\id COL \h COLOSA \toc1 Colosa Carta Pauloba B̸ʌd̶a Djabarã Colosa Purud̶ebema Itea \toc2 Colosa \toc3 Colosa \mt1 COLOSA \mt2 CARTA PAULOBA B̸ɅD̸A DJABARÃ COLOSA PURUD̸EBEMA ITEA \ip Poa 60are Paulo preso b̶asid̶e naʌ̃ cartada b̶ʌsia. Carta Pilemoʌ̃ itea diabuesid̶e naʌ̃ carta sid̶a Romaneba diabuesica b̶ʌa. Djabarã Colosad̶e b̶eaba, Laodicead̶e b̶ea bid̶a led̶amãrẽã diabuesia (4:16). \ip Paulora Colosad̶aa wãca basía (2:1). Epaproba naãrã bed̶ea bia Jesucritod̶ebemada jarad̶e wãsia (1:5-7). Djabarã Colosad̶e, Laodicead̶e, Hierapolid̶e b̶earãa jaradia b̶abadjia (4:12-13). Maʌ̃gʌrã purura ab̶ari druad̶e panasid̶aa. \ip Epapro b̶asid̶e ʌ̃cʌrʌba crĩcha ãĩ b̶eada ẽpẽ panesid̶aa. Ʌ̃cʌrʌba Ãcõrẽa bia bed̶ead̶i cãyãbara bajãnebema nezocarãa bia bed̶eabadjid̶aa. Dewararãba jarabadjid̶aa ab̶aʌba ãdji leyda ẽpẽibʌrʌ cadjiruada oẽ́da. Maʌ̃ carea Epaproba Pauloa jarad̶e wãsia. Pauloba naʌ̃ cartara b̶ʌsia djabarãba sewara ĩjãrãnamãrẽã idjab̶a Jesucritora dji dromaara b̶ʌda cawad̶amãrẽã (1:15-23; 2:6-23). Maʌ̃ awara Pauloba naʌ̃ cartad̶e b̶ʌsia djabarã carebai carea jaradia b̶asida (1:24d̶eba ab̶a 2:5d̶aa). Maʌ̃are b̶ʌsia djabarãra sãwã nĩbad̶ida panʌda (3:1neba ab̶a 4:6d̶aa). Djabarã itea jĩrũare b̶ʌd̶ada 4:7-18d̶e b̶ʌa. \c 1 \s1 Naʌ̃ cartad̶e Pauloba naãrã b̶ʌd̶a \p \v 1 Mʌ̃ra Pauloa. Ãcõrẽba quĩrĩãna bẽrã mʌ̃ra Jesucritoba diabued̶aa. Dadjirã djaba Timoteora mʌ̃ ume b̶ʌa. \v 2 Mʌ̃a naʌ̃ cartara b̶ʌbʌrʌa Ãcõrẽ ẽberãrã Jesucrito ĩjã b̶ea Colosa purud̶ebema itea. Daiba quĩrĩã panʌa dadjirã Zeza Ãcõrẽba idji biad̶eba bãrãra careba b̶aida, necai b̶ai sid̶a dia b̶aida.\f + \fr 1:2 \fq Dadjirã Zeza Ãcõrẽba.\ft Griego bed̶ead̶e ʌ̃cʌrʌ cartad̶e b̶ʌ́ b̶ʌa: “Dadjirã Zeza Ãcõrẽba, dadjirã Boro Jesucrito bid̶a.”\f* \s1 Djabarã carea Pauloba Ãcõrẽa iwid̶id̶a \p \v 3 Dadjirã Boro Jesucrito Zeza Ãcõrẽa iwid̶ibʌdaza daiba bãrã carea bia b̶ʌad̶a abadaa. \v 4 Daiba ũrĩ panʌa bãrãba Jesucritora ĩjã panʌda idjab̶a jũma Ãcõrẽ ẽberãrãra bio quĩrĩã panʌda. \v 5-6 Bãrãra mãwã panʌa, cawa panʌ bẽrã Ãcõrẽba bãrã itea nebiada bajãne waga erob̶ʌda. Maʌ̃gʌra bãrãba naẽna ũrĩsid̶aa wãrã bed̶ea Jesucritod̶ebemada bãrãma jũẽsid̶e. Maʌ̃ bed̶eara jũma druaza wari wãa idjab̶a zau b̶ʌa bãrãma zau b̶ʌ quĩrãca. Bãrãba maʌ̃ bed̶ea naãrã ũrĩsid̶ad̶e Ãcõrẽba idji biad̶eba bãrãra wãrãda ẽdrʌ edaida bio cawasid̶aa. Maʌ̃ ewarid̶eba ʌ̃taa maʌ̃ bed̶eara bãrãma bio zau b̶ʌa. \v 7 Maʌ̃ bed̶eara djaba Epaproba bãrãa cawabisia. Idjira daiba wãrãda quĩrĩã panʌa. Dai ume ab̶arida o b̶ʌa. Idjira Crito nezocaa. Bãrã carebai carea ne jũmane jipa obaria.\f + \fr 1:7 \fq Bãrã carebai carea.\ft Griego bed̶ead̶e ʌ̃cʌrʌ cartad̶e b̶ʌ́ b̶ʌa: “Dai carebai carea.”\f* \v 8 Idjia daia jarasia bãrãra Ãcõrẽ Jaured̶eba wãrãda dji quĩrĩã panʌda. \p \v 9 Mãwã ũrĩped̶ad̶ad̶eba ʌ̃taa daiba bãrã carea ewariza Ãcõrẽa iwid̶i panʌa idjia obi quĩrĩã b̶ʌra bãrãa jũma cawabimãrẽã idjab̶a crĩcha cawaada, necawaa sid̶a idji Jaured̶eba jũma diamãrẽã. \v 10 Mãwã bãrãra poya jipa nĩbad̶ia dadjirã Boroba quĩrĩã b̶ʌ quĩrãca idjab̶a ne jũmane idjia bãrãra bia unuya. Wãrãda bãrãba ne jũma bia o panʌneba nejõ bia zau b̶ʌ quĩrãca duanania idjab̶a Ãcõrẽra biara cawa wãnia. \v 11 Daiba Ãcõrẽa iwid̶i panʌa idji ʌb̶ʌa waib̶ʌa b̶ʌd̶eba bãrãra zarea b̶ʌmãrẽã. Maʌ̃ba bãrã bia mĩga panʌra, bãrã biẽ́ o panʌ sid̶a bia droad̶ia. \v 12 Mãwã b̶ʌsrid̶a dadjirã Zeza Ãcõrẽa bia b̶ʌad̶a ad̶ia. Bãrãra jũma idji ẽberãrã ume bia b̶ʌsia idjia erob̶ʌd̶ebemada bajãne edad̶amãrẽã. \v 13 Ãcõrẽba dadjirãra diauru jʌwaed̶abemada ẽdrʌ edaped̶a b̶ʌsia idji Warra quĩrĩã b̶ʌba pe erob̶amãrẽã. \v 14 Idji Warrad̶eba Ãcõrẽba dadjirãra cadjiruad̶ebemada ẽdrʌ edasia.\f + \fr 1:14 \fq Ẽdrʌ edasia.\ft Griego bed̶ead̶e ʌ̃cʌrʌ cartad̶e b̶ʌ́ b̶ʌa: “Ẽdrʌ edasia idji oad̶eba.”\f* Dadjirãba cadjirua oped̶ad̶ara jũma quĩrãdoasia. \s1 Critora ne jũma cãyãbara dji dromaara b̶ʌa \q1 \v 15 Dadjia ununaca Ãcõrẽra Jesucritod̶eba unubadaa. Idjidrʌ Ãcõrẽ Warra iwina bẽrã ne jũma Ãcõrẽba od̶a Boroa. \q1 \v 16 Idjid̶eba Ãcõrẽba ne jũmada osia. Bajãne b̶eada, naʌ̃ ẽjũãne b̶eada, dadjia unubadada, dadjia ununaca sid̶a jũma osia. \q1 Jũma ununaca bororãda, dji dromarãda, dji ʌb̶ʌa b̶ea sid̶a osia. Ãcõrẽba ne jũmada Critod̶eba osia idjab̶a Crito itea osia. \q1 \v 17 Ne jũma oi naẽna Critoda b̶asia. Ne jũmada idjid̶eba b̶eaa. \q1 \v 18 Critora idji ẽberãrã boroa. Idjid̶eba ãdjirãra b̶eaa. Idjida ewariza zocai b̶ai carea naãrã ʌ̃rẽbasia. Maʌ̃ bẽrã ne jũma cãyãbara dji dromaara b̶ʌa. \q1 \v 19 Ãcõrẽba quĩrĩãsia Critora ara idji quĩrãca b̶aida. \q1 \v 20 Idjab̶a quĩrĩãsia Critod̶eba ne jũma bajãnebemada, naʌ̃ ẽjũãnebema sid̶a idji ume bia b̶ead̶amãrẽã. \q1 Maʌ̃ bẽrã Crito crud̶e oa erozoad̶ad̶eba idji ume necai b̶ʌsia. \m \v 21 Cadjirua o panʌneba bãrãda naẽna Ãcõrẽnebemada jĩga b̶easia idjab̶a biẽ́ crĩcha panʌneba Ãcõrẽ ume dji quĩrũda b̶easia. \v 22 Baribʌrʌ Crito beud̶ad̶eba Ãcõrẽba bãrãra idji ume bia b̶ʌsia idji quĩrãpita cadjirua neẽ́, biẽ́ jarad̶i neẽ́ b̶ead̶amãrẽã. \v 23 Maʌ̃ bẽrã Crito bio ĩjã panʌneba zarea b̶ead̶ida panʌa. Bed̶ea bia Critod̶ebema bãrãba ũrĩped̶ad̶ara igarad̶iẽ́ panʌa, ãtebʌrʌ Ãcõrẽba diai jarad̶ada jʌ̃ã pananida panʌa. Maʌ̃ bed̶ea biara jũma naʌ̃ ẽjũãne jaradia panʌa. Ara maʌ̃ bed̶eada mʌ̃a bid̶a jaradia b̶ʌa. \s1 Pauloba djabarã carebai carea jaradia b̶ad̶a \p \v 24 Id̶ira mʌ̃a bãrã carebai carea bia mĩga b̶ʌmĩna b̶ʌsrid̶a b̶ʌa. Idjab̶a Crito carea wad̶ibid̶a wetara bia mĩgaida b̶ʌ bẽrã bia mĩga nĩbaya jũma idji ẽberãrã carebai carea. \v 25 Ãcõrẽba mʌ̃ra idji ẽberãrã nezocada b̶ʌsia. Maʌ̃ bẽrã idji bed̶eara jũma daucha bãrãa jaradia b̶ʌa. \v 26 Maʌ̃ bed̶eara drõã naẽnabema ewarid̶e Ãcõrẽba cawabiẽ́ b̶asia, baribʌrʌ id̶ira idji ẽberãrãa cawabisia. \v 27 Maʌ̃ bed̶ea bia quiru cawabiẽ́ b̶ad̶ara idjid̶erã dji judiorãẽ́a bid̶a cawabisia. Maʌ̃ cawabiẽ́ b̶ad̶ara naʌ̃gʌa: Critora bãrã sod̶e b̶ʌa. Idjid̶eba cawa panʌa idji bia quirud̶ebemada edad̶ida. \p \v 28 Jũma crĩcha cawaad̶eba daiba Critod̶ebemada jũmarãa jaradia panʌa jipa nĩbad̶amãrẽã. Mãwã daiba jũmarãda Critod̶eba ne jũmane jipa panʌda Ãcõrẽa unubid̶ia. \v 29 Maʌ̃ carea mʌ̃ra ʌ̃nãũẽ́ traja b̶ʌa Critoba idji ʌb̶ʌa waib̶ʌa dia b̶ʌd̶eba. \c 2 \p \v 1 Mʌ̃a quĩrĩã b̶ʌa bãrãba naʌ̃da cawad̶ida: mʌ̃ra bio traja b̶ʌa bãrã Colosad̶ebemarãda, djabarã Laodicea purud̶ebemada, jũma djabarã mʌ̃ ununaca sid̶a carebai carea. \v 2 Mʌ̃a quĩrĩã b̶ʌa jũmarãda sod̶eba zarea b̶ead̶ida, quĩrĩãneba ãbaa bia duananida, idjab̶a wãrã crĩcha cawaa eropanʌneba bia duananida. Mãwãbʌrʌ Ãcõrẽba naẽna cawabiẽ́ b̶ad̶ara cawad̶ia. Maʌ̃ra Critoa. \v 3 Idjiabʌrʌ Ãcõrẽ necawaada, crĩcha cawaa sid̶a poya diaya. Maʌ̃ necawaara, crĩcha cawaa sid̶a bio bia panʌa. \v 4 Jũma maʌ̃gʌra mʌ̃a jara b̶ʌa ni ab̶aʌba sewa jaradia panʌneba bãrãra cũrũgarãnamãrẽã. \v 5 Mʌ̃ra bãrã ume b̶ʌẽ́mĩna crĩchad̶eba bãrã ume b̶ʌa. Mʌ̃a cawa b̶ʌa bãrãra ãbaa bia duanʌda idjab̶a Critora bio ĩjã panʌda. Maʌ̃ carea b̶ʌsrid̶a b̶ʌa. \s1 Zocai b̶ai djiwid̶i Critod̶eba eropanʌa \p \v 6 Bãrãba dadjirã Boro Jesucritora ĩjãped̶ad̶a bẽrã idjid̶eba nĩbad̶adua. \v 7 Idjid̶eba zarea pananadua bio carra jida panʌ quĩrãca, de b̶aub̶awa b̶ʌ quĩrãca. Idjira bio ĩjã pananadua djabarãba jaradiaped̶ad̶a quĩrãca. Maʌ̃ awara ewariza Ãcõrẽa bia b̶ʌad̶a ad̶adua. \p \v 8 Quĩrãcuita b̶ead̶adua ni ab̶aʌba bãrãra cũrũgarãnamãrẽã dadji carebaca wãrãẽ́ crĩchad̶eba. Jũma maʌ̃gʌra drõã naẽnabema crĩchaa, naʌ̃ ẽjũãnebema crĩchaa. Bed̶ea Critod̶ebemaẽ́a. \v 9 Critora naʌ̃ djarad̶e b̶asimĩna wãrãda Ãcõrẽ basía. \v 10 Bãrãra Crito ẽberãrã bẽrã idjid̶eba ne jũmada eropanʌa Ãcõrẽ ume bia b̶ead̶i carea. Idjidrʌ jũma dadjia ununaca dji droma b̶ea Boroa. \v 11 Bãrãra idji ẽberãrã bẽrã cacua wẽãgoped̶ad̶a quĩrãca panʌa. Baribʌrʌ maʌ̃gʌra jʌwaba od̶aẽ́a. Ãtebʌrʌ jara b̶ʌa bãrãra naʌ̃ djaraba cadjirua o quĩrĩã b̶ʌd̶ebemada ẽdrʌsid̶ada. Maʌ̃gʌ cacua wẽãgod̶ara Critobʌrʌ osia. \v 12 Ãcõrẽba idji ʌb̶ʌad̶eba Critora ʌ̃rẽbabisia. Bãrãba Ãcõrẽra mãwã ʌb̶ʌa b̶ʌda ĩjãped̶ad̶a bẽrã borocuesid̶ad̶e unubisid̶aa Crito ume jousid̶ada idjab̶a Ãcõrẽba bãrãra idji ume ʌ̃rẽbabisida. \p \v 13-14 Naẽna cadjirua o panʌneba bãrãra beu b̶easia. Maʌ̃ne naʌ̃ djaraba cadjirua o quĩrĩã b̶ʌra ẽpẽbadjid̶aa.\f + \fr 2:13-14 \fq Naʌ̃ djaraba cadjirua o quĩrĩã b̶ʌra ẽpẽbadjid̶aa.\ft Griego bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa: “Cacua wẽãgoẽ́ panʌneba.”\f* Baribʌrʌ Ãcõrẽba bãrãra Crito ume zocai b̶ʌsia. Wãrãda cadjirua o panʌ carea dadjirãba Ãcõrẽa ne diai bara panasid̶aa. Ãcõrẽ leyd̶e b̶ʌ́ b̶ʌa dadjirãra beud̶ida panʌda. Baribʌrʌ Crito crud̶e beusid̶e Ãcõrẽba maʌ̃ diai bara pananara jũma jõbisia. Jũma dadjia cadjirua oped̶ad̶ara idjia quĩrãdoasia. \v 15 Crito crud̶e beusid̶e Ãcõrẽba jũma dadjia ununaca dji droma b̶eara poyasia. Mãwã poyad̶ara idjia jũmarãa cawabisia. \p \v 16 Maʌ̃ bẽrã bãrãba cobada carea, dobada carea bid̶a ẽberãrãba biẽ́ jarad̶ibʌrʌ, ãdji bed̶eara ĩjãrãnadua. Bãrãba ewari droma wagad̶aca carea, jed̶eco djiwid̶i wagad̶aca carea, ʌ̃nãũbada ewari wagad̶aca carea bid̶a ãdjirãba biẽ́ jarad̶ibʌrʌ, ĩjãrãnadua. \v 17 Jũma maʌ̃gʌba Ãcõrẽba oid̶ebemada jarijaria unubi b̶asia. Baribʌrʌ Ãcõrẽba oi jarad̶ara Critod̶eba jũma osia. \p \v 18 Maʌ̃ carea ab̶aʌba bãrãba nebiada bajãne edad̶aẽ́ana ad̶ibʌrʌ, ĩjãrãnadua.\f + \fr 2:18 \fq Bãrãba nebiada bajãne edaẽ́ana ad̶ibʌrʌ.\ft Griego bed̶ead̶e maʌ̃ba idjab̶a jara b̶ʌa: “Ab̶aʌba bãrãda dji biaẽ́ana ad̶ibʌrʌ.”\f* Mãwã bed̶eabadara djãrã cãyãbara ed̶aara b̶ea quĩrãca nĩbabadamĩna dji dromarãda crĩchabadaa. Ãdjirãba bajãnebema nezocarãa bia bed̶eabadaa. Cãĩmocara quĩrãca unuped̶ad̶ada biara jaradiabadaa. Baribʌrʌ ara ãdji crĩchad̶eba mãwã jaradiabadaa idjab̶a mãwã crĩcha panʌneba djãrã cãyãbara biara b̶eada crĩchabadaa. \v 19 Ãdjirãra dadjirã Boro Crito ume panʌẽ́a. Baribʌrʌ Crito ẽberãrãba idjid̶eba ne jũmada eropanʌa idji ume ãbaa bia panani carea. Idjid̶eba dadjirãra waribadaa Ãcõrẽba waribi b̶ʌ quĩrãca. \p \v 20 Bãrãra Crito ume ãbaa beusid̶a bẽrã naʌ̃ ẽjũãnebema crĩchara ẽpẽniẽ́ panʌa. Maʌ̃da ¿cãrẽ cãrẽã wad̶ibid̶a maʌ̃ crĩchara ẽpẽ panʌ naʌ̃ ẽjũãnebemarãba ẽpẽbada quĩrãca? \v 21 Nãwã jarabadaa: “Jãʌ̃gʌra tãrãnadua, jari b̶ʌra corãnadua, jidarãnadua.” \v 22 Jũma maʌ̃ra naʌ̃ ẽjũãnebema crĩchaa. Maʌ̃ crĩcha b̶eara ẽpẽniẽ́ panʌa jũma dadjia coped̶ad̶ara, doped̶ad̶a sid̶a jõbari bẽrã. \v 23 Wãrãda maʌ̃ crĩcha ẽpẽ b̶eara ne cawa b̶eaca b̶eaa. Ãdjia jarabadaa ara dadjidub̶a ne obi panʌneba Ãcõrẽra poya bia ẽpẽnida, djãrã cãyãbara ed̶aara nĩbad̶ida panʌda, idjab̶a ara dadub̶a puad̶eba bia mĩga b̶ead̶ida panʌda. Baribʌrʌ jũma maʌ̃gʌba dadji cacuaba cadjirua o quĩrĩã b̶ʌra jõbicaa. \c 3 \s1 Bajãnebemada jʌrʌd̶ida panʌa \p \v 1 Bãrãra Crito ume ʌ̃rẽbaped̶ad̶a bẽrã bajãnebemada jʌrʌ pananadua. Mama Critora Ãcõrẽ jʌwa araare chũmʌa. \v 2 Bajãnebemada crĩcha pananadua. Naʌ̃ ẽjũãnebemada crĩcharãnadua. \v 3 Bãrãra Crito ume beuped̶ad̶a bẽrã idji ume zocai panʌa. Maʌ̃ zocai b̶aid̶ebemada ẽberãrãba cawad̶acaa. Baribʌrʌ Critora Ãcõrẽ ume zocai b̶ʌ bẽrã, bãrã sid̶a Ãcõrẽ ume zocai panʌa. \v 4 Bãrãba Critod̶eba zocai b̶aira eropanʌa.\f + \fr 3:4 \fq Bãrãba.\ft Griego bed̶ead̶e ʌ̃cʌrʌ cartad̶e b̶ʌ́ b̶ʌa: “Dadjirãba.”\f* Ara idjida waya unubibʌrʌd̶e bãrãra idji ume panania. Maʌ̃ne idji quĩrãca quĩrãwãrẽã panania. \s1 Critod̶eba dadjirã djiwid̶ida panena \p \v 5 Maʌ̃ bẽrã jũma naʌ̃ ẽjũãnebema crĩcha bãrã sod̶e b̶ʌra igarad̶adua. Aud̶ua nĩbarãnadua, mĩã perada orãnadua, bãrã cacuaba cadjirua o awua b̶ʌra orãnadua, crĩcha cadjiruara ẽpẽrãnadua, idjab̶a ne awua b̶earãnadua. Ne awua b̶ʌba Ãcõrẽ cãyãbara maʌ̃da biara ẽpẽbari bẽrã jʌwaba od̶a ãcõrẽ ẽpẽ b̶ʌ quĩrãca b̶ʌa. \v 6 Jũma maʌ̃ cadjirua carea Ãcõrẽba idji ĩjãẽ́ b̶eara cawa oya.\f + \fr 3:6 \fq Idji ĩjãẽ́ b̶eara.\ft Griego bed̶ead̶e ʌ̃cʌrʌ cartad̶e maʌ̃ra neẽ́a.\f* \v 7 Bãrã sid̶a naẽna mãwã nĩbabadjid̶aa. \v 8 Jãʌ̃be bãrã sod̶eba quĩrũbadara, quẽguea bed̶eabadara, djãrã biẽ́ obadara, djãrã biẽ́ jarabadara, bed̶ea cadjirua jarabada sid̶a jũma igarad̶adua. \p \v 9 Djãrãa sewa orãnadua. Bãrãra naẽna cadjiruad̶e pananada ẽdrʌsid̶aa. Bãrãba cadjirua obadaped̶ad̶ara idu b̶ʌsid̶aa. \v 10 Wua djiwid̶i jʌ̃bʌda quĩrãca bãrãra djiwid̶ida panesid̶aa. Ãcõrẽba mãwã osia. Maʌ̃ awara bãrãra biara o wãa idji quĩrãca b̶ead̶amãrẽã idjab̶a idjida biara cawad̶amãrẽã. \v 11 Ãcõrẽba mãwã od̶a bẽrã idji quĩrãpita griegora judio ume ab̶aria. Cacua wẽãgo b̶eara cacua wẽãgoẽ́ b̶ea ume ab̶aria. Drua ãĩbemada, ne adua b̶ʌ ẽberãda, nezocada, nezocaẽ́ sid̶a ab̶aria. Critoda dji biara b̶ʌa. Idjira jũmarã sod̶e b̶ʌa. \p \v 12 Ãcõrẽba bãrãra quĩrĩãneba edasia idji itea bia b̶ead̶amãrẽã. Maʌ̃ bẽrã djãrãra quĩrã djuburia b̶ead̶adua. Ẽberã biada b̶ead̶adua. Bãrãra djãrã cãyãbara biara b̶eada crĩcharãnadua. Jũmarã ume crĩcha biad̶eba b̶ead̶adua. Ne jũmane droad̶adua. \v 13 Jũmarã ume droa cawa b̶ead̶adua. Ab̶aʌba biẽ́ osira maʌ̃ biẽ́ od̶ara quĩrãdoad̶adua. Bãrãba biẽ́ oped̶ad̶ara dadjirã Boroba quĩrãdoad̶a quĩrãca bãrã bid̶a quĩrãdoad̶adua. \v 14 Maʌ̃ awara biara jũmarã ume dji quĩrĩã duananadua. Mãwã bãrãra jũmarã ume ãbaa bia duanania. \v 15 Bãrãra cacua ab̶a b̶ʌ quĩrãca panʌ bẽrã Ãcõrẽba bãrãra trʌ̃sia ãbaa necai duananamãrẽã. Critoba necai b̶aira bãrã sod̶e dia b̶ʌa.\f + \fr 3:15 \fq Critoba.\ft Griego bed̶ead̶e ʌ̃cʌrʌ cartad̶e b̶ʌ́ b̶ʌa: “Ãcõrẽba.”\f* Maʌ̃ba cawabiya cãrẽda od̶ida panʌda. Maʌ̃neba b̶ead̶adua. Idjab̶a Ãcõrẽa bia b̶ʌad̶a ad̶adua. \p \v 16 Bed̶ea Critod̶ebemara bãrã sod̶e erob̶ead̶adua. Jũma Ãcõrẽ necawaad̶eba dji jaradiad̶adua idjab̶a dji carebad̶adua biara ĩjãni carea. Ãcõrẽ Bed̶ead̶e b̶ʌ trʌ̃ãbida, djabarãba trʌ̃ãbadada, Ãcõrẽ Jaureba trʌ̃ãbi b̶ʌ sid̶a Ãcõrẽa trʌ̃ãnadua. Sod̶eba bia jara panʌneba trʌ̃ãnadua. \v 17 Bãrã bed̶eabʌdad̶e, ne obʌdad̶e bid̶a jũma od̶adua dadjirã Boro Jesuba quĩrĩã b̶ʌ quĩrãca. Idjid̶eba dadjirã Zeza Ãcõrẽa bia b̶ʌad̶a ad̶adua. \s1 Djabarã ãdji ẽberãrã ume sãwã b̶ead̶ida panʌ \p \v 18 Wẽrã quima bara b̶ea, bãrã quimaba jara b̶ʌra ĩjã od̶adua. Dadjirã Boro Jesu ume panʌ bẽrã mãwã od̶ida panʌa. \v 19 Umaquĩrã quima bara b̶ea, bãrã quimada quĩrĩãnadua. Ãdjirã ume quĩrũ b̶earãnadua. \p \v 20 Warrarã, bãrã djibarirã bed̶eara ne jũmane ĩjãnadua. Ãcõrẽba maʌ̃gʌra bia unu b̶ʌa. \v 21 Zezarã, bãrã warrarãra quĩrũbirãnadua so ãrĩrãnamãrẽã. \p \v 22 Nezocarã, bãrã boro naʌ̃ ẽjũãnebemaba obibʌrʌra jũma ĩjã od̶adua. Ab̶abe idjia acʌ b̶ʌd̶e idji ume bia b̶ead̶i carea orãnadua. Ãtebʌrʌ Ãcõrẽra waya panʌ bẽrã biad̶eba jũma od̶adua. \v 23-24 Jũma bãrãba o panʌra zoquead̶eba od̶adua dadjirã Boro itea o panʌ quĩrãca. Ab̶abe ẽberãrãba bia ununamãrẽã orãnadua. Bãrãra dadjirã Boro Crito nezocarãa. Bãrãba cawa panʌa idji itea bia o panʌbari idjia bãrãa ne diaida. \v 25 Baribʌrʌ dji biẽ́ o b̶ʌra Ãcõrẽba cawa oya. Ãcõrẽba jũmarãda arid̶e cawa obaria. \c 4 \p \v 1 Nezoca bororã, bãrã nezocarã ume jipa od̶adua. Bãrã bid̶a Boroda bajãne eropanʌda cawa panʌa. \p \v 2 Ewariza Ãcõrẽa iwid̶i pananadua. Iwid̶ibʌdad̶e dau ʌb̶ʌa b̶ead̶adua idjab̶a bia b̶ʌad̶a ad̶adua. \v 3 Dai carea iwid̶id̶adua Ãcõrẽba ed̶a wãbadara ewabʌrʌ quĩrãca idu Critod̶ebema naẽna cawabiẽ́ b̶ad̶ada jaradiabimãrẽã. Maʌ̃ jaradia b̶ʌ carea mʌ̃ra preso b̶ʌa. \v 4 Iwid̶id̶adua mʌ̃a ebud̶a jaradiai carea mʌ̃a oida b̶ʌ quĩrãca. \p \v 5 Crito ĩjãẽ́ b̶ea tãẽna crĩcha cawaad̶eba nĩbad̶adua. Ewariza jʌrʌd̶adua idjid̶ebemada ãdjirãa cawabid̶i carea. \v 6 Bed̶ea biad̶eba bed̶ead̶adua jũmarãba bia ũrĩnamãrẽã. Mãwã Critod̶ebema iwid̶ibʌdad̶e bãrãba cawa b̶ead̶ia sãwã panunida panʌda. \s1 Pauloba naʌ̃ cartad̶e jĩrũare b̶ʌd̶a \p \v 7-8 Mʌ̃a quĩrĩã b̶ʌ djaba Tiquicoda bãrãmaa diabuebʌrʌa mʌ̃nebemada cawad̶amãrẽã idjab̶a sobiad̶amãrẽã. Idjia mʌ̃ ume ãbaa Ãcõrẽ trajura ne jũmane bia o b̶ʌa. Idjia daid̶ebemada bãrãa jũma cawabiya. \v 9 Jãmabema djaba Onesimoda djaba Tiquico ume diabuebʌrʌa. Idjia ne jũmane jipa o b̶ʌa idjab̶a daiba idjira quĩrĩã panʌa. Tiquicoba, Onesimo bid̶a bãrãa nẽbʌrʌd̶ia jũma nama sãwã nũmʌda. \p \v 10 Djaba Aristarcoda mʌ̃ ume ãbaa preso b̶ʌa. Idjia quĩrĩã b̶ʌa bãrãra bia duananida. Bernabe djabawarra Marcoba quĩrĩã b̶ʌa bãrãra bia duananida. Idjid̶ebemada mʌ̃a naẽna cartad̶e b̶ʌsia. Idjira bãrãmaa wãibʌrʌ, bia edad̶adua. \v 11 Idjab̶a djaba Jesu, Justo abadaba quĩrĩã b̶ʌa bãrãra bia duananida. Djabarã judiorãnebema maʌ̃ ũbeabe panʌba nama mʌ̃ careba jaradia panʌa ẽberãrãba Ãcõrẽra ãdjirã Boroda b̶ʌd̶amãrẽã. Maʌ̃ djabarãneba mʌ̃ra sobia b̶abaria. \v 12 Jesucrito nezoca jãmabema Epaproba quĩrĩã b̶ʌa bãrãra bia duananida. Idjia ewariza Ãcõrẽa iwid̶i b̶abaria bãrãra ne jũmane zarea b̶ead̶amãrẽã, bio ĩjã pananamãrẽã, idjab̶a jũma Ãcõrẽba obi quĩrĩã b̶ʌda cawad̶aped̶a ĩjã od̶amãrẽã. \v 13 Mʌ̃a jaraya: djaba Epaproda wãrãda traja b̶ʌa bãrãra, jũma djabarã Laodicea purud̶ebemara, Hierapoli purud̶ebema sid̶a carebai carea. \v 14 Djaba nẽãrã diabari Lucaba quĩrĩã b̶ʌa bãrãra bia duananida. Idjira daiba quĩrĩã panʌa. Djaba Demá bid̶a quĩrĩã b̶ʌa bãrãra bia duananida. \p \v 15 Dadjirã djabarã Laodicea purud̶ebemarãa jarad̶adua mʌ̃a quĩrĩã b̶ʌda ãdjirãra bia duananida. Dadjirã djabawẽrã Ninpaa, jũmarã djabarã idji ded̶e ãbaa dji jʌrebadarãa bid̶a jarad̶adua mʌ̃a quĩrĩã b̶ʌda ãdjirãra bia duananida. \p \v 16 Bãrãba naʌ̃ carta acʌped̶ad̶acarea djabarã Laodicea purud̶ebemarãa bid̶a acʌbid̶adua. Bãrã bid̶a carta mʌ̃a ãdjirãa diabued̶ara acʌd̶adua. \v 17 Djaba Arquipoa jarad̶adua: “Dadji Boroba obi b̶ʌra jũma quĩrãcuita o b̶adua.” \p \v 18 Mʌ̃ra Pauloa. Ara mʌ̃dji jʌwaba b̶ʌbʌrʌa mʌ̃a quĩrĩã b̶ʌda bãrãra bia duananida. Mʌ̃ preso b̶ʌ carea Ãcõrẽa iwid̶i pananadua. Mʌ̃a quĩrĩã b̶ʌa Ãcõrẽba idji biad̶eba bãrãra careba b̶aida.