\id LUK - Ignaciano NT -Bolivia 1980 (DBL -2013) \h San Lucas \toc1 Eta Evangelio según San Lucas \toc2 San Lucas \toc3 Lc \mt2 Ema San Lucas májuequenehahi eta máichararacavahi ema Jesucristo, ticaijare puiti eta \mt1 EVANGELIO SEGÚN SAN LUCAS \c 1 \p \v 1-3 Némuna­ruquene nuparape Teófilo, nucajurevi puiti apaesa pecha píti apanavare eta juca néchaque­neanahi núti. Ichape­mu­rianahi ena vichamuriana tiájueque­ne­hanahi tayehe eta máichara­cavahi ema Viáquenu Jesucristo. Tásiha puiti, núti apanavare nájueque­ne­havare. Nucaeja­ru­sinahi tamutu eta nájueque­ne­hairahi, taicha tamutuhi nucaya­se­sereru nayehe ena tineca­pae­que­ne­hanahi, tímahanahi eta apaicape eta táepani­ravahi eta máitare­sirahi ema Viáquenu. \v 4 Núti nuvaraha nímima­tichavi apaesa yátupina pecha tamutu eta juca piárava­huanahi. \s1 Ema ángele macametarapi eta máuchusirayare ema Juan Tícachasiricarahiyare \p \v 5 Cape juca viásine­quenehi te émarichaha ema Aluresi aquenucahi, réyhi tayehe eta jena provincia Judea, matiari­hi­hivare ema émana achane, ticaijare Zacarías. Éma, náumuri­vanahi ena ticaijareana Abías. Eta náemata­nerepi éna, náechapa­jirica eta námava­huasana ena achaneana tayehe eta Templo. Esu mayena ema Zacarías ticaijaruhi Elisabet, mámarie­que­nenihi ésu ema víyarahaini Aarón. \v 6 Ema maca Zacarías ésupa esu mayena, tájina náichira­vai­nahini te mamirahu ema Viya. Tamutuhi náitaucha eta mavanai­ripiana ema Viáquenu. Tacahe, tájina náechaji­sie­que­né­nahini nayehe ena achaneana. \v 7 Nájinasera nachichai­nahini, macheruhi esu Elisabet eta suítaresira. Váipavare ticachi­cha­naimahi taicha ichavi­ca­na­ripahi. \p \v 8-10 Te jena sache, náichuhapa ema Zacarías eta masiapi­rayare tayehe eta Templo te Jerusalén, taicha áñopahi eta masiapi­rayare. Tacahe, ticátu­pa­rá­casipa éma. Émapa táetupiacahi eta máemata­ne­re­pi­yarehi máijucha­yarehi eta incienso te táinahu eta mesa náijuchi­rarehi, taicha tacahehi eta nayehe­repini ena israelítana. Tacahe, ema Zacarías tisiapapa te tajuhe eta cuarto tacapi­ca­hu­quenehi, máijuchapa eta incienso. Macari­chusera tísapa­carehi tisiapa. Ena apamuriana achaneana nanasipa te aneca, tiyuja­ra­ca­naripa éna. \v 11 Tiárami­carepa tímerecava ema émana ángele te mamirahu ema Zacarías. Mavaneruhi ema Viáquenu. Titupi­haripa ema ángele te vaure tayehe eta mesa náijuchi­rarehi eta incienso. \v 12 Tiárame­carine ema Zacarías eta máimairahi ema ángele. \v 13 Émasera ema ángele máechajicapa: \p —Vahi picupica, Zacarías —máichapa—. Ema Viya masamahi eta piyase­se­repihi píti eta mayehe. Puiti esu piyena Elisabet ticachi­chayare. Juan eta máijareyare ema echichayare. \v 14 Ichapeyare eta piúrisa­mu­re­vayare te máuchucapa ema echichayare. Énaripa ena achaneana, ichape­yareva eta náurisa­mu­révaya taicha eta máuchusi­rayare. \v 15 Numetacavi: Ema pichichayare, ichapeyare eta macuna­cha­ca­re­vayare mayehe ema Viya. Píti, vahi písapaimahi tera eta vino, étaripa eta apamuriana téracareana muraca­queneana. Taicha éma, eta máuchusi­rayare, mávahá­ru­ya­repahi ema Espíritu Santo. \v 16 Éma pichichayare, éma tétupi­ri­cayare eta táurivayare eta napane­reruana ena pijaneanana israelítana, tachavi­rayare eta nasuapi­rayare ema Viya. \v 17 Ema maca pichichayare, éma tínapu­mi­rau­cha­ya­repahi ema Viáquenu. Macutiyare eta máitupa­ji­jia­si­ravaini ema víyarahaini profeta Elías. Ichapeyare eta máitusi­rayare eta macaji­mu­ya­si­rayare eta nasamureana ena achaneana apaesa tachava eta nasuapiraina ema Viya, tácuti eta nasuapa­ji­rai­vainihi ena náchuca­na­vea­nainihi. Énaripa ena váinara­ji­pa­ne­reruana, tisuapa­ji­ra­hia­na­yareva máicha. Mameta­ca­va­cayare ena achaneana natsecavaipa eta najaca­pi­rayare ema Viáquenu —máichapa ema ángele. \p \v 18 Tásiha, ema Zacarías majicapapa. Ánipa macahehi: \p —Páurenusami, vaipa numaita­ca­vaimahi nucachi­chahini, ésuripa esu nuyena. Ichavi­ca­havipa víti. Váhicha nusuapa­pajica eta juca vicachi­chai­ra­ya­repuca —máichapa. \p \v 19 Émasera ema ángele máichavarepa: \p —Núti nucaijare Gabriel. Núti mavane­runuhi ema Viya. Nutupa­ra­ca­si­vaichuhi eta numeta­si­ra­viyare eta juca ecachi­chai­rayare. Piúriháine ichape­nahini eta piúrisa­mu­re­vai­nahini. \v 20 Puítisera úpaviyare. Eta ecutia­ra­reyare piyehe taicha eta pimasua­pi­ranuhi. Tiámáinucava te táitauchavapa eta juca numeta­ruvihi, péchaji­cai­na­varepa —máichapa ema ángele. \p \v 21 Tacahe, ena achaneana nanasi­que­neanahi te aneca nacucha­pa­rai­ri­caipaicha ema Zacarías, náramipa eta mayere­vai­pahicha te tajuhe. \v 22 Jéhesa­reinehi, te tiúchucapa ema Zacarías, vaipa máechaji­cahini. Náimatia­ca­pasera éna, eta máechaji­sirahi ema Viya te tajuhe. Tisuve­ve­re­ca­paipahi éma eta mavarairahi máimicu­tia­ra­chavaca ena achaneana eta yátupirahi masama­quenehi. Úpapaipahi éma. \p \v 23 Tacahe, te títauchavapa tamutu eta jena sácheanahi eta matupa­ra­ca­sivahi, tiyanapa ema Zacarías tayehe eta mapena. Nueve caje eta mayere­va­yarehi eta mamaecha­ji­si­ra­yarehi. \v 24 Tásiha, esu mayena Elisabet, ticajaripa ésu. Váipasera súchuchu­re­cahini te supena. Váhivare sumeta­ji­ri­cahini. Tiámainu­cavapa te títaucha­va­yarepa eta cíncoquenehi caje eta sucaja­rirahi. \v 25 Tétavi­cavahi eta súrisa­mu­revahi eta susami­ravahi ésu. Ánipa sucahe: \p —Ichape eta ñijapa­nui­ranuhi eñi Viya, tíjara­canuhi eñi nuchichayare. Váipasare nayuna­caimahi ena achaneana eta numache­ruvahi —sucahepa. \s1 Ema ángele macametarapi eta máuchusirayare ema Jesús \p \v 26 Tacahe, te sáisiquenepa caje, ema Viya mápechavare mavaneca ema ángele Gabriel tiúcupaica tayehe eta avasare Nazaret, tayehehi provincia eta Galilea. \v 27 Máucupauchapa esu amaperu esena ticaijaru María. Ésu, tájina suímati­yahini ema ajaira. Matiari­hi­pasera ema suímayarehi, ema ticaijare José. Téjaca­ripahi eta natratune. Ésu, mámarié­que­néinihi ema víyarahaini rey David. \v 28 Tacahe, ema ángele máucupauchapa ésu tayehe eta suávihahi. Máichapa ésu: \p —Pícharacava, María. Piti manere­ji­ruvihi ema Viya. Tétavi­cavahi eta piúrica­ca­re­vayare taicha ichape eta majapa­nui­ravihi éma Viya. Picachu­ricahi namutu ena apamuriana esenana —máichapa. \p \v 29 Ésusera tiárame­cainehi eta máechaji­sirahi ema ángele. Supane­re­que­ne­hainehi tájaha­hipuca tacayemahi eta máechaji­sirahi ema ángele. \v 30 Émasera ema ángele máichavarepa: \p —Vahi picupica, María. Piti manere­ji­ruvihi ema Viya. \v 31 Numeta­pa­navihi puiti eta picaja­ri­rayare. Ajairayare ema pichichayare. Jesús eta máijareyare. \v 32 Tétavi­cavaya eta napicau­chi­rayare ena achaneana taicha Machicha­yarehi ema Viya. Ichape­que­neyare eta aquenu­cai­rayare éma taicha ema Viya manaca­yareva eta mávacu­reyare aquenu­cayare. Macuti­yarehi eta aquenu­cairahi ema máchucaini David. \v 33 Éma téchayarehi namutu ena pijaneanana israelítana. Máepena­ca­cayare eta aquenu­cai­rayare —máichapa ema ángele. \p \v 34 Tásiha, esu María, sujicapapa: \p —¿Tájahasica táichara­ca­vayare eta juca? Taicha núti nájinaichaha nímainahini —suíchapa. \p \v 35 Émasera ema ángele máichavarepa: \p —Picachi­chayare taicha eta máitupa­ji­jia­si­ravahi ema Viya. Timicau­cha­viyare eta majaraiva, tásiha, tisiapa­ha­ca­vinapa ema Espíritu Santo. Eta tacahe, ema amuya pínaruyare, sántoyare éma, taicha machicha­yarehi ema Viya. Náimatiyare namutu eta machichairahi ema Viya. \v 36 Picutiyare esu pijaneana Elisabet, éneri­chuvare ticaja­ripahi ésu. Tayana­panehi ichavi­ca­chi­cha­ri­pa­hinéni ésu, macherui­ni­hinéni. Sáisiri­pasera caje eta sucaja­rirahi puiti. \v 37 Taicha ema Viya, tájinaquene máemáituca éma —máichapa ema ángele. \p \v 38 Tacahe, esu María sujicapapa: \p —Núti ñivana­ra­nuichuhi eñi Viya. Nutiarihi puiti. Ñímaha­nuinepa éñi, eta ñíchara­ca­nuyare te ñivanai­ripiana —suíchapa ema ángele. \p Tacahe, eta masamirahi ema ángele, tiyanapa tichavahi­­. \s1 Esu María suéjirapanapa esu sujaneana Elisabet \p \v 39 Tacahe, te jena sácheana titátájipa esu María tiyana tayehe eta avasa­rechicha te tatara­cu­cu­jianahi eta márijuecu tayehe eta provincia Judea, suávasahi esu sujaneana Elisabet émapa ema Zacarías. \v 40 Te títecapapa esu María tayehe eta napenahi, suéchajicapa esu Elisabet. \v 41 Te susamapa esu Elisabet eta suahu esu María suéchaji­sirahi, tiyamu­ri­cainehi eta amuya te sujuhe esu Elisabet, enevanepa mávahácahi ésu ema Espíritu Santo. \v 42 Tacahe, téchajicapa muraca esu Elisabet, suíchapa: \p —Píti, tétavi­cavahi eta piúrica­ca­revahi ñicha eñi Viya. Picachu­ri­ca­havihi vimutu viti esenana. Éñiripa eñi pichichayare, tétavi­ca­va­hivare eta ñicuna­cha­ca­revaya. \v 43 Nusapi­ha­samipa núti péjira­pa­nanuhi piti ñénavi­yarehi eñi Náquenu. \v 44 Te nusamapa eta piahu eta péchaji­si­ranuhi, tiyamu­ri­cainehi te nujuhe eñi nuchicha, taicha eta tiúrisa­mu­réinehi éñi. \v 45 Tétavicava eta piúrica­ca­revaya píti taicha eta pisuapa­ji­raivahi ñe Viya. Títaucha­vainapa tamutu eta ñimeta­rapihi eñi Viáquenu eta piyehe —sucahepa esu Elisabet. \p \v 46 Tacahe, esu María sujicapapa: \p —Ichape­murihi te náchaneva eta nucuna­chirahi eñi Viáquenu. \v 47 Taicha tétavi­cavapa eta táurisa­mureva eta nusamure ñicha eñi Viya Ticatiu­ra­hiquene eta nuyehe. \v 48 Taicha éñi, vahi ñépuru­nuhini páurenu­hinéni nútisami. Tétavi­ca­va­hisera eta ñijapa­nui­ranuhi nuti ñivanarahi. Nútipa ñinere­ji­canuhi, tásiha, ichape­na­papuca eta nacapi­na­ru­nuiraya namutu ena achaneana natiari­hi­quenehi puiti, énapa ena araju­rua­nayare. “Tétavi­cavapa eta súrica­ca­revahi esu María” nacáhé­na­papuca. \v 49 Tétavi­cavapa eta ñítupa­ji­jia­si­ravahi eñi Viya, tíjara­canuhi eta núriva­yarehi ñicha. Jéhevare éñi, Sántoquenehi eta ñijare. \v 50 Eta tacaheyare eta ñijapa­nui­ra­ha­viyare puiti, énapa namutu ena araju­rua­nayare, nácani tipicau­cha­nayare éñi. \p \v 51 Eñi Viya, ñíjara­cayare eñi nuchichaya eta ñítupa­ji­jia­si­ravaya ichape. Tásiha, ñicaera­ji­ca­vacaya ena ticasi­ña­va­vai­ricana, énapa ena váinara­ji­pa­ne­re­rua­na­hivare. \v 52 Nácani aquenucana nacatia­na­cai­na­papuca, ñicapa­que­cha­va­ca­ya­re­hisera éñi. Nasapihapa ena páureana­samihi, ñinere­ji­ruanaya éna, ñijupa­ha­nayare. \v 53 Yátupiya eta ñíjara­si­ra­va­cayare eta táetaviu­chiraya eta náurica­ca­revaya namutu ena ticasi­ña­va­nayare ñiyehe. Énasera ena tímija­cha­vanahi tájinahini nácamu­nuhini, ñicaera­ji­ca­vacaya namutu. \p \v 54-55 Eñi Viya acane tíjara­cavahi ñiyehe eñi viáchucaini Abraham énapa ena ñiámarié­queneana, eta ñíjara­si­ra­va­cainapa eta táetaviu­chiraya eta náurica­ca­re­vanaya. Vahi ñémiti­si­caimahi eñi Viya eta ñéchaji­ri­ruvahi ñíjara­ruvahi. Puiti, eñi nuchichaya tiámaya­repahi tamutu eta viúrica­ca­re­vanaya viti israelítana. Máitava­ca­ca­yarehi éta —sucahepa esu María. \p \v 56 Tásiha, sunasi­panapa esu María te supena esu Elisabet. Mapana caje eta suyerevahi. Te táequenepa, tichava­varepa te supena. \s1 Eta máuchusira ema Juan \p \v 57 Tacahe, títauchavapa eta sucajera esu Elisabet. Suínacapa ema suchicha. \v 58 Tiyananapa ena sujaneanana énapa ena suchaca­ya­pe­nanahi, náejirapana ésu. Táicha eta nasamai­ri­ri­sirahi eta súrivahi maicha ema Viya eta majapa­nuirahi ésu. Tiúrisa­mu­rea­na­rinehi namutu. \v 59 Tacahe, te óchoquenepa sache eta máuchusirahi ema amuya, nayanauchapa ena najaneanana, namarca­cha­pa­na­ya­rehi ema amuya; taicha tacahehi eta nayehe­repihi. Tásiha, navarahapa nanaca­yarehi eta máijare­yarehi Zacarías, mámapi­ca­yarehi eta máijare ema máiya. \v 60 Ésusera esu maena ema amuya vahi suvara­hahini. Suíchavacapa: \p —Juan eta ñíjareyare. \p \v 61 Tásiha, éna nacahepa: \p —¿Tájaha tacayema? Namutu ena pijaneanana, nájina ticaijarena eta Juan —nacahepa. \p \v 62 Tásiha, éna náimicu­tia­ra­chinapa eta nayase­re­sirahi ema Zacarías tájahapuca eta máijare­yarehi maicha éma. \v 63 Tacahe, ema Zacarías tiyase­se­recapa eta táblamechicha, májuchi­ha­yarehi eta máijare­yarehi ema machicha. Eta ajureca, ani tacahehi: “Juan eta máijareyare”. Téseni­ji­ri­ca­ca­na­rinehi éna taicha eta máijare­yarehi ema amuya. \v 64 Tásiha, tíjahú­chavapa tichavapa eta máechajisira ema Zacarías. Macunachapa ema Viya eta máurisa­mu­revahi. \v 65 Ichape eta tiárami­carehi nayehe ena natiari­hi­que­neanahi. Nasamai­ri­ri­ca­vanepa namutu ena távacuanahi eta avasa­re­chichana tayehe eta provincia Judea. Náechaji­sihapa eta juca nasamai­ri­ri­ruanahi. \v 66 Namutupa napane­re­que­nehahi. Nácani tisamai­ri­ri­ca­napahi, tiyase­re­ji­ri­ca­ca­naripa. Ánipa nacahe: \p —¿Cañarihi tacaye­ma­quenehi eta juca máuchusirahi ema amuya? —nacahepa. \p Tásiha, ema amuya, tétavi­cavahi eta majanea­sirahi ema Viya eta majuru­si­ra­paipahi. \s1 Eta majirarapi ema Zacarías \p \v 67 Tacahe, eta jena sáchequenehi eta macama­rcairahi ema amuya, étaripa eta nanasirahi eta máijare­yarehi, téchajicapa ema Zacarías. Macunachaipa ema Viya, taicha mávahá­caripa ema Espíritu Santo. Ánipa macahehi: \p \v 68 —Tétavi­cavapa eta macuna­cha­careva ema Tata Vicaiyaquene, ema véhiruhi vimutu viti israelítana. Taicha tijapa­nu­havihi vimutu viti machane­ranahi, ticuchu­cu­ha­ha­vi­yarehi. \v 69 Tíjara­ca­ha­vi­yarehi puiti ema yátupi­que­neyare eta macatiu­raivaya, ema manere­jiruhi te namuri ena mámarie­que­nea­nainihi ema David, ema mavana­rai­ni­hivare ema Viya. \v 70 Títaucha­vaipahi eta náechaji­ri­ru­vanahi ena santo profeta­naini acane, eta nameta­ca­si­vanahi me Viya. \v 71-73 Taicha tacahehi eta matratunehi ema Viya mayehe ema viáchucaini Abraham. Ema Viya tíjara­cahavi eta majapa­nui­ra­va­ca­yarehi ena viáchuca­na­veanaini, énapa ena ticachi­cha­haviana, vítipa puiti. Éneri­chuvare tíjara­cavahi eta mamaemi­ti­si­siraya eta macatiu­chi­ra­ha­viyare nayehe ena ticatia­na­ca­ha­vianahi. \v 74 Ema Cristo manere­jiruhi ema Viya, ticatiu­cha­ha­vi­yarehi taicha mamava­rairahi vipicahini, nacuija­hi­varéni ena nahapa­pi­ca­ha­vihini eta vicaema­ta­nea­si­ra­yarehi éma. \v 75 Eta mavara­ha­quenehi tiúriyare eta vítare­si­ra­yarehi tamutu sácheana, tájina víchira­vaimahi te mamirahu éma. \p \v 76 Pítiripa, piti nuchicha, píchuare­ca­si­vaichuhi mayehe­viyare profeta ema Tata Vicaiyaquene taicha píti pínapu­mi­rau­cha­ya­repahi ema Viáquenu Cristo. \v 77 Pétupi­ri­ca­yarehi eta nasamureana ena achaneana, yátupinapa machane­ra­na­yarehi éna. Pímitu­ca­yareva nácaicu­tiaraya eta mavarairahi ema Viya macatiu­cha­va­cayare, macaepa­hai­ra­ya­re­hivare eta napeca­turana. \v 78-79 Puítiripa, eta máemuna­si­ra­havihi ema Viya, macucu­pai­si­na­havihi te anuma ema Machicha. Éma, tímima­ti­cha­ha­vinapa eta majaraiva ema Tata Vicaiyaquene étapa eta táuriquene achene ticaijuhe mayehe. Máetuca­rá­ca­va­cayare eta nasamureana ena ticati­sa­mu­reanahi, nácani tépena­na­ya­rehíni —macahepa ema Zacarías. \p \v 80 Tacahe, ema amuya eta majuru­sirahi, tiámavapahi eta masuapa­ji­raivahi mayehe ema Viya. Váhivare étainahini te tajuhe eta avasare eta majuru­sinehi. Vámahi­cu­ruhahi eta majuru­sirahi. Tiámainucava te ajairapa, tímere­cavapa nayehe ena majaneanana israelítana, tépana­va­pasera ticame­tarairu. \c 2 \s1 Eta máuchusira ema Jesús \r (Mt 1.18-25) \p \v 1-3 Tacahe, te jena áñoanahi cape juca viásine­quenehi te émarichaha aquenucahi ema Emperador Augusto, matiari­hi­hivare ema apana achane ticaijare Cirenio, majupahahi ema Augusto. Prefectohi éma, tayehe eta avasareana. Ticaijare Siria eta mávihahi\f + \fr 2:1-3 \ft Te jena año, matia­ri­hi­vare ema icha­pe­que­nehi aque­nuca ticai­ja­rehi Alu­resi. Éma, reyhi tayehe eta depa­rta­mento Judea.\f*­. Tacahe, te jena sácheana, ema Augusto macava­nai­ripipa nacuchuca eta vantu eta nacatu­pai­rayare namutu ena achaneana te avasareana. Tacahe, tiyananapa ena achaneana te návasa­napachu te náuchusineana eta nacatu­pai­ra­yarehi. Nasuapa­yarehi eta vanairipi. Táinapuiruhi censo maicha ema Emperador Augusto. \p \v 4-5 Tacahe, tiyanapa ema José. Mámapa esu mayena María. Ticaja­ripaipa ésu. Tacahe, tiúchucanapa éna tayehe eta avasare ticaijare Nazaret te Galilea. Nacaijuhepa eta avasare ticaijare Belén te Judea, eta mávasainihi ema aquenucaini rey David. Étari­chuvare mávasahi ema José, taicha ema José mámarie­quenehi ema David. Tiyananapa ticatu­pa­na­yarehi. \p \v 6-7 Tacahe, títeca­panapa te Belén. Tájinai­pasera távira­vai­nahini eta te pétiana eta náiteca­pi­hahini taicha camuri­que­neanahi ena achaneana náiteca­pa­que­neanahi. Tacahe, tisiapanapa eta te peti tapena eta sárareana. Tacahe, esu María tiyuri­ti­cavaipa eta sucajera eta suínasi­ra­yarehi. Tacahe, tínacapa jena yati. Suínacapa ema amuya ema suárachichahi. Tacahe, suáyuruacapa eta te mámara­tataji pañal. Sucaivecapa ema amuya alauchu. \s1 Ena pástuléruana ticametacasianapa nayehe ena ángeleana \p \v 8 Te vámahi te tachacaya eta avasare Belén, natiarihihi ena pástuléruana. Éna, najaneacahi eta nayeheana uvesana te jena yátiquenehi. \v 9 Tiárami­carepa tímerecava ema ángele mavaneruhi ema Viya. Jéhesare, tamicau­cha­mu­rinehi ena pástuléruana eta majaraivahi éma. Tiárame­ca­narine éna. \v 10 Tásihasera, ema ángele máichavacapa: \p —Vahi ecupica. Yare, jucarihi eta tímite­canuhi núti numeta­pa­na­heyare. Tétávicava táurisa­mu­ré­ca­revaya nayehe namutu ena achaneana. \v 11 Puiti te jena avasare Belén, mávasaini ema rey David, tiúchucaipa ema Ticatiu­ra­hiyare eyehe emutu éti. Éma, ticaijare Cristo Viáquenu. \v 12 Eta tacahe, nímicu­cu­tia­ra­chi­na­heyare eta ímairaya: Echima­payare ema amuya ticayu­ruhahi te mámara­tataji pañal. Tívecahi eta te tajuhe eta peti tapena eta sárareana —máichavacapa ema ángele. \p \v 13 Tásiha, tíjahú­chavapa tímere­cavana ena camuri­queneana ángeleana eta te mávihahi ema émana ángele. Najirahi eta alabanza eta nacuna­chirahi ema Viya te anuma. Ánipa nacahe: \q1 \v 14 ¡Tétávi­cavapa eta vicuna­chirahi ema Viya vimutu viti viávihanahi te anuma! ¡Jéhevare puiti, tiúrica­va­nainapa ena achaneana te juca apaquehe, ena manere­ji­ruanahi macata­ji­ruanahi ema Viya! ¡Tájinainapa náichira­vaimahi! —nacahepa. \p \v 15 Tacahe, tiyananapa ena ángeleana, tichavana te anuma. Tásiha, náichacacapa ena pástuléruana: \p —Yare, viyana te Belén. Viyana vímahapana eta juca mameta­ru­havihi ema ángele mavaneruhi ema Viya Viáquenu —náichacacapa. \p \fig Eta máuchusinehi ema Jesús te muíjiji.|src="manger scene" size="span" ref="Lc 2.16" \fig* \v 16 Tacahe, titátá­jia­na­paipahi tiyanana. Jéhesa­reinahi, te títeca­panapa, nachima­painehi esu María émapa ema José. Matiari­hi­sa­réipahi ema amuya. Tívecahi éma eta te tajuhe eta peti tapena eta sárareana. \v 17 Te náimahapa tamutu, tépana­vanapa náemechapa. Amairi­pahipa naecha eta mameta­ra­pianahi ema ángele eta máuchusi­raipahi ema amuya. \v 18 Tacahe, náraminehi namutu ena achaneana eta nameta­ra­pianahi ena pástuléruana. \v 19 Tásihasera, esu María supane­re­que­ne­hainehi te susamure tamutu eta juca susama­que­neanahi. \v 20 Tacahe, ena pástuléruana tichavanapa tayehe eta te najanea­re­sihahi eta uvesana. Nacuna­chainehi ema Viya te anuma táichavene eta máechaji­ri­ruvahi ema ángele, táichave­nevare eta náimaira­hivare ema amuya alauchu. Étapaichuhi tacahehi eta macaye­ma­quenehi ema ángele. \s1 Námapa ema amuya Jesús te Jerusalén, náimerepana tayehe eta Templo \p \v 21 Te óchoquenepa sache eta máuchusirahi ema amuya, namarca­chapa éma taicha tacahehi eta nayeherepi ena israelítana. Tacahe, nanacapa eta máijareyare Jesús. Eta máijare máimija­re­cha­quenehi ema ángele te sucaja­ri­yarepa esu maena María. \p \v 22-24 Tacahe, te cuarenta­quenepa sache eta suínasirahi esu María, tiyananapa te Jerusalén. Eta tímiya­na­vacahi éna, náimere­pa­na­yarehi ema amuya mayehe ema Viya Viáquenu. Taicha ema Viya macava­nai­ripihi eta te Sagrada Escritura eta májurehi ema víyarahaini Moiséini, ánipa tacahehi: “Te ajairapuca ema mácani suárachicha esu esena, ímere­cayare nuyehe; íjara­ca­nuyare taicha nícuchichuhi ema”. Éneri­chuvare náitaucha­yarehi eta juca apana vanairipi tayehe eta napachi­hairaina ena esenana eta te táequenerapa eta náinasira. Ánipa macahe: “Esu súcani esena arainacahi, suíjara­ca­si­cha­nupana eta apihina paluma símarrune; te váhipuca, apina paluma suítati­queneana, amairu­hi­chi­cha­nasera”. \p \v 25 Tiuri, matiarihihi te Jerusalén ema émana achane ticaijare Simeón. Tétávi­cavahi eta máuriva. Tipicaurahi éma. Émarichu mávaháruhi ema Espíritu Santo. Ticucha­pa­vai­pahicha ticaimai­ru­vaipaicha éma eta máimatiraya ema Cristo, éma ticauri­sa­mu­rerahi nayehe ena achaneana majaneanana israelítana. \v 26 Taicha ema Espíritu Santo mameta­ca­ripahi ema Simeón eta vuíchaha tépena­va­nemahi éma, táicha máimati­nu­ma­yarehi ema Cristo mavane­ru­yarehi ema Viya. \p \v 27 Tiuri, te jena sache, ema Espíritu mavanecapa ema achane Simeón mayana eta te Templo. Tacahe, títeca­panapa ena ticachichana ema Jesús. Námapaipa ema amuya. Náitaucha­yarehi eta vanairipiana taicha eta máuchusirahi ema suárachichahi. \v 28 Tacahe, te máimahapa ema Simeón ema amuya, mavehapa, majupacapa. Tásiha, macuna­cha­rinehi ema Viya te anuma. Macahepa ema Simeón: \p \v 29-30 —Tiuri puiti, Tata Náquenu te anuma, nuvarahapa nunaraca te juca apaquehe, nuti pivanarahi. Taicha núrisa­murepa eta nímairaipa ema Cristo. Étapaichuhi eta pimeta­runuhi. Nímatipa ema Ticatiu­ra­hi­que­ne­yarehi, ema pivaneruhi pitupa­raruhi. \v 31 Éma, tímati­careya picha nayehe ena achaneana ticava­sanahi eta te tamutu avasareana. \v 32 Ticuna­cha­va­na­rinehi ena pinere­jiruana israelítana. Tíjara­hi­nevare te nasamure eta nacuna­chirahi. Éma, timicau­cha­vacaya ena apamuriana achaneana apava­sanana apaesa náimatiyare ema Viya —macahepa ema Simeón. \p \v 33 Náraminehi ena ticachichana eta máechaji­ri­ru­vanahi ema Simeón mayehe ema­ amuya. \p \v 34 Tacahe, ema Simeón mayaseacapa ema Viya eta náurivaina éna. Tacahe, máichapa esu María esu maena ema amuya Jesús: \p —Pímaha. Ema maca amuya, matupa­ra­ca­si­vaichuhi me Viya eta máimitu­re­si­rayare eta máechaji­ri­ruvana ema Viya. Natiari­hi­ya­resera camuriana ena vijaneanana israelítana énaji­vayare tíchava­nayare, taicha náepuruyare ema pichicha, nacatia­na­ca­yareva. Tásiha, natiari­hi­ya­re­va­resera ena apamuriana vijaneanana tinara­ca­nayare tiúrica­va­nayare taicha eta nacasi­ñairaya éma. \v 35 Étainapa tacaeche­raiyaya eta napane­re­rua­napachu te nasamureana. Éneri­chuvare, numetacavi piti María: Ichape eta picati­sa­mu­re­vayare, taicha pímahayare eta táiñehi­que­neyare máichara­ra­ca­vayare ema pichicha. Tímicu­ti­ji­ri­ca­vayare tayuva­ra­cahini eta pisamure eta tumare —máichapa ema Simeón. \p \v 36 Tiuri, sutiari­hi­hivare esu ésuna esena ichavi­cachicha. Ticame­ta­rai­rurahi ésu. Ticaijaruhi Ana. Ema suíyaini ticaijaréni Fanuel. Ésu, mámarie­quenehi ema víyarahaini Aser. Eta suámape­ruvahi ésu, siete año eta sucacha­nerahi ema suímaini. \v 37 Tásiha, ochenta y cuatro áñoripahi eta suépenai­mavahi. Sunasi­quenehi sucapenahi ésu eta te Templo. Tamutuhi sácheana, yátiana, tiyuja­racahi ésu. Suhayu­na­cha­hivare. \v 38 Tacahe, ema Simeón téchaji­ri­ca­vai­ni­richaha, títeca­panecha esu Ana. Eta suímairahi ema amuya Jesús, sucuna­cha­ri­ne­hivare ésu apana­hivare, suhasu­lu­pa­yachapa ema Viya máichavene ema amuya. Tásiha, sucame­ta­rairupa mayehe ema amuya. Suéchaji­sihahi éma nayehe ena tisuapa­ji­rai­rahana ticucha­panahi eta máiteca­pi­rayare te Jerusalén ema Cristo. \s1 Tichavanapa eta te návasa Nazaret \p \v 39 Tiuri, náitauchapa tamutu eta mavanai­ripiana ema Viya eta te Sagrada Escritura. Tacahe, tichavanapa eta te Nazaret te Galilea, te návasaichuhi éna. \v 40 Tacahe, ema amuya Jesús tiúrijuruhi. Túmehi. Téchema­rahihi, tamutu maecha, taicha mamunavahi me Viya. \s1 Ema Jesús téchajiricava nayehe ena máestroana \p \v 41 Tiuri, tamutu áñoana te Páscuamuhuana, eta nayeherepi ena ticachichana ema amaperu Jesús, tiyana­na­yarehi tayehe eta avasare Jerusalén. \v 42 Tacahe, ema Jesús, te macayehepa doce año, tatupa­ra­ca­ripahi ena ticachichana náimere­pa­na­yarehi éma, námayarehi tayehe eta Jerusalén, náimima­ti­cha­yarehi eta piesta ticaijare Pascua. \p \v 43 Tiuri, te jena táequenerapa eta piesta, tichavanapa te napena. Tímina­si­cha­va­pasera ema amaperu Jesús eta te Jerusalén. Eta napaisi­rapahi te achene, vahi náejiaca­va­nehini ena ticachichana, \v 44 taicha náimijachahi matiari­hipahi éma te namuri ena achaneana nacacha­ne­que­nea­napahi. Étana­ripahi sache eta napaisirahi, napaenu­mavapa náejiacahi éma. Te jena cápere­hi­quenepa, natanucapa te namuri ena najaneanana nacacha­ne­que­nea­napahi. \v 45 Májinasera náichima­vahini. Tacahe, tichava­na­varepa te Jerusalén, natanu­pa­na­yarehi éma. \v 46 Tacahe, te jena mapana­quenepa sache eta natanu­sirahi, napaenu­mavapa náetupiacahi ema Jesús tayehe eta Templo. Macacha­ne­murihi, téjacahi te namuri ena máestroana. Masama­ra­ra­ca­vacahi, mayase­re­mu­ri­ha­va­ca­hivare éma apanavare. \v 47 Ichape­rinehi eta náraminehi namutu eta náimairahi eta máechema­raivahi, taicha táurivapahi eta majica­pi­ra­va­capahi éna, taicha eta máechema­raivahi. \v 48 Tacahe, tiárami­va­na­rinehi ichape ena ticachichana te náetupiacapa. Tásiha, suíchapa esu maena: \p —Nuchicha, ¿tájaha tacayema píchahavihi? Ichapemuri eta vicaña­ma­ra­si­ravahi pícha. Vitanu­ji­ri­ri­cavihi, núti éñipa eñi piya —suíchapa esu maena. \p \v 49 Tacahe, ema Jesús majicapapa: \p —¿Tájaha tacayema, meme, eta etanu­ji­ri­canuhi? ¿Váhipuca échahini éti eta návihairahi eta ani? Níchayare eta máemataneana ema Tata —macahepa ema Jesús. \p \v 50 Énasera vahi nacaicu­tia­rahini eta macaye­ma­que­neanahi ema nachicha Jesús. \v 51 Tacahe, tiyana­na­pasera tichavana te návasahi Nazaret. Ema Jesús, tisuapa­ji­rahihi nayehe ena ticachichana. Esu maena María tamutuhi supane­re­que­nehahi te susamure eta juca susama­que­neanahi. \p \v 52 Tacahe, ema Jesús tijuru­capaipa, tijuru­ha­ca­pai­pavare eta máquehe, tacacha­ne­pa­hisera eta máitupa­ji­jia­si­ravahi. Máimica­tacahi ema Viya. Tétavi­ca­va­hivare eta náemuna­sirahi éma, ena achaneana. \c 3 \s1 Ema Juan Tícachasiricarahi tépanavapa ticametarairu eta máechajiriruva ema Viya nayehe ena vámahicuruhana \r (Mt 3.1-12; Mr 1.1-8; Jn 1.19-28) \p \v 1 Tacahe, eta máepeni­raipahi ema aquenucaini Augusto, tisiapapa ema Tiberio máitsiva­quenehi. Émapa Emperadorhi. Quince áñoripahi eta macatu­pa­ra­hairahi. Ema Poncio Pilato, émaripa prefectohi tayehe eta departamento Judea. Tásiha, ema Herodes Antipas, machicha ema Aluresini, prefecto­hivare tayehe eta departamento Galilea. Ema maparape Felipe, prefecto­hivare éma, tayehe eta departamento Iturea étapa eta Traconite. Ema Lisanías, prefecto­hivare tayehe eta departamento Abilina. \v 2 Te Jerusalén, ema Caifás, corregi­dorhi. Éneri­chuvare tipicau­cha­carehi ema Anás, pasado corregidor, máimachuca ema Caifás. \p Tacahe, te jena sácheanahi, ema Juan machicha ema víyarahaini Zacarías, ajairaripa. Manasi­ri­cha­ha­hisera tayehe eta mávapahi majuru­sinehi. Tásiha, ticame­ta­casipa ema Juan eta mayehe ema Viya eta macame­ta­rai­rui­ra­yarepa eta máechaji­ri­ruvana. \p \v 3 Tacahe, tiyanapa tipaicahi ema Juan tayehe eta avasa­re­chichana tiávihanahi te tachausi eta cajacure Jordán. Mameta­ca­vapaipa ena achaneana. Ánipa maicha: \p —Ítsivacha eta epane­reruana. Éneuchava mayehe ema Viya apaesa maperdo­nachahe eta epeca­turana. Te éneucha­vapuca, núti nícacha­si­ca­hénapa —máichapa. \p \v 4-6 Ema maca Juan, émaripa ema máechaji­si­ha­quenehi ema Viya eta te Sagrada Escritura, taicha ánaquia­pa­ripahi eta áñoana acane, ema Viya mametacapa ema víyarahaini profeta Isaías eta mapane­reruhi, eta mavane­si­rayare ema Machicha te juca apaquehe. Eta tímitecahi ticatiu­ra­hi­yarehi. Éneri­chuvare matiari­hi­yareva ema apana achane máichuha­que­ne­yarehi ema Viya. Macame­ta­rai­ru­yarehi, máetupi­ri­ca­va­cayare ena achaneana, náinaji­si­ra­yarehi eta napane­reruana tamauri­queneana, apaesa táuri eta najaca­pi­rayare ema Machicha ema Viya. Tacamu­nu­hivare yátupina eta nacasi­ñai­ra­va­yarehi mayehe, náinaji­ca­ya­re­hivare eta nacasi­ña­va­vai­sirahi, étapa eta navayua­raivahi. Nasapihahi tijapa­nu­ra­hia­nainapa éna. Tásiha, te máitecapapa ema ticatiu­ra­hi­yarehi, éma máimima­ti­chainapa namutu eta najaca­pa­ca­revaya me Viya namutu ena ticasi­ñavana mayehe. \p \v 7 Tacahe, ena achaneana tiyana­napaipa napauchapaipa ema Juan, navarahapa ticaica­cha­sia­nayare eta mayehe. Tásiha, éma máichavacapa: \p —¿Tájaha tacayema eta epauchi­ranuhi, eti tachicha­na­vea­na­tataji eta quichare? Esamai­ri­ri­ca­hipuca eta járaja­pai­ra­yarepa eta táiñehi­que­neyare ecuñaraqui. Evara­ha­hipuca iúchucu­hayare. \v 8 Tiuri puiti, te evara­hapuca eta iúchucuha, yátupina tátupiruva eta epane­reruana. Ímerecava eta ínaji­siraya eta epeca­turana. Váhivare ecuca­ja­murava eta mámarié­que­né­rahehi ema viáchucaini Abraham. Taicha tayanapane mámari­hepuca éma, váhisera iúchucu­haimahi te vahi ecuitsivacha eta epane­reruana. Ema Viya, tájina máemaitu­caimahi éma. Te mavara­hapuca, vahi máejeca­ra­chaimahi máepiyaca achaneanaina eta juca mari, mavarai­rainahi yátupina ena mámarie­que­neanaina ema Abraham. \v 9 Ecauneuchava, taicha tiánehipa títeca­pau­cha­heyare eta ecuñaraqui nayehe ena achaneana máituca­ra­hanahi téneuchavana, váhivare náitsiva­chahini eta napane­reruana. Tímicu­ti­ji­ri­cavaipa te máechuca­yarepa ema achane eta yucuqui máhireana; tásiha, máijuchainapa tamutu. Ene nacaheyare ena máeneucha­va­rahana —máichavacapa ema Juan. \p \v 10 Tásiha, ena achaneana nayase­recapa: \p —¿Tájahasica eta víchara­ca­vayare eta viúrivaina? \p \v 11 Ema Juan majicapapa: \p —Ecaji­ra­hiyare. Mácani tatiarihi apina eta macamisa, máijara­ca­si­cha­yarehi eta étana mácani tájina macamisaina. Énaripa nácani ticani­ruanahi, nacaji­yareva nácani tájina naviyahini eta nanicaquene —máichavacapa. \p \v 12 Te jena sácheana, náiteca­pau­chavare ema Juan ena ticobra­re­ca­rahiana eta impuesto. Navarahapa ticaica­cha­sia­na­yarehi. Nayase­recapa ema Juan, náichapa: \p —Maestro, ¿tájahapuca víchara­cavaini eta viúrivainaini víti apanavare? —náichapa. \p \v 13 Majicapapa ema Juan: \p —Vaipa ecuapechava ecuva­yu­yujica eta ecobra­resira, tátupiruva jácani tavanai­ripihi eta ley —máichapa. \p \v 14 Éneri­chuvare náitecapaucha ena suntaruana. Nayase­re­cavare ema Juan, náichapa: \p —Víti apanavare, ¿tájaha­pucaini víchara­ca­vayare eta viúrivaya? —nacahepa. \p Máichavacapa éma: \p —Vaipa ecuve­rejica eta náimaha­queneana ena achaneana. Váipavare ecuipi­ca­rareca. Nacuijapa ecuepi­ye­queneha. Tarataripa tacuri­sa­mu­rechahe eta evachasana —máichavacapa. \p \v 15 Ena achaneana ticune­va­na­ripaicha eta mayehe ema Juan, náimija­chaipahi émaripa ema Cristo nacucha­pa­quenehi, cátiura­hi­yarehi. Váhisera námutuimahi. \v 16 Tásihasera ema Juan máichavacapa: \p —Yátupi núti nícacha­si­cahehi te une. Ávane­pai­pa­hisera mácani yátupiquene Cristo. Éma, tiápaju­pa­navahi nuyehe núti, eta mapicau­cha­ca­revahi. Váiparinehi nácuti­na­simahi eta máitupa­ji­jia­si­ravahi. Váipari­ne­hivare nácaemu­ña­vaimahi macamu­su­ra­nuhini nuti páuresami. Te yátupina ecasiñava mayehe, tícacha­si­ca­he­yareva; tíjara­ca­he­yareva ema Espíritu Santo. Téhesera vahi ecuca­si­ña­vapuca mayehe, tícuña­ca­heyare tayehe eta táijurequene yucu. \v 17 Puiti éma máraja­painapa tinere­ji­ri­cai­napaipa nácani yátupi­que­neanahi téhica­nayare. Máunacainapa éna. Ticutinapa mácani achane te tiácata­ya­ji­ricahi eta arusu. Máunacainapa. Tásiha, máquijicapa eta tapiraquiji, máijucha­yarepa te yucu. Eta nacaheyare ena máurira­hanahi, tíjuanáinapa te yucu, máitava­ca­ca­yarehi eta tamuruira —máichavacapa ema Juan. \p \v 18 Tacahehi eta juca máechaji­si­ra­vacahi ema Juan. Ichape eta maconse­ja­chi­ra­vacahi ena achaneana, máimitu­si­ra­vacahi eta máechaji­riruva ema Viya. \v 19 Émaripa ema Herodes Antipas ema aquenucahi, maconse­ja­cha­hivare vahi macuimi­yanava macuveha esu Herodías, mayenahi ema maparape Felipe. Váhivare macuimi­yanava macuquicha eta apamuriana táiñema­hi­queneana máichaqueneana. \v 20 Émasera ema Herodes vahi masuapahini. Masapi­ha­richucha tisemahi, máimica­ra­tacapa ema Juan, macasia­pa­yarehi te cárcel. \s1 Eta macaicachasirahi ema Jesús \r (Mt 3.13-17; Mr 1.9-11) \p \v 21 Tiuri, te tamira­hu­paichaha eta macaera­tairaya ema Juan, tímiya­na­vai­chahahi máicacha­si­ca­vacahi ena achaneana. Étana sache, máiteca­pauchapa ema Jesús, mavarairahi ticaicachasi éma apanavare. Tacahe, te tamutupa eta macaica­cha­sirahi, mayuja­ra­sirahi. Tíjahú­chavapa téjiaca eta anuma. \v 22 Tiúcupaicapa ema Espíritu Santo, mavasi­ma­hipaipa eta paluma eta máimahi. Matupi­ru­ruchapa te mápusi ema Jesús. Tásiha, nasamapa eta mahu ema Viya te anuquehe. Ánipa macahehi: \p —Pítira nuchicha némuna­ruquene. Núrisa­murecha piyehe —macahepa. \s1 Ena achaneana máchucaequeanaini ema Jesús eta acane \r (Mt 1.1-17) \p \v 23 Tiuri, ema Jesús, macaye­he­ripahi treinta año te tinacu­chavapa tímitu­recahi nayehe ena achaneana. Éma, náimija­cha­quenehi machicha ema José. \q1 Ema máiyainihi ema José, ema Elí. \q1 \v 24 Ema máiyaini­hivare ema Elí, ema Matat. \q1 Ema máiyaini­hivare ema Matat, ema Leví. \q1 Ema máiyaini­hivare ema Leví, ema Melqui. \q1 Ema máiyaini­hivare ema Melqui, ema Jana. \q1 Ema máiyaini­hivare ema Jana, ema José. \q1 \v 25 Ema máiyaini­hivare ema José, ema Matatías. \q1 Ema máiyaini­hivare ema Matatías, ema Amós. \q1 Ema máiyaini­hivare ema Amós, ema Nahum. \q1 Ema máiyaini­hivare ema Nahum, ema Esli. \q1 Ema máiyaini­hivare ema Esli, ema Nagai. \q1 \v 26 Ema máiyaini­hivare ema Nagai, ema Maat. \q1 Ema máiyaini­hivare ema Maat, ema Matatías. \q1 Ema máiyaini­hivare ema Matatías, ema Semei. \q1 Ema máiyaini­hivare ema Semei, ema José. \q1 Ema máiyaini­hivare ema José, ema Judá. \q1 \v 27 Ema máiyaini­hivare ema Judá, ema Joana. \q1 Ema máiyaini­hivare ema Joana, ema Resa. \q1 Ema máiyaini­hivare ema Resa, ema Zorobabel. \q1 Ema máiyaini­hivare ema Zorobabel, ema Salatiel. \q1 Ema máiyaini­hivare ema Salatiel, ema Neri. \q1 \v 28 Ema máiyaini­hivare ema Neri, ema Melqui. \q1 Ema máiyaini­hivare ema Melqui, ema Adi. \q1 Ema máiyaini­hivare ema Adi, ema Cosam. \q1 Ema máiyaini­hivare ema Cosam, ema Elmodam. \q1 Ema máiyaini­hivare ema Elmodam, ema Er. \q1 \v 29 Ema máiyaini­hivare ema Er, ema Josué. \q1 Ema máiyaini­hivare ema Josué, ema Eliezer. \q1 Ema máiyaini­hivare ema Eliezer, ema Jorim. \q1 Ema máiyaini­hivare ema Jorim, ema Matat. \q1 \v 30 Ema máiyaini­hivare ema Matat, ema Leví. \q1 Ema máiyaini­hivare ema Leví, ema Simeón. \q1 Ema máiyaini­hivare ema Simeón, ema Judá. \q1 Ema máiyaini­hivare ema Judá, ema José. \q1 Ema máiyaini­hivare ema José, ema Jonán. \q1 Ema máiyaini­hivare ema Jonán, ema Eliaquim. \q1 \v 31 Ema máiyaini­hivare ema Eliaquim, ema Melea. \q1 Ema máiyaini­hivare ema Melea, ema Mainán. \q1 Ema máiyaini­hivare ema Mainán, ­ ema Matata. \q1 Ema máiyaini­hivare ema Matata, ema Natán. \q1 \v 32 Ema máiyaini­hivare ema Natán, ema David. \q1 Ema máiyaini­hivare ema David, ema Isaí. \q1 Ema máiyaini­hivare ema Isaí, ema Obed. \q1 Ema máiyaini­hivare ema Obed, ema Booz. \q1 Ema máiyaini­hivare ema Booz, ema Salmón. \q1 Ema máiyaini­hivare ema Salmón, ema Naasón. \q1 \v 33 Ema máiyaini­hivare ema Naasón, ema Aminadab. \q1 Ema máiyaini­hivare ema Aminadab, ema Aram. \q1 Ema máiyaini­hivare ema Aram, ema Esrom. \q1 Ema máiyaini­hivare ema Esrom, ema Fares. \q1 Ema máiyaini­hivare ema Fares, ema Judá. \q1 \v 34 Ema máiyaini­hivare ema Judá, ema Jacob. \q1 Ema máiyaini­hivare ema Jacob, ema Isaac. \q1 Ema máiyaini­hivare ema Isaac, ema Abraham. \q1 Ema máiyaini­hivare ema Abraham, ema Taré. \q1 Ema máiyaini­hivare ema Taré, ema Nacor. \q1 \v 35 Ema máiyaini­hivare ema Nacor, ema Serug. \q1 Ema máiyaini­hivare ema Serug, ema Ragau. \q1 Ema máiyaini­hivare ema Ragau, ema Peleg. \q1 Ema máiyaini­hivare ema Peleg, ema Heber. \q1 Ema máiyaini­hivare ema Heber, ema Sala. \q1 \v 36 Ema máiyaini­hivare ema Sala, ema Cainán. \q1 Ema máiyaini­hivare ema Cainán, ema Arfaxad. \q1 Ema máiyaini­hivare ema Arfaxad, ema Sem. \q1 Ema máiyaini­hivare ema Sem, ema Noé. \q1 Ema máiyaini­hivare ema Noé, ema Lamec. \q1 \v 37 Ema máiyaini­hivare ema Lamec, ema Matusalén. \q1 Ema máiyaini­hivare ema Matusalén, ema Enoc. \q1 Ema máiyaini­hivare ema Enoc, ema Jared. \q1 Ema máiyaini­hivare ema Jared, ema Mahalaleel. \q1 Ema máiyaini­hivare ema Mahalaleel, ema Cainán. \q1 \v 38 Ema máiyaini­hivare ema Cainán, ema Enós. \q1 Ema máiyaini­hivare ema Enós, ema Set. \q1 Ema máiyaini­hivare ema Set, ema Adán. \q1 Ema Adán macaepi­ya­quenepa me Viya. \c 4 \s1 Ema Váinaraji Satanás mavaraha macaitsamaraji ema Jesús \r (Mt 4.1-11; Mr 1.12-13) \p \v 1 Tacahe, ema Jesús, mávahá­caripa ema Espíritu Santo. Tásiha, ema Espíritu Santo eta mávasa­mu­re­chirahi, máimitu­caipahi eta mayani­ra­yarehi te mávapahi apaquehe. Majuni­ji­ca­yarehi eta cajacure Jordán. \v 2 Cuarenta sache macahehi tayehe. Tájinavare manicahini eta jena sácheanahi. Técuha­sa­murepa. \v 3 Tacahe, ema Váinaraji témeña­havapa mayehe. Mavarahapa macaete­ma­yarehi. Ánipa maicha: \p —¿Pécuhapa píti? Tacahe, pivaneca eta juca mari táepiyacava pan, taicha píti machichavihi ema Viya, ¿masi? —máichapa. \p \v 4 Ema Jesús majicapapa: \p —Váhipuca pecha eta táechaji­ri­ruvahi eta Sagrada Escritura, ani tacahehi: “Vahi tácari­chuimahi eta tinicacare ticaita­re­cayare ena achaneana. Tacacha­ne­yarehi eta máechaji­riruva ema Viya. Jéhevare, éta ticaita­re­ca­ra­hiyare” —macahepa. \p \v 5 Tacahe, ema Váinaraji mámavarepa te táinahu eta anuquehe mari. Tíjahú­chavapa máimecha tamutu eta ichape­queneana avasareana te juca apaquehe ticuti­rinehi tacacha­ca­ya­ji­ri­ca­cahini taicha eta máitupa­ji­jia­si­ra­va­hicacha ema Váinaraji. \v 6 Tásiha, máichavarepa ema Váinaraji: \p —Núti níjara­ca­viyare tamutu eta juca avasareana. Ichape eta napicau­chi­ra­viyare, nacuna­chi­ra­vi­yareva ena achaneana. Pítina náquenuvina ena távacuanahi eta avasareana. Taicha núti néchavacahi éna. Nútivare nécha mácani nuvara­ha­que­neyare níjaraca. \v 7 Pépuyu­ca­nu­masera te numirahu pitsiucanu apaesa níjara­ca­vi­sarepa tamutu —máichapa. \p \v 8 Émasera ema Jesús majicapapa: \p —Pévuisi­ha­tataji piti Satanás te juca numirahu. Váhipuca pecha eta táechaji­ri­ruvahi eta Sagrada Escritura. Ani tacahehi: “Macarichu ema Viya vépuyu­mi­rauchaya. Macari­chuvare vicaema­ta­nea­cayare” tacahepa. Váhiquene táurica nucaema­ta­nea­ca­vihini —máichapa ema Jesús. \p \v 9 Tacahe, vahi máevuisi­hahini ema Váinaraji. Mámavare te avasare Jerusalén. Máimiapanapa te táinahu eta Templo. Tásiha, máichavarepa: \p —Te yátupina machichavina ema Viya, písapa­vayare pémirica te anuquehe. Tájina píchavaimahi eta pémiri­si­rayare. \v 10 Pécharichuhi eta táechaji­riruva eta Sagrada Escritura, ani tacahe: “Ema Viya mavanecapa ena mayeheana ángeleana téchapa­ji­ri­ca­via­nayare, éneva­ne­yarehi tijanea­caviana. \v 11 Tiámavia­nayare te navahuana, apaesa vahi picuca­yutetu eta máriana eta te pipaisirana” tacahepa. Tásiha, németeaca tijanea­ca­via­nayare puiti, vahi náisapaimahi picajara te pémirica —máichapa ema Váinaraji. \p \v 12 Tacahe ema Jesús majica­pa­varepa: \p —Éneri­chuvare ani tacahe eta Sagrada Escritura: “Vahi picaitsa­ma­ra­jimahi ema Viya taicha éma Piáquenu” —máichapa. \p \v 13 Tacahe, tiyanapa ema Váinaraji. Majuni­jicapa ema Jesús taicha tímaha­vaipahi vahi máituru­cahini macaetema. Mavara­ha­hisera tichava­yarehi tiápecha­va­yarehi macaete­mapana. \s1 Ema Jesús tépanavapa ticametarairu \r (Mt 4.12-17; Mr 1.14-15) \p \v 14-15 Tacahe, tépanavapa ema Jesús mapaica eta avasareana tayehe eta provincia Galilea. Ichape eta máitupa­ji­jia­si­ravahi taicha mávahá­capahi ema Espíritu Santo. Tímitu­re­capaipa tayehe eta náuruji­si­ra­revana te avasareana. Ichapemuri eta nacuna­chirahi namutu ena tisama­ra­ra­ca­napahi. Nasamai­ri­ri­ca­varepa ena apamuriana achaneana ticava­sanahi te tachacaya eta avasareana. \s1 Tichavapa ema Jesús te mávasa Nazaret \r (Mt 13.53-58; Mr 6.1-6) \p \v 16 Tásiha, tiyana­varepa te avasare Nazaret te majuru­sinehi. Te jena sache sávaru, tiyanapa tayehe eta náuruji­si­rareva nayuja­rau­chirare ena achaneana, taicha tacahehi eta mayehe­repihi. Titupihapa ema Jesús, táicutiarahi eta mavarairahi téchaji­cureca eta Sagrada Escritura. \v 17 Náichuha­sarepa eta máechaji­cu­re­siraya. Náijaracapa eta libro májurehi ema profetaini Isaías. Te mavejiacapa eta libro, matanucapa eta máechaji­cu­re­yarehi. Ani tacahehi eta táechaji­ri­ru­vanahi: \v 18 “Tiávahá­canuhi ema Espíritu Santo. Taicha manere­ji­ru­nuichuhi núti ema Viya Viáquenu eta numeta­si­ra­va­cayare ena páureana eta juca máemuna­si­ra­vacahi éma, máimica­ta­si­ra­yareva. Eta tímite­canuhi nucana­ra­cayare ena ticati­sa­mu­re­vanahi. Nucaiti­ti­ji­ca­yareva ena máerata­ruanahi ema tivayuarahi Satanás. Nucaimai­ri­ri­ca­yareva ena púchuquiana. Nucuchu­cu­ha­yareva ena ticata­ji­vanahi, níjaracaya eta náurica­ca­revaya. \v 19 Numeta­ca­yareva járaja­painapa eta sácheyare tamutuiraya máetupirica ema Viya, tamutuinapa tiúrisa­mu­ré­carepa máicha” tacahehi eta Sagrada Escritura eta máechaji­curehi. \p \v 20 Te tamutupa eta máechaji­cu­re­sirahi ema Jesús, máeratacapa eta libro. Máimichavapa mayehe ema tijanea­re­carahi eta líbroana. Téjaca­varepa ema Jesús. Náimara­ra­caripa ena achaneana natiari­hi­que­neanahi. \v 21 Tacahe, tépanavapa téchajica ema Jesús: \p —Nútiripa ema táechaji­si­ha­quenehi eta juca libro. Tímite­canuhi numetacahe eta máemuna­si­rahehi ema Viya —macahepa. \p \v 22 Tacahe, náramipa namutu ena achaneana. Ánipa náichacaca: \p —¡Tétavi­cavahi tapachinava eta máechaji­ri­ru­vanahi ema maca! Émachu­chasera ema machicha ema Joséini ema carpintéroini. ¿Tájahasica eta juca? —nacahepa. \p \v 23 Émasera ema Jesús máichavacapa: \p —Németeaca éti váhirichuhi esuapa­pa­ji­ca­nuhini. Tásiha, evara­ha­ri­nepuca íchanuyare: “Te yátupina píturue­queneha, pípuchavaca ena ticaju­manahi te juca. Vímahaséji piápecha­vavare picuchuca te juca piávasaichu tacuti eta pímereruhi te avasare Capernaum” ­ íchanuyare. \v 24 Nutupi­ru­vasera numetacahe: Tatuparaca eta epicau­chi­ra­haviya vimutu viti mavaneruana ema Viya. Étisera eti nujanea­nanahi ecava­sanahi eta te juca viávasa, vahi epicau­cha­nuhini, váhivare ejaca­panuini. Ecuti ena achaneana acane eta náepuruirahi ena apamuriana profetana mavane­ruanahi ema Viya. \v 25 Eta tacahe, eta máimairahi ema Viya eta náepurui­ra­vacahi, tivane­cavaca ena profetana nayana napauchayare ena apava­sanana. Acane, te matiari­hichaha ema profetaini Elías, mapana año y medio vahi taquivahini, tásiha, ichapevare eta ecuha. Németeaca núti camurianahi nácani ena tépenaimana israelítana. \v 26 Váhisera étainahini macava­na­hi­yahini me Viya ema Elías eta nayehe ena majanea­nanahi. Ánaqui te avasare Sarepta tachacayahi eta avasare Sidón, étapa macava­na­hiyahi máiteca­pi­hayare suyehe esu ésunahi esena apavasana tépenaimahi. Ésupa máimica­taruhi táichavenehi eta susuapa­ji­raivahi me Viya. \v 27 Énaripa ena israelítana nacaju­ma­queneana eta lepra te jena sácheanahi te matiari­hichaha ema profetaini Eliseo. Váhivare énainahini macana­ra­cahini ena majaneanana. Masapihapa macana­racahi ema apava­sa­na­quenehi ticaijare Naamán, ticavasahi te Siria. Ema Naamán, tinara­caripa eta majuma, táichavenehi eta masuapa­ji­raivahi —máichavacapa ema Jesús. \p \v 28 Tacahe, eta juca máichira­vacahi ema Jesús, tisemanapa ena natiari­hi­que­neanahi. \v 29 Tásiha téchepu­mu­ri­hanapa éna. Nacuchucapa ema Jesús te tachachacu eta avasare, te tachausi eta táupenaquene, navarahapa nacami­ri­ca­yarehi éma. \v 30 Émasera tichavapa mánucu­mu­ri­hapaipa éna. Tiyanapa, majuni­ji­ca­vacapa. \s1 Ema Jesús máimijuna ema éreana tiávahácainihi ema achane \r (Mr 1.21-28) \p \v 31 Tacahe, títecapapa ema Jesús tayehe eta avasare Capernaúm te Galilea. Tamutu sávaruana tiyanapa tayehe eta náuruji­si­rareva ena achaneana, tímitu­re­panaya. \v 32 Ichape náramihi ena achaneana eta máimitu­ra­pianahi taicha tétavi­cavahi eta máitusirahi mayuna­paicahi tamutu. Tétavi­ca­va­hivare eta tasuapa­ca­revahi eta máimitu­rapiana. \p \v 33 Étana sávaru, matiarihihi te namuri ema émana achane mávaháruhi ema éreana. Tipiara­recahi, ánipa macahe: \p \v 34 —Núti nímativi. Pítira Sántoque­nevihi. Machicha­que­nevihi ema Viya. Pésami­ri­ca­ha­vipaini, piti Jesús Nazareno. Váhini picuesi­ru­ji­ca­havini. Pivara­hai­na­papuca picaja­ne­re­pai­ca­ha­viyare —macahepa ema achane. \p \v 35 Tacahe ema Jesús macajachapa ema éreana. Ánipa maicha: \p —¡Pámatina! ¡Piyana pijunijica ema maca achane! —máichapa. \p Tásiha, tíjahúchava tiáquipai­cavapa te apaquehe ema achane. Tásiha majuni­jiacapa ema éreana. Tájinasera máichavahini ema achane. \v 36 Náraminehi ichape namutu ena achaneana eta náimairahi. Tiyase­re­ji­ri­ca­canapa: \p —¿Tájahasica tacayema eta juca? Ema maca Jesús, tétavicava eta máitupa­ji­jiá­si­ravahi, maratahahi máquijica nácani éreanana. Tásiha, ichape eta napisirahi éma. Vahi najica­pae­ma­chahini. Tamutupa arairu eta máimitu­ra­pianahi ema maca —nacahepa. \p \v 37 Eneva­ne­varepa naecha namutu ena achaneana eta juca máichaque­neanahi ema Jesús. Énaripa ena ticava­sanahi te avasareana eta te provincia Galilea. \s1 Ema Jesús macanaraca esu máimase ema Pedro \r (Mt 8.14-15; Mr 1.29-31) \p \v 38 Te tiúchucapa ema Jesús tayehe eta náuruji­si­rareva, tiyanapa te mapena ema Simón Pedro. Te tisiapapa, náechajiacapa ema Jesús máimaharine esu máimase ema Pedro. Ticajumahi ésu eta muraca fiebre. \v 39 Tásiha, mapauchapa ema Jesús. Máquiji­sinapa eta muraca fiebre. Tinara­ca­vanepa ésu, téchepu­ca­vanepa. Suéchapa­ji­ricapa éma, énapa ena ­ máimitureana. \s1 Camuriana ena macanararuanapahi ema Jesús \r (Mt 8.16-17; Mr 1.32-34) \p \fig |src="Gospel 109" size="span" ref="Lc 4.40" \fig* \v 40 Te jena cápere­hi­quenehi, te téricapa eta sache, ena achaneana námava­capaipa namutu ena nacaju­ma­queneana eta mayehe ema Jesús. Apana­pa­neneji eta najuma­napahi éna. Manacapaipa eta mavahu te náinahuana, macana­ra­ca­paipahi. \v 41 Mavera­navare ena éreanana máquiji­rua­napahi te náqueheana ena nacaju­ma­queneana. Tipiara­re­ca­napaipa eta náuchusi­rapahi. Ánipa nacahe: \p —Pítira Machicha­quenevi ema Viya. \p Émasera ema Jesús vaipa máisapahini náimiya­na­vahini napiaraca éma, taicha náimatihi éna eta émairahi ema Cristo. \s1 Tamutu avasareana te Galilea mapaica ema Jesús \r (Mr 1.35-39) \p \v 42 Te apanapa sache, te tijara­rahipa, tiyanapa ema Jesús te mávapahi. Natanu­ca­pasera ena achaneana. Náetupia­sirapa éma tayehe eta mávihahi. Navarahapa náimina­si­cha­ya­rehini. Vaipa náisapahini mayanahini. \v 43 Émasera ema Jesús máichavacapa: \p —Nutupa­ra­ca­si­vaichuhi eta nuyani­rayare tayehe eta apana avasareana taicha nuvana­hi­richuhi eta níchuira­vacaya ena achaneana náehisiraina ema Viya apaesa macuchu­cu­havaca —máichavacapa. \p \v 44 Tacahe, tiyanapa tipaica ticame­ta­rai­rupaipa te náuruji­si­ra­revana tayehe eta avasareana te Galilea. \c 5 \s1 Tiáramicarepa eta náitusiravahi eta jima \r (Mt 4.18-22; Mr 1.16-20) \p \v 1 Te jena sácheanahi, ema Jesús mávinehi te tachausi eta cáquiure ticaijare Galilea. Títeca­panapa ena camuri­queneana achaneana. Váipanecha nárata­vahini, tipami­he­ji­ri­ca­canapa eta navarairahi nasama eta macame­ta­rai­ruirahi ema Jesús eta máechaji­ri­ruvana ema Viya. \p \v 2 Máimahapa ema Jesús eta apisi pacure te tachausi. Ena ticayeheana eta pacureana, tisipa­ji­ri­canahi eta ichape­queneana nayutaheana. \v 3 Tacahe, ema Jesús tiávacuhapa tayehe eta mapacurehi ema Simón Pedro. Mavanecapa máevataeca apaesachicha eta pacure. Téjacapa ema Jesús eta te pacure, tépanavapa máimitu­ca­vacapa ena achaneana. \v 4 Te títapi­ricapa eta máimitu­si­ra­vacahi, máichapa ema Pedro: \p —Tata, iama eta juca epacure tayehe eta táupenamaiya. Iáquijieca eta ­ jara eyutahe —máichapa. \p \v 5 Ema Pedro majicapapa: \p —Maestro, tamutu yati vinajui­ricahi, tájinasera vítuca­vahini. Tavetijipa puiti eta tajara­hi­raripa. Nusuapa­visera eta juca pivane­si­ranuhi, náquijiecaya eta nuyutahe —máichapa. \p \v 6 Jéhesa­réinehi, te nachurucapa eta yutahe, tiyutu­tu­ca­vaipahi eta jímana. Vaipa tárata­vahini ténaru­jicapa eta ichape yutahe taicha eta tajita­careva eta jima. \v 7-10 Natiari­hi­hisera te apana pacure ena nachamuriana: ema Jacobo émapa ema Juan. Tacahe, náevehau­quichapa tímica­ta­ca­na­yarehi. Te títeca­panapa, náinicachapa eta apisiquene pacure. Tiánehi­ri­cha­havare vahi tárata­va­ya­rehini taicha eta tajita­ca­revahi, térica­ya­repaini eta pacure. Ichape eta nárame­sirahi namutu taicha eta náimairahi eta camuriquene jímana. Tásiha, ema Pedro máepuyu­mi­rauchapa ema Jesús. Máichapa: \p —Tata, pítiyara yátupi­que­névihi Viáquenuvi. Váhicha nímiuriacava nutupi­ha­mi­rauchavi núti. Nucape­ca­tu­ra­ra­hi­quenehi —máichapa. \p Matiarihihi ema Jacobo émapa ema Juan, machicha­naveana ema Zebedeo. Machamu­rianahi ema Pedro. Éneri­chuvare tiárame­ca­na­rinehi éna, énapa ena apamuriana natiari­hi­que­neanahi. Émasera ema Jesús máichapa: \p —Vahi picupica, Simón. Pínaji­cainapa puiti eta juca pémata­ne­repini. Núti níjara­caviya eta apana pémata­ne­re­piyare. Pitanu­cainapa ena achaneana nuchane­ranaya —máichapa. \p \v 11 Tacahe, te nachuru­paicapa eta napacureana te tiájipahi, étapa nanaqui­sinehi. Tiyananapa náehicapa ema Jesús. \s1 Ema Jesús macanaraca ema émana achane leproso \r (Mt 8.1-4; Mr 1.40-45) \p \v 12 Tacahe, eta mánucui­ra­paipahi ema Jesús eta avasa­rechicha, mácapa­jicapa ema émana achane macaju­ma­quenehi eta lepra, tamutu eta máquehe. Eta máimairahi ema Jesús, máiteca­pauchapa. Tépuyucapa te mamirahu. Máichapa: \p —Tata, nucasi­ñavahi eta piyehe, picana­ra­ca­nupaini. \p \v 13 Majicapapa ema Jesús: \p —Nuvaraha nucana­racavi. Tájinapa píchiravaina puiti —máichapa. \p Manacapa eta mavahu. Éneva­ne­rinehi témitiacahi eta majumainihi. \v 14 Matupa­ra­ca­pasera ema Jesús. Ánipa máicha: \p —Pímaha, nacuija picumetaca eta nútirahi nucana­ra­cavihi. Piyana­va­resera pímerecava nayehe ena tuparai­rucana, apaesa náimamacavi. Énainapa timeta­ji­ri­ca­nainapa eta yátupirahi pinaraca, pipachi­hairapa. Piyana­yareva me Viya. Picama­va­hu­ya­repahi eta pihasu­lu­pa­ya­chi­rayare taicha eta macana­ra­si­ravihi —máichapa ema Jesús. \p \v 15 Tásihasera, náechapa namutu ena achaneana te avasareana eta máitupa­ji­jia­si­ravahi ema Jesús. Nayanau­chapaipa ena camuri­queneana achaneana, navarairahi nasama­ra­ra­ca­yarehi, macana­ra­si­ra­va­ca­ya­rehiva tayehe eta najumana. \v 16 Émasera ema Jesús, majuni­ji­mu­ri­hachucha. Tiyanapa tayehe eta mávapa­hianahi apaquehe. Ánaqui mayuja­ra­si­ha­yarehi. \s1 Ema Jesús macanaraca ema émana achane macajumaquene eta muracaquiha \r (Mt 9.1-8; Mr 2.1-12) \p \v 17 Étana sache ema Jesús tímitu­recahi te tajuhe eta peti, camuriana ena achaneana. Natiari­hi­hivare ena fariséoana tépiya­cavana religiósoana, énapa ena escribá­noana, tímatiana eta nayehe­repiana ena israelítana. Éna, tiásihanahi te Jerusalén, ena apamuriana tiásiha­na­hivare te avasa­re­chichana tayehe eta Galilea, étapa te Judea. Ema Viya máimica­tacahi ema Jesús eta macana­ra­si­ra­va­ca­ya­repahi ena nacaju­ma­queneana. \v 18 Títeca­pa­na­varepa ena apamuriana, námapahi te áchuji ema achane muracaha. Navara­hainipa nacasiapa te tajuhe te mávihahi ema Jesús. \v 19 Étasera eta nayutu­tu­si­ravahi ena achaneana, vahi náituji­ca­vahini nasiapahini. Tímipa­ne­re­cha­va­na­pasera náimiapanapa te tamaequehe eta peti. Naveta­ta­mae­quechapa eta peti te manapaicahi ema Jesús, nacaju­chu­chucapa ema macaju­maquene. \v 20 Tacahe, te máimahapa ema Jesús eta nacasi­ña­vairahi eta mayehe, máichapa ema macaju­maquene: \p —Tiuri, nuchicha. Eta pipeca­tu­ranahi, nucaepa­hai­navipa. \p \v 21 Ena escribánoana énapa ena fariséoana, eta napane­re­que­ne­hairahi eta macaye­ma­quenehi ema Jesús, tisema­na­rinehi. Ánipa nacahe te nasamureana: “Ema maca tímija­cha­vai­papuca Viya eta macaepa­hai­ra­yaréji eta pecatuana. ¡Tétavicava eta matapirava! ¡Taicha macarichu ema Viya marataha macaepaha eta pecatuana!” tacahehi eta napane­reruana. \p \v 22 Émasera ema Jesús máimatihi eta napane­re­ruanahi. Máichavacapa: \p —¿Tájaha tacayema téjeca­pavahi eta epane­reruana? \v 23 Tájina táejeravaina eta níchirahi ema maca: “Nucaepa­hai­navipa eta pipeca­tu­ranaini”. Máejera­re­pá­napuca eta níchahini: “Péchepuca, piyana pipaica”. \v 24 Tiuri puiti, nuti Manere­ji­ru­nuhi ema Viya, nímereu­cha­vainapa eta nurata­hairahi nucaepaha eta pecatu te juca apaquehe. Ímara­racanu —tacahe, máichapa ema macaju­maquene—. Puiti nuchicha, nuvanecavi péchepuca. Piveha eta jara piyereruva. Piyana te pipena —máichapa ema Jesús. \p \v 25 Eneva­ne­rinehi téchepuruca ema macaju­ma­quenéni. Mavehapa eta mayereruva. Tipaicapa te namirahu ena achaneana. Tiyanapa te mapena. Ichape­rinehi eta macuna­chi­rapahi ema Viya. \v 26 Ichape­ri­ne­hivare eta náramirahi namutu ena natiari­hi­que­neanahi. Tétavi­ca­va­rinehi eta nacuna­chirahi ema Viya, napicau­cha­ri­ne­hivare. Ánipa nacahe: \p —Tétavi­cavapa tárami­careva eta juca vímaha­quenehi puiti —nacahepa. \s1 Ema Jesús máichuha ema Mateo, mayeheyare apóstole \r (Mt 9.9-13; Mr 2.13-17) \p \v 27 Te táequenepa eta júcana, ema Jesús tiúchucapa. Eta mapaisi­rapahi, máimahapa ema achane ticaijare Mateo. (Ticaija­re­hivare Leví.) Téjacahi éma eta te macatu­pa­ra­haiyahi eta macobra­re­sirahi eta impuesto. \p —Yare, péhicanu —máichapa ema Jesús. \p \v 28 Enurujipa téchepucahi ema Mateo. Manaquicapa tamutu eta matupa­ra­hainihi. Tiyanapa máehicahi ema Jesús. \p \v 29 Tacahe, te jena sácheanahi, tépiya­recapa eta piesta ema Mateo te mapena. Máichuhapa ema Jesús eta máeniri­si­ra­yarehi, énapa ena camuri­queneana macuti­que­neanahi ticobra­re­ca­rahiana impuesto, énapa ena apamuriana máemuna­ca­sareana ema Mateo. \v 30 Natiari­hi­hivare ena máimitureana ema Jesús. Tásiha títeca­pa­na­varepa ena fariséoana énapa ena escribánoana. Eta tímiya­na­vacahi, ticaeca­hi­re­ca­na­yarehi. Ánipa náichavaca ena máimitureana: \p —¿Tájaha tacayema ecacha­nemuri eta enisirahi ena nánita­tajiana ticobra­re­ca­rahiana eta impuesto? ¡Tétavi­cavahi eta nacape­ca­tu­ra­raivahi! —nacahepa. \p \v 31 Émasera ema Jesús, te masamai­ri­ricapa eta náechaji­ri­ru­vanahi, máichavacapa: \p —Ena majuma­reanahi vahi nácamu­nuimahi ema médico. \v 32 Núti, vahi étaina tímitecanu nutanu­pa­na­va­cayare nácani matapi­ra­va­reanahi. Eta tímite­canuhi núti nutanu­pa­na­va­cayare ena tisipe­ca­tu­ra­na­panahi apaesa náitsivacha eta napane­reruana, náeneuchavapa me Viya —máichapa ema Jesús. \s1 Nayaserecapa ema Jesús tayehe eta ayuna \r (Mt 9.14-17; Mr 2.18-22) \p \v 33 Tiuri, nayase­re­cavare ena achaneana ema Jesús: \p —¿Tájahapuca tacayema vahi ayúna­nai­nahíni ena pímitureana? Énaya­pasica ena máimitureana ema Juan náichahi eta muraca ayuna eta nayuja­ra­sirana. Énaripa ena fariséoana, éneri­chuvare. Tásiha, ena pímitureana píti tinicanahi, ­ térana­hivare —náichapa. \p \v 34 Majicapapa ema Jesús: \p —Nímicu­ti­chinahe puiti. Vahi táuricaimahi ayúna­nai­nahíni icha ena íchuha­que­neanahi tinica­nayare nayehe ena araimana. Tiúrisa­mu­rea­na­yarehi taicha matiarihihi ema arayena. Tájina táuricahini ayúna­nai­nahíni. Téhesera te tépenapuca éma, jéhesare ticati­sa­mu­re­va­nayare. Tacutiquene, vuíchaha táuricaimahi ayúna­nai­nahíni ena nímitureana. \v 35 Járaja­pai­na­pasera eta sácheyare, ticave­re­ji­ca­sia­nayare, taicha ticara­ta­ca­nua­nainapa ena ticapa­ca­nua­nayare núti. Jéhevarepa ayuna­nainapa. \v 36-38 Esama­nuchaha. Eta juca eta nímitu­ra­pianahi, amairiha arairu. Mavaraha ema Viya arairuyare eta eyehe­re­pia­nayare eti nuchanerana. Vaipa tácuti­ca­caimahi eta nayehe­repiana ena apamuriana achaneana. Eta ítusirahi éti eta nímitu­rapiana, tavaraha ínajica eta ichasi eyehe­repiana tamauri­que­neanahi. \v 39 Ticaje­rasera eta náinaji­sirahi ena achaneana eta nayehe­repiana tamauri­queneana. Apaesa­chi­charichu eta navarairahi naicha eta juca arairu nayehe­re­pia­nayare. Namutu­yaréni navaraha náimiyanava eta nayehe­repiana tásiha­que­neanahi eta napane­reruana ena náchuca­na­veanaini —máichavacapa ema Jesús. \c 6 \s1 Ena fariséoana náimipicauchahi eta nayeherepiana tayehe eta sávarumuhuana. Émasera ema Jesús máimereuchahi émarichu téchahi eta nayeherepiana ena achaneana eta sache nanarasirayare \r (Mt 12.1-8; Mr 2.23-28) \p \v 1 Eta jena sache sávaru­quenehi, tiyanapa tipaica ema Jesús. Mámamu­rihapa ena máimitureana. Témehi­ca­vanapa ena fariséoana. Náetavi­vi­ji­ca­paipahi eta isanitiana. Tacahe, eta napaisi­rapahi, ena máimitureana navechu­qui­ha­paipahi étaja­vapahi eta trigo. Navepi­ra­qui­hapaipa, tépura­ja­ca­cha­va­napaipa. Tinica­napaipa. Tísapa­ca­reichucha eta nanisira, taicha técuhanahi. \v 2 Tacahe, eta náimara­ra­si­rapahi ena fariséoana, tisema­napaipa. Ánipa naicha: \p —¿Tájaha tacayema vahi epicaucha éti eta juca sache tacapi­ca­hu­quenehi? Écharichuhi éti vahi tísapa­ca­rémahi eta vicaema­ta­nerahi puiti. Eta juca evepi­ra­qui­hapahi eta trigo, ticaijare ecaema­tanehi —náichapa. \p \v 3 Tásiha, majica­pa­vacapa ema Jesús: \p —Németeaca éti vahi ecaicutiara eta tacaye­maquene eta Sagrada Escritura, eta máichava­que­nevahi ema víyarahaini David eta mapaisi­rapahi técuhapaipa, éneri­chuvare ena téhica­napahi. \v 4 Écharichuhi éti te masiapapa eta mapena ema Viya, tiyase­se­recapa eta manica­yarehi. Náijaracapa eta pan tacapi­ca­hu­quenehi nanaca­sarehi te namirahu ema Viya. Nanica­sarehi ena tiyuja­ra­ca­rahiana émasera ema David vahi tátupa­ra­cahini manicahini. Étasera eta máecuavahi, manicapa eta pan, énapa ena macacha­ne­que­nea­napahi. \p \v 5 Tiuri puiti, numeta­ca­heyare: Nuti Manere­ji­runuhi ema Viya, nútirichu néchahi eta sache nanara­si­rayare ena achaneana —máichapa. \s1 Ema Jesús macanaraca ema achane tépenavahu \r (Mt 12.9-14; Mr 3.1-6) \p \v 6 Tiuri, te apanapa sávaru, tiyana­varepa ema Jesús tayehe eta náuruji­si­rareva. Tímitu­re­ca­varepa. Tásiha, matiarihihi ema émana achane, ticajumahi eta mavahu váure. Vaipa tayamu­ri­cahini, tépena­vahuhi. \v 7 Natiari­hi­hivare ena escribánoana, énapa ena fariséoana. Náimaha­ripahi ema Jesús te macana­ra­ca­ya­re­hipuca ema macaju­maquene eta jena sache tacapi­ca­hu­quenehi. Natanu­nui­ricahi eta tiviucha­yarehi éma. \v 8 Émasera ema Jesús máimatihi eta napane­reruana éna. Tacahe, máechajicapa ema achane ticaju­ma­vahuhi. Máichapa: \p —Yare, pitupi­hayare ani te namirahu ena achaneana —máichapa. \p Tásiha, titupihapa ema achane te namirahu. \v 9 Tásiha, máichavacapa ­ ema Jesús: \p —Nuvaraha epane­rechaya. Puiti juca sache sávaru­muhuhi, táuricahi víchaya eta táuriqueneana, ¿masi? Táuricahi vípuchayare ena nacaju­ma­que­neanahi, ¿masi? ¿Ímija­chapuca tiúriyare eta víchirayare eta tamauri­queneana, vicapa­re­capuca ena achaneana? ¿Tájahasica eta epane­rechahi? —máichavacapa. \p \v 10 Tacahe, ema Jesús máeseni­mu­rihapa ena achaneana. Tásiha, máichapa ema achane macaju­maquene: \p —Nímaha, picaja­ru­vauchava pímereca eta pivahu —máichapa. \p Eta máimere­sirahi eta mavahu ema achane, enevanepa tinara­vau­cha­vanepa. \v 11 Tacahe, tisema­na­rinehi ena fariséoana eta náimairahi. Tásiha, tiyase­re­ji­ri­ca­canapa: \p —¿Tájahapuca vícharacaini ema mácatataji eta táimica­viúchaini? —nacahepa. \s1 Ema Jesús manerejica ena dócequeneana apóstoleanayarehi \r (Mt 10.1-4; Mr 3.13-19) \p \v 12 Te jena sácheanahi, tiyanapa ema Jesús tayehe eta tápusi eta márijuecu. Tamutu eta jena yati tiyuja­racahi me Viya. \v 13 Te tijarahipa, máichuha­vacapa namutu ena máimitureana. Manere­jicapa ena dócequeneana mayehea­na­yarehi apóstole. \v 14-16 Ena nani ena manere­ji­ruanahi: ema Pedro (éma ticaija­revare Simón), émapa ema mapara­peichuhi ticaijare Andrés; émapa ema Jacobo\f + \fr 6:14-16 \ft Ema apana Jacobo machi­chahi ema Alfeo. Ema apana Simón, tí­ma­ti­ca­rehi éma, náumu­ri­vai­nihi ena revo­lu­cionárioana ticai­ja­rea­nahi “cananí­sta­na”. Nava­raha náqui­jica ena extra­nje­roana roma­noana, éna­ripa naca­pa­que­re­ca­va­cahi ena israelí­tana. Eta máju­chi­rahi ema Lucas, ani maca­hehi: “...ema Judas mayehe ema Jacobo...”. Váipa­sera vecha te machi­cha­hi­puca ema Jacobo, téhe­vare mapa­ra­pe­hi­puca. Vécha­hi­sera eta mapa­pi­rahi eta máijare ema Judas. Ticai­ja­rehi Lebeo étapa eta Tadeo. (Te piva­raha pécha, pita­nuca te Mateo 10.3 étapa te Marcos 3.16-19.)\f* émapa ema maparape Juan; émapa ema Felipe; émapa ema Bartolomé; émapa ema Mateo; émapa ema Tomás; émapa ema apana Jacobo; émapa ema apanavare Simón; émapa ema Judas; émapa ema Júlasi Iscariote (ema tíjara­recahi ema Jesús). \s1 Ema Jesús máimitucavaca ena camuriqueneana achaneana \r (Mt 4.23-25) \p \v 17 Tacahe, tichavapa ema Jesús, énapa ena máimitureana. Te tachachacu eta mari táinuna­pa­hinepa, étapa nacainu­nainehi ena camuri­queneana achaneana. Ena nani tiásihanahi eta te avasare Jerusalén, eta te provincia Judea, étapa eta provincia Siria. Eta tímite­canahi éna, navarahahi nasama ema Jesús eta máimitu­rapiana, navara­havare macana­ra­ca­va­cahini tayehe eta najumana. \v 18 Ena ticata­ji­vanahi návahá­ruanahi ena éreanana, macana­ra­ca­va­ca­pasera ema Jesús. \v 19 Namutu ena achaneana navarahahi náemamahaca ema Jesús taicha náechahi tinara­ca­na­yarehi eta najumana eta náemama­ha­si­rayare taicha títupa­ji­jia­cavahi éma. \s1 Ema Jesús máimitucahi nayehe ena ticunachacareanahi me Viya \r (Mt 5.1-12) \p \v 20 Tacahe, máeseni­mu­rihapa ema Jesús ena máimitureana. Máichavacapa: \p —Éti ímatihi eta tacamu­nu­que­neanahi eta iáchanevana, tétavi­cavahi eta iúrica­ca­re­va­yarehi taicha máejerare eta ejaca­pi­rayare eta máechaji­riruva ema Viya, machane­ra­hé­ra­yarehi. \v 21 Eti ejamu­rachahi puiti eta ítare­sirahi eta matapi­ra­va­recare te mamirahu ema Viya, tétavi­cavahi eta iúrica­ca­re­va­yarehi taicha tíjara­ca­heyare éma eta evara­ha­quenehi. \p Eti íyaucha­vanahi puiti taicha eta epeca­turana, tétavi­cavahi eta iúrica­ca­re­va­yarehi. Títeca­painapa eta evapi­na­vairaya, écavainapa, taicha eperdo­na­cha­careya me Viya. \p \v 22-23 Eti nuchane­ranahi, járaja­painapa eta sache ticatia­na­ca­hea­nainapa ena achaneana, navara­hainapa tiáquiji­caheana. Tipana­ra­ra­cha­hea­nainapa. Nacatia­na­pi­cainapa eta íjareana. Eta juca náichira­he­yarehi, táichavenehi eta éhisi­ranuhi nuti Manere­ji­ru­nuhi ema Viya. Váhisera ecuarami eta juca. Ene nacahehi eta nacata­ji­vairahi ena profetanaini. Te ticatia­na­ca­heanahi, ¡ecuri­sa­mu­re­cha­vachucha, evapi­na­vavare! ¡Tétavicava eta iúrica­ca­revaya taicha ejaca­painapa eta ícuchi­richuhi te anuma! \s1 Ema Jesús máimitucahi nayehe ena tavayuaruanahi eta tájiparacana \p \v 24 Tacahe, ema Jesús máechajicapa ena apamuriana achaneana, tímicu­ti­ji­ri­cavahi natiarihihi te mamirahu, tiyere­hia­na­hisera éna. Ánipa máicha: \p —Eti evapi­navapa eta ecaima­ha­que­nerahi, páurehe­sa­miyare éti. Tíchecu­hainapa eta evapi­nai­ra­vainihi. \p \v 25 Páurehesami eti esatu­he­he­re­canahi, taicha ichapenapa eta écuhairaya. \p Páurehesami eti ecasa­mureana eta piesta, écarai­ri­cavahi, taicha ichapeyare íyairaya, ecati­sa­mu­re­vainapa. \p \v 26 Páurehesami eti namuna­neanahi ena achaneana. Eta tacahehi eta nacuna­chi­ra­vacahi ena profetana tépiya­ca­vanahi tímija­chavana mavana­ranahi ema Viya, tivayua­ra­hia­na­hisera. \s1 Vémunacayare ena ticatianacahaviana \r (Mt 5.38-48; 7.12) \p \v 27 Puítiripa eti esama­nuanahi, numetacahe: Émuna­cayare ena ticatia­na­caheana. Ímereca eta iúriva nayehe ena ticati­cha­heanahi. \v 28 Eyaseaca ema Viya eta nayuja­rahuina nácani téchaji­canahi eyehe. Eyujaraucha ena tiúmeha­heanahi. \v 29 Te máehahepuca mácani achane te emira, vahi ecujicapa. Íjara­casera eta étachacaya eta emira. Te navere­ji­ca­hepuca eta esacu, ísapayare. Te navere­ji­ca­hevare eta ecámisa, éneri­chuvare ísapayare. \v 30 Énaripa nácani tiyasea­ca­heanahi eta ecaji­rayare, íjaracaya. Te naverejicahepuca eta ímaha­queneana, vahi ecucamesa eta náimichaviraina. \v 31 Numetacahe eta apana: Te evaraha eta náuriraya ena achaneana eta eyehe, titupa­racahe iúriyare éti eta nayehe. \p \v 32 Éti, tájina ecuna­cha­ca­re­vaimahi eta me Viya, te nacarichuhi émunaca nácani témuna­ca­heanahi éti. Apanasica témuna­rahiana ena máimati­ra­hanahi ema Viya. \v 33 Tacutiquene, tájinavare ecuna­cha­ca­re­vaimahi me Viya, te tacarichuhi icha eta táuriqueneana nayehe ena tiúrianahi eyehe. Apanasica títsiri­ji­ca­vanahi ena máimati­ra­hanahi ema Viya. Titupa­racahe ecachu­ri­ca­va­cayare eta iúriva. \v 34 Téhevare nacari­chupuca íjaraca nácani títsiri­ji­ca­vanahi te ticapu­caheana, tájinavare tacuna­cha­ca­revaina eta me Viya. Apanasica ena máimati­ra­hanahi ema Viya tíjaracana ena títsiri­ji­ca­vanahi te ticapu­recana. \v 35 Étisera émuna­cayare ena ticatia­na­caheana. Íchayareva eta táuriqueneana nayehe namutu. Íjara­cavare nácani ticapu­caheana. Vahi ecucuchapa eta náitsiri­ji­rá­piyare. Máimaharine ema Viya. Éma tíjara­ca­heyare eta táitsiva­yarehi eta iúrivanahi. Eta tacahehi eta ímereu­chirava eta machichaheira ema Tata Vicaiyaquene. Taicha éma, tétavi­cavahi eta máuriva nayehe namutu ena váinara­ji­queneana énaripa ena máechava­ra­hanahi eta máemuna­si­ra­vacahi éna. \v 36 Ejapa­nu­ra­hi­yareva, ecutiyare eta majapa­nui­ra­havihi ema Tata Vicaiyaquene. \s1 Ema Jesús tímitucahavi eta vahi vicucune eta náejecapiravana ena apamuriana achaneana; vítinasera vicuneuchava \r (Mt 7.1-5) \p \v 37 Vahi ecunemahi eta náejeca­pi­ravana ena apamuriana achaneana, váhivare ecucae­ca­hivaca, machu étina táimicu­ñacahe me Viya. Te máejeca­pa­vapuca mácani achane, vahi ecuvaraha macaicu­ñavane, apaesa vahi macuicu­ñacahe éti ema Viya. Eperdonacha ena téjeca­pavana eyehe apaesa maperdo­nachahe ema Viya. \v 38 Ecaji­rahiya nayehe ena achaneana. Ema Viya títsiri­ji­ca­vayare eyehe. Tímepa­ná­vainapa eta máijara­ru­heyare éma. Te iúrihi éti nayehe ena achaneana, ema Viya, tétavi­ca­va­yarehi eta máurivaya eta eyehe éti. \p \v 39 Tacahe ema Jesús, ánipa tacahe eta máimiturapi, máimicu­ti­chirahi: \p —Váiparinehi tichuru­ca­ca­naimahi ena apinana púchuquiana, taicha tiáquipai­ca­va­na­yarehi te pusu. \v 40 Émaripa mácani amaperu te escuela­hipuca, váiparinehi macachu­ri­caimahi mácani mayehe maestro. Tapaenumava te máitucapa, macuti­sarepa ema mayehe maestro. \p \v 41 Vahi táurica eta ecunerahi eta ánichi­cha­queneana náejeca­pi­ravana ena apamuriana achaneana. Titupa­racahe ecuneuchava eta táichapeva eta éjeca­pirava étijiva. \v 42 Vahi titupa­ra­ca­hemahi étupirica eta jácani ánichi­cha­quenehi máejeca­pi­ravahi ema eparaepiya. Tájina eviyahini eta econse­ja­ra­pi­nahini. Ichapesera eta tatupa­ra­si­rahehi étupirica eta éjeca­pi­ra­vanahi éti. Tapaenumava eta étupi­ri­sirapa eta íchava­que­né­vanahi, táuricapaini econsejacha ema eparaepiya tayehe eta máichava­que­névahi. \s1 Ema Jesús máimicuticha nayehe ena achaneana eta tacahirahi eta yucuquiana \r (Mt 7.17-20; 12.34-35) \p \v 43 Tacutiquene tímati­ca­re­hivare eta táhiana eta yucuquiana. Jararihi eta tinica­careana. Jarari­hivare eta vahi tánicacare. \v 44 Éneri­chuvare eta yucuqui tímati­carehi eta táurinisiva eta táhi. Étaripa eta sitavere, váiparinehi tiúchucaimahi eta táhihini narasa­hi­na­hi­pucaini. Tásiha, eta ijicaqui váipari­ne­hivare tacahimahi eta tahi cachiche­ru­hi­nahini. \v 45 Ene nacahe nácani tiúriana achaneana tatupi­ruvahi eta náechaji­ri­sirava taicha tiúrihi eta nasamure. Nácanisera achaneana váinara­ji­pa­ne­reruana, vahi tiúrimahi eta náechaji­ri­sirava. Tíñema­hi­pi­vacahi taicha eta tavayuchahi eta tavaina­rajiva eta nasamure. \s1 Ema Jesús máimicuticha ena tisuapajirahiana énapa ena masuapajirairahana \r (Mt 7.24-27) \p \v 46 ¿Tájaha tacayema eta échajicanu éti, “Tata náquenu” ecahepa; tásiha vahi esuapahini eta nuvanai­ripiana? \p \v 47 Nácani tisuapa­nuanahi náitaucha­hivare eta nuvanai­ri­pianahi, téchema­ra­hianahi táicha. Nuvaraha nímicu­ti­chinahe éna. \v 48 Nacuti­yarehi mácani títuca ticatu­piareca peti, manaca­yarehi eta túmeana yucuqui emuruquiana. Tiúpena­vacahi máicha eta masucu­queruana. Jéhesare te járajapapa eta muraca técaticava, tiámaquiha eta tiquiva, tisiamapa eta une, váipasera tacaeya­ya­cahini eta peti, taicha máetupi­ricahi eta máepiya­sirahi. \v 49 Narari­hivare ena tépiya­cavana tisuapanuana, váhisera náitauchahini eta nuvanai­ripiana. Éna nacutihi ema máitucaraha tépiyareca peti. Vahi manacaimahi eta túmeana yucuqui, váhivare táusiapi­rahini máicha. Te járajapapa eta muraca técaticava, tisiama­varepa eta une, tacaji­mu­ya­paicapa eta apaquehe. Tíjahú­chavapa tiáquipaicava eta peti, témitie­quenepa tamutu —máichavacapa ema Jesús. \c 7 \s1 Ema Jesús macanaraca ema mamusura ema capitán romano \r (Mt 8.5-13) \p \v 1 Tiuri, te títapi­ricapa ema Jesús eta máimitu­si­ra­vacahi ena achaneana, tichavapa eta te avasare Capernaúm. \v 2 Matiarihihi ema achane apavasana. Comandante éma nayehe ena suntaruana romanoana. Capitán eta mávacure. Ticajumahi ema mamusura. Tiánehi­ripahi tépena. Ichape­rinehi eta máeñami­ravahi taicha máemuna­ru­quenehi ema mamusurahi. \v 3 Tacahe, te masamai­ri­ricapa ema capitán eta matiari­hirahi ema Jesús, máevata­ca­vacapa ena náiyamu­rianahi ena israelítana náichuha­pa­na­yarehi ema Jesús, macana­ra­si­na­pa­nahini ema mamusura. \v 4-5 Tacahe, te náiteca­pauchapa ema Jesús ena vanairu­canahi, nayaseacapa, ánipa naicha: \p —Mararihi ema capitán te viávasahi. Ichapemuri eta máimica­ta­si­ra­havihi. Máemepi­ya­re­ca­hivare eta ichape peti eta viúruji­si­rareva eta viyuja­ra­si­rarehi. Tásiha puiti, tivane­ca­havihi víchuha­panávi picata­ji­cahini picana­ra­si­na­pa­nahini ema mamusura. Tatupa­racahi pímica­tacaini ema maena —náichapa. \p \v 6 Tacahe, ema Jesús tísapavapa tiyana, máehica­vacapa éna. Étasera te tiánehianapa eta mapena, mavane­ca­vacapa ema capitán ena máimati­ca­sareana, nametapana ema Jesús. Ánipa naicha: \p —Tata Jesús, eta juca máechaji­ri­ruvahi ema capitán: “Tata, vahi picucae­ña­macava eta pítesiraina eta nuyehe, taicha vahi táuricahini pisiapau­cha­nu­sa­mihini te nupena. \v 7-8 Eta tacahe, vahi nupatsi­ca­vahini nútija­ca­rú­vai­nahini níchuha­panávi. Németeaca tarata­harichu picava­nairipi eta picana­ra­siraya ema numusura. Taicha núti nusuapahi te tivane­canuana ena anuque­he­pa­nanahi eta nuyehe. Nútiripa nusuapa­ca­re­hivare nayehe ena nusunta­ru­ranahi. Te nuvane­cavaca, téhevare níchuha­va­capuca, tisuapa­nuanahi. Te nuvane­capuca ema nuvaneru, enurujipa tisuapa­nuvane” macahepa. \p \v 9 Te masamapa ema Jesús eta juca, ichape­rinehi márami eta yátupirahi macasi­ña­vairahi eta mayehe. Máichavacapa ena téhica­napahi: \p —Numetacahe: Nájina nímaha émanaina vijaneana israelíta mácutini ema maca achane apavasana eta macasi­ña­vairahi eta nuyehe —máichavacapa. \p \v 10 Tacahe, nacarinepa tichavanahi ena vanairucana. Te títeca­panapa, náimaha­rinehi ema macaju­ma­que­nehini, tinara­caripa. \s1 Ema Jesús macaechepuca ema amaperu máepenaquenehi, suchicha esu esena suépenaimaquene \p \v 11 Te táequenepa eta juca, tiyana­varepa ema Jesús tayehe eta avasare ticaijare Naín. Náehica­pa­hivare ena máimitureana, énapa ena camuri­queneana achaneana. \v 12 Te títeca­pa­na­yarepa te avasare nácapa­ji­ca­vacapa ena achaneana tiámanapahi ema máepenaquene, náecara­yarehi. Camuria­na­pa­hivare ena achaneana téhica­napahi. Éma máepena­quenehi, macarichuhi suchichahi esu esena suépenai­ma­quenehi. \v 13 Eta máimairahi ema Viáquenu, majapa­nu­rinehi esu esena. Tásiha, máichapa: \p —Vahi picuiyaha —macahepa. \p \v 14 Tásiha, mapauchapa ena tiámanapahi ema máepenaquene. Titupi­hanapa éna. Máemama­hicapa eta macajone. Tásiha, macahepa: \p —Nuchicha, núti nuvanecavi, péchepuca —macahepa. \p \v 15 Eneva­ne­rinehi téchepucapa ema amaperu máepena­que­nénihi. Téchajicapa ema amaperu. Tásiha, ema Jesús máijaracapa esu maena. \v 16 Tacahe, ichape­rinehi tiárami­carehi eta juca nayehe ena camuri­queneana achaneana. Ánipa nacahe: \p —Tétávicava eta macuna­cha­careva ema Viya. Jéhevare ema maca achane yátupiquene profeta, mavaneruhi ema Viya. Tétávi­cavapa táurisa­mu­re­careva eta máuchusirahi te vimuri —nacahepa. \p Ena apamuriana ánivare nacahe: \p —Ema Viya tiúcupau­cha­havihi tímica­ta­pa­na­hávihi viti machane­ranahi —nacahepa. \p \v 17 Eta juca máichaquenehi ema Jesús, téchaca­re­vanepa tamutu avasareana te návasanahi ena israelítana. Títeca­varepa te táyere­hi­queneana avasareana. \s1 Ema Juan Tícachasiricarahi mavanecavacapa ena máimitureana \r (Mt 11.2-19) \p \v 18 Éneri­chuvare ema Juan, te mávihahi te cárcel, masamai­ri­ricapa eta juca taicha nametacapa ena máimitureana. \v 19 Tacahe, máevatacapa ena apinana, nayase­re­pa­na­yarehi ema Jesús te yátupi­hipuca émaripahi ema Cristo ema macucha­pa­quenehi. \v 20 Tacahe, ena vanairu­canahi me Juan náiteca­pauchapa ema Jesús. Nayase­recapa, ánipa náichahi: \p —Ema viáquenu Juan tivane­ca­havihi viyase­re­pa­na­viyare te yátupi­hipuca pítiri­pa­hipuca Cristo ema vicucha­pa­quenehi. ¿Téhese­rapuca vímiya­na­va­ya­repuca vicuchapa? —náichapa. \p \v 21 Eta náiteca­pau­chirahi ema Jesús, éma ticana­ra­re­re­cai­chahahi ena nacaju­ma­queneana, énapa ena nacaja­ra­queneana. Máquiji­cavare ena éreanana tiávahá­canahi nácani achaneana. Macaimai­ri­ri­cavare ena mavera­queneana púchuquiana. \v 22 Tacahe, ema Jesús majica­pa­vacapa ena vanairu­canahi me Juan. Máichavacapa: \p —Nuvaraha ímara­racaya eta níchaqueneana puiti. Nucaimai­ri­ri­ca­vacaipa ena púchuquiana. Nímipai­siraipa ena masariana. Nucana­ra­ca­vacaipa ena leprósoana, énapa ena túhuquiñana. Nucaeche­pu­si­ra­va­cai­pavare ena náepena­que­neanaini. Éneri­chuvare níchuhahi ena páureana náeneuchava apaesa náuchucuha. Tásiha, eyana emetaca ema Juan tamutu eta níchaque­neanahi. \v 23 Vaipa macueñamava ema Juan eta nuyehe. Tétavi­cavapa eta máurica­ca­revahi éma, te ticasi­ñavahi eta nuyehe —máichavacapa ema Jesús. \p \v 24 Tacahe, tichavanapa ena vanairu­canahi me Juan. Tásiha, tépana­va­varepa téchajica ema Jesús, máechaji­sihapa ema Juan. Ánipa macahe eta mameta­si­ra­vacahi ena achaneana: \p —Nuvaraha epane­reu­chayare ema Juan. Te jácani vuíchaha nacara­ta­cahini éma, te eyanapa te mávapahi apaquehe te mávihahi, ¿tájaha eta epane­reruana tayehe eta macame­ta­rai­ruirahi? Éti ímija­cha­vai­papuca mamapa­chi­chi­ji­ri­ru­vaichucha eta máechaji­sirahi tacutihi te vímararaca eta taflurena eta acutena te tacaya­mu­ri­ri­jicahi eta técaticava. \v 25 Ímija­chai­pa­va­repuca tavayuaruhi ema tiúrina­ná­ca­va­yarehi eta macamui­ri­hairahi. Écharichuhi éti mácani tiúrina­na­cavahi, píncanillahi eta máitaresira, váiparinehi tiúchucaimahi te sache, váhivare tiyanaimahi te mávapahiana apaquehe. Manasi­que­ne­yarehi te jácani tiúrina peti. \v 26 Nuyase­recahe: ¿Nájahapuca ímijachahi éma? ¿Ímati­hipuca eta profetairahi éma? Núti numetacahe: Matupi­ruvahi eta macame­ta­rai­ruirahi ema Juan. Mavaneruhi ema Viya eta yátupi­quenehi profetahi éma. Nájina mácutihini ena apamuriana profetana. \v 27 Ema maca Juan émara máechaji­si­ha­quenehi ema Viya eta te Sagrada Escritura, ánipa macahehi: “Nuvane­cayare ema tínapu­mi­rau­cha­vi­ya­repahi ema ticame­ta­rai­ru­ya­repahi, apaesa natseca­vapaipa ena achaneana eta najaca­pi­ra­viyare” tacahepa eta Sagrada Escritura. \v 28 Núti nutupiruva numetacahe: Ema maca Juan, nájina mácuti nayehe ena achaneana. Tétavicava eta macuna­cha­ca­revahi. Iápaju­pa­na­va­hisera eta ecuna­cha­ca­revahi eti nuchane­ranahi, apaesa­chi­charipa eta ecaicu­tia­rairahi eta mapane­re­ruanahi ema Tata. \v 29 Ena achaneana, énaripa ena tisipe­ca­tu­ra­ra­hia­naini, náimatiacahi ema Juan eta mavane­ca­sivahi me Viya. Nasuapa­hivare eta mameta­rairuana ema Juan. Eta tacahe, ticaica­cha­sianapa mayehe. \v 30 Énasera ena fariséoana énapa ena máestroana, éna máisapa­va­ra­hanahi nacaica­cha­sihini mayehe ema Juan. Témepu­ru­re­ca­va­naripa eta náuriva­ya­rehini maicha ema Viya. \p \v 31-32 Etiarihihi eti achaneana puiti juca sácheana, eta emasua­pa­ji­raivahi, nímicu­ti­chi­nahesa ena amaperuana tiútseruanahi. Apapi­pi­jichucha eta nacaye­ma­que­nea­napahi. Ema apana macahe­papuca: “Vépiyacapa eta piéstachicha”. Énasera ena apamuriana vahi náisapa­vahini. Tásiha, ema apana macahepuca: “Vépiyacapa eta ecari”. Váhiva­resera náisapa­vahini. \v 33 Ema Juan Tícacha­si­ri­carahi, te tímere­cavapa, muraca eta máimitu­ra­pianahi. Eta manica­sareana, vahi tácutihini eta nanica­sareana ena achaneana. Narari­hisera te emuri ena tépiyae­que­ne­hanahi éma. Náimijachahi mávaháruhi ema éreana. \v 34 Núti Manere­ji­ru­nuhi ema Viya, eta níteca­pau­chi­rahepa, nucacha­ne­heripa eti achaneana eta enisirahi. Etiari­hi­hi­va­resera eti épiyae­que­ne­hanuhi: “Ímaha ema maca, cánisiu­qui­tataji, cávahárasi. Macacha­ne­va­capaipa ena cóbrare­ca­ra­hia­na­tataji énapa ena apamuriana nasipe­ca­tu­ra­ra­hi­que­neanahi”. \v 35 Éti épiya­cavapa épururahi, ticuti­rinehi yátupi­nahini échema­ra­hihini. Tétavi­ca­va­hisera eta éjeca­pi­ravahi taicha eta emasua­pa­ji­raivahi. Te yátupi­hi­pucaini échema­ra­hihini, ímati­nuhini eta nucava­na­hirahi eta me Tata\f + \fr 7:35 \ft Eta juca maye­he­repi prove­rbio ema Jesús te máecha­ji­ri­ruva, ani tacahe: “Eta téche­ma­ra­hi­care, éta nacu­na­chi­ha­yare namutu ena tachi­cha­na­vea­na”. Tatia­rihi eta taca­ye­ma­que­nehi tayu­mu­re­vahi.\f*­. \s1 Ema Jesús ticaichuhacasihi te mapena ema fariseo ticaijarehivare Simón \p \v 36 Matiarihihi ema achane ticaijarehi Simón, fariséohi éma. Macumpi­rachapa ema Jesús, manipana te mapena. Masuapa­hisera ema Jesús. Tiyanapa. Te tiúripa eta tinicacare, téjacapa te mesa. \v 37 Susamai­ri­ricapa esu ésuna esena tisipe­ca­tu­ra­ra­hinihi eta matiari­hirahi ema Jesús te mapena ema fariseo. Tásiha, tiyanapa supauchahi ema Jesús. Suámapaipa eta bótechicha. Tínicapahi eta táijiyequene perfume tasiva­cha­quenehi. \v 38 Tépuyucapa te máivapeana ema Jesús. Tíyaha­cavapa, táetsipa­pa­pe­vachapa eta sutsera. Suájahapa te suchutimaca. Tásiha, suépusa­pe­va­chavare eta suámaque­nepahi perfume, sutsiuca­pe­va­chavare. \v 39 Tacahe, eta máimairahi ema fariseo eta juca, mapane­re­que­nehapa. Téchajicapa te masamure: “Te yátupi­nahini profetai­nahini ema maca, máimatia­ca­ri­pahini esu suca esena eta susipe­ca­tu­ra­rai­va­ta­tajihi. Vahi táuricahini suémama­cahini” macahe­sa­murepa. \v 40 Émasera ema Jesús masamahi eta mapane­reruhi ema fariseo. Máichapa: \p —Simón, jucarihi nuvaraha numeta­caviya. \p Ema fariseo majicapapa: \p —Nímahaseji, pimetacanu, maestro —máichapa. \p \v 41 Tacahe, ema Jesús máimicu­tia­ra­chinapa, máichapa: \p —Natiarihi ena apinana ajairana ticante­veanahi mayehe ema rico. Ema émana ticantevehi quiniento; ema apana ticantevehi cincuenta. \v 42 Tacahe, vahi nárata­hahini navacha­chahini eta nanteveana. Tásiha, maperdo­na­cha­vacapa ema rico ena apinana. Tiuri puiti, nuyase­re­ca­viyare. Ena nani apinana, ¿nájahapuca ema témuna­ca­panahi ema rico? —máichapa. \p \v 43 Majicapapa ema Simón: \p —Ticutimahi ema tisinte­ve­panahi. \p Tacahe, máichapa ema Jesús: \p —Pímahai­pajira. \p \v 44 Tacahe, ema Jesús máimara­ra­ca­ripahi esu esena. Tásiha, máichapa: \p —Pipanereaca esu suca esena. Puítihi, te nusiapapa te pipena, vahi pímisi­pa­cahini eta nívape. Ésusera esu suca esena tisipa­pe­va­chanuhi te sutsera, tiájape­va­chanupa te suchutimaca. \v 45 Píti vahi pitsiuca­nuhini eta pijaca­pi­ranuhi. Ésusera, ichape­murihi eta sutsiuca­pe­va­chi­ranuhi. \v 46 Váhivare piámasi­cha­nuhini eta aceite eta pijaca­pi­ranuhi. Ésusera esu suca esena tisipa­pe­va­chanuhi eta te táijiyequene perfume. \v 47 Yátupi tisipe­ca­tu­rainihi esu suca. Numeta­ca­vi­ya­resera, nuperdo­na­cha­ripahi ésu tamutu eta supeca­tu­ranaini. Eta tacahe, ichape eta suímere­sirahi eta yátupirahi eta suémuna­si­ranuhi. Nácanisera apaesa­richuhi eta napeca­tu­ranaini, apaesa­ri­chu­hivare eta náemunaraiva, taicha apaesa­ri­chu­hivare eta najaca­pirahi eta nayehe perdón. \p \v 48 Tacahe, ema Jesús máichapa esu esena: \p —Vahi picueñamava, nuperdo­na­charipa tamutu eta pipeca­tu­ra­nainihi. \p \v 49 Tacahe, ena natiari­hi­que­neanahi chimara­canahi náejaruanahi te mesa nacahepa te nasamureana: “¿Nájahapuca ema maca ticaemu­ñavahi marataha maperdonacha eta pecatuana?” —nacahepa. \p \v 50 Émasera ema Jesús máichapa esu esena: \p —Táuricapa piyana. Yátupi eta piúchucu­hairaya táichavenehi eta picasi­ñai­ranuhi. \c 8 \s1 Natiarihihivare ena esenana títátianapahi ema Jesús te mapaisihapahi tayehe eta avasareana \p \v 1 Te táequenepa eta juca, tiyana­varepa ema Jesús, tipaicahi tayehe eta tasimu­tu­queneana avasa­re­chichana. Ticame­ta­rai­rupahi eta máechaji­riruva ema Viya eta náuchucui­rayare ena ticasi­ña­vanahi mayehe, machane­ra­na­yarehi. Náehica­pa­hivare ena dócequeneana apóstoleana. \v 2 Éneri­chuvare náehicapahi ena esenana máepachia­ruanahi nayehe ena éreanana tiávahá­ca­nainihi. Sutiari­hipahi esu María Magdalena, máepachiaruhi nayehe ena siétequeneana éreanana tiávahá­ca­nainihi ésu. Natiari­hi­hivare ena apamuriana esenana macana­ra­ruanahi tayehe eta apana­pa­ne­ne­ji­que­neanahi najuma­nainihi. \v 3 Sutiari­hipahi esu Susana, ésupa esu Juana, mayena ema Chuza. (Ema Chuza, mayehehi empleado ema Herodes, téchahi tamutu eta máimaha­queneana ema Herodes.) Mavera­na­hivare ena apamuriana esenana, tiámaucha­va­napahi eta nirure, náitáti­rapahi ema Jesús, énapa ena apóstoleana. \s1 Eta máimicutichaquenehi evaraqui tacaevaquenehi te apanapaneneji máteji te apaquehe \r (Mt 13.1-9; Mr 4.1-3) \p \v 4 Te jena sácheanahi, camuriana ena achaneana tiyana­napaipa napaucha ema Jesús. ­ Tiásiha­napahi te avasareana. Te máimahapa éma ena camuri­queneana, máechaji­ca­vacapa; máimicu­tia­ra­chinapa eta máimitu­si­ra­vacahi. Ánipa máicha: \p \v 5 —Matiarihi ema émana achane. Tévapanahi te máesane. Tásihasera, eta mapaisi­rapahi témiri­ca­pai­papuca eta evaraqui te achene. Eta nanucui­ra­pa­racahi ena achaneana, nácata­ya­capaipa eta evaraqui táemiri­rua­napahi. Táimahapa eta cáyure, tanicapa. \v 6 Tásiha, eta apana evaraqui témiricapa te máripahi apaquehe. Tímaru­cainipa, tásihasera tájijicapa eta sache taicha muraca­pahihi eta apaquehe. \v 7 Eta apana evaraqui témiricapa te taparereji eta itapequiji. Tiúrinainihi eta táimarusira, étasera eta itape tacachu­ricapa eta tajuru­sirahi, táemuriachapa. \v 8 Eta apana evaraqui témiricapa te tiúrina máteji. Tijuru­ca­rahihi eta táimarusira. Tiúrina­hivare eta tahi. Táijaracahi ichapemuri eta tahi —macahepa. \p Te títapi­ricapa ema Jesús eta máechaji­ri­si­ra­vacahi, máichavacapa: \p —Te evara­hapuca ecaicutiara, tavaraha eta epane­re­chi­navaya —macahepa. \s1 Ema Jesús máitametacavaca ena máimitureana eta juca máimiturapihi \r (Mt 13.10-23; Mr 4.10-20) \p \v 9 Tacahe, ena máimitureana nayase­recapa ema Jesús tájahapuca tacayemahi eta máimicu­ti­cha­quenehi mayehe ema tévacarahi. \v 10 Émasera máichavacapa: \p —Ema Tata titupa­racanu nítame­ta­ca­heyare éti eta juca mapane­reruana táequene­reruana. Mavarahahi ímatie­que­nehaya éti. Énasera ena apamuriana achaneana nímicu­tia­ra­chi­na­vacahi, apaesa vahi máejera­rémahi eta nacaicu­tia­rairaya eta nasama­quenehi. Tavaraha napane­re­chi­navaya. Te vahi yátupina eta navaraira nasuapa, váhivare nacaicu­tia­raimahi eta nímitu­rapiana. \p \v 11 Étara eta juca tacaye­ma­quenehi: Eta evaraqui tímicu­ti­ji­ri­cavahi eta máechaji­riruva ema Viya eta nímitu­ra­pianahi. \v 12 Natiarihi ena achaneana nasama­ri­pa­hinéni eta nímitu­ra­pianahi, émasera ema Váinaraji vahi máisapahini tánasihini te nasamureana. Enevanehi macami­ti­si­cavaca eta nasama­quenehi, mamava­rairahi nacasi­ña­nuhini apaesa nucuchu­cu­ha­va­ca­ya­rehini. Éna, nacutihi eta máteji muracapahi te achene. \v 13 Natiari­hivare ena apamuriana achaneana, nacutihi eta máteji máripahi. Te nasama­raraca eta nímitu­rapiana, nasuapa, tiúrisa­mu­rea­na­rinehi. Váhisera narata­hahini nacara­va­huhini yátupi­nahíni. Vahi nácutihíni eta evaraqui tiúparehi. Ánipirichu eta náehisirahi. Tínaji­ca­va­návane taicha eta náimairavahi eta nacata­ji­vairahi. \v 14 Natiari­hivare ena apamuriana achaneana nacuti eta máteji te távihahi eta itapequiji. Éneri­chuvare nasama­ra­ra­ca­hinéni eta nímitu­rapiana. Napane­ré­que­ne­ha­hinéni, tahapa­pi­ri­ca­va­ca­hisera eta jácani táichara­ca­vayare eta náitaresira. Váhivare náinaji­cahíni eta tacaeña­ma­ra­si­ravaca eta tájipa­racana, étapa eta navarairahi tirrico­chavana. Váhivare náinaji­cahini eta náichirahi eta tamauri­queneana. Tamutu eta juca táemeta­vicahi eta navarairahi téhicanuana. Tamapu­rujihi eta najaca­pirahi eta nímitu­rapiana. Tájina vahi nacaema­ta­nea­cahini ema Viya. \v 15 Natiari­hisera ena apamuriana achaneana nacutihi eta tiúrina máteji. Éna, nasama­ra­racahi eta nímitu­rapiana, náunacahi yátupi te nasamureana. Tájinavare náichira­vai­nahíni eta náehisi­ranuhi. Ichape eta nacaema­ta­nea­sirahi ema Viya. Vahi nayacu­jimahi. \s1 Ema Jesús máimicutiarachava eta lámpara eta máimituresira \r (Mr 4.21-25) \p \v 16 Ánivare macahe: \p —Súnsuanahi nácani tiyusta­canahi eta lámpara namica­hu­yarehi, tásihasera, najiha­pai­ca­pa­pucaini, nanaca­va­re­pucaini te tápecu eta náetsatsame náimasirare. Vahi tamicau­chaimahi. Tacamunuhi nanaca­yarehi te anuquehe. Jéhesare ticaeche­ra­sa­re­yarepa tamutu apaesa nácani tisiapa­napahi, tímairi­ri­ca­na­ya­repahi. \v 17 Tayana­pa­nepuca ticayu­mu­ru­quianahi, tamutu­ya­re­hisera ticaechera jácani tayumu­ru­re­vanahi. Tájina tépacu­chaimahi jácani najajai­rai­ru­vanahi. Tamutu­yarehi téchacareya. \p \v 18 Eta tacahe, ecaquiñaicha yátupina eta juca. Taicha mácani máituru­rue­que­nehahi yátupi, tiápaju­ca­va­yarehi eta máitupa­ji­jia­si­ra­va­yarehi. Mácanisera apaesa­richuhi eta máitucaquene, te váipa mapane­re­que­ne­hahini, máemiti­si­ca­yarehi eta máituca­que­nénihi. \s1 Suítecapauchapa esu maena ema Jesús énapa ena maparapenaveana \r (Mt 12.46-50; Mr 3.31-35) \p \v 19 Tacahe, esu maena ema Jesús énapa ena mapara­pe­naveana títeca­panapa te peti te máimitu­re­sihahi ema Jesús. Váhisera náituji­ca­vahini nasiapahini taicha tiyutu­tu­ca­vanahi ena achaneana. \v 20 Nameta­ca­pasera ena apamuriana achaneana ema Jesús: \p —Esu pémuna­ru­quenehi pena énapa ena pipara­pe­naveana nararihi ani te aneca, navarahahi téchaji­caviana —náichapa. \p \v 21 Émasera majica­pa­vacapa: \p —Yátupi némuna­ca­vacahi esu meme énapa ena nupara­pe­naveana. Narari­hisera ani te juca nuchacaya ena némuna­rua­na­hivare, nupara­pe­na­veanahi. Taicha tisuapa­ji­ra­hianahi éna tayehe eta máechaji­ri­ruvana ema Viya, ticaema­ta­nea­ca­na­hivare éma —máichavacapa. \s1 Ema Jesús macaesamirica eta táepacusirahi eta une étapa eta técaticava \r (Mt 8.23-27; Mr 4.35-41) \p \v 22 Étana sache, ema Jesús tiávacuhapa eta te pacure. Tásiha, máichavacapa ena mayeheana apóstoleana: \p —Viyana, viánueca te apachara —máichavacapa. \p Tacahe, tiyananapa tiánueca­na­yarehi. \v 23 Eta napaisi­rapahi, ema Jesús tívecapa tímaca­paipahi. Tacahe, járaja­painapa eta muraca técaticava. Tépacucapa muraca eta cáquiure. Tasiapau­chapaipa eta une te pacure. Tipicanapa ena máimitureana, taicha tímatia­ca­vanapa eta náechari­si­ra­va­yarehi. \v 24 Tacahe nacaja­micapa ema Jesús, náichapa: \p —¡Maestro! ¡Maestro! ¡Péjamica! ¡Pímaha véchari­ca­vainapa taicha eta tépacuca! \p Enevanepa téchepucapa ema Jesús. Macama­ti­nacapa eta técaticava étapa eta táepacu­sirahi eta une. Tésami­rie­cavapa tamutu. \v 25 Tacahe, máichavacapa ena máimitureana: \p —¿Tájaha tacayema vahi ácasi­ña­vahini eta nutiari­hi­rapahi eta eyehe? —máichavacapa. \p Énasera tiárame­canapa. Téseni­ji­ri­ca­canapa, tásiha nacahepa: \p —¡Tétavi­cavapa eta máitupa­ji­jia­sirava! ¡Jéhesare, yátupiquene eta émairahi machichahi ema Viya! Taicha eta mavanairipi, tamutu tasuapahi eta técaticava étapa eta une —nacahepa. \s1 Ema achane návaháruanahi ena ichapemuriqueneana éreanana \r (Mt 8.28-34; Mr 5.1-20) \p \v 26 Tacahe, títeca­panapa te apachara tayehehi apaquehe eta provincia Gadara. Te apachara tacana­raipahi eta provincia Galilea. \fig ­Ema achane návahacaquene ena ichapemuriqueneana éreanana.|src="picture" size="span" ref="Lc 8.27-36" \fig* \v 27-29 Te tiúcupaicapa ema Jesús, énapa ena máimitu­reanahi, máuchujiu­cha­vacapa ema émana achane. Ema maca achane mávasaichuhi tayehe eta juca avasare Gadara. Tájina­pasera máimati­yahini mayanahini te peti taicha namauri­shi­chaipahi ena camuri­queneana éreanana tiávahá­canahi. Ánaquia­paripa eta návahá­sirahi. Nameta­panéni ena achaneana nacarataca. Náitiaca te ichapepi carena étapa te enure, te náimaha­varepa tacana­nesica naicha ena tiávahá­canahi. Émasera, tétavi­ca­vaipahi eta matumevahi. Mavechu­qui­mu­rivare eta carena máitihanahi. Tijunavare, tiyana­varehi te mávapahiana naicha ena éreanana. Macape­na­jue­cha­vacahi eta ecariana. Mamuriarehi eta máitare­sirahi. \p Tacahe, te máimahapa eta matiari­hirahi ema Jesús, mapauchapa. Tépuyucapa te mamirahu. Ema Jesús mavane­ca­vacapa ena éreanana náinajiaca ema achane. Ema achane tipiara­recapa. Ánipa macahe: \p —¿Tájaha picha píteca pipauchanu, piti Jesús, Machicha­que­nevihi ema Viya? ¡Pájapanunu vuíchaha picuva­necanu ánaqui te nucaicu­ñai­yayare! —máichapa. \p \v 30 Tacahe, ema Jesús mayase­recapa: \p —¿Tájaha píjare píti? \p Ema achane majicapapa: \p —Núti nucaijare “Nacape­naharu ena ichape­mu­ri­queneana éreanana”. \p Éma, tacahehi eta majica­pirahi ema Jesús taicha camurianahi ena tiávahá­canahi. \v 31 Tacahe, ena éreanana nayaseacapa ema Jesús vahi macuaqui­ji­cavaca te táupenaquene pusu náicuchihi návihayare éna. \v 32 Tatiari­hivare eta camuri­queneana cúchiana. Tinihi­canahi te táemiri­paisine eta masihi. Ena éreanana nayaseacapa ema Jesús máisapahini nasiapa­ha­cavaca eta cúchiana. \v 33 Tacahe, ema Jesús macuchu­chu­ji­ca­vacapa te máquehe ema achane, máisapa­hivare nasiapa­ha­cavaca eta cúchiana. Te tasamapa eta cúchiana eta nasiapa­ha­si­ra­vacahi ena éreanana, tijuna­pa­ra­canapa témiri­ri­ji­canapa te tachausi eta cáquiure. Tériri­ji­canapa tamutu. \p \v 34 Natiari­hivare ena tijanea­ca­nainihi eta cúchiana. Te náimahapa, tiárame­ca­na­rinehi. Tiyananapa tijuna­pa­napaipa timeta­ji­ri­ca­napaipa nácani nácapa­ji­ru­va­napahi, étapa te avasare namutuvare nametaca. \v 35 Tiárami­ca­réinehi nayehe ena achaneana. Tiyananapa náimahapana tájahapuca eta táichava­que­nevahi eta cúchiana. Te títeca­panapa, náimahapa ema achane návahá­ruinihi ena éreanana. Téjaca­ripahi te máivape­chacaya ema Jesús. Tájina­ripahi máichira­vai­nahini. Ticamui­ri­hai­pa­hivare. Tásihasera, tipica­na­rinehi ena achaneana. \v 36 Tavetijipa te náitame­tacapa ena tímahanahi eta macuchu­chu­ji­sirahi ena éreanana te máquehe ema achane. \v 37 Tacahe, te nasamai­ri­ricapa, namutu ena achaneana ticava­sanahi te Gadara, vaipa napatsi­ca­vahini máiteca­pau­cha­va­cahini ema Jesús taicha náeñamaipahi tácahé­ma­hi­varéni eta apamuriana náitáti­queneana. Nayaseacapa ema Jesús machavahini te másinehi. Tacahe, tiávacu­ha­varepa éma, tichava­varepa. \v 38 Tacahe, ema achane mayasea­cainipa ema Jesús máisapahini máehica. Émasera máevata­caichucha machava te mapena. Ánipa maicha: \p \v 39 —Piyanachucha pichava te pipena. Pimeta­ji­ricaya eta majapa­nui­ravihi ema Viya eta macana­ra­si­ravihi —máichapa. \p Tacahe, tiyanapa tichavahi ema achane. Mameta­ca­va­capaipa namutu eta macana­ra­sirahi ema Jesús. \s1 Ema Jesús macanaraca esu machicha ema Jairo, ésupa esu apana esena sucajumaquenehivare \r (Mt 9.18-26; Mr 5.21-43) \p \v 40 Te títeca­pa­varepa ema Jesús te apachara, enevanepa nácapahi ena ichape­mu­ri­queneana achaneana taicha nacucha­pa­rai­ri­cai­pahicha. Tiúrisa­mu­rea­na­rinehi eta náimairahi éma. \v 41 Títeca­pa­varepa ema émana achane ticaijare Jairo. Ema maca achane, tuparai­rucahi tayehe eta náuruji­si­rareva tayehe eta jena avasare. Tacahe, ema maca achane tépuyucapa te mamirahu ema Jesús. Mayaseacapa macata­ji­cahini mayanahini te mapena, macana­ra­si­na­pa­nahini esu machicha. \v 42 Taicha ésuna­ra­cavahi esu machichahi. Doce áñoripahi eta suhañorahi. Téñama­ji­ri­ca­vaipahi ésu, taicha eta sujuma. Tacahe, tiyanapa ema Jesús, máehicapa te mapena. Náehica­varepa ena camuri­queneana achaneana. Váipanecha nárata­va­pahini eta napaisi­rapahi. \p \v 43 Sutiari­hi­pavare esu apana esena, sucaju­ma­que­ne­hivare. Doce áñoripahi tayerevahi eta suhitia­revahi. Ichape­muripa eta sutanu­sirahi ena médicoana, váhisera sucana­ra­cahini ésu. \v 44 Tépiya­ya­cavapa témeñahava te maquecu ema Jesús. Suémama­jiacapa te tacheyarapi eta mamuiriha. Eneva­ne­rinehi tinaraca ésu. Tíchecapa eta suítine. \p \v 45 Émasera ema Jesús masama­richucha eta suémama­jia­sirahi. Macahepa: \p —¿Nájaha témama­jia­ca­nuanahi? —macahepa. \p Nájina tísapavaina. \p Émasera ema Pedro énapa ena machamuriana náichapa: \p —Maestro, pímaha­richuhi eta nasimu­tuvahi ena achaneana. Tiyutu­tu­ca­vanahi te pichacaya. Váiparinehi tímati­ca­rémahi nájahapuca nácani témama­jia­ca­vianahi —náichapa. \p \v 46 Émasera ema Jesús macahe­varepa: \p —Nacañárihi témama­jia­ca­nuanahi taicha nusamavahi núti eta nucana­ra­sirahi eta jumare táichavenehi eta nítupa­ji­jia­si­ravahi —macahepa. \p \v 47 Ésusera esu esena, tímatia­cavapa eta máimatirahi ema Jesús eta suémama­jia­sirahi, tiyanapa supauchahi. Tépuyucapa te máivape­chacaya. Tiyaya­ca­reripa eta supisirahi. Sutupi­ru­va­pasera timetau­re­cavahi eta ésuirahi témama­jiacahi. Ánipa sucahehi: \p —Tata, nútira némama­jia­cavihi, nuvarairahi nunaraca tayehe eta nujumahi. Nusama­vai­pasera eta nunara­sirahi —suíchapa. \p \v 48 Tacahe, ema Jesús, máichapa esu esena: \p —Tiuri, nuchicha, pinaracapa puiti táichavenehi eta picasi­ñai­ranuhi. Vaipa picueñamava eta pichaviraya te pipena —máichapa. \p \v 49 Téchaji­ri­ca­vai­chahahi ema Jesús eta suyehe esu esena, títeca­panecha ema émana achane tiásihahi te mapena ema Jairo. Mametacapa: \p —Esu pichicha tépena­sa­mipahi. Vaipa picucamesa ema Maestro —máichapa. \p \v 50 Émasera ema Jesús, te masamapa, máichapa: \p —Vahi picuarameca, váhivare picueñamava. Pácasiñava eta nuyehe. Tinara­ca­yareichu esu pichicha —máichapa. \p \v 51 Tacahe, tiyana­vanepa ema Jesús. Te títeca­panapa, vaipa máisapahini ema Jesús nasiapahini ena achaneana. Nacarichu tisiapanahi ema Pedro, ema Jacobo, ema Juan, émapa ema suiya esu amaperu, ésupa esu suena. \v 52 Natiari­hi­hisera ena achaneana te tajuhe. Tíyaha­naripa éna. Te máimaha­vacapa ema Jesús, máichavacapa: \p —Vahi ecuiyaha. Váhira suépenahini esu suca amaperu. Tímaca­richucha —máichavacapa. \p \v 53 Técava­na­ri­chu­chasera eta mayehe éma, taicha náimahahi eta suépeni­raipahi. \v 54 Tacahe, ema Jesús macara­tacapa eta suvahuana. Tásiha, máichapa: \p —Nuchicha, nuvanecavi: Péjamica, péchepuca —máichapa. \p \v 55 Tacahe, esu amaperu tichavapa títareca. Tásiha, téchepu­ca­vanepa. Ema Jesús mavane­ca­vacapa ena ticachichana náijaraca eta sunica. \v 56 Ichape­rinehi eta náramirahi ena ticachichana. Émasera ema Jesús matupa­ra­ca­vacapa vahi nacuecha­jisiha eta náimaha­quenehi. \c 9 \s1 Ema Jesús mavanecavacapa ena dócequeneana apóstoleana, napaicayare tamutu avasareana \r (Mt 10.5-15; Mr 6.7-13) \p \v 1 Ema Jesús macuru­ji­mu­rihapa ena dócequeneana mayeheana apóstoleana. Tacahe, máijara­ca­vacapa eta náitupa­ji­jia­si­ra­va­nayare narata­hai­rayare náquijica ena éreanana, narata­hai­ra­yareva nacanaraca nácani nacaju­ma­que­neanahi. \v 2 Tásiha, ticava­na­hianapa ticame­ta­rai­rua­nayare eta tacamu­nu­ca­re­va­yarehi náeneuchi­ra­va­yarehi ena achaneana, náinaji­siraina eta napeca­turana, náehica ema Cristo. Ticana­ra­re­ca­na­ya­re­pa­hivare nácani nacaju­ma­que­neanahi. \v 3 Eta mavane­si­ra­yacahi, máichavacapa: \p —Tájina iámaimahi eta eyereruva. Váhivare ecuca­yu­pai­ri­quipahi. Tacuijavare ecani­ru­ru­cuhaina te alforja. Étaripa eta plata, tacuijavare iama. Étanai­narichu eta emuiriha iámayare. \v 4 Enasi­nu­ma­ya­re­pa­hisera te jácani peti nayehe ena tiúrihi eta najaca­pi­raheya. Tiámainucava te táitecapa eta eyani­ra­yareva. \v 5 Téhesera nacuijapuca nacuvaraha najacapahe tayehe te jácani avasare, váhiva­repuca nacuvaraha nasama eta emeta­rairuya, iúchuca­vanepa. Étata­pe­va­cha­va­nu­ma­ya­resera eta máteji te ívapeana. Táicutia­rayare eta máicuña­si­rayare ema Viya taicha eta namava­rairahi najaca­pa­hehini —máichavacapa. \p \v 6 Tacahe, tiyananapa ena apóstoleana. Tamutu napaica eta avasa­re­chichana. Ticame­ta­rai­rua­na­paipahi eta máechaji­riruva ema Viya, eta viúchucuiraya majaca­pi­ra­ha­viyare éma. Ticana­ra­re­ca­na­pai­pavare ena nacaju­ma­queneana nácani náetupia­rua­napahi. \s1 Ema Herodes masamairiricavare tamutu eta juca máichaqueneanapahi ema Jesús \r (Mt 14.1-12; Mr 6.14-29) \p \v 7 Tacahe, ema aquenucahi Herodes masamai­ri­ri­cavare tamutu eta tiárami­careana máichaque­neanahi ema Jesús. Váipasera máituca­ca­rehini. Taicha masamai­ri­ricahi náimija­chahiji émahi ema Juan téchepucahi te máecari. \v 8 Ena apamuriana náimija­cha­hivare téchepuca ema antivuini profeta. Ena apamuriana náimija­cha­hivare ema Elías. \v 9 Émasera ema Herodes macahepa: \p —Nútija­ca­ru­va­hisera nucava­nairipi náechatinuca ema Juan, eta máepenirahi. Puiti, ¿nájahapuca ema maca nusamai­ri­ri­rua­sa­pa­racahi eta máichira eta tiárami­careana? Nuvarahasa nímatini ema mácara —macahepa. \s1 Ema Jesús máitaparaha máenicavaca ena camuriqueneana achaneana \r (Mt 14.13-21; Mr 6.30-44; Jn 6.1-14) \p \v 10 Tacahe, tichavanapa ena apóstoleana eta napaisirahi. Nametacapa ema Jesús tamutu eta náichaque­nea­napahi. Tásiha, éma mámamu­ri­ha­vacapa te mávapahi, tinapaicahi eta avasare Betsaida. \v 11 Téhesera náechavarepa ena achaneana eta macaijuhehi ema Jesús, tiyana­na­varepa nacapa­yacahi. Émasera majaca­pa­va­caichucha, máimitu­mu­ri­ha­ri­pavare tayehe eta náitaresira ena machane­ranahi ema Viya. Macana­ra­cavare ena nacaju­ma­que­neanahi. \p \v 12 Te náimahapa ena apóstoleana cápere­hi­ya­reipahi, témeña­ha­vanapa eta mayehe ema Jesús. Tásiha, náichapa: \p —Táuricapa pivane­cavaca ena achaneana nayanapa natanuca eta nanisiha étapa eta náimasihaya te avasa­re­chichana tachaca­ya­ra­hanahi eta juca viávihahi, taicha ani, tajina náviya­vaimahi eta te juca —náichapa. \p \v 13 Tásiha, ema Jesús majicapapa: \p —Étina, íjaraca eta nanica. \p Énasera náichavarepa: \p —Tájina viviyaimahi eta nanicahini ena nani achaneana. Jucári­hinéni cinco eta pan, apiquipa jima jitaruca. Váipari­ne­hisera nárataimahi. Tayanapane tatiari­hi­na­pucaini eta vivacha­re­si­hahini eta tinicacare, váipari­ne­hi­va­resera nárataimahi ena nani camuri­queneana achaneana —náichapa. \p \v 14 Ena achaneana, cinco mil eta náichape­mu­rivahi ena ajairana, énari­cha­havare ena esenana, énapa ena amaperuana. \p Tásiha, ema Jesús máichavacapa: \p —Evaneca náejaha­pai­cavaca ena achaneana. Cincuenta­va­cai­napahi eta náiputsi­tsi­si­ravaina —máichavacapa. \p \v 15 Énepasera tacahehi naicha ena apóstoleana. Tásiha, ticaeja­re­canapa namutu. \v 16 Tacahe, ema Jesús mavehapa eta cíncoquene pan étapa eta apiqui jima. Máesenicapa te anuma. Mahasu­lu­pa­yachaipa ema Maiya eta máenisi­ra­va­ca­yarehi ena camuri­queneana achaneana. Mayuve­tu­tu­he­ca­vacapa, máijaracapa ena apóstoleana. Náijara­ca­pasera namutu ena achaneana. \v 17 Namutupa tinicana, tisatu­he­vacapa. Váhica­ruvare náitahini eta tinicacare. Dócehi saye ichapehiana tínicahi eta náemacha­rájiana. \s1 Ema Pedro máimereucha ema Jesús eta émairahi Cristo \r (Mt 16.13-19; Mr 8.27-29) \p \v 18 Étana sache, ema Jesús énapa ena máimitureana tiápechavare típutsia­cavana, tiyananapa tayehe eta nayuja­ra­si­ha­yarehi. Te títavanapa eta nayuja­ra­sirahi, éma mayase­re­ca­vacapa: \p —¿Tájaha nacayema ena achaneana eta nuyehe? ¿Nájahapuca náimija­chanuhi éna? —macahepa. \p \v 19 Éna najicapapa, ánipa naicha: \p —Ena apamuriana náimija­cha­vihiji téchepuca ema Juan Tícacha­si­ri­ca­rahini. Ena apamuriana tímija­cha­vianahi ema víyarahaini profeta Elías, téchepucahi éma. Ena apamuriana tímija­cha­via­na­hivare ema mácani apana profetaini antivuini, téchepucahi —náichapa. \p \v 20 Ema Jesús mápechavare mayase­re­cavaca éna: \p —Étiyapa, ¿nájaha ímija­chanuhi núti? \p Ema Pedro majicapapa: \p —Pítira yátupi­quenevi Cristo, piásiha­quenehi me Viya —macahepa. \s1 Ema Jesús tímereuchava eta máepenirayarehi \r (Mt 16.20-28; Mr 8.30–9.1) \p \v 21 Tásiha, matupa­ra­ca­va­ca­pasera ema Jesús nacuija nacumetaca eta émairahi ema Cristo. \v 22 Tásiha, máichavarepa: \p —Tacamu­nuichaha eta ichape­mu­riyare eta nucata­ji­vairaya, nuti Manere­ji­ru­nuhi ema Viya. Tépuru­nua­nayare ena tuparai­ru­cana énapa ena aquenu­ca­ra­hana énapa ena escribá­noana. Éna, tímica­pa­ca­nua­na­yareva. Mapana­ya­rei­chu­hisera sache eta nucaheyare eta népeni­rayare. Tásiha, nuchava­yarehi néchepuca —máichavacapa. \p \v 23 Tásiha, máimitu­ca­vacahi namutu ena achaneana, ánipa máichavaca: \p —Nácani navaraha náehicanu, tacamunu náinajica tamutu eta tihapa­pi­ricana eta náehisi­ránuhi. Nacara­va­hu­yareva eta nímitu­rapiana. Náijara­ca­vavare eta táimica­pa­siraina eta náehisi­ránuhi. \v 24 Nácanisera téñamanahi eta náitaresira, tiávami­ra­huanaya eta náehisi­ránuya, énaji­vayare ticami­tie­que­ne­ha­vanaya eta náitaresira. Énasera nácani yátupihi tíjara­cavana téhicanuana, tayanapane táimica­pa­ca­va­capuca eta náehisi­ránuhi, éna títuji­ca­va­nayare tiúchucu­ha­nayare eta náitare­si­ranaya. \v 25 Éneri­chuvare nácani tacáeña­ma­ra­ruanahi eta nacaima­ha­que­néi­rayare te juca apaquehe, tájina náimaeque­ne­haimahi, taicha eta tacaeña­ma­ra­si­ra­vacahi tahapa­pi­ri­ca­vacahi tayehe eta náuchucui­rayare. \v 26 Énaripa nácani titsiri­ha­napuca téhicanuana, náimitsi­ri­hapuca eta nímitu­rapiana, núti apanava nutsiri­ha­ya­revare nayehe ena nani. Nucaera­ji­cainapa ena nani, núti Manere­ji­ru­nuhi ema Viya, te táitecapapa eta sácheyare nuchavi­rayare aquenu­ca­nui­napaipa. Te jena sácheyare, námainapaipa núti eta nujaraiva, étaripa eta majaraiva ema Tata. Nucacha­né­napaipa ena sántoqueneana ángeleana. \v 27 Nutupiruva numetacahe: Puítiripa te etaracu éti, etiarihi éti vahi épena­va­néimahi, ímaha­nu­mayare eta nucatu­pa­ra­hairahi aquenu­canuya nuti Manere­ji­runuhi ema Viya —tacahepa eta máimitu­re­sirahi ema Jesús. \s1 Ema Jesús, tihapamaichava eta máimahi \r (Mt 17.1-8; Mr 9.2-8) \p \v 28 Tiuri, te táequenepa eta óchoquenehi sache, tiyanapa ema Jesús, tiápanahi te anuquehe mari. Tiyuja­ra­ca­yarehi. Mapana­na­ri­chusera ena mámaque­neanahi: ema Pedro, ema Jacobo, émapa ema Juan. \v 29 Tacahe, eta mayuja­ra­sirahi ema Jesús énapa ena mámaque­neanahi, tíjahú­chavapa títsiva­chavahi eta máimahi ema Jesús. Apaimahipa eta mamira étapa eta mamuiriha. Tétavi­cavapa eta tajapuvahi tajara­ra­sirahi tamutu eta máquehe. \v 30 Tásiha, tiárami­ca­rea­na­varepa tímere­cavana ena apinana ajairana. Téchaji­ri­ca­va­naripa mayehe ema Jesús. Ema émana, émahi ema víyarahaini Moisés. Ema apana, ema víyarahaini profeta Elías. \v 31 Tétavi­ca­vai­pa­hivare tajara­ra­sirahi eta te natupi­haiyahi. Náechaji­si­haipahi eta macata­ji­vai­ra­yarehi máepeni­ra­yarehi ema Jesús tayehe eta avasare Jerusalén. \v 32 Tavara­hai­pai­chanéni tímaca ema Pedro énapa ena apinana machamu­rianahi. Téhesera te náimahapa eta tijara­racahi te nachacaya, témitia­ca­rinehi eta náechapuneana. Náimara­ra­ca­ripahi eta majaraivahi ema Jesús, énapa ena apinana ajairana tiúcupau­chanahi. \v 33 Tacahe, te máimahapa ema Pedro eta nachavi­ra­yarepa ena nani apinana, témeña­havapa. Tásiha, macahepa: \p —Tata Maestro, tétavi­cavapa táurica­careva eta viávihairahi eta ani. Tiúripa­na­hi­pucaini vépiya­cahini eta epena­hui­na­pa­chuhini. Pipena­hui­na­ri­chuhini píti, mapenainari­chu­hi­varéni ema Moisés, émapaini ema Elías —máichapa. \p Váhinéni máimatie­que­ne­hahini ema Pedro tájaha­hipuca eta mavara­ha­quenehi macayema. \v 34 Tacahe, eta máechaji­ri­si­ra­vai­chahahi, tíjahú­chavapa tiúcupaicahi eta úcaji, tamuicha­vacapa ema Jesús énapa ena apinana ajairana. \v 35 Tásiha, nasama­rinehi eta mahu ema Viya, tayehe eta úcaji. Ánipa macahe: \p —Ema maca ema yátupi­quenehi nuchicha némuna­ru­quenehi. Éma esuapayare —macahepa. \p \v 36 Te tímatinapa eta mahu ema Viya nasama­quenehi, náimahapa ema Jesús, macari­neipahi. Nájinaripa ena tiúcupau­chanahi. \p Tacahe, ena mapanana apóstoleana, tiyerehi eta namame­ta­sirahi ena apamuriana nachamuriana eta náimaha­quenehi. \s1 Ema Jesús macanaraca ema amaperu mávaháruhi ema éreana \r (Mt 17.14-21; Mr 9.14-29) \p \v 37 Te apana­quenepa sache, tiúcupai­ca­na­varepa tayehe eta anuquehe mari návinehi. Natiari­hi­pavare ena camuri­queneana achaneana. Te náimahapa ema Jesús, tiyananapa nácapahi. \v 38 Matiarihihi ema émana achane te namuri ena camuri­queneana achaneana. Tipiaracapa muraca éma, ánipa macahe: \p —Tata maestro, picata­ji­ca­nupaini pípuchi­nanuini ema maca nuchicha. Émana­ra­cavahi te numirahu. \v 39 Mávaháruhi ema éreana. Macapia­ra­re­recahi téchari­pai­ca­vavare ticari­sa­sa­ja­cavare. Ichapemuri eta macata­jivaira máicha. Vahi mávaraha máinajiaca. \v 40 Néchajia­ca­ri­pa­hinéni ena pímitureana. Váhisera nárata­hahini nacuchuca ema éreana tiávahácahi ema nuchichasami —máichapa ema achane. \p \v 41 Tásiha ema Jesús majicapapa: \p —¡Tétavicava emasua­pa­ji­rai­vavaca eti achaneana! ¡Cúvera­re­cai­cha­pucaini eta nucami­chi­ra­he­nahini! Piama ani ema pichicha. \p \v 42 Témeña­ha­vainipa ema amaperu, tápecha­varepa tacaña­macahi tiáquipai­cavapa, téchari­ri­pai­ca­vai­pavare. Émasera ema Jesús, máquijicapa ema éreana, muraca­pavare eta macaja­chirahi. Tásiha, máijaracapa ema maiya, tinara­caipahi. \v 43 Nárami­rinehi ena achaneana taicha eta tamutuirahi marataha ema Viya, máitupa­ji­jia­si­ravahi. \s1 Tiápechavavare ema Jesús tímereuchava máepenirayarehi \r (Mt 17.22-23; Mr 9.30-32) \p Nanasi­ri­chahahi napane­re­que­nehahi ena achaneana eta juca náimaha­quenehi. Ema Jesús mápechavare mameta­cavaca ena máimitureana. Ánipa macahehi: \p \v 44 —Ecaquiña yátupina eta juca numeta­ruheya. Váhivare ecuemi­tisica. Núti Manere­ji­ru­nuhi ema Viya, járaja­painapa eta sácheyare tíjara­re­ca­nuyare mácani achane nayehe ena ticatia­na­ca­nuanahi. Ticara­ta­ca­nua­na­yareva —máichavacapa. \p \v 45 Énasera ena máimitureana váhiquene nácaicu­tia­rahini eta macaye­ma­que­neanahi. Taicha émarichuhi ema Viya tíjaracahi eta vuíchaha nácaicu­tia­raimahi. Váhivare napatsi­ca­vahini nayase­re­cahini tájahapuca tacayemahi eta máichira­vacahi. \s1 ¿Nájahapuca ema apóstole ticapicahupana? \r (Mt 18.1-5; Mr 9.33-37) \p \v 46 Te táequenepa eta juca, ena apóstoleana ticapi­na­ru­ji­ri­ca­canapa nájaha­hipuca ema ticapi­ca­hu­panahi. \v 47 Émasera ema Jesús máimatia­ca­vacapa eta náechaji­ri­ru­vanahi. Máichuhapa ema émana amape­ruchicha, macatu­pihapa te namirahu. \v 48 Tásiha, máichavacapa ena apóstoleana: \p —Nácani tijaca­pa­nayare ena amaperuana níchave­néinahi núti, ena nani yátupi náimere­cayare eta náemuna­si­ranuhi núti taicha tímicu­ti­ji­ri­cavahi nútinahini najacapa. Taicha nácani tijaca­pa­nuanahi núti, éneri­chuvare tacahehi eta najaca­pirahi ema Ticachichanu, ema tivane­canuhi. Nácani náechapa­ji­ri­cayare namutu ena nachamuriana, náemuna­si­ra­va­ca­hivare, énahi ena ticapi­ca­hu­pa­na­nayare te etaracu —macahepa. \s1 Nácani vahi ticatianacahaviana, éna tímicatacahaviana \r (Mr 9.38-40) \p \v 49 Tacahe ema Juan mametacapa, máichapa: \p —Tata Maestro, vímahahi ema émana achane máquiji­ca­vacahi ena éreanana te píjare ticuti­rinehi pítinahini píjara­cahini eta máitupa­ji­jia­si­ravahi. Tásihasera, vicavacahi éma, taicha vahi viúmuri­vai­nahini —máichapa. \p \v 50 Émasera ema Jesús máichapa: \p —Vahi ecucavaca éma. Taicha nácani vahi ticatia­na­ca­ha­vianahi, éna tímica­ta­ca­haviana —macahepa. \s1 Ema Jesús macajachavaca ema Jacobo émapa ema Juan \p \v 51 Te jena sácheanahi tiánene­hipaipa títecapa eta mayani­ra­yarehi ema Jesús te anuma. Tásiha, tíjara­ca­vaichaha eta mayani­ra­nu­mayare te Jerusalén. \v 52 Macava­nai­ripipa tiyanana ena tínapu­mi­rau­cha­na­ya­repahi. Titanu­ca­na­yarehi eta máiteca­pi­hayare tayehe eta jácani avasare. \v 53 Énasera ena samari­tá­noana vahi návara­hahini najacapa taicha náimahahi éna eta matupi­rui­rapahi te Jerusalén. \v 54 Tacahe, ena apinana apóstoleana, ema Jacobo émapa ema Juan, tisema­ma­ju­heanapa eta namaja­ca­pirahi ema Jesús. Tacahe, náichapa éma: \p —Tata Viáquenu, ¿pivara­hapuca viyase­sereca táemirica eta yucu tiásiha te anuma? Étaina táitapai­muriha ena náenata­tajiana, tácuti eta máichaquenehi ema profetaini Elías —náichapa. \p \v 55 Tacahe, ema Jesús máimara­racapa éna. Tásiha, macaja­cha­vacapa, máichapa: \p —¿Tájaha tacayema vahi tétupicava eta epane­reruana? Ticutipa vahi mávahá­ru­hénahi ema Espíritu Santo. \v 56 Vahi étaina tímitecanu nícuña­ca­va­cayare ena achaneana, nuti Manere­ji­ru­nuhi ema Viya. Tímite­canuhi nucuchu­cu­ha­va­cayare éna —máichavacapa. \p Tásiha, tiánucu­hanapa te apachacaya te apana­hivare avasare. \s1 Vínajicayare tamutu, te vivaraha véhica ema Jesús \r (Mt 8.19-22) \p \v 57 Eta napaisi­rapahi te achene ema Jesús énapa ena máimitureana, nacainunapa ema émana achane, mavarahapa máehica. Ánipa macahehi: \p —Tata, núti apanavare nuvaraha néhicavi te jácani pivara­ha­que­neyare piámianu. \p \v 58 Ema Jesús, ánipa tacahehi eta majica­pirahi: \p —Tamutu eta sárareana ticape­navaca. Éneri­chuvare eta cáyureana tamaca­ji­pa­chuvare. Nútisera núti Manere­ji­ru­nuhi ema Viya, tájina nuviya nusiapi­hahini —máichapa. \p \v 59 Te apana­varepa sache, máichuhapa ema Jesús ema apana máimiture apóstoleyare. Tásiha, ema majicapapa: \p —Tata, nuyaseacavi písapa­nu­hi­pucaini nuchava te nupena. Nucucha­pa­nu­ma­ya­rehini eta máepeniraya ema ticachichanu, nécara­numaya. Tásiha, nucapa­ya­cavipa néhicaviya —macahepa. \p \v 60 Ema Jesús majicapapa: \p —Pésamirica náecara­ca­caichaha ena máecharaireana. Tájina táijara­ca­vimahi eta juca tihapa­sa­mu­re­re­cavihi. Yare, péhicanu. Níjara­ca­viyare eta pémata­neyare. Picame­ta­rai­ruyare eta máechaji­ri­ruvana ema Viya —máichapa. \p \v 61 Matiari­hivare ema apana éneri­chuvare macahehi: \p —Tata náquenu, núti nuvaraha néhicavi. Písapa­nusera nucame­ta­va­pa­na­numaya te nupena —macahepa. \p \v 62 Ema Jesús majica­pavare: \p —Mácani achane tipaicapahi téyare­capahi vahi tichavae­que­ne­ha­vaimahi mámarai­ri­cahini eta mámaquene. Ene picaheyare piti, vahi pichavae­que­ne­ha­vaimahi tayehe eta tájipa­racana. Taicha vahi nuvaraha mácani tínaji­cavahi eta macame­ta­rairuira eta máechaji­ri­ruvana ema Viya —máichapa. \c 10 \s1 Ema Jesús mavanecavaca ena setentaqueneana, tímiturecanayare \p \v 1 Te táequenepa eta júcana, ema Viáquenu Jesucristo manere­ji­ca­varepa ena setenta­queneana apamuriana máimitu­rea­na­hivare. Tiyananapa ticame­ta­rai­rua­na­yarehi te avasareana mapaisi­nea­napahi éma. Apina­na­va­capahi eta napaisi­rayare éna. \v 2 Máichapa eta matupa­ra­si­ra­vacahi: \p —Tétavi­cavapa eta vicamu­nuirava ena tímica­ta­ca­ha­vianaya tayehe eta juca vémata­ne­repihi. Eyasea­ca­ya­resera ema Tata Vicaiyaquene máijara­cahavi ena náimica­ta­cahavi. Eta juca tímicu­ti­ji­ri­cavahi mácani achane eta macamu­nui­ravahi ena tímica­tacana eta máechati­ji­siraya eta maharusura. \p \v 3 Puiti, névata­ca­heyare eyana epaica. Narari­hisera ena achaneana váinara­ji­que­neanahi étupia­rua­nayare. Éna nacutihi eta sárare táiñehi­que­neanahi. Étisera ecuti­yarehi eta uvesachicha eta tamansuvahi. \v 4 Eta epaisi­rayare, tájina iámaimahi eta tarera, váhivare iámaimahi eta billetera. Váhivare iámaimahi eta eparupeva. Eyaiyau­cha­va­ya­re­pa­hisera eta epaisi­ra­ya­repahi te achene. \v 5 Te jácani peti íteca­pi­ha­ya­repahi, ani tacaheyare eta échaji­si­rayare ena achaneana: “Ema Viya, tiúricha­heyare éti te juca peti”. \v 6 Narari­hiyare ena achaneana navarahaya eta náurivaya mayehe ema Viya. Eta échaji­si­ra­va­cayare, tatupi­ruvaya me Viya máijaraca eta náurivaya. Téhesera vahi nacuvaraha najacapahe, vahi ecucae­ña­macava nayehe, taicha énapa téchinavana. \v 7-8 Te jácani avasare, jácani peti eta najaca­pia­hepuca, enasi­pa­nayare tayehe eta peti íteca­pihahi. Vahi ecuepuru jácani tinica­careana náeniru­hea­nayare. Étaripa jácani náesiru­hea­nayare. Éti, táitsivayare eta ecaema­ta­nea­si­ra­nu­ya­repahi. Váhivare ecupa­mi­ra­hapahi ímaca­cu­hapahi eta pétiana. \v 9 Ecana­ra­ca­ya­repahi ena nacaju­ma­queneana natiari­hi­que­neanahi. Tásiha, emeta­ca­va­capaipa námutu ena achaneana eta núcupai­si­raripa nuti Cristo, nútirichuhi ema nacucha­pa­quenehi. Nucuchu­cu­ha­va­cayare namutu ena téneuchavana, ticasi­ña­va­navare eta nuyehe nuti Mavane­runuhi ema Viya. \v 10 Téhesera­ nacuija nacuja­chapahe te jácani avasare íteca­pi­ha­ya­repahi, iúchuca­vanepa te calle. \v 11 Ánipa ácahe: “Vétata­pe­va­chavahi eta juca tavaparu támaquenehi eta vívape. Eta juca táicutiarahi eta máicuña­si­ra­heyare ema Viya taicha eta emava­rairahi ejaca­pa­ha­vihini. Vivara­hasera vimetacahe eta máucupai­si­raripa ema Cristo, émarichuhi ema vicucha­pa­quenehi, ema Mavaneruhi ema Viya. Macuchu­cu­ha­hehini éti, te éneucha­vahini, ácasi­ña­vahini mayehe” íchava­cayare éna. \v 12 Jéhesare, te táitecapapa eta juicio, tiápaju­ca­vainapa eta náicuñayare. Tacachu­ri­cayare eta nacaicu­ñai­rayare ena achaneana váinara­ji­queneana ticava­sanaini te avasaréni Sodoma —máichavacapa ema Jesús. \s1 Eta táicuñayare eta návasana ena achaneana masuapajirairahana \r (Mt 11.20-24) \p \v 13 Tacahe, ema Jesús máechajicahi ena apamuriana achaneana, tímicu­ti­ji­ri­cavahi natiari­hi­nahini te mamirahu. Ánipa macahe: \p —¡Páurehesami eti nujaneanana ecava­sanahi te avasare Corazín étipa eti ecava­sanahi te avasare Betsaida! Ichape eta ícuñayare taicha eti ímaharipa tamutu eta tiárami­careana níchaque­neanahi te emirahu, váhisera ávara­hahini éneucha­vahini. Ena nani achaneana ticava­sanahi te Siria, apava­sa­ná­na­hinéni, tétavi­ca­va­hinéni eta namaurivahi, németea­casera núti téneucha­va­na­va­nehini eta náimairahi eta níchaque­nea­napahi. Enéva­né­nahíni náimere­ca­vahíni yátupi eta náeneuchi­ra­vai­nahíni. \v 14 Tásiha puiti, muraca­pa­nayare eta ícuñayare éti, taicha eta emava­rairahi éneuchava. Tacachu­ri­cayare eta nacaicu­ñairaya ena achaneana apava­sanana ticava­sanahi te Siria. \p \v 15 Étiripa eti ecava­sanahi te avasare Capernaúm, tamapuruji eta nímitu­si­rahehi étapa eta ímairahi eta tiárami­careana níchaque­nea­napahi. Eti ecasi­ña­va­vaicahi, ímija­chai­papuca eta ticaya­pa­heyare te anuma. Ichapesera eta etsiri­ha­ca­re­vayare, taicha épuju­qui­cha­vayare eta te yucu taicha vahi éneucha­vaimahi éti —macahepa. \p \v 16 Tacahe, tiápecha­vavare máimitu­cavaca ema Jesús ena máimitureana, ánipa macahe: \p —Nácani tisuapa­hea­nayare, ticaeche­ranahi eta nasuapi­ra­nu­yareva núti. Énasera nácani tépuru­hea­na­ya­repahi, ticaeche­ra­na­yareva eta náepurui­ranuhi núti. Ene tacahehi eta náepurui­ravare ema Tata tivane­canuhi —máichavacapa ena máimitu­reanahi eta napaisi­rayare. \s1 Tichavanapa ena setentaqueneana vanairucanahi \p \v 17 Tacahe, tichavanapa ena setenta­queneana. Tiúrisa­mu­re­rea­ca­va­napaipa eta náiteca­pirahi. Ánipa nacahe: \p —Tata Viáquenu. Vítauchaipa eta pivanairipi. Virata­ha­hivare viáquiji­cavaca ena éreanana taicha eta vipiara­sirahi eta píjare —nacahepa. \p \v 18 Ema Jesús majica­pa­vacapa: \p —Tájina­rinehi matume­vai­mahini ema Satanás eta viáquiqui­ji­si­rapahi ena majupahana. Taicha ema Espíritu Santo tímechanuhi eta nuneca­pirahi eta máquipai­si­ravahi ema Satanás, tacutihi eta térameca eta táijahú­chi­ravahi eta macaqui­jirahi te anuma. \v 19 Táitaure­vaquene núti, ichape eta nujanea­si­rahehi. Tayana­pa­nepuca iácatayaca eta quichare, alacránpuca, tájinasera táichara­ca­hémahi. Eta juca ítupa­ji­jia­si­ravaya níjara­ruhehi, tacachuriaca eta máitupa­ji­jia­si­ravahi ema Váinaraji Satanás, énapa ena majupa­hanahi. \v 20 Váhisera ecuca­si­ña­vavaica eta erata­hairahi iáquijica ena éreanana. Iúrisa­mu­re­rea­ca­vasera eta táejasiraipa te anuma eta elistana. \s1 Ema Jesús tiúrisamuréinehi mayehe ema Maiya \r (Mt 11.25-27; 13.16-17) \p \v 21 Tacahe, enéva­ne­hinehi táiteca­pauchahi ema Jesús eta máurisa­mu­revahi maicha ema Espíritu Santo. Tásiha, macahepa: \p —Tata Nucaiyaquene, tétavicava eta nucuna­chiravi. Jéhevare píti táquenuvihi eta anuma étapa te juca apaquehe. Títauchavaipa eta pipane­reruhi. Vahi písapahini náitucahíni eta júcana ena achaneana tímija­cha­vanahi téchema­rahiana. Énapasera píjaracahi ena nani téhica­nuanahi, tájina­hinéni náechema­rai­vai­nahíni. Puiti nasapi­ha­ripahi nacachu­ricahi ena títupa­ji­jia­ca­vanahi. Tétávi­cavahi eta táurivahi eta pipane­reruhi, piti Tata Nucaiyaquene. \p \v 22 Tacahe, ema Jesús máichavacapa ena achaneana: \p —Ema Tata Nucaiyaquene, ema tíjara­canuhi eta nútiraya néchaya tamutu. Nájina nárata­haimahi énaji­vai­nahini náimatihini ema Tata. Nucarichu nuti néchinavahi ena nímima­ti­rua­nayare éma. Taicha núti yátupihi eta nímatirahi ema Tata Nucaiyaquene; tacuti­quenehi eta yátupi­ra­hivare eta máimati­ranuhi éma —macahepa. \p \v 23 Tacahe, mañaji­cha­muripa ena máimitureana, máichavacapa: \p —Tétavi­cavahi eta iúrica­careva éti taicha tíjara­cahehi ema Viya eta juca ímairahi puiti eta níchaque­neanahi. \v 24 Jéhesare, numetacahe: Acane ichape­muriana ena víyara­hanaini profetana énapa ena réyeanaini, tétavi­cavahi eta navarairahi tímatinuana, navarai­ra­hivare náimaha eta juca níchaque­neanahi ímaha­que­neanahi. Navara­ha­hivare nasama eta nímitu­re­sirahi. Váipasera nacapa­ya­cahini —máichavacapa. \s1 Ema Jesús máimicuticha, máechajisihahi ema achane máuriquenehi, samaritánohi. Tijapanurahi mayehe ema émana achane macajaraquenehi, tayanapane vahi émainahini majaneanainahini. \p \v 25 Matiarihihi ema achane, maestro tayehe eta mavanai­ripiana ema víyarahaini Moisés. Tiyanapa matanucahi ema Jesús, téchaji­ri­ca­va­yarehi eta mayehe. Mavarahahi macaicu­tia­rayare. Máichapa: \p —Tata maestro, ¿tájaha­pucaini níchara­cavaini eta níturu­si­rayare eta núchucui­rayare te apana vítaresira? —macahepa. \p \v 26 Ema Jesús majicapa: \p —¿Tájahasica tacayemahi eta táechaji­ri­ruvahi eta Sagrada Escritura? ¿Tájaha tacayemahi eta pisamirahi eta péchaji­cuirahi? —macahepa. \p \v 27 Tásiha, ema maestro majicapapa: \p —Ani tacahehi eta nécheji­cuirahi: “Macarichu ema Viya pémuna­cayare te pisamure. Macari­chuvare éma piáchane­va­queneya. Píjara­cayare tamutu eta pitumeva eta picaema­ta­nea­si­rayare. Éma pipane­re­chayare tamutu sácheana. Pémuna­ca­yareva ema piparae­piyahi tácuti eta pémuna­si­ravahi píti”. \p \v 28 Ema Jesús majicapapa: \p —Tétupicava eta juca pijica­pi­ranuhi. Te pítaucha eta juca, piúchucu­hayare. \p \v 29 Émasera ema maestro vahi mavara­hahini apaque­he­re­rui­nahini. Máichapa: \p —¿Nájahasica ema nuparae­piyahi? —macahepa. \p \v 30 Ema Jesús máichavarepa: \p —Nímicu­ti­chi­na­viyare eta juca. Matiarihi ema émana achane. Tipaicahi te achene, másiha te Jerusalén. Tiyana­yarehi te Jericó. Eta mapaisi­rapahi te achene, náuchujiuchapa ena tiámerahiana. Náepuchi­ri­ca­numapa. Tiánehi nacapa­ca­yaréni. Námeyechapa eta mámaque­nea­napahi étapa eta mamuiriha. \v 31 Tásiha, macahepaipa ema émana tiyuja­ra­carahi. Máimahapa ema achane te apaquehe te achene­chacaya. Váhisera májapa­nuhini máichejiu­chahini. Máetávi­caichucha. \v 32 Tásiha, macahe­pai­pavare ema apana achane. Éma, téchapa­ji­ricahi eta Templo. Éneri­chuvare te máimahapa, máetávi­cai­chu­chavare. \v 33 Tacahe, macahe­pai­pavare ema apana achane. Éma, indigenahi samari­tano. Éma, te máimahapa ema macaja­ra­quenehi, majapa­nu­rinehi. \v 34 Tícheca­numapa éma, témeña­havapa. Máipuchapa te aceite étapa eta alcohol eta majarana. Máepacu­cha­vacapa te amara­tataji. Tásiha, manara­cuhapa manaca­quechapa eta te maperapahi cavayu. Mámapa eta te máiteca­pi­ha­yarehi. Máipupua­ra­caipahi. \v 35 Te apanapa sache, tiyana­yarepa ema samaritano. Tivecua­cavapa apipe eta maplatane. Mavachachapa ema ticapenahi eta peti. Tásiha, máichapa: “Picata­jicanu. Péchapa­ji­ri­sinánu ema maca achane. Te tatiari­hi­napuca eta macamu­nuirava, píjara­si­nánuya. Nímaha­virine nuvachachavi te nuchava” máichapa. \v 36 Tiuri puiti, nuyase­re­ca­viyare píti. ¿Nájahapuca ena nani mapana­queneana ema témunacahi ema maparaepiya najara­ru­quenehi ena tiámerahiana? —máichapa ema Jesús. \p \v 37 Ema maestro majicapapa: \p —Ema témunacahi ema maparaepiya, ema tijapanuhi —macahepa. \p Ema Jesús máichapa: \p —Pímahai­pajira, ene picaheyare piti apanava. Pijapa­nu­ra­hiyare —máichapa. \s1 Ema Jesús máejirapanavaca te napena esu Marta ésupa esu María \p \fig Esu Marta ticaeñamaracahi te sucusinara. Ésusera esu suparape María súricahi susamararaca eta máechajirisirahi ema Jesús.|src="Gospel 131" size="span" ref="Lc 10.38-41" \fig* \v 38-39 Tímiya­na­va­varepa eta mapaisirahi ema Jesús. Máiteca­pauchapa eta avasa­rechicha suávasa esu ésuna esena ticaijaruhi Marta, ésupa esu suparape ticaijaruhi María. Mayanauchapa te supena esu Marta. Tétávi­ca­va­hisera eta táurivahi eta najaca­pirahi éna. Tacahe, esu María téjacapa te máivape­chacaya ema Jesús. Susama­ra­ra­caripa eta máimitu­rapiana éma. \v 40 Ésusera esu Marta tahapa­pi­ri­caichucha eta sucapa­ru­jirahi, taicha eta suénisi­rayare ema Jesús. Tacahe, esu Marta tisema­ma­ju­heripa eta suímairahi esu suparape suéjara­sirahi. Tacahe, suíchapa ema Jesús: \p —Tata Náquenu, picata­ji­canupa. Pivane­sinanu esu suca nuparape súimica­ta­canuichu apaesaina tayehe eta emata­necana —suíchapa. \p \v 41 Tásiha, ema Jesús majicapapa: \p —Páurevisami piti Marta, tétavi­cavapa tahapa­pi­ri­siravi eta pémata­ne­repiana. \v 42 Titupa­racavi pínajica eta tihapa­pi­ri­cavihi. Picaravahu eta máechaji­riruva ema Viya. Esu suca piparape María tétupi­cavahi eta supanereru. Suvarahahi suítucayare. Eta tacahe, tisama­ra­ra­canuhi. Nájina tivere­ji­caimahi eta suvara­ha­quenehi suítuca —máichapa. \c 11 \s1 Ema Jesús tímitucahavi eta viyujarasiraya \r (Mt 6.9-15; 7.7-11) \p \v 1 Tacahe, te jácani apanapa sache, ema Jesús mávihahi eta te mayuja­ra­si­rarehi. Te títayu­jarápa, témeña­havapa ema émana máimiture, máichapa: \p —Tata Viáquenu, pímitu­cahavi eta viyuja­ra­si­rayare víti apanavare, tácuti eta máimitu­si­ra­vacahi ema Juan ena máimitu­reanahi —macahepa. \p \v 2 Tásiha, ema Jesús máimitu­ca­vacapa: \p —Ani tacaheyare eta eyuja­rau­chi­ravaina: Tata Vicaiyaquene, piti piávihahi te anuma, vipicauchahi yátupi eta píjare. Vivaraha ichapeina eta tasuapa­ca­revaina eta pivanai­ripiana nayehe namutu ena achaneana ani te apaquehe, tacuti eta nasuapi­ravihi ena ángeleana te anuma. \v 3 Pájapa­nuhavi píjara­cahavi puiti juca sache eta vicamu­nu­queneana vinica­que­ne­repiana. \v 4 Pájapa­nu­ha­vivare piperdo­na­chahavi eta viviurevana piyehe. Víti apanava viperdo­na­cha­va­caripa namutu ena ticaviu­re­vanahi viyehe. Vahi picuisa­pahavi vicha eta tamauriquene. Picatiu­chahavi mayehe ema Váinaraji. Tacaheya eta eyuja­rau­chi­ravaina. \p \v 5 Máichavare ema Jesús: \p —Tiuri, nímicu­ti­chi­naheya puiti. Matiarihi ema émana achane. Tacahe, máiteca­pauchahi ema apana achane máituna­ca­sarehi te enumuhu yati. Viajéropahi éma. Émasera ema avasa­re­cu­ruhahi, tájina maviya eta máenicahini. Tásiha, mayana mayehe ema apana máituna­ca­sa­re­hivare. Máichaina­papuca: “Picata­jicanu, nucapucavi mapanaina pan. \v 6 Taicha títeca­pau­chanuhi ema nítuna­casare viajéropahi. Tájinasera nuviya nucumpi­ra­chahini”. \v 7 Tacahe, ema macaiju­he­quenehi váhipuca macuja­panuhi, macahé­na­papuca: “Vahi picuja­rareca eta néchapune. Pésami­ri­si­na­nuvare eta tapaja tacaera­ta­quenehi. Tímaca­na­hivare ena nuchicha­naveana. Vahi nítujicava néchepuca níjara­ca­vihini eta pivara­ha­quenehi” macahe­na­papuca. \v 8 Máituna­ca­sa­re­que­né­ni­hipuca éma, váhisera máipura­jihini máechepu­cahini máijara­cahini eta mayase­se­reruhi. Téhesera te tímiya­na­vapuca mapiararaca ema ticamu­nuvahi, németeaca tipami­ca­va­yarehi téchepuca, máijara­ca­yarehi eta macamu­nu­que­nepahi. \p \v 9-10 Eta tacahe, numetacahe: Échajica ema Tata Vicaiyaquene. Eyasea­cayare eta ecamu­nu­queneana. Éma, tijapa­nurahi. Tisama­heyare, tíjara­ca­he­yareva. Vahi ecuyacuji eta eyasea­siraina. Téhevare tatiari­hi­na­papuca eta jácani íchiraya ichapehi eta tacaje­ravaya, eyasea­cayare máijara­ca­hehini eta ítupai­ji­jia­si­ravaya. Éma, tíjara­ca­heyare. Te jarari­hipuca eta táicheji­mi­ráuchahe, éma macaevui­si­hai­na­heyare. \v 11 Eta juca tímicu­ti­ji­ri­cavahi te natiari­hipuca ena echicha­na­veanahi éti, te tiyasea­ca­hea­napuca eta pan nanicayare, váiparinehi táuricaimahi íjara­cahini éti eta márijahi, tímicu­ti­ji­ri­cavaipa ecavi­ja­ruhini ena echicha­naveana. Étaripa te tiyasea­ca­hea­napuca eta jima, váhivare táuricaimahi íjara­cahini eta quichare. \v 12 Étaripa te tiyasea­ca­hea­napuca eta varayuha, váhivare táuricaimahi íjara­cahini eta sáse. \v 13 Étiarihi éti vahi ecaji­ra­hihini nayehe ena achaneana. Iúrihisera nayehe ena echicha­naveana. Ítucahi íjara­cavaca jácani nayasea­ru­heanahi táuriqueneana. Mavetiji ema Tata Ecaiyaquene tiávihahi te anuma. Éma, vahi ticavi­ja­ru­heimahi eta te eyase­se­repiana. Tíjara­ca­he­yarehi tamutu eta eyasearuana, émaripa ema Espíritu Santo tiávahá­ca­he­yarehi —macahepa ema Jesús. \s1 Ena achaneana téjecapavanahi eta náimijachirahi ema Jesús mávaháruhi ema Váinaraji Satanás \r (Mt 12.22-30; Mr 3.19-27) \p \v 14 Te apana­quenepa sache, ema Jesús macana­racahi ema achane, úpainihi eta máitaresira taicha eta mávahá­sirahi ema éreana. Tacahe, eta máuchusirapa ema éreana te máquehe ema úpainihi, tiúripa téchajica. Ichape­rinehi nárami ena achaneana. \v 15 Natiari­hi­hisera ena apamuriana achaneana, ánipa nacahehi: \p —Ema maca Jesús, vémeteaca majupahahi ema Satanás, ema náquenu­murihi ena éreanana. Máijararuhi jácani eta máitupa­ji­jia­si­ravahi eta macuchu­si­ra­vacahi éna —nacahepa. \p \v 16 Narari­hi­hivare ena apamuriana achaneana váhivare nasuapa­pa­ji­cahini ema Jesús. Eta tacahe, navarahapa nacaicu­tia­ra­yarehi, nayaseacapa macuchu­cahini eta tiáramicare, máimereu­chayare eta émairahi Cristo mavaneruhi ema Viya. Váhisera nasuapa­ya­rehini. \v 17 Émasera máimatihi eta napane­reruana eta namasua­pirahi. Máichavacapa: \p —Nímicu­ti­chinahe puiti ena machanerana ema gobierno. Éna, vahi típutsi­mu­ri­ha­ca­ca­naimahi apinai­na­hi­pucaini partido. Te típutsi­mu­ria­ca­canapa, énaji­ca­cai­pa­pucaini tiáquipai­cacana. Émaripa mácani achane te camurianahi ena machicha­naveana, váipari­ne­hivare típutsi­mu­ria­va­naimahi náehaji­ri­ca­cahini, énaji­ca­cahini náquipai­ca­cahini. \v 18 Ene macahehi ema Váinaraji Satanás, váiparinehi máisapahini típutsi­cacana ena machamuriana, taicha mavarahahi tisimu­tua­na­yarehi éna, tímiya­na­va­yarehi eta nacaete­ma­ji­ri­si­ra­ha­vi­yarehi. Éti ímijachaipa nútirichuhi machamuri ema Satanás, táichavenehi eta nurata­hairahi nucuchu­cavaca ena éreanana. \v 19 Tájina vahi étupi­ca­vahini éti eta juca epane­reruana. Te émahipuca tímica­ta­canuhi ema Satanás, éneri­chu­hivare éti máimica­ta­rua­na­hivare jácani éma, eta ecuchu­si­ravaca ena éreanana. Epane­re­chi­ná­vanuma. \v 20 Émaque­ne­hisera ema Viya, tíjara­canuhi eta juca nurata­hairahi nucuchu­cavaca ena éreanana. Eta juca étara ícutiaraya éti eta matupa­ra­si­ranuhi ema Viya eta nútirayare necha tamutu. Nútiripara nuti ecucha­pa­quenehi. \p \v 21 Tacutiquene mácani achane tume. Te macara­tacahi eta mataquiriqui eta majanea­sirahi jácani macaye­he­queneana, nájina tiámeye­chaimahi. \v 22 Téhesera macahepaipa mácani achane túmepanahi mayehe, mavere­ji­cayare eta mataqui­riquini macasi­ña­quenehi. Máitiacavane. Tásiha, émapa técha tamutu eta majanea­ruinihi ema achane. Ene nucahehi núti, túmepa­nanuhi mayehe ema maca Satanás. \p \v 23 Te vahi ecuehicanu, ecucae­ma­ta­neacanu, éta tímereu­chaheya machamu­rihehi éti ema ticatia­na­canuhi. Masapiha ímica­tacahi éma eta macaete­ma­ji­ri­si­ranuhi. \s1 Ema Jesús máimicutichinahi ena masuapajirairahanahi mayehe \r (Mt 12.43-45) \p \v 24 Tímiyanava eta máechaji­ri­si­ravahi ema Jesús, ánipa macahe: \p —Éneri­chuvare éti ecuti mácani achane máinajiruhi ema émana éreana. Ema éreana tiyanainapa matanu­cainapa eta jácani masiapi­ha­yarehi. Eta mamaichi­mavira eta mavara­haquene, mapane­re­cha­yarehi tichava. Macahé­na­papuca: “Nuyanayare nuchava, nusiapa­ha­ca­yareva ema návahá­ruinihi”. \v 25 Te títecapapa ema éreana mayehe ema achane mávahá­ruinihi, máimahapa ema achane máinaji­caripa tamutu eta mapeca­turana, vuíchahasera máehicahini ema Viya. \v 26 Tásiha, tiúrisa­murepa ema éreana. Tásiha, tíchuarecapa ena siétequeneana machamuriana. Váinara­ji­panána éna. Nasiapa­ha­cai­na­varepa namutu éna. Jéhesare, tiápaju­cavapa eta mavaina­rajiva ema paure achane —máichavacapa ema Jesús. \s1 Viúriyare te visuapa eta máechajiriruva ema Viya \p \v 27 Mapaenu­mavahi títapirica ema Jesús eta juca máechaji­ri­ru­vanahi, tipiaracapa esu ésuna esena te namuri ena achaneana. Ánipa sucahehi: \p —¡Tétavi­cavapa eta sucuna­cha­ca­revahi esu pena, táichavenehi eta suínasi­ravihi, suájisi­ravihi eta sucaju­ru­si­ravihi! —sucahepa. \p \v 28 Ema Jesús majicapapa: \p —¡Tiápaju­ca­va­ya­resera eta nacuna­cha­ca­re­va­yarehi namutu ena tisama­nayare eta máechaji­ri­ru­vanahi ema Viya, yátupi­yarehi eta nasuapi­ra­yareva! —máichapa. \s1 Ema Jesús macajachavaca eta namasuapajiraivahi ena achaneana \r (Mt 12.38-42; Mr 8.12) \p \v 29 Tacahe, títeca­pa­ra­ca­na­paichucha te machacaya ema Jesús ena camuri­queneana achaneana. Tásiha, eta máimitu­si­ra­vacahi, máichavacapa: \p —Nararihi ena achaneana puiti juca náetaviuchahi eta navaina­ra­jivana taicha vahi návara­hahini nasuapa eta yátupirahi mavane­runuhi ema Viya. Tiyasea­ca­nuanahi nímecha­yarehi eta tiáramicare táicutiarahi eta mavane­si­ranuhi ema Viya. Váhisera nímechaimahi. Tacarichu náimahayare eta níchara­ra­cavaya tacuti eta máichara­ra­cavahi ema profetaini Jonás. \v 30 Ema profetaini Jonás yátupihi ecutia­rarehi éma eta mavane­sirahi ema Viya nayehe ena achaneana ticava­sanahi te avasare Nínive. Ene nucahehi nuti Manere­ji­ru­nuhi ema Viya, ecutia­ra­renuhi puiti eyehe eti achaneana. \v 31 Tacutiquene, esu reina Seba eta acane, te susamai­ri­ricapa eta máitupa­ji­jia­si­ravahi yátupi ema Salomón. Ésu, tayere­hi­que­ne­hineni eta suávasa, tiyana­hisera sucapayaca ema Salomón taicha suvarahahi susama­yarehi éma. Tacahe, te táitecapapa eta sácheyare téchepu­canaya namutu, suyasea­cainapa ésu eta nacaicu­ñahini ena nani máetupi­cu­shianahi puiti. Sucáhé­na­papuca: “Táuricapa nacaicu­ñahini ena nani máetupi­cushiana, tájinapa náetseraruina nasamaripa ema Cristo, ema títupa­ji­jiá­pa­navahi mayehe ema Salomón, tásiha vuíchaha­caruva nasuapa” sucahénapa jácani. \v 32 Tacutiquene ena achaneana ticava­sanahi acane te Nínive. Tisipe­ca­tu­ra­rahiana éna. Natupi­ru­va­hisera nasuapa eta mametarairu ema Jonás. Téneucha­va­va­neanahi. Tásiha, nacahé­na­papuca te jena sácheyare: “Táuricapa nacaicuñaini ena nani mapara­juruana ema Cristo, taviuchahi eta namasua­pirahi éma. Taicha éma máurique­ne­panahi mayehe ema Jonás” nacahénapa. ­ Eta máimiturapiana ema Jesús, tamicahu eta vítaresira \r (Mt 5.15; 6.22-23) \p \v 33 Tímiyanava eta máechaji­ri­sirava ema Jesús, ánipa macahe: \p —Súnsuanahi nácani tiyusta­canahi eta lámpara namica­hu­yarehi, tásihasera nanaca­pa­pucaini te jácani tayumu­ru­revahi cuarto, najiha­pai­ca­pucaini te cajune. Tacamunuhi nanaca­yarehi te anuquehe. Jéhesare, tamicau­cha­sarepa tamutu apaesa tímairi­ri­ca­napaipa nácani tisiapa­napahi. \v 34 Ene ecahehi éti, eta esuapirahi eta nímitu­rapiana, tétavi­cavahi eta tamicau­chiraya eta iáchanevana. Tímiju­ni­ji­cayare eta emaurivahi. Téhesera vahi esuapahini, tétavi­cavahi eta tamapi­cuvahi eta iáchanevana. Tanasipa tamutu eta tamaurivahi. \v 35 Eta tacahe, machu ecaina­jiruva tayehe eta juca esama­que­neanahi ímaha­que­nea­na­hivare, machu tayanariana te timapicu eta iáchanevana. \v 36 Téhesera yátupina esuapa eta nímitu­rapiana, tétavi­cavaya eta tamicau­chi­raheya tayehe eta ítare­si­ranahi. Tásiha, vahi eyasea­ca­nuimahi nímechahe eta tiárami­careana —macahepa. ­ \s1 Ema Jesús máimereuchavaca eta náejecapiravana ena fariséoana énapa ena escribánoana \r (Mt 23.1-36; Mr 12.38-40; Lc 20.45-47) \p \v 37 Tacahe, te títapi­ricapa ema Jesús eta máechaji­sirahi, témeña­havapa ema émana fariseo. Macumpi­rachapa tinipa­na­yarehi te mapena. Masuapa­hisera ema Jesús. ­ Tiyanapa te mapena ema fariseo. Te tiúripa eta tinicacare, téjacapa ema Jesús te mesa. \v 38 (Tiuri, ena fariséoana, jucarihi eta nayeherepi te tinica­nayare, tayana­pa­ne­hipuca tipachi­va­huanahi, ticasi­pa­va­hu­nu­ma­na­ya­re­hisera. Eta juca nasipa­vau­ru­si­ravahi, namava­rairahi náechipe­ji­cahini eta náchanevana.) Émasera Jesús, vahi masipa­vau­ru­ca­va­nu­mahini. Tacahe, máraminehi ichape ema maca fariséo eta mamaitau­chirahi eta nayehe­re­pianahi éna. \v 39 Émasera ema Viáquenu Jesús máichapa: \p —Eti fariséoana, eta eyehe­repiana, ecaeña­ma­ra­cavahi esipa­canuma eta enisi­rareana étapa eta érirareana, emava­rairahi táetsera­rui­nahini tasiapahini eta pecatu te iáquehe. Étisera iápaju­pa­navahi eta tachipe­jivahi eta iáchanevana táichavene eta evaina­ra­jivana, étapa eta tavayua­si­rahehi eta ejamu­ra­chirahi tamutu. \v 40 ¡Tétavi­ca­va­samihi eta tamura­cavahi eta esamureana! Ema Viya vahi tácarichu máimaha eta te iáquehe eta tiávihahi te ínahu. Éneri­chuvare máimahahi eta tiávihanahi te amahe esamureana. Éma yátupihi eta máimati­rahehi. \v 41 Tatupa­racahi ejapa­nu­rahiya nayehe ena ticamu­nu­vanahi. Tátupiruva te esamureana te échaji­ricava apaesa tacuija­sarepa tachipe­jivaina eta iáchanevana. \p \v 42 ¡Páurehesami eti fariséoana! ¡Tétavi­cavahi eta tamura­cavaya eta ícuñayare! Éti ímija­chavahi yátupi­quenehi eta religió­so­hérahi eta epami­sirava eta ecama­va­huirahi me Viya eta diésmuri tayehe tamutu eta évaraqui. Ecuna­cha­carehi taicha éta. Váhisera ecatiu­cha­va­cahini ena achaneana páureana macatiu­cha­va­rahana. Váhivare émuna­cahini ema Viya. Yátupi titupa­ra­cahehi eta ecamavahu eta diésmuri iámavahuana. Éneri­chuvare titupa­ra­cahehi eta ejapa­nu­raivaya, yátupi­navare eta émuna­siraina ema Viya. \p \v 43 ¡Jucari­hivare eta apana tiviuchahehi eti fariséoana! ¡Tétavicava eta esiña­va­vai­sirahi! Emetapa evaraha tipicau­chaheana, ticaeja­caheana te táurinaquene siya eta te iúruji­si­ra­revana. Evara­havare tipicau­cha­hea­na­yarehi eta náechaji­si­raheana ­ te cálleana. \p \v 44 ¡Jucari­hivare eta apana tiviuchahehi eti escribá­noana, étipa eti fariséoana, táichavenehi eta apimi­rai­rahehi! Ímija­chavahi epicau­cha­ca­rehiji. Étisera eta eyehe­repiana, émeje­ca­pavacha ena achaneana eta náehisirahi ema Viya. Páureanasami éna. Váhi náimatie­que­ne­hahini eta náejeca­pi­ravahi táichavene eta evayua­sirahi eta ecaete­mai­ra­vacahi —máichavacapa ema Jesús. \p \v 45 Matiari­hivare ema émana maestro eta mavanai­ripiana ema Moisés. Máichavarepa: \p —Tata maestro Jesús, eta piyuna­si­ravaca ena fariséoana, tétavi­cavapa tayuna­si­ra­havihi víti apanavare viti máestroana. ¿Pivara­hapuca vicaviu­re­va­hi­vareni víti? —máichapa. \p \v 46 Tacahe, ema Jesús majicapapa: \p —¡Eti apanavare eti máestroana, tétavi­ca­va­hivare eta eviurevahi! ¿Tájaha tacayema epami­ca­vacahi ena apamuriana achaneana eta júcana eyehe­repiana tacaje­ra­queneana? Nájinapa tirata­haimahi títaucha. Apanasica éti váhivare ítauchahini. \p \v 47-48 ¡Jucari­hivare eta apana tiviuchahehi eta tamura­cavaya eta ícuñayare! Éti ecaijare apimirana, taicha ímija­chavahi machanerahe ema Viya eta eyehe­hea­ra­sirahi eta náecariana ena profetanaini nacapa­ruanahi ena iáchuca­na­veanaini. Puiti étarichuhi tacahehi eta epane­re­ruanahi eta evarairahi ecapa­cahavi viti mavana­ranahi ema Viya taicha eta épuruirahi eta vímitu­ra­pianahi táurique­neanahi. \v 49 Ema Viya, acane tímatihehi eta ecuti­ra­yarehi eta napanereru ena iáchuca­na­veanaini ticapa­canahi ena profetanaini. Eta tacahehi eta máechaji­ri­ru­vanahi: “Nuvane­cayare ena profetana; tásiha, nuvane­ca­yareva ena apóstoleana. Váhique­nesera nasuapaimahi ena tisama­na­yarehi eta náimitu­ra­pianaya ena nuvanarana. Napana­ji­ri­ca­va­ca­ya­rechucha ena nuvana­ranahi. Natiari­hi­yareva ena nacapa­ca­ya­repahi” macahehi ema Viya. \v 50-51 Eta tacahe, numetacahe núti: Eti nujaneanana israelítana etiari­hi­que­neanahi puiti, ecaicu­ñayare, taicha timuria­cahehi eta naviurevahi ena iáchuca­na­veanaini taicha eta nacapa­pa­ji­si­ra­vacahi ena profetanaini. Acane te tépana­vainapa eta apaquehe, ema Abel máinapuiruhi nacaparuhi. Máequeneruhi nacaparuhi ema maca Zacarías, ema nacaparuhi te tamirahu eta Templo. Camuria­na­hisera ena náumuri­vanaini. Puiti étipa tamuriacahi eta ícuñayare naicha ena iáchuca­na­veanaini. \p \v 52 ¡Páurehe­sa­mi­cha­pucaini eti máestroana! ¡Camuri­quenehi eta eviure­vanahi! Tamapu­rujipa eta ímatie­que­ne­hai­rainihi eta yátupi­queneana títuca­cáreana, taicha vahi esuapaimahi, váhivare éhicaimahi. Éti tásihahi ícheji­mi­ráu­ru­ca­vacahi ena tivara­hanahi tisuapanaya, náehicaya ema Viya —máichavacapa ema Jesús. \p \v 53-54 Tacahe, eta nasamirahi ema Jesús ena fariséoana énapa ena máestroana, tisema­na­rinehi eta mayehe. Tépana­va­na­varepa náitsama­rareca eta nayase­re­si­rapahi, navarairahi nasama te máejeca­pa­va­hi­pucaini eta macaye­ma­que­nea­napahi, navarairahi eta tiviucha­yarehi éma. \c 12 \s1 Ema Jesús vahi mávaraha apimirahávina \r (Mt 10.26-31) \p \v 1 Tacahe, te jena sácheanahi, títeca­pa­ra­ca­na­paichucha ena camuri­queneana achaneana. Tiyutu­tu­ca­vanapa. Énasera ena máimitureana ema Jesús návihahi te machacaya. Tásiha, máichavacapa namutu: \p —Tímati­carehi eyehe eta levadura eta tasisi­ji­sirahi eta masa. Tacutirichu eta taparea­sirahi eta apimi­rai­ranahi ena fariséoana. Échapavaicha éti, machu napareacahe éna. \v 2-3 Ema Viya tímara­ra­cahehi tamutu eta íchaque­neanahi, tayana­pa­ne­né­nipuca eyumu­ru­ca­va­que­né­napuca te timapicu. Tisama­he­hivare tamutu eta échaji­ri­ru­vanahi. Tímati­he­hivare tamutu eta epane­reruana. Te jácani sácheyare ticaeche­rayare tamutu, tétavi­cavaya eta etsiri­hairaya taicha eta emauri­vanahi —macahepa. \p \v 4 Étiripa eti némuna­ca­sareana, numetacahe: Vahi ecupica nácani nacapa­capuca eta iáquehe, tacari­chusera náiturue­que­ne­hayare. \v 5 Numeta­caheva, macarichu ema Viya epicayare, taicha macarichu éma téchahi eta ítare­sirana. Jéhevare, éma maratahahi macami­tie­queneha eta iáchanevana tayehe eta táiñehiquene yucu infierno, te ecaina­jiruva táichavenehi eta episi­rapuca eta nacapa­si­ráhena. Jéhevare, éma epicayare. \p \v 6 Nímicu­ti­chinahe eta cáyurechicha. Éti ímija­cha­papuca vahi tasiva­chahini éta. Téñama­ca­rea­na­hisera me Viya. Éma, téchavacahi eta táitare­si­ranahi. \v 7 Evetijipa éti, éñama­ca­re­panahi me Viya. Éma téchahe­hivare tamutu eta ítare­sirana. Váiparinehi témiti­si­ca­hémahi. Eta tacahe, vahi ecueñamava éti tayehe eta ítare­sirana, taicha tétavi­cavahi eta emunavahi éti mayehe. Éma, máimatihi eta tatupa eta echuti­macana. ­ Vímereuchavayarehi eta véhisira ema Jesús \r (Mt 10.32-33; 12.32; 10.19-20) \p \v 8 Numetacahe puiti, nuti Manere­ji­ru­nuhi ema Viya: Namutu ena tímereu­cha­vanahi eta náehisi­ranuhi te namirahu ena achaneana, núti apanavare nímereuchaya eta nuchane­rai­ra­vacahi éna te namirahu ena ángeleana mayeheanahi ema Tata. \v 9 Nácanisera vahi návara­hahini náimereu­cha­vahini eta náehisi­ranuhi, núti apanava nímereuchaya eta vahi nuchane­ra­nai­nahini éna te namirahu ena ángeleana mayeheanahi ema Viya. \p \v 10 Namutu nácani ticaeca­hi­nua­na­hipuca nuti Manere­ji­ru­nuhi ema Viya, tiperdo­na­cha­careana. Nácanisera nacaeca­hipuca ema Espíritu Santo, vahi tiperdo­na­cha­ca­rea­naimahi éna. \p \v 11 Jarari­hiyare eta sácheanayare tiámaheanaya te namirahu ena nacapi­tarana eta te náuruji­si­ra­revana, énapapuca ena tuparai­rucana, énapapuca ena juéseana te jácani avasareana eta nayase­se­re­siraya. Váhisera ecueñamava tayehe eta jácani ecatiu­chi­ra­vayare. \v 12 Ema Espíritu Santo tímitu­ca­heyare eta táurivayare eta ecaye­mayare te jena sache ecaya­se­se­re­hinapa —macahepa. ­ \s1 Vahi táurica tahapasamurechahavi eta vímahaqueneanayare \p \v 13 Matiarihi ema achane te namuri ena camuri­queneana achaneana. Máechajicapa ema Jesús. Máichapa: \p —Tata maestro, pímica­tacanu, pimetaca ­ ema nuparape máijaracanu eta nuyehe parte eta nímaeque­ne­ruyare eta máimaha­quenéni ema ticachi­chanuini —macahepa. \p \v 14 Ema Jesús majicapapa: \p —Nuchicha, ¿tájaha tacayema pivaraha pinacanu juésnuyare eta eyehe? Vahi nútina néchaheyare tayehe eta máimaha­que­neanaini ema ticachi­chahéni —máichapa. \p \v 15 Énerichu máichava­cavare ena apamuriana achaneana: \p —Échapa­vavare éti apanavare, machu émuna­hi­ricava, ejamu­rarahi tayehe eta tímaha­careana. Taicha eta tímaha­careana te juca apaquehe, vahi étaina ticaita­re­ca­heyare. Vahi táeñama­ca­rehini. \p \v 16 Tacahe, máimicu­tia­ra­chi­navare: \p —Matiarihi ema achane ricu. Ichape eta máesane. Tiúrina eta máevaru. \v 17 Tacahe, ema ricu mapane­rechapa, ánipa tacahe eta mapanereru: “Ániquehepa eta juca névaru, tájinapa núnasiha. ¿Tájahapuca nícharacaya? \v 18 Tiúripa­napuca nuvetataha eta núnavarahi nujanejuecha. Ichape­pa­nainapa nicha eta táitsivaya. Tiúripa­nainapa, apaesa táirijica tamutu eta néchatijiru étapa eta apamuriana nucaye­he­queneana. \v 19 Tásiha, nucahénapa: Jéhevare puiti tétávi­cavapa eta núrivayare. Tájinapa níchira­vaimahi. Ichape­murihi eta núnaru. Tarata­haquene juca áñoanayare. Nucana­ra­cavaya núti. Tamutu sache tiúriya eta nunisira, néraya. Ichape eta núrisa­mu­revaya” macahepa ema ricu. \v 20 Tásihasera ema Viya máichapa ema achane: “Tétávicava eta pisunsuva, piti achane. Puiti jena yati pépenaya. Tájina vahi pítapa­naimahi eta juca piúnaruhi”. \v 21 Ene nacahe ena achaneana ticuru­ji­ricana eta náimaha­queneana nayehe­chi­ra­varichu. Vahi nápane­re­chahini naicha eta táuriqueneana tacuna­cha­ca­rehini me Viya taicha tétávi­cavahi tahapa­sa­mu­re­chirahi eta nacaima­ha­que­néraya. \s1 Ema Jesús tímitucahavi eta majaneasirahavihi ema Viya \r (Mt 6.25-34) \p \v 22-24 Te apahe­quenepa, ema Jesús máichavacapa ena máimitureana: \p —Étisera, nuvaraha ácasiñava yátupina mayehe ema Viya. Vahi ecucae­ña­ma­ra­ca­vavaicha tayehe eta enica­que­nerepi étapa eta emuiri­harapi puiti juca ítare­si­raichaha. Eta enica­que­nerepi étapa eta emuiri­harapi, tájina táeñama­va­ca­revaina. Ímara­ra­ca­richuhi eta cáyureana. Vahi tacaeña­ma­ra­ca­vahini tayehe eta tanica­que­nerepi. Vahi táevacahini, váhivare táechati­ji­ri­cahini, táunaca­hi­pucaini eta tanica­que­neyare. Émasera ema Viya máechapa­ji­ricahi máijara­sirahi tamutu eta tanica­que­ne­repiana. Evetijipa éti, iápaju­pa­navahi eta éñama­ca­révahi me Viya tayehe eta cáyureana. \v 25 Vahi táuricahini eta ecaeña­ma­ra­ca­vahini eta júcana. Eyehe éti, nájina narata­hahini étiji­vai­nahini ecaju­ru­ca­vahini, tayanapane te tihapa­sa­mu­re­cha­he­hipuca. \v 26 Vahi étiji­vaimahi íturucava ecaju­ru­ca­vahini, váhivare táuricahini ecaeña­ma­ra­ca­vahini tayehe eta júcana. \p \v 27 Ímara­ra­ca­richuhi eta tajuru­sirahi eta flúreana, vahi tacaeña­ma­ra­ca­vahini tacaema­ta­nehini, táijuru­re­ca­hi­pucaini. Táitsiva­hisera, te tépunehapa, tétavi­cavahi táurinavahi eta taflurene. Nájina nácuti eta nacamui­rihaira eta táurinava, émaripa ema víyarahaini rey Salomón eta tajanu­nusira eta macamui­ri­hai­ra­hinihi. \v 28 Apanasica ema Viya máijaracahi eta táurinavahi, ánipi­ri­chu­hinéni eta táitare­sirahi. Evetijipa éti eta máechapa­ji­ri­si­rahehi, máijara­si­ra­he­yarehi eta emuiri­harapi eti achaneana. ¿Tájaha tacayema vahi ácasi­ña­vahíni eta mayehe? \v 29 Eta tacahe, vahi ecucae­ña­ma­ra­cavaicha tayehe eta enica­que­ne­repiana étaripa te échuri­ria­capuca eta une érayare. \v 30 Ena apamuriana achaneana te juca apaquehe, ichape­murihi eta tacaeña­ma­ra­si­ra­vacahi eta júcana. Vahi nácasi­ña­vahini mayehe ema Viya, nacucha­pa­hi­pucaini eta máijara­ru­yarehi éma. Étisera, ecasi­ña­va­yarehi eta matiari­hirahi ema Ecaiyaquene. Máimatihi éma tamutu eta ecamu­nui­ra­vanahi. \v 31 Eta tacahe, tativayare íjaracava ecaema­ta­neacaya ema Viya, ecasa­mu­reraya eta ítauchi­rayare tamutu eta mavara­ha­que­neanahi. Máimaha­rinepa éma. Tíjara­ca­heyare tamutu eta ­ ecamu­nu­queneana. \s1 Te vicajirica eta vímahaqueneana, vijacapayare eta táitsivayare ánaqui te anuma \r (Mt 6.19-21) \p \v 32 Vahi ecupica, eti nuchicha­naveana. Tayanapane vahi camuri­hé­nahini, eti máichuha­que­neanahi ema Ecaiya­quenehi. Éma téchahehi. Eta tacahe, tétavi­cavahi eta mavapi­nai­ravahi eta majaca­pi­rahehi, machane­raheya. \v 33 Tacahe, te ecaima­ha­que­nepuca, íjara­re­cayare eta ímaha­queneana. Íjara­cayare nácani ticamu­nu­vanahi. Tásiha, ema Viya máimahainepa, éma tíjara­ca­heyare eta táitsivayare ánaqui te anuma. Máitava­ca­cainapa eta ecaima­ha­que­néraya. Tájina­varepa tévajai­ca­vaimahi. Váhivare táeñama­vacare ánaqui taicha nájinapa tiámeye­cha­hemahi, váipavare cachusi­rimahi eta ímaha­que­nea­nayare. \v 34 Éti, te ecasa­mu­repuca eta ímaha­que­neanahi te juca apaquehe, evarahahi enasiyare te juca. Vahi ávara­hahini ejuni­ji­cahini eta ímaha­queneana. Téhesera te ecasa­mu­re­hi­chapuca eta ícuchiana te anuma, ánaqui evara­hayare eyana­va­neyare. \s1 Yátupina eta vicuneuchiravaina \p \v 35 Éti, yátupina eta ecucha­pi­ranuya eta nuchaviraya. Etsecavaya tamutu sácheana. \v 36 Ácutihi nácani achaneana músuana titseca­vanahi te tapaja navejie­que­néraya ema náquenu eta machavi­raipahi másihairahi mayehe ema arayenahi. Te máehaha­mecapa eta tapaja, eneva­ne­yarepa éna navejie­que­ne­hayare. \v 37-38 Tayanapane enumu­hupuca yati, tijara­ra­hipuca eta machavi­ra­yarehi ema náquenu. Tétavi­ca­vasera eta náurica­ca­revahi ena músuana eta machima­pirahi ema náquenu eta nacucha­pirahi, te vahi náimacae­que­ne­hahini. Nutupiruva numetacahe: Yátupi­na­sarepa eta máurisa­mu­re­vayare ema náquenu, macaeja­ca­va­cainapa te mamesara, máenica­va­cainapa. Émaja­ca­ru­vainapa máechapa­ji­ri­ca­va­cayare. \v 39 Nuvaraha ácaicu­tia­ra­quenéna. Machu ácutiriana mácani achane námeyeruhi ena tiámerahiana. Tájina máechapia­vahini tájahapuca hórayarehi eta náiteca­pau­chiraya te mapena. Te máechahi­pucaini, ticuneu­cha­vai­pahini éma, váipasare nacuame­ye­chahini. \v 40 Eta tacahe, éti écaune­cha­vayare tamutu sácheana, taicha vahi échaimahi tájamu­hu­ya­repuca eta nuchavi­rayare nuti Manere­ji­ru­nuhi ema Viya, machu iárameca —macahepa. \s1 Nararihi ena músuana tiúriana. Nararihivare ena músuana máurirahana \r (Mt 24.45-51) \p \v 41 Tacahe, ema Pedro mayase­recapa. Ánipa maicha: \p —Tata Náquenu, eta juca pímicu­tia­ra­cha­que­ne­havihi, ¿viyehe­ya­re­chu­chapuca viti dócequeneana, téhesera vimutupuca viti véhica­vianahi? —macahepa. \p \v 42 Tacahe, ema Viáquenu majicapapa: \p —Nímicu­ti­chi­nahepa eta apana. Macañá­ri­hipuca ema empleado máetaviuchahi eta máitupa­ji­jia­si­ravahi. Tisuapa­ji­ra­hivare éma. Ema máquenu tiyana­yarehi te apana avasare. Táitusiava matupa­racahi ema empleado eta máijara­siraya eta tinicacare ena apamuriana machamu­su­vanahi. \v 43 Tétavicava eta máurica­ca­revaya ema maca ticatu­pa­rahahi, te tamutuhi máitaucha jácani machima­pirana ema máquenu. \v 44 Németeaca, eta tamutuirahi tiuri eta machima­pirahi, matupa­ra­cainapa éma téchayarehi tamutu eta máimaha­queneana. Eta tacahe, nuvaraha ácutipaini ema maca empleado tiúrihi eta máitauraiva. \v 45 Téhesera, váhipuca tiuri eta mapane­reruana ema mácani empleado, máimija­chaichucha tiyere­yarehi eta máiteca­pi­ra­yarehi ema máquenu. Tásiha, macaete­ma­ji­ri­ca­va­ca­papuca ena machamu­su­vanahi, énapa ena vanara­canahi. Máichapapuca eta piesta, téniricapa térapa, ticavahapa. \v 46 Tásiha, vaipa maneca­pau­cha­vahini te títecapapa ema máquenu. Tásiha, machima­racapa ema empleado eta mamapa­chi­chi­ji­siraipa eta máimaha­queneana. Eta tacahe, ema máquenu macava­nai­ri­pinapa náestacayare muraca, taicha eta mamasua­pa­ji­raivahi. \p \v 47 Tacutiquene mácani musu, te máechahi eta mavara­ha­que­neanahi ema máquenu, tásiha vahi máitauchahi eta mavana­hianahi éma, muraca­yarehi eta macaicu­ñai­rayare. Ticaesta­yarehi éma. \v 48 Mácanisera musu, te vahi máechahi eta tacaye­ma­queneana, tásiha téjeca­pavapa, éma apaesa­yaréchu eta máicuñayare. Étipa eti ecaimi­tu­ca­sianahi eta yátupi­que­neanahi, tatupa­racahi ímitu­ca­va­cayare ena apamuriana achaneana. Núti, ánaquia­paripa eta nímitu­si­ráhehi; tásiha puiti, étipa táehanacahi eta juca ímitu­re­si­rayare. ­ \s1 Ena achaneana nacatianacainapa ena téhicanaya ema Jesús \r (Mt 10.34-36) \p \v 49-50 Núti, eta nítesirahi te juca apaquehe, tímite­canuhi eta népeniraya. Yátupiyare eta nucata­ji­vai­rayare, naicha ena ticatia­na­canuana. Éti apanava, ticatia­na­ca­hea­nayare táichave­ne­yarehi eta éhisi­ranuhi núti. Tímicu­ti­ji­ri­ca­va­yarehi te tipaica eta yucu, eta tamuruira eta muiji. Eta juca, nuvara­ha­quenehi táitaucha­va­va­nehini. \v 51 Éti ímija­chai­papuca eta nítesirahi te juca apaquehe, tájina tácaye­ma­ca­rémahi, ímija­chai­pa­va­repuca tiúrica­va­ca­re­yarehi nícha. Váhisera ene tacahe. Táichaveneya eta éhisi­ranuhi, ena achaneana tépuru­heanaya téraji­ca­vanaya eyehe. \v 52 Taicha puiti juca vicaiju­heyare, te natiari­hi­na­papuca te étanahi peti mácani achane, esu mayena, esu machicha, ema machicha, ésupa esu chínenaca. Te mapana­na­hipuca ena téhica­nuanahi, tásiha apina­na­hipuca ena ticatia­na­ca­nuanahi. Téhesera apina­na­hipuca ena téhica­nuanahi, mapana­na­hi­va­repuca ena ticatia­na­ca­nuanahi. \v 53 Mácani achane, súcani esena, te natiarihi ena nachicha­naveana, nacati­cha­yarehi ena ticachi­chanahi táichave­ne­yarehi eta náehisi­ranuhi éna. Mácani apana achane masuapa­ji­rai­rahahi, súcani esena, nacati­cha­yarehi ena nachicha­naveana táichavenehi eta náehisi­ranuhi, énapa ena nachine­na­naveana. ­ \s1 Ena achaneana timasuapanahi eta máimeruana ema Viya \r (Mt 16.1-4; Mr 8.11-13; Mt 5.25-26) \p \v 54 Tacahe, ema Jesús máechajicapa ena achaneana: \p —Te ímaha timapi­curume, émetea­caripa tiquivayare. Ene tacahehi. \v 55 Técati­ca­vapuca te vana, émetea­caripa váipavare tiquivai­mahi\f + \fr 12:55 \ft Te jena ava­sare Judea, te táeri­sine eta sache eta tási­ra­reasa eta tiquiva. Éta­sera eta táuchu­siha eta téca­ti­cava te vana, táji­ji­cahi tamutu, taicha tiju­ru­hi­mu­hu­hi­vare.\f*. Énevare tacahehi. \v 56 ¡Eti masuapa­ji­rai­rahana! ¡Yátupi­hinéni ímatie­que­nehahi te tiquivayare, váhisera ávara­hahini ímatie­queneha eta máimeruhehi ema Viya, te juca sácheana nucacha­ne­rahehi! \p \v 57 ¿Tájaha tacayema vahi ávara­hahini éhica eta juca yátupi­queneana? \v 58-59 Járaja­painapa eta sache ticaicu­ña­nainapa namutu ena achaneana. Tacamu­nurichu etanu­cayare puiti ema Viya, ecasi­ñayare ecuchu­cui­yavaina. Eta juca tímicu­ti­ji­ri­cavahi mácani achane te ticame­tau­cha­casiya. Tatupa­racahi tativaya máetupi­ri­ca­numaya eta mayasea­si­rayare perdón ema timetauchahi, mapurare vuíchaha masiapahini te cárcel. Taicha te masiapapa, ticaje­rae­que­nénapa eta máuchucuiraina. Numeta­cahehi puiti: Te jácani esiapa eta yucu infierno, váhiquene iúchucaimahi éti —máichavacapa ema Jesús. \c 13 \s1 Tavaraha náeneuchava ena achaneana \p \v 1 Étarichu te jena sache, títeca­pa­na­varepa ena apamuriana achaneana. Nametacaipa ema Jesús eta táiñehiquene máichaquenehi ema Pilato, étaripa eta máimica­pa­si­ra­vacahi ena tiyuja­ra­canahi te jena Templo te Jerusalén. Ánivare nacahe: \p —Ena nani, galiléoanahi éna. Tépenanapa te tachaca­yanahi eta sárareana nacapa­ruanahi námava­huá­sanahi. ¿Étapuca eta nasipe­ca­tu­rai­va­hipuca tímica­pa­ca­vacahi? —nacahepa. \p \v 2 Tacahe, ema Jesús máichavacapa: \p —Éti ímijachaipa táimica­paruhi eta nasipe­ca­tu­rai­vanahi ena nani nayehe ena apamuriana najanea­nanahi te Galilea. \v 3 Nútisera numetacahe: Váhira étainahi táimica­pa­cahini eta nasipe­ca­tu­rai­vanahi. Vahi étapa­racaina. Tacamu­nusera éneuchavavane éti, machu táijahúchava eta épenira, machu ácuti éna. \v 4 Némechahe ena nani diéciocho­queneana tacapa­ruanahi eta táevajai­si­ravahi eta torre tayucha­ma­rainihi te calle Siloé. Ímija­cha­papuca táimica­pa­ca­vacahi eta táichapevahi eta naviureva, naveti­ji­papuca nayehe ena apamuriana ticava­sanahi te Jerusalén. \v 5 Nútisera numetacahe: Váhira ichapena eta naviureva ena apamuriana. Étiripa, te vahi ecueneuchava, éneri­chuvare tíjahú­chavaya eta épenira —macahepa. \s1 Ema Jesús máimicuticha eta yucuqui máhiriquire \p \v 6 Eta máechaji­ri­sirahi ema Jesús, máimicu­ti­ji­ri­chinapa. Ánipa macahehi: \p —Matiarihihi ema achane. Tatiarihihi eta masucure higo. Máhiri­qui­re­hisera. \v 7 Tacahe, máichapa ema mamusura: “Mapanapa año vahi ticahi eta juca nusucure. Péchupai­cayare puiti taicha tiápita­vái­ricaipa eta te juca isaniti” macahepa. \v 8 Émasera ema musu majicapapa: “Tiúripa­na­pucaini, tata, vicucha­pai­chahaini étanai­na­varéni año. Nuvaraha némuri­na­he­chayare eta máteji apaesa tacahi­pa­pucaini. \v 9 Téhesera váhique­né­nai­chapuca tacucahi, néchupai­ca­sarepa” macahepa ema musu. \s1 Ema Jesús macanaraca esu esena tépiñumaiquehe \p \v 10 Te apanapa sávaru, ema Jesús tímitu­re­ca­varepa tayehe eta náuruji­si­rareva. \v 11 Sutiarihihi esu esena mávaháruhi ema éreana, tépiñu­mai­quehehi eta suítaresira. Vahi táurihini sutupi­na­hahini. Diéciocho áñoripa eta sucaju­mairahi. \v 12 Te máimahapa ema Jesús, máichuhapa. Tacahe, supauchapa. Máichapa ésu: \p —Páurevi piti esena, picajumahi. Puítisera pinara­cainapa —máichapa. \p \v 13 Tacahe, ema Jesús manacapa eta mavahuana te suápusi. Enevanepa titupi­nahahi ésu, tinaracapa eta sujumainihi. Ichape­rinehi eta sucuna­chirahi ema Viya. \v 14 Matiari­hi­hivare ema táquenu­ruhahi eta náuruji­si­rareva. Eta máimarahi eta juca, tisema­rinehi taicha eta macana­ra­sirahi ema Jesús esu sucaju­maquene te jena sache sávaru tacapi­ca­hu­quenehi. Tásiha, máichavacapa ena achaneana: \p —Saisi sache tatuparaha eta vicaema­ta­neraya, éneri­chuvare eta nacaipui­ra­yareva ena nacaju­ma­queneana. Puítisera juca sache, vahi táuricahini nacaipuhini taicha tacapi­ca­hu­quenehi —macahepa. \p \v 15 Tásiha, ema Viáquenu Jesús, majicapapa: \p —¡Tétavi­cavahi eta tamuracava eta esamureana! Te ticaitiquihi eta epera te jácani sache sávaru, eveja­pua­ca­yarehi eta ésichi­rayare eta une, tayanapane tacapi­ca­hu­que­ne­hinéni eta sache. \v 16 Suvetijicha esu suca esena vicuti­quenehi achane, mámarie­quenehi ema viáchucaini Abraham, ticata­ji­ca­carehi eta nucana­ra­si­ra­yarehi tayehe eta máitiarapi ema Satanás. Taicha dieciocho áñoripahi eta máecáju­ma­chirahi ésu. ¡Táuricahi nucana­ra­ca­yarehi puiti juca sache tacapi­ca­hu­quenehi! —máichapa ema Jesús. \p \v 17 Eta nasamirahi ema Jesús, namutu ena ticatia­na­canahi titsiri­ha­na­rinehi. Énasera ena apamuriana achaneana tiúrisa­mu­rea­na­rinehi, taicha eta náimairahi eta táurica­ca­re­queneana máichaque­neanahi ema Jesús. \s1 Ema Jesús máimicuticha eta taqui eta mostaza \r (Mt 13.31-32; Mr 4.30-32) \p \v 18 Ánivare macahe ema Jesús: \p —Puiti nuvaraha nímicu­ti­chinahe eta nímitu­rapiana nuti Manere­ji­ru­nuhi ema Viya. \v 19 Tacutihi eta ánichi­chaquene taqui eta mostaza. Te máevacapa ema achane te máesane, tiúnara­hi­yarehi eta tajurusira. Tásiha, járaja­painapa eta cáyureana, ticama­ca­ji­yarehi te tatavana eta sucureca. \s1 Ema Jesús máimicutichavare eta lévadura \r (Mt 13.33) \p \v 20 Ánivare macahe ema Jesús: \p —Nímicu­ti­chi­na­he­yareva eta apana. \v 21 Eta nímitu­rapiana tacuti­hivare eta lévadura. Esu súcani esena tiúrihi eta tasisi­jisira eta suyehe lévadura te tamutu eta suépiyaruhi masa, tayanapane apina­pucaini arroba eta suyehe jarina, tasiha­ji­ca­hisera. Jéhesare, tiápuca­yarehi tiuri —macahepa. \s1 Vicamesavayare visiapa te tapaja ánicurichu \r (Mt 7.13-14, 21-23) \p \v 22 Ema Jesús tiyanavare tipaica. Máimitu­ca­vacahi ena achaneana te jácani avasare máiteca­pi­hapahi. Macaijuhehi eta Jerusalén, váhisera máiteca­pa­va­nehini. \v 23 Matiarihihi ema tiyase­se­recahi éma, ánipa maicha: \p —Tata Viáquenu, ¿váhipuca camuri­ha­via­nainaya viti viúchucu­hanaya? —máichapa. \p Tásiha, éma majicapapa: \p \v 24 —Vahi táechacare te ánimu­ri­hea­na­ya­rei­chupuca eti esiapanaya eta mávasa ema Viya. Étisera tacamunu epamicava esiapaya puiti. Vahi ecuyacuji. Taicha camuria­nayare ena apaesa­chi­charichu eta navarairahi tisiapanaya, váhisera títuji­ca­va­naimahi. \v 25 Taicha járaja­painapa eta sácheyare, nérata­cainapa eta tapaja. Tásiha, íteca­pa­papuca éti, éhaha­mecapa eta tapaja, epiara­canupa: “Tátachicha, pivejie­que­ne­hahavi”. Tásiha, nujica­pa­hénapa núti: “¿Nájaha­hesica éti? Vahi nímatihe. Váhivare nuchane­ra­hénahi éti”. \v 26 Tásiha, ejica­pa­nui­na­papuca: “Vítirichu picacha­ne­que­neanahi te mesa eta vinisirahi. Pímitu­ca­ha­vi­hivare te plaza te jena viávasa”. \v 27 Tásiha, nujica­pa­hé­na­varepa: “Esama­nuripa, vahi nuchane­rahéna éti. Évuisiha eta te juca, emutu eti íchara­hianahi eta tamauri­queneana” níchahénapa. \v 28 Járaja­painapa eta sache ímahainapa te tajuhe eta mávasa ema Viya te návihahi ena viáchuca­na­vea­nainihi: émaripa ema Abraham, ema Isaac, ema Jacobo, énapa namutu ena profetana. Étisera enasinapa te aneca. Tétavi­cavaya eta íyauchi­ravaya, ecapi­ti­quia­he­chi­ravaya taicha eta ecati­sa­mu­ré­ravaya étapa eta etsiriraya eta emasia­pirahi. \v 29 Nasapiha tisiapanaya ena camuri­queneana achaneana tiásiha­nayare te tamutu avasareana te juca apaquehe. Tétavi­ca­vainapa eta náurisa­mu­revaya. \v 30 Tásiha, te jena sácheyare, nácani téquene­hanahi puiti, nasapi­hainapa tisiapa­nayare. Étisera eti ínapu­reanahi puiti, étina­varepa vahi ítuji­ca­vaimahi esiapa —máichapa ema Jesús. \s1 Ema Jesús ticatisamureva náichavene ena achaneana ticavasanahi te Jerusalén \r (Mt 23.37-39) \p \v 31 Tacahe, te jena sáche, títeca­panapa ena fariséoana te mávihahi ema Jesús. Náichapa: \p —Piyana. Pitátájiva piúchuca eta te juca. Taicha ema Herodes mavaraha ticapa­ca­viyare —nacahepa. \p \v 32-33 Émasera ema Jesús majicapapa: \p —Eyana emetaca ema mácara ticaete­ma­ra­hiquene. Vahi típica­ra­re­ca­nuimahi núti eta juca mameta­rapihi. Nunasi­ya­rechaha puiti, nucana­ra­re­ca­nu­mayare ena nacaju­ma­queneana énapa ena návahá­ruanahi ena éreanana. Núti jucarihi eta némata­ne­re­pipahi eta tímipai­ca­nupahi puiti juca sácheana, nítaucha­nu­mayare tamutu. Vahi émainayare técha eta népeniraya. Yátupisera eta Jerusalén návasahi ena ticapa­hianahi ena profetanaini. \p \v 34 Tétavi­cavahi eta táimica­ti­sa­mu­re­chiranu eta viávasa Jerusalén. Namapuruji ena tachicha­na­vea­nasami. Éna, ticapa­pa­ji­canahi ena profetanaini mavana­ranahi ema Tata. Puiti navara­hainapa nútipavaya ticapa­canuana. Ichape­mu­rinehi eta níchuira­vacahi éna, náurujia­ca­nuhini tacutihini eta varayu te tacuru­ji­muriha eta tachicha­naveana te tapava. Váhique­nesera návara­hahíni. \v 35 Náimahai­na­pasera eta náichara­ra­ca­vayare. Ticaqui­pai­ca­siyare tamutu eta napenana. Táimiju­na­va­cainapa éna eta napisiraya. Numeta­ca­hevane puiti: Eta nínajia­si­ra­va­cainapa, vaipa tímaha­nua­naimahi. Tiámainu­ca­vainapa te náitsivacha eta napane­reruana, navara­hainapa tijaca­panuana. Nacahénapa: “Ichape eta vicuna­chiravi píti vanairu­ca­que­névihi me Viya” nacahénapa. \c 14 \s1 Ema Jesús macanaraca ema achane tiámaquiape \p \v 1 Tacahe, te jena sache sávaruhi, ema Jesús ticaichu­ha­casihi tinipanaya te mapena ema émana náiyamuri ena fariséoana. Ticaichu­ha­ca­sia­na­hivare ena apamuriana fariséoana, énapa ena máestroana tayehe máimitu­rapiana ema Moiséni. Navarahahi nacaicu­tia­ra­yarehi ema Jesús. \v 2 Tíjahú­chavapa tímerecava te nataracu ema émana achane macaju­maquene. Tiámaquia­pe­vacahi éma. \v 3 Ema Jesús, eta máimairahi ema macaju­maquene, mayase­re­ca­vacapa ena natiari­hi­que­neanahi: \p —¿Táuricapuca vicana­ra­cavaca ena nacaju­ma­queneana puiti juca sávaru­mu­huirahi tacapi­ca­hu­quenehi? —máichapa. \p \v 4 Énasera vahi najica­pahini, timati­na­na­richucha. Tásiha, ema Jesús macara­ta­vauchapa ema macaju­maquene. Eta macara­ta­vau­chirahi, enévanepa tinaraca. Tacahe, máevatacapa mayana te mapena. \v 5 Tásiha, máichavacapa ema Jesús: \p —Nímicu­ti­chinahe puiti. Éti, németeaca májina émanaina achane vahi macuja­pa­nuhini eta mapera burro, mavuiye­rapuca, te tiáquipai­cavahi te pusu te jena sache tacapi­ca­hu­quenehi. Eta máeñamirahi, tipatsi­ca­va­yarehi macaeche­pupana eta paure sárare, tayana­pa­ne­hinéni eta sache tacapi­ca­hu­quenehi —máichavacapa. \p \v 6 Énasera vahi napatsi­ca­vahini najica­pahini. Timati­na­na­richucha. \s1 Eta maconsejarapianahi ema Jesús \p \v 7 Eta máimara­ra­si­ra­vacahi ema Jesús ena macumpi­ra­cha­que­neanahi ema fariseo, énajivahi tinere­jiu­chavana eta náejasi­ha­yarehi tiúrina­panana. Tacahe, ema Jesús maconse­ja­cha­vacapa, ánipa máichavacahi: \p \v 8 —Te natiari­hi­napuca nacumpi­rachahe, vahi ecaina­pu­pui­ca­vaimahi ecaejacava tayehe eta téjasi­ha­careana taicha tijuricati eta máejasi­ha­yarehi mácani ticapi­ca­hu­panahi eyehe éti. \v 9 Taicha ema téniricahi, éma ticaeja­re­ca­yarehi, tijuricati macaeche­pucavi te péjasihahi macaeja­si­ha­yarehi mácani apana. Titsiri­ha­ca­repahi eta macaeja­ca­vihini te náequenemuri. \p \v 10 Te ecaichu­ha­ca­sipuca, ecaeja­cavaya te náequenemuri, apaesa ema téchahi tíchuha­hénapa ticaeja­ca­heyare te návihahi ena tipicau­cha­ca­rea­na­panahi. Tásiha, ecuna­cha­ca­ré­na­sarepa nayehe ena natiari­hi­queneana. \v 11 Taicha nácani ticasi­ña­va­vai­canahi tímija­cha­vanahi ticapi­cahuana, ema Viya máimica­tsi­ria­ca­va­ca­yarehi. Nácanisera mánsuanahi eta náitaresira, ichapeyare eta nacuna­cha­ca­re­vayare me Viya. \p \v 12 Ema Jesús maconse­ja­chavare ema fariseo, ema ticumpi­ra­recahi: \p —Píti apanavare, te péniri­cayare, vahi nacucarichu píchuhavaca ena pémuna­ca­sa­rea­nahicha, ena pipara­pe­na­vea­napuca énaripa ena rícoana, táichave­nénahi eta pivarai­rainahi títsiri­ji­ca­vanaya eta piyehe. \v 13 Píchuha­va­ca­yareva ena páureana, nácani nacahe­ma­hianahi: túpúpa­vaquiana, masariana, púchuquiana. \v 14 Taicha ena nani, vahi títsiri­ji­ca­va­naimahi eta piyehe. Táitsivasera tétávi­ca­vayare eta piúrica­ca­re­vayare píti eta pijaca­pi­rayare eta pícuchihi te jena sácheyare picacha­ne­va­cayare ena náurique­neanahi macaeche­pureana ema Viya —macahepa. \s1 Ema Jesús máimicutichinavare ema achane tíchuhavacahi ena achaneana, máeniruanayare \p \v 15 Tacahe, eta nasamirahi ema Jesús ena natiari­hi­que­neanahi te mesa, téchajicapa ema émana. Ánipa macahehi eta mayehe ema Jesús: \p —Tétávi­ca­vayare eta viúrica­ca­revaya te visiapapuca eta mávasa ema Viya, vinicayare te mamesara —macahepa. \p \v 16 Tásiha, ema Jesús majicapapa, máichapa: \p —¡Jéhesare, te esiapa­pa­pucaya! Nímicu­ti­chinahe puiti. Matiarihihi ema émana achane téniricahi eta ichape­mu­riquene tinicacare. Camuriana ena máichuha­que­neanahi. \v 17 Te máimahapa tiúripa eta tinicacare, mavanecapa ema mamusura mameta­cavaca náitecapa ena nacaichu­ha­ca­si­que­neanahi taicha tiúriripahi eta tinicacare. \v 18 Namutusera natanucapa eta náetsera­ru­yarehi. Ema apana ánipa macahehi: “Vuíchaha nítuji­ca­vaimahi níteca. Nuyana­nu­mayare nímaha­pa­nayare eta nuvacha­reruhi apaquehe”. \v 19 Ema apana éneri­chuvare, ánivare macahe: “Picata­ji­ca­nuchaha. Vuíchaha nítuji­ca­vaimahi níteca, taicha nuyana­nu­mayare nímaha­pa­nayare eta cinco yúntaquene vuiye nuvacha­re­rua­nahi”. \v 20 Ema apana ánivare macahe: “Nupaenumava nítauchavahi eta nuveha­ca­cairahi. Eta tacahe, vahi nítuji­ca­vaimahi níteca”. \v 21 Te tichavapa ema musu vanairucahi, mametacapa ema máquenu eta namaitu­ji­si­ra­va­vacahi títecana ena máichuha­que­neanahi. Tásiha, tisemapa ema máquenu. Máichavarepa ema musu: “Tiuri, piyana puítirichu te plaza étapa te cálleana. Píchuhavaca ena páureana, ena masariana, ena púchuquiana, nácani pétupia­rua­nayare nacahe­ma­hi­que­nea­nahi”. \v 22 Tacahe, te tichava­varepa ema musu, mametacapa ema máquenu, máichapa: “Tata, nítaucharipa eta juca pivanai­ripihi. Jucari­hi­cha­hasera eta juca téjasi­ha­ca­reana”. \v 23 Tacahe, ema máquenu máichavarepa: “Piyanavare puítirichu te isanitiana. Píchuhavaca ena achaneana, nácanipa piácapa­ji­rua­na­ya­repahi te achene. Picame­savaca náiteca, apaesa nayuri­ticava eta juca téjasi­ha­careana mávacua­nai­chahahi. \v 24 Nusema­carupa puiti. Nájinava néniruimahi ena náinapu­reanahi níchuha­que­nea­nahi” macahepa ema téniricahi —máichapa ema Jesús. \s1 Vahi máejeraréna eta véhisiraya ema Cristo \p \v 25 Te jena sácheana, camuriana ena achaneana téhicanahi ema Jesús. Tásihasera, éma máeseni­mu­rihapa. Máichavacapa: \p \v 26 —Te etiari­hipuca éti evara­ha­nayare éhicanu, tacamunu epami­cavaya yátupina eta éhisi­ranuya. Nútinapa émuna­ca­pa­nayare, németa­vi­cainapa eta émuna­si­ra­vacaini ena ticachi­chaheana. Mácani achane németa­vi­ca­yareva eta máemuna­siraini esu mayena, machicha­na­vea­napuca, mapara­pe­na­vea­napuca. Váipavare éñamaimahi eta ítaresira. Téhesera apaesa­ri­chupuca eta émuna­si­ra­nuyare, vahi táuricaimahi éhica­nuhini. \v 27 Ecata­ji­vayare taicha eta éhisi­ra­nuyare. Te epica­hipuca íjaracava muraca, táimica­pa­ca­hepuca eta éhisi­ranuhi, tiúripanaichu vahi ecuehicanu. \v 28 Tacutiquene te epane­re­cha­hipuca éti épiya­re­cayare eta anuquehe peti apinapuca piso, vahi táuricahini émuna­na­si­ca­vahini enaha­ha­ji­si­ra­vai­na­richuini ecaematane, epane­re­cha­nu­ma­yarehi áyana­ya­re­hipuca egastaruya ítauchi­rainahi eta evara­ha­quenehi épiyaca. \v 29 Vahi ácaemu­ña­vaimahi épiyareca eta tiúrina peti, te vahi árata­haimahi ítaucha. \v 30 Tásiha, nacahé­na­papuca ena ticaeca­hi­hea­nayare: “Ímahapa, váhira márata­hahini máitauchahini eta jena peti, táurina­que­ne­ya­rehíji. Tíjara­ca­va­samipa. Ichape eta mamelaya” nacahe­na­papuca. \v 31 Émaripa mácani rey, te tisema­hipuca, mavarairahi máichayare eta guerra, macana­yarehi mácani apana rey camuri­pa­nanahi ena machanerana, mapane­re­cha­nu­ma­yarehi te marata­ha­ya­repuca macanara taicha éma vahi camuria­nai­nahini ena machanerana. \v 32 Eta máimairahi vahi márata­ha­yarehi, váhivare tíjara­ca­vaimahi máehaca­cahini. Tásiha, máimiva­ne­re­cainapa mayehe ema mánara­ya­rehini táitavapa eta semanerehi, vaipa nacupa­ne­re­chahini. \v 33 Ene ecahehi éti. Eta evarairahi éhicanu, epane­re­cha­nu­ma­yarehi eta ínaji­si­rayare tamutu, erata­hai­ra­yarepa yátupi eta éhisi­ra­nuyare. Taicha te vahi erata­hayare, vahi ecucae­muñava éhica­nuhini. \p \v 34 Eta icheve, tétavi­cavahi eta táurivahi taicha eta tacamu­nu­ca­revahi. Étasera eta tajachira eta icheve, tépuru­ca­repahi. \v 35 Tájinapa tacamu­nu­ca­re­vai­nahini. Ticaqui­ji­yarepa. Ene nacahehi ena tínaji­cavana eta náehisi­ranuhi. Nacutihi eta tajachira eta icheve. Te evara­hapuca ecaicutiara, tavaraha eta epane­re­chi­navaya —macahepa. \c 15 \s1 Ema Jesús máimicutichinahi te témitiaca étana uvesa \r (Mt 18.10-14) \p \v 1 Tiuri, te jácani sácheana, títeca­pa­ra­ca­na­varepa ena achaneana te mávihahi ema Jesús. Camuria­napahi éna. Natiari­hipahi ena cóbraré­ca­rahiana eta impuestoana. Namutu éna, ichape eta náepuru­ca­revahi nayehe ena fariséoana. Émasera ema Jesús, vahi máepuru­va­cahini. Tásiha, témeña­ha­vanapa éna te machacaya, taicha navarahapa nasama­ra­ra­ca­yarehi éma. \v 2 Natiari­hi­pa­hivare ena fariséoana énapa ena máestroana. Ena nani, vahi náuricahini eta macacha­nei­ra­vacahi ema Jesús ena nani achaneana. Ánipa nacahe: \p —¡Vahi tiuri eta máichaquenehi ema maca! ¡Namutuchucha majaca­pavaca ena nacahe­que­ne­tá­tájiana ticaja­cha­ha­ca­reanahi! ¡Nasapihapa macacha­ne­vacahi eta nanisirahi ena nánita­ta­jiana! —nacahepa. \p \v 3 Tacahe, te masamapa ema Jesús eta juca, máimicu­ti­chi­na­vacapa eta máimitu­si­ra­vacahi. Ánipa máichavaca: \p \v 4 —Esama­nuchaha. Nímicu­ti­chi­naheya puiti. Matiarihi ema émana achane. Ticayehehi eta cien uvesa. Te témiti­ye­chapuca eta étana, ema achane tiyana­yarehi matanuca eta táemitiaruhi. Eta máeñami­ravahi, majuni­ji­ca­yarehi eta apamuri noventa y nueve uvesa te majanea­sihahi. \v 5 Jéhesare, te máichimavapa eta táemitiaruhi, tichavapa tiúrisa­mu­repaipa. Mámapaipa te machepa. \v 6 Te títecapapa te mapena, máichuhapa ena machaca­ya­penana májiriareana. Tacahe, máichapa éna: “Yare, éti apana iúrisa­mu­revare nuyehe núti. Taicha níchima­vaipahi eta uvesa táemitia­ruhi” máichapa ena májiriareana. \p \v 7 Tiuri, núti numetacahe eta juca: Énerichu ema Viya te anuma tiúrisa­mu­revare nayehe ena achaneana tiúrita­re­si­ranahi, taicha tájina náejeca­pi­ra­vai­nahini. Tétavi­ca­vai­ne­hisera eta máurisa­mu­revahi ema Viya nayehe nácani achaneana tímatianahi eta nacape­ca­tu­rairahi, tásiha téneucha­vanapa, náinajicapa eta napeca­tu­ranaini —macahepa ema Jesús. \s1 Ema Jesús máimicutichinahi eta táemitiaru étana reale \p \v 8 Tímiyanava eta máechaji­ri­sirava ema Jesús, ánipa macahe: \p —Nímicu­ti­chi­naheya eta apana. Sutiarihi esu ésuna esena. Ticayehehi eta dies reale eta tijapu plata. Te témiti­ye­chapuca eta étape, tinane­si­yarehi sutanu­ca­yarehi eta táemitiaruhi. Eta sutanu­si­rayare, suyusta­cainapa eta sumicahu. Supihi­cainapa tamutu eta te tajuhe eta supena. \v 9 Te suíchimavapa, tiúrisa­mu­rénapa. Suíchuha­va­cainapa ena suchaca­ya­penana suájiriareana. Tacahe, suíchava­cainapa éna: “Yare, éti apana iúrisa­mu­revare nuyehe núti, taicha níchimavaipa eta reale nucami­tiaruhi” suíchava­cainapa esu esena ena suájiriareana. \v 10 Tiuri puiti, núti numetacahe eta juca: Ene macahehi ema Viya. Tétavi­ca­vainehi eta máurisa­mu­revaya te namuri ena ángeleana eta máeneuchi­ravapa mácani achane cápeca­tu­ra­rahini, máinaji­si­raipahi eta mapeca­tu­ranaini —macahepa ema Jesús. \s1 Ema Jesús máimicutichinahi ema émana achane amaperu tacamitiriaru eta matuhusiva \p \v 11 Tímiyanava eta máechaji­ri­sirava ema Jesús, ánipa macahe: \p —Matiarihihi ema émana achane. Apinanahi ena machicha­naveana. Ajairana. \v 12 Étana sache, máichapa ema maiya ema émana machicha amuyapana: “Tata, picata­ji­canupa, píjaracanu puiti eta nuyeheyare tatuca­cha­que­ne­nuyare eta picaye­he­queneana” máichapa. Tacahe, tísapavapa ema naiya. Máijara­ca­vacapa eta máimaha­queneana ena apinana machicha­naveana. \v 13 Tacahe, étarichuhi te jena sácheanahi, tétupi­ri­cavapa ema amaperu, tiyana­vanepa. Mámapa tamutu eta mayehe­chi­ra­va­ripahi máijararuhi ema maiya. Tiyanapa te apana avasare tayere­hiquene. Eta ánaqui, máitaiyahi tamutu eta máimaha­que­neanaini. Tamutupa mamapa­chi­chijica. \v 14 Tacahe, eta jena sácheana, táiteca­pauchapa eta ecuha eta avasare mávihahi ema amaperu. Tacahe, namutu ena achaneana tayehe eta te avasare téchuri­hanapa eta tinicacare. Tivayu­chavapa eta ecuha. Ema amaperu títara­haipahi eta máimaha­que­neanaini. Tásiha, tájinapa maviyahini eta manica. \v 15 Tásiha, ticaque­nu­recapa mayehe ema émana achane. Tacahe, ema máquenuhi mavanecapa ema amaperu eta majanea­sinaya eta cúchiana eta te máesane. \v 16 Ichapesera eta máecuavahi. Majamu­ra­chainehi manicahini eta taniru eta cúchiana, taicha nájina náitátihini éma. \v 17 Tacahe, téquecavapa eta mapane­re­ruanahi. Tipane­re­que­ne­havapa émajiva. Ánipa tacahehi eta mapane­reruhi: “Namutu ena mavanarana ema tata, tiúrihi eta nanisira. Nútisera ani ticapa­ca­nuinapa eta nécuava. \v 18 Níjaracava, nuyana nuchava eta me tata ticachichanu. Tásiha, níchayare éma: Tátachicha, nucape­ca­turaipa mayehe ema Viya étapa eta piyehe piti tata. \v 19 Tayana­ri­nepuca táimicu­ti­ji­ri­ca­vai­nepuca vahi pichichanuina. Picata­ji­ca­nusera. Pijacapanu, nímiáque­nu­cha­varine piyehe piti tata. Nácutirine ena pivanarana. Níchayare ema tata”. Tacahepa eta mapane­reruhi ema amaperu achane. \p \v 20 Tásiha, tiyanapa tichava eta me maiya. Te tiánehipa títecapa ema amaperu, máimahapa ema maiya. Enurujipa máimativane. Ichape­rinehi eta majapa­nuirahi. Enurujipa tiyana tijunapa mácapa. Majupa­hacapa ema machicha. Máetsera­recapa eta máurisa­mu­revahi. \fig Ema maca amaperu máurirahaini, tétupiricavapa eta mapanereru. Machavauchapa ema maiya.|src="picture" size="span" ref="Lc 15.21" \fig* \v 21 Émasera ema amaperu, téchajicapa. Ánipa maicha: “Tátachicha, nucape­ca­turapa mayehe ema Viya étapa eta piyehe piti tata. Tásihasera, tayana­ri­nepuca táimicu­ti­ji­ri­ca­vai­nepuca vahi pichicha­nuinaya” máichapa. \v 22 Émasera ema maiya, mavaraha máimerecaya eta yátupirahi eta majaca­pirahi ema machicha. Vahi máicuña­cahini. Tásiha, mavanecapa ena mavanarana. Máichapa: “Etátá­jirica, iama eta muíriare tiúrinapana. Emuiriacha ema maca nuchicha. Iama eta tiúrinapana surtija; masuru­tijaina. Iámavare eta tiúrinapana eparupeva, máeparu­pevaina. \v 23 Éneri­chuvare épana eta jena mamona tiújepana. Ecapaca, vinica. ¡Víchayare eta piesta! Viúrisa­mu­revaina eta máiteca­pirahi ema maca nuchicha. \v 24 Taicha éma, tímicu­ti­ji­ri­cavahi eta máepena­que­né­nahini ema maca, puítisera tiúchujicapa tichavapa ani nuyehe. Máemitiaruhi te numirahu, puítisera nímahapa éma” macahepa ema maiya. Tacahe, ichape eta náurisa­mu­revahi namutu. \v 25 Tiuri, ema émana machicha máechavihi tiyanahi te isaniti. Te tichavapa, te tiánehipa eta napena, masamapa eta piesta te tajuhe. \v 26 Tásiha, máichuhapa ema émana nacajurure. Mayase­recapa: “¿Tájaha tacayema eta juca piesta?” macahepa. \v 27 Tacahe, máichapa ema macajurure: “Ema piparape títecapahi. Tásiha, ema piya máimica­pacapa eta étana mamona tiújepana. Ichape eta piesta, taicha eta máurisa­mu­revahi ema piya eta máiteca­pirahi ema piparape” máichapa ema macajurure. \v 28 Tacahe, tisema­rinehi ema maparape. Vaipa mávara­hahini masiapahini. Tacahe, te máechapa ema naiya, tiúchucapa. Macamesapa macasiapa. \v 29 Majica­pa­pasera ema machicha, ánipa maicha: “Pímaha, tata. Ánaquiapapa eta nítatí­ravihi núti. Tájina nímati­yahini nácapae­ma­cha­vihini te pivanai­ripiana. Tásihasera, tájina píjara­ca­nuhini eta étanai­nahini chívachi­chai­na­pucaini eta nunicahini nucapie­sta­ra­hi­pucaini núti, nácacha­nehini ena nájiriareana némuna­ca­sareana. \v 30 Tásiha, puiti pímica­pa­cainehi eta mamona tiújepana, taicha eta máiteca­pirahi ema émana pichicha­tataji. Ema mácatataji títaha­cavahi eta píjara­ruinihi picaye­he­que­nea­nainihi náichavenehi ena esenana túhusiana” máichapa ema machicha. \v 31 Tacahe, ema maiya máichapa: “Pímaha, nuchichachicha, píti ánaquia­paripa eta péjaha­si­ranuhi. Tásiha, tamutu eta nucaye­he­que­neanahi, piyehea­na­hivare píti. \v 32 Puítisera, táuricaichucha vicha eta piesta eta viúrisa­mu­re­vainahi, taicha tímicu­ti­ji­ri­cavahi eta máepena­que­né­nahini ema maca piparape, puítisera tiúchujicaipa, tichavapa éma. Ema máemitiaruhi te vimirahu, puítisera viápecha­va­varepa vímaha éma” máichapa. \p Tacahehi eta máechaji­ri­ru­vanahi ema Jesús nayehe ena achaneana. \c 16 \s1 Eta máimituresirahi ema Jesús, máimicutichina ema capataz timapachichijicahi eta máimahaquene ema máquenu \p \v 1 Ema Jesús ánivare macahehi eta máimitu­si­ra­vacahi ena máimitureana: \p —Nímicu­ti­chinahe eta apana. Ema achane rico, matiarihihi ema mayehe capataz, téchahi tamutu eta máimaha­queneana ema máquenu. Tásiha, masamai­ri­ricapa ema máquenu eta mamapa­chi­chi­ji­si­raipahi eta máimaha­queneana. \v 2 Tacahe, ema máquenu máichuhapa. Mayase­recapa: “¿Tájaha tacayema eta juca? Nusamau­chavihi eta pimapa­chi­chi­ji­sirahi eta nímaha­queneana”. Émasera ema capataz tájina maviya­vahini macatiu­chia­vahini taicha yátupihi eta máejeca­pi­ravahi. Tacahe, ema máquenu máichapa: “Tiuri, vitupae­que­ne­hayare tamutu taicha vaipa nuvaraha pímiyanava eta nuyehe”. \v 3 Tacahe, ema capataz ichape­rinehi eta mapane­re­re­sirahi taicha eta máuchusiraya. Tásiha, macahepa te mapane­reruana: “¿Tájahai­na­papuca níchara­ca­vayare puiti? Ema náquenu ticuchu­ca­nuinapa tayehe eta juca némata­ne­repihi. Ichape eta nutsiri­ha­ca­re­vayare taicha vahi núrihahini nucaema­ta­nehini eta isaniti, váhivare nurata­haimahi eta tamuracava eta emataneca. Titsiri­ha­ca­re­hivare nuyase­se­re­cahini eta nunicaquene. \v 4 Tiuri, áni nucaheyare. Némeña­ha­vayare nayehe ena ticante­veanahi mayehe ema náquenu, tiámainucava te nítuca­va­pa­pucaini eta nítati­ji­ya­vayare” macahepa te mapane­reruana. \p \v 5 Tacahe, máichuha­vacapa namutu émanapahi ena ticante­veanahi mayehe ema máquenu. Tacahe, mayase­recapa ema máinapuiruhi: “¿Péchapuca áyana eta pintevehi mayehe ema náquenu?” \v 6 Tacahe, ema ticantevehi majicapapa: “200 lata eta aceite comer eta nuntevehi mayehe”. Tacahe, ema capataz máichapa: “Júcahi eta piyehe vale pifirmaruhi. Puítinarichu vítsivachaya eta apana vale. Vaipa pivacha­chaimahi tamutu. Cien latainarine eta pinteveyare” macahepa. \v 7 Tacahe, mayase­re­cavare ema apana: “¿Pítiyapa péchapuca áyana eta pintevehi?” Ema ticantevehi majicapapa: “Séisicientohi tarera eta trigo eta nuntevehi mayehe”. Tacahe, ema capataz máichavarepa: “Júcahi eta piyehe vale pifirmaruhi. Vítsivachaya eta piyehe vale. Vaipa pivacha­chaimahi tamutu. Quinientorine tarera eta pinteveyare”. Ene tacahehi eta máichirahi nayehe ena apamuriana ticante­veanahi, máitsiva­chi­ra­paipahi eta nayeheana váleana. \v 8 Tacahe, te máechapa ema máquenuini eta máichaque­neanahi ema mayeheni capataz eta macatiu­chi­ravahi, ánipa macahe: “Tétavi­cavapa eta máitusirahi masámápuha ema maena nuyeheni capataz” macahepa ema máquenuini. Ene nacahehi ena achaneana máimati­ra­hanahi ema Viya. Éna tiápaju­pa­na­va­na­hivare eta náitusirahi eta tayanirava. Nacachu­ricahi ena téhicanahi ema Viya, taicha tavayua­ca­vacahi eta tájipa­racana. \p \v 9 Puiti numeta­ca­heyare eti nímitu­reanahi: Eta ítare­sirahi te juca apaquehe tamauri­quenehi, te ecaima­ha­que­ne­hipuca, ecajiyare te napaucha­hepuca ena ticamu­nu­vanahi. Tacahe, te ítecapapa te mávasa ema Viya, tiúriyare eta íteca­piraya, ánaqui ejaca­painapa eta táitsivayare. \p \v 10 Taicha nácani tiúrihi eta náechapa­ji­ri­sirahi jácani ánichi­cha­quenehi, ene tacahe­yarehi eta táurivayare eta náechapa­ji­ri­si­rayare eta camuri­quenehi. Nácanisera vahi tiúrihi eta náechapa­ji­ri­sirahi jácani ánichi­cha­quenehi, éneya­rei­chu­hivare vahi tiúrimahi eta náechapa­ji­ri­si­rayare eta camuri­quenehi. \v 11 Taicha te vahi tiúrihi eta ítauchirahi eta ecatu­pa­ra­hairahi échapa­ji­ricaya eta tímaha­ca­reanahi eta te juca apaquehe, ema Viya vahi titupa­ra­ca­hémahi eta tímaha­careana yátupi­queneana te anuma. \v 12 Eta tacahe, ítaura­hiyare tayehe jácani apayeheana apaesa máijaracahe ema Viya eta ícuchihi, taicha eta máimairahi éma eta ítauraivahi éti. \p \v 13 Éti, eta ítare­sirahi, vahi táuricahini apina­nai­nahini ena iáquenuana. Taicha émuna­ca­pa­na­yarehi ema émana, tisuapa­ca­re­pa­na­ya­re­hivare. Tásiha, ema apana, apaesa­rineya eta émuna­siraina, váipainapa tisuapa­ca­remahi éma. Ene tacahehi eta juca ímaha­queneana, vahi ecuisapa tahapa­sa­mu­re­re­ca­hehini eta plata, machu tahapa­pi­ri­ca­heriana eta émuna­sirahi ema Viya, étapa eta ecaema­ta­nea­sirahi éma —máichavacapa ema Jesús ena máimitureana. \s1 Ema Jesús maconsejachapa ena fariséoana \r (Mt 19.1-12; Mr 10.1-12) \p \v 14 Natiari­hi­hi­va­resera ena fariséoana. Nasama­ra­racahi eta juca máimitu­ra­pianahi ema Jesús. Tásiha, nacaeca­hi­ri­chu­chasera eta nasamirahi éma. Taicha tétavi­cavahi eta tavayua­si­ra­vacahi éna eta tímaha­careana. \v 15 Tacahe, ema Jesús máichavacapa: \p —Éti épiya­cavahi iuri eta ímairavahi nayehe ena achaneana. Émasera ema Viya máimatihi eta esamureana. Macatia­nacahi ichape éma eta apimi­ra­hérahi. \p \v 16 Numeta­ca­hevare eta apana: Ema víyarahaini Moisés, énapa ena víyara­hanaini profetana tínapu­canahi eta náechaji­sihahi tayehe eta nítesi­ra­yarehi nuti Cristo ecucha­pa­quenehi. Puiti ichape eta navapi­nai­ravahi ena camuri­queneana téhica­nua­napaipa. Éti apana, titupa­racahe éhica­nu­yareva. \p \v 17 Numetacahe puiti: Váhiquene títavaimahi eta tasuapa­ca­revahi eta máechaji­ri­ruvana ema Tata. Máichecua­raquire éta, tayana­pa­ne­hipuca táitava eta anuma étapa eta juca apaquehe. \v 18 Éti, eta ímiturapi, ísapahi mácani achane máquijica esu mayena, tásiha, ísapa­hivare maveha esu apana esena. Nútisera numetacahe: Mácani achane, te máinaji­capuca esu mayena, tásiha maveha esu apana esena, éma ticape­ca­tu­raipahi me Viya. Tacutiquene mácani apanavare achane mavehapa esu esena máinajiruhi ema suima, éneri­chuvare ticape­ca­tu­ra­hivare me Viya taicha ésu, matiari­hichahi ema suímaquenehi —máichavacapa. \s1 Eta macatajivairahi ema rico étapa eta máuricacarevahi ema paure ticaijare Lázaro \p \v 19 Tacahe, ema Jesús máimitu­ca­va­cavare ena achaneana. Ánipa macahe: \p —Nímicu­ti­chinahe eta apana. Matiarihihi ema émana achane. Mavayuchahi eta marricuva. Tétavi­cavahi táurinavahi eta macamui­rihaira. Tijanu­nu­ha­canecha. Tamutuhi sácheana máicha eta táurinaquene piesta. \v 20 Tásiha, matiari­hi­hivare ema apana achane paure ticaijare Lázaro. Ticajumahi. Amairihahi carachachaha eta majuma. Téjaha­pai­ricahi éma tamutu sácheana te mapajacura ema rico. \v 21 Ema maca paure tiyase­se­recahi manicayare eta máemacha­rajiana ema rico. Tájinasera náijara­caimahi. Tavetijipa, vahi túmenahini ema paure. Vaipa marata­hahini macatiu­cha­vahini eta táevera­sirahi eta tamucuana eta macarachana. \v 22 Étana sache títecapapa eta máepenirahi ema paure. Nárajapapa ena ángeleana; náepanapa eta máchaneva ema Lázaro, námapa tayehe eta paraíso mávihahi ema viáchucaini Abraham. Tacahe, te táequenepa, tépena­varepa ema rico. Tiúrinavare eta náecarirahi. \v 23 Eta máepenirahi éma, tiyanapa tayehe eta macata­ji­vai­ya­yarehi. Tásiha, te téjami­háu­quichapa, máimahapa eta mávihahi ema Abraham, émapa ema Lázaro te machacaya. Mayere­hi­va­ca­hisera eta máimairahi. \v 24 Tacahe, tipiaracapa ema rícoini: “Tata Abraham, pájapanunu. Picata­jicanu, pivane­si­nanuini ema Lázaro máechipaicaini apaesa­chichaini eta mavauqui te une. Máecasa­re­cha­panaini eta nunene. Taicha tétavi­cavahi eta numaunevahi eta te juca nucata­ji­vaiyahi tayehe eta juca návihahi táijurequene yucu” máichapa. \v 25 Émasera ema Abraham majicapapa: “Vahi nuvane­caimahi. Péchavachucha, nuchicha, te achane­vichaha, tétavi­cavahi eta piúrica­ca­revahi. Tájina pácamu­nuhini eta pítare­sirahi. Ánipasera picata­ji­vaiyahi. Émasera ema maca Lázaro, ichape­murihi eta macata­ji­vairahi te achane­richaha. Puítisera vaipa macata­ji­vahini. Puiti éma, majaca­pa­ripahi eta máurica­ca­revahi. \v 26 Tacutiquene máitujihi eta mánucui­rai­nahini eta ára piyehe. Pítiripa váhivare pítuji­ca­vaimahi píteca­pau­chahavi ani te juca viávihahi víti, taicha jucarihi eta tícheji­mi­rau­cha­havihi eta viánucui­rai­nahini tacutihi eta tiúchausi cajacure. Máitujihi eta mayanahini” macahepa ema Abraham. \v 27 Tacahe, ema rícoini máichavarepa: “Tiuri, te váhipuca títuji­ca­carehi, picata­ji­ca­nusera. Pivane­si­nanuini mayana ema Lázaro te nupena. \v 28 Mameta­pa­ni­nanuini ena cíncoqueneana nupara­pe­naveana. Maconse­ja­cha­pa­na­vacaini eta náeneuchi­ra­vainaini éna, apaesa váhini nacuite­cahini tayehe eta juca návihahi núti nucata­ji­vaiyahi”. \v 29 Émasera ema Abraham máichavarepa: “Éna, narataha téchaji­cu­recana, ticara­va­hua­nayare eta Sagrada Escritura. Te nasuapa­hi­va­repuca eta tavanai­ri­pianahi, vahi tisiapa­naimahi eta te jara ecuñaraqui piávihahi píti”. \v 30 Ema rícoini majica­pa­varepa: “Táitaure­vaquene ene tacahehi, tata Abraham. Tiúripa­na­hi­se­ra­hi­pucaini mayanahini ema émana máepena­quenehi eta nayehe ena nupara­pe­naveana, mameta­pa­na­va­cahini. Németeaca téneucha­va­va­nea­napaini”. \v 31 Ema Abraham máichavarepa: “Te váhipuca nacusua­pahini eta Sagrada Escritura, tacahe­yarehi eta namasua­pi­rayare mácani máechepurehi máepena­quenehi” macahepa ema Abraham. \c 17 \s1 Ichape eta máicuñayare mácani tímiaquipaica te pecatu ena amaperuana \r (Mt 18.6-7; Mr 9.42) \p \v 1 Te táequenepa, ema Jesús mameta­mu­ri­ha­varepa ena máimitureana. Ánipa macahe: \p —Yátupi eta vahi téjiaca­vaimahi eta tímiaqui­pai­cayare tayehe eta pecatu ena achaneana. Ichapesera eta náicuñayare nácani táemesia­va­nayare náimiaqui­pai­siraya nácani apamuriana tayehe eta pecatuana. \v 2 Mácani tímiaqui­paicaya ema émana amaperu, tiúripa­na­hi­pucaini máepenahini mativai­nahini éma. Váhiri­chu­pucaini macucai­cu­ñahini; taicha vahi macuimia­qui­pai­cahini ema amaperu tayehe eta pecatu. \v 3 Eta tacahe, échapavaya éti machu ímiaquipaica ena amaperuana. ­ \s1 Tatuparaca viperdonacha ena téjecapavana viyehe \r (Mt 18.21-22) \p Numetacahe eta apana: Te máejeca­pa­vapuca ema piparape eta piyehe, piconse­jachaya. Téhesera máeneuchava eta piyehe, piperdo­nachaya éma. \v 4 Tayanapane siétehé­napuca máejecapava te étana sache, máeneucha­vasera eta piyehe, titupa­racavi piperdo­na­chayare —macahepa ema Jesús. ­ \s1 Tamutuyare virataha te yátupihi visuapa ema Viya \p \v 5 Tiuri, ena apóstoleana nayase­recapa ema Jesús: \p —Tata Viáquenu, picata­ji­cahavi. Pímitu­cahavi apaesa tajuru­ca­paipaini eta vicasi­ñai­ravahi mayehe ema Viya. Vivaraha ichapenaini eta vicasi­ñai­ravaya eta mayehe —nacahepa. \p \v 6 Tacahe, ema Jesús majica­pa­vacapa: \p —Vahi tácamesa ichape­nahini­ eta ecasi­ñai­ravahi mayehe ema Viya. Tayana­pa­nepuca ánichi­chai­narichu eta ecasi­ñai­ravahi, tácutipuca eta táquichicha eta mostaza, tamutuyare erataha. Étaripa eta jácani yucuqui, te evara­hapuca ecayejeca, erata­ha­yarehi. Te íchapuca: “Piyejecava eta te juca, piyana pisucuchava te cáquiure”; tásiha, eta yucuqui tisuapa­he­yarehi. Tiyeje­ca­vainapa tayehe eta cáquiure. \s1 Tatuparaca vítauchayare eta vicaemataneasirayare ema Viya \p \v 7 Étaripa ema mácani achane te ticamu­surahi, te másiha­pai­papuca ema musu te vámahi eta majanea­sirahi eta vaca, te tísaha­hipuca, te títecapapa te peti, ema máquenu váiparinehi matátáu­chaimahi máepiyaca eta tinicayare eta máenisiraya ema musu. \v 8 Matátáu­cha­ya­rechucha mavaneca ema musu émaina máepiyaca eta tinicacare, máenicayare ema máquenu. Tásiha, máichainapuca: “Tiuri, nítanesipa. Pítipavapa pinica”. \v 9 Váipari­ne­hivare mahasu­lu­pa­ya­chaimahi ema mamusura eta máitauchirahi eta mavana­hianahi. \v 10 Ene ecahehi éti, ecuti ema musu. Te ítauchapa tamutu eta evanahiana me Viya, ecahenapa: “Viti músuanahi vahi vicuna­cha­ca­rémahi. Tacarichuhi vicha eta vivana­hianahi” ecahenapa —máichavacapa ema Jesús. \s1 Ema Jesús macanaracahi ena diésqueneana leprosoana \p \v 11 Tímiya­na­vavare tipaica ema Jesús, macaijuhepa eta Jerusalén. Máetavi­ca­va­capaipa eta avasareana te provincia Galilea étapa eta Samaria. \v 12 Te máiteca­pauchapa eta apana avasa­rechicha, tiúchuji­canapa ena diésqueneana ajairana ticajumana eta lepra. Nacapa­yacapa éma. Váhisera náemeña­ha­vahini éna, nayere­hichucha. \v 13 Tacahe, napiaracapa ema Jesús: \p —Tata Jesús Nazareno, pájapa­nuhavi. Picata­ji­cahavi, picana­ra­cahavi eta vijuma —náichapa. \p \v 14 Tacahe, ema Jesús máeseni­ca­vacapa. Tásiha, máichavacapa: \p —Eyana, ímerecava te namirahu ena tuparai­rucana apaesa náimama­racahe. Énainapa nameta­jirica eta iúrivaipa, enara­si­raipahi eta ejuma­nainihi —máichavacapa. \p Nasuapa­vanehi éna. Tásiha, eta nayanirahi, tinara­ca­napaipa. \v 15 Tacahe, ema émana, eta máimairavahi eta manara­si­raipahi, tichavapa te mávihahi ema Jesús. Tipiara­ca­paipahi muraca eta macuna­chirahi ema Viya. \v 16 Matupirupa tépuyucahi te mamirahu ema Jesús. Tétipaicapa macaitecapa eta mamira te apaquehe, mamave­ra­ra­si­ravahi eta mahasu­lu­pa­ya­chirahi ema Jesús. Ema maca achane, indigenahi samari­tano. \v 17 Tacahe, ema Jesús máichapa: \p —Ticutimahi diésnahi ena nucana­ra­ruanahi. ¿Tájahapuca tacayemahi vahi nachavahini ena apamuriana nuévequeneana? \v 18 Macarichuhi tichava ema maca apava­sa­que­ne­samihi, macuna­chapaipa ema Viya. \p \v 19 Tacahe, ema Jesús máichapa ema achane: \p —Péchepuca, piyana pichava. Pinara­cai­pasera táichavenehi eta picasi­ñai­ranuhi —macahepa. \s1 Eta ecutiarareanaya eta máitesiraya ema Cristo \r (Mt 24.23-28, 36-41) \p \v 20 Tiuri, ena fariséoana nayase­re­cavare ema Jesús tájamu­hu­ya­repuca eta máiteca­piraya ema Cristo nacucha­pa­quenehi. Éma, majica­pa­vacapa: \p —Eta máiteca­piraya ema ecucha­pa­quenehi, tájina metára­pimahi eta máimere­si­ravaya éma. Vahi tácaje­rahini eta ímairaya. \v 21 Nájinavare timeta­ji­ri­caimahi eta máiteca­piraya taicha matiari­hi­ripahi éma puiti ani. Nútiripa —máichavacapa. \p \v 22 Tacahe, máichavacapa ena máimitureana: \p —Tatiari­hiyare eta sáchevayare ichapeyare eta ecaimai­ru­nuiraya. Tétavi­cavaya eta evarairaya íjahú­cha­vayare ímahanu nuti Manere­ji­ru­nuhi ema Viya eta nuchaviraya. \v 23 Te navayua­ra­ca­hepuca nacahe­napuca: “Émaripa ema vímaha­quenehi ánaqui”. Ena apamuriana nacahé­na­va­repuca: “Émaripa ema maca vímaha­quenehi puiti eta ani”. Váhisera ecusua­pavaca éna. Váhivare ecuehi­cavaca. \v 24 Taicha te táitauchavapa eta níteca­piraya núti, nucutiyare eta táijahú­chirava títecapa eta térameca. Namutuyare ena achaneana te juca apaquehe tineca­pa­nua­nayare. Tacaheyare eta nuchavi­rayare nuti Manere­ji­runuhi ema Viya. Ticaeche­ra­ya­resera, tájina vahi máchasimahi. \v 25 Tativa­ya­resera nucata­ji­va­nu­mayare ichape. Tépuru­nua­nayare ena achaneana natiari­hi­que­neanahi puiti. \v 26-27 Tacutiyare eta acane ena achaneana machamu­rianaini ema Noé. Ena nani tinicai­ri­hia­na­rinecha, náemata­ne­rinecha, térana, tímare­re­canahi ena nachicha­naveana. Vahi téñama­va­naimahi eta náimairahi ema Noé eta masiapirahi tayehe eta ichape pacure. Tájina vahi natseca­vahini eta táiteca­pau­chi­ra­yarehi eta ichape une. Tacahe, eta táemiri­sirapa eta ichapequene tiquiva, tacapa­pa­ji­ca­vacahi namutu éna. Ene nacaheyare ena achaneana te jena sácheyare. Vahi titseca­va­naimahi tayehe eta nuchaviraya. \v 28 Tacutiquene ene nacahe­hivare acane ena achaneana ena machamuriana ema Lot. Tinicai­ri­hia­na­hivare éna, térara­ca­va­na­hivare. Étanecha napane­rechahi náijarareca eta náevava­reruana. Ena apamuriana natanu­ji­ri­ca­rinecha eta nacamu­nu­que­neanahi. Tépiya­re­re­ca­na­richucha pétiana. Vahi naéñama­vahini tayehe jácani ecuña­raquiya. \v 29 Téhesera te majuni­jicapa ema víyarahaini Lot eta avasare Sodoma, tíjahú­chavapa tiquivapa eta yucu ticasiriqui azufre tiásihahi te anuma. Tacapa­pa­ji­ca­vacapa. \v 30 Ene tacaheyare eta nusache­rayare nuti Manere­ji­runuhi ema Viya eta nuchaviraya. \p \v 31 Te jena sácheyare, nácani tachima­ra­rua­nayare te aneca, vahi táuricaimahi nasiapahini te napena naveha­nu­mahini jácani náeñama­que­neanahi náimaha­queneana. Énaripa ena napairi­ri­ruanahi te vámahi, váhivare tichavae­que­ne­ha­va­naimahi náepanahini eta náeñama­que­neanahi. \v 32 Écharichuhi eta acane eta suíchara­ra­cavahi esu mayenaini ema Lot. Ésu, tétavi­cavahi eta suéñamae­que­ne­hairahi eta suímaha­queneana sujuni­ruanahi. Táichavenehi eta suvarairahi tichava, ésujivapa ticami­tie­que­ne­hava\f + \fr 17:32 \ft Ema Viya mava­ne­cahi ena api­nana ángeleana, nametapana ema Lot eta máicu­ña­si­ra­ya­rehi eta ava­sare Sodoma. Ésu­sera esu mayena ema Lot, tica­me­ta­ca­si­hi­neni eta suju­nai­ra­yare suca­cha­ne­ya­rehi ema suima, suca­tie­que­ne­ha­ri­chucha eta suí­ma­ha­que­nea­nai­nihi. Étapa tiviu­chahi suna­sipa te achene, tépi­ya­vapa icheve mári­puhi.\f*. \v 33 Nácani téñamanahi eta náitaresira, tahapa­pi­ri­ca­rinecha eta tájipa­racana te juca apaquehe, éna témitie­que­ne­hanaya eta náitaresira. Énasera nácani tahapa­pi­ri­ruanahi eta náehisi­ranuhi, tayana­pa­nepuca táimica­pa­cavaca, éna títuji­ca­va­nayare tiúchucu­ha­nayare eta náitare­si­ranaya. \p \v 34 Numeta­ca­he­vanecha: Te jena yátiyare, te apina­na­hipuca nácani natiari­hi­que­neanahi te tajuhe peti, émanayare ema níchuha­que­neyare, ema apana manasiyare. \v 35 Tacutiquene, apina­na­hipuca ena esenana tiyuva­re­ca­na­hipuca. Éneri­chuvare ésuna esu níchuha­que­neyare. Esu apana sunasiyare. \v 36 Te apina­na­hipuca ena ajairana te vámahi, éneya­rei­chuvare émana ema níchuha­que­neyare. Ema apana manasi­yareva —máichapa ema Jesús. \p \v 37 Eta nasamirahi ena máimitureana, nayase­recapa: \p —Tata Viáquenu, ¿távihapuca táitauchia­vayare eta juca pimeta­ra­pianahi? —nacahepa. \p Majicapapa éma: \p —Vahi ecueñamava eta távihapuca níteca­pi­hayare. Núti níteca­pau­chaheya te jácani iávihahi éti\f + \fr 17:37 \ft Te máecha­ji­ri­ru­vahi ema Jesús, ani maca­hehi: “Te jácani mávi­hahi ema máepe­na­quene, éta távi­ha­yare eta sipu­quia­na”. Eta juca maye­hehi prove­rbio, tatia­rihi eta taca­ye­ma­que­nehi tayu­mu­re­vahi.\f* —máichavacapa. \c 18 \s1 Ema Jesús máimicutichinavare ema juez ésupa esu tépenaima \p \v 1 Ema Jesús máimitu­ca­va­cavare ena máimitureana vahi nacucai­na­jiruva eta nayuja­ra­sirana. Tímiya­na­vanaya, tayanapane vuíchaha najaca­pa­va­nehini eta nayasea­ruanahi. \v 2 Eta máimicu­ti­chinahi, ánipa máichavacahi: \p —Matiarihi ema achane. Juézhi tayehe eta avasare. Éma, tájina vahi mapicau­chahini ema Viya. Nájinavare mapicauréna ena achaneana. \v 3 Sutiari­hivare tayehe eta avasare esu ésuna esena suépenai­ma­quenehi. Suchavau­rui­ricahi ema juez taicha eta sumetau­chirahi ema sucatia­naruhi. \v 4 Émasera ema juez vahi masuapahini eta sumetau­re­sirahi ésu. Váhisera sucai­na­ji­ru­va­hini. Tásiha, mapa­ne­re­que­ne­hapa maca­hepa: “Núti néchinava. Nájina nárataha napami­ca­nuhini. Váhivare tipami­ca­nuimahi ema Viya. \v 5 Ésusera esu suca esena, nuyacujipa eta suchavau­rui­ri­si­ranuhi. Níchari­nepuca eta suvara­ha­quenehi, apaesa vaipa sucuápechava suíteca” macahepa ema juez. \p \v 6 Puiti, nuvaraha ecaicu­tia­ra­que­nehaicha eta juca nímitu­rapihi mayehe ema juez mapicau­ruiraha eta macatiu­chirahi esu suca esena táichavenehi eta suchavau­rui­ri­sirahi éma. \v 7-8 Ene macahehi ema Viya. Vahi máyere­re­jimahi eta macatiu­chi­ra­he­vaneya eti manere­ji­ruanahi, esama­ca­re­yarehi taicha eta emacai­na­ji­ru­vairahi eta eyuja­ra­si­rainahi tamutu sácheana, yátiana. Étaripa te táitecapa eta nuchavi­rayare nuti Manere­ji­ru­nuhi ema Viya, németeacahi natiari­hi­ya­reichaha nuchima­pa­que­neanaya ena vahi ticaina­ji­ru­vanahi eta nayuja­rasira, nacutihi esu suépenai­maquene eta sumacai­na­ji­ru­vairahi —máichavacapa ema Jesús. \s1 Ema Jesús tímitucahavi vahi vicasiñavavaicaimahi, váhivare vépururahimahi \p \v 9 Ema Jesús apanavare eta máimicu­ti­chinahi eta máimitu­re­sirahi, nayehe ena tímija­cha­vanahi tiúriana, tájina náichira­vainahi; náepuru­va­ca­hisera ena apamuriana achaneana. Tacahe, máichavacapa: \p \v 10 —Nímicu­ti­chinahe eta apana: Natiarihi ena apinana ajairana te Templo. Téneucha­vanahi. Ema émana achane, fariséohi éma. Ema apana, tisipe­ca­tu­ra­rahi éma. \v 11 Ema fariseo, eta macasi­ña­va­vai­sirahi, témeña­havapa tayehe eta cuarto tacapi­ca­hu­quenehi te Templo. Ánipa macahehi eta mayuja­ra­sirahi: “Nuhasu­lu­pa­yachavi, Tata Dios, eta núrivahi te pimirahu. Vahi nácutihini ena apamuriana achaneana tiámera­hianahi, tisipe­ca­tu­ranahi, esena­ma­rea­na­hivare. Váhivare nácutihini ema mácatataji te juca nuchacaya. \v 12 Píti pímatinuhi eta apiheirahi áyunanu te semanana. Níjara­ca­vivare eta plata nugana­reruasa. Te nugana­cha­hipuca eta dies peso, étanahi peso eta níjara­ca­vi­paraca. Téhesera cien pésohipuca eta nugana­reruhi, dies pésohivare eta níjaracavi. Vahi nuyava­nahini eta námava­huásana eta piyehe” macahepa. \p \v 13 Émasera ema apana achane vahi máemeña­ha­vahini. Tiyere­hichucha eta máeneuchi­ravahi. Váhivare mapatsi­ca­vahini máeseni­cahini te anuma. Téhatu­pa­cha­va­hisera eta máeneuchi­ravahi. Ánipa macahehi: “Tata Dios, nucati­sa­mureva ichape eta nucape­ca­tu­rairahi piyehe. Pájapa­nu­nusera piperdo­nachanu eta nupeca­tu­rana” macahepa ena achane. \p \v 14 Tiuri, nutupiru numetacahe: Ema maca achane, eta machavi­raipahi te mapena, tijaca­pa­ca­réinehi me Viya taicha yátupihi eta máeneuchi­ravahi. Émasera ema fariseo vahi majaca­pa­ca­rehini. Taicha nácani ticasi­ña­va­vai­canahi, tímija­cha­vanahi ticuna­cha­carehi, éna tépuru­ca­rea­na­yarehi me Viya. Nácanisera ena tiyasea­canahi ema Viya eta májapa­nui­ra­vacaina, yátupihi tijaca­pa­ca­rea­na­yarehi mayehe —macahepa ema Jesús. \s1 Ema Jesús mayujaraucha ena amuyana \r (Mt 19.13-15; Mr 10.13-16) \p \v 15 Tacahe, ena achaneana námava­ca­paipahi ena amuyana eta mayehe ema Jesús, navarairahi máemama­ha­ca­va­ca­yarehi éma. Énasera ena máimitureana vahi náisapahini, nacaichepaipa ena tiámanapahi ena amuyana. \v 16 Émasera ema Jesús máichuha­va­caichucha ena amuyana. Tásiha, ena máimitureana máichavacapa: \p —Ésami­ri­cachucha ena amuyana, náitecaichaha eta nuyehe. Vahi ecucai­chepaica éna. Taicha ena nuchanerana nuti Cristo nacuti­yarehi ena nani amuyana eta nasuapa­jiraiva éna. \v 17 Nutupiruva numetacahe: Nácani vahi nácutihi ena amuyana eta nasuapa­jiraiva, vahi nuchane­ra­naimahi éna —macahepa ema Jesús. \s1 Ema achane rico téchajiricava mayehe ema Jesús \r (Mt 19.16-30; Mr 10.17-31) \p \v 18 Matiarihi ema achane. Náiyaca­ra­ripahi ena achaneana. Témeña­havapa mayehe ema Jesús, mayase­recapa: \p —Tata maestro, piti piúriquene. ¿Tájaha­pucaini eta níchara­cavaini eta nítuji­si­ravaina me Viya máichecua­ra­qui­ré­nahini eta nítaresira? —máichapa. \p \v 19 Ema Jesús majicapapa: \p —¿Tájaha tacayema pímija­rechanu “Piti piúriquene”? Mararihi ema Viya. Jéhevare éma, tétavi­cavahi eta máurivahi. \v 20 Téhesera te pivara­hapuca pecha eta apana vítaresira, pisuapa­yarehi eta mavanai­ripiana ema Viya. Píti pímatipa eta júcana: “Vahi picuveha esu esena apayena. Vahi picuca­pareca. Vahi picuamereca. Nacuija pépiyae­que­neruina. Pémunacaya ena ticachi­cha­vianahi” —máichapa. \p \v 21 Tacahe, ema achane majicapapa: \p —Tamutu nusuapahi eta juca vanairipiana eta námape­ruvahi, puíticha juca ajaira­nuirapa —macahepa. \p \v 22 Tásiha, ema Jesús máichavarepa: \p —Jucari­hi­cha­hasera eta pítaucha­que­neyare. Píjara­recaya tamutu eta pímaha­queneana. Tásiha, píjara­ca­vacaya ena páureana. Jéhevare éta, pijaca­payare eta pímaha­que­neyare te anuma, táitsivayare. Te tamutupa eta juca, píteca­vanepa péhicanu —máichapa ema Jesús. \p \v 23 Te masamapa ema achane eta juca macaye­ma­quenehi ema Jesús, ichape­rinehi eta mapane­re­re­sirahi, taicha mavayuchahi eta marricovahi. Macatie­que­ne­ha­rinehi tamutu. Tiyanapa tipane­re­re­capaipa. \v 24 Eta máimairahi ema Jesús eta mapane­re­re­sirahi, máichavarepa: \p —Yátupi­quenehi máitujihi eta náijara­si­ra­vai­nahini eta náehisi­ra­nui­nahini ena rícoana eta nasiapi­rai­nahini te anuma. \v 25 Esama­nuchaha. Eta juca tímicu­ti­ji­ri­cavahi eta vipera camello, máitujihi tánucu­hahini te támicuejehe eta parirapa. Ene nacahehi ena ­ rícoana —macahepa. \p \v 26 Tacahe, ena tisama­ra­ra­canahi, ánipa tacahehi eta nayase­re­sirahi: \p —¡Tétavi­cavahi eta tamáitu­ji­ca­ca­revahi! ¡Nájina títuji­ca­vaimahi náuchucu­hahini! \p \v 27 Ema Jesús majica­pa­vacapa: \p —Nájina émanaina achane émaji­vaimahi ticuchu­cuhava. Macarichu ema Viya marataha ticuchu­cuhahe —macahepa. \p \v 28 Émaripa ema Pedro máichavarepa: \p —Vítisera, Tata, vinaquicahi tamutu eta vicaye­he­queneana, vivarairahi véhicavihi. \p \v 29 Ema Jesús majica­pa­varepa: \p —Nutupiru numetacahe: Namutu nácani nanaquicahi eta napena, najuni­ji­ca­hivare ena ticachichana, ena napara­pe­naveana, nayena­napuca, nachicha­na­vea­napuca, táichave­ne­yarehi eta náehisi­ra­nuyare; \v 30 jarari­hiyare eta táitsivayare te juca apaquehe eta náimaha­que­neyare. Narari­hi­ya­revare ena achaneana téchapa­ji­ri­ca­na­yareva. Tásiha, taveti­jinapa te náitecapapa te apana náitare­siraya, máichecua­ra­qui­renapa eta náurica­ca­revaya —macahepa ema Jesús. \s1 Ema Jesús tiápechavavare máechajisiha eta máepenirayare \r (Mt 20.17-19; Mr 10.32-34) \p \v 31 Ema Jesús máiputsia­mu­rihapa mámamu­rihapa ena dócequeneana máimitureana. Tásiha, máichavacapa: \p —Ímaha puiti, viyanainapa vicaiju­hé­napaipa te Jerusalén. Ánaqui táitauchia­vayare tamutu eta nájucu­na­cha­que­neanahi ena profetanaini eta níchara­ra­ca­va­yarehi núti Manere­ji­ru­nuhi ema Viya. \v 32 Ánaqui nucaija­ra­re­ca­siyare núti nayehe ena apava­sa­queneana romanoana. Énainapa ticaeca­hi­ji­ri­ca­nua­nayare, ticaete­ma­ji­ri­ca­nuanaya, tiátutu­qui­cha­nua­na­yareva. \v 33 Téstaca­nua­na­yareva. Tásiha, ticapa­ca­nua­nainapa. Tásihasera te mapana­que­nénapa sache, néchepu­cainapa te nécari —máichavacapa. \p \v 34 Énasera ena máimitureana vahi nacaicu­tia­rahini eta juca mameta­si­ra­vacahi. Váhivare náimatie­que­ne­hahini tájahapuca eta máechaji­sihahi taicha vahi náemetea­cahini énema­hi­nahíni náichahini ema Jesús. \s1 Ema Jesús macaimairirica ema achane púchuqui ticavasa te Jericó \r (Mt 20.29-34; Mr 10.46-52) \p \v 35 Tacahe, te tiánehipa títecapa ema Jesús tayehe eta avasare Jericó. Matiarihi ema achane púchuqui, téjacahi te achene­chacaya tasiapa­racuhi eta avasare. Tiyase­se­recahi eta limosna. \v 36 Te masama­vacapa ena camuri­queneana achaneana tiánucu­ha­napaipa, macaya­se­se­rerupa ema púchuqui tájaha­hipuca eta téchacarehi. \v 37 Nameta­ca­pasera eta émairahi tiánucu­ha­yarehi ema Jesús Nazareno. \v 38 Tacahe, tipiaracapa ema achane púchuqui: \p —¡Tátachicha Jesús! ¡Pítique­neripa yátupi­que­névihi Cristo! ¡Picata­ji­ca­nupaini! ¡Pájapanunu! —macahepa. \p \v 39 Ena achaneana tínapu­mi­ráu­cha­napahi ema Jesús navarahapa nacama­ti­na­ca­ya­rehini. Émasera tipiara­re­caichucha: \p —¡Tátachicha Jesús! ¡Pítique­neripa yátupi­que­névihi Cristo! ¡Picata­ji­ca­nupaini! ¡Pájapa­nunuini! —macahepa. \p \v 40 Tacahe, ema Jesús te macanarapa, tícheca­numapa. Macava­nai­ripipa náepana ema púchuqui. Te nacaitecapa, mayase­recapa: \p \v 41 —¿Tájaha picamunu nuyehe? \p Ema púchuqui majica­pa­varepa: \p —Tátachicha, nuvaraha picaimai­ri­ri­ca­nupaini —macahepa. \p \v 42 Ema Jesús máichapa: \p —Tiuri, nuchicha. Táichavenehi eta picasi­ñai­ranuhi, pinaracapa puiti —máichapa. \p \v 43 Jéhesa­reinehi, tíjahú­chavapa timairirica ema púchuqui. Tásiha, tiyanapa máehica ema Jesús tiúrisa­mu­repaipa. Macuna­cha­pai­pavare ema Viya. Énapa ena achaneana tímara­ra­canahi eta manara­sirahi, ichape­rinehi eta nacuna­chirahi ema Viya. \c 19 \s1 Ema Zaqueo mavarahahi máimati ema Jesús \p \v 1-2 Tacahe, eta máiteca­piraipa ema Jesús te tajuhe eta avasare Jericó, matiarihi ema achane rico, ticaijare Zaqueo. Nacapi­tarahi ena cóbrare­ca­rahiana eta impuesto. \v 3 Te masamai­ri­ricapa eta émairahi ema Jesús títeca­papahi, mavarahapa máimati­yarehi. Étasera eta máichipi­chuvahi éma, vahi márata­hahini máimahahini ema Jesús te namuri ena camuri­queneana achaneana. \v 4 Tásiha, tijunapapa eta te mayani­ha­ya­repahi ema Jesús. Tiápanapa te yucuqui, máimara­ra­ca­sa­réipahi ema mavara­ha­quenehi máimati. \v 5 Tacahe, te macapecupa ema Jesús eta yucuqui mávihahi ema Zaqueo, máesenicapa ema Jesús te anuquehe. Tásiha, máichapa: \p —Zaqueo. Yare, piúcupaica, taicha puiti nuvarahahi nunasi­nu­mayare te pipena —máichapa. \p \v 6 Tacahe, ema Zaqueo titátájipa tiúcupaicapa. Tiúrisa­mu­réinehi eta majaca­pirahi ema Jesús. \v 7 Eta náimairahi ena achaneana eta juca, téchaji­canapa mayehe ema Jesús. Náichapa: \p —Émamesapa máiteca­pau­cha­yarehi ema maca ticape­ca­tu­ra­hi­tátáji —nacahepa. \p \v 8 Te téjacanapa te tajuhe, témeña­havapa ema Zaqueo te mamirahu ema Jesús. Tásiha, macahepa: \p —Pímaha, Tata Náquenu. Núti néneuchavapa me Viya. Puiti níjara­cayare ena páureana ticuti­mu­riacaca eta nímaha­queneana. Nímicha­va­yareva te natiari­hipuca ena nucaete­ma­que­neanahi, cuátrohé­na­pasera eta táitsivayare eta nímicha­va­queneya —máichapa. \p \v 9-10 Tásiha, ema Jesús majicapa: \p —Nímahapa puiti eta yátupirahi eta péneuchi­ravahi eta pipeca­turana, taicha pivarahahi pímicha­vayare eta plata picaete­ma­re­ruanahi. Tásiha puiti, pijaca­pa­carepa me Viya. Vaipa pémitie­que­néimahi. Taicha píti picutipa ema viáchucaini Abraham eta macasi­ña­vairahi mayehe ema Viya. Píti nuchane­ravipa, picutipa ena apamuriana nucuru­ji­ruanahi. Taicha éta tímite­canuhi nuti Manere­ji­ru­nuhi ema Viya —macahepa ema Jesús. \s1 Ema Jesús máimicutichinava ema príncipe eta máijarasirahi ena machanerana eta maplatane, apaesa nacajurucayarehi \p \v 11 Tacahe, ena achaneana, eta náimairahi eta mánehi­raripa eta Jerusalén, náimija­chaipahi étapa tímiya­nayare éma, eta máimere­si­ra­vayare eta marreyva­yarehi. Tacahe, ema Jesús máimatia­caripa eta napane­re­ruanahi. Tásiha, máimitu­ca­vacapa eta apamuri máimicu­ti­chinapa apaesa nácaicutiara eta tayere­vaichaha eta marreyva­yarehi. \v 12 Máichavacapa: \p —Matiarihihi ema achane. Ichape eta mapica­ca­revahi. Tiyana­yarehi te apana avasare tayere­hiquene. Eta tímiya­na­yarehi ánaqui máepani­ha­yarehi eta mávacu­re­yarehi eta marreyva­yarehi tayehe eta mávasa. Eta machavi­ra­yarepa, téjaca­yarepa éma. \v 13 Te tiyana­yarépa éma, máichuha­numapa ena diésqueneana machanerana. Máijara­ca­vacapa étapevaca eta maplatane tasiva­cha­quenehi. Tásiha, máichavacapa: “Ecaju­ru­cayare eta juca nuplatane. Te nuchava, táimecavaipa eta tachicha­nayare”. \v 14 Tacahe, tiyanapa ema rey-yarehi tayehe eta macaiju­he­yarehi. Te máequene­pasera, tisema­mu­rianapa ena majaneanana. Ánipa nacahe: “Vahi vávaraha émaina viyehéna rey ema maca” nacahepa. Náimiva­ne­recapa eta comisión, nayase­se­re­cayare vahi nacuijaraca eta mávacuréna. \v 15 Ticame­sa­vau­chu­chasera majaca­paichucha eta mávacurehi. Te tichavapa te mávasa, téjacapa émapa reyhi. Tásiha, máichuha­vacapa ena machanerana máijara­ruanahi eta maplatane. Mayase­recapa te tímeca­vai­pa­hipuca eta tachichanahi. \v 16 Tiyanapa ema émana tímere­cavapa. Máichapa: “Tata náquenu, eta piplatane píjara­runuhi tímecavaipa eta tachichanahi. Diésripa eta tajuru­sirahi”. \v 17 Ema rey majicapapa: “Tiuri, nuchicha. Tájina táichava. Tétavicava eta piúriva. Puiti vahi támapu­ru­jimahi eta piúrivahi tayehe eta juca ánichi­cha­quenehi níjara­ruvihi. Puiti níjara­ca­viyare pitupa­rahaya nujupa­haviya. Píti táquenuya eta diésquene avasareana”. \v 18 Tímere­ca­va­varepa ema apana mamusura. Máichapa: “Tata náquenu, eta píjara­runuhi piplatane, tímeca­vaipahi cinco eta tajuru­sirahi”. \v 19 Majica­pa­varepa: “Tiuri, nuchicha. Tájina táichava. Tétavicava eta piúriva. Puiti nunaca­viyare aquenu­caviya tayehe eta cíncoqueneana avasareana”. \v 20 Tímere­ca­vavare ema apana mamusura. Máichapa: “Tata náquenu, júcahi eta piplatane. Vahi nucaju­ru­cahini. Núnacaichucha, nítipuichahi te pañuelo. \v 21 Taicha nupicahi nácaete­hahini, machu pícuñacanu. Pétáviuchahi píti eta pivaina­rajiva, taicha píti pivehahi eta némata­ne­va­cha­yaréni”. \v 22 Tacahe, ema rey máichapa ema machanera: “Eta juca péchaji­ri­ruvahi, éta tímicae­che­ra­chavihi eta pépiya­hi­raivahi. Piplujuvahi eta tíchavihi. \v 23 Te pímati­nu­hipuca eta nuvaina­ra­jivahi, eta nuvehairaya eta pémata­nevacha, étapa eta nícuña­si­ra­viyare te picami­tia­capuca, váhiyapa pinacapaini te banco eta nuplatane. Étainahini tajuru­si­hahini apaesai­nahini nímaeque­né­hahini puiti”. \v 24 Tásiha, máichavacapa ena apamuriana: “Everejica ema maca eta nuplatane. Íjaraca ema ticaju­rucahi eta diéspequene”. \v 25 Éna nacahe­varepa: “Tata viáquenu, tímeca­vai­pa­hinéni diéspepahi eta tajuru­sirahi”. \v 26 Ema rey majica­pa­varepa: “Tiuri numeta­caheya: Nácani ticaju­ru­canahi camuri, nujane­chi­nayare eta apana. Nácanisera tájina­quenehi nacaju­ru­ré­nahini, nuvere­ji­cayare eta náijara­ca­sinihi. \v 27 Énasera ena ticatia­na­ca­nuanahi éna vahi najaca­pa­nuhini eta nurreyvahi, iámina­nuyare ani te numirahu. Ecapa­pa­ji­cavaca éna”. \p \v 28 Tacahe, te tamutupa eta juca máimitu­re­sirahi, ema Jesús tímiya­na­va­varepa tipaica. Macaijuhepa eta te Jerusalén. Tínapucapa ena máimitureana. \s1 Títecapapa ema Jesús eta te Jerusalén \r (Mt 21.1-11; Mr 11.1-11; Jn 12.12-19) \p \v 29 Te apanapa semana, tiyana­na­varepa. Te tiánehipa eta avasa­re­chichana Betfagé étapa eta Betania, tacana­rai­pa­hivare eta masihi ticaijare Olivoquiji, tícheca­nu­manapa. Mavanecapa ema Jesús ena apinana máimitureana. \v 30 Máichavacapa: \p —Eyanayare eta te jena avasa­rechicha Betfagé. Te íteca­pa­yarepa, ímahayare eta burrico ticaitihahi. Eta jena sárare mávuéque­héchaha, nájinaichaha ticape­rainahi. Eveja­pua­cayare, iámina­nuyare eta ani. \v 31 Te natiari­hi­napuca náeñama, emeta­cayare eta nucamu­nuirahi núti —máichapa. \p \v 32 Tacahe, tiyananapa ena vanairu­canahi. Jéhesa­réinehi étapaichuhi eta mameta­rapihi éma. \v 33 Te naveja­pua­caripa eta burrico, ena ticayeheana nayase­recapa: \p —¿Táviha iámihayare eta viyehe burrico? \p \v 34 Éna najicapapa: \p —Ema maena Viáquenu macamunuhi —nacahepa. \p \v 35 Tacahe, náisapapa eta námiraya eta burrico. Te náiteca­pauchapa ema Jesús, náepaca­mae­quechapa eta náepacuhana. Tásiha, ticaperapa ema Jesús. \v 36 Te náimahapa ena achaneana tiúchuji­ca­paipahi ema Jesús, náimati­vanepa. Tiyananapa nácapahi éma. Tépaca­pai­ri­ca­napaipa te mamirahu eta náepacuhana te mayani­ha­ya­repahi. \v 37 Eta napaisirahi, témiri­ca­napaipa te tachausi eta cerro ticaijare Olivoquiji. Namutu ena máimitureana téhicanahi ema Jesús tipiara­ca­napaipa eta náurisa­mu­revahi taicha eta náimaha­que­neanahi tiárami­careana máichaque­neanahi éma. Ichape eta nacuna­chirahi ema Viya. \v 38 Ánipa nacahehi eta napiara­si­rapahi: \p —Yare, Tata, ¡Piti réyquene, vanairu­ca­que­névihi me Viya! ¡Asulupaya! ¡Puiti, te anuma vicuti­cacahi eta viúrisa­mu­revahi víti te eta juca apaquehe! Tétávicava eta vicunachira ema Viya eta macata­ji­si­ra­havihi —nacahepa. \p \v 39 Tacahe, eta nasami­rapahi ena fariséoana natiari­hi­que­neanahi eta napiara­si­rapahi ena achaneana, náechajicapa ema Jesús: \p —Tata maestro, picama­ti­na­ca­vacaichu ena nani pímitureana —náichapa. \p \v 40 Ema Jesús majica­pa­vacapa: \p —Tiuri, numetacahe puiti. Te namati­napuca ena nani, táitsivasera étainapa tipiaracaya eta máriana —macahepa. \p \v 41 Tacahe, títeca­panapa te tápusi eta cerro Olivoquiji. Ticaecherapa eta Jerusalén. Eta máimairahi ema Jesús eta avasare, tíyahapa táicha. \v 42 Macahepa eta máiyairahi: \p —Páurevisami piti návasasami Jerusalén. Te nácaicu­tiaraini apaesa­chi­chainaini ena pichicha­na­veanahi eta nuvarairahi nucuchu­cu­havaca núti. Puiti juca sache nutiari­hi­raripa ani piyehe, náurihainehi nácama­pu­ra­vahini eta náurica­ca­re­vahini. \v 43 Taicha járaja­payare eta sácheyare táetaviu­chavaya eta nacata­ji­vairaya ena pichicha­naveana náicha ena piánaranaya tichaya­ca­via­nayare. Téhavia­nainapa, tájinapa piviya­vaimahi picatiu­chia­vaimahi. \v 44 Témesta­pai­ca­via­nainapa te apaquehe. Nacapa­pa­ji­ca­va­cainapa ena pichicha­naveana. Tájina nacaema­cha­que­némahi eta peti. Tamutuyare náquipapaica. Eta piviurevaya, eta juca pimaja­ca­pi­ranuhi eta néjirai­ravihi nuti mavane­runuhi ema Viya —macahepa. \s1 Ema Jesús macuchuchujicavaca ena tíjararecanahi eta sárareana, cáyureana te tajuhe eta Templo \r (Mt 21.12-17; Mr 11.15-19; Jn 2.13-22) \p \v 45-46 Tacahe, te apanapa sache, tiyanapa ema Jesús. Tisiapahi te Templo. Máimaha­rinehi ena achaneana tíjara­re­canahi eta sárareana, cáyureana. Tásiha, tisemapa. Eta macuchu­chu­ji­si­ra­vacahi, máichavacapa: \p —Ema Tata Nucaiyaquene, ani macahehi eta máechaji­ri­ruvahi te Sagrada Escritura: “Eta nupena tacarichu táicuchihi eta nayuja­ra­si­rareya ena achaneana” macahepa. Étisera eti tiámerahiana ecasia­pavapa eta te juca. Emaepe­ra­jicapa eta tacapi­ca­huirahi. ¡Eyana iúchuca­tataji! —máichavacapa. \p \v 47 Eta manasi­que­nerahi ema Jesús, tamutuhi sácheana tímitureca tayehe eta Templo. Énasera ena tuparai­ru­cana énapa ena escribá­noana, napane­re­chaipahi eta navarairahi nacapaca ema Jesús. \v 48 Váhisera napatsi­ca­vahini taicha natiarihi ena camuri­queneana achaneana tisama­ra­ra­canahi eta máimitu­rapiana éma. Váhivare náisapaimahi náichahini ena ticatia­na­canahi. \c 20 \s1 Nayasereca ema Jesús te vanairucahipuca me Viya \r (Mt 21.23-27; Mr 11.27-33) \p \v 1 Étana sache tímitu­re­caichaha ema Jesús tayehe eta Templo eta máechaji­riruva ema Viya. Títeca­pa­ra­canapa ena tuparai­rucana, énapa ena aquenu­ca­rahana, énapa ena escribánoana. \v 2 Nayase­recapa ema Jesús: \p —Píti, vahi vitupa­ra­ru­vi­nahini víti eta píchirahi eta júcana. ¿Nájahasica tivane­cavihi? ¿Nájaha titupa­ra­cavihi picha eta juca píchaqueneana? —náichapa. \p \v 3 Ema Jesús majica­pa­vacapa: \p —Núti apanavare nuvaraha nuyase­recahe. Ejica­pa­nu­ya­resera. \v 4 ¿Nájahapuca tivanecahi ema Juan eta máitesirahi eta máicacha­si­ri­sirahi? ¿Émapuca ema Viya tivanecahi, émaji­va­hipuca eta máitesirahi? —máichavacapa. \p \v 5 Váhisera náiturue­que­ne­hahini eta najica­pi­ra­yarehi. Tiácapae­ma­ji­ri­ca­canapa. Ánipa nacahe eta náechaji­ri­ru­vanahi: \p —¿Tájahasica vicaye­mayare eta vijica­pi­rayare ema maca? Te vémuna­hacava vicha: “Mavaneruhi ema Viya”, éma macahé­na­papuca: “Tásiha, ¿váhiyapa esuapahini éma?” \v 6 Téhesera vácahepuca: “Émaji­vaichucha eta máitesirahi”, ticauya­ya­careipa nacapa­cahavi ena achaneana te márijahiana, taicha náechahi éna émairahi ema Viya tivanecahi ema Juan —náechaji­ri­cacapa. \p \v 7 Tacahe, ánipa nacahehi eta najica­pirahi ema Jesús: \p —Vahi vecha víti —nacahepa. \p \v 8 Ema Jesús máichavarepa: \p —Éneri­chuvare núti, vahi numeta­ca­hémahi nájahapuca ema titupa­ra­canuhi —máichapa. \s1 Ema Jesús máimicutichina ena pártirárioana máurirahana \r (Mt 21.33-44; Mr 12.1-11) \p \v 9 Tacahe, ema Jesús tépana­va­varepa máimitu­cavaca ena achaneana. Ánipa tacahehi eta máimitu­rapiana: \fig Eta tahi ticaijare uva.|src="ABS 103" size="span" ref="Lc 20.9" \fig* \p —Nuvaraha nímicu­ti­chi­naheya, tatiarihi eta isaniti amairiha úvaquiji, masucurehi ema émana achane. Tiyana­ya­re­hisera ema ticayehe, tipairi­ri­ca­yarehi te apana avasare. Tacahe, matupa­ra­ca­vacapa ena tíreha­na­yarehi te áñoana eta mayehe uva. Partido­yarepa eta majuni­ji­si­ra­yarehi. \v 10 Tacahe, te títecapapa eta caje tayairahi eta uva, máimiva­ne­recapa ema mamusura mayasea­pa­na­va­ca­yarehi ena pártirá­rioanahi eta tatuca­cha­que­ne­yarehi éma. Énasera ena pártirá­rioanahi, tájina náijara­cahini. Tisemau­cha­va­na­richucha, náehapa ema vanairu­cainihi. \v 11 Tásiha, ema ticayehe máevata­ca­varepa ema apanavare mamusura, mayasea­pa­na­va­ca­yarehi éna. Éneri­chu­va­resera náumeha­varepa ema vanairu­cainihi, náehavarepa. Tájina náijara­cahini. \v 12 Tásiha, ema ticayehe vahi macaina­ji­ru­vahini. Máevata­ca­varepa ema apanavare mamusura. Éneri­chuvare náehavarepa ema vanairu­cainihi. Najarachapa, náquijicapa. \p \v 13 Tacahe, ema ticayehe tipane­re­re­caripa: “¿Tájahasica níchara­ca­vayare?” macahepa. “Nuvane­capuca mayana émaja­ca­ruvaina ema nuchicha némuna­ru­quenehi. Tatiarihi te émaina­papuca napicaucha te náimahapa”. \v 14 Tacahe, te náimahapa ema machicha, naveti­jichucha eta nasemirahi. Tímitu­ji­ri­ca­ca­naripa. Ánipa nacahe: “Émaina­papuca ticaye­heyare ema maca. Yare, vicapaca, apaesa tánasipa tamutu vítinapa vicayehe”. \v 15 Tacahe, nacara­tacapa éma, nacuchucapa eta tayehe eta isaniti, nacapacapa. \p Puiti nuyase­re­ca­heyare: ¿Tájahapuca máichara­ca­vayare ema achane ticayehe eta úvaquiji? Jéhesare, vaipa macaye­hehini paciencia. \v 16 Títeca­va­nénapa macapa­pa­na­va­ca­yarepa ena pártirá­rioanahi máurira­hanahi. Tásiha, máijara­cai­na­varepa eta úvaquiji ena apamuriana pártirá­rioa­na­yareva —macahepa ema Jesús. \p Tacahe, ena tisama­ra­ra­canahi, ánipa nacahehi: \p —Viti vicata­ji­cacare, vahi vácutihini ena nani máurirahana —nacahepa. \p \v 17 Ema Jesús máeseni­mu­ri­ha­vacapa. Tásiha, máichavacapa: \p —Jéhepuca, németea­casera vuíchaha ácaicu­tia­rahini eta tacaye­ma­quenehi eta Sagrada Escritura. Éta, áni tacahehi: “Ena tépiya­re­ca­rahiana eta Templo, tasapiha náepuruhi eta mari táicuchihi tatumea­rayare eta peti, taicha vahi náimatihini. Émasera ema Viya macaite­capapa eta táicuchihi eta tatupa­rahahi. Tacapi­ca­hu­quenehi puiti” tacahehi eta Sagrada Escritura. \v 18 Puiti, núti nucutihi eta ichape mari náepuru­quenehi. Eti epuru­nuanahi, iáquipai­ca­vayare évetu­tu­ji­cayare. Tichima­ra­ca­heyare eta muraca ecuñaraqui taicha eta emava­ra­hairahi éhicanu —máichavacapa. \p \v 19 Ena tuparai­ru­cana navarahapa náijahú­cha­ya­rehini nacarataca ema Jesús, taicha tímatia­ca­vanapa éna eta énairahi tayuna­cavaca eta máechaji­ri­ruvana ema Jesús. Váhisera napatsi­ca­vahini taicha návami­rahuhi ena camuri­queneana achaneana. \s1 Navarahahi náemejecapavacha ema Jesús tayehe eta impuesto \r (Mt 21.45-46; 22.15-22; Mr 12.12-17) \p \v 20 Tacahe, náimiva­ne­recapa ena apamuriana ajairana tépiya­ca­va­na­ya­repahi tiúriana te mamirahu, navarairahi natanu­cayare eta tímica­viu­cha­yarehi. Énayarepa timetau­cha­na­varehi mayehe ema aquenucahi prefecto Poncio Pilato. \v 21 Tacahe, nayase­recapa éma, ánipa nacahe: \p —Tata maestro, vímatihi eta tatupi­ru­vairahi tiuri eta juca pímitu­ra­pianahi. Nájinavare pinere­ji­rui­nahini ena achaneana, taicha pivarahahi náehicahini namutu eta táurinaquene achene ticaijuhe me Viya. \v 22 Vivara­ha­hisera viyase­re­ca­viyare: ¿Táurica­hipuca vivachacha eta viyasehana impuesto mayehe ema Presidente Emperador romano? Taicha víti, machane­ra­havihi ema Viya, ¿masi? —náichapa. \p \v 23 Ema Jesús máimatia­ca­vacapa eta tamauri­vapahi eta napane­reruana. Tacahe, máichavacapa: \p —¿Tájaha tacayema evaraha ímiaqui­paicanu? \fig Eta étana reale mayehe ema Presidente Emperador.|src="ABS 89" size="span" ref="Lc 20.24-25" \fig* \v 24 Nímahaseji, iáminanu étapena eta reale. \p Éna náijaracapa. Tásiha, ema máichavacapa: \p —¿Nájaha ticaijare eta juca? ¿Nájahavare ticava­simahi eta juca mirare eta te juca reale? —máichavacapa. \p Éna najicapapa: \p —Mayehe ema Presidente Emperador. \p \v 25 Tacahe, éma máichavacapa: \p —Tiuri. Táuricahi íjaraca ema Presidente Emperador eta juca mayehe­richuhi éma. Tásiha, íjara­cavare ema Viya eta mayehe­ri­chu­hivare éma —máichavacapa. \p \v 26 Váhique­nesera nárata­hahini náimiaqui­pai­cahini eta nayase­re­sirahi te namirahu ena achaneana. Táitsivahi ichape eta náramirahi eta táurivahi eta majica­pi­ra­vacahi. Timati­nanapa ­ tésami­ri­ca­vanapa. \s1 Nayasereca ema Jesús náicharacavayarepuca ena náepenaqueneana eta náechepusirayare \r (Mt 22.23-33; Mr 12.18-27) \p \v 27 Nacahe­pai­pavare ena apamuriana achaneana. Saducéoana. Ena nani saducéoana, apana eta náimitu­rapiana; váhi nasuapa eta náechepu­si­rayare ena náepena­queneana. Éna natanucahi eta táetsera­ru­vayahi. Tacahe, nayase­recapa ema Jesús: \p \v 28 —Tata maestro, ema víyarahaini Moisés manaquicahi eta ajureca máechaji­ri­ruvahi eta viyehe: “Te máepenae­que­ne­ha­hipuca ema achane esu mayena, tásiha, nájina­hipuca manaquie­que­ne­ru­vai­nahini machichai­nahini; te matiari­hi­hipuca mácani maparapehi, mavehayare esu machine­naequene, apaesa émainapuca macachicha eta suyehe, máitsivainahi ema maparapeni”. \v 29 Tacutiquene te natiari­hipuca ena siétequeneana ticapa­ra­pe­ji­ri­cacana, te títauchavapa ema náechavimuri, máepenae­que­ne­ha­pasera esu mayena. Nájinahi machichai­nahini. \v 30 Tacahe, ema maparape máitauchavare esu machinena. Éneri­chu­va­resera máepenae­que­ne­havare, nájinavare machichai­nahini. \v 31 Ema émana maparape máitauchavare ésu. Éneri­chuvare máepenae­que­ne­havare. Namutu ena siétequeneana navehahi ésu, tásihasera náepenae­que­ne­hapahi, nájina émanai­nahini mácachi­chahini eta suyehe. \v 32 Te táequenepa, tépenapa esu esenaini. \v 33 Tacahe puiti, te jéhesa­repuca tichava­nayare títarecana te táequenénapa eta náepenirahi ena nani, ¿nájahapuca ena siétequeneana éma yátupi­quenehi suímaquenehi esu esena? Taicha ena siétequeneana namutuhi suímanarihi —náichapa. \p \v 34 Tacahe, ema Jesús majica­pa­vacapa: \p —Ena ajairana te juca apaquehe natupa­ra­ca­si­vaichuhi títaucha­va­nayare suyehe esu esena. \v 35 Ánaquisera te apana náitaresira, nácani ticatu­pa­ra­ha­nayare eta nasiapi­rayare te anuma te náechepucapa, vaipa nácamu­nuimahi esu esena. Énaripa ena esenana, vaipa nácamu­nuimahi ­ ema ajaira. \v 36 Taicha vaipa tiápecha­vaimahi tépenana. Nacutinapa ena ángeleana eta namaepe­na­ca­cairahi. Yátupinapa machicha­na­vea­nainapa ema Viya, taicha éma ticaeche­pu­ca­vacahi. \p \v 37 Émaripa ema víyarahaini Moisés timeta­cahavi eta májurehi eta yátupirahi eta vahi tánasi tépena eta náchanevana ena náepena­queneana. Te máimahapa ema Moisés eta yucuqui timurujihi, eta macame­ta­ca­siyahi mayehe ema Viya eta émarichuhi ema macasi­ña­quenehi ema Abraham, ema Isaac, émapa ema Jacobo. \v 38 Taicha ema Viya, ema téchahi eta náitare­sirana ena téhicanahi, tayanapane tépena­naripa. Namutu ena, tímiya­na­va­richucha títareca eta náchanevana te mamirahu éma —macahepa ema Jesús. \p \v 39 Tacahe, ena escribánoana, ena natiari­hi­que­neanahi náichapa ema Jesús: \p —Tétupicava eta juca péchaji­riruva, tata maestro —nacahepa. \p \v 40 Váipasera nacaemu­ña­vahini nápecha­vahini nayasereca. \s1 Ema Cristo, yátupiquenehi Viya. Mámariéquenenihisera ema rey David \r (Mt 22.41-46; Mr 12.35-37) \p \v 41 Ema Jesús máichava­ca­varepa: \p —Éti ecahehi eta échaji­ri­ruvahi: “Tiúchucayare ema Cristo, mámarie­que­neyare ema víyarahaini rey David” ecahehi. \v 42 Yátupihi ema Cristo achane­quenehi eta máimahi taicha mámarie­que­nenihi ema víyarahaini David. Nuvara­hasera epane­rechaya eta juca máechaji­ri­ruvahi ema David te májurehi Salmo, ani macahehi: \v 43 “Ema Viya máichapa ema Tata Náquenu Cristo: Yare, péjaca te nuvaure, eta picucha­pi­hayare eta nucaepu­yu­siraya te pimirahu ena ticatia­na­ca­vianahi” macahepa. \v 44 Ema David, eta máimija­re­chirahi ema Cristo: “Tata Náquenu”, ¿tájahapuca eta macaye­ma­quenehi? Nutupiruva numetacahe: ema Cristo yátupi­quenehi Viya éma. ¿Tájaha ­ íchahi éti? —máichavacapa. \s1 Ema Jesús máimereuchavaca eta náejecapiravana ena escribánoana \r (Mt 23.1-36; Mr 12.38-40; Lc 11.37-54) \p \v 45 Namutu ena achaneana nasama­ra­racahi ema Jesús eta máechaji­si­ra­vacahi ena máimitureana. \v 46 Ánipa macahehi eta nayehe: \p —Échapa­vayare éti, machu éhica eta nayehe­repiana ena escribánoana. Navara­havare ticapi­ca­hua­na­yarehi eta náechaji­siraya ena achaneana te jácani nácapa­ji­si­hapahi éna. Tacutiquene tinere­jiu­ru­cavana eta táurina­queneana téjasi­ha­careana te tiyanana te viúruji­si­ra­revana. Étaripa te nanisirana, ticaeja­ca­va­navare te jácani távihahi eta tiúrini­sipana tinicacare. \v 47 Tacutiquene navere­ji­cavare eta nacaye­he­queneana ena tépenaimana, nájina najapa­nu­quenéna. Tásiha, tépiya­ca­vanapa religió­soanahi, tiúpiemana eta nayuja­rasira, namava­rairahi tácaeche­rahini eta náichira eta tamauri­queneana. Énasera tiápaju­ca­vanahi eta nacaicu­ñairaya muraca. \c 21 \s1 Eta sunaquiruva esu máimaru tacachuricahi eta nanaquiruvana ena rícoana \r (Mr 12.41-44) \p \v 1 Ema Jesús máimara­racahi ena rícoana eta nanaqui­sirava eta plata tayehe eta chapama nanaqui­si­rareva eta námavahuana mayehe ema Viya. \v 2 Éneri­chuvare máimahavare tinaquicava esu ésuna esena suépenai­maquene. Páurequenehi ésu. Sunaqui­ca­hisera eta apipe­chichahi eta suplatane. \v 3 Tacahe, ema Jesús macahepa: \p —Ímaha esu suca esena páurechicha. Ácuneucha eta suémuna­sirahi ema Viya. Jéhesare ésu, tímepa­návahi eta sunaquiruva, sucachu­ri­ca­vacahi namutu ena apamuriana achaneana. \v 4 Taicha namutu éna tacarichu nanaquicahi eta náemacha­rajiana naplataneana. Ésusera esu suca páurehinéni, sunaqui­ca­hisera tamutu eta sucaye­he­quenehi. Suítahi eta sunica­va­cha­ya­rehini —macahepa. \s1 Ema Jesús máimereucharipa eta táquipaisiravaya eta Templo \r (Mt 24.1-2; Mr 13.1-2) \p \v 5 Natiarihihi ena téchaji­si­hanahi eta Templo. Náechaji­si­ha­hivare eta táurina­queneana tayere­ruvana nanaqui­ruanahi ena achaneana, étapa eta táurina­va­vacahi eta máriana tayeheanahi. Ichape­murihi eta táejeravahi te nacaema­ta­nénapa. Tacahe, ema Jesús máichavacapa: \p \v 6 —Járaja­payare eta sáchevayare ticaqui­pai­ca­sinapa tamutu eta juca Témplosami. Téjane­re­pai­cainapa tamutu eta juca táurina­que­neanahi ímaha­queneana puiti —macahepa. \s1 Tatiarihiyare eta ecutiarareanaya te tánehipaicha eta táichecuiraya \r (Mt 24.3-8; Mr 13.3-8) \p \v 7 Tacahe, nayase­recapa ema Jesús. Náichapa: \p —Tata Maestro, ¿tájamu­hu­ya­re­hipuca eta náimiaqui­pai­si­rayare eta Témplosami? ¿Jarari­hi­ya­repuca eta ecutia­ra­reyare eta apana péchaji­si­ha­queneana? —náichapa. \p \v 8 Ema Jesús máichavacapa: \p —Ecuneu­chavaicha yátupina, machu navayuacahe, taicha náraja­payare ena tépiya­ca­va­na­ya­repahi tímiva­si­cha­va­na­ya­repahi nuyehe. “Nútiripa Cristo” nacahénapa. Ena apamuriana nacahénapa: “Táiteca­pa­quenepa puiti eta sache”. Váhisera ecusua­pavaca, váhivare ecuehi­cavaca. \v 9 Étaripa te esamai­ri­ri­capuca eta guerra, revolu­ciónpuca, váhivare ecuarameca. Taicha eta táinapua­ra­quia­na­yarehi eta júcana ecutia­ra­rea­nayare, vuíchahasera étaimahi eta táichecuiraya. \p \v 10 Ánivare macahe: \p —Téhaca­ca­yareva eta ichape­queneana avasareana. Ticana­ra­ji­ri­ca­ca­nainapa eta apamuriana. \v 11 Tatiari­hi­yareva eta ichapeyare tayamu­ri­sirana eta apaquehe. Te avasareana tatiari­hiyare eta ecuha­mu­hu­yareva, jumare­mu­hu­yareva. Te anuma tímere­ca­vai­na­varepa eta ichape ecutia­rareya, tiámayare eta ecuña­ra­quiyare. \s1 Ena achaneana napanajiricainapa ena téhicanahi ema Viáquenu \r (Mt 24.9-28; Mr 13.9-23) \p \v 12 Tativa­nu­ma­ya­resera tipana­ji­ri­ca­hea­nayare éti, táichave­nénahi eta éhisi­ranuhi núti. Ticara­ta­ca­hea­nayare, tiámahea­nayare te náuruji­si­ra­revana, ecaya­se­re­hinapa nayehe ena juéseana. Ecaeva­tainapa te cárcel. Tásiha, etiari­hiyare eti tiámaheanaya te namirahu ena aquenucana, téhevare te namirahu ena Presidenteana gobiernoanahi, ecaviu­re­vayare táichavenehi eta éhisi­ranuhi. \v 13-14 Étume­cha­vasera. Te námahepa te ecaya­se­re­hiyaya, ecama­pu­ra­vainapa échaji­sia­nuyare. Váhi ecueñamava eta ecaye­mayare ecatiu­chi­ravaya. \v 15 Nímaha­héinepa núti, níjara­ca­heyare eta ítusi­rayare ecatiuchava. Nájina ácutimahi eta ítupa­ji­jia­si­ravaya. Ichape ecachu­ria­cayare ena iánaranaya. \v 16 Etiari­hiyare éti énaja­ca­ru­vainapa ena ticachi­chaheana tíjara­re­ca­heanaya énaripa nácani epara­pea­napuca, énaja­ca­ru­va­yareva tíjara­re­caheana, énaya­re­pai­chupuca ena ejaneanana, ítuna­ca­sareana. Enere­ji­ca­vainapa eti nacapa­ruanaya. \v 17 Namutu ena acha neana ticatia­na­ca­hea­nayare táichave­nénahi eta éhisi­ranuhi. \v 18 Tayana­pa­nesera nacapa­ca­hepuca, nímaha­héi­ne­pasera núti. Vahi émitie­que­némahi. Étaripa eta echuti­macana, tájinavare témitie­que­némahi. \v 19 Téhesera ecamichahi tamutu, ímiya­navahi eta éhisi­ranuhi, núti níjara­ca­heyare eta ítare­siraya. \p \v 20 Te ímahapa ena suntaruana nachayacapa eta Jerusalén, étana­que­ne­yarehi ejercito eta náichape­mu­rivaya, étainapa ícutiaraya eta táitavi­rayare eta avasare. \v 21 Tásiha, te ímahapa eta juca, táuricapa etátá­jinapa ejuna, eti etiari­hi­que­neanahi te Judea. Ecaiju­heyare eta te cérroana, étaina eyumu­ru­siavaya. Nácani tiávihanahi te tajuhe eta avasare Jerusalén, tavara­haipahi náuchucavane tayehe. Nácani tiávihanahi te vámahiana, vaipa távara­hahini nachavahini tayehe eta avasare. \v 22 Taicha táiteca­pau­chainapa eta tasache­ra­yarehi eta tacaicu­ñairaya, títaucha­vainapa eta tametarapi eta Sagrada Escritura. \v 23 ¡Páureanasami nácani esenana tachima­ra­rua­nayare, nácani ticaja­ria­na­hipuca, nácani esenana ticachi­chanahi eta amuya tiájicachaha! Támairi­ji­cainapa eta nacata­ji­vai­rayare namutu ena achaneana tiávihanahi te Jerusalén taicha eta náicuñayare. \v 24 Natiarihi ena tépenanaya te guerra, ena apamuriana nacara­ta­ta­ji­cainapa prisioné­roa­nainapa. Námava­cainapa te apana­queneana avasareana. Ema Viya máisapainapa tisiapana te Jerusalén ena apava­sa­queneana. Énapa téchanayare eta Jerusalén. Tiámainucava te máicutichapa ema Viya, macuchu­ca­va­cai­na­varepa. \s1 Eta máitesiraya ema Manerejiruhi ema Viya \r (Mt 24.29-35, 42-44; Mr 13.24-37) \p \v 25 Tacahe, tímere­ca­va­nainapa eta ecutia­ra­reyare te sache, te caje, étapa te jarairiquiana. Tipica­nainapa ena achaneana te juca apaquehe. Tiárame­ca­nai­na­varepa taicha eta nasami­rayare eta muracaquene táepacuruha eta ichapequene une. \v 26 Ena achaneana tiáquipai­ca­va­nainapa eta napisiraya, taicha eta náimairayare eta ecutia­ra­rea­nayare, váhisera náimatie­que­ne­haimahi tájahapuca eta náichara­ra­ca­va­yarehi. Éneri­chuvare tiyeje­ca­va­va­cainapa eta tiávihanahi te anuquehe anuma. \v 27 Nupaenumava nítecainapa nuchava núti Manere­ji­runuhi ema Viya. Namutu tímaha­nua­nayare eta núcupai­si­rayare. Tiámanui­napaipa eta úcaji. Níñehi­napaipa eta táetaviu­chi­rayare eta nujarai­va­ya­repahi. \v 28 Te ímahapa tanacu­chavapa eta juca ecutia­ra­rea­nayare, evapi­na­vainapa éti taicha tiánehiripa eta níteca­piraya nucatiu­chi­rá­heyare. \p \v 29 Máimicu­ti­ra­chi­navare eta máimitu­re­sirahi. Ánipa macahe: \p —Ecauneyare eta jácani yucuqui. \v 30 Te ímahapa títsiva­cha­va­vacapa eta tapacajiana, tiánehiripa eta únemu­hu­yareipa. \v 31 Ene tacahehi, te ímaha­yarepa, ímatia­cainapa eta tánehi­raripa eta nítesi­rayare. \v 32 Numeta­ca­he­vanecha: Vuíchaha títava­naimahi ena achaneana náitare­rua­naichaha te táitecapapa eta juca ecutia­ra­reanaya. \v 33 Títava­yarepa eta anuma étapa eta apaquehe. Tativa­ya­resera títauchava tamutu eta ­ numeta­ruhehi. \p \v 34 Échapavaicha, machu tachima­racahe eta jena sache, vahi ecucuti ena tavayuaruana eta téracare, machu muraca­chu­tihéna táicha. Vahi ecueñamava eta ítaresira, machu tahapa­picahe eta éhisi­ranuhi. \v 35 Eta táiteca­pau­chi­rayare eta sache nuchavi­rayare tímicu­ti­ji­ri­cavahi eta táijahú­chirava eta táerata­sirava eta trampa. Ene nacaheyare ena achaneana te tamutu avasareana eta namane­ca­pau­chi­ravaya. \v 36 Eta tacahe, etsecavaicha yátupina. Eyuja­rau­chavahi támutu sácheana, apaesa túmehénapa eta ecami­chiraina tamutu eta juca táichara­ra­ca­vayare, apaesa tacuija ecuichi­ravaina eta íteca­pau­chi­ranuya te numirahu nuti Manere­ji­ru­nuhi ema Viya —macahepa ema Jesús. \p \v 37 Tiuri, tamutu sácheana tiyana eta te Templo ema Jesús. Tímitu­recahi. Te yátivare tiyanavare te avasa­rechicha Betania te táequenehi eta cerro Olivoquiji. \v 38 Ena achaneana, tamutu yática­rahiana, tiyanana te Templo, titseca­va­naripa eta nasama­ra­ra­si­rayare éma. \c 22 \s1 Napanerechapa eta nacaratasiraya ema Jesús \r (Mt 26.1-5, 14-16; Mr 14.1-2, 10-11; Jn 11.45-53) \p \v 1 Tamira­hu­paipaicha eta piesta ticaijare Pascua, eta náepanavaira eta semana eta nanisirahi étachucha pan mayehere levadura. \v 2 Tacahe, ena tuparai­rucana énapa ena escribánoana, navara­haichaha náimicapaca ema Jesús. Tásiha, natanucahi eta náichara­cayare eta nacara­ta­si­rayare. Návami­ra­hu­hisera ena achaneana. \p \v 3 Tacahe, ema Satanás mávahácapa ema émana máimiture ticaijare Júlasi. Émarichuhi nachamurihi ena dócequeneana apóstoleana. \v 4 Tacahe, ema maca Júlasi tiyanapa matanu­pa­na­vacahi ena tuparai­ru­cana, énapa ena nacápi­tárana ena suntaruana tayehe eta Templo. Téchaji­ri­pa­na­va­yarehi nayehe, mameta­ca­vacaipa eta táichara­ca­va­yarehi eta máijara­re­si­ra­yarehi ema Jesús eta nayehe. \v 5 Tiúrisa­mu­rea­na­rinehi eta mameta­si­ra­vacahi éma. Nametacapa eta ­ náijara­si­ra­yarehi eta plata. \v 6 Tacahe, éma majaca­pa­vacapa eta naplatane. Tásiha, máichavacapa: \p —Tiuri, núti népana­heyare te nímahapa nacuijapa ena achaneana te machacaya. Námahénapa tayehe eta mávihahi éma —máichavacapa. \s1 Ema Jesús mavanecahi ena apinana máimitureana, natsecayare eta naniruyare tayehe eta Pascua \r (Mt 26.17-25; Mr 14.12-21; Jn 13.21-30) \p \v 7 Títecapapa eta sache táepani­ravahi eta semana tapiestara eta nanisiraya eta pan mayehere levadura. Étari­chuvare eta jena sache ticaijare Pascua, nacapa­siraya eta uvesa ticaijare cordero pascual, nanisi­rayare te jena yati. \v 8 Ema Jesús mavane­ca­vacapa ena apinana máimitureana, ema Pedro émapa ema Juan. Máichavacapa: \p —Eyanayare étupi­ri­panaya eta viniruyare tayehe eta Pascua. \p \v 9 Éna nayase­recapa: \p —¿Táviha pivaraha vétupi­ri­sihaya? \p \v 10 Ema Jesús majica­pa­varepa: \p —Eyanayare tayehe eta avasare. Te íteca­pa­yarepa tayehe, iácapa­ji­cayare ema émana achane tiámapahi eta une te yupi. Éhicayare éma te peti masiapi­hayare. Éti apana esiapa­yareva. \v 11 Emeta­cayare ema ticayehe eta peti. Ani íchayare: “Ema viyehe Maestro tivane­ca­havihi viyase­re­panavi pímechahavi eta cuarto vinisi­hayare eta uvesachicha eta viyeherepi, vicacha­neyare éma” íchayare. \v 12 Éma, tímecha­hénapa eta ichape cuarto te anuquehe piso. Táurique­néipahi eta jácara téjasi­ha­careana. Tásiha, étupi­ricapa eta viniruyare —máichavacapa ema Jesús. \p \v 13 Tiyananapa ena vanairu­canahi. Jéhesa­réinehi, náimahapa étapaichuhi eta macaye­ma­que­neanahi ema Jesús. Tacahe, náetupi­ricapa eta naniruyare tayehe­yarehi eta Pas­cua. \s1 Ema Jesús máenimurihapa ena máimitureana \r (Mt 26.26-29; Mr 14.22-25; 1 Co 11.23-26) \p \v 14 Tacahe, te hórapa eta nanisi­ra­yarehi, téjacanapa te mesa ema Jesús énapa ena apóstoleana. \v 15 Eta máenisi­ra­vacapa, máichavacahi éna: \p —Ichapemuri eta nuvarairahi nucachanehe eta nunisi­ra­yarehi eta juca téqueneha nénisi­rahehi puiti eta juca yati páscuairahi, mapurare vuíchaha táiteca­pahini eta népeni­rayare. \v 16 Tásiha, numeta­ca­he­vaneya puiti, vaipa nápecha­vaimahi nunica eta Pascua, tiámainucava te táitauchavapa eta nusiapiraya eta nucava­cu­reraya, nucaju­pa­hairaya ema Tata —macahepa. \p \v 17 Tacahe, mavehapa eta vasu náerirare, mahasu­lu­pa­yachapa ema Viya. Tásiha, macahepa: \p —Era eta juca. Ecaji­ji­ricaca. \v 18 Puiti numeta­ca­hevane: Vaipa nápecha­vaimahi nera eta juca tachi eta uva, tiámainucava te táitauchavapa eta nusiapiraya eta nucava­cu­reraya, nucaju­pa­hairaya ema Tata —macahepa. \p \v 19 Tacahe, maveha­varepa eta pan, mahasu­lu­pa­ya­cha­varepa ema Viya. Mayuve­tu­hecapa, máijara­ca­vacapa ena máimitureana. Tásiha, máichavacapa: \p —Eta juca neche. Enica. Étivenehi níjara­re­cavahi eta népeni­rayare. Eta juca apaja­ra­hiyare te apaquehe, te étipava énicaca, éta témecha­heyare nuyehe —máichavacapa. \p \v 20 Éneri­chuvare, te títane­sianapa, maveha­varepa eta náerirare vasu. Máichavacapa: \p —Eta juca vino, táicutiarahi eta nítine táepusai­ruvaya íchavene éti, nufirma­chi­rayare eta arairu matratune ema Vicaiyaquene, nucaeja­si­ra­yareva eta matratune apaesa ejaca­pa­careya mayehe. \p \v 21 Puítisera, ani te etaracu, mararihi ema tíjara­re­ca­nuyare. \v 22 Yátupi­quenehi eta nacapa­si­ra­nu­yarehi, taicha tacahehi eta mapane­reruhi ema Tata eta nuyehe nuti Manere­ji­runuhi éma. Páuresa­misera ema tíjara­re­canuya —macahepa. \p \v 23 Tacahe, ena máimitureana tiyase­re­ji­ri­ca­canapa: \p —¿Nájahapuca mácani te vitaracu ema tíjara­recaya ema Viáquenu? —nacahepa. \s1 Ema Jesús máimitucavaca eta nacapicahuirayare ena téchapajiricanahi ena nachamuriana \p \v 24 Te táequenepa, tiácapae­ma­ji­ri­canapa ena máimitureana tayehe eta nájaha­ya­repuca ema ichape­que­ne­panaya aquenuca te nataracu te náejasiraya te návacu­rea­nayare. \v 25 Te máechapa ema Jesús, ánipa máichavaca: \p —Ena réyeana énapa ena aquenucana te ichape­queneana avasareana nacaete­ma­ji­ri­ca­vacahi ena achaneana, navarairahi ticapi­ca­hua­na­yarehi. \v 26 Étisera vahi táuricaimahi ene ácahehini. Téhesera evara­ha­hipuca ecapicahu, vahi ecasi­ña­vaimahi. Ecutiyare ema amaperu eta mamansuvahi. Tacutiquene nácani tivane­canahi, tatupa­ra­ca­vacahi téñama­va­nayare eta náechapa­ji­ri­si­ra­va­cayare ena nachamuriana. \v 27 Eta nayeherepi ena achaneana, ichape eta napicau­chirahi ema ténicahi eta tinicacare. Énasera ena vanairucana téchapa­ji­ri­canahi eta mesa, vahi nacapi­ca­huhini. Puítisera, nímitu­ca­heyare eta juca arairu nuvanairipi. Puiti ímahanuipa eta nítáti­rahehi. Nuvaraha ecutinuya. Ítáti­ca­cayare éti. \p \v 28 Éti, ímara­ra­canuhi eta náichiranuhi ena ticatia­na­ca­nuanahi. Váhisera ejuni­ji­ca­nuhini. \v 29 Eta tacahe, níjara­ca­heyare núti eta etupa­ra­ha­nayare ecuti­nuyare núti eta nucatu­pa­ra­hairaya mayehe ema Tata. \v 30 Éjacainapa tayehe eta ecatu­pa­ra­hairaya. Étinapa evane­recaya nayehe ena dócemu­ri­queneana ena vijaneanana israelítana. Ecacha­ne­nui­na­varepa te mesa eta enisiraya ánaqui te nucatu­pa­ra­hai­rayare —máichapa. ­ \s1 Ema Jesús máimereucha ema Pedro eta máepiyasiraya vahi máimati ema Jesús \r (Mt 26.31-35; Mr 14.27-31; Jn 13.36-38) \p \v 31 Ema Viáquenu máichapa ema Pedro: \p —Nuchicha Simón, péchapa­vayare. Ema Satanás, ichape eta mavarairahi ticaicu­tia­ra­heyare tiáquipai­ca­heyare ­ emutu éti. \v 32 Nútisera nuyaseu­chahehi me Tata, pítiripa, apaesa vahi tacuemitiaca eta péhisi­ranuhi. Piáquipai­ca­va­sa­mi­ya­resera. Tichava­ya­resera eta picasi­ñai­ranuya, tásiha pétume­cha­va­cai­na­varepa ena apamuriana pichamuriana —máichapa. \p \v 33 Ema Pedro majicapapa, máichapa: \p —Tata Náquenu, tájina vahi nujuni­ji­ca­vímahi. Níjaracava néhicavi tayehe eta cárcel. Te nacapa­ca­vipuca, núti apanavare níjara­ca­vavare nacapacanu apaesa nácachanevi —macahepa. \p \v 34 Ema Jesús majicapapa: \p —Numeta­ca­vi­vaneya, Pedro. Puiti jena yati, te tamira­hui­na­richaha eta táechaji­siraya eta varayu, piti mapaheyare pépiya­ca­vayare vahi pímatinu, eta picatiu­chi­ra­vayare pítijiva —máichapa. \s1 Puiti etserereacavainapa \p \v 35 Tacahe, ema Jesús mayase­re­ca­va­ca­varepa ena máimitureana. Máichavacapa: \p —Te nuvane­ca­hénapa epaica, nutupa­ra­cahehi vahi ecuama eta tarera, eta billetera, eta eparu­pevana, ¿yátupihi, masi, vahi ecamu­nu­va­pahini? \p Ena najicapapa: \p —Tájina vácamu­nui­pahini. \p \v 36 Tásiha, máichava­ca­varepa: \p —Puítisera mácani ticata­rerahi, tiúripanahi mámayare eta matarera, étapa eta mayehe billetera. Émaripa mácani tájinahi mayehénahi espada, tiúripanahi máijarareca eta masacu, mavacha­re­sihaya eta mayeheyare espada. \v 37 Tacahe numeta­ca­hé­vanécha. Ena achaneana nacatia­na­ca­haviya muraca. Títaucha­vainapa eta táechaji­ri­ru­vanahi eta Sagrada Escritura eta níchara­ra­ca­va­yarehi: “Timicu­ti­ji­ri­cavahi námera­hihini náicha”. Tamutu títaucha­va­yarehi eta tacaye­ma­que­neanahi eta Sagrada Escritura eta ­ nuyehe —macahepa. \p \v 38 Tacahe, ena máimitureana náichapa: \p —Tata Viáquenu, jucarihi apinahi eta espada. \p Éma majica­pa­vacapa: \p —Tiuri, tarataquene. \s1 Ema Jesús tiyujaraca te Getsemaní \r (Mt 26.36-46; Mr 14.32-42) \p \v 39 Tacahe, tiúchucapa ema Jesús, énapa ena máimitureana, tiyananapa tayehe eta huerta Getsemaní tiávihahi te táemiri­pai­sinehi eta cerro ticaijarehi Olivoquiji, eta mayuja­ra­si­rarehi éma. \v 40 Te títeca­panapa tayehe eta Getsemaní, máichavacapa: \p —Eyuja­rauchava. Eyaseaca ema Viya eta étumevaina apaesa vahi macuitu­rucahe ema Satanás —máichapa. \p \v 41 Téraji­pa­navapa apaesa ema Jesús eta nayehe. Cincuenta metro eta mayere­hi­né­vacahi. Tépuyucapa. \v 42 Eta mayuja­rau­chi­ravahi, ánipa macahe: \p —Tátachicha Nucaiyaquene, picata­ji­ca­nupaini. Nuyaseacavi vahi tacuitau­chavaini eta níchava­que­ne­vayare. Váhini picuisapaini eta nucata­ji­vairaya. Níjara­ca­vasera núti eta nítauchiraya eta pivara­ha­quenehi píti eta nuyehe —macahepa. \p \v 43 Tacahe, tiárami­carepa máucupaucha ema émana ángele tiásihahi te anuma. Máetume­cha­pa­na­yarehi. \v 44 Ichape eta máeñami­ravahi eta mayuja­ra­sirahi. Témiricapa eta máepatsure tacasi­ri­quia­mapahi eta máitine. Cuájujua­mapaipa eta táemiri­sirahi te apaquehe. \p \v 45 Te títapi­ricapa eta mayuja­ra­sirahi, téchepucapa. Tiyanapa te návihahi ena máimitureana. Máimahainehi éna, tímaca­na­ripahi táichavenehi eta nacati­sa­mu­re­vairahi. \v 46 Tásiha, máichavacapa: \p —¿Tájaha tacayema ímacaichucha éti? Échepuca. Eyuja­rauchava apaesaina. Eyaseaca ema Viya eta étumevaina apaesa vahi macuitu­rucahe ema Satanás —máichavacapa. \s1 Nacaratacapa ema Jesús \r (Mt 26.47-56; Mr 14.43-50; Jn 18.2-11) \p \v 47 Tacahe, técheji­ri­ca­vai­ni­richaha ema Jesús, títeca­pa­nanecha ena camuri­queneana suntaruana. Máinapu­mi­rau­cha­va­ca­paipahi ema Júlasi. Témeña­havapa eta mayehe ema Jesús. Máetsera­recapa. \v 48 Tásiha, ema Jesús máichapa: \p —Júlasi, ¿tájaha tacayema pétsera­recanu eta píjara­re­si­ranuhi nuti Manere­ji­runuhi ema Viya? —máichapa. \p \v 49 Tacahe, ena máimitureana natiari­hi­que­neanahi, eta náimairahi ena camuri­queneana suntaruana, nayase­recapa ema Jesús. Ánipa nacahe: \p —Tata Viáquenu, ¿vicatiuchava te espada? \p \v 50 Tásiha, ema émana mavehapa eta mayehe espada. Mayucha­ti­pai­sinapa eta machaca tinapa te vaure ema mamusura ema aquenuca Caifás. \v 51 Ema Jesús máicha nuti Manere­ji­runuhi ema vacapa: \p —Ésami­ri­ca­vachucha —macahepa. \p Tásiha, ema Jesús mavehapa eta machacaini ema achane, máimichavapa máipistaca, tinara­ca­vanepa. \v 52 Tásiha, máichavacapa ema Jesús ena tuparai­rucana natiari­hi­que­nea­napahi eta nacara­ta­sirahi éma, énapa ena aquenu­ca­rahana, énapa ena oficiáleana tayehe eta Templo. Macaja­cha­vacapa: \p —¿Tájaha tacayema ecasiña eta espada, ecaepu­chi­ri­qui­pa­hivare eta etanu­si­ra­nupahi, tímicu­ti­ji­ri­cavapa námera­hihini núti? \v 53 Étaya­pasica cape juca tamutuhi sácheana nucacha­nehehi tayehe eta Templo. Váhivare epatsi­ca­vahini ecara­ta­ca­nuhini. Étisera iúricapuca eta tamapi­cuvahi eta yátimuhuhi eta íchirahi eta tamauri­que­neanahi taicha mávahá­ruhehi ema Satanás. Máisapa­que­né­he­varepa ema Tata eta ecara­ta­si­ra­nu­yarehi —máichavacapa. \s1 Ema Pedro tépiyacavapa vahi máimati ema Jesús \r (Mt 26.57-58, 69-75; Mr 14.53-54, 66-72; Jn 18.12-18, 25-27) \p \v 54 Tacahe, nacara­tacapa ema Jesús. Námapa te mapena ema corregidor Caifás. Émasera ema Pedro máehieque­ne­ha­va­capaipa. \v 55 Ánaqui te tajuhe te canchón, ticamu­ru­re­canapa eta yucu násasia­va­yarehi. Téjamu­ri­hanapa te tachacaya eta yucu. Téjaca­varepa ema Pedro te namuri. \v 56 Sucahe­paipahi esu sirvienta, suímahapa ema Pedro eta máejasirahi te tachacaya eta yucu. Suímara­ra­ca­ripahi. Tásiha, suíchapa: \p —Eñi ñica achane éñirichu ñichamuri eñi Jesús. \p \v 57 Émasera ema Pedro tépiya­cavapa vahi máimati. Máichapa: \p —Pímaha, esena, vahi nímati núti ema píchaquenehi. \p \v 58 Te tiyere­re­ha­chi­chavare, máimara­rá­ca­ri­pavare ema apana. Máichapa: \p —Piti pítirichu machamurivi ema maca. \p Ema Pedro majica­pa­varepa: \p —Vahi, tata. Vahi machamu­rinuina —máichapa. \p \v 59 Te hórapapuca eta táetavi­si­ravahi, máimaha­varepa ema apana, máimatipa eta máechaji­ri­sirava ema Pedro. Máichapa: \p —Yátupiquene pítirichu machamuri ema maena Jesús, taicha eti ecavasana te Galilea, tímati­carehi eta échajisira —máichapa. \p \v 60 Ema Pedro majicapapa: \p —Vahi nímati, tata, nájahapuca ema maena píchaquenehi —macahepa. \p Tacahe, téchaji­ri­ca­vai­ni­richaha ema Pedro, énevanepa téchaji­canecha eta varayu. \v 61 Ema Viáquenu máesenicapa ema Pedro. Enéva­ne­rinehi téchava ema Pedro eta mameta­ra­pianahi ema Viáquenu eta máichirahi: “Te tamira­hui­na­richaha eta táechaji­si­rayare eta varayu, píti mapaheyare pépiya­ca­vayare vahi pímatinu”. \v 62 Tásiha, tiúchuca­vanepa ema Pedro. Tíyahapa taicha máimati­vanepa eta táichapevahi eta máejeca­pi­ravahi. \s1 Nacaecahijiricapa ema Jesús \r (Mt 26.67-68; Mr 14.65) \p \v 63 Ena suntaruana tijanea­canahi ema Jesús, nacaeca­hi­ji­ricapa éma. Náehara­racapa. \v 64 Náitiuqui­chavare. Náehami­ra­havare. Tásiha, náichapa: \p —Vímaha­se­jicacha, te pijarau­quipuca, pímati­ha­viyare nájahapuca ema téhami­ra­havíhi —nacahepa. \p \v 65 Ichape­mu­rivare eta napana­ra­ra­chirahi éma. \s1 Nacatupihapa ema Jesús te namirahu ena aquenucana \r (Mt 26.59-66; Mr 14.55-64; Jn 18.19-24) \p \v 66 Te tijarahipa, ticuru­ji­ca­canapa ena tuparai­ru­cana, énapa ena aquenu­ca­ra­hana, énapa ena escribá­noana. Námapa ema Jesús, nacatu­pihapa te namirahu. Nayase­recapa: \p \v 67 —Viyase­re­ca­viyare. ¿Pítisaréji Cristo, ema vicucha­pa­quenehi? —náichapa. \p Majicapapa ema Jesús: \p —Tiuri, te numetacahe eta nútirahi, éti vahi esuapa­nuimahi. \v 68 Téhevare nímecha­hepuca eta ícutiaraina eta nútirahi, éti váhivare esuapa­nuimahi. Éneri­chuvare váhivare ecaiti­ca­nuimahi. \v 69 Étaina­pasera nucaiju­heyare te anuma nuti Manere­ji­ru­nuhi ema Viya eta néjasi­rainapa te mavaure ema Tata, máitupa­ji­ji­ha­quenehi éma —máichapa éma Jesús. \p \v 70 Nayase­re­cavare namutu, náichapa: \p —Tacahe piti, ¿pímija­cha­vapuca machichavi ema Viya? \p Ema majica­pa­vacapa: \p —Yátupi machichanu —máichapa. \p \v 71 Tacahe, éna nacahepa: \p —Vaipa tácamesa vicaya­se­se­re­ruhini ena testígoana. Émaquenepa visamahi puiti eta juca máechaji­ri­ruvahi, étapa ticaviureya —nacahepa. \c 23 \s1 Námapa ema Jesús te mamirahu ema Pilato \r (Mt 27.1-2, 11-14; Mr 15.1-5; Jn 18.28-38) \p \v 1 Tacahe, téchepu­mu­ri­hanapa namutu. Námapa ema Jesús te mamirahu ema Pilato. \v 2 Te nacaitecapa, náepiyae­que­nehapa éma. Ánipa nacahe: \p —Viámapahi ema maca achane ani te pimirahu. Mavarahahi mahapa­pi­si­na­ha­viyare ena vichane­ranahi. Éneri­chuvare macahehi váhiji táurica vivacha­chahini eta impuesto mayehe ema viyehe Presidente Emperador. Éneri­chuvare, macahe­hivare eta émairahíji Cristo, ema réy-yarehíji —náichapa. \p \v 3 Tásiha, ema Pilato mayase­recapa ema Jesús: \p —¿Yátupi­sareji réyvihi píti nayehe ena pijaneanana israelítana? —máichapa. \p Ema Jesús majicapapa: \p —Pitupi­ruvahi eta juca piyase­re­si­ranuhi. Yátupihi eta nurreyvahi —máichapa ema Jesús. \p \v 4 Tacahe, ema Pilato máichavacapa ena tuparai­rucana énapa ena achaneana natiari­hi­que­neanahi: \p —Tájina maviurevaina eta nímairahi ema maca achane —máichavacapa. \p \v 5 Énasera nayurucapa muraca ema Pilato. Ánipa naicha: \p —Ema maca, ichape eta mahapa­pi­sirahi eta napane­reruana namutu ena achaneana vijaneanana israelítana, énaripa ena ticava­sanahi te Galilea étapa ani te juca Jerusalén —náichapa. \s1 Ema Jesús námavare te mamirahu ema Herodes \p \v 6 Eta masami­ra­vacahi ema Pilato, macaya­se­se­rerupa te étahipuca te Galilea macavasahi ema Jesús. \v 7 Te nametacapa eta étairahi macavasa ema Jesús, macava­nai­ripipa ema Pilato nama mayehe ema Herodes, aquenucahi tayehe eta Galilea, taicha ema Herodes matiarihihi tayehe eta Jerusalén eta jena sácheana páscuairahi. \v 8 Tacahe, tiúrisa­mu­réinehi ema Herodes eta máimairahi ema Jesús. Ichape­murihi eta mavarairahi máimati taicha masamai­ri­ricahi tamutu eta tiárami­careana máichaque­nea­napahi ema Jesús. Mavara­hainehi tíjahúchava máimahahini eta jácani tiáramicare. \v 9 Ichape­murihi eta mayase­se­re­sirahi. Émasera ema Jesús, tájina vahi majica­pahini. \v 10 Natiari­hi­pa­hivare­ ena tuparai­rucana. Tétavi­cavahi eta nasema­nevahi eta náepiyae­que­ne­hai­rapahi. \v 11 Tásiha, ema Herodes énapa ena masunta­rurana, ichape­rinehi eta náepuruirahi. Tacahe, ema Herodes mavehapa eta mamuirihaini manaqui­ria­ru­vaipahi, táepaha­me­que­ne­ripahi eta tajanu­nu­me­si­rainihi. Mamuriachapa ema Jesús. Táicutiarahi eta nacaeca­hirahi éma. Tásiha, macava­nai­ri­pi­varepa ema Herodes náimi­chava te mamirahu ema Pilato. \v 12 Ema Herodes émapa ema Pilato ticatia­na­ca­ca­nainihi eta náitare­sirahi. Étasera te jena sáchequenehi tichavapa eta náemuna­si­ra­cacahi. \s1 Ema Pilato macavanairipipa eta náetatasiraya ema Jesús \r (Mt 27.15-26; Mr 15.6-15; Jn 18.39–19.16) \p \v 13 Tacahe, ema Pilato eta máimairahi náimicha­virahi eta mayehe, macuru­ji­mu­rihapa ena tuparai­ru­canahi énapa ena achaneana. \v 14 Tacahe, máichavacapa: \p —Eta iámirapahi ema maca achane te numirahu, ímijachahi mahapa­pi­cavaca ena achaneana. Nútisera nímahahi tájina maviure­vainahi eta nuyase­se­re­sirahi te emirahu eta ímija­cha­quenehi eta máejeca­pi­ra­vanahi. \v 15 Émaripa ema Herodes máimicha­vavare eta ani nuyehe taicha tájinavare máimahahini eta máejeca­pi­ra­vai­nahini. Étaina­hi­pucaini taviuchahini táimica­pa­cahini. \v 16 Tiúrise­rapuca nímiva­nereca macaeme­charahi, tásiha, nucaiticapa —máichavacapa. \p \v 17 Eta mayeherepi ema Pilato te Páscuamuhuana te áñoana macaiti­ca­yarehi ema émana preso te jena sáchequenehi. \v 18 Tacahe, ena achaneana vahi návara­hahini máuchucu­hahini ema Jesús. Tipiara­canapa muraca. Ánipa nacahe: \p —Vahi vávaraha máuchucuha ema maca. Émaina máuchucuha ema Barrabás —nacahepa. \p \v 19 Ema Barrabás te cárcel mávihahi. Táimicu­ñaruhi eta máichirahi eta revolución étapa eta macapa­hivahi. \v 20 Émasera ema Pilato mavara­haichucha macaiti­ca­yarehi ema Jesús. Mayase­re­mu­ri­ha­varepa. \v 21 Énasera muraca­pa­na­paichucha eta napiara­sirahi: \p —¡Pémeta­tareca te crusu! ¡Pémeta­tareca te crusu! —nacahepa. \p \v 22 Mapahe­quenepa eta mayase­re­si­ra­vacahi éma: \p —¿Tájasica eta maviurevahi ema maca? Núti tájina nímaha maviure­vainahi táimica­pa­cahini. Tiúrise­rapuca nímiva­nereca macaeme­charahi, tásiha, nucaiticapa —máichavacapa. \p \v 23 Énasera tímitu­ji­ri­ca­canapa eta napiara­siraina nayasea­siraina eta macaeta­tairaya te crusu. \v 24 Jéhesa­réinehi, ema Pilato masuapa­vacapa eta nayasea­rapihi ena tuparai­rucana. \v 25 Émapa tiúchucuhahi ema Barrabás ema nayase­se­reruhi, táimicu­ñaruhi eta máichirahi eta revolución étapa eta macapa­hivahi. Macava­nai­ripipa táitauchava eta navara­ha­quenehi éna, eta nacapa­siraya ema Jesús te crusu. \s1 Náetatacapa ema Jesús te crusu \r (Mt 27.32-44; Mr 15.21-32; Jn 19.17-27) \p \v 26 Tacahe, námapa ema Jesús tayehe eta macaeta­tai­ya­yarehi. Eta napaisi­rapahi te calle, nácapa­jicapa ema achane ticaijare Simón ticavasahi te Cirene. Éma, másihapahi te máesane. Napamicapa máevachacaya manara­cu­ha­yarehi eta macurusura ema Jesús, máehica­paipahi te máequene ema Jesús. \p \v 27 Ichape­muriana ena achaneana téhica­napahi. Énaripa ena esenana, tipiara­re­ca­napaipa eta náiyairapahi taicha eta nacati­sa­mu­revahi, náimara­ra­sirahi eta máejapa­nu­ra­vapahi éma. \v 28 Máeseni­mu­rihapa éma. Máichavacapa: \p —Vahi ecuiyauchanu, eti esenana tachicha­na­veanahi eta Jerusalén. Étina íyauchava, náichave­nénahi ena echicha­naveana. \v 29 Taicha tatiari­hiyare eta sáchevayare nacapa­ca­ya­revare ena. Ichape eta nacaja­pa­nu­ra­vairaya eta nacapa­siraya. Tásiha ecahénapa: “Tétavi­cavapa náuriva ena esenana macheruana. Nájina náimipa­ne­re­re­cahini”. \v 30 Tásiha, ena achaneana, eta napisi­rayare, tijuna­nainapa te cérroana, tásiha, nacahénapa: “Tiúripa­na­pucaini viyumu­ru­ca­vahini eta te juca cerro.” Ena apamuriana nacahe­na­va­re­papuca: “Étapucaini te juca simena viyumu­ru­sia­vahini”. \v 31 Apanasica núti ichapemuri eta nucata­ji­vairahi, tájina­hinéni taviucha­nuhini. Naveti­ji­yarecha éta nátaji­vayare ena echicha­na­veana\f + \fr 23:31 \ft Eta juca maye­he­repi prove­rbio ema Jesús te máecha­ji­ri­ruva, ani tacahe: “Te náichahi eta juca eta náimai­rahi eta yucuqui vére­pa­ca­va­cai­cha­hahi, téta­vi­ca­vahi eta nava­rai­rahi náqui­paica te táji­qui­pa”. Tatia­rihi eta taca­ye­ma­que­nehi tayu­mu­re­vahi.\f*­ —máichavacapa. \p \v 32 Éneri­chuvare natiari­hi­pa­hivare ena apinana tiámerahiana macuti­que­nea­na­yarehi ema Jesús eta macaeta­tai­rayare. \fig Natiarihihivare ena apinana tiámerahiana ticaetatarahi te machacaya ema Jesús.|src="Gospel 211" size="span" ref="Lc 23.33-38" \fig* \v 33 Tacahe, nacaite­capapa tayehe eta masihi nacaeta­tairare ticaijarehi Calavera. Náetatacapa te crusu ema Jesús, énapa ena apinana tiámerahiana. Ema émana nanacapa te mavaure, ema apana te sapa. \v 34 Te náetatacapa ema Jesús, macahepa eta máechaji­ri­ruvahi: \p —Tata, piperdo­na­chavaca ena nani, taicha vahi nácaicu­tia­rahini eta juca náichiranuhi —macahepa. \p Tacahe, ena suntaruana nasuerte­hachapa eta mamuirihaini eta náijara­ji­ri­si­ra­cacahi. \v 35 Natiarihihi ena achaneana tímara­ra­canahi tamutu. Énaripa ena tuparai­rucana natiari­hi­hivare. Nacaeca­hi­ji­ri­caripa éma. Ánipa nacahe: \p —Ema mácacacha, macahehi eta máechaji­ri­ruvahi eta marata­hai­rahíji macuchu­cu­havaca ena apamuriana achaneana. Tásiha puiti, vivaraha vímaha máimereuchava eta máitupa­ji­jia­si­ra­vahíji, te yátupi­hipuca Cristo éma, Manere­ji­ruhíji ema Viya —nacahepa. \p \v 36 Éneri­chuvare ena suntaruana nacaeca­hi­ji­ri­ca­hivare éma. Navarahapa náesicha­yarehi eta tasisiru vino. \v 37 Náichapa éma: \p —Te yátupi­napuca piti reyvihi nayehe ena israelíta, pítijivaina picuchu­cuhava —n­áichapa. \p \v 38 Tatiari­hi­hivare eta ajureca nanaca­quenehi te tachutisi eta macurusura. Eta juca ajureca tacaju­quenehi te náechaji­riruva te griego, te latín, téhapa hebreo. Ani tacahehi eta táechaji­ri­ruvahi: “Ema maca ema Rey nayehe ena israelítana”. \p \v 39 Ema émana tiámerahi macaeta­ta­quenehi te machacaya, éneri­chuvare éma macaecahihi. Ani macahehi: \p —Te yátupi­napuca pítiquenehi Cristo, picuchu­cuhava pítijivaina. Tásiha, picuchu­cu­ha­vivare víti apana —máichapa. \p \v 40 Émasera ema apana macaeta­ta­quenehi macahepa: \p —Váhipuca pipicahini píti ema Viya. Váhipuca péchahi étarichuhi viávacuha víti eta juca vícuñahi. \v 41 Víti, vivachachahi eta juca vitapi­ravahi taicha ichape­quenehi eta véjeca­pi­ra­vanahi. Émasera ema maca Jesús, ticata­jivahi tájina­hinéni taviuchahini. \p \v 42 Tacahe, máichapa: \p —Tata Jesús, péchanupaini te péjacapa tayehe eta piávacureya —máichapa. \p \v 43 Ema Jesús majicapapa: \p —Numeta­ca­vivane, puiti píti nucacha­ne­viyare te paraíso —máichapa. \s1 Eta máepenirahi ema Jesús \r (Mt 27.45-56; Mr 15.33-41; Jn 19.28-30) \p \v 44-45 Tacahe, te las dócequenepa, témahapa eta sache. Timapicupa tamutu eta apaquehe. Mapana hora eta tamapi­cuirahi. Étarichuhi eta jena máepenirahi éma, tíjahú­chavapa tétsayumeca eta tayehe cortina eta Templo. Ticuti­mecaca eta taetsayu­me­sirahi. \v 46 Ema Jesús tipiaracapa: \p —Tata, pijaca­pinanu eta náchaneva —macahepa. \p Te títapi­ricapa, tépenapa. \p \v 47 Tacahe, ema nacapitara ena suntaruana romanoana, tipica­rinehi eta máimairahi eta júca. Étapa macaicu­tiarapa, macunachapa ema Jesús, ánipa macahe: \p —Yátupi­que­néi­chuyapa ema maca achane matapi­ra­varehi —macahepa. \p \v 48 Namutu ena achaneana natiari­hi­que­neanahi, eta náimairahi eta júcana, ichape­rinehi eta napisirahi. Téhatu­pa­chá­va­napáipa eta nacati­sa­mu­ré­vairahi. \v 49 Énasera ena téhica­napahi ema Jesús te másihainapa te Galilea, énapa ena esenana, namutuhi naneca­pa­ra­recahi eta juca táichava­que­ne­vanahi. Nayere­re­hi­hisera eta náimara­ra­sirahi. \s1 Nacucupaicapa te crusu ema Jesús, náecarapa \r (Mt 27.57-61; Mr 15.42-47; Jn 19.38-42) \p \v 50-51 Matiari­hi­hivare ema achane ticaijare José. Ticavasahi te Arimatea te Judea. Tipicau­rahihi éma. Tétavi­ca­va­hivare eta máuriva. Masuapahi ema Jesús, eta émairahi ema Cristo mavaneruhi ema Viya, étaripa eta émairahi ema téchayarehi namutu ena achaneana. Ema maca José, náumurivahi ena aquenu­ca­ra­hana, váhisera mapaucha­va­cahini ena machamu­rianahi tayehe eta juca náichaque­neanahi tamauri­que­neanahi. \v 52 Te cápere­hi­chichapa, eta máimairahi máepeni­raipahi ema Jesús, tiyanapa mayehe ema Pilato, mayasea­panahi eta máquehe ema Jesús, mavarairahi máecarayare. \v 53 Te tichavapa, macucu­paicapa eta máquehe tayehe eta crusu. Máyuruacapa eta te sávana tijapu. Náiyara­cuhapa tayehe eta máecari eta te mari naseca­jueruhi. Nájinaichaha nacaeca­ra­sihini tayehe. \v 54 Titata­jianapa taicha cápere­hi­chi­chaipahi. Taicha vahi táisapa­ca­rehini náecara­re­cahini te yati, váhivare te tijara­hia­caimahi taicha sávaru­mu­hu­yarepa. \p \v 55 Ena esenana téhica­napahi ema Jesús te másihainapa te Galilea, tiyananapa tayehe eta máecari, náimati­yarehi eta mávihahi. \v 56 Te náimatipa, tichavanapa te napena. Natsecapa eta perfume mayaji­ha­yarehi. Tinara­ca­na­pasera te jena sáchequenehi, napicauchahi eta tapicau­cha­ca­revahi. \c 24 \s1 Eta máechepusirahi ema Jesús te máecari \r (Mt 28.1-10; Mr 16.1-8; Jn 20.1-10) \p \v 1 Te apanapa sache, te tijara­ra­hi­chichapa eta lumíncu­quenehi, tiyananapa ena esenana tayehe eta máecari. Námapaipa eta perfumeana náicure­vanahi, nacacha­ne­va­capaipa ena apamuriana esenana. \v 2 Te títeca­panapa tayehe eta ecari, náimaha­rinehi eta ticheyarame mari tajihainihi eta ecari, téquehe­pui­chavaipa. \v 3 Tisiapanapa éna, náejiacainehi eta máquehe ema Viáquenu Jesús. Májina­ripahi. \v 4 Tiárame­ca­na­rinehi eta náejiasirahi. Váipa náimatie­que­ne­hahini tájaha­hipuca eta máichara­ra­cavahi. Tásiha, tiárami­carepa náimahahi ena apinana ajairana titupi­hanahi te nachacaya. Tijanu­nu­ca­vacahi eta namuirihana. \v 5 Eta nárame­sirahi éna, tétipai­mu­ri­hanapa. Énasera ena ajairana náimaha­que­neanahi náichapa: \p \v 6-7 —Éti ímija­chai­papuca manasihi tépenahi ema Jesucristo, Manere­jiruhi ema Viya. Májinaripa, tichava­ripahi títareca. Échava­ri­chu­hipuca eta macaye­ma­que­neanahi te achane­richaha te manasi­que­ne­richaha te Galilea. Macahehi eta máechaji­ri­ruvahi eta nacara­ta­si­ra­yarehi ena ticatia­na­canahi éma, náetata­si­ra­ya­rehiva te crusu. Téchepu­ca­ya­re­hisera te mapana­que­nénapa sache —nacahepa ena ajairana. \p \v 8 Tacahe éna, enuru­ji­rinehi náechavane eta máechaji­ri­ru­vanahi ema Jesús. \v 9-10 Te tichavanapa te napena, nametacapa ena óncequeneana apóstoleana, énapa ena apamuriana nachamu­rianahi. Te nataracu ena esenana tímahanahi ena ángeleana, sutiari­hipahi esu María Magdalena, esu Juana, ésupa esu apanavare María, máenahi ema Jacobo. \v 11 Énasera ena apóstoleana vahi nasuapahini, náimija­chaichucha náepiya­hi­raivahi namauri­shivahi ena esenana. \p \v 12 Tiyana­va­ne­pasera ema Pedro tayehe eta ecari. Tijuna­pa­paipahi. Te títecapapa, máimahapa tacarinehi eta sávana. Mapane­re­que­ne­hainehi eta juca táichara­ra­cavahi. Tacahe, tichava­varepa. \s1 Tímerecavapa ema Jesús nayehe ena apinana máimitureana te táchehu ticaijuhe eta avasarechicha Emaús \r (Mr 16.12-13) \p \v 13 Étarichu te jena sáchequenehi, tipaica­napahi te achene ena apinana máimitureana ema Jesús. Násihahi éna te Jerusalén nacaiju­he­yarehi eta avasa­rechicha Emaús. Once kilometro eta tayere­hivahi. \v 14 Eta napaisi­rapahi nacasa­mu­re­paipahi eta nasamai­ri­riruhi. Téchaji­ri­ca­va­napaipa. \v 15 Eta náechaji­si­hai­rapahi eta juca táichara­ra­ca­vanahi, tiárami­carepa macapa­ya­mu­rihapa ema Jesús, macacha­ne­va­capaipa. \v 16 Énasera vahi náimatihini, taicha éma vahi máisapahini náimati. \v 17 Tacahe, ema Jesús mayase­re­ca­vacapa: \p —¿Tájahasica eta juca échaji­si­hapahi eta epaisi­rapahi? ¿Tájaha eta tímipa­ne­re­re­ca­hepahi? —máichavacapa. \p \v 18 Ema émana ticaijarehi Cleofas majicapapa: \p —Namutu ena achaneana náechahi eta juca táichara­ra­cavahi te Jerusalén puiti juca sácheanahi. ¿Picari­chu­hipuca píti vahi péchahini eta juca, eta piávihairahi te Jerusalén? \p \v 19 Éma máichavarepa: \p —¿Tájahasica eta téchacarehi? \p Éna náichapa: \p —Émara véchaji­si­hapahi eta máichava­que­névahi ema Jesús Nazareno, ema profeta máurique­nehini nayehe ena achaneana. Tamutuinihi tiuri eta máimitu­rapiana, tétávi­ca­va­hivare eta máitupa­ji­jia­si­ravahi taicha ema Viya, éma tíjaracahi tamutu. \v 20 Énasera ena tuparai­rucana te viávasa, éna tíjara­re­canahi nayehe ena apava­sanana taicha navarahahi náimicapaca. Tásiha, náetatacapa te crusu. \v 21 Víti ichapemuri eta vicasi­ña­vai­rainihi eta mayehe. Vicucha­pa­vainihi eta macatiu­chi­ra­ha­vi­yarehi vimutu viti israelítana. Tamapu­ru­ji­pasera puiti, taicha tépenapa éma. Puiti mapanaripa sache eta táetávi­si­ravahi eta juca. \v 22 Icháque­nesera te yática­ra­hi­chichapa, ticara­me­ca­ha­vianapa ena esenana vichamu­rianahi eta nayati­ruirahi tiyanana tayehe eta máecari. \v 23 Vaipa nachima­pahini eta máquehe. Májinaipahi. Te tichavanapa, timeta­ca­ha­vianaipa eta náimairahi ena apinana ángeleana. Nameta­ca­va­capaji eta machavi­raipahi títareca ema Jesús. \p \v 24 Tásiha, tiyana­va­neanapa ena apamuriana vichamuriana tayehe eta ecari. Jéhesa­réinehi májinaipa ema Jesús, étarichuhi eta nacaye­ma­que­nea­napahi ena esenana —náichapa. \p \v 25-26 Ema Jesús máichavacapa: \p —Tétávi­cavapa tájinaira ácaicu­tia­ra­quenéna eti páureana. Váhiva­repuca ácaicu­tia­rahini eta náechaji­ri­ru­vanahi ena profetanaini tayehe eta tacahe­yarehi eta macata­ji­vai­ra­yarehi ema Cristo eta máepeni­ra­numaya, tásiha tichava­yarehi títareca. Váhiva­repuca ácaicu­tia­rahini eta tacahe­yarehi eta mápani­ra­yarehi tichava éma te mávasa anuma —máichavacapa. \p \v 27 Tásiha, mameta­ca­va­ca­pasera tamutu eta táechaji­ri­ru­vanahi eta Sagrada Escritura, eta táechaji­si­hairahi éma. Tépanavapa tayehe eta májureanahi ema víyarahaini Moisés; étapa eta apamuriana nájureanahi ena profetanaini. \p \v 28 Títeca­pa­nanecha tayehe eta avasa­rechicha nacaiju­he­que­nepahi. Mavarahapa ema Jesús majuni­ji­ca­va­ca­ya­rehini. \v 29 Énasera nacumpi­rachapa máehica­va­cahini te napena. Náichapa: \p —Pácaherine eta ani viyehe, taicha yátinapa eta jena —náichapa. \p Tásiha, ema Jesús manasipa tisiapapa eta nayehe. \v 30 Te tiúripa eta tinicacare, mavehapa eta pan, mahasu­lu­pa­yachapa ema Viya, mayuve­tucapa, máijara­ca­vacapa éna. \v 31 Enéva­ne­rinehi náimati­vanepa éma. Émasera tíjahú­chavapa témitiacahi te namirahu. \v 32 Téseni­ji­ri­ca­canapa éna. Tásiha, nacahepa: \p —¿Tájaha tacayema eta vahi vímati­va­nehini ichaquene te achene te ticapa­ya­ca­havipa éma? Étapa eta vicacha­ne­rapahi, váhivare vímatia­ca­va­nehini, véjapu­sa­mu­re­cha­pai­pa­hinéni eta visami­ravahi eta máimitu­si­ra­ha­vipahi tayehe eta Sagrada Escritura —nacahepa. \p \v 33 Tacahe, enévanepa téqueque­ca­vanahi tichavana te Jerusalén. Te títeca­panapa, tisiapanapa tayehe eta návihahi ena óncequeneana apóstoleana énapa ena apamuriana nachamuriana. \v 34 Ánaqui ticame­ta­ca­sia­na­ri­pavare éna. Nacahe­varepa ena apóstoleana: \p —Yátupi eta máechepu­siraipa ema Viáquenu. Máimaharipa ema Pedro —nacahepa. \p \v 35 Ena apinana najica­pa­varepa: \p —Éneri­chuvare víti vímahai­pavare éma, te achene eta vipaisi­rapahi. Váhisera vímati­va­nehini. Tapaenumava te mayuve­tucapa eta pan, vímatipa éma —náichapa. \s1 Tiápechavavare tímerecava ema Jesús nayehe ena máimitureana \r (Mt 28.16-20; Mr 16.14-18; Jn 20.19-23) \p \v 36 Tacahe, téchaji­ri­ca­va­na­richaha éna, tíjahú­cha­va­varepa tímerecava ema Jesús te namuri. Máechaji­ca­vacapa, ánipa macahe: \p —Íchara­racava, nuchicha­naveana. \p \v 37 Énasera tipica­na­richucha, náimija­chaichucha cunarehi éma. \v 38 Émasera ema Jesús máichavacapa: \p —Vahi ecupicanu. Étumecha eta esamureana. \v 39 Ímaha eta juca nuvahuana étapa eta nívapeana. Émama­hacanu apaesa écha eta nútique­nérahi. Eta cunare, tájina táechena, tájinavare táperaina. Vahi tácutihini eta nucaque­herahi núti —máichavacapa. \p \v 40 Tacahe, eta máichira­vacahi, ticaja­ru­vau­chavaipa eta mavahuana, étapa eta máivapeana. \v 41 Vuíchahasera nasuapahini éna, tiúrisa­mu­rea­na­ri­pa­hinéni eta náimairahi, tacacha­ne­hisera eta napisirahi. Eta tacahe, máichavarepa: \p —¿Jararihi nunica? \p \v 42 Éna náijaracapa eta nájimaru jima, étasipa vasu eta mápama. \v 43 Majaca­pa­vacapa éma, tinicapa te namirahu éna. \v 44 Tásiha, máechaji­ri­ca­vacapa: \p —Eta juca níchava­que­nevahi, étara eta numeta­ruhehi cape juca nucacha­ne­ji­ri­ca­héi­chahahi. Eta tacahe­yarehi eta táitauchi­ra­va­yarehi eta májucha­que­neanahi ema víyarahaini Moisés núti táechaji­si­ha­quenehi. Étapa eta nájucha­que­nea­na­hivare ena profetanaini, étapa eta Salmo. \p \v 45 Máemecha­va­caipahi eta táechaji­ri­ruvana eta Sagrada Escritura. \v 46 Tásiha, máichavarepa: \p —Étara eta juca tacaju­que­neanahi eta népeni­ra­yarehi nuti Cristo. Néchepu­ca­ya­re­hisera tayehe eta nécari te mapana­quenepa sache. \v 47 Étaya­réi­chu­hivare iámapi­cayare eta níjare eta ímitu­re­siraya ena achaneana ticava­sanahi te tamutu avasareana. Étaripa te juca Jerusalén, emeta­ca­va­cayare ena achaneana eta náeneuchi­ravaina apaesa macaepaha ema Viya eta napeca­turana. \v 48 Éti, nutupa­ra­ruheya eta ímitu­re­siraya eta júcana. \v 49 Enasi­ya­re­cha­hasera ani te juca Jerusalén. Tiámainucava te máiteca­pau­cha­he­vacapa ema Espíritu Santo nuvane­ruyare, máijara­ru­nu­yarehi ema Tata. Éma, tíjara­ca­heyare eta ítupa­ji­jia­si­ra­va­nayare —máichapa. \s1 Eta mayapirahi ema Jesús te anuma \r (Mr 16.19-20) \p \v 50 Te títapi­ricapa eta máimitu­si­ra­vacahi, mámamu­rihapa te tachachacu eta avasare Jerusalén, te tachacayahi eta avasa­rechicha Betania. Macanu­quechapa eta mavahuana, mayuja­rau­cha­vacapa éna. \v 51 Te títapi­ricapa eta mayuja­rau­chi­ra­vacahi, timutse­ra­ha­vapaipa ticanu­que­cha­vapaipa eta mayapirahi te anuma. \fig Ema Viáquenu tiyanapa tiyapa te anuma.|src="Ascension" size="span" ref="Lc 24.51" \fig* \v 52 Eta náimairahi éna eta macanu­que­chi­ra­va­paipahi, tépuyu­mu­ri­hanapa eta naneca­pa­ra­re­sirahi eta mayanirahi. Tásiha, tichavanapa tayehe eta Jerusalén. Tiúrisa­mu­rea­napaipa. \v 53 Tájina vahi náejiaca­vahini tayehe eta Templo. Tiyuja­rau­cha­va­na­pa­racahi eta nacuna­chirahi ema Viya. \p Tamutupa eta juca numeta­si­ravihi ­ puiti.