca­hini ema Mateo. Mácani apana achane mave­ju­chahi eta juca te Mateo 22.14.\f* —macahepa. \s1 Ema Jesús tiápechavavare máechajisiha eta máepenirayare \r (Mr 10.32-34; Lc 18.31-34) \p \v 17 Tacahe, eta vipaisi­rapahi te achene te vicaijuhepa eta Jerusalén, típutsia­ca­havipa ema Jesús viti dócequeneana apóstoleana. Máichahavipa: \p \v 18 —Ímaha puiti, viyanai­napaipa vicaiju­heyare eta Jerusalén. Ánaqui nucaija­ra­re­ca­siyare nuti Manere­ji­ru­nuhi ema Viya. Ticara­ta­ca­nua­nainapa ena tuparai­ru­cana. \v 19 Tímica­pa­ca­nua­nayare taicha tíjara­re­ca­nua­nainapa nayehe ena suntaruana romanoana. Éna, nájina najapa­nu­quenéna. Ticaeca­hi­nua­nainapa. Téstaca­nua­na­yareva. Tétata­ca­nua­na­yareva te crusu. Tásihasera, te mapana­que­nenapa sache, néchepu­cainapa te nécari —máichahavipa. \s1 Esu naena ema Jacobo émapa ema Juan suyaseaca ema Jesús eta macajupahavahini ena suchichanaveana \r (Mr 10.35-45) \p \v 20 Tásiha, témeña­havapa esu naena ena vichamuriana ema Jacobo émapa ema Juan, suámava­ca­paipahi éna. Tépuyucapa ésu te mamirahu ema Jesús, suyasea­ca­yarehi énainahini majupa­ha­nai­nahini ena suchicha­na­veanahi. \v 21 Éma mayase­recapa: \p —¿Tájahasica ecamunu, nuchicha? \p Ésu suíchapa: \p —Nuvaraha pácachanéni ena nuchicha­naveana tayehe eta péjasi­hayare picava­cu­reraya. Náejacahini te pichacaya, eñi éñina te pivaure, eñi apana te sapa —suíchapa. \p \v 22 Ema Jesús majica­pa­vacapa éna: \p —Éti, vahi ímati tájahapuca eta nátaji­vayare nácani nujupa­ha­nayare. ¿Erata­ha­ya­repuca ecamicha eta íchava­que­né­vayare ecata­ji­vai­rayare, ecuti­nu­ya­repuca eta nucami­chi­rayare núti? —máichapa. \p Éna najicapapa: \p —Virataha vicamicha —nacahepa. \p \v 23 Tásiha, máichapa: \p —Yátupi ichape eta ecata­ji­vairaya, vicuti­cacaya eta nacapa­si­ra­ha­viyare. Étapasera eta éjasi­rayare eta te nuchacaya, vaipa nútina necha nucaeja­ca­hehini. Ema Tata Nucaiyaquene, émahi tinere­ji­ca­yarehi ena nujupa­ha­nayare —máichapa. \p \v 24 Tacahe, eta visamirahi viti diésqueneana mayeheana apóstole, visemapa nayehe ena apinana. \v 25 Émasera ema Jesús máichahavipa. Ánipa macahe: \p —Écharichuhi éti ena aquenucana tayehe eta avasare, muraca eta nacava­nai­ripira. Énaripa ena tuparai­rucana, tétavi­cavahi tisuapa­ca­reanahi eta nacava­cu­rerahi. \v 26 Váhisera ecucahehi éti nayehe ena echamuriana. Mácani tímere­cavahi ticapi­ca­hupana, tacamunuhi máitati­va­cayare ena apamuriana. \v 27 Te etiari­hi­va­repuca eti evarahahi ínapuca, tacamunuhi ímere­cavaya navana­ra­he­yarehi ena echamuriana. \v 28 Ecuti­nuyare nuti Manere­ji­ru­nuhi ema Viya. Vahi étaina tímitecanu nucaita­ti­ca­sihini. Nútiyarehi nítatihe. Éneri­chuvare níjara­ca­va­yarehi nímica­pacava íchave­ne­que­nea­nainahi éti camuri­que­neanaya nucuchu­cu­reanaya —máichahavipa. \s1 Ema Jesús macaimairiricavaca ena apinana púchuquiana \r (Mr 10.46-52; Lc 18.35-43) \p \v 29 Tacahe, te vijuni­ji­ca­varepa eta avasare Jericó, camuria­na­hivare ena achaneana ticava­sanahi tayehe, téhica­ha­vianahi. \v 30 Natiarihi ena apinana ajairana púchuquiana. Téjacanahi te achene­chacaya. Te nasamapa ema Jesús eta mánucui­rapahi, tipiara­re­canapa. Ánipa nacahe: \p —¡Tátachicha! ¡Pítique­neripa yátupi­que­névihi Cristo! ¡Picata­ji­ca­ha­vipaini pájapa­nuhavi! \p \v 31 Natiari­hisera ena achaneana vahi náuricahini eta napiara­sirahi ena púchuquiana. Navarahapa nacama­tinaca. Énasera napiara­caichucha: \p —¡Tátachicha! ¡Pítique­neripa yátupi­quenévi Cristo! ¡Picata­ji­ca­ha­vipaini pájapa­nuhavi! —nacahepa. \p \v 32 Tacahe, ema Jesús eta masami­ra­vacahi, titupihapa. Máichuha­vacapa ena púchuquiana. Mayase­recapa tájaha­hipuca navarahahi. \p \v 33 Éna najicapapa: \p —Tátachicha, vivaraha pípuhau­qui­cha­havini apaesa vímairi­ri­capaini —nacahepa. \p \v 34 Tacahe, ema Jesús majapa­nu­va­cainehi. Máemama­hau­qui­cha­vacapa. Eneva­ne­rinehi tímairi­ricana. Tásiha, téhica­ha­vianapa. \c 21 \s1 Títecapapa ema Jesús eta te Jerusalén \r (Mr 11.1-11; Lc 19.28-40; Jn 12.12-19) \p \v 1 Tacahe, te apanapa semana, viyanapa vicaijuhe te Jerusalén. Vétava­jicapa tayehe eta avasa­rechicha Betfagé te tachacaya eta cerro ticaijarehi Olivoquiji. Ánaqui ema Jesús mavanecapa ena apinana vichamuriana. \v 2 Ánipa maicha: \p —Eyanayare tayehe eta te jena avasa­rechicha Betfagé. Ánaqui ímahayare ticaitihahi eta esena burrico, étapa eta tachicha te tachacaya. Eveja­pua­cayare iámina­nuyare eta áni. \v 3 Te natiari­hi­napuca náeñama, emeta­cayare eta nucamu­nuirahi núti. Vahi táyeréimahi vímicha­va­va­neyare —máichavacapa. \p \v 4 Eta juca tamutuhi títaucha­vapahi eta májucha­quenehi ema mácani víyarahaini profeta. \v 5 Ani tacahehi: “Emétaca ena achaneana ticava­sanahi te Jerusalén, apaesa natsecava eta najaca­pi­rayare ema nayeheyare Rey. Eméta­cayare vahi nacupica, taicha tétavi­ca­vapahi eta mamansu­vapahi, étapa eta máurivahi. Mámapahi eta iúrita­re­si­rayare. Tímati­ca­re­ya­repahi ema, taicha ticape­rayare eta burricuchicha” tacahehi eta Sagrada Escritura. \p \v 6 Tacahe, ena vanairu­canahi náitauchahi eta navanahi mayehe ema Jesús. \v 7 Námapaipahi eta burricochicha étapa eta tachicha. Nanaca­mae­quechapa eta náepacuhana. Tásiha, ticaperapa ema Jesús. \v 8 Camuriana ena achaneana tiácapanahi náepaca­pai­capaipa eta namuirihana. Ena apamuriana navehapa eta tapacaji eta cáchipaca. Nanacavare te mayani­ha­yarehi éma. \v 9 Ena apamuriana tínapu­mi­rau­cha­napahi énapa ena téquene­ha­napahi tipiara­ca­napaipa: \p —Yare, Tata. Píti yátupi­que­nevihi Cristo réyvihi viyehe viti israelítana. Ichape eta vicuna­chi­ravihi píti. ¡Vanairu­ca­que­nevihi me Viya! ¡Asulupaya me Viya te anuma! ¡Viva ema Viáquenu! ¡Viva! —nacahepa. \p \v 10 Tiúchuchu­ji­canapa ena achaneana te Jerusalén. Ichape eta náramirahi ema Jesús eta máiteca­pirahi. Tiyase­re­ji­ri­ca­ca­napaipa: \p —¿Nájaha ema maca achane? \p \v 11 Ena apamuriana najicapapa: \p —Émara ema profeta ticaijare Jesús, ticavasa te Nazaret te tinapaica te Galilea —nacahepa. \fig Tiúrisamureanarinehi ena achaneana eta máitecapirahi te návasa Jerusalén.|src="Triumphal entry" size="span" ref="Mt 21.7-11" \fig* \s1 Ema Jesús macuchuchujicavaca ena tíjararecanahi eta sárareana, cáyureana te tajuhe eta Templo \r (Mr 11.15-19; Lc 19.45-48; Jn 2.13-22) \p \v 12-13 Tacahe, te apanapa sache, tiyanapa tisiapa ema Jesús tayehe eta te Templo. Máimaha­rinehi ena achaneana tíjara­re­canahi eta sárareana, cáyureana. Ena apamuriana ena tivacha­re­canahi. Natiari­hivare ena títsiri­pe­re­ca­rahiana eta naplataneana ena apava­sanana. Máichavacapa: \p —Ema Tata Nucaiyaquene, ani macahehi eta máechaji­ri­ruvahi te Sagrada Escritura: “Eta nupena tacarichu táicuchihi eta nayuja­ra­si­rareya ena achaneana” macahepa. Étisera eti tiámerahiana, ecasia­pavapa eta te juca. Emaepe­ra­jicapa eta tacapi­ca­huirahi. ¡Eyana iúchuca­tataji! —máichavacapa. \p Tásiha, macuchu­chu­ji­ca­vacapa namutu. Máequehe­pui­chi­na­vacapa eta namesarana étapa eta nasiyana. \p \v 14 Eta mávihairahi te Templo ema Jesús, napauchapa ena púchuquiana énapa ena masariana. Tásiha, éma macana­ra­ca­va­ca­paipahi. \v 15 Tacahe, ena amaperuana tipiara­re­canahi eta nacuna­chirahi éma, ánipa nacahe: “Pítiquenehi yátupi­que­nevihi Cristo manere­ji­ruvihi ema Viya” nacahepa. Énasera ena tuparai­rucana énapa ena escribánoana vaipa náuricahini eta náimairahi tamutu eta juca. Tisemanapa. \v 16 Náurujiacapa. Navarahapa nacaichepaica eta máichaque­neanahi. Tásiha, náichapa éma: \p —¿Tájaha tacayema písapa tipiara­recana ena nani amaperuana? ¿Váhiyapa picama­ti­na­ca­va­capaini? —náichapa. \p Ema Jesús majica­pa­vacapa: \p —¿Tájahasica táichavahi eta juca najirairahi? ¿Váhipuca échajicuha eta Sagrada Escritura eta táechaji­si­hairahi eta juca najirasahi ena nani amaperuana? Ani tacahehi: “Piti, Tata, pinaca­sa­mu­re­cha­vacahi ena amaperuana eta máejera­re­ra­yarehi naicha eta najirai­rayare eta táurinaquene alabanza” —máichavacapa. \p \v 17 Te títapi­ricapa eta majica­pi­ra­vacahi, majuni­ji­ca­vacapa. Tiyanapa eta te avasa­rechicha Betania, étapa máimasinehi. Véhica­pai­chu­hisera víti. \s1 Ema Jesús májiquiha eta higo taicha máhiriquirehi \r (Mr 11.12-14, 20-26) \p \v 18 Te apanapa sache, te yática­ra­hichicha, tiyana­varepa ema Jesús tayehe eta Jerusalén. Véhica­pai­chu­hivare víti apanava. Eta vipaisi­rapahi, técuha­sa­murepa éma. \v 19 Máimahapa eta yucuqui ticaijare higo te achene­chacaya. Tiyanapa mapauchahi. Tájinasera táhinahini. Tapaca­jia­nachucha. Tásiha, máichapa ema Jesús eta higo: \p —¡Pépiyainapa píti eta máhiri­que­re­viyare! —máichapa. \p Eta macaherahi, enevanepa tijiyujipa eta tapacajiana. \v 20 Eta vímairahi víti, viáraminehi ichape. Viyase­recapa ema Jesús: \p —¿Tájaha táichara­ra­cavahi eta táijahú­chi­ravahi tiájiqui eta higo? —vicahepa. \p \v 21 Ema Jesús tijica­pa­havipa: \p —Jéhesare nusama­carehi me Tata. Éti apana esama­ca­re­yareva, te yátupina eta ecasi­ña­vairahi me Viya. Tájina émaitu­caimahi. Erata­hayare ícha, ecutinuya eta níchaquenehi. Erata­ha­yareva ecayejeca eta cerro te apachacaya. \v 22 Tamutu jácani eyase­se­re­piyare eta mayehe ema Viya te eyuja­ra­sirana, ecaija­ra­ca­siyare te yátupina eta ecasi­ña­vairahi me Viya —máichahavipa. \s1 Nayaserecapa ema Jesús nájahahipuca tituparacahi éma \r (Mr 11.27-33; Lc 20.1-8) \p \v 23 Tacahe, visiapa­varepa tayehe eta te Templo. Ema Jesús, tímitu­re­ca­varepa nayehe ena achaneana. Tacahe, napauchapa ena tuparai­ru­ca­nahi. Natiari­hi­hivare ena tinere­ji­ca­vanahi ena aquenu­ca­ra­hana. Ánipa nacahe: \p —Píti, vahi vitupa­ra­ru­vi­nahini víti eta píchira eta júcana. ¿Nájahasica tímitu­cavihi? ¿Nájaha titupa­ra­cavihi eta juca píchaqueneana? —náichapa. \p \v 24 Ema Jesús majica­pa­vacapa: \p —Núti apanavare nuvaraha nuyase­recahe. Ejica­pa­nu­ya­resera apaesa numetacahe eta nucatu­pa­ra­hairahi eta níchirahi eta júcana. \v 25 ¿Nájahapuca tivanecahi ema Juan eta máitesirahi máicacha­si­ri­sirahi? ¿Émapuca ema Viya tivanecahi, émaji­vapuca eta máitesirahi? —máichavacapa. \p \v 26 Váhisera náiturue­que­ne­hahini eta najica­pi­ra­yarehi. Tiácapae­ma­ji­ri­ca­canapa. Ánipa nacahe: \p —¿Tájahasica vicaye­mayare eta vijica­pi­rayare ema maca? Te vémuna­hacava vícha: “Mavaneruhi ema Viya”, éma macahé­na­papuca: “Tásiha, ¿váhiyapa esuapahini éma?” Téhesera vácahepuca: “Émaji­vaichucha eta máitesirahi”, ticauya­ya­ca­reripa titupi­si­ca­haviana eta te márijahiana ena achaneana, taicha namutuhi náimijachahi ema Juan profeta­quenehi yátupiquene, mavaneruhi ema Viya —téchaji­ri­ca­canapa. \p \v 27 Tásiha, náichapa ema Jesús: \p —Vahi vecha víti —nacahepa. \p Tacahe, máichavacapa éma: \p —Éneri­chuvare núti, vahi numeta­ca­hémahi nájahapuca ema titupa­ra­canuhi. \v 28 Nuvara­hasera nímicu­tia­ra­chi­na­heyare. Nararihi ena apinana ticapa­ra­pe­cacana. Ticava­nahipa ema émana mayehe ema naiya. Ánipa máicha: “Nuchicha, piyana picaematane puiti jena sache. Pírerecaya eta uva” máichapa. \v 29 Ema machicha majicapapa: “Vahi nuvaraha nucaematane puiti juca sache”. Te tiyerepa, tiyana­panéni ticaema­tanehi. \v 30 Tásiha, ema naiya mavane­ca­varepa ema émana machicha, mayanahini macaema­ta­nehini éma apanavare. Tásiha, ema amaperu majicapapa: “Tiuri, nuyanayare” macahepa. Váhinéni mayanahini. \v 31 Puiti nuyase­re­ca­heyare: ¿Nájaha ema tisuapa­ji­rahihi mayehe ema maiya? —máichavacapa ema Jesús. \p Éna najicapapa: \p —Ema tínapuca, éma tisuapa­ji­rahihi. \p Tásiha, ema Jesús máichavacapa: \p —Nutupiruva numetacahe puiti. Nasapi­hayare ticachu­ri­ca­hea­nayare tisiapana te anuma ena túhusia­nainihi énapa ena tisipe­ca­tu­ra­ra­hia­nai­nihi. Éti vahi esiapaimahi. \v 32 Taicha vahi esuapahini eta máimitu­rapiana ema Juan Tícacha­si­ri­ca­rahini, váhivare ávara­hahini étupi­ri­ca­vahini eta ítare­sirana. Narari­hisera ena tisipe­ca­tu­ra­ra­hiana, ichape eta nasuapirahi. Étisera, tétavicava eta emasua­pa­jiraiva, tayanapane ímahahi masuapa­ca­revahi éma —máichavacapa. \s1 Ema Jesús máimicutichina ena pártirárioana máurirahana \r (Mr 12.1-12; Lc 20.9-19) \p \v 33 Ema Jesús máichavarepa: \p —Esamanu eta juca apana nímitu­rapiya. Nímicu­ti­chi­na­heyare. Matiarihi ema achane. Ticaevaruhi camuri eta uva te máesane. Manaruchapa eta masucure. Máepiya­ca­varepa eta nacati­ca­re­si­hayare eta tachi eta uva. Máepiya­cavare eta torre, nápani­hayare eta najanea­si­rayare eta máevaru. \p Tásiha, máijaracapa ena achaneana, pártirá­rioa­na­yarehi. Tásiha, tiyanapa ema achane te apana avasare. \v 34 Tacahe, te títecapapa eta caje tayairahi eta uva, máimiva­ne­recapa ena mamusurana nayasea­pa­na­va­ca­yarehi ena pártirá­rioanahi eta tatuca­cha­que­ne­yarehi éma. \v 35 Énasera ena pártirá­rioanahi tisemau­cha­va­na­richucha. Nacara­ta­ca­vacapa, náehapa ena vanairucana. Nacapacapa ema émana. Ema apana nayuca­racapa te márijahiana. \v 36 Tásiha, ema achane máimiva­ne­re­ca­varepa ena apamuriana. Camuri­pa­nanapa. Váhique­nesera náijara­cahini, náehava­ca­varepa. Nacapa­ca­vacapa ena apamuriana. \p \v 37 Tacahe, émaja­ca­ruvapa máevataca ema machicha. Máimija­chaipahi émapa­pucaini napicau­chahini. \v 38 Te náimahapa ema machicha ema ticayehe eta úvaquiji, ánipa nacahe: “Émaina­papuca ticaye­heyare ema maca. Yare, vicapaca apaesa tánasipa viyehe tamutu. Tájina máichara­ca­ha­vimahi ema achané­navaji”. \v 39 Tacahe, nacara­tacapa ema machicha, nacuchucapa eta tayehe eta isaniti, nacapacapa. \p \v 40 Puiti, nuyase­re­ca­heyare: ¿Tájahapuca máichara­ca­vayare ema ticayehe eta úvaquiji ena pártirá­rioanahi máurirahana? —macahepa ema Jesús. \p \v 41 Éna najicapapa: \p —Éma tisemainapa. Vaipa májapa­nu­va­caimahi. Macapa­pa­na­va­ca­yarepa ena pártirá­rioa­nainihi. Máijara­cainapa ena apamuriana pártirá­rioa­na­yareva, nácani tipicau­ra­hianahi, náijara­cahini eta mayehe parte —náichapa. \p \v 42 Tásiha, ema Jesús máichavacapa: \p —Jehe tiúrihi eta ejica­pi­ranuhi. Nuvara­hasera epane­re­chi­na­vapaini eta tacayemahi eta Sagrada Escritura, apaesa ácaicutiara éti. Ani tacahehi: “Ena tépiya­re­ca­rahiana eta Templo, tasapiha náepuruhi eta mari táicuchihi tatumea­rayare eta peti, taicha vahi náimatihini. Émasera ema Viya macaite­capahi eta te táicuchihi eta tatupa­rahahi. Tacapi­ca­hu­quenehi puiti. Táitusiava, tétavi­cavahi eta vicuna­chirahi víti ema Viya” tacahehi eta Sagrada Escritura. Nuvaraha ecaicu­tiaraya. \p \v 43 Puiti numetacahe: Táichavenehi eta emasua­pa­ji­raivahi, vaipa étipa­ra­caimahi tayehe eta mavanairipi ema Viya. Ena tisuapa­ji­ra­hianahi, éna ticava­cu­rea­nayare te jena sácheyare. Énainapa téchanayare eta vanairipiana. \v 44 Puiti, núti nucutihi eta ichape mari náepuru­quenehi. Eti épuru­nuanahi, iáquipai­ca­vayare évetu­tu­ji­cayare. Tichima­ra­ca­henapa eta muraca ecuñaraqui taicha eta emava­ra­hairahi éhicanu —máichavacapa. \p \v 45 Étasera eta nasamirahi ena tuparai­rucana énapa ena fariséoana, tisema­na­rinehi taicha tímatia­ca­vanapa eta énairahi tayuna­cavaca eta máimicu­ti­chi­ra­vacahi ema Jesús. \v 46 Navarahapa nacara­ta­ca­ya­rehíni. Tipica­ca­va­na­chu­chasera nayehe ena achaneana taicha namutu nacunachahi ema Jesús eta émairahi vanairuca me Viya. \c 22 \s1 Ema Jesús tímicutichava mácani rey te máichuhavacapa ena machimaranaya, máichayarehi eta ichape piesta \p \v 1 Ema Jesús máimitu­cavare ena achaneana eta apana máimicu­ti­chaquene. Ánipa macahe: \p \v 2 —Ema Viya, macutihi mácani rey te máimiye­na­chayare ema machicha, máichayarehi eta ichape piesta. \v 3 Mavanecapa ena mavanarana náichuha­pa­navaca ena machima­ranaya. Váhisera návara­hahini nayanahini éna. \v 4 Tásiha, ema rey máevata­cavare ena apamuriana mavanarana. Ánipa máichavaca: “Eyanavare étipava ímita­ta­ji­ri­cavaca ena níchuha­que­neanahi, náiteca­vanepa. Nucapa­re­ca­ripahi eta vaca nirureyare nésina­ruanahi. Tiúrinapa tamutu eta juca tinicacare. Énanecha nucuchapahi náiteca­vanepa” macahepa. \p \v 5 Énasera ena máichuha­que­neanahi vahi nasuapahini. Nájina nayanahini. Ema émana tiyanapa te máesane. Ema apana máimahapana eta mayehe tienda. \v 6 Ena apamuriana nacara­tacapa ena vanairu­ca­nainihi, náehavacapa, nacapa­ca­vacapa. \v 7 Tacahe, te máechapa ema rey, tisemapa. Mavanecapa ena masuntaruana nacapa­pa­navaca ena ticapa­hianahi. Náijuchavare eta tamutu eta napenanaini. \v 8 Tásiha, máichava­ca­varepa ena apamuriana mavana­ranahi: “Tiúripa tamutu eta juca tinica­careana. Váipasera nuvaraha náiteca ena náinapu­reanahi níchuha­que­nea­nainihi. \v 9 Eyana te tamutu cálleana. Íchuha­va­cayare namutu nácani ecainu­na­que­nea­nayare” máichavacapa. \v 10 Tacahe, ena mavana­ranahi tiyananapa, náchehu­pa­ne­vacapa. Nacuru­ji­ca­vacapa namutu nácani nacainu­na­que­nea­napahi: nácani achaneana tiúriana énapa ena súnsusu­rujiana. Camurianahi. Tínica­na­rinehi eta te táviha­yarehi eta piesta. \p \v 11 Tacahe, ema rey tisiapapa, máimaha­yarehi ena machima­ranahi. Máimahapa ema émana achane ema matiari­hi­quenehi vahi manacahini eta namuirihasa te ticaichu­hasiana. \v 12 Tacahe, máichapa: “Ajaira, ¿tájaha tacayema vahi pinacahini eta múiriare níjara­ru­heanahi tayehe­yarehi puiti juca piéstayarehi?” Émasera ema achane vahi majica­pahini. \v 13 Tacahe, ema rey mavane­ca­vacapa ena mavanarana: “Eveha ema maca. Ítijivaucha, ítiápe­chavare. Íyara­cu­hapana te timapicu tayehe eta máiyauchia­vayare macapi­ti­quia­he­chia­vayare” macahepa ema rey. \p \v 14 Ema Jesús máichavarepa: \p —Numetacahe puiti: Camurianahi ena níchuha­que­nea­na­paipahi. Ánimu­ria­na­ri­chusera ena títaura­hia­nayare —macahepa ema Jesús. \s1 Navaraha náemejecapavacha ema Jesús tayehe eta impuesto \r (Mr 12.13-17; Lc 20.20-26) \p \v 15 Tacahe, eta nasamirahi ena fariséoana, tisema­na­rinehi. Tiyananapa ticuru­ji­ca­canapa, navarahaipa náemeje­ca­pa­va­cha­yarehi apaesa étaina­hi­pucaini taviuchahini ema Jesús. \v 16 Tacahe, navanecapa ena nachamuriana énapa ena políti­coana. Nayase­re­panahi ema Jesús. Te náiteca­pauchapa, ánipa nacahe: \p —Tata maestro, vímatihi eta tatupi­ru­vairahi táurivahi eta juca pímitu­ra­pianahi. Yátupihi eta pímitu­si­ra­vacahi eta táurinaquene achene ticaijuhe me Viya. Váhivare pipica­ca­ra­ca­vahini eta péchaji­si­hairahi eta náichava­que­né­vanahi nácani achaneana, tayana­panehi aquenucahi. \v 17 Vivara­ha­hisera viyase­re­ca­viyare eta pipane­reruhi: ¿Táurica­hipuca vivachacha eta viyasehana impuesto mayehe ema Presidente Emperador romano? Taicha víti, machane­ra­havihi ema Viya, ¿masi? —náichapa. \p \v 18 Émasera ema Jesús máimatia­ca­vacapa eta tamauri­vapahi eta napane­reruana. Tacahe, máichavacapa: \p —¡Apimi­ra­he­tataji! ¿Tájaha tacayema evaraha ímiaqui­paicanu? \v 19 Nímahaseji, iáminanu étapena eta reale —máichavacapa. \p \v 20 Eta náijara­sirapa, éma máichavacapa: \p —¿Nájaha ticaijare eta juca? ¿Nájahavare ticava­simahi eta juca mirare eta te juca reale? —máichavacapa. \p \v 21 Éna najicapapa: \p —Mayehe ema Presidente Emperador —náichapa. \p Tacahe, éma máichavacapa: \p —Tiuri, táuricahi íjaraca ema Presidente Emperador eta juca mayehe­richuhi éma. Tásiha, íjara­cavare ema Viya eta mayehe­ri­chu­hivare éma —máichavacapa. \p \v 22 Te nasamapa ema Jesús eta majica­pi­ra­vacahi, ichape­rinehi titsiri­ha­ca­vanahi. Náramipa eta máitupa­ji­jia­si­ravahi. Tiyananapa tichavanahi. \s1 Nayasereca ema Jesús náicharacavayarepuca ena náepenaqueneana eta náechepusirayare \r (Mr 12.18-27; Lc 20.27-40) \p \v 23 Étarichu te jena sache, nacahe­paipahi ena saducéoana. Ena nani saducéoana, apana­hivare eta náimitu­rapiana. Éna, vahi nasuapa eta náechepu­si­rayare ena náepena­queneana. Tiyananapa náimaha­panahi ema Jesús. Natanucahi eta táetsera­ru­va­yarehi náicha. Ánipa nacahe: \p \v 24 —Tata maestro, ema víyarahaini Moisés, manaquicahi eta máechaji­ri­ruvahi eta viyehe: “Te máepenae­que­ne­ha­hipuca ema achane esu mayena, tásiha nájina­hipuca manaquie­que­ne­ru­vai­nahini machichai­nahini; te matiari­hi­hipuca mácani maparapehi, mavehayare esu machine­nae­quenéni, apaesa émainapuca macachicha eta suyehe, máitsivainahi ema maparapéni”. \v 25 Tacutiquene te juca vitaracu, natiari­hinihi ena siétequeneana ticapa­ra­pe­ji­ri­cacana. Tacahe, ema náechavimuri títauchavapa. Máepenáe­que­ne­ha­pasera esu mayena. Nájinahi machichai­nahini. \v 26 Tacahe, ema maparape máitauchavare esu machinenaini. Éneri­chu­va­resera máepenae­que­ne­havare, nájinavare máchichai­nahini. Ema émana maparape máitauchavare ésu. Éneri­chuvare máepenae­que­ne­havare. Namutupa ena siétequeneana navehahi ésu, tásihasera náepenae­que­ne­hapaipa, nájina émanai­nahini macachi­chahini eta suyehe. \v 27 Te táequenepa, tépenapa esu esenaini. \v 28 Tacahe puiti, te apana­papuca eta náitare­si­rayare ena nani, ¿nájahapuca ena siétequeneana ema yátupi­quenehi suímaquenehi esu esena, taicha ena siétequeneana namutuhi suímanarihi? —náichapa. \p \v 29 Tásiha, ema Jesús majica­pa­vacapa: \p —Éjecapava éti. ¿Tájaha tacayema vahi ácaicu­tia­rahini eta táimiturapi eta Sagrada Escritura? ¡Váhivare evara­hahini esuapahini eta tamutuirahi marataha ema Viya! \v 30 Ánaqui te apana náitare­siraya, vaipa nácamu­nuimahi esu esena. Énaripa ena esenana, váipavare nácamu­nuimahi ema ajaira. Nacutinapa ena ángeleana tiávihanahi te anuma eta namaepe­na­ca­cairahi. \v 31 Éti váhiva­repuca ácaicutiara eta yátupirahi eta vahi táepenahini eta náchanevana ena náepena­queneana. Váhipuca ácaicutiara eta máechaji­riruva ema Viya. Ani macahehi éma: \v 32 “Nútira yátupi­que­nenuhi Viya, macasi­ña­quenehi ema Abraham, ema Isaac émapa ema Jacobo” macahepa ema Viya. Nutupi­ruvahi numetacahe: Ema Viya, éma téchahi eta náitare­sirana ena téhicanahi, tayanapane tépena­naripa. Eta náchanevana, tímiya­na­va­richucha títareca te mamirahu. Éti, ichape eta éjeca­pi­ravahi —máichavacapa ema Jesús. \p \v 33 Tacahe, eta nasamirahi ema Jesús, ichape­rinehi eta náramirahi ena achaneana eta máimitu­rapihi. \s1 Eta tisuapacarepanahi te mavanairipiana ema Viya \r (Mr 12.28-34) \p \v 34 Tacahe, ena fariséoana eta náimairahi macama­ti­na­si­ra­vacahi ema Jesús ena saducéoana, ticuru­ji­ca­canapa éna. \v 35 Tásiha, tiyananapa náemeje­ca­pa­va­cha­yarehi ema Jesús. Ema émana ticaina­pu­cavapa, máestrohi éma tayehe eta nayehe­repiana. Mayase­recapa éma: \p \v 36 —Tata maestro, nuvaraha pimeta­canuini ¿tájahapuca eta vanairipi tisuapa­ca­re­panahi tayehe eta mavanai­ripiana ema Viya? —macahepa. \p \v 37-38 Ema Jesús majicapapa: \p —Eta máechaji­riruva ema Viya te Sagrada Escritura, ani tacahehi: “Yátupina eta émuna­si­ranuina nuti Iáquenu. Iúnaca te esamureana. Yátupina eta ecacha­ne­vai­ranuina núti. Epanerecha eta nímitu­rapiana tamutu sácheana, yátiana”. Étara eta juca eta vanairipi tisuapa­ca­re­panahi. Éta tativayare ítauchayare, tínapuca tayehe eta apamuri vanairipiana. \v 39 Eta apana táehiruhi eta juca, ánivare tacahe: “Pémuna­cayare ema piparae­piyahi, tácuti eta pémuna­si­ravahi píti”. \v 40 Eta juca apinaquene vanairipi, éta máehicahi ema víyarahaini Moisés tayehe eta apamuriana mavanai­ri­pianahi éma. Énaripa ena apamuriana profetana, étari­chuvare náehica­hivare éna tayehe eta náimitu­ra­pianahi. \s1 Yátupi ema Cristo mámariéquenénihi ema rey David, Víyahivare éma \r (Mr 12.35-37; Lc 20.41-44) \p \v 41 Tacahe, eta náurujia­si­raichaha ena fariséoana te machacaya ema Jesús, \v 42 máichavacapa: \p —Puiti, nuvaraha nuyase­recahe eti: ¿Tájaha tacayema eta epane­reruana éti mayehe ema Cristo ema ecucha­pa­quenehi? ¿Tájaha eta ícutia­rayare eta ímati­ra­yarehi éma te máimere­cavapa? —máichavacapa. \p Éna najicapapa: \p —Vímatinapa éma taicha tiúchucayare mámarie­que­neyare ema víyaraháini rey David —nacahepa. \p \v 43 Majica­pa­varepa: \p —Yátupihi ema Cristo achane­quenehi eta máimahi taicha mámarie­que­ne­yarehi ema víyaraháini David. Nuvara­hasera epane­rechaya eta juca máechaji­ri­ruvahi ema David te májurehi Salmo, ani macahehi: \v 44 “Ema Viya máichapa ema Tata Náquenu Cristo: Yare, péjaca te nuvaure, eta picucha­pi­hayare eta nucaepu­yu­siraya te pimirahu ena ticatia­na­ca­vianahi” macahepa. \v 45 Ema David, eta máimija­re­chirahi ema Cristo “Tata Náquenu”, ¿tájahapuca eta macaye­ma­quenehi? Núti németeaca Víyahivare ema Cristo. ¿Tájaha íchahi éti? —máichavacapa. \p \v 46 Eta nasamirahi eta juca, nájina náijara­ca­vahini najica­pahini. Eta tacahe, nájinapa napatsi­ca­vahini nápechahini nayase­re­cahini. \c 23 \s1 Ema Jesús máimereuchavaca eta náejecapiravana ena fariséoana énapa ena escribánoana \r (Mr 12.38-40; Lc 11.37-54; 20.45, 46) \p \v 1 Tacahe, ema Jesús máichavacapa ena achaneana vítipa viti máimitureana. Ánipa máichahavi: \p \v 2 —Ena escribá­noana énapa ena fariséoana tímija­chavana catupa­rahana eta navepai­si­ra­yarehi eta mavanai­ripiana ema Moisés. \v 3 Tacahe, éna esuapayare. Ítauchayare eta navanai­ripiana. Váhisera ecuehica eta nayehe­repiana taicha ena apapi­pi­jichucha eta napane­reruana. \v 4 Tacutiquene tipami­caheana ítauchaya eta camuri­queneana nayehe­repiana. Éti, tájina eta ejapa­nu­ca­rehíni nayehe. Nájinapa tirata­haimahi títaucha. Apanasica éna, vahi nárata­hahini náitauchahini tamutu. \v 5 Tímija­cha­vanahi tamutu náitaucha, navarairahi ticuna­cha­ca­rea­na­yarehi nayehe ena achaneana. Tisiña­va­vai­canahi eta nápaju­si­ravahi religiósoana. Nanacahi te nanahuana eta ajureca navejurehi eta te Sagrada Escritura. Tacutiquene eta nacamui­rihaira tísape­pea­ca­vanahi píncani­llanahi. Ticama­tsi­vacahi eta nacamui­rihaira. \v 6 Ena nani, te ticaichu­hasiana eta nanisiraya, éna tinere­ji­si­na­vanahi eta tiúrina­panána eta náejasihaya. Navara­ha­hivare ichape eta napicau­chiraya ena achaneana te náuruji­si­ra­re­vanahi. \v 7 Tétavi­cavahi eta navarairahi ticapi­cahuana. Navara­ha­hivare ticaca­ja­mi­ca­sia­na­yarehi te jácani nácapa­jisiha ena náimitureana téhepahi calle. \p \v 8 Étisera vahi ecuja­muracha eta nacaja­mi­si­ra­he­nahini ena achaneana, étaina­pa­pucaini nacuna­chi­ra­he­nahini. Taicha éti epara­pe­ji­ri­cacahi, ecuti­cacahi te mamirahu ema Viya. Nucarichu núti yátupi­que­nénuhi eyehenuhi Maestro, nuti Cristo. \v 9 Váhivare “Tata Nucaiyaquene” ecuquicha nácani achaneana te juca apaquehe. Taicha mararihi ema yátupiquene Ecaiyaquene, ema tiávihahi te anuma. \v 10 Váhivare tísapa­ca­rémahi eta náimija­rechahe, “Tata nuyehe jefe”, taicha nucarichuhi núti yátupi­que­nénuhi jéfenuhi eyehe. \v 11 Nuvara­hasera ítáti­ji­ri­ca­cayare. Nácani títáti­rahiana, éna ticuna­cha­ca­re­pa­na­na­yarehi eta eyehe. \v 12 Éneri­chuvare nácani mánsuanahi, éna ticuna­cha­ca­re­pa­na­nayare me Viya. Nácanisera ticasi­ña­va­vai­canahi ticuna­cha­va­napuca, tímitsi­riá­va­nayare me Viya —macahepa. \s1 Ema Jesús mayunacavaca eta náejecapiravanahi ena escribánoana énapa ena fariséoana \p \v 13 Tacahe, títeca­panapa ena escribá­noana énapa ena fariséoana. Tásiha, ema Jesús máechaji­ca­vacapa éna, mayuna­ca­vacahi. Ánipa macahe: \p —¡Éti escribánoana étipa eti fariséoana! ¡Muracayare eta ícuñayare taicha eta apimi­rai­rahehi! ¿Tájaha tacayema ímija­chavahi éti echa eta tapaja eta anuma? Vahi ísapa nasiapahini ena achaneana, nácani tivarahana tisiapana. ¡Étiripa vahi ítuji­ca­vaimahi esiapa! \p \v 14 Jucarihi eta apana tiviuchahehi. Tatupa­racahi ejapa­nuyare ena tépenaimana te váhipuca narataha navacha­chahini eta nantéve. Étisera evere­ji­ca­vacahi tamutu eta nacaye­he­queneana. ¡Apimi­rahehi! Épiya­cavahi religió­sohehi, íchahi iúpiemahi eta eyuja­rasira te namirahu ena achaneana, evarairahi vahi tacuimi­cae­che­rachava eta emauri­vanahi. Ichapeyare eta ícuñayare táicha. \p \v 15 ¡Jucari­hivare eta apana tiviuchahehi, éti escribánoana étipa eti fariséoana! ¡Muracayare eta ícuñayare taicha eta apimi­rai­rahehi! Éti, tétavi­cavahi eta éñama­vairahi eta íturuca ena téhicana eta ímitu­rapiana, eyanirahi te avasareana tiyerehiana. Tasapihahi ímitu­ca­vacahi eta nacuti­heraya eta evaina­ra­jivahi. Tiápajucava eta namaurivahi ícha. Eta tacahe, ecacha­ne­va­cayare éna te yucu infierno. \p \v 16 Jéhevare éti ecaijare páurehe. Ichape eta ícuñayare taicha eta ímiaqui­pai­si­ra­vacahi ena ecuti­queneana púchuquiana. Éjeca­pavahi tayehe eta juca ímitu­rapihi. Ímituca eta tájinahi eta taviuchaimahi nácani najurachahi eta Templo. Étasera te najuracha tayehe eta oro eta tiávihahi eta te Templo, ticaviu­re­va­nainapa ícha éti. \v 17 ¡Tétavi­cavahi eta emaecha­raireva eti púchuquiana! Eta Templo, étara tipicau­cha­ca­re­panahi tayehe eta oro tiávihahi tayehe. \v 18 Iápecha­vavare eta éjeca­pi­ravahi tayehe eta apana ímiturapi. Éti íchavare: “Te náichapuca nácani eta promesa, najura­chapuca tayehe eta náijuchirare eta sárareana, tájinai­pavare ticaviu­rémahi. Téhesera najurachahi tayehe eta nanaqui­ruvahi te táinahu eta náijuchi­rarehi, étasera ticaviu­re­va­naripa” íchahi éti. \v 19 ¡Tétavi­cavahi eta emaecha­raireva eti púchuquiana! Eta náijuchi­rarehi eta sárareana, étara tipicau­cha­ca­re­panahi tayehe eta enaqui­ru­vanahi. Éta tímipi­cauchahi eta enaqui­ru­vanahi. \v 20 Taicha nácani tijura­chanahi tayehe eta náijuchi­rarehi, vahi tácari­chuhini napicau­chayare éta, napicau­cha­ya­rehiva tamutu eta námavahuana tiávihanahi te náijuchi­rarehi. \v 21 Tacutiquene nácani tijura­chanahi tayehe eta Templo, vahi tácari­chuhini náichahini eta juramento tayehe eta Templo. Najura­cha­hivare mayehe ema Viya tiávihahi tayehe. \v 22 Énaripa ena tijura­chanahi tayehe eta anuma, najura­cha­hivare mayehe ema Viya, taicha eta anuma étahi eta mávasa, étaipa eta máejasihahi ema téchahi tamutu. \p \v 23-24 ¡Jucari­hivare eta apana tiviuchahehi eta tamura­cavaya eta ícuñayare, éti apimirana! Éti ímija­chavahi ímine­ca­pae­queneha ena ecuti­queneana púchuquiana tayehe eta títuca­careana. Ímija­chavahi yátupi­quenehi eta religió­so­héirahi eta epami­si­ravahi eta ítauchira eta vanairipi eta ecama­vahuira me Viya eta diésmuri tayehe eta sucurecana. Ecuna­cha­carehi taicha éta. Váhisera epami­ca­vahini eta táuriqueneana ticuna­cha­ca­re­panahi me Viya. Tatupa­racahe emutu ájapa­nurahi; ecatiu­cha­va­ca­yarehi ena macatiu­cha­va­ra­hanahi; yátupina eta ítauchiraya tamutu eta íjara­si­ravahi; yátupina eta ecasi­ña­vairaina me Viya. Tatupa­ra­ca­he­hivare ecamavahu eta me Viya eta diésmuri. Éti éñamavahi eta ítauchirahi eta ánichichana, étasera eta tisuapa­ca­re­pa­na­que­neanahi táuriqueneana, tasapihahi vahi esuapa­hini\f + \fr 23:23-24 \ft Ani tacahe eta maye­he­repi ema Jesús te máecha­ji­ri­ruva: “Eti eca­ti­jica eta chupi; eji­ri­ca­sera eta came­llo”.\f*­. \p \v 25 ¡Tétavi­cavahi eta apimi­rai­rahehi! Éti ímija­chavahi yátupi­quenehi religió­sohehi, ecaeña­ma­ra­cavahi eta ímiya­ni­ravaya ítaucha eta eyehe­repiana. Étasera eta esamureana, tétavi­cavahi eta tachipe­ji­va­vacahi taicha eta ecaete­ma­raivana étapa eta íjara­si­ravahi icha tamutu eta ejamu­ra­raivana. \v 26 ¡Tétavi­cavahi eta epuchuquiva eti fariséoana! Tamapu­rujihi eta religió­so­héirahi. Tacamunuhi tativa esipaca eta esamureana, apaesa yátupi­na­sarepa eta iúrivayare, tipachi­nainapa eta ítare­siraya. \p \v 27 ¡Tétavi­cavahi eta ecata­ji­vairaya, táichavenehi eta apimi­rai­rahehi, eti escribánoana étipa eti fariséoana! Éti ecuti eta covacha. Tiúrinahi te táinahu, téhesera te amahe távihahi eta máepere­ji­queneana. \v 28 Tacahehi eta ítare­sirahi éti. Ticuti­ma­hinehi iúrihi te namirahu ena achaneana. Étasera te esamureana táuruji­siavahi eta evaina­ra­jivana, tacutiquene eta apimi­rai­rahehi. \p \v 29 ¡Páurehe­sa­mi­cha­pucaini eti escribánoana étipa eti fariséoana! ¡Ichape­mu­riquene eta eviure­vanahi! Eti, ímija­cha­vaipahi puiti ecuna­cha­carehi eta evarairahi échapa­jirica eyehe­heacahi eta náecariana ena profetanaini matapi­ra­va­re­que­neanahi, nacapa­ruanahi ena iáchuca­na­veanaini éti. Épiya­cavahi yátupi­que­né­nahini eta iúrivahi. \v 30 Tásiha, ánivare ecahe: “Te vitiari­hi­na­ri­pahini víti eta acane te ticapa­re­canapa ena viáchuca­na­veanaini, vahi vicuimi­ca­sia­pa­vahini tayehe éta” ecahepa. \v 31-32 Étijivapa ímereu­chavahi eta apimi­rai­rahehi, taicha puiti éti epane­rechahi ecapa­canuya, tacutihi eta napane­re­ruanahi ena iáchuca­na­veanaini. Tásiha, ecuti­ca­cayare eta naviurevahi ena iáchuca­na­veanaini. \p \v 33 ¡Éti tachicha­na­vea­na­tataji eta quichare, tétavi­cavahi eta evaina­ra­jivahi! ¡Váhiquene ticaiti­ca­hémahi eta ícuñaya te infierno! \v 34 Nímicae­che­ra­chayare eta evaina­ra­jivahi. Nuvane­cayare napauchahe ena nuchanerana. Éna, timeta­ca­hea­nayare eta mapane­reruana ema Tata. Tímitu­ca­hea­na­yareva tamutu eta nímitu­rapiana. Nasapi­hayare vahi esuapaimahi éna. Éna, yátupihi náituca. Émepu­ru­re­ca­ya­resera éti eta náitupa­ji­jia­si­ravahi éna. Esapi­hainapa, éti ecapa­ca­va­cainapa éna; ena apamuriana éméta­ta­cayare te crusu. Tásiha, ena apamuriana éstaca­va­cainapa te iúruji­si­ra­revana. Éhica­rai­ri­ca­va­cainapa te jácani avasareana najunai­ya­ya­repahi. \p \v 35 Tásiha, eta ecapa­si­ra­va­cainapa ena nuvane­ruanahi, étinapa tamuria­cayare eta naviure­vanahi namutu ena ticapa­canahi ena achaneana matapi­ra­va­re­que­neanahi. Ema Abel máinapuiruhi nacaparuhi, máetaviu­chainihi eta máuriva. Émapa ema máequene­reruhi Zacarías (machichainihi ema Berequías), ema nacaparuhi te tamirahu eta Templo. Camuria­na­hisera ena apamuriana náumuri­va­nainihi. \v 36 Nutupiruva numetacahe puiti: Étinapa tamuria­cayare tamutu eta náepeni­ranahi. Títeca­painapa eta ícuñayare eti achaneana ítare­ruanahi puiti —macahepa ema Jesús. \s1 Ema Jesús ticatisamurevahi táichavenehi eta namasuapajiraivahi ena achaneana ticavasanahi te Jerusalén \r (Lc 13.34-35) \p \v 37 Tacahe, ema Jesús tiápechavava máechaji­ca­vacapa ena achaneana. Ánipa macahe, taicha eta macati­sa­mu­re­ravahi: \p —¡Tétavi­cavahi nucati­sa­mu­re­ravahi ícha étisami eti tachicha­na­veanahi te juca viávasa Jerusalén! Ena iáchuca­na­veanaini, éna ticapa­pa­ji­canahi ena profetana mavane­ruanahi ema Tata. Puiti étipavapa evaraha ecutiya ena iáchuca­na­veanaini. Ichape­mu­ri­hinéhi eta níchuirahehi éti, iúrujia­ca­nuhini, tácutihini eta varayu te tacuru­ji­muriha eta tachicha­naveana eta te tapava. Váhisera ávara­hahíni. \v 38 Ímahai­na­pasera puiti eta íchara­ra­ca­vayare. Ticaqui­pai­ca­siyare tamutu eta epenana, étiripa ticuchu­ca­hea­nainapa. \v 39 Numeta­ca­hevane puiti vaipa iápecha­vaimahi ímahanu, tiámainu­ca­vainapa te ítsivachapa eta epane­reruana, evarai­rayare ejacapanu. Ecahénapa: “Ichape eta vicuna­chi­ravihi píti vanairu­ca­que­névihi me Viya” ecahénapa. \c 24 \s1 Ema Jesús máimereucharipa eta táquipaisiravaya eta Templo \r (Mr 13.1-2; Lc 21.5-6) \p \v 1 Tacahe, ema Jesús tiúchucapa tayehe eta Templo, tiyana­ya­repaini. Vítisera viti máimitureana vémeña­havapa eta mayehe. Eta viáramirahi, vímechapa eta táurina­queneana mari tayehe eta anuquehe peti te Témplosami. \v 2 Émasera ema Jesús tijica­pa­havipa: \p —Tamapu­ru­jiyare eta juca táurinava eta pétisami ímaha­quenehi puiti. Nutupiruva numetacahe: Járaja­payare eta sácheyare ticaqui­pai­ca­siyare tamutu eta juca Templo. Téjane­re­pai­cainapa tamutu eta juca táurina­que­neanahi ímaha­que­neanahi puíti —máichahavipa. \s1 Tatiarihiyare eta ecutiarareanaya te tánehipaicha eta táichecuiraya \r (Mr 13.3-23; Lc 21.7-24; 17.22-24) \p \v 3 Tásiha, viyanapa tayehe eta cerro Olivoquiji, víputsi­cavapa. Te vítecapapa, téjacapa ema Jesús. Tásiha, víti máimitureana viyase­recapa: \p —Vivaraha pimeta­cahavi. ¿Tájamu­hupuca eta náimiaqui­pai­si­rayare eta Témplosami? ¿Jarari­hi­ya­repuca eta ecutia­ra­reyare eta piápechi­ra­vayare píteca, étapa eta táitauchi­rayare eta táequene­reruhi mapanereru ema Viya? —víchapa. \p \v 4 Tásiha, ema Jesús máichahavipa: \p —Ecuneu­chavaicha yátupina, machu navayuacahe, taicha náraja­payare ena tépiya­ca­va­na­ya­repahi tímiva­si­cha­va­nayare nuyehe. \v 5 Nacahe­ya­repahi éna: “Nútiripa Cristo”. Nasapiha navayua­cayare ena camuriana achaneana. \p \v 6-7 Éneri­chuvare esamai­ri­ri­cayare eta táehaca­cai­rayare eta ichape­queneana avasareana. Ticana­ra­ji­ri­ca­ca­nainapa eta te avasareana tayere­hi­queneana, éneri­chuvare ticauya­ya­ca­renapa guierraina eyehe éti. Váhisera ecuarameca eta esamai­ri­ri­siraya, taicha ene tacaheyare eta táepani­ra­vayare eta ecutia­ra­rea­nayare. Vuíchahasera étaimahi eta táichecui­rayare. Éneri­chuvare tatiari­hi­yareva eta ichape ecuha­mu­hu­yareva te avasareana. Tatiari­hi­yareva eta ichape tayamu­ri­si­ranaya eta apaquehe te jácani táviha­napahi táetupia­ruyare. \v 8 Tamutu eta juca ecutia­ra­rea­nayare eta táepani­ra­vayare eta nátaji­va­nayare ena achaneana. \p \v 9 Tásiha, eti nuchane­ranahi, ticatia­na­ca­hea­nainapa ena achaneana, táichave­neyare eta éhisi­ranuhi. Tipana­ji­ri­ca­hea­nainapa te tamutu avasareana. Ticara­ta­ca­hea­na­yareva. Ticapa­ca­hea­na­yareva. \v 10 Tásiha, narari­hinapa camurianaya ena tínaji­ca­va­nayare eta náehisi­ranuhi. Tásiha, ticatia­na­ca­hea­nainapa éti yátupiquene eta éhisi­ranuya. Tíjara­re­ca­hea­nainapa éti. \v 11 Natiari­hi­na­varepa nácani tépiya­ca­va­nayare mavaneruana ema Tata. Tamutusera eta náimitu­rapiana náepiya­hi­rai­va­ya­rechucha, camuria­nayare ena navayua­rua­nayare. \v 12 Énaripa ena arajuruana, tétavi­ca­vainapa eta namasua­pa­ji­raivaya, vaipa napicau­chaimahi ema Viya. Camuria­nayare éna vaipa témuna­ra­hia­náimahi. \v 13 Étisera nuchane­ranahi, te ecamichahi tamutu, ímiya­na­va­hivare eta éhisi­ranuhi te táitavapa tamutu, nucuchu­cu­ha­heyare núti. \p \v 14 Éneri­chuvare, eti nuchanerana ecame­ta­rai­ruyare te tamutu avasareana, taicha nuvaraha náecha namutu ena achaneana. Ímitu­ca­va­ca­yarehi eta najaca­pa­ca­revahi me Tata namutu ena téneucha­vanahi, étapa eta apamuriana nímitu­rapiana. Te ítecapapa te tamutu eta avasareana, nápecha­vayare nuchava. \p \v 15 Numeta­ca­he­va­nevare eta apana. Járaja­payare eta sache táiñehi­que­neyare. Tímere­cavaya ema achane váinara­jiquene, máechaji­si­ha­quenehi ema víyarahaini profeta Daniel. Mavane­cayare ena machanerana náechipe­ji­si­rayare eta tacapi­ca­hu­quenehi Templo, nacuchu­ca­va­cayare ena téhicanahi ema Viya. (Nácani navaraha nacaicutiara eta juca, tacamunuhi ticara­va­hua­nayare eta májurehi ema víyarahaini Daniel.) \v 16 Tásiha, te ímahapa eta juca, esamai­ri­ri­ca­papuca, táuricapa etatajipa ejunavane, éti etiari­hi­que­neanahi te Judea. Ecaiju­heyare eta te cérroana, étaina eyumu­ru­siavaina. \v 17 Nácani tiávihanahi te nayehe canchón te nasamai­ri­ricapa eta juca téchacarehi, táuricapa najuna­vanepa. Vaipa táuricahini nasiapa­nu­mahini te napenana, navehahini jácani náeñama­que­nea­nainihi. \v 18 Nácani tachima­ra­rua­nayare te vámahi eta téchacarehi, táuricapa vaipa nacuchava tayehe eta avasare, tayanapane náeñamahi eta nayere­ruvana. \v 19 ¡Páureanasami nácani esenana tachima­ra­rua­nayare, nácani ticaja­ria­na­hipuca, nácani esenana ticachi­chanahi eta amuya tiájicachaha! \v 20 Eta tacahe, eyasea­cayare ema Viya tacuija táicheji­cahe\f + \fr 24:20 \ft Ema Jesús máecha­ji­si­hahi eta tica­sa­ra­hi­muhu, tiqui­va­mu­hu­hi­vare te jena mávasa Judea. Máecha­ji­si­ha­hi­vare eta naye­he­repi ena israelí­tana eta váhi­quene náisa­pa­va­hini tiya­nana tipai­cana te jácani sáva­ru­mu­huana.\f*; váhivare tacuchi­ma­racahe eta ichape tiquiva te achene te eyana­papuca ejuna. \v 21 Te jena sácheanayare, tétavi­ca­vayare eta nacata­ji­vai­ra­yarehi ena achaneana. Tájina tácutimahi eta táiñehi­vayare eta nacata­ji­vai­rayare, te táepani­ravahi eta náitare­sirahi ena achaneana te juca apaquehe. Te táequenénapa eta tíñehi, tájinainapa tácutimahi. \v 22 Nájina tacaiti­ruimahi eta nacata­ji­vai­ra­yarehi ichape. Macaiche­ca­va­ne­ya­resera ema Viya eta masemavahi ema maca achane váinara­jiquene, mavarairahi ema Viya macuchu­cu­havaca ena machanerana manere­jiruana, majapa­nu­que­nea­na­hivare. Taicha te vahi macucaicheca ema Viya, máitamu­ri­ha­hi­pucaini macapa­pa­ji­cavaca namutu ena achaneana ema maca achane. \p \v 23-24 Éneri­chuvare te tánehipaicha eta juca, natiari­hinapa ena tivayua­rahiana tépiya­ca­va­nayare Cristo tímiva­si­cha­va­nainapa núti. Natiari­hivare ena tímicu­ti­ji­ri­ca­va­nayare profetana mavane­rui­nahini ema Viya. Áninapa nacaheyare: “Yare, éhicayare ema Cristo. Matiari­hipahi te juca vitaracu”. Ena apamuriana ánivare nacaheya: “Náepiya­hi­raivahi éna. Ema Cristo mávihahi te viávasa víti”. Étisera vahi ecusua­pavaca. Eta navarairahi tivayua­ca­heanaya eti machanerana ema Tata, náiturue­que­ne­hayare naicha eta ichape­queneana tiárami­careana ecutia­ra­rea­nayare. Camuria­na­sa­miyare ena navayua­rua­nayare. \v 25 Étisera vahi tivayua­ca­hea­naimahi taicha numeta­ca­he­vanehi puiti. \v 26 Te náichahepuca: “Ímaha máenahi ema Cristo ánaqui te mávapahi apaquehe”, vahi ecuyana. Étaripa te náichahepuca: “Mararihipa jácani tayumu­ru­re­va­quenehi cuarto. Vicarichu viti vímatihi eta mávihahi”, váhique­nevare ecusua­pavaca. \v 27 Taicha te yátupinapa eta nítesi­rayare núti, nucutiyare eta táijahú­chirava títecapa eta térameca. Namutuyare ena achaneana te juca apaquehe tineca­pa­nua­nayare. Tacaheyare eta nuchavi­rayare nuti Manere­ji­ru­nuhi ema Viya. \v 28 Vahi ecueñamava távihapuca níteca­pihaya. Núti níteca­pau­chaheya te jácani iávihahi éti\f + \fr 24:28 \ft Te máecha­ji­ri­ru­vahi ema Jesús, áni maca­hehi: “Te jácani mávi­hahi ema máepe­na­quene, eta távi­ha­yare eta sipu­quia­na”. Eta juca maye­hehi prove­rbio, tatia­rihi eta taca­ye­ma­que­nehi tayu­mu­re­vahi.\f*. \s1 Eta machavirayare ema Manerejiruhi ema Viya \r (Mr 13.24-27; Lc 21.25-33; 17.26-30, 34-36) \p \v 29 Tacahe, te táitavapa eta juca nacata­ji­vairaya ena achaneana, enéva­nénapa témahainapa eta sache. Étaripa eta caje, témahai­na­varepa. Témiri­ca­nainapa eta jarairiquiana. Étaripa eta tiávihanahi te anuma vímaima­ha­que­neanahi éneri­chuvare tiyamu­ri­ca­nainapa, tiyeje­je­ca­va­nainapa. \v 30 Tásiha, náimahainapa te anuma eta nícutiara núti Manere­ji­ru­nuhi ema Viya. Tíyaha­nainapa eta napisira namutu ena achaneana távacuanahi eta avasareana te apaquehe. Tásiha, tímaha­nua­nainapa núti. Tiámanui­napaipa eta úcaji eta núcupai­si­rayare. Tétavi­ca­vayare eta nujarai­va­ya­repahi, níñehi­napaipa. \v 31 Nuvanecaya ema Arcángele, muracayare eta macachu­jai­ra­yapahi, apaesa ena ángeleana nacuru­ji­cainapa namutu ena nuchanerana nunere­ji­ruanahi, tiásiha­nayare te tamutu eta juca apaquehe. \p \v 32 Tiuri puiti, nuvaraha nímicu­ti­chinahe eta jácani yucuqui. Eta táitsiva­chi­ra­va­vacapa eta tapacajiana, te ímahapa eta tajimu­yairapa eta tatavaqui, tiúchuca­yarepa eta tapaca­jianaya arairu, tímati­carehi tiánehiripa eta únemu­hui­ra­yarépa. \v 33 Ene tacahehi, te ímaha­yarepa tacaecherapa eta júcana ecutia­rareana, ímatia­cainapa eta tánehi­rainapa eta nuchavira. \v 34 Numeta­ca­he­vanecha: Vuíchaha títava­naimahi ena achaneana náitare­rua­naichaha te táitecapapa eta júcana ecutia­ra­rea­nayare. \v 35 Títavainapa eta anuma étapa eta apaquehe. Tativa­ya­resera títauchava tamutu eta numeta­ru­heanahi. \p \v 36 Eta juca tiárami­ca­re­ya­rechucha. Nájina téchaimahi tájamu­hu­ya­repuca eta táitauchi­ra­vayare, énaripa ena ángeleana vahi náechahini. Nútiva­ne­ré­ca­hi­pucáini néchahini. Macarichu ema Tata, ema téchahi. \v 37-38 Tacutiyare eta acane eta náijahú­chi­ravahi tépenana ena achaneana machamu­rianaini ema Noé. Ena nani tinicai­ri­hia­na­rinecha, náemata­ne­rinecha térana, tímare­re­canahi ena nachicha­naveana. Vahi téñama­va­naimahi eta náimairahi ema Noé eta masiapirahi tayehe eta ichapequene pacure. \v 39 Tájina vahi natseca­vahini eta táiteca­pau­chi­ra­yarehi eta ichape une. Tacahe, eta táemiri­sirapa eta ichapequene tiquiva, tacapa­pa­ji­ca­vacahi namutu éna. Ene nacaheyare ena achaneana te jena sácheyare. Vahi natseca­vahini tayehe eta nuchaviraya. \v 40 Te jena sácheanayare, natiari­hiyare ena apinana ajairana ticaema­ta­neanahi te isaniti, ema émana tiárami­ca­reyare tiára. Ema apana manasinapa. \v 41 Tacutiquene, apina­na­hipuca ena esenana cáemata­neanahi tiyuva­re­ca­na­hipuca. Éneri­chuvare esu ésuna tiárami­careya tiára. Esu apana sunasinapa. \p \v 42 Eta tacahe, etsecavahi ecauneuchava éti machu vahi ecune­ca­pauchava eta nítesi­ra­yarehi nuti Iáquenu. \v 43 Nuvaraha ácaicu­tia­ra­quenéna. Machu ácutiriana mácani achane námeyeruhi ena tiámerahiana. Tájina máechapia­vahini tájahapuca hórava­yarehi eta náiteca­pau­chiraya te mapena. Te máechapucaini, ticauneu­cha­vai­pahini éma, váipasare nacuame­ye­chahini. \v 44 Eta tacahe, éti ecuneu­cha­vayare tamutu sácheana, taicha vahi échahini tájamu­hu­ya­repuca eta nuchavi­rayare nuti Manere­ji­ru­nuhi ema Viya, machu iárame­cariana. \s1 Nararihi ena músuana tiúriana. Nararihivare ena músuana máurirahana. \r (Lc 12.41-48) \p \v 45 Tiuri, nuvaraha nímicu­ti­chi­na­heyare eta apana. Macañá­ri­hipuca ema empleado máetaviuchahi eta máitupa­ji­jia­si­ravahi. Tisuapa­ji­ra­hivare éma. Ema máquenu tiyana­yarehi te apana avasare. Táitusiava ema máquenu matupa­racahi ema empleado eta máijara­siraya eta tinica­careana ena apamuriana machamu­su­vanahi. \v 46 Tétavicava eta máurica­ca­revaya ema maca ticatu­pa­rahahi, te tamutuhi máitauchahi jácani machima­pirana ema máquenu. \v 47 Németeaca, eta tamutuirahi tiuri eta machima­pirahi, matupa­ra­cainapa éma téchayarehi tamutu eta máimaha­queneana. Eta tacahe, nuvaraha ácutipaini ema maca empleado tiúrihi eta máitauraivahi. \v 48 Téhesera váhipuca tiuri eta mapane­reruana ema mácani empleado, máimija­chaichucha tiyere­yarehi eta máiteca­pi­ra­yarehi ema máquenu. \v 49 Tásiha, macaete­ma­ji­ri­ca­va­ca­papuca ena machamu­su­vanahi. Máichapapuca eta piesta, tinaha­cavapa téra macacha­ne­vacahi ena macuti­queneana térarahiana, téniricapa. \v 50 Tásiha, vaipa maneca­pau­cha­vahini te títecapapa ema máquenu. Machima­racapa ema empleado eta mamapa­chi­chi­ji­siraipa eta máimaha­queneana. \v 51 Eta tacahe, ema máquenu macava­nai­ri­pinapa náestacayare muraca. Tájina najapa­nuhini, tayanapane máiyahai­nepuca, macapi­ti­quia­he­cha­vai­nepuca éma. Tásiha, machu ácutihini ema maca empleado máurirahahi, machu ecaqui­pai­ca­sisami eta te yucu infierno. \c 25 \s1 Ema Jesús máimicutichina ena diésqueneana amaperuana esenachichana \p \v 1 Puiti nuvaraha nímicu­ti­chi­na­heyare nayehe ena tiúchucu­hanaya ticacha­ne­nua­nayare eta néjasihaya eta návacureya, énapa ena vahi ticacha­ne­nua­naimahi. Ena nani nacutihi ena diésqueneana esena­chichana amaperuana. Ticucha­panahi ena araima­nayare, nácapi­rayare te nasamapa eta náiteca­piraya. Tiámaucha­va­va­capaipa eta namicahuana lámparinana. \v 2-4 Ena cíncoqueneana, téchema­ra­hianahi. Tiámaucha­va­va­capahi eta nabotellana eta aceite natseru­vapahi. Ena apamuriana cíncoque­nea­na­hivare máechema­rai­rahana mapane­re­rureana. Vahi námaucha­va­pahina eta nahacei­te­yarehi. Tásiha, tájinapa naviyahini. \v 5 Tacahe, vahi náiteca­pa­va­nehini ena araimana. Navara­haipahi tímacana éna. Tavehapa eta ichapu, tímacanapa. \v 6 Tacahe, te enumuhupa yati nasamapa ema tipiaracahi. Ánipa macahe: “¡Nárajapa ena araima­nayare! ¡Yare iácapa!” nacahepa. \v 7 Téchepu­canapa namutu ena esena­chichana. Náetupi­ricapa eta namicahuana. \v 8 Tásiha, ena cíncoanavare tiájicu­va­caipahi eta namicahuana. Tiyase­se­re­canapa eta aceite. Ánipa nacahe: “Ecata­ji­cahavi ecajihavi eta eyehe aceite, taicha tiájicu­va­caipahi eta juca vimícahuana, vémahae­que­ne­haipa” nacahepa. \v 9 Énasera ena cíncoqueneana najicapapa: “Vahi víjara­ca­hémahi machu véchuriaca víti apanava. Vahi várataimahi. Tiúripana eyana evachareca eta ehacei­tena” nacahepa. \v 10 Tásiha, tiyananapa tivacha­re­pa­na­na­yarehi eta aceite. Eta nayere­vapahi, títeca­pa­nanecha ena araima­nayare. Tisiapanapa te tajuhe te táviha­yarehi eta piesta. Náehicapa ena cíncoana natseru­vanahi te táviha­yarehi eta piesta. Tacahe, ticaeratapa eta tapaja. \v 11 Te tiyerepa, títeca­panapa ena apamuriana esena­chichana. Náehaha­mecapa eta tapaja. Ánipa nacahe: “Tata, tata, pivejie­que­ne­hahavi. Vivaraha visiapa” nacahepa. \v 12 Émasera ema araye­nayare majicapapa: “Eti, ¿nájaha­he­hipuca? Vahi nímatihe. Németeaca vahi étina tavana­ranaina eta peti” máichavacapa ema araye­na­yarehi. \p \v 13 Tacahe, ema Jesús máichahavipa: \p —Éti, vahi ecucuti ena máechema­rai­rahana. Ecuti­ya­resera ena téchema­rahiana. Ecuneu­chavaicha éti, machu vahi ecune­ca­pauchava eta jácani sácheyare eta nuchavi­rayare núti Manere­ji­ru­nuhi ema Viya. \s1 Ema Jesús máimicutichinavaca ena achaneana ticaijaracasianahi eta maplatane ema achane rico \p \v 14 Puiti nuvaraha nímicu­ti­chinahe tayehe eta níjara­si­raheya eti nuchanerana eta evacu­recana taicha eta táurirahi eta ecaema­ta­nea­si­ranuhi. Matiarihi ema achane rico. Tiyana­yarehi te apana avasare. Máichuha­vacapa ena mapanana mamusurana. Máijaracapa eta maplatane. \p \v 15 Ema achane máimati­vacahi eta náechema­raivahi ena mamusurana. Ema émana máijaracapa cinco millone. Ema apana máijaracapa apina millone. Ema apana máijaracapa étana millone. Nacaeja­pa­cayare eta plata. Tásiha, ema rico tiyanapa te macaiju­he­yarehi te apana avasare. \v 16 Tacahe, ema tijacapahi eta cinco millone, macaema­ta­neacapa eta plata. Macaeja­pacapa eta plata. Diez millonepa maicha eta maplatane eta macaeja­pa­sirahi. \v 17 Ema apana, ema tijacapahi eta apina millone, éneri­chu­varepa macaeja­pacapa eta plata. Títuca­vavare éma eta cuatro millone eta plata. \v 18 Émasera ema tijacapahi eta étanaichu millone, vaipa macaeja­pa­cahini eta plata. Máecarapa eta plata, mapisirahi eta macaete­hahini. \p \v 19 Tiyere eta mapairi­ri­sirahi ema náejaharu. Téhesera te tichavapa, mayase­re­ca­vacapa eta plata máijara­ruanahi éma. \v 20 Tacahe, tínapucapa ema tijacapahi eta cinco millone. Máijaracapa ema máquenu eta máiturevahi. Ánipa macahe: “Tata, píti píjara­canuhi cinco millone eta plata. Júcahisera cinco millonevare eta táejapa­si­rahi”. \v 21 Ema máejaharu majicapapa: “Tiuri, nuchicha. Tájina táichava. Tétavicava eta piúriva. Pítauchahi eta picaema­ta­nea­sirahi eta nuplatane. Puiti vahi támapu­ru­jimahi eta piúrivahi tayehe eta juca ánimu­ri­chichahi níjara­ruvihi. Nutupa­ra­ca­vinapa eta camuriquene. Puiti pisiapainapa eta nuyehe. Piúrisa­mu­re­rea­ca­vái­napa”. \v 22 Tásiha, títeca­pa­varepa ema apana ema tijacapahi eta apina millone eta plata. Máichavarepa: “Tata, júcahi eta apina millone eta plata píjara­runuhi. Júcahivare eta apinavare millone eta táejapa­si­rahi”. \v 23 Ema máejaharu majica­pa­varepa: “Tiuri, nuchicha. Tétavicava eta piúriva píti apana. Puiti, váhivare támapu­ru­jimahi eta piúrivahi tayehe eta juca ánimu­ri­chichahi níjara­ruvihi. Nutupa­ra­ca­vinapa eta camuri­pa­naquene. Puiti pisiapainapa eta nuyehe. Piúrisa­mu­re­rea­ca­vái­napa”. \v 24 Tásiha, títeca­pa­varepa ema tijacapahi eta étana millone. Máichapa ema máejaharu: “Tata, núti nímativihi eta pimaja­pa­nu­raivahi. Pivere­ji­ca­nu­yarehi eta táejapa­si­ra­yarehi eta piplatane. Pítaha­ca­nu­ya­rehiva eta némata­ne­vachahi. \v 25 Eta nupisirahi nácaete­hahini eta piplatane, nécarapa. Puiti, júcahi nímichava tamutu eta piplatane”. \v 26 Ema máejaharu majicapapa: “Tétavicava eta pisunsuva, piti plújutataji. Te pímati­nu­hipuca eta numaja­pa­nu­raivahi, nítaharahi eta apaema­ta­nevacha, téhevare pímijachahi nuvere­ji­ca­viyare eta táejapa­si­ra­yarehi eta níjara­ruvihi nuplatane; \v 27 váhiyapa pinacapaini te banco eta nuplatane. Puiti váequenei­pahini puiti eta táejaha­ca­ri­pahini eta nuchavi­rai­pahi”. \v 28 Tásiha, máichavacapa ena apamuriana mamusurana natiari­hi­que­neanahi: “Everejica ema mácatataji eta plata. Íjaraca ema ticayehehi eta diez millone. \v 29 Taicha, mácani máiturue­que­nehahi eta macaema­tanea­sirava, tatupa­racahi eta nímica­ta­siraya. Ticaye­heyare camuripana. Énasera nácani vahi náiture­que­ne­hahini eta nacaema­ta­nea­sirava, ticave­re­ji­ca­sia­na­yarehi eta náijara­ca­sianahi. \v 30 Émechareca muraca ema maca musu máurira­ha­tataji. Vahi ecujapanu, tayanapane máiyahai­nepuca, macapi­ti­quia­he­cha­vai­nepuca. Tásiha, iáquijica eta te cuarto tamapi­cu­ju­he­que­ne­pa­nahi” macahepa ema achane rico. \s1 Ena achaneana, te jena sácheyare ticayaseserehianainapa, étapa tiámavacaya eta náitátirahi ena apamuriana, ticaevatanainapa tayehe eta návihayare \p \v 31-33 Te nuchava nuti Manere­ji­ru­nuhi ema Viya, néjacainapa eta te nuyehe trono tacapi­ca­huquene, Réynuinapa. Tásiha, névatacaya ena nuyeheana ángeleana nacuru­ji­ca­vacaya te numirahu namutu ena achaneana te avasareana. Tásiha, núti nunere­ji­ca­va­cainapa ena yátupi­que­neanahi nuchanerana. Nunacainapa te nuvaure. Tásiha, ena vahi nuchane­ra­nai­nahini nunacainapa te sapa. \v 34 Tásiha, nuti Rey ánipa níchayare ena nuchanerana tiáviha­na­yarehi te nuvaure: “Yare, eti iúrica­ca­reanahi manere­ji­ruanahi ema Tata. Níjara­ca­hénapa eta etupa­ra­hayare, ícuchihi mayehe ema Tata acane te tépana­vainapa eta apaquehe. \v 35 Taicha te ímahanuhi eta nécuavahi, éti énicanuhi. Numaunepahi, éti íjara­canuhi néra eta une. Tájina níteca­pi­hahini te nupaisi­hapahi, éti íjara­canuhi eta níteca­pi­hayare. \v 36 Tájina numuiri­hai­na­pahini, éti emuria­chanuhi. Nucajumahi, éti ípucha­pa­nanuhi. Nucaeratahi te cárcel, éti ejira­pa­na­nu­hi­vare”. \v 37 Tásiha, ena níchuha­que­neanahi tijica­pa­nua­nainapa: “Tata, ¿tájamuhu vímahavihi pécuhapahi, tásiha vénicavipa? ¿Tájamu­huvare vímahavihi pimaunepahi, tásiha víti vésichavipa eta une? \v 38 ¿Tájamu­huvare vímahavihi te pipaisirana tájina píteca­pi­hahini, tásiha, víti víjara­cavipa eta píteca­pihahi? Váhivare vímaha­vihini mamuria­re­vi­nahini, tásiha víti vimuria­chavipa. \v 39 ¿Tájamu­hu­va­re­hipuca picajumahi, tásiha víti vípucha­pa­navipa? ¿Tájamu­hu­va­re­hipuca picaeratahi, tásiha víti véjira­pa­navipa?” náichanupa. \v 40 Tásiha, nuti Rey nujica­pai­na­varepa: “Nutupiruva numetacahe: Nútira íjara­canuhi tamutu eta ejapa­nu­raivahi, ímica­ta­si­ra­vacahi ena echamuriana nuchane­ra­na­hivare, ena nani namaesa­cha­que­neanahi najaca­pahini ena apamuriana ena achaneana” níchavacapa. \p \v 41 Tásiha, ena tiávihanahi te sapa, níchava­cainapa: “Étisera évuisiha te numirahu, eti masuapa­ji­rai­rahana ecaviu­re­vanahi. Eyana tayehe eta yucu, acane­va­cahéna eta ecaicuñaira eta emuruiraya, máicuchihi ema iáquenuhi ema Váinaraji énapa ena majupahana ángeleanainihi. \v 42 Taicha te nécuhapahi, éti vahi íjara­ca­nuhini eta nunica. Numaunepahi, váhivare ésicha­nuhini une. \v 43 Étaripa te nupaisi­ra­napahi, váhivare íjara­ca­nuhini eta níteca­pi­hahini. Néchuri­havare eta numuiriha, váhivare íjara­ca­nuhini numuiri­hai­nahini. Nucaju­ma­hivare, nucaera­tavare, váhivare éjira­pa­na­nu­hini” níchava­cainapa éna. \v 44 Tacahe, éna náichanupa: “Tátachicha, ¿tájamuhu vímahavihi pécuhapahi, pimaunepahi, pipairi­ri­capahi, mamuria­revihi, picaju­mapahi, picaeratahi, eta jácani vimáimi­ca­ta­si­rá­vi­hipuca?” \v 45 Nuti Rey nujica­pai­na­varepa: “Nutupiruva numetacahe: Éti, vahi ejapa­nu­nuhini, taicha vahi ájapa­nu­va­cahini apaesai­nahini ena nani nuchanerana emaesacha­que­nea­nahi”. \v 46 Emutu éti eyanayare tayehe eta ecaicu­ñai­yayare máitava­cayare. Énasera ena nunere­jiruana, matapi­ra­va­reanahi. Námava­cainapa tayehe eta táurivayare eta náitaresira, máitava­ca­ca­yareva. \c 26 \s1 Napanerechaipahi ena tuparairucana eta nacaratasirayare ema Jesús \r (Mr 14.1-2; Lc 22.1-2; Jn 11.45-53) \p \v 1 Te títapi­ricapa eta juca máimitu­ra­pianahi, máichahavipa viti máimitureana: \p \v 2 —Écharichuhi éti eta apinarine sache eta Pascuáiraya. Tásiha, núti Manere­ji­ru­nuhi ema Viya, ticara­ta­ca­nua­nainapa témeta­ta­re­ca­nua­nainapa —máichahavipa. \p \v 3 Tiuri, ena tuparai­ru­cana énapa ena aquenu­ca­ra­hana, énapa ena escribá­noana ticuru­ji­ca­ca­na­ripahi te tajuhe eta mayehe palacio ema Caifás, ema corregidor. \v 4 Tacahe, náechaji­si­haipahi eta nacara­ta­si­rayare ema Jesús. Navaraha éna navayua­ca­yarehi eta nacara­ta­si­rayare, nacapa­si­ra­yarehi. \v 5 Tipica­ca­va­na­ri­chu­chasera. Ánipa nacahehi eta náechaji­ri­ruvahi: \p —Vuíchaha vicuca­rataca éma achichu juca piéstairaya. Taicha camuria­na­yarehi ena achaneana, machu tájahapuca náichara­cahavi taicha navara­ha­yarehi nacatiucha éma. Vicucha­pasera nayana —nacahepa. \s1 Esu esena tiámasichahi ema Jesús te táijiyequene perfume \r (Mr 14.3-9; Jn 12.1-8) \p \v 6 Tacahe, ema Jesús, tiyanapa tichava eta te avasa­rechicha Betania. Náichuha­sivahi eta manisiraya te mapena ema achane ticaijare Simón ema leprosoinihi. \v 7 Tacahe, eta manisirahi, sucahe­paipahi esu ésuna esena. Suámapahi eta perfume te bótechicha. Táetaviuchahi eta tasiva­chavahi. Supauchapa éma. Sujucu­sicapa te machuti eta táetaviurehi eta táijiyeva. \v 8 Eta náimairahi ena nuchamuriana máimitureana ema Jesús, váiparinehi náuricahini eta suémepu­ru­re­sirahi eta tasiva­chaquene perfume sujucu­si­sirahi ema Jesús. Ánipa nacahehi: \p —¿Tájaha tacayema suémepu­rureca eta juca tasiva­cha­quenehi perfume? \v 9 Tiúripa­na­hi­pucani víjara­re­cahini eta juca táijiyea­ma­quenehi. Vivehahini eta camuriquene plata; tásiha, vímica­ta­si­hahini ena páureana —nacahepa. \p \v 10 Émasera ema Jesús máimatihi eta napane­reruana. Tacahe, máichahavipa: Ésamirica esu suca esena. Tétavi­cavahi eta táuriva eta suíchiranuhi. \v 11 Ena páureanasami, tamutuchucha sácheana eta ecacha­ne­ra­va­cayare éna. Ímica­ta­ca­yarehi te jácani ecaima­ha­que­nérana. Nútisera vahi nánasi­que­némahi eta eyehe. \v 12 Eta juca sujucu­si­si­ranuhi eta perfume, sucaina­pucahi ésu eta suíjiye­chirahi eta náquehe tayehe­yarehi eta nucaeca­ra­si­rayare. \v 13 Nutupiruva numetacahe: Nácani ticame­ta­rai­rua­nayare eta tiúrina echaji­ri­rucava, náechaji­si­ha­ya­revare eta juca suíchaquenehi esu suca esena. Témecha­nayare suyehe te tamutu avasareana te juca apaquehe —macahepa. \s1 Eta máijararesirahi ema Júlasi ema Jesús \r (Mr 14.10-11; Lc 22.3-6) \p \v 14 Ema Júlasi, émarichu vichamu­rinihi éma vidoce­nénihi apóstole mayehe ema Jesús. Tiyanapa téchaji­ri­pa­navahi nayehe ena tuparai­ru­cana. \v 15 Ánipa máichavacahi: \p —Te yátupi­hipuca evarahahi ecarataca ema Jesús, núti nímecha­heyare. Nucamu­nu­hisera néchayare ¿áyana­ya­repuca eta evacha­cha­nuyare eta nímechi­ra­heyare eta mávirare? —máichavacapa. \p Tacahe, éna náijaracapa eta treinta reale. \v 16 Jéheva­re­pasera ema Júlasi matanucaipa eta máichara­ca­yarehi eta máijara­re­si­ra­yarehi ema Jesús. \s1 Ema Jesús máenimurihapa ena máimitureana \r (Mr 14.12-25; Lc 22.7-23; Jn 13.21-30) \p \v 17 Tacahe, títecapapa eta piesta Pascua, étaripa eta tínapuca sache eta semana vinicahi eta pan mayehere levadura. Viti máimitureana viyaserecapa ema Jesús: \p —¿Távihapuca pivarahahi vácaijuhe eta vétupi­ri­sia­vahini eta vinisi­rayare eta uvesachicha eta viyeherepi? —nacahepa. \p \v 18 Éma tivane­ca­havipa: \p —Eyana tayehe eta Jerusalén, te mapena ema nímati­casare. Ani íchayare: “Ema maestro tivane­ca­havihi eta piyehe. Ani macahehi: Tiánehipa eta nítavi­rayare eta nématanehi. Te pipena eta nunisi­hayare eta uvesachicha eta viyeherepi, nénisi­hayare ena nímitu­reana” íchayare. \p \v 19 Tacahe, tiyananapa ena máimitureana. Étapaichuhi náichahi eta máimitu­ra­pianahi. Tinaha­ca­vanapa náetupi­ricahi eta naniruyare tayehe eta Pascua. \p \v 20 Tacahe, te jena yátiquenehi ema Jesús, ténica­havipa viti dócequeneana máimitureana. \v 21 Te vinica­ripahi, máichahavipa éma: \p —Jéhesa­reinehi, te etaracu éti, mararihi ema émana tíjara­re­ca­nuyare —máichahavipa. \p \v 22 Tacahe, víti ichape­rinehi eta máimipa­ne­re­re­si­ra­havihi eta juca máichira­havihi. Vimutu viyase­recapa éma: \p —¿Nútichupuca, Tata, jácani? —víchava­capahi víti éma. \p \v 23 Tásiha, éma máichahavipa: \p —Mácani néniruyare eta pan néchipae­jiruhi te juca nuplatura, émara ema tíjara­re­ca­nuyare. \v 24 Tacahe, núti Manere­ji­ru­nuhi ema Viya, étapaichuhi eta nacapa­si­ra­nu­yarehi, táitauchi­ra­va­yarehi eta nuyehe eta táechaji­ri­ruvahi eta Sagrada Escritura. ¡Páuresa­misera ema tíjara­re­ca­nuyare! Tiúripa­nai­chu­hi­pucani vahi macuchu­cahini te sujuhe esu maena —máichahavipa. \p \v 25 Tacahe, téchajicapa ema Júlasi: \p —Maestro, ¿nútipuca jácani níjara­re­ca­viyare? \p Tásiha, ema Jesús majicapapa: \p —Pítisami —máichapa. \s1 Ema Jesús tímechahavi eta macaejasiraya eta matratune arairu mayehe ema Maiya \r (1 Co 11.23-26) \p \v 26 Tásiha, eta vinisirahi, mavehapa eta pan ema Jesús. Mahasu­lu­pa­yachapa ema Viya. Mayuve­tucapa, tíjara­ca­ha­vi­vacapa viti máimitureana. Tásiha, máichahavipa: \p —Eta juca neche. Enica —macahepa. \p \v 27 Tacahe, maveha­varepa eta vasu vérirare, mahasu­lu­pa­ya­cha­varepa ema Viya. Tásiha, tíjara­ca­ha­vivare. Máichahavipa: \p —Era eta juca ámutu éti. \v 28 Taicha eta juca eta nítine, táepusi­ru­vayare eta nucaepa­hai­rayare eta epeca­turana emutu eti achaneana, esimu­tu­que­ne­yarehi. Étari­chuvare táicutia­rayare eta nufirma­chi­rayare eta arairu matratune ema Vicaiyaquene, nucaeja­si­rayava eta matratune apaesa ámutu ejaca­pacare mayehe. \v 29 Nutupiruva numetacahe: Vaipa nápecha­vaimahi nérahi­varéni eta juca tachi eta uva. Tiámainucava te táitauchavapa eta nusiapiraya eta nucava­cu­réraya, nucaju­pa­hairaya ema Tata Nucaiyaquene. Te jena sache, níjara­caheya vérainapa eta aramaruama. Vicaju­pa­hainapa ema Tata. \s1 Ema Jesús máimereucha ema Pedro tépiyacavayare vahi máimati ema Jesús \r (Mr 14.26-31; Lc 22.31-34; Jn 13.36-38) \p \v 30 Tásiha, eta vítane­sirapa, vijirapa eta jirasare eta vihasu­lu­pa­ya­chirahi ema Viya. Te vítapi­ricapa, viyanapa vicaijuhe eta te huerta Getsemaní távihahi eta táemiri­pai­sinehi eta cerro ticaijare Olivoquiji. \v 31 Eta vipaisi­rapahi, ema Jesús máichahavipa: \p —Puiti juca yati ejuni­ji­ca­nuyare emutu éti. Ejuna­ra­cayare. Tásiha, títaucha­va­yarehi eta máechaji­ri­ruvahi ema Tata eta te Sagrada Escritura: “Nísapayare nacarataca ema Pastor, nacapa­si­ra­sa­miyare. Tásiha, tijuna­ra­ca­nainapa eta uvesana macuru­ji­rua­nai­nihi” macahepa. \v 32 Téhesera te néchepucapa te nécari, nínapu­cainapa te Galilea. Ánaqui nucucha­pia­heyare éti —máichahavipa ema Jesús. \p \v 33 Tásiha, ema Pedro majicapapa: \p —Tayana­pa­nepuca, Tata, najuna­ra­capuca ena apamuriana, nútisera vahi nujunaimahi —máichapa. \p \v 34 Ema Jesús máichavarepa: \p —Nutupiruva numetacavi piti Pedrosami: Puiti juca yati, te tamira­hui­na­paichaha eta táechaji­si­rayare eta varayu, mapahe eta pépiya­si­ra­vayare vahi pímatinu —máichapa. \p \v 35 Ema Pedro macahe­varepa: \p —Tayana­pa­nepuca pímica­pacanu, váhique­nesera népiya­ca­vaimahi vahi nucuima­ti­vihini, váhivare nínajia­ca­vimahi —máichapa. \p Viti apamuriana étari­chuvare tacahehi eta véchaji­ri­ruvahi. \s1 Ema Jesús tiyujaraca te Getsemaní \r (Mr 14.32-42; Lc 22.39-46) \p \v 36 Te vítecapapa víti tayehe eta huerta Getsemaní, máichahavipa ema Jesús: \p —Éjacachaha eta ani te juca. Ecucha­pa­nuchaha. Núti nuyanayare ánaquipana, nuyuja­ra­cayare —macahepa. \p \v 37 Mapananaichu ena mámaque­neanahi: ema Pedro, ema Juan émapa ema Jacobo. Ema Jesús, ichape eta máeñami­ravahi te masamure, ticati­sa­mu­revapa. \v 38 Tásiha, máichavacapa: \p —Tétavicava eta táeñamirava muraca eta nusamure. Tavaraha ticapacanu. Ácahéchaha ani te juca. Váhisera ecuimaca. Ecauneu­chanuhi —máichavacapa. \p \v 39 Tásiha, tipaipanapa ánaqui­pa­na­chíchahi. Tiáquipai­cavapa máetipai­sinapa, macaitecapa eta mamira te apaquehe. Eta mayuja­ra­sirahi, ánipa macahe: \p —Tátachicha Nucaiyaquene, picata­ji­ca­nupaini. Váhini tacuitau­chavaini eta níchava­que­ne­vayare. Váhini picuisapaini eta nucata­ji­vairaya. Níjara­ca­vasera núti eta nítauchiraya eta pivara­ha­quenehi píti —macahepa. \p \v 40 Tásiha, téchepucapa. Tichavapa eta te návihahi ena mapana­queneana máimitureana. Máimaha­rinehi éna, tímaca­naripa. Macaja­micapa ema Pedro. Tásiha, máichapa: \p —Váiparinehi ímica­ta­ca­nuhini ejanea­ca­vahini étanai­na­hi­pucaini hora ácahehini. \v 41 Éjamiuchava. Eyuja­rauchava apaesaina. Eyaseaca ema Viya eta étumevaina apaesa vahi macuitu­rucahe ema Satanás. Yátupi­hinéni eta iáchanevana taratahahi ticara­tacava. Étasera eta éche máteji, vahi tarata­haimahi ticara­tacava —máichapa. \p \v 42 Tásiha, tiápecha­va­varepa tiyana­varepa ema Jesús. Apihepa eta mayuja­ra­sirahi. Ánipa macahe: \p —Tátachicha Nucaiyaquene, váhini tacuitau­chavaini eta níchava­que­ne­vayare. Tásihasera, níjaracava núti eta nítauchiraya eta pivara­ha­quenehi puiti. Nísapava nacapacanu —macahepa. \p \v 43 Tásiha, tichavavare eta viyehe viti máimitu­reana. Tíma­ha­havipa víti vímamu­rihaipa taicha taveharipa eta ichapu eta viúquihana. \v 44 Tacahe, mapahe­quenepa tichavapa tiyuja­rapana. Étarichuhi eta máechaji­ri­ru­vanahi. \v 45 Te tichavapa, téchaji­ca­havipa: \p —¿Iápechavapa ímaca? ¿Vuíchahapuca enara­cahini? Jéhesare, puiti títecapapa eta nutupa­rahahi nacara­ta­si­ra­nuyare ena ticatia­na­ca­nuanahi. \v 46 Ávane ema tíjara­re­ca­nuyare. Échepuca. Viyana viácapavaca —máichahavipa. \s1 Nacaratacapa ema Jesús \r (Mr 14.43-50; Lc 22.47-53; Jn 18.2-11) \p \v 47 Téchaji­ri­ca­vaichaha ema Jesús, macahe­painecha ema Júlasi, ema vichamu­rinihi. Mámamu­ri­ha­paipahi ena camuri­queneana achaneana suntaruana. Ticaepu­chi­ri­quia­na­paipahi, étapa eta nayeheana espada. Éna, vanairu­canahi nayehe ena aquenu­ca­ra­hana. \v 48 Ema Júlasi, tatiarihihi eta máicutia­ra­yarehi eta náimati­ra­yarehi ena suntaruana ema Jesús. Ani macahehi eta máechaji­ri­ruvahi ema Júlasi: \p —Ecune­nuyare. Ema nétsera­re­ruyare, éma ecara­tacaya —macahepa. \p \v 49 Tacahe, ema Júlasi témeña­havapa mayehe ema Jesús. Máichapa: \p —Yátiheipa, tata Maestro —máichapa. \p \v 50 Tásiha, máetsera­recapa. Ema Jesús majicapapa: \p —Piti nímitu­revihi, ¿tájaha tímitecavi? —máichapa. \p Tásiha, ena suntaruana enevanepa nacara­tacahi, napresuchapa. \v 51 Ema émana vichamuri mavehapa eta mayehe espada. Mayucha­ti­pai­sinapa eta machaca ema mamusura ema aquenuca Caifás. \v 52 Tásihasera ema Jesús macatiu­chaichucha. Ánipa maicha: \p —Pinaca te tatuma­ramuhi eta piyehe espada. Taicha namutu nácani ticapa­re­canahi tayehe eta espada, éneri­chuvare nacaheyare, espada eta ticapa­cayare. \v 53 Váhipuca pecha te návara­hahini núti nuyasea­cahini ema Tata, puítinai­chuhini macucu­pai­cahini ena 80,000queneana ángeleana. \v 54 Váhisera nuvaraha nuyaseaca. Tatupa­racahi títaucha­va­yarehi eta táechaji­ri­ru­vanahi eta Sagrada Escritura eta níchava­que­ne­va­yarehi —tásiha, máichavacapa ena suntaruana—. \v 55 ¿Tájaha tacayema ecasiña eta espada, ecaepu­chi­ri­qui­pai­pa­hivare eta ecara­ta­si­ra­nuyare, tímicu­ti­ji­ri­cavapa námera­hihini? Étaya­pasica cape juca tamutuhi sácheana nucacha­nehehi nímitu­cahehi tayehe eta Templo. Váhivare epatsi­ca­vahini ecara­ta­ca­nuhini. \v 56 Títaucha­va­hisera tamutu eta juca taicha tacahehi eta náechaji­ri­ruvahi ena profetanaini, tayehe eta Escritura táechaji­si­hai­ranuhi —macahepa. \p Tacahe, viti máimitureana vimutu vijuna­racapa, vinaquicapa ema Jesús. \s1 Nacatupihapa ema Jesús te namirahu ena tuparairucana \r (Mr 14.53-65; Lc 22.54-55, 63-71; Jn 18.12-14, 19-24) \p \v 57 Ena ticara­ta­canahi ema Jesús námapa te mamirahu ema Caifás, ema corregi­dorhi te jena áñohi. Natiari­hivare ena escribá­noana énapa ena aquenu­ca­ra­hana. \v 58 Ema Pedro, máehieque­ne­hapahi, mayere­hi­pa­hisera. Te náimisiapapa, tisiapa­varepa éma te tajuhe eta canchón mayehe ema Caifás. Téjacaipahi macacha­ne­va­caipahi ena suntaruana, mavarairahi máimaha­yarehi tájahapuca eta náichara­ca­yarehi ema Jesús. \v 59 Tacahe, ena tuparai­ru­cana énapa ena aquenu­ca­ra­hana natanu­caipahi ena tépiyae­que­ne­ha­na­yarehi ema Jesús, navarairahi tatiari­hi­yarehi eta tiviucha­yarehi eta máepeni­rayare. \v 60 Váhisera náichima­vahini, camuria­na­hinéni ena tépiyae­que­ne­hanahi. Tisiapa­na­ne­chasera ena apinana tépiyae­que­ne­ha­na­yarehi. \v 61 Ánipa nacahe: \p —Ema maca achane visamahi víti eta mavarairahi máquipaica eta Templo mayehe ema Viya tacapi­ca­hu­quenehi. Tásiha, máimicha­va­ya­rehiji macaechepuca te mapana­que­nenaji sache —nacahepa. \p \v 62 Tacahe, ema corregidor téchepu­ru­cainehi. Mayase­recapa ema Jesús. Ánipa maicha: \p —¿Tájaha tacayema vahi pijica­pavaca ena nani eta pépiyae­quenehi? ¿Yátupipuca eta nacaye­ma­quenehi? Taicha vímahavi vahi picatiu­cha­vahini —máichapa. \p \v 63 Émasera ema Jesús vahi majica­pa­va­cahini. Tásiha, mápechavare mayasereca ema corregidor: \p —Pímaha puiti, nuyase­re­ca­viyare. Vahi nuvaraha pépiya­hirahi. Némechavi máimahavihi ema Viya. Pátupiruva pimeta­cahavi te yátupi­hipuca pítiquenehi Cristo, Machicha­que­nevihi ema Viya —máichapa. \p \v 64 Tacahe ema Jesús majicapapa: \p —Yátupi núti Cristonuhi. Nuti Manere­ji­ru­nuhi ema Viya. Tásiha, numeta­ca­heyare eta apana. Járajapaya eta sácheyare ímaha­nuyare eta néjasi­rayare te mavaure ema Viya máitupa­ji­jiá­ru­va­quenehi. Ímaha­nu­yareva núti eta núcupai­si­ra­yareva násihai­rayare te anuma, támira­nu­ya­repahi eta úcaji —macahepa. \p \v 65 Tacahe, ema corregidor eta masamirahi, tisema­rinehi ichape. Tivetsa­yu­jia­cavapa eta mamuiriha eta masema­nevahi. Tásiha, macahepa: \p —¡Tétavi­cavaipa eta maviurevahi ema maca taicha macaecahihi ema Viya! ¡Puiti émaquenepa visama éma tépiya­cavahi Machicha ema Viya! ¡Váipa tácamesa vitanu­cahini ena testígoa­nai­nahini! ¡Puiti esamaripa éti eta juca macaye­ma­quenehi! \v 66 ¿Tájaha víchara­cayare puiti ema maca? —macahepa. \p Tásiha, najicapapa éna: \p —¡Ticaviu­revapa! ¡Étaina táimicapaca! —nacahepa. \p \v 67 Tacahe, náehavacapa ema Jesús. Nátutu­quichapa. Náehami­ra­havare. \v 68 Tásiha, náichapa: \p —Vímaha­se­jicacha, te yátupi­hipuca pítihi Cristo. Te pijarau­quipuca, pímati­ha­viyare nájaha­hipuca ema téhami­ra­havíhi —nacahepa. \s1 Ema Pedro tépiyacavapa vahi máimati ema Jesús \r (Mr 14.66-72; Lc 22.56-62; Jn 18.15-18, 25-27) \p \v 69 Tiuri, ema Pedro, matiari­hi­chahahi eta te canchón. Téjacaipahi tiásacavahi. Tacahe, sucahe­paipahi esu mavanara ema corregidor. Suímahapa éma. Tásiha, suíchapa: \p —Németeaca pítirichu ñímiture eñi Jesús eñi ticavasahi te Galilea —suíchapa. \p \v 70 Émasera majicapapa: \p —Vahi nímati ema péchaji­si­ha­quenehi. ¿Távihapuca pímati­nenuhi píti? —máichapa. \p \v 71 Tásiha, mavarahapa tiúchuca­va­ne­ya­rehini. Suímahavare esu apana vanaraca. Suíchavacapa ena natiari­hi­que­neanahi: \p —Eñi ñica achane éñirichu ñichamuri eñi Jesús Nazareno. Nímahahi ñicacha­nepahi —suíchavacapa. \p \v 72 Tiápecha­va­varepa ema Pedro téchajica, ánipa macahe: \p —Nujuracha te emirahu. Váhiquene nímati ema píchaquenehi —macahepa. \p \v 73 Te tiyere­re­ha­chi­cha­varepa, náimaha­varepa ena apamuriana. Náichavarepa: \p —Yátupiquene pítirichu machamuri ema maena Jesús, taicha eta péchajisira éta tímereu­chavihi —náichapa. \p \v 74 Tásiha, macahe­varepa: \p —Máicuña­canuine ema Viya te vahi nucucahe yátupina. Váhique­nesera nímati ema achane échaji­si­ha­quenehi —macahepa. \p Tásiha, enurujipa téchaji­canecha eta varayu. \v 75 Te masamapa eta varayu, enevanepa máechahi ema Pedro eta máichirahi ema Jesús: “Te tamira­hui­na­paichaha eta táechaji­si­rayare eta varayu, píti mapaheyare eta pépiya­ca­vayare vahi pímatinu”. Tásiha, tiúchuca­vanepa ema Pedro. Tíyaha­vanepa taicha máimati­vanepa eta táichapevahi eta máejeca­pi­ravahi. \c 27 \s1 Námapa ema Jesús te mamirahu ema Pilato \r (Mr 15.1; Lc 23.1-2; Jn 18.28-32) \p \v 1 Te tijara­rahipa, tiúruji­ca­vanapa namutu­yaréni ena tuparai­ru­cana énapa ena aquenu­ca­ra­hana. Ticaecha­casipa eta náimica­pa­si­ra­yarehi ema Jesús. \v 2 Nacuchucapa ticaiti­hapaipa eta námirapahi te mamirahu ema Poncio Pilato, ema aquenucahi prefecto­hiquene. \s1 Eta macapasiravahi ema Júlasi \p \v 3 Tacahe, ema Júlasi eta máimairahi eta táichapevahi eta macata­ji­vairahi ema Jesús étapa eta nacapa­si­ra­yarehi, ichape­rinehi ticati­sa­mu­revahi taicha eta máejeca­pi­ra­varihi. Tiyanapa máimicha­va­panahi eta treinta reale eta plata mavachahi nayehe éna. \v 4 Tásiha, máichavacapa: \p —Néjeca­pavahi ichape eta níjara­re­sirahi ema maca achane matapi­ra­va­requene. Nuvaraha nímichavaya eta nuvachainihi —máichavacapa éna. \p Énasera najicapapa: \p —Jéhepuca, vahi vecha víti. Péchaque­ne­vaichuhi píti —náichapa. \p \v 5 Émasera ema Júlasi máquiji­mi­rau­cha­vacapa eta te tajuhe eta Templo návihahi éna. Tásiha, tiúchucapa. Tiyanapa. Táichavenehi eta macati­sa­mu­re­vairahi, tichumu­cavapa. \p \v 6 Ena tuparai­rucana navehapa eta plata. Tásiha, nacahepa: \p —Vahi táuricahini víyara­cu­hahini eta juca plata tayehe eta caja vinaqui­si­rareva taicha mavachae­queneya eta máepeni­ra­yarehi ema maca achane —nacahepa. \p \v 7 Tásiha, eta plata máimicha­va­quenehi ema Júlasi, napane­rechaipa eta navacha­re­si­ra­yarehi eta apaquehe nacaeca­ra­si­ra­reyare ena apava­sanana. Eta juca apaquehe nasere­si­rarehi ena típuare­ca­rahiana eta yupi. \v 8 Puiti éta ticaijarehi “Apaquehe máitinevacha ema Jesús”. \v 9-10 Tacahehi eta táitauchi­ravahi eta májurehi ema víyaraha profetaini Jeremías. Ani tacahehi: “Navehapa eta treinta reale eta plata. Ena tuparai­rucana navacha­recapa eta apaquehe nayehe ena típuare­ca­rahiana. Tacahe eta juca mameta­si­ranuhi ema Viya eta náichira­yarehi eta juca” macahepa ema víyarahaini Jeremías. \s1 Ema Pilato mayaserecapa ema Jesús \r (Mr 15.2-5; Lc 23.3-5; Jn 18.33-38) \p \v 11 Ema Jesús ticaya­se­rehipa te mamirahu ema aquenucahi Pilato. Ánipa macahe eta mayase­re­sirahi: \p —¿Jéhesareji réyvihi píti nayehe ena pijaneanana israelítana? —máichapa. \p Ema Jesús majicapapa: \p —Pitupi­ruvahi eta juca piyase­re­si­ranuhi. Yátupihi eta nurreyvahi —máichapa. \p \v 12 Tásihasera, te nametauchaipa ena tuparai­rucana, vahi majica­pa­va­cahini ema Jesús. \v 13 Tacahe, ema Pilato máichapa: \p —¿Vahi péchajiuchava eta juca nametau­chi­ravihi? Camurihi eta piviurevana eta nayehe —máichapa. \p \v 14 Émasera ema Jesús váhiquene majica­pahini. Tásiha, ema Pilato máramipa eta mamaji­ca­pirahi. Váipa máituca­ca­rehini. \s1 Ema Pilato macavanairipipa eta náetatasiraya ema Jesús \r (Mr 15.6-15; Lc 23.13-25; Jn 18.38–19.16) \p \v 15 Tiuri puiti, tatiarihi eta mayeherepi ema Pilato, te Páscuamu­huana, macaiti­ca­yarehi ema émana preso, mácani nayasea­ru­yarehi ena achaneana. \v 16 Tiuri, matiarihi ema achane ticaijare Barrabás, ichape eta maviurevahi. \v 17 Eta náuruji­si­ravahi ena achaneana, mayase­re­ca­vacapa ema Pilato: \p —¿Nájahapuca ema eyase­se­re­ruyare ema nucaitiruya? ¿Émapuca ema Barrabás, téhesera émapuca evaraha nucaitica ema Jesús, ema ticaijare Cristo —máichavacapa. \v 18 (Taicha máimatia­ca­ripahi eta nametauchahi ema Jesús ena tuparai­rucana taicha nacapi­naruhi éma.) \p \v 19 Eta máejasirahi ema Pilato tayehe eta mávacure, suímime­ta­recapa esu mayena: “Vahi picuimi­siapava ñiyehe eñi ñira achane matapi­ravare taicha yati tameta­si­ranuhi eta nuvapure eta ñíchara­ra­ca­vayare éñi” sucahepa. \p \v 20 Énasera ena tuparai­rucana énapa ena aquenu­ca­rahana náimitu­mu­rihapa ena achaneana nayase­se­recahi ema Barrabás, émainahini máuchucuha. Tásiha, nayase­se­recapa máepenahini ema Jesús. \v 21 Máechaji­mu­ri­ha­varepa ema Pilato, mayase­re­ca­vacapa: \p —¿Nájahasica ema evara­ha­quenehi nucaitica? —macahepa. \p Éna najicapapa: \p —¡Émaina máuchucuha ema Barrabás! —nacahepa. \p \v 22 Ema Pilato mayase­re­ca­varepa: \p —¿Tájahasica nícharacaini ema Jesús ticaijare Cristo? \p Éna najicapapa: \p —¡Pémeta­tareca te crusu! —nacahepa. \p \v 23 Ema Pilato máichava­ca­varepa: \p —¿Tájaha tacayemahi eyaseacahi eta németa­ta­siraya ema maca? ¿Tájahasica eta maviurevahi? —máichavacapa. \p Énasera tipiara­re­mu­ri­ha­navare muracapana: \p —¡Pémeta­tareca te crusu! —nacahepa. \p \v 24 Tacahe, máimahapa ema Pilato eta vahi máituru­cahini macatiu­chahini, taicha ena achaneana tivayu­cha­va­paichucha eta nasema­ne­vanahi. Tacahe, máemepanapa eta une, ticasi­pa­vahupa te namirahu ena achaneana. Tásiha, máichavacapa: \p —Nuvaraha nímerecava te emirahu vahi nútipa­racaina eta máepeniraya ema maca achane matapi­ra­varehi. Éti échina­va­yarehi —máichavacapa. \p \v 25 Tásiha, najicapapa namutu ena achaneana: \p —Vítinarine vicata­pirava, énapa ena vichicha­naveana. Vítinarine taeha eta máepeniraya ema maca achane —nacahepa. \p \v 26 Tacahe, ema Pilato macava­nai­ripipa nacaitica ema Barrabás. Tásiha, macava­nai­ripipa náestaca ema Jesús; tásiha náetata­ca­ya­revare te crusu. \s1 Nacavayuemarajipa ena suntaruana ema Jesús \r (Mr 15.16-20; Jn 19.1-3) \p \v 27 Tásiha, ena suntaruana námapa ema Jesús tayehe eta náestasi­ha­yarehi te távirarehi eta guardia. Nachayacapa ena camuri­queneana suntaruana náumurivana. \v 28 Naveja­mu­hiacapa eta mamuiriha. Namuriachapa eta muíriare títsime. \v 29 Náitsame­macapa eta itapepi eta majara­pi­yarehi náicha. Nanaca­varepa te machuti. Náimica­ra­ta­ca­varepa eta curina te mavahu vaure, matsucu­rú­pa­ya­rehiji. Eta nacava­yue­ma­ra­jirahi, náepuyu­mi­rau­cha­pa­jicacha. Ánipa nacahe: \p —Tata, ¡pítitataji nayehe­vihíji Rey ena israelítana! —náichapa. \p \v 30 Tásiha, nátutu­quichapa. Náetetu­vauchapa eta matsucu­rupahi, náepuchi­sicapa tayehe. \v 31 Te tamutupa eta nacaeca­hi­ji­ri­sirahi, naveja­mu­hia­ca­varepa eta mamuiriha títsime. Namuiriachapa eta mamuirihaichu. Tásiha, námapa tayehe eta macaeta­tai­ya­yarehi. \s1 Náetatacapa ema Jesús te crusu \r (Mr 15.21-32; Lc 23.26-43; Jn 19.17-27) \p \v 32 Eta napaisi­rapahi te calle, nácapa­jicapa ema achane ticaijare Simón ticavasahi te Cirene. Napamicapa éma manaracuha eta macurusura ema Jesús. \v 33 Tacahe, nacaite­capapa tayehe eta masihi nacaeta­tairare ticaijare Gólgota. \v 34 Ánaquipa náesichinehi ema Jesús eta vino tisucareama ticasi­riquiama eta ipuruji. Te masamaecapa ema Jesús, vaipa mávara­hahini máerahini. \p \v 35 Te náitauchapa eta náetata­sirahi ema Jesús, ena suntaruana nasuerte­hachapa eta mamuiriha eta náijara­ji­ri­si­ra­cacahi. Tacahehi eta táitauchi­ravahi eta májurehi ema víyarahaini profetaini David. Ánipa tacahe: “Tíjara­ji­ri­ca­canapa eta numuirihaini. Nasuerte­hachapa eta náijara­si­ri­ca­cai­rahi”. \v 36 Tásiha, najaneacapa ema Jesús ena suntaruana. \v 37 Te tápusi eta macurusura, tatiarihihi eta ajureca táechaji­sihahi eta tiviuchahi. Ani tacahehi eta ajureca: “Ema Jesús, Rey nayehe ena israelí­tana”. \p \v 38 Natiari­hi­hivare ena apinana tiámerahiana. Ticaeta­ta­na­hivare te machacaya, ema émana te mavaure, ema apana te masapa. \v 39 Tásiha, ena tiánucu­mi­rau­cha­napahi, tépiupiu­si­ca­va­napaipa eta nacaeca­hi­ra­paipahi éma. \v 40 Ánipa nacahe: \p —¡Pítitataji! Picahe­cha­ji­ri­ruvahi eta piáquipai­si­ra­ya­rehíji eta Templo, piráta­ha­hi­varéji pímichava picatupiha eta arairu Templo te mapana­ya­re­ri­chuhíji sache. Puiti vivaraha vímaha eta pítupa­ji­jia­si­ravahi, te yátupipuca Machichavi ema Viya. Piúcupaica te jara crusu. ¡Picatiuchava pítijivaina! —náichapa. \p \v 41 Éneri­chuvare ena tuparai­rucana nacaeca­hi­ji­ri­cavare, énapa ena escribánoana énapa ena fariséoana, énapa ena apamuriana aquenu­ca­rahana. Náichaji­ri­cacapa: \p \v 42 —Ema mácacacha, macahehi eta máechaji­ri­ruvahi eta maráta­hai­rahíji macatiu­chavaca ena apamuriana achaneana. Tásiha, puiti váhivare maráta­hahini émaji­vai­nahíni macatiu­cha­vahini eta te jara mávihahi. Te yátupi­nahíni Réyinaíni viyehe viti israelítana, macatiu­cha­vai­pahini, ¿masi? Máucupai­ca­ri­pahini te jara crusu, ¿masi? Visuapa­sa­repaini eta vímairai­nahini. \v 43 Téhevare te yátupi­hipuca ticasi­ñavahi me Viya, vivaraha vímaha macuchucuha éma puítinaríchu, te yátupi­hipuca máemunacahi éma. Taicha macahehi eta máechaji­ri­ruvahi eta machichairahi ema Viya —nacahepa. \p \v 44 Ena tiámerahiana ticaeta­ta­na­hivare te machacaya, éneri­chuvare nacaeca­hivare éna apanavare. \s1 Eta máepenirahi ema Jesús \r (Mr 15.33-41; Lc 23.44-49; Jn 19.28-30) \p \v 45 Tacahe, te las dócequenepa, témahapa eta sache. Timapicupa tamutu eta apaquehe. Mapana hora eta tamapi­cuirahi. \v 46 Tásiha, te las trespa sache, tipiaracapa muraca ema Jesús, ánipa macahe: \p —Elí, Elí, ¡lama sabactani! —te véchaji­riruva, ani tacahe: “¡Tata Nucaiyaquene! ¡Tata Nucaiyaquene! ¡Vahi picuju­ni­jicanu!” \p \v 47 Tacahe, ena natiari­hi­que­neanahi ena tisamanahi, ánivarepa nacahe: \p —Esama ema maca achane mapiaracahi ema víyarahaini profeta Elías —nacahepa. \p \v 48 Ema apana tiyanapa tijunapahi máepanapa eta machuchu­ji­ru­yarehi eta tisisica vino. Máitiacapa te tiúqui curinaqui. Máimica­pa­yacapa eta majaca ema Jesús, machuchu­ji­ca­yarehi. \fig ­Ema Viáquenu Jesús tépeninahavihi te crusu, eta mavachachirahi eta vipecaturana. Ena nacapitara ena romanoana máimararacaripahi.|src="Jesus on cross with roman soldier" size="span" ref="Mt 27.54" \fig* \v 49 Énasera ena apamuriana, ánivarepa nacahe: \p —Ésami­ri­cachucha. Vímahayare te títeca­pa­ya­repuca macatiu­chapana ema Elías —nacahepa. \p \v 50 Tásiha, tiápecha­va­varepa tipiaraca muraca ema Jesús. Tásiha, tépenapa. \v 51 Tásiha, tíjahú­chavapa tétsayu­mecapa eta cortina tayehe eta Templo. Tépanava te anuquehe, tíchecuha te apaquehe. Tiyaya­carepa eta apaquehe. Étaripa eta ichape­pu­hi­queneana mari téjepui­cha­va­cavare. \v 52 Étaripa eta ecariana téjiaca­vacapa. Téchepu­ca­na­varepa ena náepena­queneana ena tisuapa­ji­ra­hianahi mayehe ema Viya. \v 53 Tásiha, te mapana­quenepa sache, téhevare te táequenepa eta máechepu­sirahi ema Jesús te máecari, éna apanavare tiúchucanapa tayehe eta náecariana. Tásiha, tisiapanapa tayehe eta avasare Jerusalén. Tichavanapa te napenana. Ichape­mu­rianahi ena achaneana tímahanahi éna. \p \v 54 Tacahe, ena tijanea­re­canahi, émapa ema nacapitara, te náimahapa eta tayaya­ca­revahi eta apaquehe, étapa eta apamuriana tiárami­ca­reanahi, ichape­rinehi eta napisirahi. Tásiha, nacahepa: \p —Yátupi­que­ne­ri­chuyapa Machicha ema Viya ema maca —nacahepa. \p \v 55 Natiari­hi­hivare ena camuriana esenana. Tímara­ra­canahi te tiyerehi. Ena nani esenana, éna téhicanahi ema Jesús. Téchapa­ji­ri­ca­napahi ema Jesús eta mapaisi­rapahi te másihapa te Galilea. \v 56 Nacari­chusera ticajuanahi eta náijaruana esu María Magdalena, ésupa esu apana María, maena ema José émapa ema Jacobo. Sutiari­hivare esu mayena ema Zebedeo, náena ena nuchamu­rianahi ema Juan émapa ema Jacobo, apóstoleanahi. \s1 Nacucupaicapa te crusu ema Jesús, náecarayarepa \r (Mr 15.42-47; Lc 23.50-56; Jn 19.38-42) \p \v 57 Matiari­hivare ema achane rico ticaijare José. Ticavasahi te avasare Arimatea. Émarichuhi téhicahi ema Jesús. \v 58 Te capere­rehipa, eta máimairahi máepeni­raipahi ema Jesús, tiyanapa mayehe ema Pilato. Mayasea­panahi eta máquehe ema Jesús, mavarairahi máecarayare. Tacahe, ema Pilato macava­nai­ripipa náisapahini eta náecarairaya. \v 59 Nacucu­pai­ca­sarepa eta máquehe ema Jesús tayehe eta crusu. Náyuruacapa tayehe eta tijapuquene sávana. \v 60 Nanacapa tayehe eta máecari máemepi­ya­reruhi máecari­yahini ema José. Eta juca ecari, naseca­jueruhi eta mari. Najihachapa tayehe eta tajita­ca­requene márime. Te náitauchapa, tiyananapa. \v 61 Esu María Magdalena, ésupa esu apana María, téjacanahi éna, náimara­ra­ra­caipahi eta ecari. \s1 Ticavanahianapa ena suntaruana najaneaca eta ecari \p \v 62 Tásiha, te apanapa sache tiyana­na­varepa ena tuparai­ru­cana mayehe ema Pilato. \v 63 Náechajicapa ema Pilato. Ánipa nacahe: \p —Tímite­ca­havihi, tata, vimeta­panavi eta máechaji­ri­ruvahi ema Jesús te achane­richaha eta máechepu­si­ra­ya­rehiji te máecari te mapana­que­né­napaji sache. \fig Najaneacaripahi eta te máecari ema Jesús.|src="Gospel 222" size="span" ref="Mt 27.62-66" \fig* \v 64 Puiti, vivarahahi picava­nai­ri­pihini náeratahini muraca eta tapaja eta máecari, mapanai­navare sache eta najanea­si­rayare ena suntaruana. Machu nayana te yati námechapana eta máquehe ena máimitureana. Machu nácaheriana “Téchepu­caripa te máecari”. Tásiha, ena achaneana nasuapai­na­papuca, náimija­chainapa yátupi. Tisuapa­ca­re­pa­nai­na­papuca tayehe eta máichaque­neanahi te achane­richaha —náichapa. \p \v 65 Ema Pilato máichavacapa: \p —Tiuri, níjaracahe ena nusunta­rurana. Eyana iama. Evaneca najanea­ca­quenéna. Nachuji­cha­quenéna muraca eta máecari —máichavacapa. \p \v 66 Tacahe, tiyananapa nachujichapa muraca eta ecari. Nanacapa eta táicutia­ra­na­­yarehi. Tásiha, najaneacahi ena suntaruana. \c 28 \s1 Eta máechepusira ema Jesús te máecari \r (Mr 16.1-8; Lc 24.1-12; Jn 20.1-10) \p \v 1 Te apanapa sache te tijara­ra­hi­chichapa eta lumíncu­quenehi, tiyanapa esu María Magdalena, sucachanehi esu apana María, náimaha­pa­na­yarehi eta ecari. \v 2 Tíjahú­chavapa tiyaya­carehi eta apaquehe. Émahi ema ángele eta máucaupai­s­irahi te anuma. Te máiteca­pauchapa eta ecari, máequehe­puichapa eta mari tajihainihi eta máecari. Máejaha­mecapa eta mari. \v 3 Tétavicava eta majaraivahi, tivayu­hau­quirahi. Eta mamuiriha, tétavi­ca­vavare eta tajapuva. \v 4 Eta náimairahi ena suntaruana, tiáquipa­pai­ca­vanapa, tiyaya­ca­reanapa eta napisirahi. Tiánehini tépena­racana. \v 5 Tásiha, ema ángele máechaji­ca­vacapa ena esenana. Ánipa macahe: \p —Vahi ecupicanu. Núti néchahi eta etanu­si­rapahi ema Jesús ema macaeta­ta­que­nénihi. \v 6 Májinaipahi eta te tajuhe eta máecari. Téchepu­ca­ripahi taicha tacahehi eta máechaji­ri­ruvahi. Yare, ímaha eta juca mávinénihi. \v 7 Eyana púitinarichu, emeta­pa­navaca ena echamu­rianahi máimitureana eta máechepu­si­raipahi tayehe eta máecari. Éneri­chuvare emeta­cavaca tiyanayare ema Jesús eta te Galilea. Ánaqui macucha­pia­heyare emutu éti. Eta tímite­canuhi núti numeta­pa­na­he­yarehi —máichavacapa. \p \v 8 Tacahe, ena esenana tiyananapa tichavanahi tijuna­pa­raca­napaipa eta nameta­si­ra­yarehi ena nachamuriana. Tipica­napaipa, tásihasera tacacha­nepahi eta náurisa­mu­re­vapahi ichape. \v 9 Eta najuna­pi­rapahi, tíjahú­chavapa tímerecava ema Jesús eta nayehe. Máechaji­ca­vacapa. Témeña­ha­vanapa éna eta mayehe. Tépuyu­canapa natsiuca­pe­vachapa. \v 10 Éma máichavacapa: \p —Vahi ecupicanu. Eyana emeta­pa­navaca ena apamuriana echamuriana nímitu­reanahi. Eyanayare emutu te Galilea. Ánaqui nucucha­pia­heyare —máichavacapa. \s1 Eta nametarapianahi ena suntaruana \p \v 11 Eta najuna­pi­rapahi ena esenana, ena suntaruana tijanea­re­ca­nainihi tiyananapa éna, nameta­pa­na­va­ca­yarehi ena tuparai­ru­cana tamutu eta náimaha­que­neanahi. \v 12 Tacahe, ema corregidor ticuru­ji­ricapa namutu ena apamuriana aquenu­ca­ra­hana, mavarairahi téchaji­ri­cavana napane­re­chayare eta náichara­ca­va­yarehi. Jéhesare, navacha­cha­vacapa eta camuriquene plata ena suntaruana. \v 13 Tásiha, náimitu­ca­vacapa, ánipa náicha: \p —Te natiari­hi­napuca nayase­recahe, ecaheyare: “Tiyananahi ena máimitureana ema Jesús te yátimuhu; námecha­panahi eta máquehe. Ticama­pu­ra­vanahi eta vímasirahi víti” ecaheyare. \v 14 Émaripa ema aquenuca te máechapuca, vímaha­rinepa víti. Vitanu­cayare eta vivayua­ra­si­rayare, apaesa tacuija eviurevaina éti —náichapa. \p \v 15 Tacahe, ena suntaruana najacapapa eta plata navachahi. Tiyananapa. Jéhesare, étapaichuhi náechaji­si­hapahi eta náimitu­ca­sivahi. Puíticha, ena israelítana, tanasi­richuhi tacahehi eta nametarapi, te natiarihi ena tiyase­recana. \s1 Ema Jesús mavanemurihapa ena máimitureana eta náimituresihaya te tamutu avasareana \r (Mr 16.14-18; Lc 24.36-49; Jn 20.19-23) \p \v 16 Ene tacahehi eta viyanirahi viti óncequeneana apóstoleana tayehe eta Galilea te cerro taicha tacahehi eta mameta­rapihi éma Jesús. \v 17 Tacahe, te vímahapa ema Jesús, vépuyu­mu­ri­ha­vanepa. Vimutu vitsiucapa. Natiari­hisera ena vuíchaha nasuapa­pa­ji­cahini. \v 18 Tásiha, ema Jesús témeña­havapa eta viyehe. Máichahavipa: \p —Ema Tata te anuma titupa­ra­canuhi núti néchayare tamutu te anuma étapa te juca apaquehe. \v 19 Eta tacahe, eyanayare puiti epaicayare tamutu eta avasareana. Ímitu­cayare ena achaneana, nuchane­ranaina éna apanavare. Ícacha­si­ca­va­ca­ya­repahi te máijare ema Tata, nútipa nuti Machicha émapa ema Espíritu Santo. \v 20 Ímitu­ca­yareva eta nasuapiraina éna apanavare tamutu eta nímitu­ra­pianahi eta eyehe. Núti, tayanapane nuyerehehi, nímica­ta­ca­he­ya­resera. Níjara­ca­hé­napaipa eta nítupa­ji­jia­sirava. Tamutu sácheana nucacha­ne­he­va­ca­yarehi. Váhiquene nujuni­jia­ca­héimahi —máichahavipa. \p Tamutupa eta juca nájucha­quenehi eta nímaha­quenehi nuti Mateo.