\id REV - Guaraní, Western Bolivian -Bolivia 2012 (DBL 2013) \h APOCALIPSIS \toc1 Apocalipsis O Revelación A San Juan \toc2 Apocalipsis \toc3 Ap \mt1 APOCALIPSIS \mt2 O REVELACIÓN A SAN JUAN \c 1 \p \v 1 Che co jae Juan. Che co jae Jesucristo jembiocui. Tumpa uicuaaca Jesucristo pe ɨmambae uyeyapota vae. Jare Jesucristo ombou ángel uyeyocui chupe vae umɨmbeu vaerã cheve, che amɨmbeu-yuapɨ ye vaerã Jesucristo jembiocui reta pe. \v 2 Cua aicuatía vae Tumpa iñee co. Jesucristo etei umɨmbeu cheve cua. Che aecha cua opaete. \p \v 3 Cua amɨmbeu peve ndei uyeyapo mbove. Cua umɨngueta vae reta jare cua uyandu vae reta uyeroviata co, uyapo reta yave Tumpa jei vae cua pe aicuatía vae. Echa'ã uyaro ma ara reta cua amɨmbeu peve vae uyeyapo vaerã. \s1 Siete tenta guasu Asia pegua pe uyembatɨmbatɨ vae reta pe \p \v 4-5 Che aicuatía aĩ cua tupapire pepurugüɨrovia vae siete tenta guasu Asia pegua pe piyembatɨmbatɨ vae reta pe. Tumpa jare Espíritu Santo siete jembiapo güɨnoi vae - jae Tumpa iguapɨa jovai oĩ - jare Jesucristo tumee peve ipɨacavi jare ipɨacatu. Tumpa iyɨpɨ güive jare añave jecuaeño ico. Jare jae jecuae oĩta. Jesucristo co jae jecuaeño umɨmbeu cavi Tumpa regua vae. Jae tenonde voi icove ye ou umanocue vae reta ipɨte güi. Jae co opaete ɨvɨ pegua reta juvicha guasu reta Juvicha. Jae yanderau jare umbai opaete yanembaeyoa reta jugüɨ pe. \v 6 Jare yandeapo mburuvicha guasu retarã jare sacerdote retarã yayeyocui vaerã Tumpa pe - jae co Jesucristo Tu. Jesucristo tuyembɨadoraca jare tugüɨnoi opaete mbaepuere jaeño mai pegua. Amén. \p \v 7 Mase, jae outa amapɨ̃tu reve, jare opaete vae uechata. Israel pegua reta vi uechata. Echa'ã Israel pegua reta uicutuca. Jare opaete jocua ɨvɨ pegua reta ipɨatɨtɨ eteta jese. Cuarãi tuyeyapo. Amén. \p \v 8 —Che co jae Alfa jare Omega jee vae —jei yandeYa Tumpa—. Che co jae tenondegua vae jare taɨcuegua vae. Che co jae añave jare iyɨpɨ güive ico vae. Che co jae jecuae oĩta vae. Che co jae opaete mbaepuere güɨnoi vae —jei. \s1 Juan uecha cuimbaerã uyeyapo vae \p \v 9 Che co jae perɨqueɨ Juan, Jesús re yarovia ramo. Che vi aiporara aĩ pe reta rami Tumpa iporoyocuia jeco pegua, jare chepɨaguasu pe reta pepɨaguasu rami. \p Che aĩ ɨvɨ ɨ mbɨte pe oĩ vae Patmos jee vae pe penti peresorã Tumpa iñee amɨmbeu jare Jesús regua chemiari ramo. \v 10 Espíritu Santo imbaepuere rupi añevãe domingo ara pe, jare ayandu cheraɨcue cotɨ ñee jɨapu ete vae. Jɨapu penti trompeta rami. \v 11 Jare ñee jei: \p —Che co jae Alfa jare Omega jee vae. Che co jae tenondegua vae jare taɨcuegua vae. \p Jayave jei: \p —Icuatía penti tupapire pe ndeechata vae. Jayave emondo tupapire upurugüɨrovia vae siete tenta guasu Asia pegua pe uyembatɨmbatɨ vae reta pe. Emondo Efeso pe, jare Esmirna pe, jare Pérgamo pe, jare Tiatira pe, jare Sardis pe, jare Filadelfia pe, jare Laodicea pe —jei cheve. \p \v 12 Jayave ayerova aecha vaerã chemɨngueta vae. Jare ayerova amae yave, aecha siete vela iguapɨca oro pegua reta. \v 13 Jare aecha jocua siete vela iguapɨca reta ipɨte pe penti cuimbae. Cuimbaerã uyeyapo vae echa cheve. Güɨnoi temimonde pucu ipɨ rupi uvãe vae. Jare ipɨtía rupi aecha güɨnoi penti cuacuaa oro pegua. \v 14 Ía tĩ ovecha-raagüe tĩ vae rami echa cheve. Tĩ asɨ co roɨ tĩ asɨ vae rami. Jare jesa tata jendɨ oĩ vae rami co. \v 15 Ipɨ bronce uyembacu yave tata pe uyepiro ete vae rami echa cheve. Jare uyemɨngueta yave, iñee jɨapu ete ɨ guasu jɨapu rami. \v 16 Jae güɨnoi siete yasɨtata reta ipo iyacata pe, jare iyuru güi oẽ penti quɨsepucu jaimbeyovai vae. Jova jembipe ete guarasɨ ara mbɨte yave jembipe rami. \p \v 17 Jare aecha yave, aa jae jovai cuimbae umano vae rami. Jayave jae oñono ipo iyacata cheré jare jei cheve: \p —Agüɨye equɨye. Che co jae tenondegua vae jare taɨcuegua vae —jei—. \v 18 Che co jae jecuaeño ico vae. Amano, ẽrei, mase, añave aico jaeño mai pegua. Jare che anoi mbaepuere mano jare cañɨtei re —jei—. \v 19 Icuatía opaete mbaembae ndeecha vae regua jare emɨmbeu mbae re uyemɨjaanga jocua mbaembae. Jucuarãi nemɨmbeuta mbae taɨcue rupi uyeyapota vae —jei cheve—. \v 20 Taicuaaca ndeve mbae re uyemɨjaanga siete yasɨtata reta chepo cheacata pe ndeecha vae jare mbae re uyemɨjaanga siete vela iguapɨca oro pegua reta. Siete yasɨtata reta uyemɨjaanga siete ángel reta re. Jocua siete ángel reta uyeyocui upurugüɨrovia vae jocua siete tenta guasu reta pe uyembatɨmbatɨ vae reta pe. Jare siete vela iguapɨca reta uyemɨjaanga upurugüɨrovia vae jocua siete tenta guasu reta pe uyembatɨmbatɨ vae reta re —jei—. \c 2 \s1 Ñee Efeso peguarã \p \v 1 Icuatía ángel upurugüɨrovia vae Efeso pe uyembatɨ vae reta pe uyeyocui vae pe cuarãi: ‘Cua jei siete yasɨtata reta ipo iyacata pe uipɨsɨ vae - jae siete vela iguapɨca oro pegua reta ipɨte pe uguata vae co: \p \v 2 Che aicuaa peparavɨquɨ. Tanta peparavɨquɨ jare pepɨaguasu vi. Piñemɨĩru'ã icavi mbae vae uyapo vae reta ndive. Ime pepɨte pe ñugüɨnoi jocua “Che co jae Jesús jemimondo” jei vae reta. Ẽrei jae reta Jesús jemimondo reta'ã co. Jare pe reta peeca picuaa vaerã añetete ra co Jesús jemimondo reta. Jare añave picuaa iyapu reta co. \v 3 Jare pe reta cherau ramo, pepɨaguasu jare pemɨaguanta pecueri mbae reve. \p \v 4 Ẽrei chepuere pumbɨjeco mbae re. Jae co cua: Cherau'ã ma tenonde yave cherause vae rami. \v 5 Jáeramo pemandúa quirãi tenonde yave cherau ete. Peeya piyemɨngueta icavi mbae vae pepɨa pe oĩ vae, jare piyapo ye mbaravɨquɨ reta tenonde yave piyapose vae rami. Echa'ã peeya'ã yave piyemɨngueta icavi mbae vae pepɨa pe oĩ vae, aata ɨmambae pepɨ jare ambɨsɨrɨta pevela iguapɨca jenda güi. \p \v 6 Ẽrei ayerovia cua re: Nicolaíta reta uyapo vae icavi'ã peve. Echa'ã jocua icavi'ã ete vi cheve. \p \v 7 Uipota uyandu vae tuyapɨsaca Espíritu Santo upurugüɨrovia vae uyembatɨmbatɨ vae reta pe jei vae re. Upurumɨamɨri vae pe ameeta jou vaerã jocua ɨvɨra tecove umee vae güi. Jocua ɨvɨra ime paraíso mbɨte pe oĩ. Joco pe ico Tumpa.’ \p Jucuarãi icuatía —jei—. \s1 Ñee Esmirna peguarã \p \v 8 Jare icuatía ángel upurugüɨrovia vae Esmirna pe uyembatɨ vae reta pe uyeyocui vae pe cuarãi: ‘Cua jei jocua tenondegua vae jare taɨcuegua vae - jae umano, ẽrei icove ye: \v 9 Che aicuaa peparavɨquɨ jare quirãi piporara jare peparavete (ẽrei picocatu co Tumpa cotɨ). Aicuaa vi quirãi jocua judío-raanga reta jei icavi mbae vae pecotɨ. Yepe tẽi jei reta: Ore co jae judío reta, ẽrei jae'ã co. Echa'ã jae reta uyapo Satanás jembiapo. \v 10 Agüɨye pequɨye piporarata vae güi. Mase, aña guasu peñonocata amocue pe reta peresorɨru pe, uyecuaa vaerã pepurugüɨrovia añetete ra. Jare piporarata diez ara pegua. Jecuaeño perovia cheré, yepe tẽi aramoi pemanota pepurugüɨrovia jeco pegua. Jucuarãi yave, ameeta peve tecove opa mbae vae. \p \v 11 Uipota uyandu vae tuyapɨsaca Espíritu Santo upurugüɨrovia vae uyembatɨmbatɨ vae reta pe jei vae re. Upurumɨamɨri vae re ndarau etei mbaepuere güɨnoi mano mocuia.’ \p Jucuarãi icuatía —jei—. \s1 Ñee Pérgamo peguarã \p \v 12 Jare icuatía ángel upurugüɨrovia vae Pérgamo pe uyembatɨ vae reta pe uyeyocui vae pe cuarãi: ‘Cua jei quɨsepucu jaimbeyovai vae güɨnoi vae: \p \v 13 Aicuaa peparavɨquɨ jare quiape pico. Echa'ã perenta guasu pe jeta ete vae uyapo Satanás jembiapo. Ẽrei pe reta jecuaeño picuaaca quirãi perovia cheré. Peeya'ã etei pepurugüɨrovia, yepe tẽi yavai ete peve jocua ara reta pe Antipas uyeyucaca pepɨte pe yave. Antipas uyeyucaca, chemɨmbeu cavi ramo. Echa'ã Satanás etei ico perenta guasu pe. \p \v 14 Ẽrei chepuere pumbɨjeco mbovɨ mbaembae re. Echa'ã ime pepɨte pe ñugüɨnoi Balaam iporomboe güɨrovia vae reta. Balaam omboe Balac quirãi ipuere umbɨavai Israel pegua reta. Echa'ã jae reta umbɨpɨ jou tembíu tumpa-raanga reta pe uñemee vae jare uyapo aguasa. \v 15 Jae ramiño vi ime pepɨte pe ñugüɨnoi nicolaíta reta iporomboe güɨrovia vae reta, jare jocua moromboe icavi'ã ete cheve. \p \v 16 Jáeramo peeya piyemɨngueta icavi mbae vae pepɨa pe oĩ vae. Peeya'a yave, aata pepɨ ɨmambae jare añerãrota jae reta ndive. Aiporuta jese reta quɨsepucu cheyuru güi oẽ vae. \p \v 17 Uipota uyandu vae tuyapɨsaca Espíritu Santo upurugüɨrovia vae uyembatɨmbatɨ vae reta pe jei vae re. Upurumɨamɨri vae pe ameeta jocua maná uyecuaa mbae vae. Ameeta vi chupe penti ita tĩ vae. Jocua ita re ime penti tee ipɨau vae uyecuatía oĩ. Jaeño ameeta ita chupe vae uicuaata jocua tee.’ \p Jucuarãi icuatía —jei—. \s1 Ñee Tiatira peguarã \p \v 18 Jare icuatía ángel upurugüɨrovia vae Tiatira pe uyembatɨ vae reta pe uyeyocui vae pe cuarãi: ‘Cua jei Tumpa Taɨ. Jae jesa tata jendɨ oĩ vae rami co, jare ipɨ bronce uyembacu yave tata pe uyepiro ete vae rami: \p \v 19 Che aicuaa peparavɨquɨ jare pepuruau jare pepurugüɨrovia jare quirãi piyeyocui cheve jare pepɨaguasu. Jare jecuaeño peparavɨquɨ tanta. Añete co, tenonde yave peparavɨquɨ tanta, ẽrei taɨcue rupi peparavɨquɨ tanta ete. \p \v 20 Ẽrei chepuere pumbɨjeco cua re: Pemaeño jocua cuña Jezabel jee vae re oporomboe vaerã pepɨte pe. Jae jei jae co penti cuña Tumpa iñee umɨmbeu vae. Ẽrei jae umbɨtavɨ cherembiocui reta. Echa'ã jae umɨmbeu chupe reta uyapo vaerã aguasa jare jou vaerã tembíu tumpa-raanga reta pe uñemee vae. \v 21 Jare amee ma ara reta jocua cuña pe ueya vaerã iyemɨngueta icavi mbae vae ipɨa pe oĩ vae, agüɨye vaerã uyapo aguasa. Ẽrei jecuaeño uyapo jocua icavi mbae vae. \v 22 Mase, amɨmbaerasɨta jocua cuña, jare aiporaraca eteta jae ndive menda re uyuvanga vae reta pe, ueya'ã reta yave icavi mbae vae jae ndive uyapo vae. \v 23 Jare ayucata jocua cuña imembɨ reta, jare opaete upurugüɨrovia vae uyembatɨmbatɨ vae reta uicuaata quirãi che aicuaa opaete vae iyemɨngueta ipɨa pe oĩ vae. Jare ameeta peve penti penti mbae piyapo vae rupi. \v 24-25 Ẽrei tae peve cua: Cua reño pumbɨjeco. Ẽrei piñemɨmɨrãta mburugüɨrovia penoi vae re che ayu ye regua. (Cuarãi chemiari aĩ upurugüɨrovia vae Tiatira pegua jocua cuña iporomboe güɨrovia mbae vae reta pe. Echa'ã jae reta uicuaa'ã Satanás iporomboe uyecuaa mbae vae jei chupe vae.) \p \v 26 Upurumɨamɨri vae pe ameeta mbaepuere ipuere vaerã oyocui ɨvɨ pegua reta, jecuaeño yave uyapo cheparavɨquɨ. \v 27 Jare oyocuita penti popoca fierro pegua pe. Güɨnoita mbaepuere jese reta mbaepuere penoi pembɨperasoraso vaerã penti ɨru ñaeu pegua vae rami. Echa'ã cheRu umee cheve etei cua nunga mbaepuere. \v 28 Jare ameeta chupe yasɨtata neimbove asɨ uyecuaa vae. \p \v 29 Uipota uyandu vae tuyapɨsaca Espíritu Santo upurugüɨrovia vae uyembatɨmbatɨ vae reta pe jei vae re.’ \p Jucuarãi icuatía —jei—. \c 3 \s1 Ñee Sardis peguarã \p \v 1 Jare icuatía ángel upurugüɨrovia vae Sardis pe uyembatɨ vae reta pe uyeyocui vae pe cuarãi: ‘Cua jei jocua siete yasɨtata reta güɨnoi vae - jae co Espíritu Santo siete jembiapo güɨnoi vae uyeyocui chupe vae: \p Che aicuaa peparavɨquɨ. Ĩru vae reta jei tẽi picove catu co, ẽrei picove catu'ã co Tumpa cotɨ. \v 2 Piñemoa ngatu jare piñemɨmɨrãta jocua imeño penoi vae re. Echa'ã pepɨrãta'ã etei jese. Piyapo'ã mbaravɨquɨ Tumpa uipota piyapo vaerã vae. \v 3 Jáeramo pemandúa Tumpa umee peve vae re jare quirãi piyapɨsaca jese. Piñemɨmɨrãta jocua re, jare peeya piyemɨngueta icavi mbae vae pepɨa pe oĩ vae. Echa'ã piñemoa ngatu'ã yave, aata pepɨ ɨmambae penti imonda vae uique o pe rami, jare ndarau picuaa quirãi yave ra aata pepɨ. \p \v 4 Ime mbovɨ Sardis pegua uyapo'ã icavi mbae vae reta. Jae reta uguatata che ndive jemimonde tĩ vae reve icavi vae uyapo vae ramo. \p \v 5 Upurumɨamɨri vae pe ameeta temimonde tĩ vae omonde vaerã, jare ndarau ambai jee libro tecove opa mbae vae pegua güi. Aicuaacata cheRu jare ángel cheRu pe uyeyocui vae reta jovaque jae co chembae. \p \v 6 Uipota uyandu vae tuyapɨsaca Espíritu Santo upurugüɨrovia vae uyembatɨmbatɨ vae reta pe jei vae re.’ \p Jucuarãi icuatía —jei—. \s1 Ñee Filadelfia peguarã \p \v 7 Jare icuatía ángel upurugüɨrovia vae Filadelfia pe uyembatɨ vae reta pe uyeyocui vae pe cuarãi: ‘Cua jei iyoa mbae vae. Jae co añete vae jei vae. Jae güɨnoi mbaepuere Tumpa umee David pe vae. Jocua mbaepuere penti onque illave rami co. Echa'ã jae uipea yave penti onque, mbaetɨ quía ipuere uyuquenda ye. Jae ramiño vi jae uyuquenda yave penti onque, mbaetɨ quía ipuere uipea ye: \p \v 8 Che aicuaa peparavɨquɨ. Mase, aechaca ma peve penti onque uyepea oĩ vae. Mbaetɨ quía ipuere uyuquenda jocua onque. Pembaepuere michi co, ẽrei piyapo che jae peve piyapo vaerã vae jare checuacu'ã. \p \v 9 Ime pepɨte pe ñugüɨnoi jocua uyapo Satanás jembiapo vae reta. Yepe tẽi jei reta: Ore co jae judío reta, ẽrei jae'ã co. Iyapu reta. Mase, ayapota chupe reta yugüɨraa vaerã uyeatɨca perovai, jare aicuaacata chupe reta che puau co. \p \v 10 Piyapo che jae peve piyapo vaerã vae pepɨaguasu reve ramo, che puepɨta opaete ɨvɨ pe yugüɨreco vae reta uiporarata vae güi. \v 11 Mase, aa yeta ɨmambae. Piñemɨmɨrãta mburugüɨrovia penoi vae re, agüɨye vaerã ĩru vae pe uñemee ndecorona ndegüi. \p \v 12 Upurumɨamɨri vae pe ameeta ico vaerã cheTumpa jo pe, jare ndarau etei oẽ chugüi. Güɨnoita mbaepuere tuicha vae penti oquɨta ipɨrãta ete vae rami. Jare aicuatiata jese cheTumpa jee jare cheTumpa jenta guasu jee - jae co Jerusalén ipɨau vae cheTumpa ombouta ara güi vae. Jae ramiño vi aicuatiata jese cheree ipɨau vae. \p \v 13 Uipota uyandu vae tuyapɨsaca Espíritu Santo upurugüɨrovia vae uyembatɨmbatɨ vae reta pe jei vae re.’ \p Jucuarãi icuatía —jei—. \s1 Ñee Laodicea peguarã \p \v 14 Jare icuatía ángel upurugüɨrovia vae Laodicea pe uyembatɨ vae reta pe uyeyocui vae pe cuarãi: ‘Cua jei jocua Amén jee vae. Jae jecuaeño umɨmbeu cavi añete vae Tumpa regua. Jae co opaete Tumpa uyapo vae iYa: \p \v 15 Che aicuaa peparavɨquɨ, jare quirãi chemɨtarẽɨ'ã jare cherau'ã. Icavita tẽi co cheve chemɨtarẽɨ yave ani cherau yave. \v 16 Chemɨtarẽɨ'ã jare cherau'ã. Jáeramo pomombota, penti cuimbae tembíu uyúe mbae vae iyuru güi omombo rami. \p \v 17 Echa'ã pe reta pere cuarãi: Yaicocatu co. Jeta mbaembae ñanoi. Mbaetɨ etei mbae uata yandeve. Jucuarãi pere. Ẽrei picuaa'ã quirãi pepɨatɨtɨ ete, jare peparavete, jare peresa mbae, jare penani. \p \v 18 Che pumbɨaracuaa pegua vaerã chegüi oro tata pe uyembɨchɨrɨrɨ iquɨacue oẽ vaerã chugüi vae, picocatu vaerã, jare temimonde tĩ vae peremimonderã, agüɨye vaerã penani yave pemara. Jae ramiño vi che pumbɨaracuaa piñono vaerã moa peresa pe pepuere vaerã pemae. \v 19 Che aiporaraca aau vae pe, amboe vaerã. Jáeramo piñemɨatangãtu jare peeya piyemɨngueta icavi mbae vae pepɨa pe oĩ vae. \p \v 20 Mase, che ayemboɨ aĩ onque pe jare ambopu aĩ onque. Ime yave quía chiñee uyandu vae, uipea yave onque, aiqueta acaru vaerã jae ndive, jare jae ucaruta che ndive. \p \v 21 Upurumɨamɨri vae pe ameeta uguapɨ vaerã che ndive cheguapɨa pe. Echa'ã che vi apurumɨamɨri jare aguapɨ cheRu ndive iguapɨa pe. \p \v 22 Uipota uyandu vae tuyapɨsaca Espíritu Santo upurugüɨrovia vae uyembatɨmbatɨ vae reta pe jei vae re.’ \p Jucuarãi icuatía —jei. \c 4 \s1 Ara pe ñugüɨnoi vae reta umbɨadora yandeYa \p \v 1 Cua jaɨcue rupi amae jare aecha penti onque uyepea oĩ ara pe. Jare ñee tenonde yave ayandu vae jei cheve. Penti trompeta rami iñeeãta reve jei cheve: \p —Iyupi cua pe jare aechacata ndeve mbaembae uyeyapota vae. \p \v 2 Jare jupivoiño Espíritu Santo imbaepuere rupi aecha penti guapɨa ara pe jare quía uguapɨ oĩ guapɨa pe. \v 3 Jare joco pe uguapɨ oĩ vae ita ipõra ete vae reta jaspe jare cornalina jee vae echa cheve. Jare aecha penti yɨɨ jocua guapɨa iyɨpɨ rupi. Jare yɨɨ ita ipõra ete vae esmeralda jee vae echa cheve. \v 4 Jare aecha jocua guapɨa iyɨpɨ rupi ĩru veinticuatro guapɨa reta. Jare aecha jocua guapɨa reta pe uguapɨ ñugüɨnoi veinticuatro tenondegua reta. Omonde reta temimonde tĩ vae jare iñãca re güɨnoi reta corona oro pegua. \v 5 Jare jocua guapɨa güi ou ama uvera rami vae. Jare ayandu jɨapu vae reta. Jare aecha jocua guapɨa jovai siete lámpara jendɨ ñugüɨnoi vae reta. Jae co Espíritu Santo siete jembiapo güɨnoi vae. \v 6 Jare jocua guapɨa jovai aecha vi ɨ guasu rami vae, ẽrei vidrio pegua echa cheve. Jare jocua guapɨa iyɨpɨ pe etei aecha irundɨ mbaembae icove vae reta. Jae reta güɨnoi jeta jesa ipuere vaerã umae jenonde jare jaɨcue uyerova mbae reve. \v 7 Jare penti jocua icove vae penti yaguapɨ̃ta echa. Jare ĩru icove vae penti toro echa. Jare ĩru icove vae jova cuimbae jova echa. Jare ĩru icove vae penti güɨraquee tuicha vae uveve oĩ vae echa. \v 8 Jare penti penti jocua irundɨ mbaembae icove vae reta güɨnoi seis ipepo reta, jare jete rupi güɨnoi jeta jesa. Jare jecuaeño jei reta: \p —YandeYa Tumpa opaete mbaepuere güɨnoi vae iyoa mbae etei co. Jae iyɨpɨ güive jare añave jecuaeño ico. Jare jae jecuae oĩta. \p Jucuarãi jei reta ara rupi jare pɨ̃tu rupi. Uputuu'ã etei reta. \p \v 9 Jare jocua mbaembae icove vae reta umbɨadora jocua guapɨa pe uguapɨ vae jecuaeño ico vae, jare umee yasurupai chupe. \v 10 Jare jocua veinticuatro tenondegua reta uyeatɨca jocua guapɨa pe uguapɨ vae jecuaeño ico vae jovai umbɨadora vaerã, jare oñono reta icorona jocua guapɨa jovai, jare jei reta: \p \v 11 —Jupi co nde nenoi vaerã opaete yembɨadora jare mbaepuere, oreYa Tumpa. Echa'ã nde ndiyapo opaete mbaembae. Opaete mbaembae uyeyapo nde ndere vae rupi —jei reta. \c 5 \s1 Tupapire jare Ovecha-raɨ \p \v 1 Jare aecha penti libro guapɨa pe uguapɨ vae ipo iyacata pe. Jocua libro güɨnoi uyecuatiacue japɨpe rupi jare icupe rupi, jare uyeyuquenda oĩ. Güɨnoi siete yemboyaa, agüɨye vaerã quía uipea umɨngueta. \v 2 Jare aecha penti ángel ipɨrãta vae, jare ángel iñeeãta reve jei: \p —¿Ime pa quía jupi co cua libro uipea vaerã vae? ¿Ime pa quía jupi co cua libro iyemboyaa uequi vaerã vae? —jei. \p \v 3 Jare mbaetɨ co jocua libro ipuere uipea vae ara pe jare ɨvɨ pe jare ɨvɨgüɨ pe. Mbaetɨ co quía ipuere umae jese. \p \v 4 Jare ayao ete. Echa'ã mbaetɨ quía uñevãe jupi libro uipea umɨngueta vaerã vae. Mbaetɨ quía uñevãe jupi libro re umae vaerã vae. \p \v 5 Jayave penti tenondegua vae jei cheve: \p —Agüɨye iyao. Mase, Judá iñemoñaa reta pegua Yaguapɨ̃ta jee vae - jae co David Iyɨpɨ jee vae - upurumɨamɨri ma uequi vaerã jocua siete libro iyemboyaa jare uipea vaerã tupapire —jei. \p \v 6 Jare aecha penti Ovecha-raɨ. Uyeyucaca echa cheve. Uyemboɨ oĩ jocua guapɨa jare jocua irundɨ mbaembae icove vae reta ipãu pe, jocua tenondegua reta ipɨte pe. Jae güɨnoi siete jãti jare siete jesa - jae co Espíritu Santo siete jembiapo güɨnoi vae opaete ɨvɨ rupi uyemondoca vae. \v 7 Jare jocua Ovecha-raɨ oo uequi libro guapɨa pe uguapɨ vae ipo iyacata güi. \v 8 Jare libro güɨnoi ma yave, jocua irundɨ mbaembae icove vae reta jare jocua veinticuatro tenondegua reta uyeatɨca Ovecha-raɨ jovai. Penti penti güɨnoi arpa jare mbae ipiche cavi vae tɨnee oĩ copa oro pegua pe. Jocua mbae ipiche cavi vae uñeñono tee Tumpa peguarã vae reta iyerure reta co. \p \v 9 Jare jae reta ucanta penti canta ipɨau vae. Ucanta cuarãi: \p —Jupi co nde nenoi vaerã jocua libro. Jupi co nde ndeequi vaerã jocua libro iyemboyaa reta. Echa'ã nde ndiyeyucaca jare ndeepɨ Tumpa imbae retarã nderugüɨ rupi opaete ɨvɨ ambɨembɨe pegua reta ipɨte güi. \v 10 Jare ndiyapo reta mburuvicha guasu retarã jare sacerdote retarã ipuere vaerã uyeyocui ñaneTumpa pe. Jare oporoyocuita reta ɨvɨ pe. \p Jucuarãi ucanta reta. \p \v 11 Jayave amae ye, jare ayandu jeta ángel reta iñee. Jocua ángel reta uyemboɨ ñugüɨnoi jocua guapɨa jare jocua mbaembae icove vae reta jare jocua tenondegua reta iyɨpɨ rupi. Jare uyepapa jeta ye ye. \v 12 Jare ángel reta iñeeãta reve jei: \p —Jupi co Ovecha-raɨ uyeyucaca vae güɨnoi vaerã mbaepuere, jare icocatu vaerã, jare iyaracuaa vaerã, jare uyembɨadoraca vaerã. Jupi co yasurupai tuicha ñamee vaerã chupe —jei reta. \p \v 13 Jayave opaete ara pe jare ɨvɨ pe jare ɨvɨgüɨ pe jare ɨ guasu pe ñugüɨnoi vae reta ayandu jei: \p —Tuyembɨadoraca guapɨa pe uguapɨ vae jare Ovecha-raɨ jaeño mai pegua. Ñamee yasurupai tuicha chupe reta. Tugüɨnoi reta opaete mbaepuere. \p \v 14 Jayave jocua irundɨ mbaembae icove vae reta jei: \p —Amén. \p Jare jocua veinticuatro tenondegua reta uyeatɨca jare umbɨadora imeño mai ico vae. \c 6 \s1 Libro iyemboyaa reta \p \v 1 Jare aecha Ovecha-raɨ uipea penti jocua libro iyemboyaa. Jayave ayandu penti mbaembae icove vae jei: \p —Eyu. \p Ara jɨapu vae echa uyemɨngueta yave. \p \v 2 Jare aecha penti cavayu tĩ vae, jare opo cavayu re vae güɨnoi güɨrapa. Jare uñemee chupe corona. Jare jecuaeño upurumɨamɨri. \p \v 3 Jare Ovecha-raɨ uipea ĩru libro iyemboyaa. Uyepea ma mocui. Jayave ayandu ĩru mbaembae icove vae jei: \p —Eyu. \p \v 4 Jare aecha oo ĩru cavayu. Ẽrei cua cavayu pɨ̃ta vae. Jare opo cavayu re vae pe uñemee mbaepuere umɨñerãro vaerã ɨvɨ pegua reta uyeyuca vaerã. Jare uñemee vi chupe penti quɨsepucu tuicha ete vae. \p \v 5 Jare Ovecha-raɨ uipea ĩru libro iyemboyaa. Uyepea ma mbapɨ. Jayave ayandu ĩru mbaembae icove vae jei: \p —Eyu. \p Jare aecha ĩru cavayu. Ẽrei cua cavayu jũ vae. Jare opo cavayu re vae güɨnoi ipo pe umɨpesa pɨpe vae. \v 6 Jare ayandu ñee jocua irundɨ mbaembae icove vae reta ipɨte pe jei: \p —Mocui libra trigo jepɨ penti ara mbaravɨquɨ jepɨ pegua, jare seis libra cebada jepɨ penti ara mbaravɨquɨ jepɨ pegua. Jare agüɨye erucumegua aceite jare vino. \p \v 7 Jare Ovecha-raɨ uipea ĩru libro iyemboyaa. Uyepea ma irundɨ. Jayave ayandu ĩru mbaembae icove vae jei: \p —Eyu. \p \v 8 Jare aecha ĩru cavayu. Ẽrei cua cavayu iyu vae. Jare opo cavayu re vae jee co Mano. Jare Cañɨtei jee vae oo Mano jee vae jaɨcue. Jare uñemee chupe reta mbaepuere jeta ye ye ɨvɨ pegua reta re, ipuere vaerã uyucaca reta quɨsepucu pe jare caruai pe jare mbaerasɨ pe jare maemɨmba pochɨ vae reta pe. \p \v 9 Jare Ovecha-raɨ uipea ĩru libro iyemboyaa. Uyepea ma pandepo. Jayave aecha uñemeearenda igüɨ pe Tumpa iñee jeco pegua uyeyucaca vae reta. Echa'ã jae reta uyeyucaca, umɨmbeu Tumpa iñee ĩru vae reta pe ramo. \v 10 Jare jae reta iñeeãta reve jei: \p —Nde co jae iyoa mbae vae, oreYa. Nde co jae añete vae jei vae. ¿Maera pa ndeiño neãa ɨvɨ pegua oreyuca vae reta? ¿Quirãi yave pa ndiporaracata chupe reta? —jei reta. \p \v 11 Jare temimonde tĩ vae uñemee penti penti pe, jare penti vae jei chupe reta: \p —Peputuuño joco pe michi pegua. Echa'ã uyeyucacata vi rani perɨvɨ Tumpa pe uyeyocui vae reta, pe reta piyeyucaca rami —jei. \p \v 12 Jare aecha Ovecha-raɨ uipea ĩru libro iyemboyaa. Uyepea ma seis. Jayave ɨvɨ tanta ucãta. Jare guarasɨ uyeyapo jũ penti tarapo jũ vae rami, jare yasɨ uyeyapo pɨ̃ta tugüɨ rami. \v 13 Jare yasɨtata ara re ñugüɨnoi vae reta oa ɨvɨ pe, penti ɨva ía yagüɨye mbae vae reta oa jãca güi ɨvɨtu tanta umɨcãta yave vae rami. \v 14 Jare ara etei uyembɨyao mbɨte rupi jare uñeñoma penti tupapire uñeñoma rami. Jare opaete ɨvɨtu reta jare ɨvɨ ɨ mbɨte pe ñugüɨnoi vae reta usɨrɨ jenda güi. \v 15 Jare ɨvɨ pegua reta juvicha guasu reta jare mburuvicha reta jare icocatu vae reta jare sundaro reta juvicha reta jare mbaepuere güɨnoi vae reta jare opaete uyeyocui vae reta jare opaete uyeyocui mbae vae reta uñemi ɨvɨcua reta pe jare ita ɨvɨtu reta re ñugüɨnoi vae reta ipɨte rupi. \v 16 Jare jei ɨvɨtu guasu reta jare ita reta pe: \p —Pea oreré. Oreñomi guapɨa pe uguapɨ vae jova güi. Oreñomi, agüɨye vaerã nduecha Ovecha-raɨ. Echa'ã jae pochɨ ete oreve —jei reta—. \v 17 Ou ma uvãe ara Ovecha-raɨ pochɨ vaerã oreve, jare mbaetɨ etei quía ipuere umɨaguanta —jei reta. \c 7 \s1 Ciento cuarenta y cuatro mil vae reta \p \v 1 Jare cua jaɨcue rupi aecha irundɨ ángel reta uyemboɨ ñugüɨnoi ɨvɨ pe. Penti uyemboɨ guarasɨ oẽ vae cotɨ, jare ĩru uyemboɨ guarasɨ uique vae cotɨ. Ĩru uyemboɨ norte cotɨ, jare ĩru uyemboɨ sur cotɨ. Jare jae reta oyopia irundɨ ɨvɨtu ɨvɨ iyɨpɨ rupi uyepeyu vae, agüɨye vaerã uyepeyu ɨvɨ reta iárambo jare ɨ guasu reta iárambo, jare agüɨye vaerã uipeyu ɨvɨra reta. \v 2-3 Jare aecha ĩru ángel ou guarasɨ oẽ vae cotɨ güi, jare jocua ángel güeru Tumpa imeño mai ico vae imarca. Jayave ángel iñeeãta reve jei jocua irundɨ ángel reta pe: \p —Agüɨye perucumegua ɨvɨ reta jare ɨ guasu reta jare ɨvɨra reta, ndei ñaneTumpa jembiocui reta isɨva numɨmarca mbove. \p Echa'ã jocua irundɨ ángel pe uñemee ma mbaepuere urucumegua vaerã ɨvɨ reta jare ɨ guasu reta. \p \v 4 Jare ayandu mbovɨ Tumpa jembiocui reta ángel reta umɨmarca vae. Umɨmarca reta ciento cuarenta y cuatro mil Israel pegua reta opaete atɨ reta güi. \v 5 Umɨmarca reta doce mil Judá iñemoñaa reta güi. Umɨmarca reta doce mil Rubén iñemoñaa reta güi. Umɨmarca reta doce mil Gad iñemoñaa reta güi. \v 6 Umɨmarca reta doce mil Aser iñemoñaa reta güi. Umɨmarca reta doce mil Neftalí iñemoñaa reta güi. Umɨmarca reta doce mil Manasés iñemoñaa reta güi. \v 7 Umɨmarca reta doce mil Simeón iñemoñaa reta güi. Umɨmarca reta doce mil Leví iñemoñaa reta güi. Umɨmarca reta doce mil Isacar iñemoñaa reta güi. \v 8 Umɨmarca reta doce mil Zabulón iñemoñaa reta güi. Umɨmarca reta doce mil José iñemoñaa reta güi. Umɨmarca reta doce mil Benjamín iñemoñaa reta güi. \s1 Jeta ete vae jemimonde tĩ vae reta \p \v 9 Cua jaɨcue rupi aecha jeta ete vae opaete ɨvɨ ambɨembɨe ipɨte güi yugüeru vae reta. Mbaetɨ quía ipuere uipapa. Jae reta uyemboɨ ñugüɨnoi jocua guapɨa jare Ovecha-raɨ jovai. Jae reta jemimonde tĩ jare ipo pe güɨnoi carandaɨ joquɨ. \v 10 Jare iñeeãta reve jei reta: \p —ÑaneTumpa guapɨa pe uguapɨ vae upurumbɨasa vae co. Ovecha-raɨ vi upurumbɨasa vae co —jei reta. \p \v 11 Jare opaete ángel reta uyemboɨ ñugüɨnoi jocua guapɨa jare jocua tenondegua reta jare jocua irundɨ mbaembae icove vae reta iyɨpɨ rupi. Jayave jae reta uyeatɨca guapɨa jovai jare umbɨadora Tumpa. \v 12 Jae reta jei: \p —Amén. Ñamee yasurupai tuicha ñaneTumpa pe. Jae co iyaracuaa catu vae. Jae co opaete mbaepuere güɨnoi vae. Tuyembɨadoraca jaeño mai pegua. Amén —jei reta. \p \v 13 Jayave penti jocua tenondegua vae upɨrandu cheve: \p —¿Quía reta pa co cua jemimonde tĩ vae reta? ¿Quetɨ güi pa yugüeru? —jei. \p \v 14 —Cheya, nde co ndicuaa —jae chupe. \p Jayave jei cheve: \p —Cua reta yugüeru cua pe uiporara ete rendave pe. Uputuca jemimonde jare umɨtĩ Ovecha-raɨ jugüɨ pe —jei—. \v 15 Jáeramo yugüɨreco ma Tumpa iguapɨa jovai, jare uyeyocui reta Tumpa pe ara rupi jare pɨ̃tu rupi Tumpa jo pe. Jare guapɨa pe uguapɨ vae uyandarecota jese reta —jei—. \v 16 Ndarau ye iyembaɨ reta. Ndarau ye iúe reta. Ndarau ye jasɨ chupe reta guarasɨ. \v 17 Echa'ã Ovecha-raɨ jocua guapɨa mbɨte pe oĩ vae uyandarecota jese reta jare güɨraata reta ɨcua ɨ oẽ vae tecove umee vae reta pe. Jare Tumpa oyoeta jesaɨ chugüi reta —jei. \c 8 \s1 Libro iyemboyaa taɨcuegua vae \p \v 1 Jare Ovecha-raɨ uipea ĩru libro iyemboyaa. Uyepea ma siete. Jayave mbaetɨ mbae uyendu ara pe media ora rupi. \v 2 Jare aecha jocua siete ángel Tumpa jovai uyemboɨ ñugüɨnoi vae reta. Jare uñemee chupe reta siete trompeta. \p \v 3 Jare ou ĩru ángel uyemboɨ mbae ipiche cavi vae imesa iyɨpɨ pe, jare güɨnoi mbae ipiche cavi vae jɨru oro pegua. Jare uñemee ángel pe jeta mbae ipiche cavi vae, ángel umee vaerã Tumpa pe opaete uñeñono tee Tumpa peguarã vae reta iyerure reta reve jocua mbae ipiche cavi vae imesa oro pegua pe. Echa'ã jocua mesa oĩ Tumpa iguapɨa jovai. \v 4 Jare mbae ipiche cavi vae jatãti jare uñeñono tee Tumpa peguarã vae reta iyerure reta uyupi pãve ángel ipo güi Tumpa jovai. \p \v 5 Jayave ángel uipɨsɨ jocua mbae ipiche cavi vae jɨru jare umɨtɨnee tatãpɨ jendɨ vae mesa pe oĩ vae pe. Jayave omombo ɨvɨ pe. Jare jɨapu ara, jare uyecuaa ama uvera vae reta, jare ɨvɨ ucãta. \s1 Trompeta reta \p \v 6 Jare jocua siete ángel siete trompeta güɨnoi vae reta uñemɨcuatɨ̃ro umɨñee vaerã. \p \v 7 Jayave penti ángel umɨñee trompeta, jare oa ɨvɨ pe amandau jare tata tugüɨ reve. Jare mbɨte seri ɨvɨra reta jare opaete ñana ocai. \p \v 8 Jayave ĩru ángel umɨñee trompeta. Mocui ma umɨñee. Jare penti ɨvɨtu guasu echa vae oa ɨ guasu pe. Ocai echa jocua ɨvɨtu guasu. Jare mbɨte seri ɨ guasu uyeyapo tugüɨrã. \v 9 Jare mbɨte seri jevae ɨ rupigua ɨ guasu pe yugüɨreco vae reta umano. Jare mbɨte seri chalana guasu reta icumegua. \p \v 10 Jayave ĩru ángel umɨñee trompeta. Mbapɨ ma umɨñee. Jare oa ara güi penti yasɨtata tuicha vae. Jendɨ oĩ penti lámpara rami, jare oa mbɨte seri ɨ usɨrɨ vae reta pe jare ɨcua ɨcua ɨ oẽ vae pe. \v 11 Jare jocua yasɨtata co jee Ajenjo. Jare jocua mbɨte seri ɨ usɨrɨ vae reta iro ma. Jare jeta ete vae umano ɨ iro vae jou ramo. \p \v 12 Jayave ĩru ángel umɨñee trompeta. Irundɨ ma umɨñee. Jare mbae uyeyapo guarasɨ pe agüɨye vaerã jembipe irundɨ ora rupi opa ara. Jae ramiño vi mbae uyeyapo yasɨ jare yasɨtata reta pe agüɨye vaerã jembipe irundɨ ora rupi opa pɨ̃tu. \v 13 Jayave aecha penti güɨraquee uveve ara mbɨte rupi, jare ayandu iñeeãta reve jei: \p —Ɨvɨ pegua reta uiporara eteta co ĩru mbapɨ ángel reta trompeta umɨñee yave. Echa'ã jae reta ndeiño umɨñee —jei. \c 9 \p \v 1 Jayave ĩru ángel umɨñee trompeta. Pandepo ma umɨñee. Jare aecha penti yasɨtata oa ara güi ɨvɨ pe. Jare uñemee chupe ɨvɨcua quɨpe ete vae illave. \v 2 Jayave uipea ɨvɨcua quɨpe ete vae, jare jocua ɨvɨcua güi oẽ tatãti. Tatãti tata tuicha ete vae güi oẽ vae echa. Jare guarasɨ uyecuaa'ã tatãti ɨvɨcua güi oẽ vae jeco pegua. Jáeramo pɨ̃tumimbi ma oĩ. \p \v 3 Jare oẽ jocua tatãti güi tucu reta, jare uguata ɨvɨ rupi. Jare uñemee chupe reta mbaepuere oñõpi vaerã ɨvɨ pegua reta, chumɨcarape reta ñaneõpi rami. \v 4 Jare Tumpa oyocui tucu reta agüɨye vaerã urucumegua ñana jare ɨvɨra reta jare opaete temitɨ reta. Ẽrei ipuere oñõpi mbaetɨ güɨnoi Tumpa imarca isɨva re vae reta. \v 5 Jare uñemee tucu reta pe uiporaraca vaerã ɨvɨ pegua reta pe pandepo yasɨ pegua. Tucu reta ndarau upuruyuca. Jaeño jasɨ eteta ɨvɨ pegua reta pe, penti chumɨcarape ñaneõpi yave jasɨ ete yandeve vae rami. \v 6 Jare jocua ara reta pe ɨvɨ pegua reta uipota tẽita umano. Ẽrei ndarau ipuere. Iquɨrẽɨ ete tẽita umano. Ẽrei ndarau etei ipuere. \p \v 7 Jare jocua tucu reta cavayu uñemɨcuatɨ̃ro ma uñerãro vaerã vae reta echa. Jare iñãca re güɨnoi vae corona oro pegua echa. Jare jova cuimbae jova echa. \v 8 Jare ía cuña ía echa. Jare jãi reta yaguapɨ̃ta jãi reta echa. \v 9 Jare ipɨtía re güɨnoi vae camisa fierro pegua echa. Jare uveve reta yave, ipepo tanta jɨapu, jeta ete cavayu reta uruguata icarretón ñerãro pe jɨapu rami. \v 10 Jare tucu reta juguai chumɨcarape juguai echa. Jare juguai pe güɨnoi ipõpia. Jare güɨnoi mbaepuere uiporaraca vaerã ɨvɨ pegua reta pe pandepo yasɨ pegua. \v 11 Jare jocua tucu reta juvicha guasu penti ángel jocua ɨvɨcua quɨpe ete vae pe ico vae co. Jare hebreo iñee pe jae jee co Abadón. Jare griego iñee pe jee co Apolión. \p \v 12 Uasa ma penti susere. Ẽrei mocui mbaesusere ye uyeyapota curi. \p \v 13 Jayave ĩru ángel umɨñee trompeta. Seis ma umɨñee. Jare ayandu ñee jocua mbae ipiche cavi vae imesa oro pegua jãti reta ipɨte güi ou vae. Jocua mesa oĩ Tumpa jovai jare güɨnoi irundɨ jãti. \v 14 Jare jocua ñee jei jocua ángel trompeta umɨñee ramo vae pe: \p —Iyora jocua irundɨ ángel ɨ usɨrɨ vae Eufrates pe uñeapɨ̃ti vae reta. \p \v 15 Jayave oyora jocua irundɨ ángel reta. Jae reta uñemɨcuatɨ̃ro ma uyuca vaerã mbɨte seri ɨvɨ pegua reta. Uicuaa reta año jare yasɨ jare ara jare ora uyuca reta vaerã. \v 16 Jare uyepapa sundaro cavayu re opo vae reta. Ayandu doscientos millones co ñugüɨnoi. \p \v 17 Jare aecha jocua cavayu uyecuaa cheve vae reta. Aecha vi opo jese vae reta ipɨtía rupi güɨnoi icamisa fierro pegua pɨ̃ta vae jare jovɨ vae jare iyu vae. Jare cavayu reta iñãca yaguapɨ̃ta iñãca echa. Jare cavayu reta iyuru güi oẽ tata jare tatãti jare azufre. \v 18 Jare tata jare tatãti jare azufre cavayu reta iyuru güi oẽ vae uyuca mbɨte seri ɨvɨ pegua reta. \v 19 Echa'ã jocua cavayu reta güɨnoi mbaepuere uyuca vaerã ɨvɨ pegua reta iyuru pe jare juguai pe. Echa'ã juguai mboi rami co. Güɨnoi iñãca ipuere vaerã uichuu ɨvɨ pegua reta. \p \v 20 Jare opaete ɨvɨ pegua reta uyeyucaca mbae vae cua mbaepuruyuca reta pe vae ueya'ã etei icavi mbae vae jecuaeño uyapo vae. Jecuae umbɨadora reta aña reta jare tumpa-raanga oro pegua jare corepoti pegua jare bronce pegua jare ita pegua jare ɨvɨra pegua, yepe tẽi tumpa-raanga reta ipuere'ã uecha jare uyandu jare uguata. \v 21 Jae reta jecuae upuruyuca jare uyapo paye reta jare uyapo aguasa jare imonda. \c 10 \s1 Ángel jare libro michi vae \p \v 1 Jare aecha ĩru ángel ipɨrãta ete vae ugüeyɨ ou ara güi. Jemimonde co jae penti amapɨ̃tu jare iñãca re oĩ penti yɨɨ. Jova guarasɨ echa jare ipɨ mocui tata jendɨ vae echa. \v 2 Jare güɨnoi ipo pe penti libro michi vae uyepea oĩ vae. Jare ou uyemboɨ ɨ guasu re jare ɨvɨ re. Ipɨ iyacata oĩ ɨ guasu re jare ipɨ iyaso oĩ ɨvɨ re. \v 3 Jayave tanta usapɨcai penti yaguapɨ̃ta uñee rami. Jare ángel usapɨcai ma yave, jɨapu ara siete vese. \p \v 4 Jare siete vese ma jɨapu ara yave, añemɨcuatɨ̃ro mbae aicuatía vaerã. Ẽrei ayandu ñee ara güi jei cheve: \p —Agüɨye emɨmbeu quía pe mbae siete ara jɨapu reta jei vae. Agüɨye icuatía mbae jei vae —jei. \p \v 5 Jare jocua ángel aecha uyemboɨ ɨ guasu re jare ɨvɨ re vae uupi ipo ara cotɨ. \v 6 Jare jei Tumpa jee re opata uyeyapo ɨmambae. Tumpa co jae imeño mai ico vae. Jae uyapo ara jare opaete ara re oĩ vae, jare ɨvɨ jare opaete ɨvɨ pe oĩ vae, jare ɨ guasu jare opaete ɨ guasu pe oĩ vae. \v 7 Ẽrei ĩru ángel umɨñeeta trompeta. Siete ma co cua re. Jare jocua ara reta pe jocua ángel umbɨpɨ umɨñee yave, Tumpa opata uyapo jocua tenonde yave uyecuaa'ã vae. Echa'ã Tumpa uicuaaca cua iñee aracae umɨmbeu vae reta pe. Echa'ã jae reta uyeyocui Tumpa pe. \p \v 8 Jare ayandu ye ñee ara güi jei cheve: \p —Ecua ángel ɨ guasu re jare ɨvɨ re uyemboɨ oĩ vae pe ipɨsɨ jocua libro michi vae uyepea oĩ vae ángel ipo pe oĩ vae. \p \v 9 Jayave aa ángel cotɨ jare jae chupe: \p —Emee cheve jocua libro michi vae. \p Jayave ángel jei cheve: \p —Ipɨsɨ opa jeu. Ndeu ma yave, nderɨe jasɨta ndeve, ẽrei ndeyuru pe jẽeta co ei rami —jei. \p \v 10 Jayave aequi jocua libro michi vae ángel ipo güi jare opa jau. Jare cheyuru pe jẽe ete co ei rami. Ẽrei jau ma yave, cherɨe jasɨ cheve. \p \v 11 Jayave ángel jei cheve: \p —Nemɨmbeu yeta co Tumpa iñee jeta ete vae ɨvɨ ambɨembɨe pegua pe jare mburuvicha guasu reta pe. \c 11 \s1 Mocui cuimbae umɨmbeu Tumpa vae reta \p \v 1 Jare uñemee cheve penti ɨvɨra mbaembae amɨaanga pɨpe vaerã. Jare ayandu ñee jei cheve: \p —Epũa ecua emɨaanga Tumpa jo jare uñemeearenda, jare ipapa Tumpa jo pe umbɨadora Tumpa vae reta. \v 2 Ẽrei agüɨye emɨaanga Tumpa jo joca. Echa'ã jocua oca uñemee judío mbae vae reta pe. Jare jae reta güɨnoita mbaepuere tenta guasu uñeñono tee Tumpa peguarã vae re cuarenta y dos yasɨ pegua —jei—. \v 3 Jare ameeta mbaepuere jocua mocui cuimbae chemɨmbeuta vae reta pe, jare jae reta umɨmbeuta chiñee mil doscientos sesenta ara pegua. Jare mocui reve uyemondeta temimonde jũ vae pe —jei. \p \v 4 Jocua mocui ɨvɨra oliva jee vae uyemɨjaanga jocua mocui cuimbae reta re. Jae ramiño vi jocua mocui vela iguapɨca Tumpa ɨvɨ uyapo vae jovai uyemboɨ vae uyemɨjaanga jocua mocui cuimbae reta re. \v 5 Jare ime yave quía iquɨrẽi tẽi uyapo icavi mbae vae jocua mocui cuimbae reta pe vae, oẽta tata jocua mocui cuimbae reta iyuru güi jare opata uapɨ jovaicho reta. Jucuarãita umano iquɨrẽɨ tẽita uyapo icavi mbae vae jocua mocui cuimbae reta pe vae. \v 6 Cua mocui reve güɨnoita mbaepuere ara re agüɨye vaerã oquɨ opaete ara reta Tumpa iñee umɨmbeu reta rambueve. Jae ramiño vi güɨnoita mbaepuere ɨ re uyapo vaerã tugüɨrã. Jae ramiño vi güɨnoita mbaepuere uiporaraca vaerã ɨvɨ pegua reta pe ipotave mbaerasɨ jae reta uipota rupiño. \p \v 7 Jare opa ma Tumpa regua umɨmbeu yave, jocua maemɨmba ɨvɨcua quɨpe ete vae güi oẽta vae uñerãrota jae reta ndive jare umɨamɨrita jare uyucata. \v 8 Jare jocua mocui cuimbae jetecue upɨtata calle pe jocua tenta guasu yandeYa curusu re uyecutu vae pe. Yandepuere yambɨjee jocua tenta guasu Sodoma jare Egipto. Echa'ã jocua tenta guasu pegua reta oyovaicho Tumpa ndive. \v 9 Jare opaete ɨvɨ ambɨembɨe pegua reta umaeta jocua mocui cuimbae jetecue re mbapɨ ara y medio pegua. Ndarau umaeño reta quía re oñotɨ vaerã. \v 10 Jare ɨvɨ pegua reta uyeroviata jocua mocui cuimbae jetecue re. Uyapota reta fiesta jare omondota uyupe regalo reta. Echa'ã ndei umano mbove, jocua mocui Tumpa iñee umɨmbeu vae reta uiporaraca ete ɨvɨ pegua reta pe. \p \v 11 Jare mbapɨ ara y medio uasa ma yave, Espíritu Santo Tumpa güi ou vae umee tecove jocua mocui jetecue pe, jare mocui reve upũa uyemboɨ. Jare cua uecha vae reta uquɨye ete co. \v 12 Jare uyendu ñee ara güi. Iñeeãta reve jei: \p —Piyupi cua pe. \p Jayave jocua mocui reve uyupi ara pe amapɨ̃tu reve. Jare jovaicho reta uecha yugüɨraa. \p \v 13 Jare jocua ora pe etei ɨvɨ tanta ucãta jare jeta catu tenta reta usururu jocua tenta guasu pe. Jare jocua ɨvɨcãta pe umano siete mil cuimbae reta. Jare tenta guasu pegua umano mbae vae reta uquɨye ete jare umbɨadora Tumpa ara pe ico vae. \p \v 14 Uasa ma mocui susere. Ẽrei ĩru mbaesusere ɨmambae uyeyapota. \s1 Trompeta taɨcuegua vae \p \v 15 Jare ĩru ángel umɨñee trompeta. Siete ma umɨñee. Jare uyendu ñee reta ara pe. Iñeeãta reve jei reta: \p —Ɨvɨ pegua iporoyocuia reta uyeyapo ma yandeYa iporoyocuiarã. Uyeyapo ma Cristo iporoyocuiarã. Jare jae oporoyocuita jaeño mai pegua —jei reta. \p \v 16 Jare jocua veinticuatro tenondegua reta Tumpa jovai iguapɨa reta pe uguapɨ ñugüɨnoi vae uyeatɨca Tumpa jovai umbɨadora vaerã. \v 17 Jare jei reta: \p —OreYa Tumpa. Nde co jae opaete mbaepuere güɨnoi vae. Nde co jae iyɨpɨ güive jare añave jecuaeño ico vae. Nde co jae jecuae oĩta vae. Numee yasurupai ndeve. Echa'ã ndicuaaca ma quirãi nembaepuere tuicha ete co, jare añave ndeporoyocui neĩ —jei reta—. \v 18 Jare ɨvɨ pegua reta pochɨ ndeve. Ẽrei nde vi ndepochɨ chupe reta. Jare ou ma uvãe ara umanocue vae reta uñeãaca vaerã, jare nde nemee vaerã imbaerã niñee umɨmbeu vae reta pe - echa'ã jae reta uyeyocui ndeve - jare uñeñono tee ndeve peguarã vae reta pe. Jae reta co sambiaɨ reta jare ucuacuaa vae reta uipɨu reve nembɨadora vae. Ou ma uvãe ara nde nembai vaerã ɨvɨ urucumegua vae reta —jei reta. \p \v 19 Jare Tumpa jo uyepea oĩ ara pe jare uyecuaa Tumpa jo pe ita reta Tumpa uicuatía mboroyocui reta jese vae jɨru. Jare uvera jare jɨapu ara. Jare ɨvɨ ucãta. Jare oa jeta amandau. \c 12 \s1 Cuña jare maemɨmba guasu pɨ̃ta vae \p \v 1 Jare uyecuaa ara re chepɨacañɨ ete jese vae. Jae co penti cuña. Jemimonde guarasɨ co, jare uyemboɨ oĩ yasɨ iárambo, jare icorona doce yasɨtata reta co. \v 2 Ipurúa jare imembɨ oata ma oĩ. Jãse imembɨrasɨ ramo. \p \v 3 Jare uyecuaa ye ara re ĩru chepɨacañɨ ete jese vae. Jae co penti maemɨmba guasu pɨ̃ta vae. Siete co iñãca reta jare diez jãti reta. Jare penti penti iñãca re güɨnoi corona. \v 4 Jare juguai uipɨsɨ mbɨte seri yasɨtata reta omombo ɨvɨ cotɨ. Jare jocua maemɨmba guasu uyemboɨ cuña imembɨta vae jovai, opa vaerã tẽi jou imembɨ, oa ma yave. \v 5 Jare cuña imembɨ cuimbae co. Jocua imembɨ cuimbae oyocuita opaete ɨvɨ pegua reta ipopoca fierro pegua pe. Jare cuña imembɨ uyereraaca Tumpa pe Tumpa iguapɨa oĩ vae pe. \v 6 Jare jocua cuña osi ñana cotɨ. Echa'ã joco pe Tumpa umɨcuatɨ̃ro chupe jendarã. Jare amocue vae umɨngaru jocua cuña mil doscientos sesenta ara. \p \v 7 Jare uyeyapo penti ñerãro ara pe. Miguel jare ángel chupe uyeyocui vae reta uñerãro jocua maemɨmba guasu ndive. Jare maemɨmba guasu jare ángel chupe uyeyocui vae reta uñerãro jae reta ndive. \v 8-9 Ẽrei jae reta ipuere'ã umɨamɨri Miguel jare ángel chupe uyeyocui vae reta. Jare maemɨmba guasu uyemomboca ara güi. Mbaetɨ ye ma jendarã ara pe. Jocua maemɨmba guasu jocua mboi aracae Eva umɨngueta vae co. Jae co aña guasu. Jae co Satanás. Jae umbɨtavɨ opaete ɨvɨ pegua reta. Ẽrei jae uyemomboca ma ara güi ɨvɨ pe, jare ángel chupe uyeyocui vae reta vi uyemomboca ara güi jae ndive. \p \v 10 Jare ayandu ñee ara pe. Iñeeãta reve jei: \p —Ou ma uvãe Tumpa upurumbɨasa vaerã. Echa'ã jae güɨnoi opaete mbaepuere. Ou ma uvãe Tumpa oporoyocui vaerã Cristo imbaepuere rupi. Echa'ã Satanás umbɨjecose yanderɨvɨ reta Tumpa jovai ara rupi jare pɨ̃tu rupi. Ẽrei añave uyemomboca ara güi —jei—. \v 11 Jare yanderɨvɨ reta umɨamɨri Satanás Ovecha-raɨ jugüɨ rupi jare Tumpa iñee ĩru vae reta pe umɨmbeu vae rupi. Uicuaa reta umanota co, ẽrei uquɨye'ã umano vaerã —jei—. \v 12 Jáeramo piyerovia pe reta ara pe pico vae. Ẽrei ɨvɨ pe pico vae reta jare ɨ guasu pe pico vae reta piporara eteta co. Echa'ã aña guasu ugüeyɨ ma pepɨte pe. Jare jae pochɨ ete. Echa'ã jae uicuaa michi peguaño ma ipuere uparavɨquɨ —jei. \p \v 13 Jare jocua maemɨmba guasu uicuaa yave uyemomboca ma co ɨvɨ pe, uaɨcuemoña jocua cuña imembɨ cuimbae vae. \v 14 Ẽrei uñemee cuña pe mocui güɨraquee tuicha vae ipepo, ipuere vaerã uveve ñana pe uñemi vaerã jocua mboi güi. Jare joco pe amocue vae umɨngaru mbapɨ año y medio. \p \v 15 Jare jocua mboi omombo jeta ɨ iyuru güi. Uipota tẽi jocua ɨporu uepitɨ vaerã cuña jare güɨraa vaerã uyuca. \v 16 Ẽrei ɨvɨ etei omborɨ cuña. Echa'ã ɨvɨ uyepea, yande yaipea yandeyuru vae rami, jare ɨporu jocua maemɨmba guasu iyuru güi oẽ vae opa ucañɨ ɨvɨ uyepea vae pe. \v 17-18 Jayave maemɨmba guasu pochɨ cuña pe, jare oo uñerãro cuña imembɨ ndeiño umano vae reta ndive. Echa'ã jae reta uyapo Tumpa iporoyocui reta jare umɨmbeu Jesús regua. \c 13 \s1 Mocui maemɨmba guasu reta \p \v 1 Jare jocua maemɨmba guasu uyemboɨ oĩ ɨ guasu jembeɨ pe. Jare aecha ĩru maemɨmba guasu oẽ ɨ guasu güi. Siete co iñãca reta jare diez jãti reta. Jare güɨnoi corona penti penti jãti re. Jare iñãca reta re güɨnoi tee reta. Jare jocua tee reta uicuaaca quirãi jocua maemɨmba guasu jecuaeño jei icavi mbae vae Tumpa cotɨ. \v 2 Jare maemɨmba guasu joco pe aecha vae penti yagua echa. Jare ipɨ oso ipɨ echa, jare iyuru yaguapɨ̃ta iyuru echa. Jare maemɨmba guasu tenonde aecha vae umee cua ĩru maemɨmba guasu pe imbaepuere. Jare umaeño jese uguapɨ vaerã iguapɨa pe jare güɨnoi vaerã mbaepuere tuicha vae. \p \v 3 Jare aecha penti jocua maemɨmba guasu ɨ guasu güi oẽ vae iñãca ipere umano vaerã tẽi. Ẽrei ucuera ma jocua ipere mano pegua güi. Jare opaete ɨvɨ pegua reta ipɨacañɨ jocua maemɨmba guasu re. \v 4 Jare opaete ɨvɨ pegua reta umbɨadora maemɨmba guasu tenonde aecha vae. Echa'ã jae umee mbaepuere tuicha vae ĩru maemɨmba guasu pe. Jae ramiño vi opaete ɨvɨ pegua reta umbɨadora jocua ĩru maemɨmba guasu. Jae reta jei: \p —Mbaetɨ co quía ye cua maemɨmba guasu rami. Mbaetɨ etei quía ipuere uñerãro jae ndive. \p \v 5 Jare Tumpa umaeño jocua ĩru maemɨmba guasu re uyembutuicha vaerã jare jei vaerã icavi mbae vae Tumpa cotɨ. Jare uñemee chupe mbaepuere jucuarãi uyapo vaerã cuarenta y dos yasɨ. \v 6 Jare jecuaeño jei jeta icavi mbae vae Tumpa cotɨ jare Tumpa jee cotɨ jare Tumpa jenta cotɨ jare ara pe yugüɨreco vae reta cotɨ. \v 7 Jare Tumpa umaeño jese uñerãro vaerã uñeñono tee Tumpa peguarã vae reta ndive jare umɨamɨri vaerã. Jare uñemee chupe mbaepuere opaete ɨvɨ ambɨembɨe pegua reta vae re. \v 8 Jare umbɨadora opaete ɨvɨ pegua reta jee uyecuatia'ã oĩ Ovecha-raɨ ilibro tecove opa mbae vae pegua pe vae. Ovecha-raɨ uyeyucaca co ndei ɨvɨ uyeyapo mbove. \p \v 9 Uipota uyandu vae tuyapɨsaca cua re. \v 10 Upurumɨamɨri vae reta uyucata amocue vae quɨsepucu pe, jae reta etei quɨsepucu pe upuruyuca ramo. Jare upurumɨamɨri vae reta güɨraata ĩru vae reta iɨvɨ güi jembiocui retarã. Jáeramo icavi co uñeñono tee Tumpa peguarã vae reta ipɨaguasu vaerã jare jecuaeño mburugüɨrovia güɨnoi vaerã. \p \v 11 Jare aecha ĩru maemɨmba guasu oẽ ɨvɨgüɨ güi. Jare mocui co jãti penti ovecha rami. Ẽrei uyemɨngueta jocua maemɨmba guasu tenonde aecha vae rami. \v 12 Jare imbaepuere oyovaque jocua ĩru maemɨmba guasu ɨ guasu güi oẽ vae imbaepuere ndive, jare oyocui opaete ɨvɨ pegua reta umbɨadora vaerã jocua ĩru maemɨmba guasu ipere mano pegua güi ucuera vae. \v 13 Jare maemɨmba guasu taɨcue aecha vae uyapo jeta mɨacañɨ reta. Echa'ã jae mbae uyapo tata ou vaerã ara güi ɨvɨ pegua reta jovaque. \v 14 Jare imbaepuere pe uyapo mɨacañɨ reta jocua ĩru maemɨmba guasu jovaque. Jare jucuarãi umbɨtavɨ ɨvɨ pegua reta. Jare jei ɨvɨ pegua reta pe uyapo vaerã jocua ĩru maemɨmba guasu jaanga. Echa'ã umɨmandúa reta quirãi ipere ete penti quɨsepucu pe, ẽrei icove ye. \v 15 Jare jocua maemɨmba guasu taɨcue aecha vae güɨnoi mbaepuere umee vaerã tecove jocua ĩru maemɨmba guasu jaanga pe, jocua jaanga uyemɨngueta vaerã. Jare uyucaca opaete ñatẽɨ umbɨadora maemɨmba guasu jaanga vae reta. \p \v 16 Jare oyocui opaete vae - sambiaɨ reta jare ucuacuaa vae reta, icocatu vae reta jare iparavete vae reta, uyeyocui mbae vae reta jare uyeyocui vae reta - güɨnoi vaerã penti marca ipo iyacata re ani isɨva re. \v 17 Jare ime yave quía jocua ĩru maemɨmba guasu imarca ani jee ani jee inúmero mbaetɨ güɨnoi vae, ipuere'ã mbae ogua jare ipuere'ã mbae umee. \v 18 Icavi co penoi vaerã aracuaa. Uicuaa cavi vae tuipapa maemɨmba guasu inúmero. Echa'ã penti cuimbae inúmero. Inúmero co seiscientos sesenta y seis. \c 14 \s1 Ciento cuarenta y cuatro mil vae reta icanta \p \v 1 Jare aecha jocua Ovecha-raɨ uyemboɨ oĩ ɨvɨtu guasu Sión re, jare joco pe ñugüɨnoi jae ndive jocua ciento cuarenta y cuatro mil vae reta. Jae reta isɨva re uyecuatía oĩ Ovecha-raɨ jee jare Ovecha-raɨ Tu jee. \v 2 Jare ayandu ñee ara güi. Tanta jɨapu ɨ guasu jɨapu rami jare ara jɨapu rami. Jare ayandu vi arpa ombopu vae reta iarpa ombopu ñugüɨnoi. \p \v 3 Jare ucanta reta penti canta ipɨau vae Tumpa iguapɨa jare jocua irundɨ mbaembae icove vae reta jare tenondegua reta jovai. Jare mbaetɨ quía ipuere uicuaa jocua canta, jaeño jocua ciento cuarenta y cuatro mil vae reta. Echa'ã Cristo uepɨ jocua reta ɨvɨ pegua reta ipɨte güi. \v 4 Jae reta uyemɨnguɨa'ã cuña reta re. Echa'ã güɨreco'ã etei cuña. Jae reta yugüɨraa Ovecha-raɨ jaɨcue jae que rupi oo vae rupi. Jae reta uyerepɨca co ɨvɨ pegua reta ipɨte güi. Jae reta rani uyeyucaca, Tumpa jare Ovecha-raɨ pe uyeyocui ramo. \v 5 Jare jae reta upurumbɨtavɨ'ã etei. Mbaetɨ quía ipuere umbɨjeco reta mbae re. \s1 Ángel reta iñee reta \p \v 6 Jare aecha ĩru ángel uveve ara mbɨte rupi. Tumpa umee ángel pe umɨmbeu vaerã ñee icavi vae opa mbae vae ɨvɨ pegua reta pe. Umɨmbeu opaete ɨvɨ ambɨembɨe pegua reta pe. \v 7 Iñeeãta reve jei chupe reta: \p —Pequɨye Tumpa güi jare pembɨadora. Echa'ã ora ou ma uvãe upuruãa vaerã. Pembɨadora. Echa'ã jae uyapo ara jare ɨvɨ jare ɨ guasu jare ɨcua ɨ oẽ vae reta —jei. \p \v 8 Jare jocua ángel jaɨcue uveve ĩru ángel jare jei: \p —Jocua tenta guasu Babilonia jee vae opa ma uyembai. Jocua Babilonia pegua reta umbɨadora tumpa-raanga reta, jare uicuaaca opaete ĩru ɨvɨ pegua reta pe jucuarãi uyapo vaerã. Jáeramo Tumpa pochɨ chupe reta —jei. \p \v 9 Jare ĩru ángel uveve jaɨcue, jare iñeeãta reve jei: \p —Ime yave quía jocua maemɨmba guasu ɨ guasu güi oẽ vae jare jaanga umbɨadora jare imarca isɨva re ani ipo re güɨnoi vae, \v 10 jae uiporara eteta. Echa'ã Tumpa pochɨ eteta chupe jare uiporaraca eteta chupe. Jocua nunga uiporarata tata jare azufre ángel uñeñono tee Tumpa peguarã vae reta jare Ovecha-raɨ jovai —jei—. \v 11 Jare tatãti uyupita jaeño mai pegua jocua reta uiporarata ñugüɨnoi vae güi. Jare jae reta ndarau ipuere uputuu ara rupi jare pɨ̃tu rupi. Echa'ã umbɨadora reta jocua maemɨmba guasu jare jaanga jare güɨnoi maemɨmba guasu jee imarca —jei. \p \v 12 Icavi co ipɨaguasu vaerã uñeñono tee Tumpa peguarã vae reta. Jae reta uyapo Tumpa iporoyocui reta jare güɨrovia Jesús re. \p \v 13 Jare ayandu penti ñee ara güi jei cheve: —Icuatía cuarãi: Uyeroviata co cua güive yandeYa re güɨrovia reve umanota vae reta. \p —Uyeroviata co —jei Espíritu Santo—. Echa'ã uputuuta reta iparavɨquɨ güi. Jare Tumpa uicuaacata jae reta uyapocue vae —jei. \s1 Ou ma uvãe nembaevɨro vaerã \p \v 14 Jare aecha amapɨ̃tu tĩ vae jare jocua amapɨ̃tu re uguapɨ oĩ cuimbaerã uyeyapo vae echa vae. Jare iñãca re güɨnoi corona oro pegua, jare uipɨsɨ penti hoz jaimbe vae. \v 15 Jare penti ángel oẽ Tumpa jo güi jare iñeeãta reve jei amapɨ̃tu re uguapɨ oĩ vae pe: \p —Iporu jocua hoz nenoi vae nembaevɨro vaerã. Echa'ã ou ma uvãe nembaevɨro vaerã. Echa'ã yagüɨye ma ɨvɨ pe oĩ vae. Icavi co nembaevɨro vaerã —jei. \p \v 16 Jare amapɨ̃tu re uguapɨ oĩ vae uiporu hoz güɨnoi vae ɨvɨ re jare uavɨro ɨvɨ pe oĩ vae. \v 17 Jare ĩru ángel oẽ Tumpa jo ara pe oĩ vae güi. Jae vi güɨnoi hoz jaimbe vae. \v 18 Jare ĩru ángel oẽ uñemeearenda güi. Jae güɨnoi mbaepuere tata re. Jare iñeeãta reve jei ángel hoz jaimbe vae güɨnoi vae pe: \p —Iporu hoz jaimbe vae nenoi vae jare eavɨro ɨvɨ pegua uva reta. Echa'ã yagüɨye ma uva reta —jei. \p \v 19 Jayave jocua ĩru ángel uiporu ɨvɨ re hoz güɨnoi vae jare uavɨro ɨvɨ pegua uva reta. Jayave omombo reta uva uñetami pɨpe vae pe. Jocua uyemɨjaanga Tumpa iarasɨ re. \v 20 Jare jocua uva uñetami pɨpe vae oĩ tenta guasu güi ñana cotɨ. Joco pe uitami uva. Jare tugüɨ oẽ jocua uva uñetami pɨpe vae güi, jare uvãe cavayu reta iyayu rupi jare usɨrɨ sesenta legua rupi. \c 15 \s1 Ángel reta jare siete mbaesusere taɨcuegua vae reta \p \v 1 Jare uyecuaa ye ara re chepɨacañɨ ete jese vae. Aecha joco pe siete ángel siete mbaesusere taɨcuegua vae güɨnoi vae reta. Echa'ã jocua reta re opata co Tumpa iarasɨ. \p \v 2 Jare aecha ɨ guasu vidrio pegua vae tata ndive uyea vae echa vae. Jare jocua maemɨmba guasu ɨ guasu güi oẽ vae jare jaanga jare imarca jare jee inúmero umɨamɨri vae reta uyemboɨ ñugüɨnoi jocua ɨ guasu vidrio pegua vae re, jare güɨnoi arpa reta Tumpa umee chupe reta vae. \v 3 Jare ucanta reta Moisés Tumpa pe uyeyocui vae icanta jare Ovecha-raɨ icanta. Jei reta: \p —Nde ndiyapo vae oremɨpɨacañɨ ete, oreYa Tumpa. Nde nenoi opaete mbaepuere. Nde ndiyapo vae jupi co jare añete vae pegua co. Nde co jae opaete ɨvɨ pegua reta Juvicha Guasu —jei reta—. \v 4 Opaete vae uquɨyeta ndegüi, oreYa. Opaete vae umbɨadorata nderee. Echa'ã ndeño co jae iyoa mbae vae. Opaete ɨvɨ pegua reta yugüeruta nembɨadora vaerã. Echa'ã uyecuaa ma quirãi nde nepuruãa jupi vae rupi —jei reta. \p \v 5 Cua jaɨcue rupi aecha uyepea oĩ ara pe ita Tumpa uicuatía mboroyocui reta jese vae reta jɨru oĩ vae. \v 6 Jare jocua siete ángel reta oẽ Tumpa jo güi. Güɨnoi reta jocua siete mbaesusere. Jemimonde nieso tĩ vae iquɨa mbae vae co, jare ipɨtía rupi güɨnoi icuacuaa oro pegua. \v 7 Jare jocua irundɨ mbaembae icove vae reta güi penti umee jocua siete ángel reta pe siete copa oro pegua. Jocua copa reta tɨnee ñugüɨnoi Tumpa iarasɨ pe. Tumpa co jae imeño mai ico vae. \v 8 Jare Tumpa iyaruandaa jare imbaepuere jeco pegua Tumpa jo tɨnee tatãti pe. Jare mbaetɨ quía ipuere uique Tumpa jo pe ndei jocua siete mbaesusere jocua siete ángel reta güɨnoi vae uyeyapo mbove. \c 16 \s1 Siete copa Tumpa iarasɨ güɨnoi vae reta \p \v 1 Jare ayandu penti ñee Tumpa jo güi. Iñeeãta reve jei jocua siete ángel reta pe: \p —Pecua pepɨyere ɨvɨ re jocua siete copa Tumpa iarasɨ güɨnoi vae reta. \p \v 2 Jayave penti ángel oo upɨyere copa güɨnoi vae ɨvɨ re. Jare opa ituyutuyu ɨvɨ pegua reta jocua maemɨmba guasu imarca güɨnoi vae. Echa'ã jae reta umbɨadora jocua maemɨmba guasu jaanga. \p \v 3 Jare ĩru ángel upɨyere copa güɨnoi vae ɨ guasu re. Mocui ma upɨyere. Jare ɨ guasu uyeyapo umanocue vae jugüɨ rami. Jare opaete mbaembae ɨ guasu pe yugüɨreco vae reta umano. \p \v 4 Jare ĩru ángel upɨyere copa güɨnoi vae ɨ usɨrɨ vae reta jare ɨcua ɨ oẽ vae reta re. Mbapɨ ma upɨyere. Jare ɨ usɨrɨ vae reta jare ɨcua ɨ oẽ vae reta uyeyapo tugüɨrã. \v 5 Jare ayandu ángel ɨ re mbaepuere güɨnoi vae jei: \p —Jecuaeño iyɨpɨ güive jare añave nde co jae jupi vae, oreYa. Nde co jae iyoa mbae vae. Jáeramo ndiporaraca chupe reta —jei—. \v 6 Echa'ã jae reta uyuca uñeñono tee ndeve peguarã vae reta jare niñee umɨmbeu vae reta. Jáeramo nemee ma chupe reta tugüɨ ɨ ipepɨca pe. Icavi co ndiyapo vaerã jucuarãi —jei. \p \v 7 Jare ayandu ĩru ñee uñemeearenda güi jei: \p —Icavi co, oreYa Tumpa. Nde nenoi opaete mbaepuere. Jecuaeño nepuruãa añete vae jare jupi vae rupi —jei. \p \v 8 Jare ĩru ángel upɨyere copa güɨnoi vae guarasɨ re. Irundɨ ma upɨyere. Jare uñemee mbaepuere guarasɨ pe ipuere vaerã uapɨ ɨvɨ pegua reta tata pe. \v 9 Jayave guarasɨ jasɨ ete jare uapɨ ɨvɨ pegua reta. Jáeramo ɨvɨ pegua reta jei icavi mbae vae Tumpa jee cotɨ. Echa'ã jae güɨnoi mbaepuere opaete cua susere reta re. Ẽrei ɨvɨ pegua reta ueya'ã iyemɨngueta icavi mbae vae ipɨa pe oĩ vae. Umbɨadora'ã etei Tumpa. \p \v 10 Jare ĩru ángel upɨyere copa güɨnoi vae jocua maemɨmba guasu iguapɨa re. Pandepo ma upɨyere. Jayave pɨ̃tumimbi ou opaete maemɨmba guasu iporoyocuia rupi. Jare opaete maemɨmba guasu pe uyeyocui vae reta uiporara ete. Uñecũsuu reta uiporara ete ramo. \v 11 Jare jei reta icavi mbae vae Tumpa ara pe ico vae cotɨ, uiporara ete jasɨ jare opa ituyutuyu ramo. Ẽrei jeseve ueya'ã reta icavi mbae vae uyapo vae. \p \v 12 Jare ĩru ángel upɨyere copa güɨnoi vae ɨ usɨrɨ vae Eufrates jee vae re. Tuicha co jocua Eufrates. Seis ma upɨyere. Jare tɨpa voi Eufrates. Jucuarãi Tumpa umɨcuatɨ̃ro mburuvicha guasu reta guarasɨ oẽ vae cotɨ güi yugüeruta vae japerã. \v 13 Jare aecha jocua maemɨmba guasu tenonde aecha vae, jare jocua ĩru maemɨmba guasu ɨ guasu güi oẽ vae, jare jocua ĩru maemɨmba guasu ɨvɨgüɨ güi oẽ vae - jae jei umɨmbeu co Tumpa iñee, ẽrei upurumbɨtavɨ. Jare aecha penti aña iquɨa ete vae oẽ iyuruyuru güi. Mbapɨ pĩte echa jocua aña reta. \v 14 Jae reta co aña mɨacañɨ ipuere uyapo vae reta. Jae reta yugüɨraa opaete ɨvɨ rupi mburuvicha guasu reta jenta jenta rupi. Jae reta umbatɨ opaete mburuvicha guasu reta uñerãro vaerã Tumpa opaete mbaepuere güɨnoi vae ndive. Uñerãrota reta co Tumpa ndive jocua ara pe. \p \v 15 —Mase —jei yandeYa—, che aa yeta ɨmambae, penti imonda vae ou mbaembae oñomi rami. Piyeroviata co jecuaeño piñemɨcuatɨ̃ro yave. Jecuaeño piyapɨcatu peremimonde, agüɨye vaerã pemara ĩru vae reta perecha penani peĩ yave —jei. \p \v 16 Jare Tumpa umbatɨca reta hebreo iñee pe Armagedón jee vae pe. \p \v 17 Jare ĩru ángel upɨyere copa güɨnoi vae ɨvɨtu re. Siete ma upɨyere. Jare uyendu penti ñee Tumpa jo ara pe oĩ vae güi Tumpa iguapɨa güi. Iñeeãta reve jei: \p —Opa ma uyeyapo. \p \v 18 Jare tanta jɨapu ara. Jare uvera. Jare ɨvɨ tanta ucãta. Ɨvɨ pegua reta yugüɨreco güive jucuarãi'ã ucãta ɨvɨ. Echa'ã jocua ɨvɨcãta tanta ete co. \v 19 Jare jocua tenta guasu uyembɨyao mbapɨ pe jare opaete ɨvɨ rupi jeta tenta guasu uyembai. Jare Tumpa imandúa jocua tenta guasu Babilonia jee vae re uiporaraca ete vaerã chupe. Echa'ã Tumpa pochɨ ete chupe. \v 20 Jare opaete ɨvɨ ɨ mbɨte pe ñugüɨnoi vae reta opa osi, jare mbaetɨ ma uñevãe ɨvɨtu guasu reta. \v 21 Jare oa ara güi amandau tuicha tuicha vae ɨvɨ pegua reta re. Jare amandau penti penti poɨ irundɨ arroba rupi. Jare ɨvɨ pegua reta jei icavi mbae vae Tumpa cotɨ amandau jeco pegua. Echa'ã amandau uiporaraca ete ɨvɨ pegua reta pe. \c 17 \s1 Cuña iaguasa vae \p \v 1 Jare jocua siete ángel jocua siete copa güɨnoi vae reta güi penti ou jei cheve: \p —Eyu cua pe. Taicuaaca ndeve quirãi uñeãacata co jocua cuña iaguasa vae ɨ guasu reta re uguapɨ vae —jei—. \v 2 Ɨvɨ pegua mburuvicha guasu reta uyapo aguasa jocua cuña ndive. Ɨvɨ pegua reta uipota ete uyapo aguasa jae ndive, usavɨpo vae uyúe ete vino rami —jei. \p \v 3 Jayave ángel chereraa Espíritu Santo imbaepuere pe ñana cotɨ. Jare joco pe aecha penti cuña opo oĩ penti maemɨmba guasu pɨ̃ta vae re. Jare jocua maemɨmba guasu re uyecuatía oĩ jeta jee jare jocua cuatía reta rupi jei icavi mbae vae Tumpa cotɨ. Jare siete co jocua maemɨmba guasu iñãca jare diez jãti. \v 4 Jare cuña jemimonde pɨ̃ta, jare güɨnoi oro jare ita ipõra ete vae reta jete re. Uipɨsɨ penti copa oro pegua. Ẽrei jocua copa tɨnee oĩ mbaembae pɨchɨ̃i vae pe. Echa'ã jocua cuña iaguasa vae co. \v 5 Jare isɨva re uyecuatía oĩ jee cuarãi: “Babilonia mbaepuere tuicha vae güɨnoi vae. Jae co iaguasa vae reta ichɨ. Jae co ɨvɨ pegua pɨchɨ̃i vae uyapo vae reta ichɨ.” Jucuarãi uyecuatía oĩ. Jaeramo uyecuaa jocua cuña jee. \p \v 6 Jare cuña usavɨpo echa cheve. Echa'ã jou ma uñeñono tee Tumpa peguarã vae reta jugüɨ. Jae reta uyeyucaca umɨmbeu Jesús re ramo. Jare aecha yave jocua cuña, chepɨacañɨ ete jese. \p \v 7 Jare ángel jei cheve: \p —¿Maera pa nepɨacañɨ? Tamɨmbeu ndeve ndeiño uyecuaa vae cuña regua. Jae ramiño vi tamɨmbeu ndeve ndeiño uyecuaa vae jocua maemɨmba guasu cuña opo jese vae regua. Siete co jocua maemɨmba guasu iñãca jare diez jãti —jei—. \v 8 Maemɨmba guasu ndeecha vae icose, ẽrei ico'ã ma. Ẽrei oẽta ɨvɨcua quɨpe ete vae güi. Ẽrei oo yeta cañɨtei pe. Jare ɨvɨ pe yugüɨreco vae reta uecha yave jocua maemɨmba guasu icose vae, ipɨacañɨta reta. Echa'ã jae reta jee uyecuatia'ã oĩ libro tecove opa mbae vae pegua pe ɨvɨ uyeyapo güive. Jocua maemɨmba guasu mbaetɨ ma ico. Ẽrei ico yeta co —jei—. \p \v 9 Jare iyaracuaa vae uicuaata cua: Jocua siete iñãca uyemɨjaanga siete ɨvɨtu guasu cuña uguapɨ jese vae re —jei cheve—. \v 10 Jae ramiño vi uyemɨjaanga siete mburuvicha guasu reta re. Pandepo mburuvicha guasu reta uasa ma. Penti imeño ico, jare penti ndeiño ico. Jare jae ou yave, michi peguaño güɨnoita mbaepuere —jei—. \v 11 Jare jocua maemɨmba guasu icose ẽrei mbaetɨ ma ico vae icota ĩru mburuvicha guasurã. Ocho co jocua re. Ẽrei jae oyovaque jocua siete vae güi penti ndive. Jare jae vi oota cañɨtei pe —jei—. \v 12 Jare jocua diez jãti ndeecha vae uyemɨjaanga diez mburuvicha guasu reta re. Cua diez reve ndeiño güɨnoi iporoyocuia. Ẽrei güɨnoita reta mbaepuere yugüɨreco vaerã mburuvicha guasu retarã penti ora pegua jocua maemɨmba guasu ɨ guasu güi oẽ vae mbaepuere güɨnoi yave —jei cheve—. \v 13 Opaete cua diez mburuvicha guasu reta penti ramiño co, jare omborɨta reta jocua maemɨmba guasu opaete imbaepuere pe. \v 14 Cua reta uñerãrota Ovecha-raɨ ndive, jare Ovecha-raɨ umɨamɨrita. Echa'ã Ovecha-raɨ co jae opaete vae iya reta iYa. Jae co opaete mburuvicha guasu reta Juvicha Guasu. Jare Ovecha-raɨ ndive ñugüɨnoi vae reta Tumpa uiparavo vae reta co. Echa'ã Tumpa uiparavo jocua reta uyeyocui cavi vaerã Ovecha-raɨ pe —jei cheve ángel. \p \v 15 Jayave jei cheve: \p —Ndeecha ma jocua cuña iaguasa vae uguapɨ oĩ ɨ guasu reta re. Jocua ɨ guasu reta uyemɨjaanga opaete ɨvɨ ambɨembɨe pegua reta re. \v 16 Ndeecha ma vi jocua maemɨmba guasu jãti diez co. Jocua diez jãti reta uyemɨjaanga diez mburuvicha guasu reta re. Jae reta umɨtarẽɨta jocua cuña iaguasa vae. Ueyata reta jaeño upɨta vaerã. Jae nanita co. Jayave jocua diez mburuvicha guasu reta jouta cuña isoo jare opata uapɨ tata pe —jei—. \v 17 Echa'ã Tumpa umɨquɨrẽɨ jocua diez mburuvicha guasu reta umee vaerã iporoyocuia penti ramiño jocua maemɨmba guasu pe. Jare maemɨmba guasu güɨnoita iporoyocuia reta Tumpa iñee reta uyeyapo regua. \v 18 Jare jocua cuña ndeecha vae uyemɨjaanga jocua tenta guasu opaete ɨvɨ pegua mburuvicha guasu reta re mbaepuere güɨnoi vae re —jei. \c 18 \s1 Babilonia uyembai ma \p \v 1 Jare cua jaɨcue rupi aecha ĩru ángel ugüeyɨ ou ara güi. Ángel imbaepuere tuicha ete co. Tembipe oĩ ɨvɨ rupi ángel umɨembipe ramo. \v 2 Jare ángel iñeeãta reve jei: \p —Tenta guasu Babilonia jee vae uyembai ma. Añave yugüɨreco joco pe aña reta. Penti peresorɨru rami co. Echa'ã opaete aña mbaembae pɨchɨ̃i vae uyapo vae reta jare opaete güɨra mbaembae pɨchɨ̃i vae uyapo vae reta yugüɨreco joco pe, pereso reta peresorɨru pe yugüɨreco rami —jei—. \v 3 Opaete ɨvɨ pegua reta uipota ete uyapo aguasa Babilonia pegua reta ndive, usavɨpo vae uyúe ete vino rami. Jáeramo Tumpa pochɨ chupe reta. Jare ɨvɨ pegua mburuvicha guasu reta uyapo aguasa Babilonia pegua reta ndive. Jare opaete ɨvɨ rupi umaemee vae reta icocatu ma Babilonia pegua reta jeta mbaembae jepɨ ete vae ogua ramo —jei. \p \v 4 Jare ayandu ĩru ñee ara güi jei: \p —Peẽ joco güi, chembae reta, agüɨye vaerã piyapo mbaeyoa reta jae reta uyapo rami, jare agüɨye vaerã piporara mbaesusere reta chupe reta uyeyapota vae —jei—. \v 5 Jae reta uyapo jeta ete mbaeyoa reta. Tumpa uiporaracata chupe reta imbaeyoa reta jeco pegua —jei—. \v 6 Tuiporara reta, jae reta uiporaraca peve rami. Tuiporara ete reta opaete icavi mbae vae uyapo vae jeco pegua. Jeta ete icavi mbae vae uyapo reta ĩru vae reta pe. Jáeramo tuiporara ete reta. \v 7 Jae reta uyembɨcate ete jare ogua jeta mbaembae jepɨ ete vae. Jáeramo tuiporara ete reta jare tipɨatɨtɨ ete reta. Echa'ã jae reta jei iyupe ipɨa pe: ‘Yaico mburuvicha guasu reta yugüɨreco rami. Yaico'ã co cuña ime umano vae reta yugüɨreco rami. Ndarau etei yandepɨatɨtɨ’ —jei reta, jei—. \v 8 Jáeramo penti ara peño uyeyapota chupe reta jeta mbaesusere. Outa chupe reta caruai. Jae reta ipɨatɨtɨta jare umanota. Jare jenta guasu opata ocai. Echa'ã yandeYa Tumpa uãata reta jare opaete mbaepuere güɨnoi —jei—. \p \v 9 Jare ɨvɨ pegua mburuvicha guasu reta ipɨatɨtɨta jese jare uyaota, jatãti uecha yave. Echa'ã jae reta uyapo aguasa joco pe, jare joco pe yugüɨreco yave, uyerovia ete opaete mbaembae jepɨ ete vae re. \v 10 Ẽrei jae reta uyemboɨta mbɨrɨ tenta guasu güi, agüɨye vaerã uiporara jocua guasu tenta pegua reta uiporarata rami. Jare jeita reta: ‘Paravete. Babilonia penti tenta guasu tuicha ete vae co tẽi. Penti ora peño Tumpa uiporaraca chupe’ —jeita reta, jei—. \v 11 Jare opaete ɨvɨ rupi umaemee vae reta ipɨatɨtɨta jese jare uyaota. Echa'ã ndarau ma quía ogua imbaembae —jei—. \v 12 Ndarau ma quía ogua mbaembae oro pegua jare corepoti pegua jare ita ipõra ete vae reta pegua, jare temimonde reta nieso ipõra ete vae jare seda, jare temimonde pɨ̃ta vae reta, jare mbaembae ɨvɨra icavi ete vae pegua. Ndarau ma quía ogua mbaembae maemɨmba tuicha vae elefante jee vae jãi pucu pegua jare ɨvɨra jepɨ ete vae pegua jare cobre pegua jare fierro pegua jare ita tanta ete vae pegua —jei—. \v 13 Ndarau ma quía ogua mbaembae ipiche cavi vae reta, jare vino, jare aceite, jare harina ipu ete vae, jare trigo. Ndarau ma quía ogua mburica reta, jare ovecha reta, jare cavayu reta, jare carro reta, jare cuimbae reta, jare cuña reta —jei—. \p \v 14 Babilonia pegua reta jecuaeño uipota mbaembae jepɨ ete vae jare ipõra ete vae. Ndarau etei ma güɨnoi jocua mbaembae icavi vae —jei—. \v 15 Ogua reta jeta ete jocua mbaembae icavi vae. Jáeramo jocua mbaembae umee vae reta icocatu. Ẽrei umaemee vae reta uyemboɨta mbɨrɨ Babilonia güi agüɨye vaerã uiporara jocua tenta guasu pegua reta uiporarata rami. Ipɨatɨtɨta jese jare uyaota —jei—. \v 16 Jare jeita: ‘Paravete. Penti tenta guasu tuicha ete vae co tẽi. Jare tenta guasu pegua reta jemimonde reta nieso ipõra vae co. Omonde reta temimonde pɨ̃ta vae reta jare oñono reta iyee mbaembae oro pegua jare ita ipõra vae reta pegua’ —jeita reta, jei—. \v 17 ‘Icocatu ete reta. Ẽrei penti ora peño umɨcañɨ reta opaete imbaembae icavi vae’ —jeita reta, jei—. Jare opaete chalana guasu iya reta jare chalana guasu pe uparavɨquɨ vae reta - opaete ɨ guasu rupi uguata umaemee vaerã vae reta - uyemboɨta mbɨrɨ Babilonia güi —jei—. \v 18 Jare usapɨcaita reta tenta guasu jatãti uecha yave. Jare jeita reta: ‘Jocua tenta guasu tuicha ete co tẽi opaete ĩru tenta guasu reta güi’ —jeita reta, jei—. \v 19 Jare oñonota reta ɨvɨcuii iñãca re usapɨcai reve. Jae reta ipɨatɨtɨta uyao reve jare jeita: ‘Paravete. Penti tenta guasu tuicha ete vae co tẽi. Jocua tenta guasu pegua reta ogua jeta mbaembae jepɨ ete vae. Jáeramo opaete chalana guasu iya reta umaemee vae icocatu ma. Ẽrei penti ora peño opa ma imbaembae’ —jeita reta, jei—. \p \v 20 Piyerovia jese, ara pe pico vae. Pe reta co jae temimondo reta jare Tumpa iñee umɨmbeu vae reta jare ĩru uñeñono tee Tumpa peguarã vae reta. Echa'ã Tumpa uiporaraca chupe reta, jae reta uiporaraca peve ramo —jei. \p \v 21 Jare penti ángel ipɨrãta ete vae uipɨsɨ penti ita. Tuicha co jocua ita umbaeso pɨpe vae rami co. Jayave ángel omombo ita ɨ guasu pe jare jei: \p —Jucuarãita uyembai ɨmambae ete jocua tenta guasu Babilonia jee vae. Ndarau ye ma quía uecha —jei—. \v 22 Jare uyemimbɨ vae reta ndarau ye ma uyemimbɨ joco pe. Jae ramiño vi uparavɨquɨ vae reta ndarau ye ma uparavɨquɨ joco pe. Jae ramiño vi umbaeso vae reta ndarau ye ma umbaeso joco pe. \v 23 Jae ramiño vi ndarau ye ma jendɨ joco pe mechero. Jae ramiño vi ndarau ye ma quía umenda joco pe. Echa'ã umaemee vae joco pe yugüɨreco vae reta uyembutuichacase ĩru vae reta pe. Ẽrei Babilonia pegua reta umbɨtavɨ opaete ɨvɨ pegua reta paye reta uyapo vae pe —jei. \p \v 24 Jare Babilonia pe uñevãe Tumpa iñee umɨmbeu vae reta jugüɨ jare ĩru uñeñono tee Tumpa peguarã vae reta jugüɨ. Opaete ɨvɨ pe uyeyucaca vae reta jugüɨ uñevãe joco pe. \c 19 \s1 Ara pegua reta umbɨadora yandeYa Tumpa \p \v 1 Cua jaɨcue rupi ayandu jeta vae ara pe ñugüɨnoi vae reta iñeeãta reve jei: \p —YandeYa tuyembɨadoraca. Echa'ã jae yanembɨasa. YandeYa Tumpa opaete mbaepuere güɨnoi. Tuyembɨadoraca opaete vae pe —jei reta—. \v 2 Jae upuruãa añete vae rupi jare jupi vae rupi. Echa'ã jae uãa jocua cuña iaguasa vae mbaepuere tuicha vae güɨnoi vae. Echa'ã jocua cuña uyapoca mbaeyoa opaete ɨvɨ pegua reta pe aguasa uyapo vae rupi. Ẽrei Tumpa uiporaraca ma jocua cuña pe, jae uyucaca Tumpa jembiocui reta ramo —jei reta. \p \v 3 Jare jae reta jei ye: \p —YandeYa tuyembɨadoraca. Tatãti uyupita jaeño mai pegua. \p \v 4 Jare jocua veinticuatro tenondegua reta jare jocua irundɨ mbaembae icove vae reta uyeatɨca jare umbɨadora Tumpa iguapɨa pe uguapɨ oĩ vae. Jae reta jei: \p —Amén. YandeYa tuyembɨadoraca. \p \v 5 Jare ou penti ñee Tumpa iguapɨa güi jei: \p —Pembɨadora yandeYa Tumpa. Pe reta co jae Tumpa jembiocui reta. Pe reta co jae sambiaɨ reta jare ucuacuaa vae reta uipɨu reve umbɨadora Tumpa vae —jei. \p \v 6 Jayave ayandu mbae ye. Jeta ete vae uyemɨngueta ñugüɨnoi echa cheve. Tanta jɨapu ɨ guasu jɨapu rami jare ara jɨapu rami. Jare ayandu jei: \p —YandeYa tuyembɨadoraca. YandeYa Tumpa opaete mbaepuere güɨnoi vae oporoyocui ma —jei—. \v 7 Yayerovia ete jese jare yambɨadora. Echa'ã ou ma uvãe Ovecha-raɨ umenda vaerã jare jembirecorã vae uyeyapɨcatu cavi ma —jei—. \v 8 Jare uñemee jembirecorã vae pe omonde vaerã penti temimonde nieso ipõra vae. Jocua jemimonde iquɨa mbae jare tĩ asɨ. Echa'ã jocua nieso ipõra vae uyemɨjaanga jupi vae uñeñono tee Tumpa peguarã vae reta uyapo vae re —jei. \s1 Ovecha-raɨ umendata \p \v 9 Jare penti ángel jei cheve: \p —Icuatía cuarãi: Ovecha-raɨ umenda yave, Tumpa uiparavota amocue vae ucaru vaerã jae ndive. Uyerovia eteta jocua reta —jei—. Cua ñee Tumpa iñee etei co —jei. \p \v 10 Jayave che ayeatɨca ángel jovai ambɨadora vaerã. Ẽrei jae jei cheve: \p —Agüɨye chembɨadora. Che vi ayeyocui Tumpa pe, nde ndiyeyocui chupe rami. Che vi amɨmbeu Jesús regua, yanderɨvɨ umɨmbeu jesegua rami. Tumpaño embɨadora. Echa'ã Jesús regua umɨmbeu vae reta umɨmbeu co Tumpa iñee, Tumpa iñee aracae umɨmbeu vae reta umɨmbeu rami —jei. \s1 Cavayu tĩ vae re opo vae \p \v 11 Jare aecha ara uyepea oĩ. Jare aecha vi joco pe penti cavayu tĩ vae. Jare opo cavayu re yandeYa. Jae co jecuaeño jei vae uyapo vae. Jae co jecuaeño umɨmbeu cavi Tumpa regua vae. Jae upuruãa jupi vae rupi jare uñerãro jupi mbae vae uyapo vae reta ndive. \v 12 YandeYa jesa tata jendɨ oĩ vae rami co, jare iñãca re güɨnoi jeta corona reta. Jare uyecuatía oĩ jese penti tee. Jaeño uicuaa jocua tee. Mbaetɨ quía ye uicuaa. \v 13 Jare jemimonde tugüɨ pe uñemɨpɨ̃ta vae co. Jare jae jee co Tumpa Iñee. \v 14 Jare jeta ete vae yugüeru ara güi yandeYa jaɨcue jeta ete sundaro reta rami. Opo reta cavayu tĩ vae reta re. Penti penti jemimonde nieso ipõra vae co. Tĩ jare iquɨa mbae jocua jemimonde. \p \v 15 Jare yandeYa iyuru güi oẽ penti quɨsepucu jaimbe vae. Pɨpe uyucata jeta ɨvɨ pegua reta. Jare oporoyocuita ipopoca fierro pegua pe. Uiporaraca eteta opaete jovaicho reta pe. Echa'ã Tumpa opaete mbaepuere güɨnoi vae pochɨ ete chupe reta. \v 16 Jare yandeYa jemimonde re jare iu re uyecuatía oĩ penti tee. Jae co cua: “Mburuvicha guasu reta Juvicha Guasu jare opaete vae iya reta iYa.” \p \v 17 Jare aecha penti ángel uyemboɨ oĩ guarasɨ re. Jare jae iñeeãta reve jei opaete güɨra uveve ñugüɨnoi vae reta pe: \p —Peyu piyembatɨ. Tumpa opaete mbaepuere güɨnoi vae pemɨngaruta. \v 18 Peyu peu mburuvicha guasu reta jetecue, jare sundaro reta juvicha reta jetecue, jare cuimbae ipɨrãta ete vae reta jetecue. Peyu peu cavayu reta jetecue, jare opo jese vae reta jetecue. Peyu peu jeta ete cuimbae reta jetecue - uyeyocui mbae vae reta jetecue jare uyeyocui vae reta jetecue, sambiaɨ reta jetecue jare ucuacuaa vae reta jetecue —jei. \p \v 19 Jare aecha jocua maemɨmba guasu jare ɨvɨ pegua mburuvicha guasu reta jare opaete isundaro reta uyembatɨ ma ñugüɨnoi uñerãro vaerã cavayu re opo vae jare isundaro reta ndive. \v 20 Jare uyepɨsɨca jocua maemɨmba guasu jocua ĩru maemɨmba guasu jei umɨmbeu co Tumpa iñee upurumbɨtavɨ vaerã vae ndive. Echa'ã jocua upurumbɨtavɨ vae tenonde yave uyapo mɨacañɨ reta jocua maemɨmba guasu jovai, umbɨtavɨ vaerã maemɨmba guasu imarca güɨnoi vae reta. Echa'ã jae reta umbɨadora jocua maemɨmba guasu jaanga. Jayave cua mocui reve uyemomboca jecove reve tata guasu pe. Joco pe jendɨ oĩ azufre. \v 21 Jare opaete maemɨmba guasu isundaro reta uyeyucaca cavayu re opo vae iquɨsepucu pe. Echa'ã jocua quɨsepucu oẽ iyuru güi. Jare opaete güɨra reta uyemɨngapɨɨta jetecue reta re. \c 20 \s1 YandeYa oporoyocuita mil año pegua \p \v 1 Jare aecha penti ángel ugüeyɨ ou ara güi. Jae güɨnoi ɨvɨcua quɨpe ete vae illave, jare ipo pe aecha penti cadena tuicha vae. \v 2 Jare ángel uipɨsɨ jocua maemɨmba guasu tenonde aecha vae. Jae co jocua mboi aracae Eva umɨngueta vae. Jae co aña guasu. Jee co Satanás. Jare ángel uipocua Satanás mil año pegua. \v 3 Jayave omombo ɨvɨcua quɨpe ete vae pe. Jayave uyuquenda ɨvɨcua jonque jare oñono jese mbae agüɨye vaerã quía ipuere uipea ye. Jucuarãi uyapo agüɨye vaerã Satanás umbɨtavɨ ɨvɨ pegua reta mil año pegua. Ẽrei mil año opa ma yave, Satanás uyeyoraca yeta michi pegua. \v 4 Jare aecha guapɨa reta jare amocue vae joco pe uguapɨ vae reta. Jare uñemee chupe reta upuruãa vaerã. Jare aecha Jesús regua umɨmbeu ramo uñeãcasɨaca vae reta. Echa'ã jae reta umɨmbeu Tumpa iñee. Jae reta umbɨadora'ã jocua maemɨmba guasu ɨ guasu güi oẽ vae, jare umbɨadora'ã jaanga, jare mbaetɨ etei vi güɨnoi imarca isɨva re jare ipo re. Jare jae reta icove ye yugüeru umanocue vae reta ipɨte güi jare oporoyocui Cristo ndive mil año. \v 5 Jocua reta tenonde icove ye yugüeru umanocue vae reta ipɨte güi. Ẽrei ĩru umanocue vae reta icove yevɨ'ã jae reta ndive. Mil año uasa yave ramo icove ye ĩru umanocue vae reta. \v 6 Uyeroviata reta co tenonde icove yeta yugüeru umanocue vae reta ipɨte güi vae reta. Echa'ã uñeñono tee Tumpa peguarã vae reta co. Jocua mano mocuia ndarau ipuere jese reta. Jae reta yugüɨrecota sacerdote retarã, uyeyocui vaerã Tumpa jare Cristo pe. Jare oporoyocuita reta Cristo ndive mil año pegua. \p \v 7 Jare mil año opa ma yave, Satanás uyeyoraca yeta jare oẽta jocua peresorɨru rami vae güi. \v 8 Jayave oota opaete ɨvɨ rupi umbɨtavɨ vaerã jeta ɨvɨ ambɨembɨe pegua reta. Oota Gog pe jare Magog pe. Jare umbatɨta jeta ete vae uñerãro vaerã Cristo ndive. Jae reta jeta eteta co, ɨvɨcuĩti ɨ guasu jembeɨ pe oĩ rami. \v 9 Jare aecha quirãi jae reta yugüeru opaete Israel pegua reta iɨvɨ rupi jare uyere ñugüɨnoi jocua tenta guasu Tumpa uau vae re. Echa'ã joco pe yugüɨreco uñeñono tee Tumpa peguarã vae reta. Ẽrei Tumpa ombou tata ara güi, jare tata opa uapɨ reta. \p \v 10 Jare aña guasu umbɨtavɨ reta vae uyemomboca tata guasu azufre jendɨ oĩ pɨpe vae pe maemɨmba guasu jare jocua ĩru maemɨmba guasu jei umɨmbeu co Tumpa iñee upurumbɨtavɨ vaerã vae ñugüɨnoi vae pe. Jare joco pe mbapɨ reve uiporarata ara rupi jare pɨ̃tu rupi jaeño mai pegua. \s1 Guapɨa tĩ vae \p \v 11 Jare aecha penti guapɨa tĩ vae. Tuicha co. Jare aecha vi guapɨa pe uguapɨ oĩ vae. Ɨvɨ jare ara opa osi jae jovai güi. Jare mbaetɨ ma ɨvɨ jare ara jendarã. \v 12 Jare aecha umanocue vae reta uyemboɨ ñugüɨnoi Tumpa jovai. Sambiaɨ reta jare ucuacuaa vae reta uyemboɨ ñugüɨnoi joco pe. Jare uyepea oĩ libro reta. Jae ramiño vi uyepea oĩ ĩru libro. Jocua libro uicuaaca quía tecove opa mbae vae güɨnoi vae. Jare umanocue vae reta uñeãaca penti penti uyapocue vae rupi. Echa'ã penti penti uyapocue vae uyecuatía oĩ libro reta pe. \v 13 Jare ɨ guasu umaeño opaete umanocue vae pɨpe ñugüɨnoi vae reta re oẽ vaerã chugüi. Jare mano jare cañɨtei umaeño opaete umanocue vae pɨpe ñugüɨnoi vae reta re oẽ vaerã chugüi. Jare penti penti uñeãaca uyapocue vae rupi. \v 14 Jare mano jare cañɨtei uyemomboca tata guasu pe. Cua co jae mano mocuia. \v 15 Jare jee uyecuatia'ã jocua libro tecove opa mbae vae pegua pe vae penti penti uyemomboca tata guasu pe. \c 21 \s1 Ara ipɨau vae jare ɨvɨ ipɨau vae \p \v 1 Jare aecha ara ipɨau vae jare ɨvɨ ipɨau vae. Echa'ã ara tenonde ico vae jare ɨvɨ tenonde ico vae mbaetɨ ma. Jae ramiño vi mbaetɨ ma ɨ guasu. \v 2 Jare che etei aecha jocua tenta guasu uñeñono tee Tumpa peguarã vae - jae co Jerusalén ipɨau vae - ugüeyɨ ou Tumpa oĩ vae güi ara güi. Uyeyapɨcatu oĩ penti cuñatai umendata vae rami. \p \v 3 Jare ayandu penti ñee ara güi. Iñeeãta reve jei: \p —Mase, Tumpa ime ma ico ɨvɨ pegua reta ndive. Jae icota jae reta ndive. Ɨvɨ pegua reta yugüɨrecota Tumpa imbaerã, jare Tumpa icota jae reta ndive. Tumpa eteiño icota jae reta iTumparã —jei—. \v 4 Jare Tumpa oyoeta opaete jesaɨ reta. Ndarau ye quía umano. Ndarau ye quía ipɨatɨtɨ. Ndarau ye quía uyao. Ndarau ye mbae jasɨ quía pe. Echa'ã mbaembae tenonde ico vae reta mbaetɨ ma —jei. \p \v 5 Jare Tumpa uguapɨ oĩ iguapɨa pe jare jei: \p —Ayapopɨauta opaete mbaembae. \p Jayave jae jei cheve: \p —Cua icuatía. Echa'ã chiñee añete co. Opaete vae ipuere güɨrovia catu —jei. \p \v 6 Jare jei vi cheve: \p —Uyeyapo ma. Che co jae Alfa jare Omega jee vae. Che co jae tenondegua vae jare taɨcuegua vae. Ime yave quía uipota ɨ tecove opa mbae vae pegua jou vae, tamee tou jepɨ mbae reve —jei—. \v 7 Upurumɨamɨri vae reta pe ameeta imbaerã opaete mbaembae. Che etei aicota jae reta iTumparã jare jae reta yugüɨrecota cheraɨ retarã —jei—. \v 8 Ẽrei uquɨye vae reta, jare güɨrovia mbae Tumpa vae reta, jare pɨchɨ̃i vae uyapo vae reta, jare upuruyuca vae reta, jare iaguasa vae reta, jare ipaye vae reta, jare umbɨadora tumpa-raanga vae reta, jare opaete iyapu vae reta yugüɨraata tata guasu azufre jendɨ oĩ pɨpe vae pe ĩru vae reta ndive. Cua co jae mano mocuia —jei. \s1 Jerusalén ipɨau vae \p \v 9 Jare jocua siete ángel siete copa tɨnee siete mbaesusere taɨcuegua vae pe vae güɨnoi vae reta güi penti ou che aĩ vae pe jare jei cheve: \p —Eyu cua pe. Taechaca ndeve Ovecha-raɨ jembirecorã vae. \p \v 10 Jayave ángel chereraa Espíritu Santo imbaepuere pe penti ɨvɨtu guasu re. Ɨvate ete jocua ɨvɨtu. Jayave uechaca cheve jocua tenta guasu Jerusalén jee vae ugüeyɨ ou ara güi Tumpa oĩ vae güi. Jocua tenta guasu uñeñono tee Tumpa peguarã. \v 11 Tumpa umbɨyaruanda ma. Jare uvera penti ita ipõra ete vae uvera rami. Ita ipõra ete vae jaspe jee vae echa. Jocua jaspe jee vae jesãca vidrio rami. \v 12 Jare tenta guasu uñequẽse vae tuicha jare ɨvate, jare güɨnoi doce jonque. Jare jonque reta pe ñugüɨnoi doce ángel reta. Jare jonque reta re uyecuatía ñugüɨnoi Israel pegua reta jee. Echa'ã doce atɨ co jocua Israel pegua reta. \v 13 Guarasɨ oẽ vae cotɨ tenta guasu jonque reta mbapɨ co. Norte cotɨ tenta guasu jonque reta mbapɨ vi. Sur cotɨ tenta guasu jonque reta mbapɨ vi. Guarasɨ uique vae cotɨ tenta guasu jonque reta mbapɨ vi. \v 14 Jare tenta guasu uñequẽse vae iguapɨca reta doce co. Jare iguapɨca reta re uyecuatía ñugüɨnoi Ovecha-raɨ jemimondo reta jee. Echa'ã doce co jocua Ovecha-raɨ jemimondo reta. \p \v 15 Jare imiari cheve vae güɨnoi penti ɨvɨra oro pegua umɨaanga vaerã tenta guasu jare jonque reta jare uñequẽse vae. \v 16 Jare guarasɨ oẽ vae cotɨ jare norte cotɨ jare sur cotɨ jare guarasɨ uique vae cotɨ tenta guasu uñequẽse vae oyovaque. Jare ángel umɨaanga tenta guasu ɨvɨra pe. Jare ipucucue jare ipɨguasucue jare ɨvatecue oyovaque. Penti penti cuatrocientos sesenta legua rupi. \v 17 Jare ángel umɨaanga tenta guasu uñequẽse vae. Ɨvatecue ciento cuarenta y cuatro codo. Penti cuimbae jendɨvanga uyemɨaanga yave, jae co penti codo. Echa'ã jucuarãi umɨaanga ángel. \p \v 18 Jare tenta guasu uñequẽse vae ita ipõra ete vae jaspe jee vae pegua co. Jare tenta guasu etei oro catuii. Jesãca vidrio rami. \v 19 Jare tenta guasu uñequẽse vae iguapɨca reta ita ipõra ete vae pegua co. Uyuavɨ reta uyugüi. Penti jaspe jee vae. Ĩru zafiro jee vae. Ĩru ágata jee vae. Ĩru esmeralda jee vae. \v 20 Ĩru ónice jee vae. Ĩru cornalina jee vae. Ĩru crisólito jee vae. Ĩru berilo jee vae. Ĩru topacio jee vae. Ĩru crisopraso jee vae. Ĩru jacinto jee vae. Ĩru amatista jee vae. \v 21 Jare jocua doce tenta guasu jonque reta doce ita ipõra ete vae perla pegua co. Penti penti onque uyeyapo penti perla güi. Jare tenta guasu icalle reta oro catuii. Jesãca vidrio rami. \p \v 22 Jare mbaetɨ etei Tumpa jo joco pe. Echa'ã yandeYa Tumpa opaete mbaepuere güɨnoi vae jare Ovecha-raɨ yugüɨreco joco pe penti Tumpa jo ipepɨca pe. \v 23 Jare tenta guasu pegua reta ueca'ã guarasɨ jare yasɨ umɨembipe vaerã. Echa'ã Tumpa jare Ovecha-raɨ jocua tenta guasu pegua reta jembipe co. \v 24 Opaete ɨvɨ pegua reta uguata cavita joco pe, tembipe oĩta ramo, jare ɨvɨ pegua reta juvicha guasu reta yugüeruta joco pe umbɨadora vaerã Tumpa. \v 25 Jare ndarau etei uyeyuquenda tenta guasu jonque reta ara rupi. Jare ndarau vi pɨ̃tu joco pe. \v 26 Jare opaete ɨvɨ pegua reta yugüeruta joco pe umbɨadora vaerã Tumpa. \v 27 Ẽrei ndarau etei uique jocua tenta guasu pe ipotave iquɨa vae jare ipotave pɨchɨ̃i vae uyapo vae jare ipotave iyapu vae. Jaeño Ovecha-raɨ ilibro tecove opa mbae vae pegua pe jee uyecuatía oĩ vae reta uiqueta joco pe. \c 22 \p \v 1 Jayave ángel uechaca cheve ɨ usɨrɨ vae iquɨa mbae vae. Jesãca ete. Vidrio echa cheve. Tecove opa mbae vae pegua co jocua ɨ. Oẽ usɨrɨ Tumpa jare Ovecha-raɨ iguapɨa güi. \v 2 Jare tenta guasu icalle mbɨte rupi jare ɨ usɨrɨ vae jembeɨ reta rupi ñugüɨnoi ɨvɨra tecove opa mbae vae pegua reta. Jocua ɨvɨra ía doce uyuavɨ vae reta co jare yagüɨye opa yasɨ rupi. Jare ɨvɨ pegua reta ipuere uiporu ɨvɨra joquɨ reta moarã agüɨye vaerã imbaerasɨ. \p \v 3 Jare ndarau ma oĩ yepɨpeyu ɨvɨ re. Echa'ã Tumpa jare Ovecha-raɨ iguapɨa oĩta joco pe. Jare Tumpa jembiocui reta uyeyocuita chupe. \v 4 Jare jae reta uechata Tumpa. Jare güɨnoita reta isɨva re Tumpa jee. \v 5 Jare ndarau pɨ̃tu joco pe. Ndarau uiporu mechero jare guarasɨ jembipe. Echa'ã yandeYa Tumpa umeeta chupe reta tembipe. Jare jae reta oporoyocuita jaeño mai pegua. \s1 Cristo ou yeta ɨmambae \p \v 6 Jare ángel jei cheve: \p —Cua ñee reta añete co. Yandepuere yarovia catu. Aracae yandeYa Tumpa uicuaaca mbaembae iñee umɨmbeu vae reta pe. Echa'ã jae oñono tee reta iyupeguarã iñee umɨmbeu vaerã. Jae ramiño vi yandeYa Tumpa chembou aicuaaca vaerã jembiocui reta pe ɨmambae uyeyapota vae. Che co jae penti ángel Tumpa pe uyeyocui vae —jei—. \v 7 ‘Mase, aa yeta ɨmambae’ —jei yandeYa, jei—. ‘Piyapo yave ñee cua tupapire pe ñugüɨnoi vae reta, piyeroviata co. Echa'ã cua ñee reta umɨmbeu peve uyeyapota vae’ —jei, jei. \p \v 8 Che etei aecha cua mbaembae jare ayandu vi. Jare aecha jare ayandu yave, ayeatɨca ángel cua mbaembae uicuaaca cheve vae jovai ambɨadora vaerã. \v 9 Ẽrei jae jei cheve: \p —Agüɨye chembɨadora. Che vi ayeyocui Tumpa pe, nde ndiyeyocui chupe rami. Che vi amɨmbeu Tumpa iñee, yanderɨvɨ umɨmbeu rami. Echa'ã jae reta vi uyapo ñee cua libro pe uyecuatía oĩ vae reta. Tumpaño embɨadora —jei. \p \v 10 Jare jei vi cheve: \p —Emɨmbeu ĩru vae reta pe ñee cua libro pe ñugüɨnoi vae reta. Echa'ã cua ñee reta umɨmbeu uyeyapota vae jare coiño ma ou uyeyapo vaerã —jei—. \v 11 Jupi mbae vae uyapo vae jecuaeño tuyapo jupi mbae vae. Jae ramiño vi pɨchɨ̃i vae uyapo vae jecuaeño tuyapo pɨchɨ̃i vae. Jae ramiño vi jupi vae uyapo vae jecuaeño tuyapo jupi vae. Jae ramiño vi uñeñono tee Tumpa peguarã vae jecuaeño tuñeñono tee Tumpa peguarã —jei—. \p \v 12 Mase, aa yeta ɨmambae —jei yandeYa, jei—. Jare ameeta opaete vae pe imbaerã penti penti uyapocue vae rupi —jei, jei—. \v 13 Che co jae Alfa jare Omega jee vae. Che co jae tenondegua vae jare taɨcuegua vae —jei, jei—. \v 14 Piyapo yave yandeYa iporoyocui reta, piyeroviata co. Echa'ã piyapo yave, pepuereta peu ɨvɨra tecove opa mbae vae pegua ía, jare pepuereta pique jocua tenta guasu pe jonque reta rupi —jei—. \p \v 15 Echa'ã tenta guasu pe ndarau uique Tumpa iñee ndive oyovaicho vae reta, jare ipaye vae reta, jare iaguasa vae reta, jare upuruyuca vae reta, jare tumpa-raanga reta umbɨadora vae reta, jare opaete iquɨrẽɨ reve iyapu vae reta —jei. \p \v 16 Jare yandeYa Jesús jei cheve: \p —Che etei amondo penti ángel cheve uyeyocui vae umɨmbeu vaerã peve cua mbaembae upurugüɨrovia vae uyembatɨmbatɨ vae reta rupi. Che co jae David Iyɨpɨ jee vae. Che co jae David iñemoñaa reta pegua. Che co jae yasɨtata guasu jembipe vae neimbove asɨ uyecuaa vae —jei. \p \v 17 Jare Espíritu Santo jare Ovecha-raɨ ndive umendata vae jei: \p —Eyu. \p Jare uyandu vae tei: \p —Eyu. \p Iúe vae ipuere ou cua pe. Ipotave vae ipuere jou ɨ tecove opa mbae vae pegua jepɨ mbae reve. \v 18 Ñee cua tupapire pe ñugüɨnoi vae reta uicuaaca uyeyapota vae. Che amɨmbeu opaete cua ñee reta uyandu vae reta pe cua: Ime yave quía cua ñee reta ndive ĩru ñee reta umɨĩruta vae, Tumpa umeeta chupe uiporara vaerã susere cua tupapire pe uyecuatía ñugüɨnoi vae reta. \v 19 Jare ime yave quía ñee cua tupapire pe ñugüɨnoi vae reta uipotata umbai vae, Tumpa ndarau umaeño jese jou vaerã jocua ɨvɨra tecove opa mbae vae pegua ía. Ndarau vi umaeño jese uique vaerã tenta guasu uñeñono tee Tumpa peguarã vae pe. Ndarau vi umaeño jese güɨnoi vaerã imbaerã mbaembae icavi vae cua libro pe uyecuatía oĩ vae. \p \v 20 YandeYa umɨmbeu cheve opaete cua. Jae etei jei: \p —Añete co, aa yeta ɨmambae. \p Yande yae: \p —Amén. Eyu, yandeYa Jesús. \p \v 21 YandeYa Jesús tumee ipɨacavi opaete imbae reta pe. Amén.