\id 1PE - Ignaciano NT -Bolivia 1980 (DBL -2013) \h 1 Pedro \toc1 Eta táinapuiru macartane ema Apóstole Pedro, ticaijare 1 Pedro \toc2 1 Pedro \toc3 1 Pe \mt2 Eta macartane ema Apóstole Pedro, ticaijare \mt1 1 PEDRO \c 1 \p \v 1 Núti Pedro, mayehenu apóstole ema Viáquenu Jesucristo. Nucajurehe eta juca nucartane eti nuchamuriana éjane­re­pai­ruanahi ecaqui­ji­que­neanahi tayehe eta apana avasareana: eti iávihanahi te provincia Ponto, eti iávihanahi te Galacia, eti iávihanahi te Capadocia, eti iávihanahi te Asia, étipa eti iávihanahi te Bitinia. \v 2 Emutu eti, yátupi­quenehi eta manere­ji­si­rahehi ema Tata Vicaiyaquene taicha tacahehi eta mapane­reruhi acane eta táepani­ravahi. Émaripa ema Espíritu Santo, tiávahá­ca­heripa máepachia­si­rahehi eta epeca­turana eta te máitine ema Jesucristo, máitsiva­chi­na­he­hivare eta ítare­sirana, máimica­ta­si­ra­he­hivare eta esuapa­ji­raivahi me Viya. Puiti, nuvaraha tajurucaini eta ecaicu­tiaraira eta máemuna­si­rahehi ema Viya; tájinavare tahapa­pi­ri­cahini eta táurivahi eta epane­reruana. \s1 Vijacapayare eta vícuchihi te anuma te tauri eta vítaresiraina \p \v 3-4 Tétavi­cavahi eta vicuna­chirahi ema Viya, Macaiyaquene ema Viáquenu Jesucristo. Tétavi­cavahi eta majapa­nui­ra­havihi, vijaca­pa­carehi mayehe eta macachi­chai­ra­ha­viripa. Tásiha, viratahahi vicamichahi tamutu eta viátajivana te juca vítare­sirana taicha vicuchapahi eta sácheyare visiapaya eta mávasa ema Viya. Máitava­ca­cayare eta vítare­si­rayare, táichavenehi eta máechepu­sirahi ema Machicha Jesucristo te máecari. Ánaqui, tájinapa ticapa­ca­hemahi, váipavare íchaimahi eta tamauri­queneana. Máitava­ca­cayare eta iúrisa­mu­re­rea­si­ra­va­nayare. \v 5 Puítisera, tétavi­cavahi eta máitupa­ji­jia­si­ravahi ema Viya eta majanea­si­rahehi, táichavenehi eta ecasi­ña­vairahi mayehe. Taicha mavaraha ticuchu­cu­ha­heyare te jena sache táepani­ra­vayare eta viúrita­re­siraya. \p \v 6 Puiti, apana­pa­ne­ya­rechaha eta ecata­ji­vai­ra­ya­rechaha. Nucasi­ña­va­hisera eyehe éti, vahi ecaina­ji­ru­vaimahi. Eta ecasi­ña­vairahi me Viya, evapi­na­vaichucha eta ecami­chirahi tamutu, taicha ímatihi vaipa táunaimahi eta ecata­ji­vairaya. \v 7 Ema Viya máisapahi eta juca ecata­ji­vairana, mavarairahi ímereu­cha­vayare eta yátupi­quenehi eta ecasi­ña­vairahi eta mayehe. Ecutiyare eta oro te nacaitsa­maraji te yucu te yátupi­hipuca étaquenehi. Étisera étavi­vi­riacahi eta tatumeva eta oro, taicha eta oro títava­yarehi, témitia­ca­yarehi. Te vahi ecaina­jiruva eta ecasi­ña­vairahi mayehe ema Viáquenu, tétavi­ca­vayare eta ecuna­cha­ca­re­va­yarehi mayehe éma eta machima­pi­ra­heyare te machava. \p \v 8-9 Éti, vuíchaha ímatihini eta mamira ema Viáquenu. Émuna­ca­hisera éma. Ichape­hivare eta ecasi­ña­vairahi eta mayehe. Tásiha, ichape­ya­rehiva eta iúrisa­mu­revaya, tájina eviyaimahi ácaye­mahini eta ecuna­chiraya éma, te jena sache iúchucu­hainapa eta ítare­siraya máichecua­ra­qui­renapa. Étasera eta táitsivahi eta ecasi­ña­vairahi mayehe ema Viáquenu. \p \v 10-11 Eta juca viúchucui­rayare, acane­ripahi eta tacaeche­rairahi. Énaripa ena víyara­hanaini profetanaini nájueque­ne­haripa tayehe eta Sagrada Escritura eta máitesi­ra­yarehi ema ticuchu­cu­ha­ha­vi­yarehi. Émaripa ema Espíritu Santo máitame­ta­ca­vacahi éna eta macata­ji­vai­ra­yarehi éma Cristo étapa eta machavi­rayare tayehe eta táurina­quenehi mávasa. Énasera ena profetana vahi náimatimahi tamutu. Navarahahi náimatiyare ¿nájahapuca ema máiteru­yarehi? ¿Tájahapuca eta máijareya? ¿Tájamu­hu­ya­repuca eta máimere­si­ravaya? \v 12 Émasera ema Espíritu Santo (ema másiha­quenehi te anuma), mameta­ca­vacapa vahi náimahaimahi ema Cristo, taicha camuri­yarehi eta áñoana eta máiteca­piraya. Vítipasera puiti viti vítare­rua­naichaha, vítipa vímatihi éma. Te vicame­ta­rairupa mayehe ema Jesucristo, ema Espíritu Santo títame­ta­cahehi te esamureana. ¡Tétavi­ca­vayare eta viúrica­ca­re­vayare víti, te viúchucuhapa! Énaripa ena ángeleana, ichape navarahahi náimatihini tájahapuca táichara­ra­ca­vayare eta viúrica­ca­re­vayare. \s1 Ema Viya, eta máichuirahavihi, mavarahahi tépachinachahaviyare eta vítaresirayare \p \v 13 Eta tacahe, ecara­tacava tayehe eta epane­reruana, táurivai­navare eta ítare­siraya. Ecasi­ña­vayare eta ejaca­pi­rayare eta ícuchihi me Viya, máijara­ru­heyare te machavapa ema Viáquenu Jesucristo. \v 14 Ímere­ca­va­yareva eta machichai­rahehi, esuapa­ji­ra­hiyare. Vaipa ecuquicha eta íchaque­neanaini eyehe­re­pianaini cape juca te vuíchaha ímatihini ema Viya. \v 15 Puítisera, sánturu­ha­hénapa eta ítare­si­rayare. Taicha ema tíchuhahehi, tétavi­cavahi eta masantuvahi. \v 16 Taicha ema Viya, ani macahehi eta máechaji­ri­ruvahi tayehe eta Sagrada Escritura: “Nuvaraha sántuhéna eta ítare­siraina, taicha núti, yátupi­quenehi eta nusantuva”. \p \v 17 Te eyuja­ra­sirana éti, ani ecahehi: “Tata Vicaiyaquene” ecahehi mayehe ema Viya. Ímatiyare yátupi éma eta nájinairahi manere­jiruina, tacutiquene eta máemecha­re­sirahi ena téjeca­pavana, máitsiva­cha­va­ca­hivare nácani tíchanahi eta táuriqueneana. Tacahe, yátupina eta epicau­chiraina éma tamutu sácheana puiti juca ítare­si­raichaha te juca apaquehe. \v 18 Ema Viáquenu Jesucristo ticuchu­cu­ha­heripa tayehe eta tamauri­vainihi eta ítare­sirana, iámapi­ri­caichaha eta nayehe­re­pianaini ena iáchuca­na­veánaini. Écharichuhi éti eta mavacha­re­si­rahehi ema Cristo eta iúchucuirahi, váhisera te plátainahini, óroina­hi­pucaini. \v 19 Étasera eta máitine máepusairuhi éma eta mavacha­re­si­rahehi, étivenehi ímija­ra­recahi éma, cútiripa te cáijara­recasi eta uvesa matapi­ra­va­re­quenehi. \v 20 Acane te tépana­vainapa eta apaquehe ema Viáquenu Jesucristo ticatu­pa­rahaipa tacahe­yarehi eta máepeniraya. Váhisera táitaucha­va­va­nehini. Tapaenu­mavapa puiti, títauchavahi eta étavenepa eta iúchucui­ra­yarehi éti. \v 21 Énerichu táichavenehi eta éhisirahi ema Cristo, ímatipa puiti ema Viya, ema ticaeche­pucahi ema Machicha te máecari. Puíticha téjacaripa éma tayehe eta mávacure te anuma. Eta tacahe, tétavi­ca­vainehi eta ecasi­ña­vairahi mayehe éma, ecucha­pavaipa eta mayehe. \p \v 22 Puiti tipachi­naripa eta iáchanevana táichavenehi eta esuapirahi eta yátupiquene máimitu­rapiana ema Jesucristo, máimitu­si­ra­heripa ema Espíritu Santo. Eta tacahe, ímere­ca­vainapa puiti yátupina eta émuna­si­ra­cacahi nayehe ena echamuriana. Evapi­na­vavare eta te esamureana eta émuna­si­ra­ca­cairahi. \v 23 Cape juca, eta ítare­sirahi, tájina vahi íturue­que­ne­hahini eta iúchucuiraya. Puítipasera machicha­he­ripahi ema Viya. Ítsiva­chaipahi eta ítare­si­rainihi eta esuapirahi eta máechaji­riruva ema Viya. Éta ticaita­re­ca­he­yarehi; jéhevare eta máitava­cacahi. \v 24 Eta Sagrada Escritura, ani tacahehi eta táechaji­riruva, májurehi ema víyarahaini profeta Isaías: “Eta vítare­sirahi viti achanea­nasami te juca apaquehe, vicutihi eta táimarusira eta muiji. Tijurucapa, tásiha tiájijipa. Eta vitume­vainihi étapa eta vítupa­ji­jia­si­ra­vainihi, títavayare tacutihi eta flore: tépunehapa, tijiyupa, témiricapa. Étasera eta máechaji­riruva ema Viya, jéhevare eta máitava­cacahi” tacahepa. \v 25 Eta juca máechaji­riruva ema Viya, étaquenehi eta emeta­ca­si­vanahi apaesa táuripa eta éhisirahi. \c 2 \p \v 1 Eta tacahe, támutupa ínajica eta evaina­ra­ra­ji­va­nainihi, tamutu eta ecaete­ma­rai­vainihi, eta apipie­mai­ra­hénihi, eta ecapi­na­ru­rai­vainihi, étapa eta échaji­va­nainihi. \v 2-3 Puiti, eta ímati­ra­ripahi yátupi eta máurivahi ema Viya, tijuru­cainapa puiti eta esuapi­rayare eta máechaji­ri­ruvana. Ecutinapa eta najurusira ena amuyana. Ánipi­chi­chapachu técuhana, tiájica­na­ri­pavare te nacheneana ena náenana. Ene ecahehi éti, yátupina eta evarairaya ecaravahu eta máechaji­riruva ema Viya, apaesa tiápaju­cavaya eta ímatie­que­ne­hairaina eta mapane­reruana. \s1 Ema Cristo macutihi eta mari máepenacacahi \p \v 4 Yátupina eta ecasi­ñavaira me Viáquenu, taicha tétavi­cavahi eta macasi­ña­ca­revahi, macuti eta mari máepena­cacahi. Éma, náepuru­quenehi ena achaneana. Manere­ji­ru­hisera ema Viya taicha tétavi­cavahi eta macuna­cha­ca­revahi mayehe. \v 5 Éneripa ecahehi éti, ecutiripa eta márijahiana máepena­cacahi. Tacahe puiti, táuripa eta ecacha­ne­ra­ca­cainapa. Macarichu ema Viya ema ecaema­ta­neacaya. Tivayua­caheya eta esuapa­ji­raivaya eta máijara­si­ra­he­yarehi eta émata­ne­pa­chuyare. Éneri­chuvare ecatu­pa­rahaipa sántuhénapa. Ecutiyare ena tiyuja­ra­ca­rahiana eta te Templo. Ecatu­pa­ra­hai­pavare eyaseu­rahiya nayehe ena echamuriana. Étapa eta ecama­vahuira me Viya, étaripa eta esuapa­ji­raivahi, eta ehasu­lu­pa­ya­chirahi ema Viya, étapa eta ecuna­chirahi éma. Tamutu eta juca, ecuri­sa­mu­re­chayare éma, taicha émarichuhi ema Jesucristo ticaite­ca­pi­na­he­yarehi me Viya. \v 6 Eta Sagrada Escritura, ani tacahe eta máechaji­ri­ruvahi ema Viya: “Núti névatacahi ema Nuchicha Cristo eta eyehe. Taicha nunere­jiruhi éma eta macuru­ji­si­ra­yarehi ena nuchanerana návahá­ruanaya. Tétavi­cavahi eta macuna­cha­ca­revahi eta nuyehe. Nácani ticasi­ña­vanahi eta mayehe ema nuvane­ruyare, vahi máinajia­ca­va­caimahi” macahepa ema Viya. \v 7 Éti, tétavi­cavahi eta macuna­cha­ca­revahi ema Cristo eta eyehe, taicha yátupihi eta ecasi­ñairahi éma. Énasera nácani masuapa­ji­rai­ra­hanahi mayehe, náepuruhi éma, nacuti ena tépiya­re­ca­rahiana eta Templo, eta náepuruirahi eta mari ticuna­cha­re­pa­nayare eta te peti. \v 8 Nácani masuapa­ji­rai­ra­hanahi eta máechaji­ri­ruvana ema Viya, tacuti­que­ne­yarehi náepuruhi ema mavaneruhi ema Viya. Nacutihi mácani achane máquipairuhi táichavenehi eta macayu­te­tuirahi. Tisemahi, mavaraha téraji­ca­vayare eta tímica­yu­te­tuchahi. \s1 Ena machanerana ema Viya \p \v 9 Étisera manere­ji­ru­heripa ema Viya, machicha­heripa. Tachicha­he­ri­pavare eta mávasa. Sántuhepa máicha. Titupa­ra­ca­he­ri­pavare éma eyaseu­chi­na­va­cayare ena achaneana eta mayehe. Majupa­ha­he­hivare ema Rey. Puiti émapa macarichuhi téchahehi taicha mavecu­ha­que­ne­he­ripahi tayehe eta timapicu, tímisia­pa­heripa tayehe eta táurica­ca­requene majaraiva éma, apaesa emeta­ji­ricaya eta táurica­ca­re­queneana máemata­nerepi ema Viya. \v 10 Cape juca ítare­sirahi éti, vuíchaha ímatihini ema Viya. Eyere­hichaha éma, vuíchaha échahini eta majapa­nui­rahehi éma. Puítisera evapi­navahi eta ímatirahi yátupi eta majapa­nui­rahehi, taicha machane­ra­heripa. \s1 Yátupina eta ecaemataneasirayare ema Viya eta ítaresiraya \p \v 11 Némuna­ru­queneana nupara­pe­naveana, puiti éti, tímicu­ti­ji­ri­ca­vaichaha estranje­rohehi taicha iáviha­richaha te juca apaquehe. Váipasera áyeremahi eta eyani­rayare eta iávasayare te anuma. Eta tacahe, nuconse­jachahe: Vaipa táuricahini íchahini eta tajamu­ra­cha­queneana eta iáqueheana. Taicha tétavi­cavahi eta tavarairahi tácami­tie­queneha eta iáchanevana. \v 12 Iúrihisera eta ecacha­ne­ra­richaha ena achaneana te juca apaquehe máimati­ra­hanahi ema Viya. Tayana­pa­nerine ticatia­na­caheana, técheji­canahi eta eyehe ecutihi ena máurita­re­sirana náicha. Ímere­ca­ya­resera eta iúrivahi apaesa éna nacuna­chayare ema Viya, navara­hainapa náehica ema Cristo taicha náimahahi eta táurivahi eta ítare­si­ranahi. \p \v 13-14 Táichave­nenahi eta éhisirahi ema Viáquenu, ímere­ca­yareva eta esuapa­jiraiva mayehe ema Emperador Presidente, énapa ena prefectoana, énapa namutu ena apamuriana tuparai­rucana tanaca­que­neanahi eta ley. Éna, ticatu­pa­ra­hanahi náicuña­ca­va­cayare ena achaneana váinara­ji­queneana, téjeca­pa­vanahi. Énasera ena achaneana tiúriana títaura­hianahi, ticaemu­na­ca­sia­na­yarehi. \v 15 Taicha ema Viya, éta mavarahahi íchayare eta táuriqueneana apaesa ecama­ti­nacaya ena máecharaireana nácani téchaji­canahi eta eyehe. \p \v 16 Yátupihi vaipa tapami­ru­hénahi éti eta esuapirahi eta mavanai­ri­pianaini ema Moisés eta iúchucui­rayare. Váhisera ecuyunaca eta vahi tapami­si­ra­he­nahini, táetseraruina icha eta tamauri­queneana. Esapi­hasera ímere­ca­vayare yátupihi eta mavana­ra­herahi ema Viya. \v 17 Epicau­ra­hiyare nayehe namutu ena achaneana. Émuna­ji­ri­ca­cayare nayehe ena vichamuriana. Ímerecapa eta epicau­chirahi ema Viya. Epicau­cha­ya­re­hivare ema Emperador Presidente. \s1 Vácuti ema Jesucristo eta macamichirahi eta mátajivana \p \v 18 Éti, te ecaema­ta­ne­re­capuca, esuapa­ji­ra­hiyare, epicau­cha­yareva nácani iáquenuanahi. Vahi nacucarichu esuapa nácani tiúriana achaneana. Tácuticaca eta epicau­chiraina nácani váinara­jianahi. \v 19 Te ecatajiva náicha, tájinapa eta eviure­va­nai­nahini, tétavi­cavahi eta ecuna­cha­ca­revaya me Viya te ecamichahi tamutu, taicha evarahahi ítaucha eta mavara­ha­quenehi ema Viya. \v 20 Téhesera náicuña­ca­hepuca táichave­nénahi eta íchirahi eta tamauri­queneana, tájina ecuna­cha­ca­re­vaimahi eta ecami­chirahi, taicha tatupi­ruvahi eta ecaicu­ñai­rayare. Téhesera táimicu­ña­ca­hepuca eta íchirahi eta táuriqueneana, ecami­chirahi eta náichirahehi, tétavicava eta ecuna­cha­ca­revaya te mamirahu ema Viya. \v 21 Taicha ema Viya, eta máichuirahehi, mavarahahi ecuti­yarehi ema Cristo eta macami­chirahi tamutu eta mátajivana íchavenehi éti, mavarairahi ecaravahu eta máurivahi, ecuti­yarehi éma eta macayehera paciencia. \v 22 Éma, tájina­hineni maviure­vai­nahini, mapeca­tu­rai­na­hi­pucaini. Nájinavare macaete­ma­que­né­nahíni. \v 23 Te nacaete­ma­ji­ricapa, éma, vahi mácapae­ma­cha­va­cahíni, macati­tie­ma­hi­pucaini eta náemeca­ta­ji­va­chirahi. Máechaji­ca­hisera ema Maiya, máimahainehi éma. Taicha yátupihi eta máicuña­si­ra­vacaya ena témeca­ta­ji­va­chanahi. \v 24 Yátupihi ema Cristo ticaicuñahi víchavenehi víti eta vícuña­yaréni vícuchinihi táichavenehi eta vipeca­turana. Tétavi­cavahi eta mátajivana te máquehe eta náemeta­ta­sirahi eta te crusu. Macami­cha­hisera tamutu, mavarahahi vaipa tacuva­yua­cahavi eta pecatu, tatupi­ru­va­yarehi eta vítare­siraina. Eta majarana, éta ticana­ra­ca­heyare. \v 25 Eta ítare­si­rainihi acane éti, ecuti eta uvesa táemitiaru. Puítisera iávahá­caripa ema Cristo, émapa tijanea­cahehi, ticatiu­cha­he­hivare eta iáchanevana. \c 3 \s1 Tiúriyare eta náitaresirayare ena nacaimaqueneana \p \v 1 Tacutiquene eti esenana ecaima­queneana, epicau­cha­yareva ena ímanaveana, apaesa mácani vahi masuapahini eta máechaji­ri­ruvana ema Viáquenu, ecaji­mu­ya­sa­mu­re­chavaca táichave­nénahi eta iúrivahi nayehe. \v 2 Vaipa tácame­saimahi échajirica taicha náimahayare eta esuapa­ji­raivahi nayehe, epicau­chi­ra­hivare. \v 3-4 Ímere­ca­yareva eta iúriva yátupi­quenehi, tásiha­quenehi te esamureana, tímicu­ti­ji­ri­cavahi eta iúrina eta emira. Tayana­pa­nepuca ichana­ru­heripa, iúrina­chavaya te esamureana. Evayu­chahini eta étupi­sirava eta ésami­ri­sirava. Eta juca, tétavi­cavahi eta ecuna­cha­carehi mayehe ema Viya. Vahi étapa­racaina eta evayu­yu­ji­si­ra­hipuca eta ecamui­rihaira étapa eta ecata­ta­sirana, váhivare étaina eta ecayehera oro. \v 5 Taicha acane ena vénarahana esenana náinapu­reanahi téhicanahi ema Viya, tacahehi eta náurina­chi­ravahi eta náitare­sirana, taicha yátupihi eta nacasi­ña­vairahi mayehe ema Viya. Tásiha, tétavi­cavahi eta nasuapa­ji­raivahi nayehe ena náimanaveana. \v 6 Ecutiyare esu vénaraha Sara. Suímerecahi eta susuapa­jiraiva mayehe ema suima Abraham, taicha ani sucahehi mayehe: “Náquenu eñi”. Tásiha éti, vahi ecupica eta esuapirahi ena ímanaveana. Ímereca yátupina eta iúrivahi nayehe. \p \v 7 Étipa ajairana ecaye­na­queneana, ejapa­nuyare ena eyenana. Ejanea­cavare, échahi éna eta vahi túmenahini. Yátupi­na­hisera eta émuna­sirahi éna, taicha ecuti­ca­cayare eta ejaca­pi­rayare eta ícuchihi eta ítare­siraya mayehe ema Viya te jena sácheyare. Te iuri nayehe, esama­careya te eyujaraca. \s1 Tiúriyare eta ecamichirahi eta iátajivana táichavenénahi eta íchirahi eta táuriqueneana \p \v 8 Ámutu éti, ácuti­cacahi eta epane­reruana. Ejapa­nucaca, émuna­ca­cavare nayehe namutu ena echamuriana. Ecajirahi. Mánsuhénahi. \v 9 Tijuricati natupia­ca­hepuca, náumehahe, váhisera ecujicapa. Eyasea­cachucha ema Viya eta náurica­ca­revaina. Taicha mavaraha ema Viya vijapa­nu­ra­hi­yarehi víti, vicutiyare éma eta majapa­nu­raivahi. Tatiari­hiyare táitsivayare viyehe máicha. \v 10 Taicha ani tacahehi eta Salmo: “Mácani mavarahahi tiúrita­resira te apaquehe, támutuyare sácheana tiúriya, vahi téchaji­ji­caimahi tivayua­re­caimahi. Váhivare ticaete­ma­re­caimahi tépiya­hi­ra­himahi. \v 11 Váhivare máichaimahi eta tamauri­queneana. Máichahisera eta táuriqueneana. Macami­tiacahi eta semanereana. \v 12 Ema Viya majaneaca ena náuriqueneana; tisama­ca­reanahi eta nayuja­ra­sirana. Énasera ena tíchanahi eta tamauri­queneana, macatia­na­ruanahi éma” tacahepa eta Salmo. \p \v 13 Nájina tíjara­ca­vaimahi titupia­caheana te náimahahi icha eta táuriqueneana. \v 14 Tijuricati natiari­hipuca ena ticatia­na­ca­heanahi táichavenehi eta táurivahi eta ítare­sirahi, tásiha, tétavi­cavaya eta iúrica­careva. Váhivare ecupica eta jácani náichira­hepuca, váhivare iávami­ra­huimahi nayehe. \v 15 Íjara­ca­vasera yátupi eta éhisira ema Viáquenu. Te nayase­re­ca­hepuca eta tacayema eta éhisirahi éma Jesucristo, tiúrihi eta ejica­pi­ra­vacaya tayehe eta ecucha­paquene. Mánsuhéna éti, epicau­ra­hivare. \v 16 Tátupiruva tamutu eta íchaqueneana, táurivare eta náimairahena namutu ena achaneana, apaesa ecama­tinaca nácani téchaji­sia­ra­ca­heanahi eta táurivahi eta éhisirahi ema Jesucristo, nátsiri­hapaini eta náechaji­jisira. \v 17 Te máisapa­hipuca ema Viya eta náemeca­ta­ji­va­chirahe táichavenehi eta iúrivahi, tacuna­cha­ca­reyare mayehe eta ecamichira. Tájinasera ecuna­cha­ca­re­vaimahi te ecaviu­revahi. \p \v 18 Yátupi ema Cristo, étahe­richuhi vímica­pacahi táichavenehi eta vipeca­turana. Éma, tétavicava eta máuriva, matapi­ra­va­re­hivare. Tíjara­ca­va­hisera ticata­jivaya víchavenehi víti váinara­ji­queneana, mavarairahi tiámahavi me Viya. Tépenahi eta máquehe, étasera eta máchaneva tímiya­na­vaichucha títareca. \v 19-20 Tiyana­varepa máejira­pa­na­vacahi eta náchanevana ena náepena­que­neanaini nacaera­ta­que­neanahi te infierno. Ticame­ta­rairupa nayehe ena nani náepena­queneana antivuanaini, machamu­rianaini ema víyarahaini Noé. Ichape­hi­nenihi eta macami­chi­ra­vacahi ema Viya eta macucha­pi­ra­vacahi eta nasuapi­rai­nahini, vahi náeñama­vahini eta náimairahi ema Noé máepiya­sirahi eta ichape pacure. Tacahe, te témiricapa eta ichapequene tiquiva, macarichuhi ema Noé ésupa esu mayena, énapa ena machicha­naveana énapa ena nayenana, óchoanaichuhi ena tiúchucu­hanahi tayehe eta ichapequene une. \v 21 Tiuri puiti, eta une ticaeri­ri­ji­ca­vacahi ena masuapa­ji­rai­rahana, nímicu­ti­chahehi eta vícachasi. Eta vicaica­cha­sirahi te víjara­cavapa véhica ema Jesucristo, vahi étapa­racaina táepachia­ca­ha­vi­mahini eta viáquehe. Étasera eta vicaica­cha­sirahi, étapa tímereu­chahavi eta maperdo­na­chi­ra­ha­viripa ema Viya tamutu eta vipeca­turana. Máepachi­na­chi­na­ha­vi­ri­pavare eta viáchanevana, tájinapa taviucha­ha­vihini, eta visami­ravahi te mamirahu. Yátupina eta viúchucui­rayare táichavenehi eta máechepu­sirahi te máecari ema Viáquenu Jesucristo. \v 22 Puiti éma, tiyana­ripahi te anuma; téjacaripa te mavaure ema Maiya. Tétavi­cavahi eta masuapa­ca­revahi nayehe namutu ena mayeheana ángeleana. Énapa ena váinarajiana, nasuapa­hivare. \c 4 \s1 Eti éhicanahi ema Viáquenu, tituparacahe ecaratacavayarehi apaesa vaipa íchaimahi eta tamauriqueneana \p \v 1 Ema Cristo, ichape­murihi eta macata­ji­vairahi eta máepenirahi te crusu. Macami­cha­hisera éma tamutu. Éti apanavare, ecutiyare éma. Vahi iávami­ra­huimahi eta ecata­ji­vairaya. Nímicu­ti­cha­heyare eta mácani achane tépenapa, máinaji­caripa eta pecatu. \v 2 Eta tacahe éti, táichavenehi eta iúrujia­sirahi ema Jesucristo, tímicu­ti­ji­ri­cavaipa épenai­pahini, ínaji­ca­ri­pavare eta pecatu. Puiti eta tápechi­ra­varipa táitare­cahini eta iáchanevana, tatupa­racahi ecaema­ta­nea­cayare ema Viya. Vaipa tivayua­ca­hémahi eta tajamu­raraiva eta iáquehe. \v 3 Tamapu­rujipa eta táetavi­si­ra­varipa eta áñoana eta íchirahi eta tamauri­queneana, taicha emaima­tirahi ema Viya. Tamutuhi icha eta tájipa­racana, tivayua­cahehi eta tajamu­raraiva eta iáquehe. Evayu­chavahi eta esena­ma­ré­ranahi étapa eta ecava­ha­rasiva. Ecasa­murehi eta íchira eta piesta. Íchahi eta tájipa­racana tamauri­queneana eta ejanea­sirahi eta esiña­rajiana achane­mirana. \v 4 Puítisera éti, vaipa ecasi­ri­qui­mu­rihini ena émuna­ca­sareana. Vaipa íchaimahi eta táiñema­hiquene eta náitare­sirahi. Ichape­mu­rinehi eta náejiasi­rahehi. Tásiha, téchaji­canapa eta eyehe. \v 5 Járaja­pai­na­pasera eta sácheyare nacaya­se­se­re­hi­rayare te mamirahu ema Viáquenu, taicha éma yátupi­quenehi eta macatu­pa­ra­hairahi eta vicaya­se­se­re­hiraya víti, vítare­rua­naichaha énapa ena náepena­queneana. \v 6 Eta tacahe, ema Jesucristo ticame­ta­rairuhi nayehe ena náepena­queneana, mavarairahi macuchu­cu­hayare eta náchanevana apaesa nápecha­vahini náitareca te mamirahu ema Viya, tayanapane eta náeche máteji táitava­papuca tayehe eta tacaeca­ra­siyahi. \s1 Yátupina eta émunajirisiracacaya, ítátijíricacayareva \p \v 7 Esama­nuchaha, tiánehipa eta táitavi­rayare tamutu eta juca. Eta tacahe, ecara­tacava eta epane­reruana apaesa táurivaina eta eyuja­ra­si­ranaya. \v 8 Tiápaju­ca­va­ya­re­hisera ichape eta émuna­ji­ri­si­ra­ca­cayare éti. Te yátupihi eta émuna­ji­ri­si­ra­cacahi, máejerareya eta eperdo­na­chi­ra­cacaya eta jácani éjeca­pi­ravana. \v 9 Evapi­navaya eta ejaca­pi­ra­cacaya, te epaipiu­chacaca te epenana. \v 10 Ema Viya tíjara­ca­he­va­caripa eta ítuca­que­ne­pachuhi. Tacahe, yátupina ítauchaya eta ecaema­ta­nea­si­ra­cacahi te mamirahu. \v 11 Eti máimitureana ema Viya eta échajisira, ecuneuchava échajica yátupi eta máechaji­ri­ruvana éma. Eti ímica­ta­rahiana ítátivaca ena echamuriana, vahi éñamaimahi eta etumeva máijara­ruhehi ema Viya. Étavenehi éhisirahi ema Viáquenu Jesucristo, tamutu tauri eta jácani íchaqueneana apaesa nacunacha ema Viáquenu namutu ena tímahaheana. Éma, ¡tétavi­cavahi eta macuna­cha­ca­revahi! ¡Tétavi­ca­va­hivare eta máitupa­ji­jia­si­ravahi eta máechira­havihi tiuri! ¡Máitava­ca­ca­hivare eta véhisiraya éma! Amén. \s1 Vahi ecuavamirahu eta ecatajivairaya táichavene eta éhisirahi ema Jesucristo \p \v 12 Némuna­ru­queneana nupara­pe­naveana, vahi ecuarami eta muracairaya eta iátaji­va­nayare, tímicu­ti­ji­ri­ca­va­yarehi tárami­ca­rehini eta eyehe. \v 13 Evapi­na­vachucha taicha ecapa­ya­ya­racahi eta macata­ji­vairahi ema Cristo apaesa evapinava te jena sácheyare eta eneca­pi­rayare éma eta máucupai­siraya mámira­ya­repahi eta majaraiva. \v 14 Te náumeha­hepuca máichave­nénahi ema Cristo, tétavi­ca­vayare eta iúrica­ca­revaya éti. Taicha tiávahá­ca­heyare ema Espíritu Santo, másiha­quenehi te majaraiva ema Vicaiyaquene. Tayanapane náepurupuca éma, étisera ecunachahi éma. \v 15 Te etiari­hipuca eti ecata­jivahi náicha, tacuijasera étaimahi tiviucha­hémahi jácani ecapa­hi­vai­nahini, iámerai­vai­na­hi­pucáini, váhivare étaimahi tiviucha­hémahi jácani ímisia­pi­ra­si­ra­vai­na­hi­pucáini tayehe eta náichaqueneana nácani apanana achaneana. \v 16 Étisera, te ecata­ji­vapuca táichave­nénahi eta éhisirahi ema Cristo, vahi ecutsiriha. Evapi­na­vachucha, ehasu­lu­pa­ya­chavare ema Viya tayehe eta ecaija­rerahi eta máijare ema Cristo. \p \v 17 Puiti juca sácheana viávacurehi, táiteca­pau­re­ha­viripa ichape eta vicata­ji­vai­rayare, mavarairahi ema Viya vímereuchava eta viúriva víti machicha­naveana. Énasera ena masuapa­ji­rai­ra­hanahi eta náichuirahi ema Viya, páureanasami taicha tiápajucava eta nacata­ji­vairaya, ichape eta náicuñaya. \v 18 Ichape eta vicata­ji­vairahi te juca apaquehe viti macuchu­cu­rea­na­yarehi ema Viya. ¡Páureana­sa­misera ena achaneana masuapa­ji­rai­rahana, váinara­ji­que­nea­na­hivare! ¡Ichape­pa­nayare eta nacata­ji­vairaya! \v 19 Puiti viti véhicanahi ema Cristo, ichape eta vicata­ji­vairahi. Váhisera vicaina­ji­ru­vaimahi. Vímiya­na­va­yarehi vicha eta táuriqueneana. Vácasiñava mayehe ema Vicaiyaquene eta majanea­si­ra­ha­vi­hivare, taicha éma, tétavi­cavahi eta máitauraivahi. \c 5 \s1 Ema Pedro maconsejachavaca ena machamuriana \p \v 1 Tiuri puiti, nupara­pe­naveana, nuvaraha nuconse­jachahe emutu eti pastoreana ejanea­canahi ena vichamuriana. Nútiripa pastornuhi. Éneri­chuvare testigonuhi eta nímara­ra­sirahi eta macata­ji­vairahi máepenirahi eta te crusu ema Cristo. Esuapa­nuyare puiti eta nuconse­jarapi taicha vicuti­ca­cayare tayehe eta vicatu­pa­ra­hairaya viávihayare te majaraiva ema Cristo te táitecapa eta machaviraya. \v 2 Tauri eta ejanea­si­ra­vacaina namutu ena vichamuriana, taicha éna tímicu­ti­ji­ri­cavahi uvesa­nai­nahini mayehe ema Viya. Ítauchayare eta etupa­ra­ca­sivahi. Ema Viya mavarahahi evapi­na­vahini eta ejanea­si­ra­vacahi. Vahi ecuya­cu­jie­que­ne­havaca. Váhivare ecupa­nerecha ecavacha. Evapi­na­va­ya­resera eta ecaema­ta­nea­si­ra­vacaya. \v 3 Váhivare ímipa­na­ná­ji­ca­va­cáimahi taicha vahi ecava­na­ra­va­cahini. Ímere­ca­ya­re­hisera eta iúrivaya nayehe, apaesa éna náehica eta iúrivanahi. \v 4 Apaesa te machavapa ema yátupiquene Pastor eta viyehe, tétavi­cavaya eta macuna­chi­raheya. Tíjara­ca­henapa éma eta evachayare ícuchihi. Máitava­ca­cainapa eta ecacha­neraya éma te mávihahi eta te majaraivahi. \p \v 5 Eti apanava eti amaperuana, nuconse­jachahe: Esuapayare eta navane­si­raheana ena víyarahana. Emutuyare esuapacaca. Mánsuhénahi. Taicha ema Viya vahi majapa­nuimahi ena ticasi­ña­va­vai­ricana. Tétavi­ca­vasera eta majapa­nui­ra­vacaya ena mánsupa­ne­re­ruanahi. \v 6 Te ímereca eta emansu­va­vacahi tayehe eta ecasi­ña­vairahi eta me Viya, éma, te máimahapa tiuri, ticatiu­cha­henapa te tamutu eta íchara­ra­ca­va­queneana. Tásiha, tétavi­ca­vayare eta iúrisa­mu­revaya. \v 7 Te tatiari­hipuca eta éñami­ravana, emetaca tamutu ema Viya. Éma, ticana­ra­ca­heyare taicha tétavi­cavahi eta máeñami­ravahi eta eyehe. \p \v 8 Ecuneuchava yátupina. Ejanea­ca­va­hivare, taicha ema viánarahi Váinaraji, macuti eta táiñehiquene sárare tatanu­ji­ri­ricahi eta tanica­yarehi. Ene macahehi éma, matanucahi ena máquipai­rua­nayare. \v 9 Eta tacahe, túmehéna ecana­rai­rayare éma, machu máquipaicahe. Ácasiñava muraca eta mayehe ema Viáquenu. Écharichuhi vahi ácari­chuhini eta ecata­ji­vairahi. Túmehénahi eta ecami­chiraina, ecutiyare eta nacami­chirahi ena vichamuriana ticava­sanahi te tamutu avasareana. \v 10 Ema Viya, tíchuha­havihi, mavarahahi visiapayare tayehe eta mávasa táichavenehi eta véhisirahi ema Jesucristo. Ánipi­ri­nesera eta ecata­ji­vairaya puiti juca sácheana. Émasera ema Viya, tétavi­cavahi eta majapa­nu­raivahi. Éma, tímara­ra­cahehi eta ecami­chirahi; tásiha éma, tíjara­ca­henapa eta evayu­chi­ra­vai­napaicha eta etumevaya. Tájina ticaya­ya­ca­hemahi máicha. \v 11 Éma, ¡máitava­cacahi eta macuna­cha­ca­revahi! ¡Macachu­ricahi eta máitupa­ji­jiá­sirava, máitava­ca­ca­hivare éta! Amén. \s1 Eta táichecuaraqui eta macartane ema Pedro \p \v 12 Ímati emutu ema vichamuri Silvano. Éma, tétavi­cavahi eta máitauraivahi te tamutu. Puiti, émahi ema tiámina­nurihi eta juca nucartane. Núti, ánipi­chichahi nájurehi eta eyehe. Esama­nusera eta nuconse­ja­chi­rahehi. Eta numeta­si­rahehi tamutu eta juca, nuvaraha nétumechahe eta véhiruhi, taicha yátupihi eta vicaiju­heirahi me Viya táicha. \p \v 13 Énaripa ena vichamuriana ticava­sanahi te juca avasare Babilonia, téchaji­caheana. Éneri­chu­hivare éna, manere­ji­ruanahi ema Viya ecutihi eti eta manere­ji­si­rahehi. Téchaji­ca­he­hivare ema nuchicha Marcos. \v 14 Núti, eta néchaji­ri­si­rahehi éti nuchamuriana, nuvaraha nétsera­recahe emutu, táicutiarahi eta tavayu­chirahi eta némuna­si­rahehi emutu éti. \p Puiti nuyaseu­chahehi me Viya, máijara­ca­hehini tanaraca tamutu eta epane­reruana emutu éti machane­ranahi ema Viáquenu Jesucristo. \p Tamutupa eta juca néchaji­ri­ruvahi ­ eyehe.