\id HEB - Guaraní, Western Bolivian -Bolivia 2012 (DBL 2013) \h HEBREOS \toc1 La Carta A Los Hebreos \toc2 Hebreos \toc3 Heb \mt2 LA CARTA A LOS \mt1 HEBREOS \c 1 \s1 Tumpa uyemɨngueta ma Taɨ rupi \p \v 1 Aracae yave Tumpa uyemɨngueta aveiño yandetenondegua reta pe iñee umɨmbeu vae reta rupi. Jeta quirãirãi rupi uyemɨngueta chupe reta. \v 2 Ẽrei añave cua ara reta pe Tumpa uyemɨngueta ma yandeve Taɨ rupi. Tumpa uyapo opaete uyeyapo vae Taɨ rupi, jare Taɨ rupi vi jei mbae uasata opaete uyeyapo vae pe vae. Tumpa jei vae co Taɨ güɨnoi vaerã opaete uyeyapo vae. \v 3 Tumpa Taɨ oyovaque Tumpa ndive, jare cua ɨvɨ pe ico rambueve uicuaaca quirãi Tumpa imbaepuere tuicha ete co. Echa'ã jae uiporu Tumpa imbaepuere etei. Opaete uyeyapo vae jecuaeño ico Tumpa Taɨ jei vae rupi jare imbaepuere rupi. Jae etei uñemee umano vaerã, ipuere vaerã umbai yanembaeyoa reta, jare cua jaɨcue rupi uguapɨ Tumpa iyɨpɨ pe iyacata cotɨ ara pe. \s1 Tumpa Taɨ jare ángel reta \p \v 4 Jucuarãi Tumpa Taɨ uicuaaca quirãi jae imbaepuere tuicha ete ángel reta imbaepuere güi. Jae ramiño vi tee uñemee chupe vae uyembutuichaca ete ángel reta jee güi. \v 5 Echa'ã Tumpa jei Taɨ pe cuarãi: \q1 “Nde co jae cheRaɨ. \q1 Cua ara aicuaaca nde co jae cheRaɨ.” \m Jucuarãi jei. Jucuarãi'ã jei Tumpa ángel pe. Jare Tumpa jei Taɨ re cuarãi: \q1 “Che co jae Tu, \q1 jare jae co cheRaɨ.” \m Jucuarãi jei. Jucuarãi'ã jei Tumpa ángel regua. \v 6 Tumpa Taɨ co jae opaete mbaembae uyeyapo vae iYa. Jare Tumpa ombou ye yave Taɨ cua ɨvɨ pe Tumpa jeita cuarãi: \q1 “Jare opaete ángel reta tumbɨadora. \q1 Echa'ã jae reta uyeyocui cheve.” \m Jucuarãi jeita. \v 7 Ángel reta re imiari yave, Tumpa jei cuarãi: \q1 “Ayocui ángel reta uyapo vaerã che jae vae. \q1 Jatangãtu ete uyeyocui vaerã cheve.” \m Jucuarãi jei. \v 8 Ẽrei Tumpa jei Taɨ pe cuarãi: \q1 “Nde co jae Tumpa etei. \q1 Ndeporoyocuita jaeño mai pegua. \q1 Nde ndeporoyocuita jupi vae rupi. \q1 \v 9 Nde jecuaeño ndiyapo jupi vae. \q1 Ndiyapota'ã etei mbaeyoa. \q1 Jáeramo che noñono opaete ĩru vae reta itenondeguarã, ndiyerovia ete vaerã. \q1 Che co jae neTumpa.” \m Jucuarãi jei. \v 10 Jare Tumpa jei vi Taɨ pe cuarãi: \q1 “Nde co jae opaete mbae iYa. \q1 Aracae ete nde ndiyapo ɨvɨ. \q1 Jae ramiño vi ndiyapo opaete ara re oĩ vae. \q1 \v 11 Jae reta opata, ẽrei nde jaeño mai ndicota. \q1 Jae reta opaete indechita penti temimonde indechi vae rami. \q1 \v 12 Echa'ã indechi ete ma yave, uyemombo, jare uyeporu ĩru temimonde jocua indechi vae ipepɨca pe. \q1 Ẽrei nde jaeño mai ndicota. \q1 Nde ndarau etei nendechi.” \m Jucuarãi jei. \v 13 Jare Tumpa jei vi Taɨ pe cuarãi: \q1 “Eguapɨ cheyɨpɨ pe cheacata cotɨ, nderovaicho reta opa amɨamɨri regua.” \m Jucuarãi jei. Jucuarãi'ã jei Tumpa ángel pe. \p \v 14 Echa'ã ángel reta uyeyocui Tumpa pe, jare Tumpa ombou ángel reta omborɨ vaerã uyembɨasacata vae reta. \c 2 \s1 Yembɨasa icavi ete vae \p \v 1 Jáeramo icavi co ñaneratangãtu ete vaerã yayapɨsaca jese vae re, agüɨye vaerã yapia chugüi. \v 2 Echa'ã aracae yave Tumpa uyemɨngueta Israel pegua reta pe ángel reta rupi. Ẽrei Israel pegua reta uyapo'ã Tumpa jei vae. Jáeramo Tumpa uiporaraca chupe reta iyoa reta ramo. Echa'ã Tumpa co jae jupi vae. \v 3 Jae ramiño vi Tumpa uyemɨngueta ma yandeve yembɨasa icavi ete yandeve vae re. Jáeramo uiporaracata yandeve vi, yayapɨsaca'ã yave jese. Echa'ã yandeYa rani imiari cua yembɨasa re, jare yaicuaa añete co uyapɨsaca jese vae reta umɨmbeu yandeve vae rupi. \v 4 Tumpa etei vi uicuaaca añete co jae reta umɨmbeu yandeve vae. Echa'ã umaeño jese reta uyapo vaerã mɨacañɨ reta uecha vae reta uicuaa vaerã, jare Tumpa umee chupe reta mbaepuere reta Espíritu Santo rupi jae etei uipota vae rupi. \s1 Jesucristo uyeyapo cuimbaerã \p \v 5 Ángel reta ndarau yugüɨreco mburuvicha retarã ɨvɨ icota vae yayemɨngueta jese vae pe. \v 6 Ẽrei Tumpa iñee pe yamɨngueta quirãi penti vae jei Tumpa pe cuarãi: \q1 “Yepe tẽi ɨvɨ pegua reta mbaetɨ co mbae, \q1 ẽrei nde ndiyandareco jese reta jare jecuaeño nemborɨ reta. \q1 \v 7 Añave jae reta imbaepuere michi ete ángel reta imbaepuere güi. \q1 Cuãrai oĩ nde ndipota ramo. \q1 Ẽrei michi peguaño cuarãita oĩ. \q1 Echa'ã tenonde yave nemee Adán pe mbaepuere tuicha vae jare nembutuichaca. \q1 Nde nemee chupe güɨnoi vaerã mbaepuere opaete nde ndiyapo vae re. \q1 \v 8 Nde nemaeño jese ico vaerã opaete mbaembae juvicharã.” \m Jucuarãi jei. Cua uipota jei mbaetɨ co mbae Adán jei vae ñatẽɨ uyapo vae. Ẽrei yaicuaa quirãi añave ɨvɨ pegua reta ndei yugüɨreco opaete mbaembae juvicha retarã. \v 9 Ẽrei yaicuaa Tumpa umee ma co Jesús pe mbaepuere tuicha vae jare umbɨadoraca. Echa'ã Jesús imbaepuere vi uyeyapo michi ete ángel reta imbaepuere güi, ẽrei michi peguaño. Echa'ã jucuarãi uyeyapo, Jesús umano vaerã opaete ɨvɨ pegua reta re, Tumpa uicuaaca vaerã ipɨacavi co yandeve. \v 10 Tumpa uyapo opaete, jare jae uyembutuichaca opaete uyapo vae pe. Jae uipota jeta ɨvɨ pegua reta uyeyapo vaerã taɨ retarã jare uyembutuichaca vaerã. Jáeramo icavi chupe Jesús uiporara vaerã. Echa'ã uiporara vae rupi Jesús uepitɨ upurumbɨasa vaerã. \p \v 11 Jesús ñaneñono tee Tumpa peguarã, jare yande co jae pentiño Jesús ndive. Jáeramo jae ñanereni tɨvɨ reta. Imara'ã jucuarãi ñanereni vaerã. \v 12 Echa'ã yamɨngueta Tumpa iñee pe quirãi Jesús jei Tumpa pe cuarãi: \q1 “Che numɨmbeuta cherɨvɨ reta pe. \q1 Yatɨ yave, numbɨadorata canta pɨpe ipɨte pe.” \m Jucuarãi jei. \v 13 Jare jei vi cuarãi: \q1 “Aroviata Tumpa.” \m Jare jei vi cuarãi: \q1 “Mase, co aĩ jare ime vi cua pe ñugüɨnoi Tumpa taɨ reta jae umɨĩru che ndive vae.” \m Jucuarãi jei. \p \v 14 Opaete taɨ reta ɨvɨ pegua reta co. Jáeramo Jesús etei vi uyeyapo ɨvɨ peguarã, imano rupi umɨamɨri vaerã aña guasu. Echa'ã aña guasu güɨnoise mbaepuere mano regua. \v 15 Cua jeco pegua Jesús ipuere yanderepɨ. Echa'ã ñanemichi güive yaquɨye mano güi. Ẽrei Jesús yandeyora ma cua quɨye güi. \v 16 Añete co, Jesús ou'ã omborɨ vaerã ángel reta. Ou co omborɨ vaerã Abraham iñemoñaa reta. \v 17 Jocua uyeyapota Jesús tɨvɨ retarã vae ɨvɨ pegua reta co. Jáeramo icavi co Jesús vi uyeyapo vaerã ɨvɨ peguarã, ipuere vaerã umbai ɨvɨ pegua reta imbaeyoa reta. Jae co sacerdote tenondegua Israel pegua rami. Echa'ã sacerdote tenondegua uique Tumpa oĩ vae pe Israel pegua reta imbaeyoa reta re. Jae ramiño vi Jesús uique Tumpa oĩ vae pe yanderé. Yandepuere yarovia catu. Jae yandeparareco. \v 18 Echa'ã aña guasu umɨngueta uyavɨca vaerã tẽi chupe. Jáeramo aña guasu yanemɨngueta yave uyavɨca vaerã yandeve, Jesús ipuere yanemborɨ. \c 3 \s1 Jesús jare Moisés \p \v 1 Cherɨvɨ reta, Tumpa peñono tee iyupeguarã. Tumpa etei ara pe ico vae peparavo. Jáeramo pepɨa pe piyemɨngueta cavi Jesús re. Tumpa ombou Jesús umɨmbeu vaerã yandeve Tumpa regua, yande yarovia vaerã jese, jare añave Jesús ico Tumpa oĩ vae pe yanemborɨ vaerã yandepurugüɨrovia re, sacerdote tenondegua omborɨ Israel pegua reta rami. \v 2 Moisés uyapo cavi mbaravɨquɨ Tumpa umee chupe uyapo vaerã vae. Jae ramiño vi Jesús uyapo cavi mbaravɨquɨ Tumpa umee chupe uyapo vaerã vae. \v 3 Jare Jesús uyembutuichaca ete Moisés güi. Yamɨjaanga penti tenta. Moisés uyemɨjaanga tenta re. Ẽrei Jesús uyemɨjaanga tenta iyapoa re. Jecuaeño yambutuicha ete co tenta iyapoa tenta güi. \v 4 Jare penti penti tenta uyeyapoca tenta iyapoa pe. Ẽrei Tumpa uyapo opaete. \v 5 Moisés uyapo cavi mbaravɨquɨ Tumpa umee chupe uyapo vaerã vae. Jucuarãi uyeyocui cavi Tumpa pe, jare Tumpa uicuaaca cua yandeve yaicuaa vaerã quirãi opaete Moisés imiari Tumpa re vae añete co. \v 6 Ẽrei Cristo co jae Tumpa Taɨ jare jae co opaete Tumpa re güɨrovia vae reta iYa. Echa'ã yande vi co jae imbae, jecuaeño yave ñaneratangãtu jare yayerovia yave ñaãro ñaĩ vae re. \s1 Tumpa imbae reta iputuu \p \v 7 Jáeramo pemandúa Espíritu Santo jei vae re. Echa'ã Tumpa iñee pe yamɨngueta quirãi Espíritu Santo jei yandetenondegua reta pe cuarãi: \q1 “Cua ara piyapɨsaca chiñee re. \q1 \v 8-9 Jáeramo agüɨye piyemɨpɨatanta. \q1 Echa'ã petenondegua reta uyemɨpɨatanta ñana pe ñugüɨnoi yave. \q1 Jae reta chembɨavai jare chembɨarasɨ. \q1 Jare cuarenta año uecha reta opaete ayapo vae. \q1 \v 10 Jáeramo chearasɨ petenondegua reta pe, jare che jae cuarãi: \q1 ‘Jecuaeño opia reta chegüi ipɨa pe. \q1 Uipota'ã etei reta uyapo che aipota tẽi uyapo vaerã vae.’ \q1 Jucuarãi che jae. \q1 \v 11 Jáeramo chearasɨ chupe reta ramo, che jae cuarãi: \q1 ‘Añete co, jae reta ndarau uique Canaán pe. \q1 Echa'ã joco pe uputuuta tẽi co.’ \q1 Jucuarãi che jae.” \m Jucuarãi jei Espíritu Santo. \p \v 12 Jáeramo, cherɨvɨ reta, piñemoa, agüɨye vaerã pepɨa uñemɨtanta perovia'ã Tumpa ramo. Echa'ã pepɨa uñemɨtanta yave, peopiata Tumpa imeño mai ico vae güi. \v 13 Ẽrei pepuere rambueve, piñemɨatangãtungãtu opa ara rupi, agüɨye vaerã penti pepɨte pe oĩ vae yepe uyemɨpɨatanta mbaeyoa rupi. Echa'ã mbaeyoa ipuere yanembɨtavɨ yayemɨpɨatanta vaerã. \v 14 Echa'ã yande yayeyapo ma Cristo iĩru retarã jecuaeño yave ñaneratangãtu tenonde voi mburugüɨrovia ñanoi vae re. \v 15 Pemandúa cua Tumpa iñee pe uyecuatía oĩ vae re: \q1 “Cua ara piyapɨsaca chiñee re” —jei Espíritu Santo—. \q1 “Jáeramo agüɨye piyemɨpɨatanta. \q1 Echa'ã petenondegua reta uyemɨpɨatanta ramo, chearasɨ chupe reta.” \m Jucuarãi uyecuatía oĩ. \p \v 16 Yepe tẽi uyandu reta Tumpa iñee, ẽrei amocue yandetenondegua reta umbɨarasɨ Tumpa. Añete co, opaete Moisés güeru Egipto güi vae reta umbɨarasɨ Tumpa. \v 17 Jáeramo Tumpa iarasɨ cuarenta año jocua yandetenondegua reta pe, iyoa reta ramo. Jare jae reta umano ñana pe. \v 18 Echa'ã Tumpa jei cuarãi: \q1 “Añete co, jae reta ndarau uique Canaán pe. \q1 Echa'ã joco pe uputuuta tẽi co.” \m Jucuarãi jei Tumpa. Jare jucuarãi uyeyapo chupe reta, güɨrovia'ã Tumpa ramo. \v 19 Jáeramo yaicuaa jae reta ipuere'ã co uique Canaán pe, güɨrovia'ã Tumpa ramo. \c 4 \p \v 1 Jáeramo pequɨye. Echa'ã aramoi amocue pe reta ndarau peepitɨ penoi vaerã jocua mbutuu Cristo ipuere umee peve vae. Tumpa etei jei umee vaerã yandeve cua mbutuu. \v 2 Tumpa umɨmbeu yandetenondegua reta pe ñee icavi vae, ẽrei jocua ñee icavi vae uyapo'ã mbae chupe reta. Echa'ã güɨrovia'ã reta jocua uyandu vae. Jae ramiño vi Tumpa umɨmbeu yandeve penti ñee icavi vae. \v 3-5 Jare yande yarovia Tumpa vae yaepitɨ jocua mbutuu Cristo umee yandeve vae. Echa'ã Tumpa jei cuarãi: \q1 “Chearasɨ ete chupe reta. \q1 Añete co, jae reta ndarau uique Canaán pe. \q1 Echa'ã joco pe uputuuta tẽi co.” \m Jucuarãi jei Tumpa. Echa'ã Tumpa iñee pe uyecuatía oĩ cuarãi: \q1 “Tumpa opa iparavɨquɨ uyapo seis ara pe. \q1 Jayave jocua jaɨcue rupi uputuu penti ara.” \m Jucuarãi uyecuatía oĩ. Ẽrei yepe tẽi opa iparavɨquɨ uyapo cua ɨvɨ uyeyapo ma yave, ẽrei uyecuatía oĩ Tumpa iñee pe quirãi Tumpa jei cuarãi: \q1 “Jae reta ndarau uique Canaán pe. \q1 Echa'ã joco pe uputuuta tẽi co.” \m Jucuarãi jei Tumpa. \p \v 6 Jáeramo yaicuaa cua: Tenonde voi Tumpa umɨmbeu jocua ñee icavi vae yandetenondegua reta pe. Ẽrei jae reta mbaetɨ güɨnoi jocua mbutuu Tumpa umeeta tẽi chupe reta vae, güɨrovia'ã Tumpa ramo. Jáeramo imeño jocua mbutuu amocue vae güɨnoita vae. \v 7 Jare Tumpa umɨmbeu yandeve ara. Echa'ã ɨma ma jae jei yave David rupi cuarãi: “Cua ara.” Echa'ã uyecuatía oĩ cuarãi: \q1 “Cua ara piyapɨsaca chiñee re” —jei Espíritu Santo—. \q1 “Jáeramo agüɨye piyemɨpɨatanta.” \m Jucuarãi uyecuatía oĩ. \p \v 8 Josué umee'ã jocua mbutuu yandetenondegua reta pe. Echa'ã umee chupe reta yave mona, mbaetɨta tẽi Tumpa uyemɨngueta taɨcue rupi ĩru ara re. \v 9 Jáeramo imeño mbutuu Tumpa umeeta imbae reta pe vae. \v 10 Tumpa uputuu opa iparavɨquɨ uyapo yave. Jae ramiño vi yande ñanoi yave jocua mbutuu Tumpa umee yandeve vae, yaparavɨquɨ'ã ma yembɨasa ñanoi vaerã. \v 11 Jáeramo ñaneratangãtu ñanoi vaerã jocua mbutuu. Jocua yandetenondegua güɨrovia'ã Tumpa vae reta opa umano. Jae ramiño vi pe reta perovia'ã yave Tumpa, pecañɨteita co. \p \v 12 Echa'ã Tumpa iñee güɨnoi mbaepuere umee vaerã yandeve tecove opa mbae vae. Penti quɨsepucu jaimbeyovai vae ipuere yanembɨpere ete. Ipuere uyasɨa yandesoo jare ñanecãgüe yepe. Ẽrei Tumpa iñee imbaepuere tuicha ete quɨsepucu imbaepuere güi. Echa'ã Tumpa iñee uique yandepɨa pe etei jare uicuaaca yandeve mbae yaipota vae regua jare mbae Espíritu Santo regua. Tumpa iñee ipuere uicuaaca yandeve yandepɨayemɨngueta etei, icavi ra ani icavi'ã ra. \v 13 Mbaetɨ mbae Tumpa uyapo vae ipuere uñemi Tumpa güi. Echa'ã jae uecha jare uicuaa opaete regua. Jare jae ñanerãata opaete yayapo vae re. \s1 Jesús co jae sacerdote tenondegua rami \p \v 14 Jesús co jae Tumpa Taɨ. Jae uyupi oo ara pe, jare joco pe uyerure Tumpa pe yanderé, sacerdote tenondegua uyerurese yandetenondegua reta re rami. Ẽrei Jesús imbaepuere tuicha ete sacerdote tenondegua imbaepuere güi. Jare cua yaicuaa ramo, jecuae ñaneratangãtu ñanoi vaerã mburugüɨrovia. \v 15 Jesús mbaetɨ co sacerdote tenondegua ipuere'ã ipɨatɨtɨ yaiporara yave vae rami. Echa'ã aña guasu umɨngueta uyavɨca vaerã tẽi chupe, aña guasu yanemɨngueta rami. Ẽrei jae iyoa'ã etei. \v 16 Jáeramo yaya yaquɨye mbae reve Tumpa re, Tumpa yandeparareco vaerã jare ñanoi vaerã ipɨacavi. Echa'ã Tumpa ipɨacavi jeco pegua yanemborɨta yaiporara yave. \c 5 \p \v 1 Tumpa uiparavo penti cuimbae uyeyapo vaerã sacerdote tenondeguarã, jare umee chupe uyerure vaerã Tumpa pe ĩru vae reta re, jare ipuere vaerã umee Tumpa pe ofrenda reta jare maemɨmba uyeyucacue reta. Maemɨmba uyeyucacue reta mbaeyoa reta regua co. \v 2 Amocue iyoa vae reta uicuaa cavi'ã imbaeyoa reta regua, ẽrei ĩru iyoa vae reta uicuaa uyapo'ã co Tumpa jei vae. Ẽrei sacerdote tenondegua ipuere uiparareco opaete vae, yavai'ã co jae etei iyoa vaerã ramo. \v 3 Jare cua jeco pegua icavi co sacerdote tenondegua umee vaerã Tumpa pe maemɨmba uyeyucacue imbaeyoa reta re, jucuarãi umee ĩru vae reta imbaeyoa reta re rami. \v 4 Jare mbaetɨ quía ipuere uyeparavo jaeiño, ico vaerã sacerdote tenondeguarã. Jaeño Tumpa uiparavo vae ipuere ico sacerdote tenondeguarã. Echa'ã jucuarãi Tumpa uiparavo Aarón. \p \v 5 Jae ramiño vi Cristo uyembutuicha'ã jaeiño. Echa'ã uyeparavo'ã jaeiño, ico vaerã sacerdote tenondeguarã. Tumpa uiparavo Cristo ico vaerã sacerdote tenondeguarã. Echa'ã uyecuatía oĩ Tumpa iñee pe quirãi Tumpa jei Cristo pe cuarãi: \q1 “Nde co jae cheRaɨ. \q1 Cua ara aicuaaca nde co jae cheRaɨ.” \m Jucuarãi jei. \v 6 Jare Tumpa iñee pe uyecuatía ye oĩ cuarãi: \q1 “Nde ndicota penti sacerdoterã jaeño mai pegua” —jei Tumpa—, “Melquisedec rami.” \m Jucuarãi uyecuatía oĩ. \p \v 7 Cristo cua ɨvɨ pe ico rambueve, uyao reve uyerure Tumpa pe omborɨ vaerã. Echa'ã Tumpa ipuere tẽi umbɨasa mano güi. Jare Tumpa uyapɨsaca iyerure re, Cristo jecuaeño uipota uyapo Tumpa jei vae ramo. \v 8 Ẽrei yepe tẽi jae co Tumpa Taɨ, ẽrei uyemboe uyapo vaerã Tumpa jei vae uiporara vae rupi. \v 9 Jare opaete Tumpa jei vae uyapo ma yave, ipuere umee yembɨasa opa mbae vae opaete uyapo jae jei uyapo vaerã vae reta pe. \v 10 Tumpa iñee pe uyecuatía oĩ cuarãi: \q1 “Nde co jae penti sacerdote tenondegua” —jei Tumpa—, “Melquisedec rami.” \m Jucuarãi uyecuatía oĩ. \s1 Agüɨye pepia Tumpa güi \p \v 11 Aipota tẽi amɨmbeu peve jeta cua regua, ẽrei yavai co oĩ amɨmbeu peve vaerã. Echa'ã picuaata'ã, yepe tẽi piyapɨsaca jese. \v 12 Añave pe reta pemboeta tẽi ĩru vae reta mbaembae re, piyemboe yave jese. Ẽrei piyemboe'ã jese. Jáeramo icavi co che pomboe ye vaerã jocua Tumpa umɨmbeu yandeve vae yavai'ã etei co yaicuaa vaerã vae. Tamɨjaanga tembíu re. Sambiaɨ-raɨ reta ipuere'ã jou tembíu, jaeño neche. Pe reta sambiaɨ-raɨ reta rami co. Echa'ã piyemboe cavi'ã Tumpa umɨmbeu yandeve vae re. \v 13 Sambiaɨ-raɨ necheño ipuere jou vae uicuaa'ã mbae ave. Jae ramiño vi pe reta piyemboe'ã ñee Tumpa umɨmbeu yandeve vae re. Echa'ã piyemboe jese yave, picuaata tẽi mbae jupi vae. \v 14 Ẽrei ucuacuaa vae reta jou tembíu. Jae ramiño vi Tumpa umɨmbeu yandeve vae re uyemboe cavi vae reta uicuaa cavi mbae icavi vae jare mbae icavi mbae vae. \c 6 \p \v 1 Jáeramo agüɨye yayemboe ye moromboe tenondegua Cristo regua re. Aipota pomboe ĩru moromboe pepɨrãta vaerã pepurugüɨrovia re. Tenonde yave piyemboe quirãi pepuere peeya piyemɨngueta icavi mbae vae pepɨa pe oĩ vae - echa'ã piyapose vae rupi pepuere'ã penoi tecove opa mbae vae. Piyemboe vi mburugüɨrovia Tumpa cotɨ vae re, \v 2 jare quirãi piyembɨbautizaca piyeyoe vaerã Tumpa cotɨ. Piyemboe vi quirãi temimondo reta oñono ipo ĩru vae reta iñãca re. Piyemboe vi umanocue vae reta icove ye vae re jare quirãi Tumpa uãata ɨvɨ pegua reta jare jae reta uiporarata jaeño mai pegua. \v 3 Cua aipota ayapo, Tumpa umaeño yave cheré. \v 4-6 Penti vae uicuaa yave Tumpa, Tumpa uicuaaca chupe vae rupi, jae uicuaa vi quirãi icavi ete mbaepuere Tumpa umee vae, jare uñemɨĩru Espíritu Santo ndive. Jae uicuaa vi Tumpa iñee icavi ete vae jare mbaepuere reta ara ndeiño ou uvãe vae reta pe Tumpa uicuaacata vae. Ẽrei cua nunga opia yave Tumpa güi, ndarau etei ipuere ye ueya iyemɨngueta icavi mbae vae ipɨa pe oĩ vae. Jae co uyuca ye Tumpa Taɨ rami, jare jucuarãi güɨrɨ̃roca ĩru vae reta pe. \p \v 7 Echa'ã oquɨñoi yave, ama umãquɨ ɨvɨ. Jayave ɨvɨ iya oñotɨ temitɨ, jare temitɨ yagüɨye cavi yave, oñotɨ vae uyerovia ete. Jayave ɨvɨ iya jeita icavi ete jocua ɨvɨ. Echa'ã ɨvɨ uiporu cavi ama Tumpa ombou vae. \v 8 Ẽrei jocua ɨvɨ pe uñemoña yave yurãti catuii, ɨvɨ iya jeita icavi'ã etei jocua ɨvɨ. Aramoi Tumpa uyepɨpeyuta jese. Jocua ɨvɨ opata ocai. \p \v 9 Ẽrei, cherɨvɨ reta, yepe tẽi chemiari ma peve cuarãi, ẽrei aicuaa pe reta pepia'ã co Tumpa güi. Piyapo co icavi vae piyembɨasaca ramo. \v 10 Uyecuaa quirãi peau Tumpa. Picuaaca pepuruau co piyapo vae rupi. Echa'ã jecuaeño piyeyocui ĩru uñeñono tee Tumpa peguarã vae reta pe. Tumpa ndarau ñacañɨ piyapo vae güi. Echa'ã ñacañɨ chugüi yave, mbaetɨta tẽi jupi. \v 11 Jare aipota pe reta penti penti jecuae picuaaca piñemɨatangãtu co cua re, jecuae piyerovia catu vaerã peãro peĩ vae re. \v 12 Agüɨye peaquɨ. Pico ĩru güɨrovia Tumpa vae reta yugüɨreco rami. Echa'ã jae reta ipurugüɨrovia jeco pegua ipɨaguasu, güɨnoi vaerã Tumpa jei umeeta chupe reta vae. \s1 Tumpa jei umeeta chupe Abraham pe vae \p \v 13 Tumpa jei umeeta Abraham pe vae re, Tumpa jei jee re uyapota co. Echa'ã mbaetɨ co mbaepuere tuicha ete Tumpa imbaepuere güi vae. \v 14 Jare Tumpa jei Abraham pe cuarãi: \q1 “Añete co, che numɨvendiseta co. \q1 Ameeta ndeve jeta ete niñemoñaa retarã.” \m Jucuarãi jei. \v 15 Jare Abraham, ɨma ma uãro yave ipɨaguasu reve, güɨnoi Tumpa jei umeeta chupe vae. \v 16 Penti vae jei yave ĩru vae pe mbae uyapota chupe, jei mbaepuere tuicha vae güɨnoi vae jee re uyapota co. Jare cua jei vae uicuaaca ĩru vae pe uyapota co, agüɨye vaerã ĩru vae ipɨa pe uyemɨngueta ndarau ndipo uyapo. \v 17 Jae ramiño vi Tumpa uipota ete uicuaaca jei güɨnoita vae reta pe quirãi jae jei vae uyepepɨca'ã etei. Jáeramo jei jee re uyapota co jei vae. \v 18 Mocui reve - Tumpa jei vae jare jei jee re vae - uyepepɨca'ã etei, jare yaicuaa cua mocui reve añete co, Tumpa iyapu'ã etei ramo. Jáeramo cua ñanemɨmɨrãta yandepurugüɨrovia re. Echa'ã yande yayerova yandereco mai indechi vae güi jare yayerure Tumpa pe yanderepɨ vaerã. Jare ñaãro ñaĩ yayerovia reve ñanoi vaerã Tumpa jei umeeta yandeve vae. \v 19 Jare cua ñaãro ñaĩ yayerovia reve vae yanemborɨ agüɨye vaerã yapia Tumpa güi, jare yanemboya Tumpa ara pe oĩ vae re. \v 20 Echa'ã Jesús rani oo ma uique ara pe yanderenonde, jare Tumpa uyapo ma sacerdote tenondeguarã jaeño mai pegua Melquisedec rami. \c 7 \s1 Jesús co jae sacerdote Melquisedec rami \p \v 1 Cua Melquisedec co jae Salem pegua reta juvicha guasu. Tumpa ara pe ico vae uyapo cua Melquisedec sacerdoterã. Abraham ou ye yave Salem pe uyucaca yave jocua mburuvicha guasu reta, uñeñovãiti Melquisedec ndive, jare Melquisedec jei Abraham pe cuarãi: “Tumpa tanemɨvendise.” \v 2 Jayave Abraham umee Melquisedec pe diezmo opaete güɨnoi vae güi. Tee Melquisedec uipota jei “mburuvicha guasu jupi vae”. Cua Melquisedec co jae Salem pegua reta juvicha guasu, jare cua uipota jei “mburuvicha guasu mbɨacatu pegua”. \v 3 Yaicuaa'ã quía reta ra jae tu jare jae ichɨ. Yaicuaa'ã vi quía reta ra jae itenondegua reta. Yaicuaa'ã vi quirãi yave ra ichɨ güi oa, jare quirãi yave ra umano. Jáeramo yandepuere yamɨjaanga Melquisedec Tumpa Taɨ re. Echa'ã jae co penti sacerdote imeño mai ico vae rami. \p \v 4 Mase, Tumpa uipɨuca ete co cua cuimbae. Echa'ã yandetenondegua Abraham etei umee chupe diezmo opaete mbaembae upɨ̃ro jovaicho reta güi vae güi. \v 5 Jare Israel pegua reta umee diezmo Leví iñemoñaa sacerdote retarã uyeyapo vae reta pe, yepe tẽi jentarã reta co. Echa'ã opareve Abraham iñemoñaa reta co. Tumpa oyocui jucuarãi Moisés iporoyocui pe. \v 6 Ẽrei Melquisedec Leví iñemoñaa pegua'ã co. Ẽrei Abraham umee diezmo chupe, jare Melquisedec jei Abraham pe cuarãi: “Tumpa tanemɨvendise.” Jare pemandúa cua re: Abraham co jae uipɨsɨ Tumpa güi jei umeeta chupe vae. \v 7 Jare penti vae jei yave: “Tumpa tanemɨvendise”, ĩru vae pe, añetete jocua cuarãi jei vae uyembutuichaca ete ĩru vae güi. \v 8 Jare cua ɨvɨ pe Israel pegua reta umee diezmo sacerdote reta pe, yepe tẽi jocua sacerdote reta umano vae co. Ẽrei Abraham umee diezmo Melquisedec pe. Jare Tumpa iñee pe uyecuatía oĩ jese vae rupi jae co imeño ico vae rami. \v 9 Jare yandepuere yae cua: Leví co jae Abraham iñemoñaa pegua ramo, jae etei umee diezmo Melquisedec pe, yepe tẽi Israel pegua reta umee diezmo Leví iñemoñaa reta pe. \v 10 Echa'ã Leví Abraham iñemoñaa pegua co, ẽrei ndeiño oa Abraham taɨ Isaac jee vae Melquisedec uñeñovãiti Abraham ndive yave. Jare Leví Isaac iñemoñaa pegua co. \p \v 11 Tumpa uicuaaca Moisés iporoyocui Israel pegua reta pe yave, umee amocue Leví iñemoñaa reta pe sacerdote retarã yugüɨreco vaerã. Ẽrei jocua nunga sacerdote reta ipuere'ã opa umbai mbaeyoa reta. Jáeramo icavi co ico vaerã ĩru sacerdote uyuavɨ jocua reta güi vae. Cua ĩru sacerdote Melquisedec rami co, Aarón iñemoñaa pegua'ã co. \v 12 Jocua reta uyeyapo sacerdote retarã, jae reta co Leví iñemoñaa pegua reta ramo. Ẽrei cua ĩru sacerdote uyuavɨ jocua reta güi vae Leví iñemoñaa pegua'ã co. \v 13-14 Echa'ã uyecuaa cavi quirãi cua ĩru sacerdote Tumpa iñee jucuarãi imiari jese vae - jae co yandeYa - Judá iñemoñaa pegua co, Leví iñemoñaa pegua'ã co. Judá iñemoñaa ave uparavɨquɨ'ã sacerdoterã maemɨmba uyeyucacue uñemeearenda pe. Echa'ã Moisés umɨmbeu'ã etei Judá iñemoñaa reta ipuere uyeyapo sacerdote retarã. \p \v 15 Ẽrei uyecuaa cavi ete quirãi icavi co uyeyapo vaerã ĩru sacerdoterã Melquisedec rami vae. \v 16 Jocua reta uyeparavoca yugüɨreco vaerã sacerdote retarã mboroyocui rupi, jae reta co Leví iñemoñaa pegua reta ramo. Ẽrei cua ĩru vae uyeparavoca ico vaerã sacerdoterã, imbaepuere tuicha ete ramo. Echa'ã jae güɨnoi tecove ndarau etei opa vae. \v 17 Echa'ã Tumpa iñee pe uyecuatía oĩ jese cuarãi: \q1 “Nde ndicota penti sacerdoterã jaeño mai pegua” —jei Tumpa—, “Melquisedec rami.” \m Jucuarãi uyecuatía oĩ. \v 18-19 Tenonde yave Tumpa oyocui amocue Leví iñemoñaa reta yugüɨreco vaerã sacerdote retarã. Ẽrei jae reta ipuere'ã opa umbai mbaeyoa reta. Jáeramo Tumpa oyocui'ã ma yugüɨreco vaerã sacerdote retarã. Umee yandeve icavi ete jocua reta güi vae. Echa'ã añave ñanoi ñaãro ñaĩ yayerovia reve vae, jare cua jeco pegua yandepuere yaya Tumpa re. \v 20-21 Jare jocua reta sacerdote retarã uyeyapo yave, Tumpa jei'ã etei mbae jee re. Ẽrei Tumpa umee yave cua ĩru vae pe ico vaerã sacerdoterã, jei co mbae jee re. Echa'ã yandeYa Tumpa jei chupe cuarãi: \q1 “Che jae ma cheree re, jare ndarau aipepɨca cua jae vae: \q1 ‘Nde ndicota penti sacerdoterã jaeño mai pegua, Melquisedec rami.’ ” \m Jucuarãi jei. \v 22 Trato ipɨau vae icavi ete trato tenondegua vae güi. Jare Jesús co jae penti sacerdote imeño mai ico vae ramo, yaicuaa añetete Tumpa uyapota cua taɨcue rupi jei vae. \v 23 Jare jeta ete co jocua sacerdote reta. Echa'ã penti penti umano. Jare sacerdote umano yave, ĩru vae uyeyapo sacerdoterã uyapo vaerã mbaravɨquɨ. \v 24 Ẽrei cua cuimbae imeño mai ico. Jáeramo ipuere uyapo sacerdote iparavɨquɨ jaeño mai pegua. Ndarau uipota ĩru vae uyapo vaerã iparavɨquɨ. \v 25 Jáeramo Jesús ipuere umbɨasa ete opaete oya Tumpa re jae uyapocue vae rupi vae reta. Echa'ã jae imeño mai ico uyerure vaerã Tumpa pe jese reta. \p \v 26 Icavi ete co uyerure vaerã yanderé cua nunga sacerdote tenondegua. Echa'ã jae co jupi vae. Mbaetɨ etei jeco. Jae co iyoa mbae vae. Ipuere'ã etei iyoa. Jae ico ara pe. \v 27 Jocua ĩru sacerdote tenondegua reta opa ara rupi umee Tumpa pe maemɨmba uyeyucacue reta imbaeyoa reta re rani jare ĩru Israel pegua reta imbaeyoa reta re. Ẽrei Jesús uyapo'ã jucuarãi. Echa'ã penti veseño Jesús umee Tumpa pe uyeyucacue vae. Jare jocua uyeyucacue vae jae etei co. \v 28 Echa'ã cuimbae reta mboroyocui rupi uyeparavoca yugüɨreco vaerã sacerdote tenondegua retarã vae iyoa mbae vae reta'ã co. Ẽrei añave mboroyocui uasa ma, jare Tumpa uiparavo Taɨ ico vaerã sacerdote tenondeguarã jocua jei jee re vae rupi. Jare Tumpa Taɨ iyoa mbae vae co jaeño mai pegua. \c 8 \s1 Jesús jare trato ipɨau vae \p \v 1 Opaete che jae ma peve vae uipota jei cua: Ime ñanoi cua nunga sacerdote tenondegua. Jae uguapɨ ma oĩ Tumpa iyɨpɨ pe iyacata cotɨ ara pe. \v 2 Tumpa jo ñana pe Israel pegua reta uyapo vae uyemɨjaanga ara re. Echa'ã jocua o japɨpe pe Tumpa oĩ vae pe sacerdote tenondegua uyapose iparavɨquɨ. Jae ramiño vi Jesús añave uyapo iparavɨquɨ ara pe Tumpa oĩ vae pe. Israel pegua reta uyapo jocua o. Ẽrei yandeYa Tumpa uyapo ara. \p \v 3 Jare sacerdote tenondegua penti penti uyeparavoca umee vaerã Tumpa pe ofrenda reta jare maemɨmba uyeyucacue reta. Jáeramo icavi co cua sacerdote tenondegua vi güɨnoi vaerã mbae umee vaerã chupe. \v 4 Ɨvɨ peño ico yave mona, mbaetɨta tẽi ico sacerdoterã. Echa'ã jocua ĩru sacerdote reta umee Tumpa pe ofrenda reta mboroyocui rupi. \v 5 Ẽrei mbaravɨquɨ jae reta uyapo vae uyemɨjaangaño mbaravɨquɨ ara pegua re. Echa'ã ndei Moisés uyapoca Tumpa jo mbove, Tumpa umɨmbeu chupe quirãi uyapoca vaerã. Jei chupe cuarãi: “Mase, iyapoca opaete o cua amɨjaanga ndeve cua ɨvɨtu guasu re vae rami.” Jucaruãi jei chupe. \v 6 Jare mbaravɨquɨ Tumpa umee Jesús pe vae icavi ete mbaravɨquɨ jocua ĩru sacerdote reta uyapo vae güi. Jae ramiño vi trato Jesús rupi yande ñanoi vae icavi ete trato tenondegua vae güi. Echa'ã jocua Tumpa jei umeeta yandeve vae icavi ete jocua Tumpa jei umeeta trato tenondegua vae rupi vae güi. \p \v 7 Jocua trato tenondegua vae rupi ipuere'ã opa uyembai mbaeyoa reta. Jáeramo icavi co Tumpa uyapo vaerã ĩru trato. \v 8 Echa'ã Tumpa uicuaa Israel pegua reta iyoa vae reta co. Jáeramo Tumpa iñee pe uyecuatía oĩ quirãi yandeYa Tumpa jei cuarãi: \q1 “Mase, outa ara reta amee vaerã trato ipɨau vae Israel pegua reta jare Judá pegua reta pe. \q1 \v 9 Jocua trato tenondegua vae amee itenondegua reta pe, aru yave Egipto güi. \q1 Ẽrei trato ipɨau vae uyuavɨ trato tenondegua vae güi. \q1 Echa'ã jae reta uyapo'ã che jae chupe reta uyapo vaerã vae, trato tenondegua vae amee chupe reta yave. \q1 Jáeramo ayandareco cavi'ã jese reta. \q1 \v 10 Echa'ã jocua ara reta rendave pe ameeta trato ipɨau vae Israel pegua reta pe. \q1 Jae co cua: Ipɨa pe ambɨyemɨnguetata reta cheporoyocui reta re, \q1 jare ayapocata chupe reta cheporoyocui reta. \q1 Jae reta chembɨadorata. \q1 Echa'ã uicuaata che co jae Tumpa. \q1 Jare che amborɨta reta. \q1 Echa'ã yugüɨrecota chembae retarã. \q1 \v 11 Ndarau etei quía omboe jentaɨgua cheré. \q1 Ndarau etei quía omboe jentarã cheré. \q1 Ndarau etei quía jei ĩru vae pe: ‘Iyemboe yandeYa re’. \q1 Echa'ã opaete vae - sambiaɨ reta jare ucuacuaa vae reta - checuaata co. \q1 \v 12 Aipararecota reta. Echa'ã ambɨasata chupe reta imbaeyoa reta. \q1 Ndarau ye chemandúa imbaeyoa reta re.” \m Jucuarãi jei Tumpa. \v 13 Tumpa jei umeeta co chupe reta trato ipɨau vae. Cua uipota jei jocua trato tenondegua vae indechi ma co. Jare mbae indechi vae opa seri ma co oĩ. \c 9 \p \v 1 Tumpa umee yave Israel pegua reta pe trato tenondegua vae, oyocui quirãi umbɨadora reta vaerã jocua o ñana pe uyapo reta vae pe. \v 2 Jocua o güɨnoi mocui o-raɨ. Tenondegua vae pe ñugüɨnoi lámpara reta, jare mesa, jare mbɨyape uñeñono tee vae reta Tumpa peguarã. Cua o-raɨ jee Lugar Santo. \v 3 Jare jocua Tumpa jo umbɨyao vae cutɨ oĩ ĩru o-raɨ Lugar Santísimo jee vae. \v 4 Joco pe ñugüɨnoi mesa oro pegua mbae ipiche cavi vae sacerdote reta uapɨ iárambo vae, jare ita reta Tumpa uicuatía mboroyocui reta jese vae jɨru. Jocua jɨru ɨvɨra pegua vae co, ẽrei opaete icupe rupi oro catuii. Jare jocua jɨru japɨpe pe ñugüɨnoi yapepo oro pegua maná oĩ pɨpe vae, jare Aarón ipopoca joquɨ vae, jare ita reta Tumpa uicuatía mboroyocui reta jese vae. \v 5 Jare jocua jɨru iarambogua jocua oro catuii Tumpa uicuaaca Israel pegua reta pe ipuruparareco pɨpe vae co, jare jocua iárambo ñugüɨnoi jocua mocui ángel-raanga oro pegua ipõra ete vae. Jocua nunga ángel jee co querubine. Aipota tẽi amɨmbeu cavi peve jocua jɨru iarambogua regua, ẽrei chepuere'ã añave. \p \v 6 Opaete cua mbaembae uyeyapocavi ma yave, sacerdote reta jecuaeño uique o-raɨ tenondegua vae pe, joco pe uyapo vaerã iparavɨquɨ. \v 7 Ẽrei sacerdote tenondeguaño uique ĩru o-raɨ pe penti veseño año pe, jare jecuaeño uruique tugüɨ. Jae jare ĩru Israel pegua reta iyoa uicuaa cavi'ã reve ramo, sacerdote tenondegua umee tugüɨ Tumpa pe opaete jocua mbaeyoa reta re. \v 8 Jucuarãi Espíritu Santo uicuaaca ipuere'ãño uique opaete vae Tumpa oĩ vae pe, jocua o-raɨ tenondegua vae oĩ rambueve. \v 9 Echa'ã jocua o-raɨ tenondegua vae penti jaangaño co. Joco pe sacerdote reta umee Tumpa pe ofrenda reta jare maemɨmba uyeyucacue reta. Ẽrei jocua ipuere'ã opa umbai jucuarãi umbɨadora Tumpa vae imbaeyoa reta. Jare sacerdote reta etei uicuaa uyembai'ã co imbaeyoa reta. \v 10 Jaeño güɨnoi mboroyocui tembíu regua reta jare quirãi jae reta uyeyoe vaerã Tumpa cotɨ. Opaete jocua mboroyocui reta ɨvɨ peguaño co. Tumpa umɨmbeu chupe reta jocua mboroyocui reta jae reta uyapo vaerã, Tumpa opaete uyapɨcatu regua. \p \v 11 Ẽrei Cristo uyeyapo ma sacerdote tenondeguarã uyapo vaerã icavi vae yandeve. Jare jae uyapo iparavɨquɨ ara pe. Ara icavi ete jocua Tumpa jo Israel pegua reta ñana pe uyapo vae güi. Echa'ã jocua Tumpa jo ɨvɨ peguaño co. \v 12 Jare sacerdote tenondegua ɨvɨ pegua uique yave Lugar Santísimo pe, uruique capura jugüɨ jare vaca taɨrusu vae jugüɨ. Ẽrei Cristo uique yave ara pe, uruique jae jugüɨ etei. Penti veseño uique jare cuarãi umbɨepɨ yanembaeyoa reta re. Jáeramo ñanoi ma yembɨasa opa mbae vae. \v 13 Penti Israel pegua uyapo yave mbae Tumpa cotɨ uyemɨnguɨa vae, sacerdote ipuere uɨpi toro jugüɨ pe ani capura jugüɨ pe ani ɨ vaca ocaicue ndive uyea vae pe oyoe vaerã jete Tumpa cotɨ. Jucuarãi uñeñono tee Tumpa peguarã. \v 14 Ẽrei Cristo jugüɨ ipuere ete jocua reta güi. Echa'ã Cristo iyoa mbae vae co. Ẽrei jae umano uñemee vaerã Tumpa pe Espíritu Santo imeño mai ico vae rupi. Jáeramo jae jugüɨ ipuere umbai mbaembae mano pegua piyapo vae. Jare picuaata uyembai ma co, pepuere vaerã piyeyocui Tumpa imeño mai ico vae pe. \p \v 15 Jare cua jeco pegua Tumpa uicuaaca ma trato ipɨau vae Cristo rupi. Echa'ã Cristo umano umbɨepɨ vaerã trato tenondegua vae güɨnoi vae reta imbaeyoa reta re. Jáeramo jocua Tumpa uiparavo vae reta güɨnoita imbaerã opa mbae vae Tumpa jei umeeta chupe reta vae. \p \v 16 Cuimbae jei yave umee vaerã mbaembae ĩru vae reta pe jae umano yave, jae reta ndarau ipuere güɨnoi jocua mbaembae imbaerã ndei iya umano mbove. \v 17 Echa'ã cuimbae umano yave ramo jae reta ipuere güɨnoi imbaerã jocua mbaembae. Ndarau ipuere güɨnoi mbaembae jei umeeta vae imeño ico rambueve. \v 18 Jáeramo Moisés uiporu tugüɨ trato tenondegua vae uyeyapo vaerã. \v 19 Echa'ã Moisés opa rani umɨmbeu Israel pegua reta pe opaete mboroyocui reta. Jayave jocua jaɨcue rupi uiporu vaca taɨrusu vae reta jugüɨ jare capura reta jugüɨ jare ɨ jare ovecha-raagüe uñemɨpɨ̃ta vae jare ñana hisopo jee vae uɨpi vaerã tupapire jare opaete Israel pegua reta. \v 20 Jare Moisés jei chupe reta cuarãi: \q1 “Cua tugüɨ uicuaaca peve trato Tumpa umee ma peve vae. \q1 Echa'ã cua trato rupi Tumpa peocui mbae piyapo vaerã.” \m Jucuarãi jei. \v 21 Jae ramiño vi Moisés uɨpi tugüɨ pe Tumpa jo jare opaete sacerdote reta jembiporu reta. \v 22 Jare mboroyocui rupi opaete seri uyeyoe Tumpa cotɨ tugüɨ pe. Jare maemɨmba reta uyeyuca'ã yave, Tumpa umbɨasata'ã tẽi Israel pegua reta pe imbaeyoa reta. \s1 Jesús umano güɨraa vaerã imbaeyoa reta \p \v 23 Jare opaete cua reta mbaembae ara pegua jaanga retaño co. Jáeramo icavi co uyeyoe vaerã Tumpa cotɨ jucuarãi. Ẽrei icavi co mbaembae ara pegua etei uyeyoe vaerã Tumpa cotɨ Cristo jugüɨ pe. Echa'ã Cristo jugüɨ icavi ete maemɨmba reta jugüɨ güi. \v 24 Cristo uique ma ara pe, uique'ã penti o uñeñono tee Tumpa peguarã vae Israel pegua reta uyapo vae pe. Echa'ã jocua o penti jaangaño co. Jocua o uyemɨjaanga Tumpa jo añetete vae re. Cristo ico ma Tumpa oĩ vae pe yanemborɨ vaerã. \v 25 Jare sacerdote tenondegua ɨvɨ pegua uruique Lugar Santísimo pe maemɨmba reta jugüɨ. Ipuere'ã co uruique jae jugüɨ. Jare jucuarãi jecuaeño uyapo opa año rupi. Ẽrei Cristo uñemee'ã ma jecuaeño umano vaerã. \v 26 Echa'ã jecuaeño jucuarãi uñemee yave mona, umanota tẽi uiporara reve jeta vese ɨvɨ uyeyapo güive. Ẽrei añave penti veseño ara taɨcuegua reta pe ou ma Cristo cua ɨvɨ pe umbai vaerã mbaeyoa reta imano rupi. \v 27 Ɨvɨ pegua reta umano, ou uvãe yave ara umano vaerã. Jare umano yave Tumpa uãata co. \v 28 Jae ramiño vi Cristo penti veseño uñemee umano vaerã, ipuere vaerã güɨraa chugüi reta jeta vae imbaeyoa reta. Jare uyecuaa yeta opaete uyerovia reve uãro ñugüɨnoi vae reta pe. Ẽrei uyecuaa ye yave, outa umbɨasa ete reta vaerã, outa'ã umbɨepɨ ye vaerã mbaeyoa re. \c 10 \p \v 1 Mboroyocui michiño uicuaaca icavi vae Tumpa uyapota vae. Uicuaaca cavi'ã. Echa'ã maemɨmba uyeyucacue reta uñemee Tumpa pe opa año. Ẽrei jocua nunga ipuere'ã etei opa umbai jucuarãi oya Tumpa re vae reta imbaeyoa reta. \v 2 Echa'ã ipuere yave mona opa umbai, uñemee yeta'ã tẽi co maemɨmba uyeyucacue reta. Echa'ã jucuarãi umbɨadora Tumpa vae reta ipɨa pe uyemɨngueta yeta'ã tẽi co jecuaeño mbaeyoa reta güɨnoi vae re. \v 3 Ẽrei jocua maemɨmba uyeyucacue reta Tumpa pe uñemee vae umɨmandúa opa año Israel pegua reta imbaeyoa reta re. \v 4 Echa'ã toro jugüɨ jare capura jugüɨ ipuere'ã etei umɨcañɨ ete mbaeyoa reta. \p \v 5 Jáeramo Cristo ou yave cua ɨvɨ pe, jei Tumpa pe cuarãi: \q1 “Ndipota'ã jocua maemɨmba uyeyucacue uñemee ndeve vae reta. \q1 Jáeramo nde nemee cheve cherete uñemee vaerã. \q1 \v 6 Maemɨmba uyeyucacue reta ocai uñemee vaerã ndeve. \q1 Ẽrei jocua reta nembɨyerovia'ã. \q1 Jae ramiño vi maemɨmba uyeyucacue reta mbaeyoa reta re uñemee vae nembɨyerovia'ã. \q1 \v 7 Jayave che jae ndeve: \q1 ‘Mase, che ayu ayapo vaerã nde ndere vae. \q1 Nde co jae Tumpa. \q1 Echa'ã jucuarãi uyecuatía oĩ cheré niñee pe.’ ” \m Jucuarãi jei Cristo Tumpa pe. \v 8 Cristo jei tenonde voi cuarãi: \q1 “Ndipota'ã jocua maemɨmba uyeyucacue uñemee ndeve vae reta. \q1 Maemɨmba uyeyucacue reta ocai uñemee vaerã ndeve. \q1 Ẽrei jocua reta nembɨyerovia'ã. \q1 Jae ramiño vi maemɨmba uyeyucacue reta mbaeyoa reta re uñemee vae nembɨyerovia'ã.” \m Jucuarãi jei, yepe tẽi jocua nunga uñemee Tumpa pe mboroyocui rupi. \v 9 Jayave jocua jaɨcue rupi jei ye cuarãi: \q1 “Mase, che ayu ayapo vaerã nde ndere vae. \q1 Nde co jae Tumpa.” \m Jucuarãi jei. Cua uipota jei jocua maemɨmba uyeyucacue uñemee vae reta mbaetɨ ma co mbaerã icavi, jare jocua ipepɨca pe Cristo jete uñemee Tumpa pe. \v 10 Echa'ã Jesucristo umee jete Tumpa pe penti veseño jaeño mai pegua. Jare cua jeco pegua Tumpa ñaneñono tee iyupeguarã jei vae rupi. \p \v 11 Jocua ɨvɨ pegua sacerdote reta uyemboɨ Tumpa jo pe opa ara rupi uyeyocui vaerã Tumpa pe. Jeta vese jae reta umee Tumpa pe maemɨmba uyeyucacue reta. Opa ara jocua jocuaño uyapo reta. Ẽrei jocua nunga ipuere'ã etei umbai mbaeyoa reta. \v 12 Ẽrei cua cuimbae Cristo jee vae umano umee vaerã jete Tumpa pe. Penti veseño jucuarãi uyapo, ipuere vaerã umbai mbaeyoa reta jaeño mai pegua. Jare jocua jaɨcue rupi uguapɨ Tumpa iyɨpɨ pe iyacata cotɨ. \v 13 Jare uguapɨ joco pe güive, jecuaeño uãro oĩ Tumpa opa umɨamɨri vaerã jovaicho reta regua. \v 14 Echa'ã penti veseño umee jete Tumpa pe, jare jucuarãi umbɨasa ete jaeño mai pegua Tumpa oñono tee iyupeguarã vae reta. \p \v 15 Jare Espíritu Santo vi umɨmbeu cua yandeve. Echa'ã uyecuatía oĩ Tumpa iñee pe quirãi yandeYa tenonde voi jei cuarãi: \q1 \v 16 “Jocua ara reta rendave pe ameeta cua trato ipɨau vae chupe reta. \q1 Ipɨa pe ambɨyemɨnguetata reta cheporoyocui reta re, \q1 jare ayapocata chupe reta cheporoyocui reta.” \m Jucuarãi jei. \v 17 Jayave taɨcue rupi jei cuarãi: \q1 “Jare ndarau ye chemandúa imbaeyoa reta re.” \m Jucuarãi jei. \v 18 Jare Tumpa umbɨasa yandeve yanembaeyoa reta ramo, mbaetɨ ma mbae ñamee vaerã yanembaeyoa reta re. \s1 Yaique Tumpa oĩ vae pe \p \v 19 Jáeramo, cherɨvɨ reta, yandepuere yaique yaquɨye mbae reve Tumpa oĩ vae pe Jesús jugüɨ jeco pegua. \v 20 Echa'ã Jesús umano yanderé yandepuere vaerã yaique Tumpa oĩ vae pe, maemɨmba uyeyuca yave sacerdote tenondegua uique Lugar Santísimo pe rami. Jucuarãi Jesús uyapo yandeve penti tape ipɨau vae Tumpa oĩ vae pe, ñanoi vaerã tecove opa mbae vae. \v 21 Yande co jae Tumpa imbae reta, jare Jesús co jae sacerdote tenondegua uyerure Tumpa pe yanderé vae. \v 22 Jáeramo yaya Tumpa re ñanequɨrẽɨ ngatu reve. Yarovia Tumpa uipota co yaya vaerã jese. Sacerdote ɨvɨ pegua oyase Tumpa re yave, uyeɨpi tugüɨ pe jare oyoe jete ɨ icavi vae pe. Jae ramiño vi yande yaya Tumpa re yave, tuyeyoe Tumpa cotɨ mbaeyoa güi yandepɨa jare yanderete. \v 23 Jecuaeño ñaneratangãtu yamɨmbeu vaerã ĩru vae reta pe ñaãro ñaĩ yayerovia reve vae. Echa'ã yandepuere yarovia catu Tumpa jei umeeta yandeve vae. \v 24 Jare yayandareco yandiyee. Ñañemɨatangãtu yayerau vaerã jare icavi vae yayapo vaerã. \v 25 Amocue vae uyembatɨ'ã ma ĩru upurugüɨrovia vae reta ndive. Agüɨye yayapo jae reta rami. Yayembatɨ jare ñañemɨatangãtu. Ñañemɨatangãtu ete, yaicuaa jocua ara outa ma oĩ ramo. \p \v 26 Ẽrei yandeyoa yave ñanequɨrẽɨ ngatu reve añete vae yaicuaa yave, mbaetɨ ye ma quía uñemee vaerã mbaeyoa reta re. \v 27 Jaeño ñaãrota yaquɨye reve Tumpa ñanerãa vaerã. Echa'ã Tumpa pochɨ ete jovaicho reta pe. Jae co penti tata mbaembae opa uapɨ vae rami. \v 28 Penti Israel pegua Moisés iporoyocui uyapo'ã vae umano, ĩru mocui ani mbapɨ Israel pegua reta umɨmbeu yave imbaeyoa re. Ĩru vae reta uiparareco'ã etei. \v 29 Ẽrei Tumpa upuruãa yave, güɨrɨ̃ro Tumpa Taɨ vae uiporara eteta Israel pegua reta güi. Echa'ã güɨrɨ̃ro Tumpa Taɨ vae ipɨa pe uyemɨngueta Tumpa Taɨ jugüɨ mbae'ã co, yepe tẽi jocua jugüɨ uicuaaca chupe trato Tumpa umee chupe vae, jare jocua jugüɨ rupi Tumpa oñono teeta tẽi iyupeguarã. Jucuarãi güɨrɨ̃ro Tumpa Taɨ vae güɨrɨ̃ro vi Espíritu Santo ipɨacavi. \v 30 Yaicuaa co Tumpa jare quirãi jae jei Israel pegua reta pe cuarãi: \q1 “Che co jae peYa. \q1 Che puãata co. \q1 Che aiporaracata co peve.” \m Jucuarãi jei. Jare yaicuaa quirãi jei vi chupe reta cuarãi: \q1 “Che co jae peYa. \q1 Pe reta co jae chembae reta. \q1 Che puãata co.” \m Jucuarãi jei vi. \v 31 Penti quɨye tuicha vae co Tumpa imeño mai ico vae uiporaraca yave quía nunga vae pe. \p \v 32 Ẽrei pemandúa ara reta uasa vae re. Jocua ara reta pe, Cristo re piyemboe yave, ĩru vae reta uiporaraca ete peve, ẽrei jecuaeño pepɨrãta pepurugüɨrovia re. \v 33 Ĩru vae reta pererɨ̃ro. Echa'ã jei reta icavi mbae vae peve jare uyapo reta icavi mbae vae peve. Jae ramiño vi piñemɨĩru ma jucuarãi uiporara vae reta ndive. \v 34 Echa'ã piparareco peresorɨru pe ñugüɨnoi vae reta. Jare ĩru vae reta pembaembae upɨ̃ro pegüi yave, piyerovia catu. Echa'ã picuaa penoi co ara pe mbaembae icavi ete jocua güi vae. Echa'ã mbaembae ara pegua jaeño mai pegua co. Ẽrei mbaembae ɨvɨ pegua jaeño mai pegua'ã co. \v 35 Jáeramo jecuaeño perovia catu Tumpa pequɨye mbae reve, Tumpa umee vaerã peve icavi ete vae. \v 36 Echa'ã Tumpa uipota pepɨaguasu vaerã. Jucuarãi yave, Tumpa umeeta peve jei umeeta vae, opa ma piyapo yave Tumpa jei vae. \v 37 Tumpa iñee pe uyecuatía oĩ cuarãi: \q1 “Ɨmambae jae outa vae outa co. \q1 Ou seri ma co oĩ. \q1 \v 38 Tumpa umbujupi vae güɨnoita tecove opa mbae vae, upurugüɨrovia ramo. \q1 Ẽrei ime yave quía opia Tumpa güi vae, ndarau ayerovia jese.” \m Jucuarãi uyecuatía oĩ. \v 39 Ẽrei yande jae'ã co Tumpa güi opia vae reta. Echa'ã jae reta yugüɨraata cañɨtei pe. Yande yapurugüɨrovia yanderecove uyembɨasaca vaerã. \c 11 \s1 Mburugüɨrovia regua \p \v 1 Mburugüɨrovia ñanoi yave, yaicuaa ñanoita co ñaãro ñaĩ yayerovia reve vae, yepe tẽi mbaetɨño yaecha. \v 2 Yandetenondegua reta umbɨyerovia Tumpa ipurugüɨrovia re. \p \v 3 Yapurugüɨrovia yave, yaicuaa ɨvɨ jare opaete ara re ñugüɨnoi vae uyeyapo co Tumpa jei vae rupi, jare opaete cua reta yandepuere yaecha vae uyeyapo'ã mbae güi. Echa'ã ndei Tumpa uyapo mbove, mbaetɨ co mbae ave. \p \v 4 Abel güɨrovia Tumpa. Jáeramo umee Tumpa pe maemɨmba uyeyucacue. Cua icavi ete Tumpa pe jocua Caín umee Tumpa pe vae güi. Jare Tumpa uicuaaca umbujupi co Abel jocua umee Tumpa pe vae rupi. Jare yepe tẽi Abel umano, ẽrei jocua uyapo vae mbae uicuaaca yandeve. \p \v 5 Enoc güɨrovia Tumpa. Jáeramo Tumpa güɨraa ɨvɨ güi jecove reve. Mbaetɨ quía ipuere uvãe chupe. Echa'ã Tumpa güɨraa ɨvɨ güi. Echa'ã ndei Tumpa güɨraa mbove, Tumpa uicuaaca quirãi Enoc umbɨyerovia. \v 6 Ẽrei yarovia'ã yave Tumpa, yandepuere'ã yambɨyerovia. Echa'ã yarovia'ã yave ime co penti Tumpa, yandepuere'ã yaya jese. Jae ramiño vi yarovia'ã yave Tumpa uyecuaata co yandeve jecuaeño yaeca yave, yandepuere'ã yaya jese. \p \v 7 Noé güɨrovia Tumpa. Jáeramo uyapo chalana guasu jentarã reta oyepe vaerã ɨporu guasu güi. Echa'ã ndei ɨporu guasu uyeyapo mbove, Tumpa uicuaaca Noé pe uyeyapota co. Jáeramo Noé uyapo chalana guasu umbɨadora Tumpa ramo. Jare jocua uyapo vae rupi Noé uicuaaca ɨvɨ pegua reta icavi mbae vae uyapo vae reta co, jare Tumpa umbujupi ipurugüɨrovia jeco pegua. \p \v 8 Abraham güɨrovia Tumpa. Jáeramo uyapo Tumpa umɨmbeu chupe uyapo vaerã vae. Echa'ã Tumpa umɨmbeu chupe oo vaerã ambɨe ɨvɨ Tumpa umeeta imbaerã vae pe. Jayave Abraham oẽ oo jenta güi, yepe tẽi uicuaa'ã quetɨ oo vae. \v 9 Abraham güɨrovia Tumpa ramo, icoiño ɨvɨ Tumpa jei umeeta chupe vae pe jo carpa guacapi pegua pe. Jucuarãi uyecuaa jocua ɨvɨ jae imbae'ã co. Jae ramiño vi Isaac jare Jacob yugüɨreco joco pe jo guacapi pegua pe, yepe tẽi Tumpa jei chupe reta vi umeeta co jocua ɨvɨ imbaerã. \v 10 Echa'ã Abraham uãro oĩ uique vaerã tenta guasu Tumpa uyapo vae. Jocua tenta guasu ndarau opa. \p \v 11 Sara güɨrovia Tumpa. Jáeramo Tumpa umee chupe imembɨ vaerã. Jare Sara imembɨ, yepe tẽi ucuacuaa ete. Echa'ã güɨrovia Tumpa uyapota co jei uyapota vae. \v 12 Jáeramo jeta ete co Abraham iñemoñaa reta, yepe tẽi Abraham indechi ete ma. Jeta ete co yasɨtata ara re ñugüɨnoi vae reta jare jeta ete co ɨvɨcuĩti ɨ guasu jembeɨ pe oĩ vae. Jae ramiño vi jeta ete co Abraham iñemoñaa reta. \p \v 13 Cua reta umano güɨrovia reve Tumpa, yepe tẽi Tumpa ndeiño umee chupe reta jei umeeta chupe reta vae. Jae reta jei iyupe imbae'ã co cua ɨvɨ. Ẽrei uicuaa ɨma yave Tumpa uyapota co jei uyapota vae. \v 14 Jare jei reta yave iyupe cua ɨvɨ imbae'ã vae co, uipota jei uãro ñugüɨnoi ĩru ɨvɨ yugüɨreco pɨpe vaerã. \v 15 Añete co ipɨa pe uyemɨngueta yave jocua ɨvɨ Abraham oẽ oo chugüi vae re yugüɨraa ye vaerã joco pe, aramoi ipuereta tẽi yugüɨraa ye joco pe. \v 16 Ẽrei uipota reta ɨvɨ icavi ete jocua güi vae. Uipota penti ɨvɨ ara pegua. Jáeramo Tumpa imara'ã jee re. Echa'ã jee co Abraham jare Isaac jare Jacob iTumpa. Jare jae uyapo ma chupe reta tenta guasu jentarã. \p \v 17 Tumpa uipota uicuaa uyapota ra Abraham Tumpa jei chupe uyapo vaerã vae. Jáeramo Abraham uyucata tẽi Isaac umee vaerã Tumpa pe. Jucuarãi uyapo güɨrovia Tumpa ramo. Yepe tẽi Tumpa umee ma chupe jei umeeta chupe vae reta, ẽrei uyucata tẽi taɨ jae vaeño umee vaerã Tumpa pe. \v 18 Echa'ã Tumpa jei ma Abraham pe Isaac re cuarãi: “Nenoita niñemoñaa reta Isaac rupi.” Jucuarãi jei. \v 19 Abraham uicuaa jae uyuca yave taɨ, Tumpa ipuere umbɨjecove ye. Jare yandepuere yamɨjaanga cua uyeyapo vae, yae yave Abraham umbɨresive Isaac mano güi. \p \v 20 Isaac güɨrovia Tumpa. Jáeramo uyerure Tumpa pe umɨvendise vaerã Jacob jare Esaú uyeyapota chupe reta vae re. \p \v 21 Jacob güɨrovia Tumpa. Jáeramo umanota ma yave, uyerure Tumpa pe umɨvendise vaerã José taɨ reta mocui reve, jare umbɨadora Tumpa uyeco oĩ rambueve ipopoca re. \p \v 22 José güɨrovia Tumpa. Jáeramo umanota ma yave, jei Israel pegua reta pe oẽta co yugüɨraa Egipto güi, jare oyocui reta jetecue re. \p \v 23 Moisés tu jare ichɨ güɨrovia Tumpa. Jáeramo Moisés ichɨ güi oa ma yave, tu jare ichɨ oñomi jo pe mbapɨ yasɨ. Echa'ã uecha Moisés ipõra ete co, jare uquɨye'ã mburuvicha guasu Egipto pegua iporoyocui güi. \p \v 24 Moisés güɨrovia Tumpa. Jáeramo ucuacuaa ma yave, uipota'ã ico vaerã Faraón tayɨ imembɨrã. \v 25 Ipuere tẽi uyapo mbaeyoa uyembɨyerovia vaerã michi pegua. Ẽrei uipota ete jocua güi uiporara Tumpa imbae reta ndive. \v 26 Echa'ã Moisés güɨrovia icavi ete chupe uñererɨ̃roca vaerã Cristo jeco pegua opaete corepoti Egipto pe oĩ vae güɨnoi vaerã vae güi. Echa'ã uicuaa icavi ete co Tumpa umeeta chupe vae opaete corepoti Egipto pe oĩ vae güi. \p \v 27 Moisés güɨrovia Tumpa ramo, oẽ oo Egipto güi. Uquɨye'ã mburuvicha guasu güi, yepe tẽi mburuvicha guasu pochɨ ete chupe. Jare Moisés urupɨa ɨma ñana pe. Echa'ã yepe tẽi mbaetɨ quía ipuere uecha Tumpa, ẽrei jae ico quía uecha Tumpa vae ico rami. \v 28 Moisés güɨrovia Tumpa ramo, omboe Israel pegua reta pascua re. Jocua ara pe jae reta uɨpi jonque penti penti tugüɨ pe, agüɨye vaerã ángel uyuca taɨ tenondegua reta. Echa'ã jocua ángel uyuca Egipto pegua reta taɨ tenondegua vae reta. \p \v 29 Israel pegua reta güɨrovia Tumpa. Jáeramo Ɨ Guasu Pɨ̃ta jee vae uasa ɨvɨ utini vae rupi uasa rami. Ẽrei Egipto pegua reta uasa rambueve, ɨ ou ye chupe reta jare opa umbɨpɨtupa. \p \v 30 Israel pegua reta güɨrovia Tumpa ramo, Jericó iquẽsea ita pegua vae uyapara Israel pegua reta siete ara ma uyere jese yave. \p \v 31 Cuña aguasa rupi ico vae Rahab jee vae güɨrovia Tumpa. Jáeramo opaete Jericó pegua güɨrovia'ã Tumpa vae reta umano yave, Rahab umano'ã. Echa'ã jae umbɨresive cavi Israel pegua reta uipiãro yave Jericó. \p \v 32 Jeta ete ma che jae güɨrovia Tumpa vae reta re. Chepuere'ã ma amɨmbeu vaerã peve Gedeón, Barac, Sansón, Jefté, David, Samuel jare Tumpa iñee umɨmbeu vae reta regua. \v 33 Jae reta vi güɨrovia Tumpa. Jáeramo umɨamɨri mburuvicha guasu reta, uyapo jupi vae, Tumpa umee chupe reta jei umeeta chupe reta vae, jare Tumpa uyandareco jese reta agüɨye vaerã yaguapɨ̃ta reta uyuca. \v 34 Jae reta ombove tata tuicha vae reta. Amocue vae jovaicho reta uipota tẽi uyuca quɨsepucu pe, ẽrei ipuere'ã. Ipɨtu reta yave, Tumpa umee chupe reta mbaepuere. Jatangãtu ete reta uñerãro vaerã jare ombosi sundaro reta ambɨe ɨvɨ reta güi yugüeru uñerãro vaerã jae reta ndive vae. \v 35 Amocue cuña reta icuimbae uyeyucaca, jare Tumpa umbɨjecove ye güeru umanocue vae reta ipɨte güi, jae reta ipuere ye vaerã uyandareco cuña reta re. Ĩru vae reta uyeyucaca ɨvɨra pe. Uiporaraca chupe reta vae reta jei ipuere jecuae yugüɨreco cua ɨvɨ pe, uyapo yave jae reta jei chupe reta uyapo vaerã vae, ẽrei uipota'ã reta. Echa'ã uicuaa Tumpa umbɨjecove yeta güeru umanocue vae reta ipɨte güi jare jayave icavi eteta chupe reta cua ɨvɨ pe jecuae yugüɨreco vae güi. \v 36 Ĩru vae reta uiporara ete uñererɨ̃roca jare uñenupaca chicote pe yave. Jare ĩru vae reta uñeñonoca peresorɨru pe jare uyepocuaaca joco pe. \v 37 Amocue vae jovaicho reta uyapi ita pe uyuca. Ĩru vae reta jovaicho reta uyasɨa icúa rupi sierra pe uyuca. Ĩru vae reta uiporara jovaicho reta jei yave ipuere jecuae yugüɨreco cua ɨvɨ pe, uyapo yave jae reta jei chupe reta uyapo vaerã vae. Ĩru vae reta uyeyucaca quɨsepucu pe. Amocue vae uguata opaete que rupi jare jemimonde co jae ovecha ipirecue ani capura ipirecue. Mbaetɨ etei mbae güɨnoi reta. Uiporara ete reta. Jovaicho reta uyapo icavi mbae vae chupe reta. \v 38 Jocua güɨrovia Tumpa vae reta uguataguata ñana reta rupi jare ɨvɨtu guasu reta rupi, jare yugüɨreco ɨvɨcua tuicha vae reta pe. Ɨvɨ pegua reta iyoa ete. Jáeramo ipuere'ã uicuaa icavi ete co jocua güɨrovia Tumpa vae reta. \p \v 39 Opaete jocua reta umbɨyerovia Tumpa ipurugüɨrovia re. Ẽrei Tumpa umee'ã chupe reta jei umeeta chupe reta vae. \v 40 Echa'ã Tumpa uicuaa yande ñanoita co mbae icavi ete umeeta chupe reta vae güi vae, agüɨye vaerã jae reta uyembɨasaca ete ndei yande yayembɨasaca ete mbove. \c 12 \s1 Yarovia catu Jesús yanemborɨ vaerã \p \v 1 Jeta ete co güɨrovia Tumpa vae amɨmbeu peve vae reta. Jocua reta rupi yandepuere yaicuaa icavi co yandeve yarovia vaerã Tumpa. Jáeramo yamombo yandeyugüi opaete yanembaeyoa. Echa'ã mbaeyoa yanembɨavai ete. Yamɨjaanga penti ñeñocui. Ñañeñocuiñocui yave, icavi co yamombo vaerã yandeyugüi opaete poɨ vae, jare yasi vaerã ñamɨaguanta reve. Jae ramiño vi yaico yandepɨaguasu reve cua ɨvɨ pe. Echa'ã Tumpa umee yandeve yaico vaerã cua pe. \v 2 Jare yarovia catu Jesús yanemborɨ vaerã. Echa'ã Jesús ipurugüɨrovia tuicha ete opaete ĩru vae reta ipurugüɨrovia güi. Jae tuicha urupɨa umano vaerã curusu re. Joco pe oĩ rambueve, ĩru vae reta güɨrɨ̃ro, ẽrei jae jei'ã mbae ave jocua re. Echa'ã uicuaa taɨcue rupi uyerovia catuta co. Añave uguapɨ oĩ Tumpa iyɨpɨ pe iyacata cotɨ. \p \v 3 Pepɨa pe piyemɨngueta Jesús re, quirãi iyoa vae reta icavi mbae vae jei yave icotɨ, jae umɨaguanta. Echa'ã pepɨa pe piyemɨngueta yave jese, ndarau pecueri jare ndarau pepɨtu pepɨa pe. \v 4 Yepe tẽi piñerãro mbaeyoa ndive, ẽrei ndeiño piñerãro pemano vaerã. \v 5-6 Tumpa imiari peve penti tu imiari taɨ pe rami. Echa'ã Tumpa iñee pe uyecuatía oĩ cuarãi: \q1 “Cheraɨ, agüɨye ndepochɨ yandeYa uiporaraca ndeve yave agüɨye vaerã ndeyoa, \q1 jare agüɨye ndecueri yandeYa umɨmbeu ndeve nembaeyoa yave. \q1 Echa'ã yandeYa uiporaraca uau vae pe, agüɨye vaerã iyoa. \q1 Jucuarãi uiporaraca chupe, taɨrã uyapo yave.” \m Jucuarãi uyecuatía oĩ. Aramoi pe reta peacañɨ jocua güi. \v 7 Pemɨaguanta Tumpa jucuarãi uiporaraca peve yave. Echa'ã Tumpa jucuarãi uyapo, pe reta co jae taɨ reta ramo. Echa'ã tu reta uiporaraca taɨ pe jucuarãi. \v 8 Yaicuaa opaete taɨ reta uiporara jucuarãi. Jáeramo piporara'ã yave jucuarãi, pe reta jae'ã co taɨ ete reta. \v 9 Añete co, yanderu ɨvɨ pegua uiporaraca yandeve, agüɨye vaerã yandeyoa, jare yaicuaa icavi co uyapo. Jáeramo agüɨye etei yandepochɨ yandeRu ara pegua uiporaraca yandeve yave yaico vaerã icavi vae yayapo reve. \v 10 Echa'ã yanderu ɨvɨ pegua uiporaraca yandeve michi pegua jei vae rupiño. Ẽrei yandeRu ara pegua uiporaraca yandeve, agüɨye vaerã yandeyoa. Cua icavi co yandeve. Echa'ã jae iyoa mbae vae co. \v 11 Añete co, yaiporara ñaĩ yave, yandepɨatɨtɨ. Yayerovia'ã co. Ẽrei taɨcue rupi jocua yaiporara vae yanemborɨ yayapo vaerã jupi vae yandepɨacatu reve, ñamaeño yave Tumpa re yanemboe jese yaiporara vae rupi. \s1 Piyapɨsaca Tumpa jei vae re \p \v 12 Jáeramo agüɨye ma pecueri. Agüɨye ma pepɨtu. \v 13 Piyapo jupi vae, agüɨye vaerã ipɨtu vae opia Tumpa güi. Jucuarãi piyapo yave, pepuereta pemborɨ ipɨtu vae ipɨrãta vaerã. \p \v 14 Piñemɨatangãtu pepɨacatu vaerã opaete vae ndive, jare piñeñono tee vaerã Tumpa peguarã. Echa'ã uñeñono tee Tumpa peguarã vaeño ipuere uecha yandeYa Tumpa. \v 15 Jare piñemoa, agüɨye vaerã quía uyerova Tumpa ipɨacavi güi, jare agüɨye vaerã pembɨpɨ piñemɨtarẽɨ. Echa'ã piñemɨtarẽɨ yave, piyembɨavaita co jare jeta vae iyoata. \v 16 Jare piñemoa, agüɨye vaerã oĩ pepɨte pe aguasa uyapo vae, jare agüɨye vaerã oĩ quía güɨrɨ̃ro uñeñono tee Tumpa peguara vae. Esaú jucuarãi uyapo. Echa'ã Esaú umee tɨvɨ pe tembíu re Tumpa umeeta tẽi Esaú pe vae. Echa'ã Tumpa umeeta tẽi co chupe, Esaú co jae Isaac taɨ tenondegua ramo. \v 17 Jare picuaa quirãi taɨcue rupi Esaú uipota tẽi güɨnoi Tumpa umeeta tẽi chupe vae. Ẽrei Isaac jei chupe ipuere'ã co güɨnoi. Yepe tẽi uyerure jese uyao reve, ẽrei ipuere'ã etei mbae uyapo. Tu jecuaeño jei chupe ipuere'ã co güɨnoi. \p \v 18 Ẽrei pe reta mbaetɨ co Israel pegua ɨvɨtu guasu Sinaí iyɨpɨ pe ñugüɨnoi vae reta rami. Echa'ã jocua ɨvɨtu guasu ɨvɨ pegua co. Israel pegua reta ipuere oya jocua ɨvɨtu guasu re. Jocua ɨvɨtu guasu re tata jendɨ oĩ. Pɨ̃tumimbi oĩ jare ɨvɨtu ete joco pe. \v 19 Jare jae reta uyandu trompeta iñee jare Tumpa iñee. Jare Tumpa iñee uyandu ma yave, uyerure Moisés pe agüɨye vaerã Tumpa uyemɨngueta ye chupe reta. \v 20 Echa'ã Tumpa oyocui reta cuarãi: “Penti maemɨmba upɨ̃ro yave cua ɨvɨtu guasu re, piyapita co ita pe piyuca.” Cua mboroyocui yavai ete Israel pegua reta pe. \v 21 Opaete vae uquɨye ete uecha vae jeco pegua. Jare Moisés etei jei cuarãi: “Aquɨye ete. Arɨrɨ ete aquɨye ramo.” Jucuarãi jei. \p \v 22 Ẽrei pe reta peya ma ɨvɨtu guasu Sión re. Joco pe oĩ Tumpa imeño mai ico vae jenta guasu. Jae co Jerusalén ara pegua. Joco pe ñugüɨnoi vi jeta ete ángel reta. \v 23 Joco pe ñugüɨnoi vi opaete Tumpa uiparavo tecove ipɨau vae güɨnoi vaerã vae reta. Echa'ã Tumpa uicuatía jae reta jee ara pe. Opaete vae uyembatɨ joco pe. Jare joco pe oĩ vi Tumpa - jae uãata opaete vae. Jare joco pe ñugüɨnoi vi jupi vae reta iespíritu. Jae reta uyembɨasaca ete ma. \v 24 Jare joco pe oĩ vi Jesús. Echa'ã Jesús rupi ñanoi trato ipɨau vae. Jare joco pe oĩ vi Jesús jugüɨ jae yanderɨpi pɨpe vae. Jocua tugüɨ icavi ete tugüɨ Abel mbae uɨpi pɨpe vae güi. \p \v 25 Tumpa pemɨngueta oĩ. Piñemoa piyapo vaerã jae jei peve piyapo vaerã vae. Israel pegua reta uiporara uyapo'ã Tumpa ɨvɨ pe jei chupe reta uyapo vaerã vae ramo. Jae ramiño vi yande yaiporara eteta, yayapo'ã yave Tumpa jei yandeve yayapo vaerã vae. Echa'ã añave Tumpa umɨngueta oĩ ara güi. \v 26 Tumpa ɨvɨ pe umɨngueta yave, iñee umɨcãta ɨvɨ. Ẽrei añave jei cuarãi: “Tamɨcãta penti vese ye ɨvɨ jare ara.” Jucuarãi jei. \v 27 Jare cua penti vese ye jei vae uipota jei Tumpa umbaita co umɨcãta vae reta. Echa'ã Tumpa etei uyapo jocua reta. Jucuarãi uyapota Tumpa jecuaeño ñugüɨnoi vaerã ipuere'ã uñemɨcãta vae reta. \p \v 28 Jare Tumpa umee yandeve yaico vaerã iporoyocuia pe, jare iporoyocuia ipuere'ã uñemɨcãta. Jáeramo ñamee yasurupai Tumpa pe ipɨacavi re. Echa'ã Tumpa ipɨacavi rupi yandepuere yayeyocui chupe, jare jucuarãi yambɨyerovia. Jecuaeño yayeyocui chupe yambɨadora jare yaipɨu reve. \v 29 Echa'ã Tumpa co jae penti tata opaete mbaembae uapɨ vae rami. \c 13 \s1 Quirãi pembɨyerovia Tumpa \p \v 1 Cherɨvɨ reta, jecuaeño piyerau. \p \v 2 Jecuaeño pequɨrẽɨ pemɨngaru vaerã mboupa reta. Echa'ã jucuarãi amocue vae umɨngaru ángel reta uicuaa mbae reve. \v 3 Jecuaeño pemandúa peresorɨru pe ñugüɨnoi vae reta re, pemanduata tẽi co jese reta jae reta ndive peĩ yave rami. Amocue vae uiporara ñugüɨnoi ĩru vae reta uyapo icavi mbae vae chupe reta ramo. Pemandúa vi jese reta. Echa'ã pe reta vi pico cua ɨvɨ pe, jare aramoi ĩru vae reta uiporaracata peve vi jucuarãi. \p \v 4 Umenda vae reta jecuaeño tuyapo jupi vae güɨreco vae cotɨ. Agüɨye quía tuyuvanga menda re. Echa'ã Tumpa uãata aguasa uyapo vae reta jare menda re uyuvanga vae reta. \p \v 5 Agüɨye pico jecuaeño jeta corepoti pipota ete reve. Pemee yasurupai Tumpa pe mbaembae penoi vae re. Agüɨye piñemɨro ĩru vae pe jeta'ã mbaembae penoi ramo. Echa'ã Tumpa etei jei cuarãi: “Jecuaeño aicota nde ndive nomborɨ vaerã.” Jucuarãi jei. \v 6 Jáeramo yandepuere yae yaquɨye mbae reve cuarãi: \q1 “YandeYa chemborɨ. \q1 Ndarau aquɨye mbae güi. \q1 Ĩru vae reta ndarau ipuere mbae uyapo cheve chemɨnguɨye vaerã.” \m Jucuarãi yandepuere yae. \p \v 7 Piyapɨsaca cavi petenondegua reta iñee re. Echa'ã jae reta umɨmbeu peve Tumpa iñee. Pepurugüɨrovia jae reta upurugüɨrovia rami. Echa'ã picuaa quirãi jae reta yugüɨreco umbɨadoraca vaerã Tumpa. \v 8 Jesucristo uyepepɨca'ã etei. Iyɨpɨ güive jare jaeño mai pegua uyepepɨca'ã. \v 9 Ime amocue moromboe uyuavɨ vae ore ndoporomboe'ã jese vae. Agüɨye perovia jocua nunga moromboe. Echa'ã perovia yave, pepiata Tumpa güi. Icavi co ñañemɨmɨrãta vaerã yandepurugüɨrovia re Tumpa ipɨacavi rupi. Ndarau yandepuere ñañemɨmɨrãta yandepurugüɨrovia re mboroyocui reta tembíu regua rupi. Echa'ã ĩru vae reta uipota tẽi uñemɨmɨrãta ipurugüɨrovia re jocua rupi, ẽrei ipuere'ã. \p \v 10 Israel pegua reta jou maemɨmba uyeyucacue isoo Tumpa jo ɨvɨ pegua pe uñemeearenda pe. Yande vi ñanoi jocua maemɨmba uyeyucacue uñemeearenda rami vae, jare jae reta ipuere'ã uñemɨĩru yande ndive joco pe. \v 11 Echa'ã sacerdote tenondegua güɨraa maemɨmba uyeyucacue reta jugüɨ Lugar Santísimo japɨpe pe Israel pegua reta imbaeyoa reta re. Jayave ĩru vae reta güɨraa maemɨmba uyeyucacue reta isoo tenta reta güi ñana pe uapɨ. \v 12 Jáeramo Jesús vi umano uiporara reve tenta guasu güi ñana pe, ñaneñono tee vaerã Tumpa peguarã jae jugüɨ rupi. \v 13 Jáeramo yaeya yandeyugüi yandereco mai indechicue vae jare yaya Jesucristo re, yepe tẽi ĩru vae reta ñanererɨ̃ro güɨrɨ̃ro Jesús rami. \v 14 Echa'ã mbaetɨ ñanoi penti tenta guasu jaeño mai pegua oĩ vae cua ɨvɨ pe. Ẽrei ñaãro ñaĩ jocua tenta guasu oĩta vae. \v 15 Jáeramo jecuaeño yambɨadora Tumpa Jesús rupi, yambɨyerovia vaerã Tumpa. Cua uipota jei ñanemiari yave ĩru vae reta pe, yamɨmbeu chupe reta Tumpa regua. \v 16 Ẽrei agüɨye ñaneatẽɨ yayapo vaerã icavi vae jare ñamee vaerã mbaembae iparavete vae reta pe. Echa'ã cua yayapo yave, yambɨyerovia Tumpa. \p \v 17 Piyapɨsaca cavi petenondegua reta iñee re jare piyapo jae reta jei peve piyapo vaerã vae. Echa'ã jae reta uyandareco oĩ perecove re, jare uicuaa Tumpa uãata co iparavɨquɨ re. Jucuarãi piyapo yave, jae reta uparavɨquɨta Tumpa pe uyerovia reve, ipɨatɨtɨ mbae reve. Echa'ã ipɨatɨtɨ reve uparavɨquɨ yave Tumpa pe, ndarau icavi peve. \p \v 18 Piyerure Tumpa pe oreré. Echa'ã nduicuaa jecuaeño nduyapo icavi vae pecotɨ. Jecuaeño nduipota nduyapo jupi vae. \v 19 Jare che pumɨñera ete piyerure vaerã Tumpa pe, jae chemondo ye vaerã ɨmambae pepɨ. \s1 Tumpa ndiveño toĩ \p \v 20 Añave ayerure Tumpa mbɨacatu umee yandeve vae pe peré. YandeYa Jesús imbaepuere tuicha ete co, jare jae uyandareco yanderé penti ovecha reta iyandarecoa iovecha reta re uyandareco rami. YandeYa Jesús umano, Tumpa ipuere vaerã umee yandeve itrato opa mbae vae. Jáeramo Tumpa umbɨjecove ye güeru umanocue vae reta ipɨte güi. \v 21 Tumpa tuparavɨquɨ pepɨa pe, piyapo vaerã icavi vae, jare jucuarãi piyapo vaerã jei vae. Tumpa tuparavɨquɨ pepɨa pe Jesucristo rupi, pe reta piyapo vaerã jocua umbɨyerovia Tumpa vae. Jesucristo tuyembɨadoraca jaeño mai pegua. Amén. \p \v 22 Cherɨvɨ reta, che pumɨñera pepɨaguasu vaerã cua che jae peve piyapo vaerã vae re. Echa'ã mbovɨño aicuatía peve cua tupapire pe. \v 23 Tamɨmbeu peve cua: Yanderɨvɨ Timoteo oẽ ma peresorɨru güi. Aramoi jae oota ɨmambae pepɨ. Jare che aata jae jupíe. \p \v 24 Tumpa ndiveño toĩ opaete petenondegua reta jare opaete ĩru Tumpa oñono tee iyupeguarã vae reta. Italia pegua reta vi jei peve Tumpa ndiveño peĩ. \p \v 25 Tumpa tumee opaete peve ipɨacavi. Amén.