\id ROM \h ROMANO \toc1 Romano Carta Pauloba B̸ʌd̶a Djabarã Romanebema Itea \toc2 Romano \toc3 Romano \mt1 ROMANO \mt2 CARTA PAULOBA B̸ɅD̸A DJABARÃ ROMANEBEMA ITEA \ip Poa 56are Pauloba naʌ̃ cartada djabarã Roma purud̶ebema itea b̶ʌsia. Roma purud̶aa wãẽ́ b̶ad̶a bẽrã cartara b̶ʌsia idjid̶ebemada cawad̶amãrẽã. Jerusaleʌ̃naa wãi naẽna Corinto purud̶eba diabuesica b̶ʌa (Hecho 20:1-3). \ip Roma purud̶e djabarã judiorãda, judiorãẽ́ sid̶a baraasia. Judiorãba Ãcõrẽba Moisea diad̶a leyra ẽpẽ panabadjid̶aa baribʌrʌ judiorãẽ́ba ẽpẽnaca basía. Maʌ̃ bẽrã Pauloba naʌ̃ crĩcha dromada Romano 1:16-17d̶e b̶ʌsia: “Mʌ̃ra peracaa bed̶ea bia Jesucritod̶ebemada jaradiai carea, maʌ̃ bed̶ea ĩjãbʌdara Ãcõrẽba idji ʌb̶ʌad̶eba jũma ẽdrʌ edabari bẽrã; judiorãda, judiorãẽ́ sid̶a. Maʌ̃ bed̶ea biad̶eba Ãcõrẽba cawabi b̶ʌa sãwã ẽberãrãra jipa unubarida. Jesucritoda ĩjãsira mãwã unubaria.” \ip Pauloba naãrã b̶ʌsia judiorãba, judiorãẽ́ bid̶a cadjirua obada carea Ãcõrẽba cawa oida (1:18d̶eba ab̶a 3:20d̶aa). Maʌ̃are b̶ʌsia Ãcõrẽba idji biad̶eba Jesucrito ĩjãbʌdarã jipa unu b̶ʌd̶ebemada (3:21neba ab̶a 5:21naa). Maʌ̃are b̶ʌsia Ãcõrẽba Jesucrito ĩjã b̶eara idji Jaured̶eba ara idji itea bia b̶ʌbarida (6:1neba ab̶a 8:39d̶aa). Maʌ̃are b̶ʌsia zocãrã judiorãba Jesucritora ĩjãnaẽ́ panʌmĩna ewari ab̶a ĩjãnida (9:1neba ab̶a 11:36d̶aa). Maʌ̃are b̶ʌsia sãwã dadjirãra jipa nĩbad̶ida panʌda (12:1neba ab̶a 15:13d̶aa). Jĩrũare b̶ʌsia España druad̶aa wãi naẽna djabarã Romanebemada acʌd̶e wã quĩrĩã b̶ʌda (15:14-28). Pauloba jĩrũare b̶ʌd̶ara 16:1-27d̶e b̶ʌa. \c 1 \s1 Naʌ̃ cartad̶e Pauloba naãrã b̶ʌd̶a \p \v 1 Mʌ̃ra Pauloa, Jesucrito nezocaa. Ãcõrẽba mʌ̃ra edasia Jesucritoba diabued̶ada b̶amãrẽã idjab̶a b̶ʌsia bed̶ea bia Ãcõrẽnebemada jaradiad̶e wãmãrẽã. \p \v 2 Maʌ̃ bed̶ea biara Ãcõrẽba naẽnaed̶a diai jarasia. Idjid̶eba bed̶eabadarãba maʌ̃ra Idji Bed̶ead̶e b̶ʌsid̶aa. \v 3-4 Maʌ̃ bed̶ea biara idji Warrad̶ebemaa. Idji Warra dadjirã Boro Jesucritora naʌ̃ djarad̶e Israeld̶ebema boro David̶eba zed̶aa. Baribʌrʌ idji beu b̶ad̶ada ʌ̃rẽbasid̶e Ãcõrẽ Jaureba unubisia Ãcõrẽ Warra ʌb̶ʌa b̶ʌda. \p \v 5 Jesucritod̶eba Ãcõrẽba mʌ̃ra b̶ʌsia idjia diabued̶ada b̶amãrẽã. Idji biad̶eba mãwã b̶ʌsia jũma druazabemaba Jesucritoda ĩjãnamãrẽã, idji bed̶eada ĩjã od̶amãrẽã, idjab̶a idjida bia jarad̶amãrẽã. \v 6 Bãrã sid̶a Ãcõrẽba trʌ̃sia Jesucrito itea b̶ead̶amãrẽã. \p \v 7 Mʌ̃a naʌ̃ cartara b̶ʌbʌrʌa jũma Romanebema djabarã itea. Ãcõrẽba bãrãra quĩrĩã b̶ʌa idjab̶a trʌ̃sia idji ẽberãrãda b̶ead̶amãrẽã. Mʌ̃a quĩrĩã b̶ʌa dadjirã Zeza Ãcõrẽba dadjirã Boro Jesucrito ume ãdji biad̶eba bãrãra careba pananida idjab̶a necai b̶ai sid̶a dia pananida. \s1 Paulo Romanaa wã quĩrĩã b̶ad̶a \p \v 8 Naãrã mʌ̃a jaraya: Jesucritod̶eba mʌ̃a jũma bãrã carea Ãcõrẽa bia b̶ʌad̶a abaria bãrãba Jesucrito ĩjã panʌnebemada druazabemaba bed̶ea panʌ bẽrã. \v 9 Ãcõrẽba quĩrĩã b̶ʌra jũma mʌ̃ sod̶eba o b̶ʌa bed̶ea bia idji Warrad̶ebemada jaradia b̶ʌ bẽrã. Idjia cawa b̶ʌa mʌ̃a iwid̶ibʌrʌza bãrã carea iwid̶ibarida. \v 10 Mʌ̃a iwid̶ibaria idjia quĩrĩã b̶ʌbʌrʌ mʌ̃ra idu bãrã acʌd̶e wãbimãrẽã. \v 11 Wãrãda mʌ̃a bãrãra unu quĩrĩã b̶ʌa Ãcõrẽ Jaured̶eba carebai carea. Mãwã bãrãra zarea b̶ead̶ia. \v 12 Mʌ̃a quĩrĩã b̶ʌa dadjirãba ab̶arica Crito ĩjã panʌneba dji careba pananida zarea panani carea. \p \v 13 Djabarã, mʌ̃a quĩrĩã b̶ʌa bãrãba cawad̶ida wãrãda b̶arima zocãrã bãrãmaa wãida crĩcha b̶abarida. Baribʌrʌ wad̶ibid̶a poya wãẽ́ b̶ʌa. Bãrãmaa wã quĩrĩã b̶ʌa mʌ̃a jaradia b̶ʌd̶eba jãmabemarãba Jesucritoda ĩjãnamãrẽã dewara druad̶ebemarãba ĩjãped̶ad̶a quĩrãca. \v 14-15 Mʌ̃a bed̶ea bia Jesucritod̶ebemada jũmarãa jaradiaida b̶ʌa. Ne cawa b̶eaa, ne adua qued̶eaa, carta cawa b̶eaa, carta adua b̶eaa bid̶a jaradiaida b̶ʌa.\f + \fr 1:14-15 \fq Ne cawa b̶ea, ne adua qued̶ea.\ft Griego bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa “griegorãa idjab̶a ãĩbemarãa.”\f* Maʌ̃ carea bãrã Romanebemarãa bid̶a jaradiad̶e wã quĩrĩã b̶ʌa. \p \v 16 Mʌ̃ra peracaa bed̶ea bia Jesucritod̶ebemada jaradiai carea, maʌ̃ bed̶ea ĩjãbʌdara Ãcõrẽba idji ʌb̶ʌad̶eba jũma ẽdrʌ edabari bẽrã; judiorãda, judiorãẽ́ sid̶a.\f + \fr 1:16 \fq Judiorãda, judiorãẽ́ sid̶a.\ft Griego bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Naãrã judiorãda, maʌ̃are judiorãẽ́ sid̶a.”\f* \v 17 Maʌ̃ bed̶ea biad̶eba Ãcõrẽba cawabi b̶ʌa sãwã ẽberãrãra jipa unubarida. Jesucritoda ĩjãsira mãwã unubaria. Ãcõrẽ Bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: \q1 Ãcõrẽ quĩrãpita jipa b̶ʌra idji ĩjã b̶ʌd̶eba zocai b̶aya.\f + \fr 1:17 \ft Habacuc 2:4.\f* \s1 Ẽberãrã Ãcõrẽ quĩrãpita bed̶ead̶e panʌnebema \p \v 18 Ãcõrẽba bajãneba cawabi b̶ʌa cadjirua o b̶eara, jipaẽ́ b̶ea sid̶a idji quĩrũbid̶eba jũma cawa oida. Ãdjia cadjirua o panʌneba wãrã bed̶eara idu cawabid̶acaa. \v 19 Ãcõrẽnebema poya cawaida b̶ʌra ãdjirãba bio cawa panʌa, idjia cawabi b̶ʌ bẽrã. \v 20 Naʌ̃ ẽjũã od̶ad̶eba ʌ̃taa Ãcõrẽ ununacad̶ebemada ẽberãrãba ebud̶a unubadaa. Idjia od̶a acʌ panʌneba cawa panʌa idjira Ãcõrẽda idjab̶a ewariza ne jũma poya o b̶ʌda. Maʌ̃ carea cadjirua o b̶eaba poya jarad̶aẽ́a Ãcõrẽ adua panʌ bẽrã bed̶ead̶e panʌẽ́da. \v 21 Ãdjirãba Ãcõrẽra cawa panasid̶amĩna idjía bia bed̶ead̶aẽ́ basía idjab̶a bia b̶ʌad̶a ad̶aẽ́ basía. Ãtebʌrʌ crĩcha neẽ́ b̶ea quĩrãca crĩcha panesid̶aa. Mãwã ãdji crĩchara biẽ́ b̶eped̶a pãĩmane panesid̶aa. \v 22 Ãdjirãba crĩcha cawa b̶ead̶a asid̶amĩna crĩcha neẽ́ b̶easia. \v 23 Ãcõrẽ beuca bia quiruda igarasid̶aa. Maʌ̃be dadji beuida b̶ʌ zaca b̶ʌda od̶aped̶a maʌ̃gʌ́a bia bed̶ea panesid̶aa. Ĩbana za quĩrãca, animarã jĩrũ quĩmãrẽ b̶ea za quĩrãca, idjab̶a jãne wãbada animarã za quĩrãca od̶aped̶a maʌ̃gʌ́a bia bed̶ea panesid̶aa. \p \v 24 Maʌ̃ carea Ãcõrẽba iduaribisia ãdji soba cadjirua o quĩrĩã b̶ʌda od̶amãrẽã. Maʌ̃ bẽrã ãdjirãba mĩã perada o panesid̶aa. \v 25 Wãrã Ãcõrẽda igarad̶aped̶a sewadrʌ ẽpẽ panesid̶aa. Ãcõrẽba ne jũmada od̶amĩna idji cãyãbara idjia od̶adrʌ ẽpẽ panesid̶aa idjab̶a bia bed̶ea panesid̶aa. Baribʌrʌ dadjirãba ab̶abe Ãcõrẽabʌrʌ ewariza bia bed̶ead̶ida panʌa. Bia b̶ʌa mãwã b̶aida.\f + \fr 1:25 \fq Bia b̶ʌa mãwã b̶aida.\ft Griego bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa: “Amén.”\f* \p \v 26 Ãdjirãba sewada ẽpẽped̶ad̶a bẽrã Ãcõrẽba iduaribisia mĩã perada od̶amãrẽã. Wẽrãra umaquĩrã ume b̶aida b̶ʌda idu b̶ʌd̶aped̶a ab̶arica wẽrã ume panesid̶aa. \v 27 Ara maʌ̃ quĩrãca umaquĩrãra wẽrã ume b̶aida b̶ʌda idu b̶ʌd̶aped̶a ab̶arica umaquĩrãda dji awuad̶aped̶a mĩã perada o panesid̶aa. Maʌ̃ cadjirua o panʌ carea Ãcõrẽba ãdjirãra cawa oya idjia cawa oida b̶ʌ quĩrãca. \p \v 28 Ãdjirãba Ãcõrẽra igaraped̶ad̶a bẽrã idjia iduaribisia crĩcha cadjiruada ẽpẽnaped̶a mĩã oiẽ́ b̶eada o pananamãrẽã. \v 29 Ne jũma cadjiruada obadaa. Mĩã peraida b̶ʌda obadaa, ne jũma awuabadaa, djãrãra biẽ́ obadaa, djãrãba erob̶ʌ carea biẽ́ crĩchabadaa, mĩã beabadaa, caicayabadaa, djãrã cũrũgabadaa, djãrã biẽ́ jarabadaa, idjab̶a nẽbʌra obadaa. \v 30 Djãrã ẽcarraare biẽ́ bed̶eabadaa, Ãcõrẽra quĩrãmabadaa, idjab̶a djãrã quĩrãpita biẽ́ bed̶eabadaa. Ãdjirãra dji biara b̶ead̶a abadaa idjab̶a dji dromaana abadaa. Djãrã biẽ́ od̶i carea jʌrʌbadaa. Ãdji djibari bed̶eara ĩjãnacaa. \v 31 Cʌwʌrʌ zarea b̶eaa. Ãdjia bed̶ea b̶ʌped̶ad̶ara od̶acaa. Quĩrĩã neẽ́ b̶eaa, ãdji biẽ́ od̶ara quĩrãdoad̶acaa idjab̶a djãrãra quĩrã djuburiad̶acaa.\f + \fr 1:31 \fq Ãdji biẽ́ od̶ara quĩrãdoad̶acaa.\ft Griego bed̶ead̶e ebud̶a b̶ʌẽ́a.\f* \v 32 Ãdjirãba bio cawa panʌa Ãcõrẽba mãwã o b̶eara bio cawa oida.\f + \fr 1:32 \fq Ãcõrẽba mãwã o b̶eara bio cawa oida.\ft Griego bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Ãcõrẽba jara b̶ʌcãrĩa mãwã o b̶eara beud̶ida panʌda.”\f* Baribʌrʌ ara mãwã o nĩnaa idjab̶a dewararãba ab̶ari quĩrãca cadjirua obʌdad̶e bia crĩchabadaa. \c 2 \s1 Ãcõrẽba cawa oid̶ebema \p \v 1 Maʌ̃ba ni ab̶aʌba crĩchaiẽ́ b̶ʌa Ãcõrẽ quĩrãpita bed̶ead̶e b̶ʌẽ́da. Dji jipaara o b̶ʌad̶a a b̶ʌ bid̶a mãwã crĩchaiẽ́ b̶ʌa. Djãrãba cadjirua o b̶ʌda jarabʌrʌd̶e ara idjida jara b̶ʌa, idjia bid̶a ab̶ari quĩrãca obari bẽrã. \v 2 Dadjirãba cawa panʌa jũma cadjirua o b̶eara Ãcõrẽba jipa cawa obarida. \v 3 Maʌ̃ bẽrã djãrãba cadjirua o b̶ʌda ab̶aʌba jaraibʌrʌ, baribʌrʌ ab̶arica o b̶ʌbʌrʌ, idjia crĩchaiẽ́ b̶ʌa Ãcõrẽba cawa oẽ́da. \v 4 Mãwã crĩcha b̶ʌba igara b̶ʌa Ãcõrẽba quĩrã djuburia b̶ʌd̶ebemada, jũma droa b̶ʌd̶ebemada, idjab̶a cadjirua od̶a isabe cawa ocad̶ebemada. Idjia adua b̶ʌa Ãcõrẽba mãwã bio quĩrã djuburia b̶ʌda cadjiruada igaraped̶a idjimaa zemãrẽã. \p \v 5 Baribʌrʌ cʌwʌrʌ zarea b̶ʌ bẽrã idjia cadjiruada igaracaa Ãcõrẽmaa ze amaaba. Maʌ̃ carea Ãcõrẽba cawa oi ewarid̶e idji quĩrũbid̶eba wetara cawa oya. Maʌ̃ ewarid̶e Ãcõrẽba unubiya sãwã jũmarãda jipa cawa oida. \v 6 Idjia jũmarãa diaya ãdjia oped̶ad̶a quĩrãca. \v 7 Ʌ̃cʌrʌba biada o panʌa Ãcõrẽba ãdjida bia unumãrẽã, bia jaramãrẽã, idjab̶a ewariza idji ume zocai b̶ʌmãrẽã. Maʌ̃ ẽberãrãra Ãcõrẽba wãrãda b̶ʌya ewariza idji ume zocai pananamãrẽã. \v 8 Baribʌrʌ ʌ̃cʌrʌba crĩcha biẽ́ b̶ʌd̶eba djãrã cãyãbara biara b̶ead̶i carea jʌrʌbadaa. Maʌ̃ bẽrã wãrã bed̶eara ĩjã quĩrĩãnacaa idjab̶a cadjiruada obadaa. Maʌ̃ ẽberãrãra Ãcõrẽba idji quĩrũbid̶eba bio cawa oya. \v 9 Idjia cawa obʌrʌd̶e jũma cadjirua o b̶eara bia mĩga b̶ead̶ia idjab̶a sopua b̶ead̶ia. Judiorãda, judiorãẽ́ sid̶a mãwã b̶ead̶ia.\f + \fr 2:9 \fq Judiorãda, judiorãẽ́ sid̶a.\ft Griego bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Naãrã judiorãda, maʌ̃are judiorãẽ́ sid̶a.”\f* \v 10 Baribʌrʌ jũma bia o b̶eara Ãcõrẽba bia unuya, bia jaraya, idjab̶a necai b̶ʌya. Judiorãda, judiorãẽ́ sid̶a mãwã oya. \v 11 Ãcõrẽba ẽberãrãra jũmaena ab̶ari quĩrãca jipa cawa oya. \p \v 12 Ãcõrẽba Moisea diad̶a ley adua b̶eaba cadjiruara obada bẽrã maʌ̃ leyra adua panʌmĩna Ãcõrẽba cawa oya. Idjab̶a maʌ̃ ley cawa b̶eaba cadjiruara obada bẽrã Ãcõrẽba ara maʌ̃ leyd̶eba cawa oya. \v 13 Ley ũrĩ panʌneba ẽberãrãra Ãcõrẽ quĩrãpita jipa b̶eaẽ́a, ãtebʌrʌ ĩjã o panʌneba Ãcõrẽ quĩrãpita jipa b̶eaa. \v 14 Judiorãẽ́ba maʌ̃ leyra adua panʌmĩna ãdji crĩchad̶eba maʌ̃ leyba jara b̶ʌ quĩrãca ed̶aud̶e obadaa. Mãwã unubibadaa biada, cadjirua sid̶a cawa panʌda. \v 15 Ara ãdjia o panʌneba unubi panʌa maʌ̃ leyba jara b̶ʌra sod̶eba cawa panʌda. Ãdji crĩchad̶e cawa panʌa biada wa cadjiruada o panʌda, bed̶ead̶e panʌda wa bed̶ead̶e panʌẽ́da. \v 16 Jũmarãba ãdji sod̶e mẽrã eropanʌra Ãcõrẽba cawa oi ewarid̶e Jesucritod̶eba cawa oya. Mãwãya bed̶ea bia mʌ̃a jaradia b̶ʌba jara b̶ʌ quĩrãca. \s1 Ãcõrẽba Moisea diad̶a leyd̶eba judiorãra jipa b̶ead̶aẽ́a \p \v 17 Bãrã judiorãba dji biarãana abadaa. Ãcõrẽra biara cawa panʌana abadaa. Crĩcha panʌa ẽdrʌd̶ida Ãcõrẽba Moisea diad̶a leyra cawa panʌ bẽrã. \v 18 Maʌ̃ leyra eropanʌ bẽrã cawa panʌa Ãcõrẽba cãrẽda quĩrĩã b̶ʌda idjab̶a cãrẽda jipa b̶ʌda. \v 19 Bãrãba crĩcha panʌa Ãcõrẽ adua b̶earãa poya bia jaradia pananida daub̶errea b̶ea jipa edebʌda quĩrãca, pãĩmane b̶ea ʌ̃naanaa edebʌda quĩrãca. \v 20 Ãcõrẽba Moisea diad̶a leyra eropanʌ bẽrã crĩcha panʌa jũma necawaada eropanʌda idjab̶a wãrã bed̶ea sid̶a cawa panʌda. Maʌ̃ bẽrã crĩcha panʌa crĩcha neẽ́ b̶earãa, wad̶i bio adua b̶earãa bid̶a poya jaradia pananida. \v 21 Bãrãba dewararãa jaradia panʌbʌrʌ, ¿cãrẽ cãrẽã ara bãdub̶a jaradiad̶aẽ́? Bãrãba jaradiabadaa ne drʌacara b̶ʌda. Baribʌrʌ bãrãra ne drʌabadaa. \v 22 Bãrãba jaradiabadaa daunemacara b̶ʌda. Baribʌrʌ bãrãra daunemabadaa. Bãrãba quĩrĩãnacaa jʌwaba od̶a ãcõrẽa bia bed̶ead̶ida. Baribʌrʌ jʌwaba od̶a ãcõrẽ ded̶ebema nebiada drʌabadaa. \v 23 Ãcõrẽba Moisea diad̶a leyra bãrãba bio cawa panʌana abadaa. Baribʌrʌ maʌ̃ leyba jara b̶ʌ ĩjãnaẽ́ panʌ bẽrã, bãrã carea dewararãba Ãcõrẽnebemada biẽ́ bed̶eabadaa. \v 24 Maʌ̃ carea Ãcõrẽ Bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Judiorãẽ́ba Ãcõrẽra biẽ́ jarabadaa bãrãba biẽ́ obada carea.”\f + \fr 2:24 \ft Isaía 52:5; Ezequiel 36:20-23.\f* \p \v 25 Ãcõrẽba Moisea diad̶a leyda bãrãba ĩjã osid̶ara, bãrã cacua wẽãgod̶ada bia b̶ʌa Ãcõrẽ ẽberãrã bẽrã. Baribʌrʌ maʌ̃ leyra ĩjã od̶aẽ́bʌrʌ, bãrãra Ãcõrẽ quĩrãpita cacua wẽãgoẽ́ b̶ea quĩrãca panʌa.\f + \fr 2:25 \fq Cacua wẽãgoẽ́ b̶ea.\ft Maʌ̃ba jara b̶ʌa: “Ãcõrẽ ẽberãrãẽ́a.”\f* \v 26 Maʌ̃ne judioẽ́ba maʌ̃ leyra ĩjã o b̶ʌbʌrʌ, cacua wẽãgoẽ́ b̶ʌmĩna Ãcõrẽ quĩrãpita cacua wẽãgo b̶ʌ quĩrãca b̶ʌa. \v 27 Bãrã judiorãra cacua wẽãgobadaa unubid̶i carea Ãcõrẽ ẽberãrãda. Idjab̶a Ãcõrẽba Moisea diad̶a leyda cawa panʌa. Baribʌrʌ maʌ̃ leyra ĩjã od̶aẽ́ panʌa. Maʌ̃ bẽrã cacua wẽãgoẽ́ b̶ʌba maʌ̃ leyda ĩjã oibʌrʌ, cawabiya bãrãra judiorãmĩna bed̶ead̶e panʌda. \v 28 Judio arara ab̶abe naʌ̃ djarad̶eba mãwã b̶ʌẽ́a. Idjab̶a cacua wẽãgod̶a arara naʌ̃ djarad̶ebemaẽ́a.\f + \fr 2:28 \fq Judio araa idjab̶a cacua wẽãgod̶a araa.\ft Maʌ̃ba jara b̶ʌa: “Ãcõrẽ ẽberãrãa.”\f* \v 29 Ãtebʌrʌ sod̶e jipa b̶ʌra Ãcõrẽmaarã judio araa. Sod̶e jipa b̶ʌd̶ara Ãcõrẽmaarã cacua wẽãgod̶a araa. Ãcõrẽ Jaureba mãwã jipa b̶ʌbaria.\f + \fr 2:29 \ft Jeremia 4:4; Ezequiel 36:26-27.\f* Ãcõrẽba Moisea diad̶a ley ẽpẽ b̶ʌd̶eba jipa b̶aẽ́a. Sod̶e jipa b̶ʌra ẽberãrãba bia jarad̶acamĩna Ãcõrẽba bia jarabaria. \c 3 \p \v 1 Mʌ̃a mãwã jara b̶ʌ bẽrã bãrãba crĩcha panʌsicada judiora Ãcõrẽ quĩrãpita mãcuaẽ́ b̶ʌda. Crĩcha panʌsicada cacua wẽãgo b̶ʌ sid̶a mãcuaẽ́ b̶ʌda. \v 2 Mãwãẽ́a. Ne zocãrãneba judiorãra dji biarãa. Naãrã mʌ̃a jaraya mãwã panʌda Ãcõrẽba idji bed̶eara ãdjirãa diad̶a bẽrã. \v 3 Mãwãmĩna ʌ̃cʌrʌ ãdjirãnebemaba idji bed̶eara ĩjãnaẽ́ basía. ¿Maʌ̃gʌ carea Ãcõrẽba oi jarad̶ara oẽ́ca? \v 4 Mãwãẽ́a. Ãcõrẽba oi jarad̶ara wãrãda jũma oya. Ẽberãrãra jũmaena sewaid̶a b̶eamĩna Ãcõrẽra bed̶ea ab̶a b̶ʌa. Idji Bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: \q1 Bʌ bed̶eabʌrʌd̶e jũmarãba cawad̶ia bʌa jara b̶ʌra jipa b̶ʌda; \q1 ab̶aʌba bʌ biẽ́ jarabʌrʌd̶e bʌa cawabiya bʌra jipa b̶ʌda.\f + \fr 3:4 \ft Salmo 51:4.\f* \p \v 5 Mʌ̃ra bed̶eaya ẽberãrã bed̶eabada quĩrãca. Ʌ̃cʌrʌba jarabadaa cadjirua o panʌne Ãcõrẽra jipa b̶ʌda ebud̶a unubibadada. Maʌ̃ne Ãcõrẽba cawa oibʌrʌ, idjira jipa b̶ʌẽ́ana abadaa. ¿Dji mãwã jara panʌ́a cãrẽda jarad̶i? ¿Jarad̶ica Ãcõrẽra jipa b̶ʌẽ́da cadjirua o b̶eara cawa oi bẽrã? \v 6 ¡Wãrãda mãwãẽ́a! Ãcõrẽda jipa b̶ʌẽ́bara, ¿sãwã naʌ̃ ẽjũãnebemarãra jipa cawa ocasi? \v 7 Ʌ̃cʌrʌba jarabadaa sewa o panʌneba Ãcõrẽra sewa ocada ebud̶a unubibadada. Crĩchabadaa ãdjia sewa o panʌ carea ẽberãrãba Ãcõrẽa aud̶uara bia bed̶ead̶ida. Maʌ̃ bẽrã ãdjimaarã Ãcõrẽba cawa oiẽ́ b̶ʌa. \v 8 Mãwãra ¿dadjirãba aud̶uara cadjiruada od̶ida panʌca ẽberãrãba Ãcõrẽa aud̶uara bia bed̶ead̶amãrẽã? Ʌ̃cʌrʌba ãdji crĩcha cadjiruad̶eba jarabadaa daiba mãwã jaradia panʌda. Mãwã jara b̶eara Ãcõrẽba wãrãda biẽ́ b̶ʌida b̶ʌa. \s1 Ẽberã jipa b̶ʌra neẽ́a \p \v 9 Maʌ̃ bẽrã ¿cãrẽda jarad̶i? ¿Jarad̶ica dai judiorãda dewararã cãyãbara biara b̶eada? ¡Mãwãẽ́a! Mʌ̃a naʌ̃ cartad̶e cawabisia judiorãba, judiorãẽ́ bid̶a cadjiruara obadada. \v 10 Maʌ̃gʌd̶ebemada Ãcõrẽ Bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: \q1 Ẽberã jipa b̶ʌra ni ab̶a bid̶a neẽ́a. \q1 \v 11 Ni ab̶aʌba adua b̶ʌa cãrẽda jipa b̶ʌda. Ni ab̶aʌba Ãcõrẽra jʌrʌcaa. \q1 \v 12 Jũmarãba Ãcõrẽra igarasid̶aa. Jũmarãda Ãcõrẽ quĩrãpita biẽ́ panesid̶aa. \q1 Ni ab̶aʌba biada ocaa. Bia o b̶ʌra ni ab̶a bid̶a neẽ́a.\f + \fr 3:12 \ft Salmo 14:1-3.\f* \q1 \v 13 Ãdjia cadjirua bed̶eabadara beud̶a uria ewa nũmʌ quĩrãca b̶ʌa. Ãdji iteba sewada obadaa.\f + \fr 3:13 \ft Salmo 5:9.\f* \q1 Ãdjia jara panʌneba djãrãra biẽ́ obadaa damaba cabʌrʌ quĩrãca.\f + \fr 3:13 \ft Salmo 140:3.\f* \q1 \v 14 Djãrã quĩrãma panʌneba ãdji iteba biẽ́ jarabadaa.\f + \fr 3:14 \ft Salmo 10:7.\f* \q1 \v 15 Baridua carea mĩã beabadaa. \q1 \v 16 Ãdji wãbʌdaza djãrã bia pananada ãrĩnaped̶a bia mĩgabibadaa. \q1 \v 17 Djãrã ume necai b̶ead̶ira adua panʌa.\f + \fr 3:17 \ft Isaía 59:7-8.\f* \q1 \v 18 Ni maãrĩ bid̶a Ãcõrẽra wayad̶acaa.\f + \fr 3:18 \ft Salmo 36:1.\f* \m \v 19 Maʌ̃ bed̶ea Ãcõrẽ leyd̶e b̶ʌra dji ley ẽpẽ b̶earãa jara b̶ʌa. Mãwã ni ab̶aʌba poya jarad̶aẽ́a cadjirua neẽ́ b̶ʌda. Maʌ̃ leyd̶eba cawa panʌa jũma naʌ̃ ẽjũãnebemarãra Ãcõrẽ quĩrãpita bed̶ead̶e panʌda. \v 20 Wãrãda Ãcõrẽba Moisea diad̶a ley ĩjã o b̶ʌd̶eba ni ab̶aʌda Ãcõrẽ quĩrãpita jipa b̶aẽ́a. Maʌ̃ leyba cawabi b̶ʌa dadjia cadjiruada obadada. \s1 Ãcõrẽba Jesucritod̶eba ẽberãrã jipa unubaria \p \v 21 Baribʌrʌ id̶ira Ãcõrẽba cawabisia maʌ̃ ley od̶aẽ́ne sãwã ẽberãrãra jipa unubarida. Ãcõrẽba Moisea diad̶a leyd̶e idjab̶a Ãcõrẽneba bed̶eabadarãba b̶ʌped̶ad̶a cartad̶e bid̶a maʌ̃nebemada b̶ʌ́ b̶ʌa. \v 22 Ab̶aʌba Jesucritoda ĩjãsira Ãcõrẽba idjira jipa unubaria. Jesu ĩjãbʌdara idjia jũma mãwã jipa unubaria. Ni ab̶aʌda quĩrã awara unucaa. \v 23 Wãrãda jũmarãba cadjiruada obadaa. Maʌ̃ bẽrã Ãcõrẽ biya quirud̶ebemada ãĩ b̶eaa. \v 24 Baribʌrʌ Ãcõrẽba ni cãrẽ sid̶a obiẽ́ne idji biad̶eba ẽberãra jipa unubaria. Mãwã unubaria Jesucritoba idji beud̶ad̶eba cadjiruad̶ebemada ẽdrʌ b̶ʌd̶a bẽrã. \v 25 Ãcõrẽba Jesucritora b̶ʌsia cadjirua carea beumãrẽã. Dadjirã carea idji oara erozoasia. Maʌ̃ ĩjãbʌdad̶e Ãcõrẽba dadji cadjiruara quĩrãdoabaria. Jesucrito dadjirã cadjirua carea beud̶aba cawabi b̶ʌa Ãcõrẽba jipa cawa obarida. Crito zei naẽna cadjirua oped̶ad̶ara Ãcõrẽba jũma droa b̶ʌd̶eba cawa oẽ́ b̶asia. \v 26 Baribʌrʌ id̶ira Jesucritod̶eba Ãcõrẽba cadjiruara jũma jipa cawa obaria. Maʌ̃ bẽrã Ãcõrẽba Jesu ĩjãbʌdara jũma jipa unubaria. Mãwã ebud̶a b̶ʌa Ãcõrẽra ne jũmane jipa b̶ʌda. \p \v 27 Maʌ̃ bẽrã ¿cãrẽã ara dadjid̶ebemada bia bed̶ead̶i? Poya bia bed̶ead̶aẽ́a. ¿Sãwãẽrã? Poya bia bed̶ead̶aẽ́a, Ãcõrẽba Moisea diad̶a ley ĩjã o panʌneba idji quĩrãpita jipa panʌẽ́ bẽrã, ãtebʌrʌ Jesu ĩjã panʌneba dadjirãra idji quĩrãpita jipa panʌa. \v 28 Dadjirãba jaradia panʌa Jesuda ĩjã panʌ bẽrã Ãcõrẽba dadjirãra jipa unubarida. Ãcõrẽba Moisea diad̶a ley ĩjã o panʌneba dadjirãra idji quĩrãpita jipa b̶ead̶acaa. \p \v 29-30 ¿Ãcõrẽra ab̶abe judiorã Ãcõrẽca? ¿Idjira judiorãẽ́ Ãcõrẽẽ́ca? Wãrãda Ãcõrẽra ab̶abʌrʌ b̶ʌ bẽrã idjab̶a judiorãẽ́ Ãcõrẽa. Idjia jũma Jesu ĩjãbʌdara jipa unubaria. Cacua wẽãgo b̶eaba, cacua wẽãgoẽ́ b̶ea bid̶a Jesuda ĩjãsid̶ara jipa unubaria. \v 31 Jesuda ĩjã panʌ bẽrã ¿Ãcõrẽba Moisea diad̶a leyra igara panʌca? Mãwãẽ́a, ãtebʌrʌ maʌ̃ leyba jara b̶ʌra obadaa. \c 4 \s1 Abrahaʌ̃ba Ãcõrẽ ĩjãna \p \v 1 ¿Cãrẽda jarad̶i drõã naẽnabema Abrahaʌ̃nebemada? ¿Sãwã Ãcõrẽba jipa unusi? \v 2 Abrahaʌ̃ba ne bia o b̶ʌd̶eba Ãcõrẽ quĩrãpita jipa b̶ad̶abara, ara idjid̶ebemada poya bia bed̶eacasia. Baribʌrʌ wãrã arada ni cãrẽ sid̶a oẽ́ basía Ãcõrẽ quĩrãpita bia bed̶eai carea. \v 3 Ãcõrẽ Bed̶ead̶e nãwã jara b̶ʌa: “Abrahaʌ̃ba Ãcõrẽra ĩjãsia. Maʌ̃ carea Ãcõrẽba idjira jipa unusia.”\f + \fr 4:3 \ft Genesi 15:6.\f* \v 4 Ab̶aʌba trajuda oibʌrʌ, idjia edabʌrʌra bari edaẽ́a, ãtebʌrʌ idji trajubari dji boroba diaya. \v 5 Baribʌrʌ Ãcõrẽ quĩrãpita jipa b̶ai carea ne oẽ́ b̶ʌba Ãcõrẽda ĩjãibʌrʌ, Ãcõrẽba maʌ̃ ẽberãra jipa unuya. Cadjirua o b̶eaba Ãcõrẽda ĩjãsid̶ara Ãcõrẽba jipa unubaria. \v 6 Ara maʌ̃ quĩrãca Daviba jarasia: Ãcõrẽ quĩrãpita jipa b̶ai carea ne oẽ́ b̶ʌra Ãcõrẽba jipa unusira bio bia b̶aya. \v 7 Nãwã jarasia: \q1 Ẽberãrãba Ãcõrẽ ley ĩjã od̶aẽ́ pananada idjab̶a cadjirua oped̶ad̶ada Ãcõrẽba quĩrãdoasira bio bia panania. \q1 \v 8 Ẽberãba cadjirua od̶a carea Ãcõrẽba bed̶ead̶e b̶ʌẽ́ana aibʌrʌ, maʌ̃ ẽberãra bio bia b̶aya.\f + \fr 4:8 \ft Salmo 32:1-2.\f* \p \v 9 Maʌ̃ba ¿ab̶abe cacua wẽãgo b̶eadrʌ bio bia pananica? ¿Cacua wẽãgoẽ́ b̶ea sid̶a bio bia pananaẽ́ca? Daiba jarasid̶aa Abrahaʌ̃ba Ãcõrẽra ĩjãna bẽrã Ãcõrẽba idjira jipa unusida. \v 10 Baribʌrʌ ¿Ãcõrẽba idjira sãʌ̃be jipa unusi? ¿Jipa unusica idji cacua wẽãgod̶acarea wa wẽãgoi naẽna? Wãrãda idji cacua wẽãgoi naẽna Ãcõrẽba idjira jipa unusia. \v 11 Abrahaʌ̃ba Ãcõrẽra ĩjãna bẽrã, cacua wẽãgoẽ́ b̶ad̶amĩna Ãcõrẽba idjira jipa unusia. Maʌ̃ cawabi carea Abrahaʌ̃ba jĩrũare idji cacuara wẽãgosia.\f + \fr 4:11 \ft Genesi capítulo 17.\f* Cacua wẽãgoẽ́ b̶eaba Ãcõrẽda ĩjãnibʌrʌ, Abrahaʌ̃ra ãdjirã zezaa, ab̶ari quĩrãca ĩjã panʌneba Ãcõrẽba jipa unu b̶ʌ bẽrã. \v 12 Idjab̶a Abrahaʌ̃ba idji cacua wẽãgoi naẽna ĩjã b̶ad̶a quĩrãca cacua wẽãgo b̶eaba ĩjãnibʌrʌ Abrahaʌ̃ra ãdjirã zezaa. \p \v 13 Ãcõrẽba Abrahaʌ̃a, idjid̶eba zed̶i ẽberãrãa bid̶a naʌ̃ ẽjũãra diayad̶a asia. Baribʌrʌ mãwã jaraẽ́ basía Abrahaʌ̃ba idji leyda ĩjã od̶a bẽrã. Ãtebʌrʌ mãwã jarasia Abrahaʌ̃ra jipa ununa bẽrã. Mãwã jipa unusia Abrahaʌ̃ba idjida ĩjãna bẽrã. \v 14 Ãcõrẽba Moisea diad̶a ley ĩjã o b̶eaba Ãcõrẽba diai jarad̶ara edabʌdabara, dadji quĩrĩãbe Critora ĩjã panacasid̶aa idjab̶a Ãcõrẽba diai jarad̶ara edad̶aẽ́ bacasia. \v 15 Maʌ̃ leyd̶eba Ãcõrẽba cawa oya. Wãrãda leyda neẽ́ bad̶abara, dadjirãra maʌ̃ ley igarabʌda carea bed̶ead̶e pananaẽ́ bacasia. \p \v 16 Ãcõrẽba diai jarad̶ara dadjirãba edad̶ia idjida ĩjã panʌ bẽrã. Ãcõrẽba idji biad̶eba maʌ̃ra bari dia b̶ʌa. Maʌ̃ bẽrã jũma Abrahaʌ̃ ẽberãrãba maʌ̃ra wãrãda edad̶ia. Ãcõrẽba Moisea diad̶a leyd̶eba panʌba Ãcõrẽda ĩjã panʌbʌrʌ maʌ̃ra edad̶ia. Baribʌrʌ ab̶abe ãdjiabʌrʌ edad̶aẽ́a, ãtebʌrʌ judiorãẽ́ bid̶a Abrahaʌ̃ quĩrãca Ãcõrẽda ĩjãnibʌrʌ edad̶ia. Mãwã Abrahaʌ̃ra jũma dadjirã, dji Ãcõrẽ ĩjã b̶ea zezaa. \v 17 Ãcõrẽ Bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Mʌ̃a bʌra b̶ʌsia zocãrã puru b̶ea zezada b̶amãrẽã.”\f + \fr 4:17 \ft Genesi 17:5.\f* Wãrãda Ãcõrẽ quĩrãpita Abrahaʌ̃ra jũma dadjirã, dji Ãcõrẽ ĩjã b̶ea zezaa. Ãcõrẽba beuped̶ad̶ara ʌ̃rẽbabibaria idjab̶a ne neẽ́nebemada obaria. Ara maʌ̃ Ãcõrẽda Abrahaʌ̃ba ĩjã b̶asia. \p \v 18 Ãcõrẽba nãwã jarasia: “Bʌd̶eba yõbʌdarãda zocãrã duanania.”\f + \fr 4:18 \ft Genesi 15:5.\f* Abrahaʌ̃ba poya warra unuẽ́da cawa b̶ʌmĩna ĩjãsia Ãcõrẽba warra unubida idjia jarad̶a quĩrãca. Mãwã ĩjã b̶ʌd̶eba zocãrã puru b̶ea zezada b̶esia Ãcõrẽba jarad̶a quĩrãca. \v 19 Warra unui carea jũmawãyã drõãda b̶ʌmĩna Abrahaʌ̃ba maʌ̃gʌra wad̶ibid̶a bio ĩjã b̶asia. Idjira berara cien poa b̶asia. Idji quima Sara sid̶a warra tocada cawa b̶ʌmĩna Abrahaʌ̃ba wad̶ibid̶a bio ĩjã b̶asia. \v 20 Idjia ni maãrĩ bid̶a crĩchaẽ́ basía Ãcõrẽba diai jarad̶ara diaẽ́da. Ãtebʌrʌ sod̶eba wãrãda bio ĩjã b̶asia idjab̶a Ãcõrẽa bia bed̶eabadjia. \v 21 Idjia cawa b̶asia Ãcõrẽba oi jarad̶ara wãrãda jũma poya oida. \v 22 Abrahaʌ̃ba mãwã ĩjãna bẽrã Ãcõrẽba jipa unusia.\f + \fr 4:22 \ft Genesi 15:6.\f* \v 23 Ãcõrẽ Bed̶ead̶e mãwã b̶ʌ́ b̶ʌa. Baribʌrʌ maʌ̃ bed̶eara ab̶abe idjid̶ebemada bed̶ea b̶ʌẽ́a. \v 24 Ãtebʌrʌ dadjirãnebema sid̶a bed̶ea b̶ʌa, dadjirãba ĩjã panʌneba Ãcõrẽba jipa unu b̶ʌ bẽrã. Ãcõrẽba dadji Boro Jesura beu b̶ad̶ada ʌ̃rẽbabisia. Ara maʌ̃ Ãcõrẽda dadjirãba ĩjã panʌa. \v 25 Idjia Jesura b̶ʌsia dadjirã cadjirua carea beumãrẽã. Maʌ̃be beu b̶ad̶ada ʌ̃rẽbabisia dadjirãra idji quĩrãpita jipa b̶ʌi carea. \c 5 \s1 Jesud̶eba dadjirãra Ãcõrẽ ume necai duanʌa \p \v 1 Jesucritoda ĩjã panʌ bẽrã Ãcõrẽba dadjirãra jipa unu b̶ʌa. Maʌ̃ bẽrã dadjirã Boro Jesucritod̶eba Ãcõrẽ ume necai duanʌa. \v 2 Maʌ̃ awara Jesucrito ĩjã panʌ bẽrã Ãcõrẽba idji biad̶eba dadjirãra ewariza carebabaria. Idjab̶a b̶ʌsrid̶a panʌa cawa panʌ bẽrã Ãcõrẽ biya quirud̶ebemada edad̶ida. \v 3 Maʌ̃ awara dadjirã bia mĩga panʌne b̶ʌsrid̶a panabadaa cawa panʌ bẽrã maʌ̃gʌd̶eba biara droa cawad̶ida. \v 4 Maʌ̃ droa panʌneba cawa panʌa Ãcõrẽba dadjirãra bia unu b̶ʌda. Maʌ̃gʌd̶eba cawa panʌa Ãcõrẽ bia quirud̶ebemada edad̶ida. \v 5 Maʌ̃ra sewaẽ́a, ãtebʌrʌ wãrãda edad̶ia. Mãwã cawa panʌa Ãcõrẽba idji Jaureda dadjirãa diad̶a bẽrã. Idji Jaured̶eba dadjirã sod̶e cawabi b̶ʌa dadjirãra wãrãda bio quĩrĩã b̶ʌda. \p \v 6 Dadjirã cadjiruad̶ebemada poya ẽdrʌd̶aẽ́ panasid̶ad̶e Ãcõrẽba b̶ʌd̶a ewarid̶e Critora dadjirã dji cadjiruarã carea beusia. \v 7 Zarea b̶ʌa ẽberã jipa b̶ʌ carea ab̶aʌba ara idjida idu beabida. Ãĩbẽrã ẽberã bia carea ab̶aʌba ara idjida idu beabisicada. \v 8 Baribʌrʌ Ãcõrẽba dadjirãra bio quĩrĩã b̶ʌda unubisia wad̶i cadjiruad̶e panʌne Critora dadjirã carea beud̶a bẽrã. \v 9 Crito oa erozoad̶ad̶eba Ãcõrẽba dadjirãra jipa unu b̶ʌa. Maʌ̃ bẽrã Critod̶eba dadjirãra Ãcõrẽba cawa oid̶ebemada wãrãda ẽdrʌd̶ia. \v 10 Dadjirã wad̶ibid̶a Ãcõrẽ ume dji quĩrũda b̶easid̶e idji Warra beud̶ad̶eba dadjirãra idji ume bia b̶ʌsia. Mãwã dadjirãra wãrãda ẽdrʌd̶ia Critora zocai b̶ʌ bẽrã. \v 11 Maʌ̃ awara dadjirã Boro Jesucritod̶eba Ãcõrẽ ume bia panʌ bẽrã idjid̶eba Ãcõrẽ ume b̶ʌsrid̶a panʌa. \s1 Adaʌ̃ idjab̶a Crito \p \v 12 Ẽberã ab̶aʌd̶eba cadjiruara naʌ̃ ẽjũãne zesia. Idjab̶a maʌ̃ cadjiruad̶eba dadji beud̶ira zesia. Jũmarãba cadjiruada obada bẽrã beubadaa. \v 13 Ãcõrẽba Moisea idji ley diai naẽna ẽberãrãba naʌ̃ ẽjũãne cadjiruara obadjid̶aa. Baribʌrʌ maʌ̃ ley neẽ́ b̶ad̶a bẽrã jaraca basía ẽberãba cadjirua o panʌ carea bed̶ead̶e panʌda. \v 14 Mãwãmĩna Adaʌ̃ ewarid̶eba ab̶a Moise ewarid̶aa ẽberãrãda beusid̶aa cadjiruara obadjid̶a bẽrã. Baribʌrʌ Adaʌ̃ba cadjirua od̶a quĩrãca od̶aẽ́ basía. Adaʌ̃ba igarasia Ãcõrẽba idjía ebud̶a jarad̶ara baribʌrʌ ãdjirãba mãwã od̶aẽ́ basía. \p Adaʌ̃neba jũmarãda biẽ́ panena quĩrãca dji zeida b̶ad̶ad̶eba jũmarãda poya bia panesid̶aa.\f + \fr 5:14 \ft Griego bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Adaʌ̃ra dji zeida b̶ad̶a quĩrãca b̶asia.”\f* \v 15-16 Wãrãda ẽberã ab̶aʌba cadjirua od̶a carea jũmarãda beusid̶aa. Baribʌrʌ ẽberã ab̶aʌd̶eba Ãcõrẽba idji biad̶eba zocai b̶aida bari diasia jũmarãda zocai b̶ead̶amãrẽã.\f + \fr 5:15-16 \fq Jũmarã.\ft Griego bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa “zocãrã.”\f* Jesucritoba idji biad̶eba dadjirã itea od̶ara Adaʌ̃ba cadjirua od̶ad̶eba zed̶a cãyãbara ʌb̶ʌara b̶ʌa. Maʌ̃ bẽrã Ãcõrẽba bari dia b̶ʌra Adaʌ̃ba cadjirua od̶ad̶eba zed̶a quĩrãca b̶ʌẽ́a. Maʌ̃ awara Adaʌ̃ba cadjirua ab̶abe od̶a carea Ãcõrẽba cawa oped̶a jũmarãda bed̶ead̶e panʌana asia. Baribʌrʌ ẽberãrãba cadjiruada zocãrã oped̶ad̶amĩna Ãcõrẽba ni cãrẽ sid̶a obiẽ́ne idji biad̶eba ãdjirãra jipa unubaria. \v 17 Wãrãda ẽberã ab̶aʌba cadjirua od̶ad̶eba jũmarãda beubadaa. Baribʌrʌ dewara ẽberãda b̶ʌa, Jesucritoda. Idjid̶eba Ãcõrẽba ni cãrẽ sid̶a obiẽ́ne ẽberãrãra jipa unubaria. Idji biad̶eba bio carebabaria. Ãcõrẽba mãwã erob̶ʌra Jesucritod̶eba ewariza idji ume zocai panania. \p \v 18 Wãrãda ẽberã ab̶aʌba cadjirua od̶a carea Ãcõrẽba cawa oped̶a jũmarãda bed̶ead̶e panʌana asia. Idjab̶a ẽberã ab̶aʌba jipa od̶a carea Ãcõrẽba jũmarãda poya jipa unuya ewariza idji ume zocai pananamãrẽã. \v 19 Wãrãda ẽberã ab̶aʌba Ãcõrẽba jarad̶ara ĩjã od̶aẽ́ bẽrã zocãrã ẽberãra dji cadjiruarãda panesid̶aa. Idjab̶a ẽberã ab̶aʌba jũma ĩjã od̶a bẽrã zocãrã ẽberãra Ãcõrẽba jipa unuya. \p \v 20 Ãcõrẽba Moisea idji leyra diasia ẽberãrãba cawad̶amãrẽã cadjiruara zocãrã obadada. Baribʌrʌ ẽberãrãba cadjiruara biara osid̶ad̶e Ãcõrẽba idji biad̶eba biara quĩrã djuburiasia. \v 21 Wãrãda ẽberãrãba cadjiruada obada bẽrã beubadaa. Baribʌrʌ Ãcõrẽba idji biad̶eba ẽberãrãra jipa unubaria dadjirã Boro Jesucritod̶eba ewariza idji ume zocai pananamãrẽã. \c 6 \s1 Cadjiruad̶ebema ẽdrʌped̶ad̶a \p \v 1 ¿Maʌ̃nebemada sãwã crĩcha panʌ? ¿Dadjirãra wad̶ibid̶a cadjiruad̶e nĩbad̶ica Ãcõrẽba idji biad̶eba biara quĩrã djuburiamãrẽã? \v 2 ¡Wãrãda mãwã od̶iẽ́ panʌa! Dadjirãra cadjiruad̶ebemada beusid̶aa. Maʌ̃ bẽrã ¿sãwã cadjiruad̶e nĩbad̶i? \v 3-4 Bãrãba cawa panʌa borocuesid̶ad̶e unubisid̶ada Crito ume ãbaa panʌda. Mãwã unubisid̶aa idji ume beusid̶ada idjab̶a jousid̶ada. Maʌ̃be dadjirã Zeza Ãcõrẽba idji ʌb̶ʌa waib̶ʌa b̶ʌd̶eba Crito ʌ̃rẽbabid̶a quĩrãca dadjirã sid̶a ʌ̃rẽbabisia zocai b̶ai djiwid̶id̶e nĩbad̶amãrẽã. \p \v 5 Dadjirãra Crito ume beusid̶a bẽrã idji ʌ̃rẽbad̶a quĩrãca zocai b̶ai djiwid̶id̶e nĩbad̶ia. \v 6 Dadjirãba cawa panʌa dadji crĩcha drõãra beusida Crito ume crud̶e cachid̶a quĩrãca. Mãwãbʌrʌ dadjirã crĩcha drõãba naʌ̃ cacuaba cadjirua o quĩrĩã b̶ʌda waa poya obiẽ́a. Dadjirãra waa cadjirua nezocarãẽ́a. \v 7 Wãrãda ab̶aʌda Crito ume ãbaa beusibʌrʌ, cadjiruad̶ebemada ẽdrʌsia.\f + \fr 6:7 \fq Cadjiruad̶ebemada ẽdrʌsia.\ft Griego bed̶ead̶e maʌ̃ba idjab̶a jara b̶ʌa: “Cadjirua o b̶ʌd̶ebemada Ãcõrẽba jipa b̶ʌsia.”\f* \p \v 8 Dadjirãra Crito ume ãbaa beuped̶ad̶a bẽrã ĩjã panʌa idji ume zocai pananida. \v 9 Dadjirãba cawa panʌa Critora beu b̶ad̶ada ʌ̃rẽbad̶a bẽrã waa beuẽ́da. Beuba idjira waa poyaẽ́a. \v 10 Crito b̶arima ab̶a beud̶aba jũma cadjiruada poyasia. Idjira waa beuẽ́a ãtebʌrʌ Ãcõrẽ itea zocai b̶ʌa. \v 11 Ara maʌ̃ quĩrãca cawad̶ida panʌa bãrãra cadjiruad̶ebemada beusid̶ada idjab̶a dadjirã Boro Jesud̶eba Ãcõrẽ itea zocai panʌda. \p \v 12 Maʌ̃ bẽrã cadjiruara idu bãrã boro babirãnadua. Mãwã bãrã cacua beuida b̶ʌba cadjirua o quĩrĩã b̶ʌda od̶aẽ́a. \v 13 Bãrã cacuaa idu cadjiruara obirãnadua. Ãtebʌrʌ ara bãdjida Ãcõrẽa diad̶adua. Bãrãra cadjiruad̶e beu pananada Ãcõrẽ itea zocai panesid̶aa. Maʌ̃ bẽrã bãrã cacuada Ãcõrẽa diad̶adua jipa od̶i carea. \v 14 Ãcõrẽba idji biad̶eba bãrãra ẽdrʌ b̶ʌd̶a bẽrã idjab̶a Ãcõrẽba Moisea diad̶a leyd̶eba panʌẽ́ bẽrã, cadjiruara bãrã boroda b̶aiẽ́ b̶ʌa. \s1 Jipa od̶id̶ebema \p \v 15 ¿Maʌ̃nebemada sãwã crĩcha panʌ? Ãcõrẽba idji biad̶eba dadjirãra ẽdrʌ edad̶a bẽrã idjab̶a dadjirãra Moisea diad̶a leyd̶eba panʌẽ́ bẽrã ¿cadjiruada od̶ida panʌca? ¡Mãwãẽ́a! \v 16 Bãrãba cawa panʌa ara bãdjida djãrã nezocada b̶ead̶i carea diad̶ibʌrʌ, dji boroba jarabʌrʌra jũma ĩjã od̶ida panʌa. Ara maʌ̃ quĩrãca bãrãba cadjiruara bãrã boroda b̶ʌd̶ibʌrʌ, cadjiruara od̶aped̶a beud̶ia. Baribʌrʌ Ãcõrẽda bãrã boroda b̶ʌd̶ibʌrʌ, idji bed̶ea ĩjã obʌdad̶e jipa nĩbad̶ia. \v 17 Naẽna bãrãra cadjirua nezocarã basía. Baribʌrʌ jũma Ãcõrẽnebema jaradiaped̶ad̶ara sod̶eba ĩjã o panʌ bẽrã mʌ̃a Ãcõrẽa bia b̶ʌad̶a abaria. \v 18 Bãrãra cadjiruad̶ebemada ẽdrʌd̶aped̶a Ãcõrẽ nezocarãda panesid̶aa jipa od̶i carea. \p \v 19 Mʌ̃a mãwã nezocad̶ebemada bed̶ea b̶ʌa naʌ̃ crĩchada jaradiai carea. Ara bãdjid̶eba cawad̶ida zarea b̶ʌ bẽrã mãwã jaradia b̶ʌa. Wãrãda naẽna bãrãba ara bãdjida b̶ʌsid̶aa cadjirua nezocada b̶ead̶i carea. Mãwã bãrãba mĩã peraid̶ebemada, jũma cadjirua sid̶a ewariza wetara o panabadjid̶aa. Baribʌrʌ id̶ira Ãcõrẽ nezocarã bẽrã ara bãdjida b̶ʌd̶adua jipa od̶i carea. Mãwãbʌrʌ Ãcõrẽ itea bia b̶ead̶ia. \v 20 Bãrãra cadjirua nezocarã basid̶e jipa od̶ida crĩchad̶aca basía. \v 21 Baribʌrʌ cadjirua o panʌneba ¿cãrẽ biada edasid̶a? ¿Mãwã o panana carea id̶ira quĩrã pera panʌẽ́ca? Cadjirua o panʌ carea ẽberãrãra beud̶ia. \v 22 Id̶ira bãrãra cadjiruad̶ebemada ẽdrʌped̶ad̶a bẽrã Ãcõrẽ nezocada panesid̶aa. Mãwã bãrãra Ãcõrẽ itea bia panesid̶aa. Maʌ̃ bẽrã idji ume ewariza zocai panania. \v 23 Wãrãda cadjirua o panʌ carea ẽberãrãra beud̶ia. Baribʌrʌ dadjirã Boro Jesucritod̶eba Ãcõrẽba ewariza zocai b̶aida bari dia b̶ʌa. \c 7 \s1 Mĩã amacara panʌ leyd̶eba Pauloba jaradiad̶a \p \v 1 Djabarã, Ãcõrẽba Moisea diad̶a leyra cawa panʌ bẽrã maʌ̃ leyd̶eba mʌ̃a bãrãa bed̶eaya. Bãrãba cawa panʌa ab̶abe zocai panʌnebʌrʌ dadjirãra maʌ̃ leyd̶eba panʌda. \v 2-3 Naʌ̃ quĩrãca b̶ʌa. Maʌ̃ leyba jara b̶ʌa wẽrã quima bara b̶ʌra idji quima zocai b̶ʌd̶e idji ume b̶aida b̶ʌda. Idji quima wad̶i zocai b̶ʌd̶e maʌ̃ wẽrãba dewara umaquĩrãda edaibʌrʌ, leyba jara b̶ʌa wẽrãra daunemasida. Baribʌrʌ idji quimada beusira wẽrãra idji quima ume b̶aida b̶ʌ leyd̶ebemada ẽdrʌsia. Maʌ̃ne idjia dewara umaquĩrãda edaibʌrʌ, daunemaẽ́ b̶ʌa. \p \v 4 Djabarã, ara maʌ̃ quĩrãca Crito beud̶ad̶eba bãrãra Ãcõrẽba Moisea diad̶a leyd̶ebemada beusid̶aa. Mãwã dewarad̶eba poya panania. Id̶ira bãrãra Crito dji ʌ̃rẽbad̶ad̶ea. Idjid̶eba panʌ bẽrã Ãcõrẽ itea poya bia od̶ia. \v 5 Dadjirãra naʌ̃ djaraba o quĩrĩã b̶ʌd̶eba nĩbasid̶ad̶e Ãcõrẽba Moisea diad̶a leyba jara b̶ʌ carea wetara cadjiruada o quĩrĩãsid̶aa. Maʌ̃ne cadjirua o panʌ carea beud̶ida panasid̶aa.\f + \fr 7:5 \fq Beud̶ida panasid̶aa.\ft Griego bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Beud̶ira zau panasid̶aa.”\f* \v 6 Baribʌrʌ Ãcõrẽba Moisea diad̶a leyd̶eba pananada dadjirãra ẽdrʌsid̶aa. Maʌ̃ leyd̶ebemada beusid̶a bẽrã id̶ira Ãcõrẽra idji Jaured̶eba ẽpẽnia. Waa crĩchad̶aẽ́a Moiseba b̶ʌd̶a leyd̶eba ẽpẽnida. \s1 Cadjirua o quĩrĩã b̶ʌd̶ebema \p \v 7 ¿Maʌ̃nebemada sãwã crĩcha panʌ? ¿Ãcõrẽba Moisea diad̶a leyra cadjiruaca? ¡Mãwãẽ́a! Maʌ̃ ley neẽ́ bad̶abara mʌ̃a adua b̶acasia cãrẽda cadjiruada. Maʌ̃ leyba djãrãnera awuarãduad̶a ad̶aẽ́bara, mʌ̃a djãrãne awuaira cadjiruada adua b̶acasia.\f + \fr 7:7 \ft Exodo 20:17.\f* \v 8 Baribʌrʌ awuarãduad̶a ad̶a bẽrã cadjirua o quĩrĩã b̶ʌd̶eba mʌ̃a ne jũmada wetara awuasia. Wãrãda Ãcõrẽba Moisea diad̶a ley neẽ́ bad̶abara wetara cadjiruara o quĩrĩãẽ́ bacasia.\f + \fr 7:8 \fq Wãrãda Ãcõrẽba Moisea diad̶a ley neẽ́ bad̶abara wetara cadjiruara o quĩrĩãẽ́ bacasia.\ft Griego bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Ley neẽ́ne cadjiruara beusia.”\f* \v 9 Naẽna maʌ̃ ley adua b̶asid̶e mʌ̃ra necai b̶abadjia. Baribʌrʌ cawasid̶e mʌ̃a cadjiruada o quĩrĩãsia. Maʌ̃be cadjirua carea beuida b̶asia. \v 10 Maʌ̃ ley ĩjã o b̶ʌd̶eba mʌ̃ra Ãcõrẽ ume ewariza zocai b̶aida b̶asia. Baribʌrʌ oca bẽrã maʌ̃ leyba cawabisia mʌ̃ra beuida b̶ʌda. \v 11 Maʌ̃ leyba jara b̶ʌ carea mʌ̃a cadjiruada wetara o quĩrĩãsia. Maʌ̃be cadjiruaba mʌ̃ra cũrũgasia crĩchamãrẽã maʌ̃ leyd̶eba jipa b̶aida. Baribʌrʌ ĩjã oca bẽrã beuida b̶asia. \p \v 12 Wãrãda maʌ̃ leyra Ãcõrẽnea. Maʌ̃ leyba jara b̶ʌra jũma bio bia b̶ʌa, jipa b̶ʌa, idjab̶a arid̶e b̶ʌa. \v 13 Mãwãra ¿ley bia b̶ʌba mʌ̃ra beubisica? ¡Mãwãẽ́a! Ãtebʌrʌ cadjirua o b̶ʌ carea mʌ̃ra mãwã beuida b̶asia. Mʌ̃a cadjirua o b̶ʌ carea maʌ̃ ley bia b̶ʌba jara b̶ʌa mʌ̃ra beuida b̶ʌda. Mãwã ebud̶a b̶ʌa cadjiruara sãwãbʌrʌ b̶ʌda. Mʌ̃a cadjirua o b̶ʌra wãrãda bio cadjirua b̶ʌa. \p \v 14 Dadjirãba cawa panʌa Ãcõrẽba Moisea diad̶a leyra Ãcõrẽ Jaured̶eba zesida. Baribʌrʌ mʌ̃ra naʌ̃ djarad̶e b̶ʌa. Mʌ̃ra cadjiruaba nẽdod̶a quĩrãca b̶ʌa idji nezocada b̶amãrẽã. \v 15 Mʌ̃a adua b̶ʌa cãrẽ cãrẽã jãwã obarida. Mʌ̃a ne bia o quĩrĩã b̶ʌra ocaa, ãtebʌrʌ mʌ̃a cadjirua o quĩrĩãẽ́ b̶ʌda obaria. \v 16 Baribʌrʌ mʌ̃a cadjirua o b̶ʌra o quĩrĩãẽ́ b̶ʌ bẽrã ebud̶a b̶ʌa Ãcõrẽba Moisea diad̶a leyra mʌ̃a bia unu b̶ʌda. \v 17 Maʌ̃ bẽrã ara mʌ̃djia quĩrĩã b̶ʌd̶eba cadjiruara o b̶ʌẽ́a, ãtebʌrʌ cadjirua mʌ̃ sod̶e b̶ʌba mãwã obibaria. \v 18 Mʌ̃a cawa b̶ʌa mʌ̃ sod̶era biada neẽ́da. Biara jaraibʌrʌ, mʌ̃ra naʌ̃ djarad̶e b̶ʌ bẽrã ara mʌ̃djia quĩrĩã b̶ʌd̶eba biada poya ocaa. Mʌ̃a biada o quĩrĩã b̶ʌmĩna poya ocaa. \v 19 Wãrãda mʌ̃a bia o quĩrĩã b̶ʌra ocaa, ãtebʌrʌ cadjirua o quĩrĩãẽ́ b̶ʌda obaria. \v 20 Mʌ̃a cadjirua o quĩrĩãẽ́ b̶ʌda o b̶ʌmĩna, ara mʌ̃djia quĩrĩã b̶ʌd̶eba mãwã o b̶ʌẽ́a. Ãtebʌrʌ cadjirua mʌ̃ sod̶e b̶ʌba mãwã obi b̶ʌa. \p \v 21 Maʌ̃ bẽrã naʌ̃da cawa b̶ʌa: mʌ̃a biada o quĩrĩã b̶ʌmĩna cadjirua mʌ̃ sod̶e b̶ʌba cadjiruada obibaria. \v 22 Wãrãda mʌ̃a sod̶eba Ãcõrẽ leyra bio bia unu b̶ʌa. \v 23 Mãwãmĩna dewara crĩcha sid̶a mʌ̃ sod̶e b̶ʌa. Maʌ̃gʌba mʌ̃ preso erob̶ʌ quĩrãca mʌ̃́a cadjiruada obibaria. Mʌ̃a bia o quĩrĩã b̶ʌra maʌ̃ crĩchaba idu obi quĩrĩãcaa ne bia oi crĩcha ume djõ b̶ʌ quĩrãca. \p \v 24 ¡Mʌ̃ra mĩã djuburi b̶ʌa! ¿Caiba mʌ̃ra ẽdrʌ b̶ʌi naʌ̃ cacua beuida b̶ʌba cadjirua o quĩrĩã b̶ʌd̶ebemada? \v 25 Ab̶abe Ãcõrẽbʌrʌ dadjirã Boro Jesucritod̶eba mʌ̃ra ẽdrʌ b̶ʌya. Maʌ̃ carea mʌ̃a idjía bia b̶ʌad̶a aya. Wãrãda mʌ̃ crĩchad̶e Ãcõrẽ leyra ĩjã o quĩrĩã b̶ʌa, baribʌrʌ naʌ̃ djarad̶e b̶ʌ bẽrã cadjirua mʌ̃ sod̶e b̶ʌba cadjiruada obibaria. \c 8 \s1 Ãcõrẽ Jaured̶eba nĩbad̶id̶ebema \p \v 1-2 Id̶ira dadjirãra Jesucrito ume panʌ bẽrã ni maãrĩ bid̶a bed̶ead̶e panʌẽ́a.\f + \fr 8:1-2 \ft Griego bed̶ead̶e ʌ̃cʌrʌ cartad̶e naʌ̃ sid̶a b̶ʌ́ b̶ʌa: “Ãdjirãra naʌ̃ cacuaba cadjirua o quĩrĩã b̶ʌd̶eba nĩnaẽ́ bẽrã, ãtebʌrʌ Ãcõrẽ Jaured̶eba nĩna bẽrã.”\f* Ãcõrẽ Jaureba dadjirãa zocai b̶ai djiwid̶ida Jesucritod̶eba diasia. Dadjirãra cadjiruad̶ebemada idjab̶a beud̶id̶ebemada ẽdrʌ b̶ʌsia. \v 3 Ãcõrẽba Moisea diad̶a leyba dadjirãra cadjiruad̶ebemada poya ẽdrʌ b̶ʌẽ́ basía. Naʌ̃ djaraba o quĩrĩã b̶ʌd̶eba nĩnaba maʌ̃ ley ĩjã od̶i cãyãbara cadjiruada obadaa. Baribʌrʌ Ãcõrẽba idji Warrada diabuesia dadjirã dji cadjiruarã quĩrãca b̶amãrẽã. Maʌ̃ne idji Warrara dadjirã cadjirua carea beusia. Mãwã Ãcõrẽba idji Warrad̶eba dadjirãra cadjiruad̶ebemada ẽdrʌ b̶ʌsia. \v 4 Idjia mãwã osia dadjirãba poya jipa od̶amãrẽã idji leyba jara b̶ʌ quĩrãca. Id̶ira dadjirãra poya jipa nĩbad̶ia naʌ̃ djaraba o quĩrĩã b̶ʌd̶eba nĩnaẽ́ bẽrã, ãtebʌrʌ Ãcõrẽ Jaured̶eba nĩna bẽrã. \p \v 5 Naʌ̃ djaraba o quĩrĩã b̶ʌd̶eba nĩnaba ab̶abe naʌ̃ djaraba cadjirua o quĩrĩã b̶ʌdrʌ crĩchabadaa. Baribʌrʌ Ãcõrẽ Jaured̶eba nĩnaba Ãcõrẽ Jaureba quĩrĩã b̶ʌdrʌ crĩchabadaa. \v 6 Naʌ̃ djaraba o quĩrĩã b̶ʌda ab̶aʌba crĩcha b̶aibʌrʌ beuya. Baribʌrʌ Ãcõrẽ Jaureba quĩrĩã b̶ʌda crĩcha b̶aibʌrʌ necai b̶aya idjab̶a ewariza Ãcõrẽ ume zocai b̶aya. \v 7 Ab̶aʌba naʌ̃ djaraba o quĩrĩã b̶ʌda crĩcha b̶aibʌrʌ, Ãcõrẽ ume dji quĩrũa. Ãcõrẽ leyra ĩjã o quĩrĩãẽ́a, ni poya ĩjã oẽ́a. \v 8 Naʌ̃ djaraba o quĩrĩã b̶ʌd̶eba nĩnara Ãcõrẽba bia unucaa. \p \v 9 Baribʌrʌ Ãcõrẽ Jaureda wãrãda bãrã sod̶e b̶ʌbʌrʌ, idjid̶eba nĩnaa. Naʌ̃ djaraba o quĩrĩã b̶ʌd̶eba nĩnaẽ́a. Wãrãda Crito Jaure neẽ́ b̶ʌra Critod̶eẽ́a. \v 10 Baribʌrʌ Critoda bãrã sod̶e b̶ʌbʌrʌ, bãrã jaurera zocai b̶ʌa Ãcõrẽba bãrãra jipa unu b̶ʌ bẽrã. Mãwãmĩna bãrãba cadjirua o panana carea naʌ̃ djarad̶e beud̶ia. \v 11 Baribʌrʌ idji Jaureda bãrã sod̶e b̶ʌ bẽrã, idjid̶eba bãrã cacua beuida b̶ʌra ʌ̃rẽbabiya Jesu ʌ̃rẽbabid̶a quĩrãca. \p \v 12 Djabarã, dadjirãra wãrãda Ãcõrẽ Jaured̶eba nĩbad̶ida panʌa. Naʌ̃ djaraba o quĩrĩã b̶ʌd̶eba nĩbad̶iẽ́ panʌa. \v 13 Bãrãda naʌ̃ djaraba o quĩrĩã b̶ʌd̶eba nĩbad̶ibʌrʌ beud̶ia. Baribʌrʌ naʌ̃ djaraba cadjirua o quĩrĩã b̶ʌda Ãcõrẽ Jaured̶eba igarad̶ibʌrʌ, ewariza Ãcõrẽ ume zocai panania. \v 14 Jũma Ãcõrẽ Jaured̶eba nĩnara Ãcõrẽ warrarãa. \v 15 Bãrãba Ãcõrẽ Jaure edasid̶ad̶e nezocada b̶ʌẽ́ basía. Ãtebʌrʌ b̶ʌsia Ãcõrẽ warrarãda b̶ead̶amãrẽã. Idjid̶eba ne wayad̶acaa ãtebʌrʌ Ãcõrẽa “mʌ̃ Zeza” abadaa. \v 16 Dadjirã sod̶e Ãcõrẽ Jaureba cawabi b̶ʌa wãrãda Ãcõrẽ warrarãda. \v 17 Idji warrarã bẽrã Crito ume ãbaa idjia erob̶ʌd̶ebemada edad̶ia. Dadjirãda wãrãda Crito bia mĩgad̶a quĩrãca bia mĩga pananibʌrʌ, Ãcõrẽba Crito ume ãbaa bio bia b̶ʌya. \s1 Bajãne bia pananinebema \p \v 18 Dadjirã naʌ̃ ewarid̶e bia mĩga panʌnebemada mʌ̃a mãcua crĩchacaa, nocoarebema ewarid̶e Ãcõrẽba dadjirãra bia b̶ʌi bẽrã. \v 19 Ne jũma Ãcõrẽba ocuad̶aba quĩrĩã b̶ʌa idji warrarã bia panebʌdada isabe unubida. \v 20-21 Naẽna ne jũma Ãcõrẽba bia ocuad̶ara biẽ́ b̶esia. Baribʌrʌ idub̶a mãwã biẽ́ b̶eẽ́ basía, ãtebʌrʌ Ãcõrẽba biẽ́ b̶ʌsia. Mãwãmĩna ne jũma biẽ́ b̶ed̶aba jʌ̃ã b̶ʌa Ãcõrẽba idji warrarã bia b̶ʌi quĩrãca bia b̶ʌmãrẽã. Maʌ̃be waa b̶erawaẽ́a. \p \v 22 Dadjirãba cawa panʌa wẽrãba warra tobʌrʌd̶e pua carea isabe to quĩrĩãbarida. Ara maʌ̃ quĩrãca ne jũma Ãcõrẽba ocuad̶ara puad̶eba b̶eaca b̶ʌa. Maʌ̃ carea isabe bia b̶e quĩrĩã b̶ʌa. Ãcõrẽba ocuad̶a biẽ́ b̶ed̶a ewarid̶eba ab̶a id̶id̶aa mãwã b̶ʌa. \v 23 Maʌ̃ awara Ãcõrẽba dadjirã cacuara bia b̶ʌmãrẽã jʌ̃ã panʌmisa dadjirã sid̶a puad̶eba panʌa. Idji warrarã edabʌrʌd̶e mãwã oya. Idji Jaureda dadjirãa naãrã diasia wãrãda idji warrarãda cawad̶amãrẽã. \v 24 Ãcõrẽba dadjirãra ẽdrʌ edad̶a bẽrã maʌ̃gʌra jʌ̃ã panʌa. Dadjia jʌ̃ã panʌra wad̶ibid̶a neẽ́ panʌa. Eropanʌbara ¿cãrẽ cãrẽã jʌ̃ã panacasid̶a? ¿Caiba idjia erob̶ʌ edai carea jʌ̃ã b̶ai? \v 25 Baribʌrʌ dadjirãba jʌ̃ã panʌra wad̶ibid̶a neẽ́ panʌ bẽrã jũma droa panʌneba cawa panʌa wãrãda edad̶ida. \p \v 26 Maʌ̃ awara ara dadjidub̶a ʌb̶ʌaẽ́ panʌ bẽrã Ãcõrẽ Jaureba dadjirãra careba b̶ʌa. Wãrãda adua panʌa sãwã Ãcõrẽa arid̶e iwid̶id̶ida. Baribʌrʌ Ãcõrẽ Jaureba dadjia poya jarad̶aca bed̶ead̶eba dadjirã carea Ãcõrẽa iwid̶ibaria. \v 27 Maʌ̃ne Ãcõrẽ dadji so acʌbariba idji Jaureba iwid̶i b̶ʌra cawa b̶ʌa, idjia quĩrĩã b̶ʌ quĩrãca idjid̶erã carea iwid̶ibari bẽrã. \s1 Ãcõrẽba ne jũmaneba carebabaria \p \v 28 Ãcõrẽba crĩcha b̶ad̶a quĩrãca idji quĩrĩã b̶eada trʌ̃sia. Dadjirãba cawa panʌa maʌ̃gʌrã itea Ãcõrẽba ne jũmaneba biada obarida. \v 29 Idjia naẽnaed̶a cawa b̶asia cairãda idjid̶erã baida. Ãdjirãra b̶ʌsia idji Warra Jesu quĩrãca b̶ead̶amãrẽã. Mãwã idji Warra Jesura djabarã zocãrã panʌnebemada dji nabemaa. \v 30 Ãcõrẽba idji Warra Jesu quĩrãca b̶ead̶amãrẽã naẽnaed̶a b̶ʌd̶ara idjimaa trʌ̃cuasia. Idjia trʌ̃cuad̶ara jipa unusia. Idjia jipa ununarãa idji biya quirud̶ebemada diaya. \p \v 31 ¿Maʌ̃gʌd̶ebemada sãwã crĩcha panʌ? Ãcõrẽra dadjirãare b̶ʌ bẽrã ¿caiba dadjirãra poyai? \v 32 Wãrãda Ãcõrẽba idji Warra arada wãgaẽ́ basía ãtebʌrʌ jũma dadjirã carea idu beabisia. Maʌ̃ bẽrã ¿idjia dadjirãa ne jũma biada Crito ume ãbaa diaẽ́ca? \v 33 ¿Caiba Ãcõrẽa idjia edad̶arãda poya biẽ́ jarai? Ãcõrẽba dadjirãra jipa unubaria. \v 34 ¿Caiba dadjirãra bed̶ead̶e panʌana ad̶i? Ni ab̶aʌba mãwã jarad̶aẽ́a Jesucritora dadjirã carea beud̶a bẽrã. Idjira beu b̶ad̶ada ʌ̃rẽbasia. Id̶ira Ãcõrẽ jʌwa araare b̶ʌa. Mama dadjirã carea Ãcõrẽa bed̶ea djuburia b̶ʌa. \v 35 ¿Caiba dadjirãra Crito quĩrĩãnebemada poya ãyã b̶ʌi? Ewari zarea zebʌrʌd̶e, bia mĩga panʌne, ẽberãrãba dadjirã biẽ́ od̶i carea ẽpẽ panʌne, jarraba zebʌrʌd̶e, cacuad̶e jʌ̃ni carea neẽ́ panʌne, minijĩchiad̶e panʌne, ẽberãrãba bea quĩrĩã panʌne ni ab̶aʌba dadjirãra Crito quĩrĩãnebemada poya ãyã b̶ʌẽ́a. \v 36 Ãcõrẽ Bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: \q1 Ewariza bʌ carea daira bea quĩrĩã panʌa. Oveja beabʌda quĩrãca bead̶ida crĩcha panʌa.\f + \fr 8:36 \ft Salmo 44:22.\f* \p \v 37 Baribʌrʌ Critoba dadjirãra quĩrĩã b̶ʌa. Idjid̶eba jũma maʌ̃gʌra dadjirãba poyabadaa. \v 38-39 Maʌ̃ carea mʌ̃a cawa b̶ʌa dadjirãda beud̶ibʌrʌ wa zocai pananibʌrʌ, Ãcõrẽ quĩrĩãnebemada jĩga pananaẽ́da. Naʌ̃ ewarid̶e, nubema ewarid̶e bid̶a jĩga pananaẽ́a. Idjab̶a bajãnebema nezocarãba, jairãba, dji droma b̶eaba, naʌ̃ ded̶aad̶e ʌ̃tʌara b̶eaba, naʌ̃ ded̶aad̶e jewed̶aara b̶eaba, ni cãrẽ Ãcõrẽba od̶ad̶ebema bid̶a dadjirãra idji quĩrĩãnebemada poya ãyã b̶ʌd̶aẽ́a.\f + \fr 8:38-39 \fq Jairã.\ft Griego bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Dji dromarãba, jũma poya b̶eaba.”\f* Ara maʌ̃ quĩrĩãra dadjirã Boro Jesucritod̶eba unubisia. \c 9 \s1 Ãcõrẽba israelerã edad̶a \p \v 1 Mʌ̃ra Critod̶e bẽrã wãrã bed̶eada jaraya. Sewa oẽ́a. Ãcõrẽ Jaureba mʌ̃ sod̶e naʌ̃ bed̶eara wãrã arada cawabi b̶ʌa. \v 2-3 Naʌ̃da jaraya: mʌ̃ ẽberãrã judiorã carea ewariza bio sopua b̶abaria. Ãdjirãra Ãcõrẽ ume biẽ́ panʌnebemada poya bia b̶ʌibara, mʌ̃da ãdjirã cacuabari Critod̶ebemada jĩga b̶ecasia. \v 4 Ãdjirãra Israeld̶ebemaa. Ãcõrẽba ãdjirãra naãrã edasia idji warrarãda b̶ead̶amãrẽã.\f + \fr 9:4 \ft Exodo 4:22.\f* Idji quĩrãwãrẽã dorrodorroada ãdjirãa unubisia.\f + \fr 9:4 \ft Exodo 40:34-35.\f* Ãdji drõã naẽnabemarã ume bed̶ea b̶ʌsia.\f + \fr 9:4 \ft Genesi 12:1-3.\f* Idji ley sid̶a Moised̶eba ãdjirãa diasia. Ãdjirãa cawabisia idji ded̶e cãrẽda od̶ida panʌda idjab̶a jũma idjia diai jarad̶ara ãdjirã itea b̶asia. \v 5 Ãdji drõã naẽnabemarãra dji dromarãda b̶easia. Ãdjirãneba Critora naʌ̃ djarad̶e zesia. Idjidrʌ jũmarã Ãcõrẽa. Idjíabʌrʌ dadjirãba ewariza bia bed̶ead̶ida panʌa. Bia b̶ʌa mãwã b̶aida. \p \v 6 Mʌ̃a jaraẽ́ b̶ʌa Ãcõrẽba israelerã itea oyad̶a ad̶ara oẽ́ b̶ʌda. Ãtebʌrʌ mʌ̃a jara b̶ʌa jũma Israeld̶eba yõped̶ad̶ara Ãcõrẽ quĩrãpita israelerãẽ́da. \v 7 Idjab̶a jũma Abrahaʌ̃neba yõped̶ad̶ara Ãcõrẽ quĩrãpita Abrahaʌ̃ warrarã araẽ́a. Ãcõrẽba Abrahaʌ̃a nãwã jarasia: “Mʌ̃a warrarã diai jarad̶ara bʌ warra Isad̶eba zed̶ia.”\f + \fr 9:7 \ft Genesi 21:12.\f* \v 8 Maʌ̃ bed̶eaba dadjirãa cawabi b̶ʌa jũma Abrahaʌ̃neba naʌ̃ djarad̶e toped̶ad̶ara Ãcõrẽ warrarãẽ́da. Ãcõrẽba diai jarad̶a warrarãdrʌ Abrahaʌ̃ warrarã araa. \v 9 Ãcõrẽba Abrahaʌ̃a diai jarad̶a bed̶eara naʌ̃gʌa: “Za zei poad̶e ara naʌ̃ ewari quĩrãca mʌ̃ra wayacusa zeya. Maʌ̃ne Saraba warrada to erob̶aya.”\f + \fr 9:9 \ft Genesi 18:10,14.\f* \p \v 10-12 Maʌ̃ awara Ãcõrẽba cawabisia idjia eda quĩrĩã b̶ʌda edabarida. Idjab̶a cawabisia ni ab̶aʌda edacada ãdjia o panʌra bia unu b̶ʌ bẽrã ãtebʌrʌ edabaria idjia trʌ̃na bẽrã. Nãwã cawabisia: Rebecaba mĩguisoda tosia. Dji zezara dadji drõã naẽnabema Isa basía. Baribʌrʌ maʌ̃ warrarã tod̶i naẽna idjab̶a biada ni cadjiruada od̶i naẽna Ãcõrẽba Rebecaa jarasia: “Dji nabemada dji tẽãbema jʌwaed̶a b̶aya.”\f + \fr 9:10-12 \ft Genesi 25:23.\f* \v 13 Maʌ̃ carea Ãcõrẽ Bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Mʌ̃a Jacoboda quĩrĩãsia, maʌ̃ne Esaúra unu amasia.”\f + \fr 9:13 \ft Malaquia 1:2-3.\f* \p \v 14 ¿Maʌ̃nebemada sãwã crĩcha panʌ? ¿Ãcõrẽba jipa ocada crĩcha panʌca? ¡Mãwãẽ́a! \v 15 Ãcõrẽba Moisea nãwã jarasia: \q1 Mʌ̃a quĩrã djuburia quĩrĩã b̶ʌ ẽberãda quĩrã djuburiaya idjab̶a mʌ̃a quĩrĩãneba careba quĩrĩã b̶ʌ ẽberãda quĩrĩãneba carebaya.\f + \fr 9:15 \ft Exodo 33:19.\f* \p \v 16 Wãrãda Ãcõrẽba edabʌrʌ ẽberãra edacaa maʌ̃ ẽberãba o b̶ʌda bia unu b̶ʌ bẽrã ni dji ẽberãba mãwã quĩrĩã b̶ʌ bẽrã. Ãtebʌrʌ idjia quĩrã djuburia quĩrĩã b̶ʌdrʌ edabaria. \v 17 Ãcõrẽ Bed̶ead̶e idjia Egiptod̶ebema boroa jarad̶ada nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: \q1 Mʌ̃a bʌra dji boroda b̶ʌsia bʌ mĩgabi b̶ʌd̶eba mʌ̃ ʌb̶ʌada unubi carea. Mãwã mʌ̃ra jũma naʌ̃ ẽjũãne trʌ̃ b̶ʌga b̶aya.\f + \fr 9:17 \ft Exodo 9:16.\f* \p \v 18 Maʌ̃ba cawabi b̶ʌa Ãcõrẽba ab̶aʌda quĩrã djuburia quĩrĩã b̶ʌbʌrʌ mãwã obarida idjab̶a ab̶aʌda cʌwʌrʌ zarea b̶ʌ quĩrĩã b̶ʌbʌrʌ mãwã b̶ʌbarida. \p \v 19 Maʌ̃ bed̶ea carea ab̶aʌba nãwã jaraisicada: “Ãcõrẽba mãwã obari bẽrã ¿cãrẽ cãrẽã dadjirãra bed̶ead̶e panʌana a b̶ʌ? ¿Idjia dadjirã b̶ʌd̶a quĩrãca panʌẽ́ca?” \v 20 Baribʌrʌ dji mãwã bed̶ea b̶ʌra ¿cai mãwã Ãcõrẽa bed̶eai carea? Zocoba dji cad̶aa jaraida b̶ʌca: “Bʌa ¿cãrẽ cãrẽã mʌ̃ra jãwã osi?” \v 21 ¿Dji egoro cabariba o quĩrĩã b̶ʌ quĩrãca oiẽ́ b̶ʌca? ¿Ab̶ari egoroba zoco ewari droma careabemada, baridua ewari careabema sid̶a oida b̶ʌẽ́ca? \p \v 22 Ara maʌ̃ quĩrãca Ãcõrẽba o quĩrĩãnada osia. Ẽberãrãba cadjirua o panʌ carea Ãcõrẽba idji quĩrũbid̶eba idjab̶a idji ʌb̶ʌad̶eba cawa oped̶a tʌbʌ uruad̶e b̶atabueida b̶asia. Baribʌrʌ ãdjia cadjirua o panʌra jũma droasia. \v 23 Mãwã droasia idji biya quiru waib̶ʌa b̶ʌd̶ebemada idjia quĩrã djuburia b̶ʌ ẽberãrãa cawabi carea. Ãdjirãra idjia naẽna edasia idji bia quirud̶ebemada erob̶ead̶amãrẽã. \v 24 Dadjirãra maʌ̃ ẽberãrãnebemaa. Ʌ̃cʌrʌ judiorãa idjab̶a ʌ̃cʌrʌra judiorãẽ́a. Baribʌrʌ Ãcõrẽba jũma dadjirãra trʌ̃sia. \v 25 Ãcõrẽba jarad̶ada Osea cartad̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: \q1 Mʌ̃ puruẽ́ bad̶ada mʌ̃ puruad̶a aya. Mʌ̃a quĩrĩãẽ́ b̶ad̶a puruda mʌ̃a quĩrĩã b̶ʌ puruad̶a aya.\f + \fr 9:25 \ft Osea 2:23.\f* \m \v 26 Idjab̶a nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: \q1 Mʌ̃a jarasia bãrãra mʌ̃ ẽberãrãẽ́da. \q1 Mãwã jarad̶ama mʌ̃a bãrãra mʌ̃ warrarãana aya.\f + \fr 9:26 \ft Osea 1:10.\f* \m \v 27-28 Idjab̶a Isaíaba israelerãnebemada nãwã jarasia: \q1 Israelerãra zocãrã panʌa pusa ĩbʌ quĩrãca. Mãwãmĩna ãdjirãra zocãrãẽ́be ẽdrʌd̶ia dadjirã Boro Ãcõrẽba naʌ̃ ẽjũãne b̶eara isabe jũma cawa oi bẽrã.\f + \fr 9:27-28 \ft Isaía 10:22,23.\f* \p \v 29 Idjab̶a maʌ̃ naẽna Isaíaba nãwã jarasia: \q1 Dadjirã Boro jũma poya b̶ʌba dadji israelerãra ʌ̃cʌrʌ zocai b̶ʌd̶aẽ́bara, Sodomanebemarã, Gomorrad̶ebemarã quĩrãca ni ab̶a bid̶a neẽ́ bacasia.\f + \fr 9:29 \ft Isaía 1:9.\f* \s1 Judiorãba Crito ĩjãnaẽ́ panʌnebema \p \v 30 ¿Maʌ̃ba cãrẽda jara b̶ʌ? Judiorãẽ́ba jʌrʌd̶aca basía Ãcõrẽ quĩrãpita jipa b̶ead̶i carea. Baribʌrʌ Critora ĩjãped̶ad̶a bẽrã Ãcõrẽba ãdjirãra jipa unusia. \v 31 Maʌ̃ne israelerãba Ãcõrẽ quĩrãpita jipa b̶ead̶i carea leyd̶eba jʌrʌ pananamĩna Ãcõrẽba jipa unuẽ́ basía. \v 32 ¿Cãrẽ cãrẽã ãdjirãra jipa unuẽ́ basi? Jipa unuẽ́ basía Crito ĩjãni cãyãbara ãdjia o panʌneba idji quĩrãpita jipa b̶ead̶i carea jʌrʌ panana bẽrã.\f + \fr 9:32 \fq Ãdjia o panʌneba.\ft Griego bed̶ead̶e ʌ̃cʌrʌ cartad̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Ãcõrẽba Moisea diad̶a ley ĩjã o panʌneba.”\f* Wãrãda ãdjirãba Critora ĩjãnaẽ́ basía mõgarad̶e tẽnedrʌbʌda quĩrãca. \v 33 Ãcõrẽ Bed̶ead̶e maʌ̃nebemada nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: \q1 Ũrĩnadua. Mʌ̃a Sioʌ̃ purud̶e de oi careabema mõgarada b̶ʌbʌrʌa.\f + \fr 9:33 \ft Sioʌ̃ purura idjab̶a Jerusaleʌ̃ abadaa.\f* \q1 Maʌ̃ mõgarad̶e ẽberãrãra tẽnedrʌd̶aped̶a b̶aed̶ia. Baribʌrʌ idji ĩjã b̶ʌba idji quĩrĩãbe ĩjã b̶aẽ́a.\f + \fr 9:33 \fq Idji quĩrĩãbe ĩjã b̶aẽ́a.\ft Griego bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa: “Peraẽ́a.” Isaía 28:16; 1 Pedro 2:6.\f* \c 10 \p \v 1 Djabarã, mʌ̃a sod̶eba quĩrĩã b̶ʌa Ãcõrẽba israelerãra ẽdrʌ edaida. Maʌ̃ carea mʌ̃a Ãcõrẽa iwid̶i b̶abaria. \v 2 Mʌ̃a jaraya ãdjirãba Ãcõrẽra wãrãda ẽpẽ quĩrĩã panʌda. Mãwãmĩna Ãcõrẽba quĩrĩã b̶ʌd̶ebemada ãĩ crĩcha panʌa. \v 3 Ãcõrẽba sãwã ẽberãrã jipa unubarida ãdjirãba cawad̶acaa. Maʌ̃da igarad̶aped̶a ara ãdjia o panʌneba jʌrʌ panʌa Ãcõrẽ quĩrãpita jipa b̶ead̶i carea. \v 4 Baribʌrʌ Crito ĩjãbʌdara Ãcõrẽba jipa unubaria. Maʌ̃ bẽrã ley ĩjã o panʌneba jipa b̶ead̶i carea waa jʌrʌd̶iẽ́ panʌa. \p \v 5 Moiseba b̶ʌsia sãwã ẽberãrãra Ãcõrẽba diad̶a leyd̶eba poya jipa b̶ead̶ida. Nãwã b̶ʌsia: “Ẽberãba naʌ̃ leyba jara b̶ʌra ĩjã o b̶aibʌrʌ, zocai b̶aya.”\f + \fr 10:5 \ft Levitico 18:5.\f* \v 6 Baribʌrʌ Crito ĩjãbʌrʌda Ãcõrẽba jipa unubaria. Maʌ̃ ẽberãba jarabaria: “Bʌ sod̶e crĩcharãdua ab̶aʌda bajãnaa wãida b̶ʌda Crito naʌ̃ dud̶aa zebi carea. \v 7 Crĩcharãdua ab̶aʌda beud̶arã panabadamaa wãida b̶ʌda Crito ʌ̃rẽbabi carea.” \v 8 Baribʌrʌ Ãcõrẽ Bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Bʌa Ãcõrẽ bed̶eara cawaicha b̶ʌa.\f + \fr 10:8 \fq Bʌa Ãcõrẽ bed̶eara cawaicha b̶ʌa.\ft Griego bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Idji bed̶eara bʌ caita b̶ʌa.”\f* Bʌ iteba idji bed̶eara jaraida b̶ʌa idjab̶a bʌ sod̶eba ĩjãida b̶ʌa.”\f + \fr 10:8 \ft Deuteronomio 30:14.\f* Idji bed̶eara daiba nãwã jaradia panʌa jũmarãba ĩjãnamãrẽã: \v 9 bʌ iteba Jesura jũmarã Boroad̶a aibʌrʌ, idjab̶a Ãcõrẽba idjira ʌ̃rẽbabisida bʌ sod̶eba ĩjãibʌrʌ, Ãcõrẽba ẽdrʌ edaya. \v 10 Wãrãda ab̶aʌba sod̶eba ĩjãibʌrʌ, Ãcõrẽba jipa unuya. Iteba Jesura jũmarã Boroad̶a aibʌrʌ Ãcõrẽba ẽdrʌ edaya. \p \v 11 Ãcõrẽ Bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Idji ĩjã b̶ʌba idji quĩrĩãbe ĩjã b̶aẽ́a.”\f + \fr 10:11 \fq Idji quĩrĩãbe ĩjã b̶aẽ́a.\ft Griego bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa: “Peraẽ́a.” Isaía 28:16; 1 Pedro 2:6.\f* \v 12 Ãcõrẽra jũmarã Boro bẽrã judiorãra, judiorãẽ́ sid̶a ab̶arica obaria. Idjía quĩrã djuburia iwid̶ibʌdara bio carebabaria. \v 13 Ãcõrẽ Bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Dadjirã Boro Ãcõrẽa quĩrã djuburia iwid̶ibʌdara jũma ẽdrʌ edaya.”\f + \fr 10:13 \ft Joel 2:32.\f* \p \v 14 Baribʌrʌ ẽberãrãba wad̶i dadjirã Boro Jesucrito ĩjãnaẽ́ panʌne ¿sãwã idjía quĩrã djuburiada iwid̶id̶i? Idjid̶ebemada wad̶i ũrĩnaẽ́ panʌne ¿sãwã ĩjãni? Idjab̶a ni ab̶aʌba ãdjía jaradiad̶e wãẽ́bʌrʌ ¿sãwã idjid̶ebemada ũrĩni? \v 15 Ãcõrẽba ni ab̶aʌda diabueẽ́bʌrʌ, ¿sãwã jaradiad̶e wãni? Ãcõrẽ Bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Bed̶ea bia jarad̶e zebʌdara bio bia b̶eaa.”\f + \fr 10:15 \ft Griego bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Bed̶ea bia jarad̶e zebʌda jĩrũra bio bia qued̶ea.” Isaía 52:7. Griego bed̶ead̶e ʌ̃cʌrʌ cartad̶e b̶ʌ́ b̶ʌa: “Necai b̶ai bed̶ea jarad̶e zebʌdara.”\f* \p \v 16 Baribʌrʌ jũma judiorãba bed̶ea bia Critod̶ebemada ĩjãnaẽ́ basía. Isaía cartad̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Mʌ̃ Boro, daiba jaraped̶ad̶ara ¿caiba ĩjãsi?”\f + \fr 10:16 \ft Isaía 53:1.\f* \v 17 Wãrãda ẽberãrãba Critod̶ebemada naãrã ũrĩnida panʌa poya ĩjãni carea.\f + \fr 10:17 \fq Critod̶ebema.\ft Griego bed̶ead̶e ʌ̃cʌrʌ cartad̶e b̶ʌ́ b̶ʌa “Ãcõrẽ Bed̶ea.”\f* \v 18 Baribʌrʌ mʌ̃a iwid̶iya: ¿Judiorãba maʌ̃ bed̶eara ũrĩnaẽ́ basica? Wãrãda ũrĩsid̶aa. Ãcõrẽ Bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: \q1 Idjid̶ebemada jũma naʌ̃ ẽjũãne jarasid̶aa. Maʌ̃ bed̶eara tʌmʌed̶a jara wãsid̶aa.\f + \fr 10:18 \ft Salmo 19:4.\f* \m \v 19 Mʌ̃a wayacusa iwid̶iya: ¿judiorãba maʌ̃ bed̶eara cawad̶aca basica? Mãẽ, cawasid̶aa judiorãẽ́ba cawaped̶ad̶a quĩrãca. Maʌ̃ carea Moiseba Ãcõrẽneba judiorãa naãrã jarasia: \q1 Mʌ̃a edad̶aẽ́ puru careba b̶ʌd̶eba mʌ̃a bãrãra jiwaid̶a b̶ʌya mʌ̃da quĩrĩãnamãrẽã. \q1 Mʌ̃ adua b̶ad̶a puru careba b̶ʌd̶eba mʌ̃a bãrãra quĩrũbigaya mʌ̃da quĩrĩãnamãrẽã.\f + \fr 10:19 \ft Deuteronomio 32:21.\f* \p \v 20 Idjab̶a Isaíaba Ãcõrẽneba ne wayaa neẽ́ nãwã jarasia: \q1 Mʌ̃ jʌrʌd̶aẽ́ pananaba mʌ̃ra unusid̶aa. Mʌ̃nebema iwid̶id̶aẽ́ pananarãa ara mʌ̃djid̶ebemada cawabisia.\f + \fr 10:20 \ft Isaía 65:1.\f* \p \v 21 Baribʌrʌ israelerãnebemada Isaíaba Ãcõrẽneba nãwã jarasia: \q1 Ewariza mʌ̃a jʌwa wabadjia ẽberãrã cʌwʌrʌ zarea b̶ea, mʌ̃ ĩjãẽ́ b̶eara mʌ̃maa zed̶amãrẽã.\f + \fr 10:21 \ft Isaía 65:2.\f* \c 11 \s1 Ʌ̃cʌrʌ judiorãba Crito ĩjãped̶ad̶a \p \v 1 Maʌ̃ carea mʌ̃a naʌ̃da iwid̶iya: ¿Ãcõrẽba israelerã idji ẽberãrãda igarasica? ¡Mãwãẽ́a! Mʌ̃da israelerãnebemaa, Abrahaʌ̃ ẽberãrãnebemaa, Benjamiʌ̃neba yõnaa. \v 2 Ãcõrẽba naẽna israelerãra edasia idji puruda b̶amãrẽã. Maʌ̃ bẽrã ãdjirãra igaraẽ́ b̶ʌa. Bãrãba Ãcõrẽ Bed̶ead̶e Elíad̶ebema b̶ʌd̶ada cawa panʌa. Elíaba Ãcõrẽa israelerãra nãwã biẽ́ jarasia. \v 3 “Mʌ̃ Boro, bʌd̶eba bed̶eabadarãda jũma quenasid̶aa idjab̶a bʌ́a animarã babue diabadada jũma ãrĩsid̶aa. Ab̶abe mʌ̃drʌ b̶ʌa, baribʌrʌ mʌ̃ sid̶a bead̶i carea jʌrʌ panʌa.”\f + \fr 11:3 \ft 1 Reye 19:10,14.\f* \v 4 Maʌ̃ne Ãcõrẽba nãwã panusia: “Mʌ̃a siete mil ẽberãrãda mʌ̃ itea waga erob̶ʌa. Ãdjirãra Baal quĩrãpita chĩrãborod̶e b̶arru cob̶ead̶acaa.”\f + \fr 11:4 \ft 1 Reye 19:18.\f* \v 5 Ara maʌ̃ quĩrãca naʌ̃ ewarid̶e bid̶a Ãcõrẽba idji biad̶eba dai judiorãda zocãrãẽ́be edasia idjid̶erãda b̶ead̶amãrẽã. \v 6 Mãwã Ãcõrẽba idji biad̶eba edasibʌrʌ, daiba o panʌ carea edaẽ́ basía. Daiba o panʌ carea edad̶abara, mãwãra idji biad̶eba edaẽ́ bacasia. \p \v 7 ¿Maʌ̃nebemada sãwã crĩcha panʌ? Israelerãba Ãcõrẽ quĩrãpita jipa b̶ead̶i carea jʌrʌ pananamĩna jipa b̶ead̶aẽ́ basía. Baribʌrʌ israelerã zocãrãẽ́ panʌba ĩjãsid̶aa, Ãcõrẽba edad̶a bẽrã. Ãdjirãda Ãcõrẽba jipa unusia. Waabemarãba ĩjã quĩrĩãnaẽ́ basía. \v 8 Ãcõrẽ Bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: \q1 Ãcõrẽba ãdjirã crĩchara b̶ʌsia poya cawarãnamãrẽã, ãdji dauba ununara poya cawarãnamãrẽã, \q1 idjab̶a ãdji cʌwʌrʌba ũrĩnara poya cawarãnamãrẽã. Ãdjirãra wad̶ibid̶a ara mãwã panʌa.\f + \fr 11:8 \ft Isaía 29:10.\f* \m \v 9 Idjab̶a judiorã boro Daviba maʌ̃gʌd̶ebemada Ãcõrẽa jarasia: \q1 Ãdjirã bia ne cobʌda carea idu crĩchabidua bʌa cawa oẽ́da. \q1 Mãwã ãdub̶a cũrũgad̶ia animarã jidabadad̶e ed̶aa b̶aebʌda quĩrãca. Maʌ̃ne ãdjirãra cawa odua. \q1 \v 10 Ãdjirãra daub̶errea b̶ea quĩrãca b̶ʌdua ãdjia unu panʌra cawarãnamãrẽã. Idjab̶a ewariza bia mĩgabidua.\f + \fr 11:10 \fq Bia mĩgabidua.\ft Griego bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Ãdji ẽcarrara jũrẽã b̶ʌdua.” Salmo 69:22-23.\f* \s1 Ãcõrẽba judiorãẽ́ ẽdrʌ edad̶a \p \v 11 Naʌ̃da mʌ̃a iwid̶iya: ¿judiorãba Critora igarasid̶a bẽrã ab̶ed̶a waa Ãcõrẽ ume poya bia b̶ead̶aẽ́ca?\f + \fr 11:11 \ft Griego bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “¿Judiorãra tẽnedrʌd̶aped̶a ab̶ed̶a b̶aesid̶aca?”\f* ¡Mãwãẽ́a! Ãtebʌrʌ Crito igaraped̶ad̶a bẽrã Ãcõrẽba judiorãẽ́da ẽdrʌ edabaria. Mãwã judiorãra jiwaid̶a b̶ead̶aped̶a idjida quĩrĩãnia. \v 12 Judiorãba Crito igaraped̶ad̶a bẽrã ãdjirã cãyãbara Ãcõrẽba jũma naʌ̃ ẽjũãnebema judiorãẽ́ra bio careba b̶ʌa. Maʌ̃ bẽrã judiorã wayacusa Ãcõrẽ ume bia panebʌda ewarid̶e ¿Ãcõrẽba jũmarãda biara carebaẽ́ca? \p \v 13 Mʌ̃a judiorãẽ́a ne jaraya. Ãcõrẽba mʌ̃ra bãrãmaa diabuesia jaradia b̶amãrẽã. Maʌ̃da mʌ̃a jũma jipa o quĩrĩã b̶ʌa. \v 14 Mʌ̃a judiorãẽ́a jaradia b̶ʌd̶eba quĩrĩã b̶ʌa mʌ̃ ẽberãrã judiorã bid̶a maʌ̃ bed̶eara ũrĩ quĩrĩãnida jiwaid̶a panʌ quĩrãca. Mãwã Ãcõrẽba ãdjirãra ʌ̃cʌrʌ ẽdrʌ edaya. \v 15 Ãcõrẽba judiorãra igarad̶a bẽrã ʌ̃cʌrʌ naʌ̃ ẽjũãnebemarãra idji ume bia b̶ʌsia. Maʌ̃ bẽrã Ãcõrẽba judiorã wayacusa bia edabʌrʌd̶e ¿cãrẽda sãwãi? Ãdjirã sid̶a beud̶arã quĩrãca pananada Ãcõrẽ ume zocai b̶ead̶ia. \p \v 16 Trigo naãrã ewabʌdad̶e paʌ̃da ocuad̶aped̶a maʌ̃ paʌ̃nebemada Ãcõrẽa ab̶a diad̶ibʌrʌ, waabema paʌ̃ sid̶a Ãcõrẽnea. Ara maʌ̃ quĩrãca jũma judiorãra Ãcõrẽnea, ãdji drõã naẽnabemarãda idjid̶e bad̶a bẽrã. Idjab̶a bacuru carrada bia b̶ʌbʌrʌ, dji jʌwate sid̶a bia b̶eaa. Ara maʌ̃ quĩrãca jũma judiorãra Ãcõrẽnea, ãdji drõã naẽnabemarãda idjid̶e bad̶a bẽrã. \p \v 17 Ʌ̃cʌrʌ judiorãra Ãcõrẽnebemada jĩga panesid̶aa olivo bacuru jʌwate tẽtacuad̶a quĩrãca. Bãrã judiorãẽ́ra Ãcõrẽ neẽ́ panasid̶aa olivo bacuru idub̶a mẽã warid̶a quĩrãca. Baribʌrʌ ʌ̃cʌrʌ bãrã judiorãẽ́ra ʌ̃cʌrʌ judiorã cacuabari Ãcõrẽ ẽberãrãda panesid̶aa idub̶a mẽã warid̶a olivo bacuru jʌwatera dji tẽtacuad̶ad̶e cara b̶ʌcuad̶a quĩrãca. Mãwã id̶ira Ãcõrẽba bãrã sid̶a careba b̶ʌa judiorã careba b̶ad̶a quĩrãca.\f + \fr 11:17 \fq Ãcõrẽba bãrã sid̶a careba b̶ʌa judiorã careba b̶ad̶a quĩrãca.\ft Griego bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Bãrã sid̶a bacuru b̶a dji carrad̶eba ze b̶ʌd̶eba bia panʌa.”\f* \v 18 Baribʌrʌ crĩcharãnadua bãrã judiorãẽ́ra judiorã cãyãbara Ãcõrẽ quĩrãpita biara b̶eada. Quĩrãnebad̶adua bãrãra dji carrad̶eba zocai panʌda. Dji carrara bãrãneba zocai b̶ʌẽ́a. \p \v 19 Ãĩbẽrã bãrã judiorãẽ́ba crĩchad̶isicada Ãcõrẽba judiorãra igarasida bãrãda ãdjirã cacuabari edai carea. \v 20 Wãrãda mãwã b̶ʌa. Baribʌrʌ Ãcõrẽba ãdjirãra igarasia Critoda ĩjãped̶ad̶aẽ́ bẽrã. Maʌ̃be bãrãda edasia Critoda ĩjãped̶ad̶a bẽrã. Maʌ̃ carea bãrãra judiorã cãyãbara biara b̶eada crĩcharãnadua, ãtebʌrʌ Ãcõrẽra waya pananadua. \v 21 Judiorãba ĩjãnaẽ́ panʌ carea Ãcõrẽba ãdjirãra igarasia bacuru jʌwate tẽtacuabʌrʌ quĩrãca. Ara maʌ̃ quĩrãca bãrã judiorãẽ́ba ĩjãnaẽ́bʌrʌ, Ãcõrẽba bãrã sid̶a igaraya. \p \v 22 Bio crĩchad̶adua sãwã Ãcõrẽba idji biad̶eba carebabarida idjab̶a sãwã cawa obarida. Judiorãba ĩjãped̶ad̶aẽ́ bẽrã Ãcõrẽba cawa oped̶a ãdjirãra igarasia. Maʌ̃ne bãrã judiorãẽ́ra idji biad̶eba careba b̶ʌa idjab̶a careba b̶aya. Baribʌrʌ maʌ̃neba pananida panʌa. Bãrãba ĩjã pananaẽ́bʌrʌ, Ãcõrẽba bãrã sid̶a cawa oped̶a igaraya bacuru jʌwate tẽtacuabʌrʌ quĩrãca. \v 23 Idjab̶a judiorã Crito ĩjãnaẽ́ pananaba ĩjãnibʌrʌ, Ãcõrẽba ãdjirãra wayacusa bia edaya dji jʌwate tẽtad̶ad̶e wayacusa cara b̶ʌbʌrʌ quĩrãca. Idji ʌb̶ʌad̶eba mãwã poya oya. \v 24 Wãrãda bãrã judiorãẽ́ra olivo bacuru idub̶a mẽã warid̶a quĩrãca panasid̶aa. Ãcõrẽba maʌ̃ bacurud̶ebemada tẽtacuaped̶a olivo bacuru ud̶ad̶e cara b̶ʌcuasia. Mãwã b̶aiẽ́ b̶ʌmĩna Ãcõrẽba osia. Maʌ̃ bẽrã ¿judiorãra wayacusa poya edaẽ́ca dji ud̶a bacuru jʌwatera wayacusa cara b̶ʌcuabʌrʌ quĩrãca? \s1 Ãcõrẽba jũma israelerã ẽdrʌ edaid̶ebema \p \v 25 Djabarã, mʌ̃a quĩrĩã b̶ʌa Ãcõrẽba naẽna cawabiẽ́ b̶ad̶ada bãrãba cawad̶ida. Mãwã judiorã cãyãbara biara b̶eada crĩchad̶aẽ́a. Ãcõrẽba naẽna cawabiẽ́ b̶ad̶ara naʌ̃gʌa: zocãrã judiorãda cʌwʌrʌ zarea panesid̶aa idjab̶a cʌwʌrʌ zarea panenia ab̶a jũma dji Crito ĩjãnida panʌ judiorãẽ́ba ĩjãbʌdad̶aa. \v 26 Mãwãnacarea Israel purura Ãcõrẽba jũma ẽdrʌ edaya. Ãcõrẽ Bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: \q1 Dadjirã Ẽdrʌ Edabarira Sioʌ̃ purud̶eba zeya.\f + \fr 11:26 \ft Sioʌ̃ purura idjab̶a Jerusaleʌ̃ abadaa.\f* \q1 Idjia Jacobod̶eba yõped̶ad̶arãba cadjirua oped̶ad̶ara jũma quĩrãdoaya. \q1 \v 27 Mʌ̃a ãdjirã ume bed̶ea b̶ʌd̶ara oya. Ãdjia cadjirua oped̶ad̶ara quĩrãdoaya.\f + \fr 11:27 \ft Isaía 59:20-21; 27:9.\f* \m \v 28 Judiorãba bed̶ea bia Jesud̶ebemada igara panʌ bẽrã Ãcõrẽ ume dji quĩrũa. Maʌ̃ bẽrã bãrã judiorãẽ́ra Ãcõrẽ ẽberãrãda poya b̶ead̶ia. Baribʌrʌ Ãcõrẽba ãdjirã drõã naẽnabemarãra edad̶a bẽrã wad̶ibid̶a quĩrĩã b̶ʌa. \v 29 Wãrãda Ãcõrẽba diad̶ara jãrĩcaa. Idjia trʌ̃nara igaracaa. \v 30 Bãrã judiorãẽ́ba naẽna Ãcõrẽra ĩjãnaca basía. Baribʌrʌ judiorãba ĩjãnaẽ́ panʌ bẽrã id̶ira Ãcõrẽba bãrãra quĩrã djuburia b̶ʌa. \v 31 Ãdjirãba id̶ira ĩjãnacaa nocoarebema ewarid̶e Ãcõrẽba quĩrã djuburiamãrẽã bãrã judiorãẽ́ quĩrã djuburia b̶ʌ quĩrãca. \v 32 Wãrãda Ãcõrẽba iduaribisia jũmarãda cʌwʌrʌ zarea b̶ead̶amãrẽã. Mãwã jũmarãda quĩrã djuburiaya. \q1 \v 33 Ãcõrẽra bio ne cawa b̶ʌa idjab̶a crĩcha cawa b̶ʌa. \q1 Idjia oi crĩcha b̶ʌra ni ab̶aʌba poya cawad̶aẽ́a. Idjia o b̶ʌ sid̶a poya cawad̶aẽ́a. \q1 \v 34 ¿Caiba Ãcõrẽ crĩchara cawa b̶ʌ? ¿Caiba idjía crĩchada jaradiabari? \q1 \v 35 ¿Caiba Ãcõrẽa ne diasi jẽda diamãrẽã? \q1 \v 36 Ãcõrẽbʌrʌ ne jũmada osia. Ne jũmada idjid̶eba b̶ʌa idjab̶a idji itea b̶ʌa. \q1 Dadjirãba ewariza idjía bia bed̶ead̶ida panʌa. Bia b̶ʌa mãwã b̶aida. \c 12 \s1 Ãcõrẽ itea b̶ead̶adua \p \v 1 Maʌ̃ba djabarã, Ãcõrẽba bãrãra quĩrã djuburiad̶a bẽrã, mʌ̃a bãrãa bed̶ea djuburiaya ara bãdjida Ãcõrẽa diad̶amãrẽã. Idji itea bia b̶ead̶adua bãrãra bia unumãrẽã. Mãwã bãrãba wãrãda idji itea bia od̶ia. \v 2 Naʌ̃ ẽjũãnebemarãba quĩrĩã panʌ quĩrãca nĩbarãnadua, ãtebʌrʌ crĩcha djiwid̶i Ãcõrẽba dia b̶ʌd̶eba jipa nĩbad̶adua. Mãwã Ãcõrẽba quĩrĩã b̶ʌra bãrãba cawad̶ia. Jũma idjia quĩrĩã b̶ʌra bia b̶ʌa, jipa b̶ʌa, idjab̶a idjia bia unu b̶ʌa. \p \v 3 Ãcõrẽba idji biad̶eba mʌ̃ra b̶ʌsia idji itea ne o b̶amãrẽã. Maʌ̃ bẽrã mʌ̃a bãrãa naʌ̃da jaraya: ni ab̶aʌba crĩchaiẽ́ b̶ʌa ara idjida dji dromaara b̶ʌda. Bãrãba Critora ĩjãped̶ad̶a bẽrã Ãcõrẽba bãdjiza awara awara diasia ne od̶amãrẽã. Maʌ̃ bẽrã idjia diad̶a quĩrãca bãdjia o panʌnebemada jipa crĩchad̶adua. \v 4 Dadji cacuara ab̶a b̶ʌmĩna dadji cacuad̶e zocãrã eropanʌa, jʌwada, jĩrũda, boroda, ne jũmaa. Baribʌrʌ dadji cacuad̶e b̶eaba ab̶arida od̶acaa. \v 5 Ara maʌ̃ quĩrãca dadjirãra zocãrã panʌmĩna, Crito ume panʌ bẽrã cacua ab̶a b̶ʌ quĩrãca panʌa. Mãwã dadjirã jũmarãda cacua ab̶aʌd̶e ãbaa panʌa. \p \v 6 Ãcõrẽba idji biad̶eba dadjirãza ne od̶amãrẽã awara awara diasia. Idjia ʌ̃cʌrʌa diasia idjid̶eba bed̶ead̶amãrẽã. Mãwã diasibʌrʌ, ãdjia wãrãda ĩjã panʌneba mãwã bed̶ead̶ida panʌa. \v 7 Idjia ʌ̃cʌrʌa diasia djãrã carebad̶amãrẽã. Mãwã diasibʌrʌ, djãrãra carebad̶ida panʌa. Idjia ʌ̃cʌrʌa diasia idji bed̶eada jaradiad̶amãrẽã. Mãwã diasibʌrʌ, idji bed̶eara jaradiad̶ida panʌa. \v 8 Idjia ʌ̃cʌrʌa diasia djabarã careba panʌneba biara ĩjãnamãrẽã. Mãwã diasibʌrʌ, djabarãra carebad̶ida panʌa biara ĩjãnamãrẽã. Ʌ̃cʌrʌa diasia ne dia panʌneba djãrã carebad̶amãrẽã. Mãwã diasibʌrʌ, sobiad̶eba diad̶ida panʌa. Ʌ̃cʌrʌa diasia djabarã boroda b̶ead̶amãrẽã. Mãwã diasibʌrʌ, quĩrãcuita jipa o b̶ead̶ida panʌa. Idjab̶a ʌ̃cʌrʌa diasia djãrã quĩrã djuburiad̶amãrẽã. Mãwã diasibʌrʌ, b̶ʌsrid̶ad̶eba quĩrã djuburiad̶ida panʌa. \p \v 9 Sod̶eba dji quĩrĩã b̶ead̶adua. Jũma cadjiruara igarad̶adua. Biadrʌ ẽpẽnadua. \v 10 Wãrã quĩrĩãneba dji quĩrĩã b̶ead̶adua. Crĩcha biad̶eba dji waya b̶ead̶adua idjab̶a djãrãda biara crĩchad̶adua. \v 11 Coa b̶earãnadua, ãtebʌrʌ zoquea b̶ead̶adua. Dadjirã Boro Jesuba quĩrĩã b̶ʌra sod̶eba jũma od̶adua. \v 12 Ãcõrẽneba ne edad̶ida cawa panʌ bẽrã b̶ʌsrid̶a b̶ead̶adua. Bia mĩga panʌne droad̶adua. Ewariza Ãcõrẽa iwid̶id̶adua. \v 13 Ãcõrẽ ẽberãrã dji ne neẽ́ qued̶eara carebad̶adua. Bãrã ded̶e zebʌdara bia edad̶adua. \p \v 14 Bãrã biẽ́ od̶i carea ẽpẽ b̶earãa bia jarad̶adua. Wãrãda biyabʌrʌ jarad̶adua. Biẽ́ b̶ead̶ida jararãnadua. \v 15 B̸ʌsrid̶a b̶ea ume b̶ʌsrid̶a b̶ead̶adua. Sopua b̶ea ume sopua b̶ead̶adua. \v 16 Jũmarã ume bia b̶ead̶adua. Djãrã cãyãbara biara b̶eada crĩcharãnadua, ãtebʌrʌ mĩã djuburi qued̶ea ume bia b̶ead̶adua. Crĩcharãnadua bãrãba djãrã cãyãbara biara cawa panʌda. \p \v 17 Ab̶aʌba bãrãda biẽ́ oibʌrʌ, ab̶ari quĩrãca orãnadua. Jũmarã quĩrãpita biada od̶adua. \v 18 Bãrãareba jʌrʌd̶adua jũmarã ume necai panani carea. \v 19 Djabarã, ab̶aʌba bãrãda biẽ́ osira ab̶arica biẽ́ orãnadua. Ãtebʌrʌ iduaribid̶adua Ãcõrẽba cawa omãrẽã. Ãcõrẽ Bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Mʌ̃abʌrʌ cadjirua o b̶eara cawa oya. Mʌ̃abʌrʌ cawa oya ãdjia cadjirua oped̶ad̶a quĩrãca.”\f + \fr 12:19 \ft Deuteronomio 32:35.\f* \v 20 Idjab̶a Ãcõrẽ Bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Bʌ dji quĩrũda jarra b̶ʌd̶e ne cobidua. Opichia b̶ʌd̶e baido diadua. Mãwã oibʌrʌ, idjira bio peraya.”\f + \fr 12:20 \fq Bio peraya.\ft Griego bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Tʌbʌdauda idji boro ʌ̃rʌ̃ b̶ʌya.” Proverbio 25:21-22.\f* \v 21 Ab̶aʌba bãrãda biẽ́ o b̶aibʌrʌ ab̶arica orãnadua. Ãtebʌrʌ bia od̶adua idjira peraped̶a idjia biẽ́ o b̶ʌra idu b̶ʌmãrẽã.\f + \fr 12:21 \ft Griego bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Cadjirúa idu poyabirãdua, ãtebʌrʌ bʌa bia o b̶ʌd̶eba cadjiruara poyadua.”\f* \c 13 \s1 Dji bororã jʌwaed̶a b̶ead̶adua \p \v 1 Jũmarãda naʌ̃ ẽjũãnebema bororã jʌwaed̶a b̶ead̶ida panʌa Ãcõrẽba b̶ʌd̶a bẽrã. Neẽ́a Ãcõrẽba b̶ʌd̶aẽ́ra. \v 2 Maʌ̃ bẽrã naʌ̃ ẽjũãnebema bororã igara b̶ʌba Ãcõrẽba b̶ʌd̶ada igara b̶ʌa. Dji mãwã igara b̶eara ãdji boroba cawa oya. \v 3 Wãrãda jipa o b̶eaba ãdji boroba cawa oida wayad̶acaa, ãtebʌrʌ cadjirua o b̶eabʌrʌ wayabadaa. Maʌ̃ bẽrã bãrã bororã ume ne wayaa neẽ́ b̶a quĩrĩã panʌbʌrʌ, biada od̶adua ãdjia bia ununamãrẽã. \v 4 Wãrãda bãrã bororãra Ãcõrẽba idji nezocarã quĩrãca b̶ʌsia bãrãda carebad̶amãrẽã. Baribʌrʌ bãrãba cadjiruada od̶ibʌrʌ, ãdjida wayad̶adua wãrãda bio cawa od̶ida panʌ bẽrã.\f + \fr 13:4 \fq Wãrãda bio cawa od̶ida panʌ.\ft Griego bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Necora idji quĩrĩãbe erob̶acaa.”\f* Ãdjira Ãcõrẽ nezocarã quĩrãca panʌa cadjirua o b̶eara cawa od̶i carea. \v 5 Maʌ̃ bẽrã bãrãra naʌ̃ ẽjũãnebema bororã jʌwaed̶a b̶ead̶ida panʌa cawa orãnamãrẽã. Maʌ̃ awara ãdjirã jʌwaed̶a b̶ead̶ida panʌa, cawa panʌ bẽrã mãwã b̶aira jipa b̶ʌda. \v 6 Maʌ̃ carea bãrãba parata diad̶ida panʌra bãrã bororãa diabadaa. Jũma dadjirã druara ãdjid̶e b̶ʌ bẽrã idjab̶a ãdjirãra Ãcõrẽ nezocarã quĩrãca panʌ bẽrã, bãrãba maʌ̃ paratara diad̶ida panʌa. \p \v 7 Jũmarãa diad̶adua bãrãba ãdjiza diad̶ida panʌ quĩrãca. Bãrã bororãa parata diad̶ida panʌra diad̶adua. Bãrãba wayad̶ida panʌra wayad̶adua. Bãrãba bia jarad̶ida panʌra bia jarad̶adua. \p \v 8 Bãrãba diai bara panʌbʌrʌ, jẽda diad̶aẽ́ b̶earãnadua. Ab̶abe dji quĩrĩã b̶ead̶adua. Djãrã quĩrĩã b̶ʌba jũma Ãcõrẽba Moisea diad̶a leyra ĩjã o b̶ʌa. \v 9 Maʌ̃ leyba jara b̶ʌa: “Daunemarãdua, mĩã bearãdua, ne drʌarãdua, djãrãba erob̶ʌra awuarãdua.”\f + \fr 13:9 \ft Exodo 20:13-15,17.\f* Maʌ̃ra idjab̶a jũma maʌ̃ leyba jara b̶ʌ sid̶a naʌ̃ crĩcha ab̶aʌba jũma jara b̶ʌa: “Djãrãra quĩrĩãdua ara bʌdji quĩrĩã b̶ʌ quĩrãca.”\f + \fr 13:9 \ft Levitico 19:18.\f* \v 10 Quĩrĩã erob̶ʌba djãrãra biẽ́ ocaa. Djãrã quĩrĩã b̶ʌd̶e jũma Ãcõrẽba Moisea diad̶a leyra ĩjã o b̶ʌa. \p \v 11 Jũma maʌ̃gʌra o pananadua cawa panʌ bẽrã naʌ̃ ewarira sãwã b̶ʌda. Ʌ̃rʌ̃manadua. Waa cãĩ b̶earãnadua. Dadjirã naʌ̃ ẽjũã cadjiruad̶ebema ẽdrʌd̶i ewarira caitaara b̶ʌa dadjia naãrã ĩjãped̶ad̶a cãyãbara. \v 12 Naʌ̃ ewari cadjiruara jõbod̶oa diamasi nũmanada ʌ̃nadrʌbod̶o quĩrãca. Maʌ̃ bẽrã dadjirãba cadjiruada idu b̶ʌd̶aped̶a biada od̶ida panʌa. Mãwã dadjirãra cadjiruad̶ebemada jũma jũãtrʌ b̶ead̶ia sordaoba jũãtrʌbariba idji cacua jũãtrʌ erob̶ʌ quĩrãca. \v 13 Dadjirãra quĩrãipa nĩbad̶ida panʌa ãsa nĩbabada quĩrãca. B̸ʌsrid̶a obadad̶e beu nĩbad̶iẽ́ panʌa, aud̶uada o nĩbad̶iẽ́ panʌa, caicaya b̶ead̶iẽ́ panʌa, idjab̶a djãrãba erob̶ʌ carea biẽ́ crĩchad̶iẽ́ panʌa. \v 14 Ãtebʌrʌ dadjirã Boro Jesucrito nĩbad̶a quĩrãca nĩbad̶adua. Naʌ̃ djaraba cadjirua o quĩrĩã b̶ʌra iduaribirãnadua. \c 14 \s1 Djabarã biẽ́ jarad̶iẽ́ panʌ \p \v 1 Djaba ab̶aʌba dadjia Jesucrito ĩjã panʌnebemada wad̶i bio adua b̶ʌbʌrʌ, idjira bia edad̶adua. Baribʌrʌ idjia adua b̶ʌd̶ebema carea idji ume caicayarãnadua. \v 2 Mʌ̃a naʌ̃da jara b̶ʌa: ʌ̃cʌrʌ djabarãba cawa panʌa ne jũmada cod̶ida panʌda. Baribʌrʌ ʌ̃cʌrʌ djabarãba dadjia Jesucrito ĩjã panʌnebemada wad̶i bio adua panʌ bẽrã crĩcha panʌa ab̶abe néud̶ebemada cod̶ida panʌda. \v 3 Baribʌrʌ ne jũma cobariba ne jũma cocada igaraiẽ́ b̶ʌa. Idjab̶a ne jũma cocaba ne jũma cobarida biẽ́ jaraiẽ́ b̶ʌa, umena Ãcõrẽba edad̶a bẽrã. \v 4 ¿Bʌra cai mãwã djãrã nezocada biẽ́ jarai carea? Idji borobʌrʌ jaraya bia o b̶ʌda wa biẽ́ o b̶ʌda. Baribʌrʌ dadjirã Boro Ãcõrẽba jaraya jũma idji nezocarãba bia o panʌda, idji ʌb̶ʌad̶eba careba b̶ʌ bẽrã bia o pananamãrẽã. \p \v 5 Idjab̶a ʌ̃cʌrʌ djabarãba crĩcha panʌa ʌ̃cʌrʌ ewarira ewari dromada. Ʌ̃cʌrʌ djabarãba crĩcha panʌa ewarira jũmaena ab̶arida. Baribʌrʌ ãdjiza sod̶eba crĩcha panʌ quĩrãca od̶ida panʌa. \v 6 Ewari droma waga b̶ʌba dadjirã Boro Ãcõrẽ itea mãwã o b̶ʌa.\f + \fr 14:6 \ft Griego bed̶ead̶e ʌ̃cʌrʌ cartad̶e naʌ̃ sid̶a b̶ʌ́ b̶ʌa: “Ewari droma wagaẽ́ b̶ʌba mãwã o b̶ʌa dadjirã Boro Ãcõrẽ itea.”\f* Ne jũma cobariba mãwã cobaria dadjirã Boro Ãcõrẽra waya b̶ʌ bẽrã. Maʌ̃ carea ne cobʌrʌd̶e idjia Ãcõrẽa bia b̶ʌad̶a abaria. Idjab̶a ne jũma cocaba mãwã cocaa dadjirã Boro Ãcõrẽra waya b̶ʌ bẽrã. Maʌ̃ carea ne cobʌrʌd̶e idjia bid̶a Ãcõrẽa bia b̶ʌad̶a abaria. \p \v 7 Ni ab̶aʌda ara idji itea zocai b̶ʌẽ́a. Idjab̶a ni ab̶aʌda ara idji itea beuẽ́a. \v 8 Zocai panʌne dadjirã Boro Ãcõrẽ itea zocai panʌa. Idjab̶a beusid̶ara dadjirã Boro Ãcõrẽ itea beud̶ia. Mãwã zocai panʌne wa beubʌdad̶e bid̶a dadjirã Boro Ãcõrẽnea. \p \v 9 Critora beusia beud̶arã Boro bai carea. Idjab̶a ʌ̃rẽbasia zocai b̶ea Boro bai carea. \v 10 Maʌ̃ bẽrã ¿cãrẽ cãrẽã bʌ djabada biẽ́ jara b̶ʌ? ¿Cãrẽ cãrẽã idjira igara b̶ʌ? Jũma dadjirãra Ãcõrẽ quĩrãpita panania dadjiza oped̶ad̶ara cawa omãrẽã.\f + \fr 14:10 \fq Ãcõrẽ.\ft Griego bed̶ead̶e ʌ̃cʌrʌ cartad̶e “Crito” b̶ʌ́ b̶ʌa.\f* \v 11 Ãcõrẽ Bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: \q1 Dadjirã Boroba nãwã jara b̶ʌa: mʌ̃ra wãrãda zocai b̶ʌ bẽrã wãrãneba jaraya jũmarãda \q1 mʌ̃ quĩrãpita chĩrãborod̶e cob̶ead̶ida mʌ̃́a bia bed̶ead̶i carea. \q1 Idjab̶a jũmarãba jarad̶ia mʌ̃ra Ãcõrẽda.\f + \fr 14:11 \ft Isaía 45:23.\f* \m \v 12 Wãrãda dadjiza oped̶ad̶ara Ãcõrẽa jũma jarad̶ia. \v 13 Maʌ̃ bẽrã djãrãba o b̶ʌ carea waa biẽ́ bed̶ead̶iẽ́ panʌa. Ãtebʌrʌ sod̶eba nãwã crĩchad̶ida panʌa: dadjia o panʌneba djaba ab̶aʌda cadjiruad̶e b̶aebid̶ibʌrʌ, biara b̶ʌa od̶aẽ́da. \v 14 Mʌ̃ra dadjirã Boro Jesucrito ume b̶ʌ bẽrã wãrãda cawa b̶ʌa ni ab̶aʌ djicoda cadjirua b̶ʌẽ́da. Baribʌrʌ ab̶aʌba baridua djico coida cadjiruada crĩchaibʌrʌ, maʌ̃gʌra cocara b̶ʌa. \v 15 Bʌa co b̶ʌd̶eba bʌ djabada idji sod̶e biẽ́ b̶eibʌrʌ, bʌra quĩrĩãneba nĩẽ́a. Bʌa co b̶ʌd̶eba bʌ djaba crĩchara ãrĩrãdua Critora idji carea beud̶a bẽrã. \v 16 Bãrãba o panʌra biada cawa panʌa. Baribʌrʌ djãrãba maʌ̃da biẽ́ jarad̶ibʌrʌ, orãnadua biẽ́ bed̶earãnamãrẽã. \v 17 Ãcõrẽba pe erob̶ʌd̶ebemarãa jaracaa cãrẽda cod̶ida panʌda idjab̶a cãrẽda dod̶ida panʌda. Ãtebʌrʌ quĩrĩã b̶ʌa ãdjirãba idji Jaured̶eba jipa o pananida, necai pananida, idjab̶a b̶ʌsrid̶a pananida. \v 18 Crito mãwã ẽpẽ b̶eara Ãcõrẽba bia unu b̶ʌa. Ẽberãrã bid̶a bia unubadaa. \p \v 19 Maʌ̃ carea jʌrʌd̶ida panʌa djabarã ume necai b̶ead̶i carea. Mãwã dji careba panania biara ĩjãni carea. \v 20 Bãrãba co panʌneba Ãcõrẽba djãrã sod̶e od̶ara ãrĩrãnadua. Wãrãda Ãcõrẽ quĩrãpita jũma djicora bia b̶ʌa. Baribʌrʌ biẽ́ b̶ʌa dadjia co panʌneba dewaraʌda cadjiruad̶e b̶aebid̶ida. \v 21 Biara b̶ʌa nedjara coẽ́da, uva b̶a doẽ́da, wa ni cãrẽ sid̶a oẽ́da bʌ djabara cadjiruad̶e b̶aebi amaaba. \p \v 22 Bʌa ne jũmada coida b̶ʌda crĩcha b̶ʌbʌrʌ, wa ne jũmada cocara b̶ʌda crĩcha b̶ʌbʌrʌ, ab̶abe bʌabʌrʌ Ãcõrẽ ume bʌ crĩchara cawaida b̶ʌa. Bʌa crĩcha b̶ʌ quĩrãca djãrãa õgo crĩchabirãdua. Wãrãda dadjia o panʌ carea dadji sod̶e biẽ́ crĩchad̶aẽ́bʌrʌ, bio b̶ʌsrid̶a panania. \v 23 Baribʌrʌ ab̶aʌba nãwã crĩchaisicada: “Ãĩbẽrã naʌ̃gʌra cocara b̶ʌa.” Dji mãwã crĩcha b̶ʌba maʌ̃da coibʌrʌ, idji sod̶e biẽ́ b̶eya, biẽ́ o b̶ʌda crĩcha b̶ʌ bẽrã. Wãrãda ab̶aʌba o b̶ʌra ãĩbẽrã jipa b̶ʌẽ́da crĩchaibʌrʌ, cadjiruada o b̶ʌa. \c 15 \s1 Djãrãra carebad̶adua bia pananamãrẽã \p \v 1 Dadjia ĩjã b̶ʌd̶ebema bio cawa b̶eaba mãcua adua qued̶eara carebad̶ida panʌa. Ab̶abe dadjia quĩrĩã panʌda od̶iẽ́ panʌa. \v 2 Ãtebʌrʌ djãrãba quĩrĩã panʌdrʌ od̶ida panʌa ãdjida bia b̶ead̶amãrẽã idjab̶a biara ĩjãnamãrẽã. \v 3 Wãrãda Crito bid̶a ara idjia quĩrĩã b̶ʌra oẽ́ basía, ãtebʌrʌ Ãcõrẽ Bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌ quĩrãca mãwãsia. Nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Ãcõrẽ, ãdjirãba bʌ biẽ́ jarasid̶ad̶e mʌ̃ sid̶a biẽ́ jarasid̶aa.”\f + \fr 15:3 \ft Salmo 69:9.\f* \v 4 Ne jũma Ãcõrẽ Bed̶ead̶e b̶ʌd̶ara dadjirãa jaradiai carea b̶ʌa. Dadjirãra sobiabibaria idjab̶a carebabaria jũma droad̶amãrẽã. Mãwã dadjirãba wãrãda cawa panʌa Ãcõrẽ ume ewariza bia pananida. \v 5 Ãcõrẽba dadjirãra sobiabibaria idjab̶a carebabaria jũma droad̶amãrẽã. Mʌ̃a quĩrĩã b̶ʌa ara maʌ̃ Ãcõrẽba bãrãra careba b̶aida ab̶arica crĩchad̶amãrẽã Jesucritoba quĩrĩã b̶ʌ quĩrãca. \v 6 Mãwã bãrãba dadjirã Boro Jesucrito Zeza Ãcõrẽa ãbaa bia bed̶ea panania. \s1 Bed̶ea bia Critod̶ebema judiorãẽ́ itea bid̶a b̶ʌa \p \v 7 Critoba bãrã bia edad̶a quĩrãca dji bia edad̶adua. Maʌ̃ unubʌdad̶e ẽberãrãba Ãcõrẽa bia bed̶ead̶ia. \v 8 Mʌ̃a jaraya: Critora zesia dai judiorã carebai carea. Mãwã Ãcõrẽba judiorã drõã naẽnabemarã ume bed̶ea b̶ʌd̶ara Jesucritoba osia. Maʌ̃ba unubisia Ãcõrẽra wãrãda bed̶ea ab̶a b̶ʌda. \v 9 Idjab̶a Critora zesia judiorãẽ́ba Ãcõrẽa bia bed̶ead̶amãrẽã ãdjirãra quĩrã djuburiad̶a bẽrã. Maʌ̃nebemada Ãcõrẽ Bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: \q1 Mʌ̃a bʌda judiorãẽ́ tãẽna bia jaraya. Mʌ̃a bʌ́a bia jara trʌ̃ãya.\f + \fr 15:9 \ft Daviba mãwã b̶ʌsia Salmo 18:49d̶e.\f* \m \v 10 Idjab̶a nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: \q1 Bãrã judiorãẽ́, Ãcõrẽ puru ume b̶ʌsrid̶ad̶adua.\f + \fr 15:10 \ft Deuteronomio 32:43.\f* \m \v 11 Idjab̶a nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: \q1 Jũma bãrã judiorãẽ́, dadjirã Boro Ãcõrẽa bia bed̶ead̶adua. \q1 Jũma puru b̶ea, idjía bia bed̶ead̶adua.\f + \fr 15:11 \ft Salmo 117:1.\f* \m \v 12 Idjab̶a Isaíaba idji cartad̶e nãwã b̶ʌsia: \q1 Jeséd̶eba ab̶a zeya.\f + \fr 15:12 \fq Jesé.\ft Jeséra judiorã boro Davi zeza basía. Ʌ̃cʌrʌ cartad̶e Jeséra Isaí abadaa.\f* Maʌ̃gʌra jũma puru b̶ea Boroda b̶eya. \q1 Israelerãẽ́ba idjira ĩjãnia ne jũma bia ãdjia jʌ̃ã panʌra diamãrẽã.\f + \fr 15:12 \ft Isaía 11:10.\f* \m \v 13 Ne jũma bia dadjia jʌ̃ã panʌra Ãcõrẽba diaya. Bãrãba idjida ĩjã panʌ bẽrã mʌ̃a quĩrĩã b̶ʌa idjia bãrãra bio b̶ʌsrid̶abida idjab̶a necai b̶ʌida. Mãwã Ãcõrẽ Jaure ʌb̶ʌad̶eba bãrãba biara cawad̶ia ne jũma bia dadjia jʌ̃ã panʌra wãrãda edad̶ida. \s1 Pauloba judiorãẽ́a jaradiabaria \p \v 14 Djabarã, mʌ̃a cawa b̶ʌa bãrãba biada wãrãda o panʌda idjab̶a bio cawa panʌ bẽrã poya dji jaradiad̶ida. \v 15-16 Mãwãmĩna naʌ̃ cartad̶e mʌ̃a ʌ̃cʌrʌ crĩchada ebud̶a b̶ʌsia bãrãba quĩrãdoarãnamãrẽã. Mãwã b̶ʌsia Ãcõrẽba idji biad̶eba mʌ̃ra b̶ʌd̶a bẽrã judiorãẽ́ tãẽna Jesucrito nezocada b̶amãrẽã. Maʌ̃ bẽrã bed̶ea bia Ãcõrẽnebemada ãdjirãa jaradia b̶ʌa. Ĩjãsid̶ara sacerdoteba animarã babue diabʌrʌ quĩrãca mʌ̃a ãdjirãra Ãcõrẽa dia b̶ʌa bia unumãrẽã. Maʌ̃ne Ãcõrẽ Jaureba ãdjirãra Ãcõrẽ itea bia b̶ʌya. \p \v 17 Jesucrito ume b̶ʌ bẽrã mʌ̃a Ãcõrẽ itea o b̶ʌ carea bio b̶ʌsrid̶a b̶ʌa. \v 18-19 Baribʌrʌ ara mʌ̃djid̶ebemada ni maãrĩ bid̶a bia bed̶eaẽ́a. Ab̶abe Critoba mʌ̃neba od̶ad̶ebemada bia bed̶eaya. Wãrãda mʌ̃neba Critoba carebasia judiorãẽ́ba Ãcõrẽra ĩjãnamãrẽã. Mʌ̃a jaradia b̶ʌd̶eba, o b̶ʌd̶eba, ne ununaca o b̶ʌd̶eba bid̶a mãwã carebasia. Mʌ̃a Ãcõrẽ Jaure ʌb̶ʌad̶eba jũma maʌ̃gʌra osia. Jerusaleʌ̃neba ab̶a Ilirico druad̶aa bed̶ea bia Critod̶ebemada mʌ̃a jũma jaradiaida b̶ad̶ama jaradiasia. \v 20 Wãrãda bed̶ea bia Critod̶ebemada mʌ̃a jaradia quĩrĩã b̶ʌa wad̶i ũrĩnacama. Dewaraʌba jaradia b̶ʌma mʌ̃a jaradia quĩrĩãẽ́a. \v 21 Mãwã mʌ̃a Ãcõrẽ Bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌ quĩrãca o b̶ʌa. Nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: \q1 Idjid̶ebema jarad̶aca bad̶ama ẽberãrãba ũrĩnia. Idjid̶ebema ũrĩnaca bad̶aba cawad̶ia.\f + \fr 15:21 \ft Isaía 52:15.\f* \s1 Paulo Romanaa wãida crĩchad̶a \p \v 22 Maʌ̃ carea b̶arima zocãrã mʌ̃ra bãrãmaa wã quĩrĩã b̶ʌmĩna poya wãẽ́ b̶ʌa. \v 23-24 Baribʌrʌ namara jũma jaradiad̶a bẽrã ara nama caitara neẽ́a sãma Critod̶ebema jaradiaida. Maʌ̃ba mʌ̃ra España druad̶aa wãida crĩcha b̶ʌa. Wãbʌrʌd̶e bãrãma wib̶ariya. Mãwã crĩcha b̶ʌa dãrãbʌrʌ bẽrã bãrã acʌd̶e wã quĩrĩã b̶ʌda. Bãrã ume dãrã b̶ʌsrid̶ad̶acarea ãĩbẽrã bãrãba poya carebad̶isicada mʌ̃ bia wãmãrẽã. \v 25 Baribʌrʌ ara nawena mʌ̃ra Jerusaleʌ̃naa wãya paratada Ãcõrẽ ẽberãrãa diai carea. \v 26 Maʌ̃ paratara djabarã Macedonia druad̶ebemarãba, Acaya druad̶ebemarã bid̶a b̶ʌsrid̶a jʌrʌ pesid̶aa Ãcõrẽ ẽberãrã Jerusaleʌ̃nebema dji ne neẽ́ qued̶eara carebad̶i carea. \v 27 Maʌ̃ djabarã judiorãẽ́ba b̶ʌsrid̶a maʌ̃ paratara djabarã judiorã itea jʌrʌ pesid̶aa. Wãrãda mãwã od̶ida panasid̶aa judiorãa diai bara panʌ quĩrãca. Judiorãẽ́ba ne jũma bia Ãcõrẽnebemada judiorãneba edasid̶a bẽrã, djabarã judiorãa ne bia naʌ̃ ẽjũãnebemada diad̶ida panʌa. \v 28 Maʌ̃ parata djabarã Jerusaleʌ̃nebemarãa diad̶acarea mʌ̃ra España druad̶aa wãya. Wãbʌrʌd̶e bãrãma wib̶ariya. \v 29 Mʌ̃a cawa b̶ʌa bãrãma jũẽbʌrʌd̶e Critoba dadjirãra bio carebaida.\f + \fr 15:29 \fq Critoba.\ft Griego bed̶ead̶e ʌ̃cʌrʌ cartad̶e b̶ʌ́ b̶ʌa: “Bed̶ea bia Critod̶ebemaba.”\f* \p \v 30 Djabarã, Ãcõrẽ Jaured̶eba dadjirãra dji quĩrĩã panʌa. Maʌ̃ bẽrã dadjirã Boro Jesucritod̶eba mʌ̃a bãrãa bed̶ea djuburiaya mʌ̃ careba Ãcõrẽa iwid̶id̶amãrẽã. \v 31 Idjía iwid̶id̶adua Judea druad̶ebema Jesu ĩjãẽ́ b̶eaba mʌ̃ra biẽ́ orãnamãrẽã. Idjab̶a iwid̶id̶adua mʌ̃a parata Ãcõrẽ ẽberãrã Jerusaleʌ̃nebema itea edebʌrʌra bia edad̶amãrẽã. \v 32 Mãwãnacarea Ãcõrẽba quĩrĩãibʌrʌ, mʌ̃ra bãrãmaa b̶ʌsrid̶a wãya idjab̶a bãrã tãẽna bia ʌ̃nãũ b̶aya. \v 33 Mʌ̃a quĩrĩã b̶ʌa Ãcõrẽ dadji necai b̶ai diabarira jũma bãrã ume b̶aida. Bia b̶ʌa mãwã b̶aida. \c 16 \s1 Pauloba naʌ̃ cartad̶e jĩrũare b̶ʌd̶a \p \v 1 Mʌ̃a bãrãa dadjirã djabawẽrã Pebeda bia jaraya. Idjira Cencrea purud̶e djabarã carebabaría.\f + \fr 16:1 \fq Djabarã carebabaría.\ft Griego bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa “diacono.” Pebera wẽrã basía. Maʌ̃ carea cãpũrĩã bed̶ead̶e “diaconisa” jarabadaa.\f* \v 2 Dadjirã Boro trʌ̃neba bia edad̶adua Ãcõrẽ ẽberãrãba od̶ida panʌ quĩrãca. Idjia ẽberãrãda zocãrã carebasia. Mʌ̃ sid̶a bio carebasia. Maʌ̃ bẽrã ne jũmaneba idjira carebad̶adua. \p \v 3 Djabawẽrã Priscilaa, djaba Aquilaa bid̶a jarad̶adua mʌ̃a quĩrĩã b̶ʌda ãdjira bia pananida. Ãdjia mʌ̃ quĩrãca ab̶arica Jesucrito trajura o panʌa. \v 4 Ãdjira mʌ̃ carebad̶i carea minijĩchiad̶e panasid̶aa. Mʌ̃a, jũma djabarã judiorãẽ́ bid̶a ãdjía bia b̶ʌad̶a abadaa. \v 5 Idjab̶a djabarã ãdji ded̶e dji jʌrebadarãa jarad̶adua mʌ̃a quĩrĩã b̶ʌda ãdjirãra bia duananida. Mʌ̃ djaba bio quĩrĩã b̶ʌ Epenetoa ab̶ari quĩrãca jarad̶adua. Acaya druad̶e idjiabʌrʌ naãrã Jesucritora ĩjãsia. \v 6 Djabawẽrã Mariaa jarad̶adua mʌ̃a quĩrĩã b̶ʌda idjira bia b̶aida. Idjia bãrãra bio careba b̶ʌa. \v 7 Mʌ̃ djabarã judiorã Andronicoa, Juniaa bid̶a ab̶ari quĩrãca jarad̶adua. Ãdjira mʌ̃ ume ãbaa preso panasid̶aa. Ãdjid̶ebemada Jesuba diabued̶arãba bia crĩcha panʌa. Mʌ̃a Crito ĩjãi naẽna ãdjia ĩjãsid̶aa. \p \v 8 Mʌ̃ djaba Ampliatoa jarad̶adua mʌ̃a quĩrĩã b̶ʌda idjira bia b̶aida. Dadjirã Boro Jesucritod̶eba idjira bio quĩrĩã b̶ʌa. \v 9 Djaba Urbanoa jarad̶adua mʌ̃a quĩrĩã b̶ʌda idjira bia b̶aida. Idjia dai ume ãbaa Jesucritod̶ebemada jaradia b̶ʌa. Djaba Estaquía bid̶a ab̶arica jarad̶adua. Idji sid̶a mʌ̃a quĩrĩã b̶ʌa. \v 10 Djaba Apelea jarad̶adua mʌ̃a quĩrĩã b̶ʌda idjira bia b̶aida. Idjia unubisia Critora wãrãda ĩjã b̶ʌda. Jũma Aristobulo ẽberãrãa bid̶a ab̶ari quĩrãca jarad̶adua. \v 11 Mʌ̃ djaba judio Herodioʌ̃a jarad̶adua mʌ̃a quĩrĩã b̶ʌda idjira bia b̶aida. Narciso ẽberãrã dadjirã Boro ĩjã b̶eaa jarad̶adua mʌ̃a quĩrĩã b̶ʌda ãdjirãra bia duananida. \v 12 Djabawẽrã Tripenaa, Triposaa bid̶a jarad̶adua mʌ̃a quĩrĩã b̶ʌda ãdjira bia pananida. Ãdjia dadjirã Boro itea bia o panʌa. Idjab̶a djabawẽrã Persidáa ab̶arica jarad̶adua. Idjia bid̶a dadjirã Boro itea bia o b̶ʌa. \v 13 Djaba Rupo dadjirã Boroba edad̶aa, idji papaa bid̶a jarad̶adua mʌ̃a quĩrĩã b̶ʌda ãdjira bia pananida. Idji papara mʌ̃ papaca b̶ʌa. \v 14 Djaba Asincritoa, Plegontea, Hermaa, Patrobáa, Hermea, idjab̶a djabarã ãdjirã ume duanʌ́a bid̶a jarad̶adua mʌ̃a quĩrĩã b̶ʌda ãdjirãra bia duananida. \v 15 Idjab̶a djaba Pilologoa, Juliaa, Olimpaa, Nereóa, idji djabawẽrãa, idjab̶a jũma Ãcõrẽ ẽberãrã ãdjirã ume duanʌ́a bid̶a jarad̶adua mʌ̃a quĩrĩã b̶ʌda ãdjirãra bia duananida. \v 16 Wãrã quĩrĩãneba dji bia edad̶adua.\f + \fr 16:16 \fq Wãrã quĩrĩãneba dji bia edad̶adua.\ft Griego bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Isõ bia quirud̶eba dji bia edad̶adua.”\f* Jũma Crito ẽberãrãba quĩrĩã panʌa bãrãra bia duananida. \p \v 17 Djabarã, mʌ̃a bãrãa bed̶ea djuburiaya quĩrãcuita b̶ead̶amãrẽã. Ʌ̃cʌrʌba djabarãa awara awara crĩchabibadaa. Bãrãba wãrã bed̶ea cawaped̶ad̶ara ãdjirãba quĩrã awara jaradiabadaa. Maʌ̃ ẽberãrã ume ãbaa b̶earãnadua. \v 18 Ãdjirãba dadjirã Boro Jesucritoba quĩrĩã b̶ʌra o panʌẽ́a, ãtebʌrʌ ãdjia quĩrĩã panʌdrʌ o panʌa. Ãdji bed̶ea biya quirud̶eba dji cũrũgaicha b̶eara cũrũgabadaa. \p \v 19 Jũmarãba cawa panʌa bãrãba Ãcõrẽ bed̶eara wãrãda ĩjã o panʌda. Maʌ̃ carea mʌ̃ra b̶ʌsrid̶a b̶ʌa. Wãrãda mʌ̃a quĩrĩã b̶ʌa bãrãba biada o cawad̶ida idjab̶a cadjiruada od̶aẽ́da. \v 20 Ãcõrẽ dadji necai b̶ai diabariba dãrãẽ́ne diaurura poyaped̶a bãrã jʌwaed̶a b̶ʌya.\f + \fr 16:20 \fq Diaurura poyaped̶a bãrã jʌwaed̶a b̶ʌya.\ft Griego bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Diaurura bãrã jĩrũ edre berradʌgaya.”\f* Mʌ̃a quĩrĩã b̶ʌa dadjirã Boro Jesucritoba idji biad̶eba bãrãra careba b̶aida. \p \v 21 Djaba Timoteo mʌ̃ ume ãbaa jaradia b̶ʌba quĩrĩã b̶ʌa bãrãra bia duananida. Idjab̶a mʌ̃ djabarã judiorã Lucioba, Jasoʌ̃ba, Sosipatero bid̶a quĩrĩã panʌa bãrãra bia duananida. \p \v 22 Mʌ̃ra Tercioa. Pauloba mʌ̃́a naʌ̃ cartara b̶ʌbi b̶ʌa. Dadjirã Boro Jesucritod̶eba mʌ̃a quĩrĩã b̶ʌa bãrãra bia duananida. \p \v 23 Djaba Gayo bid̶a quĩrĩã b̶ʌa bãrãra bia duananida. Mʌ̃ra idji ded̶e b̶ʌa. Djabarã jũmarãda idji ded̶e ãbaa dji jʌrebadaa. Naʌ̃ purud̶ebema parata wagabari Erastoba, djaba Cuarto bid̶a quĩrĩã panʌa bãrãra bia duananida. \p \v 24 Mʌ̃a quĩrĩã b̶ʌa dadjirã Boro Jesucritoba idji biad̶eba bãrãra careba b̶aida. \s1 Pauloba Ãcõrẽa bia jarad̶a \p \v 25-26 Mʌ̃a bed̶ea bia Jesucritod̶ebemada jaradia b̶abaria. Ara maʌ̃ bed̶ead̶eba Ãcõrẽba bãrãra poya carebaya zarea b̶ead̶amãrẽã. Maʌ̃ bed̶eara Ãcõrẽba naẽna cawabiẽ́ b̶asia baribʌrʌ id̶ira cawabisia. Idjid̶eba bed̶eabadarãba maʌ̃ra cartad̶e b̶ʌsid̶aa. Ãcõrẽ beucaba mãwã b̶ʌbisia druazabemarãba ũrĩnaped̶a Jesucritoda ĩjãnamãrẽã. Ãcõrẽa bia bed̶ead̶ida panʌa. \v 27 Idjira ab̶abʌrʌ b̶ʌa. Ne jũmada cawa b̶ʌa. Jesucritod̶eba dadjirãba ewariza idjía bia bed̶ead̶ida panʌa. Bia b̶ʌa mãwã b̶aida.