\id GAL \h GALATA \toc1 Galata Carta Pauloba B̸ʌd̶a Djabarã Galacia Druad̶ebema Itea \toc2 Galata \toc3 Galata \mt1 GALATA \mt2 CARTA PAULOBA B̸ɅD̸A DJABARÃ GALACIA DRUAD̸EBEMA ITEA \ip Pauloba naãrã Jesucritod̶ebema jarad̶e wãsid̶e naʌ̃gʌrã puru Galacia druad̶e b̶ead̶aa wãsia: Antioquía Pisidiad̶ebema, Iconio, Listra, idjab̶a Derbe (Hecho 13:1neba ab̶a 14:23d̶aa). Ẽberãrã maʌ̃ purud̶e b̶eara biara judiorãẽ́ basía. Pauloba mama jaradiad̶acarea ʌ̃cʌrʌ judiorãda jũẽnaped̶a jaradia panesid̶aa Crito ĩjãni awara cacua wẽãgod̶ida panʌda. Maʌ̃ awara jara panasid̶aa Pauloba ãdji leyra jũma ĩjãbica bẽrã Critoba diabued̶aẽ́da. Maʌ̃ne djabarã Galaciad̶e b̶eaba ãdjira ẽpẽbʌda basía. \ip Maʌ̃ carea Pauloba naʌ̃ Galata cartada b̶ʌsia. Poa 50d̶e b̶ʌsica b̶ʌa. Naãrã Pauloba djabarãra quẽãsia bed̶ea bia Critod̶ebema ĩjãnaped̶a dewara crĩcha ẽpẽbʌda carea. Maʌ̃are b̶ʌsia sãwã Jesucritoba idjira trʌ̃sida judiorãẽ́a jaradia nĩbamãrẽã idjab̶a mãwã o b̶ʌra djabarã dji dromarã Jerusaleʌ̃ne b̶eaba bia unu panʌda (Hecho 15). Maʌ̃ awara b̶ʌsia Crito ĩjã panʌ carea Ãcõrẽba idji biad̶eba dadjirãra jipa unu b̶ʌda. Jũma maʌ̃gʌra 1:10d̶eba ab̶a 2:21naa b̶ʌ́ b̶ʌa. \ip Maʌ̃are Pauloba b̶ʌsia Moise ley ĩjãbi panʌneba maʌ̃ judiorãba judiorãẽ́a bed̶ea bia Critod̶ebemara igarabi panʌda idjab̶a maʌ̃ ley ẽpẽbʌdaba jũma ĩjã od̶ida panʌmĩna poya od̶aẽ́da. Maʌ̃ carea b̶ʌsia Abrahaʌ̃ba maʌ̃ ley neẽ́ ĩjãna bẽrã Ãcõrẽba carebasida. B̸ʌsia ãdjirãba mãwã ĩjãnibʌrʌ Ãcõrẽba carebaida Abrahaʌ̃ carebad̶a quĩrãca. Jũma maʌ̃gʌra b̶ʌ́ b̶ʌa 3:1neba ab̶a 4:31naa. \ip Pauloba jĩrũare b̶ʌsia bed̶ea bia Critod̶ebemada ĩjãnibʌrʌ Ãcõrẽba dadjirãra leyd̶ebemada ẽdrʌ b̶ʌida idji Jaureba pe eronĩbamãrẽã. Maʌ̃ carea b̶ʌsia sãwã idji Jaured̶eba nĩbad̶ida panʌda. Maʌ̃nebemada b̶ʌ́ b̶ʌa 5:1neba ab̶a 6:18d̶aa. \c 1 \s1 Naʌ̃ cartad̶e Pauloba naãrã b̶ʌd̶a \p \v 1 Mʌ̃ra Pauloa, Jesucritoba diabued̶aa.\f + \fr 1:1 \fq Jesucritoba diabued̶a.\ft Cãpũrĩã bed̶ead̶e jara b̶ʌa “apóstol.” Maʌ̃ griego bed̶eaba jara b̶ʌa “diabued̶a.”\f* Ẽberãrãba mʌ̃ra b̶ʌd̶aẽ́ basía idjab̶a edad̶aẽ́ basía Jesucritoba diabued̶ada b̶amãrẽã. Ãtebʌrʌ Jesucritoba idjab̶a idji Zeza Ãcõrẽ, idji beu b̶ad̶a ʌ̃rẽbabid̶aba mʌ̃ra mãwã b̶ʌsid̶aa. \v 2-3 Mʌ̃a naʌ̃ cartara b̶ʌbʌrʌa djabarã Galacia druad̶ebema itea. Mʌ̃a, jũma djabarã mʌ̃ ume panʌ bid̶a quĩrĩã panʌa dadjirã Zeza Ãcõrẽba, dadjirã Boro Jesucrito bid̶a ãdji biad̶eba bãrãra careba pananida idjab̶a necai b̶ai sid̶a bãrãa dia pananida. \v 4 Dadjirã Boro Jesucritoba ara idjida dadjirã cadjirua carea idu beabisia naʌ̃ ewari cadjiruad̶ebemada ẽdrʌ edai carea. Mãwã osia dadjirã Zeza Ãcõrẽba quĩrĩãna bẽrã. \v 5 Ewariza idjía bia bed̶ead̶ida panʌa. Bia b̶ʌa mãwã b̶aida.\f + \fr 1:5 \fq Bia b̶ʌa mãwã b̶aida.\ft Cãpũrĩã bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa: “Amén.”\f* \s1 Bed̶ea bia Critod̶ebemara ab̶abʌrʌ b̶ʌa \p \v 6 Mʌ̃a cawa crĩchaẽ́a sãwã bãrãra dãrãẽ́ne Ãcõrẽnebemada ãĩ wãbʌdada. Ãcõrẽba bãrãra trʌ̃sia Crito biad̶eba ẽdrʌ edai carea, baribʌrʌ bãrãba biara ẽpẽ panʌa dewararãba bed̶ea bia quĩrãca jara panʌda. \v 7 Wãrãda ãdjia jaradia panʌra bed̶ea biaẽ́a. Baribʌrʌ ʌ̃cʌrʌba bãrãa ãĩ crĩchabibadaa bed̶ea bia Critod̶ebemada ãĩ jaradia panʌ bẽrã. \v 8 Bariduaba bed̶ea bia Critod̶ebemada daiba bãrãa jaradiaped̶ad̶a awara jaradiaibʌrʌ, Ãcõrẽba idjira ewariza biẽ́ b̶ʌya; daiba wa bajãnebema nezoca bid̶a awara jaradiad̶ibʌrʌ, dai sid̶a Ãcõrẽba ewariza biẽ́ b̶ʌya. \v 9 Daiba naãrã jaraped̶ad̶ara mʌ̃a wayacusa jaraya: bãrãba bed̶ea bia Critod̶ebema ĩjãped̶ad̶ada bariduaba awara jaradiaibʌrʌ, Ãcõrẽba idjira ewariza biẽ́ b̶ʌya. \p \v 10 Mãwã jara b̶ʌd̶eba mʌ̃a jʌrʌẽ́ b̶ʌa ẽberãrãba mʌ̃ra bia ununida, ãtebʌrʌ quĩrĩã b̶ʌa Ãcõrẽba mʌ̃ra bia unuida. Crito ĩjãi naẽna mʌ̃a jʌrʌ b̶abadjia ẽberãrãba mʌ̃ra bia ununamãrẽã. Wad̶ibid̶a mãwã o b̶ʌbara, mʌ̃ra Crito nezocaẽ́ bacasia. \s1 Jesucritoba Paulo trʌ̃na \p \v 11 Djabarã, cawad̶adua bed̶ea bia Critod̶ebema mʌ̃a bãrãa jaradiad̶ara ẽberã crĩchaẽ́da. \v 12 Maʌ̃ bed̶eara mʌ̃a ni ab̶aʌ ẽberãneba cawaẽ́ basía. Ni ab̶aʌ ẽberãba mʌ̃́a jaradiaẽ́ basía. Ãtebʌrʌ Jesucritobʌrʌ mʌ̃́a cawabisia. \v 13 Bãrãba ũrĩsid̶aa mʌ̃ra sãwã nĩbasida judiorãba jaradiabada jũma ĩjã o b̶asid̶e. Bãrãba cawa panʌa mʌ̃a Ãcõrẽ ẽberãrãra bio biẽ́ obadjida. Ab̶ed̶a jũma jõbi quĩrĩã b̶asia. \v 14 Judiorãba jaradiabadara mʌ̃a biara cawabʌrʌ basía mʌ̃ daucharã cãyãbara. Dai drõã naẽnabemaba obadara mʌ̃a bio ĩjã obadjia. \v 15-16 Baribʌrʌ mʌ̃ tod̶i naẽna Ãcõrẽba mʌ̃ra edasia. Idji biad̶eba mʌ̃ra trʌ̃sia idji nezocada b̶amãrẽã. Idjia crĩchad̶a quĩrãca idji Warrara mʌ̃́a cawabisia judiorãẽ́a idjid̶ebemada jaramãrẽã. Maʌ̃ne mʌ̃a ni ab̶aʌa iwid̶iẽ́ basía sãwã oida b̶ʌ cawaya. \v 17 Idjab̶a Jesucritoba mʌ̃ naẽna diabued̶arãa Jerusaleʌ̃naa iwid̶id̶e wãẽ́ basía. Ãtebʌrʌ mʌ̃ra Arabia druad̶aa wãsia. Mãwãnacarea Damasco purud̶aa jẽda wãsia. \p \v 18 Poa ũbea bad̶acarea mʌ̃ra Jerusaleʌ̃naa Pedro cawai carea wãsia. Mama quince ewari idji ume b̶asia. \v 19 Pedro awara dadji Boro Jesucritoba diabued̶arãnebemada ab̶abe idji djaba Santiagoda unusia.\f + \fr 1:19 \ft Santiagora idjab̶a Jacobo abadaa.\f* Dewararãra mʌ̃a unuẽ́ basía. \v 20 Ãcõrẽ quĩrãpita mʌ̃a bãrãa jaraya: mʌ̃nebema b̶ʌbʌrʌra sewaẽ́a. \v 21 Jerusaleʌ̃naa wãnacarea mʌ̃ra Siria druad̶aa idjab̶a Cilicia druad̶aa wãsia. \v 22 Crito ĩjã b̶ea Judea druad̶ebemarãba mʌ̃ra ununaca basía. \v 23 Ãdjirãba ab̶abe ũrĩbadjid̶aa djabarãba nãwã jara panʌda: “Dadjirã biẽ́ oi carea ẽpẽ b̶ad̶aba id̶ira jaradia nĩa jũmarãba Jesu ĩjãnamãrẽã. Naẽna maʌ̃gʌra idjia ab̶ed̶a jõbi quĩrĩã b̶asia.” \v 24 Maʌ̃ bẽrã mʌ̃ carea ãdjirãba Ãcõrẽa bia bed̶easid̶aa. \c 2 \s1 Jesucritoba diabued̶arãba Paulo bia edaped̶ad̶a \p \v 1 Catorce poa bad̶acarea mʌ̃ra Bernabe ume wayacusa Jerusaleʌ̃naa wãsia. Tito sid̶a wãsia. \v 2 Mʌ̃ra wãsia Ãcõrẽba cawabid̶a bẽrã mama wãida b̶ʌda. Jũẽped̶a naãrã mʌ̃a ab̶abe djabarã dji dromarãa jarasia bed̶ea bia Critod̶ebema mʌ̃a judiorãẽ́a sãwã jaradia b̶ʌda. Mãwã osia mʌ̃a o b̶ʌra ãdjirãba bia unu panʌ cawaya.\f + \fr 2:2 \fq Mãwã osia mʌ̃a o b̶ʌra ãdjirãba bia unu panʌ cawaya.\ft Griego bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Mãwã osia mʌ̃ pira wãnara, pira wãbʌrʌ sid̶a ara jãwã b̶erãmãrẽã.”\f* \v 3 Maʌ̃ne Tito mʌ̃ ume b̶ʌra judioẽ́mĩna ãdjia jarad̶aẽ́ basía idji cacuara wẽãgoida b̶ʌda. \v 4 Maʌ̃nebemada bed̶easid̶aa ʌ̃cʌrʌ wãrã djabarãẽ́ba jarabadjid̶a bẽrã jũmarãda cacua wẽãgod̶ida panʌda Ãcõrẽ ẽberãrã b̶ead̶i carea. Ãdjirãra djabarã quĩrãca djabarãmaa zed̶aped̶a Jesucritoba ẽdrʌ b̶ʌd̶ada igarabi quĩrĩã panasid̶aa. Ãdjirãba dadjirãa wayacusa judiorã leyda ĩjã obi quĩrĩã panasid̶aa nezoca quĩrãca. \v 5 Baribʌrʌ ãdjia jaraped̶ad̶ara daiba ni maãrĩ bid̶a ĩjãnaẽ́ basía bãrãba bed̶ea bia Critod̶ebema dji wãrã arada ewariza erob̶ead̶amãrẽã. \p \v 6-7 Djabarã dji dromarãba dewara crĩchada jarad̶aẽ́ basía mʌ̃a jaradiamãrẽã. Ãtebʌrʌ cawasid̶aa Ãcõrẽba mʌ̃ra diabuesida bed̶ea bia Critod̶ebemada judiorãẽ́a jaradiamãrẽã Pedro judiorãmaa diabued̶a quĩrãca. (Ãdjirãra dji dromarãda dãrãbʌdamĩna mʌ̃a quĩrãcuitaẽ́ b̶ʌa, Ãcõrẽba dadjira quĩrã awara unuca bẽrã.) \v 8 Wãrãda Ãcõrẽba Pedrora edaped̶a judiorãmaa jaradiamãrẽã diabuesia. Ara maʌ̃ Ãcõrẽba mʌ̃ra edaped̶a judiorãẽ́maa diabuesia. \v 9 Djabarã dji dromarã Santiagoba, Pedroba, Juaʌ̃ bid̶a cawasid̶aa Ãcõrẽba idji biad̶eba wãrãda mʌ̃ra judiorãẽ́maa diabuesida. Maʌ̃ne ãdjira mʌ̃ ume, Bernabe ume bid̶a jʌwa jidasid̶aa cawabid̶i carea ab̶ari crĩchada eropanʌda. Ãdjia jarasid̶aa daiba judiorãẽ́ma jaradia pananida, maʌ̃ne ãdjia judiorãma jaradia pananida. \v 10 Ab̶abe daia jarasid̶aa djabarã ne neẽ́ qued̶eara carebad̶amãrẽã. Maʌ̃gʌra mʌ̃maarã bio bia b̶asia mãwã o quĩrĩã b̶ad̶a bẽrã. \s1 Pauloba Pedro quẽãna \p \v 11 Ewari ab̶a Pedrora Antioquía purud̶aa djabarã acʌd̶e wãsia. Mama mʌ̃a idjira jũmarã djabarã quĩrãpita quẽãsia, idjia wãrãda biẽ́ od̶a bẽrã. \v 12 Nãwã biẽ́ osia: ʌ̃cʌrʌ djabarã judiorãra Santiago b̶ʌmaʌba Antioquía purud̶aa wãsid̶aa. Ãdjirãba jarabadjid̶aa judiorãẽ́ra cacua wẽãgod̶ida panʌda Ãcõrẽ ẽberãrã b̶ead̶i carea. Ãdji jũẽni naẽna Pedrora djabarã judiorãẽ́ ume ne cobadjia, baribʌrʌ maʌ̃ djabarã judiorã jũẽped̶ad̶acarea idjira waa djabarã judiorãẽ́ ume ne coẽ́ basía. Ãtebʌrʌ jĩga nĩbad̶e wãsia. Idjia wayasia djabarã judiorãba idjira biẽ́ jarad̶ida judiorãẽ́ ume ne co b̶ʌ carea.\f + \fr 2:12 \ft Pedrora naẽna biẽ́ jarad̶a bẽrã wayacusa biẽ́ jarad̶ida crĩchasia. Hecho 11:1-18.\f* \v 13 Idjab̶a dewararã djabarã judiorã bid̶a djabarã judiorãẽ́ra igarasid̶aa Pedroba sewad̶eba o b̶ʌ quĩrãca. Mãwã o panʌ bẽrã Bernabe bid̶a ab̶ari quĩrãca biẽ́ osia. \v 14 Baribʌrʌ mʌ̃a unusia ãdjirãra wãrã bed̶ea bia Critod̶ebemaba jara b̶ʌ quĩrãca nĩnaẽ́da. Maʌ̃ bẽrã mʌ̃a Pedrora jũmarã djabarã quĩrãpita nãwã quẽãsia: “Bʌra judiomĩna judio quĩrãca b̶acaa. Ãtebʌrʌ judioẽ́ quĩrãca b̶abaria. Maʌ̃da ¿cãrẽ cãrẽã judiorãba obadara bʌa djabarã judiorãẽ́a obi b̶ʌ? \p \v 15 Ãcõrẽba Moisea diad̶a leyra judiorãẽ́ba neẽ́ panʌ bẽrã dadji judiorãba ãdjirãra cadjirua obadarãana abadaa. Dadjirãra tod̶ad̶eba judiorã bẽrã maʌ̃ leyra eropanʌa. \v 16 Baribʌrʌ dadjirãba cawa panʌa maʌ̃ ley ĩjã o b̶ʌd̶eba ni ab̶aʌda Ãcõrẽ quĩrãpita jipa b̶aẽ́da, ãtebʌrʌ Jesucrito ĩjã b̶ʌ carea Ãcõrẽba jipa unuya. Dadjirã bid̶a Jesucritora ĩjãsid̶aa Ãcõrẽba bia unumãrẽã. Wãrãda Ãcõrẽba Moisea diad̶a ley ĩjã o panʌneba dadjirãra Ãcõrẽ quĩrãpita jipa b̶ead̶aẽ́a, ni ab̶aʌda maʌ̃ ley ĩjã o b̶ʌd̶eba idji quĩrãpita jipa b̶aẽ́ bẽrã.\f + \fr 2:16 \ft Salmo 143:2.\f* \p \v 17 Ãcõrẽba Moisea ley diad̶a cãyãbara dadjirãba jʌrʌsid̶aa Critod̶eba Ãcõrẽba jipa unumãrẽã. Maʌ̃ bẽrã ʌ̃cʌrʌmaarã dadjirãra cadjirua obadarãa. Mãwãra ¿Critoba dadjirãa cadjiruada obi b̶ʌca? ¡Mãwãẽ́a! \v 18 Mʌ̃a ley naẽna ẽpẽ b̶ad̶ada wayacusa ẽpẽibʌrʌ, mʌ̃drʌ bed̶ead̶e b̶eya. \v 19 Naẽna mʌ̃ra Ãcõrẽba Moisea diad̶a leyd̶eba b̶asia. Baribʌrʌ maʌ̃ leyd̶ebemada ẽdrʌsia.\f + \fr 2:19 \fq Maʌ̃ leyd̶ebemada ẽdrʌsia.\ft Griego bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Maʌ̃ leyd̶ebemada beusia.”\f* Mãwã mʌ̃ra Ãcõrẽ itea zocai b̶esia. \v 20 Mʌ̃ra Crito ume ãbaa crud̶e cachisid̶aa. Maʌ̃ bẽrã ara mʌ̃djid̶eba b̶ʌẽ́a, ãtebʌrʌ Critodrʌ mʌ̃ sod̶e b̶ʌa. Naʌ̃ djarad̶e zocai b̶ʌmisa mʌ̃ra Ãcõrẽ Warra Jesu ĩjã b̶ʌd̶eba b̶aya. Ara maʌ̃ Jesuba mʌ̃ra quĩrĩãsia idjab̶a mʌ̃ carea ara idjida idu beabisia. \v 21 Ãcõrẽba idji biad̶eba dadji jipa b̶ʌd̶ada mʌ̃a igaraẽ́a. Ãcõrẽba Moisea diad̶a ley ĩjã o panʌneba idji quĩrãpita poya jipa b̶ead̶ibara, Critora idji quĩrĩãbe beucasia.” \c 3 \s1 Ab̶abe Jesucritodrʌ ĩjãnida panʌa \p \v 1 Djabarã Galacia druad̶ebema, ¡bãrãra crĩcha neẽ́ b̶eaa! ¿Caiba bãrãra cũrũgasi wãrã bed̶eara idu b̶ʌd̶amãrẽã? Daiba bãrã quĩrãpita ebud̶a jaradiabadjid̶aa Jesucritora bãrã carea crud̶e cachi beasid̶ada. \v 2 Mʌ̃a naʌ̃da bãrãa iwid̶iya: ¿Ãcõrẽba Moisea diad̶a ley ĩjã o panʌneba bãrãba Ãcõrẽ Jaurera edasid̶aca? ¿Bed̶ea bia Jesucritod̶ebemada ũrĩnaped̶a ĩjãsid̶ad̶e edasid̶aẽ́ca? \v 3 ¡Bãrãra wãrãda crĩcha neẽ́ b̶eaa! Crito ĩjãsid̶ad̶e naãrã Ãcõrẽ Jaured̶eba bia nĩbasid̶aa. ¿Id̶ira ara bãdjia o panʌneba jũma jipa b̶ead̶ica?\f + \fr 3:3 \fq Ara bãdjia o panʌneba.\ft Griego bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa “naʌ̃ djarad̶eba.”\f* \v 4 Crito ĩjã panʌ carea bãrãra bio bia mĩgasid̶aa. Maʌ̃da Critoda igarad̶ibʌrʌ, ¿bãdji quĩrĩãbe bia mĩgasid̶aẽ́ca? Mʌ̃maarã bãdji quĩrĩãbe bia mĩgad̶aẽ́ basía. \v 5 Ãcõrẽba idji Jaurera bãrãa diasia idjab̶a bãrã tãẽna ne ununacada o b̶ʌa. ¿Ãcõrẽba cãrẽ cãrẽã mãwã o b̶ʌ? Mãwã o b̶ʌa bãrãba bed̶ea bia Critod̶ebemada ũrĩnaped̶a ĩjãsid̶a bẽrã. Ãcõrẽba mãwã oẽ́ b̶ʌa idjia Moisea diad̶a leyra bãrãba ĩjã o panʌ bẽrã. \p \v 6 Abrahaʌ̃nebemada crĩchad̶adua. “Abrahaʌ̃ba Ãcõrẽra wãrãda ĩjãsia. Maʌ̃ carea Ãcõrẽba idjira jipa unusia.”\f + \fr 3:6 \ft Genesi 15:6.\f* \v 7 Maʌ̃ba cawad̶adua wãrãda Ãcõrẽ ĩjã b̶eadrʌ Abrahaʌ̃ warrarãda. \v 8 Naẽnaed̶aʌba Ãcõrẽ Bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa judiorãẽ́ba Ãcõrẽda ĩjãsid̶ara idjia ãdjirã sid̶a jipa unuida. Maʌ̃ carea naẽnaed̶a Ãcõrẽba Abrahaʌ̃a bed̶ea bia dadji ẽdrʌd̶id̶ebemada bed̶easia. Idjia nãwã jarasia: “Bʌd̶eba mʌ̃a naʌ̃ ẽjũãne b̶ea purura jũma carebaya.”\f + \fr 3:8 \ft Genesi 12:3.\f* \v 9 Maʌ̃ bẽrã Abrahaʌ̃ba ĩjãna quĩrãca ĩjã b̶eara Ãcõrẽba jũma carebaya Abrahaʌ̃ carebad̶a quĩrãca. \p \v 10 Ãcõrẽba Moisea diad̶a ley ĩjã o panʌneba jipa b̶ead̶ida crĩcha b̶eara Ãcõrẽba biẽ́ b̶ʌya. Maʌ̃ leyd̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Naʌ̃ ley jũma ĩjã oẽ́ b̶eara Ãcõrẽba biẽ́ b̶ʌya.”\f + \fr 3:10 \ft Deuteronomio 27:26.\f* \v 11 Wãrãda ebud̶a b̶ʌa Ãcõrẽba Moisea diad̶a ley ĩjã o b̶ʌd̶eba ni ab̶aʌda Ãcõrẽ quĩrãpita jipa b̶aẽ́da. Ãcõrẽ Bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Ãcõrẽ quĩrãpita jipa b̶ʌ ẽberãra Ãcõrẽ ĩjã b̶ʌd̶eba b̶aya.”\f + \fr 3:11 \ft Habacuc 2:4.\f* \m \v 12 Baribʌrʌ Ãcõrẽba Moisea diad̶a ley ĩjã o b̶ʌd̶eba jipa b̶aida crĩcha b̶ʌba crĩchacaa Ãcõrẽ ĩjã b̶ʌd̶eba jipa b̶aida. Ãtebʌrʌ idjid̶ebemada nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Naʌ̃ ley ĩjã o b̶ʌra maʌ̃gʌd̶eba b̶aya.”\f + \fr 3:12 \ft Levitico 18:5.\f* \p \v 13 Ãcõrẽba Moisea diad̶a leyba biẽ́ b̶ʌid̶ebemada Jesucritoba dadjirãra ẽdrʌ b̶ʌsia. Idjidrʌ Ãcõrẽba dadjirã cacuabari biẽ́ b̶ʌsia. Ãcõrẽ leyd̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Ab̶aʌda bacurud̶e jira b̶ʌd̶ibʌrʌ, Ãcõrẽba idjira biẽ́ b̶ʌya.”\f + \fr 3:13 \fq Bacurud̶e.\ft Griego bed̶ead̶e bacuru abʌrʌd̶e cru sid̶a jara b̶ʌa. Deuteronomio 21:23.\f* \v 14 Maʌ̃gʌra mãwãsia Ãcõrẽba Jesucritod̶eba judiorãẽ́ sid̶a carebamãrẽã idjia naẽna Abrahaʌ̃a carebayad̶a ad̶a quĩrãca.\f + \fr 3:14 \ft Genesi 12:3.\f* Dadjirãba Jesucritoda ĩjã panʌ bẽrã Ãcõrẽba idji Jaure diai jarad̶ara edasid̶aa. \s1 Ãcõrẽba Abrahaʌ̃ ume bed̶ea b̶ʌd̶ara leyba ãyã b̶ʌcaa \p \v 15 Djabarã, mʌ̃ra ne jara b̶ʌd̶eba bed̶eaya: ẽberãba dewara ume bed̶ea b̶ʌd̶ara cartad̶e b̶ʌped̶a idji trʌ̃da maʌ̃ cartad̶e b̶ʌsira, ni ab̶aʌba maʌ̃ bed̶ea b̶ʌd̶ara poya ãyã b̶ʌd̶aẽ́a, idjab̶a dewara crĩchada poya ed̶a b̶ʌd̶aẽ́a. Ara maʌ̃ quĩrãca Ãcõrẽba wãrãneba jarad̶ara quĩrã awara oẽ́a. \v 16 Ãcõrẽba Abrahaʌ̃a, idjid̶eba yõida b̶ʌ́a bid̶a jarasia idjia jũmarãda carebaida.\f + \fr 3:16 \ft Genesi 22:18.\f* Ãcõrẽ Bed̶ead̶e b̶ʌẽ́ b̶ʌa “Abrahaʌ̃neba yõni ẽberãrãda” zocãrã ẽberãrã jara b̶ʌ quĩrãca. Ãtebʌrʌ b̶ʌ́ b̶ʌa Ãcõrẽba Abrahaʌ̃neba yõida b̶ʌ́a mãwã jarasida ab̶aʌd̶ebemada bed̶ea b̶ʌ bẽrã. Maʌ̃ra Critoa. \v 17 Mʌ̃a jara b̶ʌra naʌ̃gʌa: Ãcõrẽra Abrahaʌ̃ ume bed̶ea b̶ʌsia.\f + \fr 3:17 \ft Griego bed̶ead̶e ʌ̃cʌrʌ cartad̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Critod̶eba Ãcõrẽra Abrahaʌ̃ ume bed̶ea b̶ʌsia.”\f* 430 poa bad̶acarea idji leyra Moisea diasia. Baribʌrʌ idjia Abrahaʌ̃ ume naãrã bed̶ea b̶ʌd̶ara maʌ̃ leyba ãyã b̶ʌẽ́ basía. Ãyã b̶ʌd̶abara idjia carebayad̶a ad̶ara oẽ́ bacasia. \v 18 Ãcõrẽba Moisea diad̶a ley ĩjã o panʌ carea idjia dadjirãda carebaibʌrʌ, idjia carebayad̶a ad̶a quĩrãca carebaẽ́a. Baribʌrʌ Ãcõrẽba Abrahaʌ̃ra carebayad̶a ad̶a bẽrã idji biad̶eba carebasia. \p \v 19 Maʌ̃da ¿Ãcõrẽba cãrẽ cãrẽã idji leyra Moisea diasi? Idji leyra diasia ẽberãrãba cadjirua obadada cawad̶amãrẽã. Ẽberãrãra maʌ̃ leyd̶eba panasid̶aa ab̶a Abrahaʌ̃neba yõida b̶ad̶a zebʌrʌd̶aa, idjid̶eba Ãcõrẽba carebayad̶a ad̶a bẽrã. Ãcõrẽba Moisea maʌ̃ leyra bajãnebema nezocarãneba diasia. Maʌ̃be Moiseba ẽberãrãa diasia. \v 20 Baribʌrʌ Ãcõrẽba Abrahaʌ̃a carebayad̶a asid̶e ni ab̶aʌda maʌ̃ bed̶ea jarad̶e diabueẽ́ basía, ãtebʌrʌ ara idjiabʌrʌ Abrahaʌ̃a mãwã jarasia. \p \v 21 Mãẽteara Ãcõrẽba idji ley Moisea diasid̶e ¿idjia Abrahaʌ̃ ume bed̶ea b̶ʌd̶ara igarasica? ¡Mãwãẽ́a! Ãcõrẽba Moisea diad̶a leyd̶eba dadjirãda ewariza Ãcõrẽ ume poya zocai b̶ead̶ibara, maʌ̃ ley ĩjã o panʌneba Ãcõrẽ quĩrãpita jipa panacasid̶aa. \v 22 Baribʌrʌ Ãcõrẽ Bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa cadjiruaba jũmarãda preso erob̶ʌda. Mãwã Ãcõrẽba Abrahaʌ̃a ẽberãrã carebayad̶a ad̶ara poya oya. Wãrãda Jesucrito ĩjãbʌdara mãwã careba b̶ʌa. \p \v 23 Crito zei naẽna dadjirãba idjida poya ĩjãnaẽ́ basía. Maʌ̃ne dadjirãra Ãcõrẽba Moisea diad̶a ley jʌwaed̶a panasid̶aa. Maʌ̃ leyd̶ebemada poya ẽdrʌd̶aẽ́ basía ab̶a Ãcõrẽba Crito cawabibʌrʌd̶aa. \v 24 Wãrãda Ãcõrẽba Moisea diad̶a leyba dadjirãra pe eronĩbasia ab̶a Crito zebʌrʌd̶aa. Crito zed̶acarea idji ĩjã panʌ carea Ãcõrẽba dadjirãra jipa unu b̶ʌa. \v 25 Id̶ira dadjirãba Critoda ĩjã panʌ bẽrã Ãcõrẽba Moisea diad̶a leyba pe eronĩẽ́a. \v 26 Jesucritoda ĩjã panʌ bẽrã jũma bãrãra Ãcõrẽ warrarãa. \v 27 Bãrã borocuesid̶ad̶e unubisid̶aa Crito ume ãbaa panʌda. Maʌ̃ bẽrã idji quĩrãca panesid̶aa.\f + \fr 3:27 \fq Idji quĩrãca panesid̶aa.\ft Griego bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Critoba djio panesid̶aa.”\f* \v 28 Jũma bãrãra Jesucrito ume ãbaa panʌ bẽrã Ãcõrẽ quĩrãpita judiora griego ume ab̶aria, nezocara nezocaẽ́ ume ab̶aria, idjab̶a umaquĩrãra wẽrã ume ab̶aria. \v 29 Bãrãra Critod̶e bẽrã wãrãda Abrahaʌ̃ warrarãa. Maʌ̃ba Ãcõrẽba bãrãra carebasia idjia Abrahaʌ̃a carebayad̶a ad̶a bẽrã. \c 4 \s1 Dadjirãra Ãcõrẽ warrarãa \p \v 1 Mʌ̃a jara b̶ʌra naʌ̃ quĩrãca b̶ʌa: warraba idji zezad̶era jũma edaida b̶ʌmĩna caibe b̶ʌd̶e nezoca quĩrãca b̶ʌa. \v 2 Caibe b̶ʌra warra wagabada jʌwaed̶a b̶ʌa, idjab̶a idji zezad̶e edaida b̶ʌra dewararãba wagabadaa ab̶a dji zezaba jarad̶a ewarid̶aa. \v 3 Ara maʌ̃ quĩrãca Crito ĩjãni naẽna dadjirãra warra zaque quĩrãca b̶easia. Maʌ̃ ewarid̶e dadjirãba naʌ̃ ẽjũãnebema crĩchara ĩjã o panasid̶aa nezoca quĩrãca. \v 4 Baribʌrʌ Ãcõrẽba jarad̶a ewari jũẽsid̶e idji Warrara naʌ̃ ẽjũãnaa diabuesia. Maʌ̃ Warrara wẽrãba tosia, idjab̶a Ãcõrẽba Moisea diad̶a leyra ĩjã oida b̶asia. \v 5 Ãcõrẽba idjira diabuesia dadjirã maʌ̃ ley jʌwaed̶a b̶ead̶ara ẽdrʌ b̶ʌped̶a idji warrarãda b̶ʌi carea. \v 6 Bãrãra Ãcõrẽ warrarã bẽrã idji Warra Jaureda diabuesia bãrã sod̶e b̶amãrẽã. Idji Jaure dadjirã sod̶e b̶ʌba Ãcõrẽa “¡Mʌ̃ Zeza!” abaria cawad̶amãrẽã dadjirãra Ãcõrẽ warrarãda. \v 7 Maʌ̃ bẽrã id̶ira bãrãra nezocarãẽ́a, ãtebʌrʌ Ãcõrẽ warrarãa. Ãcõrẽ warrarã bẽrã idji warrarã itea erob̶ʌda edad̶ia.\f + \fr 4:7 \fq Edad̶ia.\ft Griego bed̶ead̶e ʌ̃cʌrʌ cartad̶e b̶ʌ́ b̶ʌa: “Critod̶eba edad̶ia.”\f* \s1 Pauloba djabarã carea bio crĩcha b̶ed̶a \p \v 8 Naẽna bãrãba Ãcõrẽ adua panasid̶ad̶e wãrãẽ́ ãcõrẽda ẽpẽ panasid̶aa ãdji nezoca quĩrãca. \v 9 Baribʌrʌ id̶ira bãrãba Ãcõrẽra cawa panʌa. Jipa jaraibʌrʌ, Ãcõrẽba bãrãra cawa b̶ʌa. Maʌ̃da ¿cãrẽ cãrẽã crĩcha ʌb̶ʌaẽ́ b̶eada wayacusa ẽpẽ panʌ nezoca quĩrãca? Maʌ̃ba bãrãra carebacaa. \v 10 Bãrãba quĩrãtanoa ewarida, jed̶ecoda, poa sid̶a wagabadaa Ãcõrẽba bia unumãrẽã. \v 11 Maʌ̃ bẽrã mʌ̃a crĩcha b̶ʌa mʌ̃dji quĩrĩãbe bãrãa jaradiasida. \p \v 12 Djabarã, bãrã judiorãẽ́ quĩrãca b̶ai carea mʌ̃ra Ãcõrẽba Moisea diad̶a leyd̶ebemada ẽdrʌsia. Maʌ̃ bẽrã mʌ̃a bãrãa bed̶ea djuburiaya mʌ̃ quĩrãca maʌ̃ leyd̶e b̶earãnamãrẽã. Naẽna bãrãba mʌ̃ra biẽ́ od̶aẽ́ basía. \v 13 Bãrãba cawa panʌa mʌ̃a bãrãma bed̶ea bia Critod̶ebemada naãrã jaradiasid̶e cacua biẽ́ b̶ʌ bẽrã bãrã druad̶e jaradia b̶esida. \v 14 Cacua biẽ́ b̶ʌmĩna bãrãba mʌ̃ra igarad̶aẽ́ basía idjab̶a jʌretad̶aẽ́ basía.\f + \fr 4:14 \ft Ʌ̃cʌrʌba crĩchabadaa Paulo cacua biẽ́ b̶ad̶aba Galaciad̶ebemarãra bia mĩgabisida.\f* Ãtebʌrʌ bia edasid̶aa Ãcõrẽ nezoca bajãnebema edabʌda quĩrãca, Jesucrito edabʌda quĩrãca. \v 15 ¿Sãwãsi bãrã b̶ʌsrid̶a naẽna erob̶ead̶ara? Mʌ̃a wãrãda jaraya bãrãba poya oped̶ad̶abara ara bãdji daura nuẽtacasid̶aa mʌ̃́a diad̶i carea. \v 16 Mʌ̃a wãrã bed̶ead̶eba quẽã b̶ʌ bẽrã ¿mʌ̃ra bãrã ume dji quĩrũca? \p \v 17 Bãrã tãẽna ãĩ jaradia b̶eaba ne jũma o panʌa bãrãba ãdji bed̶eara ĩjãnamãrẽã. Baribʌrʌ ãdjia jaradia panʌba bãrãra carebacaa. Bãrãra dai umebemada ãĩ ede quĩrĩã panʌa ãdjidrʌ sod̶eba ẽpẽnamãrẽã. \v 18 Wãrãda bia b̶ʌa ewariza crĩcha biada sod̶eba ẽpẽ pananida. Baribʌrʌ mãwã ẽpẽniẽ́ panʌa ab̶abe mʌ̃ bãrã ume b̶ʌd̶ebʌrʌ. Ãtebʌrʌ mʌ̃ neẽ́ne bid̶a ewariza sod̶eba ẽpẽ pananida panʌa. \v 19 Djabarã mʌ̃ warrarãca b̶ea, mʌ̃ra wayacusa bãrã carea bia mĩga b̶ʌa wẽrã warra pua nũmʌ quĩrãca. Mʌ̃ra mãwã bia mĩga b̶aya ab̶a bãrã Crito quĩrãca panebʌdad̶aa. \v 20 ¡Mʌ̃da ara nawena bãrã ume b̶ad̶abara cawacasia sãwã bãrã ume bed̶eaida b̶ʌda! Mʌ̃a wãrãda adua b̶ʌa bãrãnebemada sãwã crĩchaida. \s1 Sarad̶eba idjab̶a Agarad̶eba Pauloba cawabid̶a \p \v 21 Ãcõrẽba Moisea diad̶a leyd̶e b̶a quĩrĩã b̶eaba mʌ̃́a jarad̶adua: ¿Ãcõrẽ leyd̶e b̶ʌ́ b̶ʌra adua panʌca? \v 22 Nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: Abrahaʌ̃ba warrada umé erob̶asia. Ab̶a nezocawẽrã Agaraba tosia.\f + \fr 4:22 \ft Genesi 16:1-16.\f* Dewarabemara idji quima Saraba tosia.\f + \fr 4:22 \ft Genesi 21:1-3.\f* Sarara nezocawẽrãẽ́ basía. \v 23 Nezoca wẽrãba warrara tosia Abrahaʌ̃ba naʌ̃ djarad̶eba mãwã quĩrĩãna bẽrã. Baribʌrʌ dji quimaba tod̶ara Ãcõrẽba diai jarad̶a basía. \p \v 24 Maʌ̃gʌba crĩcha dromada dia b̶ʌa. Ãcõrẽba bed̶ea b̶ʌd̶ada umé panʌa. Maʌ̃ bed̶ea b̶ʌd̶a umé panʌra Sara idjab̶a Agara quĩrãca panʌa. Ãcõrẽba bed̶ea b̶ʌd̶ara ab̶a Sinai eyad̶e diasia. Maʌ̃ bed̶ea b̶ʌd̶ara nezocawẽrã Agara quĩrãca b̶ʌa, maʌ̃ bed̶ea b̶ʌd̶a ẽpẽ b̶eara nezoca quĩrãca panʌ bẽrã. \v 25 Sinai eya Arabia druad̶e b̶ʌra Agara quĩrãca b̶ʌa maʌ̃ eyad̶e diad̶a leyd̶e b̶eara nezoca quĩrãca panʌ bẽrã. Idjab̶a Jerusaleʌ̃ naʌ̃ ẽjũãne b̶ʌra Agara quĩrãca b̶ʌa maʌ̃ purud̶ebemarãra nezoca quĩrãca panʌ bẽrã. Nezoca quĩrãca panʌa Ãcõrẽba Moisea diad̶a leyd̶e panʌ bẽrã. \v 26 Baribʌrʌ bajãnebema Jerusaleʌ̃ra Sara quĩrãca b̶ʌa maʌ̃ purud̶ebemarãra nezoca quĩrãca panʌẽ́ bẽrã. Mãwã panʌa Ãcõrẽba Moisea diad̶a leyd̶e panʌẽ́ bẽrã. Dadjirãra mamabema bẽrã Sara warrarãca panʌa. \v 27 Ãcõrẽ Bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: \q1 Wẽrã warra tocara, b̶ʌsrid̶adua. Warra pua unucara, bio b̶ʌsrid̶adua. \q1 Wẽrã umaquĩrãba igarad̶aba warrarãda aud̶uara erob̶aya wẽrã quima bara b̶ʌ cãyãbara.\f + \fr 4:27 \ft Isaía 54:1.\f* \m \v 28 Djabarã, dadjirãra Isa quĩrãca panʌa. Isara tosid̶aa Ãcõrẽba Abrahaʌ̃a mãwã jarad̶a bẽrã. Ara maʌ̃ quĩrãca dadjirãra Ãcõrẽ warrarãda panesid̶aa idjia mãwã jarad̶a bẽrã. \v 29 Abrahaʌ̃ ewarid̶e Ismael, baridua warra quĩrãca tod̶aba Isa, Ãcõrẽ Jaure ʌb̶ʌad̶eba tod̶ara biẽ́ obadjia. Ara maʌ̃ quĩrãca id̶i bid̶a Ãcõrẽba Moisea diad̶a leyd̶e b̶eaba Crito ĩjã b̶eara biẽ́ obadaa. \v 30 Baribʌrʌ Ãcõrẽ Bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Nezoca wẽrãra, idji warra sid̶a ãyã jʌretadua. Nezoca wẽrã warraba nezocaẽ́ wẽrã warra ume dji zezaba erob̶ʌra poya edaẽ́a.”\f + \fr 4:30 \ft Genesi 21:10.\f* \p \v 31 Maʌ̃ bẽrã djabarã, dadjirãra nezocawẽrã warrarã quĩrãca panʌẽ́a. Ãtebʌrʌ nezocaẽ́ warrarã quĩrãca panʌa. \c 5 \s1 Critoba dadjirã ẽdrʌ b̶ʌd̶a \p \v 1 Critoba dadjirãra ẽdrʌ b̶ʌsia maʌ̃ ẽdrʌ b̶ʌd̶ad̶e nĩbad̶amãrẽã. Maʌ̃gʌra bio ĩjã pananadua. Wayacusa nezoca quĩrãca b̶earãnadua. \v 2 ¡Ũrĩnadua! Mʌ̃ra Pauloa. Mʌ̃a naʌ̃gʌda bãrãa jaraya: Ãcõrẽ quĩrãpita jipa b̶ead̶i carea bãrã cacuada wẽãgod̶ida panʌda crĩcha panʌbʌrʌ, Critoba bãrã carea od̶aba carebaẽ́a. \v 3 Wayacusa mʌ̃a jaraya: baridua umaquĩrãba idji cacuada wẽãgobibʌrʌ, Ãcõrẽba Moisea diad̶a leyra jũma ĩjã o b̶aida b̶ʌa. \v 4 Maʌ̃ ley ĩjã o panʌneba Ãcõrẽ quĩrãpita jipa b̶ead̶ida crĩcha b̶eara Crito jĩga wãsid̶aa. Idji biad̶eba jipa b̶ʌd̶ara ãdjirãba igarasid̶aa. \v 5 Baribʌrʌ dadjirãba Critoda ĩjã panʌ bẽrã Ãcõrẽ Jaured̶eba wãrãda cawa panʌa Ãcõrẽba dadjirãra jipa unuida. \v 6 Cacua wẽãgo b̶ʌd̶eba dadjira Jesucrito ume ãbaa b̶acaa idjab̶a cacua wẽãgoẽ́ b̶ʌd̶eba idji ume ãbaa b̶acaa. Ãtebʌrʌ idji ĩjã b̶ʌd̶eba idji ume ãbaa b̶ʌa. Mãwã ĩjã b̶ʌba djãrãra quĩrĩã b̶ʌa. \p \v 7 Bãrãba wãrã bed̶eara bia ẽpẽ panasid̶aa. ¿Caiba mĩã sẽsi bãrãba maʌ̃ bed̶eara igarad̶amãrẽã? \v 8 Ãdjia jaradia panʌra Bãrã Trʌ̃naneba zeẽ́ b̶ʌa. \v 9 Quĩrãnebad̶adua: harina ẽsãbibari maãrĩ b̶ʌba harinara jũma ẽsãbibaria. Ara maʌ̃ quĩrãca maãrĩ ãĩ jaradia b̶ʌba ab̶ed̶a jũma ãĩ crĩchabibaria. \v 10 Mãwãmĩna dadjirã Boro Jesucritod̶eba mʌ̃a cawa b̶ʌa bãrãba mʌ̃a jara b̶ʌ awara crĩchad̶aẽ́da. Baribʌrʌ bariduaba bãrãda mãwã mĩã sẽibʌrʌ Ãcõrẽba cawa oya. \v 11 Djabarã, Ãcõrẽ quĩrãpita jipa b̶ead̶i carea cacua wẽãgod̶ida panʌda mʌ̃a wad̶i jaradia b̶ʌbara, dji mãwã jaradia b̶eaba mʌ̃ra biẽ́ od̶i carea ẽpẽnaẽ́ bacasia. Mʌ̃a mãwã jaradia b̶ʌbara ãdjirãba Jesu crud̶e beud̶ad̶ebemada biẽ́ crĩchad̶aẽ́ bacasia. \v 12 Mʌ̃maarã biara b̶acasia bãrã mãwã mĩã sẽ b̶eaba ãdji umaquĩrã cacuara ab̶ed̶a jũma tʌtad̶ida. \p \v 13 Djabarã, Ãcõrẽba bãrãra trʌ̃sia idjia ẽdrʌ b̶ʌd̶ad̶e nĩbad̶amãrẽã. Baribʌrʌ ẽdrʌped̶ad̶a bẽrã crĩcharãnadua bãdji cacuaba quĩrĩã b̶ʌ quĩrãca od̶ida panʌda. Ãtebʌrʌ wãrã quĩrĩãneba dji carebad̶adua. \v 14 Ãcõrẽba Moisea diad̶a leyra naʌ̃ bed̶ea ab̶aʌba jũma jara b̶ʌa: “Djãrãra quĩrĩãdua ara bʌdji quĩrĩã b̶ʌ quĩrãca.”\f + \fr 5:14 \ft Levitico 19:18.\f* \v 15 Quĩrãcuita b̶ead̶adua. Ijara duananibʌrʌ, djõ duananibʌrʌ, ara bãdub̶a jũma ãrĩnia.\f + \fr 5:15 \ft Griego bed̶ead̶e maʌ̃ versículoda nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Bãrãda dji ca duananibʌrʌ, idjab̶a dji cotad̶ica duananibʌrʌ, ara bãdub̶a jũma ãrĩnia.”\f* \s1 Ãcõrẽ Jaured̶eba nĩbad̶adua \p \v 16 Maʌ̃ carea mʌ̃a jaraya: Ãcõrẽ Jaured̶eba nĩbad̶adua. Mãwãbʌrʌ bãrã cacuaba cadjirua o quĩrĩã b̶ʌra od̶aẽ́a. \v 17 Naʌ̃ djaraba cadjirua o quĩrĩã b̶ʌra Ãcõrẽ Jaureba quĩrĩãcaa. Idjab̶a Ãcõrẽ Jaureba obi quĩrĩã b̶ʌra naʌ̃ djaraba quĩrĩãcaa. Ãdjira ãbaa bia pananaca bẽrã bãrãba o quĩrĩã panʌra poya od̶aẽ́a. \v 18 Baribʌrʌ Ãcõrẽ Jaureba bãrãda eronĩbʌrʌ, Ãcõrẽba Moisea diad̶a leyd̶e panʌẽ́a. \p \v 19 Naʌ̃ cacuaba cadjirua obarira ebud̶a b̶ʌa. Maʌ̃ra naʌ̃gʌa: daunemabadara, aud̶ua nĩbabadara, baridua ume aud̶ua o quĩrĩãbadara, \v 20 jʌwaba od̶a ãcõrẽa iwid̶ibadara, jãĩbanaba obadara, djãrã quĩrãmabadara, ijarabadara, djãrãne awuabadara, maãrĩã carea quĩrũbadara, ara ãdji bia b̶aidrʌ jʌrʌbadara, caicayabadara, Ãcõrẽ bed̶ea quĩrã awara jaradia panʌneba awara wãbadara, \v 21 djãrãba erob̶ʌ carea biẽ́ crĩchabadara, mĩã beabadara, beu nĩbabadara, b̶ʌsrid̶a ewari o panʌne jũmawãyã cadjirua obadara, idjab̶a ne jũma cadjirua maʌ̃ quĩrãca b̶ea sid̶a.\f + \fr 5:21 \fq Mĩã beabada.\ft Griego bed̶ead̶e ʌ̃cʌrʌ cartad̶e maʌ̃ra neẽ́a.\f* Mʌ̃a bãrãa naẽna jarad̶a quĩrãca wayacusa jaraya: maʌ̃ cadjirua o b̶eara Ãcõrẽ purud̶e b̶ead̶aẽ́a. \p \v 22-23 Baribʌrʌ Ãcõrẽ Jaureba naʌ̃gʌda diabaria: djãrã quĩrĩã b̶ead̶ida, b̶ʌsrid̶aada, necai b̶ead̶ida, jũma droa b̶ead̶ida, ẽberã biada b̶ead̶ida, sobiada, bed̶ea ab̶a b̶ead̶ida, jũmarã ume aduá b̶ead̶ida, idjab̶a dadji cacua jipa erob̶ead̶i sid̶a. Jũma maʌ̃gʌra ni ab̶aʌ leyba cadjiruad̶a acaa. \v 24 Naʌ̃ djaraba ne jũma cadjirua o quĩrĩã b̶abarira Critod̶erãba crud̶e cachi beasid̶aa. \v 25 Dadjirãra Ãcõrẽ Jaured̶eba zocai panʌ bẽrã idjid̶eba nĩbad̶ida panʌa. \v 26 Djãrã cãyãbara biara b̶eada crĩchad̶iẽ́ panʌa, caicaya duananiẽ́ panʌa, idjab̶a djãrãba erob̶ʌ carea biẽ́ crĩchad̶iẽ́ panʌa. \c 6 \s1 Dji carebad̶adua \p \v 1 Djabarã, djabada cawaẽ́ne cadjiruad̶e b̶aesira, bãrã dji Ãcõrẽ Jaured̶eba nĩnaba biad̶eba carebad̶ida panʌa wayacusa jipa nĩbamãrẽã. Baribʌrʌ quĩrãcuita b̶ead̶adua bãrã sid̶a ab̶ari quĩrãca cadjiruad̶e b̶aed̶a amaaba. \v 2 Bia mĩga panʌne dji carebad̶adua. Mãwãbʌrʌ Critoba obi b̶ʌra bãrãba jũma od̶ia. \v 3 Dji dromaẽ́ b̶ʌba idjida dji dromada crĩcha b̶ʌbʌrʌ, ara idjidub̶a cũrũga b̶ʌa. \v 4 Djãrãba o b̶ʌ acʌi cãyãbara ara dadjia o b̶ʌdrʌ acʌida b̶ʌa jipa o b̶ʌ cawaya. Mãwã ara dadjia o b̶ʌ carea b̶ʌsrid̶a b̶aya. \v 5 Dadjiza od̶ida panʌra jũma jipa od̶ida panʌa. \p \v 6 Ãcõrẽ bed̶ea cawabʌrʌba dji jaradiabaría ne jũma bia idjia erob̶ʌd̶ebemada diaida b̶ʌa. \p \v 7 Ara bãdub̶a cũrũgarãnadua. Ni ab̶aʌba Ãcõrẽra poya cũrũgaẽ́a. Quĩrãnebad̶adua: ne u b̶ʌba idjia ubʌrʌ quĩrãca ewaya. \v 8 Maʌ̃ carea naʌ̃ djaraba cadjirua o quĩrĩã b̶ʌda ab̶aʌba o b̶ʌbʌrʌ, Ãcõrẽba maʌ̃ ẽberãra biẽ́ b̶ʌya. Baribʌrʌ Ãcõrẽ Jaureba quĩrĩã b̶ʌda ab̶aʌba o b̶ʌbʌrʌ, Ãcõrẽba maʌ̃ ẽberãra ewariza idji ume zocai b̶ʌya. \v 9 Maʌ̃ bẽrã sẽnaẽ́ ne biada o pananadua. Sẽnaẽ́bʌrʌ, Ãcõrẽba b̶ʌd̶a ewarid̶e dadjirãba biada edad̶ia. \v 10 Maʌ̃ carea dadjirãba poya obʌdaza jũmarãda bia carebad̶ida panʌa. Biara Jesu ĩjã b̶eada mãwã carebad̶ida panʌa. \s1 Pauloba naʌ̃ cartad̶e jĩrũare b̶ʌd̶a \p \v 11 Acʌd̶adua, ara mʌ̃dji jʌwaba letra waib̶ʌaba naʌ̃ cartara b̶ʌbʌrʌa. \v 12 Bãrã cacua wẽãgobi quĩrĩã b̶eaba Crito crud̶e beud̶ad̶ebemada jaradiabadaa baribʌrʌ cacua wẽãgobi panʌa judiorãba bia ununamãrẽã idjab̶a ãdjia jaradia panʌ carea biẽ́ orãnamãrẽã. \v 13 Baribʌrʌ dji cacua wẽãgoped̶ad̶aba Ãcõrẽba Moisea diad̶a leyra jũma ĩjã od̶acaa. Mãwãmĩna ãdjirãba bãrã cacuada wẽãgobi quĩrĩã panʌa, bãrãba mãwã osid̶ara ara ãdjid̶ebemada bia bed̶ead̶i carea. \v 14 Baribʌrʌ mʌ̃ra mãwã b̶ʌẽ́a. Mʌ̃nebemada ni maãrĩ bid̶a bia bed̶eaẽ́a. Ãtebʌrʌ ab̶abe dadjirã Boro Jesucrito crud̶e beud̶ad̶ebemada bia bed̶eaya. Critora crud̶e beud̶a bẽrã naʌ̃ ẽjũãnebemaba bia unubadara mʌ̃maarã jũma beusia. Idjab̶a naʌ̃ ẽjũãne b̶eamaarã mʌ̃ra beusia. \v 15 Ãcõrẽmaarã cacua wẽãgo b̶aida wa cacua wẽãgoẽ́ b̶ai sid̶a biara b̶ʌẽ́a. Idjia ẽberã djiwid̶i od̶adrʌ bia unu b̶ʌa. \v 16 Mʌ̃a quĩrĩã b̶ʌa jũma mʌ̃a jara b̶ʌ quĩrãca ĩjã b̶eara Ãcõrẽba quĩrã djuburia b̶aida, necai b̶ai sid̶a ãdjirãa dia b̶aida. Maʌ̃gʌrãra Ãcõrẽ ẽberãrã araa.\f + \fr 6:16 \fq Maʌ̃gʌrãra Ãcõrẽ ẽberãrã araa.\ft Griego bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa: “Maʌ̃gʌrãra Ãcõrẽ israelerãa.”\f* \p \v 17 Id̶iba ʌ̃taa mʌ̃a quĩrĩãẽ́a ab̶aʌba mʌ̃ra mĩã sẽida. Jesud̶ebema jaradia b̶ʌ carea ẽberãrãba mʌ̃ra biẽ́ osid̶aa. Mʌ̃ djara cõãcuad̶a aninada erob̶ʌa unubi carea mʌ̃ra idjid̶eda. \p \v 18 Djabarã, mʌ̃a quĩrĩã b̶ʌa dadjirã Boro Jesucritoba idji biad̶eba jũma bãrãra careba b̶aida. Bia b̶ʌa mãwã b̶aida.