\id EPH \h EPESO \toc1 Epeso Carta Pauloba B̸ʌd̶a Djabarã Epeso Purud̶ebema Itea \toc2 Epeso \toc3 Epeso \mt1 EPESO \mt2 CARTA PAULOBA B̸ɅD̸A DJABARÃ EPESO PURUD̸EBEMA ITEA \ip Paulo Romane preso b̶asid̶e naʌ̃ cartada djabarã Epeso purud̶ebemarã itea b̶ʌsia. Poa 60d̶e b̶ʌsica b̶ʌa. \ip Paulo Epesod̶e jũẽsid̶e Aquila, Priscila ume b̶ad̶ada awara wãsia (Hecho 18:19). Ʌ̃cʌrʌmaarã Priscilaba, Aquila ume Epesod̶e naãrã Jesud̶ebemada jarad̶e wãsid̶aa (Hecho 18:26). Paulo jẽda zesid̶e poa umé aud̶u djabarãa jaradia b̶abadjia (Hecho 19:8-10). Zocãrãba Critoda ĩjãbʌda bẽrã dji ãcõrẽwẽrã Artemisa ẽpẽbadara quĩrũbucasid̶aa (Hecho 19:21-41). \ip Pauloba b̶ʌsia judiorãda judiorãẽ́ sid̶a Crito ume panʌ bẽrã ãdjirãra puru ab̶a b̶ʌda. Capítulo 1ne b̶ʌ́ b̶ʌa Ãcõrẽba Critod̶eba od̶ada, Pauloba Ãcõrẽa bia bed̶ead̶ada idjab̶a djabarã carea iwid̶id̶ada. Capítulo 2d̶e, 3d̶e bid̶a b̶ʌ́ b̶ʌa Ãcõrẽba Crito ẽberãrãneba obi quĩrĩã b̶ʌd̶ebemada. Capítulo 4d̶eba ab̶a 6d̶aa b̶ʌ́ b̶ʌa sãwã dadjirãba maʌ̃gʌra od̶ida. \c 1 \s1 Pauloba naʌ̃ cartad̶e naãrã b̶ʌd̶a \p \v 1 Mʌ̃ra Pauloa. Ãcõrẽba quĩrĩãna bẽrã mʌ̃ra Jesucritoba diabued̶aa. Mʌ̃a naʌ̃ cartara b̶ʌbʌrʌa jũma Ãcõrẽ ẽberãrã Jesucrito ĩjã b̶ea Epeso purud̶ebema itea. \v 2 Mʌ̃a quĩrĩã b̶ʌa dadjirã Zeza Ãcõrẽba, dadjirã Boro Jesucrito bid̶a ãdji biad̶eba bãrãra careba pananida idjab̶a necai b̶ai sid̶a bãrãa dia pananida. \s1 Ãcõrẽba ne jũma bia dadji jaure itea dia b̶ʌ \p \v 3 Dadjirã Boro Jesucrito Zeza Ãcõrẽa bia bed̶ead̶ida panʌa. Crito ume panʌ bẽrã idji Jaured̶eba ne jũma biada dadjirãa bajãneba dia b̶ʌa. \v 4 Naʌ̃ ẽjũã oi naẽna Critod̶eba dadjirãra edasia idji itea bia b̶ead̶amãrẽã idjab̶a idji quĩrãpita cadjirua neẽ́ b̶ead̶amãrẽã. \v 5 Naẽnaed̶a Jesucritod̶eba dadjirãra edasia idji warrarãda b̶ead̶amãrẽã, mãwã o quĩrĩã b̶ad̶a bẽrã idjab̶a dadjirãra quĩrĩãna bẽrã. \v 6 Idji bia waib̶ʌa b̶ʌd̶eba dadjirãra bio carebasia idjia quĩrĩã b̶ʌ Warrad̶eba. Maʌ̃ carea idjía bia bed̶ead̶ida panʌa. \v 7 Idji Warra oa erozoad̶ad̶eba Ãcõrẽba dadjirãra cadjiruad̶ebemada ẽdrʌ edasia. Dadjirãba cadjirua oped̶ad̶ara idji biad̶eba jũma quĩrãdoasia. \v 8 Idji biad̶eba dadjirãra bio carebasia jũma idji necawaada, crĩcha cawaa sid̶a diad̶a bẽrã. \v 9-10 Idjia o quĩrĩã b̶ʌda naẽna cawabiẽ́ b̶asia. Baribʌrʌ dadjirãa cawabisia idji biad̶eba quĩrĩãna bẽrã. Idjia Critod̶eba naẽnaed̶a oi crĩcha b̶ad̶ara idjia b̶ʌd̶a ewarid̶e jũma oya. Maʌ̃ ewarid̶e ne jũma bajãnebemada, naʌ̃ ẽjũãnebema sid̶a Crito jʌwaed̶a b̶ʌya. \p \v 11 Ãcõrẽba naẽnaed̶a crĩcha b̶ad̶a quĩrãca Critod̶eba dadjirãra edasia idjia diaid̶ebemada edad̶amãrẽã.\f + \fr 1:11 \fq Edasia idjia diaid̶ebemada edad̶amãrẽã.\ft Griego bed̶ead̶e maʌ̃ra ebud̶a b̶ʌẽ́a. Ʌ̃cʌrʌmaarã nãwã jara b̶ʌa: “Edasia idji ẽberãrãda b̶ead̶amãrẽã.”\f* Mãwã osia ne jũmada idjia o quĩrĩã b̶ʌ quĩrãca obari bẽrã. \v 12 Idjia quĩrĩãsia dai judiorã dji naãrã Crito ĩjãped̶ad̶aba idji biya quirud̶ebemada bia bed̶ead̶ida. \v 13 Maʌ̃ awara bãrã judiorãẽ́ bid̶a wãrã bed̶ea bia dadji ẽdrʌd̶id̶ebemada ũrĩnaped̶a Critora ĩjãsid̶aa. Mãwã bãrã sid̶a idji ẽberãrãda panesid̶aa. Crito ĩjãsid̶ad̶e Ãcõrẽba jarad̶a quĩrãca idji Jaureda bãrãa diasia sẽyãda b̶amãrẽã. Maʌ̃ba cawabi b̶ʌa bãrãra idjid̶erãda. \v 14 Ãcõrẽ Jaurera edaped̶ad̶a bẽrã dadjirãba cawa panʌa jũma Ãcõrẽba diai jarad̶ara wãrãda edad̶ida idjid̶erã jũma bia b̶ʌi ewarid̶e. Maʌ̃ carea idji biya quirud̶ebemada bia bed̶ead̶ida panʌa. \s1 Pauloba Ãcõrẽa iwid̶id̶a \p \v 15-16 Maʌ̃ bẽrã mʌ̃a ewariza bãrã carea Ãcõrẽa bia b̶ʌad̶a abaria. Dãrãbʌrʌa mʌ̃a ũrĩ b̶ʌda bãrãba dadjirã Boro Jesura ĩjã panʌda idjab̶a jũma Ãcõrẽ ẽberãrãra quĩrĩã panʌda. Maʌ̃ ewarid̶eba ʌ̃taa mʌ̃a bãrã carea Ãcõrẽa iwid̶ibaria. \v 17 Mʌ̃a dadjirã Boro Jesucrito Ãcõrẽa, dadjirã Zeza biya quirúa iwid̶ibaria idji Jaured̶eba bãrãa necawaada diamãrẽã idjab̶a idjid̶ebemada cawabimãrẽã. Mãwã bãrãba idjida biara cawad̶ia. \v 18 Idjab̶a iwid̶ibaria Ãcõrẽba bãrã crĩchara ewamãrẽã. Mãwã bãrãba cawad̶ia cãrẽda idjid̶eba edad̶i carea jʌ̃ã panʌda, maʌ̃ edad̶amãrẽã trʌ̃na bẽrã. Maʌ̃ne bãrãba cawad̶ia idji ẽberãrãba edad̶ira waib̶ʌa bio biya quiruda. \v 19-20 Idjab̶a mʌ̃a iwid̶ibaria bãrãba cawad̶amãrẽã idji ʌb̶ʌara jũmarã cãyãbara ʌb̶ʌara b̶ʌda. Maʌ̃ ʌb̶ʌad̶eba idjia dadjirã idji ĩjã b̶eara careba b̶ʌa. Ara maʌ̃ ʌb̶ʌa waib̶ʌa b̶ʌd̶eba Ãcõrẽba Critora beu b̶ad̶ada ʌ̃rẽbabiped̶a bajãne idji jʌwa araare chumebisia. \v 21 Ãcõrẽba idjira jũma jai bororã cãyãbara, bajãnebema dji droma b̶ea cãyãbara, dji mẽsrã b̶ea cãyãbara, idjab̶a dji ʌb̶ʌa b̶ea cãyãbara dji dromaara b̶ʌsia. Naʌ̃ ewarid̶e idjira jũmarã cãyãbara dji dromaara b̶ʌa, tẽãbema ewarid̶e bid̶a mãwã b̶aya. \v 22 Ãcõrẽba ne jũmada Crito jʌwaed̶a b̶ʌsia, idjab̶a Critora b̶ʌsia ne jũmane idji ẽberãrã Boroda b̶amãrẽã. \v 23 Crito ẽberãrãra idji cacuaa. Ãdjirãra ne jũmane idjid̶eba panʌa. Idjab̶a ne jũmada idjid̶eba b̶ʌa. \c 2 \s1 Ãcõrẽba Jesucritod̶eba dadjirã ẽdrʌ edad̶a \p \v 1 Naẽna bãrãra Ãcõrẽnebemada beu b̶easia, ĩjãnaẽ́ panʌneba cadjiruada obadjid̶a bẽrã.\f + \fr 2:1 \ft Ʌ̃cʌrʌ versioʌ̃ne naʌ̃ sid̶a b̶ʌ́ b̶ʌa: “Idjia bãrãa zocai b̶aida diasia.” Baribʌrʌ maʌ̃ra griego bed̶ead̶e neẽ́a.\f* \v 2 Mãwã nĩbasid̶aa naʌ̃ ẽjũãnebema crĩchada ẽpẽ panana bẽrã idjab̶a naʌ̃ ẽjũã ded̶aad̶e panʌ jairã boro sid̶a ẽpẽ panana bẽrã. Naʌ̃ ewarid̶e idjia Ãcõrẽ bed̶ea ĩjãẽ́ b̶eara idji jʌwaed̶a erob̶ʌa. \v 3 Naẽna jũma dadjirãda ãdji quĩrãca nĩbasid̶aa naʌ̃ cacuaba cadjirua oya b̶ʌda ẽpẽ panana bẽrã. Naʌ̃ cacuaba cadjirua o quĩrĩã b̶ʌda, cadjirua dadji crĩchad̶e b̶ʌ sid̶a o panasid̶aa. Dji cadjiruarã bẽrã Ãcõrẽba idji quĩrũbid̶eba dadjirãra cawa oida b̶asia jũma cadjirua obadarã cawa obari quĩrãca. \p \v 4-5 Baribʌrʌ Ãcõrẽba bio quĩrã djuburiabaria. Idjia dadjirãra bio quĩrĩã b̶ʌ bẽrã cadjiruad̶e beu b̶ead̶ada Crito ume ãbaa zocai b̶ʌsia. Ãcõrẽba idji biad̶eba bãrãra ẽdrʌ edasia. \v 6 Jesucrito ume ãbaa panʌ bẽrã Ãcõrẽba dadjirãra idji ume ãbaa ʌ̃rẽbabisia idjab̶a idji ume ãbaa bajãne chũmebisia. \v 7 Maʌ̃gʌra jũma osia nocoarebema ewarid̶e unubi carea sãwã idji bia waib̶ʌa b̶ʌd̶eba carebasida dadjirãra Jesucrito ume panʌ bẽrã. \v 8 Jesuda ĩjãped̶ad̶a bẽrã Ãcõrẽba idji biad̶eba bãrãra ẽdrʌ edasia. Ara bãdjia oped̶ad̶ad̶eba ẽdrʌd̶aẽ́ basía, ãtebʌrʌ Ãcõrẽbʌrʌ bari ẽdrʌ edasia. \v 9 Bãrãba bia o panʌ carea Ãcõrẽba ẽdrʌ edaẽ́ basía. Mãwã ni ab̶aʌda ara idjid̶ebemada poya bia bed̶ead̶aẽ́a. \v 10 Ãcõrẽba dadjirãra Jesucritod̶eba djiwid̶ida osia ne biada o pananamãrẽã. Maʌ̃ ne biara idjiabʌrʌ naẽna b̶ʌsia dadjirãba od̶amãrẽã. \s1 Critod̶eba judiorã, judiorãẽ́ sid̶a Ãcõrẽ ume bia panena \p \v 11 Maʌ̃ carea quĩrãnebad̶adua bãrãra naʌ̃ djarad̶e judiorãẽ́ bẽrã judiorãba “cacua wẽãgoẽ́ b̶ea” abadaa Ãcõrẽ neẽ́ b̶ea ad̶i carea. Ara ãdjida “cacua wẽãgo b̶ea” abadaa Ãcõrẽ ẽberãrã ad̶i carea. Baribʌrʌ ãdji cacuara wẽãgosid̶a bẽrã ab̶abe naʌ̃ djarad̶e quĩrã awara b̶eaa. \v 12 Quĩrãnebad̶adua naẽna bãrãra Crito neẽ́ b̶easida idjab̶a Israeld̶ebemaẽ́ basida. Ãcõrẽ ãdjirã ume bed̶ea b̶ʌsid̶e idjia bãrãa ni cãrẽ sid̶a diai jaraẽ́ basía. Maʌ̃ awara bãrãra sãwã bia b̶ead̶ida neẽ́ panasid̶aa idjab̶a naʌ̃ ẽjũãne Ãcõrẽ neẽ́ b̶easia. \v 13 Baribʌrʌ id̶ira Jesucrito ume panʌ bẽrã, bãrãra naẽna tʌmʌ b̶ead̶ada Ãcõrẽba Crito oad̶eba idji caita enesia. \p \v 14 Wãrãda Critoba dadjirãra necai b̶ʌsia. Idjia judiorãra judiorãẽ́ ume ãbaa b̶ʌsia puru ab̶a b̶emãrẽã. Idji beud̶ad̶eba dadjirãra awara pananada ãbaa b̶ʌsia. \v 15 Ãcõrẽba Moisea diad̶a leyba ne zocãrã obibaria. Baribʌrʌ idji beud̶ad̶eba Critoba maʌ̃ leyra ãyã b̶ʌsia judiorãda, judiorãẽ́ ume ãbaa necai b̶ʌi carea. Idjia puru umé pananada puru djiwid̶ida ab̶a osia. \v 16 Idji crud̶e beud̶ad̶eba puru umé b̶ad̶ada puru ab̶a oped̶a umena Ãcõrẽ ume bia b̶ʌsia. Mãwã dadjirãra awara pananada idjia ãbaa bia b̶ʌsia. \p \v 17 Critoba bed̶ea bia Ãcõrẽ ume necai b̶aid̶ebemada bãrã dji Ãcõrẽnebema tʌmʌ b̶ead̶aa, dai dji Ãcõrẽ caita b̶eaa bid̶a jarad̶e zesia.\f + \fr 2:17 \fq Bãrã dji Ãcõrẽnebema tʌmʌ b̶ead̶aa, dai dji Ãcõrẽ caita b̶eaa bid̶a jarad̶e zesia.\ft Maʌ̃ba jara b̶ʌa “judiorãẽ́a, judiorãa bid̶a jarad̶e zesia.”\f* \v 18 Critod̶eba dadji umérãba ab̶arica dadjirã Zeza Ãcõrẽa idji Jaure ab̶a b̶ʌd̶eba poya iwid̶id̶ia. \v 19 Maʌ̃ bẽrã bãrã judiorãẽ́ra waa Ãcõrẽ purud̶ebemada ãĩ b̶ead̶aẽ́a, ãtebʌrʌ Ãcõrẽ purud̶ebemarã ume ãbaa panʌa. Id̶ira bãrãra Ãcõrẽ ẽberãrãa. \v 20 Bãrãra mõgara de quĩrãca panʌa. Jesuba diabued̶arãda, Ãcõrẽneba bed̶eabadarã sid̶a maʌ̃ de edrebema mõgara quĩrãca panʌa. Bãrãra mõgara ãdjirã ʌ̃rʌ̃ ca wãbʌda quĩrãca panʌa. Maʌ̃ ded̶ebema dji biara b̶ʌ mõgarara Jesucritoa. \v 21 Idjid̶eba maʌ̃ dera biya cara b̶ebaria idjab̶a waib̶ʌara wari wãbaria dadjirã Boro itea bia b̶emãrẽã. \v 22 Crito ume panʌ bẽrã bãrã sid̶a jũma Ãcõrẽ ẽberãrã ume ãbaa de quĩrãca panʌa. Maʌ̃ ded̶e Ãcõrẽra idji Jaured̶eba b̶abaria. \c 3 \s1 Ãcõrẽba Paulora b̶ʌsia judiorãẽ́a jaradia b̶amãrẽã \p \v 1 Maʌ̃ bẽrã mʌ̃a [bãrã carea Ãcõrẽa iwid̶ibaria.]\f + \fr 3:1 \fq Bãrã carea Ãcõrẽa iwid̶ibaria.\ft Maʌ̃ra griego bed̶ead̶e neẽ́a. Pauloba jarai b̶ad̶ada jũma jaraẽ́ basía, ãtebʌrʌ dewara crĩchada jaradia b̶esia. Baribʌrʌ zocãrãmaarã idjia jarai basía maʌ̃ djabarã carea Ãcõrẽa iwid̶ibarida 3:14d̶e jara b̶ʌ quĩrãca.\f* Mʌ̃ra Pauloa. Bãrã judiorãẽ́a Jesucritod̶ebemada jaradia b̶ʌ carea preso b̶ʌa. \v 2 Mʌ̃maarã bãrãba bio cawa panʌa Ãcõrẽba idji biad̶eba mʌ̃ra b̶ʌsida bãrãa jaradiamãrẽã. \v 3 Idjia naẽna cawabiẽ́ b̶ad̶ada mʌ̃́a cawabisia. Maʌ̃gʌd̶ebemada mʌ̃a naʌ̃ cartad̶e maãrĩ b̶ʌsia. \v 4 Naʌ̃ carta acʌ panʌne bãrãba cawad̶ia Ãcõrẽba Critod̶ebema cawabiẽ́ b̶ad̶ara mʌ̃a cawa b̶ʌda. \v 5 Naãrãed̶a Ãcõrẽba ẽberãrãa maʌ̃ra cawabiẽ́ b̶asia, baribʌrʌ id̶ira idjid̶eba bed̶eabadarãa, Jesucritoba diabued̶arãa bid̶a idji Jaured̶eba cawabisia. \v 6 Idjia cawabiẽ́ b̶ad̶ara naʌ̃gʌa: judiorãẽ́ba bed̶ea bia Critod̶ebemada ĩjã panʌneba judiorã ume ãbaa Ãcõrẽba diaid̶ebemada edad̶ia, ab̶ari cacuad̶e duanʌa, idjab̶a Ãcõrẽba Jesucritod̶eba diai jarad̶ada ãbaa eropanʌa. \v 7 Ãcõrẽba idji biad̶eba mʌ̃ra idji nezocada b̶ʌsia bed̶ea bia Critod̶ebemada jaradiamãrẽã. Idji ʌb̶ʌad̶eba mãwã osia. \p \v 8 Jũma Ãcõrẽ ẽberãrã tãẽna ed̶aara b̶ʌmĩna Ãcõrẽba idji biad̶eba mʌ̃ra b̶ʌsia judiorãẽ́ma Critoba bio careba b̶ʌd̶ebemada jaradiamãrẽã. Critoba bio careba b̶ʌra dadjirãba poya jũma cawa jarad̶aẽ́a. \v 9 Ãcõrẽ ne jũma od̶aba mʌ̃ra b̶ʌsia jũmarãa ebud̶a cawabimãrẽã sãwã osida idjia naẽna oi crĩcha b̶ad̶ara. Maʌ̃ oi crĩcha b̶ad̶ara naẽna cawabiẽ́ b̶asia. \v 10 Id̶ira judiorãra judiorãẽ́ ume ãbaa b̶ʌd̶a bẽrã ãdjirãneba bajãnebema dji droma b̶eaa, dji ʌb̶ʌa b̶eaa bid̶a cawabisia idjira ne jũmane bio ne cawa b̶ʌda. \v 11 Mãwã osia idjia naãrãed̶a dadjirã Boro Jesucritod̶eba oida crĩcha b̶ad̶a bẽrã. \v 12 Dadjirãba ara maʌ̃ Jesucritora ĩjã panʌ bẽrã idjab̶a idji ume ãbaa panʌ bẽrã Ãcõrẽa ne wayaa neẽ́ iwid̶id̶ida panʌa. \v 13 Maʌ̃ carea mʌ̃a bãrãa nãwã bed̶ea djuburiaya: mʌ̃ra bãrã carea bia mĩga b̶ʌmĩna jũmawãyã sopuarãnadua. Mãwã bia mĩga b̶ʌa bãrãra Ãcõrẽ ume bia b̶ead̶amãrẽã. \s1 Pauloba Epesod̶ebema djabarã carea Ãcõrẽa iwid̶id̶a \p \v 14 Maʌ̃ carea mʌ̃ra dadjirã Boro Jesucrito Zeza quĩrãpita chĩrãborod̶e cob̶ebaria.\f + \fr 3:14 \fq Dadjirã Boro Jesucrito.\ft Griego bed̶ead̶e ʌ̃cʌrʌ cartad̶e maʌ̃ra neẽ́a.\f* \v 15 Idjia jũma bajãne b̶eara, naʌ̃ ẽjũãne b̶ea sid̶a osia idjab̶a idjid̶eba panʌa.\f + \fr 3:15 \ft Griego bed̶ead̶e maʌ̃ versículoda nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Idjid̶eba jũma bajãnebemarãba, naʌ̃ ẽjũãnebemarã bid̶a ãdji trʌ̃ra edabadaa.”\f* \v 16 Idjid̶erã itea ne erob̶ʌra bio biya quirua. Maʌ̃ bẽrã mʌ̃a iwid̶i b̶ʌa idji Jaured̶eba idji ʌb̶ʌara bãrãa sod̶e diamãrẽã. Mãwã bãrãra zarea b̶ead̶ia. \v 17 Idjab̶a iwid̶i b̶ʌa ĩjã panʌ bẽrã Critora bãrã sod̶e b̶amãrẽã. Iwid̶i b̶ʌa bãrãra ne jũmane quĩrĩãneba pananamãrẽã. Mãwã zarea b̶ead̶ia bio carra jida panʌ quĩrãca. \v 18 Maʌ̃ne bãrãba jũma Ãcõrẽ ẽberãrã ume poya cawad̶ia Crito quĩrĩãra waib̶ʌa b̶ʌda, jed̶ea b̶ʌda, drasoa b̶ʌda, ʌ̃tʌ b̶ʌda, idjab̶a nãbua b̶ʌda. \v 19 Ara dadji crĩchad̶eba poya cawad̶acamĩna mʌ̃a iwid̶i b̶ʌa bãrãba maʌ̃ quĩrĩãra cawad̶amãrẽã. Cawasid̶ara ne jũmane Ãcõrẽ quĩrãca b̶ead̶ia. \p \v 20-21 ¡Ãcõrẽra bio bia quirua! Idji ʌb̶ʌa dadjirã sod̶e b̶ʌd̶eba waib̶ʌara poya oya dadjirãba crĩchabada cãyãbara wa idjía iwid̶ibada cãyãbara. Djabarã, Jesucrito ume panʌ bẽrã ¡ewariza Ãcõrẽa bia bed̶ead̶adua! Bia b̶ʌa mãwã b̶aida. \c 4 \s1 Ãcõrẽ Jaured̶eba djabarãra cacua ab̶a panʌa \p \v 1 Mʌ̃ra dadjirã Boro Jesu carea preso b̶ʌa. Mʌ̃a bãrãa bed̶ea djuburiaya jipa nĩbad̶amãrẽã. Ãcõrẽba bãrãra trʌ̃sia mãwã nĩbad̶amãrẽã. \v 2 Crĩcharãnadua bãrãra dji dromarãda, ãtebʌrʌ sobiad̶eba b̶ead̶adua. Quĩrĩãneba ab̶arica dji droad̶adua. \v 3 Jũma od̶adua ãbaa necai b̶ead̶i carea. Mãwã Ãcõrẽ Jaureba bãrã ãbaa bia b̶ʌd̶ara ãrĩnaẽ́a. \v 4 Dadjirãra cacua ab̶a panʌa. Ãcõrẽ Jaure ab̶a b̶ʌda eropanʌa. Ãcõrẽba bãrãra trʌ̃sia ab̶arida jʌ̃ã pananamãrẽã. \v 5 Dadjirã Boro Jesura ab̶abʌrʌ b̶ʌa. Dadjirãba ab̶ari Jesuda ĩjã panʌa. Idjab̶a ab̶ari trʌ̃neba borocuesid̶aa. \v 6 Ãcõrẽra ab̶abʌrʌ b̶ʌa. Idjira jũmarã Zezaa, jũmarã Boroa. Jũma idjid̶erã sod̶e b̶ʌa idjab̶a dadjirãneba idjia o quĩrĩã b̶ʌra obaria. \p \v 7 Baribʌrʌ Critoba dia quĩrĩã b̶ad̶a quĩrãca idji biad̶eba dadjirãza idji itea ne od̶amãrẽã awara awara diasia. \v 8 Ãcõrẽ Bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: \q1 Idji ʌ̃taa wãsid̶e idjia poyad̶ara preso edesia. Maʌ̃be ne biada ẽberãrãa diasia.\f + \fr 4:8 \ft Salmo 68:18.\f* \m \v 9 Idjira ʌ̃taa wãsiad̶a a b̶ʌba ¿cãrẽda jara b̶ʌ? Jara b̶ʌa ʌ̃taa wãi naẽna idjira ʌ̃tʌba naʌ̃ ẽjũãnaa zesida. \v 10 Dji ʌ̃tʌba ed̶aa zed̶adrʌ wayacusa bajã ʌ̃tʌara b̶ʌmaa wãsia ne jũmada idjid̶eba b̶ead̶amãrẽã. \v 11 Idjiabʌrʌ ʌ̃cʌrʌ b̶ʌsia idjia diabued̶arãda b̶ead̶amãrẽã, ʌ̃cʌrʌ b̶ʌsia Ãcõrẽneba bed̶eabadarãda b̶ead̶amãrẽã, ʌ̃cʌrʌ b̶ʌsia bed̶ea bia Critod̶ebemada jaradia nĩbad̶amãrẽã, idjab̶a ʌ̃cʌrʌ b̶ʌsia idji ẽberãrã wagabadada idjab̶a jaradiabadada b̶ead̶amãrẽã. \v 12-13 Idjia mãwã b̶ʌsia Ãcõrẽ ẽberãrã carebad̶amãrẽã, ãdjirã bid̶a Ãcõrẽ itea poya bia od̶amãrẽã. Mãwã jũma Crito ẽberãrã idji cacua abadara zareara wari wãnia ab̶a jũmarãda Ãcõrẽ Warra ĩjã panʌneba idjab̶a cawa panʌneba ãbaa bia panebʌdad̶aa. Maʌ̃ne dadjirãra ne jũmane Crito quĩrãca b̶ead̶ia. \v 14 Mãwãra waa warra zaque quĩrãca b̶ead̶aẽ́a. Warra zaqueba baridua bed̶eada ĩjãbaria. Maʌ̃ awara ẽberãrã cũrũga cawa b̶eaba jaradia panʌneba sewada ĩjãbibadaa nãũrãba jãba ãyã edebʌrʌ quĩrãca. Baribʌrʌ dadjirãra maʌ̃ quĩrãca b̶ead̶aẽ́a. \v 15 Ãtebʌrʌ quĩrĩãneba wãrã bed̶eada ẽpẽnida panʌa ne jũmane dadjirã Boro Crito quĩrãca b̶ead̶i carea. \v 16 Idjid̶eba jũma dadjirã idji cacua abadara ãbaa cara panʌa dji carebad̶i carea. Dadjirãza od̶ida panʌ quĩrãca obʌdad̶e jũmarãda quĩrĩãneba bia wari wãnia. \s1 Critod̶eba zocai b̶ai djiwid̶i erob̶eara sãwã nĩbad̶ida panʌ \p \v 17 Bãrãba wãrãda od̶amãrẽã mʌ̃a dadjirã Boro trʌ̃neba naʌ̃da jaraya: waa Ãcõrẽ adua b̶ea quĩrãca nĩbarãnadua.\f + \fr 4:17 \fq Ãcõrẽ adua b̶ea quĩrãca.\ft Griego bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa: “Judiorãẽ́ nĩbabada quĩrãca.”\f* Ãdjirãra crĩcha siriẽ́ b̶ead̶eba nĩbabadaa. \v 18 Ãdji crĩchara pãĩmane b̶ʌ bẽrã Ãcõrẽnebemada cawad̶acaa. Ãdji so zareaba Ãcõrẽra adua panʌ bẽrã idjia zocai b̶ai dia b̶ʌda neẽ́ panʌa. \v 19 Ãdjia cadjirua o panʌ carea perad̶acaa. Ab̶abe cadjiruada o quĩrĩãbadaa. Ne jũma mĩã perada o panʌba sẽnacaa. \p \v 20 Baribʌrʌ bãrãba Crito ĩjãsid̶ad̶e cawasid̶aa mãwã b̶ead̶iẽ́ panʌda. \v 21 Wãrãda bãrãba Jesucritod̶ebemada ũrĩnaped̶a ĩjãsid̶aa. Ĩjãped̶ad̶acarea djabarãba wãrã bed̶ea idjid̶ebemada biara jaradiasid̶aa. \v 22 Ãdjia jaradiaped̶ad̶ara naʌ̃gʌa: bãrã crĩcha drõãneba waa nĩbarãnadua naẽna o panana quĩrãca. Bãrã crĩcha drõãra jũma ãrĩ b̶ʌa naʌ̃ cacua cadjirua o awua b̶ʌba cũrũga erob̶ʌ bẽrã. \v 23 Ãtebʌrʌ idu Ãcõrẽa bãrã crĩchara djiwid̶ida obid̶adua. \v 24 Maʌ̃ crĩcha djiwid̶ira Ãcõrẽba osia bãrãra idji quĩrãca b̶ead̶amãrẽã. Maʌ̃ bẽrã wua djiwid̶i jʌ̃ panʌ quĩrãca crĩcha djiwid̶id̶eba nĩbad̶adua. Mãwã bãrãra Ãcõrẽ quĩrãpita jipa, biya nĩbad̶ia wãrã bed̶eaba jara b̶ʌ quĩrãca. \p \v 25 Maʌ̃ bẽrã sewara idu b̶ʌd̶adua. Ab̶abe wãrãdrʌ djãrã ume bed̶ead̶adua, jũma dadjirãra ab̶ari cacuad̶ebema bẽrã. \p \v 26 Quĩrũnibʌrʌ cadjiruada orãnadua. Maʌ̃ quĩrũbira sod̶e ewari ab̶a erob̶earãnadua.\f + \fr 4:26 \ft Salmo 4:4.\f* \v 27 Diaurua idu cũrũgabirãnadua. \p \v 28 Ne drʌabari bad̶ara waa ne drʌaiẽ́ b̶ʌa, ãtebʌrʌ ara idji jʌwaba trajaida b̶ʌa ne erob̶ai carea. Mãwã idjia erob̶aya ne neẽ́ qued̶eara carebai carea. \p \v 29 Bed̶ea cadjiruara bed̶earãnadua. Ãtebʌrʌ djãrã carebad̶i carea ab̶abe bed̶ea biadrʌ bed̶ead̶adua. Mãwã bãrã bed̶ea ũrĩ b̶eara bia panania. \v 30 Cadjirua o panʌba Ãcõrẽ Jaurera sopuabirãnadua. Ãcõrẽba idji Jaureda bãrãa diasia sẽyãda b̶amãrẽã. Maʌ̃ba cawabi b̶ʌa bãrãra idjid̶erãda. Idji Jaurera bãrã ume b̶aya ab̶a Ãcõrẽba idji ẽberãrã jũma bia b̶ʌi ewarid̶aa. \v 31 Jũma bãrãba sod̶e biẽ́ crĩchabadara, sod̶eba quĩrũbadara, quẽguea bed̶eabadara, caicayabadara, djãrã biẽ́ jarabadara, idjab̶a jũma djãrã biẽ́ od̶i crĩchabada sid̶a ãyã b̶ʌd̶adua. \v 32 Sobia b̶ead̶adua. Quĩrã djuburiaya b̶ead̶adua. Bãrã biẽ́ oped̶ad̶ara quĩrãdoad̶adua Ãcõrẽba bãrã cadjirua Critod̶eba quĩrãdoad̶a quĩrãca. \c 5 \s1 Ãcõrẽ warrarã sãwã b̶ead̶ida panʌ \p \v 1 Ãcõrẽba bãrã, idji warrarãra bio quĩrĩã b̶ʌa. Maʌ̃ bẽrã idji quĩrãca b̶ead̶adua. \v 2 Jũmarãda quĩrĩãnadua Critoba dadjirã quĩrĩã b̶ʌda unubid̶a quĩrãca. Quĩrĩãneba dadjirã carea ara idjida idu beabisia Ãcõrẽa animarã babue diabʌrʌ quĩrãca. Ãcõrẽba maʌ̃da bia unusia. \p \v 3 Bãrãra Ãcõrẽ ẽberãrã bẽrã daunemaniẽ́ panʌa, aud̶ua nĩbad̶iẽ́ panʌa, idjab̶a djãrãneda awuad̶iẽ́ panʌa. Maʌ̃nebemada ni maãrĩ bid̶a bed̶ead̶iẽ́ panʌa.\f + \fr 5:3 \fq Ni maãrĩ bid̶a bed̶ead̶iẽ́ panʌa.\ft Maʌ̃ bed̶eara idjab̶a nãwã traducida b̶ʌa: “Nĩbad̶adua dewararãba ni maãrĩ bid̶a poya jararãnamãrẽã bãrãba cadjiruada o panʌda.”\f* \v 4 Bed̶ea cadjiruada, siriẽ́ b̶ʌ bed̶eada, ijaramia cadjirua sid̶a bed̶earãnadua mãwã bed̶eaira biẽ́ b̶ʌ bẽrã.\f + \fr 5:4 \fq Bed̶ea cadjiruada.\ft Ʌ̃cʌrʌ cartad̶e “sewada” b̶ʌ́ b̶ʌa.\f* Ãtebʌrʌ Ãcõrẽa bia b̶ʌad̶a ad̶adua. \v 5 Bãrãba cawa panʌa daunemabadara, aud̶ua nĩbabadara, ne jũma awuabada sid̶a Critoba, Ãcõrẽ bid̶a ãdji purud̶e edad̶aẽ́da. Ne jũma awua b̶aira jʌwaba od̶a ãcõrẽ ẽpẽ b̶ʌ quĩrãca b̶ʌa, Ãcõrẽ cãyãbara idjia awua b̶ʌda biara ẽpẽ b̶ʌ bẽrã. \p \v 6 Ab̶aʌba sewad̶eba cadjiruada od̶ida panʌana aibʌrʌ, idu cũrũgabirãnadua. Cadjirua o panʌ carea Ãcõrẽba idji bed̶ea ĩjãẽ́ b̶eara cawa oya. \v 7 Maʌ̃ bẽrã cadjirua obadarã ume ab̶arica orãnadua. \p \v 8 Naẽna bãrãra pãĩmanebema basía, baribʌrʌ id̶ira dadjirã Boro ume panʌ bẽrã bãrãra ʌ̃naanebemaa. Maʌ̃ bẽrã ʌ̃naanebema warrarã quĩrãca nĩbad̶adua. \v 9 Ʌ̃naane nĩbad̶ibʌrʌ sobia b̶ead̶ia, jipa od̶ia, idjab̶a wãrãneba nĩbad̶ia.\f + \fr 5:9 \fq Ʌ̃naane nĩbad̶ibʌrʌ.\ft Griego bed̶ead̶e ʌ̃cʌrʌ cartad̶e b̶ʌ́ b̶ʌa: “Ãcõrẽ Jaured̶eba nĩbad̶ibʌrʌ.”\f* \v 10 Dadjirã Boroba bia unu b̶ʌda cawad̶i carea jʌrʌd̶adua. \v 11 Pãĩmanebemarãba cadjirua obadad̶eba ne biada zecaa. Maʌ̃ bẽrã ab̶arica orãnadua, ãtebʌrʌ cawabid̶adua ãdjia obadara cadjiruada. \v 12 Wãrãda dadjira perad̶ida panʌa ãdjia cadjirua mẽrã obadad̶ebemada bed̶ead̶i carea. \v 13-14 Baribʌrʌ ne jũmada ʌ̃naane b̶ʌbʌdad̶e sãwãbʌrʌ b̶ʌda ebud̶a unubibadaa, ʌ̃naane ne jũmada ebud̶a unubada bẽrã. Maʌ̃ carea nãwã jarabadaa: \q1 Ʌ̃rʌ̃madua bʌ cãĩ b̶ʌra. Cadjiruad̶e beu b̶ad̶ada piradrʌdua. Maʌ̃be Critoba bʌra ʌ̃naane b̶ʌya. \p \v 15 Maʌ̃ bẽrã quĩrãcuita nĩbad̶adua. Adua b̶ea quĩrãca nĩbarãnadua, ãtebʌrʌ necawaad̶eba nĩbad̶adua. \v 16 Bãrãba poya obʌdaza bia od̶adua, naʌ̃ ewarid̶e ẽberãrãba ne jũma cadjiruada obada bẽrã. \v 17 Crĩcha neẽ́ b̶ea quĩrãca b̶earãnadua, ãtebʌrʌ bio cawad̶adua cãrẽda dadjirã Boroba obi b̶ʌda. \v 18 Ituaba beu nĩbarãnadua. Maʌ̃gʌba cadjiruada wetara obibaria. Beu nĩbad̶i cãyãbara Ãcõrẽ Jaured̶eba b̶ead̶adua. \v 19 Ãcõrẽ Bed̶ead̶e b̶ʌ trʌ̃ãbida, djabarãba trʌ̃ãbadada, idjab̶a Ãcõrẽ Jaureba trʌ̃ãbi b̶ʌ sid̶a dji carebad̶i carea ãbaa trʌ̃ãnadua. Dadjirã Boroa sod̶eba trʌ̃ãnadua bia bed̶ead̶i carea. \v 20 Dadjirã Boro Jesucrito trʌ̃neba ewariza dadjirã Zeza Ãcõrẽa ne jũma carea bia b̶ʌad̶a ad̶adua. \s1 Dadji quima ume sãwã b̶ead̶ida panʌ \p \v 21 Crito waya panʌneba ab̶arica dji ĩjãnadua.\f + \fr 5:21 \fq Crito waya panʌneba.\ft Griego bed̶ead̶e ʌ̃cʌrʌ cartad̶e b̶ʌ́ b̶ʌa: “Ãcõrẽ waya panʌneba.”\f* \p \v 22 Wẽrã quima bara b̶ea, bãrãba dadjirã Boro Crito bed̶ea ĩjã obada quĩrãca bãrã quima bed̶eara ĩjã od̶adua. \v 23 Umaquĩrãda idji quima boroa. Ara maʌ̃ quĩrãca Critora idji ẽberãrã Boroa idjab̶a idji ẽberãrãra idji cacua quĩrãca panʌa. Idjira ãdjirã Ẽdrʌ Edabaria. \v 24 Crito ẽberãrãba idji bed̶ea ĩjã obada quĩrãca wẽrãba idji quima bed̶eara jũma ĩjã b̶aida b̶ʌa. \p \v 25 Umaquĩrãrã, bãrã quimara quĩrĩã b̶ead̶adua Critoba dadjirã quĩrĩã b̶ʌda unubid̶a quĩrãca. Quĩrĩãneba dadjirã carea ara idjida idu beabisia. \v 26 Idjia mãwã osia dadjirãra Ãcõrẽ itea bia b̶ʌi carea. Idji bed̶eaba dadjirã cadjiruara sʌgʌsia baidoba sʌgʌd̶a quĩrãca.\f + \fr 5:26 \ft Griego bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Dadjirã cadjiruara sʌgʌsia baidoba idjab̶a idji bed̶eaba.”\f* \v 27 Jũma maʌ̃gʌra osia dadjirãra idji itea bio biya b̶ʌi carea, jaigua neẽ́, bidrubidrua neẽ́, ni baridua mititia neẽ́ bid̶a. Idjia quĩrĩã b̶asia dadjirãra idji itea biya b̶ead̶ida biẽ́ jarad̶i neẽ́. \v 28 Ara maʌ̃ quĩrãca umaquĩrãba idji quimara bio quĩrĩã b̶aida b̶ʌa ara idji cacua quĩrĩã b̶ʌ quĩrãca. Umaquĩrãba idji quimada quĩrĩã b̶ʌbʌrʌ, ara idjida quĩrĩã b̶ʌa. \v 29-30 Ni ab̶aʌba ara idji cacuada quĩrãmacaa, ãtebʌrʌ bia ne co b̶ʌd̶eba bio wagabaria. Ara maʌ̃ quĩrãca Critoba idji ẽberãrãra wagabaria, idji cacua quĩrãca panʌ bẽrã.\f + \fr 5:29-30 \ft Griego bed̶ead̶e ʌ̃cʌrʌ cartad̶e naʌ̃ sid̶a b̶ʌ́ b̶ʌa: “Idji djara idjab̶a idji b̶ʌwʌrʌ quĩrãca panʌ bẽrã.”\f* \v 31 Ãcõrẽ Bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: \q1 Maʌ̃ carea umaquĩrãba dji zezara, dji papa sid̶a ameped̶a idji quima ume ãbaa b̶eya. \q1 Mãwã cacua ab̶a b̶ʌ quĩrãca panania.\f + \fr 5:31 \ft Genesi 2:24.\f* \m \v 32 Maʌ̃ bed̶eaba crĩcha droma cawaẽ́ pananada cawabi b̶ʌa. Mʌ̃a jara b̶ʌa Crito idji ẽberãrã ume ãbaa panʌnebemada. \v 33 Maʌ̃nebemada cawabi b̶ʌmĩna bãdjiza bãrã quimara quĩrĩã b̶ead̶ida panʌa ara bãdji quĩrĩã panʌ quĩrãca. Idjab̶a wẽrãba idji quimara waya b̶aida b̶ʌa. \c 6 \s1 Warrarã djibarirã ume sãwã b̶ead̶ida panʌ \p \v 1 Warrarã, bãrã djibarirã bed̶eara ĩjãnadua dadjirã Boroba quĩrĩã b̶ʌ quĩrãca. Maʌ̃gʌra jipa b̶ʌa. \v 2-3 Ãcõrẽ leyd̶e nãwã jara b̶ʌa: “Bãrã zezara, bãrã papa sid̶a waya pananadua.”\f + \fr 6:2-3 \ft Exodo 20:12.\f* Maʌ̃da ĩjã osid̶ara Ãcõrẽba nãwã carebayad̶a asia: “Mãwã bãrãra naʌ̃ ẽjũãne dãrã bia duanania.”\f + \fr 6:2-3 \ft Deuteronomio 5:16.\f* Maʌ̃ basía idji leyd̶e naãrã carebayad̶a ad̶ara. \p \v 4 Zezarã, bãrã warrarãra quĩrũbirãnadua. Ãtebʌrʌ quĩrãcuita jaradia panʌneba idjab̶a jipa obi panʌneba dadjirã Boroba quĩrĩã b̶ʌ quĩrãca daupẽnadua. \s1 Nezocarã ãdji boro ume sãwã b̶ead̶ida panʌ \p \v 5 Nezocarã, bãrã boro naʌ̃ ẽjũãnebema waya panʌneba idjia jarabʌrʌra sod̶eba jũma ĩjã od̶adua Crito bed̶ea ĩjã o panʌ quĩrãca. \v 6 Ab̶abe idjia acʌ b̶ʌd̶e mãwã orãnadua idji ume bia b̶ead̶i carea. Ãtebʌrʌ sod̶eba ĩjã od̶adua bãrãra Crito nezocarã bẽrã. Ãcõrẽba mãwã quĩrĩã b̶ʌa. \v 7 Bãrã boroba jara b̶ʌ o panʌne crĩcha biad̶eba od̶adua dadjirã Boro Crito itea o panʌ quĩrãca. Crĩcharãnadua ab̶abe naʌ̃ dud̶abema boro itea mãwã o panʌda. \v 8 Bãrãba cawa panʌa nezocabʌrʌ wa nezocaẽ́bʌrʌ, dadji Boro Critoba dadjirãza bajãne diaya dadjia od̶a quĩrãca. \p \v 9 Nezoca bororã, bãrã bid̶a bãrã nezocara bia od̶adua. Ãdjira waragarãnadua. Quĩrãnebad̶adua ãdji Boro bajãne b̶ʌra idjab̶a bãrã Boroda. Idjia jũmarãda arid̶e cawa obaria. \s1 Dadjirã jũãtrʌd̶amãrẽã Ãcõrẽba diad̶a \p \v 10 Maʌ̃ awara djabarã, dadjirã Boro ʌb̶ʌa waib̶ʌa b̶ʌd̶eba zarea b̶ead̶adua. \v 11 Ãcõrẽba bãrãa diasia cadjiruad̶ebemada jũãtrʌd̶amãrẽã. Maʌ̃gʌba jũãtrʌ b̶ead̶adua sordaoba idji jũãtrʌbari jʌ̃bari quĩrãca. Mãwã bãrãra zarea b̶ead̶ia diauruba cũrũgarãmãrẽã. \v 12 Dadjirãra ẽberãrã ume djõ panʌẽ́a.\f + \fr 6:12 \fq Ẽberãrã ume djõ panʌẽ́a.\ft Griego bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Djara bara b̶ea ume, oa bara b̶ea ume djõ panʌẽ́a.”\f* Ãtebʌrʌ jairã cadjirua naʌ̃ ẽjũã ded̶aad̶e panʌ ume djõ panʌa. Ãdjirãra dji dromaa, ʌb̶ʌa b̶eaa, naʌ̃ ẽjũã cadjirua bororãa. \v 13 Maʌ̃ carea Ãcõrẽba jũãtrʌd̶amãrẽã diad̶aba jũãtrʌ b̶ead̶adua. Mãwã diauruba mĩã sẽbʌrʌd̶e bãrãba poya droad̶ia. Poyad̶aped̶a biara zarea b̶ead̶ia. \p \v 14 Maʌ̃ bẽrã wãrã bed̶ea ĩjã panʌneba zarea b̶ead̶adua sordaoba jʌ̃ b̶ʌ bio trãjʌ̃ erob̶ʌ quĩrãca. Jipa nĩbad̶adua cadjiruad̶ebemada jũãtrʌd̶i carea sordaoba ne zareaba idji so ʌ̃rʌ̃ jũãtrʌbari quĩrãca. \v 15 Bed̶ea bia Ãcõrẽ ume necai b̶aid̶ebema jarad̶e wãni carea b̶ead̶adua sordaoba djõne wãi carea idji jĩrũne jʌ̃bari quĩrãca.\f + \fr 6:15 \ft Maʌ̃ versículora idjab̶a nãwã traducida b̶ʌa: “Bed̶ea bia Ãcõrẽ ume necai b̶aid̶ebemada bio ĩjã pananadua zarea panani carea, sordaoba chiradʌga amaaba idji jĩrũne jʌ̃bari quĩrãca.”\f* \v 16 Maʌ̃ awara ne jũmane Critora ĩjã pananadua. Maʌ̃ra sordaoba jũãtrʌbari idji jʌwad̶e erob̶ʌ quĩrãca b̶ʌa. Diauruba mĩã sẽbʌrʌd̶e cha uruaba drʌbʌrʌ quĩrãca b̶ʌa. Baribʌrʌ bãrãba Critoda ĩjã pananibʌrʌ, droad̶ia jũãtrʌbariba cha urua quiabʌda quĩrãca. \v 17 Idjab̶a sod̶eba bio cawad̶adua Ãcõrẽba bãrãra wãrãda ẽdrʌ edasida. Maʌ̃ cawa b̶ʌra sordaoba ne zarea idji borod̶e jʌ̃bari quĩrãca b̶ʌa. Maʌ̃ awara Ãcõrẽ bed̶eara idji Jaured̶eba bio cawad̶adua. Ãcõrẽ bed̶eaba cadjiruara poyabari bẽrã djõbada neco quĩrãca b̶ʌa. \p \v 18 Ewariza ne jũma carea Ãcõrẽ Jaured̶eba idjía iwid̶i pananadua. Jũma idji ẽberãrã carea quĩrãcuita sẽnaẽ́ idjía iwid̶i pananadua. \v 19 Idjab̶a mʌ̃ carea Ãcõrẽa iwid̶i pananadua. Idjía iwid̶id̶adua mʌ̃́a cawabimãrẽã sãwã Critod̶ebemada bed̶eaida b̶ʌda. Mãwã mʌ̃a ne wayaa neẽ́ ẽberãrãa cawabiya bed̶ea bia Critod̶ebema Ãcõrẽba naẽna cawabiẽ́ b̶ad̶ada. \v 20 Critoba mʌ̃ra diabuesia maʌ̃ bed̶ea jaradiamãrẽã. Jaradia b̶ʌ carea id̶ira mʌ̃ra preso b̶ʌa. Ãcõrẽa iwid̶id̶adua mʌ̃a ne wayaa neẽ́ Critod̶ebemada bed̶eai carea mʌ̃a oida b̶ʌ quĩrãca. \fig Epeso 6:10-17|src="WA04009B.tif" size="col" ref="Eph. 6:20" \fig* \s1 Naʌ̃ cartad̶e Pauloba jĩrũare b̶ʌd̶a \p \v 21 Dadjia quĩrĩã panʌ djaba Tiquicoba mʌ̃nebemada bãrãa jũma nẽbʌrʌya cawad̶amãrẽã mʌ̃ra sãwã b̶ʌda idjab̶a cãrẽda o b̶ʌda. Idjira dadjirã Boro nezocaa. Dadjirã Boro trajura ne jũmane bia obaria. \v 22 Idjira mʌ̃a bãrãmaa diabuebʌrʌa cawad̶amãrẽã daira sãwã panʌda. Idjia bãrãra sobiabiya. \p \v 23 Djabarã, mʌ̃a quĩrĩã b̶ʌa dadjirã Zeza Ãcõrẽba, dadjirã Boro Jesucrito bid̶a bãrãra carebad̶ida dji quĩrĩã pananamãrẽã idjab̶a biara ĩjã pananamãrẽã. Idjab̶a quĩrĩã b̶ʌa ãdji necai b̶ai sid̶a bãrãa dia pananida. \v 24 Mʌ̃a quĩrĩã b̶ʌa Ãcõrẽba idji biad̶eba jũma dadjirã Boro Jesucrito wãrãda bio quĩrĩã b̶eara careba b̶aida. Bia b̶ʌa mãwã b̶aida.