\id 2CO - Ignaciano NT -Bolivia 1980 (DBL -2013) \h 2 Corintios \toc1 Eta tápinane macartane ema Apóstole Pablo nayehe ena machamuriana ticavasanahi te avasare Corinto, ticaijare 2 Corintios \toc2 2 Corintios \toc3 2 Co \mt2 Eta macartane ema Apóstole Pablo nayehe ena machamuriana ticavasanahi te avasare Corinto, ticaijare \mt1 2 CORINTIOS \c 1 \p \v 1 Nuti Pablo, mayehenuhi apóstole ema Jesucristo. Manere­ji­ru­nuichuhi ema Tata Vicaiyaquene, mavarairahi nímitucaya ena achaneana eta máechaji­ri­ruvana éma. Puiti juca nucartane, nápechava nucajurehe núti, émapa ema viparape Timoteo. Véchaji­cahehi emutu eti machane­ranahi ema Viya ecava­sanahi tayehe eta avasare Corinto, énapa namutu ena vichamu­rianahi machane­ra­na­hivare ema Viya ticava­sanahi te avasareana tayehe eta departamento Acaya. \v 2 Nuvaraha macata­ji­ca­hehini ichape ema Tata Vicaiyaquene, émapa ema Viáquenu Jesucristo. Náijara­ca­hehini eta táurivaina eta epane­reruana. \s1 Tétavicavahi eta macurisamurechirahavi ema Viya, macaepahairahi eta vicatajivairanahi \p \v 3 Núti nuvaraha nucuna­cha­paraca ema Viya Macaiyaquene ema Viáquenu Jesucristo. Taicha éma, Vicaiya­que­ne­hivare víti. Tétavi­cavahi eta majapa­nui­ra­havihi, tétavi­ca­va­hivare eta macuri­sa­mu­re­chi­ra­havihi. \v 4 Puiti éma, ticuri­sa­mu­re­re­ca­havihi tayehe tamutu eta viátajivana, apaesa virata­ha­hi­varéni víti apanava vicuri­sa­mu­re­cha­va­ca­hi­varéni nácani ticata­ji­va­na­hivare, tacutihi eta macuri­sa­mu­re­chi­ra­havihi víti ema Viya. \v 5 Tayana­pa­ne­hipuca ichapepuca eta vicata­ji­vairahi eta véhisirahi ema Cristo, táetaviu­cha­que­ne­hivare eta táichapevahi eta macuri­sa­mu­re­chi­ra­havihi ema Espíritu Santo máijara­ru­havihi ema Cristo. \v 6 Yátupiquene ichape eta vicata­ji­vairahi táichavenehi eta vímitu­si­rahehi eta máechaji­ri­ruvana ema Viya, vivarairahi vétume­cha­heyare apaesa iúchucu­hayare. Émapasera ema Viya ticuri­sa­mu­re­cha­havipa tayehe eta vicami­chirahi tamutu. Taicha éma, mavarahahi ímatie­que­ne­hayare eta macuri­sa­mu­re­chirahe éti apanava te tamutu jácani ecata­ji­vairana. \v 7 Víti vicasi­ñavahi eyehe eta ecami­chi­rayare taicha vicuti­cacahi eta vicata­ji­vairahi étapa eta macuri­sa­mu­re­chi­ra­havihi vimutu. \s1 Eta macatajivairana ema Pablo \p \v 8 Nupara­pe­naveana, nuvara­havare numetacahe eta víchara­ra­cavahi víti tayehe eta jena avasare departamento Asia. Ichape­murihi eta vicata­ji­vairahi. Tiánehipa véchuri­ha­yaréni eta vitume­vanahi tayehe eta vicami­chirana tamutu. Váipavare vémetea­cahini viúchucu­hahini tayehe eta vépenira. \v 9 Vicutiripa nácani nacapa­ruasana te navahu ena aquenucana. Ema Viya máisapapa eta juca, mavarairahi vaipa vítiji­vaimahi vicasiñava. Mavarahapa yátupina eta vicasi­ñai­ra­yarehi eta mayehe, taicha éma, macarichu maratahahi máimichava ticaita­re­cahavi te vépena­papuca. \v 10 Cape juca ticatiu­cha­ha­viripa tayehe eta vépeni­ra­ya­rehini. Puíticha ticatiu­cha­ha­vi­richaha. Tétavi­ca­vai­ne­hivare eta vicasi­ña­vairahi eta mayehe, vahi tísapa­ha­vimahi vépená­va­nehíni. \v 11 Tacahe, nuvaraha ímica­ta­ca­havini eyuja­rau­cha­havini víti. Éti, németeaca camuri­hénapa éti eyuja­rau­cha­ha­viyare, camuri­he­yareva éti ehasu­lu­pa­ya­chainapa ema Viya eta máimiya­nirava ticatiu­chahavi. \s1 Ema Pablo vahi máitujicavavanehini mayanahini tayehe eta avasare Corinto \p \v 12 Visama­va­hisera víti eta vicuna­chi­ravahi eta tájinairahi víchira­vai­nahini, váhivare apipie­ma­ha­vi­nahini. Sánturu­ha­ha­viripa te nataracu namutu ena achaneana, evetijipa éti. Émahisera ema Viya tímica­ta­ca­havihi táurihi eta vítare­sirahi táichavenehi eta máemuna­si­ra­havihi. Vahi vítiji­ri­ru­vai­nahini eta vítupa­ji­jia­si­ra­vanahi. \v 13 Puiti, tacahehi eta nucartaneana. Vahi apipie­ma­nui­nahini. Váhivare tácaje­rahini eta ímatie­que­ne­hai­rayare. \v 14 Éti, ímatie­que­ne­hapaipa eta nímitu­rapiana. Puiti nuvaraha esama­yareva eta nuconse­ja­rapiana apaesa vácuticaca vivapi­nacaca vítijicaca te jena sache te machavapa ema Viáquenu Jesucristo. \p \v 15-16 Tacahe puiti, eta táinapuiruhi nupane­reruhi, nuvarahahi néjira­pa­na­he­ya­rehini, nétavau­chi­ra­he­ya­rehini te nuyani­ra­yarehi tayehe eta departamento Macedonia. Tásiha, te nuchava­ya­repaini, nápecha­vavare néjira­panáhe, apihe­ya­rehini eta nucuri­sa­mu­re­chi­ra­he­ya­rehini. Tacahe, te tamutu­yarepa, ímica­ta­ca­nu­pa­pucaini éti eta nuyani­ra­ya­revare tayehe eta departamento Judea. \v 17 Apana­ri­pa­hisera eta nupane­reruhi. Vuíchaha néjira­pa­na­hémahi. Váhivare nuvayua­ca­hemahi eta nuvarairahi néjira­panahe. Nítauchayare núti. Vahi ímija­chaimahi éti nucuti mácani achane te mapane­rechahi, váhisera máitauchahini. \v 18 Núti nucasi­ñavahi eta máimati­ranuhi ema Viya. Vahi nuvayua­ca­hemahi éti. \v 19 Cape juca, te nímitu­cahepa núti, émapa ema Silvano, émapa ema Timoteo, vímima­ti­chahehi ema Jesucristo, Machicha­quenehi ema Viya. Puiti ímatipa éma, tájina­quenehi mavayua­raivaina éma. Núti apanava, tájina nuvayua­ca­hehini taicha mavana­ranuhi núti. \v 20 Máichavenehi éma, títauchavahi tamutu eta mapane­re­ruanahi ema Viya. Víti, te visamavaipa eta máijara­ru­vanahi ema Viya, vijirauchahi éma. Vicahehi: ¡Amén! ¡Vicasiñava vímahainapa eta máitauchi­rainapa! \v 21-22 Émaripa ema Viya témura­ca­cha­havihi eta viúrujia­sirahi ema Cristo, víti étipa éti. Timarca­cha­ha­vi­ri­pa­hivare éma, táicutiarahi eta machichai­ra­havipa, taicha manere­ji­ru­havihi. Tíjara­ca­ha­vi­ri­pavare eta mávahá­si­ra­havihi ema Espíritu Santo te visamureana, máitame­ta­si­ra­ha­vi­paraca títauchavaya tamutu eta viúrica­ca­re­yarehi. \p \v 23 Núti, vuíchaha nítecaimahi eta ara eyehe, taicha némuna­cahehi, numava­rairahi nucara­mea­ca­hehini éti. Ema Viya tímatinuhi eta nutupi­ru­vairahi. \v 24 Vahi nuvaraha nupamicahe eta esuapi­ra­nui­nahini nápepe­ji­ca­hehini, taicha éti muraca­he­ripahi eta esuapirahi eta juca véhiruhi. Nuvara­ha­hisera nímica­tacahe eta tápaju­si­ravaina eta iúrisa­mu­re­vayare éti. \c 2 \p \v 1 Eta tacahe, vuíchaha nítecaimahi. Taicha vahi návara­hahini nápecha­vahini némeca­ta­ji­va­cha­hehini te esamureana eta néjirai­ra­heyare. \v 2 Taicha te ecati­sa­mureva nícha, tímati­ca­réipahi nájina ticuri­sa­mu­re­cha­nuimahi núti. Ecari­chu­yarehi éti ecuri­sa­mu­re­cha­nu­yarehi. \v 3 Tacahe, eta táitsivahi eta néjira­pa­nairahe, nucaju­rehepa eta táinapuiru nucartane, nuvarairahi ésami­ri­ca­vayare apaesa vaipa nucati­sa­mu­re­vaimahi icha éti. Nuvara­ha­hisera núrisa­mu­rehini ícha. Tacahe, németeaca étiripa iúrisa­mu­re­hi­varéni ámutu eta nuyehe. \v 4 Jéhevare, te jena sache, te nucaju­rehepa eta nucartane, ichape­murihi eta nupane­re­re­sirahi, nucati­sa­mu­re­va­hivare. Níyaha­cavahi ichape. Váhisera étapa­ra­cai­nahini nuvaraha némeca­ta­ji­va­cha­hehini te esamureana. Núti nuvarahahi ímatihini eta táichapevahi eta némuna­si­rahehi. \s1 Ema Pablo máijaracahi eta maconsejarapi eta naperdonachirayarehi ema téjecapavahi \p \v 5-6 Tiuri puiti, ema maca téjeca­pavahi máichahi eta pecatu, tétavi­cavahi eta ecati­sa­mu­revahi máicha. Núti apanavare nucati­sa­mu­re­va­hivare. Váhisera táurica vivayuchava eta vémecha­resira éma. Puiti, tarata­haripa eta ecuchu­sirahi te emuri éti. \v 7 Puiti táuricapa eperdo­na­chayare eta máichava­que­nevahi. Ecuri­sa­mu­re­chainapa éma apaesa vahi macuva­yuchava eta macati­sa­mu­revahi, máinaji­ca­vapuca. \v 8 Nuvaraha puiti iápecha­vahini ímereca eta émuna­si­ra­samihi éma. Ejaca­pavare te emuri. \v 9 Eta tacahe, nucajurehi cape juca, nuvarai­ra­hivare nucaicu­tiarahe te esuapa­ya­repuca eta nuvanai­ri­pianahi. \v 10 Núti nuperdo­na­charipa ema maca achane te máijare ema Cristo. Táuricapa eperdo­na­cha­yareva, ecuti­ra­nuyare eta nuperdo­na­chirahi. \v 11 Taicha te váhipuca viperdo­na­cha­cacahi, tíñehi­carehi macama­purava ema Satanás, taicha tímati­carehi eta mavarairahi tímiáqui­pai­ca­ha­viyare. \s1 Vaipa máitucacarahahini ema Pablo \p \v 12-13 Núti, te nítecapapa eta te avasare Troas, nímijachahi nuchima­pahini ema nuparape Tito. Tétavicava eta néñami­ravahi, nuvarairahi néchayarehi tájahapuca eta íchara­ra­cavahi éti. Yátupi­hinéni natiarihihi ena camuri­queneana ena tivara­hanahi tisamana eta nímitu­re­sirahi eta máimitu­rapiana ema Jesucristo. Étasera eta néñami­ravahi eta eyehe émapa ema Tito, nucame­ta­va­varepa nayehe ena vichamuriana. Nuyana­varepa tayehe eta juca departamento Macedonia, nutanu­si­rayare éma. \s1 Ema Viya, tétavicavahi eta majaneasiravacahi ena mavanaranahi \p \v 14 Tásiha, tétavi­cavahi eta núrisa­mu­revahi eta nuchima­pirahi ema Tito eta te juca. Puiti, ichape eta nuhasu­lu­pa­ya­chirahi ema Viya eta majanea­si­ra­ha­vi­paraca, tíjara­ca­ha­vi­hivare eta máitupa­ji­jia­sirava eta virata­hairahi vicanara tamutu, táichavenehi eta mávahá­si­ra­havihi ema Jesucristo. Titupa­ra­ca­ha­vivare vicame­ta­rai­ru­yarehi eta máimitu­rapiana, mavarairahi tiúriyarehi eta nasamiraya namutu ena achaneana tacuti eta najiusira jácani táijiye­queneana. \v 15-16 Taicha eta vicame­ta­rai­ruirahi tímicu­ti­ji­ri­cavahi eta táijiyeva eta incienso, eta máijara­sirahi ema Cristo te mamirahu ema Maiya. Tacapu­si­siacahi namutu ena tisama­haviana. Natiarihi ena masuapa­ji­rai­rahana, náemitia­rua­nayare taicha namava­rairahi nasuapahini. Tijechehi eta najiusira tacutihi eta máquehe mácani máepena­quenehi. Natiari­hivare ena tisuapa­napahi náuchucu­rea­na­yarehi; ticuti­rinehi najiucahini eta táijiyequene. ¡Tétavi­cavahi eta néñami­ravahi eta vicatu­pa­ra­hairahi! \v 17 Virata­hasera vítaucha eta vitupa­rahahi. Taicha víti, eta vicame­ta­rairuira, tájina vahi vicava­charapi eta máechaji­riruva ema Viya, vétupi­ri­pi­ca­pa­hi­pucaini, vivarai­rai­nahini tajamu­ra­cha­ca­rehini, tácutihini eta náichira ena apamuriana tímija­cha­vanahi yátupi­queneana mavaneruana ema Viya. Vítisera yátupi­que­ne­havihi mavana­ra­havihi ema Viya; vitupi­ruvahi eta vicame­ta­rairuira eta máimiturapi ema Cristo. \c 3 \s1 Viti vicametarairurahiana eta téqueneha matratune ema Viya \p \v 1 Vahi nuvaraha ímija­chahavi eta vicuna­chi­ra­vai­nahini puiti. Váhivare vácutihini ena nácani apamuriana tímitu­ra­hia­nahíji, tipairi­ricana tiámanahi eta carta táechaji­sihahi eta nacuna­cha­ca­revahi. Tájinavare vímati­yahini viyasea­ca­hehini víti eta carta vímera­qui­na­pahini táechaji­si­hahini eta ecuna­chi­ra­ha­vi­nahini. \v 2-3 Étisera, tájina véñami­ra­vaimahi eyehe. Taicha tímati­carehi te avasareana eta táurivahi eta ítare­sirana éti, táichavenehi eta vinaca­sa­mu­re­chi­rahehi eta máechaji­riruva ema Viya. Eta juca tímereu­chahavi víti eta yátupirahi mavana­ra­ha­vianahi ema Viya. Éti, ecutihi eta carta vímera­quia­napahi. Émaquene ema Cristo, ema iájuchahi, taicha tíjara­cahehi ema Espíritu Santo máitsiva­cha­he­yarehi eta ítare­sirana, táuriyarehi eta esamureana. Arairuripa eta ítare­sirahi. Puiti juca eta ítare­sirahi, tájinapa étapa­racaina esuapahini eta vanairipiana tacaju­quenehi acane te márime tabla. \p \v 4 Eta tacahe, tájina vahi néñama­vaimahi tayehe eta apóstolenuirahi. Nétumechava ichape, taicha nusiñavahi eta manere­ji­ru­nuirahi ema Cristo, máijara­si­ra­nu­hivare ema Viya eta máitupa­ji­jia­si­ravana. \v 5 Taicha víti vahi vítiji­vai­nahini víjaracava eta vítupa­ji­jia­sirava. Émaquenehi ema Viya tíjara­ca­havihi eta vitume­vanahi eta vicaema­ta­nea­sirahi éma. \v 6 Émaquenehi titupa­ra­cahavi vicame­ta­rai­ru­yarehi eta arairu matratune. Vahi étainahini nupami­ca­heyare eta esuapi­ra­yarehi eta vanairipiana. Taicha eta juca arairu matratune ema Viya, tíjara­cahehi emutu ema Espíritu Santo, máitsiva­chi­na­heyare eta ítare­sirana, arairuinapa. Étasera eta vanairipi tacarichu táimiva­ne­recahi eta náepeniraya ena téjeca­pavana. \p \v 7 Acane, te jena sache te tiúcupaicapa ema Moisés te cerro, mámapahi eta vanairipiana tacaju­quenehi te márime tabla. Eta mamira, tétavi­cavahi eta tarape­pe­si­rapahi táichavenehi eta macacha­nerahi ema Viya. Ena achaneana, vaipa nárata­hahini náimararaca eta mamira. Ichape­hinéni eta tapicau­cha­ca­revahi eta vanairipiana taicha tétavi­cavahi eta tarape­pe­si­rapahi eta mamira ema tiámapahi. Étasera eta mayerevapa, timutse­ra­ha­va­paipahi témitiaca eta tarape­pe­sirahi. Eta vanaripiana, tacarichuhi táimica­pacahi nácani téjeca­pa­vanahi. \v 8 Étasera eta arairu matratune ema Viya, eta nucame­ta­rai­ru­quenehi puiti, tétavi­cavahi eta tápaju­si­ravahi eta tasuapa­ca­revahi taicha tiámahavihi eta mávahá­si­ra­havihi ema Espíritu Santo. \v 9 Yátupihi eta tasuapa­ca­revahi eta vanairipiana, tiápaju­ca­va­hisera eta tasuapa­ca­re­va­panahi eta máichuarapi ema Viya, vijaca­pa­carehi mayehe táichavenehi éta. \v 10 Yátupi tirape­pecahi eta mamira ema tiámapahi eta vanairipiana, váhisera étapa­ra­cai­nahini táuricha­ha­vihini. Jéheva­re­quenehi puiti, tétavi­cavahi eta viúrivahi maicha ema Espíritu Santo. \v 11 Eta tarape­pe­sirahi eta mamira ema Moisés, timutse­ra­ha­va­paipahi témitiaca. Eta juca táicutiarahi eta ánipi­richuhi eta tasuapa­ca­re­va­yarehi eta mavanai­ripiana. Étasera eta juca máichuhai­rahavi ema Viya, tiápaju­cavahi eta tasuapa­ca­revahi taicha máichecua­ra­qui­re­yarehi eta viúrivaya táicha. \p \v 12 Étavenehi eta vicasi­ña­vairahi vímahayare eta juca sache vicucha­pa­quenehi, viti matupa­raruana vétume­chavahi eta vicame­ta­rai­ruirana. \v 13 Váhi vácutihini ema víyarahaini Moisés, tépaca­mi­ra­havahi te páñome, tiúriyarepa eta náimara­ra­si­ra­yarehi ena machamuriana. Váipasare naneca­pahini te timutse­ra­havapa eta táemahai­rapahi eta tarape­pe­sirahi eta mamira, táicutiarahi eta táepahairaya eta tapami­si­ra­havini eta vanairipiana eta vítauchi­ra­yarehi. \v 14-15 Puíticha ena nujaneanana israelítana vahi nácaicu­tia­rahini eta juca. Tacahe, te náechejicuha eta ichasiquene matratune ema Viya tacaju­quenehi eta te libro májurehi ema Moisés, vuíchaha nácaicu­tia­rahini. Tímicu­ti­ji­ri­ca­váichucha táepacuchahi eta máepaca­mirahi ema Moisés. Ticaje­raichucha eta nacaicu­tia­rai­ra­yarehi. \v 16 Mácanisera achane, esenapuca, tíjara­cavapa eta máehisi­ra­yarehi ema Viáquenu, ichapenapa eta macaicu­tia­rai­rayare. Tájinapa táepaca­qui­ña­haimahi. \v 17 Jéhesare, ema Viáquenu tíjara­ca­ha­vi­sarepa ema Espíritu Santo. Tásiha, vaipa vipica­ca­ra­ca­vahini eta vipauchiraya éma. Yátupina eta vivapi­nai­ravahi maicha ema Espíritu Santo. \v 18 Tacahe, vimutu viti véhicanahi ema Viáquenu vicutiripa eta espejo eta tarape­pe­sirahi eta tajaraivahi eta sache. Víti, yátupihi vímerecahi eta máurivahi ema Viáquenu. Vaipa vicaepa­ca­mi­rahini. Eta tacahe, víti puiti tiápaju­ca­vai­napaipa eta vicuti­rayare ema Viáquenu taicha tiápaju­cavahi eta majaraivahi te visamureana. Étave­ne­hivare eta mávahá­si­ra­havihi ema Espíritu Santo máijararuhi ema Viáquenu. \c 4 \p \v 1 Eta tacahe, váhiquene viyacu­jie­que­ne­ha­vaimahi eta vicame­ta­rairuira, taicha ema Viya tímecha­havihi eta máemunaraiva eta matupa­ra­si­ra­havihi eta juca vicaema­ta­nea­si­ra­yarehi éma. \v 2 Víti, tájina vímati­yahini viyumu­ru­ji­ri­cahini eta víchaqueneana. Váhivare víchahini eta titsiri­ha­careana. Váhivare viútseru­ru­pi­na­hi­pucaini vihapa­pi­ca­hi­pucaini eta máimitu­rapiana ema Viya, taicha vivaraha vicuri­sa­mu­rechaya éma. Tamutuhi véchaji­sihahi eta yátupi­queneana. Jéhesare, vivaraha nacaicu­tia­rahini ena achaneana eta vímitu­ra­pianahi tásiha­que­neanahi me Viya. \v 3-4 Narari­hi­sa­misera nácani vahi nacaicu­tia­rahini eta vímitu­rapiana, taicha ema Váinaraji, tacaiya­quenehi eta juca apaquehe, éma tépaca­qui­ña­ha­vacahi éna. Taicha vahi mávara­hahini náimatie­que­ne­hahini eta máimitu­rapiana ema Jesucristo, tétavi­cavahi eta tajara­hi­que­nérahi taicha émaquenehi macuna­quenehi ema Viya. Táitusiava éna, vaipa nácaicu­tia­rahini eta vímiturapi. Náemitia­rua­na­yarehi tayehe eta ecuñaraqui táicha. \v 5 Te vicame­tarairu víti, vahi vítinahini vicuna­cha­vahini, vivara­hahini éhicahavi. Vivara­ha­hisera esuapahini ema Jesucristo, ecaque­nu­ya­re­hivare éma. Víti vanairu­ca­ha­vichucha eta eyehe, taicha vicaema­ta­neacahi ema Jesús. \v 6 Ema Viya, te máepiya­cainapa eta juca apaquehe, macava­nai­ripipa tatiari­hi­yarehi eta tijarahi, témitia­ca­yarepa eta timapi­cu­que­nénihi. Ene macahehi eta viyehe. Tímima­ti­cha­hávihi eta majaraiva ema Machicha. Tétavi­cavahi eta tajaraivahi te visamureana. Éma, tímima­ti­cha­ha­vi­paipahi eta máetaviu­cha­quenehi máurivahi ema Viya. \s1 Puiti eta vítaresirahi, vímerecavaya yátupihi eta vicasiñairahi eta macatiuchirahavipaipa ema Viya \p \v 7 Eta juca véhiruhi vímitu­ra­pianahi, tétavi­cavahi eta tacuna­cha­ca­revahi. Vahi vítinahini vicuna­cha­ca­rehini. Taicha viti páureanasami, vicutichucha eta muñeca náipune. Émasera ema Viya máimerecahi eta máitupa­ji­jia­si­ravahi, máijara­sirapa eta tatume­va­yarehi eta viáquehe. Váhisera vítiji­vai­nahini. \v 8 Táichavenehi eta vicame­ta­rairuira, tatiarihihi jácani víchava­que­névahi; ticatiu­cha­ha­vi­hisera ema Viya apaesa viúchucu­ha­paraca. Ichapevare jácani eta táimipa­ne­re­re­si­ra­havihi; vicasi­ña­va­hisera eta majanea­si­ra­havihi ema Viya. \v 9 Tipana­ji­ri­ca­ha­vianahi ena viánarana, váhisera tijuni­jia­ca­ha­vimahi ema Viya eta majanea­si­ra­havihi. Tayanapane nachuru­ru­pai­ca­ha­vihini, émasera ema Viya vahi máisapaimahi ticapa­ca­haviana. \v 10-11 Tamutu te jácani vicaiju­hea­napahi, natiarihi ena navaraha ticapa­ca­haviana táichavenehi eta véhisirahi ema Jesús. Tamutu sácheana viámarai­ri­capahi eta vépenira, vicutihi ema Jesús eta napane­reu­chirahi éma. Émari­chu­hisera ema Jesús máechepu­re­quenehi. Éma máimerecahi eta máitupa­ji­jia­sirava eta macuchu­cui­ra­ha­vi­paipahi tayehe tamutu eta víchara­ra­ca­va­que­neanahi. \v 12 Tayanapane víti viámarai­ricahi eta vépenira táichavenehi eta vímitu­re­sirahi, táitsiva­hisera ejacapahi éti eta tamaiche­cua­ra­qui­re­yarehi eta ítaresira táichavenehi eta esuapi­ra­havihi. \v 13 Ema víyarahaini David, ani macahehi eta máechaji­ri­ruvana eta te Salmo: “Núti nucasi­ñavahi mayehe ema Viya, tásiha vahi nupica­ca­ra­ca­vahini eta néchaji­si­rayare mayehe” macahepa. Énerichuhi vicahehi víti puiti. Vicasi­ñavahi mayehe eta macatiu­chi­ra­ha­viyare. Táitusiava, vahi vipica­ca­ra­ca­vaimahi eta vímitu­re­siraya. \v 14 Taicha véchahi eta macaeche­pu­si­ra­ha­vi­yarehi ema Viya, vicuti­yarehi eta macaeche­pu­sirahi ema Machicha Jesús te máecari. Tásiha, étamu­ri­ha­vinapa, éti apanavare, eta vímere­si­ra­vayare te mamirahu éma. \v 15 Tamutu eta juca víchava­que­ne­vanahi, támahi eta iúriva­yarehi. Vicamichahi tamutu, taicha vivarahahi eti esimu­tu­que­neanahi ejaca­pahini eta iúrivayare máijara­ruhehi ema Viya, apaesa ámutu­hi­varéni eti esimu­tu­que­neanahi ehasu­lu­pa­ya­chahini éma, ecuna­cha­hi­varéni. \p \v 16 Eta tacahe, váiparinehi vicaina­ji­ru­vaimahi. Tayana­pa­nepuca tivitaji eta viáquehe, étasera eta viáchaneva tétavi­ca­vaichucha eta tatumeva tamutu sácheana. \v 17 Taicha eta viátaji­vanahi puiti juca vítare­si­raichaha, vahi táunacacare. Técati­ca­vá­nachucha, tiánucu­há­vanepa. Éneri­chuvare, jararihi eta táitsivahi, taicha vijacapahi eta táetaviu­chi­ravaya eta viúrica­ca­re­vayare. Puiti tájina tácutimahi eta viúrica­ca­revaya, taicha máichecua­ra­qui­rénapa éta. \v 18 Eta tacahe, vahi vipica­ca­ra­ca­vaimahi eta viátaji­vanahi, taicha vahi táunaca­ca­rehini. Vicasi­ña­va­hisera mayehe ema Viya eta máimisia­pi­ra­haviya eta te mávasa anuma. Tásiha, máichecua­ra­qui­rénapa eta viúrica­ca­revaya eta viávihairaya tayehe. \c 5 \p \v 1 Vimutuhi vímati te náquipai­capuca eta viáquehe, tépena­yarehi éta. Taicha éta, vahi muracai­nahini. Tacutihi te viáquipaica eta peti. Máejerarehi vicha taicha vahi muracai­nahini. Jarari­hisera eta viáquehe­yarehi te anuma vícuchihi mayehe ema Viya. Éta, nájinapa tirata­haimahi tiáquipaica taicha máepiyaruhi éma. \v 2 Puiti, tétavi­cavahi eta tacata­ji­vairahi eta viáquehe. Tamutuhi tasama. Eta tacahe, vivara­hainehi táijahú­cha­vahini tacaitsi­vahini eta viáqueheyare te anuma. \v 3 Taicha vicamu­nu­rinehi eta arairu viáquehe, apaesa vahi vitsiri­haimahi eta vicacha­ne­rayare ema Viáquenu taicha vicutiyare éma. \v 4 Puiti eta juca vítare­si­raichaha, tamutuhi tasama eta viáquehe. Ichape­murihi eta táimipa­ne­re­re­si­ra­havihi. Váhisera étainahini eta vivarai­rai­nahini vépenávane, étasera vivarairahi tacaitsi­vahini eta viáquehe arairui­nahini. \v 5 Tacahe, ema Viya tamutuhi máicucha eta táichara­ra­ca­vayare te apana vítaresira. Puiti tíjara­ca­ha­vi­hivare ema Espíritu Santo. Émapa títame­ta­ca­ha­vi­paraca eta vijaca­pi­rayare eta vícuchianahi. \p \v 6-7 Tacahe, núti vahi nupicahini eta népeni­ra­ya­repuca, taicha ichape eta nucasi­ña­vairahi mayehe ema Viya. Tájina vahi néñama­vaimahi mayehe eta máijara­si­ra­nuinapa eta arairu náquehe, tayanapane vuíchaha nímahahini. Eta táimiya­ni­ravaya eta nítare­sirahi, nuyerehi eta nícuchihi náqueheyare. \v 8 Nuvara­hai­ne­hisera táijahú­cha­vahini tacaitsi­vahini eta juca náquehe, nuyana­sa­repaini nucacha­nehini ema Viáquenu. \v 9 Eta tacahe, vivaraha ichape­murihi eta vicuri­sa­mu­re­chirahi eta vicaema­ta­neasira ema Viáquenu puiti juca vítare­si­raichaha. Tásiha éma, tiúrisa­mu­reyare eta viyehe te vímere­ca­vainapa te mamirahu. \v 10 Taicha vimutu vímere­ca­vayare te mamirahu ema Cristo te mávacu­reyare. Ánaqui tímati­ca­reyare tamutu eta víchaque­nea­na­pachuhi puiti juca vítare­si­raichaha, te víchahipuca eta táuriqueneana, te étahipuca eta tamauri­queneana. Te víchahipuca eta táuriqueneana, vijaca­painapa eta vícuchia­napahi. \s1 Ema Viya mavaraha vipauchayarehi éma, macaepahairaya eta vipicacarasiravahi eta vícuñayare \p \v 11 Nútisera, ichape eta nupicau­chirahi ema Viya. Eta tacahe, nímiyanava numeta­ca­vacahi ena achaneana eta mayehe, taicha nuvarahahi námutuhini napicau­cha­hi­varéni éma. Émasera, tétavi­cavahi eta máimati­ranuhi táurivahi eta nupane­reruana eta nucaema­ta­nea­sirahi éma. Puiti nuvaraha échahi­varéni éti apanava eta táurivahi eta nupane­reruana. \v 12 Tacahe, eta juca néchaji­sihahi, vahi nútinahini nucuna­cha­vahini. Nuvara­ha­hisera nucuna­cha­ca­rehini eta eyehe, apaesa árata­hahini ecama­tinaca ena tímija­cha­vanahi náimatie­queneha. Váhisera yátupi­nahini táuchure­que­né­nahini te nasamureana. \v 13 Éna, tépiyae­que­ne­ha­nuanahi, máurishi­nuhíji náicha, taicha ichape eta nuvapi­nai­ravahi eta nucaema­ta­nea­sirahi ema Viya. Tiúrihisera eta nuchuti. Nuvara­ha­paraca ichapenaini eta iúrica­ca­revaina éti. \v 14-15 Núti nímatihi eta táetaviu­chirahi eta máemuna­si­ra­havihi ema Cristo, taicha máepeni­na­havihi te crusu. Vimutu viti achaneana vitupa­rahaichu vépeni­rapachu. Mavacha­chai­pasera tamutu ema Cristo. Eta tacahe, tatuparaca vítsiri­jicava vicaema­taneaca éma. Tásiha puiti, viti machane­ra­havipa. Vaipa vítiji­ri­ca­vaimahi. Émapa téchahi eta vítaresira, taicha eta machavirahi títareca. \v 16 Eta tacahe, viti véhica­naripa ema Cristo, étainapa vipane­re­chayare eta vítsiva­chiraipa eta vítaresira. Vaipa véhicaimahi eta apana panereruca tayeheanahi te juca apaquehe. Étaripa cape juca viásine­quenehi váhirichu visuapa­pa­ji­cahini ema Cristo, vímija­cha­richucha éma vicutihi viti achanea­nasami. Puítisera vaipa tácahehi eta vipane­reruana. Visuapahi émairahi Machicha­quenehi ema Viya. \v 17 Puítiripa viti viúrujia­canahi ema Cristo, apana­ha­viripa. Vínajicaipa eta viyehe­re­pinihi tamauri­queneana. Tamutupa arairuhi puiti eta viyehe­repiana. \p \v 18-19 Ema Viya, tétavi­cavahi eta máurivahi eta viyehe. Éma, mavarahahi vipaucha­yarehi éma. Mavara­ha­hivare macaepa­ha­ya­rehini eta vipica­ca­ra­si­ravahi eta vícuñayare táichavenehi eta vipeca­turana. Tásiha, mavaneca ema Machicha Jesucristo apaesa macaepa­ha­yarehi eta vipeca­turana vimutu viti vicasi­ñavana eta mayehe, vaipa máecharai­ri­caimahi. Tásiha, tájina eta vipica­ca­ra­si­ra­vaimahi eta vícuñai­nahini. Tásiha puiti, ema Viya titupa­ra­ca­havipa viti véhicanahi eta víchuhai­ra­va­cayare namutu ena apamuriana achaneana, apaesa éna apanava nacasi­ña­vavare eta mayehe, váipavare tipica­ca­ra­ca­va­naimahi eta mayehe. \v 20 Tacahe, víti mavane­ru­havihi ema Cristo víchuha­va­ca­yarehi namutu. Tímicu­ti­ji­ri­cavaipa émaque­né­nahini máechaji­ca­va­cahini ema Viya. Puiti viyasea­ca­vacahi namutu nacasiñava mayehe ema Jesucristo; váipavare tipica­ca­ra­ca­va­na­ya­rehini eta náicuñai­nahini náicuchi­yaréni. \v 21 Ema Cristo, tájina mapeca­tu­rai­nahini. Étasera mavarairahi ema Viya viúchucu­hayare víti, émapa ema Cristo tamuriacahi eta vipeca­turana. Puiti, tájina­sarepa víchira­vaimahi, tájina­varepa viviurevaina te mamirahu ema Viya vimutu viti viúrujia­ruanahi ema Cristo. \c 6 \p \v 1 Tásiha, núti mavana­ranuhi ema Viya, nuyasea­ca­heyare ímiyanava tauri eta éhisirahi éma. Vahi ecueme­pu­rureca eta máemuna­si­rahehi, majaca­pi­ra­he­hivare. \v 2 (Taicha ani macahehi eta máechaji­ri­ruvahi tayehe eta Sagrada Escritura: “Nuchicha, tétavicava eta pisama­ca­re­vayare eta nuyehe te pipiaracanu. Nucatiu­cha­vi­va­neyare” macahepa. Jéhesare, puiti juca sache ticama­pu­ra­carehi eta epiara­si­ra­yarehi éma, ejaca­pa­ca­rechaha me Viya mapurare achane­hechaha. Esama­ca­rechaha puiti, taicha ema Viya mavaraha ticuchu­cu­ha­heyare eta te ícuña­yaréni taicha eta epeca­turana.) \p \v 3 Núti nuvaraha nacuija nacaecahini eta vémata­nerepi viti apóstoleana. Eta tacahe, nupami­cavahi núti tiúriyare eta nuyehe­repiana. \v 4 Eta tacahe, ichape eta néchapi­ravahi te nímitureca. Nímere­cavahi yátupi eta mavana­rai­ranuhi ema Viya. Ichapemuri eta nucami­chirahi eta nucata­ji­vairana, eta néchuria­sirana, étapa eta tacaje­ravana eta nítáti­ji­rí­sirava. \v 5 Vahi nucaina­ji­ru­vaimahi táichavene eta náestasi­ranuhi ena nánarana, náerata­si­ra­nu­hivare, tájinanéni viviure­vai­nahini. Te apana avasareana timuri­jia­ca­nuanahi taicha eta nasema­nevahi. Eta nítáti­ji­ri­si­ravahi, ichape eta tamura­cavahi eta nucaema­ta­nerahi. Camuri­hivare eta numacai­ma­si­ravahi. Camuri­hivare eta nécuava eta nupaisirana. \v 6 Éti ímatinuhi yátupihi eta táurivahi eta nítaresira. Ímati­nu­hivare eta nucaimi­tu­casihi mayehe ema Jesucristo. Táichavenehi eta mávahá­si­ranuhi ema Espíritu Santo, nucayehehi eta paciencia nayehe namutu, nujapa­nu­ra­hi­hivare. Yátupi­quenehi eta némuna­raivahi. \v 7 Nímitucahi eta yátupihi máimitu­rapiana ema Viáquenu. Éneri­chuvare ema Viya tímica­ta­canuhi tayehe eta máitupa­ji­jia­si­ravahi te tamutu eta nucame­ta­rai­ruirahi eta máechaji­ri­ruvahi, étapa eta nucatiu­chirahi eta véhiruhi. \v 8 Eta nupaisi­ra­paipahi, natiarihihi ena ticuna­cha­nuanahi, tiúriemanahi eta nuyehe. Natiari­hi­hivare ena tépuru­nuanahi, tíñema­hi­pivare eta nacaye­maquene eta nuyehe. Natiari­hi­hivare ena tímija­re­chanuana tépiya­hirahi. Nutupi­ru­va­hisera tamutu eta nítare­sirahi. \v 9 Natiari­hivare ena vahi tisuapa­nua­naimahi, taicha tépuruanahi eta apóstolenuirahi. Natiari­hi­sa­mi­va­resera ena tisuapanuana taicha tisamai­ri­ri­ca­nuanahi eta yátupirahi eta nímitu­rapiana. Tatiari­hi­hivare te tiánehipa eta népeni­ra­yaréni. Núchuca­hisera, maicha ema Viya. Natiari­hi­hivare ena téhana­canuana muraca. Váhisera máisapavaca ema Viya eta nacapa­si­ra­nui­nahini. \v 10 Tatiari­hi­hivare te nucati­sa­mu­revahi ichape. Nútisera nucuri­sa­mu­re­rea­cavahi tamutu sácheana. Páurenuhi eta náimairanuhi ena achaneana. Ichape­mu­ria­na­hisera ena níjara­ruanahi eta tacaima­ha­quenehi eta náchanevana. Ani, tájina nímaha­quenéna. Téhesera apana nítaresira, tétavi­cavaya eta nucaima­ha­que­neraya. \p \v 11 Nupara­pe­naveana némuna­ru­queneana, nutupi­ruvahi te nusamure eta juca nuconse­ja­ra­pianahi eyehe. \v 12 Vahi nuvaraha ecuimi­ja­chahini nínajiacahe eta némuna­si­rahehi. Németea­ca­hisera éti ínajia­canuhi eta émuna­si­ranuhi. \v 13 Éti, ecutihi nuchicha­na­ve­hé­nahini eta némuna­si­rahehi. Nuvaraha tachavahini eta émuna­si­ranuhi, esuapi­ra­nu­hi­varéni. \s1 Viti, tiávahácahavihi ema Viya taicha machanerahavihi \p \v 14 Nupara­pe­naveana, vahi ecuáva­há­cavaca nácani máehica­ra­hanahi ema Viáquenu. Étaripa te araye­na­heyare, vahi ecuveha nácani máehica­ra­hanahi. Taicha téjeca­ca­yarehi eta panere­rucana. Viti véhicanahi ema Viáquenu, tatupi­ruvahi eta vipanereru. Énasera ena máehica­ra­hanahi, tavayuacahi eta tamauri­queneana. Víti viúricahi eta tijarahi; énasera náuricahi eta timapicu. \v 15 Taicha víti, mávahá­ru­havihi ema Cristo. Váiparinehi vicacha­némahi ema Váinaraji. Tásiha, te viávahá­cavaca ena masuapa­ji­rai­rahana, tiápita­vai­ri­canahi eta véhisirahi ema Viáquenu. \v 16 Éneri­chuvare, tiávahá­ca­havipa ema Viya, émaripa ema Vicaiyaquene. Taicha ani macahehi: “Núti návahá­ca­vacaya ena téhica­nuanahi. Néchava­ca­yareva éna, taicha éna yátupi­que­neanahi nuchane­ranahi” macahepa. Eta tacahe, váhiquene táuricahini eta vicasia­pi­ra­vahini eta nayehe ena vahi machane­ra­nai­nahini ema Viya, taicha apanahi ema nasiña­rajihi. \v 17 Taicha acane macava­nai­ripipa ema Viya, ani macahehi: “Érajicava eta te namuri ena vahi nuchane­ranaina, machu napareacahe eta namaepe­ra­jivana éna. Tacahe, éti nujaca­pa­he­yarehi. \v 18 Núti yátupi­que­né­nu­yarehi Ecaiya­que­nenuhi. Éti nuchicha­na­veanahi” macahepa ema Viya máitupa­ji­ji­ha­quenehi. \c 7 \p \v 1 Tacahe, némuna­ru­queneana nupara­pe­naveana, vahi távara­hahini vínaji­ca­vahini tayehe eta juca vicucha­pa­quenehi puiti. Tacahe, vépachi­na­cha­yarehi tamutu eta viáquehe étapa eta viáchaneva. Víjara­ca­va­yarehi tamutu te visamureana me Viya taicha eta vipicau­chirahi éma. \s1 Eta máurisamurevahi ema Pablo táurivaipa eta náitaresira ena machamuriana \p \v 2 Nupara­pe­naveana, nuvaraha ímiya­na­vahini esuapa­nuhini. Taicha nájinahi te etaracu éti nacata­ji­vahini náinaji­ca­vahini níchave­né­nahini núti. Nájinavare nucaete­ma­que­né­nahini, nímipa­na­ná­ji­ca­va­ca­hi­pucaini. \v 3 Váhivare nuvaraha nucajachahe puiti. Nutupi­ruvahi eta numeta­si­rahehi cape juca: “Tétavi­cavahi eta nucasa­mu­re­rahehi. Tájina ticami­ti­si­ca­nuimahi, tayana­pa­nepuca népena”. \v 4 Ichape eta nucasi­ña­vairahi eta eyehe, nucuna­chahehi eta ecuri­sa­mu­re­chi­ranuhi. Tayana­pa­ne­hinéni ichape eta nucata­ji­vairahi, tétavi­ca­va­hisera eta étume­chi­ranuhi ecuri­sa­mu­re­chi­ranuhi. \p \v 5 Étaripa te nítecapapa tayehe eta Macedonia, tájina nunara­si­rai­nahini. Ichape eta nucata­ji­vairahi naicha ena ticatia­na­ca­nuanahi. Ichape­ri­ne­hivare eta néñami­ravahi eta eyehe. \v 6 Émasera ema Viya tétavi­cavahi eta máetume­raivahi nayehe nácani téñama­va­sa­mu­reanahi. Nútiripa nétume­cha­vainehi maicha éma, eta nímairapa máiteca­pau­chi­ranuhi ema Tito. \v 7 Tavetijipa eta mameta­si­ranupa ema Tito eta ecuri­sa­mu­re­chi­ra­rinehi éma. Timeta­ca­nuvare ichape eta éñami­ravahi eta nuyehe; evarai­raipaicha ímahanu; ichapevare eta evarairahi esuapanu eta étupi­ri­sirahi ema maca achane téjeca­pavahi. ¡Eta juca, tétavi­ca­vainehi eta ecuri­sa­mu­re­chi­ranuhi! \p \v 8 Ichape­hinéni eta táimipa­ne­re­re­si­rahehi eta nucartane. Nútiripa, ichape­ri­ne­hivare eta táimipa­ne­re­resi­ranuhi nucati­sa­mu­revahi te nucajurepa. Némiti­si­ca­pasera puiti, taicha ánipi eta táimipa­ne­re­re­si­rahehi. \v 9 Puítisera, tétavi­ca­vainehi eta núrisa­mu­revahi ícha, eta táetavia­si­ra­he­ripahi eta ecati­sa­mu­revahi. Eta núrisa­mu­revahi, vahi étainahini taicha eta ecati­sa­mu­revahi. Núti núrisa­mu­revahi taicha títsiva­cha­vaipahi eta táurivaipahi eta epane­reruana, evarairahi ecuri­sa­murecha ema Viya. Eta tacahe, víti tájinapa vácaye­mahini eta eyehe. \v 10 Taicha tatiarihihi eta jácani máijararuhi ema Viya, táimipa­ne­re­re­si­rahehi, mavarairahi eta éneuchi­ravaya tayehe eta ejaca­pi­ravahi apaesa macuchu­cuhahe. Eta ecati­sa­mu­revahi tiámahi eta iúrica­ca­revaya. Énasera ena apamuriana achaneana tayehe eta juca apaquehe, yátupi ticati­sa­mu­re­vanahi, váhisera náeneucha­vahini eta me Viya. Éta, tiáma eta náepenira. \v 11 Étisera, ¡tétavi­cavahi eta iúrivahi tásiha­quenehi eta ecati­sa­mu­re­vairahi! Eneva­ne­rinehi ínajicahi eta éjeca­pi­ravahi taicha evarahahi ímiyanava ecuri­sa­murecha ema Viya. Ichape­rinehi eta nucuna­chi­rahehi taicha epicau­chainehi ema Viya tayehe eta juca íchava­que­névahi. Evara­hainehi níjahú­cha­vahini nítecahini eta eyehe nímica­ta­ca­hehini. Étisera enevanepa ecuru­ji­cacahi taicha eta esema­nevahi maicha ema téjeca­pavahi te etaracu. Enevanepa émecha­recapa éma. Ímere­cavahi eta tamaji­nairahi éjeca­pi­ra­vai­nahini éti. \v 12 Núti, te nucaju­re­hénapa eta táinapure nucartane, vahi émainahíni máimipa­ne­re­re­ca­nuhini ema téjeca­pavahi, váhivare émainahíni máimipa­ne­re­re­ca­nuhini ema maiya, émaripa ema majara­reruhi. Íchavenehi éti eta ímipa­ne­re­re­si­ranuhi te nucaju­re­hénapa, nuvarairahi ímereu­cha­va­yarehi eta yátupi­papuca eta esuapi­ra­nui­nahini te mavahuana ema Viya. \v 13 Eta tacahe, tétavi­ca­vainehi eta étume­chi­ranuhi núti eta nusamai­ri­si­rahehi eta esuapi­ranuipa. \p Tavetijipa eta núrisa­mu­revapa eta táurivahi eta ejaca­pirahi ema Tito. Tétavi­cavahi eta máurisa­mu­re­vapahi ícha éti eta ésami­ri­si­ravaipa. \v 14 Váhirichu támapu­ru­jihini eta nucuna­chi­rahehi mayehe ema Tito eta núrisa­mu­revahi ícha éti. Puítiripa, ímereu­chavapa yátupihi eta ecuna­cha­ca­revahi. \v 15 Éma, tiápaju­ca­vapaipa eta máemuna­si­rahehi éti. Máecharai­ricahi eta táurivahi eta ejaca­pirahi éma, esuapa­ri­ne­hivare, táichavenehi eta emansui­ravahi étapa eta epicau­chirahi ichape ema Viáquenu. \v 16 Núti apanavare, tétavi­ca­va­hivare eta núrisa­mu­revahi ícha éti. Nucasi­ñavahi táimiyanava eta esuapi­ranuina te tamutu. \c 8 \s1 Tatupiruvayare te visamure te vivaraha vicajirica \p \v 1 Tiuri puiti, nupara­pe­naveana, vivaraha vimetacahe eta nanaqui­si­ravahi ichape ena apamuriana vichamuriana ticava­sanahi te avasareana tinapaica te juca Macedonia. Éna, nasuapa­vanepa eta manaca­sa­mu­re­chirahi ema Viya eta nacaji­ri­si­ra­yarehi. \v 2 Ichape­mu­ri­hinéni eta náichirahi ena ticatia­na­canahi náemepau­re­cha­vacahi, váhisera náinaji­ca­vahini. Tivapi­na­va­na­richucha. Tatupi­ruvahi te nasamureana eta náijara­sirahi eta nanaqui­ruvana. Páureana­hinéni, tímeca­va­hisera eta nanaqui­ruvana, ticutirine rícoanai­nahini. \v 3 Núti néchaji­sihahi eta juca taicha nuneca­pae­que­nehahi eta tápaju­si­ravahi eta nanaqui­ruvana. Vahi náeñamahini, náijaracahi jácani nacaye­hequene. Vahi vipami­ca­va­cahini víti. \v 4 Énasera, ichape­mu­ri­hivare eta nayasea­si­ra­havihi vísapahini tinaqui­cavana éna apanava, navarairahi nacajiyare ena vichamuriana ticava­sanahi te Jerusalén. \v 5 Éna, náetaviuchahi eta navapi­nai­ravahi. Tínapucapa tinaqui­ca­vanahi eta nacaema­ta­nea­sirahi ema Viya, navarairahi nacuri­sa­murecha éma. Tásiha, étapa eta náicurehi ena vichamuriana. \fig Tiúrisamureanahi ena téhicanahi ema Jesus eta náimiamaresirahi eta nanaquiruvana mayehe ema Pablo, náicuchihi ena páureana.|src="Acts 122" size="span" ref="2 Co 8.6-7" \fig* \v 6 Eta nímairahi núti eta navapi­na­vairahi eta nacaji­ri­siraya, nupane­rechahi nuvanecaya ema Tito machava máiteca eta ara eyehe apaesa táitaucha­vapaini eta enaqui­ru­vanahi éti apanava. Cape juca épani­ra­vainapa. Puiti ítaucha­va­nepaini. \v 7 Taicha éti, ichapemuri eta ecasi­ña­vairahi me Viya. Tétavi­ca­va­hivare eta échema­raivahi. Camuri­hevare éti ímitu­rahiana. Evapi­na­va­hivare eta ecaema­ta­nea­sirahi ema Viya. Tétavi­ca­va­hivare eta émuna­raivahi eta viyehe. Eta tacahe, táurica tápaju­ca­va­hi­varéni eta enaqui­ruvana ecaji­ri­siraya. \p \v 8 Váhisera nupamicahe eta nuvane­si­ra­hé­nahini. Nuvara­ha­hisera ímatie­que­nehahi eta navapi­na­raivahi ena apamuriana vichamuriana apaesa ímere­cahini éti apanava eta yátupi­que­nérahi émuna­raivahi. \v 9 Ímati­richuhi éti eta máemuna­si­ra­havihi ema Viáquenu Jesucristo. Éma, tamutu tiúrica­carehi te mávihahi te anuma, tájina­hinéni mácamu­nuhini. Étive­ne­hisera tiúcupaicapa te juca apaquehe. Páurehi éma eta máitare­sirahi apaesa éti ejaca­pahini eta iúrica­careva maicha éma. \p \v 10-11 Németeaca táurica ítaucha­vanéni eta juca enaqui­si­ravahi, váchupa épana­va­que­ne­ripahi cape año. Táimiyanava eta evapi­nai­ra­va­yarehi eta ítauchiraya eta enaqui­ru­va­nayare tásiha­quenehi eta jácani tatiari­hi­que­neanahi ecaye­he­que­neanahi. \v 12 Etiarihi erataha enaquica apaesachicha. Etiari­hivare erataha iápajucava eta enaqui­si­ravahi. Etiarihi erataha enaquica camuri. Tacamu­nuchucha tátupiruva te esamureana, evapi­navahi eta enaqui­ruvaya apaesa tijaca­pa­careya mayehe ema Viya. \p \v 13 Vahi nuyaseacahe échuri­hahini éti táichavé­ne­nahini eta ímica­ta­si­rayare ena apamuriana. \v 14 Nuvara­ha­hisera ímere­ca­vahini eta ímica­ta­si­ra­va­cayare ena vichamu­rianahi. Puiti ecaima­ha­que­ne­vacahi, eratahahi ecajirica ena náechuria­ruanahi. Tijuricati te apana año, étipa­vai­na­papuca échuriaca. Éna títsiri­ji­ca­va­nainapa eta eyehe, énapa­vainapa tinaqui­ca­va­nayare. Ene tacaheyare eta ítare­si­rayare, ecuti­ca­cayare. Nacuija nacuca­tajiva tayehe eta ecamu­nu­queneana. \v 15 Vítauchayare eta tacaye­ma­quenehi eta Sagrada Escritura, ani tacahe: “Namutuhi ticaniruana. Nájina nácata­ji­vahini, nájinavare náechuria­cahini, váhivare náemepu­ru­re­re­cahini” tacahepa. \s1 Ema Tito énapa ena apinana vanairucanahi mayehe ema Pablo \p \v 16 Núti nuhasu­lu­pa­yachahi ema Viya eta manaca­sa­mu­re­chirahi ema Tito máeñami­ravahi eta eyehe, tacutihi eta nusamure néñami­ravahi eta eyehe. \v 17 Éma, matupi­ruvahi tijica­panuhi eta nutupa­ra­sirahi téchapa­ji­ri­ca­heyare. Ichape eta mavarairahi téjira­pa­na­heyare, taicha tétavi­cavahi eta máemuna­si­rahehi. \p \v 18 Eta mayani­rayare ema Tito eta ara eyehe, vévata­cayare macacha­ne­ya­repahi ema apana vichamu­ri­hivare. Tímati­carehi éma eta macuna­cha­ca­revahi te jácani máimitu­re­si­rapahi nayehe ena vichamuriana tayehe eta véhiruhi. \v 19 Ema maca nerejihi ne vichamuriana eta máimica­ta­si­ra­nuyare eta vipaisi­rayare, víjara­si­rayare ena vichamuriana eta enaqui­ru­vanahi. Víchahi eta juca, vivarairahi vicuri­sa­mu­rechaya ema Viáquenu. Vímereu­cha­he­yareva eta evapi­nai­ravahi éti ecaji­raivahi. \v 20-21 Taicha núti eta viámirayare eta ichapequene enaqui­ruvana, nuvaraha nímere­cayare eta táuriva eta víchira, apaesa vahi nacuecha­jisianu nácani achaneana. Ema Viya tímara­ra­canuhi eta táuriva eta nupane­reruana. Nuvara­havare tiuri eta náimairahi ena vichamuriana. \p \v 22 Éneri­chuvare vévata­ca­yareva ema apanavare vichamuri. Éma, ichape­murihi tímereuchava eta mavapi­nairahi eta macaema­ta­nea­sirahi ema Viáquenu. Puiti éma, tivapi­na­va­varepa eta máiteca­pau­chi­raheya, taicha macasi­ñavahi eta máimati­rainapa eta evapi­navahi eta ecaji­raivahi éti. \v 23 Núti nuvarahahi náimati­yarehi namutu ema Tito, eta émairahi nujupaha tayehe eta juca vémata­nerepi. Vicuti­cacahi eta vicaema­ta­nea­sirahe, véchapa­ji­ri­si­rahehi éti. Étaripa te nacaya­se­se­re­rupuca nayehe ena apinana vichamuriana macacha­ne­que­nea­na­yarehi ema Tito, éneri­chuvare emeta­cayare eta nerejianahi ena apamuriana vichamuriana, táichavenehi eta táurivahi eta nacaema­ta­nea­sirahi ema Cristo. \v 24 Nuvarahahi ímere­ca­vayare eta nayehe ena nani apinana vichamuriana eta yátupirahi eta émuna­raivahi, apaesa ecuri­sa­murecha namutu ena vichamuriana te nasamai­ri­ricapa, náimati­rayare vahi támapuruji eta nucuna­chi­rahehi. \c 9 \s1 Tiúripana vivapinavayarehi eta vinaquisiravana nayeheyare ena vichamuriana \p \v 1 Tiuri puiti, núti nímati­he­ripahi eta evapi­nairava tayehe eta ecaji­risira nayehe­yarehi ena vichamuriana ticava­sanahi te Jerusalén. Vaipa tácamu­nu­ca­rehini nápepe­ji­ri­ca­hehini. \v 2 Ichape­murihi eta nucuna­chi­rahehi nayehe ena vichamuriana ticava­sanahi te juca Macedonia. Numeta­ca­vacahi eta evapi­nai­ravahi eta épani­ravahi enaquicava cápeque­ne­rípahi te apanahi año. Tacahe, eta nasamai­ri­ri­sirahi eta evapi­nai­ravahi éti, éna apanava tivapi­na­va­na­varepa ichape. \v 3 Eta tacahe, névatacahi puiti ena nani mapanana vichamuriana, apaesa vahi ecuva­yua­racanu. Vahi tacuma­puruji eta nucuna­chi­rahehi eta enaqui­sirava. Nuvaraha tatsecavaipa támutu te níteca­pau­chahepa. \v 4 Tijuricati náehica­nupahi te níteca ena vichamuriana ticava­sanahi te juca, tacuija­richaha tatsecavahi machu átsiri­hacare, machu támapu­rujipa eta nucuna­chi­rahehi. Váipasare ecuimi­ca­tsi­riacanu núti apanava. \v 5 Tásiha, tacahehi eta nupane­reruana eta névata­sirahi puiti ena nani vichamuriana, náinapu­mi­rauchanu náiteca­pauchahe, náimica­tacahe eta ecuru­ji­si­rayare eta enaqui­ruvana. Nuvaraha evapi­na­va­yarehi eta enaqui­si­ravahi. Nájina vahi náimijachanu nútinachucha nupamicahe. \p \v 6 Némecha­heyare jucarihi eta échaji­ri­rucava, ani tacahehi: “Mácani achane ánicu­chi­charichu eta máesane máevaruhi, ánimu­ri­chi­charichu eta mavehayare eta távame eta máesane. Mácanisera ichapepana eta máesane, ichape­mu­rivare eta távame maveha­que­neyare” tacahepa. \v 7 Namutu nácani tinaqui­ca­va­nayare, tavarahahi tatupi­ru­va­yarehi te nasamureana eta nanaqui­si­ravaya. Vahi nacatie­que­ne­haimahi, taicha nájina tipami­caimahi. Taicha ema Viya, tétavicava eta máemuna­sirahi mácani tatupi­ruvahi eta máijara­ca­si­re­sirahi. \v 8 Ecasi­ñavaya yátupina mayehe ema Viya, taicha éma, tétavi­cavahi eta máitupa­ji­jia­si­ravahi. Mavarahahi tíjara­caheya tamutu eta ecamu­nu­queneana. Vaipa échuri­haimahi maicha éma. Ecaye­he­na­sarepa eta ímica­ta­si­ra­vacaya nácani apamuriana ticamu­nu­vanahi. \v 9 Ecuti­yarehi ema achane tiuri, ema táechaji­sihahi eta Sagrada Escritura, ani tacahehi: “Ema achane tiúrihi ticuna­cha­carehi me Viya, tivapi­navahi eta macaji­ra­pa­racahi ena páureana. Tájina vahi téchuria­caimahi eta macaji­risira te tamutu eta máitare­sirahi” tacahepa. \v 10 Ema Viya, émahi ema tinaquicahi eta evaraquiana. Éma, macaeja­pa­ca­hivare eta tinicacare, étapa viáchane­chia­va­yarehi. Ene macaheya eyehe éti. Tíjara­cahepa eta enaqui­si­ravaya, tímicu­ti­ji­ri­cavahi eta táejapasira eta evaraqui. Éma, ticaju­ru­ca­yareva eta enaquiruhi apaesa camurianaina ena ecata­ji­rua­nayare. \v 11 Tásiha, ema Viya tíjara­ca­henapa eta ímaha­que­nea­nayare apaesa ímiya­na­va­yarehi íjara­ca­sireca. Puítiripa eta viámaque­neyare enaqui­ru­vanahi nayehe ena vichamuriana, ichape eta nahasu­lu­pa­ya­chi­ra­yarehi ema Viya. \v 12 Taicha eta ímica­ta­si­ra­vacahi ena vichamuriana, ecuchu­cu­ha­va­ca­yarehi tayehe eta nacamu­nui­ravahi. Tásiha éna, tiápaju­ca­vainapa te nasamureana eta nahasu­lu­pa­ya­chi­ra­yarehi ema Viya. \v 13 Ichape­ya­re­hivare eta najirau­chi­ra­yarehi ema Viya, nacuna­chi­ra­yareva éma. Eta evapi­nai­ravahi eta ecaji­ri­sirahi eta ímere­si­ravahi eta esuapirahi yátupi eta véhiruhi, étaripa eta máimitu­rapihi ema Cristo. Tímereu­cha­he­hivare eta iáchanevahi nayehe nácani ticamu­nuanahi. \v 14 Tásiha, tiyaseu­cha­hea­nainapa me Viya te nayuja­ra­sirana. Ichape eta náemuna­si­ra­he­yarehi, navarai­ra­yareva náimaha­hevane táichavenehi eta ítsiri­ji­si­ravahi eta máemuna­si­rahehi ema Viya. \p \v 15 ¡Tétavi­cavahi eta viúrica­carehi maicha éma! ¡Tájinapa viviya apanaina vácayema eta vihasu­lu­pa­yachira ema Viya táichavenehi eta juca víjaracasi! \c 10 \s1 Yátupi eta masuapacarevahi eta apóstolérahi ema Pablo \p \v 1 Nuti Pablo, yátupi­que­nénuhi eta apóstolenuira. Puiti nuyaseacahe eta ímati­ranuína eta némuna­si­rahehi. Nucutihi eta máemuna­raivahi ema Cristo étapa eta majapa­nu­raivahi. Etiari­hipuca eti ímijachahi népiya­cavahi núri te emirahu; tásiha, te nuyere­hi­hevare, tétavi­ca­vahíji eta nuvaina­ra­jivahi mapicau­rai­ra­ha­nuhíji. \v 2 Puiti nutupa­racahe: Étupi­ri­sa­mu­re­cha­vai­pahini te tamirahu eta níteca­pau­chi­raheya, apaesa vahi tacuitauchava nucuse­ma­ra­ca­hehini. Ena nani náimijachahi nucutihi mácani achane­tataji, étachucha nutanuca eta nuvara­ha­quenehi. Nucama­ti­na­ca­va­ca­ya­resera te níteca­pau­chahépa. \v 3 Yátupi ecuti­que­nenuhi achanenuhi. Váhisera nácutihini ena apamuriana ajairana náipica­ra­re­canuma eta náeharaivana, navarairahi tisuapa­ca­rea­na­yarehi. \v 4 Taicha núti vahi néhaca­caimahi te nuvahuana, tájinavare nácasi­ñaimahi. Marari­hisera ema Viya ema tíjara­canuhi eta nítupa­ji­jia­si­ravaya nucama­ti­na­si­hayare éna. Ema Viya, nájina ticachu­ri­caimahi. \v 5 Eta tacahehi eta nucaepa­hairahi eta semanereana, ena ticasi­ña­va­vai­canahi, tímija­cha­va­na­hivare ena téchina­vanahi, vahi návara­hahini máimica­ta­ca­va­cahini ema Viya. Váhivare návara­hahini náeseni­cahini éma. Níturu­ca­ya­re­hisera nácani muraca­pa­ne­re­ruanahi eta nasuapiraina yátupi ema Cristo. \v 6 Nucucha­pa­hesera eta yátupina eta esuapa­ji­raivaina. Tásiha, te nítecapa, nímira­ta­hacava eta nítsiva­chi­rayare eta napane­reruana ena masuapa­ji­rai­ra­hanahi. Te váhipuca náeneuchava, némecha­va­cayare. \s1 Natiarihi ena tímijachavanahi apóstoleana, tímicutichavanahi ema Pablo \p \v 7 Éti ímija­chai­papuca tájina­que­nénuhi nítupa­ji­jia­si­ra­vai­nahini, eta ímairanuhi eta nímahisami. Németea­cavare natiarihi ena ticuna­cha­vanahi machane­ranahi ema Cristo. Nuvara­hasera náimati­nuhini eta machane­rai­ranuhi núti apanava. \v 8 Natiari­hi­papuca náimija­chai­papuca vahi nétupi­cavahi núti eta nupami­si­rahehi eta esuapi­ranuhi. Váhisera nutsiri­hahini taicha yátupihi nutupa­ra­haichuhi eta návacure apóstolenuhi. Taicha ema Cristo mavarahahi nétume­cha­heyare eta éhisirahi éma. Tájina vahi nucami­tie­que­ne­ha­hémahi núti. \v 9 Numeta­cahehi eta juca, váhisera tácari­chuimahi nípica­ra­re­ca­hehini te juca nucartane. Tamutuyare títauchava te níteca­pau­chahepa. \v 10 Ena nacahehi eta náechaji­ri­ruvahi: “Vahi ecusuapa eta macartane. Tayanapane muracapahi eta táechaji­ri­ruvana, émasera tájina mamura­cavaina. Éneri­chuvare muracacaema eta máechajisira” nacahepa. \v 11 Éna náimijachahi tacarichuhi muraca eta táechaji­ri­ruvahi eta nucartane. Tímaha­nua­na­ya­resera te váhipuca nusuapa­carehi te níteca­pau­chahepa eta ara eyehe. \p \v 12 Núti vahi nímicu­ti­chaimahi nayehe ena tímija­cha­vanahi ticuna­cha­ca­rea­na­panahi. Ena nani énaji­ri­ca­vaichucha ticuna­chavana, tímija­cha­vanahi nájina ticachu­ri­canaina éna. Súnsuru­pichucha eta juca náichaquenehi. \v 13 Nútisera vahi nútiji­vaimahi nucuna­cha­vahini. Émayarehi ema Viya ticuna­cha­nu­yarehi, taicha éma tíjara­canuhi eta nusuapa­ca­revahi eta eyehe, tásiha­quenehi eta níjara­si­rahehi eta táurina­queneana máechaji­ri­ruvana ema Cristo. \v 14 Váhivare nétavi­vi­ria­ca­vahini eta nusuapa­ca­revahi eta eyehe. Nútihinéni nínapucahi te níteca­pau­cha­hénapa te nímitu­cahepa eta máechaji­riruva ema Cristo. Tacahe, titupa­ra­canuhi eta esuapi­ra­nu­yarehi. \v 15 Váhivare nucuna­cha­vaimahi tayehe eta apaema­tanehi násapi­ha­hi­pucaini. Nuvara­hasera tápaju­cavaini eta esuapa­ji­raivaina mayehe ema Cristo. Nuvara­havare nímitu­ca­heyare eta apamuriana yátupi­queneana, nítauchiraina eta nucatu­pa­ra­hairahi me Viya. Tájina vahi nétavi­vi­ria­ca­vahini eta nusuapa­ca­revahi eta eyehe. \v 16 Núti, váhiquene nímica­sia­pa­vaimahi te jácani avasare nacame­ta­rai­ru­quenéipa nácani apana, nucuna­chi­ra­va­ya­repuca tayehe eta táitaure­vapaipa apaema­ta­neanahi. \p \v 17 Numetacahe: Nácani tímija­cha­vanahi ticuna­cha­careana, yátupi­na­hi­seráini eta nacuna­cha­ca­revaina mayehe ema Viya. \v 18 Taicha mácani achane, te yátupihi eta macuna­cha­ca­revahi, vahi émaji­vaimahi ticunachava. Émayarehi ema Viya ticuna­cha­yarehi. \c 11 \s1 Ichape eta máeñamiravahi ema Pablo nayehe ena machamuriana \p \v 1 Tiuri puiti, nuvaraha ecamichaini eta juca nucaye­ma­que­nea­nayare eta eyehe. Ticutiyare súnsurupiana. Nuvara­hasera ítasa­mahini. \v 2 Puiti, tétavi­cavahi eta néñami­ravahi ícha éti, tásiha­que­ne­hisera me Viya. Nucutiripa mácani achane suiya esu amaperu eta majanea­sirahi ésu. Taicha nuvaraha táurihini eta majaca­pi­ra­heyare ema Cristo te jena sácheyare. Ácutihini súcani esena amaperu te sutupi­ruvahi eta sucaimaira, tájina­sarepa mácaye­mahini ema suima. \v 3 Eta néñami­ravahi eyehe, nuvarahahi ecuijahini iáquipaicava, ecuca­mi­tie­que­ne­hahini eta táurivahi eta éhisirahi ema Cristo. Vahi ecucuti eta suáquipai­si­ravahi esu vénarahaini Eva, maicha ema Váinaraji Satanás. \v 4 Ímica­ti­sa­mu­re­chanuhi eta esuapi­ra­vanehi ena tépiya­hi­rahiana, apapipahi eta nametarairu tayehe eta náuchucuiraya. Núti, émahi ema Jesucristo ema néchaji­si­hasahi. Énasera, apanahi ema náechaji­sihahi. Émaripa ema Espíritu Santo, váhivare émainahini náechaji­si­hahini éna. Apanachucha ema nacasiñahi. Éti ejaca­pa­ripahi ema yátupi­quenehi Espíritu Santo. \v 5 Núti németeaca vahi ticachu­ri­ca­nua­naimahi eta nucame­ta­rairuira ena tímija­cha­vanahi apóstolequeneana ticame­ta­rai­ru­ra­hia­nahíji náichava. \v 6 Tayana­pa­nepuca táepuru­carehi nayehe eta néchaji­si­rasami, étasera eta nítupa­ji­jia­sirava, tamutuhi nímatie­queneha. Ímatinuhi éti tayehe tamutu jácani nímitu­si­raheana níchaque­neanahi. \p \v 7 Etiari­hi­se­rapuca éti ímijachahi néjecapava eta némepau­re­chi­ravahi. Táitusiava népuru­carehi eyehe, ichape­ri­pa­hisera núricha­he­ripahi éti. \v 8 Váhivare nuyasea­ca­he­hi­pucaini eta nunica­que­nerepi eta nímitu­si­rahehi. Yátupi tíjara­ca­nuanahi ena apamuriana vichamuriana eta nénisia­vayare. \v 9 Tásiha, te nítahapa eta plata, váhivare nuyasea­ca­hehini eta nunicaquene. Taicha ena vichamuriana ticava­sanahi te provincia Macedonia náimiama­recahi eta nucamu­nu­que­neanahi. Tacahe, nujanea­cavahi, vahi nuyasea­ca­hehini éti. Váhivare nuyasea­ca­hémahi puiti. \v 10 Jéhesare, nájina tirata­haimahi tihapapica eta nucuna­cha­ca­revahi tayehe eta tájina nucobra­chi­ra­hehini eta nímitu­si­rahehi emutu eti ecava­sanahi te Acaya, taicha yátupihi eta nímatie­que­ne­hairahi tamutu eta yátupi­que­neanahi máimitu­rapiana ema Cristo. \v 11 Eta juca nucaye­ma­queneana, vahi ímija­chaimahi étaina­hi­pucaini táichanu eta numaemu­na­si­ra­hé­nahini. Ema Viya máimatihi eta yátupirahi némunacahe. \p \v 12 Énesera nucaheyare núti. Váhiquene nuyasea­ca­hémahi. Nímiya­navaya eta nujanea­sirava apaesa tacuija naviya eta taviuchanu nayehe ena tímija­cha­vanahi tímitu­rahiana nácuti­nuhini eta apóstolenuirahi núti. Taicha navarahahi ticuna­cha­ca­rea­na­yarehi tímicu­ti­cha­va­na­yarehi eta nucuna­cha­ca­revahi núti. \v 13 Éna, tépiya­ca­vanahi apóstoleana. Tivayua­ra­hia­nasera eta náitare­sirahi. Váhique­nevare vanairu­ca­naimahi me Viáquenu Jesucristo. \v 14 Ena nani, vahi tiárami­careana éna eta navayua­raivahi, taicha ema Satanás, yátupi­quenehi náquenu éna, tépiya­cavahi macuti ema ángele vanairucahi me Viya, mavarairahi tivayuareca. \v 15 Ene nacahe­yarehi ena nani mavana­ranahi ema Satanás, tépiya­ca­va­napahi pastoreana náuriqueneana. Járaja­pa­ya­re­hisera eta sácheyare najaca­pi­rayare eta náicuñayare táichave­neyare eta juca náimiaqui­pai­si­rahehi. \s1 Ichapemuri eta macatajivairahi ema Apóstole Pablo taicha eta macametarairuirahi \p \v 16 Nuvaraha nápechava numetacahe: Vahi ecusuapa eta náimija­chi­ranuhi máurishinu. Te etiari­hipuca éti ímijachanu máurishi, ecayehe paciencia eta nuyehe. Ecamichanu eta juca nucuna­chi­ra­va­sa­mipaini apaesa­chi­chai­nahini nácutipaini eta nacuna­chi­ravahi ena apamuriana. \v 17 Tájina mavanai­ripina ema Viáquenu tayehe eta vicuna­cha­ca­revahi. Tíchanu­hisera nucunachava taicha éti ímijachanu máurishinuhi. \v 18 Táichave­ne­hisera eta nusamai­ri­ri­sirahi eta nacuna­chi­ravahi eyehe eta náitupa­ji­jia­si­ra­vahíji, énenapa nucaheyare núti eta nucuna­chirava. \v 19 Éti, ímija­chavahi ichape eta échema­rai­va­vacahi. Evapi­na­va­hisera eta esuapirahi eta nayasea­si­rahehi ena máurishiana. \v 20 Ecami­cha­hivare tamutu eta napami­sirahe ítaucha eta tivita­careana vanairipiana. Tivere­ji­ca­heanahi eta ecaye­he­queneana. Tiyuru­caheana éhicavaca éna. Tasapihapa éti ecamichahi tamutu eta juca. \v 21 Núti, tétavi­cavahi nutsirihahi énema­hi­nu­hi­nahini nácahehini. Te ímija­cha­hipuca tiúrihi tamutu eta juca náichirahehi, eperdo­na­cha­nuhini vahi níchahini éta. \p Ena nani ticuna­cha­vanahi eta náurivahi. Núti apanava núriha eta nucuna­chi­ra­va­yarehi, tayanapane ímija­cha­nupuca máurishinuhi. \v 22 Éna ticuna­cha­vanahi énairahi hebreo israelítana. Núti apana hebréonuvare, israelí­ta­nuvare. Éneri­chuvare núti mámarie­quenenu ema viáchucaini Abraham, nucuti­ri­chu­hivare éna. \v 23 Éna, tímija­cha­vanahi mavanarana ema Cristo. Nútisera, jéheva­re­que­nenuhi mavana­ranuhi ema Cristo. Nápaju­pa­navahi núti eta nayehe. (Máurishinuhi eta nímairavahi eta juca nucuna­chi­ravahi.) Jéhevare núti nápaju­pa­navahi eta nucaema­ta­nea­sirahi ema Viya, nucachu­ri­ca­vacahi namutu éna. Eta juca nucaema­ta­nea­sirahi me Viya, témesta­canuhi, témera­ta­ca­nu­hivare. Éneri­chuvare ichape­murihi eta táimica­pa­si­ra­nu­ya­rehini. Ena nani nánarana, vahi náichahini, nájina nacatia­na­ca­va­cahini. \v 24 Tacutiquene cíncohevare nucaesta naicha ena nujaneanana israelítana te jácani nupaisi­ra­napahi. Mapana arroba eta náestasi­ranuhi. \v 25 Mapahevare tépuchi­ri­ca­nuanahi. Étahevare tiyuca­ra­ra­ca­nuanahi te márijahiana. Mapahevare térica eta pacure tiámanupahi. Tásiha, étanavare sache étanapa yati nucahehi te táinahu eta une te ichapequene mar. \v 26 Ichape­mu­ri­hivare eta nupaisi­ranahi. Nímaha­va­hivare eta táiñehi­ca­revahi eta tamuracava tajuna­pirahi eta une te ichape cajacure. Nupica­ca­va­hivare naicha ena tiámerahiana. Tipane­reu­cha­nua­napahi ticapa­canuana ena nujaneanana, énapa ena apava­sanana. Tamutuhi náemauchia­nupahi te jácani avasare, téhepa te mávapahi apaquehe, étapa te jácani nupaisirana te une tayehe eta pacure. Éneri­chuvare témauchanuana ena tímija­cha­vanahi nuchamuriana táichavenehi eta népiyae­que­neanahi. \v 27 Ichapemuri eta nucaema­ta­nerahi. Nucata­jivahi muraca. Ichape­mu­ri­hivare eta numacai­ma­ra­si­ravahi. Nucata­ji­va­hivare tayehe eta nécuava étapa eta numauneva. Ichape­mu­ri­hivare eta nucamichira eta ayuna­nui­ranuhi. Nucata­ji­va­hivare taicha eta ticasarahi. Néchuri­havare eta numuiri­harapi. \p \v 28 Tayana­pa­nei­nesera eta nucata­ji­vairahi ichape, nímiya­na­va­hisera eta néñami­ravahi ícha emutu eti nuchamuriana te tamutu avasareana, nuvarairahi tacuijahini tahapa­pi­ri­ca­hehini tayehe eta éhisirahi ema Cristo. \v 29 Te etiari­hipuca eti vahi túmehé­nahini eta éhisirahi ema Viáquenu, ichape­rinehi eta néñami­ravahi núti. Tacutiquene te etiari­hipuca éti náimiaqui­pai­ruhehi, tétavi­cavahi eta nutsiri­ra­hivare, nusema­sa­mu­re­varepa. \p \v 30 Téhesera tatiari­hipuca eta nacuna­chi­ravahi, núti apanavare nucuna­cha­vavare. Étasera numaitu­pa­ji­jia­si­ravahi, étachucha ticuna­cha­carehi eta nuyehe. \v 31 Émasera ema Tata Vicaiyaquene, Maiya ema Viáquenu Jesucristo, máimatihi éma eta tatupi­ru­vairahi eta nucaye­ma­que­neanahi te juca nucartane. Éma, máitava­cacahi eta majirau­cha­ca­revahi. \p \v 32 Tacutiquene te návihaipahi te Damasco, ema tuparai­rucahi tayehe, majupahahi ema rey Aretas, máimiva­ne­recahi ena séntinelana te tapajana tayehe eta avasare, mavarairahi ticara­ta­canuana. \v 33 Énasera ena nuchamuriana tinaca­cu­ha­nuanapa tayehe eta ichape saye túmehi, ticuchu­ca­nuanapa te ventana, ticaju­chu­chu­ca­nuanapa te tiupi enure te apachacaya eta yúchama tayehe eta avasare. Tacahehi eta núchucuirahi. Vaipa nacara­ta­ca­nuhini. \c 12 \s1 Ema Pablo mavapuchahi tímerecava ema Viya \p \v 1 Yátupi tájina nuvehaimahi eta nútiji­vairahi nucunachava. Numeta­ca­he­ya­resera eta nímairahi te nuvapure máechaji­si­ranuhi ema Viáquenu. \v 2-3 Catorce áñopa eta táetavi­si­ravahi eta nímairahi tiámanuanapa tímipai­ri­ri­ca­nua­nahíji te anuma te mávasa ema Viya. Váhisera necha te étahipuca eta náquehe námapahi eta nuyanirahi, te étachu­chapuca eta náchaneva. Émasera ema Viya, éma téchahi eta níchara­ra­ca­vapahi eta mámiranuhi te mávasa anuma. \v 4 Ánaqui nusamapa eta mahu. Timeta­canupa eta téchaca­reanahi tayumu­ru­revahi. Váhisera táisapa­ca­rehini numeta­ji­ri­cahini. \v 5 Étapa­pucaini nucuna­chi­ra­vahini tayehe eta nímaha­quenehi nusama­que­ne­hivare, taicha tímima­ti­chanuhi ema Viya. Váhisera nucuna­cha­vaimahi tayehe. Núti nucuna­chavahi tayehe eta numáitu­pa­ji­jia­si­ravahi. Étachucha nucasi­ña­vaiyahi tayehe. \v 6 Yátupi­hinéni eta nucuna­cha­ca­revahi. Váhisera nucaja­mu­ra­vahini, taicha tájina nímatihini nutanuca eta nacuna­chi­ra­nuhini ena achaneana. Nuvara­hasera naneca­pae­que­ne­hahini eta táurivahi eta nítare­sirahi. \p \v 7 Tétavi­cavahi eta tiáramicare eta nímaha­queneana te anuma. Tásiha, ema Viya vahi mávara­haimahi nucasi­ña­va­vai­cahini eta nímairahi. Máisapahi ema Váinara­jiquene Satanás técaju­ma­chanuhi, cútirine tatiari­hi­nahini itape tayuvaraca te neche. Taicha ema Viya mavaraha vahi nucuva­yuchava eta nucuna­cha­ca­revaina. \v 8 Mapahe eta nuyasea­sirahi ema Viya eta macana­ra­si­ra­nui­nahini eta nucati­ru­havahi. \v 9 Émasera ema Viya, ánipa máichanuhi: “Vuíchaha nucana­ra­ca­vimahi. Nujapa­nu­visera. Níjara­ca­viyare ichape eta pitumevaya, tayanapane eta pimaitu­pa­ji­jia­si­ravahi. Taicha nuvaraha náimati­yarehi ena achaneana eta nítupa­ji­jia­si­ravahi piyehe” máichanupa. Eta tacahe, núrisa­mu­réichucha puiti eta tamaji­nairahi eta nítupa­ji­jia­si­ra­vai­nahini apaesa máimere­ca­vahini ema Cristo eta máijara­si­ranuhi eta máitupa­ji­jia­si­ravahi. \v 10 Tásiha, nuvapi­navahi puiti eta napana­ji­si­ranuhi, nucata­ji­vairahi náicha, náumehai­ra­nu­hivare táichavenehi eta mavana­rai­ranuhi ema Cristo. Nuvapi­na­va­hivare eta numaitu­pa­ji­jia­si­ravahi étapa eta néchuria­sirana, taicha eta nímairavahi tamaji­nairahi nítupa­ji­jia­si­ra­vai­nahini, nútisera nusamavahi eta nutume­va­paipaicha maicha ema Viáquenu. \s1 Ema Pablo tétavicava eta máeñamiravahi nayehe ena machamuriana \p \v 11 Yátupi puiti eta néchaji­sia­vairahi nucatiu­chi­ravahi, tímicu­ti­ji­rí­cavaipa máurishi­nuí­nahíni. Íchave­ne­hisera éti, taicha éti tatupa­racahi ecatiu­cha­nu­ya­rehini, váipasare nucuecha­ji­sia­vahini núti, vahi nútiji­vai­nahini nucuna­cha­vahini. Naveti­jisera ena tímija­cha­vanahi apóstoleanahíji ena éhiruanahi, jéhevare éna, tájina­quenepa nacuna­cha­ca­revaina. \v 12 Nímere­ca­va­hisera eta eyehe eta yátupi­que­né­nuirahi apóstolenu eta nucaema­ta­nea­si­rahehi. Tayanapane camuri eta nucati­ru­havana, nucami­cha­hisera tamutu. Nímecha­he­ri­pa­hinéni eta tiárami­careana níchaque­neanahi, maicha ema Espíritu Santo. Éta tímicae­che­ra­chanuhi eta yátupi­que­né­nuirahi apóstolenu. \v 13 Ena apamuriana vichamuriana te apana avasareana ticaji­nuanahi éna eta nucamu­nu­que­neanahi. Étisera, tájina vahi nuyasea­ca­hehini étaina­hi­pucaini eta nunicaquene, níteca­hi­pucaini íjara­canuini. ¡Váhisera ecusema eta juca numaite­ca­pau­chi­rahihi! \p \v 14 Puiti nutsere­rea­cavaipa eta mapahe­ra­yarepa níteca eta ara eyehe, nupaipiu­chi­raheya. Váhiva­resera nácamu­nuimahi ítáti­nuhini. Váhivare étaina nutanu­ca­pahini eta ecaye­he­queneana. Étique­nesera nucamu­nu­hepahi eta esuapi­ra­nui­nahini. Taicha nuchicha­na­vehehi éti. Vahi étinayare ítátinu. Núti nítáti­heyare taicha núti ecaiya­que­nenuhi. \v 15 Váhivare néñamiá­hemahi eta nucaye­he­quenehi eta nítáti­ra­héyare. Váhivare nuyacu­jimahi eta nucaema­ta­nea­si­ra­heyare táurivayare eta iáchanevana. Tayanapane váhipuca ecuemu­na­na­ji­canuhi, nútisera tétavi­cavahi eta némuna­si­rahehi. \p \v 16 Narari­hivare ena téchaji­canahi eta nuyehe. Ani tacahehi eta náechaji­ri­ruvahi: “Yátupi te tipaipiu­chahavi éma, váhine­nicacha tiyasea­cahavi eta macamu­nuquene. Máitucasera eta maverea­si­ra­haviya eta viplatane” nacahehi. \v 17 Eti ímatihi vahi énava­ne­re­cai­na­hi­pucaini ena névata­rua­sanahi eyehe, énaina­hi­pucaini naverea­ca­hehini níchave­né­nahini núti. \v 18 Te nuvanecapa ema Tito émapa ema macacha­ne­que­nepahi, téjira­pa­na­hea­na­yarehi, ¡tájinavare mayasea­ca­hehini éma! Taicha vicuti­cacahi víti eta viúrivahi eta eyehe, táichavenehi eta vémuna­si­rahehi ichape. \p \v 19 Eti ímija­chai­papuca nutanucahi núti eta nucatiu­chi­ra­va­yarehi eta eyehe. Váhisera tácahehini. Vahi tácamu­nu­ca­réimahi eta nucatiu­chi­ravaya taicha núti nutupi­ruvahi eta néchaji­si­rahehi te mamirahu ema Viya étapa te máijare ema Cristo, nuvarairahi tajuru­cahini eta táurivaina eta iáchanevana, eti némuna­ru­que­neanahi nuchamu­ri­chichana. \v 20 Núti, te níteca eta ara eyehe, nupicahi vahi núricaimahi ácahe­ma­hihíni eta nuchima­pi­raheya: éhaji­ri­cá­ca­hi­pucaini, ecapi­na­ru­ji­ri­ca­ca­hi­pucaini, esema­ji­ri­ca­ca­hi­pucaini, íputsi­mu­riá­ca­ca­hi­pucaini, épiyé­que­ne­re­ji­ri­ca­ca­hi­pucaini, iúmeha­ji­ri­ca­ca­hi­pucaini, ecasi­ña­va­vai­ri­ca­hi­pucaini, váhipuca tacuaque­ji­ri­cacahi eta epane­reruana. Te ecahe­hipuca, vahi iúricaimahi némecha­re­ca­hehini. \v 21 Nupica­hisera nátsiri­ha­ca­rehini núti mayehe ema Viya íchave­né­nahini éti, vuíchaha étupi­ri­ca­vahini eta nuchima­pi­ra­heyare. Vahi nuvaraha ecaiyacanu éti enere­ji­cavana éjeca­pa­vanahi, taicha eta ánaquia­pa­ripahi eta émaina­ji­si­raichaha eta ecape­ca­tu­rairana. Ímiya­na­vaichucha eta esena­ma­re­rahehi, étapa eta ­ emapi­cau­ra­hi­vaichucha. \c 13 \s1 Eta máipicararesirahi ema Pablo eta táichecuaraqui eta macartane \p \v 1-2 Puiti mapahenapa eta néjirai­raheya. Cape te nítesinehi, numeta­ca­he­vanehi nútija­ca­ruvahi, camuriripa eta nuconse­ja­chi­rahehi eti éjeca­pa­vanahi. Iúrihapaini ínajica eta emaurivana. Puiti te nucartane, nápechavahi numetacahe emutu. Vaipa nucaiti­caimahi nácani téjeca­pa­vanahi. Núti nétupi­ri­ca­vacaya. \v 3 Etiarihihi eti épurunuhi eta mavane­si­ranuhi ema Cristo. Ímaha­ya­resera ichape eta máimica­ta­si­ránuhi eta nétupi­ri­si­ra­heyare. Taicha éma, títupa­ji­jia­cavahi eta máemecha­re­si­raheya. Tipicacare eta máicuñaraqui. \v 4 Yátupi éma tísapavahi ticaetata, tímicu­ti­ji­ri­ca­vaipahi vahi macura­ta­hahini ticatiuchava. Váhisera mánasihini máepenahini, tichavahi títareca puiti taicha eta máitupa­ji­jia­si­ravahi ema Viya. Ene nucahehi núti nísapa­yarehi, tímicu­ti­ji­ri­cavahi vahi nucura­ta­hai­rai­nahini. Ímaha­nu­ya­resera eta máijara­si­ranuhi eta máitupa­ji­jia­sirava táichavenehi eta mávahá­si­ranuhi eta nétupi­ri­ca­he­yarehi taicha nucatu­pa­rahahi eta nujanea­si­ra­he­yarehi emutu éti. \p \v 5 Nuvaraha esama­vayare étijiva, te yátupi­hipuca tiúrihi eta éhisirahi ema Viáquenu Jesucristo, te yátupipuca eta mávahá­si­rahehi éma. Taicha éma mávahá­ca­vacahi namutu ena machicha­naveana yátupi­queneana. Machu émepu­ru­recava eta íjara­si­ravahi éhica éma. \v 6 Nuvara­hasera némechahe ímati­nuhini yátupi­nahini eta mávahá­si­ranuhi ema Cristo, jéhevare núti yátupi­que­nenuhi machane­ranuhi. \v 7 Núti, ichape eta nuyuja­rau­chi­rahehi, nuyaseacahi ema Viya eta étupi­ri­si­ra­va­yarehi apaesa tacuija eviurevaina mayehe. Ichape eta nuvarairahi íchahini eta táuriqueneana. Tayana­pa­ne­ri­ne­hipuca náepuru­nuhini, nuvara­hasera ímiya­na­vayare éti íchayare eta táuriqueneana. \v 8 Taicha núti nutupi­ruvahi nicha eta táuriqueneana yátupi­queneana. Váhiquene nísapa­vaimahi nuhapapica eta yátupi­queneana. Eta tacahe, yátupina ésami­ricava. Vaipa ecucamesa eta nápepe­ji­ricahe numetacahe. \v 9 Ichape eta ecuri­sa­mu­re­chi­ranuya te yátupinapa étupi­ricava. Étiji­vainapa erata­hayare ecara­tacava. Vaipa nútipa­ra­caimahi eyehe. Puiti eta nuyasearapi núti me Viya, tamutu­yarepa tichavaya eta táurivahi eta ítaresira. \v 10 Puiti nucajurehe eta juca carta, nucucha­pavahi núti eta néjirai­ra­heyare, támutu­ri­pahini étupirica apaesa tacuijahini nucucayema. Váhivare nucusemaini eyehe. Nuvara­hasera nétumechaya eta iáchanevana. Étahi eta nutupa­ra­ca­si­vanahi me Viáquenu eta apóstolenuirahi mayehe. \p \v 11 Tiuri puiti, nupara­pe­naveana, ítáti­ji­rí­cavahi. Etanu­cayare eta táuriqueneana eta ítare­sirana. Ecuri­sa­mu­re­chacaca. Tacuijahini eta semanerena eta eyehe. Tácuticaca eta epane­reruana. Máijara­ca­hehini ema Viya eta tanara­siraina eta iáchanevana, taicha tétavi­cavahi eta máemuna­raivahi éma. \p \v 12 Núti néchajicahe emutu. Nuvaraha nétsera­re­ca­he­va­cayare táicutiarahi eta táetavi­si­ravahi eta némuna­si­rahehi te mavahuana ema Viáquenu. \v 13 Ani te juca téchaji­caheana namutu ena vichamuriana. \p \v 14 Nuyaseu­cha­he­paraca emutu éti me Viáquenu Jesucristo táetaviu­chahini eta iúrica­ca­revaya máicha, evapi­na­va­varéni taicha eta máetaviu­chirahi eta máemuna­si­rahehi ema Viya. Macuri­sa­mu­re­cha­he­pa­racaini tamutu sácheana ema Espíritu Santo. Tamutupa eta néchaji­ri­ru­vanahi ­ eyehe.